Istoria Rominilor - upload.wikimedia.org · 6 Istoria Rominilor in Chipuri §i Icoane beret. S'ar...

;N', IORGA

Istoria Rominilor

În

-Chipuri şi Icoane

EDITURA :c-=

RAMURI s.�

== CRAIOVAVt!L

I.

Mormintele Domnilor Notri.in biserici si in manastiri, aid in tare noastra si parka departe pests

hotare, dorm, cunoscuji sau ascunsi cunostinfii noastre, Domnii cei vechl*I mal not al ferii noastre, at Voevodatulul Teri!-Romanesti si ai Moldo-va Spre locurile for de odihna ne indreapta recunostinja, cind el austapinit cu dreplate si mita. Dar, chiar atunai cind faptele for au fostnetrebnice sau crude, locul unde zac el, vorbeste inimilor noastre, filndasupt numele for scrise pe acele pietre sau lespezi de marmora se cu-prinde, in poveslirea faptelor trecutulul, o parte din vista tuturora, deunde se desface viafa noastra.

1. DOMNII MUNTENI.

1. Cel mai vechiu mormint de Domn muntean e at lui NicolaeAlexandru Basarab. El a fost at doilea stapinitor at Terii-Romanesti in-tregi: lul se datoreste intemeiarea Mitropoliel ortodoxe din Arges, aepiscopiei de peste Olt, a Severinului, sl cladirea celor d'intiiu bisericiromanestl de zid pe plaluri.

El stramutase Scaunul Domniel la Cimpulung. In biserica dom-neasca intemeiata de dinsul acolo, i se vede mormintul. In dreapta, suptjillul Vladicai, se afla o piatra, minunat pastrata, in care sint sapate de-alatul, ca scrisul unei cart!, cuvinte slavonesti cu acest infeles :

In Luna lui Novembre 16 zile a raposat marele si de sine stata-tom! Domn lo Nicolae Alexandru Voevod, fiul marelul Basarab Voevod,in anul 6873 1364 , Indicjia a 3-a 1; vesnica lui pomenire.

2. Urmasul sat' Laicu-Voda sau Vladislav a batut pe Unguri, a cu-cerit Vidinul, a pus mina pe cetaji turcesti de peste Dunare si a fost pri-vit ca un rege. Anul morfil sale nu se stie, cact nu i s'a pastrat mor-mintul. El a ajutat insa innalfarea manastirii Tismana din munfii Corjului.Acolo trebuie sa fi fost el inmormintat, prin anti 1380, ca un ctitor. Darbiserica s'a prefacut de multe ori, si Coate vechile morminte s'au spul-

1) Perioda de 15 ani, care incepe de la 312: cifra arata nu numarul indic-tiei, ci at anului din indictia curgatoare.

6 Istoria Rominilor in Chipuri §i Icoane

beret. S'ar putea larfisi ca farina lui sa se fi imprfistiat la ruinarea ins-nastiril Vodita, de lingfi Virciorova, pe care tot el a fficut-o sa se in-nalfe, pe malul Dunfirii, daruindu-1 darurt scumpe.

3. Nu se one dace a domnit in adevfir Radu, fiul lui Vladislay.Mormintul lui il aseazii poporul la biserica domneascfi din Arges, undede mull se arata o platen* cu un trup d2 om sapat pe dinsa I).

4. Dan, fiul cel mai mic at lui Radu, a luat tronul diva limp dinmina lui Mircea, fiul cel mai mare. Supt el s'a mintuit lucrul In bisericadin Cimpulung. Dar el nu muri in fare, ci fugi la Bulgari, unde fu ucisinnainte de anul 1387. Domnii ce muriau astlel, n'aveau pietre pe mor-mintele for uitate.

5. Mircea, fratele biruitor, a fost intemeietorul cel more at Terii-Romanesii. A slat ca un aliat mindru lingfi regale Ungariei Sigismund,care a fost si impfirat, a isbutit sail lichee un prieten pe tronul Sultani-lor, a stapinit Silistra $i Dobrogea, a patruns cel d'intiiu in Moldova, d.unde a scos un Domn care nu-i plficea, a finut piept Turcilor de la uncapit at Domniei sate de 32 de ani pfinii la cellalt. Data morfii sale lavrista de vre-o 60 de ani o slim numal dupe o cronicfi a Sirbilor : 31

lanuar 1418. A murit de bfitrinela, si 1-au ingropat intr'una din minas-tirile ce cladise: Cozia, de-asupra 011ului. L-au dus din scaunul sfin dela Arges peste apa cea mare, pane In Ificasul odihnei sale. Acolo se aflii$i Oak acum pulberea oaselor lui. Un Mitropolit de pe la 1750 zice tfieste ingropat acolo insusi prea-fericitul Mircea Voevod si Doamna sasi copiii . Piatra se afIrk in dreapta biserica ; abia se cunoaste pe dinsacite o urmfi de slove, din care insfi nu se infelege nimic, $i alunci la1750 'Inca nu se mai putea ceti nimic pe dinsa.

6. Mihail fiul Jul Mircea se lupta pentru Domnie cu fratele sau Dan,$i fu ucis in 1420. Trupul sau fu asezat linga at tatalui mort in liniste, labfitrinefil.

7. Dan acesta at H-lea a fost un strasnic ostas, ca sl Mircea : prie-ten at crestinilor $i dusman pentru pagini ; el s'a luptat $i cu Moldova.Poate sa -1 fi omorit Moldovenii in 1431, cid cu Turdl se impficase. Seva fi gfisit eine sa -1 duce la Cozia, lingii fratele pe care el it omorise.

8. El mai pusese capfit vielit unui frate al sau. Radu cel Plesuvvenise impotriva lui cu ajutor turcesc, dar el nu mai era in Domnie la1427 ; Dan nu-I va fi recunoscut ca rude, si nu-1 va fi primit in necro-pola Domnilor legiuifi, la Cozia.

8. Dar dupfi moartea lui Dan, Moldovenli puserfi Domn un all fiudin flora at lui Mircea, care se numi Alexandru, dupe numele DomiuluiMoldoval. El murl de moarte bun& in 1433. Daca a fost ingropal la Co-zia, a atirnat de la urmasul sau pentru cite-va zile, necunoscut ca nume,sau dela bunfitafea de anima a celui de at cincilea fiu at Jul Mircea.

1) Piatra e azi la Museu. De sigur di n'a acoperit niciodatil Mormintul luiRadu.

Mormintele Domnilor Novtri

10. Vlad, caruia i s'a zis Dracul, fiindca ntt era bun. Acesta a fosttotdeauna un harnic ostav, si a batut pe Turci in valga Ialomitei, luindparte vi la marea lupta a tuluror crevtinilor cu $ultanul, la Varna. Ves-titul loan Corvin din Uniedoara-1 ajutase, dar apoi, nemultarnit de dinsulii naval' in tare ucise, cu fiul sau cel mare, Mircea, numit ava dupabunic. Omorul s'a facut in Ianuar 1447. Poste sa fi fost cel din urmaDomn ingropat la Cozia.

11. Yi urma dupe ce iarfivi trecu In mijloc o fantasma de Domnun Vladislav-Vodil, care pare sa fi fost fiul unui pretedent Dan, vi nual lui Dan al II-lea. El muri iaravi ucis (1456), si mormintul ii sta vt pAnaazi, bine pastrat, in manastirea Dealului El o intemeiase, ca bisericadomneasca, vi aid i se aduse trupul de la Tirvor, unde cazuse. Piatrapus& mai tarziu, zice ava:

A raposat Io Vladislav Voevod, in anul 6963 (1455), luna August50, in zilele; vi s'a facut aceasta piatra in zilele lui lo Neagoe Voevod;au facut-o Barbul Banul vi Pirvul Vornicul si cu fralii lor, fill lui Neagoedin Craiova, caci Vladislav Voevod i-a facut boleti "

12. Ucigavul lui Vladislav fu Dracul cel de-al II-lea, zis Tepev, fiindcatragea in tapa altfel insa, un mare viteaz, duvman at Turcilor. Dupilmulte ispravi vi nenorociri, el iv1 gasise sfirvitul poate la satul Balteniling6 Bucurevti, luptindu-se cu pfiginii, pe o zi rece din Decembre 1476,asupra Craciunului. L-au dus aproape, In manastirea Snagovulul, ziditAde el in mijlocul lacului cuprins de paduri. $i azi se .ede innaintea al-tarului piatra goala de inscriplie, supt care zace acest om minunat vtgrozay.

13. Fratele sau se chema Radu eel frumos vi pacatos. El stapiniin locul lui Vlad, ca om al Turcilor. Facuse manastirea Tinganului, totlinga Bucurevti, vi, cind pert, in 1474, in urma unel infringeri din parteamarelui Domn al Moldovei Stefan, el va fi lost astrucat aice. in bisericade sat ce este astazi acolo, nu se mai pomenevte ramie insa despre pia-Ira momintului situ.

14. Un fiu al lui Dan cel Mare, Basarab, numit dupa Basarab, la-tal lui Nicolae Alexandru, fu pus de Stefan, hada. El fugi in Brasovvi mud acolo, in Decembre 1480, Mud ingropat, de sigur, in bisericaromaneasca din Schetu, care s'a prefacut insa cu tolut.

15. Fiul sau, cu acelavi nume, pert in lupta cu un pretendent, toc-mai in Mehedinti, la Ologova, in 1482. FI vor fi ascuns in biserica dinacel sat.

16. Urmavului sau Vlad i s'a zis Calugarul fiindca fusese Calugar,si ar fi meritat sii fie toata viata. El a murit in linivte la 1496, vi fiulsau Radii nu 1-a avezat in biserica de in Deal in Tirgoviste, pe care el odrese, fficind dintr'insa necropola cea noel, care inlocui Cozia, ci-1las& la manastirea Olavaclocului.

1) Comunicare a d-lui Al. Lapedatu, dupii un hrisov netiparit, in ArchiveleStatului.

7

siI

1)

st-I

8 Istoria Rominilor In Chipuri §i Icoane

17. Radu se stinse inca liar, in Mart 1508, si locul lui de ingro-pare nu putea fi decit aid la Dea lu. Piatra de mormint 1-a fosf insa sfa-rimata, capul sau, dezgropat pe la 1830-40, statea pus inteo cutiutasaracacioasa, in mtjlocul stralucitei biserici.

18. Mihnea-Voda, Hut lut Tepes, si el un ucigas de looted, it inlocui;el fu omorit in Sib! lu, unde fugise, de o rude. $1 azi se vede in bisericaSas! lor de acolo cad el era catolic platra pe care sta scris in lati-neste:

Mormintul Martel Sale Mihaly Domnul Terii-Romanesti, care a fostucis act in Sibiiu, in ziva de 12 Mart 1510, de Iacsici.

Slavoneste era scris cam fiat':Cu mila lui Dumnezeu lo Mihnea Voevod. Domn al Teril.Roma-

nestt.."19 In locu-i veni Vladuf, flu' lui Radu-cel-Mare, numit dupa buni-

cul sau Calugarul. Turcil i-au Mat capul. A fost dus la Dealu de unurmas cucernic pe piatra lui se celeste :

In anul 7020 (1512), luna lui Januar 23, a raposat robul lui Dum-nezeu lo Vlad Voevod; si in virsta de 16 ant a slat in Scaunul Domniel,si a domnit ant 1 si luni 9 si jumatate. $i a venit Domn lo Basarab Voe-vod si, dupa ce a fost lupta [intre el], a Falai capul lui Vlad Voevod,in cetalea Bucurestilor."

Nenorocitul baiefel domnesc a fost tatat, spune cronica, supt unpar", sus la Mihai-Voda, in cetate.

20, I-a urmat Neagoe, ce st-a zis Basarab dupa tatal sau Basarab-cel-Tinar : vestit Domn prin evlavia lubirea sa pentru arta. El a facutin Arges, pentru neamul sat', o necropolia rivals celei din Dealu. Aidzace el supt piatra de marmura, facuta de el insusl intregita pe urma,care zice:

A raposat robul lui Dumnezeu Io Neagoe Voevod si Domn atoata Tara-Romaneasca si a parfilor dunarene, in tuna lui Septembre 15zile, anul 7029 (1521), crugul soarelui 26, crugul lunit 15, lemelia 18. Adomnit 9 ani fumatate. $1 rog pe cei ce Dumnezeu ii va ingadut savie dupa not, sa pazeasca adapostul acesta mic lacasul oaselor mete,ca sa fie nestricat."

Tot acolo asezase el pe fiii sal loan si Petru Si pe fiica Anghelina,morn innainte de a se gall biserica. Mama sa, Neaga, adusa si ea in Ar-ges, a fost inmormintata de sigur nefiind Doamna, linga biserica, supto piatra ce s'a siricat pe urma. La Arges isi aflara odihna pe rindDoamna Stana a lui Stefanifa, Domnul Moldovei, alts lath' a lui Neagoe,§i in sfirsit batrina lui Doamna Despina, moart'a in Sibiiu, dupa ce secalugarise luind numele de Platonida. $1 Preda, fratele lui Neagoe, ucisin lupta la 1521, trebue sa-si ft aflat aid odihna.

21. Neagoe §i Despina avusera un flu iubit, pe care-I numisera Teo-dosie, dupa vechiul si inteleptul imparat roman. El nu putu sa domneasca

fiind un copil si mai mic de cit Via duf. Dus in Constantinopol, el

$1

$1

st

si

insa,

si01

Mormintele Domnilor Nostri 9

muri acolo Innainte de 1526. Marna-sa, care e infafisaia intro duioasaicoana cu trupul mortulul pe brafe, it va ft asezat spre adormire in bi-serica Patriarchiei pe care Neagoe o invelia din nou, adaugindu-I chilli.

22 Cine ar putea spune unde s'a ascuns trupul lui Dragomir Ca-dugarul, care pert luptindu-se ca WI fie Vlad Voevod, in 1521 ?

23. Un Radu-Voda, numit ca boier BAdica, se dadu ca flu al tutRadu-cel-Mare. Turcii ii sfarimara capul cu buzduganul, in Februar 1524,in Bucuresti, cred. Urmasul sau, dusman pana atunci, avu mita de trupullui, si-I auzim cind vorbeste astfel: Am trimis capul tut Wadies sl altedotal capete In Poarta; iar trupul lui Badica ram luat Domnia Mea in-sumi, si m'am dus Domnia Men la manastirea Dealulul, st l'am ingropatacolo`.

24. Radu de la Afumafii cin Ilfov, acest urmas milos, mare luptatorcu Turcii, nu aflA insa mile In boierii rasculafl, cart -1 prinserA in Rimnic,la 2 Ianuar 1529, , de 1-au legal, st i -au taiat capul, si lui, si fliu-sau, Vlad-Voda`. Si el era fiul lui Radu-cel-Mare, dar alesul boierilor, Moise-Voda,nu-1 duse in Deal ling.& tata, ci In Arges, linga socru, cAci el f nea peRuxanda, fata lui Neagoe. Mormintul sau it infafiseaza calare, cu mannaIluturind, imparfitor de moarte si vitiator de biruinfa, far dedesuptul chi-pului de viteaz WA sm.'s;

A rAposat robul lui Dumnezeu si mutt-milostivul lo Radul Marele-Voevod si Domn a toata Tara-RomAneasca sl a parfilor dunarene, fiul ma-relui si (prea-bunului) Radul Voevod, in anal 7037 (1529), luna lui Ianuar4 zile, crugul soareiui 7, indicfla 3

SA va fie stiute razboaiele ce va voiu povesti, pe care le-am facuteu : cel d'intiiiu razboi Cu Agarenii, al doilea In Gub(avi), al treilea Insatul Stefeani lingti Neajlov, al patruiea In C(lejani), at duelled in Cio-canes% al seaselea In cetatea Bucuresti, (al septelea la cetatea Tirgo-vistei), al optulea in riul Argesel, al noulea In (satul Plata; at zecelea InA)ramanesti, pe Teleorman, (al unsprezecelea, cel mai lute si virtos), dintoate razboaiele, la Oruma(zi, cu 7 sangeacuri), (al doisprezecelea) inNicopol, al treisprezecelea in 515iov, (al patrusprezecelea) la cetate laPoienari, cu feranii, at cincisprezecelea in Oherghlfa, (al seisprezeceleafar in Bucuresti), at septesprezecelea in ores la Slatina, al optsprezecelea(la cetatea Bucuresti), cu Vladislav Voevod, a nouasprezecelea la satulRucar, at douazecilea in Didrih. Alunci m'a &grail (Dumnezeu cu stapi-nire si schiptru, si m'au incins si cu caftan mohorit si cu cununa m'auincununat si cu cinstea bogallei st cu mina marire de dar aducaloare,si, cu mulfimea ostilor fiind incunjurat), si la multi an intins mina deajutor en indurare. Acum zac singer aici in mormint mic, asteptind gla-sul arhanghelului, cea de pe urma trimbila, invierea a toata lumea, pre-facerea stihiilor. Rog pe cei ce Dumnezeu ii va ingadui sa vie dupe not,sa pazeasca acest mic adapost si ca§a a oaselor mete, ca sa fie nestr'cat".

25. TatAl lui Moise, Vladislav-Voda, fusese stilt de Radu sa piecela Constantinopol, in 1524. Dar el se intoarse de acolo, si vent in par-

10 Istoria Rominilor in Chipuri 5i Icoane

file Mehedinfilor, unde-1 ucise in Decembre 1524 Banal Pirvu. Unui Domncare se numla Vladislav i se cuvenia ingroparea la Dealu. Dar nu slimdata s'a imprirtasit de dinsa, cu toate ca, judecind dup6 ingropareaacolo a lui Bi 'idles, e foarte probabil.

26. Cit despre Moise, el fu gonit, ads in lupla dela Viisoara intre18 si 24 August 1530, 5i ingropat In manastirea Bistrifa, interneiatrt defrail! Craiovesti, cu unul din coboritorii carora isi maritase sore. Pe in1750 se mai celia Inca pe platra sa aceste cuvinte :

Raposat-a robul lui Dumnezeu Moise Voevod, feciorul lui VladislavVoevod, in anal 7038 (1530).°

Dar filcindu-se din nou biserica, supt Voda Stirbei, s'au stricattoate pietrele de mormint, afar6 de una.

27. Vlad, care-1 urma, se inneca in Dimbovifii, la Popestii din Ilfov,in toamna lui 1532. Era, fiat lui Vladuf, sl urmasul &au Vintila, care-5izise tot Vlad, it duse In Dealul, ingropindu-1 la un loc cu tai61,amindoimorfl la o vrisI6 tot asa de frageda

28. Vlad-Vintila fu omorit in vara anului 1535 linga Craiova, din-colo de ape Jiului, acolo unde e astral mrtniisiirea cea nou6 a Bucovit-fului, la o vinititoare. El is! zicea fiat lui Radu ", adec6 al lui Radu-cel-Mare $i urmasul lui era destul de evlavios ca s6-1 ducii in Dealu.

29 Radu Paisie, fostul egumen la Arges, dar flu al lui Radu-cel-Mare, om foarte cucernic, care a mintuit artdirile bisericesti ale tut Nea-goe, cad era sof al DomnIfel Ruxandrei, visa o ingropare la Dealul s'auin Arges, cad el unia in sine drepturile aminduror ramurilor domnesti.Dar, scos in 1545, el tr6I in Egipt. Mormintul lui trebue s5, f e in vr'obiserica din Alexandria, poate intr'a Patriarchiei.

30. Mlrcea Ciobanul, all flu al Radului $i crunt omoritor de boieri,Incepu sa cladeasea biserica domneasca din Bucuresti, care a astaziCurtea Veche de linga Dimbovilli. Cind crudul Domn i$l mutat viafa, inSeptembrie 1559, al sai, Chiajna, vaduva, $I copiii il dusera in bisericainch' neispravitii. Biserica a suferit pe vremea lui Vodii Stirbei o prefa-cere totalii, $i morminlele au disparut asifel 5i aid supt scindurile 5i mo-saicul din vremea noastrii.

31. Fiu al lui Radu Paisie,Petrascu cirmuia in asa chip, incit I sezise cel Bun. El muri la Tirgoviste in ziva de 26 Decembrie 1558, a douazi de Craciun. Alaiul de inmormintare sul dealul cu viile, si Domnul ra-posat isi gasi pacea, netulburata piing acum, in necropola lul Radu-cel-Mare. Inscripfia de pe mormintul sail are acest cuprins:

A raposat infra Domnul Hristos credinciosul loan Petrasco Voe-vod st Domn a toatii Tara-Romateasca, fiat lut lo Radul Voevod, 5i amurit in luna Decembre 26 zile, in anul 7066 [1558r.

32. Petru, caruia I s'a zis Schiopul, fiat cel mai mare al lul Mircea,era menit sa se odihneasca in acelasi biserica. El trecu ins6 in Moldova,avu dotal Domnii acolo, si, fugind, in Apus, se stinse la Boxes, un de-partat oras din Tirol, la 1 -lu Iulie 1594. Calugfirii franciscani primira ca.


ramasifile acestui oaspete sa se odihneasca linga biserica lor. Pe piatriise celia mai de mull acest epitaf :

,D. 0. M. Lui Io Petra, Domnul Moldovei, din familia regale, cor-vineascS, a Mihnestilor, care, ca sa pSstreze legea (crestinA) in ,Stefanfiat sau, ptirasind de buns voe fare sa foarte intinsA, invrednicindu-se deocrotirea Augustel Case Austriace, a murit in vrista de peste seized deani, In 1-iu Julie 1594: om, si in nenorocire sl in fericire, prea-vestit, inrazbolu si pace".

Niste Iriandese facurii inca pe acel loc o grotS a Madonei.33. Alexandra, urmasul lui Petru, a murit in Scaun, la Bucuresti,

in Julie 1577. El filcuse in acest ores o biserica 'mug, pe dealul de blessAcolo a fost ingropat, dar piatra sa de mormint nu se mai

piistreazil. O feta a lui insi, Elena, e ingropat in fundul biserica, pre-fiicata peste vre-o patruzeci de ani, In mina dreapt5.

34. Mihnea, fiul lui Alexandru, ingropil in aceasta biserica pe dotfit ai sat cu Doamna Neaga : Vlad si Radu. Mazilit in 1591 pentru a doua°era, el se fScu Turc si marl la Constantinopol in 1601 : trupul sits derenegat se va fi odihnind supt una din pietrele strimbe, irnpodobite cuturbane, care se rididi dese in clmitirele Capitalei turcesti.

35 Petru Cercel, fiul Jul Petrascu-cel-Bun, stralucitor Domn dupiimoda Apusului, filcu biserica domneascii din Tirgoviste, unde vole sä-ifie mormintul. Dar in mazilit si, luptindu-se pentru Domnie, innecat inBosfor, la Mart 1590: scos din Mare, pielea-i umplula cu pale se trimesedusmanulul, Mihnea.

36. 0 rudii, un nepot, Vlad-Vothi flub lui Milos, autase &a* tea tro-nul lui Mihnea. El muri inss innainte de a piece din Constantinopol, inAugust 1589. Tata' sliu fusese inmormintat Ia Patriarchie, la 20 Februar1577, si tot acolo vor fi fost coborite in piimint oasele tineirului Voevod.0 sofa a Jul Vlad, Irina, mgritatii cu Albu Golescu, se odihneste insii inmantistirea Vierosul, a Golestilor, savirsindu-se din viafg puline septamini dupa tatill el, ca vilduva

37. Stefan Surdul, fiu al Moldoveanului loan-Voda cel Cumplit,stfitu pufin limp in Scaun sl, cercind sa cistige Moldova cu ajutoruf Tur-cilor, fu ucis in lupin din Februar-Mart 1595, cu Aron-Voda, la Dunare.

38. Alexandru-cel-Rau, flu! Moldoveanului Bogdan Liipusneanu,avuo stapinire tot asa de scurtS. El fu spinzurat la Constantinopol in zivade 25 Marl 1597, fiind apol ingropat in pripa la vre-o biserldi din Con-stantinopol.

39. LIn mare domn eroic lea apoi in stSpinire Tara-Romfineascii. Elinvinge pe Turci, navAleste in Ardeal, in Moldova, le cuprinde, be plerde,e gonit st din mostenirea sa, dar se Intoarce cu osti imparStesti impo-hive Ungurllor ardeleni, invinge, sl e ucis la 9/19 August 1601, din po-runca unui general aliat. Trupul fu ingropat in cimpia Turdei, unde anslivirsise omorul, cape! fu adus la Mgnastirea Dealului, cad Mihal Vi-teazul era fiul lui Petrascu-cel-Bun. Scoasti °data cu capul lui Radacel-Mare, striimosul sau, trisla rtunfistfa care adapostise un suflet ca acela,

tinara.

12 Istoria Rominilor in Chipuri Icoane

n stet pentru priveal5 intro biatA cutie, pe care a inlocuit-o daun5zi unTelicvariu meschin gl fare frumuseta.

Matra ce acoperea capul lui Mihai se afli azi insa in mijloculpronaosului. Pe ea se celeste, data aceasta in limba 'waste& inscriptiace urmeaza :

,Rice zace cinstitul raposatul capul crestinului Mihail, MareleVoevod, ce au fost Domn Tarsi-Romanesti si Ardealului gi Moldovei :cinstitul trup zace in canpii Tordei, $i, cind 1-au ucis Neamti, ant au fost7109 (1601), in tuna lu Avgust 8 zil(e) : aceas(a) piatra o'u pus jupan Ra-dul Buzescu i jupanija eg. (jupfineasa lui), Preda."

Nefiind o Doamna, mama lui Mihai, Teodora, n'a fost primiti inDealul. Cind ea s'a savirsit, in 1605-6, flu! $i fata lui Mihai o ingroparitla Cozia, unde staluse, supt numele de cOlugarif a Teofana, anti cei dinurma ai vlefii sale. Acest fiu at cuceritorului,

40. Nicolae-VodO Petrasou (Petrascu era numele bunicului sau ;Nicolae se adaugise ca titlu domnesc) pribegi in lame, impreuni cu fa-milia sa. Dupli 1620 el se cas5tori cu Ancuja fata lui Radu-Voda $erban

tr5i mai mull in Ungaria, umblind dupe Domnie pfinii in 1611. Un limpstate in Simbata-Mare (Tyrnau), dar, cind muri, el fu dus in Raab, in,biserica sirbeascre, unde poate cA I se vede astfizi piatra de mormint.

41. Urmasul adevarat al lui Mihai Viteazul a fost un boier mat invristi, vrednic de aceasta cinste. In boierie-i zicea $erban, tar ca Domns'a numit Radu. El a invins pentru imp5ratul cretin pe un principt ar-delean, a fost gontt de altul, dar s'a intors si l'a invins pe acesta. Irmain jar& n'a mai putut sA stea dupli aceasta, ci s'a dus in jerile impfirfi-testi, sand mai mutt tot acolo, Ia Tyrnau sau Simbata-Mare, in Ungaria.Moartea l'a gasit insii in Viena, Ia Mart 1620, dupe ce-si imparfise ave-rea printr'un testament scris in romilneste. Intiiul loc de ingi"opare I-afost in biserica Sf. Stefan din acelas oras, ins& pe urm5 rudele saleI-au adus in WO, asezindu-I in biserica de la Comana. pe drumulGiurgiului. Inscripfia ce se vede acum pe morm:ntul sau, nu-I privesteinsfi numai pe el, ci $i douii rude, dintre Cantacuzinesti. Ea are urmit-torul cuprins :

Aceast5 una piatra aceste fret farina acopere : a blitrinului $5r-ban Wasarab Voevod, a lul DrAghici Cantacuzino Vel Splitar, de fatfiaepotu-i, si a lul Costandin Vel PAharnic, iubif fiu lui Draghici ; pre cartcum viala in dragostea singelui i-au legat, asa moartea, aice aducindu-ivecilor i-au raposat. Carii, $i, crestineste, cu dreptate, cu dragoste, cumilostenii cu toate bunele fapte trAind, s'au savirsit, la aim! de IaHristos sprisitoriul (7128=1620), de virsta , mogul, nepotul la (7176-1667), de virsta fiul la ( ), de virsta

42 Radu Mihnea era fiu! lui Mihnea cel Turcit sau, cam it ziceauoamenii de pe atunci, Turcul. In timpul cit a stapinit ca un Domn bogat

foarte preluit de Tura el a prefOcut in mutt mai mare biserica bunu-lui Alexandru-Vodil. $i aid fu el ingropat, in Februar 1626, fiind

si

sl

si

si

si

si

".

$isau


adus din Moldova, de la Hirlfiu, unde murise cu citeva saptiimini Irma-lute, in Ianuar. $1 astrgi candela lumineazii urmAtoarele rinduri spatefrumos, romfineste, pe mormintul lul:

Aciastfi .piatrei de pre mormint o'u fficut o'u framsetat cela ceeste bine cinstit $i de Hristos iubit cretin Alexandru Voevod nAscAtoriutdumniilui celuia ce s'au pristAvit intru fericitfi credinta, celuia ce au fostbine cinstit si de Hristos Cubit Domn cretin Radu Voevod, ce-au fostDomn Terii-Rumfinesti si Moldovel, si multe rAzboe au biruit, Mai auvenit de In cinstita Poartfi s'au fost at doile rind Domn Terii-Ruminesii,$i s'au lAsat steagul fiu-sfiu ce e mai sus scris, larg se'u dus de-aulost Domn Teri' Moldovei; acolo se'u pristavit intru cetate in Hirl Au,in luna lui Ohenarie 13 zile, SimbAtfi, $i cu mare cinste I-au adus trupuldumnelui, $i 1-au ingropat in luna lui Fevrarie in 5 zile, DuminecA. Aiceazac oasele dumnealui. Dumnezeu-1 iarte in Imp& Ape ceriului, adeviirat.In anii 7134 (1626).g

43. Flu al until Iliac Vodi Liipusneanu, coboritor ticAlosit al tutStefan-cel-Mare al Mo !dove!, Alexandru fiul lui Bias, sau Alexandru II las,cum I s'a zis, stapineste pe rind in Tara-Romiineasca $l in Moldova, ne-contenit supt ocrotirea rudelor sale din Levant, Italienl grecill. Munteniiresping inset cu armele la 1632 pe fiul siiu Radu, numit de Turd Domnal teril tor; Mr in 1633 o riiscoala a Moldovenilor goneste si pe tali.Bietul om se duse la Constantinopol, unde i se pierde urma. Se slinseaici in sfirficie mare: cine stie unde va fi fost coborit in piimint trupulnevrednicului acestula

44. Luptind cu acest Alexandru-Vodg, adeci luptind prin ban', slit-ruinte fAgilduiell, se vede fiul lui Radu Mihnea. ii ziceau Coconut,flindci era un copil, $i tot copil a rfimas Ora la urmA. Epitropia 1-afost intiiiu mamA-sa Arghira, care muri in Bucuresti, gi trebuie set fi fostingropatil In Radu-Vodli. Si el plea mazil la Turci, se mai zblitu citIvaant dupe Domnie, si muri la Constantinopol in 1632. I i plistrase bogAtia

poale di el se odihneste in Pairiarchie chiar, unde se mai inmormin-taseri rudenil de ale lui.

45. Un flu al Moldoveanului Stefan Tomsa, Leon, om incfi tinfir,harnic in jocuri ostasesti, statu pe aceiasi vreme citeva ant in Bucuresti.Cfizind prin mazilie, el unelti pentru tron, pierdu nasul. Cindpierdut vials $l in ce ungher i s'au ascuns ramfisitele, nu se poste afia-

46. lea acum un Domn cuminte, blind, bun judecfitor, pArInie albelerimii tinere, frate de arme al celel imblitrinite in lupte, prlinclos le-tanilor. Oltenil an adus in Domnie prin limbo tu pe Matei, boierul dinBrincovenii Oltului, Oltean si el deci.Odiniourfi ostas at lui Mihal VIteazul,el a dovedit ca nu ultil inviitfiturile bane ale sliivitului sAu innaintas in Dom-nie : 15comia, ura, setea de rfizbunare a vecinului sfiu Vasile Lupu s'au frint#de voinicia lui inteleapia. Domnind ast-fel dougzeci unul de ant, el alost astrucat in biserica domneasci din Tirgoviste, in tuna lui April 1654.

In fain acestui mormint nou era fuel din 1653 mormintul proaspfitat Doamnei lui Matei, Elena, $i in acelasi intunecos pridvor dormia

-

$i

si

sisi

I

*f

si

slid sl-a

si

sir-

14 Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

gurul for copil, mort nevristnic,Matei. Peste ciliva ani, Turcii au trecutpe aid prgclind, si ei nu craters oasele lui Matei Ele furs stramutateapoi la mangstirea Arnota, din Vilcea. Sus, pe o culme din preajma Car-pafilor, de-asupra mgnastiril Bistrifa se innalla micul llicas in care se cu-prind supt o piatra impodobitg, sgpata de 'nester din Ardeal moastele luiMate! Basarab din Brincoveni, insemnate cu

luiaceastil pisanie:

Aid nee Mate! Basarab, cu mila Dumnezeu odinioarg stgpinsi Domn al Tgrii-Romgnesti, bgrbat infelept, indurgtor milostiv, inte-meietor sl innoitor a multe biserici si nici-odata biruit, cibiruitor, si a multe invingeri invinglitor preaslavit, dusmanilor infrIcosat,prielenilor de folos, imboggfitor at ferii sale, cel ce, cu multa boggfiesi 1ntru toate indestulat, in ling pace a domnit dougzeci si trei de ani ;a adormit intru Domnul la cinstile bgtrinefe, in anul Domnului 1654".

Supt piedestalul de piatra, jos, e ingropat Danciul, tatal lui Ma-lei, pe care acesta a pus sa -1 educe in radii de la Alba-Iulia Ardealulul,unde el murise, inmormintindu-se intgiu in biserica Nitropoliei romAnestide acolo, faculg de Mihai Viteazul. Stan numai el doi acolo in pustie-tate, in paces mangstirii cu doi paznici, Virg caluggri, fare locuitorl,fag oaspeli; din toate partite codrul ingh to zarile, sI noaptea calgtorilcart strabat drumurile vailor vgd lucind aceastil singurg lumina de in-dreptare si mingiiere, ca o raze pornitli din sufletul luminos al strg-mosului.

47. Usuratec, pornit spre legate nesocotite, Mfg putere a fost bi-trina rude care a urmat but MatV..Constantin-Vodg era fiul lui Radu$erban cel de la Comana si at i'ma de preot din Bucuresti, Elena, in-gropata in anul 1656, paisprezece ani dupg moartea ei, in biserica de satde la Dobreni. Stgpinirea lui Constantin, noul Basarab, inseamna rgs-coalg, umilinfg sl ruing. A incheiat ca fugar : in Ardeal intaiu, apoi laCazaci, cu cart umbra, fare nici -un drept, dupg Domnia Moldovei. Marlla Polon! dupg anul 1676, Diinmezeu lie in ce foe anume, siirac sifoarte nenorocit. Mai fericitg decit el, Doamng-sa Balasa zace in bise-rica Sf. Vineri din Tirgoviste.

48. Inlocuitorul sea a fost un Orec foarte nebnn, Mihnea al III-lea,ce se zicea flu at mindrului Radu Mihnea. $1 el se rgsculg impotriva Tur-cilor, si boieril, fug', dar nu-1 era Ifisat sa lase din Ungaria pri-begiel sale. La 23 April 1660, a doua zi de Paste, el igen un mare chefde sirbiltoare cu acelasl Constantin $erban, cgrula-1 urmase. Vent in-fierbintat acasa la filtoarea sa, o Tgtarcg, clizu trgznit de dambla. LaSatumare trebuie sg 1 se caute deci mormintul, dace se va fl ggait cinesg-1 ridice unui asifel de om. Unit ziceau cg a fost Turc, alf11 1-au vazutinsi sfinfind biserici ortodoxe.

49. Citeva lunt grele pentru toate lumen, domneste, stramutat dinMoldova, un biet Arngut bgtrin, care trgise mull Limp ca boier al luiYaslle Lupu, Chica, ce-si lug ca Domn si numele de Oheorghe, zicin-du-s1 Oheorghe-Voda °Idea (Oheorghe se zice in albanesa: OhIca).-Turd, ii scoaserg cu parapon si-1 minara la Constantinopol, unde se

$i

menastiri:

taindu-$i

si


stinse in curind, flul &la Grigore fiind Domn in locul lui. S'ar puteaelute in cetatea impiirateasea mormintul incepalorului maririi Ohicules-tilor.

50. Acest Grigore sau Crigorasco, flu si sof al unor Romince, avuun trai tulburat, cu multe incurcaturi pe care 4i le pregall prin nepre-vedere st sl in descurca prin viclenie. $1 in 1673 se credea nä el va matputea cumpara Domnia. Mimes intre Turci el muri peste putin. Loc deingropare sI data precisii, necunoscute.

51. Radu Leon, Elul lui Leon-Vodii. Om de peirecere, fiira voinfa,mort la Constantinopol dupe mazilia din 1669.

52. Antonie din Popestii Ilfovulut. Mosneag cazut aproape in copi-hriinit din leafa ce-i diideau boierti si supravegheat de flu-sau

Neagu. Cind pierdu Domnia, in 1672, Turcii ii oprira la dinsii, si sarma-nul patriarh n'avu parte nici de odihna in pilmintul fern sale.

53. Duca-Voda, arnaut ca si China, ca si acesta intaiu Domn inMoldova, isi zice, tot ca si acesta, Gheorghe-Voda, facind din numelesau de pang atunci un nume de familie. Cantacuzinestit izbutesc a-Iscoate in 1678. Domn in Moldova peste pulin limp, a trela oars, it prindPolonii, in razboi cu Turcii, si-1 duc la Lemberg. Aici moare acest omlacom si slrasnic, la 31 Mart 1685, de dambla. A lost ingropat in bise-rica ortodoxii din acel oras, zidita de marele negustor Alexie Balaban,

sclipul gropnifei acestuia".54. $erban Cantacuzino, om temut, mindru, cu apucillurt de rege,

stapin al boierilor sal si respectat de Turci. 0 scurta boala-1 rapuse la29 Octombre 1688, si pe mormintul sau frumos sepal, de la Cotroceni,clitoria sa, se celeste pomenirea ce urmeaza:

Supt aceasta marmura odihnesc oasele a luminatului bun crestinlo $erban Cantacuzino Voevod, nepotul riiposatului $erban Basarab \foe-vod, pre carele miluindu-I Dumnezeu cu Domnia acestel Sari, de au dom-nit 10 ant si au chivernisit Cara bine si vredriimste, cu tot cinstit neamullui, apiirind-o de toll vrajmasii. 'aka. carea 1.ra' de la Dumnezeu i s'ausiivirsit viafa cu cinste, aici, la Scaunul Domniet tut, tare iarasila cinstit si bun chivernisitor, neamul lui, intreagi st cu pace bun& Aceiruia i-a lost viata de anl 54, si asa s'au pristavit intro Hrislos la Oc-tomvrie 29, leat 7197, 1689".

Tatal lui $erban, vestitul Postelnic Constantin, a lost ingropat laMargineni, in Prahova ; acolo a stramutat $erban si trupul maicei saleElina, vestita gospodinii a celei mat marl avert muntene din veacul alXVIIlea. Astazi de jur imprejur e temnila, st biserica, dlirimata de cu-tremur, arse, a fost cu total prefacula de un egumen grec, zvirlindu-seca netrebnice pietrele ctitorilor. Fratele mai mare at lul$lefan, Draghici,zace in mormintul lui Radu $erban, bunicul sau, la Comana.

Dintre frail! ceilalli, Cotrocenii odihnesc pe Mate! (1 1685), peIordachi (f 1692). Mihai a fost taiat la Adrianopol si Constantin, inva-fatul Stolnic, gitult la Constantinopol 1

Mole,

.in

lasindusi


55 Constantin Brincoveanu, om b ogat, bun gospodar si pfirinteiubitor at awl neam imbielsugat ; sale intelegator de frumuseta si spriji-nitor at invataturii; tare intreaga a fost acoperita de dinsul cu bisericinoun 1;1 innoite. In ziva de Sinta-Maria Mare 1714, avind implintli 25 deani de Domnie, i se tale capul, innaintea Sultanului, la ConstantInopol,dupe ce toate odraslele-I singerasera supt sarmanil lui ochi batrini, sat-

tficlii, fara lacrimi,cea mai strasnica suferIn15 omeneasca ce se ri-dica din tot trecutul nostru. Se aruncara in Mare trupurile Domnului, alefiilor domnesti Constantin, Radu, Stefan, Mabel, pe cind capetele schimo-nosite treceau in virful sulitelor. Pescaril culesesera din ape ramasiteleBrincovenilor, st crestini milosl le asezar a in manastirea din Chalke. LaHorez, frumoasa cladire a lui Constantin-Voda, gable pentru ingropareaintregului sat' neam, se vede, supt chipurile de famine ce ocupa paretii,numai mormintul de marmura nescrisa al Domnifei Smaranda ; o sore aacesteia, Ancuta, maritata cu Nicolae Roset st moarta in pribegia delaBrasov, a fost adusa aici in primavara anului 1730.

56. Stefan Canlacuzino, flu! Stolnicului Constantin, a intrebuintatCoate mijloacele pentru ca sa aduca moarlea acelui pe care-1 inloculse.Ca o rasplata dumnezeiascil i-a venit aceiasi peire silnica, dupe dot anisinguri de Domnie. Fu gituit in temnita la Constantinopol, impreuna cutalel sau bowie batrin. Capetele for furs jupuite, umplute cu bumbac sitrimise la Adrianopol, unde states Curtea. Aici in Adrianopol fora zu-grumaft Mihai, fratele lui Constantin, st Radu Dudescu, care lima pesore lui Stefan. Capetele li-au fost puse in virful parilor. Cel din urmadintre Cantacuzini cart incunjuraserii fara credinta pe Brincoveanu, To-me, [men la Rust la 1711, st muri peste zece ani acolo la dinsii. NumalRaducanu, fratele lui Stefan-Voda, do arme in necropola cantacuzineasciia Cotrocenilor.

De acum innainte, Moldova si Tara-Romaneasca nu-si mai au sirurideosebite de Domni. Aceiayi oameni, mat mull instrainati de cit straini,tree de la Iasi la Bucuresti si de la Bucurestl be Iasi. Innainte de a vorbtde mormintele tor, sa pomenim pe ale Domnllor Moldovel.

2. DOMNII MOLDOVENI.

1. Bogdan intemeietorul emit odihna in biserica, de lemn peatunci, a Rildautilor. In timpuri neorinduite si salbatece ca acelea, nici-oplaten nu s'a asezat pe mormintul celui care a dal Rominilor, ca o pa-lernica cetate, Tara Moldova,.

2. Latco, acel care a incercat sa face din Moldoveni niste catolici,supusi episcopului latin din Siretiu, si-a luat local linga parintele sat',dupe 1372.

3. 0 clips Moldovenil 41 /Wan' Domn de legea tor, ce e drep-tul, dar de alt neam, rusesc, din Gentle. hug Koryatowicz pert in curind.lin calator din veacul at XVI-lea zice ca i -ar fi vazut mormintul intro

be

si-a


mrtn5stire de ling5 Birlad. 0 astfel de mandstire n'a fost insa niciodatiiAnastasia, flied lui Laic° $i vaduva lui lurg, zace in necropola R5ditu-ltior, unde a fost ingropata la 1420, anul morlii ei

4. Petru, fiul Margaretei sau Musa lei care avea drepturi asupraMoldovei, e cel d'intilitt Domn sigurdupil un Stefan I-iu, fatal sau poatein urma tut lurg. El a dada man5stirea Neamlului, in valea Neamtului$i a Ozanei, pe o inn-Wine pietro sa, mire pfiduri. Acolo va fi fost elingropat prin 1'90, dar nici- urm5 nu s'a p5strat din mormintul lui

5. Roman, fratele lui Petru, fu Domn scurtii vreme, apoi fugi inPolonia, $i la urma d runt din nou : el fu inmormintat la Radauti. Romancladise ins5 biserica lui deosebila in tirgul Romanului intemeat de dinsul,$l at i coborise el oasele otiei sale Anastasia, care a fost mama luiAlexandru-celBun.

6. Alexandru a f5cut cel d'intaiu din Moldova o tare tra'nicii $i cuviitor. Mai b'ne de Ireizeci de ani a silipinit asupra ei Fara nici -un fel desite sau viclesug, duhul salt bun, impaciuitor rabdator, milostiv, cucer-nic. El a dovedit a prin burattatea adeviiratfi si dreapt5 a inimil se potface lucrurile acelea marl pe care asprimea crude le poale incepe saugr5bi, dar nu duce la cap5t. Moldova a iesit din minile lui gate, incu-nunat5 cu neatirnare si impodolitii cu invfil5turi si mestesuguri.

El cl5di vechea mfinfistire Bistrita pe care StefancalMare a pre-recut-o apoi din temelle. Poate ca aici se inmorminta fratele sau luga,dar un fiu Bogdan se astrucit la R5dauti. Atunci Bistrita an se innaltainca in r5coroasa vale de linga orasul Piatra. Dar la Bistrita fu dus tru-pul Doamnei lui Alexandru, Ana, o ortodox5 moarta in 1418, pe cind,cu citiva art! in urmil, cea d'intAiu scope a Voevodului, o catolicii, Mar-garela, era asezatii supt baptisteriul bisericii !aline din Baia (1410). Poaleca lot Bistrita a primit st oasele flilor domnesti morti innainte de vreme,odrasle ale Anei, Roman si Vasilisa. In iarna anului 1433, se stinse, mul-ilimit intr'o fall nou5 scoas5 din Coate primejdiile, Alexandru insu5i Mor-mintul sau fu clAdit din piatri sfipata cu podoabe gotice. Dar poate nus'a serfs nimic pe lespedea care i-a acoperit sicriul si, oricum, ea nu semai afl5 ast5zi, fiind inlocuita cu una care pomeneste o moartfi din vre-mile urm5toare.

7 Ilie-Voda flu! lui Alexandru si al Anei, intl.& in lupta cu fratelesau Stefan, st5pini un limp alaturt cu el, 51 trebut s5 fugil la urm5, orbitde acest irate nelegiuit, in Polonia, de unde era Doamna WI Acolo sestinse nenorocital orb intre anil 1444 $i 1447, si 1 se va fl taunt loc invre-odoxfi.

biserica ruteanii din Polonia, sosia sa ftind si ea o Ruteana orlo-

8. Fratele Fara milfi si mustrari de cuget fu prins in 1447 de Roman,copilu' foarte Hair *Inca al lui Ilie, si uck prin t5ierea capului. La 16Iulte sosia la mfinastirea Neamfuluinu la Bistrita, care nu putea fi pro-fanata cu astfel de oase vinovatecarul ce aducea irupul mficel5rit alVoevodului. In b'serica mrmfistirii, dreasA $i prefilcut5 apoi de Stefan-

18 Istoria Rominlior in Chipuri si Icoane

cel-Mare, la dreapta se infundil un gang de intunerec. Pe o piatra dinacel colt negru se celeste inscripfla, puss ins tSrziu, de Stefancel-Mare,$i astazi nedeplinS:

Acest mormint 1-a infrumuselat lo Stefan Voevod. cu mita luiDumnezeu Domn al feel Moldovei, flu! lui Bogdan Voevod, unchiul sat'Stefan Voevod, fiat biltrinulal Alexandra Voevod, care a fost acts.'

Piatra de mormint a unui Petru Voevod flu! acestui Stefan, a foststriimulatS din vechea mAnastire a Pobratei, clfidifiS pe acest limp, in ceanoug, al caret ctitor e tot-Stefan-cel-Mare.

9. Roman piere la 2 fulie 1448, poate otrAvit. Mamasa Marinkaavea incil fare in mina el $i cred ca ea va fi inmormintat pe linerelulVoevod la Bistrif a lui Alexandru cel-Bun.

10. Ea avea $i all flu, care incurc& lumea mal multa vreme, ajunseun stricat si peri, omorit de boieri, in Cetatea-Alba, in primAvara anului1455. Biserica din acel ores, iarSsi innoltS de Stefan, primi trupul celuice nu meritase numele lui Alexandru-cel-Bun.

11. Frail al tut 14 $i Stefan se lupta totodati pentru dulcele rodal Domniel. lalA un Petru, care dispute in 1452,

12. Apoi Bogdan, flu din flori al tut Alexandra. Acesta e un lup-Calor harnic, care secerli larg in °stile polone ce sprijinli pe Alexandre!.it ucide insil unul care i se zicea frate, Petru Aron. In graba inmormin-tile' ucisului, care fu asezat in biserica de lemn a satului unde plerise,nu se putea infrumusefa' o piatri de mormint. Cind Stefan flu! acestuial treilea Bogdan fu Domnul Moldovei, el Fact' biserica de piatri dinRfiuseni, pulndu-1 hramul taierea capului Sf. loan. Insi trupul mortuluifu dus la RAthiali, $i acolo o inscripfie il aminteste in aceleasi cuvinteca sl pe innaintasii sal in Scaunul Moldovei.

13. Petra Aron se inchinii tutulor vecinilor si flicu pe placul tutu-lor bolerllor ; pentru care avu parte si domneascil septe ant de zile.Stefan it goal in Polonia, apol la regele unguresc Mattes. Intro zl, cindpindia la holarul Moldovei, in Secuime, o ceata naviilitoare, avind infruntea ei pe Stefan, II ucise in 1468, Ilisind trupul Mil cap In mile le-ranilor strSinl din satul rfisplfillrli.

14. In ce coif al Moldovei n'a innillial Stefan bisericl sl milnastle,unde n'a lAsat aminlirea luplelor izbfiviloare sau binefacerilor implirliteea dreptate, in cursul a jumatate de veac de Domnie ? TinArul isl cucerimostenlrea, se lupta, Invinse, lieu Para neatirnatil; bArbalul matur aparadrepturile noue! Moldove glorioase, far biltrinul stilpini Oa in zilele dinurmfi cu sable in mina, gala sa apere sl 85 intregeascA, leu bAtrin carenu-si uitA vinatoarea.

Stefan a fficut de platri gropnlia domneascA a Rfidaufilor, si mes-terul sau slipiltor, ,mister Ian", un Polon sau un Sas, incunjurili piirefilblserIcit cu o prispA de pietre mormintale, asezate una lingli alta intrupomenlrea stramosilor (1479.80) La Blstrlia el innAlifi mormint DoamnetAna, mama lui Ille St, cind flu! se stinse 'Inca in floarea vristel la Con-


stantinopol, Mid ostatec, Stefan aduse in tarn pe lubital salt Sandrin sauAlexandra, $i in bratele str5bunulul el asez5 pe urmasul care yenta ladinsul innainte de vreme (1496).

Dar el 41 Met' slesi celuilalt neam at sau alt adApost al cenuseiomenesti, in Patna supt o timpla imbrAcata cu brad a munftlor Bucovinei,lingfi o 'Impede ape de munte. Acolo intrari in mormint tinerit VoevoziBogdan $t Petra (1479, 1480) Acolo igi aseza el Doamna cea de-a doua,adusil din strit'in'Atatea Mangopulul, Maria (t 19 Decembre 1477). Acoloprimi el r5masifele credinciosului sfetnic batrin s1 de slgur rude, Mitro-polltul Teoctist (1478 Numal sotia sa Evdochia de la Chiev,carefu.ese

muri innainte de a se ispriivi Patna, $i mama, Oltea- Maria, care nusotia lui Bogdan, ci avuse alt sot cu el, si alit copii, nu se

imparlasir5 de morminte in Patna: Oltea, moarta la 1465, fu asezatilling5 zidul Pobratei, la dreapta.

Stefan gall in Patna din marmurA curate, impodobita cu flori descant gi sepals cu maiestre stove cirilice care au un caracter gotic, pie-trete ce trebuiau acopere pe dinsul $i pe sotia aceasta a blitrinefe-lor sale, Maria lui Radu-Vod5 Munteanul. Pe lespedea care se ridicit inJulie 1504 pentru a-i primi trupul, se cetesc aceste rinduri, pe care lipsade ingrijire a flului urmasulul le rasa neisprfivite:

Blagocestivul Domn lo Stefan Voevod, cu mile tut Dumnezeu Domnal feril Moldovei, flat lui Bogdan Voevod, ctitor sl intemeletor at acestaisfint Incas, care aici zace. $1 s'a stramutat la vesnicele lacasurl in a-

-nul tuna si at Domniei sale an ."15. Bogdan, fiul lul Stefan si at Mariei lul Radu, muri Inca liar,

dup5 un lung zbucium zadarnIc cu Polonii sl Muntenii sal, dupe ciocnirlfolosiloare. cu Tatarit, la 18 April 1517, cind era la miez de noapte.gPeste clout' zlle, aclus de la Has!, el era inmormintat In Patna, prin grijaboierilor sal, cart incunjurau acuma trona' fiului situ, nevristnicul Ste-finiffi.

Pe o platr5 cu Hull de scrisoare flag se celeste:Acest mormint este at blagocestivulut Domn lo Bogdan Voevod,

Domn at feril Moldovei fiul lui Stefan Voevod, clitoral sfintulut licasu-tut acestula, care s'a strimutat la vesnicele 15casurl in anal 7025 (1517),line tut Aprille 20, la miezul nopfil.`

16. *ter/1114A nu crescu decit pentra a se dovedi crud, nerecunos-calor gi nedestoinic. Boleril sal, fill acelor cart sluj1serfi indelung, cunepatata credinf5, pe Stefan -cel-Mare, it uciserfi la Hotin, in ziva de 14lanuar 1527, otr5vindu-l. StefAnif5 care nu era NI Doamnei Ruxanda,ci at unet femel. Stana, nu i-a putut face loc acesteia (t 28 lanuar 1518)In Patna, ci in vechea necropolA a RAdAufilor. El insusl fu dus de Curleaucigasit $l de Doamna sa, Stana, fate but Neagoe (ea a fost ingropataIn Arges), to Patna, unde pe morminlul shit se vede aceasta inscrlpfie:

Blagoceslivul sl de Hristos iubitorul to Petra Voevod, Domn atfern Moldovei, a infrumusejat acest mormint nepotulul sau Stefan Voe-

si

d'intaiu,

si,

all

si

,

20 Istoria Rorninilor in Chipuri si Icoane

vod; care s'a stramutat Ia vesnicele Ificasuri in anul 7035 (1527), tuna...(,fers).'

17 Acest unchiu Petru era fiul lui Stefan-cel-Mare si at unei femeidin Hirlau. Data aceasta Moldova nu avea un Domn obisnuit, ci o minteogee& o vointa neinfrinta si o fire bogala in planuri marl. Numai ma-ura, socoteala mai trebula pentru a face din Petru-Voda, zis Rares, pa-

rechea lui Stefarecel-Mare in viafa lerii cirmuite de amindoi. Aceasla alipsit Irma lui Petru, si din lungul sau zbucium cu Ungurii din amindouapartidele, cu Polonii si cu Tura n'a iesit decit pierderea pentru toidea-una a provinciei Pocu fia si o mai adinca injosire fafa de Sultan. Acesta,Soliman -cei -Mare, goni pe Rare in Ardeal Ia 1538, dar el izbuti sa-sicapete iarasi Scaunul. In vederea ingroparii lut si a neamului sau, PetruRarer cladeste noua gropnita Domneasca a Pobratei Naga apa Siretiuluinu tocmai departe de Suceava. Inca la 1529, Domnul inmorminta pe so-tia sa d'Intaiu, Maria, In Putna si fiul acesteia, Bogdan, zace in b'sericaSf. Dimitrie din Suceava. Pentru sine si pentru cea de-a doua sofie, caretrai mat mull de cit dinsul, el pregati Ia Pobrata morminle de marmura,asa de frumoase cum nu se mai vazura. Cind, in Septembre sau Octom-bre 1046, el se slinse, destul de balrin, il cuprinse acela pe care scrie:

(Aceasta groapa e a) iubilorului de Hrislos robul lui D mnezeuIo Petru Voevod, fiul bfitrinului Stefan Voevod, care (stramutai la aceste)Ificesuri si In vesnicele lacasuri ; vesnica lul pomenire.'

18. Dot Domni au linut puterea in Moldova pe vremea de restristea lui Petru. Until era flu! lui Sandrin, nepotul de flu at Jut Stefan -cel-Mare,st purta numele acestuia (poporul i-a zis Lacusta, dupe una din nenoro-chile scurtel lui Domnli). II ucisera boterii, in Decembre 1540. Cred caIrupul plin de rane a Post dus In Bistrita, unde mormintul lui Alexandra-cel-Bun primi si pe aces! urmas nenorocit. In el se ingropa in urma vaduva lui Lficusta, Cneajna, in 1542. Inscriptia ce se vede astazi pe aces!mormint, o pomeneste numai pe ea.

19. Alexandru Cornea, flu din flori al lui Bogdan, n'a trait .decilpima' la intoarcerea lui Rare:, care-1 Me in Galati (Februar 1541), ffirfisa se poatfi 01 in care din bisericile, azi cu totul schlmbale prin innoire,ale acestui oral zace acest Domn de citeva saptamini.

20. Dintre fill lui Rares, unul a murit Turt, dupe ce-si batuse jocciteva luni de Moldova si de boieril ei: tocmai la Brusa i-ar ft mormintulin cimitirul turcesc al acestui oral din Asia-Mica.

21. Stefan, fiul cel mic, fu omorit de boleti in 1552, prin pravallreaasupra lul a cortulut de in Tutora si strabaterea cu militate. and lucre-rile se Ifimurira in Moldova, sora lui Ruxanda, ajunsa Doamna tut Ale-xandru Lapusneanu, it scoase din mormintul sau de acolo st-1 wail' inPobrata, linga tats 4i linga mama, care murise si ea, zugrumatA de acestginere grozay. Inscripfia celui din urma barbat din neamul Raresestilora aceasta:

Doa mna Roxanda, fiica lui lo Petru Voevod, tar Doamni a lui loAlexandru Voevod, infrumusetti groapa aceasta fratelui ei Stefan Voe-

Morminte e Domnilor Nosh.' 21

vod care s a strimutat la vesnicele Ilicasuri in anul 7060 (1552 , Septem-vrie 1"

22. L'Opusneanu a fost un crunt tiran, omorind pentru plAcerea Jul.Data citiva ani tam satulA de dinsul, it lAsii a fi Wilt de un vintura-lame giec, lacob Vasilic. Intors dupil peirea acestuia, Al xandru-VodimultOrni lui Dumnez u ridicind o man..stire in munte, si mai aproape deSuceava, Slatina, care fu si a patra necropolis a Domnilor-Moldovei.Acolo-si va fi ingropat nut loan, si acolo se mai vedeau sau se mai vadincA pietrele de marmuri lucie care acoperiau doua Domnile moartetinere, Teofana si Teod/ra. Zdrobit de boalii in 1568, Alexandru isi lullnumele de cillugarie Pahomie, cu careI fu impodobi a moartea prinotrava. Pe piatra sa mormintalA din Slatina nu se porn neste deci decitnumele cAlugliresc; astfel:

,AAceasta groapi este a monahului) Pahomie, care s'a striimutatd'n viala de aid la vesnicele llicasuri, si a fost ingropat aici in ctiforialui tea noun, in anul 7076 (1568), luna Maiu 5.

23. Doamna Ruxanda muri in 1569 sl fu dusii la Slag la, farli caElul ei, Bogdan, fi Meat cinstea unei inscriptii. Bogdan insusi, maztl,fugar, se stinse in Moscova. Un Irate, Constantin, pare sA fl murit laConstantinopol; altul, Petru, a &Mat sa tea Domnia si a fost nets in a-celasi oras, de Turcii cart -1 prinseserA. Alte fete ale Lipusneanuluicirit prin Polonia: una a facut minastlrea Socola, lingO Iasi, st e ingropath acolo. In Slatina, necropola in curind parAsitii, 41 mat gAsi local

acest neam, numai un nepot de flici al bOtrinului tiran.24, Iacob Vasilic s'a numit loanVoda, sl lumea i-a zis Despot

pentru 61 se zicea despot de Naxos si de Paros. Ucis in 1563 de boleti!cart-1 incunjuraserA in Suceava, el a fost iugropat in grebe, fiira nici-unsemn amintitor, in cimitirul cetAlll. Poate sa He el acel cadavru de ,omde cinste" care s'a giistt acolo, in sApiturile din urmii.

25.*Stefan Tomsa, inlocuttorul lui Despot, avu o stApinlre de cite-valuni numai. EugInd in Polonia, el fu osindit la moarte acolo pentru a seface pliicere Turcllor, supt cuvint ca el ar If fAcut pagube Polonilor cefusese in slujba sa de oaste chinuise, precum gi ca prAdase merge-nile regatului (Mal 1564). Cu el perlra vatavul de last, loan Motoc, siVornicul Petru Spancioc. Doamna Tomsel, Candachla, nu era cu dinsul.Osindltul fare dreptate 41 alese ca loc de ingropare blserica ortodoxia SI. Marti din Lemberg, unde t se Me capul.

26 loan Vod6 fiat kJ StetAnItii (1572.4) a fost numit cel Cumpllt,pentru rautalea lui cu boieril, st ar ft merltat, pentru vitejla lul in lupinco Tura, pe acela de: Viteazul. Ucis dupii lupta de la Roscant ruptde doufi cOmile el nu s'a invrednlcit de o ingropare crestineasca.Doamna sa Marla Huru trAI mult limp sI dupA 1600.

27. Petra Schtopul era ftul tut Mlrcea Clobanul din Tara Roma-neasca st al fetes celel mal marl a lul Rares, Chlajna ( moarte in Cons-tanttnopol). El fu intemeletorul celel de a cincea necropole domnestl, pe

sat

r5.6-

d'n

si-1

22 Istoria Rominilor In Chipuri si Icoane

care o numi Galata. in aceasta manastire, asezata pe o-culme ling& Iasiel astruca pe Doamna sa, Maria Amirall din Rodos, pe un fiu Vlad slpe o fats numil5 Chiajna 'dupe bunica ei. Dar el n'avu parte de ingro-parea in tars, ci am vazut undeI zac oasele.

28. Multi Domnisori ajutati de Cazaci navalir5 in Moldova in Mielelui. Unul, Ioan-Voda P otcoava, care se faced ca este loan cel Cumplit,linu cite-va sfiptamini Scaunul din last. $I pe dinsul it taiara Polonii laLemberg, in ziva de 16 Iunie 1578. Crilaul se aprepie cu sfiala de acestfrumos tinar vIteaz, si dupe moarte I se cusu cu fire de matasti capulde trunchiu, si trupul fu ingropat in aceiasi biserica ruseascaa, unde seodihnia cellalt Domn ucis al Moldovei, Tome.

29. !litre cele dou5 stapiniri ale lui Petru domneste lancu Sasul,fiu din florl at lui Petru Rares. Fugi si el in Polonia, la 1582, si avusi el parte de sable calaultil in Lemberg, fund dus apol, de sigur, la bi-serica ruseasca.

30- Aron-Voda, care se zicea fiat batrinului Liipusneanu, a tunsdes si de aproape oile sale birnice ; rasculindu-se impotriva Turcilor°data cu Mihai Viteazul, a Post neasilmanat mai mic decit acesta, si inlupta si in faimS, si in nenorocire. Slujitort1 sal unguri 1 -au prins, trIme-tindu-1 in Ardeal, unde muri inchis la Vint!, caste! vechiu pe Mures, inmijlocul unui sat de Romini (1596). Doamna lui, o Cantacuzina, pare safi ramas un limp railcar in Ardeal. Mormintul tut Aron nu se mai aflaastazt la Vinti, unde am mers anume pentru a-1 cauta.

31. Tradatorul care-si vindu Domnul, ajunse Domn in locul tut.Fiu de Tiganca, Stefan-Voda, care fusese pana atunci Hatmanul Razvan,era unul care stia sa se lupte Polonil ii scoasera ins& pe cind ajala peMihai Viteazul, si cind el voi sa lea Domnia de la ocrotitul tor, fu invinssi teas in tapa (1595). Aceasta salbateca neomenie s'a inlimplat linga Sn-ceava, sI liana pe vremea lui Miron Costin, peste cincizeci de ani dupesaceste imprejurari, se mai vedea acolo, cuprinzind oasele celor cazuti,movila lui Razvan`, pe drumul spre Baia.

32 Omul lesesc, Ieremia Movila, situ sa traiasca de azi Ora mine.Attie! cucernic, si destul de bogat, el facu la Sucevita, linga apa cu a-cest nume, manastire noun si necropola domneasca cea de-a *esea. Aiciisi ingropil el fate, Zamfira, in 1596, sl aid isi gasi el insusi local de o-dihna in 1606. De mull limp un Domn at Moldovei nu mai era ingropatin clitoris lui t Iota ce scrie pe mormintul lui, ridicat, nu de rude, careincepura un lung si salbatec razboiu pentru putere, nimicindu-se intreele, ci de un boier credincios:

Aeasta piatra de mormint o facu si Infrumuseta dumnealui Oavriice a lost Stolnic, mai de mutt raposatulut blagocestiv si de Hristos iu-bilor Domnului nostril Io Ieremia Moghila Voevod, cu mile Jul Durane-zeu Domn at tern Moldovei : vesnica tut pomenire sl fericita odihna lui;in anul 7114 (1606), tuna tut tante 30'

33. Dupe Movila Ieremia vent Movila Simion, care crezuse ca arapus pe Mihai Viteazul si pier! in pulberea unei seri de infringere in-


naintea lui Radu $erban. Mucezi $i el citiva ani pe tronul Moldovei innaintede a mucezi in mormint. Se crede c5 I-a otravit vaduva Ieremiel (Sep-iembre 1607). Fu dus Ia Sucevija, unde zace $i flic5-sa Teodosia, dar nicilui nu i se feicu mormintul indat5 : abia la 1620, fius5u Oavrill, ajungipdDomn muntean, se gindi la datoria impodobiril locului unde f se odihniaparintele, $i astazi pe o plated facut5 intocmai ca a tat leremia, cu bou-rul si sterna Movilestilor, se celeste :

A r5posal robul st5pinului Domnului nostru Ilsus Hristos lo SimionMoghila VOevod, Domn al Terli-Rom5nesti $i, cu voia lul Dumnezeu,Domn al fedi Moldovei, in anul 7113 (1605 1), luna lui Septemvrie 14, *lelreimas groapa lui in uitare, neinfrumusejata, piing ce vru Dumnezeu siajunse prea-iubitul lui flu lo Oavr11 Moghila Voevod Domn in cel d'intaiuScaun at p5rintelut s5u, in Tara-Romeineasca, impreun5 cu malc5-sa Me-lanie Doamna; atunci a f5cut aceasta piatra si a pus-o, in anul 7128(1620) luna lui Marcie in 15

Nici-unul dintre mulfil feciori ai lui leremia $i ai lui Simion,aproape toll cu Domnia, nu se coborirei in peimintul sfinfit al Su-

cevilei, el vintul nenorocirit ii abeitu pe alte larimuri lat5 cum tree eiinnalnlea noastrei, copil jertfili n indriei mamelor, pribegl aruncafi pentratoatil vista for in mijlocul strAinitor:

34. Mihelilas, fiul lui Simion. Dupe citeva luni de Domnie cu numele,e gonil la Radu $erban, care vole sari dea pe $i acesta-1 ingropliIa Dealul, supt piatra ce zice asa:

Aceast5 piatra de mormint a filcuto $i a impodobit-o DoamnaMarghita fiului et Io Mihail Moghilift Voevod Domn al jeril Moldovei,fiul lui Simion Moghila Voevod ; sfirsitul vielil sale 1-a fosi in loculTirgovistel, si a fosi Ingropat aid, in sfinta biserica, lacasul Dealului,in zilele blagocestIvulul Domn to Radu Voevod, nepotul de flu at luiBeiskab Voevod, $i a fast Doran fret luni in locul peirintelui seiu : i-aufosi bate zilele viejii ani 16 $i jurnatate ; la anul 7116 (1608), tuna (la-nuar 27)".

35. Constantin, at lui leremia, piere fare urmii, dupe ce a fugartta doua oars din Ora, unde slapinise f5r5 stralucire ; nu se stie sigurWei fetal de moarte a acestui Ural- nenorocit (1612).

36. Gavril. at lui Simion, nu poate mostenI decit Scaunul munteanat teal& sau. in 1620, el e silit sei fugei in Ardeal, unde lea pe vaduvaunui nemes $i se pierde printre Unguri. Poate ca mormintul I s'ar gasiin biserica satului soliei sale, unde-si serb5, in 1626, $i nunta : Sintieu,ungureste Solimonk5.

37. Moise, irate cu Oavril. Fu in dotal rindurl un pasitic Domnmoldovean. La urma fugi in Polonia, unde traia pe la mosiile ifamiliei :Wielkie-Odzy $i Muchoyedy (in Podolia $i Podlachia) inteuna din bise-ricile acestor localitati fu pus el in plimint, incheind o lunge vials fgrastralucire, dupe 1661.

38 Alexandrel, ful lui leremia, domni, dar foarte scurt limp El,fratele slier, Bogdan, mama -sa Ellsaveta, Jura prinsl de Turci in 1616 si

impo-dobifi

fiicasa,

sIsi

24 Istoria Rom:ntlor in Chipuri si Icoane

dui la Constantinopol: coplii trecuri la legea Islamului, iar mama aco-peritA de rusine ajunse in haremul unui Ag5. Bogdan instt era in Polonia In1 55, de sigur pe linga surori.

loan-Voda, al lui Simon, n'a domnit. Pena prin 1640, el pindeste inArdeal, unde statea pe linga Oavril. Cred ins ca la sfirsit el s a intorsin tare si ca a fost ingropat la manastirea Todirenilor din Burdujeni, in-temeialei de un irate al tateilui siiu, Teodor Movila. Chipurile amindu-rora se v5d si astazi pe Ora, dar nu e nici urma de morminte. Fate luiLoan fu sotia cronicarului Miron Costin

Petru, fratele lui loan, ajunse Mitropolit de Chiev, si fu refornta-torul Bisericii rusevti din Polo nia El fu ingropat in manastirea de la pes-terii (!aura pecersca) din residenla sa (Decembre 1647 .

Felele lui leremia, Regina, Maria, Ecaterina si Ana murira ca sotiiale urmatorilor nobili poloni: Mihail Wisznowiecki, Stefan Potocki. Sa-mull Korecki, vi Stanislav Polo ki: pe mosille acestor fami ii trebuesccauiate mormintele tor.

39. Coborilor din Movilesti dupe mama -sa Elisaveta, Miron Bar-novschi Movila, ginerele lui Radu Mihnea, peri la Constantinopol, undemersese ca s5 emit a doua oars Domnia Moidovel (2 tulle st n. 1633).El cladise bisericile Barnovschi vi Sf loan din Iasi, precum si manastireaBirnova, dar nu se poate spune sigur dacii trupul salt a fost adus dinorasul de peire, pentru a ft tiezat ntr'unul din aceste lacavuri. Ellsavelamama lui Miron, se slinse in Polonia, pe mosiile 1\lovilestilor

40. Vasile Lupu (Vasile e un nume adaus la suirea 'n Domnie ;numele sat' de botez e Lupu). Arn5ut, dar din peirinti asezati in tare, CA-sAtorit intai cu o Rominc5. om foarle bogat, cheltuitor si (tunic, deo trufie si de o poftei de a st5pini ce alit parechea, a rivnit, lup-find §i uneitind, Tara- Romaneasca si Ardealul chiar. Dusmanii ii reipuserala sfirsit. TrAi inch o bucat5 de vreme la Constant nopol, sarAcit, 'Aril-s!! de Doamna, incunjurat de coplii unei tiitoare si muri in 1661, avindins5 acum lingtt dinsul pe Doamnet-sa Catrina, care locale inch la 1665case for de ling5 Arsenal. I)e si fiul sau Stefein.t5 era atunci DomnulMoldovei, el nu crezu c5 se cuvine se aducli trupul latalui salt pentrua-I ingropa din nou in stralucita b'sericA ce clAdise acesta be Iasi, Trei-lerarhi. Poate ce unul din cel dot fret! at lui Vasile, Gavril Hatmanul,mort innainte de schimbarea de Domn din 1653, s5 fi fost astrucat nice,precum se vet fl facut sl cu fiul lui Vasile, loan, si cu allele din rudelecele matte ale Lupului. Dar in Trel-lerarchi pletrele de mormint ale farni-lief domnevti lipsesc cu total.

41. Lipsevte vi a lui Stefanitii, nebunatecul flu at but Vasile, caremuri de frIguri rele, dupe o scurta Domnie, la 29 Septembre st. n.1661.Totuvt fu dus la Trel-Ierarcht si acum citiva ani, in cursal lucrArilor derestaurare° un Evreu a gesil pe metal Bahluiului inetal ce se crede caar ft slat pe degetul tinarulut Domn Stefan.

42 [strait Dabija, un bun biitrin belly, mud in Sedan pentru cavista-i era prea innaintati ca mai poet' atinge nenorocirea maziliei.

nusi

se-I


Sofia sa, Doamna Catrina sau Dafina, I-a dus spre ingropare la mantis -tires Birnova din Iasi, in mijlocul codrului" inca. Pe mormintul lui secetesc aceste rinduri :

Aceasta piatra a facut-o si impodobit-o Doamna Dafina Domnu-lui ei, riposatui fo Evstratie Dabija Voevod, Domn al Teri' Moldovei, sis'a pus in clitoria lui, maniistirea cea noua ce se chiama Birnova in anul7174 (1665), luna lui Septembre in 11, ceasul al doled".

In aceiasi manastire a ingropat si urmasul lui Dabija, D uca-VodA,care tinea pe Anastasia, fata cu Buhus a Doamnei Dafina, o fetila Ma-ria, singurut copil al lui Istratie-Voda (1667).

43. Duca singur isi galise ca loc de ingrop re manastirea Cetaluiade ling& Iasi : acolo fiind inmormintaia fiica sa, numita tot Maria, altHaar copil ramas in pamintul moldovenesc (1672). Poa e chiar ca si unfrate al Ducal se odihneste in biserica, innoita nai daunazi, a Cetaluii

Fiul sau unic, Constantin, domni de doua on in Moldova, dar fuchemat, la urma in Constantinopol, si aici i se pierde urma. Sofia luidintaiu era fiica lui Constantin Brincoveanu, Maria, si cu dinsa avu el unfiu, bolezal cu numele muntenesc de $erban. Maria muri de ciuma to:in capitala turceasca, si micul Serban se stinse in TaraRoinaneasca, pestepatina vreme.

Mama lui Constantin, Doamna Anastasia, prinse dragoste pentruun beiu grec din Maine, si ajunse de risul tuturora. In 1700 ea se aflainsit la Constantinopol, cu Constantin, cu un fiu mai mic, Stefan alcard sfirsit e necunoscut si cu fetele Anastasia si Safta. Alta fataElena, fu sotia lui Nicolae Costm, stalu si muri in Moldova, dar nu seMIA urme din mormintul ei la Cetaluia Duculestilor

44. 0 Domnie scud& avu Iliac fiat lui Alexandra Iliac. Era un bidom sarac, care, cind osindia pe cineva la vre-o plata de dalorie, puneamina in punga lui si ajuta pe osindit. Sarac s'a dus Innapoi la Constan-ilnopol, unde n'a mai venit nici-o stire despre dinsul (1669).

45. Stefan Petriceicu, boier de fare, carat la suflet, nestatornic 41prost", a fost odata Domn de la Turd, a doua oars de In Poloni, inmijlocul carora s'a adapostit apoi. In 1705, vaduva lul, Mariana, Isca-leste ca starostina de Zwolin. Ca staroste acolo va fl murit deei sotul ei.

46. Antonie-Voda Ruset, din Orecii Constantinopolel, cazu de laputere in 1678, scos de Duca, si Turcii it chinuira in tot fetal, batindu-i'resin supt unghil si tragind Mara tulpanele ce-I silisera sa inghita Elmarl peste putin limp dupe aceste suferinfe, far fill sal Alexandra sl lor-dachi traira ca beizadele prin Write noastre.

Un amanunt duios e acela ca la biserica Sf. Nicolae cel domnescdin last, dreasa de dinsul, se vedea Ora in ultimele limpurt o piatra demormint pe care Antonie si-o gatise in zadar. Ea purla aceste cuvinte :

Minunatal Antonie Ruset... inteleptul, sia acoperit mormintul, lu-cru de mare cuviinta; tot ferlcitul Dome de Moldavila Antonil Ruset s'euales aclia (?).'


47. Dumitrasco Cantacuzino, v5rul bunului Postelnic Constantin,era un Orec desfrinat $l fail inimii. A murit mazil la Constantinopol, de.o umflaturfi la git, dupe 1685.

48. in sfirsit lath* un Domn dintre boierii jerli: Constantin Conte-mir. Baffin, betty, glumej ca $i Dabija, om de isprava Si viteaz ca si din-sul Murind in 1693, el fu pus intaiu in gro pa ce -ui &Ise An once in bi-serica Sf. Nicolae cel domnesc, clitorie a lui Stefan-cel-Mare, pe careel o innoise Apoi it stramutari in Miera, o man5stire de ling Milcov,pe care el o Meuse din lemn. Niel dintr'un loc, nisi dintr'allul nu putemc5pfita vreo inscriplie. Si iarasi n'avem nici una de In m5nfistirea Cast-nului, unde zace Gheorghe Stefan-Yodfi, mort tocmai la Stettin, in 1668.

49. Fiul cel mare at lui Cantemtr, Antioh, a domnit de douii onin Moldova, si s'a sons in Constantinopol, destul de trtrziu,

50 tar marele invatat DimItrie-Vod5, acel care a vrut s5 face bi-nele nostru punindu-ne supt ascultarea ruseasc5, marl ca pribeag la 21August 1723 in satul sfiu de locuint5, Dimitrovca, la 420 de verste deMoscova. Nu situ dac5 acest fruntas at vremil sale, scrlitor veslit, Domn,flu $l frate de Domn, academician. senator, sfetnic rusesc, are p nA as-tAzt pe mormint piatra pe care I-o datoreste macar recunostinta noastrfi,a Rominilor.

51. Tot innainte de Fanarioji trebuie socottal Domnia anal boier detare. Fost ginere at lui Cantemir bittrinul, Mihal Racovilii fu un om greolsi Bra caracter. Dug' cea din urmfi mazilie a sa, el moare la Constan-linopol, dup5 1744.

Avu dot fli :52. Constantin mud de belie in Bucuresti, la 28 Ianuar 1764. Tolusi

nu se tie unde 1-a ingropat fratele salt Stefan, care se ails cu dinsul 5i -iwatt) in Domnie. El insusl as:lase solid sale Sultana, a egret moarle itaruncfi in desnadejde, locul de odihnfi Ia Oolia (1753). Aceasta martits-tire, intemeialfi innainte de 1600, fusese prefticulit de Ilasle Lupu, si inea dprmia Toma Cantacuzino, bunicul de spre mama a lui Mihal Racovilii.

53. Cit despre Stefan, el zace in vre-o biseric5 din Constantinopol.

3. DOMNII FANARIOTI.

1. Nicolae Mavrocordat, cuminte scriiior de craft, incepe sirul tor,de st singe romfinesc curgea sl in vinel e IW Dupii multe schimblirl intremfirire $i primej die, el mud de clum5 la Bucuresti, si fu ingropat Ia mi-nunala manfistire, facula de dinsul, a Vficfirestilor. Piatra lui ce se vede,neatinsg, p5nii ast5zi, are aceastfi inscriptie, pe care o tfilmacim din ver-surf grecesti :

Viizindu-te, morminfe, mfi tem de privelistea to :Cad ascunzi in tine pe Nicolae DomaniMoldovel odinioara, apoi at Teril-Romfirkesti,Pe acel care aceasta biserica a intreitei lumini a soarelui


Dumnezeeote a innalfat-o din temelia el chiar,Pe cel prea-inIelept si Scaun at infelepciunii,Oglinda infeleptilor in Oahu',Al carui neam vestit e din at Scarlat1 lor :Parintele Ia fost Alexandru, care la a Otmanilorimparatie era talmaciul cel de tainii.Dar pe care Muse le I-au incununat cu-a gloriei cumli",Acest mormint de marmura-I incunun' acuma,Pierind de ingrozitoarea boal5 a ciumii,Lasind durere nesuferita la fill51 la soda sa la rudele mune :Pe care sa-1 fericim toll dupe cuviinlii,Rugind pe Domnul, cel ce vede Coate,SA-I pule sufletu 'n livezi inverzite.'

2. La Vacareoli gindia el sa 1 se adune neamul dupe moarte, darnu i se Implini dorinla. Pe fratele sau Scarlet, sofal unei fete a tut Con-stantin Brincoveanu, iI Iasi In Mitropolia Tirgoviotei. loan-Voda, fratelelui Nicolae, it Inlocul pe limpul cind acesta era prins de Austriaci inArdeal ; aceasta nu i-o feria fratele mai mare, care nu-1 dezgropa de inbiserica Sf. Oheorghe Vechiu, unde fusese ingropat la 1719. Numal doicopii ai lui Nicolae sint inmormintati, fare pietre amintitoare, la Vaal-reoti. Doamna Putheria un alt flu zac In Mitropolie.

3. Constantin-Voda, fiul lui Nicolae oi omul care avu indrazneala&a declare pe lerani liberl, fu rinil inteo lupta dintre Ruoi Turd, la1769 Dus la leo!, ca prins de razboiu, el muri 5 1-au ingropat cmmare cinste boierii in Iasi, ca pe un Dome, spune Cronica, fare saarate insa locul de inmormintare unde se cobori acest biet mooneag,mai batrin decit vrista 11V, care n'avu parte de un sfiroit in liniote.Slim insa de aiurea ca sicriul, dus pe nmeri de patru general' rust, Inaoezat la Mitropolia.

4 Lan, fratele lui Constantin, muri la Constantinopol, tar fiul sinAlexandra fugi din Moldova, unde era Domn, la_guoi in 1787. Inca in1804 el of Doamna-sa scrlau din Moscova, unde i se ridica mormintul,in manastiroa Danill, la 1819, cu o inscriptie simple.

5. Alt Alexandru, fiat lui Constantin, mazilit peniru a face loc pre-cedentului, e ingropat la Constantinopol.

6 Ca neam vechiu, inrudit cu Mavrocordatii, stau inna'ntea noes-Ira, de la inceputul epocei fanariote, Ohiculeolii. Origoraoco-Voda avusepe Matei (numit aoa dupe bunicul de pe mama, Matiao Sturdza). oi fiulacestui Matei fu at d ilea Origore-Voda Ohica Moartea-I gas' la Baca-reoti, of pe mormintul salt, in necropola cea noua, in Pantelimon, seceleste acest epitaf :

,Datoriia cea oboteasciiDe pre fires omeneasca

prea-fericitul,

st

si

si

st

si

impllnind

aid.

28 Istoria Rominilor in Chipuri sl Icoane

Dea pururea pomenitulOrtgore cel prea-innaltOhicaVoda incoronat,Domn in TaraRumaneascaSi in cea moldoveneasca,Care, cu minte nalfa domnind$i cu dreptate carmuindDe pre vrem a ce-acesteCu inteleapte indreptarphI a a doaolea Domnie,Data de la 'mparatie,Din Scaunul cel stramosascLk lacasul cel cerescS'au mutat far de prihana,Cu pace si cu pohvala,Jar trupul sau cel de omCu cinste ca de un DomnAicea s'au astrucat$1 ingroparii s'au dalLa a sa domneasca zidireSpra veacinica pomenire:

Avgust 26 d., leaf 7260 [1752].

1759, Mart 14, pristavindusa iniru fericire sI Mar lia Sa DoamnaZoi[a, s'au pus oasele tot inteaclastu mormant al raposatului iniru feri-cire Domnu Origorie Ohica Volvod, iubitu sofa Marii Sale, intru al sap-telea an dupe raposarea Marii Sale, vlIndu de in tam Moldov" cu prea-iubitul fliu Marti Sale lo Scar lat Ohica Volvod cu Domniia Tarii-Ruma-nestl, si, insusi Mar lia Sa viindu cu alaiu si cu Wall+ boertmea si cu 'odaoranduiala Domnii si cu Sf tulle Sa M trop[olitul] la'ril chir Filaret si cuamandoi episcopii g1 cu alfi zeace arhierei stralni, aducandusa din Bu-curesti pane aici, s'au asazat inteacest mormant cu mare cinste si cumutt& jale da norodu, pa'cum Marla Sa au pohtitu, peniru %eacinica po-menire"

Cum se vede din aceasta inscriplie, scrisa numai in romaneste, siDoamnasa lug locul ling& dinsul, in acelasi stralucit morrnint de mar-mura. Un frate, Alexandru, tale de Turd al caror dragoman fusese, afost Irma ingropat in Constantinopol. Tot acolo se odihneste fiul lui Ori-gore, Mate! 0 fate, Ruxanda, muri cu mull mai tarziu, in 1780, si ea isigasi oclIttna in marea biserica-mausoleu rldicata de tatal ei linga Iasi,Frumoasa.

8 Scarlet, cattail flu, murind In Bucuresti, e inmormintat in bise-rica Sf. Spiridon Nou, si pe marmura lui celim, pe greceste, ceia ceurmeaza :

t

lerll


,Pe marele'n sinu-iAcopere mica$1 oarba platra,Pe Scar tat Domnul,Fiu lui Grigore,Din a Ghiculestilor mare vita,Care de boala naprasnicaA peril in Dacia (Tara-Romaneascii),Dupe ce domnise 'ntaiu in Moldova,Iar a doua o araDomn in DaciaAvind virtutea aceiaCa pentru toll supusli salEra ca un parinte bun.Pentru care, cu puternIcaDurere, I-au dal sufletul,Cu lacrimi minglindu-1.CI mormintul 1-a 'nnaltatFiul sat' vestiful,$1 mostenitor at puterii,$1 cu jalnice plingerlToll din Coate OrfilaCintam pomenireaCelui plecat spre partite cerului

In anul 1766, Decembre 2".Acest flu Alexandru muri in Constantinopol8 Grigore, fiul lui Alexandru, gospodar fare pareche, modest si

crutafor, foarfe mutt cinstit de Turci, putea nadajdui soart a lui Grigoreat II-lea. Dar in marea biserica domneasca a Sf. Spiridon din Iasi seingropa numai trupul sau ciuntit de capul pe care Turcil, cari-1 Mamapentru tradare, it dusera la Constantinopol. Pe aceste jalnice ramaslte-se celeste:

Odrasla a GhiculestilorLui Grigore-al Dacilor Domn Testa,Cu evlavie 'nvelit, din stramoai ca acestla,Ascunde-acest mormint frumos trupu-i.El a fost smuts de-o naprasnicii moarte,Iar acum in lacasul ceresc locuieste.

9. A trete familie care a domnit pans la 1774, numaT in Moldova,Callimachii (numele de la inceput, romanesc, al neamului e insi Calma-sul) n'a lasat decit un singur mormint domnesc pe pamintul tern, deunde-si fragea obirsia. 0 inscriptie greceasca, puss in numele DoamneiElena, nascula Mavrocordat, pomeneste in biserica Sf. Spiridon, pe loancopilul .,cu fata de our ", al ei sl at lut Grigore-Voda Callimachi. Gri-gore, taiat de Turd, in 1769, zace in Constantinopol, ca si tatal sau

30 Istoria Romani lor in Chipuri $i Icoane

Ioan-Voda. Fratele lui Grigore, Alexandra, muri dup.(' 1821, adus, deprigonirea furceasca, a cersi la usile crestinilor. Flit lui, Scar lat si loan,fur& ucis1 in Asia, la Boll $l la Cesarea Siriel. Numal Doamna lui Scar-lat, Smaranda, fiica lui Nicolae-Vothi Mavrogheni, $i ea adusA de impre-jurilri la mare sgracie, e iamormintatA in Iasi, in biserica Goliei ; moar-tea 1 s'a inlimplat la adinci batrinete, in 1842 abia.

10 Dup.(' 1774 se ridicii familia Ipsilantilor. Alexandru-VodA, celd'intAiu Domn dintre dinsii, moare foarte britrii, prin osinda turceasca,la 1807 abla, la Constantinopol. Fiul sAu Constantin fugise atunci in Ru-sia, si el zace intr'o bisericii din Chiev supt un monument destul desimplu. Un frate al lui Constantin, Dimitrie, e inmormintat la Constanti-nopol, unde mart in cea d'intal tinereta. Ipsilantestil n'au liisat nici unuldin mortis lor in tarn

11. Tot asa $i Moruzli. Constantin-VodA, incepatorul mAririi lor,marl dap& 1782 in Constantinopol. Dintre fiii lui Gheorghe, fu ucis inCipru, Dimitrie sl Panaioli periri Wail de dins' pentru trAdare, in 1812.Alexandru-Vodii, om bun si nobil, se invrednici de o moarte obscure inmijlocul lor, la 4 5 Iulie st. n. 1816.

12. Mihat Sulu cel d'intAiu moare la Constantinopol si se ingroapiacolo. Alexandra Nicolae Sutu fu dus, in 1821, cind muri de boalA inBacuresti, tot la Sf. Spiridon, WA sa i se fl pus o inscriplie deosebila,-n mijlocul tulburarllor revolutiei. Cellalt Mihat Sutu, din 1819-21, eaticiprin Europa $i se duse apoi in Atena, capitals Oracle! libere, si muriacolo. Nici el n'au cu tart' floaslea legatura trainicA si ghat a mormin-telor.

13. Amindol Domnii din familia Caragea, Nicolae si Gheorghe,a an rAmas In not, ci unul in Constantinopol, altul in Atena.

14. Dintre Domnii intimpla ors, Nicolae Mavrogheni, care-si cladiseo bisericii 'n Bucuresti, moare Mal in tabara turceasca de la Minim,fArfi 'A alba parte de vre-o ingropare, tar trupul ha Hangerli, injunghiat$i decapitat, se arunc& la Sf. Spiridon din Bucuresti, in mormintul luiScarlet Ghica. In sfirsit un Manole Giani-Ruset piere 'n pribegle la Rusi.

4. DOMNII CEI NOI.

1. Dupfi 1822, Rominil cApAtar& larAsi Domni din neamul lor.Cel d'intAitt Domn national al Terli-Romilnesti, cucernicul Grigore

Dimitrie Mica, e inmormintat la Colenlina, supt un urit monument deplata innegrita, ling& mausoleal de In Tel, unde venire in el pe rind Ill01 nepoll de ill, Inscriptia stingace de pe mormintul sAracAclos sunsastfel:

Pletrile dupA utile cetAill vecinateMArturislt-all cAliitor ilor) ce fapte lAudateOhIca Grigorie a lucrat, Domn plIn de intelepclune :L'al lul mormint esti dolor Ismereniall depune. 1835 (-1834), No. 4.

Mormintele Domnilor Novtri 31

2. Contemporanul sau moldovean, bunul patriarh Loan SanduSturdza, muri si el ca simplu particular in Cara unde domnise. El fu in-mormintat supt o simple piatra in biserica Sturdzestilor la Iasi, Barboiul.In versuri bunisoare se cuprinde aceasta pomenire a lui:

Intre muritorii lumei cind eram sf eu odata,Dam p ovaf a, slat, poruncii la oricare judecalti.In a mea origins nobilu, in sfirvit vI domnitoru,Statuiu patriei si sprijinu paste drepturi vi poporu:Vazuiu slaw, cinste 'mpreajma-mi, avuiu schiptru, stapinire,Dar in sfirvit suferit-am vi a soartei prigonire.Acum iata supt aceasta piatra stau eu muritoru,Caci viafa amarita un desert e plin de nori.

S'a savirsit din viafa la 2 Fevruarie 1842, domnind in Moldova dela 1822, !Lille 1, pant, la 1828, April 23."

3. De acum Dom(' gonifi de framintarile peniru alcatuirea unelnoun orinduiri mor in strainatatea europeana, spre care-t chiama gustu-rile for de oameni bogafi vi doritori de o viafa placuta. Ramasifele luiMihai Sturdza si Gheorghe Bibescu, acelea ale lui Grigore AlexandraGhica an ramas in Franfa sau Germania. Lai Alexandra Ghica I s'a facutloc la Pantelimon, supt un linens monument de marmura sculptata, maifrumos dec11 oricare din ale Domnilor novtri. 0 litografie, scum foarte

reprez nta convolul sau de ingropare. Adus de In Nizza, unde mu-rise, Barbu Stirbei se odihnevte acum in mijlocul harnicel gospodarli mo-derne de la Buflea. far cel d'intalu Domn al Romaniei unite, Alexandraloan I iu Cuza, a lost stramutat in biserica de la Ruginoasa, astazi omovie arendata la Ovrei.

Si asifel din mormintele vechl vi noun s'a ridicat Innaintea cetito"rilor lungul vir, glorios of nenorocit, al Domnilor Rominimli.,.

rare,

IL

Doamnele romine.

Despre Domnii ce au stfipinit aceste Teri, despre luptele, tratateleei nenorocirile lor, s'a vorbit destul, el bine ei, mai ales, xfiu. Viafa in-tregil Teri se cuprinde in faptele lor, care s'au fficut in numele el. Dinpotriva, o uitare nedreaptfi a acoperit totdeauna, ca o buruianfi de pfi-risire, mormintele Doamnelor, ce an slat alfiturl de soli! lor, in mijloculfurtunilor unui train aea de zbuciumat, incit able ni-I putem inffillea as-tfizi. Figurile viteze, figurile dureroase, lignite binefficfiloare el sfinte,modestele figuri blinde se impfirtfieesc de acelaet nepfisare din parteascriitoror. $1 ca ei Doamnele sint date ultiaii Domnitele, a caror copi-Mile el tinereja a trecut mai totdeauna printeun lung elr de pribegii eirfitficiri ei pe care nunta le-a stramulat in locuri bonnie depfirtate de no!,de unde adesea n'au mai venit nici-odatfi sfi-ei vadi pfirinfli ei fara.

Despre Doamnele noastre se poate vorbi din douti puncte de vedere:intaiu din acel al originii lor 5i apoi din acela, nu mai puffin insemnat,al rostului pe care-1 aveau la Curtea petrecerIlor sau la Curtea aface-rilor. Ici ei colo, se prind de la sine in aceastii batfiturii de Wei florilestrfilucitoare, vii ale caracterelor, ispravilor ei suferinjelor acestor Doamne.

I.

In ceia ce prIveete origina, neamul ei rangul innainte de cfisatorieal Doamnelor Teri!-Romfinesti ei Moldovei, trebuie sfi se fie samfi decele trei epoce, in care se desface din panel de vedere politic, ei nunumal din acesta, trecutul nostru. Cea d'intaiu e a neatirnfirli

faffi dede fapt,

eea de-a doua a unei supuneri cinstite el cruffitoare Turd, ceadea trete. se deosebeete prin ascultarea desfivireitfi de aceeti stfipini.Anil 1550 §i 1720 ar fl punctele de desparfire. Jar dupfi 1859 incepe, fi-reete, epoca a patra, de neatirnare noug, in care trfilm.

In cea d'intfilu epocfi, origina Doamnelor variazfi dupfi cum bfir-befit lor erau Domni in Scaun, Domni legiulti, fli a i unor stapinitori, sauerau ntete !inert copti din nor!, care nu Owl dace vor ajunge sfi dom

34 Istorla Rominilor in Chipuri $i Icoane

neascA si ei vre-odatA. Hai indoialii ca acestia din urmi se insurau mairAu decit cei d'intfilu, Doman sau fill din cfisatorie al Domnilor. Bietlioameni trAiau din greu, crescuil cu frIcA mare de mamele lor, feriii deochil tuturora, arlitail, la once prilej, ca feciorl de boieri sau chiar deoameni de rind, ca odrasle ale sot ului cu care le mAritase Domnul, iu-WW1 lor. In sfiatcla $i teama lor ei se fAceau cAlugAri, negustori de bli-nail, de stridil, ciobani, adicil boieri peste turme multe, $i poporul, carenu uita ce fuseserii el mai innainte, li zicea si ca Domnl: CAlugArul,Clobanul, Stridiagiul.

De foarte multe ori, un astfel de om, care jertfia Coate numai pen-tru slabs nAdejde nesigura a Domniel, nici nu -$i mai fficea pacatul sfi seinsoare. Cind insfi el 1st lua nevastA in zilele grele, se innfilla odatA cudinsul in ironul fedi o Mara femeie feat nici-o pregatire pentru mfiriri deacestea. Astfel era insfi cu Domnii $i tinerii Voevozi pe cari-i insuraupfirinili lor, Domnii. Aceslia-3i cilutau sofii intre neamurile marl ale feri-tor vecinesi, daci se poate, intre neamurile stapinitoare ale lor.

Neaparat ca se cerea ca mireasa ea fie de aceiasi lege : ortodoxadee!, $l- nu catolicA. In aceasta privinia, Domnil =Meal aveau alegereamai usoarii. Dincolo de DunAre erau, in adevar, pAnil pe la 1500, o mul-fime de dinastli ortodoxe, mai vechl decit aces de la Arges sau de (aTirgoviste $t Bucuresti, asa incit pentru al nostri era o cinste sA se in-cuscreascA cu ele. Pe vremea cind se inchlagfi Marele-Voevodat at Tern-Romenesti (1300.1350) erau trei neamuri de Teri bulgiiresti, in cele treiBulgarii ce se fAcuserii pe atuncea : una la Marea-Neagrii, alta la Tir-nova si o a treia la Vidin; erau apoi neamurile regale sirbesfi din Sibe-ria $i din Bosnia, mai tarziu sl din Herfegovina ; veniau apol o mulfimede stepinitori mai mici, tot dintre Sirbi, in Macedonia sl linga MareaAdriaticii ; in sfirsit ceva mai departe strilluci Inca pAnii la 1453 familiaImpiraleasca a Constantinopolel, cu multe ramuri lalerale.

Numele se luau de alte vremi dupfi norme care nu se mai tin inseams astfizi: une ori se da copilului acela at sfintului serbat in ziva cindel era niisc4t; dar de obicet at unel rude, sl anume se incepea toldea-nna cu rude care boteza sau cu acela mai insemnatii prin vristA sauprin rangul el. Domnii cei vechi de pesle Olt, car! n'aveau inrudiri la-minate, se chemau ferdne.ge Litovoi, BArbat ; unui de dincoace de Oltare numele de Seneslau, dol judefl, clipetenii de judefe, se numesc loan;I Ffircas. La Domnii Voevodatului celui mare intilnim nume ca Alexan-dra, care e at unui Tar bulgfiresc, ca Mircea, care e at unui Domnllorde la Avlona, la Marea Adriatica ( Mircea) ca Mihail, at altul Tar bulgfi-resc, ca Vladlslav (Vlaico), care aminteste Beni sl Voevozi bosntaci.Inrudires dinasliei noastre s'a fficut decl neapArat cu Bulgarli din Vidiasi cu Sirbii. Multe neamuri boieresti au venit impreuna cu Doamnele depests DunAre.

Numele tuturor acesior d'Intgiu Doamne muntene s'aierdul, afarfide al Callnichlei care pare sa fie °reach* , soila lui Radu $l mama

Doamnelor Romtne 35

tut Mircea, dace nu al a fratelui sau Dan. Na se cunosc dealt patineDoamne muntene de legea Ritsaritului din veacul al XV-lea. Slim pe atEapraxlel, Botta lul Vlad Calugarul : dar aceasla pare sa nu fi fost deneam mare, al sa se fl calugarll odata cu soful el innatnte ca acesta-sa fl ajuns, in 1481, la Domnie. 0 fate a Eupraxtel, purtind numele dreptromanesc de Caplea, lua intaiu pe boierul Staico Logofalul vl, ramiindvaduva, tatal el desparfl de nevasta pe favoritul sau Bogdan VornIcul,din Moldova, insurindu-1 cu Caplea, care muri in 1521, Hind ingropalaIn Dealu.

tnnaintasul al duvmanul acestul batrin calugar, Basarab-cel-Tmar,era insurat al el cu o female de rind, Maria. Despre dinsa se vile ea aslat prinsa o bucatil de vreme In Brasov. Acel ce pusese Watt pe dinsaera fatal lul Basarab, Basarab-cel-Batrin, al se vile ca el a final dotalsoil', dintre care insa nici -una de neam mare : pe fata tine! Maria (a-ceasta sofie a fost mama celul de-al doilea Basarab) vl pe fiica unuiOrec, Sinadinos al Capitanului. Batrinul avea vi o feta cu aceasla sofle,al, in dada lui, B sarabcel-Tinar prinse al finu in roble pa sora sa cea'IWO.

Sofia lui Radu-cel-Framos se chiama tol Maria sau Maria-Despina,vi era tot din rindurile feletor de boleri: ea a intnvaravit pe filca el, careajunse sopa lui Stefan -cel-Mare ; acesta o luase in roble la 1473. Jun-glad soacra birultorulul vi a pierzglorulut solului el, ea marl in anul 1500,la 11 Maiu, fund ingropata in necropola domneasca a Paine,.

In manastlrea Oovora se vede linga chipul tut Radu cel-Mare, fiatJul Vlad Calugarul, o Doamna cu coroana pe cap, bend de fir pe pieptvi fungi cereal cu pletre scumpe. E Doamna Catalina, ceia ce inseamnaEcaterina. De vi Radu se casatori ca fiu de Domn, ea pare sa fl fost totsnlidifa a unei Malin' bolerevli. Crudul Mihnea finu pe o Voice, ce ra-mese vaduva tinara pe urma lui, dupe aciderea-i in SIbliu, la 1510; deladinsa avem at o scrtsoare &lire Brasovenl 41 allele pe care I le scrie unflu at lul Mihnea, numit Mircea ; pe el vi pe o fate Ruxanda, marital&eland an Bogdan fiul lui $tefen-cel-Mare, Voica-1 tubed ca pe f II el ade-varali. La casillorla Ruxandel cu Bogdan, tinarul, dar uritul Domn mol-dovenesc, se trimesera cu mireasa 24 de ,,cevti de argint satiate cu Bur',luerate in Ardeal, care I se (Mama de zestre. Craloyeatil, 1)i:tied' cestapineau Oltenia sl.fliceau Domnil, dadura creafiunti for, copilandralVladufa, o tinarii Doamna Anca.

Asifel ajungem la casatorla imparateasca a lul Neagoe Basarab.

Acestea slat Doamnele orlodoxe, Minute in Tara san steatite, aleTerll-RomanevII.

Intimplator Insa, pentru anumite scopurl politica, Doman munteal,cull ingadulau, ba chiar sprijintau, din acelasi molly, propaganda cato-Ilea, 1st luau al Doamne de legea ApusuluL Regal lingerie!, eras din par-

36 Istoria Romintior in Chipuri vi Icoane

tea tor, bucurovi de asemenea incuscriri, ava de folositoare din atiteapuncte de vedere.

Inca din veacul at XIV-lea se Meuse o astfel de legaturfi de familie. Nico lee Alexandru-VocIS, care avuse cu aliii sone, orlodoxfi, pe Via-dislav, urmavul see, lua pe la 1350 pe o coboritoare a vechilor Beni deSever In, Romini unguriti vi !recut! Is reltgia catolIca. Aceasla DoemniiClara, avu doui fete, care arata insfi a fi fost ortodoxe amindoufi: tins,Anca, lea pe Stravimir, stfipinitorul bulgiiresc at Vidlnului, far alto, Slava,.ajunsese stfipinitoare in Serbia.

Tepee se invreanici de o solle catolia. Ea era chiar rude re-gelui unguresc de atuncee, Mailav Corvine!, vi casatoria se fficu, cu toatfiimpotrivirea Turcilor, la inceputul armful 1462, sau in cele din urmfi zlieale anulul precedent, °data cu incheiaree unul Irate' intre Tara-Romiti-neasc5 vi Lingerie. Nu vtim cum o chema pe Doamna catolicfi a acestuioat stravnic. Cu dinsa avu Vied dot fi; until state pe lingo cel de-al doi-lea loan Corvin, Hul tut Matiav, ler cellalt mud in slujba episcopulai deBuda. Mihnea nu era flul catolicei, dar vi Jul I se Impuse, Is Curiae un-gureascg, o nevastfi de aceasta lege, culeasS printre multele rude rOma-

dar catolice (flindcA erau nobile) ale regelui.

H.

Intemeetorul Moldovel, Bogdan-Vocla, va fi vend de pests must;cu sofia sa, o fatti de cneaz de acolo, fare indoialg, vi cu acel flu La /co.care -I urmii. Dupe tin vechiu pomelnic, MItropolitel Dosoftel di, in ver-surile sale adause In Parimlile (Proverbele tel Solomon) din 1683, numeleacestei d'intiiiu Doartine a Moldovel: Maria.

Laic° fine, de sigur, pe o Romina, vi poate sa fi lost vi el insuratla coborirea din Maramurev. Cind el se face a trece la catolicism, ne-esta-se nu-I urmii pe aceasta cale, vl despre dinsa se vorbevie infect,scrisoare pe care Papa o indreaptfi cadre noel convertit in 1372.

Din casfitoria lel Lalco cu aceasta ortodoxli indfirfitnicfi se Itascafeta, Anastasia, care mull ably in emu' 1420. Ea pAstrfi legea 'unmet

sale vi Ada marea movie Colman mAnAstlrit din Rfidfiali. Cind mudLaic°, el i se cuvenla mostenirea Moldovel. Bolerli II cfiutarfi un sot,vi4 gasira ie singura tare vecinfi, unde erau neamuri marl de legea Rfi-sfiritulul, in Litvania ruseasca. cu care se mfirgenia Moldova de miazfi-noapte. Un tinfir principe din vestitul neam al Roryatowyczilor, lugs, venideel in tare", se cumin& cu Domntfa vl stfipini der numai pulin limp, cficifu eels.

Acet cart luptesqril cu el gfisira insa o altfi femele din neamul letBogdan intemeletorul, poate o sore a lei Laic°. 0 chema Musette, der,.flinda trecuse la catolicism, i se zicea Margareta. Ea lease de barbelpe tin Stefan-Vol:15, cu care avu trei fil: Petru, Roman vi Stefan. Acevilase rfizboirfi intfilu, apoi domnia pe rind. Un act at lui Roman pome-

Si

treli,

Doamnele Romfne 37

mevte pe mamAsa Murata, la 1392. Petru era ortodox, dar mamisa clAdiin Sire tiu. biserica Sf. loan Botezitorul, unde flu si ingropati.

Nu slim de unde yenta Anastasia, soft& lui Roman, care fu ingro-pat& in orasul si in biserica limit& de soful ei, Ia Roman, Am brawl c&era Bice lul luga el a celei d'intatu Anastasia.

Obiceiul inrudirli cu strelnli urmeaza vi mai departe, cautinduseprincipese litvane sau chiar polone, catolice. Cea d'intalu DoamnA a leiAlexandru-cel-Bun, ingropatfi la 1410, supt baptisteriul bisericil [aline dinBaia. e catolica Margareta, cu care el se casitorise inc5 din Polon la,fu nd pretendent numal In coroann Moldovel. A doua solle a mareluiVoevod poart& numele de Neacvesau cum (Almada(' cArturarliAna,si era poate o fiici a lul Mirceacel-Mare: ea nAscu la 20 tulle 1409, pemostenitorul tronului, le, tar, la o data urmAtoare, pe acea Chiajna,care mull able in 1479, nemAritatii, cad nu gasise un bArbat de potrivael. Mormintul Anal se vede el aslAzi in mAnastirea BistrIfel, ling& pareteledin stinga : data morlii, insemnati acolo, e 2 Novembre 1418, Indata stApinitorul moldovean, care era destul de batrin acum, pefeste pe o rudA,o varA a regelui Polonlel, Ryngalle, care era si rude lui al treilenwad', de pe bunIcA-sa Murata, filcA a vre-unel Polone. Ciisatoria sedesfAcu, far& copii, in 1421, chip& cererea Ryngallei, care ariitase cA so-(al el nu urea in ruptul capului sA se face st el catolic.

Dar, peste pufin-; o site nuntA cu mireasA venitA de peste hotarsse serbA in Suceava. :Vladislav, regele Polonlei, se casfitorise a douaoars cu fate unul duce !liven, Sofia, st Alexandru ceru pentru movteni-torul sAu Ille pe Marinka, soya reginel. Mitropolitul cel d'intiliu al Mol-dovel, losif, o rudA a Domnului, fAcea slujba multi! la 23 Octombre 1425Marinka fu o bunA st credincioasA salle pentru bletul Ille Voevod, caremuri orbit de fralele sAu, vi o mamA plIni de ingrifire pentru fill sal,Roman el Alexandru, cars se luptarA mull limp pentru CoroanA el muriraamindol otravill. Fate lui Ille vi a Marinkiicare era ortodoxiise numiAnastasia, ca si bunica ei. 0 Borg mai mare a el a fost sofia lul ViedDracut, st aceasta e cea d'intAiu cAsAtorle sigurA intre cele douii Casedomnitoare romfinesti.

Doamnele urmasilor lui Ille nu ni slut cunoscute Dar se stie cAunul dintre el, Petru Aron, IuA pe bAtrina sora a lui loan Corvinul, ofemele de 50 de ani, vi o RomincA din Ardeal, de lege catolicA. Deciaceasta e a doua cAsAtorie princiaril intre Romini din Teri deosebite

$tefan-cel-Mare era fie lui Bogdan, flu el insusi al lui Alexandru-cel-bun al al unel 011ea, care se maritif dapfi scuria ei iubire cu Domnulvi avu doua fele (Maria, soda lui $endrea, si Sorea) si trei fit JoachimcalugArul, loan si etru, ce sint astfel frafil intregi ai marelui Domn.

El IuA puterea in 1457, neinsurat, cAulA nevastA in Ruvi cavi Ille Dar Stefan merse pane la Chiev vi de aid it sosi mireasa, Evdo-chia, Mee lui Olelko vi sora lei Simion cnejii, cu care fAcu nuntA Ia 5

vin

si-sl

38 Istorla Rominilor in Chipuri al Icoane

lulls 1463. Via fa el a lost nenorocila scurtii. Ea marl in 1466, Ifisindnumai o fat& Elena, pe cind site femel (Mull bfilefl lul Vodfi. Elenaajunse nevasta moatenitorului tronului moscovit, loan. La 1484 1 se nfia-tea un flu, Dimitrie, menu sa lea moatenirea buniculul sfiu, Mare le-Prin-cipe, cad soiul Elena! murise. Dar soffit cea dea doua a bAtrinulul Prin-cipe, Sofia, din neamul impfirfitesc al Orecilor, care al ea era mamaanal flu, se puse impotrivfi. Elena al Dimitrie furs aruncafi In temnlia la1502, at nu trairli multi vreme dupg ceal capatara libertalea. Filca JulStefan-cel-Mare se stinse in durere la 1505.

A doua sotie a lul Stefan vent din Mangup, un orfiael pe stincfi,in Crlmeia, unde stApinla o ramuril a Comnenilor impNrateati din Tra-pezunt. Maria Comnena fu cununatfi cu Stefan la 14 Septembre 1472,de sigur in minfistirea cea din non editfi a Putnel. Ea n'avu nici-un letde noroc : cel doi frail ai sal se luptara infra sine, cel mai mac ucise pecel mai mare; Tura Mani in 1475 Mangupul ai nu Ifisarii in vfaifi, dintot neamul, decit un copil, care irecu is legea lor. Maria simil zgudui-turtle primejdiei din 1475, cind Stefan batu pe Turd Is Podul-innalt, aiale nenorociril din 1476, cind el fu invIns la Rfizboteni at citiva vremenu atlu Die' Baca el mat traeate. Cu citeva zile innaintea Criclunulul din1477, ea muria, ai trupul, acoperit cu un giulgiu impfirfitesc, fu coboritin gropnlia Putnel. Plaira ei de rnormint poartfi aceasta Inscriplie:anal 6985 (1477), tuna Jul Dechemvrie 19, a niposat blagocesliva roabalul Dumnezeu Maria, Doamna blagocestivului lo Stefan Voevod, Domaal Twit Moldovel,.flul lul Bogdan Voevod`.

Pe atuncl createau la Curtea Jul Stefan -cel -Mare, ling6 mama lor,dont' roabe domneati, fetele. lul Radu-cel-Frumos, cart It lases¢ ca zestremares Jul frumuseig. Stefan nu fu cel din urmfi care sa vada aceasta, atinch din 1480 el lua pe Maria, ca a !relit sofie a Jul. Ea -i dfidu un flu,Bogdan, care rfimase singurul in viaffi al moatent Domnia, precum al ofatfi Maria, care se slime, nemaritatfi, ca ai Cneajna, in 1518. Mari&Doamna insfial, care traise dougzecl aI patru de ant cu gloriosul ei sof,se mai invrednicl de aepte ant de viaffi, murind abia in Fevruar 1511.Mormintul el se vede Oda astfizi in necropola domneascii a Putnet.

Neagoe Basarab, Domnut Terii-Romfineati, lufi, de sigur duph sul-rea sa pe Iron, pe aces Despina sau Millie', care e unul din cele maicurate chipuri de Doamne romine. Foarte evlavioasfi, lubind ca ai Nea-goe clfidirile, juvaierele, carfile preiloase aceste doufi insuairl sint in-trunite de inchipuirea poporului in legends care o face sfi-al vindh po-doabele ca sa se pouts mintut clidirea mfinfistirii de la Argea, buaiisolie al duioasfi mamfi, ea nu -ai dezminfia neamul innalt din care se so-boria natal Ohl era numit de Sirbi Tarul Lazfir Despot ai era anal dintrecei din urma representanji al neamulul ce stfipinise dour' sute de an

si

Doamnele Romtne 39

asupra Serb lei. Un var at et, Maxim, adApostit in Tara-Romaneasca, atcaret Mitropolit ajunse, ficu tut Neagoe scumpul dar at acestei femei siege.

Niel Despina Inset n'avu zile fericite. FIll et loan sI Petru, MeeAnghellna, murtrii in vristii fragedii. Dupe 'mug ani de cAsAtorie, se Min-gee si soful ei, Inca (Mr. Flu! Teodosie, dezbracal de mosfenirea lui,muria la Constantinopol, filra sa ft putut avea macar mingtierea CA Paadormit pe brafe, Apoi, ea fugi in lume, faticind multi vreme prin Ar-deal, dezblitindu-se cu datornicil unut sot risipltor pentru lucrurile fru-moase. Doug fete ale el se aflau ling5 dinsa, Stana si Ruxanda : sl ceamai mica era asa de frumoasfi $i, infeleapta, inch amindoi Domnli ro-mini de atunci incepurit ca in povesille cu fate rte impArat rAzbolupentru dinsa la 1525.

Fu invins Moldoveanul, Stefan cel TinAr, flu al Jul Bogdan Orbulsi nepot de flu at Jul Stefan -cel -Mare (mama -se inert nu era Doamna luiBogdan, Ruxanda, el numai iubita Jul. Stana, pe care o ingropi totusiin Putna). Soli munteni venisera In Sibitu Inca de la 17 lanuar 1526 pen-tru a lua pe frumoasa DomnIlli Ruxanda. Nunta el cu birultorul, Radu dein Afumati, fu zabovita pufin de rAzboi, si ea nu se fact' decit in Mai-lunie urmator.

Doamna Despina nu trecu inset in fare, cu toate ca* ginerele ei ce-ruse pentru aceasta si invoirea regelui unguresc. Inch* in 1528, ea stateatot in Sibilu, irimifind numai din cind in cind stafete, in fare unde dom-nise. Flies ei cea mai mare fusese mArital'a cu Steflinira, care nu urmaseexemplul tatalut sAu, ce ruinase fara petind mai multi vreme fare fob*pe Elisabeta, sora regelui Poloniei. Ina din 1527 inset acest ginere eraucis si se banuia ca Doamna, infeleasii au boierli, i -ar fi pregAtit sfirsi-tul. $1 ea displirea insa peste pufin, la 1531. Cu dot ant innaInte, ginerelemuntean era ucis si el de uclgasi, de neam mare, impreunA cu un flu alsau din inlgia caslitorle.

Basaraleasa rabid deci si mai departe intre stralni. Abia in 1535tronul muntean era capfitat de Radu Palate, care lug de sofle pe Ruxanda,cred. Radu facu nunia la 1541; copllul Jul cu fats tut Neagoe prim! nu-mete de Marco, asa de obisnult in baladele sirbest1. Batrina Doamnivent si ea in lark unde o gAsim, stind in Bucurestl, la 17 Novembre dinacest an chiar. Dar caderea, in 1545, a Jul Radu o arena larasi in pri-begle. Acolo murt ea peste vre-o zece ani, la Sibliu, unde-I placuse tot-deauna sa petreacA. Numele el din urma fu acela, calugAresc, de Plato-nide. Mitropolitul ferii Ananla merse de-I aduse oasele la 1554, punin-du-le in gropnifa Argesului, de unde de curind le-a dat slam restaura-torul cladiril, d. Lecomte de Noiiy.

0 nepoat5 a Despinei, Elena, fate Tarului loan Despot", fu ma-ritata pri 1530 cu Domnul moldovenesc Petru Rares, a earui sofie Tin-t/31u, fate vre-unui boier, Maria, murise in 1529, fiind ingropa A la PutnaElena, direla I se mai zicea si. Ecalerina au CAtAlina fu o Doamnadupii chipul Despinei Ea a ridicat bisericile Sf. Oheorghe si 0 penia

40 Istoria Romfnilor in Chipuri gi Icoane

din Botosani al a daruit Warw. celorlalte odajdit lucrate cu mina el,dintre care una, un 'ter, se pastreaza Inca la Patna. $1 el il era 'Astral&o vtafa bogata de multe primejdit si nenoroclri. Navalirea, in 1538, a Sul-tanului Sollman o sill :A fuel cu billefaall Ille al Stefan at fetele ChlajnaaLRuxanda, in celatea ardeleana a Bislrifel, unde mita vreme ea nustiu ilea sofal el mai traleate. Cind Petra se duse la Constantinopol saceara lertarea Sultanului al Domnia, ea avu larfial fungi zile de straanicanesiguranfa, al la inceputul anului 1541 cineva cerea atirl despre MarlaSa Petru-Voda, pentru ca. Marla-Sa Donmna Martel-Sale ma maga alintreb de dinsul, cad mull se intristeazaa.

In Domnia sa cea de-a doua, Petra mai Iraf cinci ani. Doamnaramasa singura in 1546, avu durerea sa vada ca flul ei cel mare, Ille, sefacea Turc. Peste doi ani, cel mic, Stefan, era ucis de bola'', in 1 -luSeptembre 1552. Doamna avusese doua fete. 0 alts Domniffi, din fatalecasatorie a lui Petru-Voda, fusese softy Domnului muntean Vlad, un be-fly, care se inneca in Dimbovifa. Cea mai mare din Domnifele Elenei,Chiajna, lua cu pufin limp innaintea morflt tatalui ei pe noul Domn man-lean, urmoul lui Rada Paisle: Mircea Ciobanul. Cu dinsul avu ea, in1550, un flu, pe care-I numi Petra, dupe Petru-Voda Rares, apol alit doicart primira numele muntene de Radu (Mircea se zicea Hal lui Radu -cetMarc) ei de Mircea, dupe tali. Ea avu si mai matte fete: una din ele,Maria, fu casatorlta, in 1566, cu strabunul Cantacuzinflor, Mihail, xis$attanOglu sau Aul draculul ", dar, mirele Hind batrin al urit, ea fag'de IM' dinsul in calea spre Constantinopol. 0 alts, Alexandra, o atrela furs marltate dupe bolerl, lar o a palm cazu prada ambifiei mamelsate al irecu in haremul Sultanului Murad. Pe una din ele Chiajna volses'o marite cu cludalul Or6c Iacob Heraclidul Despotul, care luase Dom-nla Moldovei ai Interesant amanunt ea trimese acestuia portretulmiresel luI.

Condeiul lul Alexandra Odobescu a facut din Chiajna un tip derautate indrazneafii. De fapt, softa cuieplitului Mircea Clobanul va fi in-valet ceva din insusirile sofului el. Dar din ceia ce saviraeste ea, introviafa neobosiiii, dupe moartea acestul sof, se desface numai o nestinsipatima de a stilpini. Platind, uneltind, fagfiduind, viclenind, ea face ceplapindul Petra $chiopul A caute mostenirea lui Mircea, apol tot ea-Ipune Domn in Moldova, ea capita o clips tronul muntean pentru un VladVoevod, care luase in casatorie pe o nepoata a el. Ea se lupta in 1587pentru ca Tura sa ajute pe un concurent la Coroana Poloniei, pe caredinsa H crescuse Moare pe la 1588 able, dupe ce cunoscuse tonic celebane at rele ale vieflf, de la Donnie panti In negustoria cu marunfiauri peoare o Ho pentru a trill, in surgunul el de is Alep, in 1575. Ea 'AsaDomn prin Moldova pe fiul ei Petra, care numtse Chiajna pe o copilaa lul, nascuta in 1588. Ceilalli doi fii se turcisera de mull. Local unde eingropat acest zbuclumat trup de femele, nu se cunoaste,

Deci in 1552 ling' Doamna Elena se Oa numat fate cea mica

Doamnele Routine 41

Rtucanda. Match -sa o mfirita repede ea un anume Joldea, care lufi:Dom-nia ca loan-Von. Dar pribeagul Alexandra LApusneanu, fiul lul BogdanOrbul ol at frumoaset Anastasia din Lfipusna, lubita lul, naval' in Cara sicaceri vi seminal si mireasa. Elena fu zugrumatfi din porunca lul, si ri-mfivitele ei incApurfi supt piatra ceoI sfipase de mita vreme lingfi sofa!el lubit. Ruxanda, o femele evlavioasa ca si mamasa, fficu loc in mi-elistirea Pobrata vi fratelul el acts.

Si ea putea sfi deprindfi de la bArbatca vi sora din Tara-Rom&-neascA toate tainele rfintlifil. Legenda o invinuieste ca s'ar fl involt lamoartea prin otravi, in 1568, a bfirbatului el. Cind acesta marl, Hindacum, de idea Satanef, calugfirul Pahomle, ea ingriji de trebile Domnieisupt fiat el, Bogdan. El era singurul care-I rfimisese, cfici urma altula,Petra, se pierduse, ler fetele el se mfiritaserfi cu boleti romini st greetsau, ca Teofana vi Teodora, frecuserfi supt lespezile de mormint aleSlatinei, ori, ca Sultana, se calugfiriserfi. Bogdan mai mfiritfi si el douidinire dinsele cu Poloni, carli pliceau mat mutt decit orice neam pelame sl intre cart ca sl Despot Psi pelf Doamna. Pin& sa se insoare,el fn atacat ins& paste Nistru de un nobfl polon cfirula-i ffigfiduise pe osera a sa fare sfi se fie de cuvint. Ruxanda nu trill ins& sfi van !spa-vile nebune ale &mini cocon rAu crescut din prey multi iublre: ea mu-rise la 12 Novembre 1569, si in astfel de imprejurart nu se gist cane sa -1sale citeva rinduri de pomenire pe mormint.

PetraocucelBun, tatfil lei Mihal VIleazul 1), dupfi moartea Doamnet sale Voice, cu care avea o fatfi Maria, ce se marit& in jara, lea, caDomn, pe o fati de Logoffil, Slane, care pribegi multi vreme prin lame,laps moartea 8c:quint el.

Doamna lui Mihal Viteazul, fiul lul Petrascu, Stance, fusese Waistnevasta anal boier, anume DumItru. $1 ea era Olteanca, st blirbalul elacesta d'intfilu: mama StanceI se chema Maria si ea avea oi un flu,Dragomir. Cfisfitorla era Vacua acum la 1588, si juplineasa lui Mihai caboier it vfizu in 1593 ajungind Domn. Ea fugi in 1595, cind cu 'area ceamare a lul Sinan-Pala, in Ardeal, dar nu intovfirfist po solul el cind elnava, in 1599, in aceastA fari, el ramose la Bucurevti s1 Tirgovivle, ling&fiul et Nicolae Pfitrascu. pe care Mihai it Ifisase aici ca Domn. Stancevent dincolo de muntl numai in 1600, cind, dupit infringerea sa de clitreNemti vi Unguri, nenorocitul erou avea nevole s& dea zfiloage ca sfi fieIfisat apere tronul munlean. De atunci ea n'a mat vfizut pe Mihai,care pert acts in anal urmfitor. Intoarsii in fare la 1603, ea marl de ciu-rnfi, si numai elfii puturii sa se ingrijeascii de ramfivilele Domnului ei pecare be asezarrt la Deaiu Radu Buzescul st so pa luiPreda.Fata lul Mihai,Florica sl fratele ei Nicolae inmormintau la 1605-6 pe bunica for dupfi

1) N scut acesta cu o Teodora (cilu Arita: Teofana). Daci ar fl font fiu le wit, nuputea ocupa boierli la dusrnanli nearaultd sau, (lid nu putea si jure cu marturi, ca Petrafeunu e tats qi el a ficut ci una 1 alta.

sA-s1


lets, calugarita Teofana. Peste putln, Domnija lua pe Preda din Creel..st o vedem ceva mat tirrzia purtind judecall cu Marula, fata din nor! atut Mihai.

Urmasul lui Mihai, Radu-Voda 5erban, igl tragea drepturile de Dom-nie de in bunica-sa, Anca, probabil o fats din Hort a lui Neagoe Basa-rab vaduva Banului Barbu, cel din urma dinire Cralove0i. Ea statesin Ilfov, unde astazi se vad deasupra Argesului, In Coen!, ramasitelestralucitulul el castel. Files Ancal $i mama lui Radu fa Maria, mooteni-toare a matte $erban, fund Inca boler, luase pe Elena, care dinpartea ei, foarte bogata, iol tragea neamul din vechil boleti de la Mar-gineni, la capfitul carora se pomenia Udriste Warm!. Cind RaduVodamuri, pribeag $i lips!!, In Viena, in 1620, Doamna-sa era Inca in viata.Fain el mai mare, numita Anca dupa bunica-sa, fu maritata apoi cu umtovaraa de pribegie, fiat lui Mihai Viteazul, si copilul tor, care muri ealiner viteaz vest!!, primi gloriosul nume al acestui bunic. Pela 1640numai, fain cea mica, Elena, care purta numele Doamnei, ajunse soil.lui Constantin Postelnicul Cantacuzino.

Viola acestel Domnite e un carat tablou de patriarcala bunatate.Buns gospodina, mama a multi copil, fit si fete, can toil, afara de pall-masul $erban, cel Mal mare, care ajunse Domn la 1678, se indreptaudaps sfaturile el cuminti, cind moartea solului zugrumat o rasa officiala easel miloasa cu casnicli leranii el, ea se desface ca un chipblind din Scripturi in mijlocul unor aspre vremi viclene sirazbunatoare.in Domnia lui $erban, ea facu drumul be lerusalim si la Muntele Sinai,intovarasita de fiat ei Mihai, ctitorul manasliril Sinaia. Moartea o primela o vristil foarte innaIntata, in ziva de 2 Mart 1687, sl ingroparea ei lingiisotul raposat de mulls vreme, in Hilda bisericel den a dreapta", In Mar-gineni, se facu cu o cinste o durere adevarata, care nu se vedeauadesea.

Doemne romince sint &este $i be Movilestilor. Elisavela, solla hileremia, pare sa fi fost fata unul bolerinas cu numele de Ciomirtai..Fetele ei se marltara Coate in Polonla. Regina lua pe Mlhal Wisznowlecki,inrudit cu vechea dinastie moldoveneasca sl fu bunica unul al doilea cuacest name, care ajunse rege al Poloniel. Maria fu soli& Jul Stefan Po-tocki, Caterina a lui Samuil Korecki, lar Ana, o femele care se amesteciiin mulle, stapini pe rind, cu desavirsire, patru barbell. 0 atilt fata, Zam-fire, =rise Inca din 1596: mormintul ei se vede la Sucevija.

Ana samana bine cu mums -sa, care nu era o femele obisnuita, cise poste alatura cu Chiajna in ceia ce priveste energia salbateca. Murindleremia, fratele acestuia lug puierea, pe cind Doamna gatice mostenlreafinial ei Constantin. Pentru a face Domn pe acest copil, ea otravi peSimion si incepu o lupta inversunata cu cumnatasa, Marghita, care In-Italicise a urn pe flu! el, Mihallas. Acesta fu gonit si muri in Tara-Roma-

gi

slsl

moan.

sl

sl

si

,

Doamnele Romine 43

masa, unde Rada $erban, care voia dea pe flicit-se Anca, II fficuloc la 1600 in necropola de In Dea lu. Cind Tura scoasera peste fret antpe Constantin, ea n5v511 cu acesta, care muri innecat, apoi cu flub leicel de at donee, Alexandru, cu cel mai mic, Bogdan, cari furs prinalin 1615 de Schender-Pass ei turcHi. Doamna suferi atunci cea mat mareruelne din partea paginllor, desficu de jale el pfirul, Inchinindu-Iminastirli Sucevita, uncle se vede ei astazi, spune cineva care a lostacolo, dou5 codlie castanii deschfs, fungi de o palms si jumalate, Im-pletite la partea de sus, fiecare in deosebi, el legate la un loc cu un firde sirm5 de argint",

Elisaveta muri In Turd: au aunt-, aerie Miron Cost In, ,,dup5 unAga lure, pia, la moartea elm. Cumnata viiduv5 se invrednici de matmult5 el mai lunge fericire. Ea !stoutf sa face pe fiul el Gavrilae, Donutal Terll-Romiineeti, unde domnise o clip5 4f solid el mort, Simion-Voda,si, adunind ling5 dinsa pe copiii ceilalit, sliipini din mijlocul for. DarCavil las fug' la 1620 in Ardeal, cu fratele eau loan, el pterdu pentru tot-.&alma nadejdea Domniel. Marghlta, care &idea porunci in numele ei,intitulindu-se Io Doamna Marghita, sotta raposatului lo Simion Voevod`,trecu eland in Polonia, In Lemberg, cu cei dot coconi ce-i mai r5m5-sese supt ingrijire. Moise Movila ajunse mai t5rztu, de douli ori, Domn inMoldova, far Plitraecu se calugari innaintri pane In innalta treapte ar-chiereasc5 de Mitropolit al Chievului, unde dadu o indreptare float Bi-sericil r5s5ritene. $1 ea petrecu in veemint c515g5resc cel din urm5 antat viefil, numindu-se astfel Melanin.

Marghita avusese o singur5 feta, Teodosia, care se stinse in copilarie :piatra el de mormint la Sucevila a 'Astral data moriii: 1596.Deci Slmionel Ieremia plerdurii in acelaei an douS felije c5rora singure H era 15satsa se odihneascii in p5mintul strilmoellor for.

Alte femel din neamul Movilestilor se intimping ins, pe !Ina Eli-saveta, in xilele el de pribegie la Poloni, cind tines curie aproape dont-neasca In moeta el, Uscie. Astfel, Marla Postelniceasa, vacluva lul Chi-

Paleologul care murise luplind pentru Movileell ; aceasta Mariesau M5ricut5, care se numeete in 1614 Maria de Lojna, din neamul Cu-1101', era insael sora Doamnei, pe care o intoviir5eise in nenorocireael. Apoi Logofeteasa Ileana, sora lul Ieremia alt, sorb' luase pe Ha-nce cel batrin , care Ileana pare sii fl fost vacluva dupe alt sprijinitoral Movilestilor, mort pe cimpul de lupta Vasile, fiul lul Leon Stroici.

Alta tovarAe5 de pribegie, alt5 v5duvii era Elena Barnovscht, caremosteni mai tarziu acest bogat ad5post din Uscie. Ea pare s5 ft foal orare a but leremia. Ftul ei, Miron, insurat cu o fare a Int Radu Mihnea,ajunse Domn in Moldova, fugi la Hotin, fu chemat din nou sI merse pen-tru intarlre la Constantfnopol, unde lurch it !Star& in 1633, ca inveteboleril Moldovel a nu mai face Domni. Durerea 'Lieu din Elena o cafe-g5r1f5, monahia Ellsaveta, casele din Uscie se umplurii target de Jakeunei mame nenorocite. Dar sore lui Miron, Scripca, rA ase poate in Mot

sa1

sl

sis1

rlla

sa

si

51

44 Istoria Rominilor in ChIpuri $i Icoane

dove, unde fitca altei surori (Marica), Salta, lui pe Costin, fatal lul Mi-ron Costin, pe cind o a doua fita, Eflimia, se cAsAtort cu unul dinIsogaftl 01 puternicil Cantacuzlnesti, Tom a.

Cu dinsa se mintula 'Inca an neam de Doamne cArora soarta nalia crufat durerile cele mat marl ale viefii.

IV.

De-acuma, limp de 250 de ani, incep Domnil de strains sau de Ro-mini instralnafi. Cind nu au el tronul, el se gAseste in stipintrea vreanal boler de fare, innfilfat in elude Turcilor, cu sprIjin nemtesc sau un-guresc la Munteni, cu ajufor polon in Moldova.

Singur Mihnea-Vocla, fiul lui Alexandra sl nepotul de flu al tutMircea Ciobanul, lea pe o RomincA, Neaga, that unul Logofit din par-111e Buz Sulu!, $i mama Domnului scrle unei surort ca o asemenea legit-WA nu scade pe flat et, cad bArbatul di pref femeir, vi, orice ar fifost innainte, Neaga va fl de-acum Doamna feril.

Name le Doamnelor strAine sint cunoscute, dar nu $i faptele lor,care nu exists. Cele mat multe din ele sint Orecoalce, din Constanti-nopol sau din Inside. dar intilnim sl cite o Bulgarcii sau Po lona, bachlar cite o RusoalcA, din. Moscova.

Astfel Alexandra fiat lui Mihnea, clitoral d'intalu tall meinAstilRadu-Vodii, vine cu o DoamnA Ecaterina, care avea rude in Pere, InVenetia si Genova, care avea slmpatil catolice, de vi rAmAsese ortodox& ;mama el trebule sa fi avut un rost prin 'erne noastre, act sora Ecate-rinei, meritati cu un Val large, poartA numele romfinesc de Mfirloara.loan-Vodli cel Cumpllt (.I. 1574) fusese casatorit in timpurtle sale de even-turf prin Moscova, cu fain cneazului Rostovului, Marta, care-1 dfidu unflu, Petra. loan Groznicul Ii propunea in 1574 sA la altA fatA de cneaz,dar el se insure cu fats pircAlabulut Lupea Huru; aceasta tilt ilia multivreme dupii moartea sofului el, rupt de camlle, si avem de la dinsa oscrisoare romineascA. lancu Sasu e soful Marie! Paleologa : ea trAlestesi vadfi pe Iancu filial in plata din Lemberg $t -$i duce apoi viafa in intu-'wee tot in acest ores, incunjurata de prietenl,`cunoscuft si ruse de-ale el,cu tofu! Creel din deosebile Orli; Maria fusese mAritatA innainte cu unGrec sl even cu el un flu, Fi lip, st o fatA, Chrysaphina. Petra Schiopul,a cirui falai softe fusese feta de nobil ardelean Elena CherepoviciRica for se chiamA Tudorifa, WA apoi pe Maria Amirali, din Rodos, qtin sfirslt, in pribegie, pe linAra roabg rAscumparath, Irina Dolce, dincare I se nAscuse fiul st mostenitorul, Stefan.

Stefan Surdul $i Aron-Vodil fin pe clout, fete ale lui Andronic Can-lacuzlno, cAsatorinduse cu ele la cApatarea Domniel sau in cursul aces-tele Doamna lui Radu Mihnea se chiarni Arghira; Radu insoara pe flu!sau Alexandra cu Ruxanda fala lui Scar lat Saegiul sau furnisorul devile pentru macelarla imparAteascA din Constantinopol. De si fiat luiAlexandra Illas se numeste Radu, mama -sa Elena trebuia sfi ft fost tot

Doamnele Romine 415

Oreaci. Moise Movi li tlne pe Ecaterina, feta grecisati a lui Rada Mih-nea, yi aceasta di all& feta' tut Miron Barnovscht, ce ajunse apol si alDomn al Moldova Leon-Vothi, flu! lui Stefan Tomsase zice , e sofulunei Victoria, si tatil sAu adusese cu dinsul in Moldova pe o Oinevri.

Maid Basarab din Brincoveni asezi pe tron Raga dinsul pe Elina,feta lul Radu Nisturel Poste Ideal din Fleristii Ilfovului. Mama Elineiera Ca lea Calomflrescu, si tatAl acestei Ca lea a Post poate unul dintrecel mai strAlucill ostasi al Id Mihal Viteazul, pentru care lupti impotrivaTatar nor si indeplini o solie la nunta lul Sigismund Bitory. El cazu insisupt grele binuieli yi trebui si NO in Ardeal. Chemal innapol de Domn,Radu se invoi numai cu greutate dupi citva limp. puts sit vadi case temuse pe dreptate, caci Domnul trimise, in urma unul °spat, patruslujitorl ca s6-1 omoare. El pert, dar luptindu-se, caci, spune cel ce apistrat aminlirea acestor lucruri, era om foarte vileaz st in 'oat& Tara-Romaneasci nu mai era allul ca dinsula. Poporul n'a uital aceasta, 51pina mai tiirziu a cintat tristul stirs!' al viteazulai WA de noroc.

Foarte evlavioasi, Enna a ridicat doui biserlci, la Negolesti si laFierastf. Iubiloare de inviiitura, ca fratele ei Udriste, care a Post celd'intalu cArturar de slavoneste al timpului siu, ea a cheltuit pentrurirea unel carfl de cintiri, until Triod slavon. Oospodina harnici, o ve-dem cerind °data de la Catrina judeceasa", soli& magistratului sisesedin Brasovul vecin, izvoade de peteare, mat marl, si mai mid, si decilti sl de lot feallul° si nu mai pulin, simenii de flori de tot WW1'.Femeie indrizneaji, ea purls de grija tern, in 1633, cind sotul el, care-siluase Scaunul ea armele, merse la Constantinopol capete intirirea

avem rnca o foarte cuminte scrisoare romineasca pe ca e o indrepta,ea atunci citre prietenul din Ardeal al lui Mate!, Oheorghe Rac6czy I-tu.

Elina n'avu noroc si -1 trilasci flu!, care fa numit si el Hefei, dorbat ina stAtu, aproape pin& la sfirsit, pAni in 1653, lingi batrinul el. Mor-mintul ei se vede la mina dreaptii, cum Wirt in biserica domneasci de laTirgoviste, si in inscrIptia Biped pe marmuri se pomenesc prin frumoasecavinte slavanesti to ate insusirile yl faptele ei bane.

Frumosul si impunitorul Vasile Lupu, dusmanul lui Matei-Vodi,luase in boierie pe Tudosca fate lui Bucioc, un socru de vlitor Domncare a murit tras in tap& de Turd. Ea trece aproape nevizuti innainteanoastrA, rispindind milostenit la biserici. Fiul ei loan nu aril multi vremeflind de la inceput de o fire bolnivIcloasi; dar ea nu ajunse si s1-1 vadimort. Dar tot asa n'apucti nici bucuria nuntil celor doui fete ale el, ves-tit de frumoase : Maria si Ruxanda. Cea d'intaia se miriti cu !anus Rad-ziwill, unul din cei mai mart magnall al Poloniel, si taco dupi cisitorie,

cea d'intAlu dintre Romince o callitorie in Apr's. intr'un portret laAcademie ea apare intr'un bogat costum polon : o feta lungireati,obrajli rumen!, ochil marl negri al Oral bogat. S'a suns intre strilni,,dupi ce tot neamul ei se mintuise Mara de sore Ruxanda Aceasta n'avu.

