ISTORIA

POPORULUI ROMANESC

DE

N. IORGA

TRADUCERE DIN LIMBA GERMANA

DE

OTILIA ENACHE IONESCU

VoLuMUL

EDITURA CASEI $COALELOR1 9 2 7

Prelul 50 lel.

' s

l .

.. ,

.. . .... , ...,

....._ ....

- I - -1, ,-- . -=.- . ._

-11...: ,..

-!

., 1 ''' le '' i:

".. -'.. .-- ''., , ---.. _ ,-..

. -,!N , ,

..s,

,< -- '

1

:

,

III

_

-; -1.f

:

S ' )-

.:1-,

, ,

P,..

I

rt

r

I

r.

."/

/

,

5 , t

,

,At,

A-]

0

DIN .PUBLICATIILE CASEI 5COALELOR

ISTORIAPOPORULUI ROMANESC

DE

N. IORGA

TRADUCERE DIN LIMBA GERMANADE

OTILIA ENACHE IONESCH

VOLUM im III

0

BUCUREFI'l

A§ezilmfintu1 tipografic Datina Romiineasa", Villenii-de-Munte1925

PREFATAla aditia germani

Tiparirea acestei lucrari a tinut doi ani. In acestrastimp at& autorul cat si altii au continuat stu-diile privitoare la Istoria Romani lor. Prin aceastas'au schimbat id ci colo unele amdnunte, care nupot fi toate indreptatite ; pe kluge" aceasta o com-plectare prin imparfasirea resultatelor nou castigatee cu neputinta.

Trebuie Insä sa citez aid i urmatoarele lucrari :I. Bogdan a publicat a doua editie a lucrarii sale,

Bra§ovului» prevazuta cu textul slavon(Rela(iile Tarii-Romanesti cc' Brasovul ci cu Tara-Ungureasca" , I, Bucuresti 1905), si ca o urmare

fireasca a acesteia apare lucrarea mea, Bra§ovul§i Românii (Bucuresti 1905), care cuprinde studiiresultate din utilisarea scrisorilor romanesti pastratein Archivele Statului din Brasov. La cele sapte vo-lume din «Studii §i documente» s'a adaugat un alIX-lea volum, asa ca Bra§ovul i Românii apareacum ca al X-lea volum din intreaga serie. AlVIII-lea volum, care trebuie sa cuprinda un reper-toriu de istorie culturala, n' a aparut Pica* Inscriptiidin Bisericile si Mandstirile Romaniei le-am adunatIntr'o opera, din care a apdrut panel acum numai

De atunci publicarea a mers pinä la volurnul XX (nota din 1925).

aRelatiile

4

partea I-a (Inscrip(ii din Bisericile Romeinier)1,ln sfarfit scrierea mea Istoria Romdnilor in cliipurl fi icoane" (2 volume, Bucurefti 1905), cuprinde un fir de conferinfe, care au fost (Mute in.fafa Societdfii femeilor romilne" fi trateazd multecliestil culturale 2.

Buctires41, Iunie 1905. N. 1ORGA.-

A doua e In vol XV din ,Studii i documente" ; alte inscriptiI Iiivol. XVI si In Revista istoricl", passim.

2 A se adaugi, pe langA editia din Craiova a acesteia (cuprinzandvol. III : Negotul i mestesugurile"), Istoria Românilor prin CAlAtori",(3 vol.). Apoi Istoria Bisericii" (2 vol.,. lstoria Ai matei" (2 vol.), Istoria presei romänesti".

I

Partea a patra

ApAskoarea suzeranitate turceascä pAnA laepoca Fanariotilor. Deaderea teränimii ro-mane. Statul fiscal ca izvor de cAstig pentruarendasii aventurieri '.

CAPITOLUL I.Relatiile Romanilor cu Turcii. Raiaua turceasca pe

pamant romanesc. Asezarea Tatarilor in Basa-rabia (Bugeac).Supunerea desavArsita a Moldovel si Tarii-Ro-

mânesti supt suzeranitatea turceasca inseamnapentru amandoua un nou stadiu de desvoltare sianume o perioada de decadere.

Incepând cu Domnul, care recunoaste pe ve-cinul de la Sud ca stapan §i e Inzestrat de acestazu o putere aproape deplina asupra supusilor sal,§i pana jos la taran, care la inceput plateste nolle

1 lzvoarele sunt pentru Moldova cele arAtate in capitolul precedent,apoi Cronica lui Ureche, care duce pAnd la 1600 (editii Popovici, cunote franceSe, si C. Giurescu, In colectia Comisiei lstorice) si Cronica luiMiron Costin, tipArità in Kogdlniceanu, Letopiseti, I, 0 Inteo editienoud, dar nu mai bund, incdrcatA cu adnotdri, a Academiei Romdne, scoasdsupt ingrijirea lui V. A. Urechid; textul latin al cronicii a fost publicatdupd un manuscript al museului Czartoryski din Cracovia pe sama Co-misiel istorice a RomAniei de Eug. v. Barwinski. Miron Costin e conti-nuat de fiul sAu Nicolae 0 de 1. Neculce (KogAlniceanu, II), cum si dealti compilatori (ibid., Ill). Pentru Tara-Romdneasca avem compilatia luiStoica Ludescu (Magazinul istoric. IV-V), care se Incheie la 1688 si pecare se sprijind cronica de complectare a lui Constantin Cdpitanul Fi-

6

dari cu rodul muncii sale, apoi cu trupul saucu demnilatea §i libertatea sa omeneasca, nimicnu mai samänä cu trecutul. In locul Statului al-atuit din tarani liberi, cari lupta impotriva ori-carui incalcator, pentru mosia mare sau mica mo-tenitä de la stramo0, apare ca urma nevrednicStatul fiscal, al carui singur scop este sa adunebani, nepomenit de multi bani sume incalculabile,pentru viata luxoasa a stapanilor straini din Constantinopol.

lipescu (ed. lorga, 1902 ; in studiul sàu despre cronicile muntene, C. Giuresctto atribuie, -lard consideratie pentru stil, cu totul deosebit, lui Radu Popescu,cronicar foarte personal si pdtimas, cum nu e celalt). Cronicile greecsttale lui Matei al Mirelor si a lui Stavrinos pentru epoca lui Mihai Vitea-zul si a celor cloud decenii urmátoare s'au tiparit in Papiu, 7 esauru, I.Domnia lui Brâncoveanu e descrisa in cea mai mare parte (1688 1714)de Radu Greceanu (Magazin, II); memoriile boierului din opositie RaduPopescu se afla tot acolo, V ; Cronica pe care acesta din urma a corn-pus-o dupa insdrcinarea oficiall a lui Nicolae Mavrocordat (1716-173(J)ibid., II. Cf. asupra tuturor lorga, Istoria literaturii romdne. Ca editilde acte infra in consideratie cele citate mai sus, precum i Condica desocoteli a lui Brancoveanu din Revista !storied a Archivelor a lui Ali-cescu, III. Din lucrärile de specialitate intra in consideratie numai urma-toarele :

1. Balcescu, Istoria lui Mihai Viteazul, ed. Acad. Rom.; autorul atrait pe la 1848 sl a cunoscut numai cronicile. Opera lui e un texte de-langue, dar nu mai are nicio valoare istoricd (ed. notia. de Al. Lapedatu).

2. Szdcleczky, Erdely es Mihaly Vaida (Timisoara 1893): trateazd des-pre stapdnirea lui Mihai-Vodd in Ardeal. Anexa de acte inedite e intere-santa ; dar, acum, mai toate piesele aratate acolo in Regeste se pot aflain vol XII din Hurmuzaki.

3. lorga, Istoria lui Mihai Viteazul (editia Socec, Bucuresti, 1900) ;o alta Istorie popularä a lui Mihai Viteazul (Bucuresti, Minerva, 190i ;lucrarea mai desvoltata aparutà in parte supt acelasi titlu in Convorbiriliterare", an. 1901-1902, neispravita, Istoria lui Mihai Viteazul de I..Sirbu (2 vol.) e foarte bogatd in amanunte i foarte precisa in critica, dare o lucrare de eruditie care se ceteste foarte greu.

4. I. Sarbu, Mateiu-vodd BdsdraMs auswärtige Bezielzungen (Lipsca1930', o foarte constiincioasä i temeinica lucrare, care utiliseazd tot ma-terialul tiparit.

5. Iorga, Studil i documente, IV ; prefata cuprinde o expunere a is-.toriei române in veacul al XVII-lea, i acolo se (IA i bibliografia.

6. lorga, Operele lui Constantin Cantacuzino (Bucuresti 1901). Pre-fata descrie istoria Tarii-Romanesti intre 1714 si 1716.

7. lorga, Documente privitoare la Constantin-Vodd Briincoveanu( Bucuresti 190 ). Prefata aratd imprejurarile launtrice supt Brancoveanu..

8. lorga, Istoria literaturii ronuine. Cu prilejul criticii Cronicelor setrateaza, in excursuri, i o mare parte din istoria Romanilor in sec.al XVII-Iea..

7

Acum e vorba sa descriem istoria acestei vietide nelibertate, papa ce in sfarsit pe la 1700, dupaun veac si jumatate, se petrece o schimbare prinaceia ca o mare parte din vechile forme cad indesuetudine, iar Statul vasal turcesc imiteaza Inoarecare masura modelul Stalului ettropean me-canic_al veacului al XVIII-lea ; afara de aceastaapar i noi conditii in alegerea Domnului, si toateraporturile cu Statele vecine se schlmba.

Stapanirea turceasca se amesteca direct numaiin trei domenii ale vietii romane§ti; in celelaite eaa vea numai o Inraurire indirecta. In prima linieIntra in considerare formarea unui district turcesc,a unei zone mil tare turcesti, care, administratade Turci, se desparte de restul tarii ; aceasta eraap numita raid.

I. Felul curn s'a petrecut aceasta despartire §Ipunctele care delimiteaza Tinutul, au fost aratatemai sus i. Inceputul 1-a facut principatul din Sud,al Tarii-Romanesti, expus In Intaiul rand dusma-nului. Inca din ultimii ani ai secolului al XIV-leaau fost ocupate Turnul, adeca Nicopolis Minor,Nicopoia Mica a noastra, numit de Turci Cule, apoiGiurgiul, lerktiki al lor, pentru ca sa domine oricemiscare a Domnului din Arges. Ca sa-§i poatainsa aprovisiona comod cetatlle, Turcii luara Instapanire si o bucata din pamantul care le 1ncun-jura §i distrusera aici toate drepturile anterioarede proprietate ale Statului sau ale particularilor.In veacul al XVI-lea, cu toata vechea fagadulniade a lasa tam neatinsa, se mai ocupara ici §i colonoi puncte potrivite: ap plati Radu-cel-Mare,prietenul calugarilor, lini§tea ce i se lasa. Mirce§tii,

1 Vol. II.

8

dinastia lui Mircea Ciobanul, sluga totdeauna ple-cata Sultanului, trebuira sa renunte la stapAnireaimportantei Braile. In sfarsit la 1580, pe cAnddomnia ahnea, care apartinea, ce-i drept, acesteifamilii privilegiate, dar era nelnsemnat, veni unceaus de la Poarta ca sa cerceteze si intindereavetrei Severinului si sa o o:upe In numele Sulta-nului '.

Moldova pierdu abia in urma marii expeditiidin 1484 o bucata din tinutul sau : atunci Chiliasi Cetatea-Alba ajunsera porturi militare turcesti,si ca de obiceiu si teritoriul din prejur se alipicetatilor, ca raia. Aceasta raia se intinse, In urmareusitei expeditii al lui Soliman al II-lea din 1538,aproape pana la linia rAului Botna, si o noua ocu-patie turceasca ajunse atunci si la Tighinea, Ben-derul noilor stapani. Tarmul Dunarii era acum cutotul In mani straine, granita Nistrului din spre Po-Ionia numai In parte. Acum puterea Domnului Mol-dovei ajungea in Sud numai pana la Lapusna, careavu cinstea sa dea tarii pe tiranul Alexanciru.Unga Chilia si Cetatea-Alba Turcii mai ridicara unoras Intarit, Ismailul, care la Romani se chema Smil.la fata cu Galatii exista Inca In veacul al XVII-leaportul dunarean turcesc Tomarova, care e identicCu Renii de mai nainte.

In aceasta Intindere ramase raiaua pana In yea-cal al X VIII-lea, afara de timpurile de re volta,in care ea fu adesea pierduta, dar nu cetatile,pentru ca la o noua schimbare a lucrurilor sa fieiarasi ocupata. Totusi nicio noua cetate turceascanu s'a creat in aceasta epoca, daca nu vrem saluam ca atare ocuparea unei mahalale a Galatilor.In amanunte, de sigur ca granitile domeniilor smulse

I Hurmuzaki, XI, p. 643-644.

-

9

n'au limas totdeauna aceleasi ; caci nici coman-dantii si nici proprietarii particulari al raielei nu-sifaceau un cas de constiinta din aceia ca-si Insu-siau pe nedrept ca pasune sau ogor o bucata depamant domnesc muntean sau moldovenesc prinmutarea skilpilor de hotar.

Voevozi mai cu trecere se jaluiau Intamplatorla Poarta de astfel de In:alcarl si In schimbulunor daruri primiau si cate-o comisie, care tre-tiuia sa constate starea de mai Innainte si sa orestatorniceasca. A vem stiri despre activitatea mul-tor atari comisiuni Imparatesti si posedam chiardocumente, atat despre Ingrijirea Domnilor de in-tegritatea teritoriului ior, cat si despre pornireaTurcilor de a atinge aceasta integritate. Suptylad Tepes aparu odata beiul de Nicopoli, Hanna,zu o intreaga oaste cca sa stabileas -a granitaDunarii., ad metas super Danubium constituendas.Supt Mircea Ciobanul probabil, Ahmed, un urmasal lui Hamza, cerceta din porunca Irnparateasca.aceleasi granite. Dar, cu putin mai In urma, fiulJul Mihnea, Petru, se plangea iarasi de o intin-dere neingaduita a raielei Giurgiului. Alexandru,fratele si urmasul lui Petru, Isi cumpara o Impu-ternicire de la Poarta ca sa dea Indarat din ti-nutul Giurgiului, ca si din cel de la Turnu, din.hailacul. din Cule, pe vecinii care patrunseraprea departe, si sa redea din nou drumului «Ba-nului. vechiul lui caracter de hotar. Dar chiarsupt fiul lui Alexandru e nevoie pentru legalisareca resultatele unei astfel de regulari de granitasa fie hitarite printeun firman imparatesc. Apoivine vremea in care, prin Mihai Viteazul, se res-tabileste in lupte vechea stare libera. Supt ur-masii lui cari domnesc iarasi ca vasali turcesti,se pare ca Turcil nu s'au mai dedat la vechiul

10

lor obiceiu de-a incalca granita. Unul dintre ace§tia,Mateiu, fu chiar destul de tare, pentru a pedepsi cude la sine putere astfel de incercari intamplatoare,fara a mai reclama mijlocirea Portii ; el isi avzasein sate privilegiate, peste tot unde era o granitade pazit, rop §i calcira#i sai, tarani Inarmati;.din numirile de localitati de astazi mai amintescdespre aceasta numai Calara§ii, In fata SilistreiChtar pana in zilele noastre, pa§nicii plugari dinjudetul Buzau poarta pieptare roO, ca amintireincon§tienta a vremurilor in care ei erau aparatoriiranduiti impotriva intinsei raiele a Brailei §i OdaiiVizirului'.

In niciuna din raielele muntene din vremea maiveche, adeca pana la razboaiele cu Rusia, n'aporuncit vre-un Pa§a §i nici macar vre- un begsau un sangiac, ca in ceta tile de pe tarmul stângal Dunarii ; comandant superior al fiecarii raieleerau mai curand cel mai de aproape dintre ofiteriisuperioli ai Tarii Turce§ti din fata a§a Severinulera supt ascultarea Vidinului, Turnul supt a Ni-copolei, Giurgiul supt Rusciuc, care e pomenit cao cetate Inca din 1445, de Wavrin. A_upra positfetBrailei nu se poate da pana acum nicio deslu§iremai sigura. In fiecare cetate stateau, bine inteles,soldati turci : spahii, cari serviau calari §i carttot odata, ca feudatari mai mari sau mai mici, i§iaveau timarurile lor, adeca feudele, pe pa mantmuntean. Dreptatea o impartia, ca peste tot, uncadiu, judecatorul, conform Coranului, iar admi-nistratia vamilor impara te§ti i a zaherelei, carese furnisa de aici, era Incredintata unui nazir.

In Moldova, din potriva, erau doi begi, dintre

V. Weigand, Jahresbericht des Instituts für runainische Sprache,Lipsca, anul 1902, p. 240. R4i-de-Vede pare a fi Rufii-de-Vede, fropositie cu Rusii-de-Dundre, Ruse al Bulgarilor, Rusciucul Turcilor.

:

11

cari unul 10 avea reedinta In Bender, cellalt inAcherman, dar In Chilia apar numai demnitarimilitari inferiori. Aceste cetati mo1dovene0 erauisolate, cel putin In cele d'intaiu timpuri, §i aceastaimprejurare li Ingaduia o stare mai independenta.Incolo samanau §i ele cu Intaritele cuiburi turce0idin vecina Tara-Romaneasca 1.

Pentru principate pierderea infloritoarelor por-turi §i a bogatelor Tinuturi era de sigur dure-roasa, dar §i mai greu le lovia primejdia ve§nicace decurgea de aid. Caci, lasAnd cu totul la aparte desele incalcari de hotar, Turcii din raiA §itaranii cre§tini ce traiau supt clAn§ii, §i cari ini-tau pilda stapAnilor lor, nu se aratau de loc cabuni vecini. Ei I§i mAnau vitele pe pa§unile mar-ginase §i aduceau proprietarilor tinuturilor invecinate pagube simtitoare. CAnd prin contract cupersoane particulare 4i cA§tigau legal unele drep-turi de proprietate In launtrul principatului, nusocotiau niciodata de nevoie sa plateasca pentruele canelui de pe tronul vasal darile cuvenite:dijma pentr roadele câmpului, goVind pentru tur-mele de ol. Cei mai telnuti host de cai §i de boi4i gasiau in raiA refugiul asigurat, §i datorita aces-tei star de lucruri linutul turcesc se bucura tot-deauna de un mare bielpg de carne. La bAlciurise iscau totdeauna certuri §i batai, *i cre§tinii near-mati erau totdeauna cti imin§i. Tiganii, cari numai voiau sa traiasca In robie, §i laranii iobaginapadiau In raiA, care proportional era mai binepopulata. Chiar §i taranii liberi di i satele moldo-dovene§ti i muntene0, cand nu mai aveau pamAnt,sau cAnd la mqtenire ramAneau pe din afara,

i Cf. Chilia fi Cetatea-Albii ;Studii qi documente, V, p. 475 §i urm.0 Regestele veacului al XVI-lea, in lorga, Documente fi cerceteiri,l,

12

preferau sa emigreze la Turci, uncle n'aveau deplatit decat haraciul §1 darea care se acorda spa-hiilor, pe and acasa, supt Voevodul national, dinpricina unor irnprejurari pe care le vom cunoa§teInd lta, li se cereau necontenit dari In bani §i innatura. Cornandantii raielei aveau ce-i drept, insar-cinarea directa ca la ocasie sa ocroteasca peDomn impotriva competitorului Mt sau a popu-latiei nemultamite, rasvratite, dar nu rare ori li separea mai folositor sa cheme la ei pe nemulta-miti, innainte de navalirea lor in tara, sau dupainfrangerea lor sa-i primeasza la ei §i sa li punaintrebarea, daca n'ar vrea sa primeasca legea tur-ceasca J.

Nu trecu mult §i situatia se inrautati in Mol-dova, ba inteo oareCare masura §i in Tara-Ro-maneasca, prin navalirea Tatarilor, cari de aiciinainte devin, inlauntrul granitelor vechi ale prin-cipatului, colon4ti statornici, intru cat aceastaexpresie se poate Intrebuinta pentru ni*te atat deneastamparati calareti §1 pradatori.

Noul Stat tatarasc din Crimeia, o frantura amarelui Hanat din Sarai, se formase in a douajumatate a veacului al XV-lea ca un biciu al luiDumnezeu pentru Moscoviti, Poloni §i Romani,iar srapanitorul din Cram, comandantul celor patruhorde, lua vechiul §i respectabilul titlu de Han,imparat. La cucerirea Caffei in anul 1475, Os-manlaii lasara sa dureze mai departe acest Statmohammedan caci numai putini Tatari ramaserapagani , fiindca, cu foarte multa dreptate, intre-zariau in el un sprijin al intreprinderilor lor. Prin-tr'un act de lochinare, cunoscut, e adevarat, numaiprinteo nesigura traditie analistica, Hanul deveni

1 Cf. izvoarele citate mai sus.

13

un vasal al emirului din Constantinopol: Incolototul ratline neschimbat ; controlul suprem 11 fa-cea begul, care de atunci locui In marele oragenoves de odinioara Caffa, si de aici, Fara a seamesteca In administratia interna tatarasca sau Inrazbunarile dinastice obisnuite ale Ghiraizilor, fa-cea raport despre toate. Cand Selim, fiul Sultanu-lui Baiezid al II-lea, se Inrudi cu acesti Ghiraizisi se uni cu Tatarii pentru a-si vealisa marile saleplanuri de razvratire, consideratia elmperiului, ta-taras^, a Taratului", cum se spunea In Polonia siMoscovia, crescu simtitor: trebuia sa se admit&posibilitatea si odata s'a vorbit de aceasta casi de un fapt real , Ca un urmas al lui Hagi-Ghirai, al 1ntemeietorului dinastiei din Cram, arputea ajunge In Constantinopol Imparat pe aman-doua continentele".

In acele zile In care tanarul Selim nu se ase-zase Inca bine pe tronul tatalui sau mort de inimarea, In fiecare an aproape, cu toate fagaduintilecontrare si cu toate darurile Imbielsugate, Mol-dova fu visitata de Tatari si groaznic pustiitapana la Siretiu. Dupa aceia Ina se ajunse la unmodus vivendi cu ace0 cei mai rai dintre vecimirai: Moldova, de altfel chiar si Polonia, platia Ha-nului un tribut si-i ceda afara de aceasta si alte.veniturip, pentru ca saracul, despretuitorul demunca, dar viteazul Tatar sa poata trai potrivitstarii sale. Chiar pentru anu11566 se meetioneazaacest tribut si se spune ca Hanul II primeste dupavechi obiceiuri" '. Cu prilejul trimiterii tributuluisi a darului care se chiama balgi-bapc, adecamiere si ceara", Domnul cinstia pe acest Impa-

' Studii fi cercetdri, 1, p. 181.

I.4

Tat pradalnic *i cu o haina de cinste, cabanital.i la aceasta stare de lucruri nu se mai schimba

nimic, atata timp cat la granita moldoveneasca statuun liber i temut Han tatarasc.

Dar granita in sine se stramuta pe la sfar§itulveacului al XVI-lea, In dauna Moldovei. Nu multavreme dupa supunerea tarii din anul 1538, Tur-cii luara obiceiul de a pune i garnisoane tatara§tiIn cetatile (1-.! la Dunare §i In noua cetate de peNipru. De acum inainte trupe din neamul Nogailoraparara Cetatea-Alba, Benderal i Chilia, precum§i marea cetate Oceacov, de pe Nipru, §i aceastachiar pe vremea luptei cu lian cel-Cumplit, rebe-lut moldovean2. Ei erau mai in stare ca orice alitosta0 sa lupte cu Cazacii, dumanii lor fire§ti,cart i ei aflasera acum drumul sp.e Moldova.Cazacii aparura in3a regulat dincoace de Nistru,pentru a sprijini pretenclenti domne$ti sau In simplecete pradalnice. Da §i marele rege polon StefanBathory urmaria alte planuri §i nu se temea denimic atat de mult ca de o neintelegere cu Poarta,el impuse tot4 acestor banditi cre§tini in 1576 oorganisare, care trebuia sa-i faca dependinti decoroana polona §i In urma proceda de mai malteori cu asprime, prin executari de §efi cazaceVi§i pretendentl ai C z icilor ; cu toate acestea vi-tejii locuitori ai insulelor Niprului null pierdurafrumoasele lor amintiri despre manoasa tara mol-doveneasca. In anii 1576 §i 1578 ei aparura iuteca fulgerul In fata cetatilor turce§ti §i a satelorde pastori tatari; In 1583 Benderul fu asediat,raiaua Cetatii-Albe fu pustlita i un sangiac fuu:is. N ci Domnul Moldo vei §i nicio flotila de pe

1 Chilia si Cetatea-Alba, p. 229 ; *Ainaan 1, Elemente turcesti, II1,suptCahcivat 7vant

i Celatea-Alba, p. 201.

15

Dunare nu-i putura sill sa se re trag1. In anul1587 Oceacovul indura aceiasi soarta, i nici Ben-derul nu fu crutat. In anul urmator avu loc iar4io navalire cazaceas:a, care atinse exclusiv Ben-derul si se dete o lupta la Nistru. In anul 1589balciul de la Cozlov cazu prada banditilor cres-tini, si insusi beglerbegul de Rumelia trebui sa iasain persoana pentru a pedepsi pe Cazaci si maiales pe Poloni, pretinsii lor stapani, si el inainta'Ana la Sniatyn. Ceva mai tarziu, i chiar In ciudapacii care se incheie in 1592 intre Imparatul siregele. cari nu voiau sa se lupte cu dinadmsul.Cazacii, dupa reusitul atac al Orheiului, oferiraser viciile lor Imparatului german, care, provocatde Turci, avea de purtat ea acestia o grea luptaIn Ungaria. Din Praga, Chlopicki aduse inclarat unsteag cu vulturul cu doua capete i fagaduialaunei sokle, care a si fost de fapt platita. In anul1594 se auzi iarasi de lupte Litre Cazaci i Ta-tari: eroii de la Nipru negociara cu Aron, DomriulMoldovei, care nazuia, ce-i drept, sa scurure ju-gul turces:, dar care nu era obisnuit cu lupta.De la dansul primira ei provisii, dar nu o soldadupa tocmeala; de aceia, inainte de sfarsitul anu-lui, el na valira in propria lui tara §i-I fugarirapana In trump. Atunci fugarul ii 1mpaca cu daruri,Ii lua in serviciul sau si trirnise salbatecele hoardeimpotriva intariturilor turcesti de la Tighinea siCetatea-AIba. Aici nu putura insa face nicio is-prava, caci n'aveau tunuri; ocupara insa Ismailulsi Oceacovul, pradara i sfaramara aceste intarituri.0 capetenie de Cazaci, anume Cocea, intra suptsteagurile eroului muntean Mihai si In 1595 luptala Calugareni impotriva Turcilor. Din ce Iii ce totmai multi Cazaci napadira In Tara-Romaneasca,unde gasiau leafa buna, prada din bielsug si un

16

comandant viteaz §i incercat. CAnd Mihai puseliana pe principatul Ardealului, el avea printre ceimai buni soldali ai sai pe Cazacii lui Branetchi,Valaotchi, Ocesalschi i Rostopcea. Chiar §i Innoul veac ei nelini§tira granita Nistrului: la 1601sunt la Soroca, la 1602 In Basarabia §i In Do-brogea, la 1603 la Ismail §i Isaccea ; in 1606 vi-sitara din nou Moldova rasariteana.

De aici Inainte Insa pofta lor de aventuril carese une§te cu o nelipsita nevoie de a c4tigaprada hranitoare, iea o alta cale, sau mai curAndo activitate practicata pAna acum numai pe aldoilea plan, capata acum mai multa insemnatate.Ca §i Ostrogotii de alta data, ca §i Ru§ii de la In-ceputul evului mediu, ei cerceteaza pe mici luntri,injghebate primitiv dintr'un singur trunchiu de co-pac, bogatele ora§e de pe termul Marii-Negre,unde locuiesc negustori cu dare de mAna, §i Infiecare an i§i intind incursiile lor pe Marea nepri-mitoare, de care ei se tern insa tot a§a de putinca §i de moarte. Tot cornertul din aceste regiunie astfel periclitat, §i mivarile lor sunt atAt derapezi, ei se ivesc a§a de-odata, ca picati din cer,cand id, and colo, aduand peirea bogatilor pa-Orli, Inat Sultanul trebuie sa indure ocara de azari din palatul sau Imparatesc flacarile mai multsau mai putin departate ale pArjolului care noapteacoloreaza In rop cerul. Mai ales pAna la 1640, c utoate tratativele cu regele §i cu toate expeditiileIrnpotriva necredincioasei Polonii, pacostea caza-ceasca e o nenorocire care se repeta regulat i

care nu poate fi impiedecata cu nimie.Dar pe uscat veniau numai arare ori; cad aid

Turcii descoperisera un mijloc ca sa-i tina la dis-tanta. Ceia ce nu putea impiedeca begul din ceta-tile Intarite §i nici indraznetii ieniceri sau mAndrii

- -

17

spahii, aceia izbutira salbatecii Tatari, cari furäa§ezati la Nistru ca paza a Imparatiei, cum seintamplase *i mai nainte dupa 1500 in Do-brogea.

Inca din 1502 Sultanul facu Tatarilor propune-rea sa iea in primire ecâmpiile din jurul Chiliei

Cetatil-Albe.. Pas na la cea d'intaiu din acestecetati ei n'au ajuns, dar in cea de-a doua creara,pe ruinele vechiului centru comercial, o pustietatepotrivita cu obiceiurile !or §i vietuira apoi in ace§ti.bialogrodenses campi. Cu ajutorul prietenilorsai tatari Selim puse maim pe cele doua porturi§i nutri chiar gftndul de a face din toate cetatilede granita o marca, drept apanaj al mo§tenitoruluiTronului. in anul 15b0 Tatarii strabatura iara§iMoldova §i loan rebelul peri mai ales din pricinaunei expeditii a Hanului. Curând dupa aceia Po-lonii §i Turcii incheiara intre ei pace, §i In trata-tul de pace se pomenesc i Tatarii din Cetatea-Alba, Tighinea i Chilia, precum si garnisoanelelor de acolo. lii razboiul impotriva .Cazilba0or.persani, Tatarii adusera atat de mari servicii,!neat 1§i putura permite sa ceara Sultanului carasplata Moldova i Tara-Romaneasca, de undetrebuiau sa-§i scoata hrana3. Hanul Islam-Ghirai,care venise adesea ori in ajutor impotriva ce-telor cazace0, cazu, intro incursie impotriva aces-tora din urma, in apropierea Benderului aflalocul de odihna in vechiul Moncastro3.