$l,

$1

liph-

vi

salt$1

Istoria RomInilor In Chipuri pi Icoane

noroc in told& viola ei, #1 a lost totdeauna jertfa celei mai brutale sal-Willa. Ea trebui sa primeascil de sof pe flul de Heiman clizAcesc Timu#.care o pelt arzind salele Moldovel #1 gonindu-1 fatal in codrl. #1 carevent la nuntii, stingaclu in hainele ce nu -1 prindeau, mic, cu fate de Ta-tar stricati de varsat, #1 prinse a #i tale unghtile la fereastrA pe cindsunau musicale #1 se intindeau danfurile pentru bucuria de nunta a Dom-mita Se duse departe, ea luxoasa st invdfata fali a lui Vasile-Vodi, #itrii1 intre Ceuta belly!, zgomotosi #i lacomi de singe, intre femelle forHaute ca stage.

Apol 1.1 aduserA mort de supt zidurile cetlifei Sucevei, unde o ghlu-lea-i sfilrimase genunchiul, si adlipostul ei de vaduvie fu la Ra#cov, chiarpe main! Nistrului, a#a incit privel4tea feril 1I Erea totdeauna supt ochlla eider o theme de acolo fratele el viireg, Stefilnifil, in scurla lui Dom-ale. Dar cind dezbinarile Intraril in Caziicime si cind cumnatui el lurk,pert si el, Ruxanda se Intoarse in Moldova, unde avea mo#ie la Defiant!Botosanilor. Acolo imbittrini ea in apucliturl de stapinA. 0 moarte gra-zavfi o a#1epta Fug! innairdea Polonflor ce nAvalisera la 1687 in lard ;Ise adliposti la Neamf, dar si aid razbatu o ceata de Cazaci cart ii-fare' pe prag capul stApinei for din vremea lui Timus.

A doua sojie a lui Vasile a fost o rude a Hanului talfiresc, o marefrumusera circasiana, care botezindu-se, lua numele cre,tinesc de Eca-terina Cu dinsa avu Domnul singurul flu care-1 riimase pe urma, ace!$1eflinIfli. La ciiderea lui, ea fu incunjurata in Suceava, prinse dupe uci-derea Timu# inchisfi cu mita batjocura la Buclule0 epol lAsatain slirsit, sa piece Raga sotul ei la Constantinopol in -arum carula maiicaI o bucatA de vreme,#i dupe ce-i murise flu!.

Sofia lui Consfanlin Basarab, flu! lui Radu*erban sl a Elenei, filcamaul preot din Bucure#ti, no era din mare neam boieresc, ci a Stolnicu-let Numele e grecesc, dar acest boierinas eralde sigur Ronan,act alifel n'ar dat filcei sale un name drept ronanesc ca aces ta deBAla#a, Dupti ce fusese jupfineasit de boler mull! ant de zile, Bala#a avnperle sA fie qi Doamnri. Mulfarni lui Dumnezeu pentru aceasta ridicindeladIri sfinte, Sf. Vinerl din Tirgovi#1e si manfistirea Jitianul. In cea

fu ingropalfi, cu pomp deosebitilpatriarchul de Antiochia nandslujba, In 1654, qi, peste citeva lunt nurnal, solul el plerdea Domain fiapace un lung drum de nenoroclre.

°data cu dinsul cadea si vecinul sau moldovean, Oheorghe .$1e-fan, om roscovan, grAsullu, plin de bunii vole si gala de chefuri cu yin#1 de curte pe ling*/ femei. IncA djn bolerle, Oheorghe-Vodii finea peo jupAneasli din neamul Boe#tilor, Salta 0 furase in mijiocu! drumulul

Rilicuse Biltrinul cronlcar Neculce zice a#a : Oheorghle Stefan-Vodii cind era boler, murindu-1 gluprmeasa, an rams vaduvoiu, #1, tilninda giupineasa area, frumoasa tiara, aflame Salta, au timpinat-o pedrum mergind cu ridvanul la Iasi, #1 an poprit rAdvanuf cu site, #1 eau

46

lui st

NIcolachi.ft

latu

flindcai

Doamnele Romine 47

suit Mra de vole in radvan, si an intors radvanul innapoi la case lul $1 pre'Irma au prima sl en, si eau cununal cu dinsul. Ea n'avu norocul &kiwide a marl in fericire.

Cu 8(41,1 ei gonit ea trecu in Ardeal, unde nlid5jdui o clips eavada iar5s1 stralucirea Domntel Apol Gheorghe $tefan porn! tot maldeparte in tell straine, Ora in Moscova, 'Anil la Marea BalticA. Darpe dinsa n'o tlnu mull limp cu el, cfici o feta din case, Rusoalca de!team, Stefano. Mihallova, cistigii prin tinerefea el Inima biStrinului Donutizgonit. Cu Stefana, care se &idea drept Doamni, trill si marl pribeagul,pe cind Safta statea linistita in Moldova, infra credinciosil ce-I amaze-sera din timpurile bane. $1 cronlcarul Neculce pe care -1 auziram maisas, a vazut pe Meta biitrinii, care pecetluia inca scrisorile el cu boundMoldova' si isi zicea Doamna a acestel tart.

Ghlca bitrinul, urmasul lul Gheorghe $lefan, nu avea Doamni.Fad tau Grigore lama pe o Moldoveanc5, Maria, fiica lul Matias Sturdza,vl aceasta avu larilsi zbucium si durere destula cu bilrbatul el. Trecu dinMoldova la Munteni, de pe tron in Coate pribegiile si primejdiile. Mascaan copil in Ardeal, unde numal mila lui Mihail Apaffy, principele ter% osc5p5 de a fl data in mina Turcilor, pe care Grigore-i tradase.Ratficirileel au dus-o si pin Venetia, de unde veni in Tara-Romfineascil purlindscampe haine de mode strains, pe care datina feril nu o Ingadui sii lepAstreze. Avu un singur flu, Matei, care nu domni, si dou5 fete, dintrecare una lug un boier moldovean, pe Antohie, fora poate, iar cealaltipe flul Jul Antonie-Vocla Roset, lordachi. Ele tralra tot prin tarn, piinlila moarte, sI poate si ea pe ling& ete, dupli ce ajunse in viduvie.

Istratie-Voda Dabija, blitrinul care ajunse Domn at Moldovel In1661, avea linga dinsul pe batrina lui, Catrina san Minna. Ea fuseserafiritati si cu an Buhus, sl avea din aceasta casalorie d'Intaiu o falli,Anastasia. Anastasia Buhus, flaslra Jul Dabija, luA pe °recut rumeliotDuca, sl la m-oartea Jul Istratie-Vodli, Moldovenii avail pe Voda Duca.Anastasia-1 dada mat multi urmasl, dar n'avu de loc grija numelui elban, nicl fag de sot in tineret5, lad la botrinelii fate de copil. La Baca-restl, cind Duca se Well a domni acolo, se zicea ca Doamna lubestepe frumosul Logofilt $erban Cantacuzino cu lunge barbfi neagrii sl fru-mosli ochi marl. tar, dupe ce se duse la Constantinopol cu copili,foarte putin scirblia ca e vaduva, ea prince dragoste pentru un betade Maina.

$erban Cantacuzino firma ca Domn pe o Maria filen unul boier°hetes, de loc din Bulgaria, din Nicopol. Se stie elite ca Doamna Ma-tte a fost foarte evlavioasfi sl ca a stiut s5-41 creascli foarte bine, dac5an bfitatul, cal putin cele patru fete. Trial dintre ele se mArtlara cu bolerllannteni, dar Casandra fu Doamna lul Dimitrie Cantemir cel invatat.Domnita Maria impart5s1 soarta foarte schimbittoare a sotulul el, neas-timparatul vi nenorocital boier Constantin Bilaceanu, ucls intro lupticat Tara.

48 Istorla Rominilor in Chipuri Icoane

Marica lui Constantin Brincoveanu 51 Patina LA Stefan Cantaeu-zino incheie rindul Doamnelor de Ora la Munteni, precum la Mo !doyenise intilneste la urmi Ana, a done solie a lui Mihai Racoviiii. Maraca sevede a II lost o buns gospoding patriarchalii, darnic5 harnic5, bucu-roas'5 de multi copiipatru septe fetepe care 1-1 d5duse Duni-nezeu. B5trinela-i pregiites grozava veste a uciderii intregului ei neam isConstant'nopol, in 1711, de securea calaului, intro zi de bucurie, careera tocmal ziva ei, Sinla Maria din August. Stahl un limp surgunit5 deTurci la Chlutaie, apol ea se intoarse cu fratele ei Pena in fare, undefusesera Dorani bunicul ei de pe talk Antonle-Voda din Popes% sirfiposatul el sot. Era acum o biata vaduva sarac5 cu multa durere ease roagfi de Brasoveni, in dou5 rinduri, sA -i pl5leascA o veche datorie,ca sa scape $i ea de datorn'cii ei. Nici moartea, nici locul de ingro-pare al Doamnei cucernice, care a f5cut de platr5 la Bucuresti Bisericadintr'o zi, nu ni sint cunoscute.

PAuna era flica unui Oreceanu. Incti innainle de c5derea sotului ei,se zice ca ea avuse vedenii care prevestieu o nenorocire. La 1716 Ste -fan -Voila era gitult, I5sind in urma o femele cu mintea slabit5 si doicopii nevrisinici. Acestia se alesera ran. Jar mama lor, dupe ce vinturio bunfi parte din Europa, cersind ajutoare de drum, de la ImpiiratuL opeusie, se aseza in Ardeal, bar unde avert mosia Recea, in Tara F5gli-rasulut. Acolo muri, batrina singur5, tntr'un tfirziu.

Doamnele veacului al XVI-lea situ sa se lupte pentru Domnie, saporunceasc5 ostilor, sa pedepseasc5 dusmanii, sa cirmulascii jamjudece. $1 de la Do mnele din cestfilalt veac, al XVII-lea, pornesc po-rand Intimpl5tor, hotariri de judecatfi. Cind asa-numile .era fanariot5'incepe dup5 1700, soilile Domnilor, mai mull straine, nu mai au insit nicien amestec in trebile tern, cl ttncezesc in gineceu, in seraiul Curtit,ap5rind name' la hramuri 41 la cite un halain. Despre cele trel sal aleJul Nicolae Mavrocordat, despre cele dou5 ale flului sou Constantin,despre sotta a doua a lui Grigore Matei Ohica, Zolia, nu se poste spunenimic. intimplarea face s5 slim ca Ralita, Doemna celui d'Int5tu Celli-mach', era o ageri stApinii de case. Niel acele Doamne pe care leatinge cea mat mare nenorocire, sotul Ion fund Injunghial sau decapitat,aid acelea nu fac sa se awl& p5nfi la not o plingere.

Cu loan Sturdza $i Origore OhIca, eel d'intliiu avind Inca pe b5-trine Jul, Ecaterina Doemna (Roznovanu), cel de-al doilea despfirtil desoya sa, Maria Hangerli, flica Domnului cu acest nume, ucis in Bucuestl,Doamna Marghioala, vestit de vorbareatii, de primitoare si de neastim-piiratfi incepe reme a cea noun, la 1822.

Doamnele acestui limp sint prey cunoscute, ca sa trebulascii a sovorbi do dinsele. AdevAratele chipuri eroice sau duioase sint ins' aleunor timpani acum depirtate.

si

sibefell si

si

si

si

sl sA

sl,

Despre imbracaminte si locuinta.

I.

imbracamintea si locuinfa sint strins legate intre dinsele. Ele por-ese de la aceleasi foarte vechl obiceiurl si se supun, in desvoltarea tim-palui, la aceleasi mode si inriuriri trninice venite din strainatate. Bo Meritiubitori de Poloni din veacul al XVI-lea poarta vesminte ca acelea depeste Nistru st, in acelasi limp, aduc m bilarii anumite schimbari cart oapropie de a poporulul model. $I mai de mull cei ce cladiau cu mes-teri sari, cum vedeau cladirile, in pribegie sau in alatoril, la Brasov,la Sibilu, la Bisirita, aceia cautau sa-si potriveasca si vesmintul si po-doabele dupe acelea, de forme apusene, care se inlilneau in Ardeal.Turcil au impus pe urma gusturile for in vesmint si in acelasi limp inimparfirea si impodobirea easel Cea din urma influenfi, care traeste sipane asitizi si nu se mai poate inlatura, curentul apusean, a atins in ace-Iasi limp, prefacindu-le, hain a si casa, elementele si podoabele uneia siale celeilalte

Siudiul acesta indolt se poate face deci in acelasi cadru, $i dinaceasta tratare imbinata nu poate sa lash decit folos, o infelegere maideplina.

CInd se vorbeste insa de imbracaminte si locuinfa, trebue sa seinfeleaga aced imbracaminte si locuinfa care se preschimba in urma jo-cului inriuririlor stralne. Dec! e numai a Domnilor, boierilor, negusto-rilor mai bogall $l a clericilor mai innalfl. Clasa numeroasti si holari-toare in ceia ce priveste munca si pastrarea insusirilor neamului, a fe-ranilor, aceia a ',astral in multe parfi pAnii astral vechiul sau port sivechiul sat, mesiesug de cliidire, pe care singura si be face.- in imbracii-minte, caclula, minteanul, sumanul, zeghea, cojocul, Hari!, bernevecil le-ranului sint acsiasi astAzi ca pe vremea lul Basarab si lui Bogdan, in-temeietorii, in al XIV-lea vest, ai principatelor. Tot a*Ei de statornic sicredincios au /Astral femeile satelor vaiurile, pieptanatura in coil $i con-dart, camasile inflorite cu cusaturi $t fluturi, piepfarele, cojoac le, fo-tele, zavelcile, opregurile celui mai vechiu trecut. Deosebirea ce se vedeastrizi intre Tinuturi $l in ceia ce priveste infalisarea pe din afara, impo-


dobirea cu vapsell sau forme aplicate asupra tencuielii, imparfirea pe dinlauntru, natura si croiala uneltelor cioveielor easel toate acestea n'ausuferit decit in timpurile din urma unele schimbari care sint imbunatafiri,sniff! catre mai frumos si mai trainic. Yn afara de aceste vechi forme,pe care le-au apucat in chip vadit, si care nu se poate fagadui, de lastriimosii tract, ce au I sat parfi din aceleasi obiceiuri de imbracamintesi locuinta vecinilor nostri slay! de peste Dunare, in afara de aceastamostenire de dotal on milenara de la aceia cars au inceput, in Balcanica si Carpafi, viata de callura,poporul nostru n'a putut crea. El a pa-fasit pe alocurea mindrela simple si practice a trecutului pentru a luamai daunazi din minile negustorului, evreu mai ales, forma cea mai proastasi mai idling a imbracaminfii, si chiar cladiril mobilarii apusene. Fe-meile imbodolite sau infasurate in barizuri, cusuie grosolan in pole*si fuste de tirg, ba chiar in rochii' cu volane dupe jurnale de mode ra-suflate, care primesc astazi in Moldova de rasarit, cu oarecare mindrie,pe strain puindu.1 in fate paretelui caplusit eu folografil stingace saumesufei de mode noua, inflorita cu cutii, straluciloare de chipuri frumoase, pentru salmi sau ciocolata si cu carts postale ilustrate,aceleaau parasit o adevarata avere, fart a da in schimb ceva de In sine.

Portul si cladirea au evoluat, ajungind din vreme in vreme la In-ffifisari cu totul deosebite de acelea de la care se plecase, numal IAacele clase superloare ca bogafie, ca neam sau ca dregatorie, de caream vorbit.

Aceasta evolufie se poate imparfl foarte neted si sigur in citevaperioade. $I anume:

1. !Main avem inriurirea orientala bizantina. E cea mai veche siaceia pe care o putem cunoaste mai greu prin cercetarea de-a dreptul.Ea a fost Nara, prin Slavi, Sirbi si Bulger', de peste Dunare, st a durstpufin, fllndca focarele de influents s'au prapadit cu totul Inca din veaculal XY-lea, prin cucerirea turceasca.

2. Paralel cu cea d';ntaiu, si inlocuind-o in curind cu totul, e intim-enfa Apusului, care trece la not prin Sasi sI prin Polon! mai ales, intru citvaprin Italienii, mai ales Oenovesi, cart faceau negotul in parfile Mara-Negre. Ea stapineste cu totul parka in a doua jumatate a veacului alXVI-lea chiar, amestecindu-se numat de la o bucata de vreme, dupe 1500,cu a doua influents bizantina. Moldova, care nu era de-a dreptul mar-ginasa cu Rasaritenii, a avut-o intr'un chip mai deplin, mai desavirsitmai trainic de cit Tara-Romaneasca, desparfita flume! prin spa Dunarlidd Balcani.

3. Cea de-a doua influents bizantina vine prin Orecil din Constan-Iinopol si din Insule, tot mat mull amestecafi in toale ramurile viefli noes-tre, apoi prin Rominii, vinatori de Domnie sl boieri, cart petrec o mareparte din viafa for in locurile rasaritene. La sfirsit, aceasta Influents ca-pats o infalisare turceasca (in fond insa, si aceasta, tot bizantina). A-

oi

oi

st

Despre imbracaminte si locuinta 51

ceasta se intimplA in veacul at XVIII-lea, cind ne dam dup6 asaFanarioti, cart st el se dAdeau dupti slapinli lor, Turcil.

4. In sfir$il, Rusii mai ales, dar si Austriacii, cart an ocupat deatilea on principatele in veacurile at XVIII -lea si at XIX-lea, mesteriinemli, negustorit brasovenl si lipscani, can an palruns, de pe la 1774 maiales, in fora, Evreii, cart au napadit Moldova, consulii, calatorii, profe-sorii, actorit ambulanti, loft acestia au impus felul de viatil at Apusului,in care tr aim as lazi in chipul cel mai complet, cit priveste imbriici-rnintea si locuinla. Negolul Europei are interesele sale ca sit adoptiimla vreme toate rafintiritle, adesea on urite, costisitoare, netrebnice st ce-siinAtoase, ale unei civillstilii pripite, zgomotoase, aspre si trufase, caren'are prin urmare numai peril bune

H.

In veacul at XIV-lea, Bulgarce, Sirboatce, poate Bosniace, de si-gnr si vre-o radii bizantina, fAceau parte din familia domneasca a Mun-tenilor. In boierimea lor se grisiau atitia cart, in multele nenorociri carecazusera asupra peninsulei balcanice, descoperiserti ca e mat bine satrAiascA cineva dincoace de Duraire. Prin acesti factori an palruns obi-ceiurile si datinele rAsArilene. Acestea nu erau allele decit cele impriai-testl bizantine, in legiituril cu Imperial roman de odinioara. Din causeaceslei innalle obirsii a lor, ele nu puteau fi privite de cit cu un respect,cu o admiralie filed de margeni de o socletale care incepea able sa sedesfacri din masele poporulul.

Pe de alai parte, Tara-Romaneasca, alcAtultA mai de mull, a datla rindul el Moldovei ceia ce is insist primise de la vecinil de peste Da-nAre,caci pe atunci era Inca aces culture romano-greacti ce se intindeain chip firesc de la miazAzi be miaza noapte.

Asifel, viata claselor noastre innalte s'a bizantinisat in parte, deednu in intregime.

Incepind cu locuinfa, daca manastirile ce se dureazfi in acest veacsint Imitate dupa cele sirbestl, daca Mitropolia Argesulu1 e o umila era-dire bizantina, pufinele case mai bogate, innalf ate poate chiar de acelas1mesteri, von fi avul infalisarea exterloara obisnuita in Rasarit : cladireaumbroasa cu feresil midi, pridvor pe stilpi sl bogata grading imprejur.Cast in celelalte parfl rasaritene, mobilarea va fi fost de tot neindestula-toare. Divanurile, lungile paturi de odihn6 neintrerupta, care serpuiescin jurul parefilor esufele sapate 41 incrustate cu sidef si tildes, multelecovoare care captursc intreaga incapere nu par sa fi palruns ins6 ismot. Caclele na fusese primite nicl de aristocratia hernia si razboinicda Sirbo-Bulgarilor.

In costum, mode bizantina a fost 'mita in intregime de Dome!,earl voiau la se arate cit se poate mat asemenea ea imparafil bizantial,model vesnlc at oricaret stapiniri in Rasarit. $1 Marl' nostrl Voevozi as-part& de be inceput la ztlele mart cununi de aur, lungi r^^'Iii de brocard

numilli

52 Istoria Rominilor In Chipuri Icoane

de aur, papuci de piele suptire, cu calcilul mic ai virful rotunzit; al atSi -au lisat parul pe spate, invirtit in bucle, cum cerea eticheta imparfi-lease& Asa vor ft el inffitiaati de-acum innainte cu o singura deose-bire, pe care vom vedeao chipurile amintitoare din bisericileal manastirile cladite de dinali. o imbracaminte care sumAna cu a sfin-tilor imparatii bizantini at Tarn bulgari poarta chiar aureola in jurutcapululat cu a arhiereilor. Briul 1W Neagoe-Voda, acea bands de le-setura deasa al delicatfi de mafasii al aur, lucrata la Sluczk, in Polonia,care se anti" al astazi supt acest nume in comoara de la Argea,cu patrafirul ce impodobeate pe preot in limpul slujbei, al, in jurul

Manull Paleologul, contemporanul lui Mircea cel Batrin, are introminiature din 14081, un omofor ca acel ce se poarta de preofi.

Un singur chip domnesc din acest limp a ajuns Ora la noi. E Mir-cea cel Bfitrin, avind linga dinsul al pe flu' sfiu, insti nevristnic, Mihail,chip zugravit in biseries.de la Cozia al in paraclisul de ingropare ataceleiaai manastiri. Zugraveala nu e cea de la inceput Wei inir'un locWei in cellalt: in paraclis ea e facuta in veacul al XVIlea, cind s'a in-Wilted aceasta bisericuta, luindu-se chipul dap& acela din bisericii, taracesta insual a cazut la reparatia din vremea lei Brincoveanu aI a fostf & cut din nou atuncea. 0 reproducere bowie necredincioask prin preymulta impodobire, se da la inceputul volumului I, partea IIa, din cule-gerea de documente externe, zisa Hurmuzaki, a Academiel.

Multi ar fi aplecati sa vada in imbrficamintea lui Mircea numal oinriurire apuseana, deci ungureasca. Pare, mat ales aaa cum e reprodus,un cavaler in zale, cu manila pe umeri sable la coapsa. Cind it corn-part knit cu vre-un chip balcanic din acelaai chip, precum e al Despo-taint Constantin, in miniature reprodusa exact la sfiraitul volumului VIIdin coleclia Sbornic, a Minis eruluI de Instructle bulgaresc, vezi lesnec& cele mal multe elemente sint totual bizantine, Mircea are ca Cons-tantin cununita neinchisa, cu fret ramuri ascutle, care era pasiratfi pen-fru stapinitoril neatirnati ce n'aveau totuat demnitatea de impfirati.

Acelaal e felul de a se lase pfirul, Inca neimpletit, dar umflatcum it poarta astazi unit cleric' tineri, aceleaal mustati plecate in jos.acelaal, Bale fine a unel bfirbi ce cautfi sa se asemene cu a Mintultorulul.Aureola trebuie sa ft fost Wail" lui Mircea de calre imitator'. 0 hainastrinsa, roaie la Constantin, male cu cereurele negre implestrite cu al-bastru la Mircea, infaaura trupul. Benzi de fir cuprind bratul in mijloc'rare umar al col, Iar allele cercuiesc de mai multe on incheietura mine'.Pannell, ascutiti in acest limp, se dau ca o mfinuaa pe picior : Constan-tin ii are, implirateate, roan, pe cind la Mircea et sint de fir aurit. Vul-turf! bizantini, cad se vad pe genunchil lui Mircee, dovedind o

inrudire bizantina, impodobesc dot cite dot o lunga haina de pedeasupra, pe care Constantin o imbracfi, lasind sa se vac% numal mi-

1 Hertzberg, Geschichte des 41yeantiner and des Osmanischen Reiches, in col..0neken, p. 516.

si

iodate, inE

gits-tului,

si

si

neindo-Wilda

l.i

sainana

Despre imbracaminte locuinja 53

'neck de In cealaltg. Din potriva, Mircea n'are p este aceastli din urmilhaina strimli decit o manta rosie, brodata cu aur, care-I atirnfi pe umeri,asa inch se pot vedea margenile tunicii scurte, sable, inffisurarea strimtia piciorului, ceia cei dii o intalisare rfizboinich, sprintenii. Mircea n'areIn mina sceptrul, precum it are Constantin, filndeti el trebuta sil tie cumina dreaptfi blserica inchinati de dinsul lei Dumnezeu.

Data Mircea se imbraca astfel, de sigur ca Doemna sa purta ves-mintul impfirtileselor st innaltetor Doamne bizantine sau slavo-bizantine._Si anume: coronita cu mai multe ramuri ascuitte, being de desupt cro-It& larg, din brocard cu flori de aur pe fond rose, verde sau bran, indeosebite nuance ; ca podoabil a hainei acestela d'intAiu, o dung defir la git si o alta, tot asa de lea, cazind in lungul vesmintului, o a treia,in sfirsit, cu pele ovate colorate tivindu-i margenea. Une on dunga cealangti din mijloc putea sa fie inlocuita prin mai multe dung! paralele.Astfel, Teodora, solia impfiratului bulgaresc Sisman, are doufi dung! defir la mijlocul hainei, pe cind alts doufi se de5fac din niste cercureiede aur ce cuprind umfirul de jur imprejur. Ca si in vesmintul barbatilor,an cerc de aur infilsurti bralul, iar cel de in incheietura minil se pre-lungeste de desupt pfinii la cot. Manila e totdeauna de ally coloare siprime* une on si ea benzi de fir ; fetele ascund minile in aceasta man-tle, pe cind ele apar in cealalta haina in femeile mtiritate, hind acoperitede mantle numal de-asupra umerelor.

Acest costum, hurt atunci, in veacul al XIV-lea, °data cu etichelasan ceremonialul, °data cu limba de Stat si cu caligrafia, cu miniata-ristica, in sfirsit cu Wag arta slavo-bizantinfi, s'a pfistrat faro deosebirsla iota epoca neatirnfiril noastre, devenind Ipe incetul o sfintacare nu se puleau dint!.

Cel d'Intaiu Domn moldovenesc de In care avem chipuri autenlicetwist carp sfinte si in bisericile de clitorie, Stefan -cel -Mare, poartiiia adevar, in evangheliarlul de In Humor, unde e inffilisat innatntea Me-et! Domnulul, costumil a caret descriplie urmeazii :

Pe cap, cununa cu fret ramuri ascutite, impodobita in cercul deJos cu pietre scumpe. Acelast Or lung, umflat, neimpletit, ce cade paamen'. Mustala suplire. Barba infurcatfi, stiminind cu a Mintuitorului,lipsote, ca st aureola. Heine de desupt e de brocard cfirimiziu: Dom-ani Bind ingenunchiat, nu se poate infelege lungimea aceslui vesmint.Cea de-asupra e o lungti, !argil mantle de brocard cu fundul visinta,prin care tree minecile. Pe margeni zugravul, care nu era tocmai price-put, a pus benzi de aur, dar, coloarea Hind slabfi, ea s'a cojit si a cfi-,zut, lasind pete albe, care s'au talmficit gresit ca o margene de blanide catom. Papucii, mai largl rotunzi, decit eel care se purtau in vea-cul al XIV-lea, in toatti Europa,. nu sint Wei nice de coloarea rosie aimptiratilor.

Pe o dverfi sau perdea de use de la Putna, unde !Wile sint Incastingace, dar colorile apar in foal& desfivirsirea Ion, Stefan are

si

dating,

si

amt

54 Istoria Romini lor in Chipuri si Icoane

acelast coroanS, cu fret ramuri inflorite st o alla ascutitA la margent.Se vede numal manila de aur, cu benzi de argint Is git, is incheleturiin lung sl pe margenea de jos. Dar scum o niineca greoaie atirna in-tro cadere solemna, maiestoasil.

Aceiasi dye' dA unul din cele d'intfitu chipuri de Doamne aleMoldovei care se cunoaste pang acuma. Maria, flica tut Radu-cel Fru-mos, poarta tocmal aceiasI cununa. Un vat lung st larg cede pe umerl.Manila e intocmai ca a lui Stefan. E incaltala cu papuci rosil ca st so-lnl 1.

Pe un pfirete at bisericli Sfintului Nicolae din Iasi, cladita de Stefen, Evdochia poarta cam acelasi vesmint, sl el se vede si pe stole cu-suta cu aur care era menita sa acopere mormintul celel de a douaDoamne a lui, Maria de la Mangop : de la cununa licestela atirnii nistepodoabe in chip de suvite.

In cursul veacului al XV-lea apare. intaiu Is Munteni, ca in por-tretul din Ambras at lul Vlad Tepes, Hpfirit de mine innainlea volumuluiII din colectia Acle frogmen/a, &free parului in bucle. Astfel se des-lac de supt coroana vitele intunecate ale lui Radu-cel-Mare in picturede la Govora si ale lui Neagoe in aceta, prefacula (faunae, de is ArgesTot in costumul tut Tepes se vede pentru futile oars obiceiul nou, IuaEde la Apuseni, de a infasura umerii cu un dolman de blanI scumpe, maiales samur, cea mai cautata bleat in Rasfirit. Banda de fir de la git dis-pare, facind loc until guler rasfrint. Inpodobirea cu sirurl de margaritare,en nasturi scumpi e iarAsi un adaus din acest limp, in care s'ar putearecunoaste influenla asiatica a Turcllor. Cununa lui Neagoe are cinciramuri inflorite-

Cit priveste imbracamintea Doamnelor, ea infatiseaza lotus! deo-sebiri. Heine de desupt e increjita fin in lung, si cam la mijloc ea pareea se desface printr'o cusatura in let, formind un pieptar si o fusta.Oreol cercel cu mai mulle ramurl, de aur si margaritare, ajung aproapepane la umeri.

La lupia, in mijlocul afacerilor obisnuite, intre al sAi, neaparat eaDomnul nu 'Astra acest greolu costum de pomp'. Elemente apusene seamestecau in haina de toate zilele. Stefan va Ii purtat ip lupta coitalrotund cu un ac ascutit, care se vede, de pilda, pe mormintul, de Ismaniistirea Vierosul, at lul Albu Oolescu, care se rilzboleste calare ccdusmanii Domnu'ui sfiu. Topes ist acopere capul cu o caciulitfi de eel-fea visinie, pe care de jur imprejur, in mai mulle strati, sint cusulemargiiritare.

Stofele ce se purtau pe atunci sint bine cunoscute. Le aduceaaCreel! si Hellen!i cu postavuri rasaritene de peste mares, Ragusani'

1 Revista pentru istorie, archeologie filologie. L Partea I.

ei

sI

Despre imbracaminte locuinta 55

earl vindeau marta de Venetia, adecA, in rindul intatu, brocardul, Ar-menii Nemtit din Lemberg $i Cracovia, Sasil din Brasov, SIbilu siBistrita.

Astfel, cit priveste cele dou5 d'IntAlp calegorli de negustori, de ladinsii se cumpara camha", pe care Italienii o numiau camocato, stofiieese

se lucre in RAsarlt, adesea cu fiori de aur, cusAturl cu fir sau, cumzicea pe atunci, de sirma 1, alte stole de m tasa, barhet, taftii, sera-

sir de aur. Ceilalti vindeau postavuri flamande, de Ypres si de Louvain,sau germane, din Colonic, din Breslau, in sfirsit chiar fabricate sliest-ene, care se chemau de Cehia, flindca Silesia fusese reunite o bucatiide vreme cu Boemia Cehilor, $l postav litvan2 Sasii numiau in veaculat XVI-lea calitattle ce treceau la not : Scharlach, adeca ecarlate. postavstacojiu, Stamen, Berchkammer $i mai ales postavul Schay, ciiruia si notii ziceam sal $i-1 intrebuinfam mat des decit pe toate celelalte feluri3.Dintre lucrurite confectionate, nu se aduceau decit patarti gate, lucratein Apus.

Prin ele trebule sa se inteleagfi unele cum e a lui Tepes in por-Ireful din Ambras, pe cind palariile grecesti aveau virful innalt si mar-gentle marl, ridicindu-se tot mai mutt spre ceaf5, precum sint acelea,foarte urite, care s'au pus la moda acum, de citeva luni de zile. Heinecrone veniau une on din Polonia, ca si nAdragi poate cAmiisi, careincep a se intrebuinfa, ca arficol de imbractiminfe deosebit de haina,able in veacul at X1V-lea. Briiele lesesti erau mull cautate. Sasil mat tri-mIteau, dar numat ca dar Domnilor, evantalii de pene de palm

Juvaierele si scumpefurile jucau un mare rot in podoabii, unulmutt mat mare $l mat trainic decit astazi. Necontenit Domnii nostri ce-reau de la mesfesugaril de peste munfi pAhare, vase, nAstrape, cesti,lot felul de arginiarli, pentru podoabil infrumusetare. Ca sA-sl fedicineva o parere despre bogatia de lucruri scumpe ce cuprindea caseunul om mare din Tara-Romfineascil sau din Moldova la sfirsitul veaculuiat XVI-lea, pe timpul lui Mihai Viteazul deci, ajunge sa rasfoiasca lista,in intregime pastratA, a lucrurilor ce rAmaser6 in Tirol pe urma lui Pe-tra $chiopul, Domn moldovean pribeag:

Ofisim in acest stralucitor pomelnic, din care se desfac parecafocurt de pietre scumpe $t scinteierea a mArgaritarelor marl,juvaiere propriu zise, numite cele mai multe in turceste: mete,zultficuri, cercei Petru Cercel, venit din Apus, purta, dupe moda deacolo, el insusi cercel, hathale, zingire, nezghepuri, mutcale, fimiruri,hangere cu pietre scumpe, pazualuri de cal, felegene de aur, lefturi cujamanduri sau diamante, rubine balase (balais), zmaragde, olmazur,(tot diamante), wzafirurr, Jacuturiu,lanturl sau lantugurlpe care Domnil

1 C. *tefulescu, Man. 71smana, ed. a 2-a p. 49.2 V. I. Bogdan, Documente fi regeste privitcare la rel tiile Tarii-Rumntegt cu

lira§ovul gi &ngaria, Bucurecti 1902 ; ed. 2-a, 1905.3 co ter z rd ler e In A pendice la vol. XI d'n colectia Hurmu ki.

si

si

ssi

18ptoes8,bilezicuri.

si

56 Istoria Romini lor In Chipuri si Icoane

le purtau la git pe vremea lui Petru Rares ca un semn deosebitor atpuler!! for apol : shill, tips% talere, chipuri de dobitoace st lucruri deargint si aur bitut: solml, cerbi, boi, corabil, nastrape, sfesnice, linguri,cupe, teascurl, chiar calimari de argint cu cernealii*, buzdugane, cujitecu fed de argint scumpe, friie de matasa cu lanturi de arginte, frile deargint cu piruzele, scarf', sele, zaball de argint aurite, sabit de our pa trate'perne cusute cu fir, cearsafuri cusute cu miltasa, gugiumane sau adult desobol, caftaneimbracaminte turceascade serasir de aur, camasi rosiiale Doamnele15 cenghere muierestigferegele de catifea ale Doam-net', feregele de atlaz ale aceleiasi", dulame de atlaz si Wittig aleDomn ului insusi, basmalute turcesti, fin !aerate, mese de cristal, ogliaziin patru colturi, cu cadrul de Walesa rosie (I turcoase, lacinte si gra-nate prinse in aur, ceasornice care se atirnau la git si aveau forma unuiou, peed!, amulete, nasturi de cristal prins in aur, incunjurat de perlesi pietre scumpe", parka si verigi pentru picior, bratareo scufie feme-iasca cu rose de aur si margaritare mart`, o scufie neagra de califea,cu margaritare marl si rose mid de aur, pe care e prins un juvaier deaur, cu diamante si rubine, surgucluri cu pene de cocor, prinse inaur, garnisite cu margaritare si rubine`, podoabe femelesti cu lanturilung! 1;1 margaritare ce atirna de ele, pe care le intrebuinteaza femellela cape si inteadevar to poarta, in picturile de la Arges, Ruxandra,fats Int Neagoe,briie cu turcoase, rubine si copci de aurcum se vedeuna, minunat lucrata in filigrana de Venetia, intre odoarele bisericliCurtea Veche din Bucurestigulere cu margaritare pentru feciorasulDomnului", gulere Wale in aur, in chipuria, crud de purtat la git, cuchipul Maid! Domnului pe ele, degetare de au', felurIte haine de atlazsi damasc, de brocard, foate in color' vii, scufii

rosu,unguresti" pentru

Domni, manta turcesti, de sobol, caplusite cu manusi, albe, gal-bene, care se aduceau din Ardeal, si cite allele asemenea cu aceslea.

NI s'a pasirat chipul bietului om, care a murit, in 1594, de dorultern sale intre Mita bogatie care nu-I folosia la nimic, did nu se gasianimeni sit io cumpere cu preturi cinsiite9. Un mester apusean 1-a infa-Nat asa cum era el in viola de toate zilele, in yield fall stralucire siautoritate a pribegiel intre strain!. 0 caclula de samur, destul de mare,41 pleaca mogul de-asupra frunjii lui. Din imbracaminte se vede o hainade desupt, care trebuie sa ft fost de atlas cu colorafia tare; pesfe dinsPetru-Voda a imbracat o alta cu mined scurte, care n'ajung nici 'Ana lacot : ea e prinsa numal sus si are pe amindoua margenile chiotori cusutecu matasa sau cu fir; se zareste briul, care sfringe numai haina cea Win-taiu E un bairin slab, cu fata speriata, cu Oral scar!, alb sl cu o lungsbarbs ascutila ; in mina, ca un neinvatat care iubea inviilatura, el lineo carte.

I) Hurmuzaki, 1112, la tnceput. Tot acolo, pp. 90-1, catagrafia averii lui PetruCercel.

Despre imbracaminte si locuinfa 57

Flu! .sau, $lefart-Vodii, care fusese numit de Turd in toala formaDomn al Moldovel, e linga dinsul, infisurat intr'un singer vesmint intn-aecat, cu gulerul alb rasfrint. Poarta in cap, in loc de caciula, o lungspailirie cilindrica, Manila Jos, tar incolo cusutii in romburi ca o plapomil

Cind acest frumos copil Wan era in hainele sale domnesti, elpares insa cu total altfel, si alt mester apusean, acesta un pictor de ta-lent, ni la zugravit asa. Pe masa std o male ungureasca, deosebita side slicul coplilor, si de caciula luptlitorilor. Are forma obisnuita a aces-tor Warn: rotunda, cu margenile ridicate in sus, paralel cu fundul, darmai pufin innalte decit acesta, st despicate in fate. 1.4 mare surgucia depene de strut risfirate ca an evantaliu e prins cu un juvaier. Din ace-

siofii verde cu flort de our s'a fficut tinaralui Voevod pantaloniscurfl sl o haina lunge si large, care e strinsi cu un briu lat. Tot dinacelasi material a mares mantle aruncatil pe umerl si frumos tivita pe=argent cu margiirifare. Copilul are in picloare cizmulije Lure ti, st finemina dreapta pe un scamp hanger.

III.

De acum innainte costume! apusean, unguresc la Munteni, polonin Moldova, inlocaieste tot mai mull pe acel rasarilean, din care luasemelites elemente, si mai ales filfilrea liberli a unul vesmint Mkt ca o

Cind captita numirea de In Sultan, Domnii nostri, primili prinaceasta chiar in ordinal ostilsesc ales al Ienicerilor, poartii o clip& lunge.caciula de pisla alba cu margenea de fir, cuca Ienicerilor, si vesmintulfor albastru, cu copcile de fir cab anifa peste haina de desupt,rOza; un dolman de bland II std pe umeri. Odata ce au Wens insa inScaunul Domniei, acest port e prirasit ; pe cap ei pun caciula sau senile,ealpacul Ungurilor. Cadet& poate fi plecata pe labia sau in fella ; e dindeosebite blanuri, dar de in dreapta el nu lipseste scumpul surguciu depene rare si pleire stralucitoare. Astfel de caciula au pe cap Mihal VI-teazel, care 1-a dat gloria si a transmiso, ca o amintire de cinste, doro-bantilor nostri, Ieremia Movila, Mate! Marina! st mindrul Vasile Lupu 1.Lin dolman de bland aparenta sau acoperita cu o stofa scampi, ca laMihal Viteazul, acopere umeril. De supt at se desface large rochle debrocard sau de alien, care poate avea margeni de bland si sireturi caale caliirasilor st rosiorilor nostri, prinse cu nester! de pietre scamps si

1 Hurmuzaki, 1111. 1V1, 1V2, Sup/. II, vol. I. Gaspar Gratiani, ibid., vol. II. S&-anion Movila, cu coroana, in Kozak, Archie far siavache Philologie, XlV, Zotu Ti-

ara, ginerele lui Petru $chiopul, In Hasdeu, Cuvente den bdtrini, I, la p. 184. UsGheorghe ,Stefan si un Constantin Basarab, pupil cam de fantasie, in Papiu, 7esa-

mitt, 1. Un Grigore Ghica in platosA, gravurA deosebita, reprodusa de curind. Cf. sidescrierea lui Matei-Vold mort, in cAllt rifle patriarchului Macarie de Anti chia, tra-ducerea Cioran, p. 115.

Iasi

ro-able

58 Istorla Rominilor in Chipuri si Icoane

anr acolo unde, in uniforma de astazi, sint alamuri noduri. Ea e in-cheiata sus intr'un singur nasture san in dot, ca, in portretul lul Va-sile Lupu, nasturii pot face parte din strurt intregi de Emilel de juvalere.fin $i bogat 'aerate. Heine de desupt e din /melt'si stora, poate siialba t3i ea ca in chipul boierului Zotu Tigara, glnerele lui Petra $chio-pul nasturt scampi o garniture de acestea poate face pane la100.000 de scuzi de our t gi benzi de fir. Pe podul minilor se inlindeane on o prelungire a minecei, o claps ca o manseta. Briul nu poateiipsi nici-odaia, si in el e prins minerul de In hangerul stump,adesea in teacii de catifea, cu oricit de mile margaritare pietrescumpe. Cizmulitele sint totdeauna de mode rasariteana, mol, mladioase,rotunde.

Intre Donali si boieri nu e alts deosebire in cela ce priveste im-bracamintea decit bogaila mai mare In cel d'intatu. Si unii St altii, mer-gind la razboiu, pun pe vesminte mai potrivite pentru migcari fa-pezi. Astfel, doua gravuri germane ni-au pastrat, cu prilejul campanillorturcesti din Ungaria, in 1663-4, la care luara parte $i Domnii nostri, dourtchipuri Interesante, pentru fete, gi pentru costume Ohica-Vodii, carefficea o siaruitoare Curie cresiinilor, (lumen!i stiipinului salt, e inchisintro platosii tocmai ca acele ce se obisnulau Inca de catre generaliidin Apus. lar Dabija calare pe un strasnic cal cu frinele bogate, scoatefate -1 rotunda, grass, cu mustata suptire alba si ochii mica, de supt unfel de coif jos, cu fret pene de strut, dintre care una filfiie mindru in-

vint. Parul alb, bogat, atirna in lute groase. Un lung anteriu simplu, cuguler cinci benzi de fir asupra pieptului in curmezis, e legal cu unbrie lat. De-asupra-i aruncata mantaua, care se revarsa asupra unei selflazoase. Asa fel de erou a fost eland batrinul Domn betiv z.

In imbracamintea Doamnelor nu e nimic schimbal, decit inlatura-iea cerceilor celor marl hainelor increlite. Allfel, aceleasi rochiifungi, aceleasi mantic de brocard $i /diem. Coroana dispare insa dinicoanele de clitor, si in local ei se vede, in Celatuia de Oda, care niarta& cum se imbraca Anastasia, frumoasa Doamna a fat Duca, si fe-tele ei, o palarlula de bleat, joasa, cu citeva pene de strut formindsurguclu. Clad Doamna vine la biserica la o sarbatoare mare, ea poartarochii care, prin bogatia blanilor de samur numarul cel mare at mar-garitarelor, rubinelor allor juvalere, prefulesc 400.000 de scuzi de mar,adeca de patru on cit nasturit but Voda. Solute bolerilor celor marl aiSfatului se intrec prin .hainele for prey frumoase, impodobite cu 'unfurlde our blani de cacom"

C laton, ambasadon ci misioncui, in ,Buletinul societatei geograficeg,11, an. 1898, p. 73 d'n tiragiul aparte.

2 Plane libere.3 Cdlatorz, etc., 1. c.

$i

$i

$i

si

dinsii

$l

$l

$i

$i

$l

$i °.

1 sent.

inches

sf

Despre imbracaminte locuinta 59

IV.

Epoca aceasta e Inca destul de stapinita de Orient, cu toate in-eercarile ca se facusera, de la Mihai Viteazul incoace, in sensul unel

apropierl politice de Apusent, care ar fi adus alte urmari. Din veacutal XVIlea avem Inca unele eta dirt dyne, precum sint casele domnestide Is manastirea moldoveneasca Slatina, cu pridvor, feresti neregulate sio colosala bucatarie cu hornul boltit Mesterii cars au lucrat aici, sint

in curind insa marli arhitecti vor ft, in amindoua terile, Oriental':Creel Armeni, mat tarziu Bulgari chiar lenachi mesterul de la Trei Ie-rarhi si Collet a lui Vasile Lupu, deschide drumul pentru multi attn.

In forma de mina ni s'a pastrat unul din palatele acestui ttmp,Curtea din Tirgoviste, facuta de Mate! Basarab innoita apoi de Brin-coveanu. Se desluF.este bine $i astazi feta!, cu totul rasaritean, turcesc,cum a fost alcatuita : jos sint strasnice pivniti, care stujesc drept tem-

drept oda' pentru multele feluri de stupor', de servitor' innarmatiai Domnului. Deasupra lor se boltesc odai mid, joase, cu putine ferestl.Pi* sint inchise intre zidurile lor, un turn de straja, pastrat $t astaziintro forma refacuta, se innalta asupra intregil cladiri ca sale de ru-gaciune a unul minaret.

Cum se kaki in acest palat Is sfirsitul veaculut al XVIIlea si ineel d'intaiu paisprezece ant at celui urmator, stim foarte bine. Mobilareae cm totul turceasca: divane, mesute, covoare. Putine oglinzi de Venetia,E n singur scaun: tronul. Pinzalura de case, covoare de Persia, de Agem,sau hagemir, se vad pretutindeni. Cel de case st musafirii stau, ca islark pe pernile de fir $i atlas, pe cearsafurile cusute, pe plapomele dezarbap halal §i alte strofe orientate, peste care e asternut un alt covorsae sdgedeaua.

in ceia ce priveste imbriicamintea, Vocla poarta calpacul ungurescen surguciul de fret pene de strut, care a ajuns acum lucru de dating.Frum osul batrin cuminte lase barbs intreaga ; e ras pe cap, dupiimode turceasca, $l, ca dinsul, toll boierli lui. E o mode noua, caretsas I se impotriveste nimic.

copcil scumpa, se prinde dolmanul de bland de samur, hensde brocard se deosebeste de acela pe care o purtau Domnii mai vechi,fiindcii lash* sa se vada salver!! rosil, taletura de Tarigrad. DiaLaing de desupt se vad minile : cind este un °spat de Curie, Domnulinvitatil nu leapada manila lor, dar o IAA sa fluture pe umeri, tlindu-sesums! in copra.

Slim numele unora din vesmintele ce se oblsnuiau pe aceastiyreme, cind tot ceia ce formeaza Janariolismur se gaseste in BINA, de

deocamdata lipseste inch* Fanarlolul`. Se deosebiau sarvanalele deferegelele vechi, de contefele de mode apuseana, de serhallkurile cons-tantinopolitane noufi. Stofa ce se punea in ele era conevalul de fabric&

$i

s1

Sash$1

$t

nile $1

$1

si

Intro

iara$1$i

igl

si


Ita liana (canevazzo), postavul obisnuit, matasa, atlazul. Colorile erau nu-Julie tot cu numiri turcesti: ghiulghiuliu ,rose`, turzingiu ,orange ",staged verge', s. a. Termenii de croltorie erau luatt $i ei din aceastalimbii: aslfel, (lintel) blana de samur se puteau face limii; se alegea dinssorocul' de blana paceaua, piciorul, pentru anumile podoabe. Nasturiide matasa cart incheie unde nu se pune nasturele de metal scump cupietre, se zice ceapraz, de unde acel care pregatesie astfel de lucruri degalanterie e cunoscut de acum innainte supt numele de ceaprazar.

Pe cap, Doamna Marica, cele septe fete ale ei, jupanesele si ju-parufele pun lese de margaritar, care prind bani de our podoaba decap a htelor sau vhlurile, valiturile` vechi, prinse in ace cu gamaliepre/loasa. La sarbatori mart ele obisnuiesc islicul pe caret cunoas-tem din zugraveala de la Cellituia, in care surguciul de pene e limitprin flori de pietre scumpe, avind una mai frumoasa decit celetelte, calintel. Haina de desupt se chiama zdbun, dace e tuna, ler, dace lineloc de pieptar, ghiordie. Numele cele vechi, pastrate in Moldova, maiputin inriurita de mode', sint sucm5 i limbar. Cea de de-asupra, e du-lama. Stofele sint orientate sau venetiene (pe atunci se zice . venelice) :lastra, usoara st grea, sarasir, sahmarand. canavat, tabln, halal, bela.coasa, tertanel. sandal de Venetia, atlaz, mai ales florentin, taftli le-seascli intrebuintata mai mutt Ia captuseli). Rochile sint impodobite cucopci, zise si wcapataie `, cu flori de fir $i de matasuri, cu sireturi, cmvechil nasturi scumpi, cu margaritare. Blanurile, fall deosebire de ano-limp, hot5resc tot ass de mull; samurul famine cea d'intaiu printre ele,paceaua sau pintecele de samur sau de sobol, dar pe linga dinsul an pre!risul $i Nem!. Un briu incinge mijlocul, $i toala boga lie vechilor juva-fere : cercei cu picioare $i cu casutele, lanturi, lefli si leflisorl, salbtbrafare, palate stralucesc de lumina soarelui sau a faclillor.

Viala absolut oriental& a Rominilor ncepe : ea va line o suta deani in copal, in care mai nimic din aceste lucruri nu va fi schimbat Doerboterii vor capata, potrivit cu rangul tor, acele Mice-baloane, de care amris Inca pang daunazi $i care erau menite sa joace in ierarhia noastrirolul pe care-I jucau in cea turceasca, prin marimea, coloarea si imple-Urea tor, turbanele Domnii insii luasera in local vechilor calpce si cl-ean, pe care Is purlau inch Mavrocordajii, cel pupa Nicolae-Voda, acelearite Wart! nal`e, cu fundul alb si cu o muche in feta, care-i deosebestede sfeiniell lo= in imbracaminte. In acelasi limp, ei schimba forma data-mil vechi si li 'e tura uneori gulerul de bleat Astfel, de pe Ia 1750 innainte,ei sint imbract ti pe de asupra intr'un vesmint mai strimt, blanit s' el peallergen!: .limgindu-se on cit de mutt aces) vesmint nu s'ar putea .atingecopcile 5f n sturii scumpi cari se vad MI fobs de o parte si de alta.De pe la 1$00 in sfirsit, cajaveica blanita, avind minecile aproape intregt,cel mai writ &litre foals vesmintele domnesil ce au fost °data, apare :ea se vede in chipul lui Alexandra Ipsilanti, d r n'ajunse a inlocul cutotal haina rra mineci, ce o precedase.

Despre imbracaminte si locuinfa 61

Imbracamintea negustorilor a fost totdeauna intru diva deosebitade a boierilor. Dar n'avem de unde o cunoaste, pentruca able in veaculal XVIII-lea, negustori s'au facut ctilori de biserica si ni-au lasat astfelchipurile for in zugraveli de pfirete. In biserica bucuresteanfi a Icoanel,intemeiata la 1786 de boierinasul Panait Babeanu, care avea o rudfi lo-gofat de bresle, se vad inire clitori barbell cu fesusoare rotunde pe cap,ca acela de supt islicul boierilor, cu vesmintul de pe de-asupra tint pemargenile din lung, precum Ia mineci ea bland neagra, si cu un dol-man de acelasl fel de Maria in jurul gitului. Femeile au rochil largi cuflori, un guier alb rasfrint, precum $l bendile de galon aunt in jurul gi.tului; an colan de bland se prelungeste pane la mijlocul strins Cu o cin-glitoare de paftale scumpe, discuri de our spat legate intre dinsele; pecap ele poarta o

prinsacacidifa de postav, asezata pe codifele impletite

ale parului, printr'un galon cu flori vesele si avind la o parte ostea de argaritare sau pietre scumpe cu matte ramuri. Fetele au in captot caciulife de acestea, der lard o asemenea stea, tar balelli fesisoare,ca si ale boierinasilor negustori

V.

Moda noud incepe prin anii 1770-80, sau chiar ceva mai tarziu, invesmint ca in locuinfa.

Pe la 1780, Doamna unui om asa de lumina!, asa de innaintat`ca Alexandra Ipsilanti, gaseste hazliu schimbe o clips hainele cuale Sasoaicei sotto lui Sulzer, cunoscutul dilator prin partite noastre.Petty, care vent la noi pe aceiasi vreme vazu un bal la Bucuresti, nitspume despre nicio rochie europeanfi ratficitfi printre cele bogate $t stra-lucitoare ale Rfisaritului, ci numai de toalete dup5 define greceascliasi cea ,romfineasefi'. 0 doamna englesa, care vazu Bucurestil luiVodiMavrogheni si fu primitfi cu o deosebita cinste la Curie, Lady Craven,vazu in amarite Doamnel numai persoane grecesti cu turban $1 o fatlide boier romin cu o pfilarie de samur foarte innalta, prinsfi in dosulparului, care era ridicat drept in sus, peste un fel de legfiturii supfire :era feta vestitului Ban Dudescu. 1.1n Rus care trecu prin terile noastre to1793, nu vazu nici el la un ,bal al Curfii" din last decit focurile diaman-telor $i apele margaritarelor, tar nu $1 cochetaria, 'Inca necunoscuta lanoi, a costumulul european din gatitul veac al XVIII-lea.

Pe atunci nici case nu era Inca schimbata : aceleall oda' make,ca tavanul jos sl ferestile mici supt stogul sindrilit sau, Ia Munteni, aco-peril cu olane de un trandafiria slab, al acoperisului; aceiasi mare curienepietruitii, acelast minunala grading cu vechile flori ale acestui pfiminf,aceleasi atenanse saricacioase pentru locuinfa unui intreg popor de Tt-gent. Rare on cite un architect grec, care a invafat in Italia, are cunos-finfil de case vesela' de lumina a Europa Mesterii bulgari, cari lucreazilsi panki astfizi in Dobrogea, sint foarte diutafi -acum, ei cladesc pan&si palatal de la Mihai-Voda, al lui Ipsilanti, sollda case, care a pulut it

$1

$licul,

si

sasi

st

si

62 Istoria Rominilor in Chipurl si Icoane

prefacula astazI pentru nevoile unor Archive moderne. MIA Ia 1774 fur -culila e Inca necunoscuta, si se mininca de pe Divan unde oaspelii stau16zimali pe perini, innaintea unel mesule rotunde, joase. Mobile e tot asade rara ca in odilile din vremea lui Brincoveanu. Dar, ca semne de vremnoua, bolerul moldovean Scarlet Sturdza, intors de la studii din Germa-nia, isi face o case ca acele din aceasta !era : mesteri din Brasov incepa fie chemali de bogatasil cart se deprinsesera in pribegie cu fetal de

viola din Ardeal, si in curind in Gheorghe Asachi Moldova are cel d'intaluarchitect romin pentru case ca in Europa Curtea cea noua din Iasi, a'ul Alexandra Moruzi, astrizi Facultatea de medicine, e, si ca infalisaresi ca imparlire, o zidire apuseana. in sfirsil, Mavrogheni poate pofti, Incade pe Ia 1780, pe Lady Craven la un prinz cu scaune si tacimuri de argint-care se par visitatoarei a fi de obtrsie englezeasca.

Cind, in cursul razboiului rusoturc din 1806 la 1812, generalul rusProzorovscht isi lurt resedinfa la Iasi, Vistieria Mollolel !rebut sa chef-tulasca pentru ca Nemfi si Evrei sa preeateasca europeneste Curtea. Secump rara scaune marl ce se numesc jilfuri", crivaturi de lemn , ca-napele de plisa si .scaune bane de plisa", ba chiar maturi nemlesil`si aparate de ventilafie, rasuflatori la o stung de ferestre". Dupe ce Rusilplecara, boierimea noastra era in deplina stapinire a noului fel de traiu.Cuvintul de mobile" era intrebuinfal Inca de prin 1821, si o cocoanadin Moldova isi insemna pe atancl mobile de vinzare, in care gasim pa-turf de mode, canapele de cutest, de Usti", scaune de Lisa cu jilfurilefor si cu citurile for ", scaune de lemn negru, cu plisg, peutru sufragerie,Coate prefuind pane la 2.000 de la Cum se vede, din toale punctele devedere, o garniture' moderns. Ea se potrivia cu castle noua ce rasa-riau din Coate partite de-a lungul stradelor, care nu mat sint podite cuscinduri, ci pletruite, si primesc ally lumina decit a fellnarelor de lapravalit si a masalalelor. E, in sfirsit, medial polrivIt pentru ospefe pre-galite de bacillari francesi, dupe care vine cafeaua alaturi cu inghetatasi felele din case cinta din piano si din harps, cum lea auzit calfitorultrances Lagarde, pufin innainte de 1821, in case celui din urma dintreBrincovenli din ramura veche, MareleBan Ortgore.

Aceste cintarefe de salon, care impodobesc abalurile", de acuteinnainte mat dese decii on unde aiurea, poarta pe stand pant! ridicalIn sus si ,anglaisele", buclele lasate sa atirne lingo urechi ale domnl-soarelor din Europa. Fara sa paraseasca misozile de bland, obisnuitesi in mijlocul vent!, ele se imbraca in rochil de stoffi noua, de coloaredeschisa, rochil roze, albastre, foarte iufoiate, cu minecile umflate,asacum se pot vedea in portretele culloricesti din Schitul Icoane(, la Bucuresti.Femelle maritate pun salad si valurt de dantele pe cap, si fichu-ul fran-ces inloculeste pe incetul paceaua a.. samur. Salvaril el cipicil turcesti

Despre imbracaminte si touting 63

cusufl impreuna au fugit de mull innaintea botinelor, ghetelor invinga-toare (ghete--=guelres) Name! barbell! merg inch maref in rochil rasari-tene, blanite si acoperlte cu blanuri, avind pe capul ras turbane de sal,puse cochet la o parte la cei tineri

Dar Domnli de dupe regulamentul Organic merg toll in uniformede taietura ruseasca, $i astfel ce deosebire mare intre dot haft, cart aulieu! cirma in TaraRomaneasca dupe incheiarea erei fanarioie la 1821,Ohiculestii 1 Unul, Origore-Voda, are mica, anteriu, papuci, hanger, camai loath' boierimea tut, care stropeste lash' cu cordoane si decoralii,Norduris rusesti, acest vesmint piirintesc si stramosesc. Et poarta barbs,jar parul si-1 tale scurf, dace nu si1 rade chiar. Ceva mai liner, fratelesat' Alexandru e barbierit slit lase pgru'n bucle. Blana e numal un dol-man elegant. 0 slralucitoare uniforms de general european, strinsa petalie, it infAsura.

Moda venue de sus fu urmala. La mesele Divanurilor de supt Re-gulamentul Organic giubeaua mai statu &Mud cu fracul sau redingota,barbile lungi cu supfirile mustafi revolutionare, bunele capete smerite cuscafirlia rasa linga pletoasele capete increzatoare cu cirlionfi bogali.1.3rindivanurile adhoc, care formara Romania, se va mai ft ratacit vre-unanteriu din timpurile moarte. Dar si acesta se pierdu intfun zimbet decompatimire curioasa. Vremea noun invinsese, Si prin hainele, prin loca-Infa st mobilele sale.

Viata saciala a trecutului.

Vial& social& el vial& cultural& sint dou& lucruri care nu trebuies& se amestece intre ele. Cind cineva cumpAr& de la altul, cind it in-vat& carte, cind it lucreazi ceva,atunct siivirseete acte de via% cults-ralg, care se deosebesc de actele politice. printr'aceia ci sint mat obirnuIte, a se schimb& mat greu sl ca n'au insemnitate tstoric& fiecare inparte, ci flume' toate In un loc. Supt numele de vial& social& se intelegIns& elle acte, et cele culturale dar care se pot pune lao parte pentru a forma o categories deosebiti. German!' 11 zic gesell-schaftllches Leben, geselliges Leben. A merge la un prleten, a face oprImblare la eosea, a ft de fefa In un botez, la o nunta, la o inmormin--tare, a asisia la o conferinffi a o asculta e un act cultural de amin-doll& pfirfile, dar e adevArat c& nu once conferinfa poate fi ascultatfi,acestea sint acte sociale. Elesprivesc societatea, nu ca intregul omenescdin care facem et not parte, ci acel cerc mat restrins care are el limpliber pentru a se vede& mat des el a petrece impreunfi. Ins& afar cluenu face parte din acest cerc, privilegiat in acel infeles ca trfileete matueor, trebuie sii sfivireeascA din cind in cind acte soctale, et anume cindanumite sarbfitorl it dezrobesc pentru o z1 sau mat matte sau cind faviaja hit se peirec imprejurfirt care cer neap5rat bucuria sau mingiiereacelorlalli.

VIala social& in trecutul nostru 31t ¢a 1o11t totdeauna 'melee!, el On&mat dilunlizi ea nu sibilant' de loc cu cea de astazi. Ea s'ar putea im-part' in fret epoce, care infiifteeazfi el fret Influenfe.

I.

In cea d'Intalu, careta nu1 putem statornici un inceput, c&ci e'carte veche, influenta aceasta e a poporului, a mullimllor feriineetl. CindRominii au intemelat Voevodate ei apoi Domnti, el au imprumutat multelucruri de la vecint, mat ales de In vecinii de peste Dunare, represin-tan!' at civilisafiel bizantine, romano-asiatice. De la &net' au lust formelevleill de Stat, limba Cirmuiril el a Bisericit, costumul, arta, lileratura.Dar, in cela ce priveete viala soda% imprumutul nu pare sit' se fi fficut.Doer familiile balcanice strZimutate in not el-au pgstrat fireete tot chipulde a trill din patrle.

[Ara indoialL

Viata socials a trecutului 65

In ci ilizafia bizantinS inteadevir, viola socials se razimil pe ann..mite principii, care nu se pot urmiiri sl in treculul nostru din veacul alXVI-lea E luxul, pompa, dorinla de a aim!, care porneste de Is iron simerge piing is cel din urmil din cementi cart poseda oarecare averesau pot sa imprumute. Aurfiril, pietre scumpe, margSrilare, blanuri rare,calilea, Sia,fi trebuie sa impodobeasca pe orice barbel, pe o ice fe-ramie cum se cede. Ele intovilraesc toate actele vie! sociale $1 le pro-voacil chiar, flinda nu se face o visits, o primblare, nu se asistS la orepresentatie (de circ pentru aces vre-ne), pentru placerea de a vorbi,de a rasufla aerul larg al intinderilor sau pentru a vedea spectacoler-esiesugite, ci pentru a face se se vada bcgsiii nou,S, de curind cistigatesau prega

lb al donee caracter e isolarea fe nellor. Oinec..ute unul din pS-catele cele mat marl ale ct%ilizatiel bizantine. Femeia nu e pretutinden1pentru a da viefli sociale elaslicitate, discrelle, s ralucire. Na: ea nu vasill prin au oritatea graltel sale pe invatat a nu se pierde in amanunte,care nu privesc decit pe foarte pal!, a nu inirebuinta o limbs gr..oalecare miroase a atelier, a nu face critice amare si grosolane care aratatoideauna pe acel care stie de prea puffin limp un lucru si e prea fudulde aceasta ; as nu va deprinde pe razboinici cu bunacuvlinla a pacil,nu vs pune pe omul de Slat in cunostinla unor realiaill care nu se vadin locurile de aduncre, in locurile de luptii ale partidelor, realitati debuna tate si de milli; ea nu va inyata pe blirbati a se prIvi intre el cualit ochl decit acela cart vreau sa impute si sa supuie; ea nu va fi Martias acopere aspra realitate cu suptirea pinzS albastrii a unei prefSciitorltsa zicemde impficiuire si infratIre. Intro roabe, is lucru; mire ace-least roabe, mire regustorese senile din (tiara cu tot felul de stirl si deIntrigl, la clevettre si lene,asa se imparte vials femeil in aceasIS civl-lisalie gresiiii, care a inceput cu despreful femeli pentru ca sa a bii IsnrmS barbell, din sufletul carora peri.,e orice urmi de barbfille.

Al treilea caracter al stein sociale bizantine, a lipsa de noutate,de sgonianeitaie, de originalitale, inlepenirea in forme moarte, in for-mule seci, al caror inteles a peril de mull si al caror folos n'a exIstatpoate nici-odata. Ea inliitura de la o bucata de vreate tot sufletul; cine-Iare, trebule sa ce fie la o parte, act ar pules sa purl ciuda I, r6u cres-cut. Aceleasl gesturl, aceleasi vorbe, aceIasi zimbet la aceleasi impre)u-rad si in aceleasi ceasurl. Pare ca nu sint oameni vii cart se cautii pen-fru asi impart:SO prisosul vietii sufletesti, pentru a-si desavirs1 astfel edu-calla, ci preojil formalists at unel religil in care nu mai crede nimeni$1 din care n'ar raminea chiar nimic data s'ar duce si ritualul stint.

Cit putem vedea in cele Inhi vechi timpuri din Irecutul nostru, nue insa asa. Oamenii sint asprt, simpll, vorbesc riispicat si mull, intro-buinteazi cuvinte tart clod se mince si vorbe blinde cind au paces sauairlift in sufletele tor. Scrisorile dintre care, din feri -Ire, s'au 'Astral

66 Istorla Rominilor In Chipurl gi Icoane

destule, in archivele sasestl din Brasov, din Bistrita, din Stbi lu, chiar inarchivele poloneacele scrisorl, serise latineste sou, mat ales slavoneste,dar dictate de Domn in romaneste cake secretarlul sau, sint pline dejuriiminteass ma b, to Dumnezeu" st mai multi sau mai putini Anti.ash beau singele copilulut mime si cite de acestea In vre-un Petru Ra-rer sau Mihai Viteazul. El ameninta: va calca in pictoarele cailor alma-naturite gala de seceris, va arde zidurile si casele, va trece totul prinfoc si sable, va face trupurile in bacilli, fare sa crate nici copiii, vaard^, va trage 'n frigare. El face asigurart strasnice: .,nu las tare inruptul capuluig, spune $tefancel-Mare, vorbind de Poculia pe care Po-font( i-o cereau innapol.N'am venit sa stau treipatru saptamini", strigaRarer Brasovenilor, cl voiu sta 'Ana se va face void noastrag ; Mihalfagaduleste in furia sa, ca va bate in fruntee acelor cariI clevetesc,scrisorile de pica si ca, dace -I supara mutt Imperialii,se va vedea uncleva veni Viena si Praga". Nimic nu-i poate indupleca, nici infringerea:astfel Petra Rarer batut de Poloni isi cere drepturile cu Inca mai muilainviersunare, fiindca regele la JIgnit, al recunoscind infringerea, el orecunoaste numai ca pedeapsil a lui Dumnezeu, pentru care nu e datora se umili innaintea oamenilor. Ei sint neiertatori dincolo de margenilemorlit: Basarab Voevod Neagoe afla de moartea until fecior de Domn,Milos, care uneltia impotriva Scaunului sau st el, omul cucerlic, careavea elite bucurie sa cladeasca biserici si manastiri, nu mat poate defericire. Sultanul, fmparatul turcesc°, a taut pe Milos st Ia pus in tem-nilii,in temnila grea, aspra, si Milo* a murit acolo. De aceasta lui Base-rab, it pare foarte bine, cad nu-I va fi, ca pana acum, amenintata li-nistea in fiecare clips. Si, fiindca e bucuros, o spune si Brasovenilor.

sa se bucure sl el, pentru ea era sl dusmanul for sl ar fi adus siasupra for sabia turceasca st peirea I

Erau acestia, cart luau numele tut Dumnezeu in desert jurind, Ca-batjocuriau dusmanii mod!, cart ameninlau cu ce nici tiranul cel

mai impietrit n'ar fi fost in stare sa savirseasca, nisle oameni neasama-nal de rat, spre cari trebuie sa ne intoarcem cu o uimire ingrozita ?Conlemporanil au numit cite pe unul Vlad Dracut, Vlad Tep, BasarabTepelus, Mihnea cel Rau, Ioan-Voda cel Cumplit, Alexandru cel Rau,Aron tiranul; sa fie de nevole ca not astazi sa mai daruim nume deacastea crunte sI acelor carl nu vin la noi, din lImpurile lor, purtindu-lepe frunte?

De &gar ca nu. Vremile erau aspre la not, ca in tot Rasaritul, sica mat in tot Apusul. Dar oamenii nu erau asa de grozavi, cum par.Numi cif el n'ascundeau gindurile for rele, si le intariu Inca pen ex-preste. Buna crestere bizantina ar ft cerut Irma altfel sa se scrie unbilet dulce aceluia carula peste cileva ceasuri, dace se va increde, I se-vor scoate °chi'.

Traiul acesta nu e bizantin in nimic. innaintea noastra n'avem sfintemum% legate cu panglicile convenlentelor sf formulelor, ci cement ne-

$t

ri -el

Viafa socials a trecutului 67

-obisnuifl de viol, de nestapinifi in miscall, de slobozi in cuvinte, Na enici -un coil de filing uncle el se ascunda, sfioase, femelle. Din potriva,Doamna se amestea in toate $i, cind D mnul cade, ea e gate sa joacerolul lui. S'a vazut ce femei au fost Despina lui Neagoe, Elena lul PetraRarer, Chiajna lul Mircea Ciobanul, Ruxanda Lapusneanulut, pentru casa vorbim nuniai de cele mat vechi. E o vials tiara care zbucnestenaive crude prelulindenea.

Tot Ireful de sus a ca Ireful de jos: o vlafa feriineasca. Leg5turiledinire familiile Doran: lor s1 ale boierilor sin! ca si acelea ale gospoda-rilor din sate. Vials socials de la Carte e deci indreplata make toatedupe aceia din mlile de gospodOrit ale sesului si munfilor.

De la cei mat vechi Domni n'avem marturii, dar ce aflam pe urmane ajuta a intregl. De la Stefan-eel-Mare se pomenesc praznice de mul-14m115 ca singure petrecerl, pe Raga bolezuri cununii despre care nuni se spune nimic.

insa un Domn muntean cam de pe aceasta vreme, Neagoe a lasatsfaturi cake fiul sau, Invallituri slavonesti, care au fost talmacite si inromaneste. Neagoe e de sigur cel d'intaiu Domn romanesc pOtruns dec enure bizantina. Din fiul sac cubit, pe care-1 numise Teodosie, sperindcu va cirmul ca Teodosiu-cel-, are, el voia sa face o minune de desii-Virsire. In carted sa, el it invafa cum sa primeasca soli strain!, cum safie ospele, cum sa stea in frunlea ostilor. Dar de petrecerile Curti!, depiacerile ing5 duite ale ei, nu se vorbeste nici-un cuvint. Cad marile pe-treceri ale Domniei lui Neagoe insusi au fost cite o sfinjlre de biseria:la acestea el aducea, ca Ia Arges in ziva de 15 August 1517 multi cleric!stralucitori din Iowa lumea rasariteana, carl-I sfinfeau cu cea mai marepompa patriarchal& cladirea. Alte on el three cu aces! prilej revistaostilor poftia din vecinatate senalori silses11, cart sosiau cu darurioe buna vecinatate, infasurali in blani lungi si largi, cu galtane inflorite.

Ante' petrecerile cele marl erau feranesie iarasi befiile celestrasnice. Cind Mihal Viteazul cuceri Ardealul, se vazura astfel la AlbaJulia ospefe cu Mitropolifi si Looted marl care fineau noaplea intreaga $1rapuneau pentru citeva zile pe acel ce luasera parte la dinsele. Firesteca jupanilele si Doamnele nu se amestecau Is aceasta slrasnich bucurie-a barbatilor. Mal i,i lasase Doamna in fail $t se mingiia impotriva po-vefelor Bisericli cu o prietenii, sofia lui Genga ; dar ling& el se afla, fares5 se pomeneasca de dinsa in mersul furtunos el viefil de Curie, vaduvainca tiara a lui Petru-Voda Cercel, Vellca, si sore ei, Zamfira, fete aleVorniculul Ivan. Si cite alle soli! de boieri iiintovarasisera, dar ele sta-teau acasa, fare paza bizantina de alminterea tesind la furca/intre roabe,vise de fericire in clipele strasnIce ale razboiulul.

Cu pufin limp inneinte de Mihai Viteazul, domnia in Tara-Roma-arcasca acel Mihnea-Vod5, care s'a lurch in 1591 $i a rams in aminlireameamulul ca Mihnea TurcItul. Mama IA Ecaterina, o Levantine din Pero,.

$1

$1

$i

si

68 Istoria Romani lor In Chipuri ot Icoane

purta epilropla, si avem dela dinsa, prinieo intimpiare fericitfi, scrisorindreptate catre o sore a el, de lege catolica si care se f1cuse cfilugtirig in Insula Murano de ling5 Venetia. De aid se vede viata de Curiein ad car, dor cif e de stirticiicloasa 1 Maga Doamnri se an' inc csorts, Lucretia mgritatti cu tin Orec, st tret fete a e acestela, una pur radAnumele romfinesc de Patina; mai arziu Mihneasi aduse ca DoamnA pe aRominc5, Neaga, si copilul dom esc Rada se Judi via incAperile intonecoase ale resedintil; femeie ierlatoare, Neaga, se inutile ca o mina,de en aft Rada, fe !ores nelegitim al sotului ei. Levantine le, deprinsetotust cu vtala moroanca 5 din Constantinopoi, g5sesc pe cea de I

not si mat nesuferit5. Oamenii ii se par inchi,i, slant/14i de prejudecall.Sing ire bucurie o au cind soseste, ce%a d n Stambul sau din Venetalucruri du g5'ea15, peril si allele ca aces ea, in schimbul c5rora trimetmai mull bllini, bogasii, hghene de aram5,plapome,p-rize de in, mare ebatiste. Oda 5 Mihnea, Inca en copil alLncea, cere a i se trimele dotaid de rasa apu ean5, ca sii-si &each' vremea cu dinsti. Alt5 data iri-mesul surorii Marioara educe dotal' cart!, de sigur italienesti, pentru carese n ult'Ameste in deosebi. Necontenit griji de bani, cu Turci, Evrei, Grecars -si cer daloritle, si amenintarea vesnia a maziliel. Aceastit aril nite mostenfrea noastrfia, suspina odatii Ecaterina : azi sintem si mine nusintem, dup5 vole lui Dumnezeu, si ne afram in mina Turcului si aid notnu slim unde vom if panit la cap5V. Si luta c5, in adevitr, pesle citvalimp, nenoroctrea mazillei aruna pe bietil cement tocmai in Rodos,lingfi Asia, epoi p5n5 la Tripoli, pe coasts de Nord a Africeil

In acest limp Vorlfi Judea, in flecare zi sl pe oricine Un alittofrances vede la 1585 pe Petra Schlopul, unchiul lui Mihnea, judecindsupt cort, fake ostasi,innalntea Curlii din last: Domnul stalea pe sawnill loll boieril sat imprejur " pe la spa tele Martel Sale, zice formula oft-cla15si ascultau plingerile oricui 1-ar fi venit innainte; cart toil, la osul5 de past de dinsul, in genunchi isi ar5tau plingerile cu glas tare,smut dup5 altul, si el ii trimelea innapoi cu hotiirirea ce i se pi:tree maidreoptE". Iar en Ragusan in slujba lui Mihnea spune, din parte-I: Dparn-na Ecaterina nu mai are tihn5, fiindc5 tare e mare si elle judete jade-all) nu sint decit, on ea, orl Domnul hot5r5sc toate: ci vezi dta deedare on ba de lucrul'

De sigur o Carte unde nu se petrecellate acum Curtea lui Petra Schiopul, pe c re o cunoastem din hlr-

title privIloare la pribegia lui in Tirol Bietul Domn e vAduv; o roabA I adal roes en frumos flu pe care 1-a bolezat StefanVodfi si -1 lubesle dinloath mime. Innainle de a fugi din tea, el o lea de sotie dar pe a cansde boleti si numal innainlea cilorva credinciosl. Dup5 care scrie ca biotalui mina nedibace en act de mitrturie, pe care trehue s5I traducem a-proape pentru a-I intelege:

,Al 7099 (1591), tuna Ghenar 17 zile, Duminedi sera, 3 ceasuri,ne-am cununat cu muma tut $tefanVod5, enume Irina botezata. A eviir

Viata sociald a trecutului 69

am zis: pane sint in tars, sa nu se spate cuiva,sa *tie toll, sa fie ascuns;sit nu *tie nimele din case. lar, dace voiu lot in alai tare, atuncl sfi711e toll cum ca cununafl sintem. Sa *tie toll. Am marturIsit cu adevarat,Marturi: Mitropolitul Oheorghie din Sveava si episcopul Ohedeon deRadian *I Anaslasie egumen de Galata ministIre *I Stro Icl Logofatul

-eel Mare *i leremia Vornicul si Andrei Hatmanul st Oheorghe Hatmanul,Camarasul Hrisoverghl si Carnarasul Oheorghe *I Vas'lle Paharnicul '*I

-alli multi, (care) nu este pus numele tor. Si *tie ton. Am serfs cu minamea, *I am pus pecetea noastra mai mare, marturie, sa se *tie. lo PetroVoevod, Oheorghe Mitropolit

Si ialit1 in Tirol, cu tinara Doamna, cu o Cerchesa, care vrea satfie *i ea Doamna, cu nepotul Oheorghe Hatmanul, cu cumnatul Oheorghie Comara*ul *I sora sa, Alexandra Camara*oala, impreuna cu dotcopii, apo* cu Mitropolitul, cu un ieromonah, invalator al copilulul, cumai multi boierl ci copil de case 41 cu un pilic, Petru Bo lea, care e, cumaxt zice, comedien ordinaire de Son Attesse. Patina bucurie dinetceste glume ale piticulul 1 fncolo, lipsInd judeful de toate zilele, e o lenemorocanoasa I Toil stall in case, mull de tot in cite o singura odale.Daca ar fi lost jocul de cart!, si -ar Ii trecut vremea ass, dar nu era.Copilul invert buchile, boierii beau *l dorm, ciliva mai viol fug sa feategof la Venetia sau politica la Constantinopol, in Polonia ; Doamnamoare de urit, Domnul se stinge de dor.

Sired' oameni I

IL

Salim acum cinzeci de ani gaga' all& priveliste. Prin Creel ;Imai ales prin Turd, Blzanful e acum stapin *I pe vlafa soclala, care pier-de morocaneala, dar si cinstea, cumpatarea el ferfineasci. E acum lux,un lux ruinator, pe careI tine mince unel fed intregi, sint acuma forme

rIgIde, neinvinse, si zavoarele gineceului ascund femeia.E epoca procesiunilor de la Carte la biserica, epoca marilor au-

dienle solemne, epoca petrecerilor cu infall*are razboinica educe dinConslantinopol. Calittorul e ulmit *I nu (lig sa insemne mInunatelevelI*II de la Curies Domnului din Bucure*U sau, mai ales, ale celul din

Matei-Voda domne*Ie de o parte, Vasile Lupu de alts. 51 despre'Wet socials a timpulul for aflam de la un Paul Strassburg, Trimes suedes, de la un Bandini, mislonar catollc, de la un Pavel de Alep, nepotuluntil patriarch de Antiohia, in calatorie pe In noi, cele ce urmeaza :

Trasuri cu sese cal primesc la intrarea in Capitals pe oaspeteleMartel sale. Pe oaspefii de frunte Vodii-i primelle indata in palatul sau,pia Curled. Si unit *I &fit merg is gazde, cacl In Curie nu se gazduiescdecit rudele Voevodului. Doamna prime*te totdeauna de-o parte, standintr'un jef. 0 feta din case, domnisoari de onoare, duce la dinsa.

le

si

prl-

Mov116..

fed

70 Istoria Romtnilor In Chipurt si !come

A doua zi sau pesle citeva zile, strainul e chemat la audienta sl la,°spilt. Acel Suedes care vent Ia Leon-Von, innaintasul lui Matel Basarab.fu lust de acasa de boleti cu radvane, in Jural carora calarlau peziloriiDomnului, Dalmatint (in Moldova erau Ungar!, apoi Neal!), in numar de-doua sate, imbricall frumos ardeleneste. Slrassburg povesteste cunt atrecut prin strade si piete pline de marfuri scumpe pe care le vindeauItalieni, Greet, Romini, Turci si Armenr. Multi lume se adunii sa vanalaiul: spare ca ntivallse acolo tot neamul romanesci. Dregatoril Curtisan pus hainele cele mat bune, care impun; call scutura friie scumpe.

Domnul asteapta in use. in semn de consideratie pentru visltator,el tine capul plecat si milnile pe piept. in odata de audienta douascaune stau asezate pe un loc mai ridicat. Cel din stinga, loc de cinsle_la Turci, e pentru oaspete. La spatele Martel Sale" stau boeril cu blanrde samur foarte scumpe, care slut, cum am zice, fracurile :metal limp.Talmaclul e de fata: cite unul Vie sturcesle si grecesle sl italleneste Vlatineste si nemteste"; calugar catolic, nascut in Crete, el a facut studir.is Wittenberg. Cind se arata scrisorile suveranulut ce a crimes solul, alepatriarchului sau innaltulut cleric ce a dat o recomandatie, Domnul seridica de pe sedan descopere capul.

Trimbite sl buciume twat deodata afara. E semnul a masa e gala.Tacimurile sint de argint pentru Voda, oaspete si boleril cel marl, detut pentru boieril at dollea, de lemn pentru caracuda. Toll stau pe laviti,dar dour: scaune sint pante, peniru Von acel ce a venit sa1 cerce-teze: scaunele sint imbricate cu califea roste, pe care o prind cute

Linga jiltul domnesc se aseaza Spataruicel-Mare, linind sable dom-neasca in git, far in miini cuca st schiptrul, PaharniculcelMare §I multiuserl cu toiege de argint. Postelnicul, Stolnicul, Clucerul, chiar Vame-sul stau gets de slujba, in haine scumpe de parade.

Bucatele sint scum pe masa, acoperite cu capace, care le tin cal-dicele. Pe scaunase linga stapinttor, care domneste si is masa, asteaptaslide cu vinurl, cu rachiuri si chiar cu bere, precum si pahare de totfetal, cele mat matte de argint Medelnicerul educe felurIle noun : dataDomnului nuI plac, el face name' un semn, si ele sint lasate supt masa.Tipsiile pe care s'au adus deosebitele mincari nu se !eau, precum se leade is fiecare blidul, et ele se innalra :ramagloare in mtjlocul mese!, elseincit oaspetli pot VI site toldeauna isprava ce an facut. Pe aibele fetede mese lucrate cu Dori de our se lied tinging si cattle, de argint, de osde eerb sau si de lemn. Furculita lipseste deocamdata.

Se bea in cursul mincarii. Dupti ce s'a mintult aceasta, vine rindultoasturilor. Musica de trimbite si lobe nemtesti. care cinta Inca de lainceput, cum s'au incheiat cuvintele binecuvintaril in camera candelaarde supt icoane musica aceasta tace Domnul lea to mina un spaharstrasnie (ingens scyphus) si vorbeste intru lauda suveranutui strain dinpartea carula a vend poste oaspetele. Cind cuvintele lei, ascultate intacere, s'au sibs, tunurile bubuie afarti, scuturind geamurile. Apoi sanca Domnul inchina pe rind -- aceasta se face Ia serbatori pentru fe

siau-

rile.

shal

Vista socials a trecutului 71

care boier (ba chiar pentru fare intreaga, la sfirsit) si acesta ascultarespectuos, in picioare, urarile ce 1 se fac, sau boleril inching unul dupaaItul pentru Marla Sa. si el se vad cazind atunci in genunchf, panii po-menesc numele aoroape stint al Voevodului.

La serbillorile blsericestl, Domnul se trichina intaiu, apoi el beapentru ,imparatur pagin, de care lama Cara lui (in Moldova cel ce rl-dica Ohara!, Domnul, lace, de rusine); unmet pe urma vine rindul lui.in Coate fret defile, bubue tunurlle $1 riplie pu$111e Mara. Jar intre untoast $i spat cinta protopsaltul de la biserica din Curie cum $i astazidata pa la manastiri unit colugari situp, la masa egumenului sau Ti-genii 'Wind arcusurile pe vioare, facind sa se auda cintecul dorit deVoda El sint singuril lautarl la masa veseliel sau in triumfurile obositede dupa lupla: Mal Viteazul limas! a infrat in AlbaIulia in sunetul vi-oarelor figanesti, care stiau sa elute pentru toate ceasurile din viafaomulul.

in octane vecine, cele vesele de boteri $l bolerinasi mininca $i beaumai in vole, din mincari anume 011ie pentru dinsil. Slujbasl at Curti! duein bate parfile fripturl $i urcioare celor ce stau pe la casele lor. Uneori, is vreo nunta bol intregl se invirt pe frigari in Curie, pentru mu!-time, care bea yin nou din oale de lut.

0 petrecere ca aceasla se face la flecare praznic $i fine cel pu-fin cInci-sase ceasuri, tar de cele mai multe ori se prelungeste parka inziva. De la un limp ostasii din Curie se imprastle, dupa ce insa fiecareceatfi $ia petrecut pawl acasa bolerul care o comanda.

Flecare serbatoare mare isi are insa $1 petrecerile ei deosebite.Astfel, in ajunul Anulul Nou, atunci ca $1 scum, prin casele unde nus'a introdus obicelul strain at bradului de Cractun, se impart darurile.Domnul prImeste, in Spatarla-cea-Mare pe fie-care boier dupa rangul sau,cum se face $i astazi in palatul imparatului german sau al PresedinteluiRepublicei Francese. Copil de casa aduc in camera de °spat paharufede vutca, cofeturi $l cafes neagra. Si la ospefele obisnulle, vutca ro--soglid-0 cofeturile, luate Intel:, odale anumita, merg innainlea mina-rilor. Acuma Irma, ele se dau $1 acelor pe cart Voevodul nu-1 °proleIs masa. El mai asculta salvele de pu$ti $1 tunuri, musics induloaatoarea Tiganilor. La urma se infaNeaza innainlea Domnului $i breslele cucapetenlile lor, dar poate ca acest obiceiu, democratic de altfel, n'aPost lust decit de la Turci, impreuna cu matte allele, abla destul de tar-ziu, in veacul al XVIII-lea.

in ziva de Anul Nou chiar, se impart, dupli define oriclirutproznicde capetenie, haine scumpe de brocard scamp, de brocard ieftin sau desimplu postav chiar, caflanele. La le$irea d'n blserica, viniitoril dom-nes% scutifi de multe sarcini pentru ca aduc salblitactunt Is Curie, itasleapta cu jertfa cerbilor, caprioarelor, mistrefilor $1 deosebitelor feluride paseri. Sovoane covoare de parada , basmiill de matasa, tolegescumpe se -ntind supt picioarele stapinItorului $1 ale bolerlor din plaiul

72 Istoria Rominilor in Chipurl si icoana

salt, cart le romans cu bent. Traditia cea usoara din ajun se face scuma doua °era. Urmenza, dar nu pentru toll, oaspatul acelei zile marl.

El se deosebeste prin mat multe adausuri peste obiceiu. Toll sepindesc ca sa vada tine va stranuta intaiu, dar stranutul imitate sa fieadevarat, nu adus cu tabac sau altcum, pentru ca atunct cel ce ar ftstranutat rmine de batjocura'. Un stranut autentic da dreptul is un pa-lm cu yin si la douii caftane, unul de catifea si situ! de postay. DaceMarta Sa insust face sa se ands sunetul asteptat cu (Ala vesela nerab-dare, atunci I se da un caftan, ba Inca unul de brocard de aur, dar pla-tile din Vistierla

Apol in turta cea mare, care se da In. masa, se ascund tine arcrede? bilete de placinta.Ele nu cuprind insa versurile pe care le cu-noastem. Ba nu dau macar o proposilie intreaga, ci namei in cileva cu-vinle filgaduiala de Anul Nou, care poa e ft Nara insa si ca o cons-tatare, de luare in ris sau mustratoare. Cel ce-si grtseste blletul, e datorsa-1 celeasca cu glas tare, si ni inchipuim ce feta trebuia sa faca bole-rul neastimparat, nesupus cantle, printr'o potrivire ironica a noroculutit cadea tocm I pofta de a fi Doran ".

De Boboteaza, Von lese Ia girls, cu tot alaiul. Inca din ajun insa,el a primit trimesi ai clerului din tot cuprinsul Domniei sale : e rindul forsa faca daruri, si cei de la tare, cei de is manastirile si schiturile dinauntie Tin cu vinaturi, cu laptarii proaspete si cu pastravi. Parfait! seinvrednicesc sa schimbe citbva vorbe cu stapinul, dar el nu pot fi primiiila cinstea cu cofeturi, cafes si vutca, Hind numai smerite fate bisericesti.Dupe slujba is bisericii, acesti oaspell al Bobotezel sin! primili in Spa-

unde data prelung imnuri bisericesti. Pada si clerul strain,letinti, Franciscanil bulgari din Muntenia, °data Iesufiii polonidin Iasi, calugarii secul de is episcopia Bacaulul tree innaintea MartelSale, precum Ia Anul Nou au trecut consulit. de clod sint acuma con-sulate ale Rusiel, Austriei, Prusiei in jerite noastre.

A doua zi, Is slujba, iatii si Doamna ling& sofa! et, iota domnifeleyl beizadelele intre lummarile lungi, grele ale Bobotezel Numal la a-ceaslfi serbatoare se mai yid, in acest limp de orientalism banuitor,zfivorit, sopa si fetele acelui dupe vole cantle se misca orice in tars. fa-ceputa cu sosirea in radvane vechi a batrinilor starefl, urmind cu aceastafrumoesa pet ecere patriarchala, in care femeilor li se ingaduie sa se in-chine lui Dumnezeu in acelasi limp si in acelasi loc cu blirbalii, mintuita,cum vom vedea, cc binecuvintarea tailor, serbarea Bobotezel are uncarac er de alba fericire curata, care lipseste celorlalte. Calugarli mergpe 1 case cu de-a valma cu preotii eel multi la numar al ora-sului de resedinta. L utarii Monti, lautaril lure' chiar, nu lass auzul sase (Atha asca o clips, nu nu-nal ziva, ci si in noaptea din spre B bo-teaza, si in aceia a serba Ii iarast. ,Mullimea st bucuria poporului inTara Romaneasca Is Boboteaza", scrie un patriarch asiatic pe la 1650,lair c.. tot eels ce situ ca se pelrece la Curitle celor mai marl Domni

fern.

o

eerie, psaltil

aj tout,

papistafte,

Viaja sociala a trecutului 73

al creatinatrifil Oastea toata e in picloare, tact e gi o serbatoare Os-laaeasca, al in jun! Curti!, in drum' spre biserica, pe strada, pant' tar-ziu, cit ni mai pastram apartiforti, flutura steagurile de millase cu MaicaDomnului, cu Sf. Oheorghe, cu bourul ai corbul purtind crucea'n plisc.

Dupe ce se mintuie slujba i i biserica, vine procesia al sfinfireaapel. In Tara-Romaneasca tot alaiul merge papa la girls, lalomifa in Tin-goviste, Dimbovila in Bucur411,odaloara Argeaul la CurteadeArgea.In Moldova apa e pusil intr'un vas de argint aurit, in carte, de spre odaileDoamnei. Sese sfeanice de argint and imprejur ; un copil de cast' fine inmina al aeptelea. Toata lumea e in picioare; Is stinga VoevoduiuiDoamna, copiii Ion se art In dreapta ; Camaraaul al boierii la spatelelor. In stralucirea geroasa a zilei de tanuar, se innalta Coate prapurile bi-aericilor, care se infrafesc cu steagurile ostaailor.

Cadelnija se mists de noun on innaintea familial domneati, de trelon Inca innaintea copiilor. Apoi Mitropolitul, unmet de episcopi, sfinfeateapa. Atunci iaraai puatile 41 tunurile salute, in bucuria obateasca. La Mart-ian!, cop!! se arunc in girlii pentru a cauta crucea pe care Mitropolitula lasat-o din mina.

Acum e binecuvintarea tailor de lupin, de sigur ca in stravechiulBizanf, a calla femora slabita traieate Inca alai. Lin numiir de cat cu ar-;We scumpe, impodobite cu our margaritare, sint aduai de oamenilComisulut celui Mare, in millocul uirnirii bucuroase a poporulut. Un ca-lAtor a vazut in Moldova, la 1647, douazeci gi patru de cal foarlemost pe care Mitropolitul ii strop' cu aghiazmii. Strainil ce incunjuran peMthai Vileazul la 1600 avail prilejul sa-1 vada serbind astfel prin strop"-rea binecuvintatoare a cailor Boboteaza acelui an unic, in Alba-lulia,capitala Ardealului supus Rominilor.

Mai tarziu, aceasta parte din urma a serbaril se facu al mai bo-gala. Comisul adage numai pe pouodnicii, cat' de calarie, pe clad Ar-mogul ii trecuse innainte cu calf de trasura sau telegaril. Pe cel d'ntain-erau suiji liner' boieri, cart nu primisera in.ca slujbe. Calul dawn de Sul-tani se zicea tablabafa, name pe care poporul I-a luat in batjocura,aplicindu-I oamenilor moll! 41 incefi, de parade, acest cal simbolic atlegaturit de vasalitate calca mindru In sfirsit, infra ciohodari sau lackei.Mal de mull se facea un mare haz cind un Comiael mai zburdalnIcvenia &Hare pe un catir, pe cind un lovaraa al lul avea cinstea de a fipurtat de un magar.

Peste cileva sliptiimini, yin Pantile. Din saptamina mare Domnul ddfacii bogata luminare pe care o va finea in mini in noaptea de in-

'fere. Logofatul al treilea siege crucile pe care le va purla familia dom-neasca; tot el merge alma sd clued invitafille.

Priveliatile incep cu spalarea plcioarelor. Jot sera. un c lugar bi-sarac, trenfuros, cel mai urnil dintre umili, e spalat cu apa ce cade

en argintul ib Wahl! pe argintul ligheanului facut la Brasov, In Dan lg.

el

fru-

-sa-1

e

kin,

74 Istoria Rominilor In Chipuri st Icoane

poate in Rasarit chlar,de mina Mitropolitului. El e lade ; un Viiidtca..de obIcein al Bazaulul, infallseaza pe Petra; alts zece clerici implInescpe aceiasi lavlja de lemn numarul celor doisprezece apostoll.

Sara Inviern incepe cu sunetul sec at giamparalelor, cu care se-imbata de bucurie cop111, prin curt!, pe s1rade, prin plefe si prin cimitire.Spre miezul nopfil se misca !erasi alaiul domnesc. Aural, pielrele scumpelucesc abia, scurf, in intunerecul noplii si a midi cladiri care e bisericaCurti!. Cind luminartle se aprind de fulgerul fericit al Ynvierii, usile e-tude in lemn in vechiul cadru de piatra se dau in la turf si mil de stelemiscatoare prind a Zbura In curtea intinsa a resedinjei domnesti. Dom-nul airing crucea din mina Mitropolitulul sl MitropolItul li raspunde, sa-rutindu-1 de ire! on pe frunte.

III.

mire peirecerile marl ale timpului erau si siderite, serbarile ex-traordlnare ale Domnulul si Curjii. mire ele, mai ales alaiul Domnulul nou.

Acesta era numit de cele mai mulle on is Constanlinopol. Ce so-lemnitaft se oblsnulau acolo, cum se savirsia instiinfarea noulul numit.cum se ducea acesta In audienfe, cum Intra in biserica patriarchala, sa-lute! cu cinlari de bucurie si slavire, aceasta nu trebuie aratat aice.Primirea stapinitoruld in capitals sa ne priveste singura.

Voevodul e intimpinat de boleri la vadat Dania% la Oiurgiu, pen-tru minded, la Galan, pentru Moldoveni, dar fireste numai de citiva fil-mes!, dinlre sfetnicil de frunte sau prietenil lui cunoscuji, or! rude, sInu de loafs mulfImea boierilor, cars asteepla sa1 vada intrind in Bucu-resit sau in Iasi. Al doilea popes il face la vre-o manastire din preajmacetafit de Scaun: la Vacaresti, de cind se innalfa aceasta zidlre a luiNIcolae Mavrocordat (popasul cel vechiu nu-1 slim), ler, dincolo, Inca dinlimpurile lul Petra 5chiopul, Ia Galata. Iarasi boierit yin la stapinitorullor, dar tot cifiva numai, cu cart se face infelegerea asupra alaiului.

Mulfimea nerabdafoare vede Irecind in sfirsit ,pompa Marie' SaleHofer! de toata mina, signori, calarI si pe jos, merg innainte si in urmaDomnulul. In frunte slut Hatmanul sit Aga, boierii, ostasil; apoi yin cei-lalfi, cite dos, cite Ire!, in sireag", dupe rangul lor. El insusi se infafi-seaza in portal sau cel mai scump si mai de cinste, care1 arata innainteatuturora cine este. Cucai sta pe cap, caftanul dat de Sultan e prins incope' In git ; de-asupra surguciulut prins intro floare cu pielre scumpeflutura steagul de Domnie. Aga de Scaun, represintantul Sultanulut, e Iasane lul, local de cinste in Risarit. Cifi Turd I -au mai intovarasit, nuse dezlipesc de el in aceasta Infrare, oricum, impunaloare si straludtapiloresclf de sigur. Musics turceasca suns in tot I input drumului, omasted ce nu se aude Inca decit la o imprejurare ca aceasta, cad in-data dug' ceremonie lautarli imparatesti se intorc, bine daruifi, la Cons-tentinop o I.

Alaiul merge de-a dreptul, nu la Mitropolie, ci la biserica, mai mica,

VI* socials a trecutului 75

a Curti!. Acolo asteapta Mitropolitul gl tofi episcopi!. Se face slujba demulfamita, careia not ii zicem astazi, impotriva bunelor obiceluri ale Bi-sericil noastre, Te-Deum, dupe catolici. Dus de supfiori de episcopiDomnul incunjura prislolul, in limp ce, ca la nun% se anti Isaia Un-fuieste'. Nu se arunca insa ca la nunfi daruri de ban!, de Dori, de co-feturi celor de feta ; astfel de clarnicii s'au facut la Constantinopol. In-genunchind pe piatra de la dvera cea mare, care deschide altarul, Voe,vodul primeste acum din minile Mitropolitului mirul dint. A mai fost uns°data la Constantinopol, de patriarch, dar princip;u1 este ca se poatemirui cineva ,.si de doua si de fret cu mirul stapinitorilor sfinfifl deDumnezeu Une on Vladica sau unul dlnire episcopi fine o cuvinlare.pentru a laude totdeauna alese, ale celui ce tine acum sable$i topuzul.

Actul at tre lea e asezarea in Scaun. In Divan, sale cea mare ajudecafilor din fiecare zi, asteapta Turcii, cart n'au putut cake pragulbisericii. Doua scaune, numai doua, sint 011ie acolo. Pe unul vs steDomnul, pe cellalt, Is dreapta, Aga, ce tine locul Sulfanului Dar nici eidot nu se aseaza, cl stau drept" acele scaune de cinste, pe cind isspatele for se insira rudele domne5ti si toata boierimea cite poate in-capea, precum clerul innalt; chiar negustorl de frunte. Domnul sfi-rutil firmanul cu slovele aurite care cuprinde numirea sa; un Turcmai.tarziu Divan- Efendi, domnul judecatorul Turcilor ce yin inOra, celeste actul in turceste. Niment nu infelege nimic, $t nici nu enevoie sa infeleaga, cad cuprinsul e neschimbat; dar cea mai mareluare aminte lacer% milcomireg domneste. Cind s'a mintult cetireasfintelor cuvinte, pornesc pustile, tunurile, musics turceasca, cea de tarn,surlaril, trimbifasii, dobosir sau tobosarii; clopotele vuesc in tot orasul.Mare cacofonie solemna. Pentru infelesul celor de feta, firmanul e centscum pe romaneste, de pe o talmacire scrisa cu stove marl, pe hirlielarge, groasa, lucie rasarileana, de Marele-Vistiernic sau altul dintre

Acum gt Domnul $i Aga sten in jefuri. Cind st a doua cellre s'a is-pravit, e rindul imparlirii de caftane sau chiar de Vint Is Turd $i la cres-lint. La urma, se bee cafes in Spalarle.

Une on chiar in aceiasi zi, alts data peste cifeva zile, nu rare ondupe citeva saptamini, Domnul sta in Spatarie $i face dregatoril cei

noi, alege si orinduieste Sfatul. E obicelul dupii aceasta sail si oa-pateze Ministerial'. Ospaful se face dupli regulele pe care le cunoas-tern. Mara, Curtea se foarte veseleste", far cei dinnauntru nu mai pufin.Une ori, de multa veselle a vinului vechiu, boierii les la Joe. Asifel,cind Nicolae Mavrocordat a venit in Moldova ca Domn a doua oars,in 1711, s'a giucat in case cea mare', dinduse mesele la o parte. Vodacare nu era asa de sirs n, nici asa de fudul cum se crede, a =llamadanfuitorilor, dindu-li postavuri bune si allaze stralucttoare.

Cind Domnul a fost ales in Ifni, in urma morfit innaintasului sauunele amanunte se schimba, neaparat. Primirea Is vaduri, conacele, in-lilnirea la mana'stirea de linga Capitals nu se mai intimplfe Dar bpieri

orr

insusirile,

sl

Judean'',

bo-left

$i

si

sl

771

76 Istoria Rominilor in Chip= si Icoane

wee toata si mull norod se aduna pentru alegere st edemas. Alesalmerge $1 Ia Milropolie innainte de a fl mirult in biserica de Ia Curls.Aid, la Mitropolie, i se pune pe umeri un caftan oarecare, in asteptareacelut imparatesc. Dacii un Turc de same e acolo si da pe at 1111, ante/nal bine : pare ca tot e ceva din sfintenla voinfil imparatesti, fara de carenu se incape nicio in potrivire. Flind vorba de o fapla cu izbiada nesl-gu a, Domnul are gag sa ceari une orl juramintul prin grai gI scris de latoff boierli. Cind Sultanal s'a involt cu numirea si 1au placut, deci, da-ndle trImese, primirea firmanului se face iar'asi cu o mare pompa, cadacuma se cepa% de fapl, temelul pulerli. Voevodul sl Curfea lui less!anointed trimesului destul de deparie, avind une ori, aceasla nu striatats de niste slapinl asa de vicleni 1 si toata oastee. Nu e Inca vre-rime de injosire in care ceremonialul Impune ca Domnul roma'nesc sasiirule scare calului pe care calareste un Pas& cu fret Mari sl sa-1mearga spot pe jos innainte pane -I pofteste acesta sa incalece, darAga e intimpinat cu o cinste deosebita. La intilnirea cu dinsul, Vodaprimeste pe cap cuca. Numal scum se face in Divan cetirea firmanulul,in mijlocul milcomiriig, si o noui descarcare de pusti si tunurl intovi-rasite de musics. Si de stand innainte se stie Doran adevarat. in toc-mai asa,se face la innoirea din fret in area ani a Domniei, afar& de ca-zul cind Domnul e chemat la Poarta cider ca s'o priineasca si adese onprimeste in loc petecul negru at maziliel

Doamna nu-si face niciodatii intrarea odata cu soful ei, el zabo-veste macar citeva zile, poirivind asa incit sa soseasca mai tarziu. 0 pri-mese jupanesele, sofille boierilor, in cocli si radvane, si o duc la Cartede-a dreptul, unde-si lea in primire odaile el. Ea nu va mat lest decit laserbatorile cele mart ale Bisericii sau in primblarl pe ulna, la feredeaa

in bale turceasca, si in not, ca si in tot Rasaritul, un adevgrat clubfameiesc pe la manastiri si pe la vii sl primblari'. Carafe Domneascie urmata de ale tovaraselor de petrecere, purlind haine de .sahmarandg.de canavileg, de .belacoase`, ,odoare oe galbenim, tar pecap slicuri de sobol". Seimeni, Vornicel, Comisi calaresc In jurul tri-sailor. La intoarcere, Doamna imparte darurl jupaneselor.

Domnul mai da serbari supusilor sal, earl le asteapta mai mull dela &mu'. De Sf. Oheorghe, dupe mode turceasca, si ea insasi o vechemode bizantina, se scot call domnesti is iarba, in cede'. Voda insusia lesit cu acest prilej la intaia primblare de primavara, pe la maniistIrl,de care sint pline vecinatafile aminduror Capitalelor. Miel fripli se impartslujitordor ; la biserica s'a trimes de la Curie un mid f ipt, in loc de co-liva. Iata scum, pe cimpul inchelat cu iarba, aparind un steag de Ar-nault", mindri Albanest cu mustalile negre dirze susaneaua de-a curme-zisul spatelor ; iata vechli Seimeni, ostasi cu plata. Dupe of via telegaril,call de trasura ; peg[, murg', roibi, albi, negri, sargi, surf, impart!!! la

Domnului`, a Doamnei, pe la bolerii marl; inh'un catashf de

--

sl salb1

si

.carols

Vista socials a trecutului 77

pe la 1670, am numarat 90 de Cal din aceasta rindulala. Armasul al ajn-!oral sae deschid al doilea urmati de trimbaast si strmaci,sunind in terabit& si suria" Vin pouodnicii, call de ca See, sl armasaril,flnutt de Comisel sl Seimeni, toff infasurall in stofe scumpe, mai alesealul Sultanului, invelit in atafta naramzie, ca naramza Comisul sl aju-torul sau inchete defilarea: el da si ospatul cel mare pen ru ziva aceia.

Alla data, sint oaspeti de primit : foarte rare on un Sultan, un hanat Tatarilor, innainlea carora se cade In genunchi, dese on Pasi 1Mb-s-pinali cu neobisnuita supunere. Nu lipsesc, cum am vazu , soli! crestinl,pe cari-i primeste, departe citeva ceasuri, Hatmanul, si -1 salu a in mar-genet' orasalui Postelnicul. Palatinul de Calm, c re sost to I si in 1677,Doran fiind AntonteVGda Ruset, se invrednici chiar a vedea pe DoranIn local Haimanului. Boierli tots sint linga dinsul si, facindu se cerc,..sa-luili. Oastea a aproape intreaga: 20 de companii, de ,steagurl de ca-Fares!, sese de Seiment pe jos, sese de alit pedestrasi; un mare steagrosu se innalta din mij1 cut lor; trimbitele, surlele suns. Corturile sinttactile din jos de frumoasa manastire floe& a Cetalull. to audient a de adoua zi, Trinesul polon gasesle intr'o odaie frumoasa, zugravila dap&mode olandeza`, un divan, tot frumos, acoperit cu covoare scumpe, sisliclufele cu vela, palm la numar. Se 'eau dulcell si se prinzeste in aceacdmoro. Peste 70-80 de ani, Matei-Voda Ohica primi tocmai in acelasifel pe alt mare sol polon mergind is Poarta, contele Mniszek. Dar elnu prinzl numal fate in fel& cu Domnul, ci la o masa de 400 de tact-mur'fara bun& Undulate. Ca adaus is placenta mincarii si bauturli,se fact' dant, de dantultori de mestesug insa, earl venire cu Mutant forobisnuiti, st distrara lames dap& cafea.

Une or! Domnul merge la hram. Egumenul san preotil it poftese.aducindu I un dar obisnuit pentru aceasta: cafes si zahar. in curtea bi-sericil: Sf. Paraschiva, Sf. Spirldon mat tarziu, la last, se inlind saluaneknurl de c borire pentru stapinitor.. Doamna, vlind deosebit nu sepot inchipui cal doi soli domnesti impreuna, are si ea prImIrea ei.Din Xamara` se don anumite pomeni cu acest prilej.

Sau se face un Vladica nou. Din vechiu, Domr.ul statea de fete isbiserica, intr'un scaun rosu, Naga Mitropolit, la hirotonisire. El primestespot pe ales in Spalbrie. De aid episcopal, Mitropolilul lese pentru astrabate stradele Capilalel pe an cal impodobil cu aster ; musics Dom-natal data, si ciopotele taluror bisericilor suns.

Pe urma 'Irma fu introdus obicelul de a se educe episcopal cel nonIn carafe Curti!. Tot in Spiitlirie se face ceremonia de recunoastere stInifirire Vistierul-cel-Mare da manila si Voda cirja, pe care o educe cocapul gol si o da sarutind mina pastorului sufletesc. Ceva din aces! obi-celu a ramas ;I pawl In zilele noasfre, $1 la sfinlirea de blsericl, Dom.!e poIlit une or!, sl lea parte, indeplinind functiune de archiereu.

virag', oil-


Din cind in cind, se dau vinalori marl. Odinioarfi Domnii, cind nuaveau rfizbolu, stribateau fare in lung $i in tat, prigonind dobitoacele 41inlluind cu ireptate bunti pe oameni. Acama e hotarit ca vin5torile deetichet5 nu se cuvin a se face decit innaintea celor patru posturi.Mil deferani sint adusi peniru a stirni vinalul $l a-I ucide. Un pref e pus pe once

'cap de tiara sau de stilbilficlune: 25 de aspri lepu ele, 60 vulpea, 80risul, un lea mistrelul, un galben ursul. Sint de feta loft boieril, pe careI-a chemat Domnul, si la o vinlitoare de duptt Craciun prin 1760, se in-steel in program MareleArmas, MarelePaharnic, Marele-Comis, Mare le-Clipitan de darabani, MareleStolnic, Marele-Medelnicer, mai multi boieride a doua treapta si a trete, vfitafil de aprozi si de copil, mazill, armfisel,pah5rnicel gi mulls gloats. Vinalul se imparte intre vinatori; pieileblinile le 'eau paicii, ce incunjura pe Domn.

Cind pleacil la rilzboiu sau in cercelarea hotarelor, cind frece dela 0 Capital& la ells, Domnul destasura o stefilucit5 pompa, pe careable ni-o pulem inchiput astazi. Merg, pe vremea lui Vast le Lupu, 3 000de cal5r1, 2.000 de pedestri. Domnul are innaintea sa cele dotal tuiuri :sulill avind in virf semituna, un glob $l o coedit de cal, semnul oricareldregatoril la Turci. Urmeaza fill Domnului, dac5-1 are $i slut cu el. inyesminle stralucile, cfilareste Domnul; paid pe jos incunjura calul, cumina pe gitul lui; comtsel, vre-o doui zed, au p5rul lung, haine rosticu stele de argint aurite in el; cu dinsii impreunfi merg vatafil. Poste'.ulcul, cu toiagul de argint in mina, Ma gala sit primeasca porunci. Spa-tarul e in urm5, cu armele stapinulut: sable de Mat si buzduganul destrivit. Copiii de case, p5h5rniceil slujbasi acum, innainteamarelui steag at Domniei, dat de Sultan. Tabulhanaua cint5 sau, cum sezicea pe alunci, cu alita dreptale, Safe. Bolerii, imbrficall cit pot matbogat, merg dup5 rangul tor. Dup5 el se due etrile, corturite, supt porunca MareluiSittrar, care comandi si tunurile. 10 12.000 de oameni,grosul Writ, se desfisurii, in deslul de buns orindutalti, pe urm5.

Dar, la on -ce miscare prin ores, Domnul nu poate merge singurst nu poate atinge trebue sit fie &Mare si incunjurat Aceastase vede necontenit, de la Stefan Tomsa at II-lea (1611), care aleargfi invesminte road cu buzduganul in mina, intre 500 de puscast, papa taFana-flop, cart tree in mijlocul until buluc de Arnaull salbaleci.

OesperVoda °reliant filled in tabare polona la 1620 intre o suigde ostasi pe jos. it incunjura mai de aproape 17 satirgii (halebardierl)barbosi, sese Armasi cu cizmutile galbene, lungi haine rosti si Mice dearsinic galben, puse to o parte stimpodobile cu slelute de argint; tolbealirna din largile cingAtort de argint; arcele sint prinse de umfir, impre-unfi cu buzdugane argIntate. Cit prIveste pe Domn, calul situ peg arefriie d' argint suflate cu aur, late de fret degete gl bfitute cu pietrescumpe. Vesmintul stilt, de brocard de argint albastru, se coboara pangla glesne; peste dinsul e aruncata o indoita mantle de catifea roste big-nitfi cu samur ; la fel e cuca. Seaua roste, de Persia, are coburl $i sadde argint aunt, si de to dinsa atirn5 scumpul buzdugan.

$i

$1

linerizburcla

pamintul:

Male sociall a trecutulni 79

innaintasul lui Gaspar 41 imbriica pane st aprozit de Divan cu ursl--nic, blanl de jder st vulpe de Mosc Ia cabanifa. Era, scrie Miron Cos -tin, de lot zburdata podoaba Curfil". si Domnul nu sufeila nici la bole-rifles' ,haine cevasi proaste.

Or Ice miscare a Domnului e dect un fel de serbaloare a ochilor,o bucurie a Fulfimilor.

IV.

Un alt sir de pefreceri sint acelea pe care le cere viala de famitle,foarte sirinsa, foarte unite si iubitoare pe acele timpuri.

N'avem asupra botezurilor de odinioara. Se vede ins cif eleerau foarte cercetate si impod bite cu ospele. Nasul dfiruia de multe orlmosli intregi finului, pe care-1 privia ca pe fiul sau.

In nunta se intilnesc toate datinile poporului, infrumusefate prinbogalie si putere Ia clasele stapinitoare. Dupe infelegerea cu pefitoriicad finer!! se casatoresc, dar nu se cunosc, si, deed se vcr tub!, sevede pe urma, o Dumineca e hotarila penfru serbilloare. Cu trei, cu-septe zile innainte, incep insa ospelele, de-o parte pentru barbell, dealts pelltru femei ; si o case de socri sI cealalta sint indatorife la aceastasi cauta a se intrece. In loate aceste fret zile, lautarii cinia 'n zori Infereastra mirelui sl la fereastra miresei. Clad vre-o nunta domneasca esa se face la far& se gatesc divanurl, case, cerdace", asa incit un nossat pare ca rasare in mijlocul cimpului.

Vineri si Simbilta sint mese marl. Persoanele poflite, si mai alesfemeile, aduc multe, felurite si adese orl scumpe daruri, pe care le poartain urma radvanelor un inireg sir de slugi. Anume: un berbece viu adusdupe git , miei in braje, cobilife cu OW, curcenl, giste, rate, bull devin, cosuleje cu colaci si cosulele cu poame,si unele si altele acope-rite cu fachiole sau marami de matasa cusule cu Hort in cele palmcolfuri.

Ospatul, in cask or! in grading, se di dupe datinile celui de InCurie, pe care-1 cunoastem. cinta necontenit. Cite un pehlivansau caraghios, Turc de neam toldeauna, sau ,Harap , bucura pe cel defora prin ispravile, schimele si vorbele tai. Ca sa-si poala face cineva oparere despre mestesugul for, care nu putea sa lipseasca la nicio nuntade same, lasam sit urmeze descrierea pe care o da un privitor uimit,Constantin CapItanul Filipescu, care vorbeste in Cronica sa despre lo-godna lul Stefan fiul lul Radu-Voda Leon cu Catrina lul Duca-Voda dinMoldova.

,.La care logodna au fost aicea in fare cu mare veselle:au ficut multe ospefe, multe jocuri; care se potrivia cu o name dom-'masa, far nu logodna. Strins-au toala boerimea fern cu Coale jupti-nesele si au intins corturile in deal despre Mihai-Voda, in drumul Co-trocenilor : acolo facet' ospefe in Coate zilele. Adus-au pehlivani de celce joaca pe funli, si de elle lucrurl: adusese si un pehlivan hindiu ha-

sliri

Neal

80 Istoria Rominilor In Chtpuri Icoane

rap, carele fAcea jocuri minunate $l nevAzule pre locurlle noastre: luteem era st vi los Linga allele, de nu le puiem lung!, faces acestea maicludat: punea de 'rind opt bivoli $1 se rgpezia lute. $i, sgand pesle el,se da in vgzduh peste cap, $i adea in picioare de ceia parte. Alla, ancal domne c, gras, mare, isl lega chica de coadg-I, s1-1 bates. Comiselulcit putea, sl nu I putea sg-1 mite de loc. Alta, un copac ware din pg-dure aduse e, si, Wird, s'au suit pe dinsul ca o ntaimutii ; deci, &alitmelte jocuri ce au fAcut sus in virtu -t, s'au slobozit de acolo cu c putIn jos si an dal in- picioare. Alta, un lulpan lung de multi colt, ii tinPaoameni in mita!, cit era, $l se repezia lute, sl mergea cAlcind pe Wpmsl nu se afunda. Alla, se prindea multi °ameni cite dot in mini, si fgceachip ca de o buie cu minile, si mai lung, *I se repez'a lute, si Infra encapul prn gaura acela si nu1 s'mlea oamenii,' si de ceia panic cadea iwpicioare. Ca acestea matte faces, care nu le lineal mInte.

Dupg at dolled rind de bucate, mirele-si siege cal/unarul: el va mer-ge in case miresei pentru al duce ceunii de millasa alba cu florimgrggritare, precum $i un islic cu pietre scumpe, un inel o salba.TIgan'l drag innaintea but, mireasa-1 primeste in camera unde ea stg la oparte de vesetia sgomoloasii a ospgtului din ca3a ei ; In dreapla si Inslings 1 stau cite sese prietene, cu relele de margaritare in cosite indatiice darul a foal prImIt, scald e rgpit in odala undo se petrece, aicitrebue sh bea (Oita limp cit se inching, de unul $1 de altul, in &imitate&lu1. Trebue sa fie ont tare ca s'a se poatfi intoarce singur acasg.

La rindul sgu, cu all' tauter!, mirele pleacii, pe jos, intre prIeteni,sI merge In nun, flindu-s1 capul descoperit pe stradg. Darul pe care-Ieduce cella ce-1 va cununa, a doua zi, e un rind de blanurI Si un covor.

A doua zI drumurlle ce unesc tole doug case Si stele ce duc labiserla sint impodobite cu brad. Pe aceastg cale de vesnicii verdearamerge mirele cu o intreaga ceatg de liner' impodobill, prielenli si lovaroil sgi de vristg. Citiva Seimeni in haine rosil sint ceruti de in Vodg.el deschid alalul. Mirele poartg vesmintul sgu eel mai stump, cu dolma-nul de blana aruncat pe umgr ; surguciul fluturg de-asupra Callstrillacesc de our si de pietre scumpe.

Se merge ;night la nun, care se alipesle la acest alaiu vesel,rind, cit de bgirin sa fie, la dreapla mirelul. Nuna, care a venit in trg-surg cu sese cat, asteaptg in case miresei, unde Inca de dimlnealg fetemai sarace, din vecini, joaca necontenit hors.

Mirele rginine in mijlocul carol, $1 inclati nuns urmata de nun slde toll nuntasli, se scoboarg din cerdac, aducind mireasa, a egret fetae ascunsa de un lung vat de miltasg cusuta cu flori. Acura si mirele, in-torcindu-i innapol spre case, merge innguntru, ca sa asculte corolla, a-rarllor luarea de 'limas bun in mijlocul lacrimilor.

[artist alaiul se alcgtuleste pentru drum Ca pe o pradg, mireleviteaz duce in rfidvan pe mireasg: clod ea sale scars, nuns, care otovarfiseste, svirle nn covrIg si un/pfihar cu vin ; innairtlea mirelul, atilt a-

$1

gf

al

ai

'acute!.

cal.

al

in-

Viata socialA a trecutului 81

rare de bleisug, s'a varsat o cog cu op& Selmenli rosil stralucesc Infrunte, surgucturile riizboinice flutura, scinlel se desfac din nenumaratelejuvatere; Tiganli, neobosili, data.

In biserica, bent, de aur sau de argint, sint aruncati pe covorul ces'a intins pentru ca sa ingenunche mini. 0 ploaie de ban!, de cofeturl,de mid. de castane, cede asupra celor de NA; o plateste nunul, careare si grija covorulul, a faclillor, a islicului de ginere. Deal e o !inthdomneasca, ea se mintuie aid la biserica in pocnete de pustl sl tunurl.

Urmeazh cal din urma si mat mare oval, Ia mire acasa sau lasocrl. D ntul incepe in cash, Irece in curie si se intinde une on pestrada : doua sirurl impodobite isi stau faja in feta sl bat pamintul inhorn miscindu-se, cind Ia dreepla, cind la stinga. Strut bArbafilor are infrunte capetenia joculut, un batrin boler, custoiagul in mina; apol vinenunul sl In at treilea rind, mirele; faire femet sta in frunte nuna, avindling& dinsa mireasa.

Cite o nunta mare Linea dotal sl chlar fret saplaminl, cu mesa in-lInsa 'n fiecare zi, de dimineafa pane sera. Cind se face ziva, bucatariladuc un cocos fript cu pene, st unul din el cinta cucurigu sing mash.Dar a doua zi se incepe lunge petrecere a unor Umlaut.' sanAtoase )ilvoloase.

In Moldova, Inca de Dumineca se face celtrea foil de zestre; eacuprinde mosille, vitele, tot temetul gospodariel si cele mat scumpe po-doabe, care trec aslfel, Bra a se invechi, din neam in neam. Intro foaledin 1678, gasim astfel, ca Imbracaminte: paccele de sobol, sucne deeahmarand si tabin, de ef'- de hataia, de adamasca, tambare st haba-cie de eahmarand, nafraa i de mini (stergare), naframl de briu (batiste),camils1.,cu sirmag (fir) ;I cu malasa", camas( de feredeu" (sau de bale),briie. Apol, albituri: pesrhire de matase roste cu fir, servete ,cu fir' sl,cu matasa', cearsafuri tot cu fir" si ,cu matasa", perne ,de ursiniccu fir", pilote de atlaz, plapome de sahmarand, poloage de atlaz cufir". Juvalere de tot felul: saibe, lanfuri,brafart, sarje, inele,left url, gher-done de coral", cununi de aur cu Oche scumpe, tecl sl cepse, coboace,alai de Brume', ,ploscufe de spa de trandafira. Ca unelte casnice,citeva de metal, pe Blend bowie scumpe: ,lingurt de argint poleite,piulifi de Brasov. tot polelle, telere (puleau fi de argint sau coslior). NaHpsesc covoarele persene. In sfirsit. sint darurile volnicestt catre mire:rafturi, sabil, cal de calarle, telegarl pentru radvane, hamurl, cuhnil IS

radvane.DNA cetirea actulut, sofil plecau in ,cale alba". In )ola urmaloare,

parinfl miresel yin del vad in ,calea pre mare', sl tiara sofiel-I prl-meste cu marama alba pe cap.

In Tara-Romaneasca, ()spate! de Dumlneca se da in casa mirelui.Lunt, el pleaca Is nun ducindu.I ',idea si cofefuri. Intorcindu-se acasii,el eta aid si pe parInfil solid lui, si indatii, cum stau Is mesa, numalel patru, titular!! vestesc sosirea talerelbr, paharelor, maramilor, gospo-

82 Istoria Rominilor in Chipuri Si Icoane

darlei intregl Heine le sl juvaierele, mebliele, am ziceasa de puftneau sosit Inca din ajun, odata cu sara.

Mat ramin calul de ginerea redvanul, care se daruiesc iota,cind cel dot lined prinzesc intaia oars la fleetest parinfi ai nevestel.

Alaiurile de ingropare intreceau ele cu mutt obicelurile simple,practice si grlibile de astazi. Moartea unel rude domnesti educe des-chiderea mai tuturor Inchisorilor, o large lertare pentru minluirea sufle-lului celui raposat. Sentient, darabanli, Cazaci merg innaintea tungululscrag ce intovaraseste pe acel ce este sa" se ingroape. Trupul zace in-tr'un stcriu descoperit pe care-1 incunjura rude, boterl de acelasi treapta.Semnele dregatoriei, o sabie cu virful in sus, sint duse innaintea lupta-torulut sfetnicilor. 'Ponce plingatoare, cu glas puternic si pullnla dea nascoci tot elle plingeri, hranesc jalea celor de fate. Pomenile sintcu adevarat mar*.

Cit priveste doliul, Nicolae Mavrocordat a mers dupe Merin' so-lief sale Putheria in haine ro$ti. Cei mai multi vapsesc numai hainelevechi in negru. Si call se imbraca in negru, $I, ca sa plinga, li se ung°chit cu ceapa. Pada' pe la 1700 se mai Linea Inca vechea dating caacel ce jelesc, sa mearga un numar de zile cu capul descoperit.

Si ca adevarate distraciii, vesele, Para scop serios sau Irist, mar-gentle in case, ce era?

Foarle puttn foarie grosolan.Am vazut ce erau pehlivanii st pehlivantile.Reprf tintattile for sink insti numal de zile marl. In celelalte, la

serbarile obisnuite, tats cam ce se nascoceste pentru placere :E jocul geridulul sau al discului, prin care calarefli cearca sa se-

mereasca pate cu o mica sulija de fier. Strassburg l-a viizut inca in Bu-curestl la 1632, dar el nu fu cultivat multi vreme. Domnul rasplatia cudarurl pe acel ce nemerisera.

E apol jocul banulul. Un Tigan dat pe fate cu funingine vine Inodata de oaspell gi, cu minile la spate, cearca sa la niste gologani w-eans' intro gramagioara de falai. Clne nu poate, face loc alluta, totTigan si tot uns cu funingine. Alte orb, banil slut tinge o luminare a-prInsa, cu sau far& Mina imprejur.

E in sfirsit jocul °alai, care atirna de o sfoara pe care 'Nasaltrebuie sa-1 is fugind.

51 alit.

V.

E puffin de adaus in ceia ce priveste Influenta turceascii, sI Iotade ce.

Ea alinge named vials acelor cart tratesc in strinse legated debale zilele cu rfispinditorli el. Bolerimea care us sill In Curie capill

sl

si

si

si

sl

l

Viala socials a trecutulul 83

-mai pufin aceasta noun spolala strains. Dincolo de margenile.ea nu se simte de loc.

In ce sin aceasta influent& ?Ea nu priveate dalinile de famille, care Ora Uirziu rAmin acelea

pe care le-am schifat mai sus. Dar ea imbogfifeate, ca lux, ca felurimede amfinunle, ceremoniile, alaiurile °fickle. Slujbaail sint mat mull' alnumele turcesii ale celor not dinire muhurdari, dloiclari areal deunde s'a fAcut imprumutul. Cosiumul turcesc, viala sedentara, molatecia Turcilor, desAviraita zilvorire a femeilor par'ca trebuie sfi invingi.

Un Mail' din aceasta vreme e ceva mai incnrcat, data nu maibine orinduil decit alalurile vechi. Mfirefia de altfi data s'a mfirgenitacum numal Ia pompfi, gi aceasta trebuie deci orbitoare. Pe la1820, popasul Domnulul la Vacaresti e o ceremonie deosebita, la care

Jeau parte toll episcopli. Cind se face Intrarea in oraa, Aga merge infrunte, cu podarii, breslele (ca In Constantinopol), Arnaulii. Vorniculde oraa 41 educe zapciii, apol pe negustori, pe craInici sau telall si pejudectitoril starostiei. Cu Hatmanul tree zapciii de Divan ai Aprozil. Lingbag-bealeaga care porunceate °steal de polilie turceatie Poretarbaaa, portareli beillculuigazda Turcilorai Wain Turchnea cealaitn.Spatarul duce, intre ramilaifele Seimenilor, tulurile, care sint Icel, darau fac cit cele doun de odinioarn. Armaaul are cu el nu mat pulin de-cf t 500 de Muter!, cifi sint de toll in oraa. Vin doisprezece cal dom-neat! gI Comisul. Boierimea trece cu Islicele umflate pe cap. Secretarialturcesc al Domniei, Divan-Efendi, merge in acelea rind cu belzadelele.'tuna' apare fantoma Domnulul Ireator intre peici, pa calul tablabafa,supt steagul Sullanului. Spatarul fine sable cu topuzul gl, ca la Cons-tantinopol, CiimAraaulcel-Mare aruncii parale prostimil. Tot ca la Cons-tantinopol, se fa ce, ca semn de veselle, un curban-balram, o jertfii deberbeci, gt aceasta afar la sterile bisericii, unde a fost miruit belul,.Curiea Veche". Intoviiraalta de Vornicul el, care se chianti scum Vor-Aleut haremulul, Doamna se invredniceate de acelaal fel de cinsle.,nehterhsneaua cintii 1

Se mai vfid innoirl al in jocuri. S'a mintult acum cu Nora de IaCurie ; o bucatn de tamp, nu semai donfuleate acolo, femelle neputindas van alli barbalf decit pe at for rudele for barbateati. Tiganit luiBrincoveanu nu-al mai pirlesc parul qt sprincenele. Jocuri carat turceatlse intiinesc ca pentru aceasta ele ski fie mai presus de veal!.ligfinil. Giurgine, care se cinta la Curtea lui Nlcolae Vodn Caragei,pare si nu fl fost al.ceva decit o grosolanfi necuviinfn, ce even insidarul de a insenina pe batrinul stapinitor, care-al ft-muse mai koala vialain Consianlinopol. Maria Sa mat gfisia pIncere al in jocul pfipuailor. htsfirsit, o trupfi" de ceauai gl silt slujilorl grecl at Domniel, imbrficallturceate gl chiar europeneate, ventau dap& mesa, pe o scene improvi-se& ca sfi spuie giumbuauri in buciili de frase 'nate din Coate limbile.,

boierimll,

&brag

sate

beAilor,

$1

si

rasa, fora

84 Istorla Romtnilor in Chipurl sf Icoane

VI.

lata scum vremea noun, adusii de ocupafille straine st de legate-rile ca Europa.

Llisind neatinse ceremonitle de Slat, serbarile bisericesil st, isparte, definite de famine, aceasia inriurire apuseana, evropieneasch*,ziceau siramosil, inlatura foarle rapede o viaffi de soctetale asa de pa-fin in ceia ce priveste placerlie propriu zise st puse In locutel obicelurile pe care le rAspindise, limp de douatrel veacurt, Curdlemoderne.

N'am putea spune cind anume Domnit si bolerit romini din veaculat XVIIIlea se supusera aceslui curent nou, dar biruinfa Jul aproplatipules sa se preyed% Inca de prin anti 1760-70, cind formele francese-prind a ne !spill si cast gn, °data cu sosirea dascalitor de franfuzestaan Cerra, un Ledoulx -pentru co pitl de botert Pacea de la Cuctuc-Cat-nargi si iniroducerea epitropiet consulitor europent corespund 'eras' cuIncepulul acestel flout" 'tele sociale.ln 1773, cind regele Romanilor lositvent la Brasov, unde erau gramadill pribegit munteni, el don saI vadaell porn la o assemblee, care se finu in case generalului de acolo :jupanesele vor ft venit numai cu oarecare sfiala vor ft lost uimtte va-zind ca Iostf sta de vorba cu dinsele.

La 1784, dect supt Domnla acelutast Nlcolae Carageh, care eraincintat de Opus', de giurgina *I de leatrul" ceaustlor, un calAtor, deseam nesigur, dar care sole In franfuzesie, Petty, cunoscut at poetululVacarescu, pelrecu cileva zite la Bucurestl, si el povesteste astfel cetd'IniAiu bal romAnesc, romanesc curet st nu rusesc sau nemfesc,dat de °fifer' strain' pe pamintul nostru, despre care avem stilntli paneacum:

fed seara, am fort la un bal dat pentru aunts unul boter. Salaera piing de lume. Erau mulle doamne Embracate grecesle si romaneste;&tattle lor era foarte bogala sl bine Impodobita cu diamante sl alto-pietre scumpe. Toturimi pares o magic. Totul era pentru mine o altifume. Fiecare lucru era nou, si mi -a placut. Nevasta mea sl Bice au ju-catmenuetul sl apot cadrilurl, destul de rapede. Pot sa to asigur cn anma puteam fine de ris vazind pe domnit ceia cu barbile for ailifi sa urmeze danful dupi misura pe care o dase sofia mea. La urma, Orecoal-eele se incalzira asa, incit puteau sa joace ca Englesele. Totul era vesel,tolul in deplina infelegere. A lost un supeu, si apol s'a inceput !arilsibalul, care a finut Vilna la miezul nopfii."

Asifel de constatarl fac de scum Innatnte foil dilator(' cc yin peIs not. Mal irec able zece ant 51 peniru Wale oars niste flatten' fac cc-rerea de a 11 se ingadut sa Joace la Bucuresti: dar el venisera in lImputrfizbotulul celul nou, pentru ofilerii rust. Cererea nu se prinse. In noelrazboiu din 1806 12, actor' rust joace la last, supt conducerea Banefl-but Maggi in cesele clubulul ofiferesc. Dupe 1812, clubul din Bucurestl:amine si incep represintafil da teatru german cu vre-o sal& de specta-

dezvoltaili

qi

Viata socials a trecutulul 85

fort obisnultl. Ba afar o trupa de opera Italian& cinta acolo pan& laIscarea tulburarilor din 1821.

Dupa infoarcerea bolerllor asemenea petrecert se facura sl matdese, la 1826 o companie francesa se intimpina in Iasi; unul din aft-;urns el zicea asa Dupa cerire: Compania frantozasca va aye cinsteastazi Jot, in 17 Fevruarie. o mare aratare de mestesugurile for st omare aratare cu pantomin'a de scoborirea but Ploton (sic) in lad. Duml-Inca va ft o mare aratare cu pantomina italieneascre. E cel mat vechlaafis romanesc de teatru ce se cunoaste, si e ilustrat I

Era noun in vial& de societate incepuse de sigur ea se desk-'first rapede. Supt acest report, Europa nu mat avea ce sa ne invete.

vi

st

ii Istorta Rominlior In Chipurt gi Icoane-

V.

Romtnii In strainatate strainiiIn terile romane0.

Pornim de In dou& constatArt Astlizt poporafla oragelor noastre* foarth amestecaifi: in Moldova-desus burghesia e aproape flume e-vrelascA; in partite munlene alijia dinire cei ce o alctitutesc sint Greet,Bulger!, Sirbi, care nu s'au ameslecat Ina deplin cu at nosh.' st unitchiar mai ales dinire Orecinici n'au de gind :A se amesiece, soco-find c& neamul for e cu mull mai frumos decit al nostru. Aceasta arpules sfi He o primejdie mare, &KA n'am even norocul ca locuilorifsatelor, temelul ferii in mai loath privinfele, sint num& Romint sau, ictZFl colo, pilcuri de strilini cart nu mai privesc nick) altfi farA ca a lot',ci se deosebesc de Romint numat prin port $i, tine or!, prin lege.

Pe de altA parte, multi dinire cei mat bogali chiar de mai vechinneam dinire locuitorii oraselor Romiiniei, be piirfisesc o bunA parte din ansea chiar mai totdeauna pentru a trill in striiinfitate, de In hotarele ferliOra In Paris. Sint clement cresculi de invillatoare strAine, intro visaunde se vorbia franfuzeste sau nemfegie, daft pe in liceiele Franciel, Is-privifi prin Universitfifile a cestei ter!, cetlnd named Ilieraturit frances&

avind astfel an suflet inchis pentru cele mai melte, demi nu pentruCoate, aspiinfiile noastre. DacA n'am even viafa politicA, din care se potirage folo are de putere dominafie, sau $t allele, emigrafia ar ft si matmare. Acesti oament se duc acolo unde-i trage anima, unde viafa e matstraluciloare, mai veselA, mai vioale. Aceasta ar fi !arilsi o mare pri-mejdie, dad prin ea s'ar instrilina o parte insemnal& din bogfilia sawdin infelepclunea, din capacitatea naflonalit. Pentru a vorbi flume( decea d'intiliu, din fericire insa instrAinafil au grija sit plardti destul derepede rostul for de stApintiori ai pamintulut romAnesc, care ajunge ast-fel in mini mai destoinice. Ramine insA marele pficat fali de neam, cabanal siors cu multa :aunts pamintului acestuia de minite feranului, acestour stump se risipegte an de an ca o pleava nelrebnicA pe nlaturilepline de bogtifle, ale altor popoare. Cercettitorli deficilelor, ai ruinetameninfatoare asupra noastrk n'er !rebut sA ccreeteze numai importul 0E'

i

#1

;I

#1

Rominit in strAinatate 137

exportul, ce vindem ce cumpfirAm, cl gt viata Rominilor din Paris etstn oraaele de bat al petrecerl ale Europe', unde se sfivirseste al tretleafenomen insemnetor al economiel noastre nationale, risipa noastri. Lanot nu cheltuieste nici-un fel de cAliitori strains, pe cind not zvirlim ourWM de nedreptate, nur ruginit de singe, our intunecat de lipsa de pa-triotism, la picioarele strainilor.

Si aid ins e un semn imbucurfitor. Vechiul stmt de gospodariese trezeste in inimile bolerimil de ispravg. Un O. Or. Cantacuzino, unN. FIlipescu, un Barba 5tirbei nu parAsesc ca desertorii in ceasul deluptA crinceni, pamintul din care a pornit puterea si mArirea neamulut

'tor, pAmintul unde II zac, in multe general'', slramoyit. Exemple bune.care vor cistiga de sigur tot ce e slinfitos iMre coboritoril vechilor nee-slur' si hare represintanjil neamurilor celor noug, de curind imbogglite.

I.

NApildirea de strAini 4 oraselor noastre si asezarea sau lungile ri-tAcirl ale Rominilor in strainatate nu se pot intelege, dace nu se cu-'waste al fetal cum ele s'au statornicit. Printr'o expunere istoricA se cia-HA nu numal cunostinta unor parts interesanle din trecuful nostru, derof adeviiratele puncte de vedere din care aceste fenomene trebuie privitepentru a ft intelese, preluite si indreptate.

Orase le si tirgurile noastre au avut de la inceput, toate WA deo-sebire, gi locuitori striiini. Au fost astfel strain' vechi ca gt tam si atciror urmaal de veacuri intregi nu mai sint straini cu toate ca anti, caArmenii, pilsireazi minunatil pilda de statornicie $l credintli fate detrecutdupA peste cinci sate de ant vechea for limbs de acasii, dinnuturi pe care mai mull de zece generafli nu le-au vAzut nici-odata, pecare poate nu le vor vedea nimeni dintre urmasl

Iata tine au fost acesti intemeletori neromini al 13ezlirilor marldin terile romiinesti.

Cei mai vechi sint $agil, Nemtil din orasele Ardealulul vecin. A-cesle °rase s'au intemeiat in apropterea anului 1200, si au avut in min&tot negotul part', unde de -at nostrl tratau ca birnici alsemintillor turcesti din Riisirit : Cumani, Pecenegi, Tatar'. Ei aveau ne-voe dincoace dP munte de popasurt, si in ele s'au asezat gezde si fel defel de ajutAtori al negotului Pe urmo, alit' dintre Saul an crezul ca e binesa rAmile in Moldova sau in Tara-Romfineascli pentru a vinde cu ma-runtigul slitenilor nostri. El isi facurA case mat bunlcele decit ale aces-bora, clidile din zid trainic, tiller& strade drepte gi Ilisaril la mijloc citeo platA. Aid igi ridicarA biserica, neaparat una catolicii. Domnii nosh.'venind mai larzia, dupii ce ni se alcilluisera principatele, au dat aril destilpinire si de dreptafl sou privilegil acestor folosi tort oaspell strain',cari-I primiri, in schimb, siisi alba Curlile inire dinsii.

Asa s'au facut inceputurile oraselor : Baia pe riul Moldova, Buzitu,Tirgoviste, Cimpulung,

gl

TI-


Lingii Seal, regil unguri an striimutat locuitori oriisenesil din nea-mul tor. Unguril aveau ins& mull mat puling pricepere si aplecare pentruviala de cetate cu mestesugurl si negol. Niel in Ardeal el n'au pulut intemeiaorase infloritoare. La not el an fost !spill de Sas' sau an fost adusi caapiiratorl at unor Tinuturi cucerife de regi. Astfel de in ngurl ostast,pusl cu dea sila ca sä plisireze partea dintre Carpalit Seculmil si riulSire Hutu!, pe care o cucerise coroana ungureasell, porneste obirsla unorlocalitall ca Sacrl', Agiudul, Sascutul sl cetatea, astral cu totul tearsde pe fain piimintului, a Milcovului, pe riuleful cu acest nume, precumst a multor sate din valea Sliinicului. Mai tiirziu, lupte rellgioase si alteimprejuriiri aduseril able pilcuri de Unguri, cart erau si ramaserti sateni.it gasesil prin Tinutul Romanulul sau dincolo de Siretlu, in sate din Te-cud, In Corn! ling& Husi, cad 'lust, n'au fost ins/ unguresti,st in unele parli din Baserabia, piing la Clubtirciu, pe Nisiru, de-asupraCellini-Albe Alt! Unguri an fost chemall sau cistigall de Domnii nostrlcu scutirl de biruri si mulle drepturl pentru lucrul vigor mat ales, prin!Date parrle unde marl dealurl de hit arse de soare fAceau cu pullet&intemelarea de podgoril. DecI Unguril an vent! la not ca grtiniceri, capribegi, in limpurile miscaril rellgioase a Husitismului gt ca vied din fareTocaiulul.

Prin veacul al XIV-lea ineepe insemniitalea oraselor Calif el, era-covia sl Lembergul. Regil poloni flicusera acolo cela ce se indeplinisecu mull innainte de regil unguri in Ardeal: adusesera colonist! german'st Ii dliduserfi intinse drepturi de negol sl de tirmuire prin sine insist.Nemfli galifleni se coborira sl la not, pe valea Siretiulul. Asifel, innaintede a se pomeni un Domn al MoIrlovei, el is! aveau gazde st prtivillii saudughent in Siretiu, in Suceava, unde s'a filcut peste pull!! limp ScaliaDomnesc, la Cotnari, unde erau vii de lucrat, si, In grupe mai mid, alpe alurea. Pe cind Ungurit s'au /Astral mull limp, acesll Nemli, ca siSasii din Ardeal, se contopira foarte riipede,o aplecare caracteristicia poporului german, pe care soelabilitatea lul buna-1 educe de regull Indesnalionallsare. Nemni din Cotnart, cart pe la 1750 al mai departe scriaucu !Here [aline sl mergeau In biserica catolici, par a fi dintr'un curentde emigralle mai nou. Izvorul de unde pornlau Oermanil galifienl secasede mutt in Galina chiar.

In jurnatalea d'intillu a veacului al XIV-lea, musutmanil sirieni luardregatul Armenlel Mici, in apropierea Mediteranni. Locuitorli ameniniallcu macelul, robla sl cele mat neomenoase chinuri si prigoniri, fugirki islume. Coriibil it duseril peste intinderea Meiril-Negre in bogata cetateCalla din Critneia, care era a Oenovesilor Hellen!. Aid veniau ins& ne-content!, peste stepa Tatarilor. negustori din Lemberg. Armen!! negufara

cu dinsii, apol se du.era si el in acea mare relate a Gannet. Nu-miirul for fu in curind foarte mare. Urmind pe vecinil for Nemli, el secoboriril la rindul for in Moldova. Suceava avu deci Armen!! silt, ba chiarnn episcop, care sedea mai titrziu in biserica intiirlta dela Zamca, $1 inStreliu, fireste, loculau Armenti.Ei furs &dust in Roman de Roman-Vod/i,

nIciodata

lnlelu

Rominil in stralnatate 89

care iniemele acest ores la varsarea Mo !dove! in Sire liu, Innainte deanul 1400. Pe allil ii va fl chemat la Botosani Petru Rares, care facu dinacest sat un tirg cu bisericl domnesti si Curie de resedinta pe la 1530.In last el venire mai ales dupe ce se strAmutti Scaunul Domniei nice,far nu din vechi timpuri, cfici inscriptia cu data de 1395 de is bisericafor e mutt mat noua. lasii erau popasul de care Prut al negustorilor cemergeau la vadul de la Tu lora sI treceau spre Chi lia, spre Cetatea-Albl,spre departata Calla Armen!a nu Iipsiau Inca de prin anti 1350 la Cele-tea-Alba, marele port de la varsarea Ntstrului. Mai pe urma el razbfituricI in Birlad, in Beau, in Galati sl prin muffle alte locuri.

Armenii furl numal negustori: nicI vier!, nici mestesugarl, Wel coToni militari, el negustori. Legea, limba for sl le-au pastrat Oral astazi.Dar el lima nume romanesti, care infaliseaza astazi cea mat veche form&a nomenclaturil familiare: Pruncul, Teranu, Ciomag, Bolfosul, Manea.Cel ce se chianti cu nume turcestl: Buicliu (Balkh), Colley, sint venillMat in urma, dupe 1700, din Galilla sau chtar din Armenia aslatica, ceamare Cutare Armean dintre eel d'intaiu, trecind Ia ortodoxie, putu saajungfi si boier mare, ca Petru Vartic. Cei mai multi nu se desparliraInsa de o lege pe care al nostri o numiau cu desprel shisma lui Arie :eu o miscatoare pletale, el plistrau vechile lor cart! snide, scrise in Ca.Ha din care se pastreaza astazi una in Iasi, elle in Roman, a treta inBotosani.

Greet erau num& prin porturile Dunk!! si Marti: poste la Braila,ci.de sigur Ia CetaleaAlba, uncle trail pe vremea lut Stefan-celMarevestitul negustor Callan!. Bulger! se Intimpina in elle schele dunarene,precum la Flout; de sigur era ceva Bulgarime sl la Oiurgio, parka ceacest ores se preface dupe 1400 intro celate turceasca, ce nu mat putea face negot. Terani de peste Dunfire treceau dese on la not pe vremea strasnicelor lupte cart aduserA cfiderea Bulgariel; locultorl de acolovenin dincoace numira Viasca sau pamint romAnese parte& din sesuldun reap in care se asezarfi. Cind Domnii muntent faceau o raita pra-datoare peste mares apA de hotel., el nu uitau sa aduca mil de satcal-de supt stfipinirea turceasca, pe care I statorniceau prin locuri mat pustil.Si boierilor II se ingaduia prin cdrfl domneott sa chema locultod de orlunde in satele ce Infiinlau pe mosille tor, si, aces!! locuitori strain' Pind

bucata de vreme slobozi de bir st de dajdi &lire Domnie, satele eelsmeal se chiami slobozi!

Acestea erau pina pe la 1700, cind incepe a se pregati epoca mo-derns a Weill noastre, slrainil din satele sl orasele principatelor noastre.Nu erau prea multi, si nimeni dintre dinsil nu se infitisa amen ntAlor'Denim nol.

SA vedem acum pe Rominit cars mergeau poste War, peniru mat.mclia sau mai putina vreme, de bunA vole sau de sill!.

II.

In anul 1394, Turcii se aruncara asupra Tern Romaneslt sl, pa--Iliad-4h el inlocuira pa Domnul et, cu un boier anume Md. Boleti' el

90 Istoria Rominilor In Chipuri si Icoane

toll cement' cu avere fil trimIser& familitle la Brasov. In curind at et, beehiar Domnul, se adapostira aid.

De alci innainte, se intilnesc dese on astfel de oaspefl romanestl N.eetaitle Sac ilor, la fiecare schimbare de Domn, la fiecare turns turceso,la fiecare mace' savirsit la Curte. Cars, cantle, rAdvane, calarejl, cetetie jeran1 pe jos, ca niste turme inspalmintate, se indreap0 spre holant1Crain lut ungur sau princIpelut ardelean. Pe drumul Prahovel, prin Valent,peste Piedra Craiulul, se ajungea prin trecatoarea Branului Is Brasov,Printre munill jog!, dealungul Oltulul ingust, pe ling& Turnul Rosa, pecare uneori 11 mat fnroseste singele fisnit, se ajunge in cealalia mare ce-tate primitoare, a Sibitului. In sus pe 111u, pe is plain' Izvarnei, De tug&Tismana, se ajunge hulls' la munteg si de acolo se atinge Tara Relega-te!, en micul tirgusor romfinesc, foarte vechiu.

In Moldova, Domnta buns a tut AlexandruVoda orinduitorul areInnaintea el vreo zece ant de zbucium. Domni sint batuft, gonift din lea,st dap& moartea tut AlexandrucelBun pall la Intrarea biruiloare, deMar Imparat invingator, de FatFrumos ce-si lea mostenirea, a lul Ste-fan-cel-Mare, douAzect sl mat bine de ant tot rascoale, tradart, lupte.nelegluirl WA de nume. 51 de aid fug boleti', pe lingli Domnul tor, saltIn cete rlizlefe. El se duc in cutare caste!, pe care regele Poloniel I-a pusIs %diming' tor, la Camentfa puternica, infiptii is Nistru, in faja Rohn".1W nostru, sau prin marele codru de fagi al Bucovinei ei patrund in Oa-'ilia 011 fac culcusul de hare rinite is Lemberg. Alfil apnea pe la Oltuz,pe la Tulghes, prin valea Cimpulungulul, mai ales prin aceasta, care eIn legatura cu capitate, Suceava, si, razbatind in Ardeal, nemeresc IsBistrita, all& bun& cetale, hucuroasii de oaspell carl platesc bine.

Acesti fugari se chiama pribegi si fapta for de a -st parast tars isprIpa e pribegia. 51 strain!' printre cad et locuesc de scum, II numesedupa aces! cuvint al nostru. Se pot face lung! slruri din numele prlbe-gilor, dar e mai Interesant sa se vada felul for de viaja in Ardeal si Po-Ionia.

Pribegii 1st 'eau case prin suburbille romanesti ardelene, prin :s-tele vecine ; cine e mai mare si educe scrisori dela Crain sau principe eOmit chiar, spre mai mare siguranja, intre zidurile malt!. In Polonia,once case 11 sta deschisa.

Viala pe care o duc acesti oameni, nu e csa de nenorocita cunts'ar crede. Au dus cu et scule si cind se mintule bans!, et le zillogesc peacestea. Se gaseste cite un prieten sas, ors, dincolo, neamj, armee",care-1 imprumula cu dobinzi mar!. Cite un ajutor vine si de la Curte, citeun dar din partea orasului. Barbell! beau, vineaza prin cimplile si padu-rile din apropiere, pun fare la cale, se gilcevesc "rare dinsii, scriu st pH-mesa scrlsori ; femeile lese ca acasii, mire roabele for figance; sin!Runt! stralucitoare si pompOsse alaturi de ingropare, cu cite 40 de pre-ell in 0r at ma! multi VI::d:ci in frunte ; copiii invath in cash de la cite

Rom hill In strAinatate 91

ye dine sau preol, dar uneori se tocmeste invatator pentra limb&latineasca. Portul, datinele, petrecerile sint tocmal cele de acasa. ,

De odata in aceasta vita soseste vestea ca a mutt dusma-out sau ca 1-au scos Turd!. Rapede se pun in !azi sculele, blanlle, haineleecumpe, maramile pinzaturile fine, lucru a multi and de zile; Wynne's-*rag la scare si cal inchiriall de la Brasovent umplu fritele scumpe de* puma. °chit inlacramali, dar scintelelort de bucurie, par ca strapung coprivirtle for mufti din fat& vad cele de acasa, coperamintul fugutat de-a-supra cerdaculul, odalle racoroase cu ferestI mosia cu pasunile nes-&site. Un lung sir de °amen! se desfasura spre pasuri. Sau e vorba de.o navaltre : Domnul, pribeag, Domnisorul dorit de Domnie, seful, a datporunca de a se gati armele. Sabiile stIclesc lacome de singe; povodniclilocos' freamata. Ulitele sint pline de privitori, si la feresti se vad femelticute care privesc lung in urma calarefilor $i se zguduie de hoholelsplinsului. Peste citeva zile moarlea-$i va culege secerisul pe cutare platecu larba stropitil de scumpa roue

Aceasta e pribegla, dar mat este si alta, care calca tert mat do-partate.

Inca de pill' anu11427 ajunsese tocmal la Londra, cersind ujutoaraea en crestin prigonit de pagini, Radu Banul, care slujise pe Mircea-cel-Mare. Lidera dupe aceasta, vedem pe Vlad Dracut, care era a& fie Domnin curind, mergind pima la Nurnberg cu Imparatul Sigismund, rege atLingerie!, ocrotitorul sau statornic. Dug' 1500 numarul acestor ratacitorlprin cele mat deparlate ter! ale Apusului se inmulfesle. Unde nu-i veil?In taberele Imparatulul, el vorbesc de credinfa for faro de Cask de Aus-tria, in Franfa de suferinfele pe care le-au indurat de la Turd, el mostenitoril eel adevarafi al Scaunului moldovenesc sau muntean, in Londra-et se dau drept bunt reformat!, cart au parasit cu tofu! legea veche; laRoma, in Spania et sint catolici cu patima, cart vreau sa cistige ferilafor ratacite pentru credinfa cea buns. In Ferrara, in Venetia, In Genova,ca sl in Nurnberg, in Anspach, in Dresda, el yin, cu secrelartul for delimbl straine, cu cifiva botert credinclosl, cu pufine slugi zdrentuite sifla-minde, stau la hen, nu platesc, cer un dar si liberarea din midis gazdetsi se duc mat departe. Pecelluesc cu vulturul sau cu bourul, zic Vo-evozi, au haine scumpe rasaritene, lanfuri de aur, cite o decoratle euro-peana, cite un Ordin, poarta parul lung, si in ochil for frumosi lesne-crezatorit sau $t cellalfi pot cell o lung& poveste de nenorocire. Vin tollde la Mircea-celBatrin sl de la Stefan-eel-Mare, st merg toll la Cons-tantinopol. Multamesc din !oat& mime pentru scrisori de recomandafic,catre un principe, un ores vecin, catre ambasadorit pe ling& Sultance se mat intimpla cu Petru Cercel, fratele luiactor de versuri italiene, desavirsit om de Curie, e Domn, me; ratacesteode& e innecat in Bosfor, gt trupul sau uipplut cu rare $l tablicit astrimete cia;manulut din Bucurestl. Alfil merg la sten:stea Cazacilor, in os-/roavele Niprului, teat. cu dins!! un numar de voinici, cuceresc Moldova.,

01 in

lInistItA,

sl

simIcl,

wadi'.

isi

siS

dins?? Mlhal.Vit...azub

92 Istoria Rom Intim in Chipur! §I Icoane

o pierd mor de sable, de glonf, de chinurl. Pe atilt pentru aceiasfsoartli it ajutfi halducti unguri, ostasil cu platfi at tulurora. Cite unul In-trfi In temnifele farces!! sau 41 rfiscumpfira vista trecind la Islam. Multipier fall de urmfi, cu dreplurile, visurile, genealogia blata for Curteflamindfi.

Multi vreme, striinfilat a nea cunoscut prin acestl pretendenflspulberafi de furtuna luplelor pentru Domnie.

Apot de Is un limp spef a for se face rare, st inceteazfi. Strilea ambifiosilor nostrl nu mat e ,Europa`, de Is Germania Vilna in An-glia, el numai Imparfifin turceascii.

De mulls vreme, doritori de Domnie, boierii prigonift sau nemul-rtimill cu Cirmuirea fugiau in orasele de la Dunfire care Intrare in slant-nirea Turcllor : la Bender (Tighinea), la Chilia si CetateaAlbr, is Braila,Giurgin, Turnu sau Severin, dada nu treceau Dunfirea plina Ia cetfifileturcesti de pe maiul cellalt. Pribeagul era intrebat intiiiu dada nu cumvaar ft aplecal sa se turceascii, spot dace n'are bard, si in sfirsit ce vrea.lint! erau trimesi Ia Constanlinopol, alliI stilleau de pincla acolo, in- rail.

La Constanlinopol, acolo era marele loc de adunare. Se vedealiecontenit in casele din Pere, mai tArziu numai in Fanar, in salele vecine,cu vii gradint frumoase, cu case vesele albe si chloscurl ascunse, osnullime vesnlc neastimpfirata de oamenl cart uneltiau,inselau, tagildulau.mInflau, cumpirau, otriviau pentru Domnie. Erau Romini, dar sl Greettlestul, chiar Armen!, spot Levantint de limb& italian5 st lege catolicii,toil pariah ant de zile prin terile noastre. Prin regelele sau patronii tor,Viziril, Pasl, Agate, favortft de Curie, negustort at Sul:data!, Sultane, fa-me! care an Intrare la acestea, el se framinta vesnic pentru un beim'sau impotriva acestuta. 0 interesantii societate de pribegi sl alce I

Dar Domni nu se yid in mIllocul lor, earl de feciorul, fratele,rude domneascfi ce stfi In palatal feril, la Vlah-Saral sau BogdanSarai,ca Wog, ca ostatec, rfispunzfilor pentru purtarea celul ce domneste.Acesta n'are nIcl-un rost deosebit, cad spionarea dusmantlor, implede-carea st urmarirea for o fac elf I, oamenil Domnulul ce stau totdeaunaIn Poartfi, aceia car11 _fin local &cola, cacti acesta e infelesul numelut ce11 se dil: capuchehalele. Ostatecul tr:ndfiveste sau petrece: une orl inpelrecerl el indrfigeste viola turceascfi, si se face Turc ca Ille fiat tubPetra Rares, poste ca innainiasal,sfiu SlefanVodg, cfircia i s'a zisLacustfi

Donut!! mazill, Domnisorli ce rivnesc tronul, aceia sint trimist prindeosebile locurl striline, unde Irebue neapfirat sa se stimpere. Culare stiIs Chios -51 e bine, Constantinopolul fund mai aproa esau Is Lesbos,la Rodos, mai depfirlate, is Cipru. Alfil se ail orin Stria, la Alep, deplide. Tri e!erea se face 5! in Africa: in Egipt, la Tripoli. In aceste lo-cur! belul" gfiseste oda' in caste', in celate, de unde nu poste pled

si

sl

si

Romtnii In strlinatate 93

Uri vole; aid 41 anti toe sl tonal familia lul, toll insolitoril cle restriste..Viata e frista, foarte goals: scrisorile patrund numal pe furiv, cu gren,Banil sint putini: Sultana! a holarit un lain, dar sint unii pentru cart nuse face sceasta mil& implirliteasca'. Se hrinesc deei din pescarie, dinblanarie, din vinzare de maruntisuri. Temeiul cheltuelll vine insa dela im-prumuturl pe care le fac Oreci, Eyre!, Turci, Armen!, macelari, Ienicerl.Cind sur,unitul ajunge a domni, loll acevIla vin la el cu sinelele in buzu-nar vl formeaza in Capitalele noasire 0 colonie, vevnic preschimbala, acredllorilor. Mihal Viteazul, ca sa scape de cererile vi obraznicille tor, atrebuit sal pule supt foc sl sable.

IV.

Pans etunci, putini chiller' stralni ne cercetasera. In adevar, Wein'aveau de ce. Moldova st Tara-Romaneasca cuprIndeau insemnate dru-murl de negol, insa nu pe cele mai insemnate vi mat scurte mire Apus vtRasarit. Dace Polon 11 nu puteau trece spre Conslantinopol far& a stra-bate 'nicer o parte din Moldova, dace Ardelenii trebulau pentru aceastaIA lea in lung Tara-Romaneasca, Oermanll, Reknit, Francesit se duceauprin vales Dunarit la Belgradul sirbesc si de aid apucau spre capitalsturceasca taind In diagonal& peninsula balcanica, prin Niv, Filipopol vi

Adrianopol. Nol ramineam de i be o parte, 11, °data cu banul alai°.rulul, am pierdut vI povestirea lul.

Cele mat vechi descried de calatoril prin terfle noasire sint adageatonal de intimplare. Un hagiu, un pelerin german, care lea la intors dru-mut prin Tara-Romaneasa, .- ostav bavares, mutt& vreme rob la Turd,care vine acasa prin acelsavi locuri, dap& ce luplase in preajma forchiar, la Nicopol (1396). A pol ceva mat tank' atinge Moldova un cavalerburgund, care din Polonia vole sa mearga la Locurile Sfinte ale Patimetlul Hrlstos vl vede astfel pe Alezandru-cel-Buit In Basarabia, la saint sawCoda Un all cavaler din acefavi tara pluieste pe Dunare pe coribillacrestine ale crackle!. din 1445- sl vede astfel Ora la Olt amindoug% ma-turile Dunaril vl pe Vied Dracut luptind cu paginli. Un lenIcer,Polon deseam, se lupta in oaslea Sultanului Mohammed al 1t -lee, cu agerul vl,

vicleanul Vlad 'repel. Un secretariu venetian, un medic din Venetia sinttrimevi is Stefan-eel-Mare. Mita numal, pan& la anul 1500.

Pentru veacul urmator, avem soil sasi al poloni, mergind la PetruRarev sau allindu-se in calea spre Conslentinopol. Apar Irma pe aceslimp doua alle feluri de calfitori decit ratacill si ambasadoril. Pe de o partegird agenlil propagandet calolIce, care se tnteteste dupi Ivirea p otes-tanlismulut ;l e mat ales foarte vioale $l Increzufli intre anti 1550 $l 1600.Astfel vine pe la not vestitul Jesuit Mancine II vi calatoresc alit fret! alOrdinului, vent!! din Polonia Apo' tree prin !erne noasire eel d'intaincement cart au name! dorinla de a cunoaste leri neoblsnuile. Sint dotFrances': unul, Bongars un vestit invatai, care a tipnrit culegerea cro-nIcilor ce vorbesc despre cruclata, venise dupii inscripill In Ungarla 01,

94 Istoria Rominilor In Chipurl si Icoane

Ardeal si lug calea pe la Tirgoviste si- Bucurestl ca sa gaseasca alte Ii--scriptii la Constanlinopol, unde se duse impreun'a cu carele domnestlale birului, Cel tall, Francois Pavie, baron de Fourquevaux, se intorceadin Rasarit sl el ajunse in Polonia, strabfilind Moldova de la Cetatea-Alba a Nistrulul 'Ana la cealalta cetate de la Nistru, Hotinul, si anumeabalindu-se pe la Iasi, unde vazu buna judecata a lul Petru Schlopul.

Incurcaturile razbolului de treizeci de ant, in care furs cuprinsial Dom!l nostri, adusera, dupa 1600, in aceieasi ter' romine pe We'lingsi pe Strassburgh, amindoi agent! suedezi, dinire car' cel din urma a la-sat o nrrinunata descriere a TeriiRomanesti pe la anul 1630. Mai multi 01mat bogali in stir' sint misionarii catolic1 sl unul din el, Bandini, pe rindoaspete al WI Mate! Basarab si at lui Vasile Lupu, a dat o expunere de-calatorie de o insemnatate neprefulta.

Y.

De pe la 1680 la 1750 am trait vlata cea mai tnchlsd din tot fro-cutul nostru. Strain!' nu mal win sa se aseze la not si not am intrerupt-druruurile noastre in strainalate

Vechlle elemenle straine s'au prefacut cu timpul in Romini. NotSasl, Armen', Nemti, Unguri nu mai win in fail. Stramutarile de satentdin Bulgaria pe malul cestalalt al Dunarll nu se mai petrec. Negolul sa-sesc it fac Rominil din suburbia Romaneascii a Brasovulul, din $chel,earl vind made for de brasovenie in Bucuresti, Iasi si alte orase aleaminduror ferilor.

In schimb, imparafia turceascfi ni frimete tot mai multi mestesugarisinegustori. Alfituri de Braso vent tin pravalli in Bucuresti ChiprovIcenli :acestia sint Bulger' din Chlproval, car' se bucura in Tara-Romineascade inleznirl foarte marl sl sint destul de multi la numar. Nu lipsesc Ar-men!, Evrel din Turcia: acesiia intemelaza pe acele timpuri colonic deArmeni din partite asiatice si acela de Evrel Spanioll, care se intitnesode acum innalnte in Capitala munleana. Turcil se indeasa tot mai mull isnot, el sint imprumulatori de bent cu dobinzi grele, cumparatori de vile,al mai ales de of, peniru hrana Constanlinopolei, cumparatori de au,de mlere, de ceara. Yin din cetatea imparateasca sau din Asia Mica fai-most! Lazi, negustorl cu de-a site ; nu arare on el tin most' in tare si in-grasfi acolo, ca in raiaua tor, marl turme si cirezi pe care le export&spot in primayara. Asezarile Turcilor se chlarna ctsle sau casa5e ; el insistau deosebite nume, dupa felul for de indeletnicire: salgil sau pastor',geolepl sau macelari, zoheregli cart siring grinele ce se datoresc Suite-nului sau le cumpara tot peniru nevoile Capitalel furcest1, mumbalegli,cumptiratorl", s. a. Prin bilciuri el se intilnesc' totdeauna, cotind, strop-sind, strigind. Prin orase el au pravallile tor, ca la Roman, la Foc§ani,Filnd camera neascultiltori si tarl de cerbice, Domnul trebuie sa cear&ventru a-I stapinl un judecator turc, Divan-Efendi, sl ostasi turcl, al cal-

Rominil in strAinatate 95

ror numiir se tot inmulleute, beslii, cu capetenille for, beflegil §I §efulfor cel mare, ba~eaga.

Aceasta stare d lucruri a tinnt pane foarte tarziu, uI de multe onas trebuit masuri energice pentru a o imbudatali intru diva. Astfel °datase darima de ostaul turci auezarile turceuti din Moldova, tar peste dourt-sect de ani, dupa 1760, se smulg de arendasit turd Coate moutile ce ti-neau, mai ales in uesul muntean ui in Oltenia, oprindui, in acelaut limp,cu asprime de a mai lua allele.

Rominii nu mai calatoresc s1 pribegille se impulineaza, facindu-sescum doer dupa vreun razboiu, cind fug tradatorii, sau in mijlocul raz-bolului chlar, cind doseute oricine poate. Vremea buns in tars educemai pe loath* lumen innapoi. Omen! cart in able imprejurarl n'ar mai ficalcat prin patrie, se oclihnesc, cu toate nricazurile, in cuprinsul et. in1714 a fost taiat la Constantinopol Constantin Brincoveanu, dupa ce suptochil sal cazusera capetele tuturor feciorilor domneuti, in 1716 era gituitStefan-Voda Cantacuzino, urmauul Brincoveanului. Doamna lul Stefan,Pauna, rataci, nebuna de durere, lininduur de mina copiii nenorociti,prin Neapole, prin Roma, Venetia si Viena ; apoi ea se aueza pe multiant de zile in Brasov. Copiii el Radu ui Constantin intrara maul in oas-tea germane, cellalt in cea ruseasca. Radii fu un tradator, scapa prinfuga si pier' in mizerie; Constantin, pe care-1 amestecase in afacerilelui necurate, lest ca batrin pe moarte din temnita de la Graz, unde in-

trase ca finer nesocotit. Nepoatele Numl se maritara in Milani' Irian--deze, italiene, francese din Austria. Dar Marica Doamna, vaduva Brin-coveanulul, scapind din surgunul sau de in Chiutala, in Asia-Mica, 41petrecu anti din urma in tare unde raposatul el sot domnIse cu stailucirepeste douazeci de ani de zile.

Domain se da de in Turd, si orice uneltire in elle parll e zadar-'Ica. Domnul, care plateuie bine In Poarta ul in jurul Port'', a inchisoriulcul drumul pirilor. Toala lumen Ma acasti, pe incetul piere nett-tirnarea sufletelor, piere neastimparul, vitejia, credinta in victor. 0 liniutegrey apasa asupra tuturora. Ca datini, imbracaminte, petreceri simtimcum ne prinde amorleala Turcimil decazute.

Spiritul apusean ne scapa. El vine in not, st no' mergem de labncata de vreme sa-I cautam.

VI.

Mal ales dupa anul de prefacere 1774, e o noun mare navallre de-strain' in Cara. faro anume din ce locurl ui in ce imprejararl el ni sosesoavind, fireute, cu toll', un singur scop, ciutigul.

Ardealul nu mai trimite Saul de cif in numar bowie mic ; yin ins&meuterl germani, cart lucreaza mobile, articole de incallaminte, ghete, hi-crurl de metal, ceasornice, diva mods cea noun, europeanr. Sint 'a-erator' buni, dar strIcall, ul mat ales foarte belly! si totdeauna fara beat.Negustori yin mai pulinl, ca unit cel tern capitalurile; dar acum fabri-

si

96 Istoria Rominllor in Chipurl el Icoane

catele europene sosesc lesne prin drumurile impirAtestl ale Ardealului etBucovinei, chiar pe Dun Are.

Din Po Ionia yin Eyre'', goniti de necontenitele zguduiri ale regalia.tut, care se prApAdeste. Odinioark el alergau in bilciurile de la hotarsau dinniuntru sl fAceau confrabanda de rachiu, de holircli sau holereli,Acum el se aseaz5 prin sate, vinzind tot rachiu; orkdoril day pe dato-rie si implinesc aspru, pentru care unit Doml fanarioti sint snit! a luamisurt impotriva datorlitor pe bliuturii. In- acelasi limp, el smuig pe in-cetul din mina Nemtilor inireaga desfacere de articole nouA si interne-laza ling& circiumil magazinul de galanterie", in local oficYlacdriel tar-cestt.

Aristocratia acestel emigratil o formenz& preceptoril, inviltAtorit dalimb!. Oda% el fuseserl Milleni mat ales: Antonia Epis, care ;mint& co.pill lot Nicolae Mavrocordat, Raicevich, abetele Banda!, profesorlt decies& at beIzadelelor lui Alexandra ipsilanti Ledoulx si Carra sin! ins&preceptor! in Moldova pe acelasi limp, si, In curind, pe ling& multi Fran-ces!, able se vede din cind in cind cite un Sirb cu culturil europeankca Obradovict fabulistul, cite un Saxon, ca viltorul consul trances K0nig,.cite un Silesian, ca baronul de Kreuchely.Schwerdiberg. TulburArile revolutiel imputernicirli numal un curent, care e simtitor mat vechiu.

LingA acestl &mall dap& moda Apusului, sin! secretaril domnestl,de la Del Chiaro, autorul unel imbelsugate expuneri a imprejurArilor mun-tene pe la 1700, plin5 In vicontele de Grammont, adiutantul lui Alexandra-V dA Chico de Ia 1832 el acela pe proprielatea carafe s'a clAdit un intreg earlier bucureslean. Ba rasa aceasta, de o incredere problematicka secretartlor strAint Ia Bucuresil-si Iasl a mere mat departe prin Kea',at lul Vod5 Stirbei, prin vestitul Llebrecht al lul Cuza, etc.

In sfirsit, aceasia emlgralle de la 1774 -1850 are Wit el politic! isconsult, pe cart Turcli trabute 8'54 primeascii pe rind : al Rustel, al Austrieliat Prusiel el apot, mat tarzia, at celorlalte ter!.

CAlltor II europeni sin! acum cave mat des!. Pe anal II educe all.dejdea de a ft profesor Ia vitloarea ecoala de drept din Bucurestisar-easlicul, dar pAlrunzAtoral Sulzer, pe altul cAlatoria *vreunui ambasa-dor in alatul cArula tea alipit: un &Win!, numismatul, un Bascov ch, ma.tematicut Cite unul a an neguslor, care ne vede prin portal ce atinge,Kleemann. Sao un Engles, Hope, care a serfs despre Vod& Mavroghenl,Ker Porter, dr. Neale, Mac Michael, nn Ungur, Karaczay, an orientalgermanisat Kosmell, stmt dorinta de a sit cum se petrec lucrurile prin,aceste locurt pulin ce,celate. PAna el spirltuala doamn5 Craven, din a.ristocratia Innen& a Angliel, vine pe la not supt acelast Mavroghenl elface mare haz de musica turceasck be chiar de musica Tiganilor, careI se pare potriviill pentru a face a& danteze trunchiurile. Francesii sintdeocamdat5 Win!. Cel d'intAtu care ne visiteaz5 fail scop, a vicontelede Lagarde, an lion al 'impala! sau, care adauge la volum chipul eau gii.

Rominii In str5inatate 97

lit sl inffisural intr'o scumpil bland. Apoi un limbut fare piireche, Slants-las Bellanger, care a scos din obiceiurile si pacatele noastre materialpentru cloud volume intregi, carom II s'a dat un tlu, barber si in fran-tuzeste st in romilneste: KOroutza.

De cind tineril din Bucuresti sl din Iasi se aprinsesera pentru idea.in! liberahlor francesi sf erau In not protesturi, ziare, pamflete, framin-tart in Adun6rile 041001, ei de la un limp si revolujie de strada, slap.patia calalorilor trances' ha de not crescu simjitor. Un ziarist de insem-natatea tut St. Marc Girardin se abiitu pe In nol. Valliant ramase in faraca profesor si apostol at nonfat crez politic. Ubicini Infra In Munteniala 1848 si, urmitrindu-ne p5n5 la sfirsit cu atentia lui, ajunse cel mai bunsi mat serios cunoscator in lucrurile romanesti pe care l'au avut Fran-cesli.

ClillitoriI mat not, de la 1830 innainte, au cautal sfi cunoasc5 vilumea in mijlocul careia venisera vi au spus ceia ce an infeles din vor-bele lor. Afars de Ubicini, el n'au putut sit se innalle totusi pana la oprivire pe deplin cuprinzittoare a oamenilor si lucrurilor. Cit prIveste pecei mai vechi, ei nu fac allceva decit sa insire aparenlele pe care le-auvazut, decorul fedi, de la mehmendarul, trimesul domnesc, cunoscator defrantuzeste, care-I primia la hotar, st de la &Anita de posit', pe care ast-fel de c515tori an f5cut-o vestita, p5n5 la audienfa la Voevodul fanariotvi plecarea, in acelast c5ruf5 de post& si cu acelasi mehmendar, spreDun5re. °amen! crescull in feint deosebit at veacului at XVIII-lea, incre-zut st usuratec, et nu cilutau In not decit obiceturt caudate care sa sepoatii lua in baljocurii, Fara a fl citusi de puffin cercetate si prIcepute.

Acum incep si at nostri a dilator!.Mai intiliu se due tined pentru a face studit, la inceput in Germa-

nia (un Constantin Cantacuzino Stolnicul inv5fase insii la Padova). Va-slle Bals st Scarlet Sturdza merseril pentru a se lumina, In Viena st Lip-sca. Un nepot at Mitropolitului moldovean Leon Gheuca ei un diacon alMttropoliel, Gherasim, erau prIn 1780 studentt in Saxonia. Din botertmeamunteana, Costachi st Grlgore Cantacuzino merg la Viena incfi de la1809 vi un Nenciutescu fusese pe aict innaintea lor.

Un Oheorghe Bogdan invata dreptul In Paris incii din 1803, si in1804 plecau tot acolo Iancu Vildirescu, cel de-al patrulea poet din a-ceasti familie, cu Zaharia dascalul sat' sl Costache flint dumlsale P1-harniculul Ionif5 Falcoiane. Acestia sint eel d'intitiu student! romini laParis, sl et vor ft fost tot ava de isolall acolo, cum fusesera innaintasillor in Germania

Aceasiii intale generafie de tined romini in strainatate s'a intorsnumal cu folos in tare. El aduserii din civIlisafia apusean5 ceia ce puteaft mai folositor pentru nol, in starea in care eram atuncl. Aptirurfi ast-fel in principate case deschise, in care se vorbia de lucruri mat innalle,oament in curent ca lucrurile eI curentele Apusului, un avint calm Inte-melarea de scot si raspindirea celei mai bune p5rji din literature fran-

r.e

98 Istoria Rominilor In Chipuri et Icoane

cesa prin traducers. Dar dinire sludentil romini cart yenta pe urma aces-fora, frail! Barbu Stirbel of Gheorghe Bibescu, fill tut Dumitrach! Bibes-cu, clefigara la Paris cunoefintt lemeinice de drept, de administralie, gustpeniru lucrul melodic el o innalta conettinta de datorle.

Cel d'Intaiu student' peniru etiinte plecara et el innainte de 1821.mire dine'! era Marcovici el preoful Eufrosin Poteca. Urmau la profe.sort de valoarea unul Arago, der folosira mai putin. 0 scrisoare foartenaive a unuia din el avail" cit de slab erau ei pregatiti pentru a prim! unas,fel de invata'mint.

Cea dea trete generatie de student' romini cazu in mijlocul pre-gatirilor revolutiel de la 1848. Unit din el, precum a fost Kogalniceanu,care plecase din Moldova cu o large culture ei o desavireise la Berlin,sl care, pe linga aceasta, n'a mers in Pars chief., nu se lased' fuel' cutotul de sirens reformelor apusene. Toll ceilalli finer', Balcescu, Ooleetil,Bratienii, se prefacura cu totul in sensul tineretulul revolutionar francesde pe aceasta vreme ei incercara a face la Bucureeti cesa ce fusese cuputinfa la Paris Dupa innabueirea Revolutiel muntene, el se intoarserain ac st ores ei atunci se puse cea d'Intatu temelie a colonic' romaneetidin Caplala Franciel. Ea deveni pe incetul, dintr'o societate de pribegipatriot', de el indepariall de traditille tor, un cuib de in trainare perma-nent& el nepatriotica.

CeI d'intaiu calatori pentru placere au fost in 1781 fill lui Alexan-dru-Veda Ipsilanti, cars fugira de acasa, de se opriefi la Viena, Prin 1812,bolerul Dudescu, cel din urma din neamul sau, ulml Apusul prin ealurile

stingacia sa. Tot pe atunci insii, inteleptul Dinicu Golescu, care-elcrescu cop!!! in Elvella, se prlcepu a scoate folos de Intelepclune dincesa ce vazuse,_el el scrise, tutors ace* acea minunala carte de calderabatrineasca pentru marile idealurt nationale ei culturale, care e Insem-narea calatorter sale.

Cu Golescu arta de a calatori a Rominilor atinsese culmea sa.-Deatunci pan& daunazi calatorille n'au provocat decit descrier' cu totul sar-bede, fare origInalitate el fare legated' cu imprejurarile nevolle noas-tre. Ele se opresc de alminterea la Paris, et nu Ming macar aces tallclasica a artel, care e Italia, sau, dace o ating, nu culeg rile' a mia partedin folosul pe care it poate da.

0 prefacere cuminte a obicelurilor noastre, e de aeteptat ei alce. Eafrebule sa derive din constitute ca nick, individualitate n'are dreptul dea lucre impotriva intereselor lunette ale fern ei poporulu! OW, ci trebulesa aduca acestora o jertfa de fiecare clips. Iar Statul are datorla de ainfrina,prIn ce mijloace-I stau In indamina, pe c!ne nu vrea sa inteleagaaceasta.

$l

$l

Vechiul mestesug be clabire 99

Vechiul meOepg de cladire at Rominilor.

Bisericile si manastirile lor.

Teri le noastre n'au avut numal un trecut de fapte marl $t de4apte bone, prin cure s'a ap5rat viala for sl II s'a asigurat rinduiala,-el si un trecut de carturarie st de arta. Ar grest foarte mull un strain$i ar face un mare picat unul dintre ai nosh% cind ar sociali ca la odata oarecare din veacul al XIXlea 1821, or! 1848, orl 1866 amPost smulst din barbaria sufletului, din intunecimea minfii. Astazi negasim pe drumul mare at civilisaliel europene, unde sintem chemali a niutile destoinicia; alit' data, in sells, ca sl in mesiesugul cladirii, at zu-gravelli, al lucrarit metalelor scumpe, al cusaturilor de tot felul, aveampoled care nu erau si ale altora si pe care not le deschisesem pentruf olosul nostru.

Acest lucru trebuie sa se site nu de cifiva oilmen! numal, cart seindeletnIcesc in deosebi cu cercetarile istorIce, Illerare sau arlistice stcart scrlu din cind in cind cite ceva, mat mull sau mai pulln pe !Mete-sul altora. Acesta nu e numai un obiect de sitinta, precum ar fl desfa--cerea in paturi a parnintulut pe care s'a asternut viola romaneasca sausocotirea ploilor ce cad asuprai, curentelor de aer ce1 zyinteaza. Untapt ca acesta originalitatea sufletulul romanesc !rebate sa faceparte din stmitrea neamului. Oricine trebuie sa se patrunda de dinsa,pentru ca puterile tuturora sa fie crescute prin aceasta innallatoare cons-titnta.

Deocamdata va fl vorba de arta veche a Rominilor, WI cum se1nfaliseaza in multele cladirl de biserici si manfistirl ce s'au pastrat dela innalnlasii nostrl. Cladirile pentru locuinta oamenilor, chiar domnes-tile Curti ale stapinitorilor de pe vremuri, nu mat sint supt ochll nostri,-decit doer in ramasili sarace st alit de ticalosite prin multe preschimbarlst marl nenorocirt, incit din ele nu se poate culege decit foarte putin.Pe cind nevoile slujbel dumnezeestl, sfiala, chiar a strainllor, dusmanilor

100 Istoria Rominilor In Chipurl si Icoane

sl necredinciosllor, fats de lacasuri sfinte, a crulat de pelre acele citeva,sute de manasiiri, de biserici, care sint pentru not un izvor de mindrie,.o comoara de stlinfa si o neprefulta mostentre de frumuseftt.

I.

Pe vremea cind eram numal un popor de citeva sale de ml! deoameni, fare alte legl decit datina, fare alfi cirmuitori decit judele stvoevodul, ferani el ins!' in mijlocul cite unui Tinut de terani, pentrupreotil fare deosebila cunostinfa de carte, sfinfili pe In vreo manastiresau dincolo de Dunare, in Dobrogea, Bulgaria, Serbia de astazi, erau-numal biserici de lemn.

In satul $chela din judeful Vas lulu se mal vede o biserica de lemn.Ea are, ca orice biserica din acest limp, un ciubuc sapat care o incun-jura In mijloc, cadre de ferestre, podoabe de zimli. A facut-o, pentru casa alba unde asculta slujba, Vas Ile Lupu, Domn al Moldovei, adapostitde groaza Cazacilor in acest loc, care era pe atunci, in 1650, un ochiude lumina in millocul marelui codru al Capolestilor. Dar stravechlle bi-seedi de lemn erau mull mai simple decit aceasta. Srunanau de sigur cuacelea care se mai vad pen parfile muntoase ale Rominimli, mai ales-in Moldova de odinloaril sau linga hotarele el. Am vazut de acestea isdrumul de la Agapia la Neamf si in deosebile part' bucovinene ; oa fost stramutala able daunazi din Bislrila Ardealulul, unde a fost inlo-culla cu o mare cladire de caramida. Sate marl st bogate, cum e VarnaCimpulungului bucovinean, n'au altfel de locurl pentru inchinare.

Cind asemenea biserici nu se ieau dupe zidirl mai noua pe carebe imita destul de bine, ele nu sint all ceva decit o imprejmuire lungu1afa de scinduri, avind un mare acoperamint fugulat st citeva ferestl pelatur1; turnul lipseste sau e de lot mic, rasarind able din spinarea desindrila a bisericutil; totdeauna clopotele sint atirnate inir'un turn delemn ,deosebit.

Pe cind not nu stiam Inca decit -sa !"stem sl sa potrivim lemnele,strain!! au facut in terile noastre zidirl de caramida. AmIntirea for nu elegate WS de niclun fel de urme. Din manastirea innalfata pe la 1200de cavaleril teutoni coborifl din Ardeal In Cimpulungul Muscelului, ma-nastIre inchinata Maicti Dornnulul,-nu s'a pastrat decit numele de Clowter (german Kloster = manrisfirel, care se da inca unui loc din acestoral de munte. Nici -un coif de ruine nu mai arata unde a slalut cetateade pe Milcov, Milcovul, in care a fost asezat de Unguri, citiva ani maitfirziu, un episcop catolic pentru parfile dunarene. Cetatea Neamfului nus1trage birsla de in Teuton!, cart, descalecind sl aici, ar mai fl clad!! un-cloaster : numele el sta in leg5tura cu al riulul din apropiere, sl cele-d'Intalu ztorluri de aparare n'au fost riclicale alei innainte de anil 1360-70, cind s'a intemeiat principatul moldovenesc.

si

al'a

Vechiul motesug be clabire 101

II.

Cladiri le noastre cele mai vechi apar fatale in Tara-Romfineasca-sau Muntenia. Aceasta pentru ca aid s'a prefacut fatale vechiul Voevo-dat smerit in Domnia nova, laptatoare cuceritoare. Apot pentru ca.Muntentig lul Basarab-Voda ut at urmaultor sal aveau in preajma forchiar o clvilisahe insemnata, de la care puteau lua indemnurl indrep-tar!: ciailisalia acela a Slavilor de la Duuare, crescuta din batrinul trun-chin bizantin. Bizantintl zidiserii Iasi foarle mutt, dupe Wide Romani lorde odinioara, §1 Sirbo-Bulgarli an imbogalit ul el moutenirea artel bi-zantine.

Dar innainte de a se educe meuteri de peste apa cea mace de InMiaza'zi, flu( tut Basarab, Nicolae Alexandru Voevod, armlet at sal iiziceau in de obute Nicoara-Voda, a Haut, prin anal 1360, o biserica in,cetaluta de la Argeu, zidind-o chiar odata cu aceasta cetalule. Turnuleel more din fala, cu trei rinduri steal:salute de tret ferestre, facea parte

in adevar din cingatoarea zidurilor; de dinsul -e elipita o bisericula decaramid'a, destul de lunge, dar foarte ingusta, luminata prin turnul acelastrivitor de mare pentru dinsa. Lumea infra pe o uutla din dreaptaZidirea se rotunjia numai la altar, care se infailua insa, pe din afera, cumuchtle unut exagon. Boltirile stranelor in dreapta ul in silage lipseau.Aua cum era, ea raspundea insa scopului ce se urmarlse: ingropareaDomnilor facerea de rugaclunt innaintea famine! ul Curti! domneuti.

Fara indolala ca meuteril an fost Saul din Ardeal, cart se puteaugas! chiar dincoace, la Cimpulungul locuit in mare parte de dinull.

Alli lucratori insi an fost intrebulataft pentru a face, peste ciftvaant, supt acelaul Domn gt cal dot d'intatu urmaui at sal, o biserica a Mi.tropolitulut ce fusese auezat de patina vreme name], in aceasta lard'mull. Aid se intilnesc, in adevar, pentru inthlaut data la not, insuulrIlegreoaie ale architecturil bizantine.

CIA direa e imparlita in trel : un pronaos, unde stau femeile, anneos pentru barbell, cart se aueaza in strana bollita be dreapta ut la stin-gs, un altar pentru partea de 'atria a slujbel. Astfel pianul e al tine! cruel,avind in pronaos cotorul lung, in altar virful rotunzit, in strana, ramurile. Tot dupe datina bizantina' curate, naosul sau nave, corabla saubiserica propriu zisa, e impartial in fret prin doufi rinduri de stilpi, carto lean in lung; fiecare din rolunziturt, din abside are un coperiuin for-ma de fes, o cupola, de-asupra se ridica o cupola mai mare, cese vede de departe, cu multele ferestruici, care se deschid in mijloculunor firide. E o zidire destul de incurcata ul care apasa.

Nicolae Alexandru-Voda e ingropat in Cimpulung, unde pane s-lued ortodocuil n'aveau decit un lace* de lemn in feta vechil trainicilmanastirl a catolicilor. $1 aid se intilneute marele turn de cetate, cu fretrinduri de firide sau ocnite inutrate, dar biserica de la inceput s'a da-rimat ut a fost inlocuita supt Matel Basarab de o alta, care ul ea are

$i

$i

$i

$i

$1

$t

$1

102 Istoria Rominilor in Chipuri $i Icoane

astizi o infallsare noua, datind de la prefacerea el deplini, dupe anuk1821. Ctiioria lui Nlcolae Alexandra trebuie srt fi fost in altii parte, le-gate deadreptul cu turnul cel mare, prin care se infra in cetate. Desprefelul cum a fost &cilia& nu se mai poate spune insa, fIre9le, nimic.

Tot a9a necunoscutrt va raminea cea d'Intaiu biserica domneasc6f5cut6 in noua resedinfa din ses, a Bucurestilor, pe deal deasupra ape!,acolo unde se vede scum prinosul de evlavie a lui Mihai Viteazul bl-ruitor.

Supt Vladislav sau Laicu, fiat $i urmasul Int Nicolae Alexandra,sosi dincoace de Duniire pentru a propovedui calugiiria cea buns siharnic5, a inchinillorilor neobosIfi, a caligrafilor, miniaturistilor, legato-rilor de aril, zugravilor, calugarul Nicodim din Serbia, flu al unutGrec macedonean si al unei Sirboalce sl care a capatat inv6fatura luiIa Alos. Dar aid, pe Sfintul Munte cel nou, Icoan6 a Sinalulul biblic,inflortau, crulate de razboaiele launtrIce ale Bizanfulut sl de raitele pr6-dalnice turcestl, o sunlit de miinastirl, in care calugarli plInt de rivn6ad6postiser6 culture bizantina, rellgioas6 innainte de trace. In toate seprIcepea cite un calug6r Montt, 91 Nicodim a venit de acolo cu o prl-cepere foarte intins6 si cu rivna ce trebula pentru a o face roditoare.

Astf el, el pain sii dea Rominilor cele d'Intaiu m6n6stIrl de arta-rani, Fe care le welt in p6rflie Oltulul, Sup! scutul unguresc; adaus pe

ling& at Domnilor nostri, crict Banil olteni cirmulau in numele regeluivecin. Aceste manistiri sint : Vodlia si Tismana. De architecture forvine vorba acum.

Vodlfa, ceva mai mare decit Sin-Nicoarrt, era asezatii chiar ling&malul Duniirel, si ruinele el ae yid in cuprinsul comunel Virciorova,supt un deal innalt in fafa munfilor sirbestl. OfisIndu-se in preajma Tur-Cllor, carl an venit mat tiirztu pe aid, ea a fost distrusa. NM nu era:greu, act materialul de bolovani era de tot inferior. Caramida era in-trebuinfati name! Ia bolt! $i pentru podoabe, asa cum, in tImpuri mainoua, se intrebuinfa platra la cladIrlle de crtrAmid6. Vodifa avea un pro-naos, un naos 91 un altar, si infafisa deplin forma crud!. Trebule s6 ftavut la mijloc an turn, din care n'a mai r6mas nIci-o urmii.

Tismana a fost prefricuta odat6 supt Radu Paiste, la peste uftveac sl jumatate dupii intemelere, apol in veacul at XVIIIlea ea a safe-rit o a doua prefacere ; sL linlile acestea au fost in sfirsit stricate de oreparafie din vremea lui Stirbei-Vodii, indeplInIt6 in chipul cel mai sal-batec de nixie mesteri nemfl. innainte de 1855 chiar, ea era diformat6prin inniidirea la dreapta a unei vesmint6ril Ears nici un rost. Dar separe C& inert de la inceput ea se impfirlia in trei trupurl de zidire pa.trate, avind fiecare cite o cupola asezatrt pe p6refi inir'un chip foartecomplicat : un pronaos mai larg, un naos ceva mai sir is si un ingustaltar. _ns6 faptul c6 mormintof VI Nicodim se area dart din bisericS,

Vechlul meeteeug be clabire 103

la dreapta, ar dovedi o prefacere foarte insemnata a cladirli celefvechi.

Dupe mintuirea %mane' el alfi Domni au zidil, cautind sa intreac&fiecare tot mai mull pe innaintaeii sal. MirceaVoda a dat feria sale doufimanastirl ale Oltu 1111, una pe malul vilcean, alta pe platurile Argeeului:Cozia din codrii de nucl, el Cotmeana sau Codmeana.

Cozia traeete ei panel astazi, cuprinzind in ea 0 plata cu slovelerase de umbletul credincioeilor, supt care se crede ca -ei are odihnabatrinul clitor, mort in 1418. Nimic insa nu mai aminteete vechiul lacaa.din acele timpurl de intemeiere a feria. Poate ca el aid Radu ?aisle,apol egumenul de supt Mihnea Turcitul, innainte de 1600, au dres ceia.ce ameninta sa cads ; oricum, cela ce se vede astazi vine numal dintimpul Jul ConstantinVoda Brincoveanu, care a fost pentru Cozia uninnoitor din temelie. Biserica de astazi face parte deci din alts desvol-tare architectonics. $1 Inca mai mull Cotmeana, cu total preface&

Dintre Domnil veaculut al XV-lea 'Ana la Raducel-Mare (1496),.Vied Tepee a facut Snagovul, unde I se arata morminlul. Infaflearea deseta' a bisericii, cu hramul Vovidenta sau Naeterea Match Domnului, einsa a celor de pe la sfireitul veaculut al XV-lea, ctnd va ft innoito MI-tropolitul lui Mihnea Turcitul, Serafim, care a facut la 1588 el bisericufeBunel- Vestiri in acelae cuprins de ziduri manastireett.

Tinganul lui Radu-cel-Frumos e astazi o biseric& de sat, cu totu6noun. Jar Glavaclocul, al lui Viad Calugarul, fatal Jul Raducel-Mare, asuferit o reparafie din temelli, din partea Jul Constantin Brincoveanu.

S'a atribuit o foarte mare vechime bisericil St. Dumitru din Cra-lova, astazi pompos, risipitor el neinfelegator reparata. Dar ea nu poate.ft mai veche decit insemniltatea Cralovel. Aceasta vine 'Irma de la nea-mul boierllor Cratoveeti, boler.1 stapini al viitorulut orae, care se Odic&able pe la 1490.

Innainte de zisa reparable, biserica, foarte mare, avea o nava,imparfita in trel, ire! tumuli puternIce, o prelungire pe latur1 a pronao-sului, care se intimpina el la Tismana, o podoaba de °mite sau firide,..el contraforturi. Acestea yin Irma de-a dreptul din Moldova el inriurIreaarchitecturil moldoveneeti asupra celei muntene se simte able, cum seva arata mai departe, in vremea lui Petru Rares (1527-1546). $1 impo-dobirea cu doted rinduri de firide vine de la Moldoveni ei ajuta deci lestatornicirea unei date relativ Ilona pentru acest monument, pe care unitvoiau sa-I urce pada in timpurile aea-zieilor imparafi romino-bulgari`,cart nici ei n'au exisiat niciodata.

Plana la data de 1496 nu fusese deci in Tara-Romaneasca desvol-tarea fireasca a unui stil architectonic propriu, care sa-el gaseasca formadefinitivii in anumite cladiri, ei irumoase ei trai nice. Sint mai mull incer-earl de obireie deosebita ei une on amcslecata, tar, pe ling& aceasta,

104 Istoria Rominilor in Chipuri ?I Icoane

Vacate cu un material asa de leftin si de .slab, azvirlit cu atitaincit able dac5 o cladire putea sa intreac5 sale de an!. Dup5 acest ter-men, unele s'au dres, insel in asa chip, incit nu mat samein5 .cu ce fu-sese in incepul, iar allele, allele, an citzut pe incetul in mina.

Cu tolul alifel, si ca material, st ca plan, sl ca potrivire cu im-prejurarile ferti, si ca originalilate si desilvirsire, se infeiliseazei cladirilemoldovenestt, care ele cele niau asigurat un loc in istoria arteibizantine tarzii.

Iv.

DIntr'un act ce s'a p5strat din fericire, se stie ca Alexandru-cel-Bun, suit la 1399-1400 pe tronal moldovenesc, chemase la dinsul mes-lea de biserica din Polonia, care era pentru Moldova, in cela ce pri-Neste mestesugurile, ce era pentru Tara Rom5neascii, metal drept atDunarii.

Innainte de dinsul, se poate Mina! ca Petra Masai a Wit bisericadin cetatea Sirefiului, una din Capitalele sale si local unde states deobiceiu mama Voevodulut, Doamna Marghila sau Murata. Tot eland,Marghita cl5di in aceastei stlipinire a sa biserica Sfintulut loanBotez5torul, pe care o incredinteazii calugarilor dominicani. Mai eraaid si o anti biserldi a catolicilor, biserica Maicti Domnulut, in careslujiau Franciscan!, incunjurind persoana episcopului, asezat la 1370, alSirefiului.

Nimic n'a mai r5mas ast5zI din tustrele aceste llicaguri. Sus pedeal e Sfinla Trolf5, biserldi p5tratii, mica, avind naos si pronaos, gicare a trecut de sigur prin mai mull decit o reparafie. Biserica actual5a Si. loan, de jos, din plata, poart5 caracterele sigure ale architecturilmuntene de prin anti 1660, si ea are proporlii necunoscnte in vremeaveche. Se po ate ca ea sit se ft inn5liat insei pe local vechit miinfistiridominicane. In sfirsit, Siretenii din zilele noastre asiguri ca episcopiacatolici se geisia pe local unde e acum scoala de fete a Statului.

Petra Masai a mai ficut maniistirea Neamfului, unde trebuieset-st fl gash gi local de ingropare. Dar nici alma nu sintem mat fericill:biserica manastirli s'a innoit din temelie, peste trecere de aproape unveac, de StefancelMare.

Roman-Vodil, fralele tut Petra, a intemeiat orasul careI poartanumele. Mc! a roma cetate si deci biserica, unde a fost ingropala mai -ca -sa,. Anastasia. Poate ca local el trebuie cilutat la Smeredova, undese mai vedeau, Oat in vremuri nou5, ruine.

In sfirsit, Stefan, al treilea irate, n'a putut petrece in Hirliiu ftrt still&bit ling.5 Curj1 gI un faces de inchinare. El a fost inlocuit insa cu zi-direa, din 1496, a lut Stefan -cel-Mare.

Alexandra a lased din parte-1, doug cladiri, una catolica, alta or-Ipdax5, amindouel in raine; biserica dg la Bala manasUrea Moldo-vijel, pe riul cu ac .ss n me, supt dealuri.

pripti,

&IMAM

ingest

41

sl

Vechiul mestesug be claoire 105

E grew sa se spuie care a putut ft planul marefel zidirl, care se-43isloaca pe zi ce merge mai mull in livada de copaci batrini a case!bolerestii, pus!!! astazi, din Baia. eels ce se poate cunoaste $l prefulsint proporfille mart, materialul, foarte ales, din caramida bung, tare ca-piatra, podoabele gotice, din platra lucrata : se mat vad consolele,pe care se razimau arcele boltilor.

Din ruinele Moldovifei celei yeah!, luata de un sivoiu al munfilor,se infelege intaiu plicatosenia materialulul, care nu e mai bun dealt celde la Vodifa: bolovant de riu trintill in ciment. Se vede apoi impfirfireain pronaos, naos st altar. Cele trel incaperl se urmau fare a face absidela strane. Dar era un turn. Dace In Vodifa s'a putut vorbi acum zecevan! de urme ale zugravelii, dung! de alb Si rosu,la Moldovila, cu toate-ca s'au lust bacilli de zid pentru Museul din Cernaufi, se deosebesc pepilrefl deasupra unel usi chipuri intregi de sfinfi. Mal matte color! anlost intrebuinfate de zugrav, dar in foe de our s'a pus galbenul ieften.

Alexandru-cel-Bun e acela care, intemeind fare sa in aceastaprivinfa, a stramutat la Suceava, din Cetatea-Albii, odata cu moasteleSf. loan $i episcopia de acolo, din care facu Mitropolia Moldova BI-series mitropolitana o cladi el in satul Mirauft din fate cetafii, unde !a-las! era din vechiu o bisericula.Dar lacasuL Miraufilor a fost facut mullanal mare, potrivit cu scopul pentru care era pregatit. De sigur insa caastazi trecind asupra reparafiel austriace, destul de proasta, avem ozidire de-a lui Stefan-eel-Mare, si nici de cit Matsui de la tnceput.

Tot el a facut, in sfirsit, Bistrifa, din a caret cladire veche n'atames nimic in prefacerea frumoasii a lul Alexandra Lapusneanu.

Supt urmasil lul Alexandra se pomeneste dese or! manastirea, bineinzestrata cu mosii, a Pobratei, Sf. Nicolae din Poiana. Ea fusese faciaintro padure din valea Siretiului, in sudul judefulut Suceava de astazi.-Pobrata cea veche a a vut 'Irma soarta vechil Moldovife. Nu I-am Waalauinele, care se zice ca s'ar ft aflind Inca inlet" ripii.

Cu aceasta, am ajuns in Stefan-eel-Mare.

V.

El n'a cVdit nimic in cel d'intalu ant nesiguri at Domniei lut. NI--mic nu dovedeste ca biserica din manastirea Pingaratilor, 'biserica farelnscripfle, ar f! din 1461.E sigur deal, ca papa in inceperea lucrarilor de inPatna, in 1466, el nu incepuse impodobirea fern cu lacasuri, care-1 spri-lin& gloria tot asa de mutt ca amintirea biruinfelor ce a cistigat inrazboaie drepte.

Cel mai mull! dintre acel ce an vazut straluciloarea biserica ma-nastireasca a Paine!, cu total restaurata prin ingrijirea dlui Romstorfer,vor fl socolit ca au innainte chiar cladirea venerabilli a but Stefan-cel-

I Astazi Baia e in ostapinirea d-lui Al. Cantacuzino-Pkcanu, de la iubirea ca-t la p ntru tar-. sa abrnit pastrarea monumental

si

si

$t

st

1.06 Istoria Romintlor in Chipuri §I Icoane

Mare, curafitii numal de urmele vechtmli, care unuta si altuia it par urite.-De fapt ins& nu e asa. Pridvorul cel larg, cu fret ferestre gotice oritein frunte, e de la Petra Rare§ able; turnuleful cu doua caturi a fos1-inadit in veacul al XVIIlea; tot atuncl, supt Gheorghe Stefan, supt Eus-'retie Dabija, ale cfiror nume, ca innoitori", se pomenesc, in stove sa-pate, pe usa ce duce de la pridvor in pronaos, s'au sepal horbotele deplated, pecelluite cu bouri, care urmfiresc uncle din liniile bolfilor, pre-cum si cadrele in arce sfarimate, de o sculpture frumoasfi in stilul Re-nester'', care incunjuri bolfile mormintelor. Colacul, briul sau ciubuculimpleilf, care incinge biserica pe din Mara, e §I el nou si vine de la.Munteni. Numal zidurile vechi vor fl rilmas in HMO, pastrinduse astfelproporfille.

Clue vrea sa alba innainlea ochilor cea d'intolu Pula, sail inchi-pule o Wire trainicrt, dar nu trufa§ii, armonfoasii, dar nu impodobilii,.gospodoreascli, inteun cuvint, pe care o alcfituiesc pronaosul, naosul sialfarul. Forma e cea blzantinfi : a crucii; deci dotal bollix.' in acted la,strane §1 una la altar. Materialul e ciirfirnidfi tare, foarte tare si deasfi,arse din tut de la Baia. Podoabele sint de platr5 ; dinteo piatra care nue niclodatii poroasii s'au cioplit cadrele ferestrelor : ele sint formate din.linil drepte, care se tale in collar!, uncle din cele de pe laturl se apleacapuff!' sus, rotunzlnduse, aproplindu-se uncle de altele si sprijinind astfel,de amindoult piirfile, o 'lute superioarfi care e mai ingustil decit cea dejos. In acelas fel sint Vacate usile. Tocmal asa lucrau in Ardeal mesterlfde arts gotta, precum se vede aceasta °levee in podoabele de plataale biserIcil de la Feleac lingfi Cluj, ziditfi supt regele Matta§ CorvInul.Pe mormInte apasa pietre care au in mijloc foi de scant sau alte de-semnurl decorative (inutile, severe, tar de Jur imprejur o scrisoare sla.vonfi,in care mersul slovelor e golic, tar unirea for areal o Tanana pri-cepere pentru arta decorative. Pentru cele mai miirefe dintre morminte,s'a adus de departe marmuri alba;r5sariteanit, foarte scampi". De platramai e partea de spre temelie, cadrul de sus, supt acoperfimint, st leg&turf in lung, intre ele.

Pe din afar sa vild rindurile clirfimizli, mat trainice si mai fru-moase decit orice tencutalli viiruita ori zugrAvila.Anumite rinduri in lungsau in tat sint smillfuite: verde, . galben, mai ales. Alternarea ciiriimideiro§il cu cea sminfulta se face une orl in coboriri oblice. In sfir§it, susde tot firidele poartfi la alingerea arcelor for discuri de small, verzl,galbene, castanil chiar, care inffifi§eazil chipuri de dobitoace fantastice,de bouri cu steaua in frunte, de cal intraripali, cu cumin& Sint puse citetrel sau cite una la fiecare coif, dupfi anume regule de potrivire a co--loth. Atte discuri incunjura Wahl cladirea in aceie Orli superioare. Bs .ele se urea, pentru a face o ultimi cumuli', pfind $i Is virful turnulefulut.

Botta turnului e laudatil de oamenii de mestesug, pentru felul cumea se alcatuleste printr'o urmare de pfitrate tot mai inguste. Acoperit-mintul nu e unul singur, el ficcare parte din bolls are unul deosebit.Toate se mintuie cu splari ascufite. Din mijlacul for rgsare turnul intr'a


mivcare gingav& care face &a se uite micimea lui.Sindili aduse din ArdeaL_indite innegrite de plot, acopar totul, ca penele negre ale unei paseri depradfi.

Clopotele foarte frumoase, cu margenile late vi fundul ingust, cala o Hoare, incinse cu stove de acelav fel ornat ca pe piatra morminte-lor, sint prinse intr'un turn de aproape, felcut din aceleavi materiale vicu aceleavi podoabe, solid infipt pe contraforturi.

Un zid simplu, cu meterezuri la colfurl, apriril in sfirvit manastirea.El cuprinde vi chilli, case egumenevti, case pentru Domn vi Curtea lui.Cetatea Hotinului, ava de bine 'Astral& ne liimurevle asupra felului cumse zideau cladirile acestea profane vi militarevit. Plate&puse ca podoabe, in deosebite potriviri liniare, fac paref it. Meterezurilesint rotunde, pfitrunse de ferevil dese, sus. Casele au ferevtl ca vi alebisericilor vi cite o uvä impodobita tocmhi in acelav chip: Ia flotin,acolo, se vede una in care nu se mai mintuie arcele care se tale pentruaI face cadrul.

Astfel, unind elemente rEtsliritene cu elemente apusene, defineale Orecilor cu ale Savilor vi Polonilor, bizantinismul cu aria gone& vIpotrivind acest amestec dupfi canoanele Ideate ale frumusefil vl dui)/nevoile reale ale clime! vi naturli feril noastre, a priveghlat Stefan-eel-Mare la creitrea artei moldovenevtl.

Acest fel de a zidi se vede de acum innainte in Wale bisericile-epocei lui Stefan, vi la Sf. Gheorghe din Baia, ciireia-i lipsevte numalacoperivul, dar pe care o ameninfrt o reparatie, vi In Sf loan din Platra,cea mai bine pristratil din Coate bisericile acestui limp, ava de bine 'Astral& ;nett nict discurile cele luminoase nu s'au clintit din locurllevi la Rildiluft, in Bucovina, nu departe de revedinfa veche a Rifidrtufuluiaid &scuffle stailucesc sus in virfuf turnulut, vi Ia Hlrliuft, Rica§ vimai mic, ca pentru un sat, vi la marea cliidire a Voronefului, ridicatrt inamintirea pustnicului .Dantil sthastrula, care e ingropat innriuntru, vi laSf. Oheorghe din Hirlfiu, la Sf. Nicolae din lavi, astazi pristrat printeoreparafie mai cludail decit multe allele vi, in multe privinfi, vi in Hp

din Botovani, unde, ca vi la Piatra, avem clopotnifa, st la cellalt Sf.Nicolae, din Dorohoiu, vi in Volovat, unde ar fl fost odatfi biserica de.lemn a lui BogdanVodii cel strilmovul vi intemeletorul, vi la Re-useni aceste don& biserici far& turn, vl cea din urmil, iaravi intr'o stare:neavteptat de bunil, vi la Scinteia, unde ctitoria lui Stefan se anti& viprin feint cum sint lucrate nvile,---v1 in allele pe care nu leam vrtzut sauin care amestecul lucrurilor noun covirvevie. Tot ava au fost filcute dinnon mgraistirea Neamfului vi biserica Mirauftlor. Aceasta din urmii sedeosebevte de forma obivnultri prin aceia ca i se alipevte pe lature unturn al clopolelor cu dotal rinduri. Ac.elavi caracter se vede vi In bise-rica Brilinevtilor din Tinutul Doroholu, inntilfal5 de vestitulLogofrit Tanta,In incenutul veacului al XVIlea, vi la Parhaufil tovarrtvului de scat vi deIngle a; lui T4utu, boleral Totrupanu, care a cM1.;1 ceva mai iiirziu fru..

c 'smut rosii,

$i

for,

u111

d'intale,

108 Istoria Rominilor in Chipuri vi Icoane

moasa lui biserica de sat. Din potrivii, ctitoria de la Do lhesti (TinululSuceava) a lui Sendrea, cumnatul Jul Stefan, are tipul cel mai earth: dinaceastfi vreme. $t biserica din Arburea a lui Arbure Hatmanul, cude mormint incheiatli printr'o mare floare gotica, poate fi adusa in le-gfiturii Cu acestea.

Un limp, nu se mai fac biserici marl in Moldova. E Domnia luiBogdan, fiul, a Jul Ste:init.& nepotul de flu al lui Stefan. Un nou avintspre cllidirea de mfireie biserici se shale insil supt Domnia Jul PelruRare,. Clfidevte el, cladeste sofia lui, fate de Despot sirbesc, Elena, chi-desc dela nu fill, amincloi nivte ticalo,i, macar ginerele, acel ucigas plinde eviavie care a fost Alexandru Lipusneanu. far dupli dinsul urmeaza ovadita sllibire in acest curent artistic, limp de vreo doulizeci, treizecide an!.

De la Petru-Vod5.avem Pobrata, unde a fost ingropat st el vt sofiase, Elena, aim! Stefan Rare,, fiul for. Deosebirile !Mire tipul vechiucel care se statornicests acum, se vad foarte limpede Avem la in.ceput un mare pridvor inchis, care era impodobit in fatil cu patru feresllde un gone inflorit. Intre pronaos naos este o camera in care yin dug'merle ctitorii. Fereasira cea noua se ivevte scum, si ea se va infilniIn toate zidirtle acestui limp. Inirarea e laterals, printr'o uvfi pompoasli.Pompa, luxul se vede si in bogfilia mai mare a inscripllilor.Inriurirea totmai mare a golicului se simte vi in nervitrile de platrA care se urea inch!.vuind bolls. Dar lipsesc de acum innainte cfiramida aparenta, cea smfil-tuna, brilele florile discurilor. In schimb st innauntru si afare, e unstrfilucit vesmint de zugravealfi, pe fond albastru, coloarea aceastadulce stlipinevte pe toate celelalte Dasupra uvilor de trecere dilute°incripere a bisericii la alta sint prinse grinzi suite, vapsite, sfipate inlintile- acelea frumoase pe care le admiri de obiceiu in miniaturile ma-nuscriplelor.

Amish!' architecture se vede si in Moldovita cea nourt, ava deminunat zugrfivitg, si in biserica de la Humor, pe care un boier a inch!.mat-o Domnului sau Petruodii, puindu-i chipul printre clitort. Ea sevede §I la Voronef, unde Origore, Mitropolitul blitrinului Rares, a fficutpridvorul, a asternut toata zugraveala si a atirnat grinzile aurite. Merl.cile Doamnel Elena: Sf Oheorghe si Ospenia din Botovani, Invierea dinSuceava au suferlt prefacer! marl: cele dourt d'intaiu mai ales prin all-pirea cite unui turn greoiu pe vremea lui Mihal Racoviiii, la inceputulveacului at XVIII-lea; tustrele vi-au pierdut zugraveala vi podoabele.

Alexandra Lfipuvneanu are, pe lingli uritele lui plicate, merite martpentru arta Romintlor. El a ridicat cea mai mare stralucitli manastirede pfinfi stunt!, in Moldova ca si in Tara-Romlineascrt : Slatina, care seafla astfizi in judeful Suceava, aproape la hotarul de spre Bucovina. Bis-trite lui Alexandru-cel-Bun, care se dfirimase, a flicutcr din nou, de lavfimint,puind act ^t. Slatina o camera pentru morr.'..selc

bolted

$1

aici.

$1

sisi

$1

si

si $1 I, .11-

Vechiul me§tesug be clabire 109

torilor. In sfirsit, el e acela care a dres, impodobindo cu un pridvor,biserica RAdSujilor, si poate tot lui I se datoreste prelungirea catapelez-mei de amindoufi partite cu aripi de zid si implirtirea in trei a naosuluiprin tiouii siruri de stilpi

De scum innainte, piling Ia Movilesti, nu se intimpina in Moldovadecit Garda lui Petra Schiopul si bisericuja lui Aron Vodil. Cea d'inilliae mare, solidtt, cu un pridvor puternic $i poartli dotal turnuri : mesterii rii-sfiriteni au inceput sa se amestece in cliidirile noastre.

Inch' de mull ei stepinlau architecture munteana, de la un limp nu-mai in concurengt cu architect!! venni din Moldova.

VI.

Radu Vodli de Ia 1496 merits se fie numit cel Mare, railcar pentrenecropola bomneasca ce a clildit pe dealul de peste Ialomita, ling!! Tir-goviste, si care peniru aceia a si primit numele de mfinfistirea Dea lulu!,pe cind, dup'S vile ce o incunjurau, §1 o incunjuril Inc ii si astazi, I se.mat zicea Sf. Nicolae din ail.

Ceia ce a indemnat pe Rada a fost, pe lingfi netSgSdulla tut evla-vie, si dorinta de a intrece pe marele sail vecin, Stefan-cel-Mare, care,el, 41 &Ise de mutt mormintul, la Putna. Mica Radu n'a innfillat decit osingurfi clfidire, el n'a crutat nimic pentrn a o face de o desfivirsitil trill-nide sl de o innalta frumusettl. Unde Stefan pusese caramidil lipitli cu-ciment, at a pus piatrii tiiiatS, prInsfi cu scoabe de tier; unde acela im-podobise cu plata!, el a pus- podoabe de cea mai bunfi st mat curate,marmurS; unde Stefan facuse a se schit& citevallinii gotice, Radu a pus.si se sape rabdfitor minunate horbote de sculpturS mfilastra; unde secetlau dincolo frumoase cirilice cu ascutisurt gotice, el a serfs peme-nirea sa, prin mesterl dalmatini, cart stfiteau supt influenfa venetianfi, in.cirilice ce sint infrumusetate, ca $i in cfirtile muntene ce se tiptirescatunci,.pe cind Moldova n'avea tipografie, dupe linille lung!, rotundeale maiusculelor italiene din epoca Renasteril. Coperisul avu in loc de.sindrigt .,plumb amestecat cu cositorhe.

Dealul e o clildire pfitratii, o Ifidija de platri sl de marmurfi. Deo parte $t de alts a unit, sint lungile table nmintiloare, acoperite custove. N'are de cit douli incfiperi: pronaos si naos, cu morminte dom-nesti in toate pfirtile,dar, semn at nestatorniciei lucrurilor de aid, aLctitorului lipseste. Dasupra puternicului pronaos ce nu pot linen pa-re!! ca acestia?sint dota turnuri impodobite. Un al Irellea se razinape bolts din mijlocul naosului. Un asemenea turn era in stare si cuprindSst clopotele, si de aceia aicl nu se pomeneste o clopoinita deosebild cain Moldova.

AI treilea urmas al MI Radu a fost Neagoe, care s'a intilulat Ba-sarab, Basarab al IV-lea. El era tot asa de evlavios ca sl Radu, Linea $tmai mull de cit dinsul In lucrurile frumoase isi se nfiscuse din neamuldusman al neamulut celuitalt. It trebuia s I lui un laces de ingropare, $tel cliidi deci biserica de In Arges, vesiiiii in loath' lumea.

110 Istoria Rominilor In Chtpurl 5i Icoane

SI in architecture nouel zidirl de stralucire se vede Influenta Dea-lului. Au fost architeclit Rasariteni, Armeni, cum se zice totdeauna?N'avcrede ; oricum, nu sint dovezi, nici macar probabilartfi pentru aceasta.Mevferit venetleni aveau cunovtinla vi de (Wink, de podoabele Rasart-lulu!. De sigur ca Ia vre-unul din ei sau In vre-un Dalmatin, inriurit denoua architecture linlara a Rena0eril, s'a indreptat Neagoe, care trime-lea dese or! la Venetia.

Mevterul a pus un pairat de zidire innaintea absidelor de la stranevi de la altar. Pang aid nu e nimic neobivnuit :ava sint bisericite mol-dovenevti. Nona sint podoabele, de mode rasariteana.

In pronaos, doisprezece stilpi, dupe numarul Apostoillor, stilpi desculplura aleasa, intaresc bolta, care primevie gteutatea a doua turTtu-lefe vi a unul al treilea, mai mare, la mijloc, pe cind al patrulea dom-nevie pe naos. Turnurile sint maiestru lucrate: ferestrele se deschid pie-ziv In cele din fats vi pe toate In livevle o horbota de marmura. Pa-refit, din partea lor, sint imparfifi in don& printr'un ciubuc, care e

acel ce margenevte uva de intrare. Sus, in tinde, sint discuri de sculp-tura in loeul discurilor de smelt ale lul Stefan. Jos an invira piaci pa-trate, laravt de arabescurl, in care se deschid ferestrele. Pe patru stilpi fru-movl, se razima, innaintea bisericii, jos, linga trepte, un coperiv cu sirs-vine de zirnfl. Acesta ar fi ca un pridvorav rupt din biserica din care artrebui sa feat parte.

Ce a fost trecator, unic, ce a ramas din aceasta biserica?Neagoe incepuse a cladi Mitropolla cea noua din Tirgovivte,

care era de pufin limp Scaunul Mitropolitulut. CIA direa aceasta a fostmintulta able supt Radu Palate, dar dupe planurile ctitorulut celul d'intalu.Se vtle a in timpurile noasire architectul Frances Lecomte de Noily,an serviciul Statulul romin, a dal jos cladirea intreaga, in local carela afacut, in chip arblfrar, o alts. Cea veche se vede insa intro schif a a lulRomstorfer, architect bucovinean. Materialul pare sa fi fost cu mutt maipre jos decit cel de la Dealu vl din Argev, st podoabele n'au apucat ase face in acetavi masura cu ingrIjire ca in cel din urma dinaceste lacavurl, din cause morfil lui Neagoe. Dar proporflile sint foartemart vl Rutile armonloase. Pe un patrat de zidarie ca la Dealu se in-nalla vase turnuri midi vi Ia mijloc unul mat mare vi mat puternic ; matde de mull ar ft fost chiar douasprezece turnuri turnulefe. Reparafiade dupe prada turceasca din 1595, cea din vremea lui Mate! Basarab vi,in sfirvIt, aceia care a fost orinduita de Constantin Brincoveanu n'auschimbat esenfial cea d'intaiu infafivare a marefei biserica. Era aid unpridvor inch's, un pronaos vi un naos, ca la Mitropolla din Argev,biserica era imparfilii in trel prIntr'o indoita Buie de stilpi. Cea din urmadin zidirile acestel epoce de avint in arta intrecea deet pe bate cele-Jaffe in ce privevie scheletul insusi, dada nu vl ,in privinfa podoabelor,el caror limp, cum vazuram, n'a venit niciodata.

$i

st

gi

$1

gi

gi

si acelegi

$l

$1, sl


VII

Radu Pa Isle Linea poate pe flica lul Neagoe: innainle de dinsulbed, Petru Rare 1st maritase o fats cu unul din Domnit munteni, atvremii sale. Venise vremea ca, in invataturl mestesugurt, TRva Ro-maneasca sa urmeze pe Mo !doyen!.

in adevar, ceva din architecture acestora patrunde la Munleni grinacesti ant 1530.

Cine infra in Tismana, Meath' din non de Radu Palsie, fora ca elsa fi primit lucrari de la innaintasil sal, are impresia ca ar fl intro bl--serica moldoveneasca a lui Rare?. $1 Tismana e nail& ingusta, cu oare-care elemente gotice, cu o zugraveala desavir$ita, fficutfi dupe canoanea caror inlrebuintare se vede scum fatale oars dincolo de Milcov. $1 matjamuritii e imitatla la paraclisul Coziel, (Worn tot lut Radu. Aceasta cla-dire sublirateca, in toate apuseanfi, e inraltata dupli chipul Moldovitet slare la Inceput, ca aceasta opera a lul Petru Rares, cum s'a spus, unmore pridvor deschis, care se sprijina pe stilpi, pridvor care vine $t elde sigur de la clopotnite alipite, precum se vede una la Mirauti. E apol-acelasi fel de impodobire ca in Moldova: firidele asezate in mai multestruri. !Astra un singur turn, foarte gingas. Chiar si materialul sedovedeste a fi cel ce era indatinat mat de mull in aceasta teal : car&mlzi pose in lung st in lat, formind astfel figuri, in mijlocul fetelor surede ciment $i de ',tetra, se fntimpina aid ca $l in zldurile Hotinului, re-parat poate in acest chip supt Petru Rares. Dar supt coperemint se vedeun briu de unghiuri rosii, fAcute din aramizt asezate ass incit unul sin-gur din colturl sa lase la e de acum innainte un molly de deco -atie oblsnult in bisericile muntene.

E pacat ca o anti ctitorie a lul Radu Paisie, Mislea, s'a diirimatdupe un foc, lzbucnit scum cifiva ant, caci sl ea nl-ar ft putut vorbidespre stilul de cladire moldovenesc at acestul harnic Intemeietor de IA-casurl sfinte.

Urmasul lul Radu a fost Mircea Ciobanul. El a cladit pe celAlaltterm at Dimbovilel, in feta vechil cetall din satul Bucurestllor, o bise-rich' domneasca. Ea se pfistreaza $i astazi: Curtea Veche din plata Sf.Anton. La inceputul veacului at XVIII-lea, ea a suferit, de la Stefan-Vodli Cantacuzlno, o reparatie, care n'a &tins decit usa qi zugraveala.Yn cela ce priveste pe cea d'intaiu, florile mat alese, asa cum se vfid laTismana, pe cadrul intrarli, au fost inlocutte cu podoaba de sfipalurl rfi-saritene, mat bogate mat incarcate. Pridvorul de astral e nou, onouti prefacere radicalfi s'a adus infregel zidirt supt StIrbel-Vodii, penunit 1850. $i astazi insa, innallimea bisericil inguste, impartirea in doufi.incaperl, turnul mic, arata ca $i aiei s'a primit forma de la paraclisulCoziel.

Cu acestea tipul bisericil muntene era flIcat. Prldvor deschis, naospronaos, agent!, in sfirsit,sint incaperile. E un singur turn de-asu-

pra naosului. Firldele in douii caturi alcfituiesc podoaba pe din afari ;

$l si

sl

Iarasi

Ivealfi:foarte

$i si

si

112 Istorla Rominflor in Chipurl $i Icoane

supt strasina alearga zimfit roil. Caramizt aparente infioresc parefil ex-terior!, unde nu s'a fficut niciodata zugravealli. De Ia Arges s'a luat unsingur element, ciubucul, care poate ft simplu, indolt, intreit, liber sautivit cu zimfi. Asa se infafiseaza Bucovaful cel vechlu de Raga Jiu, zidirefoarte bine pastrata. Snagovul, curalit astazi de ponosul tencuelilor, nuse aratfi alifel. Bucurestenit pot vedea aceleasi lint' la MihatVoda, indeal, uncle reparafia unui egumen grec, la inceputul veaculul at XVIIIlea,n'a adus decit usort not, de plata sepals, in usa de intrare. Tot asa vafl fost Radu-Voda, innainte de a o innot Radu Mihnea, deal atuncicind era numaf ctitoria lul Alexandru-Voc15, bunicul acestut Domn ; astaziavem o zidire'cu totul siricata de o prefacere moderns. Tutana din Arges,Manta cu chelluiala lui Mihnea, tatal lui Radu-Voda, va fi avind aceleasilegaturi de lint'.

Si alai deci, architecture de caramida ciment, architecture firi-delor simple si a turnulefelor unice invinsese pe de o parte lemnul sfirac ;tar pe de alfa marmura aurita viipsita cu albastrul azurulut. Ea eramai potriviiii cu clime noastra gi cu nevolle noastre.

VIII.

Lie° fare si in cealalta, veacul at XVIIlea n'a innoil in privinfa,podoabelor.

In Moldova, intaiul printre monumentele noua e Sucevila (Buco-vina). 0 acopere Inca stralucitul vesmint at zugravelit exterioare. Infra-rea e laferala, si un pHs:Ivor cu stalpi, ca Ia Mitropolia din Tirgoviste,a fost alipit penfru ca s'o apere. Se vad contraforturi feresire inguste,de Jur Imprejur. Turnul e mic, supfiratic. Wenn cuvini, afara de ace,adaos at pridvorului, o biserica a lui Rares.

Sucevila fusese inceputa inca de mutt, cind domnia Petru $chio-pul, dar ctitorii, Movtle$1it, n'au mintuito dealt atunci cind unul din ei,leremia, era Domn, deal in cel d'intalu ant cart deschideau veacul nou.Cu citiva ant mai incoace s'a sfinfit alts biserica de manastire bucovi-neana, Dragomirna. A1ci insa decoralla cea nouli apare, podideste dintoate partite. Toate toate ferestrele, intreg turnul, toate linille bol-filor gottce sent numal tradafirasi floricele. Biserica e acoperita deun &iglu de sculpture minunata.

Clitoral a fost aid un master caligraf zugrav, Mitropolitul mot-dovean Anastasia Crimea. El a pastorit si sub Stefan Tomsa al II-lea, $iaces! Domn, impovirat de pacatele batrinului Lapusnean, a volt sa-iialba, la rindul sau, un maref loc de ingropare. El a ridicat Solca, pemainl unui rialef ce se versa in apa Sucevel, dar n'a domnit de ajunsca s'o mintuie, legatura Solcai cu Dragomirna e cam aceia care erainfra biserica Argesului gi Mitropolia tirgovisteana.

Radu Mihnea, Domn in Moldova, repara numal biserica din Hir-lau. Oinerele sau, Miron Barnovschl, di la Toporaufl o imitatie a bise-ricilor lui Stefan, pentru adapostul oaselor parintelui sau. BiserIca Bar

sl

si

sisi

si

usile,sl

si

si

si

Vechiul mestesug be clAblre 113

novschl din Iasi, inchinati de acelasi Domn, a fost cu total schimbat6 $tnu ni poste sluji In nimic.

Lui Vitae Lupu, care-al incepe Domnia la 1634, 1 se datoresc bi-sericile iesene Trel-lerarchii. sau Snail! Voevozi, st Gotta, dintre careaceesta din urma a fost facut6 pe temetia abet zidiri, de in sfirsitul yea-culut al XVI lea, a boierului Coles. Oo lia a fost schlmonosit6 de egu-menll greci, at ast6zt se vesniceste asupra el o reparalle dintre aceleala care si schelele ajung si putrezeascri. Tret-ierarchil a iesit larbsi is

dar nu WA 36 se piece idellor artistice ale omului care la not edictatorul fare nict-un fel de riispundere, far& de Miner'', at tuturorrestaufartlor, d. Lecomte de Noii.

Din partea d-lul Lecomte s'au exprimat p6rerile cele mat exage-rate cu prIvIre In aceasti blserIcii, in care dsa descoperla elemente ra-siiritene de tot solul gotIce, acestea din urma imprumutate cigar dela monumentele scat renane (de In Bin).

De fapt, avem o cliidlre in stilul moldovenesc lipic; materialul fundins6 mai bun decit orlunde numni platrii tare si marmura, biserica apulut primi doufi tumuli, in loc de unuL In sApAturi se intilneste ca al isDragomirna ciabucul muntean de incingere, Borne, cu care se deprIn-sese lames mat d'Innainte, in est si la ferestre, in local vechllor ca-dre golice de Hail drepte sau de arce frinte. $1 zhnill obisnulit in cladl-rile muntene se intimpina Is monumental in care Vasile-Vocla a volt siistring6 cu orice cheltulali ca °clinical% Neagoe Is Argea tot ce sestia at se putea mat frumos in architecture timpului sau. Nu s'au 'Mat ft-ridele, care s'au emit ins6 aid poligonale, Wei discurile de small verde,care, inviate din vremea lut Stefan-eelMare, au scums forma unor nas-turf, nIci modestele cadre gotice din acelasi

Cu o parte din aceste elemente, Vasile a inzestrat biserica sadin Tirgoviste, Steles, pe local unet clidIrt mai miirunte a tatblui sAn.Chibucele, turnurlle cele doui poligonale, restart de smelt se vAd al aidplinii aslAzi.

Urmasul lui Vasile-Voclfi, Oheorghe Stefan, a incercat a6 feel un!ecru al mai frumos in biserica manistIril sale de la Cain, in musceleleBacAulut, pfina astlizt avem supt ochi podoabele inflorite cu caremesterli sit au lost darnIci acolo, dar scare nu se pot asAmAna aid pedeparte ca acele de Is Trei-lerarchli insi$i. Caracteristicli e al aid floe-rea largfi, Infolatk care se apnea pe Coate nervialle u41Ior, ferestrelorsi bailor qI e ca un fel de pecete pentru acest limp.

0 gAsim al Intro noui nignistlre domneasa, be Cetlfule, pe untildin dealnrile lutosse din preajma laatlor. Ala Duca-Vodb, lost bolerat hit Vasile al al hit Oheorghe $tefan. a Intins bribe de frumuselb, a li-pit Bort, a incadrat In Brill intretliate ferestrele. El a pAstrat celedela turnuri ale rnodeluhil non.

Mai este, indata dupli aceasto, inch tin Doran al Moldovel ctilorIn infelesul cal mare. $tefan Petricelcu a fAcut linga tirgul Siretlului dinBucovina biserica Sint, Onufrie sau ,Minfistirea. Dar el n'a incercat

Ivea15,$1

$1

41

limp$l

$1

pt

114 Iitoria Rominilor in Chipuri el Icoane

podoabele mai de loc, el a dal numai 0 zidire oarecare. Tot el trebuiesa fie apoi acela care a dada, in cel mat curat sill muntean din acestlimp, biserica Sf. loan, tot acolo in Siretiu.

De acum innainte, se mai intilneete in Moldova incercarea Cante-mireetilor in Miera, foarte saracacioasa. Supt ce! d'intaiu Fanarlor,Origore Ohica zideete Frumoasa, pe un at treilea deal, linga al Oa late'el Cetaju ii. Dar scum stilul e luat dupa cel apusean din Polonia. Camsea e si la Sf. Spirts:len din Iasi, al Racovifeetilor.

Pe incetul se alcatuieete atunci stilul modern al bisericilor moldo-vene, adus in buns parte din Polonia. Iata ce-1 formeaza. Stranele numai au abside; clopolnila e lipita de biserica, face parte dintr'insa;prin ea se antra ca printr'un pridvor. De la acesta se trece intr'un pro-naos, care nu e despartit prin nimic, nici prin stilpl macar, de biserica.Podoabele lipsesc. Cladirea e insa cu mutt mai incapatoare el luminoasa.Celltoril din Moldova ai acestor pagini nici nu-ei pot inchipui altfel bl-serica.

IX.

Citva Limp insa, architecture munteana da lucrari foarte frumoase,el adeca pane dupa jumatatea veaculai al XVIII-lea.

Mate! Basarab, conlemporanul lui Vasile Lupu, bogat el el, dar multmai putin trufae si foarte stringator, a facut multe bisericl, fate de celedoua singure zidiri ale vecinului el rivalului sau. Bucureetenli au avut deIa dinsul Sarindarul, care s'a darimat facind loc unu! pare. Pe muntesus, in Oltenia, el a durst Arnota, pentru ca sa fie ingropat acolo, lingatatiil sau. Spre Apus, el a fost ctitorul cel non al Strehaiel, ei ea facutaodinioara de Craiovesti. Der a cladit din nou biserica din Cimpulung.

In Tirgoviete, a lui e Sf. Constantin, care se darima. Doamna lui,Elina, are ctitorie Ia Herastli din Ilfov. Urmaeul sau, Constantin Basarab,adeca mat mult evlavioasa lui Doamna Balaea a cladit Mitropolla dinBucureeti, Sf. Vim.' din Tirgovlste, manastirea cea noun a Jitianului etbiserica din Dobreni.

In toate aceste cladiri e acelael forma. Ea nu innoieete nimic %fade stilul, studiat mai sus, de la sfireitul veacului at XVI-lea. Este sau nupridvor, care, cind este, 'rebate sa fie deschls. Absidele stranelor potlips!. Podoaba e numai din zImil, ciubuce el douli rindurl de Bride.

Tot aea zidesc Cantacuzinil prin anti 1660, cind erau boierl: do-vada biserica din Golan!. In acelaei limp face dupa acest model bise-rica din Dragoslave, cea din Cerneji GrigoraecuVoda Ohica. Clopotni-fele ce s'au pastrat sint marl, el cauta sa se apropie de turnul minas-Unit cimpulungene.

X.

Unul dintre aceeti Cantacuzini,a caror mama era fiica lui Radu-Voda Serban,*erban Cantacuzino, ajunge Domn la 1678. Mai mindrudecit cel mai multi stapinitori din acest limp, bogs! el puternic, el urea

=

Vechiul meStesug be claoire 115

sell face la Cotrocent, unde se ascunsese de urgia dusmanilor set, amfireata biserica de ingropare. intrebuintind monumentele contemporane,el se indreptii si cetre minunea, de mull uitate, a Argesului. De acolo-0lua grupa de stilpi din pronaos si aleasa podoabil de nor' si chipuri ausii de intrare si a ferestilor. Dar forma amine cea veche : pridvorulusor, luntinns, pe stilpi foarte frumos sapati, si Oral urmindu-se in chipde cruce, zidurIle sint scum uniforme, varuite.

Ceva mai terziu, Mihat Spetarul, fratele lui Serban, face dragelasabisericute de la Coltea, in care stilpii pridvorului si cadrul usii sint celputin tot asa de bine sepate ca la Cotroceni.

Dar ullima forms strelucite a stilulut muntean, in care se unescatitea elemente, ode Brincoveanu, care a respindit pretutindent biserica-none 0 a ridicat din farina sl praf pe cele vechi, in cursul unel marini-moose Domnii de peste doufizect si cinci de ant. El a innoit la MItropo-lia din Tirgoviste, la Curtea Domneascli din aceiasi ores, cledtte dintruinceput de Petruoda Cercel, fratele tut Mihai Viteazul, la menestirileGovora, Bistrita, Cozia, poste si la Tismana, In Olavacloc, s. a. El slDoamna lui, Stance, au fost cea d'intalu ctitorl In Biser1ca dintr'o zi, inBucuresti, la Surpatele, st mat ales in necropola strelucitii a Hurezuluioltean,.unde n'avura norocul se se odihneasce de veci.

$1 Brincoveanu a privit cu find spre frumuseta veche a blsericildin Arges. La Hurez el a pus, ca st dincolo, un cerdlicel innaintea pr1d-vorulul pe slap!. Ocnitele de sus cuprind roate de sculpting. Briul careincInge biserica are tot felul de impodobirl. Cel doisprezece Alp! atApostolilor nu se mai vad in pronaos, ca la Cotroceni, dar doue tur-null se urmeaza in lung. Ian lucrul stilpilor pe cart se lase pridvorul,doisprezece la flamer, e cu adevfirat strAluclt. Cozia se aprople de a-teastii frumuselii, din care se gesesc elemente in toate cledirtle brinco-venestl.

Inspiratorul lui Constantin-170de poate se ft fost acel clanger dinIvir, mester in toate mestesugurile, zugrav, sculptor, de butte same cin-taret, turnetor, sepetor in lemn, tipograf, scriltor, cavinte tor, avid Antimcare a inneltat Mitropolia feel suind treptele jefulul archleresc. Dupemoartea tut Brincoveanu, s'au mat ridicat supt aceiasi supraveghere alui Antim biserica ce-1 poarta numele in Bucures11, biserica Sf. Apostolln aceiasi resedinta, menistirea olteane Dintr'un lemn. La cite una formaa fost cu totul schimbata (ca la Antim, dar ceia ce a remas la toatee decoratia sculptate.

Aceasta va stiipini de acum in toate zidirlle muntene, 11 va da totInteresul, !coati noutatea si frumusetea.

Biserica de la Veceresti a lui Nicolae-VodS Mavrocordat (mintuitela 1722), o minune a timpului, impune si astazi prin stilpli pridvorului

116 Istoria Romini lor in Clupuri Qt Icoane

deschis, prin stilpli paraclisulul, al caselor egumeneuti, cart se intreccu cel din Hurez, u1-1 pot intrece. Aid mat sint ul stilpil din pronaos, fru-moase pith/rice de marmurii, cu capItele corintice. Zidurile sint destutde tar! ca sa lie fret turnurl, auezate ca la Argeu, dou6 pe laturl uI analla mijloc.

Paniellmonul lul Grigore Ohica (t 1752), alts manastlre din preajmaBucureutilor, a trecut printeo reparalie temeinica ul sit/ cu mutt in urmeVlicareuillor. Iar bisericula archiereulul de Stauropolis (aua numita Sta.vropoleos) din dosul masivului palat al Postel din Bucureuti, prIvit6 deaproape le in deplinfi cunoutinla a celorlaite monumente de arta mun-teanA, place, dar nu nimeute : once se ail& inteinsa este ul alurea, ma-car am decd nu mai bine.

Cu aceasta, vista artel rom6neutl in acestalalt principal se incheie.Mat depar'e nu se mai iscodeute nici micar un sill modern, ca acela dinMoldova, ci unit vor !mita crucea cu pridvorul pe stilpi 01 nit singurturn, tar all!i vor culege din formele bisericIlor greceuti. Slablcluneamaterialelor fact/ 66 nu se poati face turnul decd din lema, pe caretacopere urita linichea vipsiti viral Cutremurul de la 1802, arAtind pH--inejdia ce amenini6 parille mai innalte ale clidirilor, ajut& din parted laaceasta clatIni, care ar trebui cit mai lute de/dill/feta.

innaintagil noutri, .barbarilm. muncind ante de anl tut pe acest leren.ni -au !hat aceste comorl. Noi, cart nu mat putem urma o tradille dearia proprle, trebute si ni pfisfram mficar moutenlrea. Clue ar puleszice ca n1 facem datorla ? Uneorl lasim a cads, alie orl reparam,d//tulle orl WA aua, incit ruinAm ul frumusela clfidlril ui visited/I feel.

'Mae conbucatoare ale poporului romanesc i17

Ideile conducatoare din vista poporuluiromaneso.

Popoarele foarte innapolate sint ca oamenli cart trilesc fillconetlintii: ele n'au nevoie de o ideie care si le indrepte, si le ly-mineze ei si le duce la o Pull vrednicii, pentru binele for el pentrubinele omentrii. Ca el ace! oameni Uri noroc sauvrednict de milk filmic&nu etin sail intrebuinfeze norocul, ele triesc de azi pin& mini. Nimic nuleagi pe om de vecinii sit decit interesul de hrani sau de petrecere,nimic nu leaga o generafie cu all& generafie; la stingerea liecirela din-Ire dinsele ramine numal o moetenire de lucruri, el nu una de amintirlfrumoase sail de innalfitoare gindurtt Sufletul comun se naete unmet infeta unet primejdii de nimicire, el el nu e eland all ceva decit InstinctulMese de a se pistra pe sine, pe care' au et dobitoacele, in deosebi oilin turmi.

$1 in uncle popoare imbitrinite, sclizute ca insueiri, apropiate depeire, se vede de care cugetatori, cu o indreptifiti grija, slabirea elstingerea Ide ilor conducitoare. Atunci interesul stipineete lariel singur,ca in timpurile cind °ameni din acelael 'singe, traind pe aceleael locuri,se sfielau pentru pradi, sau pentru cletigarea and plicerl, sae pentrupofta de a fi unul mai mare decit cellalfi. Ideile conducitoare au dam'stint de a aprOpla el a infrili pe oameni, mai presus de mice deosebirtde fire, de situafie., de bogifie, de vristi : ele se poste Ace cif fac partedin vista religloasi a popoarelor, el slut adeci acea religle, ce are depreoli pe cel mai marl, mai bunt el mai luminafi oameni din fiecare ge-nerafie. Pe cind, din potrivi, interesul e plzmiliref el gilcevitor: el des-parte un popor in close care se vrihnieesc el in aceste close chiar,dintre care nu e out care sit' nu urmareasci mai multi putere el pliceredecit cellaill, egoismul cel ran, lubirea pitimaei de sine el numal desine, scapi din lanfurile cuvlinf it el datinilor bune el se riptide silbatecasupra bunurilor lumii. to acest fel, socletatea se face vijelloasi, veentcturburatii, nelinietiti la lucrul el, lipslti de siguranfi in pastrarea roa-

118 Istorla Rominilor In Chipuri si Icoane

delor lui si impiedecata in cugetarea mai innallfi. Oamenil se stmt tomai departe unul de altul, legfiturile ce sint silifi sa incheie, nu mai sintdecit false si trecfitoare. La urmii, un popor bine intemeiat, incillzit delublrea intre al sfii, disciplinat si viteaz sham& lesne pe cel care ajun-seseelipsit de idel conduciitoare, it robeste si-I lea locul in rostul lumii.

Yn maturitatea for sfinfitoasi insa, toate popoarele isi an ideileconducatoare, cu alit mai dfitlitoare de izbindfi sr fericire, cu cit pfitrundmat adinc si cuprind pe mai mull! dinire frafil. de neam st de tars. Le -amavut SI not, ca si popoarele celelalte ce s'au impartasit de . culture. Leputem urmari din cele mai vechl timpuri asupra cfirora ni s'au pfistrat

pane astazi. Le-am primit de la 'Adrift ca luminoase pietre scumpeimbricate in aural curet al jertfelor, sl sintem datori a le rasa urmasilorfate lipsil st neacoperlte de ceafa neingrijirii. Cu cit ele au strfilucitmai tare, cu atita am rfiticit mai pulin, am intimpinat mai putine pri-mejdii, am ajuns mai rfipede si mai sigur pe drumurile grele prin caretrece, bfituta prin multe feluri de furtuni si pinditfi de multe feluri depeire, viala oamenilor. Cind lumina for a slfibit prin vine noastra, multidintre not au. rimes in urmfi, s'au rfitficit pe able plaiurl, sau cazura inmina hofilor strains, cart se afineau in cale. Asa am ajuns sfi nu mai avemastazi nicl Bucovina, nici Basarabia, sI numai cel mai mare si mai neas-teptat dintre noroace a fficut sA nu plerdem pentru totdeauna frumoasafeel a iliulat, de la Severin pfinfi la Rimnic, pe care doulizeci st unul deant (1718-39) au avut-o in mini Austriacti.In acele timpuri neamul nos-iru s'a strecurat acid st inflorat de griji, ca intr'o noapte grea fare lu-mina din ceruri: nu s'a ciniat atunci, nu s'a vorbit, nu s'a scris decitarare ors, ici si colo, ffira incredere st avint. Ca plumbul a apfisat asu-pra noastra grija pasului ce va trebul fficut innainle prin acel intunerecnegru ca moartea.

$1, dacfi ne-am innilfat tetras', dim& am putut pfistra ce mai rfimi-sese din flints noastr5, &mil am simlIt tarfisi supt picoarele noasire obo-site cares cea buns si ne-am intremat mergind pe dinsa, si ne-am intorsla veselia siguranfil, si cintecele, indemnurile, cuvintele de nfidejde s'auridicat larfisi tot mai limpezi, mai puternice, mai dese din mullimea cfila-toare, at cfirei drum de veacuri nu se poate opri; dacE de la o vremene-am gindit si la cei pierduli, cercetind despre dinsa, descoperindu-i indepartfirl sl incercindu-ne a-i mintul dintre dusmani,aceasta se datorestenumal ivirli din nou a Ida conduciitoare. Cite unul din drumefii neno-rocIll a Oat unde era piatra cea -scumpfi, a curfillt-o, sl mina rut a ridi-cat-o cu evlavie si lubire sus de-asupra milioanelor de capete nenorocite.

Alfituri de adevfiratele Wei conducitoare sint aitele care prin vi-clenia sau neprIceperea unora 1ncearca sa II tea locul. Ele sint mai reledecit chlar intunerecul, care poate opri pe roc si duce in mfisuri de si-guranffi. Lumina falsfi e insA ca focurile nesigure care fluturfi de-asupramlastinilor ce inneaca. Am avut si not astfel de luceferi at rfitficiril stpierzfirii, si cit r5u ni -au fficut nu se poate spune.Mal eau fficatoare s'auarfitat acele Idei gresite care se pareau mai asemeri cu cele bune, ce

atiri,

!belle conbucatoare ale poporului romanesc 119

mingiiaserg st ciliguziserg. $1 eels ce e mat rgu, e ca le avem si astgzi.Clase intregi de °amen! obisnuffi, cite un cugetgtor chiar, cite un cintg-ref, se indreapti dupg ele sl nu yid spre ce adincimi grozave se ducsau vreau sa duel pe alit!. Si pentru a li nate zidgrnicia, se spun celece urmeazi. Din intreaga .noastrii vialg de sese sate de ant in acelastcam% si in aceleast forme generale de Stet se va desface sl mat bineadevgrul greselile se vor infatisa cu atit mai neindreptfifite si vrednicede toata osinda oamenilor luminafi, cuminft si lubitort de terra.

I.1

intgla noastrg idele conducgtoare a fost !dela cresting. Cum s'aridicat ea la aceasta innaltime sI la aceasta chemare, se infelege lesne.

Cel mai depgrtafl striimost a1 nostri, neamurile traco-ilirice, dinCarpali si Baleen', erau in adevtir pggini. Dar cind Roma lui Tralan astramutat hare dinsil colonistii et, hug' din toatg fmpgrfifia, cifiva dintreacestia au trebuit sit' fie crestini. Cit de pufini sg fi lost, ei au trebuit sginvingg aici ca s1 in alte cgcl legea cresting avea in sine insusirilece asigurg biruinfa adecg,innainte de toate, cea mai mare iubire de °a-men!. Cind Impgrafti din veacul at IVlea au fost si el crestini, se min-tuise cu pgginismul cel vechiu, din care au rams numat unele serbfitorisi datine, at cgror rost nicl nu mai sintem in stare a-1 Iiimurl cum trebute.

De acolo litnainte, luirea romans a Rfisgritulut, carets t s'a zis incurind lumea bizanting, a trait in crestinism si pentru creftintsm. Lucrulde apetenie a fost dogma credinfil, cele mai marl adunfiri, soboarele,cele mai pulernice parfide, acelea ce se alcatuiserg pentru un punct deortodoxie, talmficit de unit intr'un fel st in altfel de Oil; dacg patriarchulnu s'a ridicat asa de sus incit sii ajungg un Papa al Rgsgritului, cuvintule ca Imparatul el insult s'a Dieui in parte un patriarch, purtind odeljdit,presidind stnoade, hotarind lucrurile dezbgtute. Locuitorif Impfirfiliet nuau mai fost mindri ca erau cetafen1 romani, ci au fost impgcaft cugindul cif sint adevgraii fii drept credinciosi at Bisericel lut Hristos. Le-gea &Mg, legfitura de cfipetenie a trecutului roman, a Minas tot matmult in umbra ; acum legea e religla, cum mfirturiseste si limba noastra.Dusmanul n'a mai fost dusmanul Statuluf, at stipinitorului, ci dusmanulBisericil, at tut Hristos rgstignit pe truce. Literature au lost cint4rile bi-sericesti, laudele sfinfilor, oratorla, predicele, fliosofia, dezbaterile dog-malice; abia cite o cronica a mat trait pe linga dinsele, pgstrind s! sttinraintimplgrilor de la Carte, pe lingg cunoasterea luptet necurmate, inn&untru st in afarg, pentru ortodoxie.Asa au trait o rifle de ant °melt dinimpfirgfie. De la dinsit s'au deprins a tral astfel cu sufletul Slavil: Sirbisi Bulgari. De la acestia loft, am luat st not ca idele conducfiloare: totulpentru Hristos. Orice am fgcut piing dug' anul 1650 spa cilutat indrep-tfifirea numal in legea cresting, in lubirea pentru dinsa, in jertfele pecare ea le core

Toata vremea noastrg cea mat glorioasg, Beets in wet fruitier]

$i

pert,

120 Istoria Rominlior in Chipuri,61 'wane

Domnilor romini a slat neatirnati supt cununi de ear, aceia in care s'aalcatuit st Domnla Terii-RominestI si a Mo 'dove', in care s'au cistigatbiruIntele cele mai desivirsite si mat roditoare, pentru care sa ft curssingele neamulul ecestuia, anti de la 1300 pini la 1500, cei doui sate deari at littera' viteze, au trait supt acest semni.

Trebuie si se tie in semi' ci acute& idele cresilni nu ers strinsmirgeniti la ortodoxie. Poporul numia, in adevir, pe catolicl tennispurcatig sl n'ar ft mincat micar din blidul tor. Netinerea posturilor decure catolici, feint for deosebit de asi face cruce, impirtisenia cu azimist Uri yin, sfintli cioplill ca 'dont, cinifirile tannest!, Coate acestea um-pteen de dezgust gt spaimi pe teranil deprinsi de veacuri in credintaRisitritului. Pint si un om cu asa de multi inviffituri ca Mon Costinscrie cu adinci durere de !aim& despre catolicul din Croatia GasparGrattan', ajuns prin anti 1620 Domn at Mo 'dove': ,Acest Gaspar-Vodiniclodati post nu au uvut ; ce, pre ascuns, in Coate posturile mince came".Cind, dupi infringerea Polonilor, pe cart Gaspar it ridlcasp, pentrutinatate, impotriva Turcilor, dot dintre boleti! sit it uciseri, de mutt numat cuteza un boier si apropie mini ucigasi de unsul Jul Dumnezeu, darcela ce nu se pules face impotriva unui Domn at fern, pistritor at dati-net posturilor, se putea face impotriva Frinculut pingiritor de lege; cape un Frinc 1 -au ingropat oamenii din irRprejurimi in bisericaa Ungurilor din Trott's.

Cu clued de ant innainte, Moldova mai avuse un Domn de altilege, pe Jacob Vasilic Heraclidul, ce se numla loan-Vocla si carafe Cara -1zicea ,Despot". Acesta era un Grec din insule, dar apucase a trece latuteranism si adusese in jail pe episcopul socinian Lusinski, pentru careface biserica cea frumoasi din Cotner!, care se surpi astizi in ripi, Uriingrinrea niminui. Niel el insi n'a cutezat si se infitiseze ca Domn deall& lege, el a primit coroana din mina episcopulul term', la Iasi, in bise-rica Sf. Nicolae cel domnesc, cliditi de $tefancel-Mare, at cirui chipmindru a privit de pe pirete aceasti parodie ce se sivirsla dupi o ju-matate de veac named de la moartea lul. $1 el a stat la orice prilej deserbitoare in biserica noastri. Irma lumea-1 'Annie ci nu st-a parisiteresul, si Ureche sale, in veacul at XVIIlea, dap& amintirlle ce traminci despre Despot: ,Se errata blind si tuturor cuvios st aeve crestin derept,far& la Irani' eretic, si avea sfetnIct de at sal, de o lege en dinsul; maiapol el-au IvIt si necredinta Moartea lui dupi citeva vorbe de infrun-tare din partea cipeteniel bolerlior risculati, uciderea Iui fire mita siUri sfiali, cid pans alunci Domnil fuseseri data morn' pe ascuns, tarnu In vileag, innaintea ostilor, de mina unui matt tater, se limureste prinpate eresului ce stitea pe fruntea usurpatorului. Se spune ci el ar fi luat$i policandrul deargint al minastIril celet noun de la Stalin°, in muftiSucevel,st de aceia nimeni nu s'a gindit si -i faci ingroparea cuviincioasi,-cle care se impirtisiseri pint atuncl sl Dom!i peril' de moarte

.cre5

.Lellnilor',

silnisa.

lbeile conducatoare ale poporulul romanesc 121

E adevarat, ca mai toji Domnil au ingadult an cler catolic, bachiar au primit cu chaste la Curfea for pe episcopal de aceasta confe-ale, carula I se zicea in Moldova, uncle el a ramas mat multi 'name,,,piscup" (al noatrl erau Vlifd/o/, pentru popor ca at pentru carturari).LajcoVoda al Moldovel a ingadult intemeierea in tirgul Sirettu a unelepiscopll catolice, care n'a Valli multi vreme, ci episcopli ei au ramasin Po Ionia. $1 Laico sau VisdislaVal Terli-Romanesti, de pe acelaal vreme,s'a inflifisat ca flu ascultator al Bisericil romane al a facut juraminte penamele sflnillor catolIci. Vlad Tapes, luind o rude catolica a lui MatelaaCorvinul, a flout profesle de catolicism, at flu! sin Mihnea a Post banal'.ca ar fl chat in eresul WWI Duhulu! Sfint ; de aceia l'au al gonit;nal cu invieraunare bolerli, pe cariI !erupt:flame prise macel. Alexandra-Voda, flu! lui Mircea, flu al acestuia Mihnea, a darult in Roma un epi-taf (aier), cusut cu our al ma iasuri dupe obicelul rasaritean. Petra Cer-.cel era socotit de lesuifil cart lucrau al in Ardent al in Po Ionia, ca anagent potrivit pentru scopurile for de convertire. Petra Soh !opal, Domnat Moldovel, in acest limp, s'a plecal innaintea adevarultd roman al, pecind states in pribegie la Nemil, el vorbia intr'una de dorinta ce are dea merge sa sarute piciorul Sf. Parinte. Mitropolitul Oheorghe Movi la cazual el in eresul" lui Mihnea cu privire la purcederea Duhului Sfint, pri-mind vestitul adaos In Crez : filloque. Tot alunci trecusera la catolictMitropolitul Moldovel, Anastasie, al °agora episcopal de Roman, a-mindoi Vladici carl-s1 pierdusera cirja. Attila pretendenf I se dau dreptbunt catolici. Deci pana pe la 1600 se vad adese ort innaintfiri ale Bi-aerie!! romane pe pamintul nostru.

Dar trecerile acestea la catolicism sau sprijinirea de titre Domnia acestel religli sint mat mull de nature diplomatic& Laic° e ingropatin biserica ortodox& a Radautilor, al nu e nicio dovada ca Lalco at fifost dus dupe moarte In vre-o blserIca a catolicllor. Se arata la Snagovlocal de odihna al lui Tepee. Dace Mihnea-celRau ar fi murit in tare, In.loc sa fie acts in Sibliul catolic de la inceputul secolulu! at XVIlea, el-ar ft Post asezat linga tatal sate. AlexandruVoda a lost inmormintal Isbiserica lui, ortodox& din Bucuresti. Pretendenlit erau de legea acelorpe Rugg cart ceralau. tar Mitropolitul ,catolic` Movila a cladit minas--Urea Sucevitei, al nu s'a deosebit prin nimtc, in toata 'Astoria lui, de eel,ce statusera innainte de dinsul.

Deci lemelul era ortodoxia. Mal presus de dinsa plutia in minteatuturora, fare deosebire, idela marl! comunitall a creatinilor, carl se potinlelege, cu toile deosebirea de confesie al de rit, al au datoria sa se-sfalutasca al sa se ajute. Aceasta Idea fusese Impusa de primejdia unelcuceriri a tuturora din panes Turcilor. Acestia se infafisau in °chit Dom -nilor ci boierilor noatri aaa de ingrozitor, nu numai pentru dorinia forde a cotropi, pentru cruzimea el lacomia lor, ci al pentru ca. Rind pa-gin!, ei Rigadulau adevarul adus pe lame de Hristos al strigat de pe in-maljimea crush singerate, pentru ca el amentalau necurmat nimicirea le-

122 Istoria Rominilor fn Chipuri 51 Icoane

gil crestine. Tura si prietenii, ocrotilli lor, aceia sint dusmanit omulufcare traieste in acest limp potrivit cu idealul, cu cerintele morale aletimpulut sau.

Boierul Vlad, care se rldica la Domnie impotriva lui Mircea-cel-Batrin, cu ajutorul Turcllor, code in curind, flindca cine ar fi putut spri-jinI cu Inima neindolta pe omul paginitor ? Ceva mai tarziu, Radii Plesu-vul, Turcilor, e invins de fratele sfiu Dan, Domnul sprijinit decrestInil din Ungaria. Alexandru-Aldea se crede dator a lamurt pe toff canumai ,,frica" 1-a Vomit sa se supule Turcilor. 0 intelegere cu adestia e-duce moartea lui Vlad Dracul. Tepes se apara si el oda% ca numaipentru ca e slab a fost snit sa paraseasca pe crestint, dar pe urrna cuce bucurie vesteste el ca a inceput lupta cu dinsii pentru terisoara" lui,lar, nu mai putin, ,pentru toll% tare crestinilor drept-credinclost"1 PeiruAron al Moldovel se sfaluteste cu toata tare, pentru a se pulea desvi-novali, oricind, innainte de a da bir Turcilor. De la inceput Stefan-eel-Mare se infatiseaza ca al dollea Ouptator pentru crestinatate", dupe moar-tea celuilalt mare Romin sl mare cretin al veaculut at XV-lea, loan Cor-vinul, carafe al nostri I-au zis totdeauna Iancu-Vodd. Pe Dowd! munteniRadu-cel-Frumos, eel doi Basarabi, Vlad Calugartd, el ii despretuleste cafapturi ale Turcilor. Dupe biruinta cea mai mare a vietii sale, cea de laPodul tnnalt, in 1475, Stefan incheie astfel vestea de biruinta pe care otrtmese la toll domnif crestint ai lumil: ,find am vazut not oastea ceamare, ne-am sculat vitejeste cu trupul armele noastre, si II -am statutimpotriva, cu ajutorul lui Dumnezeu celui atotputernic I-am invins stras-nic pe ace' dusmani al nostrl si at crestinatatit intregi, st I-am prapadit,st i -am calcat in picioare". Solil biruitorulut pentru crucea rasariteanamerg prin orasele in care se hinting de-asupra bisericilor crucea letting,care nu I se pare lui, ca Bizantinilor din 1453, un

primeascasemn de jignire st de

dusmante. Oindul din urma al tut Stefan e sa din non, impreuna cu Apusul intreg, unit pentru credinta, lupta cu Turcii, dusmanii ti-neretelor sale, rapttorit cetfitilor sale China Cetatea-Alba. Peste unveac aproape, cuvintul de crestin" e pe buzele tut Mihai-Viteazul, careseep& pe citiva ant piimintul sail de robia paginilor. In tare Moldovent-lor, cart ucisesera pe Stefan Lacusta, nepotul de flu al lui Stefan-cel-Mare, pentru ca-1 snail venit de la Turd, i1 banutau prieten al for stchiar 'Arias de lege cu dins% st cart gontsera pe Rares Tur-citul, Petra Schiopul paraseste Domnie si tare si fuge in Apus, pen-tru ca sa nu I se turceasca baletelul.

De acum innainte lubtrea de crestinfitate incepe sa mai alba uninteles. Clue tine la crestint in Tara-Romaneasca inseamna ca dorestecucerirea de cake Austriacl, tar, in Moldova, prieten al crestintlor souprieten at Polonilor e tot una. Terile noastre nu mai pot sta de sine, sinumat putint dintre boterl au o minte asa de inteleapla si cumpanita, in-cit sa judece ca, prin dibficie buns socoteala, poate teal mai departe

cel 'slab, in loc sa fuge de supt e ghiara supt alta. Un Miron Costin

Domnul

$i

$i,

$1

llie-Voda

$1

$1

!belle conbucAtoare ale poporului romanesc 123

scrie despre rAscoala lui Oavpar Oratiani cu Polonli : De 'Andel estefiecare Domn sa lie despre partea crevtineasca, cu aceasta tars, cidtraievte in statul sau ava pane acme, pentru jeri crevtinevti stapans astral in rindurile sale, insa cu infelepciune, nu fare socoteala vifare temelu, ca, in loc de folos jerli, sa educe pelre; cum s'au prilejitvi in vremile noastre in citeva rinduri, de adusese a multi nesocoteala vinebunia mare cumpana acestul Flamini'. Dar, mai tiner1, mai focovi, maiuvuratecl decit dinsul, eel mai multi dintre boierit aminduror jerilor ju-decal' altfel.

Pe vremea Movilevillor, Moldovenii erau bucurovi de ocrotirea Po-lonilor, care nu H-a adus niciun sprijin, nicio crevtere in culture, ci nu-mai un bir mat mutt, vi multe ruinatoare tulburart pentru Domnie. Tot inaceasta epoca de dupe Mihai Viteazul, eel mai Inimovl vi mai vitejt din-tre Muntent se plingeau ea Radu Mihnea, Domnul pus de Turd, nu e inzadar fiul lui Mihnea Turcilul vt call tine pe linga dinsul o sums de ru-de turcestl, facind fare de batjocura. SA H vie Domn de la Imparatulcrevtin 1 Peste citeva zeci de ant, acesti crestini inflacarafi avurit bueuriasit' vada marea inriurtre pe care Ardealul o avu asupra terilor noastre-pans prin 1660.

De aici innqinte, iaravi crestinii, spre cart se innalla nfidejdile, sintcuceritoril ce se avteapta. Creviinatate vi neatirnare se inlatura una pealta : a fi cu crevtinii inseamna a fi supt crestini. Origore Ohica, iubitorde crevtini, tradeaza vi fats de Imperial! vi fajli de Poloni ; el se face atrece la catolicism vi numevte Leopold, dupe Imparatul, pe un flu al sfiunascut in Imperiu, dar la urrna el nemerevte totdeauna la Constantino-pol, unde 1 s'a vi sfirsit viata. Stefan Petriceicu. boier Inca final., bun,dar cam slabuj de minte, face tot ava, ins& din tabara Polonilor el, matpujin dibaciu vi mai cinstit, nu mat nemeri drumul la Tarigrad, ci, chip&1683-1684, cind se ivevte pentru Wilma omit ca Domn trecator prin vo-le Polonilor, el traieste in intunerec, ca o jeriffi a !deli crestIne. $1 all!!dintre Moldoveni, Hincul, Dame, cart se ridicara impotriva lui Duca-Vocla,,Hijdau, Dragujescul, viseaza tot cucerirea polona. Miron Costin vi alit!se ascund in Polonia, cum se ascunsese odata un Nistor llreche, vi acoloMiron, ca un cariurar, scrie Polonilor In versuri vi in proza, aratindu-11in chip ispiiitor prejul ce ar area pentra dinvil Moldova ; el pune odatain scris vi condijille in care boleril moldoveni ar fi'bucurost sa se su-pule regelui. Cind Polonli ataca la rindul for pe Turd, Sobieski gasestein amindoua navalirile sale in Moldova, la 1686 vi la 1691, oameni bucu-rout cli pot sa primeasca irt jara lar Crain cretin. Moldova-de-sus ra-mine in stapinire polona, vl toata mazilimea tinara, precum vi multi din-tre boierli de aceiavi vrista, alearga cu bucurie supt steagurlle rohmiv-trilora vi horanjlior` regal!. Cel mai mare viteaz din toata Moldova,Turculet, slujevte la Polon'.

Pe atunci, $erban Cantacuzino, Domnul muntean, infra in injele-gene cu Nemjil, ca sa 11 inchine jara vi, (lac& el ar fi cerut mai pujln vt

124 Istork Rom tailor In Chipuri sI Icoane

er ft vrut WI dea mai mull, se ajungea la o Tavola 15. De pe la 1690 in.tnainte apol, fl Moldovenil si Muntenti keep a cerca lucrurile in Masco-va, unde se ridica o mare putere cresting, en an aft Imparat.

Acesta e Iasi ortodox, si scum incepe o a trek periodda in des-fasurarea ideli crestine. Ea se preface in tde le ortodox&

Chiar dupA ce Petru-cel-Mare, Tarul rusesc, se opri In Iasi (1711),.1n calea care socotla el a se va opri named in Constantinopol sci

care fu intrerupta de infringerea de to Sant lest', ochil Rominilor maicAutarli un limp cm incredere pe Austriacl. In tot limpet Domniel idBrincoveanu, acestia 41 pastreazi prietenil lor in Tara-RomAneascA. LaInceputul unul nou razbolu ca TurciL o partici& munteanfi 11 dA in minape Domnul fanariot, turcesc, Nicolae Mavrocordat; ei se bacuri dintoatA inima cind Austria pastreazi. mficar Oltenia, unde cirmul an limpca Ban clipetenia particle!, Gheorghe, flu! lui Serban Cantacuzino. Daradministrafia cea awl& a Olteniei nemulfaml pe Coats lumea, mai alespentru cA nu fines in same datinile sl exploata fara firA crufare, penultVistieria imparateasci. In Moldova Vas! le Ceaurul incerca sa pregiiteasciilui Mihal Racovif A soarta lui Mavrocordat, insa nu lzbuti. In 1739, Olte-nia fu data innapol in minile Domnulul de la Bucuresti. De Wand Aus-triad! si-au pierduf insusirea de represintanfl at Heil crestine, rAmiindnumal cu ace's de cuceritori. $1 ei se ingrijirA a dovedl aceasta, rfisla

4nd, In Coate formele diplomatice, Bucovina noastra, cu Snceava si Pat-na, Scaunul st mormintul id Stefan-eel-Mare, la 1775. El mat yenta ode/la 1788.91: Domnul moldovean, Alexandra Ipsilanti, se Iasi prins dedinsii, tar unit boleri munteni il chemarit in tarn lor. mire acestia era stpoetul Vlicaresca. Dar la plecarea lor, in 1791, nimenl nu II-a plies pettrinfi. Se stie ca, pe timpul rfizbolului Crimell, am mai and, in amindouliferile, o administrafie military austriacfi, dar bucurie pentru dinsa n'a maiaval, data aceasta, chiar nimenl.

Dragostea pentru Rust a final mai mull, de haiku! ortodoxlei lor,care Incalzia de o potriva pe feran, pe cleric, mat ales pe cleric, care

-era bucuros sA Iasi innaintea strAinulal pentru a -i strops cu aghlazmamondlrul si a !nitride cruces pia buzelor din cart testa wield RicomiefflamIndeal pe boler. Ea se intinde de la 1711 piny la 1830,vre-o satA-de ant.

In 1711, purtarea Rusilor fusese cuviincloasS, de In Imparat pingin cel din alma ostas. Rusts plerdura insA malt prin nelzbindA, asa demull, incit pin& SI Tarul era si fie Fins de Turd. A doua oars, in 1739,a fost, din potrivA, in Moldovacaci mai departe n'au !recut ostile,jafulcel mat strasnic din partea tuturora. La 1769-74, Rusil au stat In amin-doul !erne sese ant, kind provisii, oaks!, daruri, petrecind ea bolerimea,Id la urmA el Mara pe Austriaci a lua Bucovina. In 1788-92al patruleaTfisboluel cautA a pane in fruntea aminduror ferilor pe Potemchin,emantul disgrafiat al Tarim' Ecaterina a II-a. Dar nu pentru Potemchin-VodA se jertfla toatA lumen la not 1 In 1806-12, apostolll si arhanghelll

Melte conbucatoare ale poporului romanesc 125

ortodoxlei ne anezara formal si, snip sa-si paraseasca prada, el plecar&cu Basarabia in gura. Nu peniru aceasta se jertfise Inca odala toe% Ro-minimea de la Dunare I In 1828-34, el strIvIra leranimea noastrii, puind-o.sa traga carele ca bolt si lasinduI, dap& cuviniul emit' din capetenideoatilor imparatesti, name! °chit ca sa plinga ; pe bolerl II strunira atumilira in tot fetal, zvirlinduli in Mr prin cizma lul ioltuhIn Wien', sem-nul boteriel. Nu pentru aceasta singeraseram Waal! In 1853, Ru01 pa-trunsera din non peste Prat ca sa ramiie, al numai Europa, unit& In po-triva !or, it arunca innapol, invinginduI in Crime's; ea ni dada innapoiiinuturile de jos ale Basarabiel. In 1877 am scapat Uri indoiala la Plevnape marele-duce NIcolae de soften generalului Curopatchin, far ca mut-lamita ni se smulse si acea zdrearda basarabeana,lucru ne mai pome-nit in analele aliantelor dinire State.

!dela crestIna in anima el forma, ortodoxa, murise pentru vecIl ve-cllor, al in mintea batrinulul celul mai evlavios.

II.

In veacul al XV -lea mat ales, Europa appseana incepu sit vada cevain afara de hotarele impuse de rellgte.In cugetaree, simlirea al arta lamavechi, ea descoperi o bogalle, o frumusefa at un folos care-I fuseseraascunse pane alum'. Cercetarl se incepura cu privire la acest trecut amde indepartat, llmbile clasice fora studiatepretutIndeni, in boats ramurileviefil tufletestl a popoarelor noel& se ImIti cu striduinla anticitatea.

Miscarea aceasta, care se dovedi neasamanat de roditoare st a-duse ce dinsa ally literatura, alt& aria, la urma char, ail& stlinfa at un'fel de filosofie necunoscut parka alum!, se pntea Intinde in Rfisarit ne-mat ecolo unde limba kiln& mai ales era bine cunoscuta, ca una ce fu-sese de la inceput limba bisericli al a Statute'. Deci, lingerie el Polonia,spre marea for fericire, se impartaaira de Renastere, not insa, earl In-trebninjam Itraba slavona in dratorll si in slujba dumnezelascit. nu. Ampaatrat Inca vreo seta de an! o literature sfiraca, margenita la operelecarat religloase, al, acestea neputind if originate, la traducerl mai maltsae mat palln bine facate.

Inca o urmare a Remitter!! era acela ca Tiede romans, mutt metbine canoscula decit cea gzeceasca, era admirata id Imitate in tot fetal.Namele Itallene, germane, francese, ungaresli chlar 9.1 polone, se prefa-.ceau am incit sa sane latIneate ; localltaIlle geograflce erne preschlm-bate In acelaal sees. Toll cantata sail pale in legatura inceputarne ter!,aI neamuhd cu vremlle statuette ale RomanItor sea ale Grec.ilor. Pan&al Tamil kaira coborilori al Int Tencer din Eneida lel Vergiliu, el nu itse me! use altfel decit Teucri ; Frances11, urmaal a! Francllor, ar ft avutstramoa pe an Frances; Seca!! din Ardeal tree &mill, blcult, deci SI-,clliant. $I cam tot de eaten.

Unit feciort de boterl pribegl invatan ins& In Polonia, pe carp ta-nnest' care vorblas innainte de toate despre Roma. El an trebuit &eats.

126 Istoria Rominllor In Chipurl *I Icoane

86 lea apropierea intre numele de Raminu, intre limba prumineascii,,l, Romani; asamfinarea de limbli H se impuse Inca de In inceput. Peatunci nu se putea face deosebire intre originea poporului si origi-nea lImbii. Limbo era invederat venita din cea latineasa; noi en toilinu puteam fi decit Latin!. 51 astfel de oda% se ridica perdeaua greoaiede despref, de siracie *I umilinfli care ne acoperia. Aureola Rome! in-cunjura fruntea feranului robit, a boierimil supusii tuturor poftelor fur-Testi. Ori ce-am fl ajuns s6 fim, era ceva asa de mare sa avem o obir-sie romanal

Innainte de once alt6 sarcina, aceasta obirsie trebuia luminatii.51pentru noi, dar mai ales pentru acei strain' car! se deprinseseri preamull a vorbi despre ,barbaric" Valahilor.

Inca de pe vremea lui Vasile Lupu, Ortgore Ureche, ucenic al sco-illor latinesti din Polonia, scrie : De la Rim ne tragem si cu a for cu-vinte ni-I amestecat grain!". Din scriitorul Italian Enea Silvio Piccolo-mini, din veacul al XV-lea, el mai culege stirea ca ar fi fost pe aidcindva un Flaccus, Heiman rimlenese, pe care, fireste, Enea Silvio Hcrease el, pentru ca sa-si himureascii numele de Wahl'. El se opresteinsii aid, urmind apol cu istorisirea pe romineste despre Domnit Moldo-vei, si numai despre ei.

Miron Costin, din generafia care urmeaza pe a lui Ureche, stiemull mai mull: gasim in el, in un loc cu o mulfime de nelfimuriri si gre-sell, mai toate elementele trecutului roman. De si scrie numal despreMoldoveni, acest boier inimos si carturar cuprinde cu privirea in cerce-tarea celor d'int6iu inceputuri st pe ceilalfi Romini pang la ArominiiBalcanilor. Pe toll it hotareste ca sint adevcarafi Halted.

Si tats di un om care nu invalase In Poloni, ci in Italia insfisi, laPadova, unde mergeau mull! Rasiriteni,Constantin Stolnicul Canteen-zino, prinde a povesti si el, tot innainte de anal 1700, despre Tralan siImparafit Romei, ce au domnit si asupra Dade! stramosesti. Mal limpede,mai sigur si mai bogat decit Miron Costin, pe care nu l'a cunoscut, elvorbeste despre cea d'intalu intemelere in aceste Orli, pe care Moldo-/mannl o numise descAlecatul" sau coborireasI colonisarea cea d'intaiu.

In sfirsit, spiritul Renasteril e primit de Dimitrie, inv6fatul flu al luiConstantin Cantemir, prin lecjiile nnui Orec cu stlinfa de latineste sicare invafase si el in Italia. Cetind cu sirguinfa in tot cursul tineretelorsale, el fu in stare sa scrie dup6 asezarea sa, ca pribeag domnesc, inRusia cea mai intinsa lucrare despre timpurile vechi ale istoriel noastre,Hronlcul Romtno-Moldo-Vlahilor. Pentru el nu mai e nici-o indoiala cisintem Latin!, ba 'Inca nimic nu ne-a clintit vre-odata de pe pfimintul cis-ligat de legiunile lul Tralan.

Acesti oamenila cars se poate adaugi si un harnic intregitor sicompilator, Nicolae, fiat lui Miron Costin, lucrasera mai toll deosebi,'Uri a se cunoaste sau a se rizima unul pe altul, pornind toll de be ace-

-Melte conbucatoare ale poporului romanesc 127

Jest lzvor, studille zise umanistice, pe care le incepusera oamenit Re.nasterii.

Calor! pentru astfel de lucrurl erau ins& de tot pulini pe atunci:citiva bolerl numai. Cetitorli obisnuiii, ceva mai multi, cu deosebire preoil, se muliamiau cu cetirea cartilor sfinte. Decl niciuna din aceste cro-midi nu s'a tiparit, $i o bucata de vreme ele au fost cu total uitate.

Pe atunci insa, o parte dintre Rominii din Ardeal trecusera, dupeindemnul Iesuililor, la Biserica Rome!, cu care se untsera, El 41 pastraulimbs de slujba, datinile bisericesti, insuratoarea preoillor, dar in dogmaerau una cu Roma. $colile catolice din Simbata-Mare, in Ungaria, dinViena si din cetatea Pap llor erau deschise scum invailicellor romini,cart plecau, cu deplina cunoastere a limbil iatine, din Blaj, resedinia nou.lui episcop unit.

Din Viena $i Roma se intoarseril deci prin /mil 1770-80 trei linencalugari, Samuil Clain, Gheorghe Since! $i Petru Major, cart n'aveau deloc hotarirea de a teal imbracaji in rasa la manastire. Toil Ire! aveau ace-least ginduri : so dovedeascd origina romarul, la cunoasterea carela ajun-sesera innainte de a II celit cronicile molbovenestl si muntene. Dar princariile pe care le alcatuira, ei mersera mai departe decit acestia. Lite-"Tie cirllice obisnuite pane atunci trebuiau parasite cu incetul, llmba Ire-buia sa fie salsa cu Mere lafine si astfel Incit totdeauna sit se poet&recunoaste cuvintul latinesc de la inceput: In sfirsit, sunetele strait ",vorbele straine" trebuiau parasite macar in sees.

Un alt lucru nou e tiparirea acestor aril. Prin scoli bisericesti,prin scoli de Slat, prin scolile intemelate dincoace de mail in cursulveacului al XVIII-lea, de Domnit zIsl Janarloita, cercul de celltort selargise foarte mull. Pentru toil acesti (lament se tiparira pe rind douaaril ale lui Petra Malor, dintre care una fu confiscate, si Dictionarlutde Buda". Acest dicilonariu de etimologli, aratind adeca de unde vinefie -care cuvint, n'a putut sa alba mare raspindire.. Din potriva, toata lu-mea a cent Istoria pentru inceputul Rominitor in Dacia', care a avutdoua ediiii in vre-o zece ant. Aceasta a fost de scum innainte BibliaNell !aline. $1 dascalul Lazar din Avrig, care a venit in 1817 la not dea intemeiat cea d'intalu scoala nationals in Bucuresti, credea in aceastaBib Ile.

Supt inriurirea acestel miscarl s'au format un numar de liner! dinArdeal, ca loan Maiorescu, Pepin Harlan, August Laurian, Simion Bar-nuliu. intemeiail pe mindria latina el au facut miscarea de la 1848 in Ar-dent, pe care au organisat-o dupe tradiiii romane st au descris-o intr'olimbs latinisata. Toil au 'recut, innainte sau chip& 1848, dincoace $i austapinit invalamintul. loan Maiorescu e intemeielorul scoillor craiovene,Laurlan al celor din Bucuresti $i apol al scolilor Moldovei intregi, Barna-liu, al scolii de drept din Iasi. Cel din WA, un Gheorghe Asachi in Mot-

128 Istoria Rominilor Sn Chipurl oi Icoane

dove, an Ion RAdulescu, zis Eliad, in Tara-Romineasca, an crezut, catoatA puterea sufletului lor, in originea Jaffna pe care a ol cintat-o, inversurl frumoase, cel d'intalu, care oi el invalase la Roma, dar n'au pri-mit ideia prefacerkilmbil pe latineole, ba nict chiar scrierea cu singurile'tiara 'aline. Eliad e autorul unut sistem de scriere, care a diktat citvatime of a fost primit at in Moldova.