Calatorul frances Fourquevaux 4 intâ.lni pe câm-pii pustii" din Basarabia cete de pastori, cari se

Cf. Ulianicki, p. 195.2 Hurmuzaki, Xl.

Hammer, Geschichte der Krim, p. 67. V. memoriul mieu despre ocronicA a Tatarilor, in Analele Academiei Romdne pe 1925 ( *tirinotiá despre Chilia i Cetatea-Albe).

° lorga, Acte i fragmente, I, pp. 34-33.2

si

si-si

a

1.8

tarn dupa turmele lor : acestia nu puteau fi, dupatoate aparentele, decal cosuri-le (pe limba polonakosz) Tatarilor. In timpul razboiului cu Ungaria,Tatarii venira foarte des In Moldova si Tara-Ro-maneasca si grabira ca dusmani declarati saumacar cu gand dusmanos spre campiile de luptaale Panoniei. In anul 1594 Aron fu asediat in Iaside salbatecii oaspeti si trebui sa se rascumpere,cu tJate ca avea la indamana o mica ostire. Inanul 1595, Inca din timpul iernii, Tatarii navalirain Tara-Romaneasca, ca sa lupte cu razvratitulDom muntean, Mihai, dar fura batuti 1; In 1596urma o noua expeditie, de data aceasta norocoasa,dar razboiul civil dintre Hanul Gazl-Ghirai sifratele lui retinu pe rasfatat i pradalnici de la onoua navalire. In anul 1598 crestinii incepura tra-tative cu ei, cu speranta sa-i indeparteze peacesti nelegiuiti prin platire de tribut, dar nici cuaceasta nu avura vre-an succes. Din felurite cause,Tatarii nu mai stau, :e-i drept, cativa ant pe plannlintaiu, dar nu mai tarziu de 1602 Hanul insusiapare din nou cu obisnuitii «o suta cinzeci demii>> de soldati ai oricarii mari intreprinderi turco-tatare, ca sa puna la Targoviste In Scaun pe iu-bitul Simion Movila in locul lui Rada Serban, pecare-1 ura ; pe langa aceasta luptara crancen si cuPolonii. Radu erban se putu insa sustinea si fa-gadui Tatarilor, ca sa-1 lase in pace, un bir de15.000 ducati. Asa de des trebuira sa vie acesteajutoare ale Turcilor in timpul razboiului cu Im-paratul chesaro-craiesc, Incat la urma uitara in-torsul acasa. Asa isi creara din cartierele lor deiarna din Basarabia o noua patrie, fara sa ridicemari pretentii si fara sa astepte admiterea si con-

1 V si darea de samA despre articolul d-lui Veress in Revista isto-rica pe 1925, p. 162 si urm.

19

firmarea lor solemna. Vechea provincie munteana,cucerirea moldoveneasca a marelui Voevod dinveacul al XV-lea, raiaua Sultanului Baiezid deveniin felul acesta salasul uratilor, nelinistitilor, inca-pabililor de cultura Nogai si se chema de atunci,pe limba noilor stapani, Bugeac: aceasta Inseamnaiarasi angulusl, ca in vremea veche Tatari Bucya-kienses" sunt o realitate Inca din anul 1603. Domnulinoldovean Ieremia 11 darui dincoace de hotaruIBugeacului §apte sate, care fura recapatate abiadupa vre-o zece ani printr'o crestere a tributului.In totalitate Moldova de Sud castigase cam vre-o15.000 de astfe1 de vecini groaznici, carora taraniidin vecinatate, ca sa nu mai vorbim de altele, tre-buiau sa li care lemne, pentru construirea colibe-lor si de ars, din padurile Chigheciului.

Timp de cincisprezece ani incheiati un nobiltatar, un marzac, Cantemir, statu In fruntea ace-.stor Nogai si Intemeie un tel de Stat tatarascindependent, care nu se supunea totdeauna vointiiImparatului din Cram. Ca rasplata pentru servi-ciile aduse de el Turcilor contra Polonilor, Can-temir, dusmanul neimpacat al acestor vecini, ca-pata administrarea Silistrei cu titlul de Pasa tur-cesc , ba chiar Vizirul Il numi in anul 1622 .fiul.sau 0-1 apara Impotriva a tot felul de Invinuiri.Oficial i se daduse slujba de guvernator asupraintreplui tarm al Marii Negre din spre gurile Du-narii. Odata, de dragul Polonilor, fu inlocuit, darnu trecu mult timp §i el se intoarse iarasi in la-garul sau de lupta din 13ugeac. El Ii servi si Incontra unui Han rebel, si de aceia fu Inca si maipretuit. Slujbele si onorurile sale i se recunoscurasolemn In 1636, dar la urma, dupa o cariera atatde stralucita, fu invins de un Han dusman si iz-

1 Chilia fi Cetatea-Albd, cap.X.

- 20 -

gonit, asa ca trebui sa-si caute refugiu In Con-stantinopol. Ba, in urma plangerilor unite ale in-fluentului Voevod moldovean Vasile Lupu si alePolonilor, cari-I urau, se izbuti sa se obtina im-potriva-i o sentinta de moarte, si, putina vremedupa ce Hanul insusi trebui sa plateasca cu moar-tea incapacitatea sa de a domni, fu decapitat suptochii Sultanului pedepsitor (1637) si puterniculsef tatar care poruncise odata la Dunarea-de-jos.Ostasii lui full siliti, printr'o expeditie speciaiacontra lor, sau sa se retraga Inapoi spre Crimia,sau, dna voiau sa ramana pe pamant polon, sadevina supusii regelui. Abia dupa cativa ant, fos-til locuitori al Bugeacului se strecurara pe neba-gate de sama Indarat In tara lor, dar, fiindca numai gasira un conducator vrednic, nu putura jucarolul lor de 'Ana acum.

Cazacii intrasera acum In a treia lor fasa de de s-voltare; dupa ce cativa ani fusesera supusi credin-ciosi ai Polonilor, ei incercara supt Bogdan Hmil-nitchi, fiul lui Hmil, sa formeze un Stat propriuintre Po Ionia si Moscovia, si in urmarirea acestuiscop ei gasira In Tatarii acum slabiti, cari celmult din cand in cand navaliau In Moldova, nistealiati de ocasi e.

Felul de organisare al Tatarilor din Bugeac nuse deosebeste Intru nimic de acel al consangenilorlor. In tam) de pace ei erau mai Intai i de toatepa stori, pe and la razboiu se dovediau vredniciluptatori. Invatau sa lucreze si pamantul, dar muncala camp nu o indepliniau singuri; aceasta i-ar fiInjos't. Li slujiau mai curand numerosii prinsi derazboiu, precum si vechea populatie crestina ro-maneasca, Inca existenta, ce traia In murdarelelor sate, unde abia cu timpul se Innallata case

21

mai bine construite. In fiecare sat de aceste domniaca temut cavaler" tataresc metrzacul, i toti mar-zacii cu supusii lor erau Impartiti In patru grupe.Conducatorul lor In lupta si tot odata judecatorultor obisnuit era loctiitorul Hanului, care abia maitarziu Isi avu In Bugeac o resedinta des cercetata,anume Causanii: acest loctiitor se numia caima-cam sau, fiind comandant al Intregii osti a provin-ciel, seraschier. Abia pe la 1700 se desfacura dintinutul seraschierului doua judete si se Incredintaraunei administratii speciale, care producea maimulti bani : dupa obiceiul Cazacilor, se puse atunciIn Dubasari un Hatman crestin pentru satele ro-manesti megiese, pe and alte sate fura supuseporuncii lui lall-Aga '.

Innainte de Cantemir Turcii Incredintara pazaDunarii uneia din Pasalele lor. Acesta era tot odatacomandant asupra Silistrei si a celorlalte mici ce-tati, asupra Intregii Dobroge, locuita mai mult deTatari, unde mai tarziu se crea o resedinta InBabadag pentru capetenia de margine a tinutuluide hotar nordic turcesc, asupra raielei moldove-nesti, unde, de la 1600 si chiar liana pe la 1699,nu exista niciun beg de Acherman 0 niciunulde Bender, si In sfarsit asupra puternicii cetatide pe Nipru, cheia turceasca din spre cuiburile ca-zacesti si stepa ruseasca, Oceacovul, numit deturci Oth. Oth-Valesi sau Silistria-Valesi aveasa pazeasca pe nesigurii vasall crestini din Mun-tenia si Moldova, sa spioneze pe Poloni si la oca-sie sa con uuca o expeditie dg razbunare impotrivaHatmanului regal, sa lupte cu Cazacii, atata timpcat ei constituiau o primejdie statornica pentruImperiu, si in sfarsit sa mearga in fruntea trupelor

1 Chilia fi Cetatea-Albd, p. 259 i urm.

- 22 -imperiale In spre Indepartata Moscovie. El a veaInsemnate venituri si afara de aceasta primia darurimai mari din partea tuturor acelora cari depin-deau de favoarea sa, mai cu sama, bine inteles,din partea Domnilor vasali, a caror soarta atArnade rapoartele comandantului din Oceacov si Silis-tra. De la acest Insemnat guvernamAnt provincialducea drumul spre cele mai Insemnate demnitatiIn Stat, dar Intamplator si spre exil sau spAnzu-ratoare.

Noua izbucnire a razboiului persan, care sprefinele veacului al XVI-lea parea acum sfArsit pen-tru totdeauna, acest necontenit razboiu cu scurtepause si apoi cu cerinti cu atat mai lungi, faceaabsolut necesar acel guvern special de la granitaopusa, din spre crestinii poloni si germano-ungari.*i aceasta institutie, care aminteste timpurile cAndMihaloglii si Malcocioglii erau stapAni la Dunare,a existat 'Ana tarziu la pacea definitiva.

Dupa ce Turcii restabilira raiaua distrusa demarele lor dusman, Voevodul muntean Mihai (1593-1601), si readusera In stare de aparare cetateaBrailei, precum si Glurgiul, unde crestinii biruitorinu lasara o garnisoana statornica, stapAnirea lnaceste parti o capata Schender-Pasa, un om ener-gic, dar si foarte prevazator si precaut, care fa-cuse acum servicii bune Sultanului la Kanisza siapoi In Bosnia. Schender hotari situatia Incurcatadin Ardeal, alunga pe nebunul Gabriel Báthory,principele Ardealului, si puse In locul lui pe cu-mintele Gabriel Bethlen (1613). El intari tronulacestuia din urma prin noua campanie din 1614,si, când Moldova fu Incalcata de familia favoritu-lui polon leremia Movila, cu ajutor polon, acestmare urzitor de intrigi izbuti sa puna mAna, aproape

23

Matei Basarab, Domn al Terii-Romanesti.

niei, ca sa pedepseasca o fapta asa de jignitoarecum era sprijinirea Movile§tilor. El aduse cu multa

fara varsare de sane, pe toata familia rebelului(1615). Doi ani mai tarzia porni irnpotriva 'Polo-

- 24 -

dibacie §i iara§i fara lupta pacea de la larugasau Bussa, §I, and aceasta pace nu fu imediatconfirmata, iar de la Constantinopol veni poruncasa se Intreprinda o noua expeditie, el Impiedecalara0 varsarea de sAnge. Tot el ajuta aventurie-rului croato-.valah, §i rafinatului diplomat Ga§parGratiani sa se urce pe tronul Moldovei, §i, andacesta se ridica Impotriva imparatului sau turcesc*i chema Inca odata pe Poloni In tara, atunci pusetot el In mod stralucit capat noului §i nedorituluirazboiu oriental, prin distrugerea intregii armatedmnane (1620).

Dupa dAnsul aparu, dar numai pentru o clipa,ca Pa§a de Silistra, Murteza, care apoi 1§i con-tinua mai departe cariera. Lui li urma in metro-pola de la Dunare §i In statornicul lagar de lahotar, Abaza, Mohammed Abaza, un vechiu rebelasiatic, care fusese un cam neliniVit guvernatorIn Bosnia, cel mai tare §i mai vestit dintreguvernatorii turci din Europa". El juca un rolhotarAtor In afacerile muntene, mo1dovene0 §i

ardelene, fu un bun vecin pentru puterea in cre-tere a lui RákOczy I-iu, ajuta boierilor munteni saridice in Scaunul din Targoviste pe unul de ai ler,batrAnul Aga Matei (1o32), ajuta §i acestuia, dupace luptase cu maim Inarmata contra unei opirice purta ca semn distinctiv steagul imperial, casa goneasca din Moldova pe Moise Movila i pro-cura lui Vasile Lipu demnitatea de Voevod (1634).Toate acestea nu i se parura de ajuns, §i deaceia lucra staruitor la redeschiderea razboiuluicontra Polonilor, pe cari-i urà. Ace§tia se price-pura !ma a capata confirmare a vechii pad, *i cuvara lui 1634 Abaza, cu toate ca era In mare fa-voare la Sultan, fu chemat ca urzitor de nelinipi laConstantinopol, ca sa se d!sculpe, §i apoi zugrumat.

25

Dupaidânsul domni la Silistra, ca vice-rege uncumnat al temutului Sultan Murad al IV-lea, anumeChenaan, care inainta rapede in cariera sa. Un fostMare Vizir ii urma In acest post Insemnat. Inca

Vasile Lupu, Domn al Moldovei.

In timpul crisei ardelene de la caderea celui de-alldoilea RákOczy, Siavi4-Pw de la Silistra jucaun7ro1 demn de predecesorii lui, *i urma§ul lui,Chidir, veni cu celelalte trupe imperiale in tara ras-

- 26 -

culata. Dupa aceia insa se stanse stralucirea aces-tor mari guvernatori, si dupa putine decenii raiauasi tot tinutul nordic al Imparatiei Isi pierdusera In-semnatatea. Tatarii erau pe vremea aceia asa deslabi, Ca statura linistiti ; scurt, In toate privintilese arata rapedea decadere a puterii turcesti, carefu In curând recunoscuta de toti si deplansa chiarsi de Turci, dar care nu se mai putea impiedeca.

CAPITOLUL Il.Alegerea si investirea Domnilor la Constantinopol.

Suprematia turceasca se arata tot atat de litn-pede, dar cu urrnari mult mai daunatoare In chi-pul cum Domnii fura de acum aleci §i numiti, ca cidupa un timp relativ scurt procedeul se schim-base cu totul.

La Romani. ca §i la vecinii *i odinioara tovaracii lor de viata slavi, orice barbat care puteadovedi ca e de origirle domneasca, Ca se trage dinvechea dinastie, avea dreptul sa pretinda Tronultarii, care apartinea familiei sale. Acela§i drept IIaveau copiii legitimi §i nelegitimi, §*1 nu totdeaunacei d'intaiu se bucurau (le mai multa trecere. Intrenumero0 urma§i ai unui Voevod mart erau deobiceiu multi bastarzi frumoci, voinici, canoscuti§i iubiti de popor, §i se IntAmpla foarte adeseaca libera alegere a supu5i1or sa cada asupra unuiadin aceste exemplare mai bune ale famine dom-nitoare.

Voevozii cari avusera mai multa vreme pute-rea In mâna lor ci cari prin aceasta, precum §i.

prin insu§irile lor personale, se facusera respectatiori temuti, ctiau sa inlature In doua feluri nesi-guranta unei astfel de alegeri in favoarea intaiuluilor nascut legitim. Une ori acest fiu preferat era

- 28 -recunoscut co-regent Inca In timpul vietii tataluisat! §i dupd moartea Domnului batran Intra faraformalitati In toate drepturile unui stapanitor; acestobiceiu se gasepe Inca din Int dile timpuri Inamandoud Principatele : aa, alaturi de obositulMircea Sid fiul sdu Mihail, langd impovaratul deani Alexandru, urma§ul sau de mai tarziu Ilie.Si frati domnesc cate-odata Impreund, pentru ca,la cas de moartea unuia, sä se asigure Tronulceluilalt. Petru §i Roman, Domnii Moldovei, segasesc poate in ace14 timp In stapanirea pu-terii supreme, §i la Inceputul Domniei sale Alexan-dru-cel Bun 10 Imparti drepturile cu fratele Bog-dan. Dar, cand Domnul cel batran se bucurade o viatä pre a lunga §i fiul sau fratele mai ta-ndr era prea nerabdator, aceasta putea da nasterela incidente nepldcute, §i nici In tard aceasta de-dublare a Domniei nu era prea populara, cadnici pentru dansa nu era prea prielnicd. In aldoilea rand Insa, se gasesc i Domni moldoveni,mari sau mici, Carl, la u1titnelz lor zile, cople§itide boald sau batranatd, presimtind moartea, iialeg singuri urmasul, puntind sa se faca In pre-senta lor alegerea, dap uciderea prealabild aboierilor cu gand.ri du§mane sau a celor nesiguriunei astfd du interventii in extremis isi datorardslabul Bogdan §i copilul Stefanita urcarea lor inScaunul domnesc.

Dar nu fiecare putea lua aceasta din urmä =-surd, dupd cum nu oricine-§i putea prevedea sfar-§itul, iar primejdia unei co-regente o recunqteaumulti In toata indrimea ei. In astfel de casuri ctotpoporul, p4ia la executarea cu adevarat liberda dreptalui sau de alegere. Cum se facea aceastaIn veacul al XVII -lea §i de sigur la fel cu multinainte, ne putem bine orienta din izvoarele exis-

:

29

tente. Dupa Ureche, cronicar din aceasta vrememai noua, *tefan-cel-Mare, dupa biruinta sa asu-pra lui Petru Aron, aduna pe boierii mari §i mici§i pe ceilalti curteni carte mdruntei precum §ipre Mitropolit §i cler la un loc anumit, o campieIn fata portilor capitalei. El Intreba pe cei de fatadaca este cu voia tuturor, sa li fie Domn. San-gele nu era Inca uscat pe sabia bine ascutita §iIndata se inalta o salutatio generala in felul im-perial bizantin §i vechiu roman: clntru multi ani dela Dumnezeu sa domne§ti acel etc wow( gril alplebei constantinopoitalitane vechile analeslavone se spune numai Ca toata tam alese peDomn. Dupa moartea batranului Matel-Voda (1654),care nu thsa dupa sine niciun fiu §i n'avea nicirude mai apropiate, Mitropolitul adresa de pe unloc Malt multimii, care navalia, urmatoarele cuvinte:cDomnul nostru a murit ; pe cine vreti voi In lo-cul lui, ca sa v a guverneze?.. Boierii, oastea §intot poporul" raspunsera : Nu vrem pe nimenialtul decat pe Constantin, fiul lui Voda-*erban"..Acesta, potrivit obiceiului, se facu ca §i cum s'arsustrage alegeril §i fu apoi dus la Mitropolie, undecapul clerului ii unse Domn. De la Mitropolit, de laexarhul loctiitor al Patriarhului, 1§i primi el sem-nele noii demnitati: haina de aur a imparatilorde Rasarit, mantia de scump brocart, care yentadin Venetia, a§a-numita cabanip, §i caciula desamur. In vremurile de neatarnare de mai demult, de sigur ca se intrebuinta In locul acesteiadin urma o coroana, ca In Bulgaria §i Serbia pen-tru eTari, §i §i ca in Constantinopolpentru Imparatii (s(atxstc) cre§tini ai lumii Intregi";caciula introdusa mai tarziu e impodobita cu

Letopisefe, I, p. 118 (ed. 1852).

I.,1 In

<crat.,

un,

1

30

surguciu, o egreta de aur si pietre scumpe. Totiboierii si demnitarii saruta chiar In biserica manastapa'nului lor, Domnul sta pe tronu-i aurit, Im-podobit cu frumoase sculpturi in lemn, i de-asuprasfântului sau cap luceste coroana de aur. Dupace s'a indeplinit inchinarea, ca sef suprem al ar-matei, el incaleca pe cal si se duce la Curte: de

inainte toti trebuie sa asculte de dânsul.In fond, de si in foarte rare casuri, alegerea se

face cu aceleasi formalitati si la sfarsitul veacului,numai ca in Muntenia si Moldova influenta bole-rimii e mai mare ca inainte. Dupa ce tronul aramas vacant prin moartea Voevodului domnitor,numai boierii mari i loctiitorii lor, boierii al doi-lea, curtenii, .aulici., se aduna in Divan sau Inalta sala potrivita la asa ceva : in Bucuresti sealege Spdtdria Mica cu Stelele. Aid, fara Orea po-poruhn, se face alegerea Domnului, care e chematnumai sa se supuna vointii oligarhilor. El e con-dus indata dupa aceia la Mitropolie sau la para-clisul domnesc, i solemnitatea se sfArseste dupace boierii au depus juramântul de credinta in Di-vanul cel mare, unde Domnul urn pentru primaoara in Scaun. In acest fel s'a incredintat putereasuprema lui Coustantin Brâncoveanu, Domnulmuntean (1688), i Domnului Moldovei DimitrieCantemir (1693)!.

Dar numai rare ori in vremurile vechi se hotarain mod pasnic chestia alegerii Domnului. Voevo-dul nu se alegea de fapt intr'un loc de adunare,pe campia verde sau in sala impodobita a unui

Cf. Calatoriile patriarhului Macarie din Antiochia, trad. englesá deF. C. Balfour, 1836, 2 vol. ; rombeste in Arch. istoricd de Emilia Cio-ran (Bucuresti 1900). 0 traducere ruseascä a textului arab a apArut in1903. Apoi Memoriile lui Radu Popescu in Magazinul istoric, V, p. 95 siurm. ; 1orga, Cronicile niuntene, 1, pp. 18-19 ; Cantemir, Descriptio

p. 48 si urm.Moldaviae,

aid

31 -

palat, ci in vArtejul iuptei, supt steagul biruitor§i in salbatecele urale ale boierilor plini de sAnge§i ale taranilor Inarmati. Aceasta era o mare neno-rocire pentru ambele Voevodate, dar mai alespentru Tara-Romaneasca, ce traia mai mult Inrazboiu civil decat in pace, cad dupa o scurtalini§te venia din nou patimaqa lupta pentru tron.Aceasta §i contribui la faptul ca Muntenii trebuirasa se supuna Turcilor mult mai de vreme decatMoldovenii. Impotriva lui Mircea lupta Dan, DanInsu§i e izgonit de Mircea, iar Vlad pune sta: ri-nire pe principat impotriva aceluia§i Mircea. DupasfAr§itul neobi§nuit de lungii Domnii a lui Mircea,Dan al II-lea smulge lui Mihail demnitatea deVoevod §i-I ucide. Impotriva lui apare numai patintimp dupa aceia Radu Prasnaglava; Dan al II-leainvinge, dar Cali va ani dupa aceia dispare. Alexan-dru lupta acum cu Vlad Dracul. Insotit de raz-bunatorul Hunyadi apare Vladislav-Dan, ca sadetroneze pe Dracul §i fiul sau §i sa-i ucida. Deo moarte naprasnica moare §i acest Vladislav,caruia i se ridica un rival in persoana lui Vladislaval III-lea, e Tepep. Tepe§ e Inlocuit cu fratele lui,,dar §i acest Radu piere, §i acum cei doi Basarabi,tatal §i fiul, se lupta mi§ele§te intre ei. Tatalmoare ca fugar, fiul e omorAt de boierii din Ba-natul Olteniei. Numai Vlad CalugarulVlad Tepe§insu§i se savAr§e§te din viata ca le§ insAngeratse Impaca cu protivnicii lui, §i se gasesc In sfAr§itDomni, el §i fiul lui, Radu, cari mor linigiti acasa,pe patul de zacare. Danciu, fiul lui Basarab-cel-TAnar, §i Mihnea, fiul lui Tepeq, apar acum pescena ; cel din urma. Invinge, dar e alungat deboieri. Urma§ul lui, Vlad, I§i pierde capul printr'oinfrAngere, §i abia piosului Neagoe li haraze§teDumnezeu iara§i o binecuvântata incheiare de

- 32 -

viata. Teodosie, fiul lui Neagoe, dispare ca priso-nier turc ; Vlad-Dragomir cade pe campul de lupta ;lui Radu-Badica i se sfarma capul ; iar pe Radade la Afumati il ucid boierii inteo biserica. Ur-meaza Moise, care cade in lupta, Vlad Inecatul,iar Vlad-Vintila cade victima unui acident de va-natoare. Ce §ir de Intâmplari sangeroase In scurtultimp care cuprinde ceva mai mult de un veac deviala libera munteneasca I

Cu toate aceste pilde Inspaimântatoare, pre-tendenti la Domnie pandiau insa Inteuna la gra-nita ungureasca sau chiar la cea moldoveneasca.Tot astfel se gasiau pretendenti la Tronul mol-dovenesc In Ungaria §i In Ardealul unguresc, §i numai putin In Polonia.

Si in Moldova In veacul al XIV-lea, In impre-jurari Intunecoase, se varsase mult sang pentrucoroana de aur : Iurii Litvanul poate, §i dupa elprobabil luga §i Bogdan cazura din Scaunul dom-nese de mâni uciga§e. Apoi, prea-bunul patriarhAlexandru dadu timp de treizeci de ani tarii In-floritoare binecuvântarea pacii, dar dupa aceia ur-meaza o epoca a Atrizilor, In timpul careia neamulsau se stinge, supravietuind numai unul, din feri-cire insa bine Inzestrat de la natura. Ilie e orbitde fratele sau, Stefan e ucis de nepotu-sau, Petrae §1 el poate ucis, Bogdan e decapitat de un aldoilea Petru, dupa ospatul de la Reuseni, §i stri-catul epigon Alexandrel e In sfAr§it otravit desfetnicii sai: toate acestea amintesc In chip viu pecredulii fii de Domn munteni, cari cautara stralu-cirea Domniei §i gasira Intrinsa o moarte napras-nica. Numai Domniei lui Stefan-cel-Mare, care tineo jumatate de veac, i se datore§te stabilitatea dedupa aceia a Imprejurarilor : de atunci ucidereaDomnilor apare In Moldova ca un cas exceptional,

33 -

iar nutnarul pretendentilor naufragiati este foarteneinseninat.

Fratii §i verii Indu§maniti, din Casa domnitoaremunteana, au gasit de timpuriu drurnul la Turcildunareni. Vlad l-iu n'a venit probabil dinteo ce-tatuie pagana sau din lagarul lui Baiezid, dar dupanavalirea Sultanului trebuie sa-i fi oferit acestuiaserviciile sale. Dan insa, care traia mai inainteca ostatec la Poarta suzeranului, sosi din Cons-tantinopol pe o corabie bizantina. Dar Radu Pras-naglava, Mihnea, Vladut, Neagoe, Vladislav, Ba-sarab al V-lea, cu totii creaturi de-ale Mihalogli-lor, se zburatorira cu totii, cum trebuie sa admi-tem, din raiaua pe pe malul drept al Dunarii saudin cetatile din fata. Pentru aceasta ei nu eraumai putin Incunjurati In exilul lor de o partida deboieri, i astfel begul de la Dunare nu facea alt-ceva decât ce facuse atAt de des Voevodul ar-delean: el ajuta unui Domn legal, cerut de tara,sa intre In drepturile lui. Astfel capata *i Poartaviastare de Domni, de cari se putea sluji la ne-vole, i ace§tia nu erau fugari, ci pretendenti le-gall la coroana parinteasca. Printre conditille cese impuneau cre§tinilor supu§i era de regula §iaceia ca Domnul vasal trebuia sa trimeata la Adria-nopol sau Constantinopol pe unul din flit sai, im-preuna cu cdtiva tineri boieri, pentru ca acestfiu sa li fie cheza0e de purtarea tatalui. Cala-torul frances Bertrandon de la Brocquiere gasi laCurtea lui Murad al II-lea «douazeci de boterimunteni, cari petreceau aici ca ostateci ai Tarii-RomâneViD 1. Chiar Mircea trebuise sa lase inaceasta calitate la Curtea Sultanului pe nepotul sailDan; Vlad Dracut avea numai pe fful mai mare,Mircea, la Curtea sa, pe ceilalti doi, Vlad i Radu,

' Edif a Schefet, p. 190.3

34

11 chem:se Murad la Poarta, ci acolo fura odataIn ptimejdie de a plati cu viata pentru Domnulci stapanul lor ; Vlad se intoarse ca un tiran, Raduca un initiat In ucoarele moraVuri 'ale Orientului.Cu prilejul campaniei din 1462 Sultanul aduse cusine, pe acesi frumos pretendent, ca sa-i incre-dir*ze conducerea Tarii-Romanecti. Dar prinaceasta nu se crea un "obiceiu nou: Mohammedpornise la lupta in contra unui ducman declaratal I nparatiei ci-1 invinsese; acum «tam ve5ila Cortul imparatesc ci ceru ' un stapan nou, alcarui nume II ci rosti. Fiul lui Petru Aron, caresosi in Moldova un deceniu mai tarziu cu acelasiSultan, fusese ci el mai inainte, tot aca, osta-tec din sange domnesc la Constantinopol. In yea-cul al X VI-lea Moise, fiul lui Vladislav, fu inacelaci fel oaspetele Turcilor. La urma urmelorci Stefan, cumnatul Sultanului, care, dupa alun-garea lui Rare* de armele biruitoare ale Sulta-nului Soliman, intra ca Domn in Suceava, traisedin cop larie in capitala turceasca, fiindca tatalsäu Alexandra (Sandrin) murise aid ca ostatecal marelui, temutului ci batranului Stefan : deciel moctenise oarecum situatia de ostatec. E maimult de at probabil ca muita vreme el a fost inInt tlegere cu nemultamitii din Moldova ci ca ace*-tia I-au cerut anume de la «Imparatz ca vittorDomn credinclos.

Pana atat de tarziu suzeranitatea turceasca nuse arata In Moldova, precum nici In Muntenia,prin altceva, cleat prin plata tributului, darea deprovisii, daruri ci trimeterea sangeacului; acestadin urrna era un steag mare ci lat atat demare, ca la nevoie se putea face din el un cort ',

1 Alex. Szildgyi, Gheorghe RcilrOczy I-iu in Reizboiul de treizeci deant (Budapesta 1883), p. 104.

35

,In care, In tot timpul Domniei sale, mai mult saamai putin sigurul Basilikos, Despot, voia sa vadaun fel de Lâna de Aur., si nu semnul unei ras-platiri turcesti pentru principatul moldovenesc cu-cerit cu armele. Cu sangiacul venia o humeroasasuita sclipitoare, un ofiter al Portii, un bapugiu,care era recompensat cu frumoase daruri pentruosteneala sa '. La pomenitul Despot veni insusi Ma-rele Portar al Sultanului, Capugi-Basa, cu o suita deo suta cinzeci de oameni, Imbracati in stralucite hainebogate, cu patruzeci si sase de camile si opt-sprezece catari. Odata cu sangeacul cel nou, eladuse noului vasal al Sultanujui daruri dupa gus-1111 oriental : sase dintre camilele si catarii adusira masera in Moldova, si pe langa aCeasta i semai daruira Domnului si trti cai compltct 1nseuati,trei caftane de brocart captusite cu samur, trelinele de aur, doua sabii incovoiate sarculi. lafel cu acelea ce purtau ienicerii. Ploconul Dorn-nului intrecu, bine inteles, ca valoare darurile Sul-tanului. Despot predete marelui trimis o suta de cai,optsprezece caftane, patruzeci de bucati de pos-tav fin, clucruri de matasa si multe altelev. Afarade aceasta se Impartira bani curati 90.000 de as-pri. Ceva mai nainte venise la noul Voevod Ba-klica, pentru ca sa-1 ncida In timpul ceremoniei in-vestiturii, un trimes al Sultanului cu trei sute decalari, si aceasta probabil ca nu era ceva neo-bisnuit, de vreme ce cursa reusi.