Asifel se ajunse in anti 1860, cind acum filnja o Romania unite.Academia Romini din Bucureotl fu inflinfata. Cea dintaiu grip" trebuiase -1 fie formarea limbil literare, ca at cum limba literarA n'ar fi fostde mull formatA, hick' de pe vremea tipAriturilor bisericeoft, rAmiindse se adauge, fireote, potrivii cu limpul, neologisme ollinfifice. Laurian aIelevul lui, Massimu, cApfitara grija dicjionarului. El apAru in douel volumemarl al slirni o adinca ulmire. Limba era curiffitd Janda-I-se jumatate dincuvintele el. Celelaite erau cu total schilodite, ca sit se vadli mai bineoriginea Jaffna.

Pe atuncl se invAja in lea !stork Raminilor a but Laurian, careincepea cu Romul at Remu dadea anti &pi fundarea Rome!. In Ar-deal stApinia atlinlificeate canonical blijean Timotelu Cipariu, care, deoi un bun cunoscAtor at limbil vechl al an injelegeitor al desvoltAril el B-rea% scria late° ortografle de -paradA, mat mull cu vorbe astrAmo-aeon°.

a5coala lattnA n'a putut merge mat departe in cela ce priveote limbs..In studille istorice ea s'a pfistrai inca mull& 'frame, de al stabil& barcela ce a rAmas mai malt din ea, a fost pArerea c& nol sintem Latin!,ci avem spirit latin, ce sintem frail bunt cu toll Lanni!. De aici urrn&neapfirat lubirea peniru Frank, sora noastrfi mat mare: vorbirea Iimbilel, Imitarea acestel Limb! Eliad insa vole mat bine imitarea limb!' 'tail-ene, primirea in romineate a oricfiral cuvint franjuzesc, in oiling ca01 in literaturA, hrtinirea literaturn romilneon IncepAtoareg cu cea fran-ca:4, emigrarea la Parts. In latinismttl but Laurian trebule sit se cattle,.na numal originea Franco-romkel In care a serfs an Mihail Zamftrescu,dar ol a model literate francese, carafe an Bolintineenu, an Alecsandr1chiar I-au slujit toatA viata lor, at a ideilor politics 01 culturale care au,domnit zect de ant la not; in Oro% al a tuturot Imprumuturilor nesabu-ite at caraghloase pe care ,sora mat niter' s'a crezut debate sit le facAIn ,sora mai mare'.

Primirea exuberanti pregAtlli la Bucareat! stadenjilor Italian!, ova-pile In millocal cfirora d. de Oubernatls 'gent Intrarea in Bucureatiprecum astfel de oval!' s'au chelfult ot en cite an astfel de om ca,sarula Madan san ca d. Leo Clarelle, starlet, nepolul anal scrittor binecunoscut vlsita in Roma a anal grap romilnesc ce cuprindea Coateelementele comiculul, efilAtoria din urmA, begatA Sn nemaljimirl, cares'a ficut, an in Italia, el prin Balla pentru a se ajunge in Roma, toatesint Wilma urmArl ale curentulut lallnist decimal. El a Inceput deal ea&mull Clain s'a manful' en Sadao CIrjan.

U

el

of

al-a

el

,

!belle conducatoare ale poporului romanesc 129

Dar, Baca le alit bine, vezi sl alte forme ale, acelelast directii.in Istoria romaneasa, in cugetarea Rominilor despre et ins'', In

politica for a fost, papa in anti nouazect, o cinder& Ilus1e, care ni.a ajw.tat la multe, dar la mull mat multe ni-a stricat. Ajunsesem a ne credede o same cu parinill nostri Romani! st ultasem de mull cit putem in-triadevtir. D. Hasdeu spunea, intr'un curs la Universitate, ca de fapt notsintem in stlipiniree unul Imperiu; In numele lui Traian, August Laurlanafisa pe parejil tuturor scolllor primare ale Romaniel o harts a Dadelde mine, si poetul Macedonski hotaria ca

Roma noastra e 'n Orient :Constantinopol capital&

III.

Dar 'eta ca un nou curent se 'vise. El se lupta intalu cu impre-jurari foarte grele, oprit in loc de alte curente, ameslecat une on cuele. Ainestecul ajunse la o alumna data asa de puternic, inch curentulinitial plirea pierdut. 0 ally generatie, pornind de la alte consIderatil,1-a inviat si a represintat 'dela conducatoare cea bung, atita limp citJ'au inglidult puterile. Apol lugs' s'a pant ca biruinfa se apleacfi inpartea curentulut grandoman, farli constlInta de trecutul, de vittorul, dechemarea noastra, gate a se inchina la toil idolli neamulu! strain. Apo'el s'a !nitwit din nou, sl el chlama astral is sine pe toll oamenii lubitortde fare si de neam, pe toll oamenil cinstiti si cumin% pe toll °amen!'de 'spray&

Sa urmarim sl dezvoltarea acestei Wei conducatoare.

Asachl si Eliad nu trecusera cu totul in legiunea latinistilor, daraid unul, nici allul n'a mai pastrat de la o vreme legaturile cu poporul forst au ajuns rapede a nu-1 mai infelege sl a nu -I mat putea &Manzi. AsachlBparia reviste cu text frances in feta celui romanesc si nu mat raspingeaelciun neologism frances. Had profetisa, faces comentaril a:e Bibliet,se asamana cu Hristos, si indata prinse a bligui intr'un fel de romino-italianape care n'o mai cetea nimeni.

Alit scrillori, cart fate de dins!' erau niste liner', lucrau insa, matales in Moldova, pe o alts temelie. Adevarata cercetare a trecutulut oIncepura, mai in acelasi limp, Munteanul Balcescu, care trill pufin slmarele Moldovean Mihail Kogalniceenu. Cronicile, documentele, care erairsl minunate tndreptare de llmbd $i plIstratoare ale eugeldrit adeolfrat roma-neftl a trecutulut, lesira la iveala. Al. Russo, Vasile Alecsandri scot Islumina poesia poporului. Pornind de la cunostinta acestor izvoare, seinjgheba o Itteraturli nouli, care numarti, in acelasi generatie, sl pecumpatatul si clasicul nuvelist Costacht Negruf (Negruzzi). intro ge-ueralle urmatoare, se adauge la dinsa Alexandru Odobescu. Dintre slmat liner!, scolarl at Oermantel anilor 1860, intorsi in tetra*, intemelaza,Convorbirile literare". Slavic! da grata Brit teranului ardelean. MironPompillu tipareste cintece ardelenesti. Gene spune pe intelesul tuturora


povesti din Moldova. Ispirescu fese din nou firul basmelor muntene, siminunatul povestitor Creangil infilfisazil said moldovenesc. Alecsandrl sealipeste la miscare, dar nu cu totul, pfistrind unele pficate si lipsuri aletrecutului. Insfi un tinfir care invalase prin to ate ferile romilnesti, in Mol-dova, la Cernaull, la Biel-, care statuse la Vlena in mijlocul studenfllorromint de pretutindene, care fusese suflerul lui Pascal' la Bucuresti, unfink moldovean din pragul BucovInel, cu multe cunostinle generale sl cucele mai adinc! cunostinfi romfinestl ce se pomenise pane atunci, MihailEminescu, adunfi in sine toed boglifia de cugetare si simfire a neamuluisi pe o innaltil gamti de modernitate ant& in eel mal frumos graiu roma%nese.' Acel care cilliluzise din capul locului miscarea, T. Maiorescu,recunoscu de la inceput pe fruntasul literaturil nouii.

Convorbirite au avut vre-o doulizect de ani de stralucire. Apolrevista se steamuta in Bucuresti, si multi dintre cei mai insemnafi colaboretort at el intrarli in politics, fare a putea face sfi invIngli aid all spirit.In Bucuresti terenul rimilsese at altora, Jar in Iasi dupe plecarea Juni-mile se instal& socialismul ContemporanuluV. Ceneratia tinge& primt cucea mat mare bucurie activitatea critics a lul DobrogeanuGherea, careindrepta literatura romfineasca spre ideate care nu sint st acelea ale po-porulu! romlinesc. In acelasi limp se ivia, printr'o infelegere gresilli aunor anumite modele, dar mai ales prInteo adoptare a spirftului butevar-dier frances si prin amestecul in lileraturg al multor Eyre' sceptic!, onoufi literatura satiricii, ffira indreptillire, Mil fin% ffirii crufare, ridi-cindu-se din norolul pornografiei numal pentru a musca prin insulta per-sonals. In jurul unel biete reviste ciudat scrise, se adunasera liner! ce-siziceau decadent!, cintelrefi ai ticalosillor sociale si at ratacirllor bolnavein care poate cildea simfirea omeneascri. Glasul !impede al celor fretfruntasi nol, armonicul povestitor si piltrunziltor critic social I. L. Caragiale,infleritul stills!, begat in Icoane noel, Delavrancea si poetul alit de intimsi de simplu Vlahufel, nu era ascultat decit in unele cercurl. Revista pecare o alit(' mai mull publicul. Revista Naud, a lui Hasdeu, nu ficeaalegere si nu cerca sii determine nimic, in nimic.

Lucrurlle s'au schimbat astilizi. Inca odati s'au reviirsat asupra serif-torilor comorile trecutului si comorile poporulul. Atingerea intre Rominildin toate Oak s'a ficut zilnicii, sincere, de un mare folos pentru cu-getarea vechlului rot de a pregliti profesori, si vreau sii indrepte viafatimpulul. Zidurlle dintre literaturfi si ramurile vecine se dilrimil si ingliduleo simfitoare imboglifire a celei d'intrilu. Trei revIste ale celor mat liner!,Siimaniitorul`, Luceafiirula, ,Fatfrumos`, luptil in acelas sens, si elean dat literaturil de astlizi pe an Iosif, un Sadovean, Goga, un Sandu,un clocirlan, un Cerna, un Vilsan.

Si scum miscarea nu se opreste aid. Toata vials romineasa eprinsa de dinsa, st, cu toate inpotrIvirlle de astazi, ea va izbuti sli pre.

lbeile conbucatoare ale poporului romanesc 131

ha tot. Originalitatea el binefficatoare sta intr'aceia ca ea nu nascoceele, nu adauge el nu faleifica nimic, dar nu Iasi sa1 scape din vederenicluna din insuetrile, din putinlele de desvoltare ale neamulut. Puter Ileadevfirate de aslant, moetentrea cea buns a trecutului, tot ce are poporuiromanesc in stiipinirea et In indamina sa trebuie a ft intrebuinlat. Scopulnu mat e acela de a ne asamfina cu unit sau cu atilt, de a ne intrececu Romanil de odintoara sau de a ne linen pe urma Francesilor. Nuvoim a fi un Stet modern oarecare, de o precocitate ei indrfizneala caresa utmeasca lumen. Dorintile noastre sint mull mat modeste, dar mullmai ueoare de talmficit in fapta sigura: avind conetilnli de ceia cesintem, simlIndune Romini mutt mai mull decit coboritori ai Romanilorel chiar decit cetalent ai Romaniel, voim, in cea mai strinsfi legatura culot ceia ce a fost sfinfitos in tredut, sit clfidim cu mijloace romaneettcivilisalia romaneascii pentru toll Rominii.

132 Istoria Rominllor in Chipuri oi Icoane

Dezvoltarea hotarului Terii-Romane*tii Moldovei.

I.

Tara-Romeineascit a numit Rominul, st numeste inc5, tot Tinutul peeare-I locuieste el, acela in care-;t pune munca de plugar sau in lungul;l in largul &Arnie ist mina turmele. Acest pamint putea fi supus in parte,odinioaril, Bizantinilor, Bulger! lor, Ungurilor, Tatarilor si Rust lor din Ha-Vein, tar astazi Turcilor, Rusi lor, Austriecilor $i Ungurllor,

paese divino per sette destini,in sette spezzato da sette conlini,

o fall divini prin sapte ursiteIn sapte sfarmate de sapte hotareg,

cum cinta poetul despre all popor, at sau, care a isbutit insa all facela loc unitatea nafionall si in forma politic5,dar el riiminea tot ,Tara-Romfineasc.

Mini pe in anul 1300, aceasti Tail nu diiduse Ina un Stat. Ro-mini! Wien numai supt stfipintrea usoara a cneztlor sau juzilor, mat susde cart erau Voevozli. Cifiva dintre acel at Teril-Romanesti: loan, Far-ces, Litovol, Seneslau, in dreapta st in stinga Oltu lui, sint pomenifl incliInnainte de anul 1250. Se vede din cele spuse in intiirirea de ciltre Pap&a until privIlegiu regal unguresc pentru cavaleril IoanifI, cart erau ispitiflsa se aseze la not, ca pamintul cneztlor si voevozilor olteni mergea dela Tara Hafegului Oda in Dunare, st se pomenesc si pesarille de laCeleiu sl cetatea Severinului,aceasta st5pinita de lingua Dincoace deOlt, din potriv5, nu se inseamna nict -o localitate si ntci -un hotar.

Pe acea vreme Unguril aveau in mina for o parte din pamintul ceera 85 fie mat tarzin Moldova. Districtele Beau $i Patna de mirk' eraualum' unguresti, avind locultort ungurl, adust din Secuime st din altepirfl, preofi ungurl el capetenii ostilsesti pentru regele lingerie. Capitals

Desvoltarea hotaruItil Terii-Romanesti Molbovel 133

acestel provIncil era Milcovul, cetate asezata pe riul cu acelasl nume,resedinfa a episcopulul catolic.

In partite de sus ale Prutului Siretiulut se intemelase jam ripseasco a Oa title sau a Halle lulu,. Pang deparie in jos, cursul acestorthug era in mina regilor Rusiel-Mica sau Rusiel-Rosit. Cind regatul rusescse desfacu, cnezil, rasarifi pe urma lui, stapinira nesiguri, potrivit cuiejla for $i cu imprejurarile timpulut in care trate% Supt inriurirea

o sunlit de sate se intemelara, cu acele nume rusesti in Ault (co-respunzAtor tub - out, - owce), ce se afia inca rAspindite peste toata Bu-covina, peste judefele Doroholu Botosanl partea de sus a Basarablel.

Sesul de peste Shelia ajunse pe la 1240 in mina Tatarilor Horde'de aur. Et n'aveau nict-o administrafie a supusilor tor, ci se multamiatia stringe de in d;nsit birul $l a prim( daruri. In atirnarea Tatarilor se poatesA fi fost si o bung parte a Teril-Romanesti, tot sesul adeca: Braila, In-lomila, judefele celelalle de in Dunare. Mai mutt sau mai putin neatirnate,scapate de coplesirea tatareasca, erau plalurile. Cele oltene aveau infruntea for juzi, dintre cart CEI mai marl purtau numele de Voevozi. Dein anume juzi vechi cred ea yin numele judefelor Mehedinji, Vilcea slRomanaii, toate dincolo de Olt : in adevAr, se zice judeful Mehedintului,at Vilcel, at Romanatului, Mehedinf e un nume de persoanA, ca etVilcea, venit din Vilcul (Lupul), ca Romanati, asemenea cu care sint-unele nume strbesti (Ruvaraf, Herligovat,'s.a),In principatul de mai themat Teril-Romfinesti si in Moldova-de-jos judefele sint numite dupeArges, Olt (in Oltenia Irma nu e un Jude' at Oltului, dar este unul atjilutui, desfactil apoi in Phil de sus: God cel de jos: Dolj), Covurlulu,Putna.in Moldova-de-sus, tusk numirea vine de la orase : Bacan, Neamfu,Suceava, Roman, Botosani, etc. Moldovenit nict nu le-au numit judefe, ciTinuturl. Aceasta ne face a crede ca acele judefe n'au avut nicl -o data-0 fnsemnatate nial mare decit aceia a unei stapiniri peste citeva sate.Aid par sa fi fost mat mutt cetaii unguresti (Milcovul), Bacaul), cetall domnest! (Romanul), tirguri gabifiene (Siretiu, Suceava) tovarasil de sate,in felut cum an fost cele din Cimpulung, care aveau drepturile for deose_bite plateau un singur bir Domnului.

IL

Pe la 1300-30, Voevozil di z Arges izbutesc a dobindi st Oltenia.IndatA, el 41 beau titbit de ,Mari- Voevozi' errata cA stapinesc ,toataTara-Romlineasca'. Aceasta vadeste limpede gindul lor, ca nu recunosbeau adeca, pe tot parnintul romanesc, all Voevod de o same cu el, allcirmultor neatirnat. El !eau in armele for vulturul imparalesc al Bizantultd<dar cu un singur cap, nu cu doufi, ca in sterna bizantina). In haina, inpecetea cu doua chipurt imparatesti liner un porn, el se infatiseaza cmaceasta autoritate inperiala asupra Rominitor.

Pe le 1360 slim sigur ca el aveau Braila gi Cimpulungul gt ArgeSul I Slatina (prvilegiul caire Brasoveni din 1368). Peste douzeci de antel trecusera prin Bucuresti ajunsesera la Giurgiu, pe care-I intartsera.

$t

si

vlgall

Liana,

si

sisi

Hurl:

si

si

si

si

si

$1

134 IstorIa Romani lor In Chipuri sI Icoane

Severinul 11-1 didusera Unguril, dupa melte framinifirl. In fate Nicopolettturces11, la care rivniau, el cladisera Turnul lor, caruia-i zlceau *Necopola-cea Mica'. Ba, supt Lalco, el Mara o clipa Wine!, bar supt Mircea pu-sera mina pe Silistra sl Re toara Dunarea- de -jos, precum pe porturiledobrogene ale MariLEI mostenisera deci pe Tarli bulgaresil de laApusr

pe despoil! bulgarl de linga Mare, Dobroticl Ivanco.Cucertrile- Turcilor iI aruncara insa innapoi peste Dunare. In ace-

las limp, o coborire a Rominilor din Maramures lea Voevozilor celorMarl toata Tara-Romaneasca" partea rfisariteana a Tinuturilor romanestI,pe care ei le paslrau pentru

Bogdan, Voevod marameresean, trecu dincoace de munfl pe laanul1360. Sasll din Baia, asezafi printre nol Inca de pe la 1200, ii

bucurosi. Voevodul unguresc, din provincia regale, intemeiata dinnou, de citeva zed de an!, Sas, fiul lei Dragon, In bate!, pAminturilelui luate, pana la MIlcov.Dincolo de Siretiu, se ajunse la °reset cu acestnume la Suceava, care trAiau de sine stataloare.

TatarII sesulul au cautat sa se impotriveasca. Dar ei lesisera slab!din luptele cele lungi cu Ungurii. Rominii 1-au dal peste Nistru Aceastaspa ramase ca hotar, dar cele mai multe furs luate mai mull pustitdin minile lor.

Creutalea cea mare era insa cu Voevozii Teri!-Romanestl. Flindatel statean sus, in capitalele lot de In Arges Cimpulung, oamenil lelBogdan Voevod li ziceau Munteni. Acesta nu cutezase a lea acelasi titleca Basarab urmasiLlul. El yenta dinteun pamint romanesc, unde im-parfirea se Picea dupa riuri. Venla intr'un Tinut udat de eel Moldovei:el il num! dar, fara Moldovei". insa pe aceasta tare, infelegea el si totastfel urmasli luf, s'o intinda cit mai departe in dauna Teri! -Roma-nest!.

Pentru aceasta se intrebuinia nesIguranfa slabiclunea acestelferl intre moartea lul Lalco si intarirea in Domnie a lui Mircea, deerprin anti 1370-90. Pe de o parte se ajunse la Milcov. Alexandru-cel-Bunera pe piimintul sau parka la riul Putna, in anul 1432, cum dovedeste oacrisoare de slid ardeleneasca. Flul lel Alexandre, file, face o dente unormosneni din Vrancea. Deci nu incape 'Lido indoiala ca innainte deStefan-cel-Mare Moldova-si atinsese hotarul sud- vestic. Vama se lea laAgiud pentru marfa ce trecea In Munteni, dar aceasta flume' pentru caAgiudul era cel din 'Irma tirg al Moldovel in aceste MoldomeniMunteni fficura cetaji In hotare : a celor d'intale se chema Craciunasl era asezata chiar pe riul Milcov. Baciel fu intarit,s1 aid state un limp,prin an!! 1840, Alexandra cel Nou sau Sandrin, flub lui Stefan-cel-Mare,pazind hotarul. Linia de apfirare munteana Iasi in prada dusmanale1Ramnicul-Sarat si Buzau' si se indrepta dupe curse! TeleajinuluI, undeDomnil din al XV-lea veac facura Teleajna; ceva mai departe era learn&Oherghif a, care apara Bucurestil, sl el, de alminterea, o cetate intaritrt.precum Teleajna Linea straja de spre TirgovIste.

$1

$1

$l $i

$1 ding]].

pri-mire

si

$1

peril

si

si

si

sl

peril. siisl

Desvoltarea hotarului Terii-Romanevti vi Molbovei 135

Dincolo de Siretiu Moldovenli se intinsera Jute pana in punctulunde acest riu, intorcindu-se spre Rasarit, poate alcatui hotarul sud-ostic.Ca Birladul era loc de vama, nu este alts dovada decit faptul ca laBirlad se vamuiau, pe acest drum de negot, marlurile ce mergeau inTaraRomfineasca. La Chills vi Cetatea -Alba, pe Dunkea-de-jos vi pelimanul MorelNegre, fusesera Oenovesii, vi in cea din urma cetate etramasera pang dincolo de 1400. Domnil munteni stapiniau insa, ca Bulgarilde odinioara, vi un mat v1 cellalt at acestui curs de jos at Dunarli. Mol-cloven!' luara, in acelavi limp de slabiciune a frattlor tor, vi acesi pa-mint basarabese, vi aceasta Basarab ie. Romanoda 41 zicea: Domnpana la Mares-cea-Mare. Alexandru-cel-Bun inlaturii orice urma de sta.pinire strains vl el lase urmavilor sat vi cele dotal cetati. Mircea al Tern-Romanevtl se impotrivise in zadar, navalind ()data in Moldova in potrivalut luga : moartea lul fact' din Alexandru-cel-Bun vi din urmavil sal celd'intalu Domni as Rominilor. In theta perioada neatirnarii, Mull Voevozia toata Tara Romaneasca" au 'Imes de aid innainte pe planul at doilea.

Dupe moartea regelui unguresc vi polon Ludovic-cel-Mare, fiicelesale Maria vi Hedviga, avind de soil cea d'intaiu pe Sigismund din Luxem-burg, cealalta pe lagelo botezat cu numele de Vladislav, ivi impartira,nu fiat cearta, movtentrea. Fieciireia-1 lipsiau banii, OSifl§ii vl aliatil.Amindoul ferile noastre se folosira de aceste imprejurari.

Laico stapinise, credem, vi Tara Hategului; pentru a-I rasplati vicivtlga in chip statornic, insuvl Ludovic desfacuse Tara Oltulut de pestemanta, cu cetatea intaritfi a Fagaravului, vi 1-o daduse cu titlul de duce.El aduse acolo boleri de-al silt, at ciiror urmavi tralesc vl papa astazi.Hedviga adause pentru Mircea vi citeva sate, mai mutt romanevti, decealalta parte a Oltului, dintre care cel mai insemnat era Amlavul sauAmnavul. Numal Sibilul vi-a pastrat posesille romanevti, Salivtea, Ravi-naril vl celelalte. Pentru aplirarea for se riche& cetatea Turnulul-Rovu.Cetatea Branulut, pe care o cladise regele Ludovic, trecu vi ea in stapi-nirea Muntenilor. Mircea vi fiul Au Mihail vi-au tinut pircalabii acolo. Sitrebuie sa se tie in seams a el aveau deci vl cirmuirea, nu numai asupracolibafilor d'imprejur, ci vi asupra satelor ce alcatuiau inca de la inceputdomeniul Branului.

Toate aceste stapiniri Irma* nu se puteau alipi pentru totdeauna caTara-Romaneasca, fiindca erau la mijloc muntli. Tot ava s'au doveditnetrainice vi posesiile capatate de Domnil moldovenl in Ardeal. Stefan-cel-Mare dobindise acolo Ciceul, in vales Somevulul, vl, deparie, peTirnave, intr'un loc unde nu1 putea folosi la nimIc, Cetatea-de-Balta.Petru Rare§ prim! ca zalog Bistrita, vl izbutl dupe 1530 sail pule pirca-!shit acolo, luind de Is oravent censul regal. Rodna, cu minele el, ceta-tea Unguravului, Reteagul erau tot ale Moldovenilor. 51 sii se adauge osumedenie de sate care se fineau de Ciceu sau de alte asemenea puncteElamite! In atitea rinduri Seculi au ascultat bucurovi de Doman novtri.

136 Istoria Rominilor In Chipurl vi Icoane

Stefan fact' chlar la Vad revedinta unut epfscop romilnesc, asemenea caacela pe care Munfenil it asezar6 la Oloagiu..

Dar piedeca fireascrt sfarimil blsurile de stilpinfre ardelene ce seputeau 'taste. Ardealul se poate stapini ort tot, on de loc. Dace feudelesi donatille romlinesti s'ar ft tot intins, ajungind a cuprinde parti si maimarl din tali", dace s'ar fi civilgai Sasii, ar fi !evil lucrul allfel. Asa ins',Inca de pe la 1450 TaraRom6neasc6 pierdu stfipinfrile ardelene, in loculcfirora Domnif el primirfi citeva sate ca Gioagiul, Vintul-clejos, Vurperul,care si ele festal din mina for ciltre 1550. Dup6 aceastrt da16, Wei Mot.dove! nu-1 mat riimase nimic in Ardeal.

Mutt mai temeinicfi fusese intinderea acestel din urmit teri in sus,pe Wale Prutului si Nistrului. Prutul porneste de in Apus, si el se arm-ievte larg, innaInte de a curge drept spre Dunire. in arc se cuprinde ominunatii fail de vechi padurl si de v6i roditoare, care era plinrt da sate,odinfoar6 rusevtl si rom6nevti. Acum be stripinia, prin anti 1380, Polonta,care invinsese vi inlilturase pe cnezif ruteni a! Oalitiel. Acest Tinutginav era numit de Polon! tarn Sepenicului, Sipenitului si o cirmuia unstaroste de hotar. Petru Musat, Domnul Moldovei, o ca zillog pentruciteva mil de galbent, puse oamenti sill in cetatea Tetinel de ling' Cer-niiuti; tot odat6 fu dobindit astfel sl Hotfnul, care fusese pinii atunc!cetate polona (numele aminteste pe acelea de Snlatyn, Obertyn, din Pocutia).

Lui Alexandru-cei-Bun i se z6logl apol tare de peste Prut pane In Nistru,o dungy latii de pamint si mai bine !omit, cu cetatile Sniatinul sl Colo.meta. Pentru aceastil nouil stiipinirecfici Polon!! nu-si pl6tir6 datorille,al perdurii dat multe lupte panel in anti din urmil a! tutStefan apoi, tarrtsl, supt Petru Rares. Nu elite infringerea acestuiDomn In Obertyn, cit supunerea Moldovei In 1538 de cAtre Turd! pecare -! chemaserii Polonii, hot6ri.Numal foarte putin din pamintul de pestePrut rilmase al Moldovei.

De la 1538 incepe eapedea sciidere a hotarelor Ele fuseseincoltite ins' al mai de innainte, bar pierderile Teril-Romilnevti sint vl maivechi.

Anume, dupii Mircea-cel-Mare, Turcil incearcil iarAvi sit cucereascitam El nu izbutirii, intrebuintarg, la rindul tor, un sistem deaparare de exploatare pe care -1 intrebuintaser6 Romani! NA de Dad

Bizantinfl fat& de Slav!. El Marti intiirtra cetiltile de pe malul stingal Dunaril. Olurgiul, care se chema acum Ierkolci, nu mai fu c6p6tat deRomint prinii la 1595, cind ii avuram numal o clipii. Turnul ajunse cetateaturceascli Cule (=turn). Severinul nil luaser6 innapoi Unguril, indata dup6moartea lul Mircea, Turcli it smulserS de be Unguri in anul 1523. Dupedou6zeci de ant, portul Briiilei era lust de Turd vi prefficut cetateaIn jurul fieciirei cetlin se alegea o mare buena de p6mint, zece, douilzectde sate, sl se faces din ele raid, pentru hrana ostavilor.

mar-

lua$1

$1

$1 °lune($1

$1 $1

$1

Desvoltarea hotarului Terii-Rolnanesti gt Mo Move' 137

Sistemul fusese inceput de Mohammed al II-lea, cuceritorul Cons.lantinopolel. El It puse in aplicare sl faffi de Moldoveni. Dupi 3 incercarI zadarnice, Chi lia gi Cetatea-Albfi c5zurg in stgpinirea turceasca in1484. supt Balazid, fiul si urmasul tui Mohammed. $1 aid marele SolimanBuse In capgt opera inceput de innaintasit sat. Invingind pe Petru Raregsl supuind Moldova, el prefOcu Tighinea, veche ceiate moldoveneasci inNistru, in Benderul turcesc, gi raiaua celorlalte dour' cetlifi se Odic& agade sus, incit ajunse si cuprinda tong jumiltatea de jos a Basarabtel.Peste cinzeci de aril, Tatar'', cart ajutau in rfizbolu pe Turd, furg adus!in acest Tinut, pe care el it numiriBugeac gi in care stature 'Anil la 1774.

Si se mai adauge ca la 1551, cind se turd Ille-Vodi Rare at Mol-dove!, Turdi adauserit la pilminturile for Clubfirciul de in Nistru, de-a-supra Cellitii-Albe, partea de jos a 0a latilor, unde-si puserA ',ernes!!de aid zicatoarea s'a dus to BOdglan', adecg la Turd, In dracul, pecare pang astazt o intrebuinfeazil Renii, mai jos, pe Du.nAre, cfiruia ii puseri numele de Tomarova.

Schimbari in hotarele celor dour' ter' nu se mai intimpin5 in tot-veacul al XVII-lea. Nimic din cucerirea ardeleanfi nu ramose dupi MihaiViteazul. Moldova se desf5cu in aceiasi intindere pe dare o avuse gt

pfini atunci. 0 cercetare de hotar, facia de loan Buhus, cu alit dotboieri, din partea Moldovei si de viitorul Domn Stefan Cantacuzino, cudot tovarosi, din partea Teril-Rominesti, aduse la 1706 incheiarea singu-Tel convent!! de hotar intre cele dour' feri, care si ft !esti Ia ivealfi pingscum. Ea incepe astfel: Hotarul terilor, pe unde au fost de veac, paacolo trebuie si stea mann, tar Sirefelul, de 1-a mutat cineva din mat-ca lui, trebuie dea tar pe unde a lost'. Actul nu cuprinde mai de-parte decit masurl pentru Mares padurllor, pisunatul vitelor, stlipinirearnosiilor cumparateg (arendate) paste hotar, lucrul villor si mersul ca-relor. Se vede cg tints era, sit' se impledice cit mai mull legaturile, pen-tru a nu se iv' gilcevi.

Niel despre partea Turcilor nu se va face vre-o schimbare. Dinlimp in limp, se adeveresie hotarul de dare raiele siDomnilplittesc pen-iru ca sii vie un om imparatesc cu dreptul de a face sa se dea innapol

dese si neapfirate, ale vecinilor. Supt Mircea Ciobanul, dupg1544, s'a facut cea alegere a hotarului Brallei, st hotarnicil, Ba-nul Teodosle gt bolerul Coada, luari in cercetare toati granite : atuncis'a tgiat drumul Banulur. Slim ca au fficut tot astfel Alexandru Mirceagl Mihnea Turcitul innainte de anul 1600. Hotgrnicia savirgita pentru a-cesta din arm"! s'a gi 'Astral: ea priveste raiaua 0iurgiului sl a Turin'.lui. Alta asemenea lucrari eau field In 1667, cind era Domn Antonle-Vo-di din Popesti, in 1717, supt IoanVodil Mavrocordat, si in 1764. Rezul-tatul dezbaterilor s'a pOstrat pentru cea d'intgiu gi pentru cea din urmi,care, aceasta, priveste intregul hotar de la Adacalesi" insula de IaVirctorova 'Ana in Braila. Hotirnicia din 1717 a fost adusi In fade -plinire peste vre-un an, do!, supt Nicolae Mavrocordat. E picat cg.

Gala tent! $1

sA-1

d'intAlu

able

,

138 Istoria Romtnilor In Chipurl si Icoane

actul inchelat en acest prilej s'a plerdut pentru ca, dup5 spusele cronicilJul Nicolae-Voda, inalcarile fusesera asa de marl, cum nu se mat pome-nise. Turcil din ralele se folosiserA de peirea Id Brincoveanu in 1714, dea lul Stefan Cantacuzino, de prinderea lul Nicolae Mavrocordat si de im-prejurartle razbolului, rasluind pentru raiaua Brai lei tot pfimintul pfinii inapa Buzau lui In Apus, st in jos Valli la gura Ia !oldie', adeca judefeleRimnicu-Sarat st Braila, intregl. $i in Ia lemifa 41 'Hoy patrunsera Turcilde in Silistra, luind intregul mai sting al Dunartl, cu Mille pAnii in Greaca.Dar prin anil 1760 se capata innapol, pentru un adaus la tribut, mareamovie a Sultanulul din judeful Braila: ()data Vizirului.

In Moldova, acelasi Nicolae-Voda n'a avut insa elite noroc. Inaceastfi 'era, Polonli 41 ficusera,pe vremea razbolului cu Turd', o stapi-nire foarte intinsa, care cuprindea cetatea Sucevel, Cimpulungul bucovl-nean, cetatea Neamfului, cetatea Sorocei in Nistru, cetatea Hotinului simulte tirguri, sate si mfinastiri. CInd se facu pacea la 1698.9, el trebuirasa des innapol tot ce cistigaserA, capatind in schimb numal cetatea Ca-menifel, pe care de vre-o doulized de ant li-o luaserfi Turd!.

In timpul razboiulul ce se incheiase acum, Constantin Cantemir,Domnul Moldovei, incercase sa lea Soroca innapol, cu ajutor turcesc,dar nu izbutise. Rapirea de pfimint moldovenesc o incercara si Tatarti:el trecura peste hotarele vechl ale Bugeaculut si se asezara pans supttirgul Chisinaului, cu turmele, rob!i si familiile lor. Ei stfiteau acum peamindoua malurile Bicului peak in Nistru, si aveau Tinutul Lapusnei ba-sarabene, pane la copacii bfitrini al vestitului codru chighecean. $1 as-tazi numele de sate tataresti se intimpina pans in aceasta linie a Biculut.In pfirflle Putnei, era o strasnica hofie, pe care o infrinfi numal MironCostin, num'', de sl era boler mare, staroste at acestui Tinut primejduit.

De fapt, in mina Domnfilui era numai o parte din judefele de josale Moldovei, cum e astfizi, adeca fill Basarabla. Delimitarea de la 1703n'are nicio insemnfitate, filndca tot Nistrul rfimase hotar sl de acoloinnainte infra Turd si Polon!.

Turcilor H 'Area insfi foarte rau pentru pierderea Camenifel, pecare o prIviau ca o cheie a Poloniel. Rascoala Jul Dimitrie Cantemir,Domnul Moldovei, care trecu la Rusi, if intarl in credInf a ca el trebuie saalba neaparat o cetate in aceste pfirfl. Se mai intimplfi lupta pentru tronulpolon intre August de Saxonia, vechiul rege, sprijinit de Rusl, si regelecel nou, Stanislav Leszczynski, ocrotit de Turd. Se puse la cale o mareexpedifie pentru aducerea in Scaun a Cralulul Stanislav, adapostit la Ben-der, dar °stile se oprira la Hotin in yarn anului 1713, sl comandantultor, Abdi-Pala, lua in stapinire Hotinul, ca Pasa al cetafii. De la Dom-nil nostri se cerurfi salahori sI cars pentru dezgroparea din ruins si in-tarirea din nou a cetajii. Niclo staruinfa nu mai folost, si in curind c.)-

rata intinsa fu hotarnicita pentru hrana lupliitorllor pagini din HolinulImparatului. Numai °data, in urma noului razbolu al Rusilor cu Tura,la 1740, mai intrara pircalabl romini in Hotin, dar el Irebuira sa-1 paid-seasca indata, cu toate silinfile lut GrIgore Mate! Ohica, Domnul de a-

Desvoltarea hotarului Terii-Romanesti si Molbovef 139

tunci. Vizirul care-si flicuse acest bine cu Moldova fu schimbat, st Ta-tar!! Lipcani, deprinsi de mull a sta in Hotin, cerurfi a se dea tart*cetatea in minile unui Pasfi. Numai un an de zile au mai slat at nostriin vechea cetate. Hotinul riimase ins& totdeauna in inima noastr5, st la1775, cind Austriacit ni luaret Butovina, Domnul de atunci al Mo Ido-vet, alt Origore Ohica, se gindi dad' n'ar putea cipata, cu acest prilej,ca despfigubire, Hotinul I

$1 Soroca fusese ameninf are de aceastfi soartfi. Turcii, cars stolu-sera ptinti la 1699 in Camenifa, isi cerura aceastfi cetate, ffigaduind oplaty &titre Vistieria turceasca. Pests un an, el capfitau insil ceva muttmai bun, Holinul, de unde-si puteau vedea adtipostul col vechiu.

In sfirsit, Tataril capfitarti Ina. din 1712 un adaos de piimint pen-tru pfisunatal vitelor lor, dincolo de vechiul hotar al lui HalilPasa. Elavea treizeci $i doufi de ceasurl in lungime, adica de la un capfit at Ba-sarablei papa in cellalt, $i douti in Mime, prin urmare !artist pfin5 In Bic.0 intfirire formal& li se dildu in 1720-22, o a trete, dupe ce el se in-cumetase a. trece $i aceasta graniffi, la 1729, apol multe allele in a donejumfitate a veacului acestuia. Din harta lui Riga, tiparitfi pentru Alexan-dru -Vodil Callimachi, intr'un limp cind Tataril se impufinaseri, der ho-tarele tfitfiresti familseserli aceleasi ca din vechime, se vede cil granitepornia de la Bender, urmil un limp cursul Biculul, cfidea apoi pe at Bot-nel, si cauta in sfirsit, printr'o linie aproape dreaptfi, Cliimfifulul, care deversa in Prut.

IV,

Venim acum la ulilmele despoieri suferite de not din partea cres.tinilor si ocrotitorilor de peste Carpall $l de la Rasfirit.

In Ardeal $l Banat, Austria a mostenit, cind a lust aceste provincii,in anti 1699 $i 1718, vechea stare de graniffi din vremea principilor ungu-resti st a begilor de Orsova, atirnatori de Pasa Timisoarel. 0 adevfiratiihotirnicie nu se facuse. Infelegerea din vremea lul Neagoe Basarab,incheiata de niste nemesi al Hafegulul din partea lingerie!, toll Romini,tar, de spre Munteni, de cifiva boeri de lingfi hotarul oltean, din Baia.de-Aramfi si alte locuri, a fost adusfi de sigur de interesele unor miinfis-MI ce stilpinlau munfl in hotarul ferli. Ea priveste, in adevar, numai gra-nite Ardealului de &dire Oltenia; de aceia au si fost alesi pentru holarnicie de o parte numai Hafegani $i de alta numai Oltenl.

In 1699, cind Austria 1u6 Ardealul, se fficu insfi o bunli hotarniciegenerall, care slujii drept basil celorlalte. Ea a fost dusti la capfit deunul dintre cei mai priceputi topografl pe car1-1 avea Impliffifia, inviitatulgeneral MarsIgli, un Italian din Bologna.

In pacea de la Pojarevaci sau Passarowitz, in 1718, Austria treceapeste acest hotar si lua Oltenia toatfi. Ea -i riimase pan/ la noun pace dinBelgrad, in 1739. In aceasta se prevedea $i alipirea la Oltenia, ajunsli lar6*1a noastra, a Orsovei-Vechl, dac5, in soroc de un an, ceia ce nu s'a

140 Istoria Rominflor in Chipurl vl Icoane

Turcil ar putea aduce sa curgfi pe lingrt dinsa Cerna, riul degranifil. La restituirea Olteniel sau ,Valahiei Mici, fafil de Turd se min--dui o alti comisie puntru hotare, care -$t mintui lucrul abia in 1741. Semai intrebuinfara, cu aces! prilej, mat multe holarnIce de-ale partIcularilor ;o descriere a granite in judeful Buziu o alcatui mai tArziu, la 1769,Logofatul de Vistierie Stefan. Delimitatori an fost comitele Rolowrat $iMehmed-Efendi, ale cfiror nume se inseamna pe crucea de plata, postepfistratii si pfinA astazi, de la Riul Vadulul, spre Sibilu.

Prin anti 1760, Austriacii prinseri din nou gustul incillarilor. Pede o parte, el urmiirlau Wrist stapinirea °Heald, care II se frtglidui deTurci prin convenfia military din 1771, far pe de alta ei incepuri a innainta,cu pajurile Secuime. Astfel fficurrt in parlea Oituzului ci Berefcului,.supt cuvint ca aid Moldovenli ar ft usurpat inca din 1710. Pe la Toplifase aratA astazi vechiul hotar. !Main era vorba numal de un singurmunte, ,Muntele-Mic`, dar apoi Ificomia crescu impreuna cu lzbinda.Energicul guvernator ardelean, Buccow, caruia 1 se datorecte toatA aceastAschimbare de hotar, faced socoteali la 1761 di prtmintul incrtIcatvorbiIA fie I de Moldovent face ,aproape dowel comitateI Cind, la 1773,regele Romanilor Iosif vent in Secuime,- el gist ca lucrul era inchelat,lute° scrisoare din Reghinul Slisesc citre mama -sa, Maria-Teresa, el seexprimA asifel: Am vrizut Ciucul Ourghlul, cu toate pasurile in Mot--dove o parte din terenul nou- ocupat, care e un adevirat pustiu, acoperiicu cel mai frumoci copacl de pe lume, dar cart putrezesc fiindcri n'avemla ce-i intrebuinfag, $i Mei it scapfira gindul ca s'ar putea face un schimbcu Moldovenli. Austria is' caplitase partea la intaia spircuire a Poloniet,

lipsia un drum drept prin pasurile Carpafilor, cfitre noua provinciea Gantlet. Hotarul de Miazazi al unel ape aca de neinsemnate cum eCeremucul nu 1 se pares indestulator, pe cind ce bun ar fi fost Siretiul-de sus, far mai jos la Apus apa Motdovet 1 In aceste granite s'a intelesintaiu rrisluirea BucovInei, al caret nume 1-au pus de alminterea numalAustriacii, atuncea, pentru cA Moldovenii nu-1 intrebuinfau fatA de aceastiparte de sus a ferli for. De acela au innaintat In 1774 °Medi imparritestipane la Roman. Pe arena insii ei au trebuit sa se opreascii In hotartli mullmat eau at riulefulul Suceava vi incA acolo Interesele unor proprietaride mosil 1-au Meat sa nu poatli lua totdeauna ca norms cursul Sucevel.Acelasl molly a Iticut ca judeful Botosani are sl o parte dincolo de SI-retiu, pe cind, in schimb, Doroholul nu ajunge panel la aceastA apti.

MIA de almintrelea cuvintele chiar ale lui Iostf, care meniau Incadin 1773 despoiarea consacrata in 1775: De sigur ca, deal s'ar da in-napoi ciitre Moldoveni aceste parts (seculesti) care sint destul de intinse,der, cind nu e culture si nu sin! locuitort, faril mare pre!, s'au putea do-bindi acel colt care e cuprins intre Transilvania, Maramures gi Pocufia gis'ar face un lucru foarte folositor. Rog pe Maria Ta a spune principeluiKaunitz srt se gindeasci la aceasta' ... principele Raunitz s'a gindit,tar astazi not vedem Suceava lul Stefan -cel-Mare, fari s's avem.

lor;in

sl

sl

slsl

el -i

s1

Si

fecal,

Desvoltarea hotarulul Terii-Romanesti si Molbovei 141

Ultima pierdere se stie di a fost a Basarabiel in 1812. Rusia vorbfTurcilor numai de Basarabla pe care o stiau acestia, si In urmii li smulseffor adecli noulitot piimintul dintre Nistru st Prut, care lug de atclinnainte ace,st nume. Europa ni-a dat innapot la 1856 districtele Cahill,Bolgrad al Ismail. Erau cele mai rele pentru not, din punctul de vedereat poporatiel, care era alciituita in mare parte din colonist' de toatelim bele. Pentru Europa, Interesul era insa ca Rusia sil nu tali gurileDuni -ail.

Cind Rusii au smuts de la bunul si credinciosul for aliat, in clipschiar a biruinfil, care face mai marinimos, aceastil sit-glib' de plimint, incare e ciudat di stiltea cinstea unel Impiir Mil asa de marl, Europa seingriji numai ca not a fim larlisi la Dunirea de jos, Hind strfimutaft inDobrogea TurcilonDar. astfel am ajuns 'arils' in Marea Neagr6, la acea-Mare Neagrii, pe care o vedeau Muntenil lul Mircea Beltrinul si cu carese mindriau in titlurile tor, la 1400, Domnil vitejl at tinerei Moldova.

142 Istoria Rominilor in Chipurl Icoane

Viata sufleteasca a poporului romin.

Viata sufleteascfi inseamn5 inallarea gindurilor desfAsurareaalmfirilor in flint& orneneasca. Este o viola sufleteascrt obisnultri caren'are insemnittate si in care nu se oglindesc !impede insusirile de cape-ienle ale unul neam. Este lush' o alto, care se ridici mai presus denevoile nlicazurile, de bucurlile banale din fiecare clipfi : viafa simli-rilor care n'au nimic egoist, simfirl pyminlegii, dar nu simfiri de terra,$i viafa acelor gindurl care cauti spre innaltimi lfimuririle tainelor !omit,iraiulul, sfinfil celor ce ni ating simfurile.Fiecare-si trfiieste deosebit sauin legfituri de tot restrinse viafa obisnultri a sufletului, pe cind Aida su-fleteascfi superioarrt e aproape aceiasi pentru cel ce tritiesc la un loeintr'o singur societate. Deci ea e viafa sufleteascli a socletfifil, la carelea parte fiecine dupe insustrile lut dupi inriurirea pe care, in putereaIon, e chemat s'o alba asupra altuia. Trupul societafil e Statul, sau colace1 poate inlocui, brans sl-o lea din rodul munch( nalionale, mina el deapiirare e oasiea, anima el e invatrimintul;exista dee( o inlma, o minfea tuturor.

Clue o cerceteazii nu trebule 135 se opreasca la cart!. Aceasta ar fio istorie literary in cel mai ingust mai neindestulator infeles al cuvin-lulu!. Cartea porneste dintr'un suflet,singura ea sau impreunti cu altecarp, cu alte fapte socIale,§1 acest suflet trebule cercetat tutees.Viata sufleteasci a poporului engles din vremea Elisabetel e Macbeth atAu! Shakespeare, dar nu intimplarile din el. Cu mull mai mull infilliseazilaceasta viafa Shakespeare insusi, cu tot ce s'a pastrat de la dinsul: ele deck viafa sufleteasci a poporulut engles. Dar nu st in cutare insusirldeosebitoare, cutare accidente din flints lul. Nu vom cunoaste bine aceastrtvial5, data ne vom opri la un singur scriltor, oricit de mare ar fi el,on -cif de mull ar cuprinde intr'insul pe ceilalfi. $1 acestia mai mid tre-bale cunoscull, pentru ca serisul for dovedeste ca a fost cine sa -tprimeasca, sfi-1 indemne gi rfisplateasci. Urine bune $i cartile role, celece au pref oricind ori-unde acelea care an avut pref numal pentrucifiva oameni intr'un anumit limp, au inheres intr'o asemenea cercetare.Ea nu e, cum se vede, o istorie literary, cad in aceasta nu se fine sungdecit de aceia ce este frumos, infelept, insemnat, pe cind dincoace areinteres once a fost st a inriurit. Credal de inriurire trebule stiut larasi ;

-cercetatorul e dolor sy afle, pe cit se poate, si care au fost cercurilesau slratele sociale care s'au impirtrisit prin cetire sau numal prin auz

st

vi

sl

vi

$t

si

sl

sl

si si

al

VI* sufleteasca a poporului romin 143

de o anamila literaturit Pentru 'data sufleteascg a Rominilor din timpurilenoastre de aid nu ajunge sa se studieze Alecsandri sau Eminescu saucei cifiva prosatori de frunte, nu ajunge sfi se urmfireascg direclille bunecare pot ft uneori numai la inceputurile for mfirgenite la o inriurirestabil; e de nevoie sfi se elle ce au cent cellalli, de ce au cent alte lu-cruri el intru cit cetirea for a inriurit asupra suflefulul atitor oamenl ceau trait et el in acel limp. Curentele greeite et cele fau-ffinfitoare au sal'.pinit ele suflete, el, dacg nimenl nu se gindeete a le lfiuda el a puneo vorba bung pentru dinsele, cunoetinfa for nu poate ft decit foarte f o-lositoare pentru a se infelege sufletul el anima unei societfili.

In acest infeles intreg vom infaftea desfgeurarea viefit sufleteeti apoporulur nostru. Intent' siudiu precedent a fost vorba numai de ideileconduditoare, aid se vorbeete despre tot medlul idellor sentimentelor.Atunci s'au add name' stelele ce indreptau sau de la care in deose-bite imprejurgri s'a cerut o indreptare ; aid pill/tree caulg intreaga in-tindere a cerului de gandurl simfirl boltit asupra viefil din fiecare zi-a tuturora.

I.

Si aid trebule sa pornim de la constatarea ca mai multfi vrerne,sute de ant, am trait innainte de toate in legea meeting. De la dinsani-am luat indreptare, el intre &grille el sfinte am trait.

Ea ni-a fost singura literaturg, dad' nu finem same de viafa deo-sebitg, traind Intr'o anume fantasie original& paging, foarte bogata apoporulul. Pe cind feranul raspundea la fiecare din intrebfirile cele marlcu un intreg mfinunchiu de poveeti inflorite de care era fermecat elcare-1 mulfamiau : poveell de sfinfl ai Merin'', de dint' pe cart Blsericafoarte de mutt ii invinsese, poveett de zine, de frumoase flint' mat presusde lume, carturarul, tirgoveful, boerul cetiau la cartea Anti.

Pentru aceasta el era pregatit prin ecoalg. Alta ecoalg, nu era atuncidecit a manastirilor bisericilor. Chluggrit aveau nevoie de slujbg ; mg-ngstirea avea nevoie necontenit de preinnoirea calugartlor feril ii tre-buiau Vladict ; in bisericile cele marl se cereau dascali cu bun meetesugde cetire cintare. Pentru cetire pentru cintare deci, pentru Invgla-rea Ilmbil slavone, care era limba bisericeascg, au fost cele d'intfiluecoli ale noastre.

Ce se invfila in ele, se tle din marturtt mull mat tarzil, dar care sepotrivesc foarte bine el pentru anti 1300 sau 1400, cad not nu ne gfisiamatunci in epoca um' desvoltfirt

Se incepea cu invalatura pe de rost a ruggclunilor cuprinse in.0rologhlu sau Ceaslov preotul, dascfilul trebutau sg be tle bine. Veniala rind apoi cartea de cintari pe opt glasurt, aeanumitul °cloth, tot alede neapgrat pentru pregfitirea slujbaellor biseria. Cu Psaltirea, dincare target se invfifau bung!' pe de rost, se ajungea la o literaturg mai!milt& mai bogata, care ar ft pedal vorbi sufletulut, atingindu-i toatesimfirile muligmindu1 toate avinturile; numal cit Psaltirea ce se intre-buinfa in scoala noastrg cea mat veche, era cea slavoneascg.

$1

si

si

$1

$1

;

$1 sl

sin-1111e.

st

144 Woes Rominilor In Chipuri si Icoane

Se ajungea apoi In evanghelie, pe care, Ina la 1834, un om crescutIn vechile datini, Barba Stirbei, care a fost spot Domn, o numeste, cugindul la invfiffiturile copilAriel, de sigur, temelu at studillor, ca una cecoprinde moralul mai curet, propoveduit de him's' Mintu floral nostre.Se trecea la Apostol, la unele din Bib Ile. Deocamdatfi ins5, totalpe de rost.

In scolile unguresti de astfizi in Ardeal, copiil Rominflor sint pri-mill din capul locului cu lectia in limbs maghlarli. Blain nevinovajise desnlidfijdulesc, dau sfi Ng de is chinuri, far pe arra, cu minunateleInsusiri de adaptare ale vristei lor, se Irezesc ca incep a pricepe si a ro-pe ungureste. Slavona era strecurati in sufletele strttmosilor nostrl cuacelasl sistem. $colarul dela Ungar' va putea vorbi numa1 cu grew ungu-reste, indatfi ce viala1 va educe innapol intre Rominil sit ; $1 copili acelortimpurl nu puteau, de sigur, si cuprindfi o limbs strat' destul de greyin asa fel Melt s'o poatii intrebuinta. $1 nici n'aveau de ce s'o intrebuin-feze alurea decit in Bisericfi. Acolo Irma nu se linen predict'.

Ce e drept, se ceresu cunoscfitori de slavoneste pentru cancelartaDomnilor, unde zilnic se faceau acte de intirire si de (lade, care nuputeau fi scrise decit in limbs cea invafafa : aceasta regula n'a fostsit& decit tfirziu de tot, si pfing la 1590 n'aveam un singur rind romeinescvenit dela scrittorif sau plsarli, dela logofelli sau grimaticil Voevozilor.Asemenea hrisoave Iasi samanau intru Coate unele cu allele, sI stim capentru ajutorul cut le scria, erau si formnlare, In care ramineau sfi seadauge numele unele amfinunte privitoare in deosebi in actul ce se

Domnil scriau tot slavoneste atitea scrisorl cake vecini,unde trebula sa se dea in aceasta Ilmba, cuvint de cuvint, cuprinsul celorspuse de stapin cu guru lui : aid trebulau cunostinil mai temeinice st matintinse, sl formularul nu pubes sluff Is nimic. Mal tfirziu se gfisesc diclio-nare, dar is inceput e indoielnic demi s'a avut acest ajutor.

Slavoneasca aceasta a scrisorilor e foarte podia: mai niciodatinu se vede un rave, cored intru toate. E de aceias frumuselfi ca stlattneasca In care se astern die scrisori de acest fel, si de care nu sepoate sa nu zimbestl. Niel atita stlinfil a limbic invilfate nu se putea dobindimficar in scoala bisericeasca ; erau deci 'I alte sco11, pentru slavonasl caligrafie, din care ieseau scriitorti domnesti. Astfel de scoll nu erauinstt deschise °deaf si nu aveau decit un scenic, dot : erau Imes!

caligrafilor Curfil st dascfililor de slavoneste. aid invallitura,mestesugul se trecesu dela om in om, din mini in mina, potrivit numalCu nevoile foarte inguste ale socieifilit.

Boleril nu stlau carte ; el nu scriau, nu cetiau, nu inbelegean limbsBtsericii si a Statului. Stares for de barbarle desavirsitii nu se poate asfima-rta decit cu a nobilllor din cele mat adinci 'impart ale evulut media euro-pean, un veac at Meet sau al XIlea. Legea o slits' dela Orin'', dela preot,en prilejul spovedaniet; el o vedeau s1-1 inviijau tainele. Domnii erau decele mai multe on tot asa de tnnaintati. Cfirturarul era cine trebuia 8'6oie carte pentru a trill : pops, dascalul, logoffitul.

part(

piing,

Oak-

si&catch. insa

locu-tnIele $1

Viaja sufleteasca a poporulul romin 145

0 imbunatalire trebuie sa fl venit prin casatortile cu femei din alleneamuri, de peste Dunare sau §l de peste Carpaft. Doamna Clara a luiAlexandra Munteanul, Doamna Calinichia, mama lul Mircea, trebuie sa ftdat coptilor for o crestere mat buns, si mijlocul pentru aceasta era, pelinga invalaturile mamel, chemarea unut calugar sau preot cu carte. Decind Sirbul Nicodim, Grec dupe tali, de alminterea, trecuse Dunfireaca sot de culture si intemelase cele d'intaiu manfistiri invfitate, Tismanasi Vodija in Oltenia, asifel de calugart se Osten : ei trecura in curindqi dincoace de Olt, dincolo de Milcov chiar. Alte or!, Doamnele sau jupa-nesele straine aduceau dela inceput carturari din fare tor. Ceva mat tiirzlu,coboritoarele neamului Despolilor sirbesti, Despina but Neagoe Basarab,Elena but Petru Rare, dadura o creslere bunt' si bfiiefilor st fetelor. Ti-nian' Teodosie trebuie sa fi fost o mica minune de invajfiturii a timpului,sau, dar moarteaI vent innainte de a putea sa foloseasca stitnia sa neo-bl§nuita.

A§a a fost 'Ana pela anul 1550. In tot acest limp nu putea fl altsvlajA sufleteasca decit a injelepciunii fires% raspindita prin cuvinte,dovedita prin fapte, pastrata prin tradifil care sic! nu erau puse in serfspentru Watt' lumea. Ce se poate inchipul mat ingust decit cresterea unorsocietal! prin reit& singura, st inca prin relight invesmintata in grainneinteles? Poporul era mat bine imparfit decit boieril, de si de almintereaera un necontenit schimb intre boierime si popor.

II

Intimplarea aduse dupfi 1550 o mare revolufle.Inca din timpuri destul de vechi, pe la 1450, unul sau mat multi

clerici din partite maramuresene tfilmacisera Psallirea, Evanghelia 0 parfldin Vechtul Testament, precum si multe rugficlunt in romane0e. Anumezni§carea eretica a husitismului, Ivita in mijlocul catolicilor din Boemia,

ajunsese pana la Ungar!' din Miaza noapte, pfinfi la Poloni 0 atinseseo parte dintre Romini: ereticil acestia insa aveau §I eresul blind §I bine-Mellor, eresul de credinffi 0 de lake, eresul de fralle pentru toll oa-menii, §I pentru eel um!!! §i fare carte. de a face ca orice crestin sfitrifeleagd cuvintul Int Dumnezeu si sfi se mintute dea dreptul prin el, stnu, mijlocit, prin preot. Miscarea a fost insa rapede oprita in loc. Tiling-cirea romaneasca s'a furisat numal cu frica, pe ascuns de ierarhi, carsn'ar ft ingaduito. POW., nespus de putint o aveau in mina. $1 chlar acelanu puteau sa simlfi mita placere la cetirea unut grain aspru si cu totalnedesavinit: toms frumusela Evangheliilor blinde §1 Bibliei posomoritese pierduse prin prefacerea inteo asifel de romaneasca.

Iata insa ca predlca lul Luther, in multe privinfe urmasul tut Huss,pfitrunse birultoare pana la hotarele noastre. Iesise o Mlle minunata Inlimba germane, st mice German din orice part! era ispitit de dinsa, dfideajos sfinfil din biserici st cinta frumoase !maul noun pe limba poporuluiI ohm marirea In! Dumnezeu, fall sfinit. Sas!! aveau Romint supt ascultarea

146 Istorla Rominilor in Chipurl ei Icoane

lor, si ei simjira datoria de a talmaci pentru dins!!, la 1544, catehismul IdLuther. Carticica n'a patruns ins& nici dincolo, cu alit mai pujin dincoace,

Peste patrusprezece ani, un diac de cancelarle, care era si preof,Coresie sau Cores!, Romin din TaraRomaneasca, fugia in Ardeal de fricaucigiltorului de boleri si cleric!, Mircea Ciobanul. El se adaposti la Bra-sov, unde Sasil erau cu toil! lulerani si voiau, ca $i frail! for din SiblIu,sa aduca pe Romial la dreapta eredinja. El erau insa, nu named nistecrestinl rivnitori, ci s1 niste negustori vestifi. Honterus, care H predlcasereforma legil, 11 adusese si tipografia.

El se gindlra astfel sit ni se dea call slavonesti de tipar, inirebu-inlind pe Coresle. Carp slavone iesira mat multe pane la moartea tipari-forului muntean si dupe aceia chiar. Dar tot odan cu Evanghelia din1560, se rfispindese si cele d'intafa call bisericesti in limba noastra.Coresi null dada osteneala sa le traduce din nou, lucru pentru carepoate loci sa nu se fi priceput. Se margeni sa indrepte` talmacirile hu-stle, apropiindu-se de limba timpului sau st feril sale muntene. DupeEvanghelie Ie§1, in mai multe edit'', Psaltirea. Inca din 1564 el mai &I-dea la tipar st o Evanghelie cu invdIdturd, cuprinzind predict asupratextului de evanghelie ce se celeste in fiecare zi. Aceasta era o trade-cere din nou, o compilafie, dupe un original unguresc. Agit se gtisiratot in Ardeal, ins& data aceasta dintre Ardeleni chiar, ca sa dea o altsEvanghelie de acest fel, adeca lamurita, dar fare nici un amestee ereticinteinsa. Oliva cleric' tradusera si o parte din Vechiul Testament.

Asemenea aril erau menite mat ales sa fie cetite de ace! preofiardeleni pe cart guvernul unguresc, care sprijinia reforma lui Calvin, iisilIse sa paraseasca, ',data cu legea veche, si limba cea sfinta slavoneasc6.El aveau in fruntea for si un episcop pe care ortodocsii nu voiau sa -1recunoascil : Oheorghe de Singiorz e cel d'intillu in sirul acestor Vliidlcicu dea sila. Dar Rominil nu se incredinlasera de loc ca parinfil si stra-bunt' for ar fi trait in ratacire, $i, indata ce cirmuirea nu mat apilsi asu-pra preofilor, viata religioasa urrni ca sl mai innainte. Niel una din car-tile eretice nu s'a tipfirit in numar mare sl n'a Post prea mull ceruti sauprea bine plistratii.

Dar totusi ele pitrunsera sl dincoace, in Moldova si TaraRomli-neasc6. Evanghelie cu invlitatura ortodoxa fusese tradusi chip& o carteslavon6 imprumutati de film's! Serafim, Mitropolitul muntean; cel din

.Moldova a primit-o si el. Cind Petru 5chlopul, Hien, cuminte si evla-vlos Domn al Moldovel, fug! in Apus, el duse Ora la adipostul sin ti-roles din Innsbruck, din Bozen, Psaltirea but Cores! si Apostohd, FapteleApostolilor, tiparite de acelasi.

In ceasurile lung! de dor at de ainta, Petra -Vodi, Incunjurat deatita strainfitate, va fi deschis volumele grosolane cu slovele aspre si seva fi mingilat $i imbilrbatat cetind. Tot milieul omenesc zace in Psaltire,cea mat bun6 invatiitura de mita, de tubire $l faille a oamenilor se des-

-face din scrisorile Apostolilor c'6tre cel d'intfilu credinciosi al legli celeinova. $1 eels ce se petrecu eland cu Petru 5chlopul se va ft petrecut

Viata sufleteasca a poporului roman 147

.cu atijia din cleric!!, boieril gl chiar Juptinesele noastre. Nu e oare unurasunet din aceste imnurl ale durerii care nu se poate impiica in tot cu-prinsul piimintului in aceasti amintlre a celor mai strasnice nenorociripe care o face in romAneste bitrina calugarifa Teodosia, mama lui Mi-laiViteazul ems de dusmani ?

$i in alt scris romanesc din aceastfi vreme, in rAvasul de plingere-al boierilor iubitori de crestingtate critre capetenia for fireascA, fugarulDomn biruitor Radu $erban, nu se vede un avint de minie impotriva ce-lor infelest cu paginii, o sete de mintuire care aminteste pagini dinPsalm! ?

De acum tnnainfe indraznirdm a scrle in limba noastr6 Romfinestese inseamni numele gi faptele morillor pe pietrele de mormint ; romfi-neste se astern testamentele sau diatele gI scrisortle de la o rude la altfisada, de Ia un prieten la prietenul sau; Domnii Inver& in roma:1We pe

for ce trebuie si vorbeascfi gl ce trebuie sa incheie. Pans gt hri-soave se dau in limba tern. in manastirile de Ia not si in cele din Ar-deal, calugaril invafati, cari stiau slavoneste, ca un Varlaam MitropoldulMoldovei, Ira due fel de fel de cArli in romAneste: earli de lamurire aEvangheliel, aril de canoane in care se cuprind legile. Tipograflile dinIasi gi Tirgoviste dau la lumina, pe cind erau Domni Vasile Lupu gi Ma-lei dar MCA amestecul tor, citeva cart( romAnestt pe ling& multe.slavone. Dosoftei, urmas at lui Varlaam, prefacu Psaltirea in versurl ro-manes% precum o preflicuser& atilta de cind se !vise Ref orma, gt peste-Oliva ant vedem pe un boler muntean ca citeazii Psaltirea in aceastdIraducere. Vieille Sfinlilor incep a se lipari, si in ele, asa cum le di Dosolid, se !Asia o intreag& lileraturg de povestiri, care represintau atunci,en un adaos de curatie si de sfinlenie, ceia ce represintii romanele stnuvelele in timpurile noastre

in Ardent erau principi calvini, si huhi ai nosh.' sint pugssa tipareascil in romaneste cantle Bisericli gi able leg!. Vine o vremeeind in mai multe forme Wet& Biblla sill la indamina credinclosilor, si eaera cerutii asa de malt, incit cel mai bogat si mai mindru stapinitor ro-mfinesc de prin ant! 1680, $erban Cantacuzino, dfidu cArturarilor sitsarcina de a prelucra o singuri Mlle mare, in aceiast llmbfi, in acelasiortografle. Un strfilucit monument de limbs apiiru astfel la 1688, una dinoperele neperitoare ale literaturil noastre.

$1 curentul urm& mai departe, dind sufletului crestin necontenifbrani nova Urine de slujbli spar in romfineste, supt Constantin Brin-coveanu, alfituri cu mici povestiri morale, ca Floarea Darurilor, cu art'de invillatura gt sfaturi ca inoOldtura de qapte tame gl Pildele

Ba chiar in 1713 lese la Neale, primita cu bucurle gl cal& asade mutt inch an s'a pestrat pan& la not niciunul din exemplarele pa-tate si rupte: Alexandria, povestirea fantastic& despre faptele mareluiAlexandru Machedon, biruitorul oamenilor, duhurilor jigfinitlor lumil.

Viteazul eta in ea modelul pvitejillor sale. Cartea se cella.asa de mutt st in manuscript, incit inffitatul boler Constantin Can-

Vezi-le In Convorbiri liierare pe 1900 § 1901. Cf. fi colectic mast &Scrisori de Domni

-sold

Basarab,

laraei

{nose-Jest!.

$1

/ that

1).

148 Istoria Rominilor In Chipuri al Icoane

tacuzino Sto Intent trebula s& probozeasci, intro carte serloaski deistorie, publicul cfirturar pentru acest pficat. Un boler invafat ca UdriateNasturel, fratele Doamnei Enna a hit Mate! Basarab, traduse din slavo-neate acel Varlaam $1 loasaf, care e plin de cea mat aromitfi infelep-dune a Rfiskiritului. Dioptra sau Og Undo, moralli in parabole, circula iirtoate partite. In cfirticele ce se chemau Albind se cuprindeau fel de felde istorioare plficute. Fabulele tut Isop sau Isopille"Minunile Ma lettDomnulull se imprumutau necontenit peniru cettre. Predict se tiparlauIn romfineate sau Osten atita rfispindlre in manuscript ca ale stralucitutu! Mitropolit muntean Antim din Ivir. Dimitrie Cantemir, Invfifat flu deDomn, crezu chiar vremea potrivita pentru a infilliaa cetitorilor in tiparalegoria sa morale Divanul sau gf!ceava infelepfului cu lumea. Dacki n'aWrit Istoria ierogliftcd, in care facea supt nume scope rite satire poll-tic& a timpului sau, el n'a ascuns-o de niment. In sfirait, pe un limp cindcronicarii moldovent Costineatil, venind dupki Origore Ureche, at Mun-teanul Constantin Cantacuzino atingeau probleme marl ale trecutulut at&dean indemnfirl neamului in aril scrise pe larg romfineate, acelaatCantemir se gindia sä tipareascii In Hrcnicul sau o istorie completti a.tuturor Rominilor. Moartea singura 1-a oprit de la aceasta.

Cea d'intfilu coalfi innaltki in tulle noastre s'a Interne tat in katpe vremea tut Vasile Lupu. Indemnfitorul a fost Mitropolitul Varlaam,.sprijinttorul un Romin instrainat, mare om in noua sa patrie, PetraMitropoll al Chievulut gi aparator On de izbindfi al ortodoxiel in timpurtlesale. Desalt' noatrl venire de la acoala din Chiev a tut Petra. El trebuiausa dea Domniet cfirturarit de cart era nevole, cunoscatorl de slavoneate 0greceate. CIO au mai serfs de scum innalnte o slavoneasci mat curatefusesera in acoala Trei-Ierarhilor, un acolar al acestela a fost Nice.lae.Milescu Spfitarul, care atia destul de bine latineate pentru lealocul in cercurile cfirturartlor din Apus al care a fost apot Introducfito-rul atiintelor acestui Apus in Rasta unul dintre eel d'intalu exploratorisistematici at Siberiet.

In TaraRomfineascl o coal de acest fel a lost aaezatfi de Ser.-ban Cantacuzino in biserica Sf. Sava, care avea, ca multe allele dinBucureatl, at chilli, gate sa primeasca ucenici. In cela ce priveate scopul.,nu e nict o deosebire fat& de aaezimintul moldovenesc al Trellerarhi-lor. Si aid ca acolo programul era cel oblanult in acolile lesulillor,cu atita schimbare numal a in loc de Umbel latinfi cea greceascfi vecheera Intrebutnialki peniru predarea tuturor materillor, in toate clasele.

Cu ventrea in fruntea ferilor noastre a unor °ameni cart, deck; nu-eras totdeauna de neam grecesc, primiserfi in Constanfinopol o crerfere cu total greceascif, se ram in a doua jumfitate a veaculut al XVIIlea,o schimbare in orinduiala acolllor, al ea se pfistrfi al mat departe. Sla-'vona se despfir11 de greceasa ; menirea Beadt acoll fu alta. Slavo-

It!.

Mover],

ei

el

el

a gi

Ylafa sufleteasca a poporului romin 149

41e0e Inv! Ifau cei ce se pregatiau pentru biserici pentru cancelaria..clowneasci, pe cind Ia scoala elineascil mergeau coplit de holed cartvoiau sa capete o crestere potrivlia cu starea parinfilor for. De la un-timp ins& fritrebuinfarea vechil limb! religioase scam foarte mult, si seajunse indata is prefacerea in romAneste a tuturor carfitor de slujba.*coals slavona decazu rapede. Din potriva, cea greceasca Iue numeleimpunator de Academie si fu puss supt conducerea unor °red vestifi in-tot Marlinl pentru cunostinfile si scrierile for. Ucenicii stateau In fnca-veri frumoase In Iasi, la manastirea Sf. Sava, fnchinata Sf. Mormint, farin Bucuresti peste paths in chiliile stralucitei manastiri a Vacfirestilor,Intemeiata de Nicolae Mavrocordat pentra a I se vesnici numele In Coatechipurile. invafaceli de azbuche se stringeau in Jura! unul &mat maiTaudin

plain, la Sf. Oheorghe din Bucuresti si la Sf. Nicolae cel domnescIasi.

Fiul hi! NicolaeVoda, Constantin Mavrocordat, se gindi sa lac&sl scolipentru limba latini; in Iasi se zice ca le-ar deschis pentrufill de boieri sI mazill. in Bucuresti planul Iui fusese a face un colegiual Iesuifilor.

in a done jumatate a veacului al XVIII-lea in sfirsit, incep a seIntemela scoff si prin celelalte orase ale principatelor. Numarul for createneconienit ; Alexandru Ipsilanti, Domn muntean, lea masuri ca once-eras mai insemnat alba o scoala. in program se prevad lea( de-limbile latina si francesa. Matte din scolile din provincle avean(lineal de greceste. De la o vreme, invalarea stlinfilor capita unioc mull mai mare, si prin staruinfile Mitropolitulut Moldovel Iacobal II-lea fntreg Invaliimintul sufere o schimbare spre modernitate inaceasta Para.

sfirsitin de la 1750 Innainte tot mai multi preceptor! de franfuzestese aseazi In capitalele noastre, si mai toata bolerimea tiara ajunsese avtI, mai bine sau mai ran, limbs In care pe atunci se Infafisa cea maisnare parte din Arleta de culture a timpului. Inca Innainte de 1800 se ras-find! deprinderea de a se trimete liner!! sI in strainatate, in Germania stIn Franfa, adecA, fn-aceasta din aria 'era, Is Paris. 0 masurA pe cares) lean pe rind mai muff! Domnl din aceasta epoca e aceia de a nu sefrimi In slujba decit ace! boleri liner! cart fl implinit dap& cuviir.anti de scoal& Ia Academia greceasca. far cunoscatorul de franfazestese putea astepta. &este, la o Innaintare mai rapede.

Numarul oamenlior luminafi, cu dorinfa, cu nevoie de a cell e, deei,milt mai mare in aceasta vreme. Totusi in lea se tipareste foarte puflapentru sufletul for. Mares opera literary a veacului al XVIII-lea e Wm&-circa din nou, dupA greceste, deci in chip mai adevarat si mai sigur, asarfilor biserices11.$coala munteana, intemelata de Antim, fnnoiti de har--nicul episcop al Rimnicului Chesarie, sprijinita pe rind de toff Mitropo-

si episcopli, da la lumina lucrari ingrijite, a caror limb& nu e Ins&mat frumoase deaf limbs celor vechl. Pentra ladle °era !emsde supt teascurile rimnicene culegerea intreaga a Mineelor, In care vie-jile sfinfilor sint orinduite dupe zilele in care se praznuleste pomenirea

sl

ft el

el

glow

UM

talmacIrilor

said

la


flecarula. Aces lea vor fi lost foarte mull cetite in Coate stratele socie-OW. AIte cart! insa priviau numat slujba sau cuprindeau dezbaterl derdogma, combater! a credintelor celorlalte, al nu puteau fi intelese de oricine..

Cind Rusul Palsie Veliciovschi, ucenic al Mitropolitului moldoveamAntonie, care invalase destul de bine limba noastra, fact: la Dragomirna,la Secu in sfirait la Neamt acoala cea mare de calugarie harnica at In-minata din Moldova, produssle lipografiel lul, dese foarte insemnate,privesc ele mat mull clerul, dace se scoate la o parte cea de-a douaculegere complete de Minee, lean' aid.

Rare on se mat tiparesc altfel de call : cite o editie noua dinAlexandrie, cite o carte de retete. Nimic de literature nimic de atlinta..Boierti carturart puneau sa li se prescrie vechile letopisete sau cronici,care erau urmate numat in chip foarte slab pe vremea lor, sau cite urs-cronograf in care se d'adea istoria lumil in povestiri de vieti omeneaticare incepeau cu Sfinta Scrip tura al se mintuiau, trecind prin Roma §rprin Bizant, cu Sultan!' turceati. Poet!! sint putini; el alcatuiesc stihurilefor pentru a ft invatafe pe de cost cintate. Intimplator, lenachlrescu, care area nevoie de exemple pentru gramatica sa, a pus in serfs-al a liparit unele, prea puline, din versurile sale. La un otolum de poesii"nu se pntea gindi niment : tiparirea lul ar ft jignit Ighemoniconul bo-ieresc al autorului, care putea face versuri numal in gluma al pentra_anume scopuri de inchinare catre o doamna sau catre Maria Sa Voda-Tiganil cart prindeau Coate stihurile ce zburau in aier, formau bibliotecapoetics vie, antologia cintatoare a tuft.

Se cetiau atunci carts straine : greceatidaf at printre acestea nu-se putea gas! Inca nimic nou, polrivit cu parerile gusturile timpulul,latine, italiene francese. Cantacuzinil avusera in TaraRomaneascii o-minunata biblioteca, ce se rislpi in lumea mare la caderea for in 1716, at-din care se gasesc din timp in limp volume razlefe, cum e cartea de teolo-gle Latina pe care in zilele noastre a capeltat-o Academia Rominii pecare Constantin Stolnicul Cantacuzino o rascumparase de la ostaaii noatrtIntorai, in 1683, de In asediul Vienei. Biblioteca Mavrocordatilor s'a irosit-tot aaa, intr'una din zilele de mare restriate a lui Constantin-Voda : numatcatalogul ni s'a ',astral ai un Boileau, acum in colectille mele. Ditunazi s'agasit o parte din biblioteca, foarte bogata, a lui Costacht Conachi poets!,om care area nevoie de o asemenea biblioteca pentru a aerie versurile sale,in care at mitsura ai inspiratia podoabele ai tonul acela de hinga cainaresint luate din literature francese a timpulut. Scoala greceasca din Braaovstapineate astazi biblioteca Brincovenilor de dupe 1714, darulta ei de Gni-gore Brincoveanu, eel din urma din lints directs. Carlile lui Nicolae Canta,dintre Cantacuzinil moldoveneati, adunate de el al de inaintaaii sal, alcatuiatto foarte frumoasa colectie. Se cautau mai ales popularisfiri allintlfice, call-tort!, opere istorice. Nu Bpslau insa nicl romanele, cele bune, cum e Corinnea doamnei de Steel al cele uauratece, ca Auentures de Faublas. Une orfvenia cu ele un negustor ambulant, Grec din Viena, alte on se facetscomanda in Ardeal sau, pentru Moldova, la Lemberg. Culare negustor

$1

$1

$l

$i

$1 Vaca--

$1

$1

$1

el

Viaja sufleteascii a poporulul romin 151

educes *1 aril de la bilciul vest', al Lipsciii, a*a I se intfimpla 31 vreunula dintre boierii ce cfillitoriau in slatinAtate. La 1719 Ina, Matei Crefulescuporn ene*le in testamental situ un atlanta (atlas), care I-am fost cumpa-rat cind am fost la Viena, drept zloti nemfe*t1 48° pe care-1 cliiruie*tetai Nicolae Mavrocordat, *1 in acela*1 testament el anti& ca avea in W-hit aleca sa nu real pujin de 124 dill, filosofe*ti, gramatice*ti, politIce01,istorIce*ti, latine*ti, Itallene*11, iproci, prod (*i altele altele); care maimulte dintr'acestea le-am cumparat cfind am fost la Viena pentru treabaacestor dot copila*I ca sa Inv* grece*le, tar mai virtos latine*te Hall-ene*tel. Mates nu ultfi cu aces! prilej sit se roage a i se invala coplii *1mai departe, pstrilinindu-1 pentru carte'.

IV.

Pentru ca o liferaturii nationali sit se poati Ivi, Iipsian unele con-Boieril ace*tia n'aveau un ideal *1 nu gfisiau pe ce sit se sprijine

ca poatA descoperi. El ar fl cumpArat mindre cart' de afirmatie ro-mfineascii, dar nu se !Asia cine sit cuteze a le scrie. El ar fi luat awl' decintece ro mAne*II, dar cine printre din*ii, crania* cu locul in Divan, s'arfi incumetat sit le scoatfi ? Tn sfir*it unde se puteau tipAil astfel de lu-erne, cind in principate erau numal tipografille episcopate metropo-Mane sau mlinastire*11, care nu puteau pune supt teascuri decit anumitelucrurl, sau lipografia trecilloare a vre unul One vent! la not pentruafaceri, a vre unul boierina* care Linea sit nu0 primejduiescA banal?

Mintuirea vent de la Rominil de peste munjt: el creel& in jurnfitalede veac viaja sufleteasci moderns a RomAniel intregf.

De mull, Bra*ovenii, negustori gl me*te*ugarl instArifi, avean o*coals pe Iinga biserica tor, a SE. Nicolae din Schel. Cind, dupfi 1700,se intemele o Episcopie a Rominilor until cu Roma, nevola unor *coltpentru pregfitirea de preoll luminaji se simil inclatil. Episcopal Petru PavelAaron are merlinl eel mare ca a deschis in Blaj cele d'intAiu patru *coltromane*tt nationale, 'la jurnitatea veaculul al XVIII-lea (1754 *I urm.); elese compun dintr'o *coalA prtmarli, un Colegiu latin douA seminar'', cele

*coll de preolle pe care le aveau Rominii. Dupfi ele se indrep-tar& Coate celetalte, care rfisfirirfi mai mult in veacul al XIXlea pe acestpfimint ardelean.

Nu Ireceau mai mutt de dougzeci de ant *1 impAratul lubitor deIosif al II-lea Men in tot Ardealul *1 in jtnufurlle romanestl din

Ungaria *c oil ale Statulul pentru popor, *col' de romaneste nemie*le,pe cind cele blfijene erau de romaneste laline*te. Cheorghe Since',rivnitorul istoric din acest limp, a dat acestor *coil cea d'in4filu a fororganisalle.

Din. unele *1 din allele, din cele noufi ale Neunifilor, cart *Iel 41 ciiptitaserfi episcopia, la Rhinarl, apoi la Sibiu, le*irfi dincolo demunll o muljime de Rominl cu *INA de carte. Cindurile for eras marl:Ifizimindu-se pe trecutul roman al neamulul, el volau sa.1 dea innapol

$i

sl

sl

sl

dills.

sld'Intaiu

luminasl

sl

scollle

ea -1

152 Istorla Rominilor In Chipuri si 'come

Weil puterea, toata stralucirea ce ise rapise. Cetiau cu multi dragosteIncet, rabdator, cu lumina in suflet. -

Se Intimpla peste citva limp, la inceputul veacului celut non, c&Universitatea din Pesta capita prIvilegiul de a tipari in tipografia et carpde litere cirilice, deci si cart' romanesti. Mille de scoala, carfile pent'sbiserica puteau aduce un venit butt. Un corector romin, care a fost intatuSamuil Clain, apol, pane la 1821, Petru Major, fu chemat pentru a an-praveghia tiparul. Prin potrivirea fireasca a lucruillor iesira atunci enlitere frumoase, pe hirtie bung, in condi!!i tipografice necunoscute pantiatunci la not, nu numat carfile de care fusese vorba In inceput, ci deturf pentru economia cimpulul, calendare elegante sl chiar calif de aletut Petru Major, ca Dictionariul din Buda si vestita scriere,Istorta pen-ha inceputul Rominilor in Dacia', in care vremea noua 41 gist even.ghelia. Apeluri calduroase vestiau lesirea In iveala a scrierilor noui, carese raspindlau prin prieteni, protopopi, Inspector!, funcflonart In Coatecolfurile Rominimil.

In calatorille tor, negustorit sl boleril nostrl cunoscura tipografiadin Buda. Carfile cele nefede de acolo au inceput a gist tot mai multicumparatori. Atunci un Brasovean. Zaharia Carcalechl, se gindi a Inaasuprasi editura carfilor romanesti ce iestau la Buda. El planuf o blb11-oteca nalionala, raspindi apelurl si mai calduroase decit pane atunci,laud& pe boteril ce sprijiniau literaturaAse oferl a II da operele la lumina.Fara dinsul poate ca Alexandru Beldiman, care a cinlat in accente dejale turburarile aduse de Creel in 1821 (Jalnica Tragodie), nu slar fttiparit traducerile, corecie, dar red, din franfuzeste. Din lingerie ventauacuma calendare, povestiri despre intimplfirile din Europa, istorti al geo-grafi!, ba chiar, cum vazuram, cite o lucrare poetics.

Un Ardelean din parille Sibifului, Oheorghe Lazar, trecuse In notInca innainte de 1821, ca dascal al copillor unel doamne din Bucuresti.Invafase teologia, dar era si inginer. Pe atunci in Moldova0 avea scoalade Inginerie (Inca din 1812) tinarul Oheorghe Asachi; boleril muntenivoira sa alba la rindul lnr o astfel de scoala, st tocmira pe Lazar. Ellieu aritmetIca si geometrie buna in talnifa de la Sf. Sava, dar indeplinipe alaturi ceva st mai bun, pentru care nu fusese plant sl nu era in staresaI plateasca nimenl : el stramut& in mijlocul claselor luminate din prin-cipal Idelle ardelene.

Cind plea, peste cifiva ant, ca sa moara acasa, Lazar IAA umurmas in loan Eliad Radulescu. Acesta si Asachi pregattra 01 mai de-parte publicul romanesc. El 11 dadura calif, revlste, ziare, poesil, disertaili gramaticale, nuvele,tot ce nu avuse pan& atunci si trebuia sa alba.Vre-o douazecl de ant el stapinlra terenul, st, printeo Itteratura din carenumat o mica parte are o valoare estetica, el pregattra calea pentrnadevarafii scriltorl earl trebulau sa vie. Sufletul contemporanilor for alost hranit ins& de dinsii, sl atunci se vazu !nate oars la not o legator&trainica st plina de incredere intre autorl si scrittorl.

Viata suflefeasca a poporalui roman 153

Nici Eliad, flu de negustor, nici Asachi, flu de preol, nu faceanparte din boierime. Dupe 1840, finara boierime spare in fruntea miscarifilterare. Si Balcescu $i Odobescu si Kogalniceanu si Alecsandri si Ne-gruff §1 Russo sint fii de boier ; ofiterimea ostirli noua prinde gust pen-fru literature. Cale d'intalu saloane se deschid acum : mai ales in Mol-dove. A fost un limp fericit atuncea : far& a se inlatura literature staid'',

-ea e subordonata acum celei romanesc', care gaseste represintanti inbate ramurile. Cita vreme au trait $l lucrat acesti scrlitort, clasa bo-gata nu s'a instrainat de curentul Itterar.

Prin anti 1870-80 publicul nostru a primit o intregire. Ardealul $ilingerie, care ascultau de Cipariu, urmasul marilor Ardeleni, Bucovina,stapinita de Aron Pumnul, se despartira din comunitatea limb!! lilerare.Convorbirile literareg $i T. Maiorescu au dus lupta pentru disirugereaeetatuilor de isolare, si resultatul a fost unifIcarea geografica a mediulutliterar romanesc.

in acelasI limp, literature so epropia de anumite strate superloare,luminate prim scoall, ale poporului, ca invatatoril $i preotit mai ales : unmemargenit folos pentru desvoltarea fireasca st sigura a vial noastresufletestf. Ea pierdea insa aproape cu total boierimea.

Motivele nu se pet hotari usor. Ele pat a fl insa cam acestea. Pe-de o parte, cereal, pazit odinioara cu sfintente, care incunjura aristocratianoastre de singe, s'a rapt de pe la 1880 incoace. Succesul in politica 01averea au dal dreptul de intrare in mijlocul urmasilor adevaratei boleriml.Multi dintre acestia chiar isi pierdusera caracterul romanesc pen deasaemigrare in strainatate, far noll venit1 nu erau totdeauna Romintl. Sufletutlimpede romanesc at boierImit disparu in aces( valmasag de prefacere, $iramasera funnel forme goale, intre care $i aceasta forma a limb!c francese,a literaturli usoare si usuratece francese. tar scrlitorii din partea for seInchisesera in turnul de Rides' al arlel pentru arid, desprefultori penilepublic, indiferentl feta de soarta neamului in limbos carula scriau, sau ne-tamuriti in prIvInta celor mai bone mijloace prig care el poate fl ajutat,nesIgurl de adevaratele lut nevol sufletestl.

8 IP

Scriltorit cinstill 1;1 destoinici s'au prefacut: el chiama astazt (1906)pe toff la comunitatea viefli sufletesti, cea d'intalu si mai mare nevole anoastre. 51 bncuria for e nemargenita cind zilnic se vede cif aceasta che-snare a for e ascultata.

154 Istorla Rominilor In Chipurl 01 Icoane

Rostul boierimii noastre.I.

Boierimea nu e dintre cele mat vechi aaezaminte ale noastre, nicidintre acelea care au pornit in adevar din sufletul nostru.

In vremile a caror amintire nu s'a pastrat decit in chip cu totulneindestulator, in fruntea poporului nostru nu stateau bolerl, cl all! cir-muliorl al indreptatorl, call nu parasisera intru nimic haina al fires feat-neasca. El raspundeau celor douA nevol marl ale oricarel societal': im-parflrea dreptlifil al calauzirea in apararea tern.

Juzi sau cnezi fineau Scaun de dreptate, incunjurafl de oameni bi-trinr, de jurafi" din sate. Numele de ,,cnezm e luat de la Slavi, cellalt e,cam se vede, curat romanesc.Stapinirea until Jude se intindea asupra matmultor sate, ai, fiindca satele erau foarte risipite atuncl, ea cuprindea

_win urmare un Plitt intreg, care se chiama astfel judel. Hotarele al nu-mele acestor vechi Judele nu s'au schimbat tact pant" in zilele noastre, al,cind zlcem judelul Vilcel, or' al judefull Romanalului, pomenlm Inca peace' juzi al Rominimil, cart s'au chiemat Vilcea. poate al Romanal.

Judele era statornlc. Nu tot atita siguranla putem avea in cela ceprIveate statornIcia mai marelul dm, caruia I se zicea cu cuvintul slavenest Voevcd, care inseamnA capetenle de oatire. Cnezi intilnim in matte!octal, al in vremlle for bune al in cele rele ; Voevozi, din potriva, secunosc numal pulinl.Unul statea in Ardeal, altul in fara munteanti de din.coace de Olt, cillva juzi cc putere de Voevod s'au ivit in Oltenia; duptice Ardealul a intrat in stapinire ungureasca, Voevozla de acolo a scazutal s'a pacatoalt, ajungind pe acelaal treapta cu cnejla sau cu judecia.Si pe aceasta vreme judele nu mai era alta decit un birau de sat, unvifiaman sau pircalab (cuvintul d'intalu se intrebuinleaza in Ardeal, findluat de la Ungurl, al dollea e rusesc al domneate in Moldova, cel de-attreilea e oblanult la Munteni Ig insemna be inceput capitan de cetate).

In veacul al XIV -lea, cind s'a intemeiat Tara-Romaneasca al apol alMoldova, nu mai erau decit Voevozi al cnezi in Ardeal, cazull de o po-

Rostul bolerimil noastre 155

friva cit se poate de jos, tar, dincoace, local juzilor it luase cite un singurVoevod, care izbutise a rapune pe toll cellalfi vi mosteni pe rind :Voevodul din Argev, pe plalurile muntene, tar in vaile riurilor Suceavaal Moldova Voevodul din Bala, stramutat apof in oravul Siretiului gI in`cetatea Sucevel.

Mal Coate avezamintele noului Slat moldovenesc au fost luate dela Munteni, far Muntentt, din partea tor, le imprumutasera de la Bulged'(nu atit de la Sirbi). Niel acevila din urmii nu le nascocisera insa de ladinvii, neavind pentru aceasta priceperea vl culture ce ar fi trebuit. Eleveniau, printr'o inceata decadere, de la Bizanf, adeca ele, ca mattelucruri din trecutul nostru, de la Roma veche, insa mime' pe aceastalunge cale de imprumut.

Boleria se eta prinfre aceste avezaminte imprumutate. $f numelede bolerl gt nurrele multor bolerl indatoririle celor mat multi dIntredinvli yin de la Bizantino-Bulgari.

Cel d'intalu Domni munteni aveau Raga dinvii boierit ce urmeaza.Un Ban. Banta era aceia a Severtnului, ungure-c &la A-

pusul Tern. $i cetatea Severinulul gf Banal de acolo moneta zisa ban"a dregatorulul acestuia osiiivesc yin de la Ungar!, cuceritori de pamIntromanesc vi in aceasta parte. De pe la 1300, Doran!' Teril-Romiinevtl,cart inlocuisera pe stapinitoril olteni de pe plalurile Vilcii Oorjuluircapatara Mehedinful partite vesului, en pescarille de la Celeiu, carefuseserii ale regelui unguresc. In ucea3la parte el eirmulau ca Domni,dar iv! ziceair Beni ca sa mulfameasca pe puternicul for vecin. Avind ins&necontenit de lucru dincoace de Olt vi, pe de alts parte, trebuind sa a-sigure bine o ava de prefulta stapinire ca a Severinului, el avezara scoff"an Ban mic in numele Banului celui mare, care era Voda !must.

Era lucru firesc ca Domnul nostru sa alba un logofat, caTart' bulgarevtl Impa'rafil Bizanfulul, Roma nose. Numele sau grecescit arata ce trebuia sa fie: acel care sta innaintea Domnulul vl careredacteaza in aumele lui, acela care aude pentru Domn princare vorbevte acesta. Domnul avea, intre drepturile sale, nemargenIte canumar gl intindere, pe acela de a Wart prin aril domnevi situdrese (de aid cuvintul dregdtor, funcfionar) °rice stapinire asupra pa-mintului. Aproape in fiecare zi se dadeau asemenea ele porntaude in Logofat, care avea supt poruncile sale pe toff dlecll sau scriltorllde hirlii.

Vornicul e stapinul Curing (door inseamna in slavonevte Curie)dregatorul judecafilor. Domnul a string puterea juzilor de odinioara :

el e scum singurul izvor de dreplate ; spre Scaunul let e deschisa caleachiar vi -a celut mat de jos vi mat nenorocit. De cele mat matte

ori, el insuvl asculta hotiirevte, la Curie, pe an cimp de .direptateu,ca acela de la Suceava, unde a fost intimpinat $tefancel-Mare de farecare vi-1 void Domn, sau vi in deosebite orave ale Domniel lui, undevine pentru aceasta imparfire a hotaririlor. Lamurlrile le di ins& Vol.-

aI

$l

$i

Tinutul

$t$1 $I

$l $l$1

$i

earls, $1

$1

$1

el

orielcul,el

156 Istoria Rominilor in Chlpuri Icoane

Weal, i atunci, cind Domnul are mai pujini pricepere indriznealg, elpoate fl acela de Is care porneste in adevar hot/rhea.

Ca al trellea boier poate ft privit Postelnicul. Name le lui amintestepe al dregatorului roman intitulat praefectus cubicull. El se chlarafi caeta linga patul Domnulul, in cdmara, in odala tut. Aceasta inseamni maipe injeles ca Postelnicul tine fainele Domniel. In sama lui sint legfiturilecu strainii $l de la un limp cu stiipinli de peste Dun/re : Tura. La porunca Iui e Userul, care las/ intrarea la Domn.

Vistierul sau Vistiernicul s'ar putea lupta pentru locul al trellea cuPostelnicul, a dirul chemare a fost ar/tatfi. Cum it arata numele, acestboier are grija Vistlerid. Odd/ era una singura, $i pentru far/ sl peaksDomn. Vistierul se ingrijia ca birarli clifinaril sa string/ birul dtfrmete si purla de grija chelluelllor Curti' sau chelluelli de oaste. Mai peurmi, el ayes apoi In sama Int stringerea at plata haracklutpe care taro -Idatoria in fiecare an, la April, haznalel Imp/Mild turcesti.

Cind s'a ficut ins/ desparfirea lake veniturIle Domnulul at aleler% adecti able in at XVIII-lea veac, cele d'intaiu trecuri supt ocirmui-rea Cdmorasulut domnesc, neap/rat un baler mull mai walla insemnatdecit Vistlerul.

Pentru ajutorul Vistierului int/lu, al Vistierului Camfirasulut pearms, sint Camirasil de ocnd, cart ingrijesc de aceastfi ramurfi a vent-turilor domnestl, vamesll de Is toate hotarele, cart lean in arena acestdrept al Voevodulut, vama de hotare, dar nu $l mama din Mantra, a tir-gurilor (zisfi In Moldova ptrcalobte sau mortasipte), comiinartt, puslintfilopentru dijma de cear/ £ numele lor, slavon, -vine de la camen, pptatrasde cearil), dar mai pe arm/ string/tort al veniturilor de la circiume.

Pentru coati acuma este Spdtarul. E cel care pond& spata, spadaDomnului, ling/ acest stipin in zilele cele marl de ospeje alalurl. Laslzbolu plecan Intaiu numal stratornIck al cfiror nume, alcatult din gre-ceste bulg/reste, inseamnil general. Pe arm/ Ins/ purtfitorul spate!domnesti Is Carte pull/ spata fern in lupte.

Tarzia de tot, adeca tocmai supt Mihal Viteazul, se mai adlugi inun dreg/tor militar, Aga. Mihai intrebuinfase ostasl turd, beat,

pentr a a-I stfipini trebuia un Turc, al dirui Iltlu e acesta de Aga, o-bisnult la Constantinopol, unde inseamnfi orice oilier al Seralului. Dup&moartea lui Mihal beslill se risipira, dar local de Aga rfimase: acuma-Iapfitau boleri de far/. Mate! Basarab a fast intola Aga pe ling/ alitDoran!. Se pare ca grija Agal era IA pfizeasci persoana dining a Voe-vodulul. La urmi, sarcina sa era llama( acela de a finea IlnIstea in ora-vul de resedinifi, ajungind astfel un Prefect de polifie. $dtrarul are pazasdtrfior, a corturilor, dee! al a tunurilor, tar asupra tuturor osindelorArmasul, capetenie de cal /l.

Domnul mai avea ling/ el trel boleri, cart indeplinlau numal func-III de Curie. Mal bine ar ft 85 se spute a el erau chematt sa le inde-plIneascg, de oare-ce cite un biet V oevod fAril statornIcie, farfi avers,lira ragaz, nu putea sa alba gindul numai Is acele marl petrecerl dorm-

131

vi

01 vl

vi

vi

vi

alsated 91

a

Rostul bolerlmil noastre 157

nests in cereai aveau fireate locul dregator11 de ceremonif at de alaiurl.Pdharritcul cla Domnulul sa bea. El are grija plvnifilor al a vIllor

domneatt El va fi strins poate uindriciul, veche dijma pe care o dato-riau Domniel toil stapinli de vii.

Stolnicul (de In stoi, :Asa) da Domnulul sit manince ; camartleCurti! sint in sama lui at in dinsul yin carale care-al revarsa incarcatura inbambarele Domnulul. El e ajutat pe urma de Medelnicer, care pune masa,de Clucer, p azitorul depozitelor de hrana, de Sulger, macelarul Curti!,avind grija carnurilor, de Jitnicer, care ingrIjeate de jitnila grinelor, dePltar, care fine cuptoarele de pine.

Iar Comisul, sl carui nume vine de la comes al Romanilor, comitesau conte, are in sama call domneati, povodnici gt telegarl, cart nici-°data n'au fost multi, cit tamp Domnia noastra a fost neatirnata raz-boinica.

La inceput insa alcatuirea aceasta era foarte nedesaviraita. Citeun Logofat, un Vornic, un Spatar sau un Stratornic, un Vistier erau tot-deauna. CeilalfI puteau lips!, at in adevar lipsesc in eels mai multe dinmarturille de boleri aduse In artile de hotarire ale Domnilor.incetul peincetel s'au adaus apoi dregatorIlle ajutatoare, ale car or nume sint decele mai multe on romaneati arata dect ca funcfla for a fost orin-data intaiu aicl, supt inriurirea stating poate, dar nu dupa models gra,ine, gala %cute.

II.

Moldoventi an primit toata lerarhie bolereasca munteana. Schim-!Arlie pe care I leau adus sint numal de o insemnatate mica. Cele matvrednice de luare aminte sint acestea:

In Moldova se simile nevoie de dol Vornict pentru judeclifile celemulte : aceasta s'a intimplat indata ce fara al-a atins hotarele fireatl al aajuns sa cuprincla un mai mare numar de locultori. Tara-Romaneasca,cellalt principal, nu era, de slgur, mai mica, dar aid Banul oltenesc dinSeverin, stramutat apoi in Cralova, dupa ce Unguril an luat innapoi ce-tater:, ca s'o lase sa can in mina Turcilor, Banul acesta, stapin cu multedrepturt asupra feril apusene, Linea judecata hit deosebita, de la carenumal rare on se facea apel la Domani din Argea, Tirgoviate sa i Bum-reatt. In Moldova, fusese un limp, infra Alexandrucel Bun ai Stefan-eel-Mare, o imparflre in douil a principatului, o Tara-desus, cu un Domnel o Tara-de-jos, en altul. Cele douli imparfIrt aveau conatiinfa de acesttrecut deosebit in multe lucruri nu samanau desaviralt. Astfel s'au fa-cut dol Vornici, numifi dupa numele acestor doua Terl.

Spatarla n'a patruns in Moldova decit dupa anul 1600; cel d'intatucare va fl aaezat-o, dar deocamdata ca o bolerie mai pufln insemnata, vaIli fost Radu Mihnea, Domn de obirale munteana al care domnise Intaludincoace de Milcov. Pe linga aceasta, el era un om pompos caruta-Iplacea a alba o Carte cit de mare, cit de stralucit imbracata, &ideapetreceri imparateatiu, dupa mode Constantinopolei Turcilor, in care

lui

sl

si

sl

si

tl

ei

158 Istoria Rominilor In Chipuri sI Icoane

traise diva limp si pe care o cunostea foarte bine. Stratornici pentru ostinu s'au pomenit aIce nici odatti. Yn schimb jucau un rol mare in Moldova,dupii asezaminful Jul Alexandruel-Bun sf Stefan-celMare, bolerli din cent!,capilanii lor, cart se ziceau pircalabi ; cet mai Insemnall dinfre el stateaula Hotin deasupra Nistrului, la Roman, cetatea lui Roman-Voda, la Nem!,o sf mai veche cetate, la Chi lia de pe Dunfire sl In Cetatea-Albfi delalimanul Nistrului, care fficeau zid la Miaz5z1 impotriva celor mai primal-diosi dusmani. Alit pircalabt, ca acela din Bacnu, din Criiciuna, nu seaduc innainie ca martorl in curfile domnesti. In sfirsit, la Suceava, undestates Domnul, nu era un pircalab, ci numal un Portar, pnzitor at portlier.

Cif limp Suceava a fost o capita% s'a 'Astral Portarul ei prinireboierli cel marl. Cind ins5, de pe la 1560 innainte, Domnia a !recut maimull In Iasi, unde niciodatil n'a fost un pircillab, ci numat un Viitaf-Mareca in orice cetate neintnritn, Portarul de Suceava sia pierdut rostul.Acuma ins5, an de an nnvaliau In Moldova Cazacii, ca un blistlim dum-nezelesc, ajuiindu-se cu doritoril de Domnie, ca sii prade Moldova. Ca-zacii aveau in fruntea for un Hatman. Sah, Hatman cazacesc, stain inIasi prIn 1577-8, ca boier at Jul loan Poicoavel, Domn cu hapca at fern.Dupe citiva ani se gnsi de cuviinfil ca Moldova sfili alba stator:1Jc Hat.manul. Pentru a nu se face Inca un boier mare si a se 'Astra vechearinduialli a dregatorilor, ce se pnzla acum cu sfinfenie, finindu-se, de;Ada, pircalabi de Roman dup5 ce de mull nu mai era in Roman o ce-tate,se adfingl Haimanului si demnitatea de Portar at Sucevel.

Numal dupii 1650 Moldova sla avut Aga : de buns same supt in-riurirea unor Domni cart veniau de peste Milcov si nu volauschlmbe in tare cea noun inflifisarea Curfli cu care erau deprinsi. De In1600 innainte, Tatari stateau in Basarabia-de-jos, neamjneinfrinat st sal-batec, care nu sila de hotare. Aid Irebuia deef o paztt slatornica,pentru a se da clipefeniel strajerilor, care irebula sit fie un bun ostean,un tillu in stare sn impute vecinilor pagint, el fu numit cu cuvintul turcesccare inseamniff general: Serdar.

Moldova avea mull mat bune si mat multe vii domnesti decit Tara-Romiineasca: In Cotnart, la Hirlau, In Iasi, In Tecuci, in Odobesti eraspodgorli vestite. Aid PAharnicul era un boier mutt mai prefult si mullmai impovarat de lucru decit la Muntertl. El avuse odinloara ca ajutorpe ploscar (dela plasm)); pe urrnn sarclna acestuia irecu asupra Cupartu-Jul (dela cupd). Un Mare -P vnicer satea In Cotnari, avind grlja dealuri-lor domnesti.

Banta fu stramutata in Moldova abia dup5 1700, supt Fanariolluprin urmare sl ea ajunse numal Intru diva in Innillflmea boierlei celei marl.

Schimbfiri se adusern bolerlmli romlinesti, unifIcata acum aproapeen totul ca nume sf atribuffi, din fret puncte de vedere, si anume: in-doirea, inireirea, inmulfirea sarclnilor, spot ImItarea datInilor turcestl.

salt

si,

Rostul bolerimil noastre 159

Mai tarzin in sfirsit se internele Raga boterimea mare cu titluri oboierlme mica de munca si de cistm.

Inca de timpuriu incep sit' apara boieri de mai mulie trepte. Chiardin veacul al XV-lea cutarui boler i se zice prolovistier pentru a se de-osebi de alit Visited mai mica, Vistierii a/ doilea. Domni din veacul atXVI-lea, -mai ales cel din Tara-Romfineasca, dar si cel din Moldova, cartaveau tolusl o bolerie mai bine orindulta, pun in marturitie hrisoavelorinnaintea dregatoriei sfetnicilor for calificativul slavon VeV,adecfi velichf.mare. Mai tarziu, insa, pe la 1700, prinir'o imboga fire sl prefacers a rangurilor, Moldova infelegea all ceva prin boieri mart decit aceia carsaveau o asemenea calificafie. Dimitrie Cantemir, invafaful Domn care ascris pe larg despre Wale imprejurarile moldovenesti de pe vremea sa,deosebeste intaiu boierii de sfal, opt la numar, cei mai marl, apol bolerifde Divan, Stolnic, Comis, Clucer, Serdar, Singer, Pivnicer, Pilar, WrenArmes User, Aga si pe linga el un boier al doilea, Postelnicul. un boleral trellea, Logofiliul, $i un capitan al darabanilor sau trabanfilor pentrupaza Domnului; Vamesul $i Caminarul se adauga la aceasta treapta. Felde fel de boieri cu tilluri de mai doilea' si al treilea" fac spot holed-mea a done. lar intre boierinasil ce inchid siragul, se afla Cuparul, Ca-marasul-cel-Mare. valeta de aprozi, cart pazesc si chiama la Divan,ceide copil, pajli Domnului, Pivnicerul, toate felurile de Camarasi (de dulcet!,crinuntru, de lumini, cu grija luminatului Curti') Candidaf I de boterinasisint apoi aceia, mai mull liner!, cad stau supt porunciie vatavilor $i cadill ieau numele dupa al bolerilor, cu un diminutiv: Paharnicel, Stolnicel,Armasei, $. a.

La inceput se indolesc dregatorlile care cer mai mull lucru: Logo-fella, Vornicla, Posteinicia si Vistieria. Apoi se urmeaza cu mai toatecelelalte, pentru a se ridica tot mai multi la cinste, pentru a se impalas!cil mai larg de ranguri si slujbe boierimea de tare ca si cea strains, afavorililor domnesti. Pe vremea lui Vasile Lupn era in Moldova numaio demnitate de o singura treapta : Spataria.

inmulfirea slujbelor si tillurilor vine din inmulfirea urmasilor deboieri cart nu puteau fl lasafi sa cacti; intre ferani, dar $t din alte motive.De sigur ca era acum, in niste ferl mai bine locuite, cu mull mai mullde lucru-ca innainte. Dar inriuria pe linga aceasta privelistea orbitoarea viefil de Curie constantinopolitane, care yenta dea dreptul din bizan-tinismul cel asa de roditor in slujbasi netrebnici st in titular! nevrednicLDome!! ce venlau in Scaunul moldovenesc sau muntenesc cunosteau mullmai bine stralucirea Curfii imparatesti $i credeau de datoria for sa seaprople de dinsa, innalfindu-se astfel, pe aceasta singura cale ce It sta-tes deschisa, in ochil supusilor lor.

Cind, chip& Domnii crescufl in Rasarit, ventra alit!, de nastere dinacel Ragan $i prefacufl cu tofu! de dinsul, atunci slujbele turcesti veniacu numele for chiar. ,,Fanariofitg au Inmulfit peste orice masura $i cu.viinfa dregatorille fare de folos:Insa ii indemna la aceasta $i grija ceaveau pentru atifia casnici strain' cart venlau cu dinsil $i cart, dace nu

160 istorla Rominilor in Chipurl fl Icoane

puteau infra in Sfatul politic sau in Divanul de judecatorl, erau buntpentru asemenea trebi ca finerea ibricului de spalat sau pastrarea lumi-narilor de sau. Curti le din Iasi si Bucuresti au acum un numar de bolertde mods turceasca, cart slat: portarbasa, muhurdarul, pentru pecete,divictarul, pentru calimari, becerul, pentru bucalarie, Iciclohodarul pen-Ira ghetele si papucli Marie! Sale, caftangiul pentru hainele acetatesistapin, mabeingiul pentru odaia de lucre st Coate hirtiiie lui, clamasirgiulepentru albiturile lut Von, cafegibasa, pentru cafeaua prInciara, serbec-eel pentru serbete, buhurdangiul pentru mirodeniile de odale, de barbssau de rule, cibucci-bass, pentru ciubuc, ibrictarul, pentru !brie, pes-chirgibasa, pentru peschir, ciohodarul cel mare, pentru paza, sofragiul,pentru sufrtgerie, berber-basa pentru barbs, cavas-basa pentru caves!!de straja, samdangiul pentru laminar!, sl Inca cifiva.

Acum Iasi parka si bolerille cele marl slat inmulftte. Tara-Roma-masa are ca si Moldova dot Vornic!; I se dau st dot Logofell, Mein-duse o Tara-desus la Rasarit si o Tara-de-jos la Apus. Ba mai intilnestltin Vornic-Mare al treilea si al patrulea Mare-Vornic, chemall in ranguride an bun cirmuitor, Alexandra Moruzi. inca un Mare-Vornic are CallaMilelor, din care se dau anumite ajutoare la fete alese, dar cu avertscapatate. E in sfirsit un Vornic de Politle, care lea o parte din sarcinaAgal. Ca al treilea Logofat se adauge cel de obiceluri, creel pe la 1774,pentru a pasha datina. $1 Muntenia an acum an Hatman, aced al Diva-nului, ma! mare 'peste aprozi sl dregatoril cel martinii al judecaillor. Pos-telnicul tot se mat numeste, dar acum intimpinl si un Logofat al Prici-nlior Straine. De Coate, slat acuma sese clase, bine hotarite, sl e aproapecu neputinla ca omul cel mai vrednic sl mat muncitor sa innainteze dein treapla a sesea, in care se ingramadesc zapcill pufin platifi, cart !eseinnaintea oaspetelai strain in nadejdea bacsisulul, pane la treapta intalu,uncle se rasfafa trufasi, in largul lor, cel mai marl din boierime, asa nipmite protipendada, care nu mai cuprinde ins& numal chic! membri, cumspune numele, ci nu mai pufin de seisprezece in Tara Romaneasca.

Cele sese clase ale bolerilor nu cupriud Ins& numal pe cel ce seafla in sujba, cl inca si pe eel car! au avid slujbe. Numarul acestora ebonnie mare. Domnille se schimba des, si, in rapedea for preurmare, omulfime de cement ailing sa guste cinstea dregatorillor. Plina in moarteafor el ramin boleri. Fill for von fi privill ca feciori de bolert, urmasitDeamurr, sl nu vor putea fl pusl intr'un rind cu loculloril obisnuifi atfern. Boiertt nu pot fi halal! decit de Domni, cu topuzul, care ucldeum or!, dar nu necinsteste nictodata ; el nu pot fi ucisi prin streangulhid al spinzuratorit, ci numal prin sable stralucitoare a ostasilor; incela ce priveste datorille catre Stet, el nu platesc nici birul, nici chiardijma, afar& numal de anal cind un Domn 41 incepe stiipinirea. Inschimb, Domnul poste sa-1 cheme totdeauna in razbolu, ca si pe CurtenilMoldovei, can sl el se ridica deasupra feranilor, ca si pe Rosti de far&a! Muntenilor, ca sl pe slujitoril cart stau cea mat mare parte din limpaces/ sl raspund catre VIstierie an bir scazut, pentru slujba ostaseasca

Vista sufleteasca a poporului romin 161.

ce fac tern, in Oral! ca al °Oast! plant': &Mani!i sau dorobantil nu-mill dupe trabanill ardeleni, sau seimenif.

Pe incelul se injgheba astfel, prin perindarea in slujbe, prin in-multirea fireasca a familillor ridicate de increderea sau lublrea Domnulut,o class boiereasca. Wale el nu states numal in drepturile ce s'au aratatmai sus, in falma, in amintiri frumoase, in odoare strinse din neam inneam, ci mai alts In moail, far, de la o vreme, in moan al in oameni.

Iv.

Innainte de a ft o Tara.Romaneasca sau o Tarn a Moldovel, eraumoan al moaleri, dar moat! mici al moaierl teranl. Domnil schimbaraaceasta stare de lucruri de Irafeasca saracle, daruind dregatorilor,bolertior paminiuri past'', paminiuri fail stapin, de cars erau destule, alpaminiuri confiscate. Aceste paminiuri ajungeau prin dente urice, adecaerau de scum innainte scuttle, ca al paminturile manastlresti. Ue aid nuse lua gloat sau h men d 5, nici pripas pentru vitele raticite, nici sugu-bind pe cel cu pacate, nici sulgiu sau dif, pentru vitele Mate, nicldtjmepe 01, pe albine, pe mascuri, nici darea pe vii, vinoriciul, Mcf ctbloritulsau chilele" pe recolta, nici dajdea pe produsul pescuitulul. Ilreadnick,dregotorii, desugubinarii n'aveau ce caula sic!; biraril singuri 41 ridl-cau blrul sau 11 primiau din mina ,pircalabilor sau vornicilor bolereati.

Dace er ft lost mat mita statornicie, s'ar fl alcatutt fo.rte rapede,al intro WA al in cealalta, o proprielate mare, care pates ft aparati deimpertirecum s'a facul mai tirztu prin calugarirea silita a celor maimulti copli Razboaiele veanice cu strainli de la multe hotare, der maiales multele rasboale launtrice pentru Domnie an impiedecat aceasta,mai mull in Tara-Romaneasca insa decit in Moldova. Au llamas, cu deo-sebire la Munteni, multi bolerl neastimparall,bunl in razbolu, dar cumulimai ral in pace.

De la o vreme inra, 'ennui n'a mat Wu! linen pe umeri povoarabirului. El si -a (recut deci ruoala tut cea mica bolerului vecin. In Mol-dova, lucrul s'a Neuf pe nesimtlie, Rai vinzare in regula; dincoace deMilcov, vinzarea formals s'a savirait in cea mai large masurii cu divalimp inainte de Nibs! Viteazul. Doter!i izbutira a Menge astfel bogatlade painful a tarn, al Buzeatli Jul Mihal ajunseril a stapini peste fret satede most!. Imprejurarile furl al mai depute pr1elnice stringeril la un loc

a pamintultri; dupe peirea feranului sarac, urma al acela a celui instarlt,al Constantin CanIacuzino din TaraRomiineasca, halli sal, lordachi inToma, din Moldova putura sail face astfel vestite avert de lanuri at

muntl.NM prin aceasiii vinzare insa, saleanul nu sapii de greul blrului.

Boierul vent atunci . inaintea tut ca ajutafor al lua birul asupra sa, unan, mat multi ant, grarredind datorla asupra vecinulut sau mai agrac. Labrma, el cumpare pe acesta, ca om, dindu-1 une on pe ling8 suma dato-eel, al cileva sule de asprl, moneta cea mica de ergini a I mpului. Desic! 1nalnie, teranul nu mai avu nimic a face cu Domnul: el da bole-

162 Istoria Rominilor In Chtpuri sl Icoane

rulul sl dijma pe care o Within Domniel $l munca pe care pin& aluncto chelluise pe farina sa si peniru folosul sin.

Bo leril cart an avut pfimint s'au piistrat in dregitoril aproape ne-intrerupt. Cel pufin el au facut parte din unele particle ce se luptau introeleCantacuzinii cu BAlenli in Muntenia de pe la 1660 la 1680 sl ancirmult in zilele de biruinffi ale particle! lor. Din pc:arty& cifi s'au razimat nu-mai pe banl sau pe sprijinul unor Donut!, an trecut rApede pe is Curiepentru a se intoarce in Rasfirit sau peniru a pert in nenorocire orl 'Allele.

A fost decl pin& la Regulamentul Organic doui felurl de bolerie:bolerla fundiel, care nu aducea $i plimintul, si boieria pimintulul, caretrebuia sil aduci fundia. Bolerla cea d'intiiiu n'are nick) insemnfitate ;urmasll el nu se mat giisesc astfizi in stra;ele de sus ale societlifii. Dac&vreun Domn Bra rusine, ca Nicolae Mavroghenl, a facut holed pe tineau vrut $l pe tine n'au vrut, dee& un alt Domn, innainte de dinsul, Ma-tel Ohica, a fficut in citeva hint o sumedenie de looted, de cea din urm&treaptfi, aceasta n'are nick) inriurIre asupra desvoltfirll bolerimil noastre.Prin asemenea misurl nu se urmAria altceva decit apfitarea, In schim-bul sumel plfitite is Domnie, a drepturilor legate de insusirea de boler.

V.

O parte din boletif cei not e intrebuinfati in Curfile de judecatil,departamentele, intemeiate dupli 1774 mai ales: este acuma la Muntent,pe lingfi vechiul Divan domnesc, un Departament de Opt, unul de Septe,unul de Petra (la Craloval, allele pe ling& Spfitfirie, unde se Judea procesele localniellor cu strfilnII.

O altil parte Intl.& in rindurile Ispravnicilor, cirmultorl al judefelor,In rindurile samesilor, stringfitorl de biruri in aceleasi judefe. °dal&orice boler era Ispravnic, cind Domnul il &idea s& lsproveascli ceva,sfi facfi o judecatel, o holfirnicie, un drum, o cfilAtorle rizboinici deostas, o supraveghere de clfidire, de pod. De la un limp insa, acest rail-loc de administrafie nu se mai pfiru potrIvit. Boieril nu mai prlmlau be-curoel asemenea sarclni, sl ei erau acum marl si tart.

Constantin Mavrocordat se gindi atunci is meal, la neamurlle sit-facile ale boierilor, care nu mai puleau ajunge is bolerie. In Moldova.ca sl In Tara-Romaneascg, B se usura plata birulul,flind supusl la o dajdemai usoarfi, dar in schimb el trebuiau sa se supuie is mice cereri aleDomniei : aceasta al:lase de acum innainte datinfi.

Dar, in acelasi limp, pentru cirmulrea elate& a judefelor se fAcur&IsprOvnictile, dap& modelul dal de Austriacl in Oltenia, cu vorniciile sta.tornice. Moldova isl avu si ea lspravnicii: cite doi de Judd. Initiate li-ma boieri incepeau pe lingfi un ocrotitor mat !Atria si treceau spotrindurile bolerinasilor pentru a se urca in sfirsit oricit de sus. Acuma elIncep cu un loc de Ispravnic, care invdi minte st educe bans; in acelasllimp, fiindcA s'a rfispindit obicelul de a se da fail stujbfi titlurile bole-rilor celor mat mid, el sint cinstill cu astfel de Bikini. Barba Stirbei,Domnul de mai tfirziu, a incepul astfel Caminar si ispravnic la Vlasca.

Viata sufleteasca a poporului romin 163

VI.

Regulamentul Organic din 1832 intelegea sa face din bolerimeasnoastra un fel de nobilime ruseasca. Se prevedea sculirea de dart, im-p in clase, Mimi in legatura cu once funclie st o parte holart-ioare in afacerile Statului.

Regulamentul n'a trait ins& decit vre-o doutizect de ant si a faculloc epocei luptelor constitutionale din care s'a desfacut Statul romin41e astazi.

Am vazut ca Halm bolerime de la 1830-40 a inceput epoca nou&-din literature noastra. Ace last boierimemare sau mica (Brailanu, Ro-setti faceau parte din bolerirnea mica) , a stapinit un limp st cimput-politic. Astazt nu mai este age. Ciasa cea noua, ridicata din mijlocul lo--cultorilor oraselor mai ales; in parte Irma si dintre silent, cies& num e-roasa si energica, tea repede de tot locul boierimil.

Acesteia ii ramine Irma o mare parte din proprietatea rurala, nu-mete gi traditille bune (celelalte pot fi nitrite). Aceasta mostenire impuneinsa gi o datorie. Boierimea romaneasca nu are &florid de a conducertsipa vietti sociale, ci de a sprijini din rasputert, cu orice jertfe, agonisirea.prin munca a culturli neamului de viata- caruia e skins !eget& viata nee-.murilor lor.

Dintr'o istorie a literaturil unguresti extrag aceste rindurt:La adunarea dietala din 1825, Paul Nagy vorbi in potriva aristo-

cratieI st, accentuind datoriile magnatilor, 11 impunea sarcina-de a ocroti literature national& ridicind o Academie de slant! si arte.Dupi cuvintare, se ridica tinarul comite Stefan Szechenyi, atunci capitan

cavalerie gi, palid de emofie, in mijlocul adincii facer!, oferi solemnvenitul sau pe un an inireg: 6Q 000 de florist... Cu lacrarnile in ocht se

4nnalta spot batrinul baron Avram Vay, cu oferta de 8 000, contele Oheor-.ghe Andrassy, cu 10.000 si contele Oheorghe Kirolyi cu 40 000: el fur&deci cei patru intemeletori.g

Academia Romina a facut-o ins& Statul, dee! contribuabilul, sfira-cul. A imbogijito Mitt un Orec, Zappa. Citivii, foarte pufini, boieni 1-audat ceva dupe moarte. Carti le romanest1 se vind Inca intre same'. Re-vistele cele bane, nu cele ce cersesc gt lingusesc,,gasesc banul cu carese tiparesc la preoti, la invatatort, cart n'au niciun bulgare de pamint,in student!, cart able au o haina sa pule pe el, In functionaril ce traiescde az! pe mine.

E o datorie de onoare pentru purtatorit celor mai vechi nume ro-anesti sa nu mai fie asa. 51 cuvintele frumoase singure nu mai folosesc,cad prey au fost spuse des.

instralnate

-de

164 Istoria Rominilor in Chipuri si Icoanc

Farmacia In terile romlne.

I.

Numele ce se dau la Rominil de pretutindeni locului de unde seImpart mijloacele pentru alinarea durerilor trupulul acelul care faceimparfirea dovedesc vechimea farmaciel in ferile tor. Dar ele arataacelasl limp ce erau cel d'intilu farmacislr. Spifer, spiferie vine de laspeziario, speziarla, forme italienesti vulgare pentru spezIale si frolic°di spezie. In colonille ltd Ilene asezale in preajma noastra, in Crimela, aaril coasts, cu stralucita el capitals, Caffa, se afla in mina Oenovesl-lor, vindea asifel sl leacurl, in 1381, Anton spiferul, Anthoniusspetia-rlus". Colonist!! genovesi din Pera Conslantinopolel aveau s1 la 1401spiferul tor. Dar el desfaceau in acelasl limp cu medicamentele careerau toate simple, fabricate gala, sl nu compuse anume fructe zaha-rite' (fruitsconfils, confetti), sofran, mbar, scorlisoark sosuri (salsa) srserbet, precum si vinurl straine. Numele de speziarie vine de la spezie,species, supt care se infelegeau in evul mediu mai ales mirodeniile, plan-tele colorante, condimenteledeci, innainte de loate, piperul, care sea ducea din Orient, din Indii, prin Asia Mica si Egipt. Inca in secolul atXVIIIlea un dictionar Italian explica asifel cuvintul speziale: cel ce vindespectile 331 compune medicamentele ordonate de medic", sl adauga cu-vintul latin : aromatarius: vinzator de mIrodenti.

Spectile se zic pe franfuzeste epices, Iar Older e bacanul. Meaniesl splferie erau la inceput acelast lucru, deposit de marfuri coloniale.

Dintre cele doua atribuft1 ale spiferului", sframosii nostri prefutau mat mull, mull mai mull, pe acea mat pupil inalla. De leacurl inva-late el n'aveau nevoie, flinda erau babele cu buruienile for. Deci pentramirodenII, vapsele vegetate sl zsharicale rasaritene s'au intemelat in ora-sele romanesti mat wart, spiferil", de spiferir venifi din Crimeia ge-moves&

Cind Domnul Moldovei sau al Terli-Romiinesti, cind vre-o rude alut, cind vreun boler mare erau bolbavi, babele nu erau inirebate sin-gure, ci se chemau medic! sau, cum se zicea atunci, cu un cuvint slavoafuel pe calea Menai, erect. Unit erau din Ardeal, Sasi, sift! din Crimela,Frinci, sun chi/3r din Italia (5tefan-cel Mare a fost curarisit de un medic

sia

rarmacia in !erne romine i65

glin Venetia), alfil din Constantinopolul turcesc saa de Ia Hanel Tatarilor,Eyre! (ma! ales Evrel spanioll ai portughes1), ba °data vine, pentru Ste-fan celMare, un medic din Germania, de la Nurnberg.

El sosiau cu o mica farmacle, dar ea era beanie neindestalAtoare,tefancelMare era sill! sfi trimeata un om anume la Venetia ca sii face

acolo leacurile pe care 1 le prescrisese medical sau venetian.Vedem °deli pe un biirblermedic din Ardeal c& /mina care de

'ochi a Id Alexandra-Vodi Lipaaneana, pentru ca are nevole de unele ler-burl care crest in tuna Int Main, cind se va intoarce din BIstrila Ardeala-Jul, aduandule. Alta data aeelagi Domn trimete acolo la Bistrifa ca shse aducA niate unsorl de ()chi'. Pe aces! limp, Braeovul, care imprumutavnedicl Domnilor munteni, area spiferl, pe car;1 lntituia aromatorlus sea,-cut numele apuseencAct multi Brasoveni iuviilau calAtorlau in Germa-'nia apothecaries pe nemfeate, Abefecker. Acea3ta ar fi fleal in roma-Tneate aptecci, dar cuviintul nu s'a luat, filndc3 n'au yen!! negusiorl. Citeyin Domn adesea on bolnav, ca Petra Schiopul, finea in chip statornicmedical sau pe lingo el, dar de un farmacist venit din Ardeal nu se po-tneneete.

In soli!, in rAzboale, in pribegie, Rominll aflau ce e o apotecA,polona sau germanii, dar nu Ii se pared ca aaa ceva ar pulea ft

strAmutat el la el. De la o vreme gi vechea s2IfiirlebAcrinte incetA. Tar-4c11 goniseril pe Halfwit din colontile for riisaritene. Dap& ce se focuser/stApinl peste ferile noastre, el impusera pe incetul obicelurile for tomulte lucrurI. Dar la dinall cine vinde coloniale, bacalul, n'are el lerburi.*1 siropuri prafurt. Acestea privesc pe medic, pe hechim, care e etlarmacIst. Deci avurfint el not vinviitori de zaharIcale, condlmente el aro-mate, cArora, dupe cuvintul turcesc, Moldovertil 11 zisera : bacali, farIlunlenil: &Yowl!, pe cind leacurile ajnnserii a fi deftoril, Blade/ le pres-cria al le prepare tot doftorul`.

II.

Intemeiarea splialelor deschids o epocfi nou& pentru farmacia inUtile romaneati.

Cel d'intilu a fost intemeiat in Domnia Iui Brincoveanu. Cuvintal-spilal e grecescul curtraXt, dar °redi au reprodus numal in limba forpe Itallenescul Ospedale, at ei au cunoscut aceste aaeziiminte ale lubtril-de °ameni milei prin spitalele italiene, adecA venetiene. Supt o infla--enfil Italiani venefiani decl s'a facut initial spite! rominesc, al Collet,in care s'a aaezat gi o spilArieu cu felurite leacuri gi felurl de burn-lene trimAduitoare, Brincoveanu eves Ia 1702 dol media; greet, Pandele

Ianachl, unul franfuz". care era hirurg, sau, cum se zicea atunci,glrahE. Pe lingo dingil ins5 Domnul prate de o bucatii de vreme pe.Jacob Pylarino, de lac din Smirna, dar care invlifase in Venetia pulea11 socolit ca Venetian; el a serfs in lalineate o carte despre vaccine.

Doftorul Iacov` aduse de Edgar cu dinsul un spifer, un spIcear',zice

I

sisi,

sa--*mama,

si

si

sigt

$i si

si

si

166 Istoria Rominilor in Chipuri sI Icoane

condica de socotell a lui Brincoveanu; pspicearula merse cu Vodg, carerera bolnav, in cfilgtoria Is Adrianopol din 1703.

Nu se poste spune dacg urmasil IuI Brincoveanu au avnt sl el aspi-cearilm lor ; oricum, el erau name! al Carpi Ca spifer! al Curfil in Mol-dova erau la 1763 un anume Tome sf Antohi.

Dar in aceastg epocg riizboaie se poartg pe pgmintul nostru,s1 eleaduc °stir! apusene, germane in Tara-Romaneasca. Spiferul` si ',doff°rul neamf, espiferulg si doftorul grec cu diploma din Germania nu-spar Inca, dar la 1752 Ortgore-Vodli Ghica, ihtemeind la Bucurestl spl-taint Panielimon, adauga, pe lingg medic!, un ,spifer pentru facerea st,Incrarea si chiar un erborist, ,un om anume, ce stle sf cu-noaste letbile cele de treaba doftoriilor, care is vremea for lig fie dator,dupg semnarea doflorulut si a spiferului, a be culege si a le duce la spi-feries. Spitalul Sf. Spiridon, intemeiat la Iasi pupa mat tirziu, fist avea sf

el spiferia. Craiova avu sl ea, odatfi en spilalul, spiferiaaspitalului.

Peste cifiva ant se face inca un pas. Speculatori,carl celpritau primstgruinfe un monopol de la Domnle, intemelarg spifkrli particulare. Cesd'intitu apare la Bucuresil, in Hanul SerbanVodg, si o Pima un Armean,.Hagi Chiriac Arbut. El o vindu apol prin 1776 unui medic, care pare sratft Post Frances, Ioan Safant.

Pe atuncl domnia in Moldova Ortgore Alexandra Ghica, sl Introxnultele sale faceri de bine, inspirate de curentul fllanlropic, filosofic alrApusulul, e si orinduirea celul d'inliiu medic de ores. °data cu wdofto-rul obstir, milostivul Domn crew si spiferia obstila in Iasi, pe care loftarmasit sal o lgsarg en veniturile ei. In Tara.Romgneascg aceasta sarcing&o aveau medic!' de spitale. $1, pe cind in Iasi , spiferia obstiV era asl-guratfi cg nu va avea concurenfi, cele din Bucuresti se inmulfirg asa de-tare si asa de liber, incit luminatul Domn Alexandra Ipsilanli trebul at.li Impute la 1780 controlul adecg medicului primer al spite-lelor, pentru ca sa nu mai vindfi decit preparate proaspete si bune, qt.dupg refeta medlculul. Inca si in acest limp, adevgratul spifer ayes cu-nostinfl medicate asa de !Mime, incit Is nevoie el pufea sg fie numit murales al doftorului san igerahuluig, ale cgror refete be Meuse On&

atunci.In Marne 1785, Alexandra Ioan Mavrocordat, Domnul Moldovei, lea.

masurl Doug pentru ,,spiferia obsteascg a polling din Iasi, care va flfeta adecg la strada. in August urmgtor, el uneste spiferia aceastnen a spilalului Sf. Spiridon, dind farmacistuluf cu aceste indoite alribufitI eafa de 25 lei pe lung sl orinduirea scutiril de vama pentru doftorit"-

Acum erau fargsl si spileri cu part'culare; cet muntent nusInt cunoscufi ; asupra celor din Iasi avem desiule stirs. Ce1 mat multi.

erau Nemfl, sau si cite un Evreu botezat.Seria o deschide Aron Feyrman-sou Faierman, care filcea parte din categoria din urmg; it aflgm si in1763 sl in 1758 chiar. El avea drept vecin pe medical Lockmann, si flute

doftorillor',

arhi-lalrului,

spierli

Farmacia in terile romine 167

acestula, Joan, se Mau spifer. $1 fiul lui loan se ?Milne& ca spifer, in1819. A lost o adeviirate dinasiie de spiferi feeent Lockmann: cel din

urmfi a mud/ diluntizi, foarte hatrin.Litre el rasare el un Italian, Venefianul Alexandra Vanier, care

incepu a servi feria supt Mihal Sufu cel d'intiiiu, cu calla el alte trel,slugl,yi care era In plcioare Ia masa sa de lucru in 1816 ca Serdar, adeaboler de treapla a treta. Contimporanii sal munteni erau $afant, de care amai fost vorba, Carman!' Miller, Ruth, Frith, Roth, Ungurul Mihaly ei GreenNicoll, Gioanu, Andrei. De la 1800 se adaugl ei Levantinul Iosif Ralmondi,at cam' frate ajunse funnfionar la consulatul prusian. Iosif fel avea Inca

farmacia la 1816.Boleril de pe Podul Mogoeoali lei tocmirli deosebit un farmacisi

in persoana Oermanalul Lorenz Dampner.

Din documentele tiplirile dliunazi de d. dr. Angelescu se vede ceschimbiirl s'au mai inpimplat pans Ia data de prefacere a Regulamentu-lul Organic. Unele slat mama! de persoane. Farmacia lui Venter o leaGrecul Costachl Desila. El vilzu intimpliirile de rfiscoala el nenoroclrede la 1821, el II safari urm5rile, ca el colegul sau Iosif Leiter. Un altcoleg, Polonul lacob Verojenschl, se adause in 1826. In Bucureeti, pevremea ocupaflel ruseell incepufa la 1828, se obillto ca farmacist, in 1829,

Mahal Eckhardt.

Mal insemnata e crearea de farmacli in kid*. Botoeanit, in Mol-dova, par sift ft inceput. Grecul loan Vasiliu avea acolo spiferia sa Incad'inaintea anului 1821. La 1827, doctoral D. G. Samurcassi ceru sa seingadule de Domn intemelarea anal a doua, pantry ca, din nebagarede seams el grabs lucriltorIlor, erau sa se apropie de Ilea mormintululdoui cucoane, avind spifariul pus in doftorlile rindulte, in loc de undram extract de nuci sadea, cu adliuglre un dram extract masalarlffi,dlncare, dupe ce an luat cea d'intiiu rinduita misurS, indati au inceputsiimnile °travel ce are masalar1fa, adicfi amefealfi, tremur, darer! cumpliteyi allele Inca'. Cel d'intiiu farmacist dir. Piatra in lacob Garocinschl,cel d'intiiu din Folticeni, Gheorghe Vasilicovschl, amindol Galifieni; inBirlad boleril recomandaserli pe Grecul medic Nicolae Lafarl, dar Domnulnum! pe Germanul Kraus. Alt, din Hue!, incepu tibia supt Mihat Sfurza.In Tara-Romilneasca able de la 1830 la 1840 apar, pe lingl farmacta dinPloleell, a lui Kraus, allele conduse de German', mai mutt Sae!, ei decite un rar Ungur, ca Borocskay, Banes, sau Slav, ca Tucik, in Buzgu,Giurgiu, Slatina, Piteetl.

Noua el anima schimbare a fost intemelarea ycolli de farmacieromaneeti el pritrunderea elementului romiinesc bine pregatil in aceastaramuro folositoare.

168 Istoria RomInllor In Chipurf gi Icoane

Un ora* romanesc: Botpnii.

Botosanii" inseamna tirgul lul Bolay. Bogs e un name care liebulepus &Marl cu Bontas, cu Motes, ca Crasnas, cu Hasnas. Finale -fis seadaugla la unele nume de oameni pentru a face nume noel. Cele demai sus yin de la Bontea, Motes, Crasnea, Hasnea sau de la formele, stmat vechi; Bontul, Motu!, etc. Bolas vine dee' de la Botea sae Botut. Eun nume care se afla in toate partite rominestl: in fare Birsel, in Bane-tut thalsean.

Boras a fost strOm6ful. De la el s'a inceput vita locultorilor satu-tut care s'a prefacut mat tirziu. destul de tirziu, intr'un tirg. El cu ai leia intemelat acel sat. Asezat intr'un loc oarecare, departe si de apa ceamare a Stretiulul sl de apa cea mare a Pruitt tut, intr'un jinut care n'aveaalts bogiftle decit a vitelor, ce gaslau pisune innalta st grass pe povir-ntsurile dealurilor de tut ce se introloca etaseal Botha& lor nu faceasa se. preyed& prin ntmic un viltor mare. Dar until din drumurile celemarl de negot ale Moldovei lui Bogdan latemetetorul, Jul Alexandrul-cel-Bun st lul Stefan -cel -Mare II atingea.

intr'un Limp clad acest sat mare n'avea niciun fel de insemnatate,Tabun din Crim, rip.azindu-se asupra Moldovei, prin vadurile eau pliziteale Nistrulut, ill- prillicura in certuva bordeiele, casulele de lemn, aco-perite cu sindrila vi stuf. Vechea cronica a fern scrle astfel: ,In anal6947 (1439), Novembre in 23, an vent! Talent st au pradat pane la Boto-gania. Numele Botosanig a venit fire0e din acel de to inceput,Botavanit".

Satul se rldica inlaid prin avezarea vramelnica a Domnulul in cu-prInsul Jul. Pe atunci stapinitoril tern aveau ohiceiul de a strabate, inprimavara st veil, touts tare, fie pentru a-st indeplint o datorie: imparlireade dreptate st apirarea de duvmani sau de faclitorit de rele, fie pentruali face placerea cea mare a vinatului. Nu putem spune ca Stefan-ce 1-Mare a slat in Botosant. El e lotusi acela care a cladit, la 1496, chiarin preajma orasulul de astazi, frumoasa bisaricrt a Papaufilor, care a fost

Un ores romfinesc: Botosent 169

Mica% din ruins in timpurile noastre able. $1 pane astfizt se celeste, infrumoase Mere goHce, inramurite ca frunzele de spin, aceasta laser !pilede-asupra 1411 de Intrare

to Stefan Voevod, cu mila lu! Dumnezeu Domn al fern Moldovel,fin! lid Bogdan Voevod, am zidit acest hram intro numele Sfintululrintelut nostru arhierarhul sI fficitorul de minunt Nicolae, in anal 7004(1496), tar al Domniei lul al patruzecelea curgitor, tuna Septemvrie in 30'.

Aceasta inseamnfi ca Papfiutil au avut vreo legfiturfi ca Stefan,aceasta nu poate fl elle decit alegerea satulul ca loc de popes si de

odihna din partea vestitului viteaz. Dace ne gindim cfi la Hirlia el aveao lublia, pe acea Marie, care i-a dat un flu, Petra Rares, vom infelegerostul Pfipaufilor in mijiocul chiar at until drum pa care Vodii nu -1 va ftfficut tocmai rar: in adevar, e cam tot atita cale de la Suceava In Pg-,piuti cite este de la PApiuti In Hirlia. Cele ce era atunci un drum defarA, este si astiizi anal.

hi 1496, Botosanil trebuie sa ft fost Ina un sat, care se vedea dela Pipliuti, der nu se atingea cu acesta din aria, strins in Jura' bisericit

clopolnitel lul Stefan. Piste citiva ant insfi, Stefan ravine in PoculiasI o lua pentru diva limp; granite de Nord a fern era, oricum, mat binestatorniclifi decit ping atuncea. Apo!. ea citiva ant in urrna, Moldovapierduse cetatile cele marl sl richt de la Dunare si Marea-Neagra :Chilia si CetateaAlba. Aceasta aduse ridicarea piste puling vreme aRenilor sl Oalatilor, tot in Danare. Negolul de odinioar& nu era intre-rupt astfel. Bolosanit, asezalt pe drumul SuceavaIasi, se puldrii dezvoltain schimbul de miller! dintre Polonia st lurch, adecl dintre Apus stRatan.

La 1528, Pelru Rares, care abia-sl incepuse Demnla, scrie din,tirgul Botosaniloe. Nu trebnie sii ultiim ca inaintasti 861, Steffinill siBogdan Orbul, stfituserfi adesea la Midi% pe care-I numfau ,tirgul Bak-!titular. Dupe ce invinse pe Sasil din Ardeal la Feldioara, in 1529, Petrae Wets! in Botosant. De aid scrie el, la 29 lune, o sui:oare de canpine amenintfirl cfitre Brasoveni, nouii nu locmai Whir, cfirora 11 ffigI-duleste ca, de nu se vor supine Cralulul sprijinit de dinsul,si pe coplitvostri ii volt' pedepsi cu liar si foe'. La 31 lune, el zgudu'e ape! st peSasil din Bistrita. La Botosani se intoarce Petra sl dipl asediul Braso-vului, in lama lul 1530. $1 la 1531 it gfislin nice, in anal cind se bine eaPolonil la Obertyn, sl chiar in anul :florin, 1546.

Se pare ca el &Aral noel tirg, intemetat poate cu privilegiu de Isdinsul, pentru a Linea iarmaroace, bilciuri, Doamnei sale Elena, feta lulloan -Despotul sirbesc. De acurn innainte orasul fu cirmult, pe de o parte,ca toate celelalte, de un soltuz st doisprezece pirgari, far pe de alta,de Vornicii Doamnei.

Elena se crezu iudatoriti a face bisericl de platrfi, acolo unde

:

p6-

sl

el


nu fusese decit biserlcufe de lema. Ea obisnula *I mat deparle a sta aid.De aceia flu! el Me a porunc t si el din Bolosani. Supt at doilea flu,Stefan, ea inalla pe rind, peniru pomenirea el sl a sofulul el mort, bi-serica Sf. Gheorghe intatu s1 apol a Ospenlei. Ele fur& (acute intocmaidupe biserica lul Stefan-cel-Mare din Papfidi, cu un turnuld la mijloc siintrarea pe lature. Discurl de smelt verde, galben, asezate in briurl, leimpodoblau. Aveau $i o clopotnija de o parte, care s'a darimat apol $ia fost inloculta prin allele. Dar Inscripliile, de loalfi frumusefa, au tre-cut neatinse prin marIle primejdli *1 prefacer!. La Si. Gheorghe se ce-leste cela ce urmeaza : Elena, filch' de Despot, Doamna raposatulutPetru Voevod, a ziclit aces! hram intru numale Sfintului marelul mucenicOhiorghle In tirgul Botisantlor, in zilele Domnului Io Stefan Voevod;

si s'a savirsit in anul 7049 (1641-1551), Lune MI Octomvrie". Pe cind-Ospenia, mat nouli, zice : Cu vrearea Tatalui sl cu ajutorul Fiului $l easfivirsirea Sfintului Duh, iota eu, roaba stapinuld mien, Domnului IsusHristos, Elena, that de Despot, Doamna lul Petru Voevod, feta lul Ion.Despot Imparatul, bine am volt, cu buns aplecare a mea *1 gindul mieucel bun, a zidi acest hram, iniru numele Adormlril Precistei stapineinoastre de Dumnezeu Nascatoare $i pururea Fecloarel Marie!. $1 s'asavirsit in anul 7060 (1552). Avgust in 15a. Poole ca numele salului Ma-nastirea Doamnel ling6 Botosanl aminieste Inca o cladire a Elenel.

Cind Elena ft tide& dupil moartea fluluI el 'mini mic,AlexandruLapusneanu cel grozav, soful Rurandel, Bice Raresoald, stain *1 el une-orl la -Botosani. Lin' acest ores, la Verbia, pe ape Jule, intre dealu-rile goll'e de toamna, se dada la 1561 lupta nenorocita impotriva lui.Despot, care venise-sa lea Moldova de la Lapusneann.

Cu plecarea din fare a Jul Bogdan flu! Rurandei in 1571, se min-ful insa prosperitatea veche a Botosanilor, pe care o intemelase Petro,Rarer, nascut in Hirlau, si o ingrijise intregul lui neam, pane ce se stinse.

Bolosanil avura deci duptt sfiteanui Both's un at doilea pirinte,pe Petru-Voclii. In alte imprejurari, dace Bolosanil ar II est/1z' un mareeras de Romini, de Romini harnici *1 luminati, in mijlocul lul, chlarInainlea puternicel cladirl a Ospeniel, ar !rebut sa se ridice icoana dernarmura sae bronz a singurulul flu al Jul Slefancel-Mare care a avutIn el o scinlele din sullenl marelui parinte.

II.

Petru Schlopul, fiul unei fete a lui Rare*, pomeneste °data despredediderea Botosanilor, puindo in same Evrellor de la holarul polon,car! stricau prin uneffirile for iarmaroacele ferii. NIci el insfi, nict ur-masli sal pang la Vasile Lupu nu se intimpina in Botosani, pe unde trecunumai, in vremea lui Mihal Vileazul, fugarul Sigismund Bfithory. Nieto

carte oraseneasca nu ni s'a 'Astral din acest tamp, precum s'au pastratl

Un Ora§-romilnesc: Botosanl 171

astfel de zapise din tirgul de Jos at Birladulul. Radu Mihnea invie la in..-ceputul veaculut al XVIIlea Hirlitul, din carest flicu un Sdaun de Domnie, der el IAA in parasirea cea veche Botosanit.

Vasi le Lupu se g5sesfe, in adev5r, de dou5 ort la Botosant, dar-aceasta n'are niclo insemnState pentru oral, care nu1 datoreste 'Italic,La ,Curtea domneascre din acest oral stlitea namet pieolul bisericltdomnestl (Sf. Oheorghe). Lungul r5zbolu dintre Turd st Polon!, care-pustil partea de sus a Moldovei, impiedecti mull& vreme cistigul negus-torilor botostineni, cart erau Armeni sl Romini. Totusi din aceasta vremede siricie e scrisoarea prin care cei dot Vora Ici at Botosantlor reco-mann Sasi lor din Bistrif a Ardealului, la 25 'antler 1706, Interesele until'Armean din orasul lor, anume ,Avan Baronce. Iota acest riivas, careprin frumusefa limb!' but cinstite si ,cumptitale intrece asa de mutt jargo.nul de cancelarie ce se intrebuinfeaza in zilele noastre.

Ai nostri cinstifi sl bunt peeler'', dumnalut gludeful sl dumnalutharminfasul de la cetate BIstrifel, stinfitate st tot bunul poftim dumilor-voastre de la mllostivul Ducinezliu. Pricing acestit scrisori a noastre_intiiiu ca sä cercam de buna sanatate sl viafa a dumilorvoastre; a douafar v5 poftlm pentru cest negustor anume Avan Baronce, carele este de.aid de la ores de la Botaseni : venind acolo Ia fare dumilosvoastre, siavind dator11 la nisfe negustort ce traesc acolo, poftlm sit alba dreptate,sit I se facii plat& pe zap is ce are. Ce not incli Ia dreptate, ce'r htpolio dumilorvoastre, gata ne vom afla in slujba, ca, neplatInd banilaces-tut negustor cine s'a hi dator, apol s'a da tire Martel Sale tut Vod5,si sfi face zeberaI5, ca acel negustori au bob atce.

Ce poftlin dreptate s5 hie, sl milosilvul Dumnedzitu s5 fie cu dum-neavoastra.

.1.. A dumilorvoastre bunt pietent:Vornicti de Botilseni.

1906, Ghenar 25.

La at nosh.' cinstift si bunt prieterti, dumnalut gludeful st dumnalutharmlfasul de la cetate Bistrifil, cu bung saniltate s5 se dea."

in hotiririle pe care aveau dreptul sfi le lea, orlisenli se numescatirgovejil romini si armeni ". Ewet nu erau inca, st cele dou5 neamuricrestine, de si deosebite prin rit si dogma, puteau tr5i in liniste um&lingo celait, sprijinind prin munca for de negustori sl mesterl puterea slbogillia orasulul. Citeva cuvinte asupra acestor strain!, prinire cot mat

vecht de in not, si pe cart Rominll n'au avut nictodat de ce sti-1erase&

Alte nume de Armeni de alcl, in veacul at XVIIIlea, se intilnesein epitafele, foarte inflorIte, cu o bog5fie de cuvinte in adev5r ras5r1

172 Istoria Romintlor in Chipuri et Icoane

leang, din cele don& biserici de legea lor, noua Sf. Trelme biserica ceaveche, Sf. Maria. Nuilim inceputurile acestor frumoase puternice eta-dirt de platrii, asa de bine ingripte et ping astazi,de el event dovadaca Sf. Maria era in flinta la 1669. Unit din enorlasil lor ingropan siptacele lespezi, insemnate cu ciudate lespezt strfilne, sint din alte oraseale Moldovel, ca Neamful, el de sigur eel d'Intgin inaIntael at lor n'auvenit de-a dreptul din Galicia, unde se oplosiserg pe la 1350, dupg pri-rneJduirea regatulul asiatic al Armeniel Micl: el s'au stramulat aid dinoraee moldovene cu negotul mai vechiu decit al Botoenanilor: Suceava,Sirellul, Romanul, de plIdi 1. Ain Arment, din acela ce sac supt acele-epltafe, sint din Basarabia, far destul din Constantinepo I It din Asia ve-dna chiar, din cutare Nut at Armeniet Marl, argent dupg agonisitamat wail el mat minoasil in Mol1ova noastrA pecare el o numesc ,ferleoara BuhdIng (Bogdan), ca stgpanil lor, Turcit.

Pe la 1530 colenia armeneasa era de sigur scum intemelati inBotoeani, cad acesta era tirg, el tirg moldovenesc pe acea vreme nuse putea fare Arment. 0 biserica armeneasa de zli in3i nu se clAdilama ce Romfintl nuel avurg una. Deci name! dupg 1530 cultu! arme-nese a putut prim' cele doug clAdiri de astAzi. $i ele imita biserica but$tefancel-Mare. Clopotnifa insi 11.a lipsit multi vreme, filnda at nos-ht nu inggduiau ca un astfel de turn stApinitor sit se inalfe pentru ca 85crate locul unde pigtails lei au ctpietee lor.

IV

Cirmuirea era, in acest veac at XVIIleael tot asa in at XVIIIlea,tot cea veche. Dar Vornicit stateau in numele Doamnet, stringind vent-lurile pentru dinsa, facind Judean's, pgzInd linietea buns orindulalg

scrlind rg vase in numele poraeului, at tirgului". El erau ales! de obi -cetu bolerina0 din Tinut: cel pe car11 canosleam fgceau partedin familiile Stoica, $oldan, Penchi, Burghele, Bucelinescu, Calmgsul sea-Callimachl. Une on in locu lor stglea name! un dreggtor, un ureadnic,dupg numele situ slavonesc.

In al dollea rind puterea o fineau in mina cet mat biltrinl el mat.cinstill dintre negustorl, elating! inir'un Sfat de doisprezece pirgari care-avea in frunte pe eoltuz. Fostil eoltuzi cad se fAcea alegere, fare sitputem spune clod anume in ce imprejurgri,piistrau un loc de cinsteprinire tourist' lui el el 'seinen in marina' inaintea acestora, chiarel inaintaa preotului de la biserica !domneasa, unde nu mal state au injilful lor aunt ca o calapileazmi Domnii, Doamnele el seminfia lor. Pehalter! el pe adeverinfe eoltuzul ficea sit se apese cu fum pecelea Ur-_quiet, care inffilisa un pgun, ping ce la urma acest herb fu in'ocult cuicoana Sfintului Gheorghe luptAtorul, careei area hramul is bisericadomneascil a Elenel Rares. Died se intimping une ort, der cea mai friP

1 Una din biserici posedA, cum 1mi coman'ca d. prof. lacobeanu, o Evan-ghelie, nfoarte frumos scrise In Crimeia, in anul 8)3 al erei armeneTti (1353).

slgl

Image sl seaside,

6t

si$i

dintre

si

Un oras romiinesc: Botosanl 173

:masa scrisoare amine lotus! a preolilor, cart erau de obiceiu in nu-mar de dot. Un prolopop botosanean se pomeneste incA din 1719, tarcel d'intAiu dol diaconi, in mahalaua TatArasilor, se Ivesc able la 1742

41 1757.Mal presus de oamenil bun de rind stiiteauslugile donmestl care

indepliniau sau indeplinisera cindva cite un rost ca acela de vfitav, de stemgar sau de chehele (locotenent al capilanului). PinA tirziu se pomeneste

close Curtenilor.Bresleie aveau slams% ler cutare borer cu panful prin imprejurimi

isl fines anamesnicur. Albotestil, Stroices111, Braiestii, Isacestil, Oafen-cestil, Burghelestil, lzmenestil, Panculestli, Cludinestli, Flondoreslii, Oilersghelestii, CalmAse9t11 de la Stencesti, din cart auJasiirit Domni Mold°.

vet, veniau adese or! la Hug, pe care1 umpleau de freamAtul insemnAllifillor de dregAtori si costes'. Cite un Orec, care avea bottle drepturile as!-gurate in vechime crestinlior, fall deosebire de neam, 41 finea bdcollesupt strasina umbroasA, ,.cu sandramV, a unel ciisufe de lemn, On& sefiicu o intreagrt ulifi a ,B5cAlilloe. Boer 11 el insil faceau, pentru cistig.dughent pe locurlie lor, asa inch se pomenesc la 1776 in cuprinsul lir-gulul, lung de 120 de stinfeni 91 let de 280, dughenile VIstiernIcesel Ca-Irina Calorgiu sl Stolnicesel lui Constantin Cogiiiniceanu. Si acesta eraTirgul Bo' !or, unde vamesii Domnulul 41 aveau cerdaculd.

Mijlocul lirgulul se cuprindea mire cele dotal' biserici ale Doam-nei, precum este sl astazi. incolo se iniIndeau mahalele. cam erau multe,tirgul prelunginduse ping foarte departe, cu bune clisufe curate sl cu II-vezi Intinse de porni rodifori, Oita la rddiurile de pAdure din impreju-rim!. Una din acesle mahalare se numia a Miami lor, ca st toate aceleOrli ale vechilor orase meldovenest1 unde fusesera asezate de Domniesfilasele TetErasilor invinsi, ale Th anilor adusl de Tatar! sl auras'acuma in same sl in folosul VoevozIlor biruitori. Veniau apol: Morfirestil,numIfi dup6 vestitele morl de Milli de grin, pe care astral le au in sta.pinire Evreil bogell, sliipini ai intregil /deft economice de acolo; Va-l:den% al ciiror strAmos si intemeietor trebule sA fl fost un anume Vrabie;epol mahalaiele adunate in jurul loculul de tirg, deci: a TirgululimpArWA apol in Tirgul-Non (sau at Faints), in deal, st Tirgul-Vechiu, sl injurul bisericii Sf. Gheorghe. Armenil 41 aveau mahalaua lor deosebitA.Mai tirziu s'eu filcut fret ocoale pentru Bolosani si imprejuriml: al Tin-gulul, al Cimpulul sl, la Apus, at Sirellului. Ocolul cel larg care incunjuraorasul, cuprinzind prisune pentru vitele tirgovefilor, fu incolf1t, spircuitsl &Arun de Domnie, pima' nu mai rAmase nimic dinleinsul.

Ca mijloace de infafAtura, se lie funk pufin PreofIl flneau nee-piirat scoala de died si, din parka lor, Armen!' eve u &mall deosebifi,de la cart deprindeau macar as1 face iscAlliurile in limba stramosilor.Dinlre acestl Armen! u it aveau lotus' nume curet romAnesti, ca acelNicolae MinciunA care isc'6Ieste la 1673 Bugg Chirccr (Origore) Hangiurtil Agopsa (lacobas) Colotil, ca Axintle Haul de la inceputul veaculuiel XV111lea, sau ca bAtrinel Hagi-Lebtid'6. Cel d'Inlatu desert' romin pe

174 Istorla Rominllor In Chipuri Icoane

cunosc, e Costasco din 1753. $coala lul incept a se zidi pe la1762.

V.

Veacul al XVIII-lea no se vestia mai bun pentru negol.1 Bolosani-`tor de cum fuseseria vremile dintre 1600 si 1700. Totusl orasul avu parte,Ia inceputul lut, de o nouli ingrijire si imp odobire domneascli. Mihat Ra-covilfi. de loc ins& din Tara-de-jos, drese a lindouli bisericile Doamnel-Eien i Rares, si li Rica cite o clopotnijA nouti aliplti de zidirea din yea-cul al XVI-lea. Fiul sau Constantin face la rindul siu o reparatie maiasparil la Nip Auft sl clad! acolo si ease pentrulocuintA de cfilugfirl.el transform& biserica lut Stefan-celMare intr'o mfinfistire, o inchingPatriarhiel din Antiohia De acum laetrile Greet stain& in fruntea ei, a-cei egumeni Elini de neam ", cart zac la un loc in acelasi mormini, supto platrA pus& de un urmas romin al lor.

Rfizboaiele dintre Rust si Turd, pierdarea BucovInel, noel rtizboiaintre Turd, de o parte, tar, de alta, si Rusit si Austriacil, ventfl acumdin Bucovina, no folosirA (mistrial nosira mai mull decit vechiul rizbolaTurco -polon de In efirsitul veaculul at XVIII-lea.

Numiirul negustorilor si mesterilor romini scade de la o vreme.Linga locultorii mahalalelor, unlit mita de ogoarele el de vitele for,se intilnesc insl de la o vreme bolerinasi cart s'an asezat statornic inBotosani, unde duc viala ticnita a mazililor sau indepltnesc sarc ni mat-mici in dregAtorii. Intilnim astfel in curfile boierestl ale orasulal membriat neamurilor aieuca, Dimachl, Bucsfinescu, Calargiu, Stihi, Rea% Mi--clescu, Brants eanu, Roset, Foie, Silion, Crapenscht, Donici, Cana tau,Br soverght, Muste, Oulea, loan CogAlniceanu, bunicul let Mihab, s'a co-.nunat cu Smaranda BantAs la minastirea PApAufilor, si el e fnmormintatla biserica Sf. Paraschiva.

Boierimea nu-si mai all& local el acorns in jural Curtis domnestl, sl,decit saute un rost is lark ea gAseste cA e mai bine a stlipinl vials

-soder& din tirgusoare st tirguri. Peste citga Limp, eerie intetite pentruinriurire si putere von incepe hire aceste Case boierestl ce nu incapunele de allele.

Armen!' sint in scadere. Ce e dreplui, se mai vorbeste ci e °dal&de tirgovelli armanr, dar el au piirlisit acorn tot negotul cal mic : in.deletnicIrea for de clipetenle e cresterea vitelor, pa care le vind ingritsatepesle hotar, in 13,Ionia inlaiu, apoi mat tirzlu in Oalitia si Bucovina A-ustriacilor, unde sint acum multi oamml cart au nevol . de hranti bun&st siitioas5. Aces!! Armen, bogati au mijloaceie ce irebule lentru t face-ca Domnil, niul dupii altul, sit Ii intlireasa prIvilegille: sculirea de °In-curl, havalele angarli, pe de o parte, Jar, pe de alta, scAderJa de-selinei,dijmel albinelor si porcilor, obisnulle.

si

care

"Z.Aci

sa-s1

si

Un ores romanesc: Botogant 175

Citva tamp desks! Greet, 1e cind st Ispravnicit sintadese orl de neamul lor. ca Antohie Caragatt. Meant mat ales, el viapin& si din alit de depArtatul Trapezunt. Societatea greceasai din Boto-sant e imboggfita gi imdodobit& gl le egumenul grec de be PApauji, carenu va ft vent! chiar sing ur din fare tut.

De Ia Inceputul veaculul, Hotinul nostru e o cetate turceasa. Deacolo yin la bilciurl I negustori musuimani, gi dac4 t se educe vre-opagubil, Pasa trImite, cu cereri de riispliitire, pe vre-un dregfitor at sitsca mumbasir de pedeapsi gt implinire.

Inca inainte de a se preface Moldova-desus intro provincle mo-del a Austriacilor, Eyre!f incepurfi sic se lase In jos asupra oragelor noes -Ire. Colonta evrelasci din Botosanl avea Inca de prin anti 1740 50foal& rinduiala el. vreli aveau un staroste, apnea de breasli, o scoali`adecii sinagoga, in fruntea alrela stfitea cinarefulpevetul gi credincto-sul breslil jidovestr, dascAlui", si, in sfirsit, un haham sau ,,vechil` dehaham. Oaspetib eel not, fare bard si far& gust de mina, pregiitill ins&in toate prIvInIele pentru o stoarcere nemiioasa, venleiu Cu cartea lor e-vrelasca, in care -$i ispr&viaa zapisele, cu legea" lor, care hotirla in a-flea casurl de drept altfel decit obiceiul p&mintulut' rominesc, cu da-ttnele lor de via& de famine timpurle: obicelul ce an Jidovit a sa in-sure la 15 ani', ceta ce It a sigura pentru viltor sl nu al:mil.

Bolerimea stapinitoare era incercat& de dinsil in tot feint, ca s&ajute intereselk cistigului lor: el se ajungeau, spun holiria domnestl dinacest limp, cu dregatorll, gi, pentru ca sit izbuteascl alejvertsul', (Meanbucuros mizda', adecti mite. Ca sfi scape de dajdea negustor lor hriso-vollii (cu hrisov, cu privilegil), pe care o pratfall alit locuitorl mat notat feel, el se inscriau la consulate, facindu-se sudiji itallenegte: suddilo,supus). sau Orkin' (nemieste: Unterthan, supus). Astfel avem plficerea dea intilnl pe Rifca jideafca a lul lanai' ca... supus& francesA. Numele a-cestor Evrel slat, ca gt Mare s pe acest limp, numaf personale sae a-alintesc pe al tatalui, mama, solulul. °data se aft& si un Cerbul, careurea sfi zit& : Hirsch.

Temetul vietli orfisenesti slat cele palm tirguri. Dou& din ele, atSf. Die st al SintilmarletMicl, folosesc, in cela ce priveste vama,

domnegti, care sint scum patru Ia Fulmar: cele douti ale Raregoa-Papilufil but Stefan, care a lost cuprins& in ores, gt o a patra care

nu se mat poate statornia astfizi cu siguranli La aceste larmaroace pre-oft' sint facet& cart fac gt prAvAlille de lemn. Pe cind orAsenti an si chel-tuielile st cistigul la celelalte dou& bilciuri: de Sf. Vinere st de Sf. Teodor.

Adele, multele acte de invotal'A pfistrate din acest Urn vorbesc slde alte bisericl: de Sf. NIcolae cel Sfirac, care era de lemn st fu zlditin platrA able la 1808, de Biserica Albi, ling& care era cinutirul. Toatecelelalte biserici (Sf. Spirldon: reparat& c. 1808, Voviden a: 1831, SI.Dumitru: 1833, Tref Ierarhi : reparata in 1833, Dumineca Mare: c. 1838,Sf. bile: 1809, Roset : 1828) sint mat float, innfilfate dupfi 1800,

al inlimpha

i$1

bland-clloriel.

nt

176 Istoria Rominilor in Chipari al Icoane

Se pomenesc vechile piefe eau tirguria, rraidane peniru prliv5111 slpentru vitele celor sosill la iarmaroace: Tirgul Non, Tirgul Vechiu, TirgulVitelor, Tirgul Cailor, Tirgul Frani!. Dintre strade apar: Ulifa Mare, UlifaVeche, celeialle neavind un name deosebit. ClOdiri mai insemnate nu eras,al num5rul slim al lecuilorilor nu se poste gici.

VI.

C5lAtori ce an str5britut pe aces! limp Moldova, niau 15sat in trea-at citeva rinduri al despre vechil Botosani inaintea coplestril de &litreEyre!.

In 1762, abatele Boscovich, un inv5fat italian, care air torlit cufostul ambasador engles la Constantinopol, gist la Botosani 400 de case(cela ce pare cam pulin) si cinci biserici (adec5: PripSufil, Ospenta, Sf.Oheorghe, Sf. Spiridon, poste si biserica armeneasca). El inseamnii anmare numiir de privalli", si in ele, ca si in case, grinzi al mobile devechiu stejar Instil it, care-I placurii. In acest tirg, urmeazii c515torul,se vede ici sl colo, si cite un geam la ferestre. Si gazda din Botosani,case unde fu prim!! adec5, se nate mai bunii decit in alte popasurl.

In 1768, barons! de Toll, agent frances pe linga Hanul Tatarilor,se abate pe la Botosani, careI fusese descris ca unul din orasele celemai insemnate ale Moldovei, ca un pranint al f5g5duinfil, unde se puteaulua de ale mineral! pentru tot drumul ce mel riiminea de fried". El gadins5 numai frica de Turd sl pustiul. Infra in casa unui bofer, care se in-toarse in irrisurA cu case cal pentru a-1 prim! cu theta cinstea. Era peetunci vreme de liana, rAzboiu cu Rusli, r5ticirl de Tatar' hrimesift of de

spahli desf5culi din oaslea Pace! ce 'Azle In Iasi. M5nlistirea", milnistirealui Constantin Racovilo, Papilufli, nu mai putea sa incap5 omen!i cese adripostiser5, cu averile lor, intre ziduri. I se spuse drumefului atoti locuitorii, .7 £00", st -ar 11 eilatat acolo se5parea. El auzi chiar,lipetele femellor sl copillor harhatul suet mullimi ingr5m5dites. Trelleniceri p5ziau pe toll ingrozifil acestia; boleri din parley loculul des-baleen asupra primejdiei; cei de efarli n'aveau pine, ai o cereau Custrigite desnAdejclutte. De Tott, un Ungar foarte Indr5znef, vol sOyorbease5 .greceste" acestor nenorocili, ca s51 indemne a se Intoarceacasfi in ei, der sirinsoarea al zgomotul ajunserri asa de ameninfOtoare,tacit fu bun bucuros sit poata lea! pe poor% aruncind esprit de argintcu pumnul ca sit I se foci loci.

In 1805, lat5 acum doctors! engles Neale care ajunge la Botosani.Strada mare e dieva pi-Ayala asezate dupe mode turceasciV.Negustorul,imbacat greceste. sty pe margenea, pe prichiclul ferestlei, cu picloarelesupt dinsul, sl !rage din ciubuc. Acum sin! Evrei destul: Neale gezdulestechiar intro circiurna evreiaseri. Era nuntri tocmal in sera aceia, si

1) V., pentru acele citeva ceasuri de petrecere in Botosani, de Tott, Meinoiressur les Tures et les Tartares, ed Maestricht, II, p. 134 si urtn.

1In ore§ romanesc: Botoaani 177

strigatele sau, mat bine sa zicem, urletele &libellee ale invitatilor ne fa-cure sa nu putem inchide o chit pane -n ziufi, sled carufaail noatrl lotEvrei ,venire sa ni spate ca e vreme de plecare"2).

Astfel apucara Botoaani, inceputul veacului at XIXlea.

VIL

In aceasta el trebulau sit alba o scurta, dar foarte insemnatainflorire. Ceia ce io aduse fu, de alminterea, nenorocirea Moldovetintregi, pierderile el de paminturi, care schimbara in parflie de Miazanoapteal Ras& It deci tocmal unde gateau Botosanii vechile drumuri atvechile centre de negof.

Cind Suceava ajunse in minile Austrlei, dupe ce, de mai bine dejumatate de veac, Hot Inui era o cetate turceasca, Botoaanil trebuira saciatige. Satul Burdujeni se face in cifiva ant un tirguaor prin navalirealinga noul hotar bucovinean a Evrei lor, despre intaia infaflaare a caroras'a vorbit mat sus, pentru negot cinstit pentru contrabands, cople-sisera foarte repede Boloaanii,

La 1812, Basarabia era pierduta la rindul ei. Prutul ajunsese hotarutrfisaritean at fedi. feati erau prea aproape de aceasta ape pentru a fl gtde acum innainte local spre care se revarsa marfurile. Situafia Botoaanilorinsa era mull mat bun& Evrell botoaaneni, until prin legaturl de inrudireal prin legs turf de afaceri cu cei din Bucovina al din Basarabia, ajunseriin acest oraa un ferment de vista economic&

El erau sa lea in stapinire moatenirea Armenilor, in decadenfa a-cum Deocamdata insa se putu crede ca Romani! vor pastra °rapl tor,a carat poporafie se ridica repede pane la 12 000 de omen!. Biserld sefac al se dreg pretutindeni, de la 1800 innainte, toate indreptindu-se a-cum dupe modelul dat de Maud Recovifa in reparafille lul. Bresle, cabtanaril, particular! din negustorime, epitropt qi preoll, cite uu boier, pre-cum au fost Mavromali Costachi Roset, care internee al o acoala depsaltichle, ridlea in cifiva an! de zile foarte innalte clopotnife ai man-dre, innalte, luminoase zidiri de piatrii, cam se pot vedea, in acest nu-mar al in aceste proporfit, numai in puflne oraae ale Moldovel. $1 Ai-

cari fusesera oprifi intaiu, capatara, in 1816, de la Domnie volede a-al face ,o clopolnifii de phalli foarte mares, be inca cu ceasor-nic. Botosanil monumental! de astazi s'au &tertian mai ales &tenet, intro1812 at 1834, intre pierderea Basarabiel Regulamentul Organic.

Aceasta lege constitutivil dada tuturor oraaelor neeleal situafie.Pia la Regalement inset, Botoaanli avusera drepturt de care nu se bucuraniclun alt one. Inca de la 1820, el capatasera an efor o Casa obsteasco

2) Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en Turquic, trad. deCh-Auguste Def., II, Paris. 1818; pp. 12-3.

sI sl

si

menu',sl

si

si

gi

. .


(un fel de Consiliu Comunal). de sese epitropi: dol holed, doi negustorimoldoveni sau greet dot efruntasig at orasulul. Mal tirziu epitropil fur&ales!, cite dol, de negustoril °dodoes!, de Armen' si de Eyre!, fAra amai pomeni doi represintanli at boierilor. Se facurfi atunci planuri marl deedilltate: pavare de ,trade, deschiderea unel plete, impodobirea of cuhavuz, facerea unut spital,planuri care se indeplinirli mai tirziu name!,si pe incetul.

Aceste incercari sint insa destul de interesante si piffle de invillarnfintpentru ca sa se impartaseasca si cetitorilor celor multi povesttrea desprezbuclumarile ,constitufionale" ale orasului, apt cum o dadeam scum cafivaant in all scrierel).

,Dupe acordarea de catre Mihai Sulu a unei epitropii pentru veni-turtle menite imbunatafini stradelor, ,podurilor` orasului, se alesepentrua dispune de mica Vistierie orasfineasca an bolerinas, Anghelachi Climent,care capalli sI intarirea hrisovului, dupe tulbufarile de la 1821, din parteancului Domn, loan Sturdza, intarire ce nu of s'a 'Astral. Administrallalul tinu pfina la 1824, dar obstia` nu se declare de loc mulfurnita de fe-lul cum impiirllse el, la nevol sI la Jusfeturile, neaparate pentru acellimp, sumele sirinse. I se dada ca urmas Spatarul Iordachl Canta, care eraajutat de Banal Ion Briinisteanul: el nu fa lima caster, ,case`, decit unan de zile, pana la I -lu Februar 1825, filndca mud, remind socotelile in-curcate. Eforul, eforos`, Alecu Callimachi, nepot si rill. al DomnilorMoldovel, mai era apot suparat si de zgomotoasa opositie pe care ofaceau la plata dlijdilor Evreil botoseneni, condusl de un elocvent barbatcare se numia Leiba sau Laba Falbis : aceasta termini ins& facand de-claralla solemna ea de acum innainte, ca unul ce este anascut st crescut"in Botosani, va fi, cu tot talentul sau oratoric (si ziaristic Wit putinla demanifestare, din nenorocire), un simplu ,patriot', fare galagle.,

in Mart 1825, Domnul porunci sa se recunoasca de efor, ,ef orosg,Alecu Callimachi, se se aleaga not epitropi, sa se string% actele sisa seincheie socotelile, mull desblitute, ale trecutului; in stirs% sa se fac&in mijlocul orasului loc indestulator pentru o pieta, sau ,un Oaf'.Deci, supt ingrijirea lui Scarlet Miciescu Aga, Vornic de Botosanf inlipsa lui Callimachi, se facu o intrunire la alt boter din BotosanI, AlecuRale!, si aid se aleserli noll epitropi, dintre negustorli nesupusl unel pro-teclli straine, raldle, si nu sudifi, dindu-li-se ca aprezedenr pe boierulCostachl Roset. Manolachl lorga era sa strings, ,ca un cinstit batrin slvechiu, targover, ,docomenturile risipite' ale orasului. Ca taxildar sitrator al Archive! 1 se alipi un Armean, Garabet Bolfos ; an Greco-Romin,Ian' Vasillu, sf alt Armean, Stefan Goilav, erau numill epitropi lucratorig,tar calitatea de ,ostenitor in trebuinfile targuluig era data tut Tudura-che starostea bacanilor adeca, si but Andronic Zaharia . So-rocul cirmuirli for era de un an.

In 1827, Sfatul epitropllor era astfel alcatult : rprezedenr era tot

1) Studii documente, V, pp. 673-8.

si

p6s-

BlicalBasa,

ai

Un oras romfinesc: Botosanl 179

'Roset, Manolachi lorga se intimpinfi larisi, dar, pe ling& fret Armeni,vfisim pe Il le Iconomul, un preot bfitrin. foarte dusralinit prin parallelsde adversarit sfii politic!, si pe Vasile a Dlaconifli. Aceastfi epitropie, MIindemnul eforului si at Cirmuirli, se tulle domicil de a educe In adevArJimbunfitfitifirl °mutat, care avea pe &fund o populafte de eel ',din 12.000de locultorl si vedea prosperitatea creseindu-i In acest an 1827 se in-caviinffi de acesti consilieri comunalig ai timpului cumpfirarea de pompepentru foc: tulumbeg, de sacale, infinfarea unul corp de scutelnici, caresa pod& fi intrebuinfat in cas de incendiu: atulumbagii, sacagli, &tinged,toporasi, hornari si clopotarig, lira a tine pe pfizitoril asezali in clopot-nifa Ospeniel 'I pe cart I-am apucat sl eu, soldafi de artilerie acum, trim-bifind semnalele de pe infillimea acetates vechiu turn al Doamnei ElenaRarer. El cerurfi mijlocirea lul Alecu Callimachi, pentra ca sfi II se dentetras' pe same seta! vecin, at Bilicenilor, de unde sfi-si poet& lua mAtu-xlitorii si reparatorii podurilor 0 adunare generalfi, a tuturor stfirilorde locultod, rfizasi" tirgoveji, 1st arAtase, Inca innainte de intrebarea ve-nit& de In Domnie in privinfa tulumbelor si sacalelor, dorinta de a fazes-'Ira cit se pole mai bine tirgal cu aceste mijloace de asigarare far& decel mai mare dusman at vechilor noastre tirguri, ce dispareau din cind in,cind intr'o limb& de para. Gindul Ion merges ins& si mat departe, sl pentrumania tuna locuitorii unui oral romfinesc, dtntr'un principal sau dintr'altul-simfiau nevoia de a-si avea un frumos pliar central, ca in Bucovina in-vecinatfi, de a impodobi aplialur fast's! cu un whavuz", de a iniAturaprApastia glodurilorg, care opria adesea. primfivara st toamna, mersulobisnuit at afacerilor, prin inlocuirea lemnului din apodurig cu platril.Et 41 mai arfitau dorids de a se intemeia, din cfiramidii 'relate/I, unspitalpentru eel pulin treizeci de bolnavi. en sii nu piarfi, ca Ora acorn, botany!sfiraci, de bode naf tile", pe strade. in sfirsit, pentru a InIfitura jacurIle,legate incfi si intr'o astfel de epoc& mat bung', cind guverna un Domnpatriarhal si blind, incunjurat de boierinasi ce aveau pe buze cuvintul da,,patrieg, de organisalia si moravudie administrative ale noastre, oat-seali frantasi earl fineau epitropia se gindiau la riscumpfirsrea Uplift-niei, polifiel am zice not &dad, de in Statul nesfifios padre eel marl sicel mid at sal. Stribunil nostri, ai Bolosinenilor ce an rams la Bolo-sani, sau ne-am rfizlefit de acolo, erau in stare sfi lac& st jartfiri de'bad', sfi primeascii a II se analoghisig pe ,acareturig, a II se impune pro-portional pe imobile, did neobisnuite. Pentru mat mita &gored& cfiband acestia nu von fi luali decit in sum& hotariti si nu vor cliplita decitintreb uinf area folositoare interesulut tuturora, fiecare nape, .crestinfi", eretic& sau paginfi, Romini, Armen! si jidovi, avea vola de a implint Ana,toga!', cotisafia, prin agent!! W... national!, prin ceia ce erau odinioar&la bresle Evreli st Armeni erau si aid o breaslfi, ca si croitoril sl dz.marl!, ceauslig. Un caster' va ft pus de fiecare din :cele fret .najlig,sl ei an vor deschide case incredinfatfi for decit in guterea unul ravesballt de toll epitropti, ce-si vor da sama de doufi ort de an. SA edam-;aim, pentru a capita o Idele el mat innaltli despre ace0I tirgovell mold°.

180 Istoria Rom/13110r In ChIpuri 01 Icoane

veni de la 1827, ca leafa nu era cunoscuta pentru epitropl 1;1 caster',cart nu erau slujbasl si simbriasi, ci parinfl desinteresati at °Will.

Jo fusi, deed nu pofta de ail creste veniturile, mindria de a sta infrunte Mega pe multi sa doreasca epitropia: anume invinsit de la 1824nu se indurau sa ramlie pe din afara. Partidul era alcatuit din °amen' cenu erau nici negustori asezati de multa vreme in Botosani, nici vechibolerl at Terli-desus, ci mat mult &arcing( at ultimelor vremuri de prefa-cere sl de parvenlre sl capitalist' curl aveau st mosii finute in arendi 431ban' de imprumutat si-q1 asigurasera averea si persoana luind protean.austriaca, fund de multe on Bucovineni de drept si Moldoveni de locu-'Ma. El se adunara sl alcatuira in Novembre 1827 o ecstructie de inchl-'mire a epliropier potrivit cu litera hrisovului st cu isocotinte gruparil,pe care o dadeau, fireste, ca obsteasca`.

Prolectul e vrednic de luare aminte: el e liberal, egalitar in ceiace priveste anatiilem ca sl in ceia ce priveste startle sociale. Epitropli vorfi, nu septe ca parka atunci, ci opt, si anume hall sl dinire Eyre', ca in-fericita Bucovina, unde-si aveau orinzilea fratil Manoli, conducatoril par-ticle'. Deci: dot boierl, dot negustori crestintadeca, se explica, mol-doyen' si greci`, dot Armen' sl doi Jidovr. Ei nu vor avea niciun,prezedentg, de si, in ieorie, initiative era sa porneasca tot de la boleri.Epitropli nu se vor indeletnici decit cu amanuntele lucrurilor hotarite inprincipiu, organisites, de adunarea obsteasca% mai 'argil decit corpulelectoral de astazI al comunet. Aceasta va ft chemata de cite or' va ficeva nou de statornicit, st innaintea el, dupe anul for de slujba, epitroplivor vent sa-si dea semi. Casierul va fi unul, negustor, fare specificarede Actfle, ales si raspunzator In capatul anului. El nu va da mimic, in,afara de cheltuielile zilnice, Para imputernicire de la toll epitropit. Totin asemenea condifil i se vor da pe same documentele, dar din peceteatirgulul el va priml numal jumatate, cealalta jumatate aflindu-se in pas-trarea unul negustor armean anume ales pentru aceasta. Nici slujbasl nqinu se vor putea putea pune fare stringerea adunaril. Iscaliturile lamu-resc asupra compunerli partidului : e Anghelachl Climent mazilitul, Ra-clis, tot din vechea epitropie, dol Pisoschesii, probabil din boierii .P1-sovschic de la inceputul secolulul at XVIIlea, un Herescu, radii cu Mi-impolite' bucovinean, de origine boiereasca foarte noun, un PetrachiVirnav, neam al traducatorului din frantuzeste si greceste. Paharniculloan Branisteanu, poate din alts seminfie decit acea cu care s'au sunsmai &Waal Branistenli ce aveau mode in judetul Roman, ling& Mircestillel Vasile Alecsandrl, Dlmachi, rude cu in Vornic din Bofosani din yea-cul al XVIII-lea, bolerinasi ca Negruf, Coco% Teohari, Oatu, Popoviciig negustorul Sirghevici. Manolestil puneau lucrurile la cale, ca nIsteoameni bogati st cu trecere, dar nu iscallau. Prolectul era facut poatepentru mai tirziu. dar chiar de atunci porn! catre Cirmulre o plingereImpotriva epitropilor, cart ar fi facut cu banit obsteig ceia cefacusera pe vremea obladuirli oamenilor lui Anghelachl Climent. Postel-Aleut lancu Camay!), flul tai Stefan II nepotul de flu at Marie! Calif.-

Un orag romanesc: Botosani 181

vnacht,un liner ce invafase la Berlinduse jalba la \Wit% sl Domnu-1Aladu sarcina de a cerceta. VaruI sau de al treilea, Alecu Callimachi,se simfl ins& Nutt, ca efor, sl ceru ca in °devilr sa se face o cercetare,dar la ea sa participe st alit dot boteri din partea loculut: Branisteanu,pe care nu1 va ft stint ca s'a kalif in jalba, si Aga Scarlet Miclescu.Ioan-Vodli incuviinfa aceasta, st acesti fret cercetatori trebuiau sa in-ceapa cela ce se zice (nazi ,anchelag, in unire ,cu cel infra !mates!'at orasului.

Se incepusera pe eland stiiruinfile pentru innoirea hrlsovulal : peg-chesul destinat Domnului fu d sutii cincizeci de galbeni sau un ceasor-sic: scare din doai va vol a prim! Milrila Sag. Agitafia partidei de opo-stile pornise chiar din apropiarea sorocului de inta'rire a constituflet' orasenesti. Callimachi indrumase staruinfile prin Vistierul Ohica, si la Vol.-aicul Iordachl Draghici, mina dreapta a stapinitorului, se credea ca s'ar fiindreptat, in schlmb, autorii plingerii gi proleciulut de reforms ; cela cefu contestat de Iordachl, care califica spuseie tat Sirghevict st Angelachtdrept simple floncanituri", vrednlce de o grabnica si aspra probozire.

,Callimacht, care se afla la mosia sa de la Stancesti, era point deOhica sa vie la Iasi, pentru a se infelege impreuna ce e de facut fetade lupta dugmanilor Int. El vent prin Februar 1828, si hrisovui, in carese schimbase punctul de capetenie privitor la corpul de alegatori, prt-zninduse alegerea a cite dot epitropi de fiece nail% fu !scant de Domain acelasi lung, lasindu-se data de Ianuar 1310. Alegerea, de vreme cese amestecau acum jidovii, dada insa un resultat favorabil autorilorplanului de reorganisare din 1827. La 27 Februar boleril din Botosantmulfamlau pentru indurarea domneasca, cerind, in acelagl limp, sa nuse fie in same proectele inselaioare ale nemulfamifilorg. Ba, mat mutt,sa savirseasca o reforms in sensul 'rivers, dind dreptul de alegere name!

.1a sistIma boereasca de Botosanta, care sa poatei vote gi in Ilpsa, prinravels. Dupe cererea tor, Domnul invoi sa se trimeata un dlac, care savada gl ce e cu ,constitucliag impotriva careia se plingeau bolerli ; elcase alegerea st hotari sa se Mali o alts, in kali forma, Ia care at leaparte st bolerit, cel mat indrituift Ia conducerea afacerilor.

Peste citeva zile, Alecu Callimacht precis& lacrurile, numind pecei ce pusesera la cab demonstrafia : Climentun Pisolchlm, gt Manolestil,cart ar fi lucrind mat ales prin sudifi : Evrei gt Armen!. lima °data Vodastrica alegerea but Climent, st pentru purtarile Int rele din trecut. Apoi,prin porunca de la 7 Mart, el osindi aspru uneltirea eforilor razvrititorl,astintt mincatorille for din trecut gl hotari ca epitropil boteri sa fie alertdin non, st anume dintre Wulf, incepind cu Alecu Callimacht, ale carorname se insemnau in porunca, Bind aceasta ,oament cunoscuft intro bit-mete cugetartg. Pentru victor, oposifla era astimparata, pulndu -ae innainlea ochilor ce ar pindi schimbari privelistea pufin placulli a izgontrItdin orasg.

indata dupii aceasta, Rugil trecura Prutul. ,Vechinl regime, tz

st

482 Istoria Rominilor in Chipuri gl Icoane

care$i gisise un loc unit organisatia municipalfi a Botosanilor, dispgru,gi Regulamentul Organic &Wu alte forme vietil oraselor."

Construirea de Hull ferate, aducerea de-a dreptul a milrfurilor dint-strAin8tate, clidur8 lovitura eye mai grea acestui non Botosani, din ce ince mai mult evreiesc. Drumul cel mare spre Anus trecu din last prin-Pittman' spre Cerngutul bucoilnean si Lembergul Oalltiel. Mai tirziu, o adoua lirdefiirS viitor de altfelurma valea Prutului, legind Doroholut

de Iasi, WA sit atingfi Botosent Acestie se gasiri la capitul unei knitsecundare, care ziu ducea Endear plat la Hirlau si Tirgu-Frumos.

0 alts caus& a deader!' fu distrugerea prin conventil comerciale,nechibzulte poate, oricum nenorocite, a marelut negot cu vitele, bogAtiade capetenie a Moldovel-de-Sus. Cu agriculture de astfizi, ficuta necon-etlincios si sillbatec, de arendagi evrei, nu se poate hriini un ores de-30.000 de suflete. Aceastfi poporatie, pe doui treimi evrelasci, se infund&deei tot mai adinc in shade st degenerare.

Autorul acestor rinduri ar ft dorit totusi sit inchelel) cu cuvinte de_speranja aceste pagini consecrate orasului situ de nastere.

1) Acum vre-o douazeci de ani.De atunci am gasit la Primilria din Botosannote pre tioase despre ores, care au fost publicate apoi numai in resumat.

Scrisoarea lui Stefan -cel -Mare 183

Alegere de acts contemporane.I.

Scrisoarea lui Stefan-cel-Mare dupii lupta de laPodul Innalt (1475).

Prea-straluctillor, prea-puternicilor, sl de bun neam domni al Cres.tinatatit intregi, oricul I se va arata sau i se va spune aceasta scrisoarea noastra. Not, Stefan-Voda, din mila Jul Dumnezeu Domn at Tern Mol-dova', va trimetem smerita noastra inchinaclune gi vrerea de blue. Stijld-voastra cum ca prea-crudul gf paginut Imptirat at Turcilor de multi'frame umbla dupe peirea Crestinataill infrepl gl zi de zi se crgeta Incain ce chip ar putea educe supt puterea sa gi pierde Crestinatatea. Destela va dam de tire ca in Boboteaza trecuta scat imparat al Turcilora trimes asupra noastra marea lui ostire blestemata, a Turcilor, in numarde o mita sl cloaked de mit de oameni, gi cu dinsa avea pe eel mat deaproape si mai marl si mat iubift robi ai Jul drept capitani. Adeca : So-liman, Vizir gt begterbeg, cu toata Curtea acelul impSrat si cutoata Rumelia gt cu Domnul din Tara-Romaneasca, cu toata puterea sa.

$1 Isa-beg, Ali-beg, Schender-beg, Duna-begul, lacubbeg, Valli(?)Ulu-beg, Sarafagabeg, domnul SofIet, gi $tura-beg(?), Piri-beg, lunisIsac-beg (Hal Jul Isac-beg) Viztrul, cu toll spahlit tor, cart erau toll pu-ternici gI Voevort in oastea aceia. Cind am vazut not oastea cea mare,ne-am richest dupe cuviinja cu trupul nostru g1 cu armele noastre, gi If -amstat impotriva, gf cu ajutorul lui Dumnezeu cel atotputernic am infrintstrasnic pe acei vrajrnasi at nostri si of Crestinataiii intregi, st 1-am pra-

si an statut striviii supt picioarele noastre.Data in Suceava, in ziva de Sf. Pavel, 25 lanuarie 1475,(Traducere dupe o forma germane a scrisorii, tiparita in ale mete A to ci

fragmente, III', pp. 91-2. Originalul a fost scris in limba slavona. In alte forme,italiene, scrisoarea urmeaza printr'un adaus, alcattut de solii trimiqi de Stefan inItalia pentru ajutor.)

II.

0 scrisoare a lui Vlad Tepee &titre regele UngarieiMatias Corvinul (1462).

Maria Ta Doamne. In alte scrisori 11-am fost scris cum Turcii, dug-mania cei cruzi at Cruel! lui Hristos, trimesesera la not solii for cel marlca sa nu mai !him pacea gi legatura facuta infra Marla Ta si not si s6 namai serbam nunta, el sa ne alipim numai de dins!! si sa mergem InPoarta Imparatului acelula at Turcild, adeca la Curtea jut. tar, dacli nune vom lasa de paces si de legatura si de nunta Martel Tale, nici Turdinu von fines atunci pacea cu not. Mai irtmesesera st pe un sfetnic de

Pasa,

padif,

184 Istoria Romfni lor In Ch !purl ed Icoane

frunte al impiratului tuycesc, anume Hamza-beg de Nicopol, ca IA hotErimgranif a la Dunare, pentru ca, dace acel Hamza-beg ar putea sfi needuce In vre-un chip, cu *helm'', or! pe jurlimint, on cu alt me*tesug,la Poarta, bine, tar, de unde nu, sli caute a ne prinde *I a ne aduceprins. Dar, ea ajutorul lui Dumnezeu, pe cind mergeam spre hotarul acela,am aflat despre *iretenia *I vicle*ugul lor, *I not am fost acela cart ampas mina pe acel Hamza-beg, in 'Natal *I in Tara Turceascfi, supt ocetate ce I se zice Giurgiul: deschizind Turd! cetatea Ia strigfilele oa-menilor no*tri, cu gindul ca sil intre numai al lor, at no*tri; amestecinda-se cu dimil, au intrat, *i an dobindit cetatea. Pe care am *I ars-o fn-data. $i am ucis pe °mann *I femeile, marl *1 mica, cart loculau de laOblucifa *I Novoselo, unde se varsfi Dunfirea in Mare, pita Ia Rahova,care se afla chiar Naga Chilia, din jos, *I ping to locurile Samovit tylOhighen (Ohighiul bulgfiresc), in numfir de 23.884 de Turd *I de Bulger!,fail eel ce au ars prin case sau ale cfiror capete n'au fost inffili*atedregfitorilor no*tri. Marla Ta sli *tie ca deocamdatii acestea le-am sit-141.0 in paguba lor, a celor cart ne tot indemnau cu stEruinfile lor *A Ilisiimpe cre*Iini *1 si ne dlim de partea lor. Dec! sfi *tit Maria Ta ca amcillcat paces cu din*II, nu pentru vre-un folos al nostru, el pentru cinsteaMfirtel Tale *I a Coroanel Miriel Tale, *I pentru pfistrarea Cre*tinfitlijilintregi *I pentru intErirea legit catolice. Cele ce vEzInd ei ca am Meat,*I au parrisit gilcevurile *I certurile pe care be aveatt pfinil acum In onceparte, *I de spre fara *I Coroana Mfiriet Tale, *1 de spre alte part!, *i$t -au aruncat toata turbarea asupril-ni. Cum se va deschide vremea, adeciprimfivara, au de gind sel vie dumfine*te, cu that'll puterea lor. ins&vadurl n'au, clici *I vadurile lor la Dunfire, afari de Vidin, am pus s5 '.aardfi, sli be nimiceascfi *i sli be fetal pustli. Pentru ca pe la vadul Vidt-nului nu prea pot strica, ci et ar vol sE-$i educe corablile de la Tarlgrad*1 Oalipole, pe Marea, in Dunlire. Dec!, Maria Ta, dace voia Martel Taleeste sfi at !apt& cu clInO, atunci stringe-j: loath' fara *I tot poporul, *Ieel de pe jos *I cfilfiril, adu-I in aceastli Tara-Romfineascil a noastra qibinevoie0d sit to ball aim cu din*Ii. far, &La nu vrel sli vll Maria Tainsuti, atuncl fit bun de-fl trimete oastea intreaga in Orfila ardelene aleWarfel Tale, Inca de la Sf. Gheorghe. Mica Karla Ta nu vrei sil-fi dalmsa toatil oastea, atuncl di numai cit ti -e voia, mficar Ardealul *i Se-cuimea. CI, dace Maria Ta vole*ti sit-tut dal vreun ajutor, atunci MuriaTa sfi ill bun a nu ne za'bovi, ci sfi ni spul cu adevarat gindul MartelTale. Pe omul nostru, care aduce scrisoarea, de data aceasta sa na-1Iniirzii, ma rog, ?Urfa Ta, ci sfi mi-1 trimell indfirfit, Indati *I lute. Pea-Ira ca nici cu un chip nu voim sit Mira in drum ce am incepLt, el sfiagleam lucrul la caitiff. Cfici, dace Dumnezeul cel a-tot-puternic va as-culta rugficiunile *I dorinfile cre*tinilor *Ili va apiece auzul cu bunlivo-tura spre rugliciunile sfirmanilor sal *i ni ye da asifel de biruinfel impo-triva paginflor, clamant at Cruel! lui Hrlstos, va ft cea mai mare cinste*I folos *I ajutor sufletesc pentru Maria Ta si Sfinta Coroana a Marie!Tale *I pentru toatfi Cre*tinfitatea cea adevfiratfi. De oare ce nu voint

Cuvintarea lui NeagoeVoda 185

sa fugim innaintea sfilbiltaciel tor, ci sa avem, in once chip, lupta cudinsii. far, dace vom ayes, fereasca Dumnezeu, o lzbinda rea ai va pertjeriaoara noastra aceasta, nici Maria Ta an vet avea folos al inlesniredin aaa ceva, pentru ca va fl spre paguba Crestinataf it Intregi. De al-minterea, sa crezi va spun acest om al nostru, Radul Farms, ca alcum am grid not de fala cu Marla Ta. Din cetatea, 9 Fevruarie 1462.

(Traducere dupii scrisoarea latinii, publicati in I. Bogdan, Vlad TepeF, pp.78-81.)

euv&ntarea lui Neagoe-Voda, cel de-al patrulea Basarab,&Sire fiul sau mort, copilul Voevod Petru

(cake 1520).

0 fiul men Petre, fate call Want coroana,surguclul al diademele,-pentru ca to eral stilparea mea cea inflorita, de care pururea as umbria,

racoria, °chit miei, tar scum stilparea mea s'au uscat, st florile s'aztvestejit al s'au scuturet, al ochii miei au ramas arai al pirliii de jaleainfloriril tale. 0 lubitul men Petre I eu gindiam cugetam sa fit Domn,al sa veseleati batrinelele mete oarecind cu tinerefele tale, al sa fit birut-tor pamintulut, tar scum, fiat mleu, te viz zacind sub pamint, ca an trupat fizatecarula sirac. Intro vreme iml eral drag, tar acum te-am urit.intro vreme iml era mile de tine, far scum nu-mi este mils. Intro vremeeral bogat, far acum eats sarac. Intro vreme, fatal mien, te vedeam prepamini, tar acum te Wiz supt pamint. In puttnea vreme te aratasi ca ofloare frumoasa Innaintea ochilor miei, ti numal decit te supt pa-mint. Eu poftlam sa ma vezi tu pe mine supt pa nint, dar te vilzulu eape line ingropat. 0 fatal mien, cad an ma acopert mat bine pe minepamintul decit pe tine, al ma lanai la batrinefele mete! Cind fu vremeasa se odihneasca de catre tine, In atuncl n'al nicio grija de mine, cim'al lasat sa fie totdeauna halm mea arse aprInsa de jalea :a, al °chitmiei sa fie la batrinefele mete tot plini de lacrami, zlua noaptea. 0fiat mien, mai bucuros as ft dat tratul 3l zilele mete ca sa ill tu vful Eaill gallant halm domneatt ca sa te imbract cu dinsele al sa te impede-

ca sa veseleati inima mea, al sa ague! acesle !scrami din octalrule!, tar acum trupul tau se desbraca de hainele care i -am gatit, al seimbraca in pamint, dintru care an fost luat, dap& cum zice Duninezett :din plimint esti fi far to pdmint to vet intoarce, far sufletul tan vede altovederl, qt nu atiu, /Entre acele vederl ce va ft vazind sufletul tau, miles.tivl-se-va Dumnezen imbrace gelid' tau cu mila sa? Ci ma tem casa an fie sufletul tan ramas cumva nesatul de faja lui Dumnezeu, pentrupacatele mete. ins& diva acestea toate lard zic: Scoala, Mut mieu

cell

lit.

st

si

pules'

slsl

salt

call .

186 Istorla Rom Inilor In Chipurl el Icoane

scoala, ca an venit oasele moaee-ta la tine, ca s& se odihneasca eiele ling& tine, pentru ca et fie ill este mum& ca e1 mie, el Impreuna Cudinsele am Weds podoabele tale, coroana surgucial tau la Pandocra-tor, ca sa se impodobeasca cu dinsele, ca doer s'ar milosllvl DomnulDumnezeu spre not, et v'ar darui cununille cele ce nu vor trece nici-odata. far diademele A se pule la veemintul Precistei, ca A se milosti-veasca spre not. et A va acopere shpt veemintul et la infricoeata Jude-calk eI sa va dea vlala cea de Ted, care nu va trece

(Iorga, Istoria likralurii reiigioase, pp. 60-1.)

IV.

Scrisoarea unui boler muntean din vremealui Neagoe Basarab (cea mai

veche scrisoarea romaneascii; 1521).

Inteleptului, de bun neam et cinstitului el de Dumnezeu darnitului,dumisale Haas Bengner din Brasov, multi sanalate de la Neaceul (Lupe)din Cimpulung 1).

Asijderea, dau *tire Domniel Tale de lucrul Turcilor, cum au auziteu ca imptiratal au kali din Sofia, el alminterea nu e, 01 se-au dus in sus.spre Dunare. Asijderea, sa sill Domnia Ta ca au venit un om de la Ni-copo-le, de mie mi-au spas A au vazut cu ochli lui ca au_trecut celecorabi1 ce ettt ei Domnia Ta pre Dunare in sus. Asijderea, sa etli cabags din bottle oraeele cite 50 de oameni, so fie in ajutor corabil.Asijderea, sa stil cum se-au prins niete meeteri din Tarigrad care vortrece acele coral! In locul cela strimlul ce ail, ei Domnia Ta. Asijderea,spul Domniei Tale de lucrul Jul Mahamet-beg, cum am auzit de boleti ceslat megiae el de genere-mieu Negre cum t -au dat 6par/dui slobozie tutMahamet-beg cum pre to (= unde) -i va fl voia prin Tara-Rumaneasca,tars el sa treaca. Asijderea, sa etit Domnia Ta ca are frica mare et 130-Arab de acel lotru de Mahamet-beg, mat virtos de Domniile Voastre.Asijderea, spul Domniel Tale, ca mai marele mieu, de ce-am intelesel eu, eu sputa Domniei Tale, tars Domnia Ta eel! intelept. $1 acestecuvinte sa tit Domnia Ta la tine, A nu lie oameni multi $1 DomniileVoastre sa va pazill cum still mai bine. $f Dumnezeu stY fe bucure.

infelepfului $i cinsillului si de Dumnezeu dorultului, dumisale HamYs.Begner din Brasov.

(Din Iorga, Brasovul qi Rominii, pp. 283-4.)

1) Pana aid traducem originalul slavon ; alte cuvinte traduse 1 tiparesc incursive.

$1

niciodati.

31

O scrisoare a lui Petra Rarev 187

V.

0 scrisoare a lui Petru Rare* &litre Bra*oveni(25 Octombrie 1529).

Petra Voevod, cu mile lel Dumnezen Domn at fern Moldova In-felepfilor prieteni, cu adevarat lablii nouli. Am venit alci impotrIva vi-cienilor Martel Sale domnulul loan, Craiul unguresc, ca sa va supunernsupt paza Martel Sale, ceia ce, cum am vfizut, vol nu vrefi. Noi socoilm,ca doer all fl avind de gind sa fa hranift cu pietre. Deci IA still bine:N'am vent! asa pe dont', he! sliptamini, ci vom sta Oar ce va vom in-dupleca al vom face ceia ce ni este voinfa. $i la inlorsul nostru inapoi,vom arde cu pall de f oc aceasta Tara a Birsel, vi vom lase TiMitIll golvi pustiu, vl la priniavara falls' figaduim a vent cu rizbolu, vi vompane larasi IA se calce samanaturile voastre, cind se vor fi ridicat,pentru ca laravi un an intreg sa fifl Vara de hrana. Poate ca vol.in nebunia vi prostia voastra cea mare, credell ca, fiindca stall intrepleire, IMO si roade piatra. Dar cu acestea va prapildifl runnelvista, vi veil raminea in desert, pentru ca not oprim pe Secui, suptpedeapsa, sa nu va educe, nici sa WI vinda griu sau all fel deluting. Vom linea necontenit straja in mijlocul for. Deci va sfaluim ca,la vederea acestel scrisori a noaslre, sit' trimetefi fare zabava la not veseoarnent ales!, pentru a ne infelege, vi vii dam credinta noasirli cai vomlast' sa vie inapol cu buns pace. Dat supt Prejmer, 25 Octombrie 1529.

Infelepfilor judelui vi jurafilor din Brasov, prietenli novtrt iubili infra,adevar.

(Dupe Hurmuzaki, XV cf. i Iorga, indreptori fi intregirt; I, Bra oval; din,Analele Academiei Romine", pp. 34-5.)

VI.

Testamentul Domnului muntean, apotmoldovenesc Peiru Schiopul, scris in striiinatate *i pribegie

la Bozen (Maiu 1594).Io Petra Voevod, care am fost Domn in Moldova, marturl-

sesc cu aceasta scrisoare a mea, intain catre cinst!Iul vi de Dumnezenlubitul Imparat preacrevtin vt catre marele arhiduce Ferdinand vi catre-loaf& fare Martel Sale, vi is boler. vi la judefi, marturisesc Iaravl cuaceasta scrisoare a mea, pe care cu mina mea am scriso, cum ce, atunciclad eram in cetatea Tulin, a Imperatului preacrestin, in unul 1592, m'amimbolnevit vi am chemat pe fate mea vi pe ginerele mieu vl pe un nepotat mien de sore, anume Gheorghe Hatmanul, vi 1am rugat sa alba grifiide fiat mien, sa se ingrijeasca de dinsul dupe ce votu marl. $1 li-am dalo scrisoare sa fie epitropi in toale celea : intain o hirtle ce am dat-o fe

188 Istorla Romtnilor In Chipuri Icoane

fel mele, data va sta la un loc cu (fratele et) Stefan Voevod, s'o tie pesocoteala tut $i, data ea nu va vol &it stea cu dinsul, sa nu-i dea etnimica. Asijderea, mai intiliu Bice mea ginerele mien s'au dusde linga mine, fare voia mea: $t -au scos hirtie Meg voia mea s'au dus.$1 ceia ce avean in mina lor, de la Doamna mea, strinsi in trelzeci de antce am slat laolaltii cu dinsa, $t, pe linget aceasta, $i 8.000 de galbeniroll!, toate le-au lust pe Coale le-au impartit cu fratele lui; allelemi le-au adus innapol, insg cele mai matte au r5mas in mina lor; eti11-am dat theta zestrea fete! mele: cinct poveri de aspri pentru o case $tpentru o griidinii, afaril de zestrea et, $t Inca $i alte 2.000 de galbeni deaur, apot alte 200.000 de aspri: o pireche de brilfare cu juvalere scum-pe. Acuma mArturitesc cu aceasta hirtie a mea ca el sit nu alb& nicioslujbli la casa mea $t la copilul mieu. Al donee, $t Hatmanul Oheorghe,

aceta a plecat_filrfi de Tote mea, si la nevoia mea n'a stat pe lingamine, s'au dus. $1, dacii va vent pe urmil va spune cg are sg writescriso area mea, sZi nu f se tie nict intro socotealfi hirita nict lui, precummid fetes mele, pentru cg m'au trfidat n'au stat pe lingti mine, san Instrimtorarea mea, precum nu se cede stt piraseascii pe pfirintele for invreme de nevoie, et pe cart it pusesem sa cirmulasci casa mea. Ci acuma,in anul acesta' 1594, copilul mleu sa fie vrednic a stilpint el filmsi toatecite se intimplii sit be mai avem. Iarfisl miirturisesc acuma cu adeviiratcg tosig averea ce-am putut sti am, s'a cheltuit, dupe cum marturiseste41 o insemnare a mea, unde sint scrise toate anume; $l, daca slam ceva astitzi, mull-pujin, or! in minile copilului, ori in sineturi caresint scrlse pe numele mien, acelea bottle sint ale but Stefan Voevod, siStitt aceasta, pentru cg el a lost Domn in Tara Moldovei, cind 1-a datsteagul Sultanul Murad, $l a Omit Domnia cinci ant, cum site toattt lumea.Acuma mi-am pus pecetea, $t -am scris aceasti scrisoare cu mina mea4nsitsi; sit silt! aceasta.?

Io Petra Voevod.

(Din Hurmuzaki, XII; text grecesc).

VII.

0 scrisoare a lui Mihai Viteazul dikesolii sal la Praga (1600).

Bane Mihalceo $i tu, Vistiar Stoic°, dau-vg in stire pentru mu'cinstitulni impttrat cel trimes la not. Not de to ate bine pre rind am injeles,al, ce poruncfi ne-an trimes, not Inca am socotit cu credinclosli nostrice sint pre lingi not, oamenl Went ce sint mai pricepuft aicea, desti. de toate rindurile, ce cum este pre intr'alte fart, $i cum a fost toc-mcala mai de innainte vreme. Ce not, cunt a fost porunca Imptiratului4I cum a fost scris in ciirfile Mitrit Lui la nos, ce fit va fi pohta, not saMtn in sttrea impartifiel tut de toate,ce intre acela not deci, ce ne-an

iii

$1 !areal$1

$1 alal

sl

aisi $1

$1

lariat,

si

0 scrisoare a lni Mihai Viteazul 189

fost pohta, am scris tot in aceasta carte ce-am trimes la dumneavoastrg.51-am scos st porunca Imperatulut §t fiiggduiala ce ne-au fost trimes lanot, de o am trimes st aceia la dumneavoastrg. Ce veil vedea poruncaImparatulul si Iggiiduiala cum ne-au scris, si veil vedea si pohta noastrace-am pohlit de la cinstitul I npgrat. Ce, de veil fi filcut vol vre-o toc-mealii cu Impgratul mat innainte ping va vent aceasta porunca, aceia lavoi; far voi i't cgutalt pre aceasta pohtii ce am pohlit not. SA(dacg)va fi bine tocmeala ce -aft facut intr'un chip, vol sa Igsaft sa fie cum afttocmit; tar, sa vg va pares cg este mai bung aceasta tocmeala ce amtrimes scum, si pohta ce-am pohlit, tar vol s& merge!' sa grill(' Impgra-tuIul, st facet' itocmealg pre aceestg po hie"' si tocmealii ce-am trimesacorn la voi,

CA, sa va zice el Impgratul cgtre vol cg all tocmit vol si aft fficuttocmealg, tar vol //veil cuvint a-I dare rgspuns de veil zice : adevgr IA-cut-am tocmealii, dumneata at trimes credinciosul Mgriei Tale de credinfgsi cu aceasta porunca sl iggicluialli a ImpArgfiel Tale, far dumnealut ansocotit pre porunca Martel Tale, si neau scris sa grAim Marie! Tale ce

e pohta Domnlei lui.Cl tocmill pre aceasta poruncg si pohta ce pohlim not, sa nu veil

11 -tocmit voi ally tocmealii mat bung. 51 nevoifi de pripill cum mat curind, ca este vremea aproape acuma, cum vedefl si dumneavoastrg sicum still si rindul cum este incoace. 51, in vreme ce yell tocmt preaceasta tocmealg, voi cum mai curind de olac sg-mi trImefell omul, cucarte de olac, sgmi daft in stire Domnie1 Mele. 51 am dat invglatura sl

Int Pandazi Logofgt : ce vitt' spune sl din gurg, aceia v A dau in stlre $ffill sallies!. Amin.

Scris Ghenarie 26 de zile, 1600.

(Dui% Iorga, Documente privitoare la Petru Schiopul §i In Mihai Viteasul, in,Analele Acaderniei Roraima, XX, p. 476.)

VIII.

Testamentul lui Radu-Vocra Serben (1620).

In nnmele Tatglul si al Flului si at Duhului Stint, sfintel st neimpgr-filet Trolte, amin. En Radul Voevod, nepotul lui Basarabu Voevod, ca-rele am fost Domn Tfiril-Rumlinesti, dau a §li tuturor cu aceasta carte apea si mgrturisesc si las cum, la vremea de spot a mine-mea, Dumnezeaa feria, Doamnel Martel, au liisat, cu gura dumnialei, foate mosille, citesint din spre partea dumnialet si din spre a pgrintilor dumnialet, nepoatg.is sl fetal noastre Anal, tar, dupg moartea sa, de near dim! Dumne-zeu nosh sl alto fat& de mantle dereaptg, ca sa fie pre toate aceste

190 Istoria Rominilor In Chipuri 01 Icoane

Ind sus zise surori amindoui. Deci, timplindu-mise vi mie a inhere preealea a tong lumea Oa trecerea din aceasta vista in ceialalti, nu amvrut sa trec porunca mai sus zis parintelui mieu, ca nici mi s'a cazutdin cuvintul dumnialei a levi. Las vi eu ca pre acele zise mat sus mov11,Anca vi Elina, cares in vreme de bairinefe neau damn Dumnezea dineununie dreapta, ca A fie amindoui surorl. !ma cu aceasta tocmeala,ea, pane unde va fl Doamnamea vi sofal mieu Doamna Elina vie, sa lebirulasca ea vi sa se hraneasca dintre aceste movii, far, dupe moarteaDoamnei mele, sa fie cum a laud mumamea, Dumnezeu o lerte, vl cussam lased vi eu. $1 ava tocmesc vi las cu blestem ca aceasta tocmealii safie neschimbatoare, cares o am intent cu pecetea mea. tar cine o vastrica aceasta tocmeala, sa fie blestemat de 318 OHO, si sa hien lase&en Iuda vi cu Arie. $1 marturi1 Inca am pus cesti mai jos scrivi: DionislePallolog, Mitropolitul de la Tirnov, ..,:i jupinul4ejar Gal din Beciu, vi ju-pinul Regheni hulas din Sibil, vl jupinul Rorer doctorul din Bed, vl Dra-gomir Postelnicul, vi Radut Posielnicul, vi Semen Postelnicul. Sells inBeck', tuna Fevruarle in 28 de zile, anul 1128, tar de la Nafterea Dom-awful nostru Isus Hristos 1620.

(Din iorga, Socotelele Sibiului, In Analele Academiei Romine", XX, p. 20.1.)

IX.

Testamentul mamei lui Mihai Viteazul(8 Novembre 1902).

In numele Tat6lut qi al Ftului gi al Duhulut Stint. Amin. En roabaDomnului Isus Hrlstos, calugarifa Teofana, mama raposatulut Mihail Vo-evoda din ']'era-Romineasca, vlefultam vide acestli lumi clever% cumzice vi prea-infeleptul Solomon, decade devartelor vi de toata devarta vlInvekaloare vi furatoare de sufiete, vi am petrecut lumevie destul in totchipul in vide men, pane aping; vi la neputinta batrinefelor mele vl laslabicluriea mea, in sfinta manastire in Cozia, la lacult[ul] sfintearoile §Iin rapausul raposalului Mircel Voevoda, vi trailu de ajuns de luain vl-sfintul cin calugarea, derept plingerea pacatelor mete. Acilv ma ajunsevi vestea de sfirvirea zilelor drag Hula! mieu Mihail Voevod vi de saridaDoamnasa vi a coconilor Domniel Ini prim ferlle streine. Fula de plin-gore vi de suspine ziva vi noaptea. Dup' aceaia cu vrearea v1 cu ajutorulDomnului din cer vi cu rugaciunea cinstifilor parInfl in zi vi noapte,vi plingerea mea vi suspinele shade! for de ferile streine, doari SfinfiaLtd din naltul Cerului au auzit, vi s'au milostIvit de 1-au scos din ferileetraine in tare de movtenie, vi mai virtos au cugeiat la slide manistireIn Cozia, Denim batrina vi jalnica for meta. $1, Baca se adunara unit

Testamental mamel lui Mihal Viteazul 19i

di alit, mare plingere suspine fa infra el, de jalea flu-siu Mita 11-Vodi,sl pentru patlma for ce-au petit prIn ferile straine Doamna Stance si fin-ale Ion Nicola -Vodi sl fie-sa Doamna Florica. Fn dupi aceia intrebareintru ele, cine cum au petrecut. Grit Doamna Stance: cum am petitnot, meta, Si nu peal nime de rude noastrik. Dari Mo litva Ta,cam al petrecut? Melee zise: en mull foc, de moartea fiamieu si dejalea Domnillor voasire....`

(Urmeaz1 o danie catre manastirea Cozia, uncle a fost ingrijitA bine batrina;Onciul, in Convorbirile literare, an. 1901, pp. 116-17.)

X.

Scrisoarea boerilor lui Radu Serban pribeagcake Domnul for (1614).

Prea-mllostive Doamne, si fi dumneata sinfitos. Ruglimu-ne Dom-alai Tale ca Domnulul nostru cela miloslivul. Pentru care lucruri stil dum-neata, cind ne-am despirfit de dumneata, in ce credinfli ne-al Ifisat, inaceia sini[ern] si 'Ana acum, sl de citeva orl am trimis de am dat in stiredumitale, st cu mare frlca, ca sa nu pierdem capetele de acest Domntare (Radu Mihnea). Si dumneata pana acum niciun lucru adeverit nu nitrItnifi, ce numai nidejde. Ce nei inteaceasti nadejde cadent la lucrurifoarte grele. Ca intiliu in Cara noastra acum stria hogea, ail tine aces!Domn frail! st surorile in cash' cu el sl sint Turd. robli carll au sci-pat de prin catarge sl de printr'alte robil, 'nicer de In Mihai-Vodi,Domnul cine este in tare, el il di Turcilor, st elle multe nevol, care nule-am scris. Acum infelegem ca are Turcul gind s8 pule in fare noastriPasi, asijderea si in ferile ce sint vecine ca not. Deci, (lac& vom clideanot la acela sa rimile in tare noastrli Pasi si minfistirile sI blserlcilenoastre sa fie meceturl Turcilor st coconil nostril sA-I fee& leniceri stfetele noastre si be lea Turd' lor muter', cum fac intr'alte ce sintsupuse lor, deci not, din zilele lui Mihal-Vodi, de cind ne-am supus stne-am jurat crestinilor, pentru aceia neam jurat si ne-am supus not suptImpiratul crestinesc, ca si nu cidem not la un lucru ca acesta. Dreptaceia am WO nol marl 'cheltuiele si robil sl arsurl si singe virsatpentru crestini, ca sa avem ciutare la nevoia noastri. Ce mult ne mirilm,au dumneata, nu fad stare lImparatulul de nevolle noastre? Ce, de este-vine din dumneata ca nu fad in stare lmparatulul si ne caute in nevollenoastre, Dumnezeu iti va fi platnic, cum to -al jurat cu not. Ce trebuestedumneata plecat sI ea !aerialt de in not sa aduci amInte Impiratululnosing. Nol ca, micar si dace) n'am fi not avut nicio tocmeali cmcrestinli, si acum a[m] striga mila Ymperifiet Sale, inch' s'ar cidea si ne

male&

$1

tent

et

Os

192 Istoria Rominilor in Chipurl st Icoane

caute, Mid nol crestinf,ca nu riminem pagini. Cid Inima noastri,an se poate suferl cu pliginii. Caci si an, cInd am venit cu Turcii esupralul Biltur (Bathory, Gabriel), at atunce numai ce asteptarn auzim dedumneata si de ceva oaste cresfineasci, nol ne grijisem ca sa fimmast; lor cel mat marl, cum am Meat afire dumitale. Ce ne rugim du-mitale, di in stire Imparifiel Sale, ca arum este vreme bunt), si sintem

toll gate a sluji Impirlifiel Sale, al dumitale, cum verl infelege dumneataal de la Logoniful Oancea. Meer (-de) nu ne-am impreunat nol cuLogofatul, far, dac' a venit slugs Logofafulni, boats pe rind I -am fficut

In afire cu omul nostru, cum stau lucrurile de incoace. Care nu sintemnot indoiti ca nu vor vent in stire dumitale, Ce ne ruglim si fie cu taint)acest lucru Ca, de s'ar infelege, toil n1 -am pierde capetele. Si ill dum-neata amin. Scris April, 29 de tile.

1 No!, loft Eolerii din fart), sf de la slujitori, plecat ne inchinimdumitale.

Corr., in Cony. lit an. 1900, pp. 272-3.)

XI.

Scrisoarea lui Cheorghe Stefan ditre principeleardelean Gheorghe RakOczy al

II-lea (1657).

t Laminate cinstite Craiu st noun de bine ficifor, miloslivutDumnezeu si to crufe pre Wirla Ta cu buns pace si iiinitate, impreuni

cu tot binele, infru muff ant.Cinstita cartes Miriei Tale dinlru mina acestui post al Miriel Tale

cu cinsle o am pri mil, a'am cern cu drag, s'am dat hula milostIvuluiDumnezeu, infelegind de bunt) sinitalea Mae! Tale. De cite ne serif MidisTa, pre ameruntui infeles-am. Pentru rindul Tatarilor, adevirat este cumski Miria Ta. ;art) pentru'acela lucru, precum am al mat scrisTale ci el ni sint sinIce (= pentru ci] el, unde leau asti4zf an banmine cer zece bani, (lea st acolea el are urea a inglotl obiceaiu. Iaravem nidejde pre Dumnezeu, dupi rispunsul ce II-al rispuns Miriasi intoarca obrazul infealt chip, si mat lase dintea lor. Or vedea st eici sint al alfl ()amen!, ci el, unde 11 sluji norocul in Tara Lesasci, &picum a fost vole lul Dumnedzeu, el socotesc ci or supune toati lumea slgindesc ci &III in lume nu-s oameni, ce-s numal el oameni. MarlaTa foarte at 'Ism. ns bine, si cunoasci ci nu-1 lumea numal cu dinsif.Ierif pentru Clogolea, pentr' acela si not am socotit ci el se are inprleteaug en ce oarece din lucrul lor, tot va adeverl Clogolea.Pen Iru rindul lucrulul de spre Tarfgrad, de pomenirea maziliel, semnezlMaria Ta cunt si fie sinitates sl si flat !Mean bun gind, si cuvintulul

se

savral-

sa

si

Mid!Agin'

Ta,

fare

dirts11;

senetos,

Scrisoarea lul Oheorghe Stefan 193

nostru sa-1 fim marturi, juramintului fim plinitori. Pentru datorie,sa plinim sa nu purtam pre Marla Ta cu cuvinte, cad este Martel Talecu scandals. De care lucru ma mir ce Wu mai zice aka Maria Ta,neavind credinja eu calra Maria Ta. lard, sa nu hiu crestin, ce sa hiuJidov, sl de legea mea sa hiu scapat, si is ziva cea de savirsit, unde nieste a rfispunde toot tines! dupe lucrul sau, n'a hi Marie, acolo sahim cu Iuda cel vinzator Domnului sau, carele slim ca local va fi cu celmulii rai, $i sit nu ne aflam is local cel cu bune raspunsuri, sa nuauzim blagosiovenia lui Dun nezeu, earea tots crestinil spre-acea nadlij-dulesc sa o auza sa o vazei, de nu miI aiita inima rea cit nn poclunice odihni, nice a mince cu folos; de as avea prilej, n'as plait deistov a Martel Tale datorie, cit mai de sirg, ca sa nu Mu auzit /Oita ponosde la Maria Ta, carele nice la o sanatate nu ma educe I Ca, de a$ aveazece bent in case mea,trimite-i.as aceia tot spre istov de datorie aceia;cares doer Maria Ta socotesti ca eu din ciinia mea sl din fare- deome-nia pestesc si iniarziez Martel Tale, de nu platesc. Eu, necum sprece mai arata tetra Maria Ta cu alt juramint ceva, ce, cum aratammai sus, tot asa zicem; ce nevoia nom tra vedem ca nu se crede inaindtea Mariei Tale. Ce doer n'am hi nice noi cu obraz de marmure saude hier,ca pre un bier sau pre un marmure cu elite gloats de anus&furl s'are hi sfredelit, dare inima noastra in ce chip n'are hi valamatade elite ponos? Ce nbmal pentru mare nevoie si lipsa ce ni este, kit laMarla Ta n'avem credinja, pentr'aceia sintem obicluiji; iara obrazulmien s'a facut mat Bros decit pamintul de elite suparare. Ce, prestescurta vreme, tot om nevoi om face cum om putea, om plat' 41

Marie! Tale. Pareni ca diniru cavint ce-am avut is Maria Taintr'alte unde niam dat cuvintul, nu niam scapat. ixtra, numai

de este ponosul Mariel Tale, si ne efts Maria Ta scapajl din cuvint, nu.mai pentru acestl bind, socotestene Maria Ta nevoia greul, &ace n'a-vem,ca n'am hi nice not bucurosi a hi in toate zilele infruntall $i pre-°brazil', ca ni s'a facut greu is inima ; ce n'avem ce face, pentru multanevoie. Iara volnic esti Maria Ta a zice cum a hi voia Marie! Tale, caal esti Maria Ta ma! ales. Ce pentru nevoie cauta-ni a auzi toate.

Pentru rindul dusmanului, scrisu-ni-au si boiaril nostri ; !aril pentea-cela lucru sa slit Maria Ta c5, pans nu se va surupa, nu va putea hi odihnitnoun. Ce data cum imbla lucrul lull): acma ni se pare oborirea lui, mai apotlima se scoala. Ce lasal-am de n'am vrut sa mat facem cheituiala dupilcel rind d'intitiu. Acma tared vedem ca Tura au inceput a indemnaspre acel lucru, precum std! Maria Ta. Deci gi nod am dat invajatura bo-larilor nostri, de vreme ce veil vedea ca vine lucrul sa se foci oceatreaba de istov, sit nu hie amagituri, ce, numai dace or vedea treabaistevita, sluices, pentru bruin ce s'au juruit, sa face cum or pules, salea cu tamale, sa se pliiteasca de asupra 'aril; ca bard sa trimitem, nuavem. Pentru eel vo[i]nici de caril a cercetat Radu asliu, unul a lostmars cu bolaril acolo la Maria Ta,lara unul a fost aicea; cc cu dreptul

1) Lui Vasile Lupu.

si allsi

si

51

slsi, si

si

as

si si

si part',

sl

si

mea

194 Istorla Rominllor in Chipurl al Icoane

am fost aces Martel Tale pentru a& nu se indolasea al &fit. Pentrn fin-al calulul, zicl Marla Ta ca nu pofteati Marla Ta acel gluon, ce pot-teatl final alb carele an spus Martel Tale Votna ca an fost sand al dollecal, al 'nca al fie zis ca tntr'un rind au mars In grajd al 1 -au vaz$1, turaal dollea rind I-au fost ascuns. Ce, sa nu hlu creatin, ce sa hin procletde am dat in laturl vennul din cal, lara aaa cum zice, CapItartPaaag, nuam : am un cal, .Cadir-Ag, alb carele Inca la Suceava mt I-au daruit,ca-rele Maria Ta ar sti. $1 en zau numal dot cal am avut acmil, de incale-cam en pre dinall: acel alb, Cadir-Aga", al cal suralb, moldovenesc, dela Comisul, ce 1-am trimis Martel Tale. Ce acmif numal cu acesta amramas de treaba mea : am cal chive in grajd, ce numal nu mi -s de trea-ba mea.

Oheorghe $lefan-Voeld.(Din Iorga, Studii ci doe., IV, pp. 51-4.)

XII.

0 scrisoare a lui Vasile Lupu (1654).

t Io Vasile Volvod scrlem la fratele nostru la Gheorghie ce a fostHatman mita sanatate. Alta, de vet urea sa (in trebi de not, cu aju-torul tut Dumnezeu ne aflarn cusrinatate at in pace. Venit-am al not caram(sic) in Tarigrad, in 11. zile a lul Janie, al, cu ajutorul lui Damn zeu a1 curuga Precistel, Maria Sa Vezirul foarte ne-au p imit cu b'ne, $r a douazi ne-au impreunat cu cinstital implif at. $1 ne-au zis cins Hod Ins at sasedem alce la Septe-Turnuri, unde se chlarall, al giedem acum. Lira ea miletut Dumnezeu de la toll pretInll avem socotInla (cripiograme) Dar sa nufact vole rea, c'am grail cu capichehalalele Martel Sale Cra alai al cudumnealui Elft-Hasan-Paaa si cu dumnealui Dzu f'car-Aga, ca le estedragomanul Melee' Sale Craiulul, ca sa scrie carp la Maria Sa Crams,pentru dumneata, al am scrls al eu la Marta Sa Cralu, ca sa to slobo-zeasca, ca nu esll nice-un vInovat: deet pare ca Marla Sa Craiu to vaslobozi. Dece vin' in Tara Munteneasca, la dumnealui la Costantin-Voda,ca dumnealui n1 este ca un flu: dace, de acolo vet vent cu °amen' de-adumlsale alce in Taegradu. Dece Dumnezeu este bun. Tias aerie deallele ce s'au lucrat; ce stlu ca le vet att. Ce n'am ce-fl nee ; numalM'Arla Sa Hanul a trimls pre un Aga cu not aice la imparaffe, al a acesfoarte bine pentru nor Dece avem nadejde de pre mila lul Dumnezeusa nu ne lase de tot, ce sail educe aminte de not. Atita sceu, al Dam-nezeu sa te set)* lima, sa ne vedem unul cu allul, ace pentru plica-tele noastre ne-a certat Dumnezeu. Dece numal srpl mulgmlm al sa nerugam Sfinflet Sale,ca nu ne va Visa. $1 hi! sanatos. Scris din Tarlgrad,lunle 20 ele

Io Vasille VoeBoda.La Cubit fratele nostru Oheorghe, ce a foal Hillman, sa se des cu

clnste, infra minlle dumisale.

(Din Iorga, Studii ,si doe., V. pp. 30.1, No. XL.)

0 serlsOare a lui Consfinitiri-Vodii 195

XIII.

0 scrisoare a lui Constantin-Vocrit Ban-coveanu (1712).

Id Costandln Voeuod, cu mila lul pumnezeu Domn al reril-RO-sndnef IL

Bolarului Domniei Mele Costandin Buzescu, sfinfitate. Cartea cefat trimis au venit, el, ce serif, am inteles. Pentru bir ce ni sail. ca -lieste cu greu, el le rogi sfi to mai usuram cevael, de aceasta n' se parea pe aceeti cloaked de galbent eeti cu nepotutfiu Costandin. NA, dese va putea, tot to vom mai ueura. Pentru neete Nani de la Mihat Postelnicul Corbeanul, ce serif, am inteles. De care lucre dumneata zici casint at dam tale, Mai Postelnicul zice ca sint at lul. Ce not prin seri-sori, ne Ind de fag!, nu putem ispriv ; far decit, dind Dumnezeu sfi tomai scot! cevael, vet vent inteacoace, 0-li vet ispravi. Ce, de vor ft at.dumitale, fl-1 vet lua, tar, de von fi at Jul, eli va finea. Numai ni parerfiu de dumneata act ne serif a esti tot slab 0 neputinctos. CI, dindDumnezeu si to mat scot! cevael, sfi cam vii inteacoace,ca n'al venitde malt. Aceasta, et fil sfingtos. Maltz. 11 zile, anul 7220 (1712).

Bolarulut Domniel Mele Costandin Buzescul, cu sfinfitate si se des.

(lorga, Studii i doc, V., p. 311, no 73; cu facsimile).

196 Isteria Rominilor in Chipurl si Icoane

1.

MeOeugul de pictura Si sculptura In trecututromanesc.

Ma in timpurile de prefacere din urmS s'a desliisurat la not, peling un anume mestesug de clfidire pe care 1-am schitat aiurea, i unadevarat mestesug de plena 51 scuipturii. Adesea s'a vorbit de dinsul incursul altor cercetfiri i expuneri, pomenindu-se opere, une on insemnate,pe care le-au produs mesteril nostrl sau aces me,terl de aiurea cart lucrausl pentru not; s'au dat ici colo sl numele acelora can an zugravit orl aulucrat metalul in forme frumoase. Fireste ins& ca lucrurile se infilliwazaaltfel alunci end se cuprinde cu privirea intregul cimp d3 cercetare, cindse leaga intre dinsele lucrfirile ce ni s'au !Astral si se orinduiesc intr'osingura dezvoltare, end in sfirsit aceasia desvoltare e itimuriti prin adio-girea, prin alliturarea cadrului general de culture.

Aceasta cAutlim s'o facem iTcl. La urmii numal se va incerca si ocaracterlsare a lucrarilor religioase pe care arti§til eel not al Rominilorle-au dat in veacul al X1X-lea supt inriurirea prtel apusene. Celelalle lucrAriale acestor pictorl sint mai mull un capitol din aces arts apuseani, unuldin cele siirace, *I tocmal dela urma.1)

I.

Vechea noastrii pleura 0 sculpturfi e, innainte de toate, religloasa.Ea eau% sii impodobeascii bisericile $l miinastirile. Mesteril lucreazficadrele u§ilor, feretilor de la 15casurile sfinte, el saps catapitezme, elinfloresc marmura sl piatra mormintelor, el inseamnii stove amintitoare pelespezile de de-asupra intrfirli, el coase odajdille sl scuipteazA odoarele,el acopSr in sfirsit pe dinnfiuntru, $i, inteanumiti epoch, *I pe din earl,Ong supt strea§ink pan& sus pe turn, pArefil bisericil cu un strillucit vermint de zugrivealfi.

E, WS indoialii, o margentre foarte mare a domeniulul in care sepoate misca aria. Nu sintem nol insa vinovati pentru dinsa. Ca multe able

1) V. Iorga si Bals, Histoire de fart roumain, Paris, Boceard, 19221

Mestesugul de picture gl sculptur& In trecutul romanesc 19T

lucrarl din trecutul nostru, acest caracter de ingustare a stapiniril fru-mosului lucrat de mina omeneasca e iinprumutat dela acela cart nl.au datcea mal mare parte din culture noastra medievala, Bizantinll, al carortalmacl millocitori fala de not au fost vecinil de pests Dunare, maiinnaintall decit not, flindca erau geograficeste mat aproape de izvorul

Bizanful.

Idealul de arta antic perise prin decaderea &easel a insusirilorsale, prin nepotrivirea lui cu nevoile unel societal! nova. Spiritul invin-gator at crestinismului stiff& departe ramasifele inca frumoase ale mindrelstains de odinloarli. Lai Dumnezeu, pe care omenirea-I labia, Bins:Ica inlegii tura cea noua el insusl se apiece On de iubire asupra lumli, I seaducea ca un prinos frumosul. Acest frumos inchinat ins& lui Hristossfinfilor cart au patimit si au lucrat pentru a raspindi, a Wari $i a innalfainvalatura hit, nu trebuia sa mai ramile in atingerea necontenita cu vista.El era inchis intr'un iconostas, cu candela credinlel linga dinsul ca sa-IiumIneze. Timpul trebuia sa-t innegreasca Ilnitle, sit coboare un val denegurit neagra asupra trasaturilor unel fete care fusese la inceput frumoasa; nimeni nu putea sa cuteze a le mat atinge insa, pentru a le invioraat intinerl. Legea sfintulul tipic opria o profanare ca aceasta; in acestcanon recunoscut binecuvintat de Biserica !rebuilt sa stele aria, infa-sat&In strinse leggier' imbalsamate, de mantle uscata. Name' astfel, in amniaforma indreptata, din care se inlaturase once fragezime, °rice bogfifie eivioiclune a earn!! Dracula!, se putea infalisa Innaintea lui Dumnezeu tra-pul trecator at oamenitor. El trebuia sa fie straveziu pentru sufiet, si suite-tul acesta trebuia sa se ridice numal intro innalta, We° supflre flacarfide inchinare.

BiserIca Rasaritului, mal evlavioasa, mat buns finatoare de &dint,mat canonica decit cealalta, a fazut chiar in orice opera de sculpture Incare acel trap blestemat se mladie cu toata -puferea lui de Ispita, o Jig -nire pentru sfinfenia locului de inchinare, si ea a inchis sculptingl profane,lamer*, pingaritoare, Intrarea in cuprinsul de lumina curate $i de mirez-me sfinte ale bisericli.

Arta avea Iasi chiar alcea foal& vole de a culege in tot largulnaturii leggieri de lint! impleticite, icoane de flori, de roade ale cimpu-lul gt gradinilor, de dobitoace chiar, in cele mai sprintene sl mai spren-tare miscari ale lor. Catapetezmele, britele, cadrele, anumile part' dinzugraveala sint pline de acest element viola si voios care se adaoge lalapana sfinfenie de jale supus& a icoanelor de pe llemn si a Icoanelor depe parete.

Aceste condifil as stapinit o bacilli de vrene, pens departe In eyedmedia, sl arta Apusulul crestin. Acolo insfi spiritul mai indraznel, mai felt-rit $i mat comp:Icat al raselor noua, avintul iiirz, Innoltor at vielli negus-toresti sl at mestesugurilor din orase, au adus pe incetul o prefacere.

$l

luminti,

al

sl

el

19$ I- blorla Romini lor in MIMI *I IC4ane

Wel o'o pregatjt pentru wool al XV-le* imitate de a se Intoarce is,ifinticitale, to lehlree trumosPlui dea dreptul, pentru el insusi, pentru loaf&1ptregimea pi puler** Jul. Astfel s'a desalt; calea pentru tovierea omulufto prfli,

In Rfis Aril a fost altfel. Roma s'a pAstrat Ina o gale de ant /gb

Bizant, care nu e decit Roma none, cea dea doua RomA, insa o RomacreetinA, lnsuflelltA de duhul de pustnicie al coclaurilor sipustillor Aslei.Pplerea lgrtpfirateasca 4 flout, pe de alts parte, strins frinele in aceastajumAlate rilsArileanA a lumil civilisate. Grasele au Will $l ale supt pairs-firul ImpAraillor. ToatA arta a lost stapiniti de Curie, pAzitoare a canoa-nelor gi datinelor, strijultoare a celei mat strinse ortodoxii. Aid in yea-cul al XV-lea, cind se seivirsi peirea, picture si sculpture erau in acetaststare ca In pi eg', cit. priyeste ideate!, dacA nu cit priveste mijloacele$i purrinla de lucre.

Popoarele vecine, able iesite din barbaria deplinii a inceputurilor,pa Ipat dela acest Bizanl al incremeniril, care hiberna culture antler' $lcrestinfi, formele politice, ca $i mijloacele, fintele cuffing!. Aria se primiece niste mcaste inchise in scumpe cutli pe care nu e slobod sit le des-ellidi nimeni. Torii bulgari ot sirbi, Cnejli ruses% Voevozil nasirl an stetal el de pazA la acest chivot unde zficea Frpzpospl eel sfinfit, stlipiniredainnezelascl ce nu se poate insiraina.

Asifel se inlelege pe deplin unul dip caracterele depsebiloare aleand nonstre vechif pi egg melt ceJ mat insemnat,

Ceva din aceasti aril religioal se poate iva, ca o Riding& denafurA din biserica on ca o singuri picAturA de mir din potirul sfinfit, $ipentru folosul societal!! eamenilor. Cite pupa; zugravealfi a pfirefilor,oarecare impodobire sculpturalA a siilpilor locuinfel slut imprumutateasfel din mares Vistierie de frumusela a lui Dumnezeu. In sfirsit, pe ling&'commie din bisericA, sint $i icoanele flecArli case, care inloculesc cutofu) tablourile de astlizi. Mara de icoanele umile ale sAracilor, impru-mutul se face ins& numai pentru placerea si mindria celor puternici, aDomnilor $i a celor d'intAlu boteri. Statul in afara de dins% cefatea cetii-teilllor ca In °acne* gm 'nal exists. Dec! nu mai e nevoie de o artainchipatA clAdirilor public', °data co este p artA pare se coboari dinhisortoli pAnfi la Celine celor marl.

Dar In pcept RAsArit, asupra cArula a fost totdeauna ass de puler-Ala 1primrirea Asiel, este p mare lubire pentru scale, pentru juvaiere see.me pe zIcea in vremlle vechl, pentru globale". Ele nu sint puma' fru.musela de cfipetenie din casa fleciirula, pfinii la eel mai mic boierinao$i plini In eel mai sirac negustor, el Inca ceva. Mijloacele de astazipentru 4 84 lgelra pi nsiguro banul pp era" pe atunceo. panil inoll eraude tot rant gil, In lac as plerge prin tonic purple co astki, et se cafunduirrApede dupfi Jvirea for In pungile, in lazile, tainifile al gropile vre unitmare bogAtas sae 're unut mare puternic at lumli Selma' bInliliel era

Megtegugul de picturfi gi sculptur& In trecutul romilnesc 199

deci altul pe atunci: javaterul, care avea o rfispindire 01 o cautare pecare n'o putem nici banal astazi

Astfel in lucrul cinstit, ribdotor gl mighlos al aurulul, al argintulul,al tutulor felurilor de pietre scumpe, se cuprindea inch un domeniu, foartemare, bogat gl rasplatitor, al artel. In aceasta shpare a metalulul gi apretioaselor, in aceasth malestrle de argintarl sau zliitarl, se inchele chiarcea mai rodnich gi mai adeviral& aarta profane' a trecutului.

II.

Duple aceasta caracterlsare a vechit arte romanegli, se cuvine acuma se arfita ce erau megteril cart s'au straduit pentru dime, din ce tar&veniau sl ce deprInderi de megtegug aduceau cu atoll. Astfel se vonputea cunoagte mat bine gi cele mai ins:tamale lucriirl ale lor, Ihmuriteprin inniuririle din care au porn!!, prin idealul st practicile de arts decare se be gli.

Cele mat vechi sliri in aceasta privinth se caprind intro carte dedente a Domnu ut moldov ne ndru celBun sl in inscriptia analclopot de miinashre oil an-, cam d n ace a 1 ant dela inceputul veaculutal XVIea, cind incepura n a ne a cella! in bottle. Domnul din Suceavapomenegte pe acel megter din Gentle care a lucrat In mangstirlle sale.acum in ruing sau cu total inItiturate : Moldovita, Moffitt'. lar clopotulde In mfingstirea Cotmeana are in limba veche slavonh, pe care o intro-bulutam atunci in Stat gi in Bisertch, aceasta pisanie: ,,Intru numele ofintelgi de vial& incepfitoarel Troite, in zilele marelui Ion Mircea Voevod sl alelui Mihail Voevod s'a Meat acest clopot in anul 6921 [1413], indiella 6,Jana hit Maiu, gi supt egumenul Sofronie, cu vrearea Tatfilui gi cu ajut or uFialai gi cu sfivirsirea Sfintului Dull. Haas maistorul`.

Deci gi din ana el din alta se vede eh, dila nu toil vechil mategtrl,eel putin multi dintre ding!! nu erau din Rholiritul care ni (Mee normsde arhitectura bisericeasch pe care le-am imbinat pe incetul cu datineledeosebite ale Apusulul. Un supus al regelu! Poloniei lucre pe cheltuialan Alexandra Watrinul, tar an Sas, dela Sibliu sau dela Brasov, un ama-!sloe ce clasicul name sfisesc de Hennes, turna clopote pentru Mircea-Vocla. Poste ch le turna in WS, dar e mull mai de crezut ca el intre-buinta pentru comenzile venite dela nol turnatoria lui de acash, de pestsmen%

Si prin alte lucrirl de arth ajungem 'argot pe urma ,,maistoriloe.In riimfigitile bisericil catolice din Baia, gi ea a Jul Alexandru-celBun,se yid frinturi de sculpturfi care au legit, de sigur din minile malestrilor po-loni on sag!, pe care inch de la inceput Donmil, doritorl de all vegnici nu-mele prin lucrari flicule cu megtegug, 1-au cigligat de i -au adus In lark maitirziu chiar in chip statornic.

Chiar cat d'inthiu Dom! at Ter1I-Romfinesti si a! Moldovei au Muton onedii, nu numal pentru nevoile plAtilor gi schhubulul marfurilor, ci pen-

200 Istorla Romintlor in Chtpuri si Icoane

tru a dovedi si printr'aceasla ca stau in fruntea unet neatirnate.Bogdan-Vocla, intemetetorul Mo !dove!, sau un urmas, pass sa se intiparea-sea un frames ban care da pe o parte sterna bourulut cu steaua intre coarne,avind de o lature crainl nou al lunii, tar, de alta, soarele ca o floare, pe cindreversal e insemnat cu doua spade, ale caror minere sint deosebite ; dejar imprejur se ceteste o legend& Mita, foarte deslusitii, in cele matingrijite litere gotice, cu tifetura Urmasul *Au, Petra Musat, areun ban Infra toate asemanator, afar& de herbal cu spadele, pe careI.Inloculeste acum un numar de florl de crin, aratind oarecare inrudireco neamul angevin, frances al lui Ludovic-cel-Mare, regele Ungariet. Mo-delal acesta se armeaza st supt AlexandrucelBun, Is monedele caruiainfra tuna trece dela stinga la dreapta capulul de bour, sl acest cap,bowie fin sapat, se ridica acum st deasupra blasonulut cu crinil t). Altaon o roseta, foarte delicate, iI fine local. Pe aceste monede ale IntAlexandra capul de bour de pe avers, adeca de pe .pajure ", Incepe saaiba obisnult urechtle 'aerate impodobit ca niste nod langur* In ace-last chip- se bat monedele lui Bias, fiul lui Alexandra, in care insa capulde bour obisnuit mat innainte pe revers se coboara de de-asupra stemelvl tea acuma jurnatatea din areapia a sculului, in fate dungilor ce-I seri-jeleaza in lat, pe clad alta data acest loc se pastreaza pentru floricelele decrin. Bias intrebuinfeaza o data si an blason nou, cu o s'ngura crace, alta dataInca unul: un cavaler in armura. Stefan, fratele but the, oblvnuieste ling&dungile in curmezts, spre stinga, o cruce si o roseta, iar unul din Domnitcu numele de Petra, frail vi urmasi at lui Iliac st Stefan, are si el cru-cea intreaga.

Cum se vede, pana pe aproane de Stefan -cel-Mare inscriplia raminelatina; Miner!' cart an lucrat acesti bent eras deprinsi a insemna astfelnumele st titlurile stapinitorului care comanda ban' la dinsii. Name! Alexa-ndrucel-Tinar sau Alexandrel de in jumatatea veaculul at XVlea, pas-triad sterna cu crinul, introduce literele slavone, care sint deocamdata'nedibace si altfel spaliate pe o parte st pe alta a monedel 2). Dar de laStefan-eel-Mare innainte sint numai legende slavone, cu litere crone Ias&intocmai ca vl cele !aline; o deosebire a caracterelor cirilice asa cumele se intrebuinleaza si pe inscriptitle de bisericir si ptetrele de mormint.0 cruce rasariteana, cu doul ramuri, crucea legit grecesti, se rasfalamindru intr'un cadru parietal pe margent de douit rosete. Acelasi cadru,dar fare rosete, se vede de almintrelea intr'un ban, tot slavon, dela Bog-dan, 'alai but Stefan. Crimea easariteana apare insa intilu intro molted&

1) V. articolul Ban din _Magnum Eiymologicum (plansele Ilui D. A .Sturdza). Moneta cu No. 10 in plansa A pare sr' fie de la vre-un pretendest atveacului al XIV-lea, care avea in arme, in locul crinilor, o cruce, mArgenitil susde douti coroane domnesti, iar, jos, de scare si mat. De la acelasi Domn a siNo. 1 de pe aceiasi plansii., care poarti numai soarele intre ramurile crucii, sus,la stinga. Docan. 1.1 analele Acadeiniei RomaneL,` XXXII.

21 $i arest ban ca si al lui Bias, fiul lui Alexandru-cel-Bun, are deasuprablasonului un m (moneta, ban).

Seri

aleasA.

Mestesugul de picture $t sculpture in trecutul romanesc 201

Jaffna a lut Stefan celalt, unchiul celul mare. Monedele lafine incep feralia se Iv! ceva mat tirziu, dap& sfirsitul pater!l moldovenestl, dar scum elenu se mai lucreaza in Polonia, el la Ungurl.

Banal muntean incepe odata cu intemelerea principatului Terti-Ro-manestl. Chiar de la blruitorul Ungar! for si orinduitorul de fara care afost Nico lae Alexandra Voda Cimpulungeanul, n'avem monede Dar urma-sul acestuta, Vladislav, om cu o putere si cu insusirt in adevar regale, afacia cela ce facea, poate, in &cellist limp Bogdan din Moldova, sl a cerut siI se beta moneda in strainatate. S'a indreptat la mesteril unguri din Ardeal,cart I-au lucrat perperi san ducal! de our $t dinar! de amnia. Avem oforma kiting $l mat munte forme slavonestl, cu inscripfla mull mat necorect $t mai neingrijit intiparito, in stove scurte si indesate,lipsite de oricefrumusefa. De o parte a vullurul din herburile Apusulut, un vultur ade-varat, $i nu un corb, care sta pe o culme de munte, insemnata une oncu crucea, pe care pasarea heraldica n'o fine niciodata in pllsc ca maitarziu. De cealalta parte, sint fret grinzi in let, tar in feta tor, cind nu achiar goals, s'a infafisat tuna in chip de Cratu nou si o roseta careinseamna soarele. Urmasul tut Vladislav, Radu, pune in local ace-stor stele a singura floare de crin apiece% pastrind, alifel, cu totalneschimbat modelul cel vechiu. In elle forme ale monedel acesteia a tutRade, vulturul e de tot supfiat $t scilciat, a o ingrama dire ciudata deoase, tar in local crinulu se vede in fate grinzilor name! o figura in cht-put Wove' grecest 0. Aceste forme se poate sli ft fost Wale in fara cuajutorul figanilor, cart pe eland st pan& in vremea lui Mihat Viteazulfaceau liperu,I de pecefi peniru holed. Nu e inlaturata insa cu total !po-les° ea monedele cu pasarea desirata ar putea vent de la alt Radu, fiattut Mircea. In sfirsit s'au gasit de curind monede purlind un cavaler inzale, st ele an fost atribuite acetates! Radu.

De altfel o inriurlre bizantina', imp5rateasca, se face simfila inca suptMircea. Acesta are de o parte a bantior sal sterna vulturului, dar foarte urit $lprost ingramadita, tar de site chipul Domnulul purlind intr'o mina seep-trul ca an toiag, tar in cealalta rotogolul pamintului insemnat sus cu em-cee. Legenda repeta de doua ori fitful de , Io Mircea Voevod", cu mullegreseli, tar odatil chiar inteo forma cu total neinteteasa. Nu poate Itindoiala ca $t aid avem un lucru de-al metalurgilor nosIrt lion!, Imitatdupa acela, cu mull mat bun, at mesterllor ardelent cart lacrasera pan&eland pentru Voevozil muntent.

De aid innainte named unul dintre urmasit 1W Mircea mat batemoneda, si incetarea aceasta a dovezii de neatirnare de plina prin intipa-rhea numelul pe bent se lamureste prin situatia politics scazuta a ace-,stor Domni de chive ant, cart nu scapli mat ritel odata de grija cea apa-satoare a pretendenfilor. Moneda but Dan at II-lea, fiat lei Mircea st lap-tatorurdela Dunare, arata foarle 'impede decaderea rapede In care seafia tare 'n toate privinfile Ea e namei un bane, fara inscripfle, purlindde o parte o pasare pitica, in care nu mai poll recunoaste vullurui, tarde site o cruce en patru rosete in unghturi. Atribulla la Domnia tut Dan

202 Istoria Romipilor in ChipurI st Icoane

se polite face name! printr'un D asezat strimb ling& pleptu! vulturului. Seelle a band ungurest1 a'au lucrat fatal la Brasov sl pe urma (dela 1443)in Sighisoara, unde era si bfiniiria, monetiria sau, cum se zicea pe eland,hereghia (de la xapacau.intipiiresc) Muntenilbr. De la 1450 innainte,hOrdgarit de acolo nu niau mai trimes nimic, gi in TaraRomineaseil amers numai moneda Moldovenilor sau a sirlilnilor de la hotarele cele-14110. Dan incercase insi, la 1424-5, sli bats moneda inteo hereghie a sadin Ora, der el a fost °pet de la aceasta de regele Ungar lei. Totusi in1437 Vlad Dracul a Meat st el, cu invoire calk's* incercarea de ailavea hereghia In fare.

In cea mai string& legliturfi cn banil sint pecefile: ele dell aceleasisteme, aceleasi podoabe, a eeleasi inscripfit. Pecefile moldovenegti pout&sterna bourului cu steaua intre coarne gi o scurf legends in slavonegte,cu Mere frumoase, al caror duct e mai mull g-otic, apu3ean. Inscripfit!aline nu se cunosc in pecefile 'Astride, care merg lotus' Vann la Roman-Vodri dela sfirsitul veacului at XIV-lea. Poate ca in latineste se fi fostalcahnirt si acela de In pecetea, eaten cu total stearsi, a lui Petra Masai,fratele gi maintagul lui Roman. Herbal e prins intr'un scut, pe care-I Inca-dreazg o floare larg desfasurata prin care tree vile punctate. Pe ling&aceasta peceie mare, care e strabfitutli de un snur in mat melte colorist legatii agile' de document, sint allele midi, foarte fin !aerate, care seapasfi pe cearli de-asupra unuI petec de hirtie tare, menit sa primeascli,intipArirea. Lucrul unora ca si al celorlalte e, neindoielnic, polon.

Tot asa dintr'un cadru larg, care inflifigeaz6 in cele mai vechi 'im-part o truce cu inflorituri la colfuri, se desface sterna cu vulturul in pece-file muntene cele marl. Allele mai mid au forma °vela. mai tiirziu, in localvulturului se fad mat des doull capete, apoi dotal* busturi si la urmi doll&chipuri imparatesti, ca in Rilsiiritul bizantin, de o parte gi de alta a unuicopac In chip de brad. Legends 'Ming se all pe pecefile lui Vladislavcel d'intiliu; ea se intilneste Inca mini vreme pe lingil cea chirilica, menussfi birulascil cu total dupe 1450. Piing is aceasta date cel pufin, Upendde metal se turns in Ardeal. S'a gash acela at peceti lul Patrascu-cel-Bun.

I rI$I mai departe se poate in total aria noastra cea yeche,Ong departe in veacul al XVI-lea, inriurirea Apusului. ficeastfi urmariree firegte mai wail in Moldova, unde s'au plistrat atitea mnnumente,decit in TaraRomfineascli, supusii in acest limp mullor turburgri gi pre-facer'. Venind scum la arta bisericeesci, se va cerceta pe rind scalp-tura decorative, picture st alte elemente ale impodobiril lacasulut deinchinare.

Pentru Tara-Romilneasci n'avem nicio lucrare sApatfi in plataplinii in vremea lul Raducel-Mare sl a Jul Neagoe, adeci pia is ince-putul veacului al XVI-lea, care, cum se va vedea, prImeste gi alte inria-

Mee leeugul de victor& sl sculptor& in toccata! rom&nesc 203

rte. I.ucriirile din Moldova se pot impfiril in trei categorll: cadre do Ufisl tere$tt, pisanil is pea de intrare pietre de mormint.

Cine pune alalurl sfipilturle care incunjuri usile ferestile in clldirt ardelene din vremea lot Maims Corvinul $i a urmasulul situ co aceleace se intimping prin aceleasl locurl in bisericile Moldova' lot Stefaneel.Mare, acela ce se va incredinja lesne cA ele sint %cute de una ace,Iasi mini. Mesterii cart au lucrat in amindouil locurile apind arcuri frinle,Ifni' care merg &Mull drepte, pAna ce is mijloc ele se tale innallindu-se,acesti mesterl sint Sasi din Ardeal. Stefan a pus sit I se trimeata oamentde stela cart impodobisera clAdirile let loan Corvinul (de exempla ceadela Sint4mbresibiserlca Wildical din Feleac, pe deals) de de-asupra Cia-jnlui). un imprumut at podoabel gotice, $l tot odatii $t al lucratorilorde plata cart eras deprinsl s'o crolasco,

Pisani°, care arninfesle pe cfflor, hramul el data clAdiril, e face&ioldeauna cu un deosebit mestesug. E, fireste, 'oh:Jeanne chirilicl, darslovele capala o innithime, o miscare impodobita, care amintesc neapli-rat scrisoarea golicii. Si aid sApatorli au fost strilini, Waft din acelasitare care daduse pe mesteril de cadre in slil gotic. NiciodatA insi atnu 'lint ingliduill Insemne pumele, pe care am don bolus! sa1 Cu.soastent,

MA la Stefan-cel-Mare, Domnll fuseserA coborifI in mormint fiir&Ca deasupra locului for de odihnit sit se aseze o plated de pomenire,purtind vre-e inscriptie pe dinsa. Stefan a loot asuprasi sarcina de rem.nostIniA de a insemna, de a impodobl, de a infrumusefa", cum se ziceape atone!, gropile innain1asilor sat rudelor sale raposate. Din culegegrea ilustraa de epitafe bucovinene pe care a dat-o d. Kozak, se poatevedea cu cit gust ales se stria o piatrA mormintalii din acel limp : caun covor se asterne la mijloc ramura cea mare de scant cm toile ascu-Ile, tar de jur imprejur slovele chirilice cu Hutt gotice, potrivite cu acelefrunzd de spin pe care le incunjurS, se insirit cu o pomp& aspra, injghe.bind aminlirea moriulul domnesc sau a boierulul sfetnic at Domniel, aclericulul care a paslorit sufletele in fug. Alt chenar de frunze tivestemargenea dincolo de gardul slovelor. Nicairl frumaseja nu e mal maredecit pe acea lespede de marmurA meta care acopere la Putna colace a fost trupul Jul Stefan insult.

Aid sintem mai fericill decit in cela ce priveste pe cellaili sculp-tor' domnestl. Pe lespezlie scrise ce se urmeazi Is MAO de jur impre-Jurul bisericil, ca a greoaie lavlta salmis°, Mat numele un mistr.Ian", care aratA prin insusl gamete sau, din ce gait venise pentru a impo-&Al cu psemenea scrisorl dibace bisericile Moldovel. Nu mat e un Ardelean dell, ci pn CO, din Cara care dAdea jerllor noastre postavurl.

Daci Tismana si Yodlta, minAallrile ()Ilene intemelate de Weal-rid sir-borec NIcodlm, ctltorui viefil calaglifeetl dela Rol, vor 11 foul

$1

i1

$1

E

sas1

$i

$l -a

iI

204 Istoria Rominilor in Chipuri gl Icoane

zugravIte in deplinul 'Metes al cuvintulul, et nu numat cirplte act gl colocu cite o lemma de stint, aceasta zugravealA trebule sa fl reprodusinsueirile neajunsurile tradiftel ce se pastra in Muntele Atos, unde adu-sese o reforms binefacatoare priceperea lel Panselinos. Dar demi nu bisericaMitropoliet dela Argee, in care s'au grtsit statiscIta fresci, datoriti de sigurvre unul meeter grec sau mai multor pictori, cast aunt et inscripfil sla-vone, spot aceta a Sfintulul NIcoari din acelael Scaun de Domnie va fifost Octal& de meeteri ardeleni, precum se dovedeete aceasta pentrualte biserlci muntene, mat nouri mull mat vestite.

Peale citva time, *coals cillugareascA intemeiatA dincolo de Oltpan rivna gI stridulnItle lui Nicodim patrunse el in Moldova. Ceatale mini:1811re de cirturarl se intimpini in aceastalalli tetra romineasciInca innainte de Alexandru-cel-Bun: Neamful.

De slgur ca pe ling& &alit caligraft, cart puteau lucre rabdator,ca o faptA de evlavie, manuscapte de toati frumuseta, pe lingi Jahl-grafi', meeteri in a aeterne ripede copla vreunel noua carp airline

numai caligrafa gl Aahigrar nu erau tot una pentru oamenii,putin deprInel cu vorbete mat invatate, din veacul at XV-lea,pe ling&legiltorli de call, precum a fost Sheen dela aceasta manistire a Neam-fulul,mat erau gt calugriril zugravi. El fesau, din Brill bine potrIvIte Intredinsele, podoabe pentru inceputurile de caphole : ele se alciltuiesc dinHull paralele aplecate, din roate care se prind in aceste liniI, far is mar-gine se intilnesc umflaturi ca niete floe de scaiu sau lept mitringt ca ofspinulut. Literele Initiate cuprind 4I ele implettctri de asemenea clubucesupfiri margent aspre, de asemenea virfurl micute. Fn jurul vre unetinsemniri dela sfireit aceleaei Unit serpultoare se desffieurau pentru a-Iface un cadru,'pe care-I Linea de jos o mini schifati. Cite odata o minade pergament intreagi era prinsii de o zugriveali care infaftea un sfintsau un chip de clitor. inteo carte de evanghelli care a ajuns pant laMunchen, unde se plistreaza in Biblioteca Regale, diacul Teodor Mrt-sescul` a facut astfel palm Icoane marl frumoase, care ar trebut cop!.ate pentru colechile noastre, pentru ca ele infifteeazA unul din cele matvecht monumente de arts ale noastre, Mild opera unul Romin care trAlala 1492 el lucre pentru Stefan-eelMare inane!, in aces martastirea inyafaturti moldoveneetl, care a fost Neamful.

Astfel de miniaturleti cum era diacul nemfean Teodor puteau ftintrebuinf aft el Is zugraveala bisericilor. La unele din blsericile lel Sfefan-cel-Mare,precum la Sf. Nicolae din Pipaufls'a pastrat aceasta zugrA-veali d'Intaiu. Ea e ficuti, ca gt is Argee, dupe tiptc, care holara !Witt carestint sau care grupi de airlift vor trebut infafteaft in cutare parte a blsericilat dollea, care va ft alltudinea acelul sfint, care-1 vor ft veemIntele g1 eta-butele, in ce chip it va ft redati figura, ce cuvInte inclitinate vor ft scrlsepe ling& dinsul, pe cartea ce va ft fund -o in mina sau pe fiela ce t seva ft desfAcind de pe buze. Decl nu poate fi rtIcl vorbi de origtnalitata,pe care o inititura Mallet nature picturil bizantlne, dar oricine a vazutacele zugaiveli care se deslJgesc ins& destul de bine, trebule sill ft

sl

st

dace

si

sl

d'intAlu

st,

Ca-

Meateaugul de picture al sculpture" in trecutul romenesc 205

format pirerea a lucrul e lecut, sl aid cu o deosebit6 luare aminte cu opredate, cu o siguranffi de color'', cu o cinste de procedare vrednicede toat6 laude. Iar ca aceati danger' puieau se zugrAveasa gi dupe"nature, in a are' reproducere insA erau ince stepiniii de amintirile tlpi-culni, aceasta se dovedeate din frumuseta chipurilor de clitori. Cu mullmat lzbutite decit portretul lul $lefartcel-Mare din Evangheliarul delaHomor, portret foarte cunoscul dupe" care theta lumea isi inchipuleastazi pe cel mgt fericit dintre oamenil mart at neamulut nosiru, sintcileva alte represinteri ale eroulul in anume biserici pe care lea inneltatel (PAtrAuti, Voronef, Radeutl, Volovej). Asemenarea pe care o are el,Doamna so Maria, cea din urmii aces care a scat mat mull limp ling&dinsul, sau tinerul for flu Bogdan in deosebitele ctitoril ale lor, dove-deafe ca asemenea chipuri nu erau fecute dupe placul fiectirula on dupeun aablort mort, ci diutau ajungeau in oarecare mesuril s6 se aproplede originalul yin. Din picturile de biserici ale Moldovel lui$tefan, am datalurea pe Evdochia Doamna, cea venitli din Chiev, o culegere a tutu.ror acestor portrete ar lrebui s6 inceapi orice album de buditi alese alepicturil romeneati din vechime.

In ce mesurei au putut ft chemafi strain' la zugeovirea bisericilorlul Stefan, nu se poste spune, chip& cunostintele ce am astezi.

Cunoaatem ins"' numele zugravuluI care lucre pentru Petru Rarea;el a mutt pe cind zugrAvia din nou biserica din Hirliiu e ingropatacolo supt o piatra care pomeneate pen& astezi numele maistorulul Gheor-ghe zugravul4 care pare se" fie un Orec , din perfile Tricalei.

Zugravit greet nu lipsesc, nIci mai forziu, dintre aceati meateri, caDima gt Gheorghe Istoriograful`, cart iscelesc supt un zapis ocneanla 1692.

Privirlle celor ce ascultA slujba inlr'o biseric6 se opresc Wale asu-pra tablet streluclioare a ealapitezmei bogat sepate in cadre ce cuprindde sus One jos Icoanele sfinfilor.Impreunli cu boltirea de de-asupra nao-sulut, pe care o vAd privirile ce se ridica in clipele de evlavie coire innal-time, catapiteazma are o chemare de cepetente al un mare pref. De acelaar ft de un inieres deosebit dad" am putea oven innatntea noastrA o cata-piteazma din acele vechi limpuri de injghebare a artel noastre, Caracte-rul fragil al cafapitezmei face ins6 ca ea MI trebulascil a fi schimbatei matdes, asa in cit nu cred 03' fie vre una care se pima II datati mat departeIn 'Irma decit veacul al XVIIlea.

Bisericile but $lefancelMare nu sint zugravite al in dare. Podoabain amnia parte o alcjtulesc in local chipurilor de snuff, care se ingrazmAdesc spot ai aid, in vremea Jul Petru Rarea, cerimizile snialtuite,mai ales discurlle de smelt. Flind nevole de multe asemenea rotile, e decrezut ca ele nu se aduceau din Ardeal, unde le-ar fi lucrat acas6 indinsul vecinii noatrl saal, ci ca astfel de 'neater' din mijlocul Sasimii erauadu't la not pentru a lucre, la inceput, ornamentele bisericilor domneatt.

al

al

al

al

al

al

206 Istorla Romtnllor in Chipdr1 $1 Itbane

E adevilrat ca abler Orin 1560 Alexandre LApirvneenti se gindevie a fade blabrIcd de carAmizt vl dd Mile In Bala, unfit at ft tin Jut foarte pottivif, darse poate taintr'o Vremd Mai depArtatl el se ft lacrat in Moldova astfel tielutruri: s'n consteat CA nu se poate rifler o mat Mini ear Amid& deal ace&care a dal cladItiler lul Stefan-eel-Mare a trilinicie deosebltA.

Pe astfel de discurt, galbene, verzi, albastre, se desfac Egad en-date ale inchtpulril. Id un cap cu coroanA domneasca inchete nn trop decepa tare se mininie cu doufi cozi solzoase de pevte urlas ; dincolotalc& prevIzfitor o flarA ca coach birligatA ; aturea se plimbil o alla cufruntoase aripi de arhanghel, al aril cap de om poarti fallsf o greoate,cununA de Voevod; pe tutard din discuri sterna bourulut se inflitiveazlimire until sau dot pfizifori, a cator imbrficAmInte, o mantle penA la pilmint,nu se poate desluvl bine, pe cind cutare &tut are numal raze verpuitoare.Mal intilnevti rAzbolnici in fuer, cerbi supjtrateci, grifoni cu plisc vi aripi,eau cercurl care siring o truce en crengile impleite. Astft I de figurl nuse mat intimpinA nicalri, precum nleiiri nu capatA o intrebninf are ca acet-ate strAlucitoarele, feluritele discurl de small.

IV.

Once biserica ivi are odoarele §i oddfdille. Cele d'intilin sin! lucrAttde metal, cele de-al dollea lesfiluri et cusaturt scumpe, care slujesc devevmint preofilor in ceasurile cind ivi indeplinesc chemarea bisericeasa.

N'avem in Tara-Romaneasca Hitt de nnele, eel de allele din cead'intAtu epocA, aria de puternic inriurita de strain!, mat ales de strAinildin Apus, din aria noastrii. Cu total astfel e, Brest% in Moldova.

Si aid s'a pierdut-, spre vevnica pfirere de rAu a celor cart reek-nosc frumosul in toate formele sale, ca vi a celor car! urmilresc viata deodinloari in toate formele ce a imbrAcat, o multime neprefuitii de dant(ale vechilor effort. Jfifuitoril le -an luat, le-au raspindit, le-au vindut pen-fru metalul scamp ce cuprIndeau, pentru firul de aur prins in ele, pentrumorgfiritarele sau ntetrele scumpe cusute de-asupra celor din urma. Ceiace s'a pAstrat, se afiA mat mutt in comoara de la Pena, mfinAstire carea fost dese on despoiali al dese on prefficutl, dar a paint si vi scapede peire o mare parte din bogiiiille cApAtate de la marele vi sfintul elintemeletor.

Astfel, dela Stefan sint ripidele, evantallile de aur, infillvind sera-Ilmt cr cele vase aripi desfAvurate; ele sint fatale cu un chip de lucresolid, devi pupa fin sau strAlucitor. Tot de is dinsul sint unele dvere sauperdele de intins la 'wile altarulul, lucrate in fir de argint pe matasa rovie,galbenii, sau infloritii, on cusfiturile pe brocart care acopAr tetrapodul,cortul de de-asupra sfintel mese, sau unele acoperisurl de morminte, fesuteCoate din fir adevarat vi gren pe mAtasfi sau catifea. E o frumusefil acelacareface sli se vadA impArAteasca sotto a Jul Stefan, Maria din MangupulCrimell, en °chit inchivl *apt cununa greoate a Cesarllor, cn minile unitepe piept, pe cind trupul lung se pierde in 'Warne bogate ale rochiel de

Mestesugn1 de picturg 01 scalping in trecutul romtinesc 207

aur. S'at mat paten poment Imbriicamintea moastelor dela maitgsitteaNeamfului, lucru sigur st trainic, din amt.:is' epoch sancta al clnsliti.

Intro e)oca mat farzle, perdelele si aierele se lucrau st tit straing-late, precum la Constantinopol, unde Nistor Ureche comanda un aierpentrn ctitoria sa de la Secul; alte aiere s'au adus pe acelasi vreme dein Rust. Nimic nu dovedeste insa ca lucrurtle de tea% frumus'efa pe carele pastreaza Inca Patna, n'ar fi testi din minile pricepute ale feinellornoastre san ale calugertior de in not.

Din potriva, slim ca alerul din 1437, care se pastreaza in manastireaNeamfulut, a lost lucrat de insusi egumenul mingstirit, Milan. Tot lucruromanesc trebuie sa fie cele doua dvere, zavese, san perdele de ugh, cese plistreazg Inca la manastirea Slating, unde lean dgruit ciitorii, Alexan-dru -Voda gi Ruxanda Doamna, Liipusnenit, cart st sin! infilfisaft pe ele.

Iar odoarele sin!, Una mdoiala, datorite caluggrilor, at apoi celord'intalu din argintarli, din zldtarll cart se intilnesc Ict colo intre local-Horn breslasl a Scaunelor de Domnie.

V.

Dupg Stef an-cel-Mare se petrec matte innoiri, care pornesc mat alesdin TaraRomaneascli. Ele se pot vedea urmarind arta in deoseblie e dome-nit studiate gi pang acum, precum gi in allele care I se deschid de acuminnainte.

Inca de pe vremea la! Stefan, soli rominl mersesera la Venetia,pentru a cere ajulorul de nevoie impoiriva Turcilor; cel d'inigiu pornlsera din Suceava indata dupa biruinta cea mare din 1475. Allii II urmargpang la 1504, si soli moldovenesti se intimpina in minunatul oras de-pespa 1;11 dupa moartea marelul Domn, supt fiut acestuia, Bogdan Orbul.In cele din urma zile ale lui, Stefan a lost cautat si de un medic veneflan, pe care it adusesera trimIsii lu! catre Republica. Dogele primiaderail de in deparlatul Domn crestin, aparator al Crud!, gi imbraca, inrindul sau, cu vestitul brocart de aur al Venetiel pe strainul venit dinpartile rfisgrilene, facindwi, in puterea dreptului sau, cavaler de mod&apuseanil. Trimisit stau la masa gaga doge, et prIvesc In stralucireavesela a balurilor mascate, se minuneaza de focurile de arifficii care fisnesc luminoase spre frumosul cer de noapie al flatlet, el v'd din !unfreefor cum inelul de legatura cu Marea boggfitior cade din mina incercalaa Dogelui st se pierde in adin curl. Dar Vistierul, Stoinicul, Pircillabul,intersi acasa, nu aduc cu dinstl niciun mester,niclun fel nou de podoabe,Wei° &din& naafi de infrumusefare. Moldovel it ajunge iscusinta ma's-toraluig de peste munft gI mares sirguintii evlavioasa a caluggrilor ceurmeaza datinele grecesti gi sirbeati ale vechilor mitnastirl rasaritene.

Mael e insii Wend cu Tara-Romeneascii. irntre negustorli strain!cart o cutrelerti, aducind frumusett de prin alte locurl, Ragusanit an ooarecare insemnatate. II dram in Braila Inca din veacul al XV-lea, al totin acelaal vreme ghlm pe cite un supus al micel republice dalmatine in

11

sl

208 Istoria Rominilor in Chipurl vl Icoane

Tirgoviste chiar, pe stand Scaunul de Domnie. Ragusanii insa &Menu incele mal strinse legaturi cu Venetia, si el raspindiau in peninsula balcanice fabricate venetiene. pe aceasta cale patrundea prin urmare la noto inriurire venetiani. Nu e mirare deci dace la anul 1517 Neagoe, cel de-al palrulea Basarab, omul care in trecutul nosiru a avut mat multi lubirevi infelegere pentru arta, tr1mete prin Ragusa la Venetia pe medical sau,Ragusanul IeronIm MatievIcl, vi dace acesta, fiind sl el facut cavaler decalre doge, se intoarce in tare lul de adoptie aducind postav de aur,raffish!' juvaiere, din acele lucrarl ale masterilor venetteni, care,avind un colorit risarilean, erau cu toate acesfea puternic intiparite decellilall spirit, al Apusului.

innaintasul lul Neagoe, Radu-cel-Mare, a cladit minunata bisericade marmura de la Dealu. Odell ea a avut odoare care s'au pierdut cuWW1, neavind norocul celor de in Patna, pe care le putem vedea parkaaught. Dar nu s'a putut risipi frumoasa, gingasa opera a celor doua placde marmura !aerate in ajour, care au fost asezate la dreapta sl la stingsusli de intrare pentru a purta pisania, Inscriptia amintitoare. $1 intreta-terea de Ifni!, care formeazi fondul literele ce se desfac de pe dinsulau insa un caracter cu total nou. in acele Mere nu e nici girbovirea gre-ode a drilled bulgaro-sirbesti, nici colturarea gotica din inscrIptille lulStefan -cel-Mare: ductul deslegat, aplecarea spre linii mladioase, sprerotunjire area o Influents a scrisoril Apusulut, a elegantel maiuscnle pecare a inviat-o Renasterea. E, fern indoiala, aid, nu un lucru al Sasilorlel un lucru Italian, indeplinit de Venelieni chiar, sau de ace! ucenici a,for din Baleen' in fruntea carora stateau chiar Regiment!,

Neagoe el insusi facu o biserica st loc de ingropare pentru al sal,care frebula sa intreacivi a intrecut in adevarctitoria lul Radu. Pove-stea poporutur," imbracati in versuri tinguloase, spune despre marele mes-ler Manole, care n'a putut salt indeplineasca mareala opera pe care ovrolse, decit dupe ce stropsise, strivise, ucisese in zidurile ce nu volausa se innalte Vera aceasta jertfli, pe solla sa lubita. Se *tie 'Iasi astazi calingulri pentru femel prinse in ziduri, care an fost fermecate ca sa nu seridice altfel, se intimpina vl la vecinil nostrl sirbi, prin cart am luat ceamat mare parte din epopeia noastra.

Povestea in versuri nu spune insa nimic despre mesteril sapatorizugravl. Bali an vrut sa aduca din Risarit, din cal asiatic chiar, arme-nesc, pe sculptorli manastiril de la Arges. Nimic nu vine in sprijinul ace-stet parer', care ni se pare pripila romantics. Departarea ca deo-sebirea de lege, idea de Turd, llpsa de orinduire in mare a fmpariliecareia-1 platim blrul, nu erau Vacate ca sa aduca in not mesterl de prinacele Tinuturl.

Neagoe obisnuia sa cearli de In Sasit din Ardeal lucrul de juvaierecare-1 placea asa de mull, asa incit cu o mini el caul& frumusela vane-Pena, lar cu cealaita frumusela pe care o puteau fauri acestl represin-

$1

sit

si

si

si

vi

gi

Mestesugul in Picture It sculpture 209

tanfi at vechii arte germane. Slim st numele furnisorilor" sat, cart eranJoan Flesser, Ludovic Rorer din Sibiiu gi Celestin din Brasov, apol dinMedial, la care Neagoe ramase si dator. Domnul trimetea argintul s -s1wale dorinfa, hotarind une on lI modelul, far maistorli 41 dadeau toataosteneala pentru a muilami pe aces! bogat client chute nu-1 pificea orificelucru, ca Jul Radu, care cerea numal sit' 1 se face ,o oala de anima pen-tru fled dol bor, alta ,de un alta de jumatate de bou sou ,dedoi berbeci, de un berbece si de jumatate de berbece.

0 insemnare a lucrurilor, ramase in Ardeal, ale Doamnet Voice,sofia lui Mihnea-cel-Rau, care stapinise innaintea lui Neagoe, arata camde ce fel erau giuvaierele ce se comandau: sint cesti de argInt aurite, cufloe, farfuril de acelasi metal, fopitort de argint, pahare de argint, sabilde argint aurlte. Toate erau Mettle in sirainfitate, st mai ales la Seal, darInca de mull era o moda romineasca" pentru facerea for. Inca $tefan-celMare ceruse de la Genovesi, cars -nn se pricepura insfi a-I servi,pecind modest& vecini de peste munte erau gate orlcind sfi giceascii gin-durile Domnilor nostri, sa-i faureasci o frumoasa sable ,dupe modaromaneasclia (ala facione velachesca).

Socotellle Brasovului cuprind deco la 1522, dupe moartea lul Nea-goe, vestea ca s'au trImes in Tara-Romaneasca, in Decembre, un anumeCzakO Bencze sl, cu el, sculptorul care trebula sa potriveasca (propor-Honore) biserica de la Argesa. In alt loc se da si numele aceslui mai-stor , Vitus sau, pe nemfeste, Veit, care era chemat se spune aidapriatsa zugriveascii"(effigiare) frumoasa biserica, in calitate d- sculp-tor st de pictor. Acest Vitus nu mai e pomenit undeva, dar nu e Melo indo-iala el era un Sas. Un allul n'ar fi venit pe aceasta cale. Slim decl ca poatezugrfiveala st de sigur saplitura biserica celei mai frumoase din trecutul nos-tru vine din Europa, prin Salt. Mesterul Dobromir, pomenit si el ca zu-gray, puffin mai lirziu, nu va fi 51eprins sau innalfat insa meatesugulsits is Veit Sasul. $1, in legatur& cu aceasta, nu stria a se aminti caomul pe care SfISII 1-au gasit Mire el, la 1544, penlru a tipari Catechismalluteran al Rominlior, se chema Filip Maier sau Pictor, deci zugravul SAnu fi lucrat si acest zugrav la bisericl romanesti din acest veac al XVIlea ?E mai mull decit probabil.

Cind, aproape in aces!( an!, Petru Rares incepu !artist cladireade manastiri It biserici in Moldova, el chema mesieri de biserlci de pia-tra din Ardeal. I-a slujil pentru clidirile sale din Suceava al Roman uszidar Hans, un Hans Maurer, pe care nu odata Petru-Vodi 1-a chematcu staruinfa din orasul lui, Bistrifa. Dar zugraveala, care di acum st'Anti, scene ale judecalii celei de pe arms, alegoril ale hIdrel, intaltsaride cetall pe care le ataca Turd in (urbane, toate pe un dulce fondalbastru senln, acesle a nu cred sa le fi zugravit strainii, ci tot calugaride (meta de prin ministirile de arid ale Moldovel: Nearnful cel vechiusi Patna hit Stefancel-Mare. Inteaceasta se inchele pane acuma meste-

ca

bou',

210 Istoria Rominilor in Chipurt si Icoane

augul nostru propriu in cladirile romanestl, afar& de adaptarea, poetspen volnla Domnului, a artel straine la neyolle noastre.

VI.

Intro alts arta, aceasta noun, s'a Incercat Inti Ile o !WWII" aVenellet, pentru ca pe urma sit invinga Inriurirea de culler& mat puler-mica ce venia din vecInatalea nemijlocita a Sailor. E vorbe de sitetipograflei.

Ea sia dat cele d'intatu roade in Tara-Romanensca, unde a fostadusi de un calugar dalmatin, care avuse atingere multi vreme cu Iteaefla si daduse tip'arlturl in Baleen!, Macarie, care pentru meritelesale ajunse Mitropolit in Tirgoviste. Inca de supt Radu-cel-Mare,ffitorul manastirit Dea lului, impodobita de mesteri venefient, aparea cead'intgiu tiparitura slavo-romaneasca, Lilurghierul din 1508. Literele slatde o frumusefa deosebita, asemenea intru citva cu acelea din inscripfilleraanastirli Dealului, aratind Intr'un chip foarte yacht influenta apuseanicare produs: nu r5mine nicio indotala ca ele yin din matrite vene-liene, pe care Macarie le-a purist pe rind in Muntenegra, unde a incepata lucre, nt in Tara-Romaneasca. Cel d'Intalu tipograf pe parnintul roma-mese trebuia sa caute apol a da Near' care sa se apropie ca podoabede manuscrisele ce se oblsnuiau Ora atuncea cu care erau deprinstchit cetitorilor. El nu pose dee! nicio foale de titlu, tar deasupra foild 'Intaiu, ca st in fruntea tuturor celor care deschid capitole, el a !flatletvechile fronlispicil din cartile scrise cu mina ale yeacului al RVlea, rumearn le-am deserts rat sus vorbind de Moldova but Stefan -cel-Mare. Hamelcat syl alci, in aceasta opera de Imitafie, el a Introdus maniere large,

inflorlia a Renasteril, e foarte inferesant sa se compare mo-delul ca amnia reproducere a lui, pentru ca sa se vada in ce c tipelegant s'a Meat prefacerea : dungufele ajungind acum ca niste mladifevela innodarile plerzinduse in tot fetal de complicafil, florile de scalekind chipul unor boboci impodobill, unor coroane domne5ti cu treismart, fepil de spin trecind in forme mai incrtlate, mat vii. Pentru a aspomeni numele Voevodulul care a cheltuit pentru tiparlie, sterna Terli ezugravita acum Ia mijlocul cadrului, in lintl supfiri, si aid intalu vechiulutter e greslt redat ca un corb mlinunt, cu pieptul mac si ghlarele lung!

ascufite. In acelasi chip de prefacere impodobIta Imbogalita se infa-fiseaza spot si tnijialele colorate ea rosu, care deschid rindurile de laInceput. Parerea lui Hasdeu ca inspiraf is vine de Ia vechile manuscrise

de sigur adevarata, tar din parerea contrary a tut Odobescu trebuiesit se lea numal atita, Ca aceste podoabe au fost traduse in spiritul matlarg sl mai vesel al Renasterli.