Cu toata aceasta recunoastere publica a vasa-Maw sale, Domnul se bucura insa pana foartetarzia de toate drepturile care, dupa notiuneaveche si noua romana, adeca bizantino.slava, for-meaza imperial. El avea dreptul suprem de a

1 Hurmuzaki, 111, p. 404-5 ; cf. lorga, Pretendenti domnerti, pp. 81-2.

36

clispune de toata tara, de Intreaga mosie ; el. trecea,c1rtpf primul el proprletar, drept originea, izvorut.oricarui alt drept, derivat, de proprietate al supu-silor sal. De aceia procesele de stapanire nutputeau fi hotarite In ultima instanta, In ambeleprincipate, deck prin sentinta Domnului, i chiarand vre-o ocind se obtinea prin cumparare, schimb.sau pe vre-o alta cale pasnica, nu era de ajar's.plata sumei de bani In chestie, sau schimbul de laptal pamanturilor, sl nici marturia vecinilor «de sus.si de jos., sau aceia a vre-unui mare dregator, a unut

estit si bine cunoscut boier de tan ori a mai multora;.atat timpul Turcilor cat si mai nainte, dupa ce sebea alddnzaful, dupa ce se scria, se iscalia si sepunea pecetea pe zapis, se duceau la Domn,ca sa-i ceara Intarirea. In cdrtile domnefti se spuneanume ca bucata de pamant a fost data si dinpartea Voevodului", adeca daruita. Fiecare Demoare dreptul sa se amestece dupa plac In chestillede proprietate, 5i numai obiceiul 11 impiedeca dea face us prea des de acest drept, care putea de-veni o causa de nesiguranta si vrajba

Odata cu steagul Imparatesc se dadea in Tara-Romaneasca, Inca de la inceputul veacului atXVIlea, si mazza ferrata", buzduganul. Acestaera o glfoaga de razboiu ferecata cu argint saufacuta din argint, care poate fi Insa Intrebuintataintamplator si in timp de pace, pentru pedepsireavre-unui boier criminal, necredkcios sou razvra tit :in pecetile Domnilor tarzii a pare lânga marca tarii Indreapta i In stanga o sabie scoasa din teaca §ibuzduganul prevazut cu un glob. Aceste simbolearata ca acum ca i odinioara Voevodul exercitaasupra fiecarui locuitor statornic sau tetripwar al

1 Cantemir, Doscriptio Moldaviae, p. 39.

Ir

I.

37

lArii sale cea mai innalta jurlsdictie, personalsau prin slujbasii sal. Chiar negustorul i solda-tul turc cari fac vre-o abatere, numai trimisulSultanului, omul Impcirätesc nu, sunt sup0 acestuineconditionat drept de pedepsire al Domnului, atatatimp cAt sunt pe pamant romanesc. Niciun cadiun'a fost pus vre -odata Iii afara de granitile raielei,iar, i npotriva Tarcilor cari voiau faca sin-guri drep tate cu amenintari i forta armelor Poartalua totdeauna rnasuri, and i s aduceau plAngeri.Nu prea arare chiar si cei mai mari boieri eraupedepsiti de insasi maim sfintita a Voevodului ;dica el fusesera insa prea iubiti i trecerea lorera prea mare ca sa se poata uita indata, atunciDomnul ii aducea une ori chiar i la locul de exe-cutie. Asa credea batrAnul Cantemir-Voda ca adescoperit o conjuratie impotriva-i si vedea in pu-ternicul Hatman Velisco Costin pe seful ei, care,dupa a sa Were, urmaria pentru sine coroana Dom-nilor moldoveni. Hatmanul fu chemat foarte simplula Curte, batut i dupa cAteva ceasuri deca-pitat, iar lesul acoperit cu scumpe haine de ma-tasa ramase in mijlocul drumului. Velisco insa aveain frate, care era un om Inva tat I, ca i Velisco,

unul dintre boierii cei mai marl, anume fostul Mare-Logoiat Miron. Acestuia-i aduse un oflter de laCurte sentinta de moarte, fara ca innainte sa sefi facut o judecata si sa ti fost posibila o cerce-tare a vinei, si astfel a fost executat, pe o mosiedepartata, Logofatul Miron Costin, cel mai insemnat.scriitor moldovean din epoca lui.

In timpurile mai vechi Domnul nici n'avea dealtfel sA dea sama suzeranului imparatesc dinConstantinopol; ba acestuia nici nu-i da prin gAndsa 1 tin de rAu. SA ne gandim numai la groaz-nicele maceluri ale lui Mihnea-cel-RAu si ale lui

sa-si

38

Mircea, tot atat de rAu, cari se balacira salbatecIn sange, fara sa fi ajuns cineva la gandul calaceste fapte nelegiuite", vrednice de mania cerului,,ar ii o incAlcare a legilor tarii, a obiceiului pa-mantului. SA ucizi boieri, sa confisci mo§ii i sale daruie0 altora, fiindca foVii lor proprietari

pierdusera capul pentru tradare (hiclenie) do-vedita,, acestea sunt fapte cu totul obi§nuite.Fata de poporul de jos Domnul era Incamai neiertator ; despre un bun stapanitor ca VasileLupu (1634-1653) povestesc calatorii straini caIn vre-o zece ani daduse pe man calaului 15.000de oameni, dintre cart unii se facusera vinovatinumai de mici incklcari fata de proprietate 1..Domnul putea sa hotarasca dupa plac felul mortii,sa aleaga sabia, spanzuratoarea, teapa §i chiar sladauge §i alte chinuri, rafinate ; de pilda se ungeaune ori cu miere corpul gol al vinovatului §i apoiera lasat prada muOlor, albinelor §i viespilor..Un astfel de Domn traia apoi, ce-i drept, In amin-tirea locuitorilor ca un tiran neomenos, dar el nutrecuse peste limita drepturilor sale, §i pana foartetarziu numai Dumnezeu, ca judecator suprem alvinovatiei i nevinovatiei, putea fi invocat ca raz-bunator. Cu dorinta de: asa plateascd Dum-nezeu treceau palizii §i tremurAtoril trecatorl pelanga locul de judecata sau pe langA inchisorilede la Curte, Intunecoasele beciuri, unde se chinulaude obiceiu oamenii.

Un desemn de o manA orientala din veaculal XVII-lea arata pe un Domn moldovean sau mun-tean in halnele lui de audienta la Sultan. El poartlpe cap o palarie ascutita, de pasla alba, cu lungi.

Studii i dacumente, IV , p. 231.

.tsi

st

sd-i

39

pene albe ca zapada de o parte, iar de cealalta unsurguciu bogat, care straluceste de pietre scumpe;pe marginea de jos sunt benzi late de aur. Mantiasolemna de coloare albastru deschis n'are traneci,asa ca numai haina violeta de dedesupt acoperebratele. Mantia are in fata nasturi scumpi, sasela umar, si cusaturi de fir, e captusita cu samursi tivita la umeri cu o garnitura de aceiasi blana.Cizmulite galbene, rasaritene, complecteaza acestcostum de paradd.

Palaria nu se deosebeste prin nimic decât poateprin mai marea bogatie a materialului risipit, deaceia pe care o poarta ofiterii de ieniceri ; c--vantul cucei, cu care e botezata, e de origine tur-ceasca, adeca persana. Frumoasa mantie e aceiape care in Constantinopolul turcesc o poartacei mai inalti dregatori ; numai coloarea e alta.Chiar numele de cabanita o arata. in tara, undeVoda nu-i vasal, ci Domn absolut asupra supusilorlui, cabanita se pastreaza in aceasta epoca tAtzie,cuca insa e inlocuita printt'un calpac, cum sepoarta in Ungaria, o palarioara rotunda, tivita pejos cu samur si impodobita tot cu un surguciu. Mainainte Domnii moldoveni si chiar cei munteni pur-tau caciuli mari de blana aduse intr'o parte, casi acelea ale taranilor, si erau impodobite tot cuegrete, apoi haine de brocart de moda orientalasau chiar un port mai apusean, dupa model polonsau unguresc '. La gât a veau de obiceiu ca semndistinctiv 2 un lant de aur cu o cruce atdrnata.Dar pe paretii bisericilor ridicate de ei, ai carorctitori, wrIltope, erau, ei ni apar in toata maiestatea

1 V art. lui D. A. Sturdza in Analele Academiei Romane, seria I-a(1874), cum i colectia Hurmuzaki si portretele adause in lorga, Acte fifragmente, I.

2 lerga, Relatii cu Lembergul, I, p. 37 ; Hurmuzaki, II', p. 420.

40 -

demnitatii lcir, in fond imparateasca : coroana pecap, sceptrul in mana i lunga *i invalurata mantiepe umeri.

Chiar nenorocitului Badica i se aduse cuca decatre uciga0i sai; de aici se poate trage conclusiaca Inca din anul 1523 Domnul muntean, dar Inca nucel moldovean, era considerat ca ienicer onorific,ca soldat extraordinar al Sultanului. Doua impre-jurari nol adusera aceasta schimbare. in primulrand Domnii tributari fusesera totdeauna indato-rati la ajutor militar ; cand Sultanul pleca in per-soana la razboiu, atunci trebuiau i ei sa comandepersonal contingentele lor. De aceia in veacul alXV-lea in Ardeal Domnii munteni patrund maimult fara voie §i aproape totdeauna crutator; deaceia in veacul al XVI-lea ei strabat trecatorilecare despart Tara-Romaneasca de principatul Ar-dealului, murmurand sau lacorni de prada, dupaimprejurari. Dupa intoarcerea sa de la Constan-tinopol, Rare trimese nu mai putin de cinci milde soldati moldoveni In lagarul imperial din Un-garia. Pentru astfel de casuri insa vasalul romantrebuia sa aiba §i o situatie anumita in oasteaturceasca. Un al doilea motiv pentru aceasta acor-dare de cuca este ca, Inca din veacul al XV-Iea,supt Radu-cel-Frumos i BAsarab-cel-Talar, trupeturce0i ramasera in tara pentru ca sa apere pefavoritul Sultanului de Moldoveni sau de propriiilui boieri. In Moldova, aceasta se Intampla abiain anul 1538, and i se detera intrusului Stefan pentrusiguranta lui cinci sute de ieniceri. Rarq trebui sase supuna de vole sau de nevoie §i sa rabde peaceVi oaspeti nepoftiti impreuna cu ba-begul lor,sa-i plateasca i Inca sa-i tina In cinste deosebita.Supt Alexandru Lapuvreanu, care, mai mult decatoricare, avea nevoe de ei, ace§tia aparura iara0; in

41

socoteli numarul lor se ridica la cinci sute, inrealitate erau abia pe jumatate 1 lenicerii dispar,ce-i dreptul, dupa razboiul cu Ungaria si revoltaambelor Principate, dar portul ieniceresc, acordatodata Domnilor, ramase §i mai arziu in usul tu-turor.

Carmuirea aceasta prin ieniceri si ajutorul lorputea fi une ori de folos, si In fruntea unor astfelde trupe auxiliare luptara Alexandru Lapu§neanusi Petru Schiopul impotriva pretendentilor dom-nesti, insa fara sa obtina printrlosele biruinta.Chiar Domni amblio§i lasau in anumite casuri sase poarte in fruntea o§tirii alaturi de steaguriletarii injositorul sangeac, marele steag imparatesc,ca sa aminteasca du§manului ca la spatele slabi-ciunii Voevodului sta puterea cde neinvins» aimparatului : asa proceda mandrul Rare§ in zivade la Obertyn 2 In alte obiceiuri introduse maitarziu se vedea mai bine rusinea si neputinta incare cazusera Domnii români : de pilda, mai presus de toate, numirea Domnilor la Constantinopolsi rnazilirea lor dupa plac.

Pana acum Turcii nu mersesera mai departedeck sa sprijine pretendenti domnesti, adeca cmos-tenitori legiuiti., sau in locul unui rebel sa punaprintr'o campanie pe acela dintre ostatecii avutila indemâna, pe care tara 11 g c e re a .. in a douajumatate a veacului al XVI-lea insa, nu se maigasia in Ardeal un loc sigur de refugiu si nicinu mai putea veni de aici vre-un ajutor armat.Dupa ce ani de-a randul Germanii §i Voevodul ar-delean se luptasera pentru ruinele Statului unguresc

' V. dovezile documentare in lorga, Istoria lui Mihai Viteazul, 1.2 Vexillum maius, a Turco ei in homagii praestatione datum" ; Hur

muzaki, Supl. II j, p. 38.

-

- 42 -sfarAmat la Mohacs, dupa ce gCraiul Ianos. murise

Turcil pusesera pe mizul gCraiu $tefan., nu InBuda, pe care o pastrara pentru ei, adeca pentruPap lor cel nou numit, ci In Cluj sau mai binein ceta tuh vecina Gilaul, dupa ce razboiul pentruUngaria, care bantuia intre cele doua dinastii cres-tine, se stanse cu Incetul, aparu In $tefan Báthory,vlastarul unei familii puternice, un foarte bine in-zestrat si cumpanit om de Stat si, ca mostenitoral disparutului principe al Ardealului, Zapolya,stapAn1 asuRra comitatelor care se Intindeau 'Yanala Tisa, dar fara vre-o pretentie regala. In multmai mare grad cleat gregii> predecesori, el sesimti dependent de puterea Turcilor, cari-I spri-jinisera la inlaturarea unui rival sustinut de Ger-mani. De la un*tefan Báthory nu putea cere cu folosajutor niciun pretendent de coroana muntean saurnbldovean, niciun zelos provocator de nelinisti.In anul 1571 el opri cu forta pe pre tinsul fiu allui Rams, Bogdan-Constantin, care se grabia sprehotar i puse capat ratacirilor lui pe pamant ar-delean. Iii acelasi an i se adresa lui gun Vladica,care-si spunea Voevod., un fiu de Voevod din Tara-Româneasca ; dar acesta nu se intoarse de laCurtea principelui cu trabanti, si, and mai tarziuacest Radu Popa 1st putu indepiini intentia, luptase dete la Craiova, de unde se poate conchideca-si gasise ajutor la Turcii din Banat. Aceastapolitica prudenta a slabiciunii o urmara si urmasiilui, Cristofor i Sigismund Báthory, 'Ana la datahotarâtoare din 1b94, când izbucni din nou raz-boiul cu Ungaria.

In Polonia traisera odinioara continuu fii deDomni moldoveni, in secolul al XIV-lea si al XV-Ieachiar In mare numar. Supt Stefan-cel-Mare aiciastepta un viitor mai bun Petru Aron, supusul

si

43

vasal al regelui, apoi un oarecare Hie, care maitarziu cazu prada poftelor de rasbunare ale temutului Valah". Nu Petru Rarq veni de peste Nis-tru, dupa ce ar fi trait ani de-a randul aid, pre-cum §i in Prusia, ci un omonim, dar §i viitorulmare du§man al Polonilor §i-a Inceput cariera caocrotit al lor. i Alexandru din Lapusna statusupt numele de Petra Stolnicul In Po Ionia, catavavreme inainte de suirea pe tron, care nu se facufara ajutor polon.

Dar aceasta fu, pana la incurcatutile de lasfaritul veacului al XV1-lea, ultima oara In carePo Ionia lua partea, fie i numai in taina, unui pre-tendent moldovean. Pravoslavnicul Voevod nimicimai Intaiu forta adunata a lui Basilikos ; §i, candacest vantura-tara pregati iara§i un atac, el I§iduse mercenarii la Kesmark, unde-§i avea mo4iileun nobil polon, protectorul sail, Albert Laski ; dinZips, i nu din Rusia sau Podolia porni el in .tarasa de mqtenireD Moldova, ca sa o iea in fine 'nstapanire. Vqnic nestamparatul Laski, dupa ca-derea prietenului sau voiã bucuros s'o faca el in-su0 ca Despot, cu mai mare succes, dupa cumnadajduia. Cu toate ca du§mari al Turcilor, ciudatulom se prefacu in pretinsul lor prieten i viitor bunvasai §i Incerca la Curtile din Viena §i Paris totposibilul ca sa ajunga Voevod al Moldovei. Darpropria lui Ora it sprijini numai prin tratative laConstantinopol, i aceasta doar atata timp catdomni fara niciun rost Henric al III-lea de Valois.

Inca de la inceputul veacului al XV1-lea Statulpolon renuntase la drepturile lui de suzeranitateasupra Moldovei in favoarea Ungariei, dar dupalupta dela Mohacs le relua din nou, insa numaica sa ceard juramantul solemn al unui omagiu devasalitate, fara valoare, §i a§a ceva nu era acum

- 44 -greu de capatat. Ultimul Palatin, moldovean carejira cu vorbe false credinta mândrului sau .sta-pan si reges fu Alexandru Lapusneanu, si anumela Inceputul primei sale Domnii. Dupa aceasta e-poca se parasi si aceasta formalitate goala, si unVoevod moldovean, batranul, simplul, bolnavulPetru Schiopul fu propus de Turci, In batjocura,ca o umbra de pretendent la Coroana polona. Supt$tefan Báthory, care fu ales in 1575 ca rege alPoloniei, regatul Isi impuse datoria sa nu supereniciodata pe prietenul const antinopolitan prin pro-vocare de nemultamiri in Moldova. Ba chiar fie-care purtator de sangeac era indata recunoscutca Domn legal al tarii vecine, fiecare tulburatorde liniste, fiecare pretendent pe care Poarta nu-1intarise, fiecare Voevod mazilit care nu vroia sase dun la Curtea suzeranului sau, ci se refugiain Polonia cu bani si obiecte prelioase, era judecatsumar si decapitat in public, in presenta unui ofiteral Portii ca acusator. Asa s'a procedat cu Stefan(romsa) la 1564, cu lancu Sasul la 1582, cu loan Pot-coava la 1578. Chiar nobilii poloni cari Inlesniau ast-fel de tulburari In Moldova prin ajutorul lor nu furatratati cu mai multa crutare. Asa plati puterniculSamuel Zborowski cu mândrul sau cap vina safata de Imparatul turcesc. Abia räzboiul cu Unga-ria si incurcaturile lui adusera sia ici o politica noua.

Dar fii de Domni români erau in totdeauna destui,si dupa fiecare stapanitor care domnise catevazile aparea o intreaga ceata de altii noi ; afarade aceasta Inca si Inselatori stiau sa povesteascacelor nestiutori, carora li se adresau, sau celor cum-parati de ei, tot felul de basme cu privire la ori-ginea lor, ei 4i Indoiau Inca numarul, si asa destul deconsiderabil In sine, si, fiindca aproape niciodata

45

n'aveau prilej sa lupte vi sa moara, sa domneasca,§i sa fie ucisi, ramAneau In totdeauna numerosi..Erau gata de orice, se lasau Induplecati la oricejertfa, numai sa nu renunte la «drepturile. lor.sfinte,. Dupa ce granitile . unguresti si polonenu 11 mai fura Insa practicabile ca mai nainte, limai ramAneau deschise numai trei drumuri.

Daca erau tineri eroi voinici, frumosi, vitejidarnici, puteau sa-si faca loc Oita la insulele depe Nipru, unde asteptau in totdeauna ostasi ai,norocului dornici de lupta,lacomi de prada, cu puscaIn odaia de baut, cu calul la scara. Un astfel de.fiu de Voevod moldovean, o astfel de Indrazneataodrasla de gospodar era pentru Cazaci un trimes-al norocului. Rapede se aruncau ei pe cai, ca ful-gerul de iute inotau micii caluti ucrainieni de stenaprin valurile galbene ale Nistrului, apoi treceauprin pustia basarabeana : Turci erau culcati lapamant, sate erau arse, prada luata, si curAnd,apareau ei In fata Curtii din Iasi, ca sa se batacu lash sclavi turcesti pentra vrednicul lor dom-nipr. De la un capat la celalt al apasatei si stoar-sei tari rasuna chiotul de bucurie al taranilor,.

cari urau noului stapan multi ani de Domnie.Atunci zburau olacii spre cetatile dunarene 0 inspre Indepartata Capitala ; de acolo porunci im-paratesti porniau catre puternicul gbeg ardelean.,adeca Voevod al Ardealului, care avea totdeaurala dispositie trabanti, calareti, pu§ti §i tunurLNoul Voevod al Moldovei trebuie sa fuga sau eprins de numero0i dumani si-0 pierde nasul sauurechile, ca sa nu se mai poata ridica pretendent,cacf acum e gun om insemnat.: In niciun cas Insa,Inainte de aceasta pedeapsa injositoare sau demoartea inteun loc de juthcata polon, el nalasa in fundul inimii sale speranta sa ajunga

-

$1

46

,candva la,. Domnie, i Cazacii raspundeau in tot-deauna rugamintilor si poruncilor sate.

Dupa moartea vestitului, iubitului loan-Vodacel Cumplit, ap.arura Inca din anul 1577 Cazaciicu doi tineri, in cari ei pretindeau ca recunoscrand Pe rand pe Insusi acel erou ; amandoi sechemau fire§te loan: unul loan Crept i celaltloan Potcoavd. Atrandoi fura alungati, §i celde al doilea, care dcitnni Inteadevar cateva zile,muri la Liov, de' maim calaului. In Mil 1578aparu Alexandru, fratele lui Potc.oava, domni, hiinvins si muri , de rani ; aooi rasari la granitaPetra, fratele lui Bogdan Lapusneanu, cu toateca se .asigura ca Petru cel adevarat murise Incade mult de ciuma in Capitala turceasca. Dupaclansul, i chiar In acelasi an, se ivesc de- odatadoi Constantin-Voda, dintre cari unul vrea safie ftul lui Potcoava celalt odrasla batranulaiLacusta, si in timpul Domniei a doua a lui PetruSchiopul face sa se vorbeasca iar4i de dansulun fals loan-Voda. La urma, scurta vreme Main-tea fugii acestui Wet om nerazboinic, care in partefusese adus tocmai de aceia, se arata iarasi PetruLapusneanu i langa el Lazar, pretinsul fiu al luiloan- Voda cel Cumplit. Dupa mazilirea lui Aron,In anul 1591, Cazacii aduc In sfarsit In tara pefrumosul Petru, cu lungul par In valuri ; el ocupackeva saptamani Scaunul Domniei, e batut deArdeleni si sfarsqte la Constantinopol in «carlige.,de un milostiv glont de pusca.

Micii proprietari asezati intre Prut si Nistru,rdze.7ii §i hánsarii din Orheiu si Lapupa fura In-demnati la fapte asamanatoare prin aceste eve-nimente care se petreceau supt ochii lor. SuptPetru Schiopul ei vrura sa puna pe loan Lungul

iarasi un fals loan-Voda ; supt Aron-Voda

47 -

ei imitara jocul Cazacilor cu lonascu, un pretinsfrate al lui Aron, care se mai chema si Bogdan.Multa vreme dupa ce eroii dela Nistru Incetaserade a mai aduce din parte-li pretendenti, se ivirain aceasta margene rasariteana revolte supt RaduMihnea, precum si supt Alexandru Movila si Gas-par Gratiani In fo!osul unor fli de Domn numitisau nentuniti ; ba odata; dupa aproape o juma-tate de veac, ei aveau printre ei iarasi pe «fiuljui loan-cel-Cumplit.!

0 altä cale pentru a ajunge Doran al Moldoveisau al Tarii-Românesti Impotriva vointii tariiin oarecare masura i impotriva vointii Turcilorera aceia de a se adresh eprincipilor crestini .cari aveau agenti la Constantinopol ; acestia dinurma erau oameni puternici, In stare sa impuna oalegere celor mari dela Poarta otomana.

Intraceasta sta una din cele mai principale .deo-sebiri fata de vremea de mai nainte, In care nici-odata nu se cereau scrisori de recomandare catreastfel de ambasadori si nici ajutor banesc pentrucalatorii grele si costisitoare la Constantinopol,ci numai arme si soldati. Acum Insa trecatorileCarpatilor sunt inchise pentru pretendentii fugari,iar podurile umblatoare de pe Nistru ii refusaserviciul; vecinii imediati s'au lasat cu totul dejocul de-a pretendentii, care li multamia numaivanitatea, dar nu li aducea niciun alt folos. Pre-tendentul la o coroana româneasca nu mai apa-rea acum simplu i salbatec, cu o numeroasaceata de oameni deprinsi cu armele, gata la as-pra meserie a luptei cu oamenii; nu, el e untânar delicat, aplecat vietii de Cute i deprinscu mestesugurile de curtesan, care se pricepe sase exprime eiegant in multe limbi. Ba, In unele

=

48 -

casuri perfectia absoluta a acestui soiu de oamenise verifica prin aceia ca representantul poatenascoci rimele greoale ale unu sonet cautat, con-stand numai din finezze italiene, sau poate tos--canisa amagitor, adeca pate. imita pe matt mae-stri, in poesii emfatice de o specie superioara.El, strainul din Rasaritul indepartat, care a venitpe cai nenorozite, provoaca admiratie prin nume-roasele si rarile-i caHtati trupesti si sufletesti:ochii caprii ii lucesc, mandrul lui par negru sco-boara in valuri pe largii umeri, in scurt e unom frumos, voinic, vrednic de tron. Dar el tre-zeste si compatimirela acela care-1 aude verbindsau ceteste frumoasa sposizione a secretarului sauitalian, in care adesea se adauga si o genealogie.In vorba si in scris, precum si in articolele ge-nealogice se dovedeste cu prisosinta ca oaspetelecrestin din Rasarit ar fi un adevarat fiu de Domn,ca el ar H fost izgonit de dusmanii turci din causaiubirii lui nestramutate pentru credinta curatacrestina, ca ar H luptat In conditii extrem de grelepentru viata lui i cd in sfarsit el, si numai el,ar fi singurul mostenitor indrepta tit heres Mol-daviae sau Valachiae printeu lege dinasticace samana ca precisie §i login cu acela aleApusului. Pe Iânga aceasta se mai spune caalesul calator ar mai si a vut o foarte buna pri-mire aiurea, la o Curte prietena sau dusmana, caar fi fost numit cavaler al unui mare Ordin i caar purta la el set isori de recomandatie pentru Cons-tantinopol de la cutare sau cutare rege i principe.

Astfel de discursuri aduceau totdeauna cevabani pentru calatoria pdna la Capita la vecina saumacar pana la cel mai apropiat oras liber, si he-res-ul tarilor dunarene fagaduia totdeauna saplateasca punctual la sairea sa pe tron, mai mult

49

ca sigura, toti banii primiti ca imprumut, cand nufagaduia chiar persoanelor particulare, care sehotarau sa-i deschida punga, un viitor stralucit,ca, de pilda, marchiqatul de lalotnital La Roma,aceste odrasle adevarate sau false ale vechilor di-nastii romane se aratau ca sinceri adepti ai cre-dintii catolice, ca fii credinciosi ai Papei, caruia-ifagaduiau sa smulga viitoarele lor tari din ghia-rele eresiei diavolesti prin masuri violente saupasnice. Aici, adeca la Curtea Sfantului Parinteisi mai amintiau Inca de episcopatele din Mol-dova si Tara-Romaneasca: Argesul, al carui Scaunde mult nu mai era ocupat i Bacaul, unde se in-trerupsese de asemeni §irul episcopilor catolici ; nu-mai in timpul Domniei lui Petru chiopul, care-siarata pe fata simpatiile pentru Biserica catolica,resida aici, datorita ajutorului sfetnicului sau ca-tolic, Bartolomeo Bruti din Durazzo, un vicar a-postolic si un episcop ales pentru Moldova, Ar-sengo, si, Inca innaintea fugii lui Petru, Bernar-dino Querini, din Creta, capata titlul de cepiscopde Arges peste Moldova si Tara-Romaneasca. 1

Se gasiau la Roma destui naivi facatori de pro-seliti, cari credeau in Implinirea unor astfel devisuri deserte. In Franta se facea apel la puter-nica influenta de care regele se bucura la Con-stantinopol, unde-1 numiau respectuos: Imparatulfranc ; in Spania si in Imperiul german se amintiaajutorul acordat cu bunavointa lui Despot simultor altora ; in Venetia nu uitau, acesti saraci,nevoiasi, dar si ambitiosi oameni sa apeleze lamagnificenta bogatei si puternicii Republice, si

Cu privire la propaganda extolled In Odle române0i, v. vol. I i II

din Iorga, Studii si Documente, precum i Abraham, in Kwartalnikhystoryczni, anul 1902, §i Organisarea Bisericii catolice in Rusia"de ace14, in limba polond (1904). in bibliografia recentä, teza germanda d-lui R. Candea.

4

1

50

peste tot colecta da ate ceva. In foarte rari ca-suri capata vre-odata un astfel de pretendent re-cunoasterea de fapt din partea Turcilor : un ast-fel de noroc avu extraordinar de inzestratul PetruCercel, fiul lui Petrascu-cel-Bun, care obtinu pen-tru trei ani (1583) Domnia Tarii-Romanesti, cusprijinul regelui iubitor de mignons, Henric al III-lea,cel ca atftta slabiciune pentru frumuseta barba-teasca. Oricum, in tara el se purta prost de tot,fu detronat, fugi ca o mica oaste In Ardeal, acolofu desarrnat, pradat si Inchis la Hust, de undese furisa si veni iar la Roma, la Venetia si In urmachiar la Constantinopol, ca sa fie aruncat In Marede Turcii cumparati de catre rivalul sau Mihnea,fiul lui Alexandru Mircea. Hie, unul din fiii lui La-pusneanu cel batran, fu numit la inceput Domn alTer1i-R3manesti (1591), apoi calca pe cararea ra-tacita a pretendentilor §i fit Inchis ca spion de po-Elia Vienei. Bogdan, fiul lui lancu Sasul, era crescutIn Polonia si se presinta ca un catolic; el se indreptaapoi catre Imparat si Papa si voi sa se casatoreascacu o donzella venetiana, fiica unui renegat cons-tantinopolitan. El capata Moldova In timpul raz-boiului unguresc, fara Inaa a o putea ocupa defapt (1595) ; I§i schimba numele cu acela al unuiDomn muntean mort, care dispusese odinioarade protectori mai buni, visita Anglia, iar in Ger-mania se recomanda ca principe protestant; scor-moni ani de- a rAndul pamântul plin de intrigi alTurciei, si In urma sfarsi ca sangeac asiatic 1.

Indaratnica rasa a acestor pretendenti la troncari adunau fara preget In Apus scrisori derecornandatie si bani, se stinse totusi in veacul

1 V. Iorga, Pretendeng domnefli (Bucurqti 1898), cum 0 PritzosSturdza, p. 279 0 urm.

- 51

al XVII-lel; dupa 1600 Curti le europene fura cru-tate de aceasta plaga. Nu in Po Ionia si nici inUngaria, nici la begii dunareni si nici in lucre-zatorul i darnicul Apus al Europei isi cautauacum fiii de principi, adevarati ori falsi, mijloa-cele care sa-i ajute a urca tronul «parintescz, cinumai in Constantinopol, i chiar Iii cu totul alteconditii.

De când ex'stau relatii de vasalitate intre ta-rile române i Imparatia turceasca, era obiceiulca Domnii sa fie chemati la fiecare trei ani laConstantinopol, ca sa intareasca din nou atftrna-rea lor de Sultan prin sarutarea cu care atingeaumargenea mantiei imperiale. Cu aceasta ocasie seputea usor controla putin s' administratia tribu-larului chemat la Poarta Suzeranului. Nu doar caTurcii ar fi vroit prin aceasta sa atinga sfinteledreptari ale larii; din potriva, tarii si nu cutaruisau cutarui Carmuitor, care sta acum in frun-tea ei, I se acordau cuprinzatoarele privilegii ob-servate cu ingrijire supt Soliman. Suzeranul avea,nu numai dreptul, ci i datoria sa cerceteze dacanu cumva credincioasa sa raià, socotita de altfelca «tinut cucerit prin sabia sa atotputernica,,iar locuitorii ei ca «supusi birnici, pe acelasi piciorcu ceilalti din Imparatie., n'ar fi prea tare stoarsade Domn sau prea rau tratata. De o mazilire le-gala nu era Inca vorba, caci mazul sunt de obiceiunumai acei functionari i demnitari turci cari nuocupau o positie deosebita, cum o aveau acesti

begiD moldoveni i munteni. Dar, in casul cândun «beg, prea crud sau prea lacom provoca ne-liniste in tinutul sau i prin nemultamirea prici-nuita de el Instraina de Poarta inimile locuitorilorraielei, atunci, printr'o astfel de purtare nevrednicP,.

52

el devenia tradator fata de Imparatul ski; acusatca atare, el 1§i pierdea bogatia ca§tigata pedrept §i trebuia sa rataceasca In exil, pana dovediacainta §i arata ca e vrednic csa fie Inca odataceia ce mai Mese.. Ca sa-§i poata momentan ducenevolnica-i viata, se acorda Domnului pana maieri milionar §i care domnise Imparate§te o panede pomana, un tain, de cativa aspri pe zi.

Afara de ostatecii cari se thai pot gasi Inca)supt lancu Sasul (1579-1582) §i supt Mirce§tia§a Alexandru, fiul lui lancu, Milo§, fratele luiAlexandra Mircea §i Petra§cu, fratele lui Cercel,dar nu mai tarziu, Turcii nu ingaduiau pretendentila tron In Constantinopol: Intaiu, ca sa nu fie ne-lini§titi In prea mare masura, §i, al doilea, ca safaca pe placul Voevodului domnitor, bun platnic.Dar, pentru ca sa-i aiba rapede la indemana, eitraiau In castelele din Siria, In insule, in Africade Nord, In Cipru, In Rodos, Alep §i Tripoli, incalitate de oaspeti liberi ai Sultanului, care se in-grijia de intretinerea lor Intr'un fel de domiciliocoatto. Pe cand duceau aici o viata trandavaagentii lor lucrau cu zel ca sa ii ca§tige prieteniprintre puternicii Portii: ei fagaduiau sume uria§e,daruiau In taina pietre scumpe neobiguit de marl.§i limpezi, lanturi lucrate artistic §i tot felul deobiecte de podoaba. Dar exilatul poseda nnmaiin cele mai rari casuri atat de multi bani ascun§bca sa poata face fata la toate acestea; se gasiauIn3a destui camatari cari oferiau sume foarte in-sernnate §i chiar numai pe o polita data de agent,.In care se insemna un numar an4t mai mare deaspri sau ducali deck fusesera imprumutalirealitate ; se Inampla ca Se punea capitalulcincit, ceia ce Insemna o dob"anda foarte consi-derabla. Foarte adesea se prevedea, In loc de in-

-ne-

In,in-

53

toarcerea banilor, compensarea prin tot felul de,provisii, ceia ce suia camata la o suma vi maineruvinat de mare. Creditorii, din parte-li, se ex-puneau sa piarda totul cAnd uneltirile nu duceaurla nimic, i astfel un biruitor trebuia sa plateascapentru atatia invinvi.

In urma ostenelilor pe care nu vi le crutau ceice tindeau la «movtenirea lor ei ivi dovediau,calitatea de movtenitori legali printr'un juramant'solemn a vase sau mai multi boieri, cari, ori eraupresenti ori ivi trimeteau pe ascuns din tara is-caliturile lor cei meni(i pentru Domnie erau de.obiceiu chemati la Poarta. Protectorii pretenden-tului obtinusera le la Marele-Vizir un ordin careingaduia fiului de beg din Alep sau Tripoli sa viein Capitala, iar acesta alegea neintArziat cea din-taiu corabie ce-i ievia in cale pentru a ajunge mairapede decal ceilalti la locul unde se daruia sta-anirea asupra principatelor de la Dunare 1. TotMarelui-Vizir Ii incumba datoria sa raporteze Sul-tanului despre starea targului pretendentilor i sarecomande in scris pe cutare sau pe cutare, care-iparea in acel moment cel mai nobil, mai bun, mailegitim i Inzestrat cu mai multe virtuti. Dacavre-o intriga de palat sau vre-un amestec al so-iei sclavei iubite, al mamei Valide , al

tunucilor, pajilor de Curte sau al favoritilor nuzadarnicia actul de Domnie pregatit, atunci re-gele regilor raw eaCCXE96VTCOV PCEGCXEI)c scria câ-teva cuvinte csfinte, imparatevti pe recaua sauialhdzal ce i se presinta, i lucrul era gata.

Noul ales se duce Intaiu la Marele- Vizir, unde-1infativeaza loctiitorul acestuia, chehaia, care a facut.vi invitatia. El apare la ceasul sarutarii de mAna",

Astfel de acte se gAsesc In Hurmuzaki XI, pp. 311-313.1

sau

54

al audientelor, care au loc in palatul Viziruluidupa sfArsitul afacerilor judiciare si politice incurs, si i se arunca pe umeri o mantle de fir de aur,simbolul amintirii si inaintarii in imparatia oto-mana. Pe aceasta el o leapada numai dupa ce aajuns in locuinta acordata lui In Constantinopol,adeca in Bogdan-Sarai sau Vlah-Sarai, care deacum incolo-ii sta deschis. La intoarcerea de laMare le-Vizir II insotesc slujbasi ai Portii : ceausi,agalari si ciatiri. Turcii cari din intamplare suntpe strada, au datoria sa arate noului Domn, caposesor al puterii supreme intr'o provincie a Im-periului, cea mai mare onoare, salutul cu mânileimpreunate. Mid alaiul, marsul solemn, ajungela prea-cinstita Poarta a Patriarhiei, din gura Tur-cilor il intampina aceasta salutatio : Sa dea bu-nul Dumnezeu celui mai mare Imparat si acestuisEfendi o60avviic al nostru multi ani de-a ran-dul si o viata fericita I". In biserica, Domnul ro-man, care a ramas in Orientul supus de paganisingurul stapânitor crestin impodobit cu coroanasi sceptru, este primit cu onorurile ce se da-deau odinioara Imparatilor drept-credinciosi dinRasarit. La poarta exterioara-i iese innainte nume-rosi dregatori ai Marii Biserici", episcopii su-fragani si Mitropolitii in partibus, cari incunjuraintotdeauna Scaunul patriarhal ; la usa bisericiiapare insusi Ecumenicul, in ornat complect, cuvenerabila coroana pe cap. Un tron e asezat pen-tru Domn, si, când el calca pragul, se spunrugaciuni ca odinioara pentru de rnult dispa-rutul cazo,s6c crestin cpentru el, pentru biruintalui, pentru Domnie lunga, sanatate si mantuirez-(ix-fic, smy.01.01c, 6Tte:ac, acortIpEccg aYroii) ; Intocmai ca si ace-lui Cesar al Orientului i se canta si in cinstea lui

55

de catre talentatii psalti ai Patriarhiei TrauxoyLoy,

bizantinul emulti ani traiascas.In zilele urmatoare Domnul primeste visitele

crestinilor ca vaza, cari sunt cei mai multi Greci ;mai tarziu yin si ambasadorii straini sau secre-tarii lor. Voda primeste daruri si raspunde laele, mai Imparte §i daruri cuvenite acelora cartI-au ajutat sa ajunga in noua sa demnitate.Apare si croitorul militar imparatese, ca O. ieamasura dupa capul uns de Patriarh cu sfântulmir, pentru a-i putea face cuca potrivit. Dupacatava vreme Bogdanbeg-ul sau Iflacbegul isi tri-mete oamenii de incredere ca sa aduca sangeacul,mai tarziu si cele doua tuiuri, deci cozile de calcare atarna pe o prajina cu globul aurit §i cu se-miluna pe ea ; qi Irnbrohorul, Marele Comis, care-si asteapta si el partea, aduce In persoana acestesemne ale puterii In mijlocul unui nou alaiu, Insunetele ascutite ale Capelei imperiale, tabulhanaua.0 parte din ea ramane la micul palat ai prin-cipelui, si, la ceasul chindiei, adeca trei ceasuri In-nainte de apusul soarelui, rasuna spre bucuriavecinilor sunetele orgiastice ale musicii militate tut-cesti. In acelasi timp ceausi au si pornit calarein cea mai mare graba spre Ora, ca sa Impiedecefuga Domnului rasturnat; in to varasia lor se ga-se§te si un boier al cehii nou numit, care, in ca-litate de caimacam, loctiitor, are sa Ingrijeascade Ora in lipsa stapAnului sau. Pana când mazi-litul nu ajunge in capitala turceasea, de unde cu-rand e trimis In exil, une ori fara sa fi calcat ma-car pragul resedintii imperiale, noul Domn nupoate porni alaiul sau : doi Voevozi cari se In-Iocuiesc la Domnie nu se pot intaini fara sa nucalce eticheta. Un alt ceau§ a si plecat ca sa cauteruda care sa serve ca ostatec al noului beg ;

56

posesorul steagului imperial trebuie sa astepte sisosirea acestuia Innainte de a putea porni.

In sfarsit pregatirile s'au facut, In sfarsit totce-i necesar e orandui. Principe le asteapta numaiceasul insemnat, de Miercuri sau Vineri, in carepoate vedea si auzi_ pe Maria Sa Imparatul,si, dna stie turceste, ti poate chiar vorbi, mul-tamindu-i. Mufizur-Aga, comandantul tuturor ieni-cerilor de la Curtea Vizirului, ii pune pentru In-taia oara pe cap cuca alba si aurita ; MareleTesaurariu, defterdarul, Ii acopere hainele scumpecu un caftan Inca si mai scump, cabanita, cu man-tia de ienicer de coloare azurie. Insotit de doicapugibasi, ofiteri de garda, el patrunde in ca-mara zeitatii visibile a Islamului, in fata caruiatrebuie sa faca de trei ori salutul pana la pamant.Acuma-i ajung la ureche din iatacul umbros, par-fumat, sclipitor de pietre scumpe si de aur, cu-vintele supraomenesti de indemn ca sa. fie bun,bland cu supusii, dar sa pandeasca cu ochii ageripe dusmanii stapanului sau. La iesire-1 asteaptacalul de nobila rasa araba, daruit de Imparat, nu-mit mai tarziu tabld-bap, de a carui sea atirnasabia si buzduganul sau topuzul ; de jur imprejurstau ofiterii grajdiurilor imperiale, cu innaltele ca-ciuli aurite si argintate. Mandru calareste in frunteDomnul crestin, si iarasi se opreste clteva clipela Patriarhie. Apoi mai primeste un decret Impa-ratesc scris cu stove de aur, care trebuie cetitsolemn la sosirea lui in Capitala terii 1 Inca oaudienta de despartire la Marele-Vizir, si apoi totConstantinopolul ze ingramadeste sa vada cum,supt placuta ploaie de mici aspri de argint, stra-lucitoral alaiu de calatorie se pune in miscare pe

' Cum se atest l. anumit in anul 1599 pentru Aga Leca, unul din anti-principii alesi de Turcii dunäreni; Hurmuzaki, XII, Novembre 1599.

- -

57

strazile Capita lei spre poarta orasu14i prin careduce drumul spre Adrianopol.

Lefegii pe jos si calare, angajati de catre Domncei ce se ofera la aceasta sunt crestinii des-

chid alaiul, cu drapelul sfintit de curand, care a-dese ori flutura numai la aceste exercitii de parada ;apoi yin steaguri, tuiuri, cai de reserva acoperiticu stofe scumpe si grele; capugii, ceausi, ciatiri,peici si iedeccii. Purtand cuca si cabanita, begulde la Dunare calareste incet intre Aga care tre-buie sa 1 Insoteasca pana la Tron si intre purta-torul de steag. Musica turceasca incheie alaiul cusunete de flaut si toba.

Astfel, mica oaste, care poposeste des in co-nace, ajunge la Dunare, la Giurgiu sau Galati,unde totdeauna se afla un sir de boieri cari aducfelicitari si vesti, dar urzesc si intrigi. De aicipornesc in spre capitala, unde se repeta in chipmai modest aceleasi solemnitati care au avut locla Constantinopol. tncunjurat de boieri mari simici, Domnul calareste pe calul Imparatesc spreMitropolie sau spre o alta biserica ce se bu-cull de aceasta favoare. Aici nu se mai face, bineinteles, o noua ungere de catre Mitropolit, dariarasi rasunä placut bizantinele ectenii in urechilestapdnului cu Infatisare imparateasca. 0 nota dis-cordanta in aceasta mandra ceremonie o aducenumai cetirea decretului imperial, care dispune pu-nerea In scaun a Domnului prin mâna respecta-biia a lui Schemni-Agasi din Stambul. Apoi Voda-si alcatuieste Sfatul de boieri, Isi atrage oameninoi, Indeparteaza pe unil, Innainteaza iarasipe altii, tine Scaun de judecata in ceasurile dedupa amiaza, iarta sau pedepseste cu moartea sibataia, merge la vanatoare cu o suita neobisnuitde mare, care samana cu 0 mica oaste, visiteaza,

- -

- 58 -

in fiecare primavara i vara, pana i cele mai in-departate tinuturi ca sa faca dreptate §i sa asi-gure ordinea, comanda oastea §i incheie tratatesecrete, spioneaza pe propria-i socoteala cum §ipentru suzeranul sau, aduna, socote§te i impattecu multa osteneala, dar §i cu multa teama, baniice curg in Vistierie. La urma, e mazilit §i fuge,când moartea milostiva nu pregateVe maririi §ichinurilor lui un star§it liniOit.

Prin relatiile mai stranse cu tmparatia turceasca,dar mai ales prin lunga edere pe care o fac Dom-nii in timpul lor de a0eptare sau de exil In ca-pitala din Constantinopol §i in diferite centre dinlarile stapânite de Sultan, se introduc pentru intaiaoara in Tara-Romaneasca §i Moldova moravuriturce§ti, moda turceasca, viata de Curte §i dem-nitati turce*ti ; dar acestea se petrec mai maltin cea dintaiu dintre aceste tari, care era supusade mai multa vr,me i era pe o portiune multmai lunga in hotar direct cu Imparatia turceasca.

Mircea-cel-Batran purta, nu fara amestecuri bi-zantine, §i intr'o forma pe care o gasim §i launii printi balcanici contemporani (cel din Stip, deexemplu), aceia§i imbracaminte pe care o purtaupe atunci 0 persoanele de rangul sau din vecinaUngarie ; singurul portret contimporan cunoscut alunui Domn muntean din veacul al XV-lea, careinfatipaza pe crudul Vlad Tepe§, ni arata o ca-ciula de catifea brodata cu margaritare §i cu unsurguciu; parul lung buclat cade pe garnitura deblana a unei haine pe care o incheie mari nasturiscumpi. Chiar aici se arata o influenta turceascanecontestabila, care patrunse curand §i mai de-parte, in Ardeal, Ungaria §i Polonia, unde pentru

59

ostasi o imitare a Turcilor avea ceva ademenitor 1.Aceasta moda orientala nu patrunse Insa prea

adanc; ea se margeni numai la cercurile Curtii,unde Infatisarea Domnului slujia de model boie-rilor mari si mici. In numeroasele sate, nu s'a ara-tat niciodata cea mai mica urma a acesteiinfluente, care nu era visibila decat la luminaputerii si bogatiei. Chiar in aceste cercuri, In careVoevodul apare de aici innainte in lungi hainecusute cu aur, cu blanuri pretioase si ciubotelegalbene orientate de Constantinopol, moda strainan'a capatat In afara de aceasta nicio influenta, sialte elemente ale costumului turcesc n'au gasitaproape niciodata amatori printre Romani.

Pe langa vechile slujbe se gasesc de acum sialtele noi, luate de la Turci. Inca de la sfarsitulveacului ai XVI-lea, pe langa Spatar comanda siAga o parte din militia Tarii-Romanesti. Poate casi functionarii inferiori de Curte, cari serviau per-sonal pe Domn, si nu tara, purtau nume turcesti

In tot casul documentele pentru aceasta lipsesc.Dar necredinciosii nu puteau participa la viatapolitica a Principatelor, cat timp tineau de o cre-dinta falsa ; la o convertire a acestora, pentiu a-iface sa se bucure de favoarea stapanitorului ro-man, mi-i de gandit, caci aceasta fapta, de a as-tiga un musulman pentru crestinism, ar fi lost so-cotita la Constantinopol ca o foarte mare crimasi ar fi fost aspru pedepsita de Turci. Totusi, inintaia jumatate a veacului al XVI-lea se gaseste

1 Portretul lui Tepes se &este in castelul Ambras din Tirol : redatdupA o fotografie In Iorga, Acte f i frogmente, II, dupA o copie in Bog-dan, Vlad Tepef (Bucuresti, 1896), uncle se dau si alte chipuri aleaceluiasi stApAnitor. Cf. Istoria Romdnilor in chipuri fi Icoane (ed. a2-a, Craiova), capitolul despre costum.

60

in Tara-Romaneasca un mare boier anume Benga I,un altul, fiul celui d'intaiu, poarta numele deHamza ; in Moldova, supt Ilie Rare§ este un altHamza, care in documentele domne§ti apare camartor §i ca membru In Sfatul domnesc: Amzaa ajuns apoi nume comun la noi (de unde §i bi-serica Amzei In Bucure§ti), Si nurrele de Talapie(Celebl) se afla in secolul al XVI-Iea 2. Chiar inarmata lui Mihai Viteazul se gasesc corpuri dearmata cari sunt de origine sarbeasca be§liii§i poarta nume turce§ti 3.

1 Tiganeste e: dracul.' Hie Nicolescu, in Literatura fi arta ronmind, anul 1903, p. 665.B Iorga, Documente relative la Petru $chiopul fi la Mihai Vitea-

zul, p. 37.

CAPITOLUL III.

Influenta greceascg.

Urmarea cea mai insemnata ce resulta din nouasituatie politica a Principatelor fata de Poarta erolul din ce in ce mai mare pe care-1 joaca deaici innainte Grecii in afacerile românesti si inviata româneasca.

Pana in veacul al XVI-lea Grecii asezati In Mol-dova si in Tara- Romaneasca erau foarte putini ,ei erau sau prieteni personali ai Domnului si de-tinatori ai slujbelor mai marl §i mai mici de laCurte, sau negustori, mai ales in porturi ; intalnirntotusi, cum am spus, numai foarte rar nume caresuna greceste. Chiar si in aceasta perioada maiveche Grecii gasesc insa mai usor un adapost inTara-Romaneasca decat in Moldova.

In urma noului fel in care Domnul obisnuia sase urce pe unul din tronurile românesti, el aveadestula vreme sa faca multe cunostinti cu Grecii;caci, in Constantinopol ca si in celelalte locuri deresedinta de odinioara ale pretendentilor, el in-talnia, peste tot unde se ducea, la biserica, in afa-ceri si in putinele adunari de societate pe Greculde sange curat sau pe Levantinul mai mult saumai putin elenisat. Acesti Greci sau pe jumatateGreci se ridicasera curand destoinici si indrazneti

62

/din prima lor amorteala si injosire, in care cazu-:sera dupa luarea In stapanire a Imparatiei, a bu-nurilor si a tarii lor de catre Osman lai ; cad, foartecurând dupa marele triumf sa.ngeros, Turcul simtiCa el, tembel, desfranat si nedestoinic sa facaaltceva decAt sa ridice chiuind sabia de-asupracapului dusmanilor sau supusilor , are nevoie despiritul grecesc si de harnicia greceasca. Cu incetulatunci se intoarsera Indarat fugarii sau innaltaradin saracacioasele conditii pline de griji in caretraisera pana in acea vrerne micile lor capete mis-catoare, cu siretii ochi si cu limba in vesnic ne-astaimpar : Grecul isi oferi serviciile tiranului, bar-barului si pagAnului, pe care-1 ura amarnic inadâncul sufletului. Spre a-si procura mijloacepentru toate pasiunile sau toate placerile sau maiales pentru a castfga bani, multi bani si multe,frumoase lucruri rare de aur, margaritare si pietrescumpe, co voare, perdele, arme, mobile de tot felulsi prin ele sa-si Innalte persoana si casa innainteatuturor celorlalti, pentru a jigni mandria tuturorrivalilor sai, cari in cea mai mare parte ii suntprieteni buni sati rude apropiate, prin luxul sauprinciar, ba chiar regal, pentru a se Infatisa maretinnaintea lor si a-i putea ospata la el, Grecul, carenu mai putea domni sau aparea la o Curte, risi-peste toate puterile mari ale spiritului sau, uitatoate scrupulele morale si infrunta zilnic, ba chiarla fiecare ceas, cele mai mari primejdii. Vechilenume ale epocei crestine imperiale, care se cetiauinnainte numai pe mormintele celor ucisi, in In-semnarile stratiotilor inrolati in strainatate sau insocotelile darniciilor princiare pentru cersitori ilustri,aceste nume mari Paleologi, Cantacuzini, Ralli

ajung acum iar in gura tuturor si sunt neincetatpomenite in numeroase scrisori comerciale ; pecetile

63

cu vulturul imperial impodobese iarasi scrisorimândre. Cand Sultanul turcesc are nevoie de unarenclas, adeca de un arendas foarte bun platnicpentru veniturile sale imparatesti, pentru minelede sare de la Anchial pe Mare, pentru vamile salede yin si peste sau pentru alte venituri, atunciGrecul nu lipseste in calitate de competitor langaEvreul care sta si el ca mândru intrigant la pi-cioarele stApAnului ce-1 poate distruge dupa plac.si, ca marele Don Jose, parvine sa fie facut chiarduce de Naxos. Cand e vorba sa se aduca in fie--care an din departata imparatie mosco vita blanuriscumpe, ca jcier, rfts, sau negre piei de vulpe sipe Fanga acestea sa mai procure cdinti de peste .si metale de tot felul din Po Ionia si din alte regiuni,atunci Grecul reclama pentru dansul cinstea si Ca--tigul primeste 60.000 ducati anual I sa se nu-measca mare- negu stor ", pAyac 7cpxyllaretni,c, i, pentruea si alti Turci st alti oameni i se adreseaza lui ince priveste marfurile nordice, acest cnegotiator in-signisD are un fel de monopol pe o intreaga ramuraa comertului de import in Turcia. Cand un Mare-Vizir atotputernic, pe care-1 urmeaza in toate caun copil Sultanul .mai atotputernic,, are nevoie,pentru ca sa ajunga la un anumit scop, de un omsiret, care sa cunoasca toate caile piezise, de unagent credincios, care In once eas sa-si iea ras-punderea deplina asupra-si, atunci acest Mare-Vizirun Mohammed Socoli de pilda , adevaratulurmas al Sultanului Soliman, are libera alegereintre Grecii din Constantinopol, cart se dau invãnt dupa o astfei de functie secreta. El se lasa,ca Mihail Cantacuzino (1578), primul dintreacesti Greci mari, sa fie inchis si chinuit de unrival al stapanului sau, cu convingerea ca sta-pAnul tot 11 va libera si-i va rasplati suferintele.

64

Un astfel de complice are insa si politica saproprie si interesele sale speciale, pe care stie sale urmareasca In chip maiestru : daca un calugar,oricare i-ar fi trecutul, dar care dispune decâteva pungi cu bani, vrea sa urce tronul Pa-triarhiei, sau daca un fost Patriarh vrea sa-si re-capete rangul dupa un exil mai scurt ori mai lung,daca un principe moldovean sau muntean are ne-vole de un sprijin sigur la Constantinopol, saudaca un fiu de Domn" cauta un protector as-cuns, prin a carui mijlocire sa poata patrundenevazut in audienta la Vizir, un astfel de Impar-titor de coroane laice si bisericesti nu se lasamult asteptat. Grecul are bani, sau stie cel putin,unde poate gasi aspri, ducati sau giuvaeruri, cacise bucura de un credit nelimitat §i sta In lega-turi de rudenii cu multe familii. Voevozil suntfoarte veseli cand se pot asigura pentru toataviata, printr'o casatorie bine ticluita, de un astfelde ,sprijinitor al crestinilor., care in acelasi timpeste «mâna dreapta a Vizirului.. In timpurile maide dernult se preferau incuscririle cu Ungaria §iPolonia : Bogdau Orbul s'a luptat multa vremepentru cinstea de a ajunge cumnatul regelui polon,Tepe§ era prin sotia sa un ccollateralis. al ma-relui rege Mateia§ si mai multe din fiicele luiAlexandru Lapusneanu se casatorira in Polonia'.Prima sotie a lui Petru *chiopul (1559-1591)era din familia ungureasca ardeleana Cherepovici,si loan Sigismund, cregele de acolo, o socotia cape sora sa. Aceasta se schimba acum : de acumincolo Domnii din Moldova si Tara-Romaneascaau nu rare ori de sotii femei din Orient, si dom-nitele, fiicele Voevozilor se casatoresc nu rare ori

V Iorga, Pretendenfi domne.Fti, pp. 46-47 ; Polonais et RountainsBucure0i 1922.

65

cu Greci, cari faceau comert cu marfuri si tro-nuri. In toata aceasta perioada se poate urmarinoul fenomen. Alexandru Mircea are de sotiepe Ecaterina Salvaresso, asa ca fiul sau Mihneae pe jumatate levantin ; Mihnea se insoara, ce-idrept, inteo familie romAneasca de boieri, darfratele lui Alexandru, Petru, Domnul Moldovei,este sotul unei Maria Amirali din Rodos. 0 Pa-leologa din insu le urca Impreuna cu lancu Sa-sul tronul moldovenesc, si una din fficele ei,Chrysaphina, iea pe negustorul Anton Kataka-los 1. Awn si Alexandra Ilias,. urmasii lui Petrusi Mihnea, sunt probabil amândoi ginerii lui An-dronic ; purtatorul acestui nume imparatesc efiul lui Mihail Cantacuzino, cel u :is In Martie 1578la Anchial. Acel Mihail, numit de Turci din pri-cina intrigilor sale, fiul Dracului, *aitan- oglu, fu-sese casatorit cu Maria, sora lui Petru al Chiajnei,dar rasfatata domnita nu vol sa-1 urmeze pe ei, sotulmult mai batran, la Constantlnopol si se lasa ra-pita de fratele sau. Doi ani mai tarziu, la 1568,Petru ispasi cu mazilirea aceasta fapta Indraz-neata Impotriva puternicului Grec. Mama erouluimuntean Mihai Viteazul (1593-1601) se chemaTeodora si era Inrudita cu unul din «marii Greci.,Banul hill. 0 Arghira a fost sotia lui Radu Mih -nea, nepo-tul Ecaterinei Salvaresso, si tiul lorprimi de sotie In 1625 pe Roxandra, fiica foartebogatului si puternicului grec Scarlati din Con-stantinopol, marele saiglu sau negustor de boi.Tutorul acestui Maar Alexandru Coconut eraBartolomeo Minetti , un cumnat al batrAnu-lui Radu Mihnea. Alexandru Ilias, care a fost perand Domn al Moldovei si apol al Tarii-Roma-

' V. Iorga, Relaf iile cu Lembergul, 1.5

1st. Poporuhtt Itoniinesc M.

66

ne§ti, f§i facuse educatia In Orient §i era ginereleBanului lanachl Catergl, care Ban fu strabunulactualei familii Catargiu ; lanachi era un Grec cuporecla turceasca. Moise Movila avu de sotie pesora lui Alexandru Coconul, care, cum s'a spus,era ginerele lui Scarlati. Marcu Cercel, fiul luiPetru Cercel §i un cunoscut pretendent, se insuratot In Constantinopol cu o Greaca. A doua sotiea puternicului Vasile Lupu (1634-1653) era o Cer-chesa, o ruda a Hanului tatarasc. Acum urma,mai ales In Tara-Romaneasca, o lunga perioadafericita, In care statura pe Scaunul domnesc boieride tara ; apoi Insa alti Domni, ca de pilda RadaLeon (pe la 1650-1670), au de sotii iara§i Gre-coaice sau Levantine].