Astfel se mai tiparesle o Evanghelie, Inca mai impodobita, supt Neagoe-Voda sl un Octoih din 1510. Apol, peste trecere de vreo douazeci de aril,numai Radu Palsie invie tioografia slavona din TaraRomaneasca. 0 tiparituradin vremea acestui PetraVoda sau Radu Palsie (1545) are litera mai marunta,

$1

st$1 Irmal.

$1

la

sI

mladloasa, si

sl $1

Mestesagul in 'Aetna el acalptara

froatispicille mat sarace, mat incurcale qt Iasi cu total la o parts prijaMotrifele le clause insa tot un Slav dela Adrlatica, In leg/.

tura ea Renasterea prin Venetia, DImitrie Liubavicl, fiat lul Liuba. In-sfirsit, din fleetest vreme se yede ca este o carte de cintari, groasasl de format mare, un Triod-Penticosiariu, care s'a pastrat numal Intr.°fornati necompleta, Asa tacit el nu da insult slant cu privire la local delIparire vl Ia persoana celui care a lust asuprast cheltulala. Frontisplside de Brill innodate urmeaza pe acelea din cele d'intaiu lucrari eget deizbutite, insfi aid linlile sint sfarimate urit gi, ca gi Mere, ele grata odecadere faiii de trecut. Din potriva, sint foarte frumoase stampele dimMantra, care ocupa cite o paging intreagli cu scene din Evanghelie. Elean foal !acute, farit indoiala, nu pentru acest Triod, ci pentru un Evan-abetter, care poale sa se fl si tiparit. Inscriplia stampelor e slavona, darunele litere area o obirsie latina. 'etc sint cu total apusene, far&aicio legatura cu trecutul. Cu tot corbul-vultur din sterna, s'ar putea prem.pane si ca aceasta lucrare, evident din al XVI-lea veac, a 'evil din teascurtbalcanice, slrbesti, ca alto carli din acest limp, dar acolo an se dam%wart asa de importante.

Indata dupe aceasta, Domnia lui Mircea Ciobanul, care ingrozesteo fare intreaga, goneste in Ardeal pe carlurarl, intre el el pe aceiaearl pane atunci ajutau la lucrul tipografiel. Diacul Cores! se infelegedeci cu negustorli last si incepe a lucre slavone, slavoromine seaaural romanestI in Brasov. De la o vreme, SI site cetaft ardelene se im-partasesc la acest cistig. Unele din aceste aril nu sint urite: frontispi-

foarte mare, e samanat cu flora albe de o frumossil taietura, pe cindsterna corbulul se stringe la mijloc, able vazuta. Dar nimic nou nu seadauga, st de In un timp incep a se lucre carji, ca Evanghelia din BM-grad, de la 7087, ca Sbornicul, ca Psa Itirea romaneasca, ca Liturghlaslavona, care intrebuinfeaza frontispicii si ornamente de tot proaste.niciun sill, ca in carfile straine care apar pe atuncea in ArdeaL Cu

-aceasta decaderea el-a anus cspatul.Moldova n'a tiparit in aceasta epoca, mulfamindu-se cu lucrarilevenlau din Cara vecina (une on cu sterna moldoveneasca) sau din

Polonia, unde catre sfirsitul veaculul al XVI-lea Ratedt incepura si el apine supt teasel's' carji religioase slavone.

VII.

Influenfa veneflana sau Influents Renasteril prin mijlocul altul popora mai allns un domenlu at and noastre: Inscripfille de pe morminte.Dace se compare cele de la Patna lui Stefan cu cele de la Argesul lulNeagoe, deosebirea e ballitoare la ochi: aid nu mel sint frunzele deacant, nici literele cu formele colfurale. tarasi toate Hale se impartasesc-de slguranfa senina a scrisoril maiuscule din epoca Renasteril

Nu slim curl au lost mesterli ce au lucrat In aceste Wale: itbannim ins& a fl Dalmatini, Sirb1 italiantsaft din acelas neam ca gi Macarlesau Liubavici tipografil. S'ar crede ca ei se fl patruns st in Moldova,

211

taltialelor.

carfi

slut,

Mr&

eere1

212 Istoria Rominilor In Chtpurl ;i Icoane

unde, cu toate cfi se pistreazii oblcetul de a acoperl mijlocul pletrefsepuicrele cu un covor de florl decorative, slovele inscrIptiel se desfaope margin! mat rotunde, mat pline decit all dal& precum se poate ye-des aceasta la mormintele de Ia mfinfistirea Pobrata, ale dinastiel Rare ;,sau de la Slatina, ale 1.5pusnenilor. Totusl dinlr'o pomenire a socotelilorsibliene se aft& a piatra de pe mormintul hal PetruVocIA Rare; a fosttrImeasa din Sibilu, de la maistori", pe Ia TAlmaclu, da lungul Oltu luf,In Tara-Romineascfi Intaiu, unde era Doamr.A pe Munn( fitca lul Petru,.Chlajna sau Despina.

Cind infra cineva in acea parte adfipostila a marl! bisericl siseatidin Sibilu a nde se pfistreazi pletrile de morminte ce au fost pose dea-supra locului de odihnii al fruntasilor Sasimil din aces! ores, limp demai multe veacurt, el vede in cadrul de Mere gottce ascutite sau dedrepte ;I mladloase Mere ale Renasteril chipuri de preoti ;i de rizbol-nicl, de negustori ;i de mesteri bogati. $1 Is not a razbatut de acoloobiceiul de a se !unitise chlpul mortului, de-asupra mormintulul sau; darse cunosc numal casuri de tot puline. Astfel, Is Curtea-de-Arges, pe ple-be, cuprinzind o intreagfi croulca, a mormintulul lul Radu de In Afumali(+1529), Voevodul se vede alergind la asalt cu coroana pe cap, manilape umert ;i buzduganul In mina. La Vleros, Albu Golescu, din a donejumfitate a veaculuf al XVI-lea, spare ;I el luptind, cu aceiasl aripli amantiel umflete de vint; pe cap il slit' un coif cu virful ascutit. In sfirsitIs Sifinesti, intr'un colt muted ;t negru, lumina Menet to OA sA des-coperl privelIslea luptel lui Stroe Buzescu cu acel Tatar care, perind, apregatit moarlea invingfitorulut sau. Amlinuntele sint bonnie cinstit lucrete,01 tecunostl bine cfictula de pislfi rfisfrinta jos, a Tatarului, cutitul Julcu minerul min, cu taisul scurt, lot, invirtit, juvalul de pans dusmanil,tare I se derffisurfi de pe umfir, tolbele piffle cu Aga care I-au anddin mina in prabusirea mortil; incfiltaminlea Bull a lut Stroe se deose-beste ;i ea footle bine In silinla de striipungere a Jul Stroe, in povirnt-rea moale a Talarului cu mina deschisA, cu degetele rusfirate desnipdfijdult, e, de sigur, miscare ;t 'lag.

Inriurirea de aid e Ma indoialfi apuseang. Si nu e ffirfi lnteressA se insemne ca tot Is Viero ;, pe o tintinii pfirlisita, care nu va mat&Wm! multi, vreme, se desface o minunalA sculpture decorative, dinveacul al XVII-lea, ;I ea ept.SeanS in Inspiratle, care cuprinde sternaTeri!-Romfinesti intre rental.' melestru 1mi:definite, pline de frunze ;i Port,pe care le line cu ciocul un grifon suptiratec, pe clad deasupra un corb,Inlr'o frumoasii miiidiere ce face pentru a-;1 ciugult pleptul, priveste dotput golasi cari l asteapta lacomi mincarea din plisc.

VIII.

Legiturile cu Venetia au 'rebuff 0 se intiireascfi prin venirea inScaunul muntean a Jul Petru Cercel, carula-1 plficea a ;a de mull sA -;taseze mazilia in cite un pals! de marmuili deasupra can/duffle'. triste.

Meoteougul in picture vi sculptur& 213

11 prin Bartolomelu Bruit, Albanesul italianisat, care a slat in MoldovaWilla ant din a doua jumitate a yeacalui at XVI lea, ca sfetnic al maiRialto? DomnL a trebuit sfi rizbata la not gustul venetian. Totust vecl-*Mates Arden laid hotaria inca pentru predominarea spiritulul artisticsiisesc.

$1 ban!i moldovenes11 ce se mal intimoing, yin din ArdeaL Mester Ifaid null dau osteneala sa schimbe tiparele cu care erns deprinot la ba-ierea banilor ungureoti sau ardeleni. Asifel, se lucreaza la 1558 pentraAlexandru Lapuoneanu o monedii, care pe o parte stringe Is un loc toatesemnele monettre vechi: cele trel grinzi, cele tret rosete, floarea de crin,tar, Is milk:pc, bourul, pe cind pe cealalt& parte troneaz& Matca Domnulut,,patrona Hungarlae", carela I se zice scum ,patrona Moldavlae". In 1563,tot prin Sao', Despot, ajuns loan-Vocli, innoleste, cu ail& stem& combi-seta, in care vulturul fine locul bourului, moneda innaintaoului gonit dedinsul: pe cind un ban cu bourut are pe cealaltfi parte capul situ insusien bands Cesarilor pe plete, ffir& a se inlfitura inscriplia ,patrona Mol-daviae", a Maid! Domnului. In Germania, de sigur, el of-a bated ins& mo-aedele cele mart, de tot slealudie, dintre care una1 cuprinde capul, cea-laitfi bustui intreg cu sceptrul of globul, pe cind revbrsul insira toate ste-onele la c re acest ambilios oiret credea a are dreptul. Modelul e 'editacela al talerului german.

Ion -Voda col Cumplit tocmi in 1573 Cazacl pentra ca sfi-1 ajute inlupta cu Turcli ce voiau sfi-1 scoati. II trebulau bard mfirunfi pentru ao1putea plat' lefegiii. Nict in Ardealul supus Turcilor, nici in Polonia prie-ten& a Sultanulul nu 1 se puteau bate ins& bad!, in stares in care el seails. Cred decd di bard' cei not, cart an de o parte bourul of data de7081, lar, de alta, capul bfirbos al Domnulul, purtind calpacul, tar pe ambelefate o grosolana inscripfie slavonli care numeote acest grog aspre, tur-eeote chiar: acce, au fost !offal' in Moldova, de Tigani. loan a tradusIn wpArintele Moldover cuvintele far& rost patrona Moldaviaeg de pemoneda lui Despot, iar pe revers a sapat mindru: hereghia Moldover,binaria proprie a feel.

Lin urmao at lui, Stefan Rfizvan, efisculindu-se of el in 1595, of avindof el lefegli in ejutor, biltu un ban cu bourut, rosete of pumnalul introdou& semilune de o parte, pe cind de alta se vede, nu chtpul lui Rfizvaainsusl, ci acela, incoronat, at suzeranulut sail ardelean, Sigismund Bfithory.Asifel, benul s'a putut bate in Cara lui Sigismund ca o inscripfle incurcat&.are -I zice ,grossus argenteus triplex' (grog de argint tufted), of poartiapot 'Shut lui de Voevod In Jurul chipului bfithoresc, lar, de alto, numeleJeri! Moldo vet, in litere amestecate cu cele greceofi (B v, E 1). Medellahatut& intru mfirtrea lui Mai Viteazul, biruitor of stipinitor at Ardealultd,in 1600, demi ar fl aufentica, ar aparf1nea fireote medallilor ardetene ofn'ar eves an legatura cu not decit aces frumoas& !coma a lzbindIto-raid. Mai tirziu, lar&oi o bfinfirie a fost intemelati in Moldova.

In socotelile lui Oheorghe Stefan, urmaoul lui Vasile Lupu, se von-be,,te de veal sau ,schilingl* martinii de anima, carl par a fl de Wrote

214 Istoria Rominilor in Chipnri Icoane

moldoveneasa Peste cifiva ant avem ins/ Elgurfi di la Suceava,de clamedi Jul lenachl ZIfitarel, apetenia hereghiel lui 'strati-Veda* Dab IN,s'au batut frumoell ealfil carf poartii icoana Sf. Oheorghe calare, cu stemsMoldovel la picloare, far pe revers cuca cu fret pene gi doufi topuzirl'incrucleate. Moneda lituana era Imitate in formi, ca el in Inscripfla lafina.La 1658, cu cinci ant innainte, moneda de riscoala a Domnului munteanMihneaodfi, careel zicea Io Mihail Voevod, monedfi cu capul incoro-nat at principelut cu mila lul Dumnezeu at Teril-Romfineeti°, el en vultu-rul bicefal supt coroana, trebuie sit fl fost bfitutii in Ardealul lul Oheor-ghe Itakoczy at II-lea, allatul ocrofitorul Ini Mihnea.

IX.

De la o vreme !ma, Dom!i venian de la Constantinopol, unde-etpetrecuserfi mat mult salt mat pufin din linerefa, din birbfifia, din bfitrf-nefele for chiar, clad norocul Domniei sosia then. El aduceau cu dinyflo sums de gluvalere el elle lucruri-de arts fficute In Constantinopol, undemini orientate dibace ellen sa mulfAmeascl gusturlie cefe mai rafinate.In all& parte s'a aratat ce bogitlit in metal el in pletre scumpe cuprindeaeIfidifele lui Petra Schlopul, Domnul Moldovei care fugi in Apus la 1591 1). 4mulfime de 'marl de ffiurire au fost dandle da ncelael Domn mfinfistirli salede In Galata. Atitea dintre ele vor ft sosit din Rfisfirit, unde Nistor Ureakepunea sa se coase, cum s'a mai spus, minunatul aier de In mfinfistireaSecul prin cfilugfirila Filoftefa din Constantinopol. Insit ar ft o greeealfisa se creeds ci de pe la 1550 innainte arta noastrfi a clip'61at o indrep-tare rfisfirileanfi, fficindu-se prin meeterl de alt neam decit cel de pia&acum.

In adevfir, meeteril cef bunt erau Musulmani, Tura n'aveau volesfi se aeeze in ferile noastre, unde define impunea sli nu se ridiceodati o moscheie. DomniI fuel' nu puteau sa vadli cn plficere Turd ale-zall in jurul tor. Creell nu se indeletniciau en meeteeugurile, ci se inchl-nay mai mult negofului. Armenii, aceia avean pricepere in arhitecturfi,el se pare ea Vasile Lupu ei-a adus et un arhitect armean pentru mule clfi-dirt bisericeeti pe care le-a fficuf. Ca argintarlins5, ca zugravi, ei n'aveannicio insemnfitate.

Prin urmare, el In aceasti vreme, care fine, an pia la 1700 nuntal,c6c1 in aceast6 privinf6 epoca Fanarioillor` nu constitute nicto deose-bire, ci pans departe in veacul al XIX-lea, arta din ferile noastre are eintreita origin, care an duce mai niciodati in pfirf Ile acievfiratulul Ori-ent. Se mai pastreaza legfitura cu Venetia, se mat fac comenzi in Arden,el, In sfirelt, cela ce are o insemnfitate deosebitii, at noetri incep a deprIndegenurl de activitate care imboglifiserfi mutts vreme pe aces strain! ce anmat erau in stare acum sa cort spund6 tuturor nevoilor noastre.

1) V. capitolul despre imbricAminte.

$1

Stan la

si

gl

$1

alcl-

Mestesugul in picturA sculpture 215

Rada Mihnea, eel mat strAlocitor Domn at nostril in cea d'intaiajamiltate a veacului at XVIIlea, invlitase carte la Venetia, uncle erau asezatede mutt limp unele din rudele sale. Bunten lul Radu-VodA, Doamna Eca-lerina, primia dela sore ei, calugiirita din Murano, portrete, talismanealts lucrisoare de fabricatie apuseanii, in schtmbul carom trlmetea Oilersde argint, lInguri, niistrape, lighene, mfirame, basmale, postavuri mite,postayurt zise allazart st damascuri. In 1600, Mai Viteazul aduceadin Venetia, prin soli anume, pe lunge multe feluri de vApselt, postavurtst cofeturf, sese sAbil lucrate acolo. De obirsie renettana par sr' fie stanele panaghiare, unele minute sapate foarte fin in fillgrana, ca aceia,care mai poarta icoane pe argint brunet, pe care Alexandra II las adarult-o la 1621 mintistirti Secul. Aite lucrurl de filigranfi slujesc dreptcopce la inchelerea briielor, si am vizut Etna de tot frumoasfi la bisericaCuriae Veche din Bucurestl. Anumite brife care se pistreazli in biserteiardelene, brite de solzi mart metalicl, par s5 vie si ele din Apus. Deseorl se intilnesc crud de filigranA de aur, care sint de sigur cele mat de-licate. In schimb, 'Ana* astazt yin din Riisfirit, de la miniistirile si levreleEurope! turcestl gl Astei, cradle sApate cu o deosebitil ingrijire migaloasais lemn tare, negra de abanos.

Inca din cele mat vechi timpuri, Risiirtful bizantin obisnuta imbra-*area cu argint a icoanelor prin piaci lipite de lemn sau coscovite de-asupra lei, care lase libere named mintle $t plcioarele, pe cind trupul seacopere cu acel argint siipat in cute, punctat gi lancet, asa inch siinfiitiseze un stralucit vesmint. Ftreste ca st in epoca lit Stelae -cel-Mare

intrebuintat acest sistem de impodobtre $i cif bisericife noastre dealum! aveau Icoanele de lemn Jerecateu, precum le-a avid incii dela into-meiere minlistirea Argesului. Din ele a rAmas insA numai lemma dela suce-vita, a episcopulul de RA dAuti, Pahomie (1505, dar aceta prefiicuti.In a dour' jumatate a vencului at XVIlea, intilnim ins in mare numfirpomeniren de icoane iferecateg. La Patna e una de fildes &Spat din 1558,alto din 1565.6, cu inscriptia slavoneascii st cider romaneasca, dela rawterul arhimandrit Spiridon; o a treia, din 1568, imbriicatii cu cheltutalaepiscopulu! de Roman Anastaste, alta din 1585, at caret& mester de fere-afar& a fost arhimandriful putnean Dosoftei si ucenicul sau lerodinconalA[talnaste. Lire lucrurile rernase pe urma la! Petra Schlopul (t 1594) sia Hula! slim, tiniiral Stefan, se anti in Museul din Ambras, lingfi Inns-brnick, o icoanA ea eel doisprezece apostoli, purlind aceastA insemnare:Io Petra Voevod si fiat sin Io Vied Voevod si Domn a toatA Tara-Moldo-Vlahlet, au Meat aceastA lemma' ; tot in acea culegere mai slatalte dour' icoane care au fost odinioara ale fugarului Voevod raoldoie-nesc: o fotografte a for n'ar ft mat Win de dortt decit a celorlantemien!! de aria romfineasci ce sint Inca rlsipite prin strfilnatate.

Acesie icoane nu par s& fie imbricate cu argint, nIct aibg peeapete cumml suflate cu aur $l impodobite cu pietre scumpe. Dar o foarte

al

vi

lesevii,

sl

vi

s'a

$i

se

216 Istorta Rominilor in Chipuri si Icoane

mare si frumoasa imbraciminte de acestea, cea mat veche in acest felrasaritean, grecesc, pe care o cunosc 'Ana scum, se MI6 pe Icoana Sf.Gheorghe de la manastirea Viforita, fund facuta la 1631 cu cheltuiataacelul Domn venit din Constantinopol care a fost Leon-Voda Toms°.Inscripila e greceasca, si e sigur ca lucrarea s'a facut ae.olo in Rasfirit.Icoane ferecate` n'avem de la niciunul din marl' daruitori de bisericidin veacul at XVII-lea: Matei Easarab si Constantin Brincoveanu. Ele seintilnesc insfi indata ce trecem de anul 1700 st ;ntram in asanumita,epoch fanarioiag. Nu e mull dintre membri famtliilor domnitoare diaacest limp, Mavrocordati, Ohlculesti si altli, care sii nu fl dat un astfelde prinos Icoanelor minunate de In care cereau sprijin si ajutor. In mij-loc, jos, sau undeva pe lature se inseamna, mai totdeauna numai in carac-tere grecesti, numele ferecatorului. Familble boleresti urmeaza acestexemplu. La biserica Icoanel din Bucuresti este, astfel, o icoana brinco-veneasca din al XVII-lea veac Inca, pe care au reparat-o, adfiugindu-stnumele, Vacarestil. Cele mat multe din aceste Icoane s'au 'Astral ins&in iconostasele de acasa. Chiar si negustorii cu oarecare avulse obisnuiaaasi comanda astfel de Icoane imbricate, pentru a be 'Astra in cash salpentru a le darn' la vre-o biserica.

Se ferecau astfet si crncile, karate de cele mat multe orl lanot, ca aceia dela Neaml, din 1559, at aril mester a fost pope Nichifor;se fereca pe toate laturile for sau numai ,pe codiiiia. Ca mai vecheeunosc crucea data Putnei de Stefan-eel-Mare la 1503, apot aceia pe carea inchinat-o aceleiasi manastiri, la 1566, pircalabul Bainscht de Orheinsi sopa lut. Si in Secul se gasesc astfel de cruel ferecate de pe la anul1600. Cea mai veche din cite am vazut, e din veacul al XVlea inca, pas-'rata In manastirea Sf. the de Raga Suceava : ea poarta aceasta ins-cripiie, in slavoneste: aceasta truce a facut-o Silion leromonahul, proe-gumen at SI. Hie prooroce Mai tirziu, obiceiul acesta se raspindeste tonde mull, incit numai crucile bisericilor celor mat sarace din satele Paraholed, evlaviosi se infiiiiseaza in goliclunea lemnului lor.

In al trellea rind, se fereca moastele.S'a pomentt mat sus de moas-tele ferecate in veacul at XVlea, care se pastreaza in manastirea Neam-fului. Mihai Viteazul a ferecat si el moastele Sf. Nicolae, care se era labiserica bucuresteana Sf. Gheorghe Nou. Ferecatura cuprinde capatulosului stint intro legaturii de metal scamp pe. care o impodobesc slo-vele amintitoare. Moastele mai marl se cuprindeau is inceput in cubit delemn tare, precum e aceia in care au stat citva limp la Bistrija olteanaramasliele Sf. Origorie Decapolitul. Dar pe urma s'au facut Mile deargint suflat cu aur, pe care erau batute cu clocanul scene din vialssfintului, grupe cu mulls miscare si varietate intr'insele, care represintaceta ce a dal mai Innen acest gen de aria in terile noastre.

Cel mal vechiu chivot de moaste e aceia de altfel in local celul

Mestesugul in picture si sculpture 211

de la inceput, ce inchide oasele, cetre care se inching cu evlavie o lumeIntreage, ale SI. loan cel Non din Suceava, in biserica Sf. Oheorghe dieacel ores. Se vede pe perefil marelui sicriu cum a piittmit mucenicul, demina Tatarilor, cum a fost adus de AlexandrucelBun, de clerul, de bole-rtmea lui st asezat in acest oral de Scaun at Domniel st Mitropoltel. Acestsscene au fost lucrate, de sigur, in Rasiirit, la unul din cel mai bunt masteddin acektimp. Mai nou cu o sutA de ant e acuma sicrtul St. Grigorie Decapolitul,din Bistrila olteana: caracterul literelor din inscripfie arate lAmurit cA oil-lorii, ConstantinVoda Basarab sI soda lui Billasa, 1au comandat la Sas!' dinArdeal. Tot aceasta pereche domneascii a ficut, de sigurlin Ardeal, chivo-tasul de la Arges, pentra micile frinturi de wise ale patriarhului cons-tantinopolitan Mon. care se MIA acolo. Tot de acolo va ft fost adusLateral de nafure pe care Mihai Viteazul it dant bisericit Stelea din Tir-goviste, care-I pestreaza ince. Policandrul de la Sucevita, in oul de ourde supt care se pastreaze cosifele nenorocitei Doamne a lui Ieremla Mo-vile, trebute sA fi fost lucrat in Polonla.Obirsie sAseascil !rebate se albablidul de coital de la Patna, &trait de Alexandru-Voda Lapusneanu celen pecatele multe (1567).

Ferecarea se aplIcil in sfirsit cerfilor sfinte : Cele mai vechl dinaceste &aril ferecate slut dela Stefan-cel-Mare, in zestrea Patna Argintulle acopere din toate partite; name pe dos e o legeture trainice de zale,o mrearas in collurt se ved evanghelisiii, scosi foarte mull in reliefIntro dinsit, in fate, si pe dos, e, la mijloc, o elle icoana, puternic ro-tunjitA, care inflitiseaze de obiceiu pe Mintuitorul sau hramul blsericii. Cutimpul s'au deprins a se face din metal inse numat colfurile, medalloa-mete din Intjloc si chiotorile, pe clad cealalla legetura e de catifea saeptele. Asemenea card apar de la 1700 innainte. Una din cele mat fru-moase cart! ferecate dupe defing cea veche, darnice st in ceia ce prl-veste scumpetea nuncti, e Evanghellarul de la Feleac, lucrat in Moldovafine 1, 41 derail la 1498 de Vistierul lit Stefan-celMare, Isac, bisericilvredicesti a Feleacului. Minastirea bucovineane Sucevifa are o Evan-ghelie legate in Tara-Romeneasca supt Neagoe -VodA.

Toate aceste lucrari Mare de chivote le puteau face stnostri, si numele for se st intimpine in odoarele din veacul at

XVIII-lea : nume romenesti. LegAtura unei frumoase evangheiil putnene,din a doua jumetate a veacului al XV1lea, a fecat-o astfel un zletar dinSuceava, lachim. Innaintea lui, lege In Patna proegumenul Eustatle. UnDurnitru, care-si zice ,.maister DumItru", leage o carte a Putnei in 1679-80.

WKOIL4 = a ,acut, si nu WT KOgil = din Craiova, cum cetette Hasdeu,n Analele Academiei Romine", III, Desbaterile, p. 41.

zni-tarn

1

218 Istoria Rominflor In ChIpuri sf Icoane

X.

Ant vilzat ca sicriele de moaste se comandau In strainatate, undeeta irebulan sa He lucrate Ins daps mode romaneascag, precum secerea °data pentru sable comandata la Genova de Stefan-eelMare. Pan&foarte tarziu el clopotele se aduc tot de peste hotar. Datina de a le ceteSasi lor sli pastreaza mull limp. Inca in 1655 se lucrau la Brasov clopotepentru bisericile noastre, intocmal ca pe timpul let Stefan-celMare orfal lei Pe lru Schlopul. Petra Maurer, probabil un Sas, a lucrat supt MI--tropolitul Stefan clopotul cel mare de la Mitropolia din Tirgoviste. Pitasi Brincoveanu lucre multele clopote care frebuirtu pentru atitea ctitorifale sale Ia pjupinui Hendrec Lambre Brasoveanul. Totust pe Ia 1650-60.uncle ciopote, ce acelea de In Sf. Sava din Iasi, de la Cetatula, in apro-prierea aceleiasi Capitale, de In biserica domneasca din Tirgoviste seaducean din Danzig, unde turnatorul Benningk capatase, nu stim pe ceGale, clientele Domnilor nostri. Ba chiar la Viena s'a turnat un clopotcare a sosit In tetra prin anul 1696. Clopote mat mitt cercan ea le toarne01 cite un calugar.

Para in cele d'intaiu decenli ale secolulul al XIXlea ciopote pentrusof se lucrau In Andrasovschi din Brasov, care avea sa sustie insa con-eurenta vrenui Evreu moldovean sau a calugarilor indraznefi ;I nas-eocitori.

La Brasov faceau Muntenti si de multe ori chiar Moldovenit si aliolacruri de metal pretios, pentru biserica sau pentru casti.

Sculele bolerimil si negustorilor se lucrau in aceleast locurl ca siodoarele de biserica. Toata argintaria de masa yenta fail indoiali dinArdeal, din atelierele Sasilor, maramile cu fir se lucrau in casa I, afarade cele de tot scumpe, de Jarigrad". Giuvaierele s'ar pares, dupii nu-mete ce poarta, ca ar trebui sa vie totdeauna din Rasarit. Dar aceasta nuas dovedeste. Din potrivii,:in cutare insirare de scumpeturi, ca testamental,din 1728, at unei jupfinese din Oltenia, Ilinca, sopa lui Constantin Strim-beanul, unul din secretarit Brincoveanului, se pomenesc si peered deear Mont In Venetia' si .1 pareche de bratari cu diamante care s'aaMeat In Venetia', pe cind Moldovenit comandau bratari de in Brasovpane In Danzig pe la 1700. Greet! din Venetia, ca familia Glykys, aveanlegaturi de afaceri, de prietenie si de inrudire cu Grecii de In not. NI-eolae Caratani represinta acolo intdresele Brincovernului sl ale Canta-euzinilor, cars avean capitaluri depuse la Banca din Venetia. Panaite NicoPapa Zaraful era tot asa de mull Venetian ca si Bucurestean, si testa-mentul salt a lost eftst in copie la Venetia. Secretarul domnesc DelChian) era Venetian, si medical Curti!, Pilarino, venise si el din Venetia.

1 Mariimile erau de multe feluri; pe is 1700 se deosebiau : cele ,,cusatepe moist, cele umphite cu fir', cele ,cusute peste tot §ti umplute au fir'.

fievlevugul In Oder& vi sculptur& 219

Eofetal cal ma! Invidat al Teril-Rominvti, Constantin Cantacuzino Stet-steel, fasese prin Venetia vi infetase la Ppdova, pe unde au trecutatilt' alp Greet cart vi-au and rostul # Ia not Supt Constantin Malmo-ctordat vor fi chinr mat multi bursieria zomini Ia Venetia.

Brincoveann pine si i se ghteasch Ins& le Bravo, phhare, sfevnice.Opt it, al carom rost it vita pe placul lui Voda an mevter care a imbii-&fait servindu-I: Oheorgiv. Mai argintarul. $1 la nunta Marie!, fate litVast le Lupu, ea cneazul Radziwill, darurile boterilor ad fost tot lucre deBrasov: pahare de argint, Japturii minda vi suptire, # aratatoare, vi 1stpoleiala frumoase, unele # cu capace. Amenintarile lul Brincoveanu, Inoeasurile lui de nemultionire # de nerlibdare, cif va educe de scum in-Relate ,Incru de Danice, mai bun de cit al Savilor, ramasera zfidarnice.Tot Ia vecinii de peste taunt( ivi lucre acest al donee Neagoe pecetile.lnelele de platra scumph, talerele, armele, medalille, ca acel frumos bande air, in delta forme, cu chipul sits partind cuca vi cu inscriptiacare fu intrebuintat ca o dovada de triidare. in anal de peire1714 Rfisaritul ii dedea numai, pentru Doamna vi Domnitele lui, cercei,salbe de aruncat pe cap, left! vi elle elemente de podoabli pe care le-amcercetat in studiul despre imbrachminte.

Deci, cind gitsim in manfistirile vt bisericile noastre, la Hurez, IsBistrifa, in Bucurevil chiar, lucrurl de la Brincoveanu, cind admiriim In-grl)irea ci care sint fficute figurile, cu care sunt crolte literele intentsstil liber, european, nu trebue s& ultam datoria de recunovtinth pe care

avem feta de mesteril harnici vi mulramiti cu pulin, cart, locuind la'island tern noastre, an contribuit ava de mull la infrumuselarea el.

Dese on se faces # cite o comandh de cadelnfle san de candeladin Brasov on din alt orav al Ardealului. Cele mai frumoase sint In C.-troceni, unde ele an fost diirulte de ctitor, $erban Cantacuzino. Literaldin ele e intocmal ca acela din alte odoare de argint pe care to glintea sInt Mettle peste mina Dach ni s'ar fi phstrat corespondenta lui Serban-Pod& en Bravovul, am avea de sigur scrisorile in care el a trebuit savorbeasch despre aceste podoabe bisericevti cei trebutau. Ba chiazevaughelii se legau ci argint la Brasov in vremea Brincoveanului, cindvechea vialfi de mfinfistire decitzuse mull. Ripidele domnevti date pe Iabiserici de Brincoveanu, de Ohiculesti (la Sf. Spirldon), lucrfiri foartefrumoase, au # ele caracterul ardelean.

Numat intr'un tirziu, arginthria toath s'a Meat In taro, # ea n'apaint atinge decit cu timpul sl name! In unele locurl frumuseta # buni-%tea vechlului lucre sfisesc.

XI.

Mestevugal Incrulsi de manuscripte en miniaturi mai nrmeazi c14Hap eirtile tiparite slat rare vi scumpe, une on necrezut de scumpe. Mh--

QI

latini,

220 Janda Rominilor in Chipurt si lcoane

aastlrea Sucevila are in citeva din aline sale minialurl de ton% 'rums-seta, foarte mid, fine sl felurite In colorile ce se intrebuinteazi. Nu lip-sesc Mc' chipurile Domntlor alituri cu scenele din Scripture. Astel, isEvanghelia &Irani de Movilesil la 1604.5, dar serfs& in Tara-Roma-neasca, se pot vedea Inca Voevozil munteni Alexandra si Mihnea Tar-citul, ceia ce arata ca ea a fost copiata infra anii 1568 si 1577. Un Ml-iropolit al Moldovet, Anastasia :;rimca, din cele doui &Wait' decenNale veacului al XVII-lea, a fost insusi un vestit caligraf si miniaturist, ststralucite lucrarl de -ale lui se pa streazi la Dragomirna, ctitoria sa dinBucovina, sau in Biblioteca din Viena, ande a ajuns maharani jefuitorilor.Chipul lui Mates -Voda, al Doamnei apol 'Mean manuscript de in lerusallia.

Dupe o indelungatil intrerupere, tiparul a inceput sa lucreze largela not, tot pentru folosul B sericii, ca si mat innainte. Tipfiriturile pornescsupt Vasile Lupu si Matei Basarab, Domni ca lunge stapinire linistita.Data aceasta, Rust, ucenici at lui Petra Movilli,Rominul instrainal, adaccu dinsil slovele cele float. Timotelu Alexandrovici a fost zetarul eelsid'intalu earn muntene din epoca nouli, Molitvenicul cimpulungean slavon,1635. Nu ni se da numele inthiului tiparitor moldovean dar el frebuie sift fost alt Rus, ca si acel Me care lieu in sill cu tot 1 rusesc, ea pers-pective de cladirl cum nu se zidiau in not, plansele sapate in lemn de InCartes! de tevaldfurd a Mitropolitului Varlaam (1643). Tiparnicii ardeleatpentru cartile romanesti erau ucenici de-al acestor strain', trecull pasteinnate, ca odinioara Cores'.

intro a frets epoca, a tipografiel moldovenesti intemetate prim anti1670 de Mitropolitul Dosoftelu, noua Uteri marunta, rotunda sl destul defrumoasa vine leftist de la Rust, data aceasta insa, nu de in cei antriliau supt obladuirea polona, el de la Rusil din Moscova. Dupii nego-lert zlidarnice cu calugarli ruteni cari-s1 aveau tipografia, destul deveche, la Lemberg, in ministlrea for stavropighiala, supusli adeci de-adreptul Patriarhiel constantinopolitane, si poste sl ea mesterii de tiparde In manastirea Unievului, Mitropolitul Moldovel adause Htera de in Pa-iriarhul Moscovel, Ioachim, si, impreuna cu dinsa, vent si orhitipograful',directerul, am zice, Vaslle Stavnitchi. Sapatorul ce I se aduse, in Iasi anRomin, Stancu Faurul. indati pull' sa tacit pecan" pentru earn an ca-}agar de in Bisericani, Mitrofan, care a fost apoi urmasul Rusulul la tipo-grafie si, in cepa, unul din ierarhil Bisericii romlinestl. Cind, la 1678.Muntenil adusera si el slova, el tocmira ca master pe un alt Muscat,Ivan. Frontispicille si figurile sint lucrate instil apusean, fall nicio lega-tura cu trecutul, si matte din ele sint foarte bone, ca evanghelistil cartelde la Bucuresti, din 1682, sau ca acea capodopera care e evanghelistulLuca din Apostolul de la 1683, iscalit Damaschin Oherbest. In acelastlimp, se lucrau la last earn grecesti cu o liters adusa din Venetia.

Astfel gist o opera bine inceputa acel calugar strain, Antim din!viral Caucasuiui, ce lug piin anti 1690 conducerea tipograffei munfene,care nu fu niciodati mat rodltoare decit in timpul lot. Om inzestrat cu.

Mestesugul in picture sl sculptur& 221

toate insusirile arlistice, Antim era un bun desemnator, al din condeiullul lesira cele mai matte din chipurile care impodobesc tipariturile mun-tene de pe Ia 1700. La Chiev se all& un manuscript cu chipurile facutede condeiul lui.

Amintirea I se mai pastry un limp et dupe ce el cazu de pe jefulmetropolitan in mintle ucigasilor, la 1716 Pe arm& insa, tipograflile dieferile noastre, care niau dat oreco suta de ant o intreaga literature, pier-duri orice vaioare artistica.

In legatura cu tiparele, sint al antimisele mat noun. Ele se tiparesepe pima, une on chiar pe matasa, pentru ca sa acopere sfinta mesa,unde ele sint numat decit de nevole cind se face ,jertfau. De jar imprejuraierg litere care cuprind de obicelu numele arhiereului ce pastoria die-cesa cind s'a sfinfit antimisul. In mijioc se infatisea,za punerea in mormtnta Mintultorului. Cel patru evanghelisti in coital'', vederi din Ierusalira,Ingeri desavirsesc tablouL

Antimisele stricate se schimbau la arhiereul de pe vremuri. In Prineipate s'a Heat chiar obicelul de a se schimba neaparat antimisele Ia*rice venire de episcop nou De acela, cele vechi sint foarie rare DinTara-Romaneasca able sa pastreaza unul de In Teodosie, MitropollialCantacuzinestilor si al Jul Constantin Brincoveanu. De pe atone!, de suptVarlaam (1680), e cel mai vechiu antImIs al Mitropoliel ardelene. Din Mol-dova nu cunoastem nimic mai vechiu decit antimisele de la episcopal deRoman Pahomie, din cel d'intatu siert al veaculul at XVIII-lea, care seafia prih cite o veche biserica din Nord-Ostul Ardealului, ,arte supus&°data Scaunului romascan.

Trebuie sa se fads' in airs!t un loc liparului de icoane. De pe sapalurtta lemn ele se intipariau pe o hirtie sugatoare, fare sa fie nevoie de un ode-varat tease. Cea mai veche pe care o cunosc se atla in colectia mea (scumIn Museul Bisericesc): ea infatiseaza pe Dumnezeu Tatal in nori, intre dotserafimi. Un cadru cu chipuri de Inger!, cu tuna el soarele, cuprinde pestra most' omenirit deo parte si de alta a arborelui cunostintil: cu inscriplieslavonft ceia co arata vechimea desemnulut se inseamnfi intr'un colt,foarte naiv, crearee Evei din coasts tut Adam; Hristos binecuvinteazape cea d'intalu femeie, care se desprinde din !Mara barbatulat adormit,pe cind de cealalta parte se vede arhanghelul Mihail, venit cu sablepentru a pedepsi pacatul. Jos in cadru se mai vede an cap cu aureolaIntre dot pestl. La margent se desfac apoi Adam sapind si Eva torcind,Innainte de a se fi imbraeat Inca. Data e de 1700. Am aflat-o in Ardentca Si allele, nedatate, de acelasi fel.

La Exposifia din Sibiiu a fost expusa si o icoana profane luerataIn acelasi chip. Ea int hipuieste pe Alexandra Marele Imparat Machido.-neon, 'care] au batut pe groznicul Poriu Indiana care, cu D[ujmn[ejzeuSay aoft, s'au inpoirivit, Iona Alexandra cu silinla 1 -au zdrobit". Se vadin ea ,popi de Ia IndilaaInpara tease lui Poriu, Cletemistra", ,Petre-

222 Istorta Romintior in Ch !purl st !cease

cerea lel Porte'. Ingratel la ingrogclune"Volvoz1 hit .Alexandra:Polo lomat, Fl Ion, Vizantle, Ant loh". Tilel e dat si in latineste, ;tin oceastliihnig ito met inseamg namele mesterei, de pe la 1680 700monLaballGblorghle, Georgics Pater.

Lucre! cusiitarilor diidea bisericilor pe la 1600 o bogifle de po-doabe pe care Met nu nio putem inchipui astazi. Catastifut cel d'inalaal miinlistirii Galata, intemelatii, in anti 1580, de Petru $chlopul, nu poetsdeal g ulmeascii: antimisele, care pomenesc numele arhiereulut cc ashriftt muse asupra grela se face jerthl rnistig, erau pe atunci, an acelesimple lipariturt pe miitasii sau abia pe ping, ca in zilele noastre, el sig.Incite bug!! de ,atlaz rosit cu stove de our "; preofil sint inciircaft depairefire st stihare din sirmil", sau fir curet cm nester's` cart slat-de mfirgritare, tine on foarte marl sl ce canafe", be foarte deseort cu obraze", adeg chipurt de sfinfl sau de ctitort, lucrate la sui-ksii de mat multe colori, ca acelea ale mut Alexandra LOpusnearta ;IDoamnet Ruxanda in zaveasa de la Slatina. Icoanele au Coate ,poale dode sirma", ale ciiror margint` sint tine ort de cea mat bug mfitag, Isursinic". Innaintea usilor alterului se !Mind dvere flicute din zarbo albasil" sau din brocart de our pe fond albastru. $1rince de Ida, adegplume lucrate cu fir atirnii in collul lcoanelor. Deasupra altarului, to-trapodul sculptat se infilsoarii in alte stove scumpe. Pe morminte se la-tied la hramuri splendide grobnice de adamasca neagg st de ursialerose. Pinze scumpe cu augrii se desfiisurii si intre stilpil cart despartUeda femeilor de biserica insist. Pretutindeni se 'rad stole rare de ceahnero$1e, de atlaz, de cutnie, de ademasg si ursinic, de pe care strfilucesesolelele, fintele de fir, florile albe de fir'. Praparile, steagurile cc vir-furl de anima, in chip de cruce, sint lucrate sl ele numal in fir, precastsint acele dog ce se piistreazii plig astizi la Atos, steaguri ale St.Oheorghe luptiitorul, cilicind balaurul in picioarele calulut sae tronind litlialstea btruinfil sale.

Dar, din aceste podoabe, foarte puftne an ajuns gni la not, inurine alitor jefurt st pagube. In rindul intalu merits a fi pomenite od6j-dlile, pistrate la miinestirea Seculut, ale marelui Mitropolit cilium,Varlaam Cel mat vechiu prapur dupe acelea din Atos e praporul cu Sf.Constantin sl Elena, lucrat in sill apusean pentru biserica tut Brinco-veanu de la Horez. Trebuie sli se fie semi $1 de faptul cA aierele si per-delete de la inceput puteau g se pistreze mat usor decit lucrurile demetal, age incit nu era nevoie sii fie inlocuite.

XIII

Picture de biserig nu e de loc in sgdere dupa 1600. Sucevifa leiIeremia Movilit, mintulta in cel d'Intitiu ant at veacului al XVII-lea, e de

XII.

Me§teaugul In picture 91 sculptor& 225

sign' cea mai frumos zugrIviti biserici bizantlia ce se poate hncbipnt:pe d'innliuntra ca ai pe din dark e un strolucit couor de chipurl cartdesfac de pe armontosul fond albestru al verziu. La celalt capat al yea-culal ai la celalt eapit de plinint rominesc, Hurezul lui Constantin Briar,coveanu a de o imbielaugare incomparabilli. Chiar et bisericula din Ova-cureati, alit de cu meatesug alcatulta, a hit Mihai Cantacuzino Donut,Co Ilea, e si un gluvaier de picture buns, in margenlle sfinte ale traditiel.

Unit dinire aceati zugravi erau In stare sa pule in rnirare 91 pestAinil venni din Apus at deprinai cu adevaratkpicturi. Del Chiaro, se-eretariul Italian al Jul Constantin Brincoveanu al at celor d'intaiu dotunnast at lei, pomeneate astlel cu laude pe un om at Cantacuzineatilor,pe in MAI. Mines de Constantin-Vodii in Venetia de unde s'a intors aamai multe copil bune de tablourt Ha liene, cel d'intSiu burster de pie-tura pen urmare.

Sliplitura in lemn se face tot mat ingrijita al mat ling. Mal toate-c.atapttezmele de odinioarii sint foarte bine !aerate. de cement hamlet,rgbdiltort si cu adevarat evlavioal. Acest meatesug se dovedeate al in altoplirti ale bisericti, in amvoane, care sint sculptate one on ca o horbota,peste care intinzindu se apol veamintul strillucitor al poleiturii, elesamfiniet; stoffi bogatil el rare, in jeturile arhiereilor ai Domnilor, care infAll-aeazi de multe or! al o matestrita siipaturfi a stemei fern, sau in mai.

Din aenorocire cele mat multe din vechile uai s'au prapadit cu desivir-'ire, Hind inliiturate ca niate buciiti de lemn mincate de carlit netreb-nice, in locul cirora ctitorii at epltropii an avut mindria de a puns art-eloase table de fier, impodobile doarli cu inttialele numelor acelor esIva. plaid. Cu alit mai scump !rebate sa ni fie un exemplar ace de de-afiviralt ca uaa de la Co Hee, o adevarata ftligrana in lemn.

Un foarte frumos jet, zvirlit acuma fn pregul unel Linde, e acel dela bisertca Subeetilor din Cimpulung, cu hramul Hastert! Fecioarei; met-feral ai-a siipat numele, care pare A fie Nicolae timplarul (Hicolat Tem. )adliogind at data de 2 Mart 1786.

SSpaturIle acestea in lemn be fac pan safe feranii. Yn acelaal fel eltai fac crucile de mormint, portile al alte lucrurl de lemn. Prin partitebistritene ale Ardentalul el nu dau numal flour' geomeirice, el saps chiarincerciirl de chipuri de °ameni al de dobitoace.

Cane urea dea soma de bogStia al puterea a cestul trims desculpturi ornamentali, poate ggsi o frumoasa dovada despre dinsul inworn bisericil Colin, lima% la inceputul-veacu:al at XVIII-lea, cu 9erpal-rile sale de flora al cu cele patru chtpuri energice, de al cam scunde,ale evangheliattlor din colturi.

Artistic cart fac asemenea lucrirl, nu mai sint deci cAlugSrlt. Sintmeaterl din lume, °ameni umili, cart n'au mlicar un nume de familie, cacare sil1 piitem deosebi unit de alto. Deci in Adar pun el in dosul ins-criptiel frumos sapate a Domnului, care inseamnii Cu numele sau intrarea

spit

224 Istoria Rominilor In Chipurl al Icoane

in btserica, saracacloasa for pisanie zugravita. Numele for de botez seeetesc, se amesteca gi se nits,

Totuat el fac o scoalA, o acoala serloasa, mare al polemic& Zu-gravil munteni strabat toata tare, impodobind pentru preturi foarte mid,eft sai ajute sa haiasca, pane al bisericile satelor departate, care seInvrednicesc de o podoabil ea total cuviincioasfi. Nu namat atita, nunumat ca ei dau teranilor nostri privellatI care 11 innalta gindul al It co-ati !alma; et tree hotarul, ajung in Ardealul plin de Romini ca si dingii.gi, unde se invoie0e a plat' vre-un cleric mai bogat, in Tinutul Sibi lulu'(Po Jana), in Tara 01 lulu!, el zugravesc frumos, ca in .tarag. Cutare ca-lugar din schiturile ardelene, cutare sateen, cutare femeie chiar, careajunge astfel azugrfivitag, !rival& de la dinsti, al astfel pane astazi traleatein Ardeal o astfel de acoala teraneasca ce porneste de la acegli vechimaleatri rafacitori at megteaug Au( bisericesc. $coala se manifests seriosla Sallatea sibliana al, al in cea mai cludata al salbatacita forma a el, isNicula, ling& Cherie, unde meateril scriu pada al stove pe care nu lepoate cell niciun om pe lume.

E folositor &a se insemne insii ca mat veche zugraveala ardeleanaaceia din vechea biserica de is Criacior. unde Inca de la 1411 era.chipuri si inscrip lil sirbeati (.rascianicaem)1

Unit din boierii nostri din veacul at XVIII-lea stiu al el sa zugra-veasca, al gramatica, tiparita la Viena, in 1804, a tut Nichifor Theotokis,are chipul scriltorului, de Scarlet Sturdza, care Meuse studil al la Lipsca.

Pentru a se face in sfiralt toata dreptatea acestor dour' veacurt dearta, Irebule sa se aminteasca de tot- frumoaseie discuri de smelt cubourul, cu vulturul, pe care Vasile Lupu, cind 41 facu Trei lerarhit, avugrija sa le comande, nu In Ardeal, credem, ci in part! mai departate aleEuropei, unde se lucre in proporlii mai marl si cu mijloace tehnice maidesaviraile. $I mat ales nu trebuie sa se vile sapatoril de pierce.

Aceatia sint acuma numai Romini. El tucreaza cadrele de 'tat ail defereati, el modeleaza ciubucele, ei pot face une on at un fel de fats& po-doaba sculpturala, din tencuiala (ca la Fundenti-Doamnel). Dar mai alesel saps pietrele de mormint, in stove cuviincioase, une on chiar dibaciaIniantuite, totdeauna desavirait proportionate a fail o sir gura gresalki inscrlere. Unele biserici bucureslene, ca Redu-Voda, MihatVoda, Negus-tori, sint captusite cu asemenea pietre, si mAcar odatA in vtata lul un omde gust trebuie sa iniature covoarele noua care le acopar pentru a-aiface insual o parere despre frumuseta tor.

XIV.

In at doilea afert al veacului trecut, aceasta inflorire a smeriteiante biserIcestt se pierde pe incetul. Dupe 1830, pe vremea influentei

1. V,zi revista magbiara ,Turul', II, p. 102,

Mesteuugul de picturtt sculpturii

ruseull, se aduserfi cu grAmada din Rusia icoane imbricate cu argint,afere de fir, odoare gi 06011, care nu silmiinau cu vechiul lucru mos-chicesc, pomenit inca innainte de 1600, ci erau un lucru prost de fabricA.V echile podoabe furs jertfite penlru aceste noutaji grosolane. Toate bi-sericile noastre sint pline de ele.

$tirbeiVodli, om tie rinduialii creutin cucernic, vol sa dreagfi ut sainfrumusejeze Wale bisericile noastre, care se jupulau ul se arulau. Se tiea el a reparat foarte mull adaug a a reparat foarte prost. Trebuindu1

pictori, act parettt bisericilor drese stilteau cu total golaut, el trimese instrtilnitate pe hut tined : Taltirescu, P. Alexandrescu yi Stiincescu.

Cel singer a raspuns autepttirilor 51 s'a intors 51 cu cunos-tintt de picture cu dor1nja de face datoria acolo unde o avea maimare: in bisericl. Mal tilrziu a inva fat pentru aceleaul scopuri ut in ace-

Apus d. Pompilian.PIctoril cel not n'au avut insa nicio cunoutiniii deplini despre

vechea noastra zugavealii, pe care o desprefulau. El au %cut pe acelemarl zidurt de reparajie chipurl strain, catolice, care n'au micar indrep-Wren ca sint frumoase. Din potrivii, unele sint groaznIce. $1 in multelebiserIci ce se cliidesc prin sate se astern fall control grozilvil matmarl. Negilsinduse meuterl Wei pentru asa ceva, siltenii din Ardeal chiarniipentru asemenea lucrari Saul ul Eyre! chiar.

Tocmirea de pictorl strain' nu &I asifel de imbraciiminli hide bise-ricilor noutt sau innoite din orauele marl sau din localithille istorice. Amalergat asifel pe rind la Francesul Lecomte de Noily, tratele archltec-falai care a meuteuagit Curtea-deArgeu, la Italianul Marchetti, care alucre! biserica Amzei, cladtis din nou intr'un stil haotic gI pretentios, dincare nu se desface niciun plan, la Danesul Exner, care a zugrivIt bise-rica `din Sinai& Nu name' din punctul de vedere al mindriei nationale,care se pare ca lipseute tocmai in acele domenii unde ea 41 are loculmai mull, astfel de intrebuintare a siratnilor e condamnabil5. 0 arta nuse Invalii in citeva luni, ea se deprinde prin tot ce vede In jurul silt', dinindepiirtafil ani al copilarlel chiar, artistul, ea se insuueute si prin cre-din% pietate si lubire, prin instincts puternice ul fine care leagi cu sten-'noun. Pentru aceuti artiuti cart able ne cunosc of nu ne pot injelege, artabizantinoromtineasca e sau o piedeca, un uablon impus, sau en sportfilcut cu uuurinin. Cind vezi Hristouii cu perul rouu, farimitat in flacartuuoare, al Jut Marchetti, mai ciudaji Inca atunci cind grele argintEtrii,!aerate la Radivon sau tine utie prin ce locuri departate, li incunjurnfaja, cind pot! descoperi la fiecare chip inriunrea artei apusene necon-topite cu trachlitle noastre sau amintirea bizantinismului grec striivechiu,infelat in fuel din manuale sau din calatorii, mat call pare rate dap&anti! fikuji cu multi uuurinja de condeir, cu simj pentru decorajie utcn simjire adev5ralki pentru aceasta lege creutinli a Rasiiritului, de pre-total romin zugrav de biserici Damian, care a lucrat pin& aeum la Ire!biserici innoite: Sf. Voevozi, Vergu $1 Cuibul-cuBarza. Pentru clnstea,ca ul pentru folosul nostru, epelurile la stretinfitate ar trebul se inceteze

si

$1

$1

d'intatu$1 real

la$1

$1


macar pentru acea parte din arta care e mai strips legal& de trecatulnostru acela umil st cinsttt, arta care impodobeste bisericile rominegti.

De curind, problema mei impicart intre Idea lul modern al fruma.sell', intre tradif tile artet apusene bisericesti si intre cerintele ortodoxieisi-a puso plctorul ardelean Octavian SmigelschL In catedrala din Sib lieel a dat lucrari de cea mat innalta valoare artistica, asa incit sa se poatilmindrt cu ele (nice neam innaintat in culture. Studil mai adinci si maistaruitoare in trecut ar apropia de stgur si mai mutt problema de solutia ei.

Picture romiineasca are pine acuma un singer name natigl dull,vrednic sa intre in Istoria artet earopene din veacul al XIX-lea: cintareful in colort at fern si feranului romin, dulcele si marele poet optimistst vesel, Nicolae Origorescu. Attila tined ritacesc insa p3 cal false, imitaharnic, se silesc sit inventeze, si intr'un anume moment stmt ca strida-infele lor nu slot prefutte de o societate indiferenta, se zice, pentru arta ;el se desgusta sau de arta lor, si o Iasi, sae de fare lor, si pleaci. °aren'ar gist un mai bun cimp de lam in acea arta bisericeasca, ce alenevole de dinsit st in care s'au indeplinit cele mai marl minuni pe carele elle lumea?

tar uncle arta lor e prea innalta si, mat ales, prea scumpli, preo lelinsusl sa site lua in mini. ca preotul Damian din &unrest!, penelul zugravului. in local atilor studii zadarnice, serainaritle noastre ar putea siIintroduce pe acesta, si sit' mai fru& inter) privinti din preotul nostracela ce trebute sa fie: omul care sa ajate si sa foloseasci satelor noastre.

Negotut In trecutul romanesc

1.

Inca din cele d'Intalu timpuri ale culturli sale, papa nu incepe chiara se impart! munca si a se Ocala' categoril sociale chapa ocupafil, un-popor face, de si intr'o masura numai foarte mica, un indoit negof. Pe41e o parte, fara a intrebuinta Inca banii, fiecare lea de In un altul ceiace-I trebule, ceia ce-I foioseste sau it educe in ispita, far, pe de alta,locultorll de la hotar sau aceia cart se string in bilciurile, iarmaroaceledin marginea fedi, schlmba pe lucruri facute de mesteri straini sau 'rindinteadevar, pe ban!, anumile produse si bogSf II care prisosec peste Ire-butnfile fedi sau nu pot eves in fall decit o trecere mai mica.

Un popor poste trill fail bilciurl, fare drumuri de negof, fara cala-torille negustorilor strain!, fara banii batufl cu numele stapinirilor apro-piate sau indepartete. Asa a fost cu unele neamuri din contlnentele matpupil fericite, pana la descoperlrea, strabaterea st inviorarea for de cakeEuropenl. Schimbul insa intre hotarele fern sau hotarele deosebitelorgrupari care lin loc de fara e o nevole fireasca, primordiala a omenirli.

Deci n'e fost limp, de clod acest pamint carpalin si dunarean elocuit de Romint sau de innaintasit lor, cind ail nu se fl facut astfel deschimburl patriarhale, prin bona invoialo. Nu trebule sa se creada insaca ele se faceau cu lucrurl de imbracaminte sau de podoaba. Pan& nus'a desfacut o etas& stapinitoare, cu obiceiuri de lux luate din stralnatate,pan& atunci oamenii din fiecare case se imbracau Cu ceia ce se lucrein ea. Din line odor fiestecarula, din fibrele cinepel si inul samanat peogoarele unuia si al altuia, femeile, care mostenisera anumite define detors, de fesut, de inflorit, Inca de la strabunii tract, pregatiau vesmintede acelea, potrivite si cu clime si cu deosebitul stmt de frumusefa atoamenilor de pe aid, care se vad :ill pe columns lut Tralan pests trupulvInjos al luptatorilor lui Decebal st aievea astral, pe ferantmea nonstri.luvaierul a lost multi vreme necunoscut Rominului de la sate, si chiar

228 lstoria Rominilor in Chipurl Icoane

salbele de banl de our n'au fost intrebulniate in toate pfirfile, ci numaiacolo unde in vecintitate au fost Turd on ae,pfitruns negustori de-alTurcilor. Dach at aruncam prIvirile asupraunel fol de zestre foarte tirdldin 1820, glisim, de spre partea mirelul, teran de pe la Buz&u: vac&cu vile', cal de ginere, cal de lucre, caruta, livada de pruni, zabun,anteriu (mode de ores), ghebh, &kWh, caldare, topor si sape, iar, despre partea miresel, don& vac!, un cal, loc de cash si de pfiraginh, IIvadade pruni, stergare de masa', mfiriimi de boranglc, o lads, perne,furl, capita's!, in mallisuria, chmasoare, iar, ca adaus de la tirg, o rochede stambil, una de samalageit si o malotea de ghermesut. NIcioniciun cercel, o bralea, o salba..$1tolusiteranii cart puteau intruchipa cuadusul celor dol soli o astfel de gospodarie, se pot privl ca bogall.

Unelteleciuoaieleu mobilele case! erau de tot puline,adech,pe de o parte, petal, masa, une on scaunul, tar, pe de alta, ceia ce tre-bule la lucrul pfimintului. Orice sateen era mester lemnar n'avea nevoiede niciun ajator pentru a tale, potrivi, clopll si chiar infrumuseta prinshpaturi, cum se pricep a face si astfizi siitenil din Oorj, dm parIlle Si-bilului, din ale Bistrifel, in de obste cei de la munte, °fern care-si au mulleceasurl de ragaz st se pot apuca de astfel de lucrurl mighloase. Topltul,turnatul, chlltul si batutul Herald nu 1-au putut deprinde bine al nostri,sau cel pufln el I-au uitat de .pe la 1250, cind Tatarii au adtis in 'erne-noastre pe Tigard, mesterli, four!i din neam in neam, deprinsi cu scin.telag inch din depfirtata for patrie asiatieh, Industanul. Unele sate is!aveau Tiganul Is indemini, cfici boierul stlipin de Tighnie 41 lass robulsh Increze si pe la oameni, in schimb pentru hranil san vreun dar deimbetichminte. Allele, care n'aveau boieri in preajma sau chiar in mij-local tor, intfebuinlau pe corturarii pribegi, cari treceau dea lungul Tinu-turilor paduroase cu satrile, chrulele, Tigancele, copiii, chitin cateii sipureed tor. $1, cu mesterul faur care lama cite o saph, cite to broasca,cite o chef e plugul era insh de lemn in cele mai vechi tImpuri, sefficea an fel de negot, dar, cum se vede, unul cu total simplu sl primitiv.

intre el, feranil trecutului celui mai adinc fhceau numai vinzarea sicumperarea de pfiminturl. Si aceasta lush nu e prea vechd, cfici la inceputfill, nepofil, strfinepolli aceluias, tat& taint' pe mostenirea lui, pe movie,pe Med a trage hotare, fiecare cit se cuvenia dupli spilaneamului, an dupe numarul casasilor. Din sat nu se ducea nimeni in altesate sau in orase, care aid nu prea erau, asa incit vinzhri intre sine anputeau sh fie. Ian strhinul nu era primit intre el prin cumpararea dephmint, ci namei prin cind insi el venia asttel prin cununiecu o fath din sat, strainul cilphta dreptul de impfirtasire is piimint atmiresei, pe cind se pare ca acash el pierdea orice drept la mosiaunui neam de care se deafAcuse prin adopfiunea aiurea. Numal de lao vreme incep a se slAbi aceste principii sf1nfite de o indelungath dating.care poste fi chiar mai veche decit alchtuirea deplinfi a neamului nostru

Atunci ins& cumpiirfitura an se face de la inceput cu bans. Pe la1900 boleril cart luau phmint de Is bolerl aid nu mai sthpinia nick),

sl

IAA,

velin

scuba,

si

si

bdtrin, luindu-si

casgtorie:

isi

Negoful in trecutul romgnesc 229

dating, ci prin boierie cineva se individualisa, le.ga dintr'o seminfiepentru a fi un Om (Mclean ban! strain!, zlofi trtifire*ti, asupra rostaluiciirora ne vom Ifirnurt indatit Chiar dupe aceia WWI n'aveau la inde-ming acest lesnicies, dar Inca foarte rar mijloc de platg, a*a de rarInca *1 vre unul din boierime bi lua mosia cu lingurt, pahare, cingitorlscumpe, cu cite un cal bun, de cfilfirie. Cind ajunserg a *11' ce e balm',pe careI vedean, dar nu.1 aveau, act toate dirlie se rgspundeau innature, el ficeau socoteala in galbenl de our *1 zloft de argint, dar pla-tten in cojoace, in vile al ogoare. Cea mai obi*nuita plea trebuie sg seft facut in capete de vita, act intro fart' bogaill 'n poiene *I cimpilgoale de locuitori, in plaluri WA stgpinitorl siguri, cart sli caute a intre-buinfa pentru sAminituri pimintul, bogifIa cea mare o formau vitele.

Negoful intern a Post de*teptat si intirit numai prin alcituirea unelbogate clase de boieri, care prin rizboale, prin cgigloril*1 prin primireade oaspeji ajunsese a cunoaste nevoile, trebuinjile *I gusturile Rgsgri-taint bizantin, ale Apusului care cuprindea in vecinitatea noastra 41 peUnguri *I pe Polon' *I adusese asifel in mijlocul simple! viefi patriarhalejerfinesti o via% noug, mai vioale, in stare sg. se schimbe *i taping pre-facerilor rgpezt pe care le educe fluctuajta inriuririlor strainfitajli.

Cit despre silent, el s'au deprins a cumpgra inteadevar *I a vindepe bard, altora decit celor ce se aflau in starea for st stiteau in pen*locita for apropiere, unmet foarte tirziu, putem zice cu deschidereaIstoriel noastre moderne. Despre aceasta schimbare a obicelurtior forcomerciale va fi vorba numal la sfir*Itul acestel expunerl.

II.

Negoful strAlnilor intr'o fare sau negoful unel ferl cu strilnil--se ive*te atunct cind in vecingtatea acelei ten incepe o viafg economicsdeosebila de a el, cind pastor! se a*eazi lingg plugart, cind orgseni se-aciuiezi in preajma slitentlor, cind me*tert prind a lucre in apropiereacelor ce vind pie!, lemne *1 alte produse ale naturil sau ale muncit ome-nesti celel ma! rudimenlare. Aceasta se intimpl& apol cind intre dot&marl izvoare de boggfle deosebitg, fie nature& fie venlig din munca°mutat, se descOlde un drum ce trece prin acea fare care ping atundnu avuse ea Inca un negof cu strginfitatea, nici, prin urmare, negus--tort strain! in ora*ele *I pe drumurile sale. inteun cas, e comerful pro -priu, tar in celalt comerful de transit.

Not nu puteam incepe cu un comerf propriu. Aceasta *I din pricinastarit noastre inse*I, cit *I a imprejurarilor in care se afla foal& vecIng-tales noastrg.

in adevgr, foarte mult& vreme, cum se intimpla aceasta la popoarele cu o civilisafie economics innapoiati, not n'am avut prisosul, care

230 Isteria Rominilor in Chipuri Icoane

se schimba, care se vinde, caresi cauta cumparatoril sau if ispiteste.N'am avut prisosul flIndca, supuindune legii firesti de a nu chellui putert.Amai matte decit trebule, nu lacram decit pentru indestularea nevoilornoastre. Dar aceste nevot eras de tot patine. Potrivit cu stares noastrade propiisire economics, pastrata de altfel pane destul de tirziu, ni Irebuia place de Ware pinea zi cu zi, haina cu oarecare podoabe,locuinla pentru a dormi vara, pentru a hiberna in limp de lama. Nu veniseInca o culture superioara pentru a deschide un vinor economiei casnicea fiecaruia st pentru a tumult! si innalla Irebuintele omenesti.

in timpul de astazi insa, rind o tare cu bogatii naturate marl, cunta fost fare indoiala fare noastra, nu poafe insilsi, prin poporul sin debastina, sa le scoalg, sa le pule in miscare, a le prelucreze, asupra else pravale, spre ea se arunca, in chip firesc, munca omeneasca ce raminesloboda de aiurea. Atunci nu era asa. Popoarele trate% multamita introdiva sl imprejurarllor politice, else de adese ori tulburate, fiecare pentrusine. Dace de la an limp intIlnim la no! strain!, Sasi si Unguri de o parte,Armen! Nemit galifieni, de alta, aceasta nu vine dintr'o pornire a forde a ill scotoci, pregakt si vinde bogatiile, ci din alte motive. Unit veniauca mesteri pentru boieri, tar alfii fineau, cum s'ar Ace, conacele, Wen-rile de oprire st improspatare a puterilor, pentru negustort cari famesdea lungul sl dea latul Domniilor romanesil negolul col mare de transit.

Din celalt punct de vedere, vecinatatea noastra a fost foarte muttlimp tot romEneascfi, o margene de Rominime mai risipita ai Mika%Jar dincolo de dinsa veniau strain! cars 'ratan totin imprejurarile noastre,sateni a aror munch* nu &idea prisos filndca n'avea niciun scop mat-innalt de urmirit. Dincolo de Nistrul Moldovel era, cafe de mai multe

pustiul tataresc, deasupra Moldovel era fare Rusilor Mid, care formese in veacul al ce e drept, un regal, dar unul de stapinireslabs, de hotare nehotarite, de culture patina, care nici n'a finut mitavreme ; din aceasta parte veniau in hotar cu Tinuturile si judefele roma-nestl, care sint cea mat veche forma de organisare a noastra, numal-rnarantl stApinitori de paminturi fare nick) Insemnatale boglifie. inArdeal n'au fost, 'Ana dupe anal 1000, decit sate de Romini sau salase,aproape %Janes% de Pecenegi de rasa turceasca; chiar Ici si colo, dupevenirea Ungurilor, nu s'a Meat o schimbare deosebitai o mullime deSeca', Ungar! din avangarda, a fost stramulata de o parte si de alta aCarpafilor moldovenestl, unde insa, flind Inferior! in civilisatie Rominilor,el an primit de la aceslia mai Wale elementele portului, mai toate datl-nile viefil si, dace n'ar ft adus de aces& legea catillica, el ar fi luat sflegea noastra si s'ar ft perdut cu total intre feranli nostri; incolo nu eraadaus nlmic able decit un Voevod in numele regelul lingeriei sl citivecasfelant augur!. Peste Dunare se mai pastreaza sirul vechilor calf'romane bizantine, de la DrisiorulSitstra Ora la Vidinul arctic( al

siostri Iau zis DJtul, der ele se mai lineau named in conclitil de tot proaste,.

5i

allele,

sl

vile,XIIIlea,

on

si

Negotul in Irecuful romAnesc 231

mai mull pentru nevoile apararii hotarului, stop pentru care si fusesera

$I de aici se vede cif de gresita a fost credinta a am if pututarea pe acest limp porturl gi orase Infloritoare, pentru desvoltarea caromsa 11 Jost dui chiar a inchela legatura cu Mesembria greceasca de pemint Marti Negre sau chiar cu nespus de departata Genova. Pe Ia 115Gan era deci nici an Galati, unde sa -vie corabii grecestl, nu era aid uaBir lad, uncle sa stea in vole hula si siguranta lvanco Rostislavovicl, pria-cipe rus, ralacit din tare lul gi Bra niclo legatura cu acea Cantle a nee-'auki sau, sl nu era nici atuncl, nici dupe 1261, cind Genovesil au inceputable a se intinde 'n Rasarit, nici pe urma un SaIntGiorgio, pe localGlurgiulul, an Calafato, care sa nusi fi schimbat numele nici pang astazLAsifel de pilrerl, pe care le mai au incil oameni cart nu mai cetesc,

se intemefaza pe documente false, pe etimologli gresite gi pe onecanostinta sau Whim a irnprejurarilor in care se frail atone! Ia

Duniirea- dejos.

Schivrbari s'au adus acestel vieti pasnice, de sigur, si multamitedar fara niclo insemnalate, able pe Ia anul 1300, innainte gi dupe aceasta

data cind se deschide an secol non. Mat mule schlmbart Ia hotareleaoastre an adus Ia not negotul de transit intre anumite peril din Europacentred, harnica in mestesuguri, st Marlin!, cu marfurIle lul rare, dewirodenti, de bumbacuri gi matasarli.

Regii unguri si-au dat semi ca o Ora !Minsk far& locuitorl des!,f Ira myna felurita sl blue indreptata, fara drumurl de negot sl orase dewestesugurl sl negustorl nu e o WI mare. Pe atuncl, cu toate necur-matele lupte din launtrul el, Germania avea un mare prisos de oatmealp regatifi pentru felurtle mai innalle de indeletnicire omeneasci, cart serevarsau deci in toale p5rtile. Mai ales insa in acele part! unde et nuputeau intimpina, ca in Franf a, cu oraseleroulte, ca in Terile-dejos, care

erau an singur urlas atelier, ca In Italia, taracetate, invatatoarea Europe(intregi in aceasta prIvinta, localnict cart indeplinian de multi vreme acelasisar tine. Indreptarea emierantilor trebuia sa fie deci, neaparat, spre Ma-rital Slavilor gI Ungurilor, in mijlocul carora eram prinsi si not.

A sifel venial din partite de la Rin ceteintregi do purtatori at cut-'aril, cart mersera gt Ong in cereal de munf I at Ardealulul, care pe urmafor se inbog5ti indata cu orase, pe cind innainte de aceasta erau aidnum& sate sl eclat!. Cu o judecata cuminie a lucrurilor, el nu se Haar&numai cilre margine. acolo unde legature cn lingerie era mat strinsa,

ci innaintara pane ciitre pasurile de catre TaraRomAneasca, stapinlia perind de Pecenegl si Cement, spot de Talari, care Irebuia sa dea pried-petal TerflRomanesti (pe la 1300) 11 al Moldovel (pe la 1360) In preajma

pasulul cu Turnul Rosu se intemele Sibilul, far in gura Branalul, Bra-

iaflIntale.

atiliadesavii,

vile


sovul, pe cind in apropiere de munfli de sus at Moldova aproape derascrucea drumurilor Mate de ape se actuasera SELO din Rodna si dinBIstrifa. Toate aceste orase, stapinitoare de trecaforl st capete de dra-muri, erau in flinfa la 1200. Li-a trebult Irma vre-o surd de ant, in cursulcarora se orinduira si la not, prin scoaterea stapinirit pagine salba-tece, condiflile viefii, pentra ca aceste cetafi shsestI sa-st poata indeplinimenirea lor, roditoare, pentru el, sI pentru not. 0 incercare a regilorlinger' de a grabl lucrurile prin aducerea in Ardealul-de los a Cava le-rilor Teuton', chemafi din Palestina, n'avu nicio lzbinda trainIca: vitejilluptatorl pentru crnce trecura, in adevar, in f era, pusera temeltile elm-pulungulul, care trateste panel astezt, dar et disparuril indata, lasind rega-litafll ungurestl care-1 gontse, o mostentre ce nu se putea pastra.

Alt =Ent al emigraftei germane spud" prin Ungaria -de -sus, undenu e ores care sa aiba inceputurtle de la acest colonist' cart pas-treaza char pe alocurea st astir', ca In Pressburg-Pojon, intrebuinf are alimbll stramosesti, si razbatu in Polonla. Si aid regli erau bucurosi deventrea unor oaspeli asa de folosttorl vertiturllor regale, care se hriiniauin mare parte din vamt. Se intimpla ca pe la jumatatea veaculut at XIV-learamasifile stapinirll rusestl, care erean o pledeca pentru mice culturesi pentru orice munch Inchegata, fur& inlaturate din Oalifia de mina maiputernIca a stapinitorilor Poloniel. Pe locul unde tirguri inthrite tea-ser& in chip pacatos in mijlocul gilcevurilor fare sfirstt, not' domni atfern cautara sa injghebe orase vrednice de acest nume. German's eranun ajutor bine vents, st prIvIlegille for fora dect intarite st intInse. Anse incepu bogafla si marirea Cracoviet si a Lembergalui san, cum liztceau at nostrl, Cracaulul sI Liovulul.

Cam pe acelasi limp, Saracinti, oslagit arabi at Sultantlor din Striasi Egipt, nimiclau regatul Armentet Mid de ling& Marea Mediterano, siblefil fugarl trecura din fare for pustilia in Insulele vecine, Cipru, Rodos,in colonttle Italiene din Levant, dar multi dintre strabatura MareaNeagra pentru a se oplost In marele oral de lucru si de mtscare alCaffet genovese. Aid sosiau negustorii galifient, strabatind stepa tata-reasca. Armen'', cart aveau de lucru cu dins(' vinzinduli produse rasa-rItene aduse prin at for de acash, fare Ispitlft une on at intovaras1 innoun provincte dephrtata a regelut Polontel: astfel se intemele st in Lem-berg o colonle de Armen', care se desvolla rapede sl capita peste pufinttmp o mare fusemnatate.

La 1261, cu ajatorul Oenovestlor cadet' imparalia de imprumut pecare Latinti, crude/it de la 1204, o incercasera In Constantinopol. Ne-guslorit foarte practict, cumpataff si lips111 da simf pentru rarboate depar-tate at marelui oras Italian nu ajutasera fare scoparl pe care de multivreme le aveau in minte. imparalla Latinilor fusese Internet/1.a mai alesmulfamIta Veneftenllor, cart -st talasera apoi o large parte in mostenireaOrecilor invinsi st cautaserii a se face domnii economic' at Rasaritulutntreg Acuma Geneva -si razbuna, st ea ante pentru sine stapinirea pe

care o smulsese de la allit.

si

si

dinsil

.

Negolul in trecutul romilnesc 233

Ca o urmare a birufnjil deci, corabille genovese pitrunsera in toateacele parts uncle se mat 'Astra st'apintrea san inriurlrea consiantinopo-Mani. Multi vreme, Bizentinil is' avusera dregaloril si easiesti prin locuridestul de departate ale Midi Negre, pita in Crimea, care 'Astra 'Anilfoarte tArziu atirnarea el de !mar Ajia Aceast6 atirnare nu-dainuise gl supt Imparatii latini. Tatar!! din Rasta luaserfi en total in sti-pinire peninsula. Acuma Genovesii se injeleseser6 cu Banal si capiitaride la dinsul dreptul de a-si face pe aceste coaste o colonie, care avucel mai mare noroc. Cu timpul, un lent de asez6r1 genovese se instalde-a lungul aceste[ frumoase Mart albaslre, unul din cele mat marldrumuri de negot cu Rasfiritul Unita Inca de pe in 1350 la Caffa.

In sfirstt, Inca o schimbare folositoare pentru negot se Lieu Inhotarele noastre. UltImele tImpuri ale vechlulut Imperiu bizantin fuseseriiname' o lupt6 necontenitii en Statul cel non intemelat la Tirnova pentruBulgari de pistorlt armful al munition Niciodati nu se:odihniserA apolarmele in acea jum6tate de veac cit jinn Imperial !attn. Cind Paleologiidin Nicela intrara in Constanlinopol, aducindinnapoi stapinirea Orecilorprin Creel, o Bulgarle obostai states in preajma Bizanfulat care se in-torsese s6 mail la el acasi. Cind Iasi dup6 1360 hegemonla turceascase statornici in Baleen!, cu toate campanille de cucerite ale Sultanilorosmanlif, se film o oarecare prlincloas6 negojulul. $i Turd! do-vedlea c6 pot impune $t pazi o pax romans`.

Sir adaugim la aceste imprejurari deplina linistire gi curalire de"Tatar' a petminturilor romanesti dintre Dunfire, Nistru Carpal!, suptmina puternIci a Domnilor Moldovel TerlI.Romanesti. Cu aceasta, leastprin 1360, se asigura pe deplin negojul rfisiirilean Meat pe aceste catmai lesnicioase decit vechiul drum slrbesc, unde pane aproape de 1500Tura urmarA rizboatele for de instipintre.

IV.

Din sehlmbul intre Europa, represintati prin Sa5ll ardeleni, prinNemjii 3I Armen(' galIjient, Levantul, ale c6rula produse sint strinse inCaffa si la Constantinopol, se crelaz6 si se intejeste vIata de negot injerile noastre.

Afar6 de intimpl6toarele schimburi intre vecinli europeni de oparte sl twin!f rAsiirlteni de alto, fleute prin pasurile noastre, Watt' a-ceasta vista, foarte puternic6, se scurge pe aceste doui drumuri, pe a-caste doaa earl marl: calea tfitlireasca al calea turceasci. In ele se vars.&o sums de afluenji, cart nu sint lipsill de insemn6tate.

In Tara-Rorniineasci, erau mat matte drumuri de acestea mirunte,spre care era Indreptat mai ales SIbIlul. Se putea merge astiel de laTurnul-Rosu, pe la popasul din Rimnic, undo Milieu episcopal care fusesestilt a pileasi Severinul, si de aid, fare alt toe unde Sail s6 poati gistclement de el tor, gate s6-1 instlinjeze ajute, se ajungea In cetateade pazi a vadulut peste Duane, la Turnu, sau Nicopola-cea-Micl, in

Resat- 'lulu!.

$1

linIste,

01

st

sl

sl sa-i

234 Istoria Rominilor in Chipuri gi Icoane

Ia la cu care se vedea peste apa largi manlna de stinci a Nicopolei, aNicopoiel turcesti, celei Mari. Trecerea Oltu lui, de pe malul drept pe cesling, se Rime pe podul cti 'unfree de in Slatina.

Demi Sib fenli cars veniau pe acest drum mic voiau ins& si atIngidrumul cel mare at Turcia gi Raseritulcici de partea aceastalalti nu seputea merge de In NicopoTe mai departe , el o luau pe Dunfire vi,dapi trecerea supt tunurile Olurglu lui, attngeau Brine, unde inca inna-inle de 1400, inci innainte de 1350, avteptau. coribtile cele marl, gale-rele venite pe Marea Neagri din deosebite leri pigine. $i uncle corliblicrestIne care mergeau la Caffa se abaleau pe la Chills, multi vremegenovesfi al ea, la acest port al guilt Dunir II. Bridle de astAzi,

pelruinele cetaliI turcevti, nu e poate tocrnai pe locul vechllcare se ridicase ava de sus de la Mama milli a unui sat de pescar1

intemelat de teranul romin Bring, Brae (cf. vi Bea iloiu, format la rindulsin din Braila).

Brasovenil, din partea tor, nu mergeau cu carele for de mirfurIpe vales Timivului, care duce printre pliduri dese gi pe cal grele la Pre-deal, ci apucau in largul sesulul, prin celalt capit al oravului de astizi,uncle era, de alminterea, Bravovul cel Vechiu, gl atingeau Rivnovul, carepentru aceasta se rldici de la un sat la insemnitate de tirgusor. De ale'drumul se desficea 'aril,' in vole pin& ce afingea de-a dreptul, Urialcio preglitire, muntele la Bran, unde se rldici de la o vreme, ca sl isLandskrone de 11110 Tilmaciul Sibi lalui, ca vl la Lotrloara vi la Turnul-Rove, un caste) de pazi asupra treclitorll. ()data ce muntele era sill-.

intre manic movile rotanzite, se ajungea In muncelele Teri' Roma-ne'''. Ca lea urma, privAlinduse in cazane sIstrecurindu-se printre innil-

apa Dimbovile1. La Ruck, sat-tirguvor, care pare intemelat de Sali,gi la Dragoslave, unde staleau vamevii Domnului, era in intaiu popessigur. De aid se mergea is cea den doua avezare siseasca pe pamintrlnostru, la Cimpulung-Langenau. La Cimpulung era o riscruce de dru-murl ; o cale de legituri, care se intrebulnleazi gl astizi, pules duce InIalomila, care parte pe malurile sale Scaunal Domniei, de pe la 1450incoace, Tirgovistea, vechiu tirg rominesc, care primise insi gf Sagi intrelocultorli sat. Ialomlia ducea insli la Plua Petrel, In Tirgul-deFloci (de

Hui) din:itrnparl, vi de aid lunirile urcau piing In Braila. Sau larivlse putea merge pe valea Buzaului pima la Sirellu, al cirui curs in-drepta tot cake marele port duniirean. Pe calea llvedem peRadocelFrumos werg'nd impolrIva lui Stefan -cel-Mare, pen anll 1470.

Urmind insii vechea ciliuzi de Is hotar, Dimbovila, se levta, pecale, in ves, unde pizia o cetate domneasca, din care s'a Meat Inca

in veacul al XVlea all Scaun de Domnie, Bucurevtil. Iar de is Bucurevlibe Ohm& se merges prin vesul, plin atuncea de pidurl, se ireceaArgevul is Calugarent, uncle Mal Vileazul a infrunlat in 1595 pe ViztrulS leen care vents asupra revedinfil Tub bucurevtene, gi de' aid se coborla

I a ace' sat al lui Giurgiu, al lul Gheorghe adecii unde s'a putut face o cetate

faculaBralle.

'Wet,

tied,

Buzau-Braila

all&

Negolul in trecutul romanesd 235

pe rind a Rominilor ai a Turcilor, dar unde, cit priveste vials de negof,an s'a paint face niciodati mai mull decit an vad, ca at Tamale!.

Cel d'intiliu din aceste drumuri era at Ballet, adeci at Levantului,at doilea era un drum turcesc de o insemnitate mai midi, in drum bul-giresc mai mull.

V.

Dr umurile moldovenesti apar cu mull mai insemnate inci de lanceput, dar in schimb ele fin mull mai pufin. De aceia, sau Juicer f I

de aceia, Moldova a intrecut cu mult principatul vecin in vremea lui$tefan-celMare al a urmasilor sit din veacul al XVI-lea pentru ca pearms, in eel urnailor, si plardi din ce in ce mai mull faii de bielauguimai mare al Teril-Rominesti.

$i aid drumul eel mare siribitea fare in lung, ai aid el se desficeade In un loc 'We() ramuri levantina al una carat turceasci.

Capital sin states in mina Nemfilor al Armenilor din cele douimarl emporli galifiene. Liovenii, locuitoril din Lemberg, mai ales, trecemtintim% cu carele for toldeauna bine incunjurate al pizite, prin ferlsoarade margine a Poculiet, unde vamesil regelui stiteau In Colomeia. Pe inSnialyn, cetate destul de puternica, se atingea apol granite Moldovei, asacum ea se ridicase in aceste Orli prin intregirile acute de Doman Mol-dovei in a dons jumitate a veacului XIV-lea. Se trecea indati peste ci-teva sate de hotar din vales Prutului In a Siretiului, al aceasti trecere seficea probabil pe la Cerniuli, care nu era ins& pe eland decit unmet unnvad pe Prat, Wei nicer un tirguaor, cit de siraciclos. Pe aceasti nouivale se intimpina &gal Siretiului, unde sateen destui clasper strimutaffdin aces Gentle care ni trimetea pe atunci numai crestini. Se ficeaun incunjur destul de mare, spre Apus, pentru a se ajunge la Suceava,nude eras mat totdeauna multe afacerl de hotirit cu Cirmuirea, undeera o Tamil noull de rispuns, unde se putea vinde destul, pe bent bunt,strain!, lul Vodi al bolerimil de Curie care-1 incunjura statornic.

Luindu-se innapol calea Siretiului, se trecea prin Roman, care sedesvollase dintr'o cetate a lui Roman Ilu. Alci ventau mirfuri ardelene,care treceau prin deposilul de venlig at Bill, asemenea cu Cimpulungulmunlean si intemelat, ca si acesta, de Sean vecini inci de In inceputulveacului al XIII-lea, al se coborau apoi firli alt popes pe apa Moldovei,La Baciin, veche creaflune ungureasci din limpet nivillrli Secullor atfoasti reaedinfa a episcopiel 'aline, sostau, tot prin Seculme, alte mirfuriardelene, care se coborlau prin Talghea al Bicaz al treceau pe In Piatra saePlaint lui Criclun, de-a lungul Bistrifel. Prin alte doui pasurl, Ohimeautsi Oituzul, alte can de-ale Ardelenilor, ale celor din Brasov, ajungeasla Trotua al, dupii popasul de aid, ele dideau viefi allui panct de peaces' drum .muntenesca, Agludul, unde apa Trotuaulni se -cars& in &retie.Apa Siretiului, la rindul el, ducea la Galati, la satul lui Gala', care n'areinsi oarecare insemnitate decit namei din veacul at XVIlea innainte.

236 Istoria Rominilor in Chipuri gi Icoane

Pan& stand, acest drum amine in adevar amuntenesc", in ceia ce pri-vegte filth' sa, cad ducea gi el la Braila.

La inceput, tine hut drama! tatarescg, piece de la Suceava, pe ocale printre dealer! care se intrebuinfeaza gl acuma, spre Botogani, undenu mai Intilnial Nemfi galifieni sau Safi nemfi, a earor ultima colonieera in Suceava, ci numai Armen', dintre acela car! nu lipsiau, de al-minterea, nici in Suceava, nici in Sheila. De In Botogant se canta valesBahluiului, care ducea la Hirlau, cu biserici gi Curl! domnegli din vremealui 5tefancelMare, apol la Cotner!, unde eras cele mai bane vinurt aleNo !dove!, gl de aid la Iasi, ling' varsarea Bahluinlui in jijia. Inca din atXIV-lea veac gi Iasi! siau avut Armeni, cu mull inainte de a ft Scaunulcel nou al Domniei. Prutul se trecea ceva mai jos, Ia vestitul vad al Tu-(ore!, si acam incepea drumul pustiu prin Tinutul de dealuri basarabean,care atingea Ia capat Tighinea (Benderul de mai tirziu), uncle !arils! Ar-men!' igi avean blserica din limpurile cele mai vechl.

Cind cu pradliciunile tataresti de pe la 1440 Irma, care mersera.Pine la Bo logani si pin& la Vas lulu, drama' tataresc se Ischimbase. Darschimbarea lgi are obit.* Inca mai de mull, °data cu fnceputul veacaluial XV-lea. Moldova capata de la Oenovest insemnala Cetate-Alba, care -siridica zidurIle Uri pareche de pnternice in preajma limanulut prin careNistrul se versa in Mare. Inca innainte de moarlea lui Mircea-cel-Mare,Alexandru-celBun, vecinul sail moldovean, lzbutise, pe de elf& parte, sa-cigtige de la Mantua cetatea Chi lid, gl ea genovesa odinioara, undeveniau corabille italiene ca sa incarce grine Inca innainte de 1360. Sail,cel puffin, Moldoventi facura pe male! sting al Minaret o cetate a lor,care arunca in umbra cetatea din ostrov a Mauled lor gi ajunse chiar ao stapini in cdrind.

Acum drumul tatarescg trebuia sa Hun aiurea decit la Tightnea,de uncle pita In Caffa se Intindea salbateca step& a Tatarllor, pe carenecontenit o strabateau cetele hofilor. Se merged mai departe printredealurile Moldovei, se atingea emir% in local unde ele slid mat invalma-gite gi ping in ziva de astazi, mat bine invegmintate de Ware, tirgul Vas-luiului. Calea se coboara apol printre Wiling de lut Supt care se scar-geau ape noroioase, la Birlad, trecind dintr'o vale de riulej decl in alta.ea din urma ducea la Siren% dect la Galati. Se pare totugi ca mai dede melt se trecea Prutul pe la Mau, unde e al doilea vad mare al a-cestui riu, pentru a ajunge de-a dreptul, fie la Chilia, cercetata de co-ral!, ca 0 in fare vecina, Braila, fie chiar dea dreptul in Mare, care sevede din cuprinsul Cetafii-Albe.

Drumul nu era, fare ludo's% lomat lesniclos. in acest baragan alBugeacului Basarabiei, lipsiau fintinile. Dar padurile pitice, care au pert!de atuncea, dadeau putinfa vinatulni gi lemne pentru focurile vesele aleserif. Oricum, era mat lesnicios gi mai placut acest drum decit indelunga'Madre prin steps in care Tatarii vinau necontenit cigtigul prazil. El aispItit dee!, firegie, pe negustorit de pretutindenl, si a imbogalit Moldova.

Negojul in trecutul romanesc 237

Nu trebuie sa ultam in sfirsit calea smug care ducea din Suceavain 011ie rasaritene ale Poloniel. Ea merges odata prin Sire Hu la Cer-awl!, dar pe urma se intrebuinla Ilnia mai scurf/ prin Dorohoiu siPostavurile polone se treceau prin Baia si Moldovita -Vama la BistritaArdealului, far prin Beau gl Trotus la Brasov.

Pentru terile noastre trecerea marilor drumuri de negof ale WWIavu mai multe urmarl. Doman se imbogafira prin vami, si politica for seresimte de aceasta. Apol negustori strain! se asezara statornic la not,eels ce s'a mai natal $i aiurea. jn sfirsit, bogajille noastre ineepind a flmai bine cunoscute de acesti calatori al afacerilor $lintereselor, ele furlcerute in strainatate, unde, prin cresterea necontenita a oraselor din apropierea noastre, era lot mai multa nevole de hrana pe care ne gasiramindemnaji s'o cautam prin ingrijirea noastre in cultuia. Al nostri, chiarqi orasenil, dar si boieril, de melte ori mai ales bolerli, deprInsera ne-gojul si incepura chlar de la sine a face oferte trimeteri. Apol negus-tort! strain! nu treceau pe la not fara sa face vinzare, si in curind se in-trodusera asifel innoirl adaugiri insemnate in imbracamintea sl impo-dobirea claselor stapinitoare, precum aceasta s'a aratat aiurea. Nu trebuiesa se uite apoi ca unele marital rasaritene se aduceau Inca de pe vre-mea lul Alexandru-cel-Bun in Suceava, deci putean sa vie sa le cum-pere mat lesne negustoril din Polonia cart se invoiau a plat! vama" devinzare, in folosul Domnului.

VI.

Regimul vamal din site timpuri n'are nick) asamanare cu acela pecare-1 intrebuinjeaza astazt popoarele. El nu e cu desavirsire asemeneaWei de in un principal la cellalt, asa incit el trebuie cercetat deosebit inMoldova si in Tara-Romarteasca, cacl in fiecare din ele s'a desfasuratsupt alte Witold sf nevoi. Trebuie sa se tie same apoi de faptul ca, pecind astazi, in acelasi sistem de taxare, o najlune a lzbutit sa capete entarif alts un altul, pe atunct sistemul de vamuire varla de la o najlecu care negujam la cealalta.

Feta de Sasil din Ardeal, alit Moldovenii, cit si Muntenli se mul-jamiau sa hotarasca'suma care se cuvine. Domnului pentru fiete articolde comerj: postav; pinza, dobitoace, peste, sped! rasaritene, ling, sau,tears, blanurt, pie!, fierarii, ba chiar pentru call de In cora, pentru callde supt calarej, pentru trecatorul pe jos: suma se socotla pentru Mol-doyen( in gro0 poloni, in florini dinari unguresti, afara de pesti, de lacarl se lua vama in nature.

Muntenil faceau socoleIlle in bard italienf si in bard rlisariteni, decart bateau si of In jara: ducall gi perperi, dar si in dinar! sau ban!. Ve-chea scutire a marfurilor ce se aduceau in Tara-Romaneasca mergeaupe calea privIlegiata a Brand, scutire intarita si la 1368, fusese plerdutade Brasovenl. Se infroduse deci sistemul general de a se lug vama

Hons.

gf

si

si

si

gt

$1

in-

238 Istoria Rominilor in Chipuri $I Icoane

dolts, la trecatoarea muntelni $i In vadul Dun& II, pentru miirfurile ne.scuttle, ce clillitorlau in strainitate, $l erau, prim urmare, In not narnal detransit. $I cele scutite la intrare platten ins in Dunire tariful fix de 31,,Mfirfurile rasaritene pliitiau leftist, end sosiau Ia Dunfire, °data, $i °dataIn iesire. Erau scuttle de vama marfurile ieftene care ventau din Ardent,puindu-se plata numai pentru postav, fieriiril $i ruled. Orice mufti iesiainsii din fall era supusii, cum s'a zis, vimil. Aceasta nu era fixa, el se'Astra vechea pretuire din cine stie ce timpuri departate,pe cind vama laDunfire era acea de trel In sail. Vital interioare se luau name! pentru peste.$i anume in Braila chiar si in dour% popasurl ale drumului brailean, Tir-coral $i Tirgovistea. 0 usurare era $i in clause ca milrfurile aduse sprevinzare vor plfill unmet jurnitate din yam& la intrare, ramiind sii se per-ceapa cealallii ca taxa pe vinzare, in momentul desfacerii.

De aid se pot trage unele principil $i constatarI, cu loath' incilcireapatriarhalii a acestor tarife muntene. Se vede Wain ca negoful cu pesteleera de o mare bogafie, $i, in adevir, cind deschidem cel d'intalu voluteat socoteillor brasovene, la anal de la inceput, 1503, gasim intre insem-nlirile vamesului tot cult cm peste pe care le aduc Saul chiar, Schell dinsuburbia romineasci a Brasovulut, sea Romini, din toate partite, de InPlies% de In Tirsor, de la Buil% din Cimpulung, din Cimpina, din Rimaic,din Tirgovlste, din Floc', din Teleajin, din Didrih, din Billie, din Oher-ghlia, din Floresti, din Arges, ba chiar din Moldova, din Trotus $i dinSuceava. Aduefitorii erau ciirausi romini, foarte multi In nunor, cumse intimpina si in Moldova, pe Raga cel german! $l armeni, cart venial'-de-a dreptul din Galifia.

Se mai vede, [arils!, ea un alt Izvor de capetenie era taxa de OK.port $i a deci calfitoritle Sailor de pe an mat pe stint al Dunitril an-elan rare.

Se vede, in at trellea rind, el se milieu acele lucruri care arenao vinzare mai restrinsli, asa incit in privinfa for se paten face o pliicerenegustorilor din fare vecinii.

51, in stirs% se constati fiinfa unor venitari deosebite, 'nate dinviimile d'inniluntru, pentra unele orasele prIvilegiate.

Sisiemul intrebuinfat de Doranii moidovent, de la Alexandru-cel-Bunpane la cliderea stSpinirli for asuga Chiliel $t Cetlifil-Albe, sistem MM.resc,moOertil, e cu mull mai precis, mai complicat $t, cred, mai folositor Vis-tieriel.Pe cind in Tara-RomaneascA, acestl negustori, oaspefl rari dincolode Milcov, erau tinuti numal a prat o Tama de hotar fixii, dot florin;de flece car de marfa, $i vfimile interioare, ramiind apol slobozi si fetace volesc cu lucrurile ce aduc, Mai ce prevfid privilegille din Moldova :

Sint fret fejuri de vfimi: vama de hotar, vama interioare, in carese poate cuprinde si taxa de cumparaturii, $i vama de edpetenie, Ia Su-.ceava. Marfa de vinzare in Moldova are dig situafie decit cea de export,$i se face deosebire demi exporful merge in Tataria san in Polonia san

Negotul in trecutul romanesc 239

In Tara-Roma:teasel. Exportul de vile collude, de of, de cal, de piel: deveverita, de vulpe, de oale, de bou, catre Polonia e supas and singureYam! la Suceava, pe cind exportul callor oprit pentru call cel bunt esupas In palm vat' pe rind. Viteie cumparate aiurea decit in Suceavaplatesc named taxa de vinzare. Vama de in Cetatea-Alba e terlata ca totalLioventlor, chiar cind ar face vinzerl mai mart catre dregfitorli tat&restl. E scuttt in intors pestele cumparat Ia Braila san in Chilia. Diligent!an dreptul la un fondaco in Suceava. Exportul in lingerie ins& e foarteimpovarat, precum sl acela de vita Ia Tatar'. La Strettu se plateste vecheavama, sl tot ass vadul de la Cernaufl, on cel de la Tufora. Strain aresi ea drepturile sale de a ft plallta. Domnul 41 reserve oprirea unor ar-ticole de export san cumpararea unor articole de Import, innaintea orient.

VII.

Marele Regot ntoldovenesc st muntean din veacul XVlea, acelacare Biala luptele si ialesni btrainflle, fu oprit, innainte si dupe anul 1500,prim incalcarlle turcesti. Invinglitoril marilor noastra stItnit catre o vial&de sine statatoare urmara, si intru cit prIveste !erne noastre, vechlle da-line ale Bizanjulut. Pe cind cereau invinsilor un What, an haracin de rag-cumparare, el se ingrIjira sa alba in minile for locartle de trecere pestsapele marginase, vadurile, unde se culegea vepilul bogat at vamilor. La1484, navalind pe neasteplate asupra lal Stefan-eel-More, cu total nepre-gattt, pentru intalasi data in vial a lui, lenicerli st galeongili lul Battled alII-lea puneau mina pe China din ostrovul Dunarii, pe cetatea cea non&din fate st pe Alba Cetate a limanalui. Cu noua ant innainte de aceasta.,

inlet) mare catostral care avu rasunet in Wale par$ile lam'', minunatacapitals a stapinirllor genovese din Crimeta, Caffa, era pentra toldeauaaplerduta, in dauna negofului Genovel s1 in dauna negojalut Watt crestine.Inca de mull, begil turcesti sau chehaielele, locotenenti at begilor depeste Dunare, stalest' Ia Turnu, in Glurgla. Severtnul fa smuts de in Un-gar' st pastrat de Turd in 1523. La 1550, vestita Braila, poarta deschlsaspre RasiirIt a TerliRomanesti, isl avea tA ea begal: vama o stringea deacum ghiumrucgIal (ghlumruc, %op,Opxtoy, commerclam, vama); un nazisavea grija pescarillor st a celorlalte venituri, care erau acum imparatesti.Inca innainte de aceasta noua incalcare, in 1538, Soliman.cel-Mare, carezvirlise de pe Scaunut Moldovel pe Rares, dusmanit sl de Polon! sl debolerll sal, innalja Ia Tighinea zidurile nouii cetall Bender, poartag.pentra a strajui asupra Nistralut san. Dintre Coate cetaille de hotar careaveau paza apelor, rimase numai HotInal Moldovenllor in mini romanestt.

Aceste ingustari ale pamintulai nostru, aceasta ratezare a intreglilei margin' e, de sigur, an mare fenomen politic. Dar el are 01 urmarleconomice, pentra Vistierla noastra, pentra negotul rostra. Vistlerla seflea cm mult mat same& prin pierderea venitulat vamilor de la o graniteintreaga, de la aceia prin care se trecea spre Rasarit. Din partea lor, negate

240 Istorla Rominilor in Chipurl st Icoane

torn strain', cart platten acum Turcllor aceste drepturi de vama, nu maiavura auintul, siguranla, indemnul de calAtoril imbogafitoare de alta data.Turcil din veacul al XIVlea erau de sigur mai bunt decit °red!, decitBulger!' si Sirbil din acest limp, mai ales cind acestialalfi vecini erauinteo vesnica lupta intre sine, Dar mai bunt pentru strain' decit vechilnostri Dorm', dust!!t pastraiort al invotelilor, omenost, gazdultori ai ne-gustorilor, nu erau nicicind. $I apol din veacul al XIVlea, cind Turcitsint Inca in epoca for de frumoasa Nitejle vi de credinfil adevArata, panein al XVI-lea chiar, e o mare deosebire in cela ce priveste fires acestuipopor. Bimini& grea intarise; biruinla usoara de mat tirziu, zilnica scur-gere spre Visfieria imparatului, spre Vistierille puternicilor a bogaliel atitorTeri, robite sau inchinate, atitor neamurl de supusi, rosesc, rugenindu-1 delux st de lane, vechtul °lel turcoman al cuceritorilor. Negustorilor li eraacum frica sa mai treaca, in Dunare si Nistru, innaintea Turculul cughiumrucul, care Ilia vama cam in stelae' fel cum o lea astazi vamesulSultanulul din Maroc, si astfel lot mai pujine se Moira carele cu marfurtcare mergeau spre apele noastre de hotar, pe numele Sasilor din Ardealsau al Armenilor, al Nemjllor din Galitla. Varna n'o mai pierdeam no',ce e dreptul, cl ace! stapinl destrabalaji sl fora credinla; dar cela cepierdeam, era intregul cistig de cultura, din trecerea aceasta a negus-torilor pe pamintul um' Domn sau al celuilalt.

VIII.

Totust st dupe aceasta no' facuriSm negol cu Rasaritul, cu toate-neaparatele pagube st nedreptlift, cu toatii vesnica nesIguran15 de la hotar.il facuram not, cu mijloacele noastre mai pujine, si astfel strain'', cartnu mai mergeau, din vecini, de-a dreptul in jars mirodenillor, a matasu-rilor, a stofelor de par de carat% a vinurilor tar', dulcI st aromile, pu-tura_cap Ala aceste marfuri de la not, cu un adaus de plata care ramineain minile noastre. Acesta a 'fost de sigur unul din cuviniele pentru ;cares'a ifitemelat la not in veacul al XVII-lea o class a negustorilor de tare,class destul de mare Is numIr, de bogata si de infloritoare.

0 parte din acest negot at nostru cu Marital era impus, sill!, ca_toate ca el nu era lipsit de fobs pentru not, chiar in aceste imprejurari.

Anume, inchinindu-ne Turcilor, luasem, neaparat, asupra noastrast indatorirea de a -i ajula cu hrana in limp de rezbolu, de a trimite,pines" noastra, 'lame e noastre de oi (Turcii desprejuiesc carnea devacs), mierea noastra, unt, brinza in taberele tor. de cite or' el le ase-zau in vecinfilatea jerilor romanesti. Hrana se trimetea pe Marea Nee-gra, in orisice limpuri, st la Constantinopol, Turcli plistrasera acestuiores situalia inzestrata cu cele mai marl privilegii pe . care o avuse invremea stapinirli grecesti. $1 supt Sultan' ca sl supt imparaill crestinl,grtja cea more se indrepta asupra Capitalei, de In sajul san foamea,de Is mullAmirea sau nemulfamirea careia, alirna pastrarea sau schim-

Negolul In trecutul romfinesc 241

bares celor mat innalfi dregfitori vt chiar soarta strAlucitului stAptinitorcare, domnind peste pdoui lumi', era linsA robul Job! toe sill fArigrA-dent. Tot ava de mull Wilma el de lenicerit ce-1 incunjurau, °etasi binekiln!!! Sosirea galloanelor cu hranA era si acum sup! Turd un lucrutot asa de mare, tot ava de nerabdAtor asteplat si de plan de urmitri cavi in timpurile bizantine. La anumite soroace din an, bine cunoscute detoll sl care nu se puteau zabovi fall cele mai strasnice urmAri, trebulausii rasara din zerea Marti corlibille cu griul, cu berbecii, cu mierea Mol-dove! Si 'Peril-Romfinesti. De cu vreme, gelepi, mAcelari, Musulmani saudese ori, crestini, Slav!, Armen!, °rect, mai ales Oreci, mergeau pe Inaline, pe Ia perdelele 01 oddlle de ol, si scriau cit se putea vinde din ele,invoindu -se cu pastorti sau cu boieril ce aveau turmele, pentru trimetereafor !Mean loc silut, de unde le porniau apoi clobanit Turcilor. De celemai multe ori, Domnul, care avea datorit faffi de ImparAlle, vindea onece I se cuveniau din dijrnii, din asanumita gaftind a oilor, gelepilorTarigradului, cart veniau apoi Eta le strAngli din toate locurile, Sau, tetras',avind nevole de ban! pentru nevoile sale la Poarta, Domnul imprumutade la acesti gelepi, °amen! cart aveau in totdeauna pungile co aspri, cubard alb!, la indeminii, si-i 'Asa apol sail string& datoria in capete deturmli. Gelepli erau bun!-bucurosi de Bette! de invola15, care II aduceao frumoastt dobindit, vii el se !ndesau la imprumutat cind un Domn puneape oamenil sal din Constantinopol s &! caste ban!. Multi dintre dins(' eraumat totdeauna datornicil Voevozilor ce se urmau in Scaunele Domnielromenesti, vi, dupil cell trlmeteau sau ist duceau marfa vie Ia Constan-tinopol sl primiau plata de la Vistieria imparAteasca, et se intorceau inpreajma Domnului, pindinduI de aproape, ea nu cumva sit treaci, insocotelile vi masurile hi de om foarte strimiorat, asupra datorlei pe careo avea Wit de dinsil. Grin! nostru mergea dese or!, pe ascuns sau pe WA,cu allrea mfirturisita vi nemArturisita a Domnului si a dregAtorilor NI, stpeste alte granite, der oile de vinzare, din soiurile cautate mai mull de Turd,araman vi chivirgic, treceau cu toatele pe drumul cel mare ce ducea Inporturile de Incarcare: Galafil Moldovei el Braila Teri!-Romitnesti. $Isitul vitelor marl, pastrama bung pentru rAzboaiele lungi se cereau.

Call nostri erau cerull si pentru oastea stA pinilor, in rindul intAlude catre Turci: saul si grAsimea din oase, ferv4u1 slujiau mai mull Inungerea corAblilor din flota impfirAteasca. DacA se exportau inteacolovi bat, era mai mull pentru nevoile crestinilor din Capitals turceasca.Cele mai multe din lemnele care treceau hotarul, mergeau at ele in cell-file turcesti ce se innalfau on se dregeau prin vecinotate, mu ele emu1ncarcate pe galls:pane vi duse la Constantinopol, unde se intrebuin taupentru duraiea corabiilor, pentru di:Wire& palatelor impArAtesti vi allorzidirt tactile din porunca si cu chelluiala Sultanului. Din ocnele noastrepiece, atuncl ca si mai tirziu, mai toatA sarea de care aveau trebuinfitprovinciile vecine ale Imparilfiel, cid pe pamintul turcesc din Europenu se mat culegea altA sare declt sarea din Wile de Ia Anchialos, undele stringea pentru aceasta, din cele mat vecht timpurl, ape MArit Negre.

242 Istoria Rominilor in Chipurl §1 Icoane

Si se mai adaoge necontenita cerere a Turcilor de a li se trimete ceardpentru luminfirt curate In multele Inciipert alp Sera lulu!, mare cit o lame,In casele ocrolifilor Porn! si in atitea moschel imparlitesti, si pie! pentrutrebuinfa ostirilor mai ales. Sa Iltra, care se culegea pe In Soroca, era alea inserted intre furniturile militare neplatIte.

Aceste cererl nu erau fficute insa Orli in veacul at XVIII-lea MIa se pane in vedere Domnului sau, prin el, vinzlitorilor, ca Poarta infe-lege si pliteasci, de si Vara niclun fel de negustorle, cu un pret fix,care nu era prea mare. Unele furnituri venite de la Domnie Tor ft Posttrecute in same haractulut sau a datorlilor fedi fait' de Imp& title. Abu-surile nu puleau sfi lipseascii, dar niciodatei in epoca pe care o avemscum in vedere, ele n'au adus stabilirea unel norme abusive, anal prin-clpiu de despolere. Anumite imprejuriirl ce nu se puteau inlatura anadus in veacul at XVIII-lea, in dauna noastri vfiditii, o air& stare delucrurl, care se cuvine a ft added deosebit.

IX.

Ramineau insfi destule articole §I pentru negoful cu strfilnStatea.Ele se indreptau din Tara-Rorngneasca spre Ardeal, uncle inchidereapasurllor, din partea vre-unul Domn supfirat pentru adfipostirea de pd..beg( sau pentru altii jignire, era privity ca o mare pagubii, intru inllitu-ranee cfireia se cheltutau cele mai marl silinfl. Ardealul a trait ca tarsdeosebila, cu principit el supt suzeranitate turceasca, /Anil la sfirsitulveacului al XVIIlea, sl, Ora atunci, Sa§ii, de si sing' ca larnicie atsi avere, au tot cerut de la vecinii munteni acele produse pe care Turd!nu puneau mina innaintea orlcui allele. Bo fedi din Oltenia trimetean ch.'dud Intregi de porci, pe cart-I ingriisau in mantle 'Adm.' de stejar de inmunte, care s'au Mat de atuncea, *I cu bard' cistigall astfel, de pe acesti.rtmotart, pe cart-i hiudau ca sint apt de grant, tacit nlci nu se mai potLinea pe plcioare, el ist acoperiau §I trebuinfile de gospodarle si chellu./elite luxulut, care incepea sii se iveasca, Negustorl de porci in foartemale mfisurli erau toll bolerit marl din Tara Oltului, si chiar unit dinireat Munteniel propriu-zise: Stinbell, Balenit $. a. Lana era mai ales foarte.autata, $l toate fabricile sliae§ti din lava vecinfi lucrau en line ce veniadin principatul muntean sau §i din pantile duniiirene ale Bulgariel,mat alesdin Tinutul Vidinulut. FIgenft, Romini, Bulged, rilscollau toate vane $lintrau in vorbit cu pfistoril pentru a cumplira With, pe care erau datorisa le educe indatfi dupe tuns la locul pe care-1 hotArise agentul. Mullmat pufin se cautan vitele albe, care se aduceau mai ales din Moldova,sau olle, din care Muntenia n'aveau niciodata un mare prisos; trimete-elle de piel nelucrate nu se intimpinfi nici ele tocmai des. Din potrivii,era foarte mull cerut sl destul de bine plant un all articol: vinurile. Villeloieresti eras multe, cu toate ca rodul for nu era destul de prefuit. Du-mitrachl Bibescu, fatal lul Bibescu -Vodel si at lui Stirbel-Vodli, se mini-cind I se spuse in Ardeal a vinul acela bun pe care I-a Whit la o mass de

Nego ful fn trecutul romanesc 243

.cInste, e yin de Dragavant, dar, ce e dreptul, pests citiva ant el sadlseen vita tot plimintul ce avea pe dealurlle vilcene si vindea bine in Ardealwinurile sale de Dragavanl, pe care le laude spuind ca cane le cunoavteodala, nu poate Eta nu mat intrebe de dinsele.

Parka foarte tirztu, carafe cu pefte din WI an sosit zilnic in Brasovst in Sibilu cu carausl munleni sau Romini din posesille acestor cetati.

Cu alti vecini Muntenit n'au incercat legaturl de negot, Totu 11 separe ca de in dinsii yenta acea buns ceard romaneasca de care se foto--clan Venellenii, pane ce Imperiul vecin at Germaniel opri trecerea acestei/aril, de care si el avea nevole, pan& la departata republica Italian&

innainte de Coate, Moldovenli facean negot cu boll, ale caror cirez1ecoperlau din primavara Vilna in toamna intinsele si grasele pasunt alepoienilor al vailor. Alexandru-Voda Lapusneanu platia Ardelenilor cum-paraturile sale trimetindu-li bol de vinzare. El era st un mare negustor de

pore, el se supiira cind rimatorli lul nu se puteau vinde la Bistrita arde--lean& decit cu Ire! galbeni parechea. Dar niciodata vinzarea de porcln'a fost o ramura insemnat6 a negotulul moldovenesc, care se razimamai ales pe trimeterea vitelor albe. Se desfaceau destule, si in Ardeal sefaceau asociatiOntre Sasil de acolo si Ungurl de prin orasele Moldovel;pe la 1547 asifel de tovarest puteau cumpara in aceasta far& capul devita cu 5 florin' sl de sigur ca, vinzindu-I in Ardeal, el scotean un cistigfrumos.

Cel mai multi bot nu se trimeteau lima Wei in Brasov, old la BIs-trite ardeleana. Negustorl moldoveni se duceau In Polonia vecina, sauegustorl din Polonia widen 31 cumpere in tare. La bilciul din Lembergsoslau astfel cm bol de vinzare, la 1557, negustorli moldoveni Andreico,Tome Stiglet, Romascu sl Manes din Suceava, Hagiadur Armeanul din.Botosani, Avram Sirzinca din Iasi, Giurgea din Siretiu. Cirezile lreceaumai mull pe la Hotin, unde era vama cea mare. Values!i erau une on

alte orl insa °red adevarati, °reel Italianisall, din posesille vene-Ragusani de la Marea Adriatic& Oameni bogati, el fa ceau de multe

ori vl negot pe sedma for, sl, pe la 1560, Nicoara, vamesul din Hotin,vindea bol in Polonia peniru suma de 418 ughl sau galbeni ungurevii deaur. $1 la iarmarocul de la Sniatyn venlau cumparatori polonl peniru boi-moidovenestf, din acea rasa veche care se socolla pe atuncea mai pre--sus decit rasele straine. De cele mat multe ors, negustorul cel mai mareera Voevodul insusi, si vamesul nu era decit un agent al salt. In 1560,Lapusneanu, care n'a fost numal un cumplit titan, ci al un negustor pr1-.ceput si harnic, negocta cu un Venetian, Iosif de'Franciscl, care trime--seie a i se cauta bob in Moldova. Domnul se invoia cu bucurie la acestplan, sl cerea ca jumfitate din plata sa i se dea in galbeni unguresti, in.vghl de eel bunt, tar cealalta jumatate sa se fedi In catifea cm floe deaur, maiasa rosie paroasa, damasc, atlaz si alifel de matilsaril si poste-vurl, precum ecarlata, grenata, slammel care se educes si din Ardeal,postav de Londra, postav de Bergamo'. $1 pang astazi se 'lila in Archt-vele din Venetia o scrisoare slavona a Jul Alexandru-Voda prIvItoare In

Romini,.fiene,

244 Istoria Rominllor In Chipuri Icoane

afacerile de negot pe care le urmaria Oa in locuri atm de departate,.dar 0I aaa de bine canoscute tuturor pe acea vreme.

Boll din Moldova nu se intrebuinfau numal pentru hrana locultorllordin multele oraae inflorito are ale Po loniel; negustoril din aceasta faraSI duceau mai departe, in Silesia sau la Danzig, de unde-i luau corablienglese. In vederea unul negot direct cu Moldova, vent prin aceasta,fara la 1586 un agent engles, Austell, care, venind din Constantinopol.trecu, prin Polonia al Germania, spre portal Hamburg. Peste dot ant,Petra Schlopul, Domn moldovenesc, dadea o carte de trecere al aaezaresupuallor englesi, adresindo lui Harebone, ambasadorul de curind aaezatla Constantinopol al reginel Elisabeta.

Exportul de of al de lira din aceasta Lard se va ft facut tot InPolonia, dar in masura mica. Piet se vindeau Irma destule la oraaenii,din Sniatyn al Lemberg. Cali moldoveneati, cu car' el -a purtat razboalele$tefancel-Mare, erau. de sigur, cunoscull de vecini, dar pine la o vreme-Domnil neatirnati, apol stapinii turd vor fi oprit cu asprime vinzarea forIn strainatate. Abia la inceputul veaculul al XVII-lea, vedem pe patriclanutvenetian Paul Minio, care fines pe fata lui Petru-Voda Schlopul al carecalatorise in Moldova, propuind a se campfire cal de aceatia pentru ca-valeria Italians dalmatina a Republicel gi a se trimete prin VidinBosnia, cafe de cinsprezece zile, la Spalato, pe coasta Adriaticel. Vinurimoldovenesti leftene treceau in Polonia.

In sfirait, in veacul al XVIIlea mficar, nail tooled cart aveau intinsepaduri pe moatile for al nu puteau vinde in strainatate lemnele, ardeaacopacil gl vindeau potagul din cenuaa lor, care se cauta, foartemult In Polonia.

Nu trebuie sa se uite apol acel negot al cazaclillor, cart duceau.In tare Muscalilor N Cazacilor virtu' aduceau de acolo, pentru Domn,pentru bolerime 01 pentru Turd, blanurl de samur dint! de peffe, fildea,.adus de caravanele Ask'.

X.

Numarul Orecilor aaezati in principate Intre 1500 N 1600 nu era,fara sa se poata alatura ins& cu acel care se intilneate ceva mab

tarziu. Acealla nu erau Irma decit inlet) mica masuri dregatori ens-Did al Domnulul oN cleric'. El se fineau cu negolul.

Acest negot nu urmaria, ca al gelepilor, al seignior sau pastor'.ce stringeau turmele, at beglicgillor, cart cantata furniturile de bellic, alcapanitilor, pe cart -1 trlmetee capanul', tirgul imparatesc din Constan-tinopol. al casapilor veniti de la capetenia macelarlior farigraded, Casap-Baaa, nu urmaria dee, produsele Jeri'. El nu se harden at imboglifiannisi din camata pe care de cele mai multe on o faceau acela.for era acela al aducatorlior de marfuri rasaritene pe care le desfaceaupe Is boleri, mergind din easy In case, ca la Constantinopol prin sera-

sl

st st

fares!,

st

sl

mIc,sl

Rostut

Negoful in irecutul romanesc 24S

4 tulle paternicilor, sau pe care le expuneau in prAvAlille de pe la hanurl;dar unit duceau aceste marine el pesle hotar.

Negustori 'recall prin Tara-Romilneasa, unde ni InvAfaser6 limba,*e asezar6 astfel pe incetul in Wale orasele si tirgurile, marl el mid, aleArdealulul. II gAsim in Brasov, la Sibliu mai Wahl, al OM la Tokaj, pemale! Tisel. Inca de la 1636, Oheorghe Rakoczy,principele Ardealului, unbun gospodar, II dAdu un prIvilegiu, fAcind din el o Companie, care-slavea birul el hotArit, cirmuirea el deosebit6 prim dregAtori alesi, agenfilel anume pentru stringerea birulul datorlt Cirmuirli. Ramurile Compa-*lei grecestl se tot Inmulfira; pe lingA Grecii, Bulgarili Sirbil, Armed(de la inceput se adauser6 de la o bucati de vreme Rdminl de dincolosau de dincoace, si acestia ajunserA a romanisa pe incetul mAcar uneledin Campanii, mulfamiiii s! multelor legAturt ziinice cu elemental romA-mese din Ardeal si cu Tinuturile principatulul muntean. Pe urma acestorgrupAri de negustori an rAmas alor nostrl din Ardeal biserfel frumoase,marl, bine lnzestrate cu Wale cele ce trebute pentru slujba, 'precum atelemente orfisenesti care as fost de cel mai mare fobs dezvoltAril nea-mini romAnesc In acele Orli.

Prin acesti oament cApAlau Casele de negot din Ardeal el cele dinEuropa care stAteau In legAturA cu dInsele bumbecul din ce in ce.mai folositor, tesAturt din ,,Turciam st mirodenille, care nu erau maipufin cAutate decit in evul media. Un articol de corner! foarte insemnatcare se c5pAta pe aceastil cale, slut cOrdovanele, Odle lucrate In RAsArlt.dup6 define Arabilor din Cordova.

Acesti Greci erau venIft mat mull din Macedonia el pfirfile vecineau dinsa.

RI.

Tara-RomfineascA mat avea Ins6 de In un limp al alfi negustorl demarfA "turceascfig, pe Chiprovicenil vent!! din Bulgaria, din orAselul Chi-proves sau Ciprovet in Baleen!, si din unele sate vecine, nude loculloril eraucistigail la catolicism. Pe la 1688 eel mai multi WM fugla de frlca Tar-cilor aid la nol al apol In Ardeal, la Alvin% unde el se pierdur6 Wirecompanistil' romanisafi. Unit dintre Oreclig de la Deva sl BAlgradulArdealulut (AlbaIulia) sint dintre acesti Chiproviceni fugarl cart snailInca de in inceput foarte bine romaneste. Eamilitle Parcevici, Pelacevicl,care elau Inscris numele In analele mislunilor catolice sau in istoria mo-tiarchiel vecine, se coboar6 dintre frunteali de-al Bulgarilor acestora.

In Moldova patrunser6 alfII, a cfiror patrie erau stApintrile vene-Ilene din RasArlt, ;I mat ales marea InsulA a Crete!. CunoscAtori de Ha-lieneste, deprinsl en felul de train din Europa latini, ocrotifi de un Caverncare nu pierdea niciodatA din vedere interesele de negot ale cetAfenilorat supuslior all, acesti Cretans prIcepull si Indriiznefi area de o potriva(masa In dinsil In Iasi, in Suceava, In Lemberg el In alte centre negus4oresti ale Poloniel. Unit dintre dingll ajunserl In o mare InsemnAtate.

246 Istoria Rominilor In ChIpurl al Icoane

Astfel Constantin Corn tact a fost pe rind Tarawa lui Alexandra Lapna-neanu al al regelut Poloniel, In slefba chute mur1,1fisind fairna unul ade--drat ,patrician ", bogat al puternic. Lin Vevelli, Constantin sau loan-Baptist, fa dregAtor al sfetnic de cfipetenie pe lingfi Domnil moldoventde limbfi greceascA de la inceputul veacului al XVII-lea. Pe un limp cind oMarla Amirall din Rodos ajungea Doamna Jul Petra $chlopul, unul din,urmavil acestula, lancu-Vodit Sasul, se casfitorl cu Orecoalca Maria,vficluva unui Anton lu, vi feta acestul Antoniu lufi pe Orecul Calacalo.Co Ionia din Lemberg a Cretanilor greco-itallent cart fficeau negof CuRfisaritul prin Moldova, aducind Apusenilor pe aceasta cale yin din insuleal stofe, postavuri orientate, era bine cunoscul5, vt avem o multime devile privitoare la vista el prin anti 1600.

XII.

De cind amindoug terile noastre cfizuserfi in atirnarea Turciloi al nts,mai eras socotite de vecint ca niste State care pot lua de sine hotAri-rile privitoare la vied& tor, nu se mat inchelau tratate de co mert cu din-sele, nu se mai cereau de la Rominif nostri privilegil comerciale, de cares'ar fi folosit numal an numfir de ski-tint cu mutt mat restrins decd odl-nioarfi. Nici 'nicer lui Bogdan Orbul sau lui Petra Rarev nu i -au cerut'negustorli din Lemberg, cei mat interesati la aceasta, o intfirire a +echilordrepturi pe care le aveau la not, mai ales in Moldova, supuall regelutPoloniel. Sean din Ardeal, pe de alifi parte, nu mat erau acum oameniiregelul lingerie', el al unul principe ardelean, al el inchinat Turcilor, $s-

care n'avea prin urmare decit trecerea sa personals pe lingfi pnternicitdin Constantinopol.

Practice, nevolle zilnice, intelegerl nescrise safe mid invoiell pier-duie vor fl adus pe incetul schimbfiri in regimel vernal la care eras supustin amindoug principalele negustorli venift de peste hotar. In cea mai mareparte, rfimineau Ina, pe hirtie, vechile clause, ce se stramutau dintr'o.condicii domneasa in alta, dintr'un calastif in acela care-I lua locuLCind se fficea o schimbare mfirturisitii vi pus& in =is, nu se mat intrebavecinul al nu se negocia an nou tratat, ci ajangea o mfisurfi a cirmuito-rului moldovean at muntean, impoiriva careia, ce e dreptul, cn mat mull&sau mat putinfi lzbindli, se putea plinge cineva la Poartfi. Cind se incheiavre-o inuoialfi cu vecinii, aceasta avea in vedere vre -un scop politic revo-luflonar sau cuprindea numal prevederi cu privire la asigurarea hotarelor.

Avem /artful uamal al lui Constantin Brincoveanu, dat in 1691. Elise deosebevte de vechile privilegil prin acela ca are un caracter general,valabIl de o potrivfi pentra localnicl al pentru strain(' din (nice parte.Taxa, hotfiritfi totdeauna in ban!, se socolia pe unitatea de marffi : u*lap', ,o coma", ,o vidrfi, pemasura de capacitate pentru licvide, copal,butea (numai de yin), pentru grine pe jerdeld, care se intrebuInta pretu-tindeni in Ardealtd vecin, pentru ceara singurfi pe masura pe greutateturceasa a oat sea ocalei, tar pentru Coate celelalte de povard, pet

Negotul in irecutul romfinesc 247

vechiul tucincfirciitura de cal' a Turcilor, analog& cu. acel summosau sommo dupii care socollas Genovesil in coloniile for orientate,si in legaturti de sigur cu vre-o veche imitate de pretnire bizantinfi.Unele poverl sint mumble chip& merle ce cuprind, allele insil dupgoriginea unel marfa ce nu se numesie: astfel se prevede vama pen-tru poverl de Persia san de Agem, pentru poveri de Tarigrad, deAdrianopol san de Odrilu, de Brusa, de Sofia, de Tirnova, deVenetia $l de Rumele sau de Rumelia ; poate ca e vorba de marl&amestecati, venind din aceste locuri. Tura vor ft Impus a nu se socollmarfa lair decit dupg greutate, pe cind marfa ardeleang marfa europe-neascel era prefulta chip& nature el. F5rii niclo rindulati se insira astfeldeosebitele articole, asa inch dupi copurile" de rachin sI de uleiu vine,lupul, adea pielea de lup, apoi poverile de ,ierbe de dohtoril", de ros-cove, de °fel, de spun sl de brinzii 1. Unele vfimi, ca pentru ,omul attires,si ,omul pedestru", amintesc puncte din tratatele cu Ardelenil in veaculat XIVlea si al XV-lea.

XIII

Yu aceste imprejuarl se alattui la not o class de negustori romint-Sfi inceram reconstitul, pe cit se poate, fisionomia asa cum se WS.liseazfi la sfirsitul veacului al XVII-lea, inaintea amestecului celul mare atmarfarilor gl negustorilor europeni, innainte de deschiderea, sau incer-carea racer, a marilor drumurl de negot moderne.

Orasele slisestl din Ardeal, cele nemtesti din Ungaria-deSus si dinPolonia s'au bucurat de la inceput de o autonomies asigurata prin privi-legit regale. Aceasta pentru ca acolo regele a adus din strainitatea depfir-tat& pe colonist!. La not insA, colonist!t s'au strIns cind $i cum an vrutgI Domnia I-a gfisit asezati de mai multi vreme, infratiti cu localnIcil cese strinseseri in jurul for 0, mai mutt decit pe jumrttate, desnationalisati.Nu mai putea ft vorba de privllegii cumpiinite gt alatulte la Curte; $i inviala orgseneasci, trecutul pistrat numal drepturile sale, dating aAmes in putere.

Astfel orasele an trait si mat departe cu Sfatul for de cetatent alesi,avind in frunte pe unul feet din mijiocul Sfatului. In Moldova, unde ainvins norma german& din Gantlet si dreptul german zis de Magdeburg,sistemul magdeburges de organisare si conducere a oraselor, capeteniase chema so/fuz (Schuliheiss), san, ca la Polon!, Doll, tar membrii Sfatuluierau ptrgari (Burger), unit inland ft intitulall ,pirgarl marl'. Holfiririle seluau sl mariurille se dlideau si in numele ,oamenllor bunt', ,negustori slfirgover. In TaraRomSneascfi, in local soltuzului se aflfi, dupfi modesfiseascii, un judet (Richter) §i un numar de pirgarl tot doisprezece.

V. tariful in Sludii doc., V, pp. 364-7, in aceleasi, XII, pp. 12-7.Mutt timp, Archive din Iasi a anuntat in zadar tiparirea tariftEui vamal de suptBrincoveanu, nu stink dupe ce copie.

a-I

sta

vi

248 Istoria Rominilor in Chiparl al Icoane

Mot fostil judell sten in acte in acelasl rind cn judejul care cirmuleate.NIcinnul din acestf dregatorl nu e meater man boler san lucrator depamint. aTeranlig cart sint in satele din margine nu pot 0 cuprinai in oraa:age se intimpla cu eel din satul Saseatl in apropierea Birladului. Preotitfac pane ins& din comuna oraaanului"-negustor. Pircalabul, care e co-mandantul orasulut intarit, marele-vataf at Tinutulut, ureadnicul sau namest-nicul, care infaiiseaza pnterea civlia. Vornicli, cart area drepturile deproprietate ale Domniei sau ale vre until boier. vameail domneatl, isprav-n icli pentru vreo delegate in acel loc, plvnicerit int Voda la Cotnarl,acela se afla pe lingo ores, dar n'au a face co lesatura hit veche, intima.

De la oraae, supt pecetea for cn stems at inscriplie, de matte ortaaa de stingaciu imitate dupa cea veche, incit nu se infelege nimic, nis'au pastrat numai marturii in afacert de vinzare san de schimb san dejudecata al cite o scrisoare indreptata totdeauna numal catre alte ()rase,din strainat ata: Bistrila Ardealulut, Braaovul, Lembergul. Dar rosin! Sf a-turilor ora aeneati nu era numal acesta.

Ele pastran un catastif al tirgulul", in care se insemnau toate schlm-bailie de proprietate, in care se treceau poate actele de vinzare intregioal chiar zapisele de datorie. Ele se ingrijtau de iinerea bIlciurilor. a ler-maroacelor, care erau izvorul de bogatie cel mat insemnat at °repaint alale caror data al loc nu se puteau schimba de la o vreme fail o invotredin partea Domniei. Ele cnlegeau poate anumite gloabe de la aceia cartcalcan orinduielile oraaulul sau ale bilciulul. In apararea cetaill ele vorfl avut faro indoiala vreun amestec indfitinat. In slirait, Sfatul al cape.tenla orasului luau masurile de trebuinia pentru a se stringe de la ora-aenii-negustori suma ce se datoria Domniei. Prin grip' for se indepliniaual unele indatoriri feta de Domn, precum era la last aceia de a se schimbaatifla ban! de lot feint ce veniau la Vistierle, in banl bunt, nol, de cartavea nevote stapinitorul pentru plafile sale.

De la o vreme insa, se pare ca meateaugarli, units in froth! sau bresle,asemenea corporafillor din Apus, cn bisericile for, cu hramurlle for, cnUMWi san staroqIii lor, purtind un nume imprumutat din Polonia, an totciatigat prig numarul for teren faili de negustorl, cart se tot imputinan.Astfel in veacul at XVIII-lead, Sfatul cel vechin at negustorilor pierde necon-tenit din insemnatatea sa al chiar dispare in cele mat multe orase, pe cindbreasla, cu starostele in frunte, pastreazti pentra dinsa intregul rost al vieilloil genesti.

La aceasta a ajutat mutt al inheres negustorilor strain!, ventfl Inanumite condliii, in sinul vechlului oraa privilegiat. Ei erau organisail dela inceput in breasla. Asa s'a inlimplat cu Armenli din Suceava, mailaveau aoltuzul deosebit, al cu Chiprovicenit bulgart ; aaa s'a facut al cnBraaovenil, cu acel Romin! din Schei, loan caraual al lucratori de pamint.cart, deprinzind negolul de in Companisti al neincapind in strimtoareaprivilegillor de aces& de la el, venlan sa se aaeze dincoace, in Bum-

Negotul in trecutul romanesc 249

rent! et in deosebite crane ale full. El n'au nimic a face cu organisarealocalnicilor, ci stau deosebiti de dinnil ca breasla, cu staroste, cu Tata%ea scutiri ni ocrotirl.

El n'aveau niciuna din sarcinile negustorilor de fag, care erau inTara Romaneasca : fumoritul pravalillor, cotdritul bufilor, schimbul el im-crumutul catre Vistierieanternuturile", oranturile peniru oaspelil turd,.podinile, pentru finerea stradelor in stare bung, pentru facutul el dresulpodurilor, veniturile Sfatului, pocloanele de covoare, blau,, pahare aleclregatorilor nt boierilor.

In Moldova, mice circiumi are de plant camena camanarilor, pen-tru yin, cuparului cuparitul, pentru cupe, bezmenul pentru ch rla case!,bourul peniru pecetea ce se pune pe bull, braninlea pentru local case!,local agesc pentru rasplatirea Agai, prefect de polifie.

La Galati negustoril dau in 1683, pe linga birul for invoit, basilsaulut, peniru sant cerut de Turd de la Domnie, bad! mezeiglului, adecaai mini ce are poste cu Constantinopolea, el elle napantl".

Astfel in acest veac negustorii romini ramin numai o breasla intrematte allele, o clash a ruptafilor, cart au erupt" o invoialli cu Vistleria,el intre ruptani el breslasi el sint cei mai putini fericifl, Hind "de tetra'.

Primirea modelor farces% hike care era si o asemenea impartirea menterilor ca el a negustorllor in esnafuri, cu anumite rolurl in parazileCapitate!, a inriurit ni ea la aceasta ingustare de situalle a negustorilornontri el la sfarim area total& a vechilor asezaminte.

XIV.

Negustorli din elle timpuri se pot impart, In negustorl drum!' elanezaft. Cel d'intalu erau mutt mat multi decit cel deal doilea. El venial'cu carale, se adapositau in curtea hanulul cu multe cerdace, care incun.Jura manfistirea seu biserica de la careni lea numele el in a carela ata-pinire era. Toil Rasaritenli fames ana, si, de oare ce el venlau mai alesin Tara Bucul Wit erau plint de astiel de hanuri manfistirenti.Negustorli statean, se odihniau, vindeau pe is casele marl el plecau InaltA parte. Peniru Turd se face apot o case de primire anume, la car.vasard (caravanseral adeca). Apusenil vor ft avut conacele for anume.

Negustoril anezall aveau pravalli sou dughene, case In strada, cuo singura odaie in feta, cum sint multe din acelea care, panti el pe Ca leaVictoriel, neclnstesc Bucurentli de la inceputul veacului at XXlea Marfa*rile care se expun astazi, cit se poate mai in vaza tuturora, erau pe atuncttainuite, ascunse. Asupra ferentilor, foarte inguste, pe alit de inguste atunci,pe cit sint astazi de !erg!, se coborau noaptea grele obloane de lemn, careAlfa se prindeau ca an cirlig de coperine. Une ori se prelungente co-perisul spre siren, ca in hanurile de In drumul mare de astazi ; aceastase chiama in Moldova *of/drama. Sept eandrama seu innaintea ferentilorsta negustorul, care se expune asifel pe el !usual. Poarta pe cap fliCUIsae inlicu/ innalt, de bland de miel, el, cind trece pe Alitam un om de

250 Istoria Rominilor in Ch (purl yl Icoane

cinste 01 zice-o vorba de Inchinare, sl el se rldica de pe scaun sI se in-china. Erau foarte mindri in aceasta privInfa negustoril tesent de pe In1670-80, cart nu voiau sa se rldice nicl innaintea Jul Cirstea Mare le-Va-meg sl fratele Jul Duca-Voda, pang nu-si lua el intAlu glicul. Cind seplinsepentru aceasta, Duca, om cumInte vl bun cu negustoril, II raspunse elite:,Pas pe ulifa sill lea vlicul sl apoi, data null vor lua el slicele, via' de-m1spune mie. cA still en ce olu face.'

Flecare ulija are negustorl de acelavl fel: de o parte sint Meant'san batch!, de alta pescarll, de alta argintarit, de alta postavaril; apotbogasierll, cart vind bogasll (it. boccassino) din Rfisarlt, matasaril, aba-geril, pentru desfacerea de abate, caldararli, clubotarll, opine/wit, talpfi-leaf, sliraril, &aril, slider% pitarliele crestlne cu pilots. De o parte Bra-yovenil, de alta Rasaritentl, fiecare dupe breasla sa. $1 astazt matte dinstradete noastre amintesc prin numele for acest oblceiu.

Mac-Michael. un Engles care a fost pe la not in 1817 8 a vazuto strada de aceastea, Mergind la Chisinau, el gasl pe ulita mare cla dirtjoase, acoperite cu vindrIla, fare ferestl de sticla, pe care be inloculesc-obloane de lemn, rldicate 01 atirnate de coperemint". Supt vandramale elatilt tarabi pline cu ,mlere, smirna, piper, saminfuri de tot felnl, strafide,portocale, pucloasa, natriu v. a. Pe plimint sateen bolovani marl de sere,de all& pule erau crap!, moral,' si alle feluri da peste... In mljlocul mut-Ilmil vedeau zarafil evre1 cu mesuta innainte, pe care erau respindill zecchintde Venetia, galbeni de Olanda, fonduchl, stambolt (galbenl de Stambul,de Constantlnopol, sultanIni) vi alte felurl de our turcesc, amestecat cugreoaia anima a copelcilor rases!! ". $1 asilizt se poate vedea in ingustaulna a Turcilor din Bolin, umbrita loath' de stres1ne sl sandram ale, stancede lucrurl de acum un veac san de multe veacurl in arm& Trunchlurilede came sint de o parte, der prin toate partite sint raspindite circiumele,crime's, care in tImpurtle mai vechi se alcaiulau din pivnila singura. Ayea putut prInde Cantemir batrinul pe Polonii belt cart zficeau acolo in fun-dul paminiulul, la 1686. Bucurestli au inch' de pe vremea lui Constantln-VoclaBrincoveann cafenele turcesti, pe care le tin °amen! mail! din Stambul,cunoscatorl at celor mai noel deprinderl ale Capitalel imparlitestl.

XV.

Asanumita epoc& a Fanarlofilor aduse insemnate schlmbarl in sta-res negusforilor de jail, romini san strain!, asezati stalornlc la not vifare nicio legatur& de proteclie cu Statul din care venisera.

Aceste schimbari n'au insa, cum s'ar putea crede, dupe falma reade care s5 bucura aceasta epocli, un caracter fiscal. Nu s'au inmullitdArlle, destul de multe st de incurcatoare, ale tImparllor de mai innainte.Nu s'a crescut sumo pe care, pentru flecare dintre ale, trebula s'o as.panda negustorul. N'au fost mai matte abusurl, peschesuri st mituirl decit

Negotul in lrecutul romfinesc 251

alts data. Dar organisarea negustorilor in corpurl recunoscute de Cir-make, acela e in veacul al XVIII-lea $1 in cat douazeci de ant de In ince-putul eelui urmator alta decit cea de pane acum.