Astfel de oameni se simtiau, ce-i drept, mq-tenitorii unui Tron romanesc, dar nu se simtiauRomani. Mai toti fura lnvinuiti de ambasadoristrain! ca partisanil lor ar fl jurat stramb originealor domneasca, §i pentru unii aceasta poate ft luataproape ca un fapt stabilit ; pentru altii obar§iadomneasca este mai mult decat Indolelnica. Ast-fel, din departatele regiuni apusene vine un ba-tan care se da drept fiul lui Stefan (Toinp) i

chiar domne0e in Moldova ca Stefan Tom5evici,cu toate ca In ultimele dispositii ale celui dintaiuStefan, decapitatul, nu se pomene§te nicio vorbadespre acest pretins fiu. Cutare sau cutare altulInvarte§te toata viata mici afaceri ca negustor saumeseria, epellizari, ostregariz ap ne infor-meaza ambasadorul venetian din Constantinopol,(bailul), care cunoa0e minunat pe oamenii marii mici din Stambul §i abia tarziu, foarte tarziu

1 V. lorga, Romani fi Greci, Bucureti 1921.

67

ivi amintevte de domnescul sau parinte. Inca Inveacul al XVI-Iea medicul lombard Bernardo Rossogasevte vase boieri cari intaresc prin juramantullor ca el e cun fiu al lui Basarab*: e trimes pegalere vi se preface, pe cat se pare, in Bernar-dino Rosso, agentul Imparatesc la Venetia vi aiurea.In veacul al XVII-lea Valaho-Croatul Gaspar, careivi spunea Gratiani, dupa ce ajunsese a capataducatul de Paros vi Naxos, ceru tronul Moldovei carasplata pentru tradatoarele-i servicii diplomaticevi primi de fapt in 1619 aceasta demnitate dom-neasca. Un cunoscut negustor, Locadello, carepana acum nu se gandia niciodata sa se lepedede tatal sau, e apucat vi el de-odata de grando-mania princiara vi pune totul in joc pentru ca saajunga, ca ((flu al lui Aron-Voda*, urmavul aces-tuia. Chiar oamenilor cari ajutau de obiceiu peacevti noi cbegi* sa se ridice li erau cunoscuticei mai multi dintre anvil ca aventurieri, ca in-§elatori nevrednici, vi Andronic Cantacuzino ii zu-gravevte in 1594 ca pe cnivte bieti pacatovi cari nuaratau niciun semn, nici dela tata, nici dela mama,niste sarmani mincinovi, neciopliti, pacatovi vi ne-vrednici din toate puuctele de vedere. Astfel deparveniti, cari n'aveau nici macar, ca favoritii ca-zacevti de odinioara, indrazneala, despretul mortii,dragostea de lupta vi frumuseta barbateasca, aratautalent pentru toate cele numai pentru a domni,pentru a-vi cavtiga simpatii, sau pentru a servicumva sarmanei tart prin masuri binefacatoare,sau macar crutatoare, nu.

In familia Chiajnei, vaduva Domnului munteanMircea Ciobanul ((Ana in 1559), se vorbia de si-gur grecevte, fiindca aceasta era limba obipuita

I Hurmuzaki, XI, pp. 373-4.

68

a crudulul Mircea, care venia din Rasarit, undeIsi petrecuse toata tinereta. Celalt Petru-Vodase cobora din Mihnea-cel-Rau 1. Petru $chioputscria romftneste cu o stAngacie chiar ridicula; nicio-data n'a ajuns pAna acolo sa poata reda exactIn scris un cuvAnt dupa sunet. Doamna Ecatenna,domneasca mama a lui Mihnea, ramase totdeaunao Greaca, si corespondenta ei, precum si aceia pecare o Intretinea fiul ei cu sora Doamnei, care sefacuse calugarita in insula Murano Iânga Venetia 2,e scrisa greceste. 0 sora a Ecaterinei era casa-torita cu Grecul Constantin Frangopulos din Zante,dupa ce Inteo prima casatorie fusese maritata cuun alt Grec anume Xenos, si acel Constantin funumit Vistiernic In Tara-Romaneasca. 0 fiica alui, Lucretia, se marita cu Ragusanul ban de' Ma-rini Poll, care in tara era cunoscut ca Giva si-1introduse ca prea-cinstit boier si In Divanul luiMihnea, unde acest negustor imbracat In bro-cart de aur stArni adtniratia fratelui sau mai sa-rac, Pasquale. Acest Marini, care pierdu, ce-i drept,sotia si slujba de sfetnic domnesc, dar nu parasisi afacerile, ajunse mai tarziu agent ImparatescIn Principate si ne informeaza ca In Moldova suptAron (1591-1595) 4cei mai Inalti slujbasi suntstraini si mai cu sama Greci perlizi, 3. De fapt,pe Aron-Voda, ca si pe Petru Cercel4, II serviausi Francesi ; un Ungur, Mihail Tolnay, avea co-manda gardei domnesti 5, care trebuia sa-1 aperede supusii sai ; Vistierul sau se chiema Kalogerasi era un Grec din Creta. Numai in Marele Divanramasera supt dAnsul boieri de tart, pentru a nu

3 V. N. Bänescu, Deux poemes, Bucuresti 1911.2 V. lorga, Cinci conferinte despre Venetia, ed. a 2-a, 1926.3 Hurmuzaki, III ', p. 197.4 V. socotelile ardelene din Hurmuzaki, XI.5 V. ibid., XV, tabla.

69

starni prea multa nemultamire. Dregatoria de Vis-tiernic o indeplinia de obiceiu un Grec, care erade cele mai multe ori agentul si creditorul cel maimare: asa Andronic Cantacuzino a fost Vistiernicmuntean [Ana la moartea sa in Bucuresti sau laConstantinopol. lani, despre care a mai fost vorba,functiona in Moldova ca Vistiernic, pe and inTara-Romaneasca statu in fruntea Divanului caBan onorific. Chiar Mihai (1593-1601), Domnulcare-si dato-a tronul lui Andronic ,m'am ispitit.si eu,, scrie acesta In anul 1594, csi am facut peBanul Mihai Domn al Tarii-Romanestiv avea, laincepAul neobisnuitei sale Domnil, pe lAnga dan-sul pe Grecul Teodor Saitan ca Ban, pe GreculDimitrachi ca Spatar, pe Grecul Pankratios caVisternic, pe Grecul Manta ca Paharnic, pe GreculCocea, fara sa mai pomenim de Grecii Cantacu-zino, Mihalizi Caragea, Mihalcea la Romani'.

In luptele sale eroul intrebuinta laolalta Ro-mani si Greci, dar in imprejurarile de atunci bo-ierii pamanteni castigara foarte usor intaietatea.Abia dupa ce Turcii redstigara vechea situatiela Dunare (1611), venira Radu Mihnea, Alexandruilias si Moise Movila acesta din urma, cu toateea familia lui se inchina altor stapani2 , cu unalaiu de numerosi Greci, si, dupa moartea lui Radu,Catergl si marele saiglu erau de fapt adevaratitstapani in ambele Principate. Boierii pamantenidin Tara-Romaneasca, cum se va arata amanun-tit mai tarziu, proclamara in 1632 Domn pe AgaMateiu ; acesta domni apoi douazeci de ani si in-fra la intru Cava elementul grecesc in acest ras-timp. Totusi se acorda o prea mare insematate

1 Cf. H irmuzaki, XI, prefata, si lorga, Istoria lui Mihai Viteazut (inConvorbh-i literare").

1 Un document grecesc al lui Moise se aflä In Studii fi documente,IV, p. 18, de uncle in Hurmuzaki, XV.

70

acestei prefaceri cum se intAmpla de obiceiu sicu aceia care se petrecu In Moldova dupa pu-.nerea In Scaun a Albanesului, a Albanesului ele-nisat Vasile Lupu (1634), savArsita printr'o mis-care a partidului national.

Boierii, cari mai tArziu izgonira pentru multavreme de la Scaunul Tarii-Romanesti pe Voda-Leon si toata clica de aventurieri, alegAndu-si Ar-dealul ca loc sigur al Intreprinderilor si pregatiri-lor lor razboinice, ridicara sus glasul ImpotrivastapAnirii grecesti, care ruinase tara si Impinsesela exil pe cei mai credinciosi fit ai ei, membri aicelor mai vechi familii boieresti. Prin aceasta IsiIndreptatiau miscarea, fiindca stiau foarte bine caPoarta nu putea ingadui unui Domn roman inspecial doua greseli, care atingeau propriiie eiinterese : cea dintaiu era apasarea raialei, ai cariilocuitori, de desnadejde, pribegiau, si a doua erastArnirea de nemnitamiri printre boierii pamanteni ;toti cei cari locuiau Inauntrul sau In afara hotarelortarn, stateau In Intelegere unii cu altii si princonspiratii si razboiu civil puteau sa lmpiedece platapunctuala a haraclului, asigurat numai in timp depace. Ei, fiii pamAntului stramosesc, cart, prinparticiparea la glorioasele razboaie ale lui Mihai,isi castigasera un nume mare, ei fura acela cari,ca partid, sprijinira In Tara-Romaneasca pe pro-tejatul german, ((imperial-roman', Radu *erban,Impotriva lui Radu Mihnea si-i momira acestuiadin urma toata oastea In 1611. CAnd Radu Mihnease Intoarse totusi lndarat, el, al carui tata muriseIn chip nevrednic ca Turc si lasase copii musul-mani din casatorii de harem, atunci acei boieri searatara In vorba si in scris Impotriva t Turcului),ba se retrasera chiar in muntii Olteniel si facuraincercarea sa puna In Scaun pe Mihai Camarasul,

- -

71

ca un al doilea Mihai razboinicul (1612). Catu0de putin intimidat de executiile pe care Radupuse sa le savar$easca, partidul lucra §i mai de-parte In acela§i sens §i cu ace1ea0 mijloace Im-potriva (Grecilorv. Membrii lui de la Curtea Dom-nului muntean Alexandru Ilia urzira o conspiratie ,conducatorul lor cel mai de sama, Lupu Mehedin-teanul, pana atunci Paharnic al Domnului strain,fugi in Ardeal §i se intoarse de acolo In lunie1618 cu haiduci §i Secui, din Indemnul lui Bethien,principele de- acolo, care voia mai bucuros sa aibaca vecin in Tara- Romaneasca pe fiul lui Cercelcleat pe Alexandru, care-i era nesuferit. Lapilguvernator turc fugi la Dunare, §i stapanii lui nu-1mai trimisera Indarat, ci numira in loc pe ta-narul Gavril Movila. Dupa putine luni, Lupu funumit Mare-Spatar ; aceasta era rasplata actiuniisale. La urma e tras in tapa de Schender-Paaala Silistra, §i de data accasta tot ca rasplata. Cutoate acestea dorinta tarii de a inlocui pe Ale-xandru Ilia se indeplinise. Supt un alt Alexandru,fiul lui Radu-cel-Mare, se ridicara tarani-soldati,caldra#, cum *i boierl olteni, ai cautara printre ei§i in manastiri un Domn pamantean puternic. Acumpartidul national, militar, care nu putea sa uite pestralucitorul crege. Mihai, Voevodul Tarii- Roma-ne0i, Moliovei §i Ardealului, se declara impotrivaGrecului" Leon, care in iscalitura sa cirilica aveatrasaturi grece§ti i care §i in aceasta privintalasa sa se recunoasca vechea sa meserie de ostre-curio, negustor de stridii, din Constantinopol.

Printeo maiestrie politica Leon incerca sa scapede intrigile indreptate Impotriva §ubredului sautron. Chema toata tara la dansul la Bucure0,la una din acele mari adunari care numai rare orise tineau, lua un- intreg §ir de rnasuri folositoare

72

pentru a Impaca pe totl si incepu cu izgonireaGrecilor. In actul de Stat solemn din 15-23 Julie1631 e G recii strainia sunt Invinuiti ca ei pricinuescdesele schimbari de Domni ' prin aceia ca Im-prumuta cu camete prea marl banii necesari pre-tendentilor la tron; ca aduc moravuri rele in tara,cresc In mod nerusinat darile ca sa poata punemama pe cametele lor si Inca sa se mai si imbo-gateasca, apoi ca se fac grozavi, nesocotind pre niciunom de tara si sint dusmanosi in sufletul lor fatade Ora aceasta, care-I hraneste 2 Asa caracterisaacest Domn, care trecea si el drept Grec, paca-tele pe care Inca din vremea lui Alexandru Iliasle mai aruncase conationahlor sai, la fel, si calu-garul Matei al Mirelor, oplosit in Tara-Roma-neasca. sIslu suparati pe Romaniz, scrie acela,prin nesaturata voastra lacomie ; nu sugeti presarac, ca Durnnezeu e in ceruri si ochiul sau edeschis asupra voastra ; nu va bucurati la stran-surica Romanalui, ca Dumnezeu are ochi multi, sinedreptatea nu poate scapa nepedepsita de dansul.Cred ca tiranisiti pe bietii Romani, si nesaturatavoastra lacomie-i face de au ura neimpacata peGreci, si nu pot sa-i vada nici zugraviti. Voi, bo-erilor greci, cati va aflati la Curte si cati va ne-gustoriti, voi tratati pe Roman ca pe un cane ;de n'ar avea drept, n'ar striga ; dar, flindca sepIang, au cuvant, cum se vede. Incetati dara,parasiti-va de nedreptati, ca sa nu va pedepseascaDurnnezeu cu pedeapsa de veci I Bietii Romani nenuttese si ne respecta ; vrand, nevrand ni zic :jupine ; cauta dara sa-i iubim si sa-i cinstim cape niste frati ai nostri 2".

' Amesteeä Domniite.22 Magazinut istoric, I, pp. 122-5 ; Arch. soc. .FIiintifice fi literare

din lasi, V, p. 72 0 urm.; Buletinul fundatiel Urechia, I, p.27 0 urm.8 *IgroiXex Tin 057-rp3PAccxicq, Impreunä cu Stavrinos, Istoria lui Mihai

73

Dar boierii revoltati, sprijiniti de Rákóczy, Voe-vodul Ardealului, §i de puternicul comandant dela Dunare, Abaza, si asteptati cu dor de catretara, nu orea erau convinsi de dreptatea ordi-narului sGrec. Leon, devenit reformator.

In acest timp domma In Moldova AlexandraIlias, si el credea ca fiul sau Radu va fi recu-noscut de Munteni, daca va cumpara steagul Im-paratesc pentru acest copil, dupa cum facuseodinioara Radu Mihnea pentru cCoconul* sauAlexandra. Dar Aga Matei, pe care partisanii IInumira Domn, patrunse in tara si alunga pe ta-narul Radu-Voda, care Inainta Incet din spre Mol-dova cu sangeacul si cu o armata insemnata. Elll batu fano Bucuresti, trecu Dunarea, ca sa sescuse In fata protectorului sau Abaza de aceastafapta Indrazneata si aparu apoi chiar in Constan-tinopol cu acelasi stralucitor alaiu, in care eraurepresintate toate clasele, chiar episcopi si boierimari ; aceasta dovedia si mai mult curaj decatlupta Impotriva lui Radu, numit chiar de Imparat.Aici invinse iar printr'o plângere in Divan, dupace aduse Impotriva du smanilor greci dovada caei eau spart gradina Imparatului jahurile si cutoate rautatile, ca ieau ce gasesc, [Ana ce s'aupustiit tara '..

In Moldova izgonirea Grecilor se facu fara in-cer.cari de reforma si fara fuga boierilor. Incura-jata de pilda pe care o daduse Tara-Romaneasca,plebea din Iasi temutii mahalagii se rascoala ;din satele marginase alergara Inteacolo terani in-armati. Boierii pamAnteni lasara sa se imprastie

Viteazul, tipdritd de multe od ; si in Papiu, Tesaur, I, pasagiul la pp.336-7-0 in Legrand, Recueil, IV.

' Cronica contimporand in Compilatia oficiald din 1688 ; Magazin is-toric, IV, p.319.

74 --.

peste tot nelini§titoarea veste ca Grecii de laCurte ar fi volt sa-i ucida, pentru ca nu putuseracapata ajutorul lor la tot felul de nelegiuiri. Ale-xandru ilia§ declara cap ul ui rascoalei,VorniculLupu,ca el face din chestia Grecilor chestia sa perso-nala ; se pregati insa indata de calatorie spreConstantinopol. Cand represintantul grecismuluipar0.si capitala sa, II insolira blastame §i amenintarispuse tare. Abia ii fu cu putinta sa strabata, in-cunjurat de garda, salbateca multime agitata, §ichiar supt ochii lui fa sf4iat in bucati favoritulsau, Constantin Batiste Vevelli din Creta. Peploaie Grecului Ii cazu mantia de pe umeri, §i ast-fel, supt ocrotirea boierilor, ajunse la Galati, undese urea in corabie. Locul i-I lua Moise Movila,dupa ce Poartaii facuse cunoscuta nemultamireade cele intamplate prin executarea candidatuluinational, viteazul Miran Barnovschi, ginerele luiRadu Mihnea. Ceva mai tarziu insa, dupa primaexpeditie polona, Abaza aduse pe Lupu la tintadorintilor sale de mult hranite '.

Ma tei §i Vasile Lupu, ambii Domni, cari se razboiramult unul cu altul §i mai ales in anii 1637, 1639*i 1653, ace§ti laudati luptatori pentru nationali-tatea romaneasca in veacul al XVII-lea, apasaracu atat mai putin cleat inainta0 lor tara, cu catdomnira i mai mult decAt zece din acesti Domnide o zi. Supt ei inflorira Tara-Romaneasca §i Mol-dova ; ei pusera sa se tipareasca in manastirilelor ca Govora §1 ampulungul sau in Capita-lele lor, TArgovi§tea i lap), pe langa carti derugaciune slavone §i romane0i, opere biserice§ti§i codice de legl. Matei, pana ce muri la adanci

l Cf cu povestirea din Miron Costin, p. 293 0 urm.; lorga, Cei d'in-tedu ant din Domnia lui Vasite Lupu (Bucur4ti 1900) 0 Studii fi do-cumente, IV, Pref ata.

- 75 -batraneti (April 1654), hi foarte iubit de tgara.,adeca de boierii mari si mici si de fiii de boletisi hi incunjurat cu smerenie de el, In razboiu casi In pace, ca un bun parinte batran.

Dar cu toate acestea isi aveau si el, ca si Gre-cii pe cari-i urau, agentii lor grecesti in Constan-tinopol : Curt Celebi si Pavlachl aveau Insarcina-rea sa tina departe pe toti pretendentii si niterau putini. Acesti Greci luau camata ca toti deneamul lor, si pentru clansii tara fu greu chinuita.cu dari. In cei din urma ani ai pop ularului Dommuntean Matei-Voda, lefegiii lid ucisera pe unGrec atotputernic, Ghinea Tzukalas, Rumeliot, careavea in manile sau mai bine in ghiarele saleVistieria teril, supt ochli Voevodului, care, pentrusiguranta sa, avea nevoie de dibacia acestui strain,si cu ajutorul acestuia lasa urmasului sau multibani '. In cursul Intregii Domnii a lilt MateirConstantin Cantacuzino, fiul lui Andrade, li hiPostelnic si multa vreme primul sail sfetnic. Va-sile Lupu avea In jurul lui toate rubedeniile salegrecesti : pe fratele sau Gavril, care se iscaliagreceste, ca Hatman ; pe fratele sau Gheorghe,.tot ca Hatman; pe ginerii acestui din urma, bo-gatul negustor si Vistier Ursachi si tanarul dze-lebl. constantinopolitan Alexandru Rosetti, al ca-rui tata, Antonie, domni mai tarziu In Moldova..Pe langa (Mitsui mai erau apoi si verii sal *tiuca.Jicnicerul, lorga capuchehaia, represintantul laPoarta si Postelnicul de mai tarziu, a carui so-tie era fiica puternicului Grec muntean din vremea.lui Radu, Trufancla Vistierul. Vamesul Necula. unGrec, era si el un ginere al lui Gheorghe Hat-manul ; Marga, sora Voevodului, era maritata cit

1 Magaz. istoric, IV, pp. 328, 365.

76

Qrecul Dimitrie Gera lls, larall, care fu numit Mare-Clucer ; In sfar*it forga Stolnicul e pomenit ala-turi cu Postelnicul grec lorga1. Ca sprijinitorl aiDomniei lui Vasile treceau cei doi frati ailui Con-stantin Cantacuzino, cari traiau in Moldova ; celmai mare, lordachi, 10 c1*tigase acolo, 1ncet, darzu staruinta, o imensa stapanire, care se poate.compara cu aceia a sus-numitului Constantin. Farasfatul acestui lordachl *1 acela al mai tanaruluiToma Cantacuzino nu se petrecea nimic aici2.

Urma*ii lui Matei 0 Vasile au urmat aceinipolitica ca aceia a marilor lor Inainta0. Constan-tin Cantacuzino *i Gheorghe Carida din Tricalastint Mare- Postelnic *i Vistiernic al Domnului mun-lean Constantin Basarab (1654-1658), care ca omcult putea vorbi *i ceva grece*te. Boierul paman-lean Gheorghe Stefan, care inlocul pe Domnulsau In anul 1653, poate ca ar ft fost aplecat spreOieci mai putin decat Vasile, daca, sarac *i tot.odata ameniniat, cum era, n'ar fi avut nevoie laConstantinopol de sprijinul moral al Grecilor, iarin tam lui de banul lor.

In socotelile lui 3 apar gelepi 0 vame0 ca ni*te.cteditori ai Domniel ; marele Panaiotachi Nikusios,dragomanul Portii, platia la Constantinopol pentruduvnanul Grecilor *i-1 avea cu totul in manile sale.Apoi la Scaunul domnesc yin numai Greci cu-tali exceptie face numai Stefan, fiul lui Lupucu a doua sa solie, o Circasiana 4 : pe deplingrecisatui Mihnea al 111 lea, un pretins flu al luiRadu Mihnea, care pe langa toate mai fusese cres-

' Cf. Studii f i doc., III, pp. 31-3 ; IV, pp. 342-3 ; Tanoviceanu, In An.Ac. Rom. pe 1901.

2 V. lorga, cele trei volume apärute in Bucuresti, 1902, asupra Canta-zuzin.lor romani: Despre Cantacuzini, Documentele Cantacuzinilor,Genealogia Cantacuzinilor.

3 Studii f 1 documente, IV, p. :63 si urm.V. sl Melanges de l'Ecole roumaine en France, III, Paris 1925, ar-

licolul d-lui C. C. Giurescu.4

- 77 -cut I In Seraiul turcesc; apoi cei doi Ghica, din-tre cari tatal era Albanes de origina, fiul, Grigore,.insurat, ce-i drept cu Moldoveanca Maria Sturza,.ajunsese Insa un Mat de Infocat prieten al Greci-lor, ca puse sa-1 zugrume pe batranul ConstantimCantacuzino, care era du§manul acestora.

Pana la batranul Cantemir (1685) i Moldovaprimeve din Constantinopol numai Domni greciDimitrie Cantacuzino, al carui tata, un var al sus-numitului Constantin, traise In Constantinopolmurise acolo ; Duca, originar din Rumelia, Anto-nie Ruset. Un Constantinopolitan, I1ia Alexandru,fiul lui Alexandru Ilia, dar mai desnationalisatInca cleat tatal sau. Cu totii sunt buni prietental mai sus pomenitului puternic dragoman satttalmaciu al Porfii, Panoiotachi. Stefan Petriceicu,Domnul Moldovei, 1672-1683, fu numai o raraexceptie. Abia dupa ce Tara-Romaneasca ca5tigao din ce In ce mai puternica Inaurire asupra Mol-dovei, slabita In mull mai mare masura cleatdansa pricina acestui fapt se va arata mattarziu abia dupa acest moment Insemnat, campe la 1680, acest diu urma Principat primi Domniroman! sau macar pe jumatate romani, pana cecu veacul urmator Incepe a§a-numita stapftnirefanariota.

Intamplarile din Tara-Romaneasca treziau acumun interes mai mare. Ddpa cei doi Ghica, capataDomnia eGrecul. Radu (1665), fiul lui Leon- Voda,cel care fusese cunoscut ca un .G'ec, rau. Darboierii pamanteni, in fruntea carora stateau fiiipe deplin romanisati ai lui Constantin Cantacu-zino, mai ales Draghici §i ambitiosul lui irateSerban, nu-1 suferiau pe acesta, §i, and ei izbu-tira sa capete mazilirea lui Grigore Ghica, candi-

pi

784

datul lor fu un anume Dumitrascu din Capatineni,nu batrIn modest, dar fara energie si fara par-tisani, asa cum li trebuia lor. Dupa cei trei anipetrecuti prin Turcia, veni insa pentru veselulCrez iubitor de vanatori si petreceri cu vechiulnume românesc de Radu ceasul rechemarii, acumInetodice, la Constantinopol. Ca orn sarac, care-sirisipise tot avutul, dAnsul cazu la picioarele bo-gatilor Cantacuzini pentru ca sa capete de ladel banii trebuitorL Si izbuti ; dar trebui sa se ln-datoreasca la noi masuri impotriva iubitilor saiOreci, mai ales ca in Bucuresti se petrecuserascene grozave de revolta. Mai Inainte, Inca petimpul «primei. Domnii, el pusese in manastiri Ca-lugari români ; acum, in Decembre 1668, recunoscu,plin de cainta, ca pAna acum «acordase unor oa-tneni straini, Greci, boierille si slujbeleD, si caprintr'Insli, cari se dovedisera nevrednici de miladomneasca, se introdusesera cobiceiuri rele.. Deaceia Radu chema la el toata tara, pana la ta-ran, intocmai cum facuse in 1631 raposatul sautata, si lua aceleasi masuri pe care Inteo strAm-torare identica le luase si Leon-Voda spre mAn-tuirea ei. El vrea sa alunge din tara pe top

recii si lncearca sa scape in special de cei maiintimi sfetnici ai lui: Nicolae din Sofia si Balasachi.lAanastirile inchinate marilor lavre din Orient tre-buie sa aiba de acum Inainte stareti bästinasisi chiar la paraclisul Curtii calugarii greci trebuie-sa cedeze In fata preoplor romani'. Putina vremedupa aceia nemultamitii, nationalistil si doritoriide reforme din 1668 facura acelasi lucru pe care-Ilacusera cei din 1631; ei se dusera la Constan-tinopol si aici capatara ca Domn pe un boier de

1 Cf. Despre Cantacuzini, p. XCI 0 urm.; Magazinul istoric, 1, pp.131-4.

79

tail, pe blajinul batrAn Antonie-Vocla din Popesti,care n'avea bani si nici prieteni personali, darnici vointa puternica si nici vre-o rautate in pas-nicul sau suflet (1669). Supt clAnsul boierii victo-riosi serbatorira in ziva de Pasti o mare serbarede infratire, dar o uitara rapede de tot, impinsifiind din nou la lupta de o ambitie neimpacata.Astfel se Intoarse dupa scurta vreme (1672) Gni-gore Ghica ca un tiranic si nemilos plasmuitor depace silnica. Cantacuzinii lucrau acum de zor sascape de acest dusman declarat al familiei lor, deacest ucigas al tatalui lor ; si, de fapt, In urmasilintilor lor patriotice, tara capata ca Domn inlocul lui pe un alt Grec, care nici nu era macarnascut pe pamint romftnesc, pe lacomul, une orisetosul de sange, dar In totdeauna perfidul Duca(1674). Rusetestii, fiii batrAnului Cupariu sau Pa-harnic II slugariau, dar In acela0 timp il si con-duceau ; erau nu mai putin de cinci frati, cari vo-iau sa alba totul pentru ei, si gasisera in fratele lormai mare, lordachi, un conducator prevazator. 0rucla a lor, Antonie, se urea chiar pe tronul mol-dovenesc in 1675. Aceasta camarila constantino-politana dispuse de veniturile principale ale tali-lot romAne, lasate pe mAna lor, pana ce, dupaexpeditia din iarna lui 1678 contra ceta Pi caza-cesti Cehrin, Antonie hi mazilit, cu care prilejDuca trecu In Moldova, iar *erban Cantacuzinocapata demnitatea de Domn al Tarii-Romanesti.

El domni aproape zece ani in stil mare si In-cepu sa urmeze o notia politica crestina. Dupace-si supuse cu totul boierimea prin chinuri gro-zave si numeroase executil, el mud in cei maifrumosi ani ai sai, si ca urmas al lui fu ales decatre tara Constantin BrAncoveanu, fiul Stancai,sora mortului, un boier Inca Uttar, neobisnuit de

-

80

bogat, dar ci priceput in toate intrigile. Poartaconfirma alegerea in schimbul a mari daruri, cinoul Voevod se sustinu cu dibacie peste douazecici cirici de ani, aca ca durata Domniei lui nu se poateasamana cleat cu acela a marelui Mircea-cel-Batran. Tara- Romaneasca cactiga o mare vazasupt *erban ci Constantin, ci, cu toate patimaceleci vrednicele de plans lupte de particle din vre-mea din urma, ea se bucura de o inflorire cumnu mai avuse de multa vreme. Amandoi trebuiescserbatoriti ca Domni nationali ci luptatori impo-triva grecismului, dar ci ei utilisara la inceput carepresintanti la Constantinopol pe singurii spe-cialicti existenti, Grecii de acolo, carora li scriauscrisori lingucitoare ci 11 faceau daruri mari, casa li tina treaz interesul. Nu multa vreme sta-tura fratii Ruset, porecliti Cuparecti, fara ocu-patie ci ajunsera apoi adesea ajutoarele ci agentiicredincioci ai lui Brancoveanu. Sprijinitor la Poartaal lui *erban nu fu altul cleat lanachi Porphyrita,bine cunoscut in cursul ambasadorilor. Cand insaurmacul neintrecutului Panaiotachi, vestital medicci talmaciu al Gu vernului turcesc, Alexandru Ma-vrocordat, imitatorul cmarilor Greci* din toatetimpurile, ici intari situatia, Brancoveanu, ca clDomnii contimporani din Moldova, mai mult pro-tejati ai sai -- ambii frati Cantemir, Dimitrie sauDimitraccu ci Antioh, precum ci rasfatatul ci pros-tanacul Constantin, fin al lui Duca, trebuira salinguceasca In toate felurile pe Marele Terziman(dragoman). 0 fiica a lui Brancoveanu se casatoricu .fiul de Grec» Radu, odrasla lui lilac Alexan-dru, o Domnita mai in vrasta ajunse sotia lui,Celebi. Scarlat, care era fiul lui Mavrocordat,ci acest tanar Grec veni la Bucurecti cu tutorele

-

- 81

sau, preotul Nicolae din Sinope, ca boier al so-crului si ca spion parintesc.