A hotarit in aceasta prIvInta mode turceasca, de care in acest ras-limp se tine same in toate. Amnia mode nu era insa decit prelungireapeste matte veacuri a datinilor bizantine de odinoara, stralucitoare $i porn -posse. Negustorlf, ca once fel de me5tesugart, erau orindult1 in bresle,care se chiama la Turd esnafurl, g$1 aceste bresle i51 aveau partea la onceserbare de capetente a Curti!, la once mare slain imparatesc. Astfel, Inmarile petrecerl din Janie 1582, cu care nu se pot asamana allele in totcursul istortel osmane, trecura pe rind innaintea stapinulut, a Sullanelor,a demnitarllor celor innallt lucratorll de maram1 pentru cap $1 de papucifemele5tt, modistii, cum am zice, spot, in alt& zt, daracItorli de bumbac,clzmarlt barbate5tI, $elaril, croltorll lungIlor caftane, matasarll, me5terltin facerea frtnghlilor de our $1 de argint, a ftrulut tesut din aceste doe&scumpe metale, cofetarll, placIntar11, pregalltorlt gerbeturllor racoritoarefesetorli firelor suptIrl ale matasel, impletItoril de 5Ireturt, pinzarli, pielaril,megderli de ate $1 de 5orturl, luminararil, legatorll de carts, $1 cite alte felurtde me5lesugart se mat aflau pe eland in acest uria5 putred de bogatora5 imparatesc. Arland cu ace511 meseria51 insa, intilnlm tot ca un esnafdeosebit, avindu-5I local hotartt in alalu, pe precupetli ce vind poame,ca vecint at luntra5Ilor bata511or, pe gelepli acela cart aduceau din par-tite noastre multele turme cirezi care trebulau pentru hrana Stambu-lului pagan, pe negastorll cart Paean in praval11, in dughene acesta ecuvintul turcesc uleiu $1 grasime, pe Arnautil cart vindeau sapun. Ca-fegIll sint un esnaf tot a5a ca catiraril, ca $1 vinzatorll de gains spin-zurate pe pirghil, cum spinzura, dupe acela5i obicelu turcesc, Oltenia no5tri,precupett in Bucure5t1, ble111 midi singerall; a5a sintnegustorlt de... oche-laN pentrn oamenit cu cetirtle indelungate obositoare $1 negustoril

din Egipt. Deci once ramura de negustorl e bucuroas& acolo s& capete o invoiala.cu VIstleria, care-1 Branca anumlte sarcInt $14 astgura anu-mite drepturi, $1 prin aceasta breasla a intrat in rindurIle privileglatilgr, acelora de can nu se poste atinge, din lacomle sau din pofta de asuprire,mice slujba5, mare sau mac, al Cirmulrll.

Tocmai a§a s'a facut sl la not, in acela51 spirit $1 in acelea51 forme.Eras negustort ca mat innainte, pe cart-1 atingea bezmenul pentru loculpe care stau, camdnoritul, blrurtle deosebiie, $1 tot felul de pe5che-5url indatinate, acele chefurl obl5nuite ale ,slugilor domne5tI". Dar,indata ce se Osten mat multi cu acela51 fel de marl& sau venill din ace-last loc cela ce presupunea, de almtnterea, lara51 acela51 speclalltatede mufti stralna , el intrebuinlan toate mljloacele de starulnla $1 deci5tIgare prin daruN bent pentru ca Vistierla sit binevolasca a inchelacu din5I1 o rapid care nu se mat putea schimba, a face dintr'in511 un esnaf,o breasid care nu se mat putea sfarima. Dace lzbutlau, ace511 negastortpu5I in un bin anttmit inzestratl cu un fel de marunta cirmuire Death-

si

st

gI

si

si

sl ye-n111

slsi si

sl

sl

sl

252 Istoria Rominilor in Chipuri vt Icoane

seta, se chemau negustori cu hrisov, sau, cu cuvintul °Warmth hrlsoou.li/i. Trebuie se se tie same Ina de faptul ca, dace not am avut Bravo-vent cu made de Brasov, Chipro vicent cu made turceasca, in MoldovaCazacill, cart faceau negof newel cu Rusla muscaleasca, mai tarziu, cumse va vedea, Lipscanl cu made adusa din Lipsca, niau lipsit bresiele denegustorii deosebite prin felul de marfa din lard pe care.1 desteceau.Recunoscind pe cel d'intelu ca Brasoveni, Chiproviceni. Lipscant, DomnulII apara de once concurenfa in specialitalea for : el aveau dreptul de ase plinge oricind impotriva acelut care, fare se fie din ceata tor, aduceamarta de acelast fel din locurIle unde se aprovisionau el, vi o astfel deincalcare era oprita fare zabava.

$1 Evreii Ins& venift destul de tante, in cea mat mare parte dupeluarea Bucovinet de Austria, vi vechil novtrt tovarast de bucurit vi derestriste, Armenti, erau alcatuifi in bresle pe orave. Dar, pentru aceasta,nu era vi o marfa armeneasca, o marfa evreiasca recunoscute al aparatade Cirmufre. Pe !Inge acestee, asemenea negustori de lege strata n'aveaudreptul, de care se bucura pe deplin Brasovenit sau Lipscanii, de a primlin rindul for pe oricine s'ar if frivoll a vinde in condifille obisnuite spe-clattlatea tor. La acestia hotara legea, neamul, pe cind cellaill erau nu-mat tine or! Brasovent st nu erau niciodata Lipscant din Lipsca, numin'duse dect dupe felul merfil tor, cu bottle ca erau Romini, °red, Bulgarisau Sirbi. E interesant ca Savit din Brasov, cind veniau in fare, nu voiause alba nimic a face cu *chef!, cu Rominil bravovent cart tinean madeele brasovenie, ci treceau cu mindrie pe Huge dinsit ca cement de in felmat inalt, de o mat nobila nafie, Chiprovicenit, cart erau numat Bulgaridin Chiprovef, sinew' alaturt, in ceia ce priveste felul de intelegere a breslettor, cu Ewell vi Armenii, caul aveau st o lege deosebite, Bind catolici.De al de acelasi reit& cm locultorit fern, erau socotift tot deosebil, ca obreasld national& inchisd, fate de breslele comerciale deschise, negus-tori), de tot neamul de aiminterea, cart trecusera Dunarea de la Silistra,Dristorenit (dupe numele de Drtsfor al Silistrel). Cind doua sale bulge.-resit de pe acolo se stremutara in marginea dunareanti a Baraganuluinostru, acesti strain!, de vi nu faceau negof, trecura vi el la bresle, st astfelse adaogi Inca o breasla, a Calotenilor.

Camarasulcel-Mare era socotit, cel pufin in Tara-Romeneascli, cajudecatorul negustorlior de once fel, dar el nu judeca dea dreptul decitpe acel negustori strain! cart, venind din Tara Turceasca, nu se asezauin principal, ci erau runnel In trecere, cm nutria de la not sau cu marl&turceasca. Pentru iemurirea dreptafil acelora dintre el carl erau Musulmani,

Ienicerl, de mull limp negustori prin tulle romanevti, pentru prestiolut decare se bucurau, Last din Asia Mica, de pe is Trapezunt, cart venlau deIn un limp pentru gene, Curzi, din mufti aceloravl toter!, Camarasulavea pe !Inge sine ajutorul DivanEfendiului, domnulut de judecate dela st. ga lul Von, Turc de cinste, platit de fall pentru acest rost dejudecator dupe Conan al celor de legea sa cart se aflau in fare.

Aceste chemart be avea Camarasul, vi nu vre-un alt boter dintre

Negolul in frecutal romanese 255

aces ce fineau Scaun de judecata, pent= ca banti hrlsovalifilor merge ande-a dreptul la Vistte Iria proprie, la Camara Voevodulul. Negustorli si met,-tesugaril ea hrisoave eras cunoscull pe acest limp supt numele de °amen&at Camarli, Intocmal dupe norma turco-bizentina.

Aceasta orinduire a tuturor negustortlor in bresle, product de or-gantsare at veacalut at XVIII lea, de atrabatere a normelor st principlilorfarces% era indeplinita pe la 1750, cind negustorli de tare, cu starostelefor judecator si cel douazecl si patru de sfetnicl at lui, erau priviti ca 0breast& noun. Dap& ce se luptasera un limp fail noroc si fare puling delzbinda cu tot felul de hrisovutill, rasaritent st apusent, si el lzbutisera insfirsit sa capete mile snub hrisov. N'ar grest cineva banuind ca acestemisurt au fost luale de cel dot Mavrocordall, Nicolae si Constantin, cart,cu sufletul for de ,principi filosoft", dupti cerinfele veacului,vor ft cautalsa fee& st in aceasta ramura rindulata, potrivind la un loc st inchegfindWean sistem atitea obiceturi de prin condice.

()data ce incetase cu total vechea vial& a oraselor de negustorl,bucurindu-se de o oarecare autonomte, °data ce puterea domneascaincalcase si cucerise tot ce se desfasurase in afar& de dinsa, fireste caasemenea asezilminte erau folosito are. Prin ele s'a pastrat Ora in tImpu-rile de tot next& cela ce a Post negoful romanesc facut prin Romini. inputerea hrisovulul, arili domnesti, orice fel de negustorl, bogasierii sazicem, cart vindeau postavul cel mat obisnult, mirgelaril, cart lineau ma-lasarle, aveau dreptul sa ceara ca orice stralni ventit cu marfa de acelastfel sa nu deschida, sa nu deslege apoverile st ,teancurile- for Bra votestarostelul, el sa fie datorl in de obste a-si vinde cu topianul cele aduse,pe care le desfaceau apol ca marunlisul acesti negustorl de tetra. Venireastrainflor in alte condilii era ingaduila numal la bilciuri, mai ales la celedin margine, precum erau in Tara-Romfineasca: bilclul de la Riurent, celde be Cleanov, ling& Dalian, cele turceflt de la Vldin sau Ditu 01 Giurgiu,tar in st spre Moldova mai matte: la Sntatyn, la Mohtlau, la Odobesti st beun punct din Mantra, intemetat cu dreptul de larmaroc, Tirgusorut de ling&Iasi, Nicotine. Platind in acest din urma principal tret let de pravalle,strainti nu mat aveau pe arm& alta grija sau sarcina.

Desparfirea hike mestesugart st negustorl nu era mat lamurita lanot In acest veac al XVIIIlea decit in Marital bizantin sau turcesc.Vinzatortt de bogasil erau, ce e dreptul, oprill de a face si crottorte.Dar zibunaril, al caror mestesug, ztce o porunca domneasca, .este oil-cite se ample cu bumbac st cu lira`, adeca baffle ',Mune, aveau in ace-last limp toed& vole de all desface in orice imprejurari zabunele.

Astfel de negastort cart lucreu prin calfele for lucrurile ce deaf&ceau in pravalie, eau pastrat pana foarte thrziu, st dupa RegulamentulOrganic, care nu s'a emus de acest vechla lemelu at 'let!! negustoresti

254 Istoria Rominilor in Chipurf sl Icoane

industriale a trecutului, statornicit de Domnil veaculuf al XVIIIlea.Dintr'o reglementare de prin anti 1830 a breslelor reunite, abagil $f pin-zed, cart -ii zic, cu un cuvint non: corporafie, se vede care eramersul lucrurilor in bresle. Ele cuprindeau negustori calfe, tar cal-fele se impArliau in calfe sau coif, de prfivfille, care Andean, In calfe-de odalem, care lucrau in camera din dosul pavane!, si in Incatoridin mahalale, arora It se &idea lucrul pe &masa. Calfele puteau fl lane-1ntate la stares de atovaasig, atunci ele plfitlau o sums la Casa bresiel,clad If se nadeveria zapisur, precum platten una, mat mare ,,sirAinii",cart se invoiau cu siarostea pentru deschiderea unei pravalii non& Smo-mires si alitarea calfelor era o vinovAlle care se pedepsia, ca arto-costae' chirillor. Starostele area dreptul de a judeca, de a stringe a-mende, de a hotAri fiecfiruia unde trebuie sast deschida pavfilia ; elfazia ca prAvAlille a fie inchise de Pall si in cele douAsprezece-marl praznice, bramuri ale anului; in asemenea zile, nu era lertat a sewindS, nici din partea strAlnilor, a necredinclosilor. cumporarea rarfilorse Ikea printeun fel de cartel primitiv prin minile acestet capetenif sau-supt supravegherea Jul. Pentru allies sarcini, el primeste scum o simbrie.Subalternul sau, ceausul, fine catastih de negustori adua de la dins11contribufia pentru Vistierie. Casa de ajulor a breslei se tine dintr'undrept asupra mirfurilor ce se cumara, drept care e pus in sarcina yin-.zatorului, apoi din amenzi 1g din taxele de Intrare in breaslii.

Cam asa trebuie si fi fost stalutele, ponturilel altor asemeneaalcatairi negustoresti.

Calfele prirniau name! cite o mica asplitire pe an. Se gfisiau tot-deauna destui cart voiau a fake astfel in negof, stind in casa unutnegustor cunoscut, care -i firma cu mincarea cu imbrficAmIntea. Secerea unora ca acestora face pomanfia cu cite un balat sfirac 01de neam cinslit. Pfia bolerinasi often!, ca Murgaganli, se rugau pentruo astfel de primire a odraslelor for in citeo case de negof asa de insem-oath' ca a but Hagi Constantin Pop din Sibiiu, care a fAcut din astfel delined crescuti supt ingrijirea 01 in fradifille Jut agent! at Case! in princi-patul vecin.

XVI.

In ce chip se fficea aceastA palriarhall scoalti de comer!, cum o'inc $i maul noufizeci la sutfi din aceia cars ajung la not negustori cutrAinicie si victor, se poate vedea din memorifle asternute bfitrineste IsInceputul veacului !recut de un artistry boieresc azut intre rude depfir-late si intre strain!, Teodor Virnav '.

Virnav vine in 1813 din Basarabla la Iasi cu care mociinestl demarfA, fAcute minate de mocanif Sovejel Vrancei. De acolo e lust

Tiparite de d. Artur Gorovei, in Revi-ta Siiteanului" pa 13930 pe urmitdeosebit: Isloria vielsi tnele, Rimnicul-Siirat, 1893.

al

st

gi

al

al

ai

,sa-stal

r;4 ai

pi

pi

Negojal in trecutul romfinesc 255

/la Bucuregll, pe alte earl de acestea. Drumul fine nu mat putin de trelsaptamint. La sosire, convolul de mailer!, cu baietagul in vlrful sacilor,trage is hanul Colt% deci in curtea !argil a pravalillor ce inconjuraubisericufa Coltii, acolo unde e astaz1 parcel spitalulul cu acest nume.Negustorul grec cfitre care era indreptat, stfitea in pravAliile ce incun-

Jaren biserica Asa a Greet lor, astAzi dartruala, va sit zicfi is Hanul Ore-cilor. Lade. era un om final., care ,vorovia slobod, nen-00e, franfuzegte.g1 itallenegte", pe linga limbile sale nationalnice: romanegte gl grecegteeau, cum se faces pe alarmi legfitura, grecegte si romanegte. limb la im-brficat turce0e ca un antiriu de suvaill si cutnieg, glubea de blanfi desamue, binig de postav englizasc, floare strata', gal scamp ca du-iratoare vi in cap iglIc ,din plelcele de Crim brumarit gi foarte sup-tirt is para. Lua dimineafa cafes nemteasca sau ciocaladr, pe care ocerea toed boiertmea de pe atunci, impreunfi cu ananasuri gi matte de-Itcatesuri` noun. Merges indata in LIpscani, unde era un fel de bursa inplata care parte acelagi name. Carrie de magazia" lal din alt ban, atbit Serban-Voda, unde -i venlau gt marlin! straInede Austria giSaxonite,-adecii de Lipsca, sau merges cerceteze Compania de ocne, vfimivi poste' Ia care era toverfig.

Masa o lua cu prieteni, gt ingira cu pofta pada la geapte vi optfelurl imblelgugate st grass. ,Se odihnias pe urma facea somnul obignuitde dupe masa. Se trezia able cfitre sears, punea sfi se inhame call Is.caleagca de Viena, lua cu sine un cunoscut sau chler insemnata per-soana a confulatului nemfesc'. care era pe atunci Fleischachhakelvon Hakenau gl, cu lacheul', cu Arnauful in coada trasuril, se plimbape Podul Mogogoall. Serail trecea timpul jucind carple pe la consult,mai ales insa la cel rusesc, batrinul Orec Luca Chirico, ,Luc de Chirico',care ayes o ghenaraleasa tinfirAm.

Aceasta era viafa anal mare negustor bucuregtean de pe atuncea,cind sI class de mijloc era strAbatutfi in ceia ce privegte formele viefit de-curentul de prefacere care yenta din Apus.

Virnav era prea tinfir pentru a-gi face datoria de ucenic in ale nego-gi Leda era prea bogat, prea malt in legatura cu rudele boleregt1

ale copilulul, pentru a-I inchide, asa necarturer cum era, in pravalla dinbanal SerbanVoda. El it dada deci, dupe ce-1 imbrica frumos nemjegte,in same dascalulul de la o gcoala greceascfi; acesa dormta cu grama.ticul, care se Ingrija de corespondenfa sifipinului. Chid acesta plecfiintr'un taxid, o calatorte, la Viena gi Is Lipsca, el lufi pe Teodor cu sinevi-1 Iasi, pentru urmarea procopselei, Ia Sibilu, pe lingfi comisionarul-tut de acolo, Paciurea. Aid deprinse Coate apucaturile rele, si dupe dotant fu expediat innapoi la Bucuregtl, cm elite folos name!. Aid mina el.citeva parechl de palme gl fu dot apoi is dascalul Panalot din Corfu,care lines is Hanul Mitropolitulut Filaret gcoala pentru inlAturarea panbatale a relelor apacalurl de care sufere virsta coplIfireasca. Aceastapregatire se plitia cu un galben olandesde Olandia", pe tuna. Acasfi,iinarnl slujia pe gramaticul Ienachi, furs gi mince bfitale.

sa-st

Mild,

256 Istoria Rominilor in Chipurl sl Icoane

Moarlea peste citeva Inn! a lul Lad& it trecu in sfirsif la practicenegolulal. Epitropil II pusera intrebarea, ce f -ar placea mat mull: bla-'Aria, marchitanaria, bogasleria or! lipscania. Hoiarinduse pentru aceastadin arms, el fu asezat la Lipscanul Constantin Nazlim, Armean de ori-gine. Aid mature in pravalle 01 dormia din picioare; noaptea petrecea.Paste diva limp el trecu la alt Lipscan, Canusi, a carat pravalle, inchisade mull pentru mofluzle sau faliment, trebula curatita.

Aid putea furs mai lesne, si n'a pierdut prilejul. Descoperit, a fo t'opus cereelartf starostiel, care I se pan o ,giudecata precum sa faceaodinioara la [spent& de catra invizifil cu laminfirile aprinsea (calla Teodorcelia cu deosebita rivna ,card istoricesti", pe care not le numim romane).Fu batut, marturisi si ce nu Meuse, dadu zapis grece0te pentru toate,zacu, I se pare: o tuna, si fu apoi chemat innaintea Invizitortlor ca s&nada a este ,izgonit din treapta Lipscanilor`. I se dada sfatul sa matcerce 0i in Iasi, si astfel el porde, dap& clad an! de ucenicie ca aceasta,intro carafe jidoveasca, de la Hanul hit Manuc.

in Moldova, ,Tudor de la Leda trebula sa se preface ins& !eras' infeciorul de borer Teodor Virnav, menit pentru altfel de vial&

XVIL

Celia Tudor daduse zapis in greceste pentru furful de care se M-euse vinovat. Cea d'intaiu grija a Id Lad& fusese se vada deka copilul0tie greceste. Cu tot mat mares patrundere a elementului grecesc, careincepe a se &mil inca de pe. la 1550, cu indreptarea noasira catre RA-sarit, foarte hotariti intro parte mficar din acest veac al XVIII-lea, cuasezarea Grecilor in Ardeal si lingerie, in Viena, mai firziu in Parischiar, unde locate pe in 1820 unul din familia Sakellario, pentru a finesasifel 01 in Rasarit si in Apus toate firele negotului cu partite duna-rene 01 balcanice, preponderenta elementulul acestuia in negotul de larkin negolul de banca, in comision era namel foarte fireasca.

Teorla se dovedeste prin cercetare, prin urmarirea numelor acelornegustori mai de frunte cart aveau legaturl dese si insemnate en MM.-natatea in a done jumatate a veacului de care e vorba.

Prin anti 1760 Casa silesiana Reliemeyer sl Compania avea afacericu urmatoril Lipscani din Iasi si Bucuroti: Chiriac Margirit, Sat. Di-mitrie, Stefan Constantin, Cristofor Dub 0I Teodor Dimitrie, frail! Con-stantin Pop, Diemanti Anastasia, Florian loan, loan Constantin, EustratieDiamandi, Anastase Economu, Dimitrte Petra, Dimitrie Lois, toff Greet.1ln Teoharl, un Papafil din Iasi erau din acelasi neam. Ba chiar Cris -tofor loan Scurf' din 1775.6, client al bilciului din Lipsca, era privit, cutot numele sau, al el ca Grec. Mal matte firme germane reclamau de laacestia datoTii, de care el se faceau ca nu stiu nimic. °reel erau in anal1760 acel indraznett negustori de vile cart hranlau cu bol moldovenesttoastea din Silesia a lui FredericcelMare in razbolu cu Austria si cart.Bind prinsi de Austriael si sechestrindu-li-se 324 de capete de vita, in-virtira asa de bine lucrurile la Poarta, tacit invinsera toate starnintile

Negoful in trecutul romfinesc 257

Internunflaturil vi Mena si fie despfigubifi. Casa Hagi Constantin Popavea in 1789 corespondenfe la Bacuresti cu Chiriac Polizu, mare negus-tor cu multe cunostinfi In Germania vi chiar in Berlin, peniru care vicern el indati, fiat folos lotus!, sfi fie primit consul prusian in princip tie,cu vola Porfit; un altul din corespondent!! firma' sibilene era atunci unNlcolae Ellad. 3n acelasi an veniau scrisori din Iasi, de In Atanasie Va-sale, all Grec. Marele negustor Balifireful din Bucuresti de la inceputul!macula! al XIX-lea era un Ioannis Evstatios Mpallareizis. Cu tot numelesin balgarescsi era ffiri indolaitt Bulgar, Eustatie Pencovici, alt amatorpeniru consulatul prusian, era cu total grecisat si scria numal in greceste.La 1818-21,,mostenitorii Hagi Pop corespundeau la Bucuresti cu Chris-todulch Sakellario, Nicolopulo, Gums, Papazoglu, Baltoridi, Piga, Scher-welly, Mummiali, Stauro Cuciuchi, Hag! Moscu, vi cu Grecul de originerani noufi Manovltzis (Manovici).

Numele de Armen' nu lipsesc, dar in cea mai mare parte nu maisint vechil Armen', venif i prin Caffa sl Qalifia, purtitorii unor frumoasenume romfinesti mat vechi decit intemelarea Moldovel. Avem acuma, inTara-Romineasci mai ales, dar si in Moldova, Armen! turcesti, yang' dinAsia prin Constantinopol sau din Constantinopolul pfirinfilor sI movilorfor fill a ft vizut vreodatii Asia. Armed' moldoveni ce am intilnit inscrisorile lui Pop slut din famililie Balesan, Baia. In 1818 Bucurestil aveaaaceste Case armenesti: Aratun Dilanogiu, Sarchiz Aracagloglu, AsadurAnedov, Luca -Garabet, Garabet Melicovici &caste mill din Rasta,de sl nu era inch' o Armenia ruseasca. Peste chive ant mat &Ham tot acolope Ovanes Varlanoglu, Varian Hagicov, Hagi Chircor Hag! MangiucBulucluoglu.

De st 'mill in animal sfert al veaculul al XVIII-lea in Moldova, devl stimanaft de mull in exemplara de tot rare in Tara-Romineascfi, Evreiide Nord, galifieni, austriaci, st cei de Sud, spanioli irecufi prin Turcia,nu sint foarte multi vreme decit orindari (circiumari) sau mai mid mes-tesugari de mode apusene, mid negustorl fare specialitate, vinzitori,cum strigau lima in capilaria mea bocceangili cart mergeau din easel incase, de ,marfi-mirunftsuria sirillucitoare, leftene sI proaste, adusepaste granite Ifcanilor sau a Siretiului. Negustori marl evrei avind a facecu blr 1 na tatea sint de tot neobIsnuill inca pe la 1800. Ne mirk!' asifelcind iniilnim in 1803 pe tinarul Leiba David din Focsani ficind negof cuArdealul. Dar, in 1818, scrlau din Bucuresti urmalorii bogaft negustorlevrei: Abraham de Lion, Isac Ellis Kohen, Moses Sissu et Comp. (Eureucu nume grecesc), Efraim Nahmias, Sch. Friedmann. In 1820-1 se adaugeMoises Semo. Ei stria greceste mai ales. Dar vi nemfeste, iscilind uneoil cu caractere ebraice, Irma Ervill Fincilstaina trimete in 1822 un bunrivas romfinesc.

Oreci, nu Armen!, si inert mai pufin Evrei, se intimpini si prin

sl

258 Istoria Rominilor in Chipuri st Icoane

unele pfirtt ale provinciel. Asffel in 1818 negustorlI de cgpetenle din Pitestlerau Andreitso Hag! Zeno, N. :,1 C. Zapanioti, Ianachi Dim. Russl. 51 inCurteade Arges ggsim in_1814 un Orec, pe Paraskevas Ioannn.

Dar aceste mime nu trebuie sii ne duck' la inchelert cu un caracterprea general. Oltenia infgtiseazg alt caracter. Aid, in Cralova ca al InRimnic, cele dour: orase de negot, ggsim Romini spz Sirbl de aceia cartsiau vital de tars 61 de neam: Dimitrie Constantin, Todoran Mihail, VeleaPalovici, Nicolita lovipale, Iota, Mug loan, Enoch!, Nicolae RadovIcl.loft pe la anul 1800. 51 in -Moldova numgrul Grecilor cu nume cunoscut01 bogglie mare sint mat putine. In 1784, ficinduse de Casa Pop o marecumpgratura de xfiftiene in acestglalt principal, numele vinzlitorilor sint:unchiasul Necula de la Prut, Dlmitrache Oglatanul, Iancu de la Tecuci,Nenul Bulgarul de in Nistru.

Deci se vede bine ca Ova, Armenil, Evreii au tabgra for matales in marele loc de schimb pe drumul Constanilnopolei, Bucurestil.Aid ei sint mat mull benched, zarafi, comisionerl. Multi se bucurg decite o protecfie strains si sint sudill deci, tar nu ralale. Aces ale cgrorname se cetesc mai sus, shit personalitglI neatirnate, care n'au nicioleglitura cu breslele, precum n'au nicio adevgrata leggturg cu tars.

In bresle insg, in margenile averilor mid, in umbra situatillor mo-deste trAlesc mil de oameni cart infgtiseazg negustoria de tars, plistratiscum, in fate acestui mare negot strain, imbrgcal nemteste st prieten Cuconsul!! ; intocmal cum se alcgtulse de pe la 1680 pang la Jumfitateaveaculul XVIIIlea.

XVIII.

Prix: tratatul de la Polarevact san PassarowItz (1718) Austria smulgeade is Turcil din non invInsi dreptul de a face negot pe Dungre si de anumi consult acolo unde 1-ar ft avind mat de mull sl alto Puler!. Concesiezfidarnica deocamdatg, cid corgbille nemtestI nu se ivirg pe marelenostru flu de margine sl nici consults impgratesti nu venire Inca Is not.

Dar Austria capfitase prin acelasi tratat judetele de peste Olt.titre masurile pe care le lug ea peniru inaintarea for economics, a Jost staceia de a crew o Companie de negof striking, din Bulgaril catolici, ase-menea cu Compania de negof greceasci din Ardeal sl lingerie. Compe-l:101, de aproape ingrijiti de Guvern, faflorirg diva limp, in Craiova,in Rimnic, in Tirgu-Illulut, unde boierit vgzuri cu minie pe acestl veneticl.cart cutezan si II vorbeasca flirli nici-un fel de considerafie st de crulare.Satul Brill:11cent din Jud. Oorj fu colonisat intreg cu Bulger!. Companistildin Rimnic isi aveau tirgul for de stiptfiming in fiecare Lunt st un marebilciu la Sinig-Mgrla catolIca de la 5 August; Bulgaril din celelalte don&orase cliplitarg sl el tirgul sibilciul lor. Lin Petru Duralia, un Lille, dintreacestl negustort strain!, aveau o oarecare autoritate. Episcopul catolicde Nicopole, care era atunct StanislavIct, vent de se await la Craiova,

Negoful In trecutul rOmanesc 259

aceasta Oltenie a rmparatulul ocrotltor at legit latine. La Rhunic seTidlca o frumoasa biserica, asemenea cu cea din Deva ardeleana, facula.din plata pentru acelast Buigarl: parohul, clirula 1 se zicea °data : pro-vInflanul"starostea Barfitillorg, avu de acum innainte nn rost cu mullmat mare. BulgarIt cereau $1 local slobod at Severinului, cu pamtniuldintre epa Vodttel al ape Topoinitel, pentru ast face acolo un oraa nou,-o Carolopolis, intro cinstea numelut Imparatului.

Cind insa pacea de In Belgrad (1739) dada cele clad WOGFinapoi Domnulat muntean gragita Ardealului ca al a Banetulul se in-chisera, Compania infra in decadere. Na doar ca not! stapinilorl 11ar ft-stricat privilegille; din potrIva, el le-au intarit, pe la 1760-70. eraucider doua ,Companli ale Cralovel, una mare sl una mica', dar legaturacu companiile ardelene era acorn rupta pe urma, aceatt Bulgarl, carlveniseril ca plugarl, nicl n'avusera vremea ski se ridice pane la starea eco-nomics, de burghesle catolica in pamintul shismatic, care 11 se menise.in curind, nicl nu se mat vorbi de &nail. Bradicenil furs arat cu totedde Turd in 1738, biserica cea bun& de piatri, care scapii, cam apol ,;ft

-ea in riling, astizt In acest sat gorjean ca total romanesc nimic nu mat-aminteste .flinta bogatilor colonist! veniti din vane Balcanului. Bulgaritaceatla cart fuaesera pe la not au ajuns in Baneful cellalt, de dincolo(le Cerna, arhlva marelul sat bulgaresc Vinga pastreaza p &n& acum-privilegille date Chiprovicenilor de Constantin-Voda Serban, de Antonio--WU, de Brincoveanu.

XIX.

Negoful strain fu ajutat prin schimbarea modelor de loculnla, deinobilare, de imbracaminte al de petrecere, care se petrece in a doualumAtate a veaculul at XVIII-lea.. Ni trebuiau tot mat mulle lucrorl dinEuropa. Tarifal vernal moldovenesc de prin anti 1760. care reproduce peunul mal vechiu, nu lipsesc nict arcele gi sagefile dar imboga-4Indu.1 rindulnd articolele dupe alfabet, pentru uaurinta vamesului,n'are decit vechile lucrurl ce se aduceau din Apus al care sint numiteInca in forma slavona de odinioara: cullie dansca" (de Danzig), chiti-n/art ,broslayscol" (de Breslau), pipernife de Brasov, vechiul postav..sif tug (Sehleftuch) novigaton" (Neue Gattung), pahare de Venetiacaremic,

venlau intr'un secrla mare cu 1000 pAhare", mijioclu, de 500, saude 250, scatulce midi, tot de Danzig, IAA sau eerie de Brasov, pos-

lava! de Flandra sau filendrisg, dap& numele stravechiu. Tot cam ape,/ma fare buna orindulala de dincolo, e tariful muntean din acelaalepocii, in care, dintre marfurlie apusene, afiam name!: zahar de Venetia,.cumasurl de Venetia brocart venetian , care treceau inRusts, vechile postavurl ardelene: filendres, breciea Of/ sl, in sfirall,nova mufti de Lipsca, frail alts specificare. Dar din cart/3111 de-ale ne-vustorllor ardeleni de pe acest limp culegem ca articole de export In

vl

vl

vi,

vI

vl

y1

Iv!

vl

aurite`yI

in

260 Istoria Romin' ilor in Chipurl Icoane

not: ma'am! de Olanda, incheletori de LIpsca, hirtle venetianfi tricapellael hirtie de rind, aspr6, din Ardeal, v6pselt de tot felul, cognacuri deViena et de Venetia, tabacul de Pernambuco, cositor el site metals.cafeaua de Olanda. Din rfivasele tat Haig Constantin Pop mai aflim ca secereau postavurl de Brtinn, meitasurl de. Lyon, muselinit engles6, came-loturl, fir pentru impodobirea vesmintelor San galoane, carafe, pinzeturide Linz, cituri, belacoase de Venetia, oglinzi, ceasornice, lu-cruri de metal, Icoane de smelt, cear6 tare, pesmelf, vinuri apusene. ana-nasuri, licheruri. Ceva mai tarziu, site asemenea registre inseamniiWit, tot felul de 'melte, plaza de Eperjes, chmilsi de Rakos. Dar acesteamai mutt pentru tirgoveti, pe cind pentru boiertme se trImelea fard deVenetia, peruci, canapele, garnituri de scaune, sfesnice noult, crislalurlirencese, postavurl de Reichenberg,flanele de Viena, batiste, umbrele,.cognac sau ,vutca frantuzeascfi peruct.

Pentru vinzarea acestor produse nu se asezau ins& str6init ca ne--gustori.,in tar& Yn zfidar se f6cur6 planing marl de negot acne al Sailor,in zfidar se cAplit6 vole de a trimete corabil et pe Marea Neagra, inWar se Vacua incercari de navigatie pe Olt, in ape chute plane& chiarluntrile case Barker. hitemelarea until consulat austriac, is 1782, depli ceRusli 41 stabiliser& an spion poruncitor cu tidal de consul, n'avu cinece urmart; deocamdata consulii stringeau, pentru folosul tor, pe Evrel issudtlie. hi 1784 la Galati states un represintant at Case! austriace Del-lazia et Brighenti. Tot pe ataxic! Casa vienes6 Blenenfeld itimetea la Iasi,Is Chilia pe represintantul et, Kleemann. $i o societate Willeshofen seelate! pentru a trimete milrfuri apusene pan& la Galati el Chills. Toate

incerchi far& 17bindli trecitoare.

Ajungeau pentru aducerea acestor marfuri flours, de care deocam-deli aveau nevole numai boieril, citiva boierl cart volau sit se tie in curentca timpul tor, ajungean comisionarlI greet, armeni el evrel, negustoril deaceleael neamuil cart mergeau is iarmarocul din Lipsca, Green cart seasezaserit in deosebite locurl din Apus. Strainii veniau ca mesteri, flindaprlsosiau din terile tor, dar negustoril, omen' mai bogall, nu cutezau s&se aseze intre not sau nu (Asian ca aceasta iar putea rasplati in de(guns. $1 Hag! Constantin Pop a fost poftit in zadar de prietenil but eatreaca dincoace. Marfa str6ina yenta deci singurii, ea plait& la hotar tarifastatornic de 3 la anti el ajungea de-a dreptul la consumator sau in prii-vAlia mijlocitorului. Intro atitea scrisori ale firmei silesiene pomenite, gfisimable cite una de is vreun negustor european- ratacit : un Philadelphy(1785; aerie Italieneste), o ,veuve Bonnets. Spiteril ins& erau in cea matmare parte din Ardeal, din lingerie si de prin alte locuri.

Tratalul de Is Chtuciuc-Cainargi, din 1774, adusese o schimbare,data nu In ceia ce priveste pannier floastel de export spre Crestinlitate.cel putin in condlitile cump6eAril grinelor, ollor noastre de cake Turd,Vechil negustori salbateci cart imprumutau oamenilor cu de-a ails el se

sl

slicleril,

pa-

gl

site

siInge,

Negolul in trecutul romfinesc 261

eaezan statornic prin casaba, prin sate, impotriva conventillor, nu mai yentaprin Coate colturile principatelor. Zahereaua Ears platii, provisia de rilz-bola, care se prelungia din an in an, ort de erau oat' ale Sultana lui Inlapis, on de se bucura de liniate Impfirfilia, fu ridicatfi de pe umerilnoatri. Cu Coate abusurile neapfirate, se fact' de scum an negot maicinstit decit oclintoarfi.

Mulfamita trecerli ambasadorilor de la Constantinopol al puternl-cului amestec al consulilor de Is no!, militari din Austria, din Prusia,chiar din Danemarca puteau sfi vie in lerIle noastre spre a face remontil(le cal pentru armatele lor. Armen!' din Oa Min, inzestrati en bune privi-legii, sosiau in Moldova, cumpfirau vile slabe pe is tirguri, le ingrfiaanpe ce lineau In arendi spot to vindeau in Po Ionia on in pfir-file smulse de Austria din aceasti tars, cu pretax.' bane.

XX.

Dar prefacerea deplinfi a negolulal nostra vent numal ceva maiIfirziu. 0 urmare a rfizboiului ruso-turc inchelat prin pacea de la Adria-nopol in 1829 fu deschtderea desfiviralla a hotarelor cfitre Europa, Turcitpfirfisinduil toale drepturile de monopol al de prioritate.

Europa, a car!t poporatie createa rapede intro era noufi, aveanevoie de grine. Tot in mat mare intindere se curfitirfi deci pfimin-

tulle noastre pentru a se face din ele farina hrfinitoare ale lumil. Portu-rile de la Dunfire, Galati' at Braila, niate biete schele turceati pfinel attract,se modernisara, se imputernicira, se Imbogfitirfi in citiva ant, supt cirmu-hen lui Mihai Sturdza in Moldova al a tat Alexandra Ghica in principatulmuntean. In 1840, peste aapte sate de corAbil veniau pe an in portal celmare at Teril-Romfineati, desemnat framos militfireate pe ruinele cetfitti.de odinloara, at luau de acolo milioane de chiloarame de griu, porumbal orz. Turcii pfistran pe atuncl inca local intilu, Greet cumpfirau foartemutt, mat ales pentru Turd. Dar Itallenil cc se Paean de regatul Sardi-niel fficeau mat matte cumpfirfiturt decit Rugil. Austriecil erau in rindu-rile din alma, insa vapoarele care fficeau curse regulate pe Dunfire aveauo parte insemnatil in circulatia comerfulut non at principatelor. Se cfipfi-base, de guvernul muntean, mares inlesnire de a se ON numal 30/0mama pentru mfirfurile turceati ce treceau prin Tara-RomAneascfi, pe cindpentru exportul In site parlt taxa era de 5 0/0. In Galati avean consultpapa at Anglia, Sardinia, Neapole, Olanda el Prusia, at chi' consulRuch stria, incii de prin anti 1830, ca Galati' sint strada pe care se miaciazi exclusiv negolul german spre Orient'.

Aceasta insemna o era noufi. 0 europenisare complelfi a vietit-sociale ii corespundea, eel d'intiiiu negustorl strains o serviau. Luptfimat astfizi pentru ca at noatri se poatfi lua local lor, intregind aslfel indomeniul economic viata unixt popor care vrea se trfilasca in adeviir desine.

magpie ei

rose

el

el

L

Mestesu, cuiintul obisnult in popor, pe care de diva timp numal11 inloculeste In stilul Dales` meserle, e de origine ungureascn. Primirea'I rfispindirea lul se datoreste faptulul ca inteun trecut indepfirlat, dinveacul at XIII-lea innainte, locultorll celor mai vechi orase din Tara-Ro-maneasca $l din Moldova an fost si Ungurl, pe ling& Nem% cu mull matmulti, $i pe linga arment din cel din urma principal. Mestesugg inseamnaocupatia, indeletnicirea ,mesteruluta. Mester are sl el aceiasi originungureascn, Urn ca pentru aceasta Unguril, veniti in valea Duniiril milked!ca niste vinfitorl &Mated, deprinsI a trage cu arcul in flare si in dusmanisii fi adus cu ninsil o cunostinta deosebiln, mat innalln a acestel actIvI-Intl. El au fost insn, dela sfgrimarea regatulul moray, carel despirlia deApus, in legAturn de-a dreptul cn Germania. Meister at acestora, care, $tel, printeun $t mal vechin imprumut,'vine din magisler al Latinilor, s'epreschimbat putin in ungureste. Astfel pe aceasta cale de fungi Madream ciipfitat not unul din cuvintele de o deasn si neapnratli intrebuintaredin grain' poporulul ncelula care ni-a dat limbs.

Cum s'a spas, primirea e dintr'o vreme tante, $l n'a fost mijlocit&prin Rominil din Ardeal. Se pare ca in mijlocul poporatiel strain a celord'intniu orase din terile noastre impArfirea intro Hemp si Unguri se facuse-astfel, incit cel d'intain erau negustori, cellaill me*teri. Pentru intent mes-tesug au Orin astilzI o deosebiti aplecare vecinit nostri ca neam Unguril,pe cind able in timpurile mal noun el an inceput sfi se dedea cu negojul.Fireste a in aceasta socotealfi nu Infra Semi!' vechl sae Ceangall, orl Se-cull not din 'Mile Carpatilor moldovenesti: acestla, cart fusesera cuceritl lamunca pimintulul de Rominil intre cart se asezaseriLan rfimas plinii astfiziterani. Unit Ungurl din Hirltiu, din Iasi, din Vasluiu, din Husi, din 011ie-basarabene, erau vier!. il adusesern, de sigur, Domnii, de prin partile-uncle se cultiva mai bine o vita de vie mai aleasn, s11 asezasern cu pd.vilegli largi pentru a WI $i ingriji vine domnestl. El s'au pierdut de mullintre Romini, sl numal la Husi, dincolo de valea adincli ce se sap& chiarlingn episcopie, mai trilesc Inca pe dealul asa de potrivit pentru culturevitel care se zice Corn!, dupe desisul de corn! ce va ft foil innainle decolonisare, locuitori catolici, Want, bunl gospodari, cart se zlc,Unguri*

Meslevagurlie la Romint 263

al ascultfi slujba lalinti vl predica romfineascfi de in cite un cleric venitdin Italia, din Germania sau Po Ionia. Aces II Ungari sint ins ceva mai notpe pfimintul nostru decit eel d'IntAla meviert de ,mode apuseanfia de InArgev, Cimpulung, TirgovIvie, Buzfiu, de in Agiud, Trotuv, Beau, fretlocal.' cu total ungurevil In cele mai vechi vremuri, din Roman, Baia, Su-ceava. Masi' scrlau nemievte, sfisevte Ardelenilor din Bistrija, dar Su-cevenil, earl intrebuinfau vl limber germane, dan odatfi, in al XVI-lea veac,vl un rave§ unguresc calm acelavl.

Acelavi cuvint Win 11 avem insfi al infect forma care e cu ddevAratvl de la inceput a noasirti. Cintecele poporului vita se spate despre mi.nunile ce fac pfiskirlle moles ire, care pot vorbi ca oamenil vi vfid 'impedein victor. $I zinele se zic flinfe millestre sau, scurf, maiestre. Cu aceastilvorbil a noastrii s'a pelmet aceiavl schimbare de infeles ca in franfu-zevte ca mattre,"afuns sA insemne vl fermecator: astfel cel mai mare gici-tor vi vriljitor al poveviilor francese din evul mediu e Ma fire Merlin. Darvl sensei cel vechiu s'a pfistrat pe Raga a cesta. In scrlsorlle domnevtl depe vremuri, care dfiruiesc vre unul boier sau vre unel Int:astirt intrebuinja-rea intreagfi a unul lac, se impledear sfitenil de pa vina pevtele cm mfi-lestrlig. De an om priceput se zicea Inca pe In 1700 a e ,millestritg.Destule ramilvite ca se wile insemnfitatea vl rfispindirea cuvintului °di-nioara.

Meserie e de tot nou; II afla intalu la 1730 supt forma mesereti(plural: mesereale). Plinfi in un limp, locultoril de limba noastra cars stii-lean in terile dunfirene aveau tirguri la care veniau in anumite zile dinsfiptAmini, precum vi in acele de serbfitorl. Aveau Mune' mai puling ne-vole de a-vI Oil el invil lucrurile de frebuinti prin avezfirile for mal ma-runte. Pe urma, cind vi el fart' prInvi in palnjenivul barbarlet, imprejurfi-rile se schimbara, flrevte. Oamenil rfiniaserti indreptali la ei invil.

II.

Pentru multe literati flecarse sateen se pricepea mai bine sau matrfiu, pentru foarie multe era priceperea femeilor din case lui; dar areaclient pentru care se cere o anumitti pregfitire vl o practice neintrerupta.Asifel, nu oricine poate ciopli piatra pentru temelia,pentru writ, pentrucadrele de fereasifi al unel biseriel; nu oricine poate face o cruce decimitir, an stilp de mormint, lucrat in flori vi in tot fetal de podoabe; nuoricine poate face margenile unei Brain!, crucea de pia trfi din locurilede pomentre sau crucile de lemn cm mai multe ramurl, cradle ca acope-riv, crude cut zugrfivealfi care au simiinat din cea mai mare vechimeallele 'Venturi ale pfimintulul romiinesc. Nu oricine poate face mficar oroatfi, nu oricine poale siipa o alble, o covate, nu oricine poate clopilun slcrlu. Trebuie oarecare pricepere pentru a face ua arc vinfilorului 0ostavulul. Astfel satele noastre avurfi neintrerupt : pietrari, lemnari, coy&far!, rotari. A foal at an limp cind lingurile nu le vindeaulinguraril 'igen'

264 Istoria Rominilor In Chipuri sI Icoane

rfitficind cu clirufele. Id ;I colo prin zapisele terfinesti se pomenesc acestioamenl iscusill in literal minilor. indeletniclrea for ajungea apot o poreclfipentru el, un name de familie pentru urmasi, si in acest fel s'a pfistratamintirea unor ocupajli de mutt pierdute.

Pentru Imbrficfimintea sa, jeranul a avut totdeauna nevoie de dotmesteri: unul pentru a-1 face efictula, cficlularul, altul dacfi nu se pri-cepe in amindoufi acelasi mester pentru a1 croi, a-1 Mini, a1 Inflorlcu cusfituri cojocul. Erau multi cojocari prin IIrgurl, dar, precum nu lip-sesc astfizi in satele din Ardeal, astfel el trebule IA se fi aflat In trecutprin bate asezfirile jerfinimii noastre. Ba chiar sate intregi care se chiantisi astfizi Cojocari, Cojocfiresti, pot salt fl luat numele de la cojoacelece Jamul pentru site sate si le purtau apoi in lungul si in latul tern.

Posta,' pentru sumarte, pentru zeghi se aducea, de obicelu, dinArdeal. Dar foarte ade=e ori materia se lucre in tare. Femeile care le-seau, (Rideau insfi o stoffi neplficuti In vedere, zburlitfi, care trebuiastrinsii sl netezitfi. La aceasta slujiau eta datfi mutt mai mutt decit acumadtrsfele sau piaele, at cfiror zgomof, bufnitura pilugelor in moalele pos-tavului, se aude sl acuma ling& cutare izvor din pfidure prin mud,' Arge-quid si Vitcei. Un mare sat din Ardealul de MiazAzi, Raga Brasov, sechiama sl astral Dirste, adecfi Dirstele. La gura Ialomijil o schele se zicePlus Petrel pentru di aid o femele, Petra, fsi ayes plus de bAtut, ,defrivelite sumanele. Aflitm o piufi in Arges, alts, ztsfi a Sirbului, in PatnaMoldovei. Aceia cart lucrenzA is astfel de fabriciE satesti sau aces cartle au pe locul tor, In- stfipinirea tor, se chiama pitiful sau dirstari. $1 unnume sl celalt se intilneste in scrierile trecutului. Drepturile asupra andpine ajungeau a se impAril cu vremea ass, incit un mosnean ayes o partedin venital unel singure roil.

Flecare sat fsi avea olarul; ba chiar ceva mai in urmfi s'au alcfitultsate Intregi namef de dart, cum este pAnii astazI, cam fill stirea, si,oricum, Ufa sprijinul nimiiral, Potigraful din Ilfov. Fiecare din mesterlianal asemenea sat 1st are un fel de specialitate, din oalele marl, din ulcele,din oalele smfilfulte, din cele inflorlte.Multe sent satele care se zic Olari,dar de unde a peril (Aria. 01firia noastrfi &Reese& n'a fost incfi inrfu-Mil de culture europeanfi : ea Intrebuinjeazfi forme de tot vechl sl foartefelurite, piinii la ulcioarele de la Tebea al din celelalte comune ale Man-'nor Apuseni, care samanfi infra toate a urne entice. Ea stie colorile elindfitinate, piistreaza anumite obiceiuri milenare de a fnfrumnseja; ea sefoloseste de procedfiri spectate, foarte bine potrivite cu Imprejurfirile.Pita acum nu s'a fficut asupra el aces ingrIjitii 1;1 intinsfi cercetare cenu poate zabovi prea mutt, cu necontenita nfivfilire a produselor de fa-bricii, prin care va muri peste diva limp olarul teran, a arid mostenirede arts trebule sfi o culegem.

Meateaugul Ia Romini 265

Cliramida se intrebuinta numat la lucrul biserIcIlor, cetafilor, Oval-felor, Curfilor domneall el unor case din oral

Cuptoarele de caramida care se roaesc azi aaa de adese oil fanoapte prin tnate colturile romaneati, trebuie sa ft fost de tot rare.Oricum, ele nu erau un meateaug tertinesc. Ba vedem ca intr'o epocaaaa de farzie ca Domain tat Vasile Lupu ventau din Ardeal, dupe cerereaVoevodului, al zidari pentru lucrul cladirilor, al cartimIdart pentru prega-Brea materialalui. La acelasi meaterl 11 se zicea al Marl at caramidarl.

Montle erau bolereatt al manastireati; dupe deltas feodala, satuln'avea vole sa -$I face moar5. Pletrele, de care se puieau g6s1 doer al inPara, se aduceau din Ardeal, pang al din Hafeg. injghebarea for cu Liense fame tot de mesterl strain'.

Varnital se chiama matte localitali, dar meateaugul vararilor, val.-nIcerllor` e nou, macar at vararilor bunt. Cad pe Ia 1638 Hatmanul Oa-vril, fratele lui Vasile Lupu, scria in Ardent: ,nu putem afla aicea in jar&in not !neater! sa post& lucre var de platra%

Vechile case de tail aveau de algae fereatile de baalca de boa,care a fost Inlocuita de saracimea din zilele noastre, intr'un chip cu totalneindestulator insa, cu hirtia albs on chiar cu hirtia tiparita a ziarelor.Slider! inseamna mat malt vinzatori de sticla. Sticla era, fireste, foartebine cunoscutil, dar foarte scumpa al Win intrebulafata prin sate. Ea s'arespindit mai mutt prin vinzatorli de paste Dunare: geam e turcesc, algeomgiu are finale obtanuita in limba turceasca pentru acel care se in-deletniceate sau desface ceva. Ardelenil cart au primit slide, in muffmai mare masura, de is Seal, 1-au zis ail zic glaJd, dupa germanul Glas.Tolusi, de vreme ce unele localltatt din judefele laal, Arges, Dimboviiapoarta numele de StIclarle, trebuie sa se creada ca facerea de slid&sau mal bine stecla (cum se zice al scum in Moldova) se putea shireune on al de Went, cars alegeau pentru aceasta un loc nisipos de pela margenea riurilor.

Blidele vecht de prin sate erau namei de lemn, pe un limp dadale boierinaailor al negustorilor se Jamul din cositor, at chat name nts'a 'Astral de la stramoall roman!, tar ale Domnilor, al de argint. Blidelese lucrau laraal de meatert anume, caul-al alegeau o poiana din meritcodrl necuratift Inca at &Ian acolo, in casuta sau bordeiul tor, la blide.El se ziceau blidait, al de alci vine cite un nume ca Polana BlIdarului,care traleste al pan& scums in Moldova. Cunosc in Tara-Romlineascapatru safe cu numele de Blidarl. Unul din Mehedinfal intlpfirlt In mattede o inriurire sirbeasca, se zice Blidnila, eel& ce arata ca local undeseSeem' blidele se theme in Oltenia astfel: bIldnita.

SA nu ultAm pe Helier!. In case ajungea al cite un opalf facet degospodar sou de gosp °din& Biserica trebula sail alba !ma Mane el

266 Istoria Rominilor In Chipurl Icoane

de ceari alba san de cearli galbenS, curate ca evlavia acelor ce le adu-cean. De buns same, multe din ele se cumpiiran de pe In cfilugSrl rata -citori. Dar $i mirenli au trebuit sa se indeletniceasa cu acest lucru, ponie-s! anti din prlacari, pfizitori at stupilor.

°him in adevfir la 1681 un ,Andrel ffiellerul din Bfillenim.$1 lucrarea metalelor a trebuit si se lea la Incepnt, pier

Id venires Tiganilor, mesterii cel marl In aceasta privinfil, de calm atnostri. Dar se cereau foarte patine lucrurl de metal, case, carat lucrin-du-se WS ca flerul sfi Mire In alcatuirea lor. Trebula mai malt decitcheia, zavorul, 'natal, care n'aveau ce 'Astra, culitul, toporul, coasa,securea, sultfa, uneltele cimpulul armele rSzbolulul, care eras, pe acetlimp, aceleasi.

Ca o complinire la meVesugurile satelor noastre care nu s'au preyschimbat cu vremea, trebuie sa sc pomeneasca Intrebuinfarea pentrttacest scop de clitre holedi stapinl de mosil intinse a unora dintre Ru-mtnil lor, dintre teranii supusl pentru toldeauna din neam is neam panela rfiscumpiirare san pita la fapta de mini a iertlirli de rumilnle. Pecind cel mai multi Romini lucrau la ogoare, pesculau, vinau fSceattaltfel de slujbe, de aid stapinulul de pfimint, erau pus! la mes-tesuguri pentru a -el plat! in acest chip zilele de munch' de care mosien'avea nevoie. Astfel in Oltenia veacului al XVIII-lea Stirbeil aveau familitde pinzari, care se InseamnS in diefe In fol de zestre in deosebi cuacest name.

HI.

Mestesugaril de la orase, intaiu strain! vorbind o limbg stilling,apol urmast, vorbind romineste, al strilinilor de la inceput, in sfirsitRomini curet! sint mai ales acela cart se Ingrijesc de imbrliaminte

inefiltSminte.Bolerimea negustorli chiar parkin pe cap adult de blanii tart

care se chemau ,slice sau Pentru facerea lor, care nu se Risenici °data pe mina %Salmi! de cask erau deei carl Iucrau dinpiel de miel supfire, de miel lepadat, pentru client!i cel mat innalfi, ma-rile acopereminte de cap ale ace's)? timpurl.

Tirgovetil sand de pe la margine avean insfi caclularii san, in Mol-dova, cusmaril lor.

Plirul s'a puriat la nob, cind dripe define vecinilor crestini, cinddupfi a Tarigradenilor. Pe vremea lul $1efan-cel-Mare, a lui Bogdan Orbul*a lui Radu-cel-Mare si at but Neagoe se 'Idea barbs, se lasau cu mindriemustSille lungi, si Oral tinerilor cficlea in velar! bogate. Ion -Voda eelCumplit insa e bfirbos sl cu parul tans scarf ungureste ; acelasi chip dea se purta se intilneste la Mihal Viteazul, la Movilesti. Ceva mat tarziu,bolerll.s1 chiar Doran!! 10 rad cepa!, numal un mot lung cairn& pe

si

sl

si81111

§l

slsl

!slice.Islicaril,

sl

Meateaugal in Rominl 267

hunt% intocmat ca la ROsfirltenll de lege musulmani, cars se supun pres-criptillor Coranutus. Atunci bOrbierul ajunge un meateaugar foarte aulatal o inireaga breasli vioale se alcatuielte in reaedintile noasire, ca inConstantinopol. Sirul barblerilor noatrt it incepe loan Oenovesul, un Ita-lian deci, care barbierla pe Stefan-cel-Mare in 1464 at a carut pomenire,arida tot atita cit cunoscutul chip din Evanghelia de in Homor ma*rele Domn nu purta barb& El era insa, de sigur, sl hlrurgul lul Vodfi.

Postfivarl, tesfitorl de matasS, pinzari de pinza mat ekes/ nu seIntimpina la not pane foarte tarziu. Dar din matasa care se aducea din

Orlt, din brocardul de aur, care sosia din Venetia, din postavurilesilesiene, din pinzela leaeatl, din catifele st aclazurt, din camelo-

furl (tesate din fire de pOr de camilii), de care veniau din RAsOrtt, croltortdeal nostri faceau hainele deosebitelor epoce: dulamIle, sucnele, zObu-nele, ghlordiile, timbarele sau modele cu name turceatt ale vremil farm.note. Mal de demult, meaterul ial zicea cu mindrie, in slavoneate, crave!,precum astilzi el vrea sa fie in Romania tailleur, ler in Franta,,engllsh taylor". Dar lumea-1 zicea croilor, de in ,,a era', verb care al et-are obirala slavonfi. unele sate se ch lama Croltoril, Croltoreatil, dupe ospecialisare terAneasca a locultorilor din ele sau dupe un intemeletor carea purlat porecla de Croltorul. Pe ling& crollorli Pont erau croltorli decasA, rominlca acela pe care-1 pomeneate la 1697 beizadeaua OheorgheCanlacuzinoal croitoril pentru total lumea, Menai mat pe arm& In bresle.O astfel de breasla nu se gaseste ins& Ong la 1700. Crolioril erau Incade tot pupal. Li se lima o puternica concurenta sf prin aducerea dehalne gala de peste hotar, pentru Moldoveni, din Polonia. De oare ceboierimea se stringea tot mat mutt in Capitals, lingl Domn, numai Incele dou& Scaune de Domnie puteau afle de lucru crolloril veamin-felon pentru close de sus. StrAmularea dintr'un loc in aitul era ingfidultadar meaterul cel non nu putea clads Vara vola oriaenilor intro can swam.

In aceleaal oraae cofocaril, cart lucrau pentru ,prostime",pentru mahalagli, pentru feranll ce veniau la tirg, erau mull mat multisi inflorfau inteadeviir. El erau impiirtitl pentru bir pe la 1750 In ire clase,care se intilnibu de bung semi al in mijlocul altor meseriasi: pray" sauintliu azi se mai intrebuinteazi in Moldova acest cancan, slavon,cind se zice ,faina pervil` Minn de catitatea inigiu), cel ,de cojoaceproaste' alcojocarul cirpaciu", care cirpia st, daci nu wilt si plOteascao cisla mai mare, trebuta sä nu crolascfi, aid sit' face din nou. tntlinimchlar, tot in Moldova, al sucmdnarl.

Pentru acelaal lume mat umila se lucre, chiar inaintea epocel defabric!, postav, der postav in case, de meaterl lineau cite un raz-bola. Lucrul se lama dap& dating veche, dar ppate si dupe vreun

el ca

anvil,

Si

salt'

insa,

(el

coolIm

tallleurAlor

268 Istoria Rominilor in Chipurl el Icoane

,rumut din Ardent, cad se pare a se trimeteau acolo pe sama Domnieltined car( sa Inv* lucrul postavulul.

Astaragiii munteni sl chiar moldoveni de pe la 1780 lucrau as /are,.o pinzA grosolartA, care slope In ciiptusell; in TaraRomfineasc6 el *n-sera in ace( timp sit alcAtuiascii o breasiA deosebiti chiar.

Plicerea si mindria de a purls blfinl incepe odatA cu culture noas-trit si line pfinii la ultimele prefacer( ale model. Blana se purta si vara;ea era socoilla ca Joaletil de gels" la toate prilejurile marl. De acelainumfirul blfinarilor era de tot mare. Cea mai mare parte din material 11cOpfitau of de la Moscova si alte locuri ale Rustel muscilesti prin neva-torl special! in astfel de alitoril Is Cazaci, car( se si chianta pentru aceiacazacIti can cazaclii.

Cel mai vechiu nume pentru incAlfilminte e de slow clobotd. $1astfizI pond& acest nume sate asezate in locuri ce par sa albA o aseme-nea formO. Clobotaril aveau in orasele cele marl din terile ndastre demulte on o strada intreagii, o ultra a clobolarilor". Cele d'intfilu ciobotepar a fl fost aduse de negustorii sasi, poloni, cele bunt chiar de negus-tort flatten!. CA termenul ciobotA, din care Moidovenil an ficut aciabotte,dhoti' e cel mai vechlu, an vede si din numele de ,bans de clubotia,care se dA amenzit pe care o platten neascultatorli poruncilor Domniel,to cad se trimeteau, cu mull& stricare de ciubote, slujbasi de In Cartepentru a-I educe cu dea sila. Vechile ciobote erau galbene mat tfirziase zice pcibote negreNnemIestla; poate ca Domnul purta, ca el Impfirafibizantlni si cif, stapinitori de fed s'au luat &TA dins% inciillaminte route.Pleile, saftienele, cordovanele, si le aduceau ciobotarii din Rfisfirit.

Numele de ,,eizmi"elzmar",sint mai nouii; ele yin din ungurestepe acelasi cale ca si ,mester"mestesue. Astizt ele sint obisnulte inloan Tara-RomfineascA si la toil Rominil din lingerie. OdatA se ziceainsA si in Moldova in ciubotari: cizmari. Ceva mai tfirziu se statornicesteinsii o deosebire. Cizmarul face cizme marl, innalte, botforfil sau botforilde mai tilrziu (botfes fortes), pe cind clobotaril lacreazO ghetele` dinzilele noasire : cele de illetin (piele de Rasta sau Bulgaria; it. modern :bulgaro, fr.: cuir de Russia), cele rosil de Bahian, zise iminil. De oars ceWarml se mai zice st bulgari sau bulgariu,iatEo nouA breasIA, a bulge-ragfilor, cart fficeau ciobote name! din acest fel de piele. 0 rinduiali deprin anti 1750 a birulut cuprinde doufi trepte ca prefuire sl ca impunerel(le sarcini: ,cizmarul bun' si ,,cirpaciul6. $1 astfizi cuvintul de cirpacin arims, in cereal mestesugarilor, mai mutt pentru ciz Earl. 0 altA impAr-lire era : ncizmari la uling si cizmari la mahala ".

Opincile sint pe sama breslet, deosebita une ori, a opincarilor.Papuci nu se obisnuiesc pang pe timpul de inriurire- covirsitoare

a RfisfirItulul. in zficlar ar &luta cineva acest cuvint, de origine turceascfi,Imitate de jumfitatea veaculul al XVII lea Pe atun:l yin mesteril mien-

Mestesugul la Romini 269

tall al papucllor, carl se numesc st el pe turceste papugil. Acest din arm&tenpin se intrebuinteazfi mai mull in Tara-Romfineasca si, dupe diva limp,el mai capitfi sl un inteles de batjocura, arStind pe un om usuratec, peun amoftangiug.Papuglii mai lucrau si mesh sau main, o a doua !nail&minte de piele, care cuprindea piciorul pani la genunchi si pe car! vre-mea veche nu I-a cunoscut. El acoperiau ciorapti, cart se lucran totdeauna in case.

JupSnesele nu puriau papuci si mesi, ci condurt, condura§1, tot deprovenienfli turceascA,-cartse puneau peste lethal. Tot papugil dupe modaTarrgradulul &au st aceia cart gfitlau acest fel de inctiltaminte.

Cavafli sau caved! ar fl fost tinuti sfi vinda numa! InctiliSminteturceasci, dar el par si o fi si facet in Moldova, unde -1 aim pe el inlocal ,papugillor'. Millie era insi darea raspunsa de calcine vindeaclubolgrie la stradS.

Talpile se lucran in lard de niste mestesugari cart alcStulesc inveacul al XVIII-lea una din cele mai puternice bresle: talpalarli. Cutarebiserica din Iasi, de si akin& de insemnatul boier lordachl Cantacuzino,primi numele obisnuit de biserica TalpAlarilor, pentru a old venlau laslujba aces!! breslasi.

Curelaril fficeau curelele. Nu se poate spune cu sigurantfi dacetot ei erau aceia cart vindeau trAsurile. =lie, hindeele (de la hinter,ungureste : IrSsura), radvanele din epoca cea mai veche, de si acest lucree probabil. Si el formeaza o breasli deosebitS. La biserica for din Iasimerg si clobotarli.

Selaril par a fi acelasi ca si curelarli. Socoteala de bir din anti1750 pomeneste pe cei d'intSiu si nu cuprinde pe acesti din urmii. El annumit una din siradele marl de negol ale Bucurestllor de astazi.

in Tara-RomSneascS, orasele mai marl Mt tabaci carl gatesc pielle.in Bucuresli, el sin! una dintre cele mat insemnate bresle, si au o bisericain stapinirea tor. S'ar putea credo ca talpfilarii moldoveni sa nu ft avutnumal grlja tglpilor, ci si fl indeplinit (melt's' sarcini industrialfi mat intim&ca si acesti hute'. Socoteala de bir, dese on citatS, din 1748-9, n'are petfilptilart, dar cuprinde pe atSbAcarr, acelasi ca sl tabacil. Trebue sit selie seams insa a Oa la 1766 talpfilarli au format o singurS breasli cucizmarli. $oronartil moldoveni, pomeni$i la un loc cu cizmarli, au vreolegSlurii, ce nu se poate Inca deslusi, cu aceslia. Tabacit din Ardeal, foartede demult si temeinic organisati la Helm, se numesc timer!, dupS cuvintulunguresc corespunzator.

De la o vreme, Inca din veacul al XVII-lea, se iveste la not, siWean principal si intealtal, o breasli a cepthgarilor, ciprligarilor, Rauceaprazarilor. Ceaprazul e ciucurele care se adauge la haina sau la

I Si nu fle progari? Cf. Dealul orogarilorlfagi 14, numele de Ciorogaru In Ardoal.

270 istorla Romintlor in Chipur1 coane

manta sau la sea, la kite; cepragarul sau ceaprazarul e acel care race-141 vinde asemenea clucurl. Dar fireste ca dinteatila nu s'ar fi putut linenuna din cele mai insemnate bresle din trecutul Industrie! noastre. De fapt,cepragarli vind si galoane el tot fetal de podoabe dintre acelea care infrasupt numele non de pasmanterle, de galanterie. Deci nastur11, mac tarziu-Horne artificlale, horbotele, penele, panglIcile se lineau de articoleleaduse, prelucrate vindute de aceasta ramurA a vechiulul mestesug ro-infinesc, Calanteriag turceascA, yfisfirIteanfi, aceasta e ceaprazarla,el nume nu ea suns cu total Wel pfina astfizt.

Funleri n'au fost nice °deli" In nol in numb asa de mare, incit sticoatA alcatul o breas15. Dar gisim in Moldova anilor 1750 una a piste-;nor: rostul acestor mestesugari era, de sigur, s& feta pentru teranimepArarli de pisia, care nu mat veniau scum. ca odinioarti, din Ardeal.Traistarll, ce se intimping tot acolo pe acelasi vreme, fac 'relate, leastpentru vinzarea la tirgurl.

Din cele mal vechl timpurl an rfimas armurler1 de donfi categor11.Hall fac sAbil, sfibierl de acestla se intimpinA destul de adese orl,avind in fruntea for pe cel ,gospod", al Domniel. FAcAtor11 de arcuri,tart nu vor fl avind nict el prea mull de lucru, in acest limp de dee&dere ostAseasci, se chtamA sOlildacari, de la numele tfitaresc de rsa-lutidacc al amulet. De aid s'a f&cut saldacar. Ce a fost Mal tfirztu sal-dacarul, se site; acesti presupusi mesterl de areal.' s'au preficut pe Ince-lul In mestesugarl vinzfitor1 de ce se zice astaz1 efecte

AlAturi de TiganII lui Vodfi el de TIganli din entitle boleresti, 'acresin aceste timpurl potconart liber1 dintre Romini. $1 cAldararll VontcAtAciforl nu erau numai decit de nevole, act bresle de cAldarar1 se in-iilnesc st in orase. El arena locurile for stinte pe la tirgurl sl iarmaroace.Hofer!' iii trimeteau TigAnasil la astfel de mesieri pentru a-1 invAta meg-tesugul strAmosesc. Avem o astfel de involali, din 1819,, intre AlexandraCaldArarul din Iasi boierul Dracachi Roset pentru ucenicla ado!escen-tulut tiglinesc Vaslle. Mesterul lea asuprii-si hrana $limbrficAmintea numl-4ulul ucenic, far la un an de zlle, cind 1-1 va inffitisa, ,va face teslim"Bata invAiat, Alexandru va priml plata in sase coil postale.

LficAtusil poartA un nume care vine din ungureste, de undo vine $icuvintul kat. flatus' liberi, netionl, fac o breast& deosebita in Moldovaanllor 1750.

Argintaril, despre lucrul cArora a fost vorba alurea,sint o breasIAdeosebit printre metalurgi. Pe slavoneste 11 se zice de mull zlitarl. De un.limp, mode turceasca 1-a poreclit cuiumgii sau cuingli. Printre dins!' sintIn Moldova sl destul Errol. Mihal.Voda Recount zice insA, la 1719, ,zIA-tar' Tiganulul ce lucre la bolduri de r5dvanurl domnestl $i la cod'ce se fac pentru treaba MArlilor Sale Hanilor altor AgI spoeste-le

yi

aril

41

)31

st

sl

sl

ylsl sl

iterate ".

al

Wiliam'.

Meateaugul la Romint 271

Dintre eel ce lucreazfi lemnul, in rindul de jos stars lemnarli. Celdin Moldova se Impart in broscasi, cart lucran, cred, la eat, al In bdr-dap', cart clopliau grosolan din bards lemnSrla ce trebula la case ma-cunt& a °multil de rind.

LI se mai zice dulgherl al, oficial, teslarl. Nef lind arhitecf I, zialmaimari, dupe turceate, teslarli, siarestele tor, nievterl sau el calfe, se.unesc cu aceia al breslet mod a pietrari/or, cart potrivesc piatra pentruclildirl, al fac impreun& cercetarea al preffiluirea pravilillor sau dughe-nilor f,d caselor in prIvinia carora este judecata. In Moldova minor 1770era chiar o singurfi starostie pentru teslarli al pletrarit din laSI.

Sioleril sau itmplarit cel din urmii name vine de In timpla debiserla pe care o lucran aceatl sapatori al lemnulur an al el un rost,dar mutt mat neinsemnat. Breasla tor, starostele for nu se prea pomenesc.Rotaril sint socotill deosebil la bir.

Buinam, dogarli din Platra, din partea tirgului care se chiamaNadal, dau in veacul at XVIIlea an zapis peniru vinzarea anal loc alfor &titre miinfistirea Bisericanilor. El aveau acolo un staroste, vi prinacele locral de Wart Osten destul material de 'ecru, aaa melt sateenin fruntea 9rgaenilor. Pe la 1750, cel din Moldova se impSrflau in bulliedce fac bull nouil sau burn" at In butnarieglitori adeca in butnarladevarall, ce fac Wile, al In dogarl cart leagi.

TArzin de tot spar find/kr/I, rilzlell, WI breast& Aindrilfig, aindilae an cuvint luat din nemleasca Sailor din Ardeal : Schindel. Oclatfi se ada-ceau de acolo din Ardeal al alndilele lanai at cuiele cu care se bateau. PeGrua, ajunseram a intrebuinla meaterl de-al noatri, cart au avut de lucrnpia davnazi, cind locul aindilei n'a fost luat de lig% ci de urlta labiade tier role.

Olaril 0 sirdchinaril erau cuprinal la un loc In socotelfle vt rind&lellie Vistieriel. Porfelanele insii, farfurille, nu se fficeau in WS, ci seeduceau din locurt departate, ca al majolica de Danzig.

Meateaugarit alimentSrll erau pliant et mesercii.Cel &WAN, din cart se destficeau jimblaril, ce lucran pine de lux,

se numesc dupi vechial name at pinil, plitl, ,pine` fund griul hrlinitorel insual. $1 in Moldova Ii se zicea °data brulari, ca el in Tara.Romi.pease& de is Brod, nemfeate: pine, cuvint adus de Sean intemelefort deeraae, vl de o mare vechime dee!. Alexandra LSpuarteanu se gindise a4rimite in Ardeal, la Sealt de acolo, femei pentru a invgfa meateaugal dejimblarite. -

Macelarit, iceirnaril", cart Mau vitele la mesernifele for at se namian(WO un vechlu cuvint slavon mesercii, ial aveau scaune Wale in Brenda de Is

272 Istoria Romintlor in Chipurl st Icoane

ores, de la Domn orl de la boierul care avea stilpinirea mosiela untiltirg. El ingrijian %Min case bolerulut, apol trimeteau came uncle II searilia at Mule" 0 se infelegeau in privinfa unui pref statornic pe care-Ivor pliStl acesti privilegiall; obstea venla pe urmii. Cel ce se involau enDomnia, precum se lama la Iasi, cart n'aveau drepturi boleresti asupralor, inchelau pe la 1800 o invoiall cu ,nazirul cfisgpillorg: se hotiirlapretul card! pe un ap intreg, se lua indatorirea de a se vinde sgul lamumgill turd s. a. Mama porcilor nu facea parte din monopolul ce sedifidea arendatorului unul scene. Mesfircit eran in Moldova pe la 1800ma! mult Evrell, din nevola de ail avea carne corer, pe cind la 1683 erain Iasi o intreagg breasla de mesercil avind in frunte pe unul cu un numeca Ursul Boghirlan.

Oda% piing si sapunul se campfire din Ardeal; in veacul alXVIIIlea era un numgr de sdpunarl prin orasele mat insemnate.

Dace se adaugi scum fOclierli sau lumtnefrarli sl boiengill sau vdp-sildril, are cineva bode ramurile obisnutte ale veal! viefe de mestesugarlromini.

IV.

intre breslele mestesugarilor sl ale negustorilor sau ale negustori-lor-mestesugari nu e niclo deosebire. %Ms!, este o potrivire desavirsitiintro statutele breslelor industriale si acelea ale unor corporal(' de uncaracter en tofu) special, cum e al calicilor sau miseilor, foarte veche,orl breasla cioclilor, cu un tot asa de lung trecut. $1 ei an privile-ghill din vechiu, interne de Domn, legate supt blastam de Mitropolift,episcopl sau, dela se intimpli sa fie vre unul de faffi, sl de Patrlarhligreet al Insaritulut. Breslasil trebule sil fie, !eras!, de acelasi lege, cuhramul for anumit si blserIca pe care o (OM El au un staroste sl unvitaf, an sfat de mesteri", un drept de gloabli; ba chiar starostele poateosindl Is un numar de tolege, chiar pfinii la o sutfi. Se face un praznicpe an, la care fiecine da partea lul, de obiceiu an Ont. Se face o pome-nlre deosebitil a tuturor lerarhilor si Voevozilor cart au learn privilegiul.$1 aid stralnul nu poate fl primit decit dupil cerere dike -staroste. InMoldova, an drept special, mearul, bdrbtnfa (aceasta din urma era lainceput o masura de grin, far in Muntenia berbenifa pare al II insemnat:traistil, desagl) se plateste in intrarea in breasla, cind e' saris cineva incalastif. 0 despfigubire, o hertie e platitI totdeauna de cel care piiriisestebreasla pentru a trece alurea. Cel ce educe marfa atrilina, o riiscumpiirficatre breasl5; sire-dm:I care vine sfi cumpere marfa de la breasli, da anpref de vinzare, in cearii pentru praznic. Cine trece de la mestesugul clz-miiriel la negustorla cizmelor despilgubeste sl el breasla. Strainii cartcumpfir5 made breslei nu o vor vinde in oral, ct pe la tirguri sau bil-dull ; of von trebui sfi cumpere in acelasi mAsurtt de Is toff breslasII, dupeorindulala starostelul.

Mestegugul la Romini 273

IV.

In timpurile mai vechi, cind tot ce n1 frebula pentrn ImbrAc5minteaboterimit, pentru inarmare gi pentru deosebitele felurl de munch, yentade-a dreptul din Ardeal sau din Polonia, nu putea fl vorba de fabricfi,

fireste, de acele patine, foarte putine fabrict pe care pe atunclle aveau gl Apusenii: precum fabrics de hirtle, de slic15, efici toate cele-lalte fabricate' se f5ceau de cite pn megier cu ucenicil lul agezati introcash obisnuiti.

Pergamentul cel bun sl frumos, suptire, neted 01 alb, pe care seBerta toate actele domnestl de oarecare Insemnatate gi aceste acte,Intar Ind nu numal orice schimbare de proprietate a piimintului, dar est-gurind une ors supt un Domn nou o st5pinire capStatA pe vremea unuiadin innatntasil sat, erau multe,acest pergament se va fl adus din Venetia.Mai era insi gt &Het de pergament, de oiele",cum se zicea la nol, de coaja".gros, scorfos, cu asprituri, nodurl gi lipsurl, care se paten capita si dela mesterii oraselor ardelene. $nururile de mfitas5 rogle, verde, albasirfi,galben5, asa de bine v5psite, incit se pAstreazil piing ast5zI cu toatii viol-ciunea colorilor, gs aceste snururl, cu care se prindea pecetea Mimetic,venlau de peste hotare.

Inca din veacul at XV-lea se intrebuinta gi hirtia, dar pane pe la1550 ea slujeste numal, ca un material inferior, leftin, pentru ravage carenu erau menite sii fie piistrate. Aceastil hirtie yenta Intaiu, prin Ardealsau prin Polonia, de in Germani. Hirtla cea mai Mini, lustroasii, v5rga 15,foarte groas5, intrebuintatfi mai mull dupii 1550 ins5, e de fabricatievenetiang: o aduceau la not negustoril din Ragusa, can statean in !egg--turh de-a dreptul cu Venetia, sau gi negustoril greci din colontile, dinInsulele venetlene de prin R5siirit, negustorii greci din Constantinopol,cart din cele mat vechi timpuri au cunoscut drumul ferilor noastre.

Mori de hirtie' n'au fost in not Oral foarte tArzin. Se vede, ce edreptul, pe unele documente de pe la 1580 an semn de fabrics, un chiptransparent sau, cum se zIce de obiceiu, o filigranii, care inflitisenzii bou-rul moldovenesc intro cruce gi stea ; el poarta deasupra sa coroanadomneascii, eel(' ce area sl mat mutt ca nu e un cap de boar oarecare,cum se aflfi gl in sterna altor locuri. S'a crezut ca aceasta ar fl o (loved&despre Hiatt:tree unet mort de hirlie in Moldova tai PetruVod5 Schlopul.La aceasta se poate intimpina c5 Imprejurarile de atuncl nu erau priel-nice pentru intemelarea de fabrict in Moldova pe se zbfitea in suferintilenecontenitelor nAvAlirl cizacesti. Dar sterna bourului en cununa de-asu-pra gl cu Itterele Z B, la dreapta gi la stinga cotorului care o poart5,se Intimpla in hirlia pe care se scriau socotelile brasovene IncA din anul1494. Mil aceste here, aceiasi filigranii se intimpini la 11191, ba chiar la1487. Cea moarA de hirtie ardeleanA e Irma able din 1539. Tre-bule a se creada prin urmare ea acest semn deosebit se obisnula demull& vreme in hirtia de fabricalle germane care se vindea in oragele

d'intolu

adeca,

274 Istorta Rominilor In Chipurl vl Ic oane

Ardealulul Innalnte de anul 1500. Astfel cade singurul lemeln pe care sevazima pfirerea ca am ft avut, pentra multele nevol ale cancelartilor done-seed!, o moara de hirtie romaneasca Inca de pela 1580. SA mai adaugtmca pulin mal tarzin acelavl mevterl din departata Germanic Wean vlbirtie cu sterna vulturulut muntean, foarte frumos zegravIt vl avind sets viel canna domneasca.

Nu vtin cit temein se poate pane pe asigurarea raposafulul V. A.thechla ca o fabric& de hirtie ar fl fost in Tara-Romaneasca sup! batrInulVoda Matel.

Dar cea mal veche fabrics ce se pomenevie Is not e aces desticla, pe care o ayes pe is anul 1650 tot Mate! Basarab. Vornicul celMare al acestui Voevod sole intfun rind Bravovenilor sa trimeatii pa-inflate' ce trebule pent= sliclaria stapinului sau. Ea teat vI dap& moarleaIntemeietorului el, vi pe vremea lid Vodi Brincoveana as mai lucre sticlaproasta, cam elbastrie, la amnia& fabric& de Raga Tirgovivle. Cite ostIclarie dona se mai pmenese vi pe urma.

Dar asemenea Incercfirl sint ca total risipite; ele Wan niclo lega-tura, precum n'au Melo insemnatate.

V.

Lucrurile eau schimbat, vt a foal cu puttee% Intemelarea unor fabric!cdevarate numal In veacul al XVIII-lea. In tot acestf veac, infelepcluneade Slat In opera de progres prevede ca o datorle din _partea orIcaralstapinitor, neatirnat sau supus adult', incurajarea Industrie". A scoatecit mal puffed ban! din tetra, a pastra cit mai bine aural vl argintul, avinde pe de all& parte cit mai mull, a produce intro raiser& cit mat lamabogiiiiiie firevtl ale pamintuln1 national, aceasta se cere de la o Cir-muire care vrEa sa fie laudata de °pinta public& vi care cetera a se In-vrednicl de recunoavterea Dfilosofilor", a cugetaterilor politic! cart o BM-pinesc. Cel mat desavirvit gospodar incoronat e marele rege prusianFrederic al II-lea, care intrebuinfeeza mevteril de tare vl mevteril strain!,care se gindevte necontenit to leered postavurilor, Is pregatirea poriela-nelor din Statele sale, pe care le trimete cu mindrie in dar tuturor vecl-ntlor vt tuturor cunostinfilor sale, panel vi ocrotituhd din Moldova al Pre-stet, Grigore Alexandre Ghica.

Tocma! acest Domn, care a stapinit vi in 'sera-Romaneasca, darmai ales in Moldova, unde a avut doe& Domnil model, e unul dintre acesprincipt dupe mode veaduled al XVIII-lea care a incercat o Industrie deStat in ferile noastre. Fost dragoman al Porlii, om Islet vi deosebit deluminat, inrudit cu Mavrocordaili prin bunica.se, care profess medicine,Grigore-Vocli, care e lauded ca un administrator neintrecut, a patron atin Moldova o fabrics de postav al carel istoric nu e fedi !Were&

Prin and 1750-60 stares protestanfilor nem!! vi anger! adapostill InPolonia nu era tocinal placed& Ouvernul acestel fee elute sa-1 &dna la

Meateaugul In Romial 275

,catolicism cc once pref. Aceste supfirfiri atingenu al pe 'aerator!' depostav pe car' -I colonisaserfi de curind oamenil castelanulai Poniatowski.pe moat's acestuta, Zalesczyk, ayezetil tocmat la hotarul Bucovinet noestre.Neavind dreptul de a-al face biserica at acoola, el trecurfi deci granite InMoldova Inca de la 1759. Mimi! Ioan-Voda Callimachi, care stApIniaode curind aceastfi fug, Ii primi cu bucurie up& dating, It dada an,privilegiu de slobozie. Colonial(' erau sfi fie scutiti de once dare limpde ire' Juni de zile; pe urma el aveau a& rfispundfi numai an bir de zeceLei pe an, in patru aferturi; &ma von face agrIculturfi, el von platinum'patru parale de step al ire( parale de cafe. Vor fl scat! de cat de olacel de once fel de engulf. In fruntea for va sta an ciipitan, cu drepturlIca ale and staroste de breaslfi; el va atirna de starostele din Cernaufl.Protestanbl din aceastfi colonie bucovineenii a Filipenilor lgi vor Lineapastorul *I vor pule& s& -a' feel acoalfi. Pentru a strings fondurl in ye-Zerea clfidiril and biserici, parohul Scheidmantel el colonistul Marschall-strabfiturfi pfinfi in 1764 o bang parte din Europa de aceiaal lege, Wen-Aind ai pfinfi In Anglia.

Inca de la 1762 colonial!! Incepusera a lucre la postav in noun for-aaezare moldoveneascfi. In acest an, Origore-Vodfi, urmaaul lulloan-Vodfi Callimachi, trimetea eau! prieten ,cincl 'mall de postav din

`)Zara noastrfiE. Deocamdata insfi, Cirmairea n'avea o ingrkfire deosebitapentru rneateril nemfl ai, flindu-se numai In privilegiul din 1759, na seamesteca intru Filmic in afacertle tor.

Meritul lui Grigore Ghica e ca a prefficut mica fabric& din fandulpfirfisit al Bucovinet intr'un aaeziimint de Stat, Inteo chlrhand a Certif.

Ina din 1766, Domnul eel non se Infelesese cu lucratoril de larilipeni adusese acum in Ifiuntral fedi. In apropierea Jul Polon'', cartvfizuserfi greaala fricutii de din*II fats de coloniall,incepuserfi inteadevir-a se plinge in cuvinte taxi care Poartii pentru ca se smomiserl de Moldoyen' aceati locultori de folds at regatulut. El stfirutau pe lingfi Paaa. deBolin pentru ca acesta sfi II strice rosin!, al intrebainfau toate mlJloa-cele pentru a 'spill In intoarcere pe protestant!. Deci el trebelau depfir-tall de graniti, pfinfi nu-al fiiceau biserica de zid, in locul celei de lemn,el pita nu prindeau radficinl in Filipeni. Voda cumpira o movie a biseRid! Sf. Icon din lea', ai aaeza acolo, in Wu' Chipereati sau PipereatI,botezat &cams: Noll-Filipeni, pe fabricanti. 0 parte din colonial! rfima,_sera Ina On& tfirziu in vechea aaezare, sera starostia capitanului Chris.tiani, care nu vol ea se coboare la !eat; ceilalli fur& aduql In sate! de Inmarginea !Bailor de un Laminar, trimes al Domniel. Astfel se intemelein anul 1766 manufacture domneasca de postav de la Chipereatilling& Iasi, cu un capitan cfiruia 1 se recunoateau drepturile anulboler delard (23 August). Ohica izbutise a capita ai un Erman al Portil, care

Intfirla privilegiul postfivarilor strain', de In fabrIcliFabrics era miacatfi de apa de In morale aaezate la vfirsarea Bah.

Ulan' in )'fie. Line de of marl al de cirlanr era data de la Cfimara

$i,

flu' sl

alI

Jtjlei,

276 Istoria Rominilor in Chipuri al Icoane

domneasea. De aid, din veniturile personale ale stapinitorulut, se Meeal leafa lucratorilor si un ajutor, platit odata pe an, pentru- biserica :14

vcoala strainilor.Se incepu astfel lucrul postavulut de mai multe feluri: postav pen-

tin slujitori, pentru oastea de Curie, care se imbraca pang atunci cupostavuri cumparate destul de scamp din Brasov san din Po Ionia, postavpentru tirgovelli Moldovei, postav pentru daruri la Tare!' din serhaturilevecine vlpana $t la Poarta Imparateasca, unde sosi chlar o bat& de postavprea frumoasa pentru Sultanul Mustafa limns!, care na firm in same toe-mat mull aceasta dovada de vrednicie a cirmultorului Moldovel. Dumanal luxulut celui mare In imbracaminte, prin care boterimea se ruins, se-sitegea ,cu stratele for vi a femeilorg, OrigoreVoda fact' vi incercareade a inlocul prin postav de Chiperesti stofele felurite, si toate din cafeafar& de scumpe, in care pe intrecutele se infafisau sfetnicit sai $i cer-cetatorit Curti! sale. Inteo bunii dimineala, el se infafisii dee' intr'un simplerind de strafe de postav: libadee beta de desupt ,,si globes`,vi Jzbuti astfel a imbraca si pe eel ce1 slujiau vi incunjurau cu astfel deallbadele de postav st &bele'.

Chirhanaua lucre dot ant, supt Ohica vl supt urmavul du GrigoreCallimachi, intors !artist in Scaunul MoldoveL Apol vent razbolul dintreRust $i Turd, care, inceput la anul 1768, jinn pane in 1774. Intre bunelerindulell pe care le sfarimara tulbufarile, fu $i fabrica de la Chtperestl.La numirea sa cea de-a deua ca Domn al Moldovel, GhicVoda nu matafla nimic din asezamintul cu care se mindrise ;Ft din care nadajdula in1766 sa face $t export in alte provincir: TaraRomaneascii, Bugeaculvi Crimela, Turcia. Astazi Chiperestii, un bid sat din comuna Oprisani,nu mai are nick) insemnatate, si nimic nu aminteste clAdirile, morile depostav, biserica Wiling, scoala et fuseser a aid pe vremuri.

VI.

In masurile de buns orindulala vi chiverniseala cuminte, Alexandra-Voda Ipsilanti, contemporanul but Chico, nu s'a lased intrecut de acesta,st el amindol sint de sigur eel mai bunt vi mai prielnici Dom! dupe Ma-vrocordafil cel marl, Nicolae of Constantin. $I Ipsilanti porde de Is prin..cipiul apuseaneuropeang, at veacului sae, di cea d'intalu indestularea unel fed este inmullirea negustoriel, st ales $t felurilor de mestesugurt,$i lucrart de mina" manufacturt , incit, nu numal ca n'are trebuinjafare aceia de lucruri ce vin din part! striine, sa plarza Mille ban!, el Incasa cistige, trimilind la alte pall acelea ce ar putea pune la stare ca saIlicreze st sa facii intr'insa : cu acest mijloc, alit indestularea sl mijloa-cele chiverniseniel multora se inmulfeste, cit st slava numelul 1st laudcistiga'.

Inca din 1766-8, un boier muntean, Clucerul Radu Slatineanu, fiulanal Arvanitohorit, fa indemnat de privelistea manufacturit intemeiate inMoldova, st facu si el, cu nested deprinsi la Chiperesti, de sigur, sae

Mestesugul In Romini 277

en Nemtl smomiti de acolo, o a dons fabric& de postav, pe o mosiestrains, Poclovalisle, din Il fov, ,la inceputul Wart! Va 'entice. Alexandra-Vodi Chick un nepot de vir al lui Grigore din Iasi, se gra' siI deaun privilegiu. Cu tIl mat multi bucurie it intari apoi, in 1769, acesta dinarra, strimulat in Bucnresti. Alexandra Ipsi lantl ridici fabrics la loc in1774, si ea capita aceleasi drepturl si de la cel dot urmasi al sal:

Din actul de la 1784 putem afla in aminunte care era organisargafabri cif.

Ea se deesebeste de cea din Moldova supt mai multe raporturl. AidStela', Vocli, un dil nici link nici leafi, si nu in numele lui se face yin-zarea. Proprietarul, Slitineanu, raspunde stipinului mosiei o arendi em-aia de numal 750 de lei, care nu poate fl crescuta. Cirmutrea tart& de*rice birurl pe preotul si cintiireful fabric'', pe cel cinzect de lucritorlstrfilni special', pe mesterli cift von vent diniunire ; el se indatoreste acere name' opt tel pe an, ta.,,doui soroace, in Sf. Oheorghe si la Sf.Dumitru, fiestecirula dintre elfs eincizeci de straint cart slat intrebuintatiIn tors. Cele 2.000 de of aduse din strainitate intr'a dins pentru felulRail" cficl an se va lucre numal cu Ifni din tare, ci cu linurt ameste-cate nu von fi insemnate pentru °Writ, nici pentru beilic, adeci pentretrimeterea ollor de care se ohmic nevoie la hrana Tarigradului. Satulfabric!! va fi scull! de orice drepturl ale proprietarului, neputind ft che-mat la claci, taxat cu bezmen sau chirie de case ", on snit asi cum-pare vinul, rachiul, carnea, pinea, Heinle' de la vinzitorul pus destipinul pimintului. Numai pentru postavul vindut en Bros sau, cum sezicea pe Muriel, .cu ridicata", se va plait, si anume de citre cumpirator,dreptul de vinzare de 2 0/0; Casa orfanilor va mat culege apol o par& defiecare cot ce s'ar empire, ceia ce ar face 1/20. Line se va lua din tareIn conditil deosebite, innainte de all incepe tirguiellle for ,postivaril defare" 41 innainte de all incepe tirguielile negustoril rominl sau striini; eava soot la fabrIci fill a plat( undeva Tre-o vami. In fiecare Dumfmei se va face un lirg Ia Poclovaliste pentru aducerea In lucritori acelor trebuincioase pentru hrani si train.

Privilegiul imparte acesti 'aerator' in: pleptinitori de Ifni, fesitori,lorcitori, vipsitori, tunzitori, lemnari, covaci si pluari sau Ricitori de pin'.

Aceastii fabrici firm pina la rizbolul cel non, inceput In 1788.Lucrul trebui sii se opreasci intr'un limp cind ostile stribiteau necon-tenit intreg Judeful. Din fericire pentru acest asezimint fOlositor, ca $lpeniru atitea allele, Tara-Romineasci dobindi chip& incheierea, In 1791,a pact' de Ia Sistov 01 strecurarea neinsemnalului -ci bfitrinului DomnMihal Sulu, Ina un stApinitor de o intelegere, o culturi tid o dorinfi dea face bine cu total deosebiti. Acesta a fort Alexandra -Vodi Moruzi.La 1794, in al dotter' an at Cirmuiril sale, el fines la Vlena pe un PitarDimitrie Teodor Slitineanu pentru a 'spill acolo lubricant!' cart trebniansill strimute mestesugul Ia nos. In acelact an, un privilegiu domnesc

278 Istoria Rominilor In Chipurl al lemme

cuprinde pomentrea In' Hagl Chiriac Arbut ca Apistar al fabricil depostay. Ea fnsese tnnolla Inca de Is 1793, en un privilegin solemn, &tida-lse o noun alcatufre, ce un director, zisul epistata, cu vese Mali, eftmeaterl postavarl al en cop11 adual spre invalfitura din mijlocul teranimirde prin prejur. Cu dreptate deci inlilnim Is 1796 din partea hit Mornzrlands de sine ca a lzvodit ca din non al a pus in fapta` fabrica. Ea erascum a Cirmuiril, act Rada Slailneann, care lucra is refacerea el la1793, pare sa nu o ft lased urmaailor sal'. Fabrics an mal era Ins& la.Pociovallate, ci la Afumati, unde lucre chiar de Is acel an de Innotre. Umdiplomat rus care keen atunci prin TaraRomaneasca vorbeate de pos.-tavul albastru al cenuain de Is Afumati care se vinde ea 22 parale cotut

VII.

Cea d'Intalu fabric& de Mille, numita pe greceate ha rfurghle, (de unde :hardughie) din veacul at RVIIIIea o Intemele un om foarte berate al airet,Nico-lae Lama san Laziir din Ianina. Acest Orec, ennoscut ca tipograf in anti 1780,.fat ayes fabrica Inca din 1768, cind vazuram ca s'a Inceput In TaraRoniOneasca al lucrul postavulul. Iarfial Grigorie Ohica Intarise, la 1769,.privIleginl. Nlcolae al fratele san, Ian!, care nu se mat intilneate pe urma,.Near& Skala o fabric& is Fundenii din margenea Bucureatilor, pe Can-tina, movie cantacuzineasca, 'recta cu zestrea unei fete a hut Mihai Can-tacuzino Spittaral la Racovileati. Lucrul fu oprlt de tulburarile razboiulutal, dupe Inchelerea pad!, frit!!! Lazar Isi alesera al un alt loc pentru fa-brica, movie praboveana Batiatea, a schifului Turbatil de Raga Snagov.AmIndona morale de hirtie ale acestor oameni indraznell, careal vor ftdeprins meateaugul is Venetia, unde eran foarte multi Creel de aceatladin lanina, fura recunoscute al ocrotite prin tidal din August 1776 at tutAlexandru-Voda Ipsilanti. Cirmuirea asigura la patruzeci de lucratortstrain! birul scazut de 4 lel pe an; ea Ina supt apararea sa pe stringa-torn de cirpe, san ,,cfrplturl`. scadea la 21/v vama ce va plat! hirtla 'da-da% peste Dunare, in Imparatia turceasca, In cuprinsul larg at caret&se Intrebuinfa Attila hirtie de Venetia; cirpele se puteau aduce of de aeolo-fara a se plait nimic la yam/. Frajil Lazar se indatorian numal a aridCanaan domneati patruzeci de topurl de Mete pe an.

$1 la 1784 lucra harturghia, dam Nicolae Lazar era scums rulnat,.cu foetid fabrics at tipografia sa. El se mat jinn Inca o bucata de vreme,supt Mavroghenl, cind tipareate 'n limbs greceasca pagini traduse tot dedinsul din frantuzeate; dar aaezamintele lui nu mat lealra Is lveala dap&razbolul cel non.

Alexandra Mom', Inca din cel d'intain an at venirli sale In aceast&Domnle munteana Intemele o noun fabric& de hirtie is not. Ea fu aaezala,

3) Slittineaau a ClInOSCIlt §i prin invinuirile ce-i aduce cunoscutut descriitoral Terii-Romine§ti, Sulzer, care anise gi1ceavit cu dinsul pentru un han.

Meeteeugul la Rominl 279

In legatura large' cu morl care dadeau puterea, pe epa Saban lul,in Efov,In local ce se zice Ca Itch' el care pastreaza el Oa astazi numele amin-litor de ,,Moara-dehirlieg.

Aceastalalta fabrIca era domneasca, a C'amarli. Moruzi cumparamoela prin schimb co stapinal el, el o dada ca proprietate statornica :31venit al asezamitulul. Toa la hirtia de la dregatorlile care aveau mat mullde serfs: Logofetia Divanului, Vistieria, Divanul Cra love!, judecatorilleel Ispravnicii le, trebula sa fie cernta de la directorul, de la aepistatuldacestel fabrice. Fireete ca se intrebuintan cirpe pentru facerea hirtlet elnu lemn ca astazi, cind frainicia lesaturi1 ei durata el sint cu mull maislabe: in stringerea ,,pinzeturilor oamenli fabricil eras ajatatt de slujbaellmarunti at feril. De oare ce era el nadejde a se vinde in strainfitate hirtiadomneasca, 1 se dada o scutire de Tama pe limp de cinci ant. Nu era',orbs de lacratorl stralnl; trebuiau sa fie tocmili Went de prin satelevecine, el cinzecl dinire el n'avean sa mai pliileasca nimic Cirmuiril; seinchinan fabricii el ,pairs salaee Pont, meeteri de bier'.

Domnul nu intelegea ca fabrica sa ramite pentru totdeauna a CA-marl!. El ceru Mitropolttului, a aryl tipografle fusese inviata supt ace-la el stapinitor cu iabire pentru lumina, sa dea inapol din vinzarea hirlielprejul moeiel de schimb el numal jumatate din cheltuiellle Mettle en insta-laree. Dupe aceasta, Mitropolia amine pe depth' stapina a fabricii, cuconditia de a se ingriji bine de dinsa, numind director priceput, Ipochl-men ales, om de nadejde, practicos`. Astfel se ueura rosin! tiparnitelorde la Mitropolie,ei carttle pe care de la 1796 innainte le dadura la ivealaaceetia, OA la 1806 poate, adeca limp de zece ant, 'rebate sa fie tip&rite pe halite romaneasci de la CatichL Pe vremea razbolulut din 1806-11,lucrel a fost, de sigur, Intrerupt la fabrica de hirtie de pe ape Sabarulni,der an aerator frances o pomeneete el chip& acest razbolu, intro cartecare a aparut la 1822.

VIII.

0 a Inlet cherhanii sea fabriba munteana din acest Limp, e aceiade luminarl de ceara alba, frumos impodobite une orl, care se aduceaupang eland din Venetia. Dupe pacea de la Chiuciuc- Cainargi, an strain',de bona seam& Grec din Venetia, Alexandri, se oferl a face in tare luminari de acestea frumoase el scumpe, vinzindu-le ins& cu un lea matlefien de cit megustoril de marfa veneticam. I se dadu, prin urmare, deAlexandra Ipsilanil an privilegiu, care fu intarit el de nrmaeul acestutDom. Nlcolae Caraga. Alexandri nu se tinu insa de invotala; suptochii ingaduitorl at unul Aga stringlitor de mita, el vindu ea fret paralemat mull decit luminarea straina an fabricat at Jul in care punea son elaalle amestecfiturr. Pentra aceasta, el poate pentru alto cuvinte nemar-turisite, Mittel-Von Sulu trecu in 1783 dreptul de a firma fabrica de In-minarl de ceara alba curate unni localnic, fost scenic al lei Alexandripoate, Danut luminararul. Acesta se aria gala a scadea prejul luminfiril

280 Istorla Rominilor 1i Chipurt al Icoane

cu an len al clad parale al a riispunde MIMI fret sate de lel din drtigul sau. Aga eves supravegherea greutittit luminarilor cis porniau de lacherhand, $i el punea pe dinsele pecetea domneascA drept cheasie casint curate at trag drept la cintar.

IX.

In legAturit en fabricile de postav trebuie si se pomeneasc6 alleleasupra arora n'avem limuriri indestuliitoare. Innainte de rAzbolul din1806-12 era astfel una de salad de Tarigrad, stambulsall, care slujiaupe eland ca brife pentrn holed, al alta de ghermesuturt, adecl de satin,de miitasicii. De sigur Ina! at lucrArile toile din aceste manufacturi ro-ranest1 erau de o finefil indoielnica si de un pret lefien. Intemeletoriltutor asemenea fabric! aveau in vedere 0 exportul, mat ales acela interile de peste Duniire, al c6ror locultori avean aceleast gusturt al ace-leesi mode ca 0 cei de Ia not. Aceasta Iiimureste pentra ce asemeneacherhanale nu se Meese in Moldova, de unde exportul era mai greu, ciin Tara-Rom5neasc6, pe ticket lung6 margine duntireana se sAvirsia unnecontenit schimb de milrfuri cu Rasfir Ital. Se pomeneste chiar o fabric!de Wan% proastii, de blide albe.

0 fabrIcil de testemelurl, pentru broboadele teranimil, fu mat fret-nice decit celelalte. Ea era asezatA tarrial in preajma Bucurestilor, inxn6n6stirea M'Arcuta. Se lucre Ina la 1818. La 1828 lash', Turd! prAdarlimiinfistirea, unde se fact' mat pe urm6 un spital cu darnel!. Fabrica nuse mat ridicii deci niciodatA din 4ceastii dlsirugere.

Dar, dup6 intoarcerea linistii, supt Domnti cel not p6mintent, se maifac unele incerciiri. Pe Ia 1822 era astfel o nouii fabrics de ghermesu-turt in veslitul Han al dragomanulul 0 befulat Manuc. Testemele se lucraupe shade Podului-deP6mint, intro cherhand al aril personal se inchelaintro vAduvA cu trel fete'. Nu putem spans cit limp au limit aceste ince-pular' sl6b6noage.

0 moarA de tutun lucre in margenea Cimpulungului la 1821.Trebuie s6 se adauge, in sfiralt, ,fabrics de fides, ea ergalli (instra-

mente) de anima al de lemn", care fa intemelati de Damitrachl Turnavt-tul sun Tirnoveanul, poate pe vremea lut Mavrogheni. Un Costachi Hat-manul o cumpirit de la acesta, al fabrica` trecu la 1798 in minile Doamne!luf Vod6 Hangeril, cel ce a fost Mat de Turd, Ruxanda Ohica.

X.

In Moldova incercgrile de manufacturl sint mat patine al an o aimai scull duratii. Nu le fac aid Greet sau Bulger' sau chiar Venejleni,ci strain! din Apusul Europe!, aventurieri, vinittort de cisligurl riipezt,. cadnu posedi aid st6ruinta, aid priceperea celorlalti. Ei n'au in vedere gindulsAnotos al anal export in Rfisfirlt, ci urrniiresc finte mai put:n laminae.

Mestesugurile la Rominl 281

Lucachl sau, cu numele intreg, Lucca dela Rscca, un Levant In,cumnatul NI Or !gore Alexandru-Vodg Glace, aduse din Brasov pe la 1774pe un Frances vinturg-tare, fost ofifer, Ledoul2c, de Sainte-Croix. AcestaIna in arena", pentru 450 de lel pe an, o movie de la Prat a cumnatuluidomnesc, st film' acolo o fabrics de falanfd. Contractul era pe patru ant,ul la incheiarea for o cearli tzbucal intre mosier si fabricant. Dupg multeplingert, stirulnie si interventli, bietul Ledoulx In snit a pleca in Moldova,in cea mat mare grab& cu ban! imprumulaft, la Januar 1778. Vodfi Cons-tantin Moruzi it privia ca pe un francmason, un pfarmazonc primejdios.

Able peste treizect de ani, in 1818, Francesul de Lincourt, profesorde limba sa pgrinteascg, lua cu chine intro mahalit din last casele lulIonia Codreanu si le potrivia pentru a face in ele o moarg de olole,cum nu se mat pomenise piing acum in Moldova. E vorba, cred, de ulelude in, care ar fi putut educe cistig unui om in alte imprejurgri decit elleJul Lincourt Acesta se intoarse indatil la mestesugul NI de dascfil defranNzeste.

In 1813 se afla la Iasi Sasul loan Hart, care ventse cu multe gindurlde intreprindert mfinoase. El even planul de a intemeia o tipografie pgre-ceascii" si, in adevar, infeleginduse cu niste negustorl localnici, cart-1scoaseril apoi din tovgriisia lor, el adung materlEaul trebuttor. Dar loanHart mat avuse in vedere st o fabricil de postav si o motra de hirtie,pentru care si Rica pregfitirl la Deka!, lingg Hirlfiu. Din planurile lut nuse alese toles' nimic.

Alte fabric! erau in mina bolerilor din burg, st anume acelea pentrualatuirea si exploatarea cgrora nu trebutau nIcl ban! multi, Mci able cu-nostinti decit acelea care se treceau dintr'o generatle intealta.

In 1798, era o singurit fabricg de polag din cenusg de stejar in toatgMoldova. In singurul an 1799 se mai Vilma vre-o treizect. Domnul deatuncea dada o luare-aminte deosebiti acestel miscgrl. Hofer!' opriserg peUreat de a mai face lemne in /Mures care trebula sit fie intrebuinfatanumal pentru cenusg. Unele sate se plinserg tut Alexandru-Vodg Calif-mach!. Acesta chemg pe sfelnicil sill fires!! la Mitropolle st capgtfi de ladinsil rostirea pgrerli cfi fabricajia de poles in aceasta masurg st cu acestemijloace e dgungtoare fern. Fabricile furs dee( pretutindent stricate deciohodarit domnest1.

Velnifi pentru rachia erau multe, de cind plgcerea ruingtoare arachlulul se simIlse si de tenni! nostrl. Horilca nu se mat aducea acumagrin Evrell marginast, de paste Nistru, din Polonia, ct se faces pe deo-sebite mosii. Bucovina, pling de velnill evreiesti, pules sluji ca model. de01 incg innainte de anul anexiirli, 1775, darea pe vein!!! se intimping al&furl cu acela pe moil el pe circiume in catastlful veniturIlor domnestt.

Dar fried de a nu se inirebuinta pentru facerea de rachiu o preamare pane din pines culeasfi in fiecare an cid vechlut rachlu, mat

282 Istoria Rom Tailor In Chipurl al Icoane

sinatos, se facea din Brine , frica de a nu se gas! fara in neputInfa dea vinde Tare' lor griul ai oust de care el amen nevoie, aduse pe la Ince-petal veacalut at XIXlea oprirea lucrulul velnilelor. Mal inriurise al faptulca Domani lea o 'lama mare, 60 de parale In vadra, pe horilca ce seaducea din stainatate.

Dar In Main 1814 Mitropolitul al boteril se Indreptara atm Scarlet-Von. Callimachi, aralinda-1 a la facerea rachiulat is Intrebuinfeaza totgrin at orz stricat, apot sacara al hrlaca, samanate anume pentru aceasta,ca el slid gala a da Camarit de fiecare vadra din horilca focut& in far&cif se lua la vam& din cea importatfi at ca, pen urmare, nu mat e nici-umcavint penal' a se mat pasha vechea oprire. Domnul al Ingadui velnitele,ca condifie ins6 ca els IA se opreascil in anti in cars s'ar simfi lipsa decereale.

Cam pe acelaal vreme, Moldoventi in fara carom Snail fierbearrInca din veacurile cele vechl, at XV-lea al at XVIlea, berea, care perk°data cu desnalionalisarea acestor Seal Incepura nil area berarii cuallfel de lucru declt acela care se oblanula in berarille saseatt din celemat departale timpuri. La Roman era bargee Inca din 1798. In 1814 area-monopolul in acest oraa Grecul Petradi. Peste dot ant, episcopal chiarficea o berarle, al Domnul ii impunea preful oblanuit at acestel Mahalal dares la spital a beet ,cu o par& mat jos, fund pentru trebuinfa bol-navilor". 0 a treia berarie se afla tot in Roman in 1816, a lui AlexandraDos, cu privilegiu de la Vornicia de °bate. Acesta era an Austrian, audit,supus Agenfiel. Pe aceleai limp era la Iaal beraria lui Ienachl NicolasAltan. Toate -berartile sas bdrortile eras ,Inchinatei la Culia Milelor,carela II &Odeon o parte din clang. Allan amuse ca Innaintaa, Inc& din1793, an berar ea Out de doctor, medical Herlllz.

Cel d'intain bautori de here fuseserfi °Merit at soldafil armatelorstrain de ocupafte: Rua!t cars statusera In Iasi al Austriacii cart In raz-boiul din 1788 facusera din Roman o capitalli a Tinuturilor de dincolo deShelia. Astfel, In Bucureati, cel d'intala care captita un privilegiu de be-rarie fa loan Timpel, zis Neamful, din Gotha, in 1809. Localnicit nu setacomiau de loc in bautura cea noua.Neamful 'Astra monopolul al suptCaragee, inlaturindu-se en concurent, ,Neamf din Austria. El era inda-torn ins& a nu lucra in oral a nu Intrebuinfa decit grinele care nu potsluff pentru trebuinf a fern san parkin' folosul Turcilor al a plati ca InMoldova 300 de lei la Cutla Milelor. Beraria arse in 1821. Peste tretant, Frederic, fiat let loan, o ffica din nou, al o tract' apot until WIGRube. Peale pufin acest at doilea Naomi infra insa In ceartil cu tovaraaulsag, Krebs,-eere capatase un privilegiu pentru a face rachlari din poameal se apucese a lucra bere. Consulul trances, supt prolectia caruia eltrecuse, II Meta, dar Domnul insual se amestec& in afacere, al monopolulberartei fa pastrat 1st Kobe. El va ft avid, pests trel an!, cind Ruall ocu-par& fara, destal clienfi staruitori.

Me 'lemma' la Romini 283

Xl.

Plan astfel de fabrics meeteeugarl siraInt patrunseseri in not. darleer Irebul sa se creed& a Innainte de ,era nouP din 1830 numarul forar fl foal mare. Aceasta e adevarat mat ales dlncoace de Milcov,

51 feta de ce, Meeteengaril cel not, sprifinifi, potrivit tratatelor, deconsulate in rindul Wain de cel austriac, de cel presian , (matt deIncru mat ales in don& 'talia': case de mode el articole de mods.

Cea d'intalu case europeand din lee, a lost a boierulul ScarletSturza, an ginere domnesc, care lava/Ilse in Germania el s'a asezat apolIn Rasta, ajungind el guvernator al Basarabiel. Nu etim cine Po cladise,dar nume de architecfl cars Inloculan pe Tech!i malmarbagl dupe defineRasaritulul se pot culege let el cold, de el materialul n'a lost skins pan&astazI decit intr'o foarte mica masura. Cam pe acelaef vreme, un Orecdin Italia, care Meuse IngInerie milliard, Spiridon Macri, lucre pentru obiserica a lul Alexandru-Voda Ipsilantl, el el lei arata priceperea el inscare Carpi celel noel de la Mihai-Vocla, ca IA nu mat vorbim de anprotect pentru exploatarea europeana a ocnelor de sere. Joan Raihner,atlas din Siblin de acelael Domn, prin miflocirea episcopulul de Buzau,!nail& named manastirea dela Poiana, pentru Banal eel Mare, Pena Fill-pescu.

Asachi flume!, poetul, fu acela care dadu laellor de innaintea arta-Int 1821 casele doamnei SturdzaPastravanu ; el invafase arhitectura InViena. In 1820 pmalesirul zidar" Iosif Weitz Ikea porucicului, viltorulutgeneral, loan Odobesca an rind de case dap& pianos epusean.

Lire anti 1824 el 1826, Freywald, socrul influentulul secrelariu alAgenfiel austriace Udrifchl, lucre la pavarea cea noun a Bucureetilor, enbated de lemn. 0 fabrics annme se face pentru pregatirea acestora, et,In Almonachul sin ilustrat, Mai Rogalniceann dadu intaflearea celel ase-manaloare care flint& la lael pe vremea Regulamentulai Organic. In localsululgillor din Baleen!, car! aducean oda& epa in orace, acuma aceastasarcina se dadu pentru Bucureett, in condi!!! non& cu Inirebuinfareade tabu! de font& san de oale lui Ernest Meyer din Saxonia, careflea eel d'intain plan la 1824 el-1 Thu printit la 1827.

Oral:110e de mode noun, Cu Iiinille 'rase drept ale alellor, en bos-chete el podoabe meeteeuglte, cum se °biennia' in veacul al XVIIIlea,le-an Meat meeterl aduel, cu plate bunk din Arden], de Inherit cart volessa se tie in curent cu timpul. Multe scrisorl oltene an acest scop. Oranarul ,neamr se cerea tot aye de mull ca el guvernanta ,Nemtoaicain copil".

Inca de pe la 1784, Banal Filipescu, cel cu manasiirea de In Mane,Ina la socoteala bairineasca, de tot aspra, en oareecare 'Male, pe Nearrifulsin, meter de canapele. Amu dee! aceasta mobile nu se mai aducea de

284 Istor la Rominllor In ChIpuri si Icoane

peste hotare, cu toate a pane dupe 1830 garnifurlle cele bune trebulauneaparat comandate in strainatate. Dintre deosebitele felurl de meeterlstrain!, cet mal cat:tail erau tested!. Bine plaint, el petrecean din toate vs-niturIle ce puteau sa alba: unul din consulil ceI ocrotlau, recunoaete elel a aceet1 Nemi la, al caror nume ajungea acum,mal ales in Moldova,sa insemne meter de lucrurl noun : inginer, whited, maeinist, fabrIcant,erau cel mai bayi din tern. Unit stateau pulln et se Indreptau apol sprealte plater! ale noroculul; cel ce an ramas, s'aa plerdut rapede in classnoestra mljlocle, cite era.

Patrunderea Nemillor insa, ca el a doua epoca de intemetere afabrIcilor, cade in buns parte dupe 1830, el nu putem urrnfirl lucruriledincolo de aceesta margine, in capitole care trateaza despre 'late supt,vechiul reglin" romanesc.

Bani id Masuri

I.

Ban inseamna moneda Banului, precum monedel lut Ludovic atXII-lea I s'a zis aludovicg (touts), monedel tut Fredericcel-Mare frederi(Friedrich), monedel In! Napoleon Ilu .napoleon, monedel ducelui deVenetia ducat', far celei a Sultana lui sultanie.. Cel mat multi ban! asplecat in veacul at XIII-lea din Baneful unguresc at Severinului, de at, node aid, ci din mat vecht provincli, vine numele tor. Capetenia care cirmutain numele regelui vecin Tinuturile de peste Olt n'avea fireate. o monedaa WI deosebila,Insa, de care ce moneda ungureasca trecea prin minile tut,yenta de is el al de la dregatoril lui, de la negustorit in legatur& cu dinsul,I se zicea, dupe numele demnitalli pe care o aveau Band ungureatt,tot ban'.

Totual nu prin acest pircalab al Severinulut a patruns pentru intalaoars semnul lesniclos pentru schimburi al monedel in partite locuite deRomird. Dupe epoca romans, care a lasat In toate unghlarile, supt pa-mintul gramildit in cursul veacurilor, band de anima el de argint at Cesa-rilor, at alloy stapinitorl de la Miazazi at al oraaelor greceatt, in evul mediamoneda bizantina a sazbatut pan& of prin vane cele mat adapostite. Uneon ea yenta, de sigur, prin razboinicii tutor* cu prada Tinuturilor civil! -safe, alte or! Irma ea dovedeate calatoria negustorilor strain! sau intoar-cerea localnicilor de la vrelin bilciu de holm.. Si in partite Bistrifet arde-lene, in locuri odinioara salbatece de la picloarele munfilor s'au gagabard cu chipul tut Iustinian al cu crucea ocrotitoare a Bizantulut.

Niciodala n'au paint ft Intreruple cu totul legaturile de negot Intreudefele" sou atinuturile" romfineati, de o parte, al, de alta, partite, cu ovista mat aaezata al mai plina de bielgug de la dreapta Dullard, strabatut&de vase imperiale.Niciodata drumurile de negot n'au fost cu totul inchise.Dar ele erau numal foarte pufin cercetate al banul merges numal de totslab. El va Ii fost infrebuinfet In satele noastre mai mull pentru facutulsalbelor de podoabe deal pentru schimbul Mire feranii, cart nu dicluseraInca o boierime al cart nu oploalau negustori strain! in mijlocul tor.

286 Istoria Rominllor in Chipurl el Icoase

Cum s'a mai aratat In aceasta expunere, se vindea el se campfireIntel) maser& de tot mica; left nu se dadeau nimanula; Weill sau juzil,on cnejil, vatamanii, capetenille cele marl, Voavozil, nu cereau decit dljmaturmelor, cirezilor, cailor, samanaturIlor, gloabe sau amenzl tot in nature;pocloane It se aduceau lareel altfel decit in metalul pecetluit cu o inscripfleel o efigie; slujba, munca brafelor inlocula atitea dad el venituri din tim-purile mai noun el mai civilisate.

Dar Voevozii, ca el mai midi lor, carl domniau peste unele vatau mai prImiau is vim!, Is hicatorile de munte el Is vadurile apelor, banalstrainulul din sus sau din jos. Din acest refit de capetenle se hrania Via-fleria. lor. Tot de ;nolo se scotea apol darul ce se face& stapinitoruluirecta, care ocrotia tare sail era in masura s'o ameninfe, s'o cotropeasca,el s'o pustieze. Inca de pe to 1240-80 regele unguresc area astfel de IsLitovolu $i de is frail! sal din parfile vilcene §I gorjene niete venitari (pro-ventum), an bliss (fributum), la care astfel de franks"i al feranimil noastreerau sum! Inca de malt& vremet,

II.

Ramine se se vada scum de cite felurl era banal altor ter(, carexfizbatea el se cheltuia astfel Is nol, precum el acela pe care, dap& acestemodels, it batura Domnil noetri insist.

Cel mai vechla prIvilegiu amanunfit de comer( Is Munteni, de suptMircea cel Bitten, cunoaste intiiu monede bizantine, ca perperul (hyper -pyros), care era raspindit el in Lingerie, avind insa acolo o valoare maimica decit a perperului clasic, urinate nominald, care era de metal nobilel area un prof mare. De alminterea, era ei an aperper muntean", cunos-cut Inca de pe la 1392, tot supt Mircea, el papa in Constantinopol, undo-era socotit cam o treime din originals! Imparatesc. Perperul n'a patronsniciodata in Moldova, supt niciuna din formele sale ; in TaraRomaneascael a dat numele unel vecht dajdi, pdrporitul, care s'a pastrat pane bowielirzia, pane Is reformele fiscale din vremea Fanarloillor. Perperul insuela tent din intrebuinfare °data cm peirea Statalui bizantin el a anexelorsale; pe de all& parte, de Is Viad Dracul innainte, niciunul din Domanmunteni n'a mai bate atoned& in fare lor sau pentru aceasta far& Aceastae, in scurt, istoria Is not a perperalui celui adevarat el a imitatiei lui inepoca lei Mircea.

Careful bizantin, care Wel el nu se infaflea totdeauna intro singuramonde, blind 01 acesta, ca 01 perperul, ca el marca apaseana, mai multo unitate de ()mutate monelard, nu se pome0te niciodata is not.

Unele vim! se hotarasc in ,ban(`. E, s'ar credo, un ban de annul,din rare, dar e malt mai probabil ca supt acest name se intelege intaludinarul (denarlus) ardelean, Is inceput a zecea, dar apol o suta pane Isa trete nuts parte dintfun florin craiesc, care dinar area o large raspin

Baal vi Mitsui 287

dire in micile noastre socoteli din acele Teacart incepfiloare. I. Bog-dan clteazi al terminal de banally denariae, dinar al Bann tut, Intrebuln-fat in Ungaria vi care desleagi pe deplin intrebarea. Acest dinar-ban eraintrebuinfat al in Moldova in aceasti epoch, II-I Intl !aim In involala denegof a lel Alexandra -cel -Ban cu Voeyodul Ardealului.

Din Germania vine fertunul (Viertelm), a patra parte din greutateamOrctl, fertun care se socotia une orl ca egal cu Barisal, care nu e nu-salt, trebuie sfi adAogim, niciodall In aceste (Finale (relate cu Sasit ar-deleni, cu bate c6 -1 aflam in documente de farA din veacul al IV-lea.

Ducatul era de origine veneliank dar se Wee al in Ungaria. Du-catul de our ar ft deci cea mai mare monedfi ce mergea in ferile noastre.Cind vedem Iasi eh' se lua de is o bucatii de catifea de Ypres an fertun,de la alba de Louvain, care trebuia di alba cam acelasi valoare, in per-per, tar de la una de Colonia, care nu putea si fie neasinanat mai scumpli,dotsprezece yducalia, clad un butolu de mied e texat tot aga, cind anbatolu de yin cla vese ducats, ca vi an cal, cind, in sfirvit, boul situ vacse pus la vama de trel ducat[, porcul la aceia de dal, si berbecele, cerga,burduful de brinzk pielea argasitk la cite un ducat, tubule ail se admit&-ci acest cevint, care ajunge pe arm& a insemna ban!' f5r6 deosebire(far ducatar, bilnar), 1 y1 pierduse Inca de pe atunci adevarata Insem-Wale.

Aceasta se `,4ede, de alminterea, prin acel privilegin pe care-I dilBravoyenilor Dan-Vodfi cel de-al doitea la 1424, cind el a inceput sil bat&din noi, al pe o scar& vi mat Intinsk ban!, pe carI.1 Intitula, clad erau deun pre[ mat mare, win limba de rind romlineascliN, ducafi. Acest ducatcorespundea, dup5 cit se pare, asprulul de argint carat, apoi de argintamestecat si, In sfirvit, de arama usor argintatil, pe cind banal era de opotrivfi cu dlnarul din Ardeal. Cercetarea monedelor pistrate area inadeviir in ban mai mare si mai sir5Incitor, viidit de argint, st altul matInnegrit de vreme, care infilfiseazil o suprafala simpler mai 'nick Unule &metal, tar in cellalt trebue si vedem-banul cel laic, binuful. Compa-rind cele doug tarife: al let Mircea al al lul Dan, se vede cif an fertunvechiu filcea 36 de bent nos, un perper 24, tar un ducat de la 1,3 bentplinri la 2 ban!. Ina o comparalie se poate face, puind allituri un privl-legia din 1413 al lui Mircea, in care ygmile slut socotite in ducal!, cuacelea ale lui Dan, sau cu vechile privilegil slayone ale aceluiasi Mircea,uncle socoteala e filcuti si in fertuni $i perperi. Se vede ca 24 de ducat!<1 fertun) fac 36 de bani, 18 ( =1 perper) fac 24, 12 fac 1.6, 6 fac 3, viasa mai departe. SA se mat fie sama ca la Tama calul lara calaref plane in-ducat, Ian drumeful pe jos numai an ban.

Deci, in resumat, lag care era sistemul monetar, indigen al stain,din principatul lui Mircea (+1418) $i din al finial sae Dan.

Fertunul, §fert de mara germank florin, 24 de ducat! ronlneftt,36 de bent romane0t.


Perperul, linnet dupe cel biaznlin, dar egal numai cu Va din et,18 ducat! de tars, 24 de bent.

Duca lul de tare, asemenea cu asprulbizaniln, 1,3 t5 sau chiar 2 bent.Banal sau dinarul, inialu ardelean, apol localnic, cea mai mica

moneda, de argint la inceput, dar mergind lot mai mutt spre arama.Acest ban in parasif, dupe staruinta poruncitoare a Ungurilor, inca

din anti 1426-31, $i socoleala yawner se Mei' de aid innalnle tot inducall ca supt Mircea-Voda.

Intrebuintarea in TaraRomaneasca a florinulul unguresc, numitchiar cu acest adevarat nume al sau, se dovedeste apoi din privilegiulde negof dal la 1439 de Vlad Dracut orlisenitor din -Gantlet sl care heti-'Isle plata vamil in asifel de ban!. Dater!! ale unora $i altora din boierliterli se inseamna tot in aceasta moneda mare a Statului vecin. E deei banulcurent pentru afacerile si tirgulellle mai marl, banul de schimb in leg&tura cu strainatatea.

Miami cu florinul ins& umbla, pentru afacerile mai mid, asprulbizantin, ce se pastrase, dupti cucerirea din 1453, sl de &dire Turd,cart si innainte de aceasta data null impusera pe teritorlul balcanic luatin stapinire de dins!! un fel de moneda a for deosebIta. In veacul atXVI-lea, un galben venetian sau un galben al Sultanului, un sultanin po-Welt dupe modelul Italian, avea seized de aspri, dar, cu necon-tenitele schimbari sl falsifIcari ale monedel, aceasta relatie se schimbafoarte mull. Valoarea galbenului fu crescuti prin porunca imparaleasca,far esprit cei not furl necontenit mai slabi decit cel vechi. Astfel pe Is1600 trebuiau o mita douazeci din aceste suptiri foite de argint amesiecatin !argil masura cu arama sau de anima infasurata in pojghlte de argintpentru a face cit o moneda frumoasa si lucle de aur. Socotelile marl coesprit se faceau, ca in vremea bizantina', cu punglie, care cuprindeau 500de unItaft, sau cu povara, zisit turceste Jac (in italieneasca levantina:sommo), care faces o seta de mil de aspri. Cind TaraRomaneasca ainceput a plat! haraclu Turcilor, ea avea alegerea intre a-i plati cugalbeni sau a trimite sutelecle mil ale asprilor in sad pecetluiti de Vis-tierie, pe carale domnesti".

Pe la 1500 toe% negustorla se porta in principatul muntean cu flo-rin! de peste munte si cu aspri de peste Duntire. Moneda potent", ceagermane, cea Italiana razbaleau numal foarte pulln; banul de !era nu semai intrebuInta de malt.

In afacerile cu strainatatea, florinul e pomenit de cele mai multeori ; prejuirea unel mosii care se vindea, pretuire facuta odinioara invile, in vesmInte, in acute, in alte paminturi, se face, mai ales de pe la1500 innainte, in aspri. Une or! esprit sins pus! numat pe hirtie, cad defapt se savirseste tot un schimb; acest fel de a socoti in bani cart nu sevac! 01 nu se platesc, poarta un nume deosebit: a biciulul. Cind insaraspunderea banner este un adevor, atunci se aminteste in act ca s'audal aspri gala'.

Banl el Mfisurl 289

Florinil se zicean in grain! obisnuit al florin', flurini vl ugh!, de laprescurtarea ug. pentru slavonulugarschig (ungureall). Cum se va vedea,vinarile pe ugh sint cele mat oblanuite dincolo, In Moldova. In Tara-Romaneascil, din potriv5, mullamill granite! intinse pe care o area faIiide Turd, asprul biruleate, at de la o vreme el e pomenit aproape singeral in actele de vinzare al in ravaaele -de Interes care se trimet In still-nfitate.

In Moldova cele mai vechi privilegil de vam5 arat5 urm5toarelemonde, de tare sau str5ine, cele din urmfi hind, paa la an limp, cumutt mat rfispindite decit celelalte al- cialigind, apol, la sfiralt birainIa.

Cel mai mare ban, de argint ai de aur, e nzlotul 15tiresca. El nuvine, fireate, de is Tatarii Crime!!, al aror nume il poarti. Aceatia n'a-veau bent cu o astfel de rilspindire al de insematate. E numal monedayenta din Tara Tatfireasa, pe drama! de negot tiltilresc. De fapt Iasi,el poartli stove latine al semnele deosebitoare ale Republic!! genovesecare ayes pe ferIcIta coasts crimleawil minunatul ores al Calla

Inc latii ce ban!' adevilra% gate, se intrebulnleaza pentru a seplait moatile pe care le cumpfirau boieril moldovenial aceastil inlocuirea economiet naturale" prin peconomla de bard' se face in principatulnordic mai r5pede decit In cel de Sad , acest zlot clang& locul d'IntAIu.El doming in lot veacul at XV-lea.

Zlor inseama monedii de aur, dar de sigur a cel mat multi din-tre aceati pbant frinceatig sau iltalleneati" 11 se zice °data al astfelerau din argint numal. Po !anti 11 ziceau stand ruble, un nume tare aavut noroc at s'a pilstrat, la Rua' racer, pla in ztua de astfizi. CindPetru-Vodil Mani din anti 1380 a imprumutat ea bans pe rude sa Cralul!wee Vladtslav Iage llo, -el ia dat astfel de ruble de argint frincesc",pia is suma de 4.000.

Aici, In Moldova, era, apol, in veacurIle al XIV -lea at al XV-lea, osingurg monedii mica, tot de argint, grosul. Name le vine dup5 at grosululpolon, care e asemenea cu acela ce merges In toate ter Ile germane, Hindo imp5rfire a monedel Idea le: marca. Cind Voevozli moldovent incepur5,pentru mindrie ca at pentru clang, sil beta 10 el banil for deosebill,hereghia dfidu astfel de groat pe cart Illaa-Vodfi, fiul Ind Alexan-dru.celBun, in privllegiul sau pentru SEI§ii din Ardeal, II defineate groaldin moneta noastrils.Precam avem bard munteni,n1 s'a pfistrat un numlirdestul de insemnat din aceall groat at fern moldoveneati. LI se zicea,Ina de la inceputpoporul poate a Wei nu atle alt name decit acestabani. Asifel vechea Tama a Sipinfulul cerea un ban de capul de vita. Dar,pe cind banal muntean e tot una cu asprul martini, dincoace el inseamnilo moneda a aril valoare e ceva mat mare chiar decit a ducatulut dedincolo. In adeviir, vama boulut, pentra Ardeleni, care e in TaraRoma-neasa de 3 ducat!, e hollirilii in Moldova pe acela§i vreme la 2 groat

290 Istoria Rominilor in Chipurt si Imam

de acestia de-al Domnului. $1 tariful pentru Sas! e cam acelast in amin-doua !exile. dell doer de taxa postavului frincese, care corespunde,credem, postavului pe care prIvilegille moldovenestl it numesc de ,BI bier%ceia ce trebule sa insemne Beauvais, unde de mull inch se lucrau banepostavuri negre.

Din lingerie venia florinul, cantle I se zicea la inceput, in veaculat XVlea, Burin". Mai pe urma, in al XVI-lea, numeleI obisnuit a zlotunguresc`, sau prin prescurtarea grafica a formei unguresti, cum amspus , ugul (plural, mat intrebuintat fireste : ugh!).

De pe la 1550, cind legaturile cu Turd! si cu Muntenli sint mai des%nu lipsesc nicl socotelile in aspri, care se fac tot mat dese supt Lapus-nen' $i Petra Schiopul. Numele de ban! trece atuncl asupra tor, nematBind acuma graft' de ler&

Zlotil poloni avean, de stgur, o trecere mai mica. El sint insa po-men111 in privilegial de negot al lot Petra Schlopul, la 1579.

Aceasta e starea de lucruri in Moldova Ora pe la 1600.

1V

Cu intinderea negolului german spre Marl!, dar mat ales prin a'e-zarea inlet) parte din lingerie, care' l pierduse la 1526 sl neatirnarea slunitalea, a unor principi din Casa de Austria, razbatu noua molted& ger-man& a talerulut. Despot-Voda a Mut, prin banarul sau sus, $i el frames!tateri de pared& cu chipul sau Li se zicea st LOwenthaler,pentruleul careera intiparit pe dinsti. AI nostrI zlceau a cestal mare ban de argint sau Older`(plural: $i talereu si talerta) sea leu (in Tara Romfineasch prin a douajumatate a veacului at XVI-lea si talent"). De pe la 1600, tot mat multesocoteli se fac, mai ales in Moldova, in talerl HMV sau in pie! batur.

Trebule sa se faca ins& o deosebire metre aceste doua nume. Astfel,an act de pe la 1600 vorbeate de .5o talert MO si 25 lel batull° al seadauge: cam pus zillog la dumnealul 51 talerl Wulf pot (0 jumatate),s& -I facem dumisale lei bitult, si sa ni Warn talerl".Lamurirea a aceia c&mai eras un fel de tater! mai marl, cart n'aveau pe dinsii leul, ci coroana,$i de aceia se $i ziceau Kronenthaler. Pe clad leul avea 40 de aspri clupacursul turcesc, un Kronenthaler, egal cu un scudo sau eau, valora cevamai mull: 50. Peale cile-va decent( zlotul tatarascg fu invins ea total, sipe la 1620.30 rilet nu se mat iorbia de dinsul. Leul si asprul eras lemelulcirculallei monetare straine in /erne noastre. °data un later valora pa.truzeci de aspri; pe la 1600 trebulan optzect din banufil cel not de argintpentru a face un later.

Pen urmare, talerli romanesti nu sint altceva decit astfel de ,co-ronati'.

Mat presus de talerullen se mat pastra Iasi galbenul unguresc. Darel e acuma un ducat asemenea cu cel italienesc, de si purta chipul im-pliratuluiCralu din turnatoria carafe porneste. I se mat zice si galbearofu, flIndcil era de aur.

Beni al Masud 291

Cit despre grafi, el dispar. Dar Tura 11 primIser1 in sistemul for mo-stetar grupd, care liken patruzeci de asprt, ca lent.

Florinil de argint, florinfil', se pomenesc al In cele mat vechi za-pise ardelene, dar imprejurarile mbnetare de acolo an numal o Insemni-tate ajutAtoare pentru sablectul nostru. Zloi II nu sent aceiagi ca al aceatiflorin', cacl pe la 1620 se fAcea socotealli el ,7 zloil lac 6 florinfl". Zlotul-ajunge acum Ra fie de o potrivii, nu cu galbenul, el cu teal.

Dapfi attests monede, anumiii stringfitori de dijciii din Moldova seai zic: leuasi, Mores!, golbenasi. Ei stringeau aaa numitele &Oil delei, taleri ai galbent de case, la care erau supuse anumite categorit dedajnici. Tot asifel se zicea ,zlotaa" acelui trimes al Vistieriel care stria-gea din plait una din dfirile obianuite ale feril. Acest name invInge la*mil al inseamna orice fel de implinitort at veniturilor domneati.

Inca din cal d'intlia ant ai veaculal a1,K1711-lea, se intrebutnieazA lapliji pOtronicul, monedi de argint, de obiraie leaeascA. La 1621 un potro-Die valor& noun bent (ceva mai tiirzia : aese, supt Fanarloft : zece), tarbanal trebnie se fie in aceasili vreme asprul. Lind se plAteate in tater!germani, se zice ca plata s'a Meal in ban' bunt"; de alitea on Iasi, via-zitorul trebuie si se muliAmeascA named cu potronicl, atunci se zice

afacerea s'a incheiat in bent proati", in take proalr, sau ,banspotronicig. Pe la 1670 se socoteate in galbeni at poironici. Pe la 1740-erau, in Oran, potronici vechi ai potronici no!.

Cam de acelaal mirime era orlul, cu care putea cumpAra in Mol-dova de la 1715 o vadrA de yin. El era a patra perle din len al se deo-sebla dupi cum teal era turcesc son nemtesc.

Ceva ma' tArzle e coslanda, ,moneciA de ConstantinopoIN,m5rantA,in care se fAceau socotelele pe la 1700. Ea era egalA, se pare, cu po-4ronicul,

In sfiralt in ceia ce priveate banal, trebule sA se spate ca esprit cetmot, cart mergeau in principate pe in 1620, nu mat erau privill ca ban! de-argint, at se at fficea deoseblrea intre ,asprul de arenta, vechiu, al eelatom care-al Odes la !veal& metalul inferior sou, cum se zice plastic,printr'o expresie trecutA apol ca zicala, arAta

Asemenea cu aceall aspri sau cu solidi din Apus (franc.: sou) sint§aldli bitufl pentru plata ostaallor sal plecall cu Turcli in razboalele dinAustria al Istrate-VodA Dabija. Poole ca al Oheorghe Stefan, innaintaaul-sau, avase, pentru asemenea nevol, bans de amnia al teal. Ai lut Dabija-erau primill ins& numai ca un afert de ban bun.

V.

In TaraRomAneascA Intimpingm haat in frunte galbenul urguresc.4.1rmeazi talerul. Nu lipsesc nict in acestAialt principal leil. In at trellea

el

gi

cA

.isi aroma..

slog,

292 Istoria Rominilor in Chipuri $t Icoane

rind vine Ong la o vreme mat tArzie decit in Moldova chiar st pe in1670 wpm!. Banul ce se MIA mat pe urndi nu sinf altceva decit acesttasprt strAvechl. PrInteo inriurire moldoveneascA plirund cAtre sfirsttuiveaculul, de ci Hums! In leo mAsurA foarte mica, potronicii. Se mat po-meneate burlincul, asupra cfirula nu se pot gAsi lamuriri.

Mail de aceste monede, mai umblau ins& pe la 1700 01 allele..Astfel polluracul, intrebuintat rare on $i in Moldova, care fficea dot ban!,grosul, egal cu dot polturact sau 8 ban!, fuOacul, socotit dot grosi seapatru polturacl, pltacul de chic! pottered. Jamitalea de leu se zicea lull.Motu/ se deosebia de leu, flied egal (cel vechlu, ceva mat mare deckcel non), cu 0.93'/2 din florinul ardelean, pe cind leut ficea 1.40. Lelieras, de alminterea, de mai mite felurt: teal turcesc vechlu, non! leuturcesc ci lent impfiritesc. Pe ling& florinul austriac, pfitrunsese at cetfrances chiar, ci mat era ui o monede turceascfi "mull, de acelaci valoareca al florinul. Erau galbeni impfirAtesti, galbeni de Venetia sau venelict, qtgalbeni olandes! sau de Olandla". Cracerul, craitaral, a suta parte dinflorin, se introdusese. SA se adauge In sfircit marlaful ardelean, cu chi-put SL Fecloare, crtuacul de acelact pref, st grefla.

VI.

Cind Austrlecli luarA cele clad judefe de peste Olt, el aduseri cisadministrafta si oastea cea noui multi ban! ardelenesti. Banul de Ardealfacea ins& cit un ban 0 jumfitate muntean. De aid multe incurcaturi atdesbateri, care se mintuira numal prin intoarcerea Oltenlei la torn dincare fusese smulsfi.

Pe la 1750 se mat pAstrau din vechlul slot de monede : galbenitsau ughii, ugh!! de our ungurestr, spot leil germani, ,lei. bent de argintc,st, in Moldova, potronicit, In Coate socotelile obienuite. Dar din ce in cemutt se lucre in negot cu lent turcesc, o unitate de mimed& fictivfi, cu.paralele, din cart 40 faceau un lee, precum 40 de aspri de odinioara

de In cart plena parses fAceau en lea creOlnesc din vremea ye-che can an grub constantinopoiitan; fret bani formau pe la 1740 o para.In acest fel se poartii loath contabilitatea veacului at XVIIIlea.

De aid iciainte, finind la galben!! Europe! pentru platile mai marlin strAinAtate, am primit pe rind banil deosebltelor reforms monetare dinAustria al din Turcia, pan& la Incercarea unet monede de bilon in Dom-nia lut VodA-Stirbei st In baterea in anti 1860 a celet d'intalu monede a.Romanies unite, In Anglia.

SA amintim citeva din numele monedelor celor mat cunoscute:Oalben: de Austria, de Venetia, z41 fechird de la zecchlno (din-

pare °data cu ciderea Republic!! venefiene), de Kremnitz 01 de Oland*(col mai cAutat de negustoth.