Dar nu numai prin aceasta se arata biruintagrecismului In crestere, In ciuda tuturor zagazu-rilor ridicate cu osteneala, caci niciodata culturagreceasca nu prospera mai bine pe pamant ro-manesc ca In timpul Domniei lui Serban §i Cons-tantin. Inca mai de mult venisera In Tara-Roma-neasca si Moldova, la Curtea Domuilor carturarisi necarturari represintanti ai acestei mai Inalteculturi a Rasaritului, clerici §i laici, oameniinvatati insa lihniti, grecusori eruditi (graecull).La Inceputul secolului al X VII-lea se gaseste laCurtea bine crescutului Radu Mihnea un PatriarhChiril de Alexandria si mai tarziu de Constanti-nopol, vestitul, dornicul de reforme scriitor delatine§te Chiril Lukaris, care se pricepea sa pre-dice cu maestrie In fata Domnului muntean si aboierilor lui, apoi si piosul Mitropolit ai Mire lor,Matei din Pogoniana, un bun patriot grec si to-tusi un prieten al neamului romanesc care-I hrania.Matei, care a scris in prosa si versuri cronici §iopuscule religioase In staretia sa de la manastireaDealu, §i chiar autorul unui Cronograf, Ieroteiu saupoate Doroteiu, Mitropolit de Monembasia, care inanu11618 cazu In minile haiducilor. Mitropolit al Teriiera Luca, un barbat invatat, din Cipru. Supt DomniiMatei si Vasile, pe cari i-am cunoscut chiar ca prigo-nitori de Greci, miscarea culturala se continuamai departe, dar In aceasta nu trebuie sa vedemo contradictie. In Moldova avu loc un mic sinodal Bisericii ortodoxe rasaritene. Eustratie Logo-fatul traduse din greceste la 1643 o parte dinlegile imparate§ti bizantine §i ajuta la tiparirealor ; el a dat si pe Herodot In romane§te. Mi-tropolitul lui Matei facuse inceputul cu o tra-1st. Poporului Itorniinesc ul. 6

82

ducere a Canoanelor din slavoneste (1640) ; unraspuns al Doirnului muntean la publicatiamol-doveneasca e apoi marea Pravild, aparuta in1652, care se baseaza pe un manuscript al Gre-cului Karidas, Marele Vistiernic 1 La aceasta dinurrna lucrare lua parte si cunoscutul PantelimonLigaridi, care pe monahie se chema Paisie, darcare supt numele d'intaiu a fost predicator laCurtea Basarabilor. Mitrofan, urmasul lui Chiril inAlexandria, muri in Moldova la 1639 ; aid, Va-sile Intemeie o scoala In stralucita sa manastire.Trei lerarhi. si in aceasta scoala se invata silimba greceasca pe langa cea slavona, Inca In us,si cea cmoldoveneasca .. Un scolar de la Treilerarhi trebuie sa fi lost Nicolae Milescu, cel atatde cunoscator in literatura bisericeasca, al caruiname a patruns si in strainatate prin Enchiri-dion-ul credintei ortodoxe 2" .

Pe la 1660 exista acum o scoala greceasca siIn manastirea locuita de Greci la Iasi, Sf. Sava.Duca-Voda, care-si aducea Inca bine aminte de ori-ginea sa si voià sa apara bucuros ca promovator alcultarii, primi cu cinste mare pe Patriarhul Dosof-tei din lerusalim, care ajunge de acum Inainte unfel de chipernitropolit., un sef suprem al cle-rului roman si al dascalilor romani de limba gre-ceasca, In acelasi timp insa un scut al ortodoxieicurate fata de tendintile de unire ce veniau dinArdeal. In manastirea lui Duca, Cetatuia, pe ocolina din aprepierca Capitalei moldovene, el in-ternele pe propria- i socoteala o tipografiegreceasca,in care trebuiau sa se publice scrieri religioase.Dar in curand el baga de sama ca in mai bo-gata Tara-Romaneasca se putea face mai mult ;

1 V Blanu 0 Hodoks, Bibliografia romtineascd, (Bucure0i, 1899-1903).1 Legrancl, Bibliographic grecque du XVII-e siècle, 11, p. 248 0 urm.;

P. P. Panaltescu, In Melanges dtate.

83

de aici nu trebuie sa se creada ca influenta gre-ceasca ar fi scazut In Moldova. Dupa cum fiul luiDuca fusese crescut de loan Comnenul si de unSpandoni, tot asa fura crescuti si fiii simpluluiboler de tara si soldat Cantemir-Voda de Jere-mia Cacavela. Daca asupra lui Antioh invata-tura avu foarte putin efect, In schimb Dimitrie,care stia latineste, greceste, toate limbile Rasari-tului pagan, ruseste i chiar frantuzeste, fu o lu-mina a stiintii In Orientul romanesc, turcesc 0rusesc. El darui contimporanilor sai opere stiinti-flee neperitoare ; ea filosof moralist el se mani-festa prin Divanul sau, o lucrire scolareasca plinade eruditie ieftena, ca poet satiric si politic prinIstoria ieroglifica, care descrie ceva cam intunecatsi rece in haina alegorica Incurcaturile si intrigileepocei, ca musicant prin mica sa lucrare des-pre teoria musicii orientalecare e in acelasi timpcel mai vechiu compendiu asupra acestei chesti-uni , ca geograf in stil mare prin clasica-ide si detectuoasa prin neprecisia datelor Des-criptio Moldaviae, ofranda in cinstea Academiei dinBerlin, al carii membru strain fu ales. In specialInsa s'a ocupat el ca istoric cu desvoltarea poli-tica a propriei sale tart In Hronicul Romino-Mol-dovlachilorramas de altfel neterminat, iar In camnaiva si deslanata Istorie a Imperiului Otomanpovesteste el intamplariie fericite si nenorocite aleTurcilor, de la Inaltimea ma.ndra pe care o atin-sesera ei In evul media pana la decaderea pa-terii lor ; scrisa Intaiu in latineste, ea a aparutnumai In tradacere francesa, germana, englesa siromaneasca. Mara de acestea el a descris impre-jurari i obiceiuri straine si teorii de credinta stra-ina ; a fost genealogist, dar si comentator al Cora-nului si presentator al vietii turcesti, intl'un cuvant

84

traduntorul literar al Orientului pentru Apusutpe care-I cunostea si-I pretuia mult.

In Bucuresti Dosoftei IntAlni ca oaspeti stator-nici, supt Domnia lui erban Cantacuzino si a nepo-tului sau Brancoveanu, colegi de Patriarhie ca :Dionisie Seroglanul din Constantinopol, Gherasimdin Alexandria, Atanasie din Antiochia, prezuin siMitropoliti vecini din Sofia, Silistra st Nis ; pelânga acestia se aflau acolo si fosti slujbasi aiMarii Biserici, ca loan Karyophilos, vestiti cartu-rari si pedagogi, ca Sebastos Kymenetul ; apoiduhovnici ai Curtii cu cunostintlte unui loan A-bramios, unui Gheorghe Maiotta, ambii Greci ita-lienisati, medicul Pylarino, cunoscut prin ideilesale asupra vaccinarii si multi alti boieri '. Unuldintre ace§tia era invatatui Constantin Cantacu-zino Stolnicul, un scriitor care calatorise prinEuropa si-si insusise la Padova cultura latina stspiritul umanist ; apoi harnicii frati Greceana simulti altii apartineau familiilor boieresti. Nouascoala greceasca deschisa in Bucuresti, operaa Stolnicului, de sigur, a vea numerosi elevisi trecea drept una dintre cele mai butte dintoata lumea greceasca. Datorita silintflor JulDosoftei si ale nepotului sau Hrisant Notara,care cunostea Apusul prin proprie intuitie si erann teolog desavarsit, care se ocupa si de matematicisi scrise chiar o opera In acest domeniu, tipogra-fia greceasca dete cetitorilor de greceste multe §ifrumoase tiparituri corecte, supt conducerea calu-garului Antim, un Iber elenisat, care fu rasplatitmai tarziu pentru meritele sale prin acordareaMitropoliei tarii. In prefete pline de lauda siversuri entusiaste oe canta faima marelui cavtent

1 V. §I Eugene Schuyler, Peter the Great, I, Londra 1884, p. 238.

85

Constantin., care in acest ansamblu stralucit nuputea sa apara cleat ca o icoana stearsa a ye-thiului Imparat bizantin.

Aceasta a fost influenta greceasca, impotrivacareia s'a dus, cu vorba l cu scrisul, o lupta pa-sionata atat de lumea contimporana, cat si de ceaurmatoare. Aceasta influenta politica, culturala sipAna la un anumit grad si economica Insa, pecare a Incercat-o viata romaneasca Incepand dina doua jumatate a veacului al XV-lea, se dove-deste, Ia o Iinitita considerare a faptelor i o in-formatie mai de aproape, ca nu a patruns preaadanc; ea nu domina imediat i prin sine Insasi,cum s'ar putea crede, romanismul in toate direc-funiIe. Daca e sa ni facem o ideie dreapta, trebuiesa ne lamurim Intaiu ce fel de Greci erau aceiacari s'au amestecat In via ta romaneasca.

Grecii, cari stapaniau mezatul domnesc l bursabegilor la Constantinopol, erau in stare, cand unuldinteInsii Intrecea necontestat in dibacie pe cei-lalti, sau cand ei Isi Intruniau silintile, sa aducape tronul Moldovei sau al Tarii-RomanestiVoevodul agreat de ei I sa rastoarne pe oricedinast roman, afara de casul, foarte rar, cand a-.cesta a vea legaturi personale prietenesti cu vre-unTurc foarte puternic. Iii tara Insa totul atarna devointa Domnului i astfel Grecul constantino-politan era de fapt izvorul oricarii activitati po-Mice si oricar I schimbari, totusi Insa numai ul-timul izvor, asa lug curentul care se revarsaputea foarte bine fi influentat in mersul sau si demulti alti factori. Itnpotriva acestor mandri straini,cari numai respectuos nu se purtau cu boierimea

aceasta trebuind de obiceiu sa cedeze dorin-tilor i intereselor lor, s'au adus multe plangeri,

- -

tarii,

86

mai cu sama si din pricina ca acesti Greci atot-puternici savArsiau schimbarea Domnilor fara ma-car sa intrebe pe cineva, fiindca, precum se spu-nea pe atunci ei amestecau Domnii".

Afara de acesti mari creditori, agenti Imputer-niciti si paznici neincoronati ai papusii incoronate,pe care tocmai de aceia o si facusera, tara maisuferia si de lacomia, fanfaronada si aroganta in-sultatoare caracterlstica parvenitilor a altorA Greci strAini.. Cad fiecare Domn avea si suitasa constantinopolitana, care venia cu dansul, stacu el sl pleca iarasi cu dAnsul; acestia erau capi-talisti mai mici, cari ajutasera cu cAteva pungi debani pe ocrotitorul lor sa-si ajunga scopul; ei nuveniau cleat ca sa-si poata incinci imprumutullor banesc. Apoi mai erau si fini diplomati demoda orientala, spioni siteti, cari stiau sa adul-mace totul si apoi sa dea informatiuni, csfetnielbuni pentru imprejurari incurcate si primejdioase;Inteinsii stapanul lor poseda oarecum o a douaforta sufleteasca, de patrundere peste tot. Ca sase Ingrijeascd de bunul ton la o Curte stralucita,mai mult risipitoaretotul traia doar in Orientulturcesc pentru clipa presenta, si .carpe diem. erapentru ace§ti oameni o necesitate absoluta, apa-rura multi functionari inferiori, call in lungul lortimp de serviciu supt alli .avtenti., isi inva ta-sera bine meseria, ceremonialul imparatesc bizan-tin in editia mai noua turceasca si puteau arataunui fost ostrecario cum trebuie sa se poarte incutare sau cutare Imprejurare. In sfArsit, nu tre-buie sa uitam pe adevaratii prieteni credinciosidin lungul, durerosul si nesigurul timp de astep-tare, pe rudele de sat-1ga grecesti sau levantine,adesea foarte numeroase, din Capitala sau dinlocul de exii. Alaturi de un Skarlati, Catergi .i

87

Panalotachi stau un Minetti, Bartolomeiu Bruti, Ber-nardo Borisi ai multi altii. Dintre Grecii puternici!al alegeau bucuros Domnii greci pe Postelniciilor, a caror slujba era sa intretina relatii tainice,ascunse cu ingrijire, de natura mai mult sau maiputin tradatoare, cu Puterile straine vecine saumai indepartate ; apoi, tot din mijlocul lor se luauaproape exclusiv Vistiernicia Tesaurarii. Toti cei-lalti membri ai Divanului, cum resulta din isca-liturile lor In josul oricarui act solemn, sant dinpotriva Romani. Altfel, fiii Tarii at fi luat drumulspre Transilvania, spre Po Ionia, pentru ca prinpribegia lor sa protesteze cu succes impotrivaprotectorului Grecilor ; aceasta era insa tin faptprimejdios, de care se feriau chiar cei mai cute-zatori dintre Domnii rai. Slujba de Postelnic duceape boier la marire §i cunoatinti folositoare pentruvremuri grele ; ea aducea posesorului ei intimitateaDomnului ai cea mai mare fa voare a acestuia,chiar cAnd era obtinuta prin constrAngere.*i, ia-raai, niciun iubitor de boga tie din clasele privile-giate nu pierdea din vedere Vistiernicia. Nu tre -buie insa sa credern cumva ca Visiiernicul ar fiavut la indernAna pe vremea Grecilor al apoi aFanariotilor un intreg stol de harpii din neamulsau, care sa poata urmari paste tot ra;ii arginti aitaranului. Vechiul si simplul sistem consta mai alesdin aceia Ca fiecare dintre boierii cei mai cunos-cuti capata prin licitatie sau din mila Domnuluiun judef saa un finut, cel putin in Tara-Roma-neasca ; ca arenaaai ai darilor, ei aveau acurnmAna absolut libera in alegerea uneltelor lor,birari sau feciori. in definitiv era vorba numaita la un timp hotarAt, la jumatatea lui Augustcaci anul financiar Incepea la 1 Septembre sase predea Vistiernicului suma cuvenita. Pentru

88

boieri, strângerea banilor era totusi legata de unrise Insemnat si de o mare prImejdie, pe andGrecul, care statea In frunte, n'vea altceva de facutdedt sa primeasca banii si sa doseasca doarcateva pungi. Birnicii nu erau prea porniti contraGrecilor, caci ei nu veniau In atingere directa cuaceste lipitori straine, ci mai ales boleril, cari seconcurau cu ei pentru slujbele Matte, pentru fa-voarea Domnului §i pentru castigul material cedecurgea de-acolo.

Un Mitropolit grec sau un episcop grec erauo rara exceptie In veacul al XVI lea sau al XVII-lea ; Luca Cipriotul era, ce-i drept, Grec si a §1ramas ca atare; dar barbati ca Antim §i Mitrofandin Ni§ petrecusera acum prea multa vreme Insocietatea romaneasca, a§a ca pierdusera cu totulcaracterul de straini de neam. In Tara-Roma-neasca si Moldova se tip2riau carti slavone §iromâne§ti; cele d'intaiu erau cerute mai ales decarturari, de cele d'n urma se slujiau preotii desat. Cartile liturgice grecesti sau scrierile dog-matice, care iesiau din tiparnitele românesti, nuerau Intrebuintate In practica decât cel mult Inbisericile domne§ti supt un Vasile Lupu sau unRadu Leon. In alte biserici nu erau Intrebuintate,cad greceasca ramase numai limba de cultura,limba stiintii, a frumoasei, inzorzonatei retorice,a con versatiei spirituale si, In fine, In strâmtul cercal societatii de Curte, dar acesta era si singuruldomeniu de influenta al acelei limbi. Scrisori cora-puse retoriceste, pe care oameni In vilsta erauobi§nuili sa le scrie ca un tel de examen de In-cercare, si scrisorile comerciale catre Greci eraucompuse In tot casul trite() greceasca slaba, §a-blonica, dar in corespondenta familiara, In seri-sorile catre prieteni si alti straini decal Greci

- -

89

domina limba romaneasca, in ultimul cas chiar silatino-italiana, iar ca limba de Stat intra In con-sideratie dupa limba slavoneasca aceasta mainici n'are nevoie sa fie spus cea romaneasca,§i nu cea greaca.

Dar In manastiri s'ar putea replica Greciiposedau locuri sigure de ref ugiu pe pamantul mol-dovenesc si muntenesc. De fapt, Domnii, de andtrebuiau sa plateasca sume atat de 1nsemnateTurcilor si Turco-Grecilor, nu mai aveau mij-loace ca sa dureze din piatra si marmura bise-rici si manastiri. Cum insa, din causa rautatiioamenilor sau a unei necesitati fatale, pacatelese ingramadiau totusi ca si mai nainte, trebuia sase gaseasca un mijloc ca sa impace pe Dumne-zieu prin daruri pretioase, fara sa lea din Vis-tierie sume considerab le. Unii 1ntemeietori de ma-nastiri, ca sa mai mareasca valoarea pioasei lorctitorii, le trecusera cate uneia din a tot vestitelesfinte lavre ale Rasaritului printro Inchinare, dam-pwat4 Asa a daruit de pilda Miron Barnovschi ma-nast-lrea sa .Barnovschi. din Iasi Sf. Mormant ;acelasi lucru 11 facu *el-ban Cantacuzino cu Co-trocenii, care mai tarziu era sa apartina unei ma-nastiri de la Sfantul Munte Atos. Orice Domn carefacea ceva pentru vre-o biserica sau manastire10 aroga tot odata si dreptul sa daruiasca sfantul1acas, ca nou Intemeietor ori ctitor renovator,unuia din Locurile Sfinte. Intrun astfel de cas eraobiceiul ca un imputernicit al comunitatii calu-garesti daruite, de la Athos, lerusalim sau MunteleSinai, sa vina in tara ca sa stabileasca in inte-legere cu ctitorul regulele manastirii. Daca ma-nastirea exista de mai multa vreme, atunci vechilcalugari romani ramaneau, bine inteles, Intr'Insa sinumai conducatorul comunitatii, egumenul, era tri-

-

90

mes de acum Inainte de catre biserica-mama. Innoile ctitorli Insa egumenul, Impreuna cu tollfratii, erau trimes'i din lavra orientala, asa ca, In-teo astfel de manastire locuiau numai straini si sevorbia, se cetia si se cânta numai greceste. Castaret se alegea bucuros ate un calugar caremai traise si Inainte In tara si care-i cunosteacobiceiurilev: acest fapt singur insa nu dadea deloc milndstirli Inchinate un caracter national. S'aaccentuat si mai sus ca In vremurile de ne-liniste boierii pamanteni se ridicau si Impotrivaacestei datini rele si Ca ei cereau alungarea cle-rului grecesc de pe pamantul românesc. Dar a-ceasta cerere decurge Inainte de toate din pricintpe care le vom cerceta mai tarziu si anume nu-mai In Tara-Romaneasca, pe când In Moldovajugul pare ca e indurat mai cu rabdare; si con-ducatorul de odinioara al partidului national nu eoare acelasi om care cere pentru Cotrocenii sai,lie la Muntele Athos, Greci, adeca slugi mai aleseale lui Dumnezeu 1? Chiar si Patriarhii, cari pe-treceau de o bucata de vreme In tara ca oaspetial «ighemonilor, de la Dunare, se folosiau detoata trecerea lor ea sa Ingrijeasca de departa-tele lor biserici prin daruri din partea Romftmlorbogati. Pentru ca sa fie pomenite in multele lavremarl, In rugaciunile numerosilor, sfintilor calugartgreci, vaduve fara copii faceau danii chiar si di-rect unui Slant Patriarhat, care li fagaduia toatemijlocirile posibile pe lânga Dumnezeu. in acesteconditii nu putem vorbi, ce-i drept, de o Bisericaromâneasca grecisata, cum a ajuns mai tarziu cea

1 Cf. Iorga, Doc.Cantacuzinilor, p. 113 si urm. in Buciumul, revistäscoasä de Boliac, vol. I, p. 387 si urm., e tipäritä si lista mosiilor md-ndsfirii Cotroceni ; cdteva socoteli ale mAndstirii din timpul secularisdriiaverilor mandstiresti din principatul Rorndniei, se gdsesc in C, Negri,Memoire avec pieces justificatives (Constantlnopol, 1865). '

91

bulgareasca, dar totusi bisericile si manastirileOrientului capatara in felul acesta o avere enor-ma in Principate i foarte multi preoti greci ajun-sera locuitori pasnici ai bogat Inzestratelor ma-nastiri romanesti, fiecare din ele traind pentrusine, dar si pentru stapanii din departare.

Se pune acum intrebarea : era oare cornertulcu totul in mana Grecilor ; indepartasera ei oarecu totul pe Romani din aceasta ramura de ca,Itig?lzvoarele ni arata numa: ca Greci, i anume maiales cei de prin coloniile venetiene, represintauInca din veacul al XVI-lea pe mijlocitorii comer-ciali dintre Moldova si Polonia, cu care prilej seasezau in Iasi, Suceava si Liov si ajungeau lamari bogatii si la mare vaza. Chiar principe-sele nu credeau ca se injosesc and isi maritauflicele cu astfel de barbati staruitori si energici..Un astfel de negustor, care exporta yin din Mal-vasia, sau un altul, care facea comert cu boirnoldovenesti in Polonia i chiar Ii incarca pe uniiin corabii la Danzig, un Battista sau ConstantinVevelli, ajunse In oarecare masura un fel de prim-ministru secret a lui Radu Mihnea si Alexandru

Intaia jumatate a veacului al XVII- lea siltispravi la urma lacomia printr'o moarte gruaz-nica. Tn Bucuresti se acivasera multi industriasi

negustori orientali, I chiar i in alte tirguri ro-manesti, mai ales in Tara-Romaneasea, se gasesc laocasie in josul tratatelor iscalituri grecesti. In Mol-dova insa, aceasta concurenta orientala nu eraatat de puternica, si in genere se gasesc allturide straini de difente neamuri si numerosi Ro-mani, cari, organisati In corporatiile mr bresle-

primira de la Domni privilegu 1 ajunsera laboga tie.

Nu Gree;i ca represintanti ai nattonalitatii lor

- -

[Has

si

-,

92

si nici incapacitatea Voevozilor lacomi de bani,nu greselile i lipsurile lor au pricinuit ruinacare facu sa dispara In curand orice deosebire Intreprincipatul ninntean si Moldova. Nu prin astfel defactori au fost aduse tristele imprejurari care Ca-racteriseaza viata romaneasca In veacul al XVI-leasi mai mult Inca In al XVII-lea, ci vinovata deaceasta este apasarea neomenoasa a bietelor clasemuncitoare, singurele care traiau fara privilegii

serbirea lor, urmarea fireasca a acestei stari.Toate acestea decurg insa, la randul lor, din nouasituatie pe care Sultanul o impusese cu sabiaPrincipatelor dunarene: ele trebuiau sa mearga larazboiu pentru Sultan, sa aprovisioneze capitala1mparatiei cu mijloace de hrana si sa umple Vis-Iieria Statului (haznaua) cu bani si afara de a-cestea sa satisfaca si poftele de imbogatire wick

imorale ale Domnilor. Cam de pe la 1550 niciunDomn roman nu mai are vre-o relatie politicaexterna recunoscuta ; tratate Intamplatoare Intre.ambele PrincIpate, precum i Intre acestea i Tran-silvania, se Incheie numai in ascuns'. Dreptul dea purta razboiu nu-i mai este ingaduit de acumInainte Domnului : cand Radu Mihnea porneste laJupta Impotriva lui Alexandru Movith, Radu Ale-.xandrovici contra Agai Matei, Vasile Lupu de doua,ori contra aceluiasi Matei, care a ajuns Domn, sinu se mai Infatiseaza numai ca rebel norocos, eilucreaza numai ca Indeplinitori ai poruncilor Im-paratesti.

Urmarind planuri ambitioase, Vasile, care voiasa castige tara vecina pentru el sau pentru fiiifratii sai, I§i asigura Intotdeauna bunavointa Sul-tanului i purta In fruntea ostirii sale sangeacul,

V. Iorga, Socotelile Brarovului i Studii l documente, IV, undeamintesc multe tratate de acestea, I unele stint chiar publicate.

si

-de

- 93 -and, In 1639 primul atac fusese Intreprins in1637 , navali In Tara-Romaneasca $i apoi se re-trase, cum a facut dupa IntAlnirea de la Neni$ori, de-data aceasta insa fara sa dea lupta. CAnd, In 1653,o$tile muntene se unira cu cele ardelene ale 10RákOczy al II-lea ca sa Indeparteze pe vecinutnecredincios $i neastAmparat, adea pe acest Va-sile, razboiul avu un caracter care ilustreaza inmodul cel mai potrivit Imprejnrarile de atunci. Mate inu vine in persoana in tara dusmanului $i tot a$anici cregele. transilvanean: Muntenii sunt suptconducerea nepotului Domnului, Spatarul DiiculpArdelenii supt aceia a incercatului general Ke-meny.

In Moldova sta ca pretendent Logofatul, aproapebatrAn, Gheorghe *tefan, om simplu, dar am-bitios $i razbunator, In fruntea unei mici cete deboieri, cari la Poarta se dau drept majoritatealocuitorilor rasculati din pricina apasarilor Dom-nului. Dupa Intoarcerea sa din Polonia, undese refugiase, Vasile aduce at sine ca ajutor $irazbunatori pe Cazaci, condu$i de Insu$i ginerelesau, Timu$ Bugdanovici Hmilnitchi, fiiul Habra-nului. Fata de acela care aduce trupe straine intara Imparatului orice atac este In sine indrep-taw, dar Vasile se face si mai vinovat prin aceiaca el insu$i navale$te in Tara-Romaneasca. Dupabiruinta lor de la Finta, aliatii Inainteaza spreSuceava, unde se preda sotia lui Vasile cu micaei fiu, pe când domnescut sot, cu sufletul a-marAt, Incepe dureroasele sale rataciri printreCazaci, Tatari $i Turci. Ace$tia din urma, pre-ocupati pana acum $i de afacerile persane, nu-tdau niciun ajutor $i el nu mai ajunge niciodataDomn al Moldovei. Dupa Vasile $i Matei, dupaacel an fatal, 1653, aruia-i urma anul mortii lui,

94

Matei, niciun Domn roman nu mai avu curajul saporneasca la lupta impotriva vre unuia din veciniisai. Daca Constantin Basarab §i Gheorghe Stefan,carora Rat( Oczy li daduse un ajutor atat de in-semnat, it sprijinira in timpul campaniei sale din1657 contra Poloniei, aceasta o facura ei numaiIn ascuns, pe supt mama, tar ostile romanesti careserviau sup t steagul ardelenesc nu erau coman-date nici macar de vreun mare boier; la Poarta-ei explicara ca pretinsele trupe de ajutor, mol-dovene §i muntene, na sunt decat cete fara Ca-pataiu, cu care Domnii n'au nimic a face. Cutoate acestea insa ambii vasali, precum si marelelor prieten si ocrotitor RákOczy, fura maziliti. Peand in Ardeal se dadea o lupta desperata pentruun principe potrivit, nebunul urma§ al lui Cons-tantin, Mihnea, fiul lui Radu Mihnea, care lua nu-mele, minunat prin amintirea trecutului, al vitea-zului Domn Mihai (1593-1601)', intreprinse cuslabele lui mijloace o noua aventura. Ca aliat alJul RálcOczy, el p use in capitala sa sa-i macelareascape Turci, cum facuse mai inainte de doua ori cupropriii sai boieri, ba chiar porni la lupta contraTurcilor dunareni, li aduse la inceput pagube sim-titoare, la urma insa, in fata Pasei de Silistra, olua in chip rusinos la fuga peste munti, fara sase fi aparat serios (1659). Dupa acest desfranatcu inclinari perverse, care apare ca om setos desange §1 se face de its prin aceia ca pune sa 1se bata monede cu efigia sa ca carhiduces inco-ronat si cu vulturul cu doua capete, urmara nu-mai tradatori fricosi, cari savarsiau mai intaiu celemai mari crime impotriva Sultanului si apoi totusigasiau drumul spre Constantinopol, pentru ca sa

' V. asupra lui mai jos.

- 95 -se intoarca de acolo ca legiuiti Domni vasali. A5afacu acel Grigore Ghica, care avea intotdeaunain gura cuvinte de lingqire *i o privire piezip;in 1664 el nu lasa nimic neineercat la Lewenz,pentru ea sa aduca la peire oastea turceasca infolosul celei creVine-imperiale; i§i conduse apoi1iniOit trupele spre casa, dar trebui sa se retragaIn fata atacului unui nou Domn pus in &nun §ia cetelor de Tatari care-1 Insotiau. Dupa acela,la Curtea Imparatului Leopold facu pe entusiastulcreAn qi dete unula din finii sai numele Impara-tului; la Roma aparu ca un catolic convertit panaIn adâncul sufletului sau preftleut, apoi Insa seduse de-odata la Constantinopol *i capata din nouTara- Romaneasca, datorita prieteniei lui Panaiota-chi. El lua parte la noul razboiu contra Poloniei, selasa prins de catre oOle regale (1673), iar laurma, in lagarul Marelui-Vizir, jura cu con§tiintaimpacata credinta neVirbita. Nici macar cuteza-torul *erban Cantaeuzino, care se amasteca mereuin afacerile Moldovei §I punea Domni dupa placulsari, cu cari insa In ziva urmatoare nu mai eramultamit, nici el nu se Incumeta sa porneasca lalupta (OA Inarmate Irnpotriva dumanilor sai.Pentru a-si lua /ndarat tributul, trimes In regula§i dupa datorinta, el angaja haiduci bulgari Invagauntle Balcanilor, in mAna carora regulat tri-misul imparates:, pentru ca sa ajunga apoi Incapitala fara niciun ban. Dese ori Brancoveanu sta-tuse In cele mai rele relatii ctt vecinii sai, Domniidin I4, dar nu i-ar fi venit niciodata In gând sasune impotriva lor trambita de razboiu; numai camodest ajutor al Turcilor trecu el granita §1 anumeIn 1690, când Tolcoly, de acum Emeric I-iu, fu ridi-cat ea rege al Ungariei impotriva Imperialilor.

CAPITOLUL IV.

Tribut, pocloane *i alte poveri ale Terii

Cu ce scop era pus in Scaun un Domn roman,el Oa cat se poate de bine aceasta misiune: eiavea pur si simplu datoria sa administreze Taraspre folosul exclusiv al «Imparatului..

In primul rand, suzeranul cerea plata punctualaa tributului, a carui intarziere era socotita ca unsemn de rasvratire si supunea pe vinovat la pe-deapsa cu moarte. Pe la inceputul lui April tre-buiau predate regulat la Vistierie pungile cu aspridatorite. Vistiernicul se convingea personal dacaerau de fapt cate 500 bucati in iiecare punga sile pecetluia cu pecetea sa. Apoi haraciul Impa-ratesc se incarca pe care domnegi §i, insotit deun mare boier ales inteadins pentru aceasta, sisupt o puternica escorta de soldati bastinasi por-nia pretiosul alaiu pe drumul spre Constantinopol,unde in ziva de Sf. Gheorghe, cand totul mergeabine, sIujbasii hasnalei, adeca ai Vlstieriei Statului,luau in primire incarcatura acestor care acoperitecu stofe pretioase si de asemeni pecetluite. Maitarziu, pe vremea primului razboiu cu Polonia, sefacuse datina, sa se aduca haraciul in vecina raiàa Nistrului: era legar , scrie Miron Costin, «deceta tile Bender si Akerman., asa that Seraschie-rul, gata totdeauna la lupte dincolo de raul de

97

hotar, dispunea Inca din primavara de banii ne-cesari pentru ducerea razboiului. Adesea ieniceriiputernicelor cetati nici nu mai asteptau la vecinagranita a Imperiului sosirea carelor, ci apareauzgomotosi .amenintand cu hangerele chiar laCurtea Domnului. Radu Mihnea, cel cu mare tre-cere, care carmui in Moldova din 1616, i care aduse,ce-i drept, iarasi in us vechiul obiceiu, de a trimitetributul la Constantinopol; dar mai tarziu, In adoua jumatate a veacului al XVII- lea, yin iarasiofiteri turci sa ia haracial. In anul 1671, de pilda,cand Moldova-de-jos se rasvrati impotriva apa-satorului tiran Duca, fu inchis la Iasi cTurcul,ce au lost venit la bir '.; o cronica 11 numesteaga biralui sau haraciului , care era pe punc-tul sa piece cu acest bir al Terii 2 S'a mai spusca acelasi obiceiu exista si in Tara-Romaneascasupt Seiban Cantacuzino. Pe vremea aceasta nuse mai tinea in sama nici vechea regula ca baniitrebuiau sa fie la Constantinopole de Sf. Gheor-ghe ; ba chiar, supt Duca, Aga apare abia in De-cembre. In aceasta insa nu trebuie sa vedem deloc o negligentsa a Domnului, ci dimpotriva o pri-pire a Turcilor, la cari patrunsese raul obiceiude a cere haraciul inainte; vinovat de aceasta e,cum o arata chiar cronicarii oficiali, nesatulpagan, care nu tine sama de toate suferintilesi rugamintile supusilor.

Pentru unul din cele doua Principate, pentruMoldova cel putin, se poate socoti de la inceputsi marimea de atunci a haraciului. Cand PetruAron trebui sa se supuna puterii turcesti, trimisullui, puternicul si bogatul logofat Mihu, primi im-

2 N.M.

lorga, Doc. Bistritei, II, p. XXV, pp. 22-23,52 Costin, In Letopisete, 11, p. 7.

Istoria poporului romiinesc. III. 7

98

puternicirea sá plateasca cei 2.000 de florini un-guresti sau e ughk rosii ceruti Aceasta nu erade loc mult, cad de la mica republin a Ragu-sei, care nu facea, ce-i drept, un insemnat cornert,dispunea totusi nurnai de un foarte mic domeniu,se ceruse Cu Oliva ani mai nainte nu mai pu tinde 10.000 de ducati. Dar acei vecini ai Imparatieiturcesti se pricepusera, ea incercati negustori ceerau, sa reduca aceasta enorma cerere pana la undar de 1000 bani de aur, si Inca st acestia eperhonor, et non per carazo. 2 Ce platia In acesttimp Tara-Romaneasca, care cazuse mai de vremeIn atarnare, nu se poate stabili, caci pretinseletratate ale Sultanilor Baiezid I iu si Mohamed al II-leacti Dornnii muntern Mircea si Radu-cel-Frumosstint faisificari aparute abia lii secolal XVIII-lea,c4nd boierii tratara cu consulii rusi asupra viitoareisituatii a tarii lot supt protectoratul rusesc. Dealtfel nici datarea i nici cuprinsul nu se potri-vese cu imprejurarile si obiceiurile contimporane ;in locul bogatelor intorsaturi de frasa orientatesi a formulelor stravechi, in locul tonului mândru.plin de protectie, de care Turcul se servestede pilda si in tratatele cu puternica republicaa Venetiei si tot asa in tratatul cu Ungaria din1452 3, intampinam aid hotarAri dare, precise,de felul acdora pe care le a adoptat mai ta'rziuEuropa crestina 4. In ce priveste haraciul, In pri-mul tratat se vorbeste de .3.000 de bani rosii., ceia

Cf. Hurmuzaki, 112, pp. 670-671, no. DX111.2 Cf. lorga, Notes et extraits, III, p. 382 si Jiraek, Becleutung von

Ragusa, p. 35.3 Cf. Notes et extraits,1, III ; Studii i Documente,4 Pentru ultitna oard aceste pretinse tratate ale prii-Romanesti cu

Turcii au fost publicate de Ghenadie Petrescu, D. A. si D. C. Sturdza,Acte si documente relative la istoria Renascerei Romdniei, 1, p. 1 siurm.

111.

I

99

ce ar corespunde la 300 taleri de argint din mo-neda noastra imparMeasca", In al doilea de 10.000de ducati, numiti sultanini, din moneda noastra",pe când in realitate e §tiut ca in veacul al XV- leaTurcii nu bateau decat aspri mid, iar ca mo-nede mari se folosiau de acelea ale Italienilor, Un-gurilor i Nemtilor ; sultaninii apartin veacului alXV-lea, iar in Tara-Romaneasca nu exista ca, mo-neda nationaia decAt hiperperii, carora nu li sedadea in realitate decAt o insemnatate politica,jar In strainatate nu erau cautati 1 Afara de a-ceasta in anul 1392 zece .hiperperi române0 .pretuiau numai cu ceva mai mult deCat trei ht-perperi constantinopolitani 2. Pe de alta parte,pretinsul descoperitor al vechilor tratate, poetul§i marele boier lenachita Vacarescu n'avea n cioideie despre astfel de hrisoave, cum o 0 dove-de§te Istoria Sultanilor scrisa de el mai tarziu 3.Dupa toate acestea pare cu neputinta sa mai cre-dem in autenticitatea acestor acte. Ele au fostnascocite de patriotici boieri munteni, ca sa do-vedeasca prin ele deplina autonomie a tarii, c4i

forma In care ni s'au transmis, a fost ticluita cevamai tArziu de istoricul grec al ambelor Principate,Dionisie FotinO.

Suma pe care Stefan-cel-Mare trebuia s'o pla-teasca Turcilor nu ni-o arata niciun izvor contim-poran, iar rapoartele mai tarzii se contrazic. Cu-noavem Insa sigur pe cea privitoare la epoca nucu mult mai tarzie a lui Petru Rare§; acesta, casa dovedeasca Polonilor cu cifre lipsa sa de bani,It face cunoscut in 1532 toate greutatile lath

1 Acte qi fragm., III ', p. 3.' Ibid.3 V. Genealogia Cantacuzinilor, pp. 68-69, nota 3, p. 495 i urm.

sale '. In ziva de SL Gheorghe el trimete .Impa-ratului. 120.000 aspri, adeca dupa socoteala tur-ceasca 12 iuci", sau pe moneda europeana 10.000de aur. Noua ani mai tarziu, cand Domnia ajunsedin nou in maim lui Petru, tara trebui sa pla-teasca datoria conducatorului sau, si nou-numitulDomn se indatori printre altele la plata unui tributde 12.000 de cscudi, (ecus); probabil insa Ca tre-buie sa intelegem prin acestia .ducati. 2 Dar sumaaceasta paru Turcilor prea mica si dupa doua-zeci de ani tributum insemna pentru lacob Des-potul o dare anuala de 30.000 de ducati. Cresteri detribut de aceiasi märime se raporteaza si mai tar-ziu ; de pilda la 1574 si 1582, and Petru *chio-pul ajunse intaia si a doua oara la Domnie. Cutoate aceste Insemnari din rapoartele ambasadorilorstraini, haraciul Moldovei pastra proportia cam de30.000 de ducati sau 50.000 de taleri. Socotita inaspri, suma totala era cu mult mai mare, dupa ceaceasta obisnuita moneda de socoteala a Turcilorsuferise in epocile critice mai multe scaderi 3.

Pe cand acelasi Petru Schiopul domma in Tara-Romaneasca, aceasta lara trebuia sa plateasca in-doit cat Moldova, cact aici haraciul suferise maimulte saymbari. La suma principala de 60,000 dduca (I se mai adaugau si alte dari, caci Turcii sefolosiau de orice pretext ca sa stoarca mai muraiaua. Astfel, de pilda, cand pe la 1568 numerosilocuitori din tinutul Vidinului se refugiara in Mun-tenia, Poarta nu avu nimic impotriva, numai caurca de odata tributul cu Inca 400.000 de aspri,

' Hurmuzaki, Supl. II, vol. I, pp. 66-67.2 Ibid., Sup!. I, vol. I, p. 3, no. V.3 Cf. vol. 1 ; Hurmuzaki, XI, p. LIII ; lorga, Doc. priv. la Petru Schiopu

g Mihai Viteazul, pp. 5-7.

10

101

cari trebuiau sa corespunda sumei haraciului ceaveau sa-1 plateasca noii locuitori ai Principatu-tului '. Dar nici aid la Inceput nu se trecu cu multpeste cei 60.000 de ducati2. Totusi dupa un veac,supt B-ancoveanu, Muntenii platiau 125.000 de ta-leri, apoi 14.000 si In sfarsit Inca alti 120.000.Tributul moldovenesc, a cdrui urcare inceata nuse poate urmari exact, consta din nu mai putin de65.000 de taleri, si afara de aceasta peschesul debairam costa In aur i blanuri de samur darulobisnuit la marea serbato3re turceasca a baira-mului suma de 70 80 000 de taleri, din cari InsaSultanul nu primia in realitate deck 15.000 3.Acum, stapanii decazuti, aproape totdeauna ne-norocosi in razboiu, §i pentru cari razboiul nu maiInsemna niciun izvor de venituri, nu se mai jenaude fel ; cu cat tara parea ca infloreste mai mult,cu atat mai mult trebuia sa sangereze : stipula-

trecutului fusesera cu totul date uitarii.Oficial, cu tributul se incheiau toate ddrile cu-

venite ; in realitate Insa era cu totul altfel, cacipe lânga haraciu trebuiau sa se mai dea i amin-titele peschepri, adeca Liaruri sau pocloane; celd'intaiu, tributul, se trimitea In numele tarii, aces-tea din urma trebuiau sa arate supunerea, cre-dinta i zelul Voevodului. In timpul lui Rares,se cere sa se deie In luna lui April un pesches,care de asemeni era anume prescris si nu puteafi deck crescut, dar niciodata scazut, 12.000 de du-cati pentru Sultan, adeca o suma mai mare deckchiar tributul. Insa i pentru Vizir se socotiau 600

lorga, Doc. si cercetdri, p. 177.2 V. i Rapoartele principale venetiene in cunoscuta colectie a lui Al-

Relazioni at senato veneto : Turchia.3 D. Cantemir, Descr. Mold., pp. 110-111.

iiIe

beri,

102

de bani frumo§i de aur, sau corespunzatorul lor Inuriti §i mai putin pretio§i aspri de argint. Maitarziu ajunse o datina in Moldova ca §i in Tara-Romaneasca pe§che§ul Bairamului la marea ser-batoare a Islamului, §i fiecare, Sultanul, femeilelw, Vizirul, marii dregatori i§i primiau cu aceastaocasie partea lor.

Pe lânga bani apar §i alte obiecte ca daruriCum s'a spus mai sus , Moldova dadea cai pen-tru grajdul Sultanului §i §oimi pentru vânatoareaMaiestatii Sale. Odata cu tributul veniau din Tara-Romaneasca cdupa un vechiu obiceiu., un §oirn§i opt cai2. Dar pe§che§ului i se adaugiau §i pro-duse naturale In mare cantitate: in April pentruSultan cel putin a§a era supt Rare§ 12 so-roace de piei de samur, 12 de piei de ras, 12 bu-cati de dos de vair §i 12 cal; pentru Vizir patrusoroace de samur §i aceia§i cantitate din celelaltedoua feluri de daruri; tot atâta capata §i al doi-lea Vizir. Cand in Ora se incheiau socotelile, por-niau spre Constantinopol tot astfel de daruri, nu-mai ca acestea costau mai putin §i ca nu se du-ceau cu ele pungi de aspri.

La acestea se adaugiau Inca §i datoriile perso-nale ale fiecarui Voevod, a§a !neat fiecare tre-buia sa trimeata mereu bani spre Capitala, dacanu voia sa aiba In imediata sa apropiere pe cre-ditorii cari a§teptau achitarea ; daca erau chiarTurci gasim chiar §i leniceri in acest rol ,atthici ei i§i aratau nerabdarea Intr'o forma foartezgomotoasa §i jignitoare, cum de altfel erau obi§-

i V. vol. ii.2 Doc. priv. la Petru $chiopul fi Mihai Viteazul, p. 55: o chitantS.

turceascA din 1564. Cf. Cronica veneliana a veacului al XV-lea in Acte§i fragmente,111t, p. 12 : JO garzoni con altratanti cavalli".

103

nuili s'o faca §i supt ferebtrele ceior mai maridin Stambul o astfel de nedisciplina nu poatesa ne mire In Staful otoman, care mergea Meetgpre o disolutie. Ma cetirn In tristele condici desocoteli ale lui Petru *chiopul: .am trimes 6 iuciaspri cu Stan iul Aga, 20 iuci cu Ditmtr:e Postel-nicul, pentru imparatul., etc. Numai putini Domniaveau timpul sa se plateasca de toate datoriile lor:o exceptie fac cal mult Domni, ca Matei §1 Vasile,cad au dornnit ne b §nuit de mult t.mp, sau bo-gatul Brancoveanu. Once Domn insa care abdica,orice mazil sau destituit §i orice fugar i§t lasadatoria sa, Inca neplatita, urma§ului, caci treceaca un principiu juridic recunoscut ca datoriile erauale tronuiui si nu ale persoarei ; Turco-Greciinu trebuiau in niciun cas sa piarda ceva.

La orice intamplare neola'§-mita, cand se ser-batoria cu solemnitate ziva circumcisiunii unuifiu al Sultanului, Land i se nastea imparatului oodrasia de sex barbatesc, and un nou stapanitorintra In functie sau cand se alegea un nou Vizir,dar mai ales cu ocasia unui razboiu se cereaupe nea§teptate bani. In vremea mai veche eravorba numai de pla ta mai din vreme a haraciului,tai tarziu Insa fu de-a dreptul o cerere deosebita.

Ea se facea destul de des, cand o§t,le erau Inmau, caci datoria vasalului era sa inlesneascaprin toate mijloacele biruinta Sultauului. Domnul,la randu-1, cerea de la rau chinuita-i tara o aju-torinta, care se punea apoi pe judete; de acetase 0 chema, cu o expresie turceasca, curamd. Insfar§it, In veacul al XVII lea Sultanul binevoia saImprumute §i barn din Principate.

Moldova i Tara- Romaneasca trebuiau In sfar-§it sa dea toate cele necesare atat CapitaIei, cat

- 104 -

ti armatei imparate0, ba Inca in ce privepeoastea, fara nicro plata, fiindca in Constantinopolse socotia aceasta Ca o datorie sfânta a acestorState vasale. 0i, boi, cai, lemne, grâu, ovas, faina,coral:Ai, in scurt: tot materialul de razboiu imagina-bit se trimitea in mart catatimi, la un termen ho-tark, la Bender, Acherman sou Belgrad. Rare orinumai, primiau §i proprietarli carora li se lua ingraba de catre agentii domne§ti bunul lor, o ras-plata §i, chiar zand se mergea a§a de departe,se arunca, acolo, cattva aspri. De aceia câblele",

cchilele», adeca darile In natura, sunt trecuteprintre sarcinile pe care avea sa le suporte tare.Ace1ea0 obiecte se trimeteau i la Constantinopolpentru imensul Seraiu i pentru nevoile casniceale fiecarui puternic, i, afara de acestea, miere,ceara, sau i unt. Cu strangerea acestor lucrunerau lnsarcinati negustori privilegiati, Greci, Ar-meni, Evrei i Turci, cari aratau un ordin al Car-muirit turce0. Cei mai insemnati dirtre aze0air al mult camatart i totodata creditori ai Dorn-nulut, erau negustorii cari m'anau spre Dunareturme de oi i cirezi de boi, a§a-nunittli saigiigealepi, adica e pa stori i negustori». Curn sepurtau ei in tara, aceasta atarna de caracterulperst.,nal cl f fiecaruia §i de autoritatea int'ampla-toare a principelui dommtor, dar in genere seintampla dese ori ca, supt pretextul negotului lorcinstit, pradau, chinutau st ucideau. Printr'o po-runca a Sultanului Soliman era anume oprit oriceexport de boi, oi, cai, §i numat pe drurnuri as-cunse, de altfel cu totul nepazite, se putea facecomertul aducator de c4tig cu Ungaria *i Po-Ionia. Felul turcesc de a stapâni storcea astfelsAngele larli §i impiedeca in acela§i tulip procesul

li

i

i

105

natural, care 1ar fi putut produce din nou in modfirese.

Acum stirn ce avea de dat tam. In primul randera .birul Imparatului», de care nimeni nu puteafi scutit, birul haraciului. Birul era Impartit pe dis-tricte, dupa o condica, si slujbasii domnesti, InTara-Romaneasca chiar boieri de tara, erau ocu-pati cu strângerea sumelor. Slojbasii se chemaub/ran i acestia nu erau oameni prea delicati, iarcei ce platiau darile se chemau birnici. Fiecaresat era impus dupa puterea sa, si In fiecare satbdtrânii In unire cu vdtdmanul sau parceilabulcu ajatorul administratorului domnesc, dregdtor,ureadnic, a representantului boierului saa stare-tidal In satele nelibere, Impartia din suma totalaimpusa satului partea cuvenita fiecarui teran, $iaceasta impartire se chema cisla. Asa se crearao multime de Uncle, adeca nive unitati de bir abs-tract socotite, corespunzatoare Cate unei gospo-darii normale: fiecare cap de famine platia pentrusine, pentru fiii neinsurati si pentru sluglie decasa si dela Camp, numal odata, un bir.

Bir, birtd poclonului se chema darea gene-rala pe care o necesita poclonul, darul obisnuitsau neobisnuit; poclonal steagului, darul pentru.steagul» noului Domn intronat, era o numirefoarte ob-snuita. Un al treilea bir ii formau cura-malele §i ajutorintcle. Clasele privilegiate : preotii,soldatir, negustorti, precurn $i acele sate $i judetecare Incheiasera cu Vistieria o invoiala, o rump-toare, boierit i manastirile si in sfarsit strainiiplatiau si ei un bir, dar nu birul de tard, ci anbir preotesc, bir slujitoresc, bir curtenesc, etc., fie-care pe acela care se cuvenia clasti sale'. Intre

1 V. de ex. Arhiva istoricd, I, p: 56.

pi

- 106 -

bir *i dajde exista de sigur de la inceput o de-osebire, pe care Insä noi n'o mat pt. tern s abth.Darile extraordinari se infatisau, cel putii in Mun-tenia, cu numiri deosebite : porunci, cereri, nevoi,nedrepteiti, napcisti, supeirdri, milnccrtorii, etc. Lasfarsitul veacului al XVII-lea situatia se inrauta-tise atat de mult, incal int e biruri, deddii, napasti,dari regulate, extraordinare sr neingaduite, oncedeosebire disparuse ; din toate feluritele ceren sefacuse un haos de nedescurcat, si numai un omgenial sau un nelegiuit era in stare sa indepli-neasca bine sluiba de V stiernic in Tara-Roma-neasca sau Moldova. Activitatea sa nu era altcevadecAt o cruda, sa bateca vanatoare a ornului sarac,care nu mai putea p ati, si care, ca sa poataplati, isi vanduse si propria-1 libertate personala.

Nicio socotea a nu mai era cu putinta, caci to-tul atarna numai de moment, de ceasul rau, adu-cator de nenorocire, si birurile se dadeau pentruplata lui All-Pasa, pentru Han, pentru oastea im-parateasca, pentru Vizir, pentru imprumutul impa-ratesc, pentru seraschier, pentru regularea grani-tei, pentru cetatea Camenitei si pentru toate celece le puteau trece prin gand. La in 'eput se deo-sebia socoteala principala de celel:lte, vel saniade selmile rnai mici, dar totul fu in zadar ; in cu-rand iarasi lucrurile se amesteca. Se putea facesocoteala, dar nu se putea stabili niciun plan ; seputea deplange starea, dar nu sc putea inlatura.Acum se traia la noi, cel pular pentru moment,in adevaratul Orient.

*i, ca sa ni infatisam rnai bine vozaveniaacestei situat i, trebuie sa ne gandim ca sitoate danle de mai inainte catre Vistieria don,-neasca, precum st toate drepturile vechi ale pro-

- 107 -

prietarilor marl sau mici ramasesera In vigoare,Din fiecare izvor de castig Domnul Isi lua parteasa: din ol, oieritul, din vite vdcdritul, din sareascoasa, saräritul, din sapun, sdpundritul, din targulcu boi, oluc-hacul, din pescarii mdjdritul, de lacizmari ciohockiritul,, de la vieri, vindriciull. Numaicâteva dintrInsele curg in camara personala aDomnului, caruia it apartine si venitul ocnelor desare, al vamilor si al dijmelor, afara de vddirit,veniturile din tArguri si din cele douasprezecesate marginase 2. Toate celelalte revin tesaurului,adeca Turcilor. Dar in vremurile grele Domnul ieaadesea din Vistieria tarii ca sa raqpunda uneinevoi mornentane, si apni tara trebuie sa raspundadin nou aceasta suma.

De aceia nu e de mirare Ca acela care Inca demai inainte abia putea sa poarte pe umerii sai os-teniti sarcinile tarii, taranul, se prabuseste acumsupt apasarea unei mari imparatii, a unei Impa-ratii putrede, luxoase. Acasa Turcii prapadiseratotul, si aici, In strainatate, storceau Românilordin trup ultima ram4ita de putere.

' Numirile sunt date in Tara-Rornaneasca supt BrAr cox eanu. Cf. socotelile publicate de Aricescu In Revista istoridi a Archivelor cu alemele Studii fi doc., V.

1 Cantemir, Descr. Mold., p. 107 si lzvoarele citate.

Partea a cincea

Decäderea clasei tgrAnesti. Noua boierimesi activitatea ei politicl Partidul

national räzboinic.

CAPITOLUL I.

Iobagia fáranilor.

In Moldova ca si In Tara-Romaneasca 'Ana pela srarsitul veacului al XVI-lea, sarmanii satenicari n'aveau bani si ale caror vite erau urmaritede birarif se indreptau catre cea mai apropiatamanastire sou catre un boier si li oferiau sprecumparare mosioara lor, partea lor din proprietatea-comuna, dealnita lor, cum se spunea cu expresiajuridica slava. In Tara Romaneasca erau boierimad si mici in numar foarte mare, si de- aceia, pelânga fiecare sat primejduit, care-si daduse ulti-mul sau aspru, pandiau astfel de oameni puternici,lacomi, cu saci sau saculete de bani; in Moldovadimpotriva, datorita multelor lupte mistuitoare careurmara dupa moartea lui Petru Rares, se aflau maiputine marirni de acestea doritoare de cumparare,-§i de aceia si sunt mai rani aici decAt in Principatulvecin astfel de vanzari ale pamântului taranesc.

109

Daca vrem sa pricepem pe deplin deosebirea va-dit existenta, trebuie sa linem soma Ca acapa-rarea pamântului de catre putini e mai veche InMoldova deck in Tara-Romaneasca, ca Domnitfacusera dela Inceput numeroase danii din taranelocuita" si nestapanita, ca ei se bucurau demai mare consideratie deck vecinii lor si ca eraumai iuti de mAna deck ei cAnd era vorba de-confiscarea pamAntului mostenit si a celui cumpa-rat apartinand unui tradator, unui hitlean, ca astfeisa-si rasplateasca prin el favoritii. Pe cand in Tara-RomAneasca totul, pAna la cea din urma bucaticade pamant, e disputata cu aprindere, dincolo deMilcov femeia bogatului, invatatului si influentuluilogofat Luca Stroici de pilda, cand cativa veciniii cer indarat o mosie cumparata, renunta bucurosla dansa si spune : ,,caci Ca av am destule ocine sifara de aceia" '. Nu cu violenta, sau prin vre- omare crisa tragica s'au absorbit aici In putini antmosiile taranesti ale micilor proprietari, ci pe in-cetul, fara sa putem spune in amanunt conau castigat putinii boieri mari cea mai mare partea pamântulut stramosesc. Trebuie sa se tina sarnaca, pe cAnd in Tara- Romaneasca mopzenii de o-rigine veche cari se deosebesc bine de mo.7-nenii militari mai noi nu mai joaca niciun rol,reizesti moldoveni sunt pomeniti si mai tarziu, Caunii dinteinsii, locuitorii din tinutul Nistrului, Or-heienii, Lapusnenii, Sorocenii, sunt In fiinta panape vremea lui Duca, ba chiar pAna la ocupat apolona (sfarsitul veacului al XVII-Iea) si apar Laun element totdeauna gata de rascoala si delupta pentru libertatile lor si ale tarli CuvA

I Hurmuzaki, XI, p. 909.

110

-tul reizes trebuie derivat de la razd', §i atunci aravea aceiasi insemnare cu vecini. Prin vecini insase arata Inca pe la sfarsitul veacului al XVI-leaun altIel de locuitor de tars, auume o clasa, carecorespunde Rumdnilor munteni, adica simplilorRomani, cari n'au niciun fel de privilegii. Aceastaidentitate se dovedeste Inca anume i prin aceia,ca In a doua jumatate a veacului al XVII-lea unDomn muntean ingadui unui boier moldovean carelocuia la clansul sa poata urmari peste tot pe-cRumanii de pe moille sale din Moldova. E binesa se observe ca, pe cand In Tara-Romaneascaserbul e numit mereu pe romaneste rumdn, expresiaobisnuita slava e tot rumin 2.

Taranul, dupa ce-si Instrainase pam'antul i cândtrebuia sa se tre ca muncitor cu ziva dinmunca bratelor sale pe bucata de pamânt care- iapartinuse poate odata, sau si pe alta, nu era cutoate acestea pierdut pentru Vistierie. Un Orancu stare platia Domnului multe feluri de dari: odare pe samanaturi, una pe yin i una pe pes-carii ; apoi mai da Imparatului birul proprietatiisale, pentru ca avea o cislet mai mare, dar si pen-tru persoana sa, pentru numele sau, o dare pecap: dar numele sau, calitatea sa de persoana opastra teranul i dupa ce boierul ii luase mosia.Orice fel de bir, orice ndpastd, orice sarcina aterii, care apasa pe taranul proprietar, ajungea

Se zice si ogrddaf vecinului de ogradA, de curte.2 Arch. ist., lii, p. 253. Documentul XXIX(334 din Biblioteca Acade-

mie! romane" din 1572, citat pe nedrept de Xenopol In Domnia lui Cuza-Vodd, I p. 417, no. 14, ca flind cea mai veche pomenire a numeluiInsusirel de runtdni, numeste vecin mosia vAnduta a unui than :HELIHH no HME CT411.. CII0 gHlUpEtilla ACII1H11,4 CT4II011;

In traducere, un vecin.,. anume Stan. AceastA mosie mai sus po-menita, partea lui Stan". Cel mai vechiu cas cunoscut de mine despreun taran care se vinde, este din anul 1576. Studit i doc., VII, p. 48-49, no. 3.

W1111114,

...

10110

de aceia i pe cestalalt in modesta lui can, sauin sarmana si intunecoasa sa ascunzatoare de suptpa nânt in nenorocitul lat bordeiu. Supt cei dinurma Domni munteni din veacul al XVI-lea selua in loc de tributui anaal un bir chiar lunar.Jertfa a imprejurarilor polttice nenorocite ale tariisale, t ranul alerga desperat iar la boier, sprea-st mat vinde Inca si tr.] pul i sufletul pentrumun,a si a Itrimi iii sch mb cei Ativa aspri nece-sari. De acum incolo era el si f ii sat, b chiartoti urmasii sai pana la sti igerea nearnultu, pro-prietatea boterului, rumânul" lui ; el 1§i pierdusedrepturie sale de om, judecia sa cuvantul vinede la jade, cad la inceput acesta poruncia numaiin satele libere '

Pentru rumânii sai boierul piatia tot ce cereaStatul ; pentru dânsul, el era rasdunzator f scului.Prin ccumparare omului, boierul luase asupra-si

birul acestuia (a lua Chiar când taranulvindea campul sau sau partea sa dintr'un munte

la urma pe sine insusi o mosie fara fostul eiproprietar se t.hema stearpd sau farei Rumaniboierul trebaia sa plateasca Domnului darea pepamânt. Dar in acest cas Domnul avea totusi opaguba, caci boierii intocmai ca I clerul inalt simanastinle, care aveau cele mai mari privilegii,prtmiau acum de la tera ii zecluiala, dijma, de-azecea, are mainte apartmuse Voevodatui, si pas-trau pentru dansii acest vend. Fara indoiala, Sta-tul putea cere baierilor un irnprurnut, care in Moi-dova fu de cele de mai multe on platit indarat dina verea Dornnulut 2; in tot casul se astepta dinpartea lor un ajutor la suirea pe tron a unui

V. I. Bogdan, in Analele Acad. Romine, 1903.1 Studii i documente, IV, p. 399.

D

§i birul).

i ,

t

111.

- 112 -

nou Dorm, dar de regula sta pAnul lua ea daredii cveniturilep lor numai anumite dijrne : In Mol-dova o dijma pe oi i porci gastind i pealbine, desetindl, dar indatorite la plata nu eraudecal turmele i prisacile taranesti. Restul erapierdut pentru taran ca i pentru Domn, dupa ceun boier cumpara mosia.