Oalbenil eel dot d'intiiiu se prefulau in Cralova, la 1822, cite 19'fel, ler eel dot din urmA name 18. 0 vetoers cu mult mat mare o aveaatunci ludouicut frances at RestaurafieL pluidorul", egal cu 36 de lei.

Sant el MAsuri 293

Ca Iberial turcesc, sis stamboll, de Slambul. san turalfu, filnda purta ta-r aua, Iscfilitura, dim Sultanulul, era cotat mull mal pufla decit cel dinApus, able 9 lel. Cel din Egipt, at In! Mehemed-Ali, yi mai jos, numal 8(cu citeva decenit in urmA, umblan cu 8 el cu 7).

Nisfkua mergea la Cralova in 1822, 23/4 lel, data era de Conslan-linopol, tar cea egipteani 2'/4; ceva mat tires, ea se arch ins5, ajungindel On& la 4 let. Pe stand Inca nu bfiluse Mahmud, Sultana! reformator,mahmudeaua cea mare de 45 de lei, alaidorul" turcesc. Umblau ins& ru-blelele de 5 let turceeti (prefuite la not in 1822 ca 31/2 lel numal), egal&cu vechiul zOrmacup co 2' /a din vechiul galben zinglrltu. Apol o mo-iled& de aur de palm on mat scamp& anapoleonul" din acel limp al Tur-cilor, san kosarul, cele dolt& name, anal turcesc, altul gre.cesc, inseamna acelasi lacru: pies& de dou5zeci de lei. Mat mica decitnapoleonnl ludovicul era ins& vechea moned& a Sallanului Ahmed atIII -tee, contemporanul lui Dimitrie Cantemir, fonducul, funducul sac fun-ducliul agree, prefult, la 1822, 14 lel, ca atunusulg sau atunuhula. La1826, in Bucureell se diideau 231/2 24 de lei pentru galbenul impgratesc;peste pa fin, el se sut elder, la hie!, p5na la 25, 26, 271/2

Aceasta in ceia ce priveete monedele de aur.

Scudul (ecu) de argint era egal cu 2 florin' convenfionali austriad.Kronthalerul, mai de mutt tot ilea de prelnit, face in 1826 9 lel, orl de eneural" ori nu. Spectesthalerul e numat'78/4. All& monedii de argint, grip-sorul cu vultur, face la 1822 8 lel.

Shinji! (Zwanziger), wic5 moiled& supfire, slab intiphili, purtind innumere marl, urite, valoarea sa de 20 cralfari.Se intrebuinfa mull pentrubacstsurile dregfitorilor celor mid, de unde vine el vorba de a sfdnful:$eranul mat ales e asignfult` de funcflonarul ce are a face cu dinsul. La1826 in Moldova denial amble 20 de parale.

jumiitatea de sfanf, valorind deei zece crilifari: maned& de argtnl1,1 ea, intro Coate asimlinfitoare cu ce along.

Ruble ruseasci, pulls raspindita, e egal5 la 1822 en 6 lel. in Mol-dova cel puffin, se elute pe la 1826 ei o all& moneda european& de ar-gint, columnala americano-spanioli, asemenea cu piesele de cincl lel deestfizi. Ea yenta prin Turd, carl-I zicean, prin traducere, dtrecltu souderecitu. Valora la 1826 8'/2 lei.

Din argint eran afar& de acestea et monede turceeti. Mite! pen-dark! (igytapcoy), de clue! lei, zis turceete beslic : la 1822 se dficleau pedinsul 6 lel de fari. /uz/ucu/ de o ,sut& de parale mergea atund 4 lel4l 3/4. !chilled, e name, 4 lei pe eland.

La Inceputul veacului at XVIII-lea in 8E1.0, Rueit nitrimiteau dukeltmft de-al lor.

De aroma erau bucAfile marl el grosolane ale Austriecilor, de Ingologanul de 30 de crfilfarl, mai vechtu, pin& in cel de 3, prefult la 182642 parale. Din Austria mat veniau martastt de 35 de parale, petacil san

sl

Irmilicul

sl

vi

el

294 Istoria Rominilor in Chipurt gl Icoane

pllacit, de 13, gl groqttele de 6. Piled' s'au riispindlt aga de mull, incitein Moldova pin& dilunfizI o mare moped& de aram& se zicea pttac sawgologan.

Copelcele rusegti, asemenea cu creitar11, nu prea aveau trecere. La1771-4, in timpul unela dintre ocupaIII, Rugii batusera, Ia Sadagura Bu-covInel, o snorted& anume pentru Romini, care ?nit:Useful, de o parte..Wean cadre petrel, valoarea: 2 parale, 3 coped!, far, de alts, sternacelor dou& Teri supt acelagi coroan& princiar& gi, lot in rusegle, insem-narea Moneda Moldovel gl Terri -RomfinestIm Ea a dispfirut Ins& in curinddin circulefie.

De spre partea Turcilor, aveam In 1822 leul nou, prefult 13/4 dincel vechl, gl paraua, aceasta efecilv5, pe cind leul era o monedit desocotealfig. De is un limp, chip& 1812, ea era ins& foarte mutt cantata in-Basarabia, aga !nail lumea din Moldova trebuia s& se ajute, dup& pa-tin% cu moneda cea rale& a Austriacllor.

VI.

Un adaus asupra mosurilor ril se pare folositor Ia sfirgilul acesletaril care trateaza despre negolul lerilor noastre.

A. MASURI DE GREUTATE.

Vechea misuril de greutate, obignuill de o polrIvA si in Tara-Ro-mArteasci 01 in Moldova, e aga-numitul tar sae gi touar, al cfirul name-vine din unguregte, daca nu din tiitfireste, gl pe care Rominit 1 -au Wedeal de la fogill for st5pinl Tataril sau de la tirgovelit ardeleni, saga gi.unguri. Tar inseamni povarau gi raspunde, prin urmare, but sommo atItallenilor din R5sfirit gl lui iuc at Turcilor. Forma romfineasca pOvoardn'am tntilntt -o insi dean in veacul at XVII-lea; se zicea gl sarcind: eaavea, atonal cind era ,dreapt&a, un cuprins de 125 de oca. Latinegte I sezlce pondus. Ca tarul se socotegte line, soul, g. a., spot "oat& marls tar-ceasc& gl persanfi sdu ,de Agent'. Cavintul tar se mai 'Astra, de f I sunsarhaic, gl in veacul al XVIIIlea; a 'Imes Ins& pans astfizl derivatul tarhat,cu InIelesul de sarcin& a anus dobitoc de povarfi.

In prefurile de vam& e obignuita apol gi marca, in amindoui prIn-cipatele. In Moldova, ea se imparte in grime, pomenite macar pin&la 1500.

Maja, de origine slava, e cunoscuti in amindonfi prIncipatele. Earaspunde centenartulut (Zentner), apusean. In ea se fAceau Coate cintArt-rile mat mid, gl acelea de emit. Mal tArztu numai pegtele se cintoria ca.maja, st pentru aceasia Petrie -Vod& Rare e numit de legends care.' face:la inceputurile sale negustor de pegte: Petra ,mgjarul".

Din cele mat vechl Umpuri se prefulegte in Moldova ceara (cint&-rit& is Minden! ins& cn maja', piperul, zIngillerul, cu piatra (lat. lapis).Mal ales cu privire is ceara aceasta masuril se pfistreazi foarte multi

Ban! at Mimi 295

vreme. Se gasevie chlar numete de besmin de cearfi" pentru ,piatrfide cearli (sec. at XV1I-lea, titre sfiratt). Bezmee se numia et dtjma deceara al sau, pe care, in Moldova veaculut at XVIIIlea, o stringea pentruCarte Cintfiraeul de luminl. E o veche vorba tfitareascfi, trecutli ei isRua!, lade inseamnii cintar, vi to Turd. Orice prfivalle, orice case chlarclfidllfi pe loc strain &idea bezmen in bent proprletsrului; Ia inceput ins&acesta primia, de sigur, nu moneda, cl o mfisurfi de aceasta, o piatra demarfa. Faptul cfi asemenea cu bezmenul, pentru circlame este, camona,rldicatfi de Cemfinar, clad cantina` nu inseamnfi alta decit, in slave-neate, tot plata, e o dovada hotfirito are.

Pentru pevte se mat intrebninia in veacul at XVIIIlea al Mfurzolulmoldovenesc. Cuvintul inseamnfi apol scindurfi milrginaafi.

Oca sau ocaua turceascfi (plural cc/ sau oaf, in Moldova, ocalein Tara-RomOneascii), Ilira sl drama! pairund prin Turd, mai ales de la1700 innatnte : in tarifa' vernal muntean de supt Brincoveanu Inca, pannemarble se cintOresc cu ocaua, pe cind lanai, zis acum povari, stapineate.Oca vine din ,uncle`, litre e o veche mfisurfi greceasca, tar drama!, dlr.hemul asiatic, fat are obirala in drehma antia.

Pe vremea Id Brincoveanu incg, se zicea cop ocalei de mai Wee.

B. MASURI DE CAPACITATE

Chiar diniru inceput vinul at numat vinulin Moldova un limp Iasivi mierea scursfi se cintAresc cu Dadra. In amindoufi 'erne ea rfimineOn& in Miele noastre.

Peniru urine este oborocul, obrocul, mat putin intrebuldat. De obi'cein, la Minted se mAsoarii cu galeafa, in vremuri vechi al cu beirbtnfa.Aceasta din urrna, supt numele de berbenitla, se intilneate at In porturileDunfiril vt Warn Negre de sus, pe la 1450: o barbintfi de grin moldovenest ajungea sfi fie plfititfi pe atunci 50-55 de aspri. &rata e altfi mfi-

surfi ; ea poate sa vie de la Ban ai sil insemne acea masura de grinecare se obianueate in pilminturile Maid ungureatt. It corespunde altilveche maser& cu numele slavon: mer/a sau mirk:, comma amindurorferilor.

$I in aceasta ramarli, de Ia 1700 mai cu same, Turd! aduserl definetor. De pe eland se fficu socoteala in (Emeriti moldoveneati de cite 19ocfi. Cilia de doufized de banije se °Wanda insfi in TaraRomfineascfiinci de'nnaintea Budd 1600.

Sean dAdurfi at el dou5 mfisuri. Una e Vferfel-al, care se zice inArdeal ferdeld (4 ferdele fac o gAleata), tar in Moldova, pe la 1600, fcIrtar,fOrtalu. Cealaltfi e 'Mel, cubulus, din care am facut clbld, formind chiarvi numete de Obldrit penirn un fel de dijmfi a grinelor.

C. ALTE MASURI.

Unele radar( se ',Andean en legitura. Cuiele de aindill 'entail est-

296 Istoria Rominilor in Chipuri el Icoane

fel in Moldova anilor 1620 in fagce. Samuril se vindeau in coropce, deuncle numele de coropcar pentru negustorul ambulant.

Stofele se desficeau in bucifl sail cigar! ; numele de vig fine pan&pe Is 1650 macar. Cold ot imparfirea sa rupul sint.de o epoci mai noui.

D. MASURI DE PAMINT.

Multi vreme nu era al% misuri a farinilor decit beitrtnul, intregl-mea pimintuluI mostenit de In un singur strAmos. El putea si se Impart&in pdmtnturi ce veniau de in un innalnlav mat apropiat: un ,,bitrie puteasi albi astfel 44 de npiminturl. Pimintue desficindu-se In fivil dinintinderea mosiei strivechl, tIlrfnefli, ele se mat ziceau vi funli. lineon din 25 de piiminturi se form& un rind de plintinturi". Inpirfirea pi-minturilor se facea une orl in culurf, de cele mai multe ort insi in paff:un jpilminti putea srt alba douizecl de pas'''. Si , pasul" se desfacea inpalmy, care puteau fl sese, opt.

De la un limp mai ales, pasul se zice stinjen, Ian numele de butte in-vinse in cele mat multe locurl,der nu in Vaslutu de ex., unde fine foartemull numele cel vechiu pe acela de piminturr.

Pogonul slujeste intillu unmet pentru masura villor, intro far& cavi in cealalti. Si falcea are aceasti mirgenire, in amindoui principatele;mat tirziu ea trece al in domeniul pisunilor, ping ce infelesul el se in-Uncle sl mai mull.

Ville se misoari cele d'intilti; miisura in stinjeni a movillor seface tibia prin veacul at XVIII.lea. Cu pufin limp innainte, Serban-VodiCantacuzino caulase a artifice deosebitele felurl de stinjeni vi daduseastfel stinjenul mijlocla care poarti numele siu: st Brincovennu a in-cereal un stinjen ceva mat mare vi mai apropiat dee( de cel moldove-nese : stinjenul lui Constantin-Vodi. In Moldova trebuia sii se wife ins&adesea in margenea cirfil de hotArnicie mirlmea stinjenului ce s'a intre-buInfat.

Totusi sl aid se hotirise o palma domneasci, turned& in fier stavezall in Vistieria din Iasi, cum mirturiseste Vlidica Holinulut Amfilo-hie, in ale sale Element! arithmetice titillate firevtia, din 1795. Se stator-nici Imp firlirea pasului in vese palme via pelmet in douisprezece degete.

Misuriloarea se lice& in acest principal cm preffina de Ire! stinjeni.

APENDICE.I.

Citeva scrisori din archiva casei de negot sibiiene HagiConstandin Pop, cu privire la vechea

zugraveala §i alte ramuri de arts bisericeascA.

I.

[6 Octombre 1778. Hag! Oheorghe calre negustorul Hag' Cons-tantin Pop, din Sibiiu. Pentru clitoris sa, o blserica: Predate (din Rim-nic). Vladica a ventt anume la hram. As 1sta Caimacamul, bolerit, negus-

S'a inchinat al pentru Pop, care daduse taere tipsii.1 N'am preotde potriva besearicii, 01 an pod gad in toat[a] tare... Frate, sa pazil peparintele arhimandritu caravej, foarte bine, sa nu va scape din man[ii,a, de va scapa, an vet putea gist preot ca Sfinfla Sa pan vet frit SAfact raspetle [cruce cu rastignirea], an de nuc, an de akin, an de tel safie... $1 sa fie cu done randuri de sap[a]turi inprejar ; unn BA fie mai lanai41 allul sa fie mat marlilsor, cu °china al afar din sapaturlij ; apoi sa1put floc' dupe cum sa cede, al la ingert tot asa sa mearga at sap[a]turile sfflorile... SA fact o candela la raspetle, de argint, ins& o candel[a] mai marela mijloc done mat mid /datum, al sa fie incleatate, ce °della] sa sesloboaz[a] pet ate trele, BA le aprinza, al jos in villa' candelelor sa lefact is ate treale cite o boars de argint. $1 am aces la dum[nea]lutjupann Ianache. din chipurile care sant ale Malcal Precestil sa opreascazece chipuri care vet socott damlneajvloastral,lar celelalte sa ji le deale put in candele... Pentrn un stihar, ea fac[al chipul sfintel eel bane al,de nu va gist alt[a] materie, Eta fac[a] de atof, sa fie cu floc' de fir...$I la spintec[a]tur[a] de la pozinar la vale sa fac[a] cite fasiel Rod depantlic[5], dupla" cum fac la Venefila pantlicile sa fie cu fir at cutas[5] amestecate.'

II.

15 April 1779 sae 1778..$1 pentru un erari ce este pentru ditacon,sa fie materita cu flor[1] de fir, al sa fie mat late, (at pule cipce buns.

twit vt

al

sa

sta.

298 Isteria Rominilor In Chipuri al Icoane

de cele mai uaoare, si si fie de lung! de 6 coil cu cotu lulu!. firiciucurl, si fie de 6 cot, si la clucur[1] si pue ceva fire. ISa vie la gin-fire in casfile Maid! Precistil..., ca am dotal' pirecht de case, cu camera.,cu hunt% cu grajdi ca tot, in curie bisiricil". 51 pentru,.zece cot de beniSq

9 Mart 1780. B. St[Irbeij Serd[ar] take acelaol. Pentru sfeanicelecerute.] Mai poftescu pe dam[neatali] pentru an jugrauu sau doi, sine tocmesti de acolo, cu aurulu lor, care vet socoti dumtneiitalit camint mat vreadnici, si vie IA ne jugriveasc[i] garde bisearici peste tot,in Mantra named, tar nu al pe din afara, 'Hada aid acum nu sit gitsiscuomen' invitaji, ca dum[neatai]1 stiff sfant[a] bisearici cif taste de mare sicum sit lucreaz[A] pe

[Pecele neagra cu blason Punt de dot lei al Br. 51....177]

IV.

Brasov, 21 Februar 1789. Pane loan, negustor, citre acelaol.gisit an zugrav din streini, da la Bucuresti venit, Orec, care au fost slpi la Sfantaguri st meatesug bun, pe care chemindu-1 la parintelenostru in case al sfituindu-ne, 1-am aritat doui icoane a Doman lui H[risto]sal a finial Precest11, care avem in capela noastro, care aceste sent laSfintagura zugrivite foarle frumos al cum si cade a fl icoana dap& ca-non, si asa eau figidult cu prinsoare, ca ail be feta asemenea di mare;am gisit dolt& Icoane di la Slime aduse act, al stint foarte marl, din destul,mat marl nu cade; misura acestor taste: lungul 15/4 cot, Intel 1'/4 cot,ci asa zice si zugravul ca proportional iconet trebue si fie 4 pirti lun-gul si 3 Orli latul. Pentru care aceste 4 Icoane, dupe mai sus-numitamisuri, pentru zugrivit cu vipsellie tuff, cere cel mat jos pre' Rfl. 200, alscandurile si I le facem not la miser. Care age fain lucre, filnduci Ire-bue multi chibzuialii, mat curindu deaf pan in dolt& siplimint dupe 13801nu si pot gall. Inca zice zugravul ca lucre ordinar poate face cu Rfl.100, u1 s& pot g511 pan In Pesti, dar lucrul ordinar nu tine mult, si ne-gresie ; dar lucrul fain Mi tot age. Mitre pervazuri, ficindu-si icoanele,pule' st acolea face, dace nu va fi destul Intel cel mai sus numit, asa silungul, ca si fie potrivi ; tar, de nu, acolea vet trimite milsurit,glade-mg bine, al le vom face &elm ins& icoana Domnului H[risto]s aptvine, aezindu in jets, al de o parte 'Wanda Make Precista at de alts Sfe IIloan. A Metal Precistei icons pi jet al ea Domnul H[rIsiejs in brateal dot Ingerl, da o parte until al de eta anal, A Blagoveatenlei al a Sfin-Wei loan, dap& obicelu. [51 pentru bumbacuri".]

V.

Cinstite dum. jup. Hag[I], cu intreagi si norociti sinitate ma in-chin durn[liale].

of

of

etch.

,,Am

tile

inoilin-

Apendice 299

M'am inattinfat prin dumnealut dascalul Radul ca al porn dum. casa zugravesc patru icoane marl, al, filndca s'au pierdutu de in dumnealut ma-sure, vream a ma Indemna dup& indemnarea dum. jup. Pima loan ca savia la SIMI pentru mai bun& infelegere, der m'am infricoaatu a pleca indrum, pentru multe.veall rele. Ci lata ca trimit o Icon( fa cu pervezul el,ce at fost pohlit dum. si fac pentro Iconostas; trimif cu dumnealui jup.Dimitrie Dutca de l[a] Sibil, prefal icon!!! o fate cafe 2 flan al pervazutflor. 4; care face preste tofu flor. 8. tar, catu pentru icoanele cele martce mi-au spus dumneal[ut] j[upan] Pans loan, latul 1 cola ut jam[a]late,de vet pofti dam. campurile al jefurila 1 Horne al veamintele Sfinfilor tofucu ear, preful nemfeat[i] 100, tar, de vet pofti dum[neata] our numal incoroane, preful nemfeat[I] 70. Dar, cat pentru lucru, cu mull mat fain saface cel mare decfit cel maruntu. $1 sa ma Inatlinfezt dum. care sfinfl s&fac al in ce chip, at in icoane pofteati sa fie cu parcen nesipat, de dont'sau fret degete de latu, sau numal glotu I sa ramie marginile icoanelor.Peniru care forma de lucru v'a povestit dum[itall] dumnealui jup[fin] Di-mitrie cum am lucratu icoanele cele de In biserica cea noo de aid dincetate, ca socotescu ca pe acestea locuri nu va fi a intrece. tar pentruplata scrie dum[neata], la dumnealui jup[an] Pan& loan, ca aaa mi au zts cava da dumnealui °eat vet porunci dum[neata] sar de vet pofti dum[ne alaica sa fac al alt lucru mat mare In biserica, Orin scrisoarea dumptalelvol vent. Cu aceasta al lemnul tar en 11 vol plait la icoane . $1 thrillal dum[itale], aateptand raspuns

De bine voitor gate:Diac Castandin zogr[av], de M Brafou.

Braa[ov], 22 W[le] 1789.

Cinstitului dumnealui d[umisale] jup[anului] Hag[I] Costandin Pop,cu cinste Infra norocita aflare sa se dea, In Sibil.

[Pecete cu an vultur al P. Oh.]

VI.

Cozia, 10 'unto 1815. Ille zograf. lea ca trimiselu icoanele, atiu-curl zece, care le-am dat vernichl sau firnals, dap& cum sa veade, ca allotmai bun at mai fain nu am avut gala acum odata; el, de ve ft placut,vet trimite al cealelalte icoane, chip& cum vorbiram.

Bu, flindat, cum am vent! de la Sibiiu, m'am apneat de lucru dezugravesc o bisearica a Coz[ii], al pentru aceasta nu am avut vreame ca simerimetisfisc icoanele cu aura, al mat ca Wei prinde locu, cind va socotlcinevaa, filndca (fait taste gustul Ion precum leau lucre! acel meeterzug[rav], WA de ear, numal din vapsell... Icoa[ne]le le-am trimis pa loanfrate-mlieuh al poate lariat el ca sit' aduca ceale ramase.

1 Glatt, neted.

H.

Clteva privilegli de negot ale Domnilor no§tri.

L

Eu cel in' Hristos Dumnezea bane-credinclosal al de Hristos inbito-rut 01 de sine stipinitorul lo Mlrcea, MareVoevod pi Domn, sthptnlnd pidomnind peste toatA fare Ungrovlahiel pi peste pArfile de dincolo demunfi, precum al spre Tinuturile tAtirliel, pl peste amindoug feraturile petDunfirea intreagi, On& la Mares cea mare, pi din mila tut Dumnezea pistApinitor al cet6111 Dirstorului, b1nevoit-am Domain Mea, de bung volemea, en inim6 carat& pi lumina% pi d6ralt-am acest brisov al DontnielMe le pi implInit-am rugAmintea pirgarilor din Brasov, flinda s'au rugatde Domnia Mea sA 11 innoiesc pi sii Ii 1ntAresc apezImintele ce le-an avutde Is striimopil Domniei Me le pentra vama prin tirgurile din fare Dom-Wei Me le pi pe drumul Brapovului pia la BrAlla : ca s6 dea de la anviler de Ypres 1 fertun, de la cel de our de Louvain 1 perper, de Ia celde Colonla 12 ducal!, de la cel din Silesia 6 ducal!, far de fa vilarul t61atnimica. $1 cine educe pApc1 frincepll [ Warn de moda Hailing], nimica.De la un butoin de mied 12 ducal!, de la an butolu de via 6 ducal!, dela an cal, tine cumpArii, 6- ducafi; de la o meg de cearii 12 ducafi; dela piper, de la pofran, de Is bumbac, de Ia Oral de cAmilli (camelot), deIs pielle de miel, de Ia pleile acelea pi de Is alte mArfuri ce via de pesteMares [din Levant ; outremer 1], de la 100 de perperl 3 perperl, de la unpore 2 ducat!, de Is un bon 3 ducal!, de la o vac& 3 ducal!, de la anberbece 1 ducat, de la o piele de cerb an ducat ; de Ivor fl pi elle piefCu ea, 86 an dea nimica; de la an burduf de brinz6 un ducat. Cfilfirefulcare trece pe Is Bran 3 bani, pedestral 1 ban. $1 eel ce tree en pepte,de la an car an peple, far pentrn ce va fl pe de-asupra, s6 nu dea nimica.Iar la BrAila de majil an perper, lam de car is Tirgsor 1 pepte ; Is Tir-govipte apijderea ; an cal tnarcal, fie ea orice, 3 ducal!. far la Dimbo-vifa, cif! cat vor fl Ia car, atifia pi ducat'', pi an pepte far de la an calfnarcat, 3 ban!, de la alte milrfurt nimica, s1 an cal slobod 1 ducat, lerpedestrul 1 ban. $1, lar611, cinel dA merle pe datorie, sii pi canto da-

1 Velours, catifea.

Apendice 301

lornIcul sea chezasii, daci-1 are, tar da oamenii drepti sti nu se atingi ;el nimenea 31 nu bintulascii pe vreun om drept. 51, larisicine se va in-terca dintre boterli Domniel Mele, marl si mid, fie ci va ft cumparatfiaces vama, fie ca va ft data calve de pomani, st va adiioga #1 as varaminea de cele ce le-am inttirit dl legiult in neezimintal cel d'intatu, analca acela va avea sit primeasci mare Mu sl urgie de la Domnia Mea. $1s'au fiscal acestea, cind an venit la Cimpulung Felentin si Martin stCrus1= Valentin, Martin 91 Kraus]. Iatil st martorii: Radul Ban, jupin Andrias,lupin Radul, fratele jupinulut Cazan, jupin $erban, al lui Bilcea, jupinStoica Rusul, jupin Badea al Vamesului. $1 eu, logofatul Baldovin, amscris, in tuna lui August in 6 zile, la anul 6921 (=Pin], indicila a 6a.

lo Mircea Voevod, cu mile lui Dumnezeu Dontn1.

II.

In Hristos Dumnezeu bInecredinclosul si blagocestivul al de Hris-los lubitorul si de Dumnezeu anent si de sine statator Io Vlad Voevod,cu mile lui Dumnezeu s1 cu dumnezziasca indurare stfipinind sl domnindpeste total.' Tara Ungrovlahlei ping le Marea cea mare, si, in Tara Un-gureasca, herleg al Amlasulai si at FogArasului, em binevolt Domnia Meacu a mea bunfivointi, co a mea curate si luminata filling de am &traitacest cinstit si cucernic si prea-vrednic de ascultare mat preens de toatecinstitele clamant hrisov at Doamnei Mele, mat cu same Bind rugat si decatre prietenti Doamnei Mele cart slat localnicl din Cracovia, anumeMartin limit $i Stanislav Divni, cart sink tirgovell in Lemberg (Liov); deciam scris aceastti cinstita carte domneasci cu credlnifi st cu faglidulala,insfEnlind pe toll negustoril st pe toff oamenti cart ar don sit villa In fareDomniel Mele, din toata Tara Leseasci, din Cracovia, din Liov st din altoorase, si din TaraRomlineasca, si din Moldova, oricare om si oricaremegustor ce va vedea sau va auzi aceasta carte domneasa si va dort a seabate aid cu negotut, ca once fel de marfli, acela sit vita in pace sl Invole, 36 viaza ce are sl sit cumpere ceI place, sl apoi sit se intoarca inpace si in vole, nimic BA se teams. Jeri vama se va plfill la RimnIc detoll oamenii, de car cite 2 florin! ungurestl, st in celelalte locuri, vama ceadreaptii, precum dau 01 cement' inlet ; si dupa acele vor ft slobozi amerge in pace, si la Tara Turceasca cine va vrea, dealt va plAti vamacea dreaptii. Aceasta vi scriu voufi, negustorilor, pentru vecil vecllor,pe viola Domniel mile, liana la moarlea Domniel Mele, sl pe viola fillorDomniei Mete Mircea si Vlad si Rads, sau si oricine se va elege de laDumnezeu a fl Domn al TertiRomfinest1 din alt neam, pentru pficatelenoastre, acela sit lie in semi. (BI5stamul obisnult cu luda, Arie el cel318 pgrinti din Nicela.) Iara pentru toate cele mat sits scrise este cre-dinfa sl staled Doamnel Mele si credinta $t sufletul flilor Domniel

1 L Bogdan, Relaliik Teirii-Ramanqii Cu Brafovul $ Tara UngureasaI, pp 3.6.

302 Istoria Rominilor in Chipuri el Icaane

Male at credlnta lui jupin Tudor, vi credinja lei lupin Tatul MareleVor-slic, lui jupin Nanul, In! jupin Void', lui jupin Manea Udride I) 1 fratelui slyStoica, lul jupin 'amid, but jupin Rada Borcea, lei jupin Stanciul Honoiu;hit Stefan Logotatul, lui Dimitrie Spiitarul, lui $erban Vistierul, lui SemenStolnicul, lui Miele Marnionl, lui Bade Comisul. lard pantry mat mareintirlturi am poruncit credinclosulni nostru scrtitor Mihail de a scrisa ceast6 carte al a &haat pecetea noastra cea mare. Dat in Argev, tarscris In TirgovIde, Septembre in 8 zile, la anal 6948 114391 '.

Cu mile lui Dumnezeu not Alexandra Voevod, v. a. am inchelatcu sfetnicil el wavedl din tirgul Liovutui vi cu 'odd pospolita for aveza-rnintul de vama ce urmeazii, dupe cum trebuie a umble ei cu m6rfurilefor in tare noastrli, platind vim! mat ware de cum an fost in 'recut, vienema : D'Intalu, vama de capetenie de In Suceava: la desarcarea pos-lavurllor se vor platl aid cite 3 grovi de la o grivnit ; tot elite pentrucumpdrarea m6rfit tAtArevtI in Suceava : on mlitas6, orb piper, orb camocat sau camh6, ori lebenclf, on timile, on yin grecesc; lag, cumpfirindaceste lemma In alte tirguri ale noastre, acolo la locul cumpirfiturit sevox plfitt cite 2 grovi de la o grim& at apol la vama cea mare din Su-ceava tot cite 3 grovi de la o grivn6, al numal astfel va fl ingddult avinde mat departe. Scofind vile in tars la Liov, se va plat! la Suceava deas o vita cite un grov ; avijderea de la 10 porci, 10 of ' ; de la un cal sailde la o lap& cite 6 groat; 100 vulpi 10 grovi, 100 de piet crude deode 4 grovi, 100 de plat de mid 2 grovi, 100 de pie! de vilfi 15groat. Atita pentru vama de cdpetenie de In Suceava. Scofind ins& cinevain6rfurile spre Orfila Mired', se va plait de Ia 12 cintare In Suceavacite o rubll de argiut, in lad 30 de grovi, In Cetatea-A1b6 '/2 rublede argInt ; lard, mergind, an prin CetaleaAlb6, el prin Tighinea, se vaptfiti alma vama CetAIII-Albe, earl de plata vadului, d Inca d Ia strajase va mat da de in tot card cite 12 grovi. Ducind vile din tare In Ta.tari, se va plliti de toatfi vita la yenta cea mare did Suceava cite 4 groat,Ian in Iavi-2 grod, far la Tighinea 2 grovi. lard de pe 100 de of la Su-ceava 60 de grovi, tar in Iasi 30 de grovi, tar la Tighinea 30 de grovi.Aceasta este vama penile cine merge la Tatar!. Postavurile cats a sevinde chiar la local desararil, In Suceava, tar In able orave ale noas-tre nu se pot Wade; vi apol, cu berth c6p6taji, slobod II ye ft sa umblest sit tirgulasc6 orice lucrurt in toate tirgurile noastre. Trecerea postavu-rilor la Unger! d la Basarabeni (Minted) este slobodd, vi anume; pentruscoaterea la Basarabeni se va plait la vama cea mare din Suceava de la-o grivn6 3 groat, vi In granija de la Bacau de la o griva 2 grovi, vispot la intorsul de in Basarabeni (din Tara-Romineasca) cu marfl de

I Hasdeu, Arch isloria, V, pp 84-5.2 In traducerea lui Hasdeu §i : 100 de veverite.

Apendice 303

acolo, fie piper, fie linA, fie orisIce; se va plAtt in Bac itu de Ia 12 cin-tare 1/2 rubli de argint, al la vama cea mare din Suceava de la 12cintare o rubli de argint; larfi pentra scoaterea postavurilor Ia BIs-trite la Unguri se va plat! in Suceava de la o grivnA 3 grosl, in Balade la o grivnA 11/2 gros!, far in Moldovlfa 1'/2 grosl; sl apol, la !aloe-sul de la Ungar!, cu magi de acolo, se va plan de In un tar in Mo Ido-vIla-2 gros1; asijderea in Baia. Sao find postavuri la Brasov, se va plAllla vama cea mare din Suceava de Ia grivnA cite 3 gros!. la Belau Wsgrosi, asijderea la Trotus; I. in intorsnl de acolo, de In Hecate tar, inTrotas cite 2 grost, sI tot asa In Baal'. Slobod este a scoate [in Gallfia]cal moldovenesti de cet de 3 grivne, precum al call ungurestt Ant sloboz1der in ce loc se vor cumpAra, acolo vor da de tot calul cite 4 grosl,far la lirg la Suceava de fiece cal cite 6 gros!, al la &relit' 2 grosl decal; asijderea in CernAufl.

larA, scofinduse cat sau lepe la Camenif a Podoltel, se va plAtt InDoroholu vama Siretlulul sl in Hotin vama CernAufalui. Aceesta este vamasl pentru cal sl pentru Iepe. Cumparind vile sau cirlanl in Baca% san laRoman In tirg, sau in Bala, sau la Neamf. sau in elle &gad ale noastre,la local cumpArAturll se va da vama: de la o vita -1 gros, tot asa de In10 ol, sau de la 10 pore!. sau de la 100 de plet de miel; de la 100 pie!de boa-10 grosl; de Ia 100 de plel [de °ale] crude-2 grosl. $l apol sase lea o mArturlre pecetlullA de la vames, care se ye infliffsa la verna deapetente in Suceava, WA a se mat plAtl undeva a done vama. Vama dela Siretlu este de la; mArunfIsuri, sapcl, acing!, coarde de arc, 8011,de la care toate se vor plfitl de o grivnI-3 gros!. lark scotind din tarenoastrA, din Suceava win Slretlu, se va plAtt in Stretia, pentru pie!, linA,plele de oaie, pentru toate, cite o jamAlate din vama Sucevel: aceastaeste vama Strellulul. fn Cerniull se va plill: de in an car nemfescvemS,4 grosl, de la un car armenesc, 6 groat, o vita -1 gros ; tot asa 10 pore! sea10 of, an cal sau lapii, 2 grosl ; fail, pentru vad, fie ea care nemfestl intregl,fie cu call armenestI-4 gros!: aceasta este vama Cernaufulut. In CepnAuf, cariile sA nu se rAscoleascli, ci nutual negustorul sa incredInfezeca nu are in carul sail mArfuri oprlte, a decA: jderl, argint, cearfi st callde tare cet bunt. Pretul postavurilor sa fie in Suceava dupA preful oblsnultdin LIov. Llovenli, carl vor vol a merge la BrAlla dupe peste, vor pill!cite 11/2 grosl de la o grivnA la vama de ia hotar : san Is Baca% sea laBirlad ; fail carul sl pestele sa nu II se supere ; tg apol, luindal de acolomArturle pecelluitl, sa vine in pace in Suceava, unde, la vama de cape.tenle, sA mat pliteasca cite 3 grog( de la o grIvng, lira sa II se superecarul sl pestele; dupi aceia in &refill A mai plfiteascA de la o grIva1T/2 groat, WA alt amestec la car sau be peste; in sfirsit, In Cernouf 51se lea vama pe car. Liovenll cart vor educe de la Ungurt argint ars (to-pit, in bacfift, !ingot), mat initiate de toate ni vor 'glide noun cit n1 va'rebid, al apol, din rAmAsIffi, sa vinzA altora. Aducerea certi muntenestivi brasovenestl e slobodg, plfittndase vama de in o plated de cearii, inBacia,-1 gros, in vama in Suceava lot asa, sl in Streik] asljderea. A-dusul jderllor ungurestl e ingildult, pilitinduse vama de la o grIvni in

304 Istoria Rominilor in Chipurl 1)1 Icons°

Baia 11/2 grosl, In Suceava, 3 grosi, in Siretta, 11/2 grosl de grlvai ; dincart jderi slobod este a vinde calcine numal dup& ce not at vom siegecit at va trebui noug. E IngAdult Lioventlor a fines in Suceava o case alor, in care Ind s& as fie circiumg, si nu se fiarba bere, aid mied, aids& lie macelarie, aid pine si se vincli; cad, pentru calcarea acestel o-prirl, Ingrijitorul casel va ft dat afara. Acestea le-am Malt pentra negus-toril domnului nostru Craiul Poloniel, din toe% Tara Ruseasci $i Podolia.Care toate mil sus scrise ffigidulm a le plizi totdeauna, In vecil vecllor,fara`viclenie sau Inselactune, not si urmasi nostri, nestrfimutat vre-odata,pe cinstea noastr& si pe credinta noastri, dup& legea crestineasci. SImarturi at sint: domnul Pull staroste, d. Mihail de Is Dorohoiu, d. Vladde Is &refill, d. Clara Vornic de Suceava, d. la[co st d. Ilias Paharnicul;all din partea orasulut Liov an fost marturl soli!: Mficico Culicovschi sl

Zimirstan Harris si Haas Verzast, Rus Nichius, sl pisarul de is Llov, Hanes.Spre mat mare Ririe am poruncit credinciosulut nostru Bratelu t. LogoRita aces st a pane peceiea noastril cea mare.

Suceava, 6916 [1407], Octombre 8'.

IV.

Adelul yam(' schelli de is CAineani, de povgrAle si de bucatele cetrec prin seek-I, de ce marfa ate cit taste sA se ifi vamfi; care s'au scosdupe catassih[ul] schilli de la Duca-Vocli, is leatul 7184 [1676].

ante.) form& greceascii :I Orinduita yam& a Cinenilor, ce se cuvinesA lea vamesil de is povara de once fel de lucre, ce a luat-o domnulMass Veneffanul de is Vistierie; 30 Februar, anul 1705.

Povara de Agem (de Persia) ban! romiinesti 266 (166).

. soften r , 1000

a . Tarigrad 250,. , Adrlanopol 250

a . Erase .. . ,, 266. a Sofia . .. 140

$ , Tirnova . 166

. . de piper 333, saftiane 165

. a . mesinii . 120

* postav suplire, bun sae anglie . . . 335

. cel mal bun de jos (feld I brecles) . 266

. singeap 333

,. , bumbac 140

1 Numele lipseitte in editia originalului.2 Ibid., pp. 130-2 (numai traducerea romineasca, pe care o urmiim); origi-

nalul in Kaluzniacki, Dokumetsla moldawskie i muliankie z archisvum miasiaLuwowa, Lemberg, 1878 ( Akt. grodzk. i ziemsk., V11), pp. 12-5 (tot acolo, pp.28-9, privilegiul precedent).

........ . . .

Apendlce 305

0 coropa de samara 1600LAmille 80Orezul 80Smochinele 80Chiverele 133Line bunt' 50Inul, cinepa 25Sfoara 33DestramaturIle (strAmaturile) 166Pentru un tier tat de plug 2

. o povara de grin 6

. . " melts 4Povarl de yin . . 12

Peniru un cal de cumpArat 25. bon mare 6, 0 yea 4, , oale 2

$1 dar (poclon) vamegilor, la inlet (de turmA un miel) 1Peniru un porc, cind ii mini in tarn de1 hrilnesc la pAgune 4

. un porc mare hriinit, gras 6$1 dar, de cult, un burllnc, la o suit' de porcl unul . 1PovarA de procovete . . . " 60

. meat% 6Povara de glreanguri 25

. plei de mlel 200Peniru un om attire 2

. , pe jos 1

Povara de Venetia 333Ala (amid) 168Povara de Rumella 168

Betele 120Pentra o vulpe, pentru un jder 6Povara de argint vlu 333

, plumb 120undelemn 150

Pentru un cop (o ocA) de rachlu 2

, , ulelu 1.

Peniru un lap 4

, o povara de doftorli de splter 140

. . , rogcove ..... .. 80

. . ofel 50

P a , s I pun 40

. , , brinzA 40

. . tutun gl lulele 80

w . . abate 133

, , blanurl 200

.

.

.

. . .....

... ...

.. ... . ..... . .

... .

.

. . . .

. . . . .

. . . . . . .

,

. . . . ,

. . . .

.

...... .

306 Istorta Rominilor in Chipurl sl Icoane

. ,, chiblimbar (pfetre de aceplarnal`). 266Pentrn o povare de stafide 80

. a scump le 12

.Buto

. mlere 30Jul de vin 80

Pentru o coase 1

Povara de temile 266, morun 50

Liner file 50Povara de peste 20Pentru un procov bun 20

, . ris , . 40Uu cal turcesc 133Povara de cattle 120

. vripseale 80. a anison 53

Pentru o oce de ceare de blserice 2Povara de °gaze (seu) 40Ferdela de grin 1Pentru o vidre 28

done secerl 1

. dot dihorl , . 10Varna Ter!!-Romenestl, scoase la anul 17051..

V.

0 LITERA DIN TARIFUL VAMAL MOLDOVENESCDIN ANII 1760

(dupil Kogillniceanu, Arhiva romeineascei, II, pp. 242-3.)

Abe albs de 14 buceft, 1 lea vechiu (1 leu, 4 parale.)Alegea de Misir [Egipt], de Miceli 1 len vechiu.Alege& de Halep, bucata 55 bans vechl.Article& Sam [ =de Stria], bucata 50 ban! vechi.Memel, din zece, una In yam&Alune, cantarul 50 bans.Anison, cantarul 110 ban!.Arniciu ros §I vial de Halep, oca 28 de ban!, far de eel de Tarlgrad owe

22 banl.Arce zugrevIte, de unul 30 ban!, ler de cele proaste se se socoleasce

dol drept unul.Arce nelucrate de 2, 16 poi ban!.Aramii lucratii, de 14 oce, 1 len vechiu.Astarin, de 14 bucall, 1 leu vechiu.

1 In rom5nete, cu data de 1691, in Sludii 0 doe., V., pp. 364-7;in gre-priveli§te dece§te ibid., XII, pp. 12-4. Aici s'au amestecat, apt incit si den o

total.

....... .. . . .

. . ,

.. .... .. ..... .

Apendice 307

At laz, de 14 coil, 1 leu vechiu era mat innainte, far de la o vreme incoace!rag in canter tot fetal de matasurt, si de cele cu fir de una ocalen 3 lei vechi, lay de cele far' de fir cite 1 pol leu vechiu.

Albil,-covall, cause, de carul incarcal, 1 lea vechiu.Anterlicuri, de 14 oca, I leu vechiu.Ala rode si vinata, de 2 legaturl, 9 pol ban!.Anterlicuri bune, de unul, 90 bent.Argint, oca 5 lei.

VL

SOCOTEALA DE VALOAREA BANILOR.

Rturent, 10 1 22 Septemurte 1819.

De la negusiorul Savva Ion.Oa [herd . . . Lei 15.Crontaleri . . 7.10 parale.Dereclil . . . 6.30 a 35 parale.Talent ordinari. . 6.25.Dori, stucul . . Lei 44 pol[ute].Detto gaurip . . 421/2.lozhici . . . . . 4 lel.Ichilici . . . . 3,10.

VII.

PROBX DE SCRISOARE DE NEGOT.

Hafeg, 18/30 Arnie 1821.

[B. Pavlovici si D. Stf. Popovicl &titre Hag! Constandin Pop dinSibilu]. Dupe cum sl din gura va spune chir Vasile ce urmare am facut,not, cu ajutorin lut Dumnezeu, aseara la 6 ceasurl, am ejuns aid da laVilcea, s1 stiut fie dumitate di am togmit cu vr'o 3 Raman! ca la vr'o3000 oat] "Ina franco aid la Hajeg, da la 53 a 55 pr. ocaua; care socolim ca, dupe town& ce am facut, si alit Wert, la care leamdat de stire, vor educe line, Tara, cite se va putea stringe, Inca nu pu-tem sti Oa cu a dollea, flindca chir Nicolae Zotu au rams In Vilcan,sa sa mat iniiineasca s1 cu alp o'er!, si tare sa vorbeasca pentru Una.Care, dupe venires dumnealui, vom arata pe larg. Cu toate acestea, casocotim a multmult sa sit strings ca la '0 /m oca; mai multu nu sa vaputea stringe. Pentru care, Hind vole, dumitale, socotim ca, de s'ar gas,la Brasov, flindcli lase si mai feting, ar ft bine sa facem o cercare, ca-aceia toldeauna sa vinde st mat cu pret s1 sl mai in grab& Apo' far&4rAmine la voia dumitale.

Not astazi, avind ocazion, am scris pe la Rusava la Cralova ca, an-ceas mat in grabs, sa ne WWI& 100 sad, 3 gheme cazil [rosil], st4 baser-

,

508 Istoria Rominilor In Chipurl §1 Icoane

gli pentru bItutu lint, spot lari dumneata de-acolo, find dram detichis,dupfi cum vet glisi cu cale, vet poranci sä sa urmeze.

Chir Vasi le vine acuma, mat cu samfi flinda caste ne§te ling undeau dat vorbg, la Romos, Ola-Plan, Wichita *1 Lomas, ca, mergind incolo, sa Intfireasc5, §1 cu intoarcerea sa o primeasci de pe unde va fi,IA ail o bate in sac!. Aseaminea qi pentru de ales, mat in grabs ne-arfrebui sac! cazil [ro§11] qi sfoara de legal sacl is gnat, §1 un car, cel cesa aducii sacs, §1 sa -1 inciircam cu linii innapol. $1 lariql ne rugiim penirubani,r al Pull, §1 de cheltulalii, v'o 500 f. w. w. altinterim, ca cele 200 s'aucheltult. $i, tars, cele trebuincioasi va arfita chir Vasilli din gar& Notam fl scrls dum1tale *1 mai d'lnnalnte, larli, filndal alci poOfi nu umb Hi,n'am avut prilej. Destul, cercetind aid, n'am aflat neciiirl loc de spglatlina: a§a am gilsit ca va fi mai bine sa sa string& Joatil lina la &Mu,al acolo sau la Sad sa va gfis1 loc sa sit spele; qi numal atita ne rugfint,cit mai in grabi pentru sac! §1 bans, ca sa pllitim lina ce va yen!. $1 cu.Joel plecficlunea riiminem cel ma! mica...'

MEDICI BSI MEDICINAIN

TRECUTUL ROMANESC(0 conferinIA la Societatea studenfilor in medicinil.)

Until profan in ceia ce priveste stiinja pentra care sint pregAtifipe care o s'o serveascA mare parte dintre aces cart sint de fajA, nu I sepoate cere se vorbeascii din trecutul medicinil la not decit mime depariee acela, foarte intinsfi in ce priveste timpul, dar foarte putin cuprin-zatoare in ce priveste lucrurile, care este de compete:4a istoricului. Prin ur-mare sint multe veacurile care incap intro expunere a medicinil in trecut asacum o poate face un Istoric, insa veacurile acestea nu sint peste mAsurfide bogate in lucrurile care pot Interesa pe studenfli in medicinii gi pedomnli profesort, colegil miei, cart mi-au flicut cinstea se vie la aceasticonferintA. Asa tacit himuririle !stories an mat mull Interesul curiosItAIII.

ca 15murirl Istorice rog se fie primife pufinele contribulit pe care topot ad5ugt Is cunostinia medicinii in 'recut.

Pot spune de la inceput c5, mutt limp, medicine s'a fAcut pe 80-narea neastr5, dar nu de clitre not, asa incit nu sintem not raspunzAtoride metodele care s'au intrebuinfat, st aid de rezultatele la care s'a flanscu inirebuinfarea acestor metode.

DacA am indrAznit se sting acest subject, ascultind de arnablia in-vitare a presedintelui Societfilli stadenjilor in medicinh, am Meat° pen-tru ca, in timpul din wail, asupra oricAral punct din Istoria noastra s'astrins un material imens, care in mare parte, na e clasat, st e atit de in-tins acest material, alit de risipit, incit de melte on se incurcl chiar celcare 1a strins: aid el nu-I poate da de urmil eland clad ii !rebate pen-tru o lucrare anumitii, Wei el nu se poate bolos! de intregul material ca-re-1 stA la dispozille,mat tot acest material adunindu-se accidental si ti-pArinduse cum se tipfireste'n genere, in stiinia noastrA IstoricA, mat ales,in care asa de milli disciplinA in alegerea lucrarlior principale, pentratiparirea celor principale intfila gi celor secundare pe urmA, nu se observfi.Pe de altA parte o mare intreprindere la not, facuta sistematic, ea toat&

51

310 Istorla Rominilor in Chipurl vi Icoane

aparenfa Impunitoare a unel colecflt cum este colecfla Hurmuzakl, n'a-prea fost, ava inch fiecare a adus ce s'a intimplat de a gfisit. Prin urmare,In publicallunile foarte intinse, in care un sistein nu se poate zice cA esteuvor de recunoscut, amfinuntele spar topite, rAspindlle vi, oricum, de vlIstoric, nu le gasestl pe toate, mai ales cind at pufin limp is disposifle-pentru preglitlrea anal subject. Cind deci materialul acesta este ava derisipit limit istoricul singur it poate gas' cu grew. este totust datorla WI,-a Istorlcului, sli incerce a stringe lucrurlle impreunfi $t sfi le inffijiveze,nu cite sint, cl cite se pot gfisl, $l nu in forma pe care ar dorl-o, ci informa pe care o ingfiduie imprejurarile.

Aceasta ca introducers.I.

Din capul loculut s'ar paten spune mai mull in ce peyote medi-cine anonlmg, medicine popularfi, care e straveche, dar aceasta an este-atita de domeniul Istorlculal, cit de domeniul folklorlstulul, st, dacfi s'arda o intindere mai mare acestei pfirlI, ar rfiminea prea puffin limp pen-iru partea cealalli. De ace's ma vole mulffimi sfi fixez doufi puncte caremi se pare ca plini scum au fost prea pain' puse in evIdenfa $l caretolusi pot sfi alba Important&

in medicine popularA, al aril material a fost strins de la o buenade vreme $l publicat in ,Analele Academies Romine, far, intimplfitor,cind el cind si in volumele care an aparut deosebit, ca aces culegerea doctorului Danill Ionescu din Romanali vi a MINI sau, d. AlexandraDeal, apAruta la Bucurestt vi la Valenti-de-Mt:ate, scum cifIva ani 1, in-momentul acesta este mull de cercetat. MI se pare insfi ca metoda cer-cetfirIlor nu este Meta. Materialul stfi grAmadli, Vara ulna conducfitoarestabilite. Nu vtiu daca este mai Important, in lucrurlle acestea, sfi at mate-rial mull sau sfi ai lint! conduclitoare stabilite, in care vi un material mairestrins poste da mat mutt adevar decit materialele bogate unde ins&email llnle nu e trasfi.

in aceasta medicinfi popularA sint doufi grupfirl de facet: de oparte trebulesc grupate descintecele, de alts parte refetele. Adecfi ava-numIta medlcinfi babeascfi a babelor, de o parte, far, de al% parte, aceleelemente de poesle popularfi, in cea mai mare parte neInteligiblle, Mc'lIngvistic, necum psihologic vl inch' mat pupa tehntc, care se intilnesc Indescintece.

Acum, in cela ce privevte originea descintecelor la not, filndca in-vlafe noastra nafionalfi s'au amestecat multe curente venue din multe pfirlt,not, odinloari, ne gindiam sa &mint toate lucrurlle in Roma veche vlaceasta a fost marele nostru pficat, care ne-a impiedecat .de a infelegeelites chestiuni din trecutul nostru.

Pentru c5, deci, in viafe noastra national& sint contopite mattecurente, se poate pane intrebarea : de unde vin descintecele acestea? DeIs care din elementele ce an contribult is alcfituirea nalionallteifil noasire pot

1 ,Culegere de descIntece din jud. Romanatia, 2 vol., 1907 -9.

Medici gl medicinfi in trecutul romfinesc 311

vent descintecele? Este o parte care se infelege, dar st o parte care onse infelege, din nenorocire, si care ar putea fl foarte interesantfi.

Descintece de acestea se intilnesc in toatfi Peninsula Balcanic5,Ffira indoialfi, la Rutent, cfirora 11 place acum sfi-st zicfi Ucrainteni, faresfi priceapfi foarte adese ort el singuri ce insemneaza asta, de st not 'pig-cepem cind suferim procedeele ucrainene (ilaritate). Era st cineva carestla bine la not ce e cu acesti Ucraintent, dar de la o bucatii de vremeacea persoanfi s'a cam eclipsat, sl nu mat e niment acum care sa nemai lumineze In aceastfi privinffi. (Surisuri)

In lumen aceasta ,ucrainianti` sint elemente etnice st elemente cul-turale comune noun, deed urea clneva sfi inirebuinfez termenul de,,Ucraintenr, zic sl eu: UcrainienV, cu toate ca fin mull mat mutt la ve-child termen de Rutenim, Rusneclu, supt care poporul nostru cunoasteaceasta nafiune. Acestl Ucrainieni nu slut in rindul intaiu asa de Slavt cumfist inchipule el. El pretind ca represintfi un element cu totul caractertsatdin marea familie slava; etnograficeste st antropologiceste se constatfiins& foarte rfipede contrariul. Rusneacul, chiar cind nu se coboarfi dininnaintasi romini, ceia ce este foarte adese ort casul, in vecinfitateanoastr5 st in regiunile bucovinene (Entre Prut si Nisiru, e mutt mat asfimfinfitor cu Rominul, in ce priveste tipul fisic, decit Rustsl din mijioculstepel cu acelast Rutean. Yn ce priveste locuinfa, in ce priveste sistemulde a lucre cimpul, in ce priveste imbrficamintea, poesia popularg, obice'turtle, asfimanarile cele mat marl exis15, nu !titre Rusli din stepfi gt Ru§11din reglunea Nistrulut, ci intre aces!' asa nsmifl Rutent st intre not. Ve-chiul popor tracic s'a intins mutt mat departe de cum credem not, si ace'cart vorbesc astral de un dialect slay mai mull sau mat puffin fiznt siinvAlefil ucrainienl pretind ca este extraordinar de Mat, Blade& in loc deGhlev zic : Chit,/ st in loc de Lvov zic: Lvtv ar trebut sfi cugete puffinst la vechea comunitate hada.

Asa incit recomand pentru once fel de cercetfirt comparative ces'ar face in acest domenlu, sfi lfisfim Roma veche de o parte st sfi luSmelemente de comparalle de la substrata' comun trade.

$t sfi nu se opreasci numal aid st in Peninsula Balcanicfi, undosint least elemente venite de la Tract, indiferent dacfi un Trac igi ziceSirb sau dacfi in Sirb trfileste st un Trac, ort daca si in Bulger ca :31 inmindrul Grec vet reggst tine site ce stramos Trac. Tot asemenea Ungurit,in mare parte, ist inchipule ca sint Unguri, dar, dee& unit an aspectulde Bullet nu vorbim, cfici se pare ci sufletul nu 11 e asiimfinfitor cu se-flethl celorlaill locuitort at Europe!, socotifi in generalitatea for castat celorlalte popoare, acelasi subsirat exisifi st la el. $I, dacfi asa este,el nu o datoresc FinoUgrilor de odinioara, ci populafillor slave din Pa.nonia, populafillor romanesti pe care le an intilnit in regiunile rfish'fitenede peste Tisa. Astfel folklorul unguresc merits totdeauna sfi fie stediat,nu filndat e maghtar, ci flinda nu e maghtar, flinda se intilnesc atiteaIngrediente care sint ale noastre sau ale Slavilor, alit de inrudili suptraportul viefli primitive, theft aproape nu se poate face o deosebire.

,

312 Istorla Rominilor in Chtpurl Icoane

$1, larfivi, Savil din Ardent cred ca sint numal represintanjil cul-ture! germane. Se inveall: el slat, de sigur, in clasele de sus, vl represin-tamp! °Ault superloare luate din Untversitfittle germane ale secol-alut atXVI-lea, al XVII-lea td at XVIII-lea, al tot ava 41 in tot ce au imprumutatdin cArli, dar ca viati fundamentals popular& atita la el e luat din ace-lavl fond etnic ca §I at nostru. Et au venit peste nol, s'au aclimatisatprin not, au lucrat pAminful ca nol, au tient casele ca nol, au imprumu-tat al in imbrAcAminte unele elemente de In not, Ostend allele din re-glunile renane.

$l in sfirvit, tot eve vi la Secut: folkloral seculesc merits sA fiecercetat, Madea in bun& parte Secuil sint Romint desnationalisall, ca unitcarlau vent! foarte farziu, dupe 1200, conform ultlmelor cercetfirt, poate co-lonisaft de Cavalerit Teutonilar nu de Attila Ivi au loaf deci infra batedatinele al no tele suttees!! ale poporului nostru, pe care 1-au gfisit acolo,pe care nu I-au putut inlocul cu care s'au confundat, in afar& de dia-lectal unguresc pe care nu -1 mat vorbesc.

Am dat aceste lamuriri pentru ca pot sa serveasa vi la aitceva,dar atunci cind e vorba de descintece retete: &Ica voim s& avemstudil bune in aceastA privinfti, 'rebate sit leisam sfinta Roma, pe care 0veneram supt Coate raporturile, de care ne finem in atitea domenil, darpe care e bine s& o !Seam de o paste in acest domeniu, sa cerceramincunjurimea noastrii, care nu este numa! a noastrfi, el presintA, in ace-lavi limp, prin originile sale, atitea lacrurl identice cu cele care se gii-sesc In obirvia vlefil vecinilor novtrl.

Dar 110 crede ca, in descintece, elemental sAlbatec, elemental bazar,elemental cu tidal deosebit de ce shaft at intelegem not al care a ajuns,prin urmare, neinteligibil in grata, vi in fond, nu aparfine civilisatieltracice striivechl de la not, ci unor elemente scitice, turanice.

Si Sentl erau alcAtuill dintr'o class dominant5 aria al dintr'o mul-lime Imensii de supuvt, care era turanicii. Fars s& se fi amestecat puter-nic cu Traci!, acel_barbarl au putut strecura in vista hada anumite da-tine de ale tor.

Se dan astfel numal uncle indreplArl pentru studii villoare pe caren'am nici rfigazul, nicl Intentia de a le face, dar se poate gas! thieve sale fact,. Cid nu e lipsfi de asamfinare intre aceste elemente sfilbatece,barbare, bizare, neinfelese ale descintecelor noastre al intre ce se intil-nevte in populatille din Nordul Siberiel,la care vamanismul represintA, noname! rellgia, dar, in acelast ti,np, gi o medicine cu Marnesale, cu incantatiile sale vi descintecele sale.

Ar fl foarte folositoare apropierile, vi, In aceasta prIvInfe, naturalca metoda ar fi s& se intrebuinfeze intAiu aslimfinarea cu vecingtatea, tardup& aceia s'ar aula dac& anume elemente scitice care s'au plitut 'As-tra in Nordul Aslei n'au pirli comune cu descintecele noastre.

al

al

al

at

al

reltgioasa,

st

Medic! $l medicine in trecutul romfinesc 313

Cit despre medicine babelor, acuma am constatat, umblind prinvechi colectil de documente, ca pot sa existe 01 marturit Istor Ice cu pri-vire la practicarea acestel medicine, care e cu totul alIceva decit false_medicinii a descintecelor. to descintece e numal supranaturalul care prinanumite elemente dlabollce flIncica e curios ca in toate religlile dracule cel mai de !spray/ readuce sanatatea; stapinul elementelor rele careau patrons in corpul omenesc plena innapol, evacueaza teritorlul, cums'ar zice (ilarllate). $1 teritoriul, prin urmare, se reface, refacere faredespagubtrl de razbolu, care s'ar putea a lipseasca 0 alurea decit inacest domeniu, cu toate asteptartle (surisurl).

In medicine babe ascii nu este Irma aceasta: este inceputul medici-ne! celettalte, omenestl, rationale, pamintestI, fare amestecul elementelorinfernale, sub-pamintestl. $1, in documente, ici si colo, vedem particular!'cart °rata cum au fost lecuili de babe, prin medicine aceasta in caresatele cred si acum asa de mutt, st au molly sa creada, cad ea intre-buinteaza leacurl vegetate, care pot sa alba efecte bune, si unele masa-011 care nu sint cu totul deosebite de elle sisteme, care au progresatplecind de la acelast obirsie.

Inteun document ardelean de be inceputul veaculul at XIX-lea amgaslt astfel declaratia culva care spune ca a fort lecutt de o baba, ara-find 0 cit a dal, 0 e foarte Interesanta expunerea prin fetid nalv cumse povesleste lecuirea. Lucrurl de acestea s'ar putea gast st in cantlialtmai marl, 0 al putea spune chiar uncle se pot Os' ma! mune: in dome-nil uncle nu s'au Merit destule cercetart pfina acum. E vorba de multimeaaclelor judecatorestI do la episcopll. Judecau eptscopli intr'o multime dechestII, jurlsdictla eclesIastica hind foarte intinsa $i fe mirl ce se poetsgist inteinsa. Se judecau lucrurt ca totul stralne de sfinta Biserica, dinmat matte motive, intre care $l acela ca sfinta Blserica se amesteca insastintro multime de domenll : 0 prin servItorli sal, ca impriclnatl, in chestlicare n'aveau nImic a face cu teologla, rasariteana sau apuseana, entre-!era clneva tot cimpul delictelor acetate sa morale prin astfel de arhiveSe ma! poate gist lima cite ceva $t prin arhivele parilculare. De pildatale ce cetim inteun document de in 1810: ,Ml -am frint mina ce Minasl ml-am zdrobIl cheplu: acuma zac la Bona. Aid taste o muiere mestere,$l s'au fagadult ca ma va vindeca 1).

51 nu se zicea: medicine bfibeasca, Cl astfel, sl cuvintul a ramsintr'un domeniu cu totul special: se zicea moasa'1, adecil pstrilmoasii`.Astazi insa cuvintul baba' e cel convenabll, cu care clneva se adre-seaza fate de asemenea persoane in stare sa readuape cale hlrurgicalasau medicala, sanatatea in trupul bolnay.

Inca °data, acestea sint mai mutt Inclicatil de studll vIlloareinteundomeniu necercetat.

Cf. Studii qi documente", Viii, p. 87, No. XLVII. Cf. §i ibid., p. 146, No.CCXCVII: Poate a §i-o fi tngropat copiii can i-au lepadat dinteitra cu leacure .

I

314 'stork' Rominilor in Chipurt Icoane

II.

Acuma, dupa acestea toate, yin la marturille istorice in ce pill/este,nu incintarile descintarile, sl aid cunoatinfile babesti ale moaselora,et medicine care venia pe vremuri la not ca sa lecuiasca pe DomnulWahl flindca medicine a plecat de Ia Doran!, a trecut pe Ia boletifare sa ft ajuns Inca la feranl (aplause) $i, cind va ajunge acolo, alarmiva fl perloada cea mat important!" din istoria medicine' la not, atunci seva porn! o era noun ; a trecut, zic, pe la holed, a ajuns la tirgoveti.

s'a oprit acolo.Cele mai vechi lamurirl despre practice medicinala exercitata la

not, de strain!, asupra Domnilor noatri yin din epoca lul Stefancel-Mare,Cele ce nu inseamna ca inainte de Stefan n'au existat doctor!.

Pentru a ne 'Amur' in aceasta privinta am putea canta termini carl se in-trebuinfau la not pentru tti num'. Este unul cu total nou, pe care1 intrebuinjam din veacul al XIX lea, pe care in zadar 1am calla intro vrememai veche: acela de medic'. Dar este an termin foarte vechlu, popular,cu aspect strain, dar mutt mai path' raspindit decit credem, neavind inchip absolut sensul de medic cu pretenpi ; terminal de ,vraciu ".Vraciul are In el ceva miraculos, al in vechea noastra literatura ,vraciur,,vracluirea', nu lipsesc, dar, lucre pe care nu l.atl fl crezut, in veacul alXVIIlea, anume in intaia jumatate a veacului aceluia, cind s'a tradesin Moldova Herodot cola ce a fost un mare fapt cultural din trecutulnostru: a se traduce Herodot tntro vreme cind nu era trades in intregime nici in franluzeste, ai cred ca nic1in nemtesie, de ai Wale germane,cum se site, este anterioara creaftel lama (ilaritate) $i va dura dupa sfirsitu' lumii, pe care it va pregial (ilarltate): fiind vorba de medicine invre-o citeva locuri, medic!' sin! chemall donor'', nu ,vraci ; nu existso singura data vraciu' in Herodot, ceia ce area ca medicine, care, incea mai mare parte, in epoca aceasta, veniadin lumea germanica. aducea deacolo titlul de doctor", prefacut In doftor". Terminal it (dram, de altfel,al in testamental, Inca mai vechlu, din 1620, al tut Radu-Voda Serban,pribeag la Viena 1, $i Inca sept forma ,doctor".

Am spas ca in epoca tai Stefan-eel-Mare avem cele d'intaiu lamuririsigure despre medici la no!. Aceste lamuriri slat relativ bogate okrafare indoiala interes.

StefancelMare a fost Malt la piclor, cind a atacat Chilia. Chiliaa izbutit sa o lea, dar piciorul ramas alas pentru theta viola. Cit afost tinar, nu s'a resimilt; la batrinete oboseala 1-a facut sa sufere ingrozitor de pe urma rani'. Atunci in ultimii lui ani, cind poate s'au adaugit

infirmitaji ce se ivesc la virsta foarte innaintata, el s'a elated cu medic!strain!. Relativ la dos din medic!! aceatia, nu slim cind al cum i-a clipatat;din ce lame au vent !ask atIm foarte bine. Stefan a avut nn medic veal!

,Analele Academiei Romine', XXI, p. 291.

$l

$i

$l

$l

$l

$l

Ia

$t

el

el

Medic! $i medicinfi in trecutul romanesc 315

de la Hanel Tatarhor, medic care, cam se she, a intrat st in piesa tutDelavranc- ea si prin aceasta s'a popularisat, dar izvoarele nu ni spun slprocedeele pe care le-a intrebuinjat, si poesia are drepturile el.

Era deci un medic evreu, care a asistat pe Domn pfinfi insfirsit; .11 medigo zudeo de l'Imperator di Tartar!' : medic!! evrel aveauo veche practice arab& in legaturfi cu cele bizantine, si practicele bizan-tine lases' erau st ele in legatura cu ce se pules sti din medicine clasiade pe vremurile la Hipocrat privilor In betesugurile st suferintele ome-nest'. Cellalt medic era an barbier din Buda: un barbier di Buda". Separe ca sistemul de a intrebuinfa, mai ales pentru bolt care cer o inter-vene hirurgicala, barbierul, este an :Astern unguresc (iImitate). Pula ur-mare este de dorit, cum o intervenfle chirurgicalfi acolo este evidentnecesarfi, ca Infelegerea salt trimeata barbieril, $i cit se poate mai rapede(ilarttate).

Dar mai cunoastem si alti medic!, hare cart anal n'a slat pfinfi Insfirsit de si nu slim de ce. Doi dintre acesti medic! sint Venefieni. Venetia§I regiunile vecine aveau medic! foarte bunt, in infelesul timpului, cu cartse multamiau client!!, ca totdeauna. La 1502, intors dintr'o solie de laMoscova, de la Mosc cum it zlceau strabunti nostrI un DimitriePurclv11, Italian, trecind prin fare, a adus o cerere de la medicul vene-tian at lul Stefancel-Mare, Matel din Murano el Iscaleste ,MatheusMarianas", in forma latInisata, 131 se obisnuia in istoriografia noastrfi a Ise zice: Mate! Mariano, dar e un Mate! din insula Murano. de ling& Ve-netia. Aces! Mate! cerea sa I se Irlmeata din patrie doctorille !rebut-toare, pharmaciae aliquae sive medicinae.

Prin urmare atria pe Domn dupa datinele cunoscute la el acasfi.$l Stefan el insusi scrie la 9 Decembre 1502, in aceasta privinfa, cerindsfi se dea medicului au venetian cele necesare pentru a-1 curarisl devechea sa ranfi 1. Medical iscalla ,doctor in arte $i mediclna lu. $1 din-lean report al lul, din singurul report pastrat $l care e foarte folositor$t pentru cnnoasterea feril lul Stefan, pentru lemma finial sau, pentruvitiate produchei _tern, a mijloacelor militare, a rfizboalelor purtate demarele Domn, afiam ca Mate! a sosit in 1-1u August 1501 in Moldova, $lWide' 1-a primit spuindu-1 aceste cuvInte de prietente: ,n'am vrut sa Mattdupa doctor in vreo all& parte a lumil decit In prietenli midi, cart sintsigur ca ma Iubescg. Masurfi de prudenta, care se explIca foarte bine.(SurisurI.)

Mate! din Murano "ask cind sosise, era el insusl holm,/ : medice,cura be ipsum.$1s'a curarlsit destul de slab, sau boala I-a lost pea grea,cficl a murit innaintea pacientulul ; cell' ce e mai puffin obisnuit (ilaritate).De acela, Stefan, la 11 Octombre 1503, va trimite o all& scrisoare, Incare va spune: .Matel nu mi-a petit face nictun folos : nobis nihil pro-fIcere,potuit. Se vede ca lailneasca e tradusfi de-a dreptul dupa roma-

1 Hurmuzaki, VIII, p. 35, No. XL1V.2 ,Artium et medicinae doctor"; Ibid., pp. 36-7.

316 Istoria Romfnilor in Chipuri *I Icoane

neste; nu infelegea Voda sa scrie diacul ce vrea el, et trebula ea zicalatineate cuvint din cuvint ce I se spunea in romaneste, si de aceia tali-neasca aceasta nu e inteligibila decit pentru cine *tie *I romaneste (11a-ritate.) .

Si se trimete asifel boerul Teodor sli mat cearil un medic, mai sa-altos si resistent (ilaritafe), asigurind co grifa ca 1 se va da drumul inpace'.

Cad frica mare a tuturor doctorilor chemafl aid era ca nu vorpules sa scape din Cara unde erau atrasi pentru consultafii. Astfel, dap/an obicein plistrat pane foarte Hula, soarta doctorului chemat la capii-Mal anal ilustru personaglu nu era totdeauna de invidiat, *1 vom vedea,pe la 1760, pe anal, Stahl, care a Alt pentru neizbinda cures sale foartemite pe vremea Jul Constantin-Voda Racovifa. Inc %t, dace se intimpla caIncrurfle sa Iasi rau, pe medic it puneau la inchisoare, inchisoare faresanatoria (ilaritate).

Flind vorna deci sa se aleaga un nou medic pentru Moldova, s'aupresinfat fret candidafi: unul Gheorghe din Plemont, a fost ales, *1 erasa He (rimes lui Stefan. Colegiul a preferat insa pe altul, Ieronim de Cesena,spunind ca Gheorghe nu e bun. Si s'a mai oferlt un al trellea, Alexandradin Verona. In concurenfa aceasta a biruit Celegiul cu candidatul sau,Ieronim, Plata tut trebuia sa fie de 300 galbeni de am pe an, ceia ce insemna o sums foarte important& Ieronim s'a pus pe drum. Ce s'a in-timplat cn dinsul, nu se *tie, Orlcum la petal lui Stefan -cel-Mare nu erain 1504 decit alt Italian, Llonardo de' Massarl, ceia ceinseamn'a Leonarddinleo famille de easier!, massarir. Si avem raportul sin despre moartealui Stefan al orinduirea succesiunil lui2: aid se spune ca se mat gasia pelinga Domn *1 barblerul din Buda al medical evreu al Hanulul Tatarllor.Se temea BA nu fie relinut sl el, dar nrmasul raposatulnl, Bogdan, In dig-posifille pe care le au mostenitoril totdeauna, a declarat ca Leonard nuare nick) vine $i prin urmare va ft trimis cis ciliate (masa.

In sfirsit mai estenn medic pe care Stefan I-a ceruf gi I -a capital:an German. La 26 Februar 1502, prin nrmare intre Mate! de Murano $AIeronim de Cesena, Domnul, a carat boala Ina an caracter tot mai in-grifitor, trimete si aiurea dupa medic, in acea Germanie care avea ofoarte bunk' reputafie supt acest report. $1 la Nurnberg, pe base cererillui al a recomandatiet regelui lingerie' 8, s'a ales, pentru a ingriji ranaDomnulul Moldovei, un medic care fusese in servicial oraaului, foarteprefult,- asa jncif se facea un adevirat sacrificiu trimifindu-1, loan Kiln-gensporn (avea prin urmare un caracter potrivit in insu*1 numele sasspentru a lecul an viteaz ca acest strasnic &dike' care fusese, In zileleJul, Voevodul moldovenesc).

A sosit el sau ba? Arhivele din Nurnberg cuprind numat atit, $i

1 Ibid., pp. 38.39, No. XVIII.2 Ibid., pp. 40-1.8 Iorga, Acte §i fragmentea, III, pp. '73-4.

Medici vi medlcinfi in trecutul romfinesc 317

este, evident, foarte bine venni amnia Ma stIre, Wad% prin avhiveledepartatului ores nemtesc.

De la medicul lul Stefan-eel-Mere fnnainte, avem o eerie intreagade acte pentru tot secolul al XVIlea vi al XVII-lea, in ce priveste pemedicil Domnilor si boerilor nostr1,pentru ca in secolul at XVIIIleanumal, se ajunge la medicInfi sI pentru ceilalli. Astfel la 1508 intilnim unmedic, acesta Sas, cel d'inifilu medic sas,aci medicine sfiseasa nu eava veche precum s'ar crede, si a trebult ca mai intiliu Savil s6 legereign cu Universal! le germane, de uncle au luat vi confesiunea luteran6.II chema Franc !sc.

Acum Raducel-Mare a fot un om bolnfivicios sl avea nevole deneconfenita ingrijire. E arfitat astfel, in cronica turceascli a timpului, cesepta ant a fost paraliticboale groaznica vi cumplillg de care vorbestevi Wife Sf. Mon I. 51, Medea 1 se cerea unlit Domn sfi impart& drepta-tea direct, Marla Sa fficea in fiecare an cercefarea terli si avea pe ling&fiecare mfinfistire odilile sale uncle se aduna lumea si vorbia de-a dreptulcu Von, asa incit se mintuia in cifeva clipe expunerea procesulut, pro-nuntindu-se sentinla ffirii niciun apel vi executindu-se !medial. Radu mer-gea, &sae!, in cfirulfi. De acela a vi venit medicul sas pentru dinsul2.

Zece ant dupli aceasta, dupe ce cunoastem, va s6 zicfi, pe me-dicul evreu al Hanului Tatarlior. pe bfirbierul ungur din Buda, pe medic!!Hellen!, pe unul german si situl sas, avem vi un medic din Ragusa.

Ragusa, pe coasta M6rii Adriatice, este unul din cele mai minunateorase din lame: filen!, in mic, dupe Venetia, a avut rosturi politice, ad-ministrative si de culturfi ca vl minunata cetate dogaifi. Aci a existat vio innalli culture inteleclualfi incfi de la incepului veacului al XVIIlea ;literature sirbeascfi o. bucati de vreme s'a adapostit in Ragusa, actSerbia proplu-zisfi era absolut la dispositia Turcilor. Ragusanil fficeau siun comer' foarte intins, chiar pfinfi In nol,unde erau negustori detallivtl,ca vl bancheri cunoscull. $1 prin urmare nu e Made mat explicabil decitca un Domn de is not se cearil medics de la Ragusa.

Aces' medic al lui Neagoe-Vodfi Basarab se chema leronim Ma-tievich, vl el se intilneste prin Decembre 1517, cind a fost !riffles de stfi-pinui sfiu la Venetia. E 'Scut acolo cavaler de care doge, eels ce echivala,de aide!, cu o simplfi decoratie din timpurIle noastre,nu mai mutt. fakeactele ragusane comunicate mie de rfiposatul mien prieten Jirecek, segfisesc doll& fficind mentiuni despre Matievich : care se intimpinfi Is pie-care si In intoarcere, in Deeembre 1517 al in April 1518. Din ele se vedeca Ieronim era ,medicos chyrurgicus, servitor illustris domini Bassarechi(sic)" sl, cam se cam incurcau lucrurile. la elite distant6, se adauge ceacesta 6 ,Voevod al Transivanle 3.

I V. ,Floarea Darurilora, I. Bucure§6, 1907, pp. 433-5.2 Hurmuzaki, XV, p. 180, No. CCCXXIX. Cf. Ibid., p. 267, nota I.

lorga, iDouit documente din Arhivele ragusenea, In ,Arhiva societAtii §tiin-tifice §i literare din 1a0, IX.

318 Istoria Rominilor in Chipurl vt Icoane

III

De la medical NI Neagoe Basarab trecem acum la medic!! Dom-nilor moldovent din acelavt vreme san clinteo vreme aproplata cm acelatAnA la care n'am Oats.

Cid de mdicil Domnilor munteni contemporani se vorbevte maltmai rar. Despre fatal hit Mihat Viteazul se Vie di el, Pitravcu-cel-Bun alost (times la mink dupA Etter, la Rimnicul-Vilcii, vi, flinda Rimnicul eramat aproape de SIMI% unde se aflau mat bunt medic! ca la Brasov alost chemat de acolo, ca sA-I ajute, doctoral loan Evanghelistal.

Un medic din Brasov se intorcea in 1568 de la Curtea munteania Int Petru-Vod59. Cum ei urmavul tinirului Voevod care era si se stingsin exil in Constentinopol, Alexandru-VodA, era bolnAviclos Ivavcu Go-lesca-1 educe in 1574 un medic lot din acea cetate siiseascA a. In lalle1576 doctoral" e crimes 181.50 la not, vi in Decembre se dan pilule(Doutnulut 4. Din trimeterea, in tulle 1577, a Jul Chisar Clucerul in Brasov-vtim ca e vorba de doctoral Paul'.

Cele ce nu irapiedeci moariea Voevodulut. Dar el in 1578, pentrucopilal Domn Mihnea, yenta acelavi a. Un doctor bravovean it auk( zeceant mai tiirziaT.

Trecind acum la Moldova, Petru-Voclii Rarev, care era ant cu maltsaevol vi matte delicalefe, care domniik impArfiteste, avind o neves% cese cobora din Tarn sirbevti din neamal Brancovicevtilor cart au conitneat pe Impfiratul sirbesc Stefan Dusan vi cart supt toate raporturlleaveatt pretenfil in legiiiurA cm amnia strillucitA inrudire, Petra Rare%zic, se caste in 1528,cu an medic ardelean; cel palin BVI se pare dupiian text care nu e din cale afar& de clar g. In tot casul, la 1542, in a doneDomnie, dupl ce el stAtuse o bucatii de vreme in cetatea Clceului, unclea indurat marl nacazuri, dap/ ce trecuse prin Constantinopol vl, camspune legenda, Sultanul trebuia sh-1 cake, conform obicelulat, tradifiel,in picioarele calului sAu, far Rare a intrebaintat o forma ipocritA: s'aavezat supt podul pe care a trecut Sultana! st astfel la dike calul aces-tale fall a-I face vre-o neplicere (ilarilate) dupfi ce s'a intors in fare vta spas acel cuvint teribil, pe care 1-am citat in vremuri cind ayeau unitlament anima for cat un puke, der de stand 11-a crescut la loc, acelcuvint stravnic: voln fi ce-am lost vt mat malt decit atit" vl era acuma,bairin st slAbit, aci, oricum, lucrarile Wieser& arms in vlaga lei, Petra

t Hurmuzaki, XI, pp. VIII si 868: ,pecierat sibi doctorem medicine intromitte.2 Ibid. p. 804.a Ibid., p. 812.4 ibid., p. 814.5 Ibid., p. 815.

Ibid p. 818.7 Ibid., p. 834.

Ibid., p. XV, p. 304 No. DLV1.

Medici al medicine in trecutal romanesc 319

a intrebuintat dot medic' ardeleni de categoria barbierului: anal, Ste-fan, la 1542, al cellalt, Oheorghe 1.

Pe urrna, la 1563, ne oprim la Domnia maul valetudinar in tot I'm-pul Domniet sale. Acest valetudinar, a carat cruzime a ramas vestita maiales prta amintirea nuvelei Jul Costachl Negruzzli exagerata pe basa unorcronici care poate au exagerat al ele, cu ,capul lot Motoc` din aceastasplendida opera de imaginatie, Alexandra Lapnaneanu, ova dcr sigur foartecrunt, care omora pentru placerea de a omori, al pentru name necesl-tall politice care, pe vremea acela, se putea servl in fetal acesta, distru-gind atita bolerime, era minat al de boala lui. Caci a fost un om bolnay.De ce natura sa fl fost aceasta boala n'am putea lamuri, al ceia ce bi-nniesc nu poate ft spas oral. Un act contemporan, concordind en cespan Insult in scrisorile Jul, arata ca la army el era orb 2. In scrisorileacestul om eau sint ins note de daloaie stranii, alaturi de pasagli caacesta: Ain ochit :Wei se smug ardor'', ex oculls mels stereora coin-guider. Avea momente contrazicatoare, ca once om desechilibrat. CaFillp at Wien at Spaniel, care stria fete! lui din Terile-delos despre tra-mmel& cinteculal privighetorilor in gradinile Escurialuluil intro scrisoare,Alexandra-Voda cere Saylor se-1 trimeata prune uscate, care sepreparaacolo ma' bine decit la dinsul, pentru a 2,Doamnel noastre it plat foulsmutt aceste prune'.

Fund ma, i-a trebuit sa se cante necontenit. 51, flindca i -a datDumnezeu de °data al un alt nacaz, Bind lovit la picioare 8, el se adre-seez& Ardelenilor, ca se -i trimeata un medic sal un berbier. La 1558 intil-nim intaiul cas: it vine din Bistrita medical sas Andrei', care 1-a cautatmat mull& vreme. Vedem din scrisorile Voevodulut ca' recomanda ierburlcare crest numat prin Ardeal in tuna lui Male.

Mai finis, ca se nu ne impovaram de pacate It sa zicem ca.cetatenir erau lipsiti de ingrijiri medicate ; se cerea ducerea anal me-dic din Brasov pentru ei in genere 8. Trebnie sa ft fost o boat& cumplita(ilaritate), ci, de fapt, era atunci chime, cea d'intain asupra carela avem

I Ibid., p. 427, No. DCCXC, p. 502, No. CMXXXIX.2 ,Isle solus Palatinus Moldavie Alexander, manendo in Szoczowa duodecim-

que consiliarios suos decolando, factus est caecus, et statim post hunc diem in toteterra Moldaviae ad hunc usque diem grassatur pestle (dupe scrisori moldovenqti

in Novembre 1564); Iorga, Nouveaux materiaux pour seivir a l'histoire de JaquesBasilikos l'Heraclide", Bucure§ti 1900, p. 85.

8 Hurmuzaki, XV, p. 553, No. MXVIII.' Cf. ibid., p. 762, No. MXXXVI, ti p. 533, No. DCCCCLXXIX. C,u. se pen-

tru picior un medicum seu barbitonsorem', si pentru boala de ochi se adresase viis Sibiiu.

5 lbid , p. 553, No. DCCCCLXXIX,6 Ibid., p. 604, No. MCXXVI.

320 Istoria Romlnllor in Chipari st Icoane

vre-o limurirel. Atuncl deci s'a gindit un Domn vl Ia nevoile celate-nlloe, cart sit fie cfiutatt in bloc de acest medic ardelean.

Acum, deck' Alexandra L5pusneanu avea nevole de un doctor ne-content!, evident ca avea acelasi nevole vi Petra Salt 'opal, care se parecA a fost totdeauna schlop sl boala tut o cunoastem din timpul exilulul,

cad el p5raseste Cara la 1591 st fuge in Austria, asezinduse lingii Viena,spot s'a dus la Tirol sl s'a stabilit la Innsbruck, de unde a 'recut Is Bozen,unde a vi murit, hind ingropat ling5 biserica Franciscan! lor, uncle i-amwant mormintul, acoperit de allele clidite de-asupra lat. Inteunul dinmultele rapoarte privitoare mai ales Is cererile de bant ale g5zduifilor sill,cart desprefulau juvaierele si bliinurile bog5fiel orientate, e vorba st deboala care-I face& la nu poati merge &Care si care se numeste,Maretzg,in urita limbii germang de acolo din Tirol'). Innainte ins& de ail p5r5stCara pentru boala lui a avut nevole- de un medic si a adus deci pe loanFasching, din BistrIta: avem o scrisoare a tut -din 1585, de implorarecare at sal ca sa intervle pe ling& Domn, care, evident, nu volh sadale vole sfi se intoarcii acasi. Nu slim ce soartit va II avut intervenflas.

A fost un moment, pe Ia 1577, cind Tara-Romgneasci era sa albaca Domn pe an doctor, pe un doctor care nu era Romin in aparent5,dar pretindea a fi tot Romin, prin legfiturile fainulte, recunoscute de bo-ler!, ale maicel sale. E medical Bernardino Rosso, din Pera: se pare c5,deci, Neagoe Basarab, pe care si-I pretindea tali, cunoscuse pe mamalul Bernardino, st erau persoane in stare si dovedeasca lucrul acesta,al prin semnele pe care pretendentul neasteptat le ayes pe corp. Cidoblcelul era sä se tale semne de acestea pentru ca un copil nelegitim,la o aname viral& sit poati face a I se recunoaste calliatea domneascil.Bernardino Rosso a mars astfel cu bolerit din partidul tut vl a caratDomnia Teril-Romilnesti, care s'a dal ins5, patina vreme dupfi aceasta,until flu, tot din flori, at acelaiast P5trascu, PetruVoda Cereal*.

Evident ca Pahl' Cercel s'o fl cautat in multele lul ratficirl cu me-deal, dar alurea dealt in Domnia lui muntean5, aci se vile ca el a fostprin Franfa, intro calitate dubioas5, la o curie cu o reputalle rea, Curtealul Henric at III-lea, de unde Cercel "; dupi acela a mars Is Cons-tantinopol, unde I s'a dat, cu greu. Domain, a stat dot ant in Scaun, acliidit Curtea din Tirgoviste, innoind biserica de acolo, a turnat tunaric a acel de la Masan, care cred ca n'o fi fost intrebuinfat vi modernisatde German'. Si dupe ce a pierdut Domnia, s'a dus in Apus, stind largslla Venetia, de st-a luat an palat pe Canal Orande._Era an om foarte cu-noscut, foarte frumos, foarte simpatisat acolo, gfisInd nu numal admira-tori, al Nara mai rar, persoane care sfi-1 imprumute, des! nu °feria ga-

4 Nouveaux materiaux", 1. c. A doua, din 1577, care a pustiit Orientul, parea ne fi atins §i pe noi; Analele Academiei Romineg XVIII, pp. 20-1.

2 Hurmuzaki, XI, passim.8 Ibid., p. 683, No. CXXXIX.4 .Asalele Academiei Rominea, XVIII, pp. 22-3.

l

Medici si medicine in trecutul romenesc 321

gaatit. Evident ce in foate aceste drumuri Petra Cercel o ft avut a faceca medic!; dar pe aicestia nag putem 011.

Cit priveste pe Mai insusi, no-1 stim medical in Ardeal, dar eImposibil ca el, fiind Crate In Ardeal, se no fi avut, ca sf Blithorestil,un medic pe ling& dInsul. Am (Agit o singure scrisoare de-a lei in lege-fare cu aceasta tate: la 1600, innaintea luptei de la Mirisleu, pe care apierdut-o, ordnnind stringerea taberei la Sas-Sebes, el cerea o multime demesiesugari, incepind cu berbieril hirurgr I.

Ca dovada de legeturile pe care pribegli din ferile noastre an tre-butt se le gibe Cu media streini, ale $l testamental lui Radu Serban,Meat la Viena la 1620, testament scris in romaneste $t care, printr'o fn-limplare cu total neasteptate, s'a pestrat. E scris pe o collie de hirtie,exirem de remarcabila $t prin asezarea si prin caligrafia scrisulut. haremarturi e trecut si d-rul ',Rorer', din Becht` (Viena) 2.

Malei Basarab, ftreate, a avut in ultimil ant un medic cu care s'acautat necontenit, titmice fusese plait la genunchiu in lupta de la Finta(1653) , on medic adus din Ardeal. In revista Luceaferur s'a publicato scrisoare de-a Jul, cerind medic! dupe lupte.

Cronicarul ardelean Krauss povesteste ce berbierul" lui Motel,puind Wit socoteal5 plasture pe picior, nu puts Impledeca o cangrenti.Aland petite' ardelean trimete alleluia! sett ,un renumit berbier din Si-bile. El intilneste ins& pe Polonul care indrijia pe Motel inventninda-1ca plasturele. Medical ardelean, Jacob din Hewes, descopere crime sieduce prinderea vinovatulal st a compliellof IA unsprezece boleti, dintrecart unit ar ft fort si acts!. 0 scrisoare a nouluf Domn Constantin Be-sarab it akata trimetind dupe leacurile cerute de medical sea, in Ardeal*.

Mita putem spune panE in acel moment, pe la sfirsitul veacului alXVII-lea, in care Curtea lui Vode-Brincoveanu avea, si in ce privestemedicine, persoane foarte bine cunoscute, si unele deose6it A lute-

resatite.

IV.

In Moldova, Rada Mihnea, om de culture neolisnullE, care-si treisefinerefele 01 in Venetia, imbolnarindu-se de °chi, ca Lliptisneanu, nu OAla noi cine s'a-1 ingrijeasca, ci piiraseste la 1619 puterea, pentru a mergese se caute la Constaniinopol, de wide se intoarce sanatoss.

$tefan Tomsa, rivalul sea, an bfitrin foarte emit, care $i el curios-

l Hurmuzaki, XII, p. 986, No. MCCCXCIX.2 Analele Academie; Romine", XXI, p. 291.5 In Rerun' austriacarum Scriptores", pp. 210-1.2 Hurmuzaki, XV, pp 1258-9, No. MMCCCXLVI.5 Miron Costin, p. 268: ,Singur au pohtit la imparAtie sr-i vie mazilie, sr

poata merge la Tarigrad, pentru leacul ochilora.

322 Istorla Rominllor in ChIpurl al Icoane

tea Apusul, ca unul ce luase parte la rfisbolul dintre Henric at IV-lea vlregele Spaniel, Bind intre apfirlitorfl celizittl Pica, in Pirinel, tiranul acelacare sperla Iavul trecind pe strfizile podite cu loadbe de lemn in frunteaOmit tut innarmate vl care maceliirli pe boleti ca dIstractie al ca pre-cautlune, sole odaffi In Ardeal ca -I trebufe un doftor sau un bfirbiercare sfi leculasc5 urechea astupatfi a unut casnic, carafe if vijila capuls;oferfa o sutfi galbeni de our pentru a se educe urechea bolnava in stareburial: o formidabilfi sums pe vremea aceia, care ar face gelos vl petan doctor din timpul nostru (Ilarlfate).

Tot in Moldova, In jumiitatea veacului al XVIIlea, Vasile Lupueven un medic strain, dames, Scogard, cunoscut printeo scrlsoare ce prl-vevte sinodul ortodox care s'a tinut pe vremea acela in lavla.

Doctoral nu era ava de falmos incit, Bind bolnav movtenitorul lutVaslle-Vodfi, loan, de o mina, sa an se slmtfi nevola de a-1 trImete InConstantinopol, cu gindul de a se consulta, la nevole, 101 medic! din Pa-dova, pe atunct veslItfi in koala lumen gveceascfi, $1 de a sa intrebulnlaNile de Brusa: copilandrul a nturlt ins& in Capitals turceasca a.

Dar in epoca 1W Vasile Lupu vIlm .ca exIstau vl pen deoseblte°rave rbfirbfert" permanent! pentru ingrUfrea rfinflor, pentru oase frinfe,pentru legfiturt scrintite vl pentru lust singe, eela ce se oblanula pen-tru once boalfi. $1 lea de unde cunoavtem aceasta:

Intr'un rind, In Suceava, au venit oamenl din Ardeal. cart s'au im-bfitat al, facind scandal, strlijerli au Intervenit vl f -au bfitut, cum era da-torte tor, dar, dintre victimele tor, unul, Mutt. a trebult sfi fie pus in patpe mull& vreme. Din scrlsoarea pe care o trlmete Vornicul de Suceavacatre Bistritenl, plIngindu-se de tulburarea pficII, el spune ca nenorocItula fost dat pe same unui bfirbter vl bilrbierul a trebult sfi fie Willi: ,Audat until bfirblarulul o fotfi el o naframii, Jar altul au dat far birblarululsfi amble 64 iiimfidulasci pre cel ce dzace dlinvil, de an dat fret zlott viglumfitale.

Va sfi zicfi se Wile une on in nature cu piese de imbrfici-salute femelevtl; cea d'Intfiiu pomenlre a bfirblereselor in lzvoarele !Mo-yle! (IlarItate).

Am spus cfi Ifimurirt malt mat bogate le avem in ce prIvevle epocatut Brincoveanu.

1 Hurmuzaki, XV, p. 925.2 Hurmuzaki, V, partea I, p. 68.

Cf. Miron Costin, p. 308; Hurmuzaki, IV, p. 512, No. DXCV; Papadopol-Calimah. Despre Gheorghe Stefan", pp. 26-7 si Iorga, Studii si documente", IV,p. 263. Corpul lui loan a fost trimes imbAlsamat In Iasi. Cf. Studii si doe ",VIII, p. 88: Sint hotarit de dohtor a merge la o bale In pAmintul Terii-Turcesti, laoral la Musa" (1813).

4 Hurmuzaki, XV, p. 1054, No. MDCCCCLXXIV. Pentru un bilrbier-medicibid , p. 1653, No. MCCXL.

Medici si medicamente in trecutul romanesc 323

Brincoveanu a avut pe lingA el ()ameni foarte remarcabill. MA a-wort)! prea mutt despre doctorui loan Commenul, format in Italia, careejunsese calugfirul Ieroteiu Mitropolit de Si listra (t 1717)1, el a tinutbrat pe doctoral Jacob Pylarino. Ya istoria medicine! depline, care trebule siS se aerie cindva, acest medic Jacob va ocupa un loc de same.-El e, in adevAr, o personalitaie, gi activitatea Jul a fost in legAturii cu po-pularisarea !deli vaccinfirli innainte de epoca lei lenner2; scrisese o la-trare greceascA foarte folositoare asupra acestut subject. A Meat, dealminteri, carierii politicii, cAci acel care la not era Iacob doctoral'4 ajuns consulut Venetlel Ia Smirna in 1708. La Bucuresii se insurasedin socotelile lui Brincoveanu, cunoastem darurile ce I s'au Meet lac unfit 3.

Amite este eaul din medic!' lui Brincoveanu. Pe ling& el ins& bo-gatul, mindrul Domft avea pe attn. Probabil ca a intretinut retain, laConstantinopol, gl ca un veslit medic evreu, Daniel Fonseca, de Ia care.avem si ceva dinteo corespondent& literarfi in vremea cind Domn laBitterest] era rivatul urmasul Jul Constantin-Vodi, Nicolae Mavrocordat 4.

Aid la not lima era un medic mare, sau, cum se zicea in epocalanario15, un archiiatros, Pantateou 5, care apare numit asifel in socotelileciiate. AfarA de acestia, in sfirsit, gasim is Curie gl pe un hirurg sas,Stefan Sixth, pe un curios tip care, dupl mime, arAta BA fie Italian:Bartolomeo Ferrell, conte care se imbraca foarte amestecat, procurindmomente plAcute acelor cart veniau la Brincoveanu: ,bland polonl, cin-valoare pestrit& de matase, clubote ralel polone, rogii, galbene, negre,cu polcoavA; apoi peracA, palarie nemteascii, cu galon de our 7.

Omul era bogat, area moil in Ardeal, VodA II dfiduse cu cesa-si fete o mosje in Moldova, is Coloffinesti. CAsatorit cu Agnes KaI-noky, avea o feta mAritatA cu Anton Horvath de Zsekod gt presinta pelingA protest& lui medical5 si anume aptitudini de arheologie splonaj s.

t Scrisori de ale lui si in Hurmuzaki, XIX.2 Cf. Iorga, Istoria literaturii romine In secolul al XVIII-lea", I, pp. 39-40,

45 (cartea lui in Sathas, Filologia neoelenicA" (greceste), pp. 428.30, sau In Le-grand, Bibliographie hellenique", 11, p. 474; cf. Biserica ortodoxe, XV, pp. 903-4

Hurmuzaki, IX, p. 404, No. DXLVIII. La 1699 el era Inca la Venetia (Isl.1, p. 451.

3 Condica Vistieriei, in Revista istoricit a arhivelor", II, pp. 313, 659, '715721, 729.

a Hurmuzaki, Supl. I, partea 1, pp. 444, 454; Arh. soc. st. si lit. din Iasi".articolul mieu lui Al. Mavrocordat.

5 Condica Vistieriei, p. 338.Hurmuzaki, IX, partea I. p. 610, No. DCCXXXIV (inscrirtia de pe mormln-

tul copiilor lui).7 !Mich, in GattErer, Allgemeine historische Bibl.", XV, pp. 239-40.8 Hurmuzaki, IX, partea I, pp. 533.4; IX, partea 2, pp. 191-2, No. CCLI ;

Arch istorice, I, p 50; Fermendzin, ,,Acta Slavorum meridionalium", XVIII, p.330; TinionImago Novae Hungariae", Viena, 1754, p. 28; Bergler, Isagoge in.eruditIonem universalem", p. 422. Cf. Dist. lit. rom.", I, p. 40 si nota 9; p. 144nota 1.

sl

sisl,

sl

gl

51

sl

si

gl

5i aI

o

pi lit',

324 Isloria Rominilor in Odour' al Icoane

Supt toate raporturile ilia, 91 in ce prive9te multicIplitateg ocupatiilor.in ce privet& yariefatea costumulut, e, de sigur, un om pulin obIsnuit.

Tot pe aluncl a venit eel d'Intalu medic fiances, Lantier 1, insurafca o Armeancfi, trecut la Islamism $l, dupe pocainfa, trines la Bucurestl,.de ambasadorul shu; situ! vg aparea numal la 1730, in Domnia Int Con-stantin Mavrocordat : medicul Berlin, care leant de epilepsie pe tinfirukVoevod2.

Dar, pentru a ne intoarce Is Brincoveanu, simpalia de care se bu-curaa median supt Domnia lel se exotica al prin faptul ca ayes o familianumeroasa. 51 mai trebule sa find Emma, pentru a se infelege usurinlarelativa cu earn se puteau afla scum profesionistil, de urmfitorul fapt.Pe atunci, la sfirsitul veacului al XVIIIlea, medlcil ajung sa joace unborate important in loath lumen turco,greceasca. Turd!, ca Si Ambit, auo deosebila evlavie peniru. el. Nu se putea, ca un medic sa nu fie om in-'wilful, in socotinta lor, si nu se pules ca un om invfilat sa nu fie medic.Toll calfitorli spun ea la o intimplare de boat& venlau Is dinsii fel de fekde Musulmani bolnavi, barball beteg!, femel nenorocile, copil suferizl,cerind numal dealt sa 11 se des o consultafie. Se recomanda chiar dedilator' ca oricine vrea sa fie preluit in lumen turceasca &I lea citevaprafuri in buzunar sa orate ca e priceput in usagiul lor. $1 in Creel atrecut acest respect. aproape superstifios, de In Turd. 51 stand, de pela 1670.80, incep sa vie in Italia Creel cart -si fac In Padova studille demedicine, sl, flindca pedanlismul grecesc starula in veches filosofie, s'acrest cuvintul cu care au lost cunoscull mull limp toll media de acestfel: yiatrofilosofia, adecfi

Un asifel de latrofilosof, care a jucat un rol extraordinar in lumenturceasca, a font $i Alexandra Mavrocordat, tali! Ini Nicolae al lui Loan,.burden' tut Constantin-Voda, care a fficul studit de medicina In Padova.Ii familia lui s's stabilit chiar un fel de tradifie de a se invala aceasttiarta, 9eful familial iniflind, prin practice, pe copiii lui. N'ar fl cu putinladeci ca Nicolae Mavrocordat sa ft stint pufina medicinfi, eels ce nu 16Impiedecat sa moan de chunk ca fratele Int loan ; dar alien foartebine ca fate lul Alexandru, foarte inteligenta, soda beizadelei Matei Ohica9i mama lid Origore Chica-Voda al II-lea, avea canostinfl serioase de.medlcinfi, cea d'Intalu female, care, cel pufin in cercul familial cu-nostinfilor sale, a practical medicina 2.

Nicolae Mavrocordat a avut pelinga sine un medic aromin, cupregatire in Padova, loan Procopie, zis Pamperi, autor al unor blografit

Hurmuzaki, Supl. I, partea I, p. 354.2 Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daziens', partea inedita (originalul

la Bralov; copie In Bibl. Acad. Romine).Hurmuzaki, IX, partea I, p. 607, No. DCXCXXI: ,La madre del Gicca, dra-

gomano della Porta, sorella di Mavrocordato, prencipe di Valachia, the professa co-gnitione de medicina, me lo fa conoscere col essibirmi l'inclusa nota per it provedi-anent° di alcuni medicamenti da cost!'.

se

.medici-filosofi'.

Si

I

3

rot.

pi

p1

Medici al medicaments In trecutul romiinesc 325

literare anexate la BIbliotheca greaca medil aevl" a tat Fabrichisl-al, unlimp, aI pe Olandesul Mihail SchendusVanderbech, care, pOrAsind sapfirataceasta Carle, se rfizbunfi printean pamflet2.

IV.

In fetal acesia am ajans la fumitatea veaculal al XVIII-lea.Grecil medic! au dispOrut, intrerupinla-se, de bAnniall turceasa

-al de gelosia orlodoxiel, relajille cn Italia, al Domnii intrebuinfeazfi, camspuneam, san medics francesi, san medial german!, sea medic! Italian!,din ce in ce mat malt.

Dintre Frances!, am pomenit mat sus pe Bertin; Jean-Baptiste MarieDesmarais se afla la 1729 pe lingfi acelasi Constantin Mavrocordat e. Ince priveate acorn pe Garment, in cimitirul bisericil catolice din Baca-restl era ingropat, in Octombre 1741, dupfi o petrecere de cloaked alopt de ani in tare, unde venise la able douAncl de ant, hirurgul CristlanMaier din Brandenburg, care din luteran se Meuse cntolic4.

A lost vorba de ace) doctor Stahl care a ingrijit pe nevasta lutConstantin-Voda Racoviik fink% Ina, venItfi de In Constantinopol, foartegingaati ca sanAtate 11 care, In pe aria din acele tern, cumplitecu vifor furtunA, s'a imbolnavit al a murit foarte rApede. Penira Cons-lentin-Voda a lost o darere nesfirsitii; Meat tin inormint de toatA frumasefa, care lash am se mat cunoaate ca e framos, filtidcfi,g5sindu-se inbiserica Oolia, care se repara Inca din tinerefele male, s'a ingrAmAdit peel, necontenit, an strat de praf alit de gros, Nett marmura zace supt anadinc acoperia preservator, pinA in momenta! clod vor pules continuarape-n(111e 5.

Medical care nu Infuse salvfi pe Doamna Sultana a fost pus lainthisoare, unde a stat o mulfime de vreme: s'au gfisit desperatele la!scrisorl de intervenfle.

tndatfi &TA aceasta practica medicinal la not se el Intr'o fasfinova. $1 la% carat fapt f se datoreate aceasta Iasi noul: Great!, cart obucatfi de vreme avean legilturi an Italia: Venetia al Padova, in special,incep sa aibfi !WWI ea lumea angureascfi, en lames germane, qt aflameprim Rominii macedonenl.

1 V. si Iorga, Istoria Rominilor din Peninsula Balcanice, Bucuresti, p. 50,.Empirica ilustris per septem nobilissima euporista familiaria remedia, au-

thoris apologia adversus Mavrocordati sycophantias, par le decteur Conrade de Sche-behen". Cf. Sulzer, Geschithte des transalpinischen Daciens", II, pp. 91-2.

I. C. Filitti, Scrisori francese privitoare la relatiunile Principatelor romlne,cu Franta In sec. at XVIII-lea", p. 8, No. VII.

4 Hurmuzaki, IX, partea I, p. 609.5 lorga, Inscriptii" (Studii documente", XV), p. 163. Cf. Sulzer, o. c.

III, pp. 52-3 si partea istorica ineditit; Raicevich, Osservazioni", p. 161 nota.

last,st

1-a

2

a

gt

526 Istoria Rominilor in Chipurt al Icoane

Scrlind, scum in urmA, o broaura de popularisare a chestiel Mace -doniel pentru Apuseni 81 autind prin fel de fel de art' vechi, prin listelede abonati sau prenumeranti, am amen nimit de cantitatea enorma deelemente aromiineati in Coate manifestiirile cultura:e ale Greet lor din.veacul al XVIIIlea. Aaanumitli Greer cu rol cultural sint mat toll diEpir, din Macedonia Tesalia, din regiunile vestite oclinioarfi prin co-mertul for cu Venetia. Nu era insfi regiune mai putin greceasci ca aceasta,at nu era regiune unde elementul rom6nesc sa fie mai bogat represintat.Aaanurniiii negustorl greet" din Ardeal, de la Brasov. de Ia Sibi lu, din:Tokay, din Buda ca din pfirtile ungureati locutte de Romini, ca Be limit,OradeaMare, aces cart au intemeiat biserIcile cele mai frumoase pe carele au astazi Rominii ortodocal al care nu sint f6cute de sheen credit'.cloal din partea loculut, erau membril privilegiati al cunoscutelor Com-pantr. De aid an resuliat colon!c foarte pt ospere al de innaltlide Ia o bucata de vreme al in centrele germane ale Ansi'. let al Germa-niel chiar, ca in Lipsca, unde bilciul anual ataigea necontenit oaspettmai putin statornicl.

Creel!' aceatia, cart frOlesc din feta in fin prin aceste regluniapusene, chiar daca se intorceau la bOtrinetii s6 moara acasa, sa seingroape dupe datina r6saritean6, puneau pe flit for sit invefe, nu numainegotul, dar alte lucruri, medicine intre allele. Si asifel s'au creel, dela o bucata de vreme, legAturi foarte strinse hare OHM medial% ger-maul!, care a progresat enorm la sfirallul veacului at XVIIIlea, at introlumea risiiriteanit.

De aceia Intilnim un mare num6r de liner! care-al fac studille acolo,la Lipsca mai ales, cum e casul pentru culare ,Trac" care inchinfi ocompilatie de acoala tut Ortgore Alexandru-Vod6 Chica apol pentruTudose Gheorghladl, pentru Constantin Fill!! din Epir, care, acesta, a stu-died la Halle, ajuns a fl cenirul pentru invOtarea medicinei de cAire Greet. Etnu se duceau s6 practice la Constantinopol, unde se Alla putin, civentau s6 exercite aria for in Bucureati sau in teal. SO mai client numele'nut dr. Siropulo, until dr. Tudurachi, din Moldova, mort la Cimpina, laintorsul de la bat in Germania, unul dr. Saul, unul dr. Pascal, asittorltIs Berlin cu o Germanfi

Namfirul acelor Greet" earl s'au aaezat In capitalele noastre Insfiraitul veacului XVIII-lea san la inceputul veacului at XIX-lea este inadevAr foarte mare, al el concureez6 cu foarfe mare succes pe medic!!german!, ca dr. HerlItz, de pild6, cu care s'a inceput la leaf, in 1768,spiteful SL Spiridon, fAcut de nemingiiatul Consiantin.Vocla Racovitil a.

Unul din medicll saal din Ardeal cere merits 86 fie mentionat maicu deosebire filndcii a Mutt o opera de Informatie de o valoare cu de-

1 V. Revista istoricA pe April-Maiu 1919.2 Cf. Sulzer, o. c., III, pp. 53-4, 667-8; Hui muzaki, X. p. 39, No. XXXIX;

,Ist. lit. rout", II, p. 18 si nota 5.I Studii doe.`, V, p. 566; Hurmuzaki, 1. c.

$1

$1

41

sl

1,

I.

°Mileage,.

ai

Medici medlcamente in trecutul romanesc 327

s6virsire deosebil Beth. &ge zu einer statistisch-historiachen Beschrel-bung der Mo Ides (1805), este Andreas Wolf, care a stet In not intre1780 si 1796, venind !With' la 1780, %II stind Ora la 1782, pentru ca apol,revenind la 1788, s6 petreac6 in Moldova intre 1795 si 1797. A fost prie,ten foarte bun cu vestitul Mitropolit moldovean, de origin din Ardeal,Iacov Stamen, care a 'Acid biserIca Banului din Iasi, unde mai este unportret deosebit de frumos al lul.

Yn paragraful inchinat medicilor, Wolf isl ride de colegil lul greet,chiar de arhi-iatrul plant en 500 p6n6 l 1.000 de lei pe lank sl citeaz6ca incapabill pe Testabuza ca st pe Costa, cart amindol vorbian si lati-neste. Se pare di st.medicul ardelean Chenot, de origine frances, a func-tional pe la 1780-90 in Moldoval.

Lire medic!' greet earl se bucuran de mai mull& faint& prin an!!1780-90 au fost cunoscufi mai ales dot: Silvestru Fait!, doctoral Sill-vestrum, si doctoral Dim Brie Caracas.

Doctoral Caracas, care studiase is Halle sl is Mena, a fost, nu na-me' intemeletor de spitale si om foarte cautat pentru invalatura sa si pen-ire en deosebit talent in ingrijirea bolnavilor, dar, in nudes' limp, unspirit larg in sensul secolutul at XVIIIlea, un ,homme d'esprita, capabilde a face versurl pe care evident nu le d6dea ca un.mijloc de curarisire,versuri pe care pe la sfirsitul vtelli sale le-a strins inir'un volum destulde Elegant, care este aria din cele mat marl raritliti bibliograficea.

Un al treilea doctor, foarte cunoscut pe vremea acela, a fost Cons-tantin Darvari,8 clinteo famine aromilneasc6, din ensure Macedoniei 4.

Pe Ionia num6rul medicilor se inmulteste foarte tare. La Bucurestlera, la inceputul secolulut, en doctor Atanasie Ioanide (1804) un doctorAtanasie Xenocrat, un doctor Mihail Hristarl, medical lul Alexandru-Vod6Sutu, care a murit in t'mpul ascoalei lul Tudor Vladimirescu, supt bfi-nutala ca a fost otrilvtt. Hrtstart a fost traduciitor din frantuzeste (a re-dat sl Brutus' a let Voltaire). Aliituri de dinsil se intilneste doctoralEustratie Rola; in Moldova ca hirurg nn Fotine Repo, supus engles, celace inseamn6 ca venia din insulele loniene, si un doctor Sakellariok Vomavea st pe un doctor Arsachl, care, in epoca Regulamentului Organic, afost st una din personalitatile polltice ale teril.

1 1, p. 208 si urm. El vorbeste si de cele trei spiterii din Iasi (a orasului, aCurtii si a unui Hiot) si de acea din Botosani.

2 Nota distinctivit a poemelor cuprinse in acest opuscul e credinta in putereato mAduitoare a naturii Insesi.

8 ,De metrii Karacasse, medicinae doctoris urbis bukurestensis atque nosocomiiquod in eodem Sancti Panteleemonis nuncupatur, medici" (si greceste), Viena, Ven-doti, 1795. E dedicat lui Vodit Alexandru Moruzi.

4 Cf. nist. lit. rom.", II, p. 266. V. si C. Caracas. Tipografia", etc. (v. maijos) (in greceste), Bucuresti, 1830, p 261.

' Cf. Studii si doc,", VIII, p. 97; Arhiva soc. stiintifice si literare din Iasi"VII, p. 155.

tit

328 Istoria Rominilor in Chipurl st Icoane

Innainte de a merge mai departe, ski pomenim sl pe ConstantinCaracas, format la \Ilene, care Wei Wean chip nu poate fi Ifisat la oparte. Doctoral Constantin sea Constantinachi Caracas era si o figurSpopular la not pe la 1820-30. El a o carte, tipAritii in tipografiagreceasca a lul Eliad, carte mai rare chlar decit poestile lui DimitrieCaracas. Se chema .Topografia Teril-Romiinesit st cerceart antropolo-gice privitoare la sanatatea sI bolile locuitoritor acestel teri de cAtredomnul medic-filosof Constantin Caracas, 1830'. Fars indoialfi este olucrare care merits 'A fie trades& de la Inceput AA la sfirsit, castautorul era un spirit extraordinar de remarcabil.

In scrierea, analoagi, a lul Andreas Wolf sint si o multime delucruri care puteau sii allele care ar fi fost necesare, lip-sesc. La Constantin Caracas e cu total alifel; caries an cuprinde nimicsuperfluu, lamuririle sint de o claritate desivirsitS. Sint stir! care lumi-neazfi nature ca st starea sanitara a principatului muntean in cele d'in-talu decent! ale secolulul al XIXlea, st lumineazfi si altceva : toe% vial('maselor marl ale populaliet noastre in aceasta vreme. Este o descrierefacufa supt raportul special al tuturor imprejurarilor etnografice sl poll-'ice din Nett

De pe la 1812 innainte, ping sa se restabileasca Domntile indigenein Moldova sl Muntenia, medic! strain! din Apus, In concurenta cu ceigreci, spar din nou st la Bucurestt la Iasi. Este foarte ugor BS se facelista tor; unit dintre dinsit pot si fie urmitriti si in ce priveste teselepublicate in Germania. Not avem, prin ingrijirea cl-lui dr. Crainiceanu, obibliografle a lucritrilor relative In medicine in fettle noatre, dar I s'arputea adfingt, cred, insemniirile de tese, care, cleat nu-s ale noastre, nuslut fare legfiturA practici cu medicine la not. Astfel, in Moldova, Incadin veacuLal XVIII-lea se (Asia doctoral Herlitz, chat 01 mat sus'; seintilnesc apol doctoril Gebauer, Schmellz, Oriifitz, Gauen, Is Filantropiain 1818, dr. Krammer, dr. Kraus (Iasi, 1819). dr. Mesitz, dr. Pluck, dr. Sporer,dr. Wehnert, dr. Pluck, dr. Sporer, dr. Trot's, etc.

$1, in ce priveste pe doctoril strain! cart nu sint Nemfi, Wei Sas!,avem pe doctorul Marsille, care a avut la 1827 legaturl politico sl care afost amestecat la un moment dat inter" conspirafie ; Is Iasi era doctoralPerez sl doctorul Viola, un Unger, cu tot numele lui frumos Italian.

Acum, acesti doctor! german! erau preluiti, de la 1814, mat muttdecit doctorli greet cartinvataseri in Germania. Acest lucre it putem vedeadintr'un act foarte insemnat : hrisovul hit Scarlat-Vodi Callimachi, 'caresaga la 1813 'o Casfi a doctorilor, foarte bine alcfitultS. Casa aceastafix& deosebilele salaril sl scutelnici in proporfie cu importanja fleciiruladintre medicil pe cart-I ageza Domnia.

Hrisovul dg lefurile respective st prevede st un numfir de mot:se.E din 14 August 1813, dar citeaza si un hrisov mat vechiu, al lul Alexandru

I. Hurmuzaki, X, 1. c. Luase pe Margareta Botticher, din Berlin, vacluvil.

hart

aiBpseasca,

Medici si medlcamente in treculul romanesc 329

loan Mavrocordat, care devine astfel el insual autoral prime! Incercarlde a organise un serf/Ida sanitar Is noL Tn fruntea serviclalut eran dotdoctor!, cart trebulau sa fie profesori. Doctoral sef ayes 9840 lel pean; in al dollea rind yenta hirurgul doctor!, plaint cu 2.800, 2.600$i 2.000 de lei pe an. Se fixeaza sl anti de pensie: dupe douazect de ant,al nu, co astazi, clad pensille se servesc pe lumen cealalia (ilaritate) Seprevedea sa se aduca pe Raga acestl doctor! nnul care. sa fie numaihirurg; acestula i se oferlou 8.000 lei pe an.

Hrisovul acesta al lui Callimacht este tnleresant prin altceva, cadfixeaza indatoririle morale ale medicilor pe vremea aceasta. late ce zice:

,,Iar la not, ca piste inslne faciitorl al acestei Case st a epitropieldoftorilor, numind nume pre cei ce dintru dinsil ni-au aratat scum, ho-tarim ca de scum, dupe obicetut ce s'au trout ca un lucre obviesc, sa sefoci alegerea doftorilor, in vremea cuvlincloasa, si a gerahilor, si a molt-selor de cairn velijil boierl at pamintului, si lefile se vor plait dupe toe-mettle ce vor face cu dumnealor holed! epitropli Casii, insa cu aces! felde chibzulre indatorire desavirsit hot'arire, adeci acest doftori, gerahi

moavesa fie de scum toll indatorati, cei ce se rinduieseacum of cot cedupe vreme se vor rindul, a alerga cu sirguinta Is trebuintele si chemarile,nu numai a bolerilor, ce de obste si la saract siticalost, spre care aceastasi cuvintul evanghelicesc II indatoreste. ,,Sa 11 se anunte ca` or! in careceas, noaptea sou zius, sau din partea bolerilor, sau a clirosulut bisericesc, sau din pules celui mai de Jos sarac st strain vor f1 chemati, sanu indrazneasca vre unul a pune pricinuire de tngreuiere'sau a prelungimergerea pe a dons zi, din care sit se primejdnIasca vista oamenilor; ce,sau cu a for trasura, sau pe Jos sa alerge spre ejutorul Wu! ce patime-ste, in vremea cind se pedepseete de boala at se prImejduieste, cadintealt chip, dace, fried vederata st binecnvintata trupeasca neputinta, orb.care din donor!, fare mustrare de cuget pentru infricovatul raspuns ceare a da innaintea vfizatorulut a loath Dumnezea, ea nesfiala va calcaacest asezamint, facinduse aceasta cunoscuta is stapinire, se va scoatedin numarul doftorilor, tocmeala tut se va strica, si el intro nimica seva socoll. Asemene moaseie st gerahul vor alerga cu osirdie is cei ne-volasi, de la care sa nu nadajduiasca a Ina vre-o plata, fare numai de iseel in putere, cit va fl prin putinta sl vointa.` (Aplause.)

Ca sa nu inchetem scum cu impresiunea ca in epoca d'inaintea IntDavila nu erau Rominl medic!, sa citez tret nume de asemenea medic!romini care an functional innainte de amnia epoca vi cart an lase numelegate vt de opere.

De o parte este until pe care cei mat batrial I-au mat apncat: doc-toral Cuctureanu din Iasi; de alts parte, un alt doctor din Moldova, acant tesa, in Germania, serfs& latineste, despre frigurile din Moldova, amavut-o en, dar navalitorll, foarte amatort de asemenea brosurl pentruincalzitul sobelor, au ea:101-o cu toate celelalte care se gfislau in biblio-leen mea de tall. E vorba de doctoral Virnav, fratele calugarului unto.

sis1 alit

sl

s I

si 31

si

sisi

si

sl

330 Istoria Rominilor in Chipuri st Icoane

nisi, incalzit de sperantele millet lul , si de cercetarile sale despre frt.gull in Moldova.

to sfirstt, ca al trellea doctor am pules educe pe doctorul Episco.pescu, care, cred, se chema st Manega, ca si prelucratorul, inBasarabia.al vechilor leg! moldovenesti si care a lasat un foarte interesant studiu,a cam' Importania nu se poste pune pe departe alatuxi de studiul hitConstantin Caracas insusi, care acesta adaug, a fost o inteligenta supe-rioara, 0 Inteligenta lul Alexandru Odobescu nu se datoreste tatalui sax',generalul, om foarte mediocru, nici bunicului, negustor de pie!, de camesl grasime la Brasov la inceputul secolulut, ci mamel sale, o femele foartefrumoasa, foarte desteapta, fata doftorului Constandachil. Acasa ladoamna Ana Odobescu, vaduva colonelului, fiul vechiului colonel, esteun foarte frumos portret at acestet femel !stele.

Si, In copal, sa nu uitam opera allul medic moldovean, de o in.semnalate mult mat mica decit a celor de mat sus, a unula care se ocupade cresterea copilului in cei d'intaiu ant.

Cu aceasta am inchelat. Ne apropiem de Regulamentul Organic,care, cu alts pregatire, deschide altor oameni alte cariere.

ADAUSE

Cartea tipArinbu-se In parte WA supravegherea autorului, numafaid, in abause, se poate vorbi bespre ce au scos la ivealA cercetarilemat nouS.

I. MORMINTELE DOMNILOR NO$TRI

P. 8. D. Virgil Draghiceanu a gAsit In Biserica DomneascA be la Arges,la o abincime nu asa be mare, un Intreg sir be morminte bomnesti,cuprinzinb impreuna cu rAmasitele celor ingropati si poboabele cu carefuseserA pusi in pamint : biabeme fartmitate, inele be aur cu pietre scumpe,brajari frumoase, pe linga cite un fragment bin piatra mormintala,numecu cIteva stove cirilice, care par sa bea numele unui Voislay. In breapta,innaintea catapetesmel, s'a bescoperit, inteun sitriu be piatra fArA inscrip-tie, scheletul Intreg al unui Voevob, purtino o usoara cununijA pe cap,far pe trup vesminte be matasa rosie Incheiate cu nasturi be aur, pulineflod de crin ca in sterna munteana ; la mijloc e Incins cu un briu pecare-I Inchibe a, pafta be aur, In triptic, be o superioara executie artis-tic, probabil francesA. E be sigur mormintul lui Basarab. In bisericaImpobobita cu splenbibe fresce o Insemnare pe tencuiala aratA a el amurit la 1352, In Cimpulung, be unbe, astfel, i s'au abus aid oasele.

P. 6, no. 8. Istoricul Balcanlior, jireCek, a arAtat cA Prasnaglava,porecla slavonA a lui Rabu, inseamna ,,cap-gol'prosta, simplex".

P. 7. Un Basarab, poate beosebit be ceilalfi, a stapinit la MunteniIn vremea tulbure be bupa uciberea lui Vlab Dracut.

P. 8, no. 17. Alit capul lui Rabu, farimat be barbaria curiosllor pe vre-mea ocupaliei germane, cit si al urmasului sAu Mihai Viteazul, au fostasezate la 1920 in splenbibe morminte noun be marmurA, cu inscriptlimoberne, care li comemoreaza faptele.

P. 10, no, 32. Petru, fiul lui Mircea Ciobanul si al Chiajnei. muri Inexit, poate la Alep In Siria. Un poem grecesc bin vremea lui pomenesteaceastA peire a lui in cea b'intaiu tineretA.

332 Istorla Rominllor in Chipurl al Icoane

Petru 5chiopul, bin Moldova, e altul, flu at lui Mircea, fiul luiMihnea.

P. 11, no. 33. Si un flu, Vlab, at lui Alexanbru, e Inmormintat Inacelaol biserica, supt o lespebe otearsa, cu florl be brocart fntre litereslavone be duct venetian.

P. 11, no. 39. V. observatla be la no. 17. Pe la 1840 s'a prefins beniste Ardeleni ca s'ar fi gasit trupul bescapatinat at Jul Mihal. in IstorlaRominilor Eliab Rabulescu are o nota bespre aceasta pretinsa bescoperire.

P. 12, no. 40. Trupul lui Petraocu fu abus be la Raab, pentru a fiInmormintat, finpreuDa cu at socrului sau, Ran 5ertmn, In manastireaCoinana.

P. 15, no. 53. Duca era bin Grecia, nu bin Albania.P. 16, no. 55. E buloasa povestea be ratacire a oaselor batrinului

Brincoveanu. Doamna Marica, nepoata be fiu a lui Antonie-Voba binPopeoti, a luat ramaoitele sotului ei le-a abus, supt loan-Voba Mavro-corbat, la Bucuresti, untie lia facut loc in biserica Sf. Gheorghe Not!,a Patriarhiei be Ierusalim. Platra be mormint, linga a Mavrocorbatului,poarta un cabru asemenea, cu emblemele Domniei, bar nicio inscriptienu arata cine este acela care, in sfiroit, se obihneste acolo. Numai pe omare of prea-frumoasa candela be argint care, veonic aprinsa, atIrna, bebola sute be ant, acolo, Doamna a facut sa se Insemne cine este celasupra carela privigheaza lumina nesfinsa.

Manastirea bin Chalke, baruita cu un venit be la not Inca be $er-ban-V oba Cantacuzino, primise of be la Brincoveanu InsuoLcare nu puteasa gfceasca astrucarea trupului sau In aceste locuri bepartate, intarireaacestor banii.

P. 16. Domnii molboveni, no. 1. Forma, veche, a bisericii bin MA-O nu ne poate face sä crebem a Inca be la inceput ar fi fost zibita binplatra.

P. 16, no. 3. Din ce In ce mai tnboielnica ni !apare ,Domnia`, betrabitie numai litvana, a lui Iorg Corliatovici (Koryatowicz).

P. 17, no. 4. Un Costea Voevob apare Inca In pomelnicul. be laBistrita. Si fie el sotul Margaretei-Murata?

P. 17, no. 6. Margareta, care se abmitea a fi be Losoncz, fiica Voevo-bului Arbealului, nu e abeverita beat prin aceasta inscriptie, raportataIn veacul at XVII-lea, be Banbini, visltator apostolic In Moldova. Ma Intrebbaca nu e o confusie cu Margareta-Muoata.

P. 18, no. 14. Sculptorul mormintelor facute be Stefan -cel-Marebe sigur un Ceh.

P. 21, no, 22. Piatra be mormint a lui Pahomia, fost Alexanbru-Voba Lapuoneanu, nu mai exists la Slatina.

P. 21, no. 27. Cum am spus la n-1 32, bin Domnii munteni, PetraSchiopul nu e fiul lui Mircea Ciobanul of at Chiajnei.

P. 22, no. 30. Un raport be nuntiu papal arata ca Aron-Voba a fostIngropat la Balgrab (Alba-lulia), In biserica De care a Inoit-o MihalViteazul.

si

r1

Adause 333

P. 24, no. 41. Ine lul, astazi la Academia Rominfi, ca $i al DoamneiTubosca, e al lui loan, fial_cel mai mare al lui Vast le-Von.

P. 25, no. 43. In abevar fratele negustor al lui Duca-Von e ingro-pat la Cetatuia: bespre el vorbegte Neculcea In abausurile lui.

P. 30, no. 11. Solii sirbi veniji la Mare le-Vizir in Sum la Task% lingacortul acestuia trupul insingerat al lui Panaiot Moruzi.

P. 30, no. 14. Cu `prilejul pribegiei romanesti In Rusia la 1917 s'agasit piatra be mormint, cu bate gregite, a lui Manole Ruset. D. D. Mun-teana-RImnic mi-a vorbit be mormintul lui Alexanbru Mavrocorbat Fugarulla Chisinau.

P. 31, no. 3. Ruginoasa e astAzi, intru cit nu s'a impala la terani,inchinata spitalului be copii care a fost asezat in palatul lui Cuza-Voba.Doamna Elena, care-si !Wise mormintul la Bistrita bin Neamt, e inmor-mintata In mogia parinteasca a Rusetegtilor, Solestii bin Vasluiu.

P. 34, jos. Calinichia, mama Iui Mireea, care poarta numele unulComnen semi-slavisat be la Avlona, pare sA fie bed bin neamul mlabite-lor imparatesti bizantine asezate pe acest term be Abriatica.

P. 36. 0 a treia ilia a Clarei, numita, probabil, Elisabeta, lua peVlabislav be Oppein, print silesian bin familia Piastilor Palatin al Un-gariei, cu care a avut o fiica. Fusese ingropata in vechea biserica be laOrabea-Mare.

Sofia Iui Latco-Vobei pare, mai curinb, a fi fost o cneghinA ruteanabin Galitia vecina.

Pentru posibilitatea unei casatorii a Margaretei-Murata cu ,CosteaVbevob' bin pomelnicul be la Bistrita, v. mal sus p. 332.

P. 37. Nu e imposibil, cum am spus, ca Margareta sA fie aceiasicu cea Ingropata la Bala.

P. 38, aliniatul 3. Chiajna, Maria zisA Cneajne, fiica lui $tefan-cel-Mare, se marita cu Teobor Sanguszko, print lituan, senior be Visnita(be untie Wiszniewiecki).

P. 40, alineattil 3, a se Inlatura confusia Jul Petru Munteanul cuPetru $chiopul bin Molbova.

P. 4.1, notao r. 1 be jos: nu-i e tatag.P. 45t Chipul Doamnei Tubosca e cunoscut printr'o plans& facutA in

Polonia si prin splenbiba tapiterie pfistratA azi in Palatul metropolitanbin Iasi, linga aceia care Infatisaza pe fiul ei loan.

Pi 46, alineatul 4- Mama lui Constantin Basarab era solia unul preot.P. 52, alineatul 2. Chipul lui Mircea se all Intocmai gi la Arges.

In Biserica, DomneaseA be la Cimpulung se vab, refacuti in veacul alXIX-lea, Domnii munteni cei vechi. La Arges, in biserica mormintelor,as vabe la intrare Basarab in cost= bizantim iar pe un stlip In interior,un Dont- in part apusean be t,cavaler". Platra luatA bin aceasta bisericapentru fi bust la Museu presinth un ostas cu cugtrra platelungi, avinb un vesmint mai curInb apusean. D. Virgil Draghiceanu a gasitapoi Intro bisericuta ruinata be la Poienari bola chipuri bomnestf, unulcu o mare barbs alba: ar ft Basarab unul bin urmasii stir

$1

cu

$1

pe: 61

354 Istorla Rominilor in Ch !purl si Icoane

P. 53. S'a gasit mai be curinb pe un patrafir 'Astral Ia o manastirebin Rusia chipul tul Alexanbru-cel-Bun, precum si at Doamnel lui, Greaca,poate Genovese bin Levant, Marina. El are ',Maria Cesarilor bizantini,plete lungi, barba bin icoanele MIntuitorului, haina lungA cu mined largi;papucii sunt cei inbatinati la Constantinopol. Doamna, cu o palariuta,poarta costumul Imparateselor. Nu cunoastem colorile,

P 54. Chipul lui Tepee e bat tot asa be besemnurile contemporanecare fmpobobesc amanunjitul act be acusatie alcatuit in forma be brosura,be Sasi, contra lui.

P. 57. Caciula lui Mihai Viteazul o are si loan, fiul lul Vasile Lupu,Rn tapiseria be la Iasi.

P. 58. In portretele, atit be asamanatoare, ale lui Gheorghe StefanConstantin Basarab se vebe imbracamintea be razbolu aratata aid si

coiful cu pene be strut.P. 67. Ceva bin vista bucuresteana pe la 1570, cu palatul bomnesc

fmpobobit cu oarecare lux, cu eticheta bizantina stricta in fata Domnulul'Cu mesele Ia care boierii beau intaiu ,tn sanatatea lui Dumnezeu" sepoate culege si bin revelatiile ziarului be calatorie at MI Lescaloppier,in Revue des etudes diplomatiques pe 1921. V. cartes mea Istorla Romi-nilor prin caletori, II.

P. 84. Fratii Mahleux isj purtara pe la Iasi si BucurestiIn 1792-3.

P. 87. Sperantele be atunci, bespre o boierime intoarsa la buneleei rosturl de la tail, nu s'au abeverlt, a1 resultatul a fost exproprierea.

P. 89. Numele be Viascaa se explica mai bine prin aceia ca pevremea CoMtrenilar bizantini, In veacul al XI-lea, se alcatuise la Dunare,cu capitala In Dristor-Silistra, un Intaiu Stat romanesc be limbs slavonaIn oficialitatea sa scrisa, Stat care se intinbea sI pe malul sting at Duna-rii. Bez Shwa sI Teleoimanul" (Deli-Orman inseamna, la not ca si inBulgaria, ,Cobru Mare') bin actele vechiului nostru regim arata neteb osituatie beosebita a acestor boua Tinuturi.

P. 91, alineatul 3. Rabu Banul" e, be fapt, un pribeag bin Balcani.P. 113. Azi nu mai creb di be la colonisasea oflciala singura a Daciei

vine neamul nostru, ci abmit o colonisare popular& mutt mai veche simai importanta. In ea insa n'au puiut ft crestinl.

12, 125 sI urm, Latinitatea Rominilor, sprijtnita pe ipotesa aratatimai sus, capata azi un seas mai serios si mai abinc. $1 anume elementeceltice in vechea nomenclature geegrafica a Tinuturilor Dunarene ne leagabe iranta. Aceste ibei, iesite bin cercetari objective si bin comparatii maiIntinse in sterile be lucruri be aiurea, nu ne abut sa jubecam altfelcornpromiterea ibeii latine printr'o seatimentalitate nesincera si prinimitatii care acing breptul nostru la o besvoltare culturala proprie, incare influentele popoarelor Inrubite n'au becit misiunea be a varia si bea inobila fonbul propriu.

P. 93 si urm. Intregirea calatoriilor in terile noastre se afla In celebona volume ale carpi mete Istorla Rominilor prin

si

dead

calatori.

Adause 335

P. 96. S'a bovebit a Hope n'a Mut becit sã rebacteze notele unuiluptator grec contemporan.

P. 97. Costachi Conachl, varul poetului, a facut stubii la Viena.P. 101. Pentru mormintele bin Biserica Domneasca be la Arges v.

mai sus, p. 331.Pentru toate aceste lucruri, stiri mai complecte si abesea noun in

cartea mea ,L'art roumaire, care apare la be Boccarb in Paris. Tismanabe azi resulta bin taierea in parte, si pe laturi, a zibirii primitive.

P. 107. Reparatia be la Baia n'a schimbat esential clabirea.P. 133 Mehebinti fnseamna: atirnatort be cetatea Mehabiei (c1

Dunarint, be la Dunare, Gataiant, Rimneant).

ERATA

P. 5, r. 14 de sus: ,lui i se datoreste", In loc de ,se datoreste".P. 10, r. 2 de jos: Bozen" In loc de Bezon".P. 14, no. 47, r. 3 de sus : ,sotier In loc de fetei".P. 15, no. 54, r. 9 de sus: ate In 10c de iert.1".P. 19, r. 8 de sus: ,Mangup" In loc de Mangop".P. 20, r. 21 de sus: s'a stramutata.P. 34, r. 23 de sus: tare pentru Jeri "; Mircsa" in loc de Mircsau.P. 39, r. 14 de sus : Irma" In loc de Inca".P. 48, r. 21 de sus, a se suprima: iar".P. 53, aliniatul 4, r. 2 de mai sus: lads' in card sfinte".P. 55, r. 5 de jos: oulicuri".P. 60, r. 19 de sus: lasts" ; r. 34 de sus : calpace".P. 61. Despre aceste costume se vorbe§te dup/t caricature si desemne contem-

porane In Revista istoricel pe 1922.P. 80, r. 4 de jos: uritrile" In loc de ,urArilor".P. 81, alineatul 5 de sus, r. 4: ,,,paiele" ; r. 17 : cucii".P. 90, r. 8 de sus : prin treatoarea Bratocei i a Branulaii.P. 92, r. 3 de jos: mai departe" In loc de mai departate".P. 110, alineatul 5, ceteste: Reissenberger, arhitect sas.P. 113; alineatul 4, r, 3 de jos: nasturi" In loc de nresturi".P. 115, alineatul 4, r. 5: se mai vada In loc de nu se mai vileP. 120, r. 16 de jos: episcopii" in loc de episcopul".P. 130, r. 8 de jos: cugetarea romaneascit. Universitatile nu se mai supun

numaia.P. 132, r. 12 de sus: sfArImate.P. 136, r. 3 de jos: In cetatea Ibrail.P. 14 r. 9 de sus: sfinfit celor ce nu ni sting simfurile.

ig°11/r/t1611) aLOP/th

go

41,94th- 5it&do

512 GOtt"ele, h014411.33

SAlva Acmz"):Z49

`dat'ittimA44

Romik 6,4 ..i, illi;Limii' .z.,,p)tjt, ut ovev"At SW

\redia,mciAlt,,t b. teUA'v& (i 99

litje, 404,444;44°0,i, dim, vtatdvAM44:1e441t,

-PIT

OvvvIrt6Axi, lectaA 44; iflAtov-6, 432,

)4evtialcZ, a egtAxiew: kelyJA- 4.42,

csvi-cd, Avem-A, tr,oclifAt oil

yam9tActti,,,, t.,eAs itetv1 -1 64

tin-eau; frt.010. '..0:fiaoc: Vo4ovr,ii, 468

Ara otvaptc owtervfroona, -183

AAje44Pri l'ill' 4 4/Yeic, -14

farcai zw AtiAivt"a &pyvic, Itt

Z 86

INA4414,dju -1-A, goi02"`'L 16.2,

4.1&.01;Av20

Ailich .fi; irttob.lii 2vv4D/jfit-fiV

30

ciii-z'

rA.

iiA-- lepiwt",44;'A

\(.*

RAMORI INSTITUT DE ARTS GRAFICE91 EDITURA CRAIOVA

Carti aparute :

N. lorga.Rliaboinl nostru in note zilnice, Vol. I . 4 Lei 20.. , IS II . . . 25

Tudor Vladimirescu (Drama istorioi) , 12.. Istoria Rominilor in chipuri ei icoene Vol. I ei II

,Negotul Eli Meeteeugurile in treoutul rominesog . 40.. Opora Poeticii" (versuri vechi ei noun, traduceri) ip 85.

,Omagin lni Nicolas lorga" . . 45.-1. ,Moartea lui Dante 11, ,Molibre se rasbuntia (Douk

comemoratii) . . . 10.Pagini de critics din tinereta , 25.

I. Agarbiceenu. Spaima" (nuvele) . . . . . 15Elena Farago.Aoaptele amurgaluia, luorare premista de

Academia Romani( , 10., Din taina vechilor rispintii" . . ,. ,Pasarea elbastra" . . . . ,

4.10.--

AI. C. Calotessu-Nelou ,Crucea Dragostei" . 6.AI. laccbescuBaleae" . . 14.. ,Sub zid.trile Troll' 6.

Ada Umbra.,Sub Plopi . . . 10.AI. Lascarov-Moldovant) Povestirile lui Spnlber . . 15.G. BogdanDulca.,Istoria teranismului (Vista ei opera iotaiului

teranist roman : Ion lonescu de la Brad) Vol, I , 20Virgil Procoplascu.,Spiouiri Psihologioe" (Fascio. 1V) . 15.Virgil Padre& ,Legea Agrara icomentarii ei desbateri). , 25

D. Protopopesou.,Perioolul oarees . . , 80.

Supt previa :

N. lorga.,Risboiul nostru in note zilnice", vol. M.Gh. Bogdan-Dulci.Istoria teranismului (Teranigtii

epocei regulamentare) Vol II.Maiorul N. Vuloviol.Vitojeeti* (versuri eroloe).P. P. Stanescu Note de drum (kLdi-Avignon).Pierre Lotti lerusalimul (traducere de C. Buzatu).Leon Tolstol.Povestiri pentru popor (traducere).T. Pamills.Cartea povestirill hazlii.

.. .

.

. . . . ,

.

. .

. . . ..

.

. . .

.

.

. .

Istoria Rominilor - upload.wikimedia.org · 6 Istoria Rominilor in Chipuri §i Icoane beret. S'ar...

Documents

Transcript of Istoria Rominilor - upload.wikimedia.org · 6 Istoria Rominilor in Chipuri §i Icoane beret. S'ar...