Rumânul, femeia sa se chema rumânelii avea casa si câmpul sau, de unde nu puteafi izgonit ; era sau fosta sa proprietate, sau bu-cata de pamânt care i se hotarise ca unuimuncitor fara de adapost. Pastra i dreptuide mostenire si nimeni nu era indreptatit sa seamestece In treburile gospodariei sale. El ii pu-tea pa stra si functia de mai Inainte, de padaaceia de preot. Numai cu privire la conditiile demunca, slujbasul boierului, vdtaful sau dregatorul,avea sa-si spuna cuvantul. Pentru pedepse aveacompetinia, ca si mai inainte, judecata Domnului,pentru neintelegerile dintre cetateni, batrânii sa-tului, de la care ramase valabil apelul catre ju-decatorul suprem. Numai manastirile aveau drep-tul sa perceapa, pentru ele insele, amenzile depe mosiile lor, gloabe i depgubine. Dar cruma.-nul> ca i servus apusean i ca i iobagul ungur nuputea parasi pamântul; peste tot el putea fi ur-marit i siht sa se intoarca. Stapanul lui eraindreptatit sa-I vanda i sa-I imparta odata cupamântul. Cu toate acestea multi rumani", pre-cum o facusera i multi terani liberi, fugira in Ar-deal, uncle se asezara strâns laolalta In satele degranita, pe prowl drept al Dunarti sau in Do-brogea, uncle se numarau cu mifie i unde ea

Cf. §i Cantemir, Descr. Mold., pp. 106-8.

s,-

p

113 -

pusi turcesti se impotrivira cu vitejie atacurilorfosti1or lor Domni

In hrisoave din 1ntaia jumatate a veacului alXVII-lea e deseori .orba despre legdtura lui

despre o lege a lui Mihal Viteazul (1593-1601), pnn care li se interzicea rumdnilor stra-mutarea, asa Incat ei ramasera slatornic legati depamantul pe care se aflau, când se dete acealege Acum aceasta masura si-a gasit explicarea.Impotriva navalirii pedepsitorului VIzir Sinan inTara-Romaneasca (1593), Mihai caula sa-si asi-gure ajutoiul Ardealului. Sigismund Báthory, prin-cipele acelei tari, 11 sili cu acest prilej la incheia-rea unui tratat prin care positia Voevodului fufoarte injosita i toata intocmirea principatuluiprefacuta dupa legile transilvanene caci taralui Mihai trecea doar drept cunita, cu Ardealul!Intr'o clausa a acestui tratat din 20 Maiu 1595,se mai spune colonii i iobagii cari prin In-§elaciune ar fi fugit de pe monIe lor i s'ar fiasezat pe pamant strain, sa fie adusi indarat lalocul lor de obarsie, 3. Dupa cateva luni acesttratat, pe care Sigismund 11 smulsese concuren-tului sau la strAmtoiare, fu anulat dupa don*

Studii si doc IV p 1172 Mag. !stone, II, p. 278 : i-au fost apucat asezdmAntul lui Mihail

Voevod la acesti boieri mai sus zisi" ; lorga, Doc. Cantacuzinilor, p.55: zicand cd sant ai lui incd din legatura lui Mihai-Vode. Pentrubibliografia mai noud R. Rosetti, Pcinuintul si faranii, Bucuresti 1907 ;Gh. Panu, Cerceteiri asupra starii teranilor, Bucuresti 1910; C. Giu-rescu, Despre Runzdni, in ,Analele Academiei Romane", Xl0sVIII; cf.ibid., XXXVII ; acelasi, Despre boieri, Bucuresti 1921; C. C. Giurescuin Convorbiri Literare" pe 1910 si Despre boierie, Bucuresti 1925.Cu toatd val area materialului documentar adus inainte n'am niciunmotiv serios sd-mi modific pärerea de a'ci si din Studii i doc.,XXXVIII; cf. ibid., XXXVII.

Coloni et iobagiones, qui ex bonis et iuribus eorundem possessiona-riis in bona aliena clam se contulerint,iIrco restitu ntur",Hurmuzaki,Ill ,

p. 475.

Istor a poporia it rorn n s 111. 8

Mi-hai-Vodd,

2.

:

114

lui Mihai, acum invingator asupra Turcilor, dar,pentru boierii imbogatiti pe socoteala taranilorcari dispuneau de toate, aceasta .legatura* eraprea pnincioasa ca sa fi putut ei renunta la unastlel de mijloc de putere.

Pentru a ni Infatisa cuprinsul acestui foarte in-semnat act, care a fust, ce-i dreptul, citat, dar nici-odata reprodus, fiL i numai In resurnat, e de ajunssa luarn ca termen de comparatie numai hrisovulasamanator al Domnului moldovean Miron Bar-novschi, care se dete drept reformator al mora-vurilor si al disciplinei cleruluii, si care voila sase manifeste i pe alte taramuri. Prin acest hri-sov, pastrat din fericire, Miron-Voda, dupa ascul-tarea plangerilor aduse de episcopi, staretii tu-turor manastirilor, mazilii adeca boierii scosidin slujba, saraciti fiii boierilor pamanteni,precum i sar ma nel e vaduve., cu sfatul clerului,al boierilor de once rang, pana la al treilea, si almai sus pomenitelor clase inferioare de privile-giati, hotaraste urmatoarele: vecinii fugiti Inaintede expeditia Sultanului In Moldova (1621) nu maipot fi adusi indarat ; dar toti ceilalti trebuie saslujeasca din nou cu cisla §i cu bind lor fostuluilor stapan, pe mosia parasita pe nedrept ; vitelevecinului neascultator trebuie de asemeni sa fieaduse indarat 2. Barnovschi era insa ginerele,Dom-nului muntean de pe atunci, mai tarziu i moldo-vean, Radu Mihnea, i trebuie sa admitem ca. aveacunostinta de masurile lui Mihai u ca intr'o oare-care masura voià sa le imite.

Bine inteles, nu toti teranii fura atinsi prin

Urechia, in An. Acad. Rom., X, p. 251 si urtn.Arh. ist., 1, pp. 175-76. Se confirmai i privilegiile rnAnAstirilor cu

privire la pedepsele juridice.

- -st

si

'

- 115

aceste asezdminte, caci existau Inca In MoldovaIn numar Indestulator vecini liberi ai boierilor, rci-zesi, cari erau destul de tari ca sa se mentina*i sa faca cunoscuta *i altora existenta lor; §i InTara-Româneasca existau Inca, In tinuturi pe carenorocul le slujise, megiesi, negirbiti.

Dar in acest principat Insemnatatea boierimiicrescu Inca §i mai mult, mai ales dupa macelurilede supt Mircea Ciobanul, cad acum erau maiputini concurenti pentru pamânt, bogatie §i putere,iar casele boiere§ti ramase aveau mdna liberaca sa ajunga la o deplinatate de putere ne-banuita. Dupa boierii din vremea veche, cari,multi la numar, dar saraci, indrazneti, nerabdatori§i totdeauna neliniOiti, varsau sAnge strain §i peal lor propriu aceasta li era singura distractie, urmara acum altfel de represintanti ai boie-rimii; oricare din ei btapaneVe acum asupra anenumarate sate de munte §i din câmpie, carestau rasfirate dincoace §i dincolo de Olt, porun-ce0e unei Intregi o§tiri de terani, cari la ocasiese puteau presinta chiar inarmati supt steagulVoevodului. Pe lânga aceasta sunt *i represintantiai unei culturi superioare §i poseda astfel tot cee necesar ca sa conduca Statul dupa placul lor,macar atata vreme cat pe Scaunul domnesc segasia un om mediocru. Când cdte odata intdm-plarea punea sceptrul In mâna unui om extra-ordinar, atunci un astfel de om putea sa-§i apro-pie cu folos aceasta noua generatie, care, deprinsadin copilarie cu razboiui §i plina de admiratiepentru faptele viteje§ti ale Cazacilor, 1§i dadeaprea bine sama de slabiciunea In care cazuse Im-paratia otomana dupa stingerea lui Soliman-cel-Maret. Noii boieri puteau totdeauna fi cavigati,

- 116 -

cand era vorba de faima, de cucerire sau prada.Bani aveau In de ajuns pentru ca in ceasul deprirnejdie sa ajute prin imprumuturi pe Domn incampania sa; erau plini de indrazneala, fiindca sesimtiau tari In toate privintile, se luptau minunati puteau conduce la biruinta oOri proprii, dar

mai ales straine Ungurii §i Cazacii li stateautotdeauna la indemana, mergeau bine si costauputin. Minunata cavalerie a Ropor de tarci4 pulcherrimus Rosonum exercitus,, spune unulcare vazuse cu ochii lui marile lor ispravi 'putea sa intampine fara teama pe orice du§man.

' Hurmuzaki, 1111, p. 431 : anul 1599.

CAPITOLUL H.

Mihai Viteazul i luptele sale.

toate acestea se intamplau Inteo vreme andla toate granitile exista posibilitatea unui atacstrain cu sorti de iznânda i cand nicairi nu seveiea un zagaz puternic care ar fi putut tinea pieptacestui val de putere omeneasca ce se leganaincoace i Irio1o. Puterea turceasca intrase in de-cadere ; numai pe personalitatea Sultanului careregula totul in mod absolut i pe ateva vechidispositii sanatoase din epoca de marire se spri-jinia taina norocului turcesc. Acum insa, in palatulimparatesc al marelui cuceritor al lunii, Soliman,porunciau firi omenesti decazute, betivi ca Selim,misei desfrariati ca Murad, vesnici copii ca Mo-hammed al III-lea. Ienicerii nu mai erau copii de cres-tini, carora li se rapise odata cu credinta oriceamintire de patrie i familie ; acum ei erau Turci,Turci din Capitala, oaspeti vesnici ai cafenelelorcahveneh---, unde traiau din politica si placeri.Ca si spahiii, ale caror mosii militaresti erau acumfoarte des daruite femeilor din harem si favoritilornevreJnici, ei nu mai aveau pofta sa piece la luptairnpotriva du -smanului. Energicul si crudul VizirSinan-Pasa daruise, ce-i drept, ostirilor turcesti1593, dupa lungul razboiu persan dus fara energie,

It)

- 118 -

o nota stralucire printr'un razboiu glorios impo-triva despretuitului Imparat crestin, Bêcs-Kirdly,dar si aceasta Intreprindere se lungi la infinit; deo parte ca si de cealalta se insemnau numai micisuccese, asa hick biruinta ramase nehotarata.In Ardeal Stefan Bdthory fn 1ntotdeauna numai o.umbra a marelui rege polon. Fiul lui Cristofor,Sigismund, era un Báthory numai In ce privesteambitia si pofta de titluri si cuceriri ; incolo,numai un ridicol slabanog, care avuse parte deo buna educatie iesuita, vorbia si scria latmestesi italieneste, compunea, stralucia in jocuri de salonsi pe calul de parada facea pe noul A chile, darnu era un principe, un razboinic, un om politic si,ceia ce-i pecetlui nenorocul, nici ma car un bsrbat.Multi din nemesii ardeleni, ca Baltazar Báthory,varul sau, ori Stefan Josika, Roman de origine,nazuiau ei Insisi la puterea princiara, si, cand Si-gismund, Indemnat de predica preoplor si favori-tilor sai, se declara pentru crestini si Impotrivapaganilor, ca fostii mari regi de odinioara ai Un-gariei, atunci se alcatui un puternic partid ca sa4rastoarne din Scaun. El fugi, se intoarse insa in-darat si In sfarsit In toamna lui 1594 Isi dete dus-manii pe mana calaului. Astfel Isi atrase ura mul-tor magnati, dar chiar orasele sasesti, care gemeansupt poverele razboiului, doriau o carmuire ger-mana mai buna, pe cand Romanii, apasati ca io-bagi, cereau lui Dumnezeu un mantuitor din san-gele bor. Sigismund Isi asigurase prin doua tra-tate formale, din Maiu si lunie 1595, ajutorul ve-cinilor sai transalpini", dar el nu gusta multavreme norocul de a fi numit principe al Ardea-lului, Tarii-Romanesti si Moldovei", cad, Indatadupa ce se aflara rapoartele sale de biruinla despre

- 119 -

campania din Tara-Romaneasca ai micile lupteimpotriva cetatilor turce§ti din Banat, el Iai tradaslabiciunea atat fata de adversarii sai, cat ai detw.tratecii admiratori de odinioara ai maririi sale.

Moldova era de doua veacuri Principatul roma--nese cel mai puternic: Inca supt Rares i suptLapupeanu ea aparea ca atare fata de Tara-Ro-maneasca a unui Mircea Ciobanul ai a ffflor sai.Petru Schiopul §i lancu Sasul insa scoborara Mol-dova pe aceiaai treapta cu tara vecina : taraniisaracira si uitara sa lupte, Cazacii pustiira cam-piile, §i tam trebui sa adune sume cnorme ca sale trimeata la Constantinopol. In sfarsit§i aceastae pricina de capetenie a decaderti Moldovetvecheaboierime pamanteana disparu de la Curte ai dinslujbe §i dregatorh Inca din zilele lui Petru Rares ;oameni pana acum cu irecere mare se retraseraantarati pe la mosiile lor §i cazura aproape petreapta taranimii. Noii boieri erau Levantini, Grecisau parveniti, cari nu se distingeau prin niciovirtute. PuVnii membri ai vechilor famihi cari semai gasiau, erau prea nehniatiti §i prea inclinatispre necredinta ca sa mai poata ii lasati maimita vreme in slujba tarti. De aceia ei pribegiaucu duiumul, cand din Constantinopol yenta vre-unDomn neplacut sau cand un stapanitor acum cunos-cut pornia pe cararea nenorocita a stoarcerii aiusurparii.

N _ma patrie pe care o cautau era Polonia. Aici sedeprindeau cu nil lux daunator. adoptau moravuristraine i batjocoriau barbaria"de acasa, in lo,: sacontribuie la Indreptarea acestor Imprejurari. Eraumai ales intotdeauna gatade rascoate, i, and, dupasfar§itul lui leremia Movila, al fratelui sau Simion §i alfiului acestuia Constantin, Movileatii fura izgoniti de

120

catre Turci (1616), cari se smulsesera In sfar§it odatadin nepasarealor de pana atunci, §i cand din Capitala.aparura slugidestoinice ale Imparatului, atunci $te-fan Torma, un soldat de cariera §i tot odata un ba-trancuinima de piatra, avu mult de furca cu uneltirile

i conjuratiile lor urzite din Polonia '. Ca sa-§i a-duca servicii *ie §i Imparatului, dar, daca socotirnultimele urmari, nu i tarii, $tefan urma exemplulIncercat a lui Mircea Ciobanul §i prin ucideri faramila puse capat vechibor familil boiere§ti. De acumInainte administrarea Moldovei ramane pe manaboierilor noi sau a strainilor , ba Iordachi Canta-cuzino paru ca vrea sa cumpere Ora Intreaga !

Inca din timpul lui Aron, vecinul i contempo-ranul mult inzestratului, energicului §i nebun decutezatorului Domn muntean Mihai, care nutriaplanuri politice de cucerire *i caruia i s'a cuve-ni t cu drept porecla de Viteazul, Moldova nu semai putea asamana de loc cu Tara-Romaneasca,uncle macar clasele de sus erau in Hoare. Dincolode Nistru, vechiul §i cinstitul regat al Poloniei,fata de care Moldova fusese Main e vasala, numai era de loc con§tient de trecutul sau. Regeleun strain, care nu-§i uitase patria, acel biajin Sue-des Sigismund al III-lea, calatorià prea mult acasa,uncle avea sa se Ingrijeasca de mqtenirea sa, no-b;limea era impartita In doua partide, dupa cumlu . positie pentru sau contra marelui Hatman siCancelariu loan Zamoyski §i parea ca traie§te numaipentru certurile launtrice. Despre cdrepturile. pecare regatul le poate reclama dincolo de granitarasanteana, nici nu mai era vorba, caci prin aceastaar fi jignit pe Turc, bunul prieten i Dumnezeul

' V. Motogna, in Revista Istoried pe 1924. N. 13djenaru, ,FtefatzTomsa, lai, 1925.

121.

ocrotitor. $i in sfarsit si teama de Tatari opri pePoloni de la orice politica energica.

De aceia Mihai al Terii-Romanesti, fiul lui Pa-trascu. cel-Bun si fratele elegantului Petru Cercel,datorita situaliei dimprejur, avu prilejul sa-si scriecu sabia in mana stralucitoarea sa epopee. Ea tinusipte ani si e strans legata cu iubirea Romani-lor pentru neamul lor. Multa maretie si mult avantsunt cupriuse intl'insa, de sigur mai mult cleatin oricare alte intamplari drt istoria Romanilor,caci aceasta adanca tragedie omeneasca trezestemandrie si durere, mahnire si nadejde in inimaaceluia care o asculta. Dar, daca privim urmar le,e le nu corespund totusi marilor cause. Cariera luiMihai nui nici mai mult nici mai putin decatstralucitorul intermezzo al unui singur erou, cer-cul de actiune al unei cete de paladini, a carororigine abia de se mai recunoaste in fit, dar cusiguranta nu in nepoti. Asifel deci si acela caredescrie desvoltarea neamului romanesc trebuie,in ciuda sentimentelor sale, sa masoare cu o mo-desta umtate de masura faple care In sine arft pltat pretinde o mai mire insemnatate.

In Septembre 1593 Mihai primi Domnia din ma-nile prietenilor sai, represintantul engles si celtransilvanean la Poarta, cum si din ale lui Andro-nie Cantacuzino. Cea dintaiu datorie a lui a fostsa faca tot posibllul sau mai degraba imposibilulin timpul razboiului imparatesc in Ungaria. El isialese un Slat din boierii cumpatati mai batranisi puse darile extraordinare: birul pentru Impa-rat, pentru poclon, pentru cererile Marelui-Vizirst pentru zahereaua ostirii imparatesti. El avuparte de un alatu de Turci tari in injuraturi, bat-.jocuritori, hartagosi, cari cereau poruncitor plata

- 122 -

datorillor noi si vechi. impotriva-li Insa mândrialui se revolta; el vazu ea la urma 11 va asteptatot mazilirea sau fuga si se simtia chemat pentruceva mai bun. Cu toate ca Nemtii nu voiau saaiba nimic a face cu dânsul si agentul lui Ru-dolf al ll lea, care incheiase in August 1594 cuAron un tratat in ca.,e e vorba de ajutor reci-proc, de acordare de refugiu pentru Domnul mol-dovean la vreme de nevoie si de incorporare atarii sale in imparatia romana, nu trecu si pe ladânsul, banuitul, el trimise pe credinciosii sai, in-draznetii frati Buzescu, Radu si Stroe, in Ardealsi in Moldova ; ba chiar lua hotardrea sa declareimpreuna cu cerlalti crestini razboiu Necredincio-silor. Ceva mai curdnd Inca de cat vecinul sauAron, cu care chibzuise planul, dete el prada sa-biei si flacarilor pe oaspetii turci, plaga zilnica.Aceasta se petrecu in Novembre 1594.

Acum avea la indernana, afara de trupele ridi-cate din tara, un mic corp de ajutor ardelean sicateva mii de Cazaci. Acestia din urma porniseracontra Turcilor, oferisera serviciile lor lui Aron,il pradazera apoi si-1 ajutasera in sfärsit cu ade-varat abia dupa baia de sdnge din Iasi. Din Mol-dova si din Tara-Romaneasca se atacara cetatileturcesti de granita de la Nistru si Dunare, ener-gic si vitejeste, dar fara artileria necesara.

Rasculatii se ivesc la Giorgiu, Floci, Hdrsova,Silistra, Sistov si Rahova, sfarma impotrivirea mi-cilor garnisoane turcesti, dar nu se pot tinea te-meinic nicairi: dau foc la tot ceia ce ocupa, daratacul oricareia din cetatile intarite e zadarnic,

Sultanul numi atunci doi Domni noi: pe Bogdan,fiul lui lancu Sasul, pentru Tara-Romaneasca sipe *tefan Surdul pentru Moldova. Chiar In Ianua-

123 -

Tie 1595 un Pasa asiatic si Aga ienicerilor, venitIn graba din Ungaria, erau impreuna cu tanaruiBogdan-Voda la Rusciuc, gata sa navaleasca 1n.Tara-Romaneasca, si tot din Ungaria, unde Isi ase-zasera lagarul de iarna, se apropiara pe caii loriuti, Tatarii, ca sa pedepseasca cu pustiire raz-vratitul Stat vasal al imparatiei. Impotriva aces-tor nepoftiti, Mihai porni ostile sale romanestircare apoi lmprastiara in doua lupte pe fiii deser-tului. La a treia Intalnire se ivi Mihai in persoanarbatu cu totul pe Han si ajutoarele lui turcesti,trecu Dunarea pe ghiata si Inspaimanta pe Turcii din lagar, asa incat ei luara drumul spre Con-stantinopol. Tara era acum mantuita de primej-dia amenintatoare ; .Ungurii. lui Mihai oferiraajutor lui Aron, asa ca acesta putu scapa de te-fan-Voda. Pe langa acestea ostile muntene ocu-pail si bogatul targ comercial Braila si lacuraacolo o prada bogata. Domnul Moldovei lasaseCazacilor Benderul, el Insusi inainta, dar Fara iz-banda, asupra Akkermanului. Dupa Intoarcere Hat-manul sau Raz van, pe jumatate Tigan, izbuti sacapete in manile sale Ismailul. Sigismund Báthory,care se supusese pe sine si Statul sau Imparatu-lui si voià sa formeze la Dunare un regat vasal

tocmai in timpul cand aducea acasa ca mireasape arhiducesa Maria-Cristina puse sa prindape nevrednicul Aron si dete Moldova lui Razvan,care de acum Incolo Isi zice *tefan-Voda.

Cu Mihai si Stefan Incheie el. tratate In careDomnii, amenintati acum de Turci, trebuiau sa sesupuna la tot: de-acum inainte ei trebuiau sa fienumai ccapitanii. suzeranului lor ardelean, sa piar-da toate drepturile si toate veniturile si sa facanumai pe administratorii until Tinut, care se

124 -

spune anume fu eunitx, cu Statul lui Báthory.Dar ajutorul fagaduit nu veni, si Marele-Vizir

apuca in loc de largul drum obisnuit al Belgra-spre Ungaria. pe acel al Rusciucului, de

multa vreme neumblat. Constantinopolul putea samoara de foame, lagarul turcesc din Ungaria eraamenintat de lipsa, molime, revolta i intrangere:scurt, Terile dunarene trebuiau din nou cucerite.

Vreme de cAteva saptamAni in acest timpnoul Mare-Vizir Ferhad fu inlocuit cu batrAnulSinan Turcii ramasera in foarte intinsele lorlagare de pana atunci. Apoi, supt conducereabatrAnului erou, trecura peste podul care legaRusciucul cu insula dunareana din fata i aceastacu cetatea turceasca Giurgiu. Mihai insa ocupaingustul vad al Calugarenilor, care e asezat pemalul unui rAu putin adAnc, in mijlocul unui tinutmlastinos, cad pe aici trebuia sa treaca Sinan,daca voia sa mearga spre Bucuresti. La 23 Augustse si incepu aici intr'adevar o lupta vie; de treiori crestinii fura raspinsi de Turci, cari se aflauin numar mult mai mare; in sfArsit Mihai, ca saarate alor sai drumul, patrunse el insusi, cu sabiaunui soldat in mAna, printre dusmani, cari in fatalui se retrasera. Pe erou ii urmara multi tova-rasi, pe când ghiulelele tunurilor care tintiau binefacura o spartura in gramada Turcilor. La urmaacestia trebuira sa ramâna dincolo de vad, cadnu putura sa-1 iea. Lasara netulburata i multslabita oaste a lui Mihai la retragerea ei in munti,innaintara incet i intarira noua i vechea Capi-tala, Bucurestii si TArgovistea, organisAnd in acelasitimp tara in felul turcesc. Totusi Tatarii nu apa-rura, asa cum se asteptase Marele-Vizir. Omulcel mai intelept si mai puternic din Polonia, Za-

dului

125

moyski, se folosi insa de apropierea lor pentrua face Domn al Moldovei, In locul lui *tefan, care-alergase spre Campul de lupta, pe mladiosul le-remia Movila, care pana acum traise ca s'rain InPolonia. Aceasta se petrecu in August 1595. CandTatarii patrunsera cu adevarat In tara §i aduseracu dainsii §i un Sultan tataresc, care mai tarziu erasa ajunga Domn al Moldovei, pe câmpia Tutorei,in jos de 14, Cancelariul il sili sa se intoarc&innapoi. Sinan crezu acum ca nu mai trebuie saa0epte sosirea Ardeleanului, i, când acesta sco-borl intr adevar de la munte lânga Mihai §i *tefan,fugarul, intampina la Targovi§te numai o slabaImpotrivire, care In curând fu sfaramata. In Giur-giu aliatii ajunsera pe Turci, cari nu trecusera.Inca podul, §i multi dintr'In§ii platira cu viata ne-izbutita Intreprindere a lui Sinan; cetatea Our-giului fu luata cu asalt *i apoi sfaramata 1.

Abia prin aceasta Mihai capata iara*i man&libera, §i acum se i smulse el din lanturile tra-tatului pe care jurase de putina vreme. Cu toateacestea positia lui era foarte primejduita, cacitam era cu desavArOre pustiita, iar In Moldova,unde un atac a lui *tefan cu ajutor ardelean nuizbuti de loc, ap ca el Insqi sf'ar*i In teapa,stapânià, cu toate vaietele pe care le scotea di-plomatia ardeleana i cea imperiala, Polonia ; umbrade Domn, Ieremia, era numai o unealta a lorSigismund se arata In curând cu totul nedestoinicsa duca mai departe cele Incepute ; mai ales decând, in 1596, impreuna cu Austriacii, fusese batut

' V. si Angelo Pernice In Rivista storica italiana pe 1925 (traducerein biblioteca Astra") si lorga, Istoria lui Mihai Viteazul de el insosiin Analele Academiel Romane", pe acelasi an. pe langâ Andrei VeressIn Analele Academiel .Romane" pe 1925.

126

botarltor de catre Turci la Keresztes si de andcasatoria Ii pricinuia griji amare, era hotarat, cuorice pret, sa incheie tragicomedia carierei salenerazboinice ; de aceia renunta la Ardeal, ca lao posesiune zadarnica, primejdioasa. Eroul de laCalugareni avea de-acum inainte destul de muncadaca voiä sa Una in frau tara de la Dunare, satlescopere uneltirile boierilor, indreptate impotrivalui, domnescul pricinuitor de tulburari, i sa curateprovincia de cetele de Tatari. In sfarsit, in anul1598, Sigismund ceda Imparatului mostenirea inschimbul a doua ducate silesiene. Cu aceasta insaincepea pentru Mihai o noua epoca.

Crestinii slavi din Balcani, cari platisera de maimulte ori faima liberatorului roman cu prefacereaIn cenusa a satelor lor, i se plecau totusi cu cre-dinta, mai ales membrii clerului elenisat l haiduciidornici de lupta, cari intrara in serviciul sau,. InInjosirea i stramtoarea lor, acesti bieti oameninadajduiau ca vor putea Inalta din nou la ei crucea,supt ocrotirea puternicului sau brat; ba se vorbiachiar despre o cucerire a Constantinopolei ! Astfelde planuri nutria chiar i Mihai, dar el n'avea to--hist puterea ca sa hotarasca locul unde era sadea lupta. Daca Imperialii, carora el li jura so-lemn si din toata inima credinta la 9 lunie In Tar-goviste, ar fi ramas in Ardeal, daca i-ar fi platitpunctual banii de ajutor si i-ar fi dat soldati .grei,,cu siguranta el ar fi intreprins un atac asuprapeninsulei balcanice. Dar, chiar atunci ar H con-tinuat sa existe pentru dansul primejdia polona inMoldova, si de aceia voia el cu orice pret sa scapede Ieremia, care sprijinia tot felul de uneltiri im-potri va sa.

Cf. N. Mileff, Propagande catholique en Bulgarie au XVII-e siecte,Sofia 1914.

- 127 -

Imperialii isi facura in Ardeal o situatie nesigura:Rudolf al II-lea voia sa puna ca guvernator pefratele sau, Maximilian ; totusi, pentru ca sa Intro-duca in chip cuviincios pe acest rege polon ales,trebuiau bani, si la Praga erau tot atat de putinibani ca si la Viena. In acest rastimp guverna ar-hiducesa Maria-Cristina cu trei comisari ; acestiaerau : fostul internuntiu din Constantinopol, Pezzen,un episcop si humanistul Nicolai Istvdnify. Razboiulcu Turcii ameninta granitile. Sigismund, care nugasise in Silesia asteptata satisfacere a ingamfariisale bolna vicioase, aparu de-odata in fata zidurilorClujului, fu primit de garnisoana si de oras, peand incerca in zadar sa linisteasca pe Imparat,incepu serioase tratative de supunere cu Turcii,cari la un semn al lui aparura chiar in fata Ora-zii-Mari, pentru ca sa li predea aceasta cetate,pana atunci imperiala. Totusi, aceasta incercarede a recastiga granita apusana dete gres. Qurtiidin Pilsen, unde resida Rudolf, S gismund ii oferiInca odata cedarea tarii sale de mostenire, pecare acum o tinea ca usurpator, si nu intampinftun refus categoric. Ba imputernicitii lui erau chiarfoarte aproape de regularea definitiva a spinoaseiafaceri, cand Sigismund, care nu se putea lasade firea sa nebarbatesca, cuprins de un nou ca-priciu, chema din Polonia pe varul sau, cardinalulAndrei, un protejat al lui Zamoyski, si in prima-vara lui 1599 il lasa ca urmas al sau.

Mihai f a de la inceput furios de intoarcerea ne-vrednicului vecin care izbutise sa puna la calepredarea lui la Turci, ca pret al impacarii. Afarade a.:estea, de la Curtea imperiala si de la rep-dinta din Ungaria de Miazanoapte a arhiduceluiMaximilian i se dete, cu vorbe mai mult sau mai

- 128 -

putin lamurite, a intelege Ca un atac românesc arcontribui mai bine decat toate tratativele la des-legarea nodului ardelean. De acela el angaja Ca-zaci lefegii, dar, in a$teptarea unui moment priin-clios, ocupa pentru moment oastea cu o expeditiepe celalalt mal al Dunarii in contra Papor carivoiau sa-1 alunge. Astfel Mihai zadarnici asediulOrazii Mari ; tot odata insa el provoca pe suze-ranul sau la o interventie energica, hotarAloare.

Andrei «Polonulx,, care 'Ana acum nu facuse po-litica cre§tina $i caruia, cu toata tinerela sa, nui se daduse rangul deck numai din conside-ratie fata de regele Stefan, se arata aproape pefata prieten al Turcilor si tocmai in aceste zile sepurta foarte mandru cu Tara-Romaneasca, pe careo considera ca etara sa,. Mihai, care se pricepea$i el inteo masura oarecare la $ireclicuri orientale

doar Marele Ban lani era o ruda a mamer sale,nu tinu in aparenta socoteala de toate acestea $iin anul 1599 jura chiar cu fatarnicie credinta rau-lui «popa, ; el facea insa mereu sa ajunga la urecheaImparatului dorinta de a ca$tiga Ardealul pentru«Maiestatea Sa.. Multi cbriau un atac combinatasupra lui Andrei, $i prin Mihai $i prin generalulimperial Gheorghe Basta, care comandà oVile inCapvia ; dar inceputul unor noi tratative cu Turcii,precum $i sosirea nuntiului papal, care aparu laCurtea lui Andrei ca impaciuitor, zadarnicira planul.in Septembre, Mihai incerca in zadar sa puna In mi$-care pe Basta prin fal$ul zvon al intrari sale in Ardeal

Dar sa a$tepte mai mult ii era cu neputinta,caci Andrei, Moldoveanul leremia $i nu mai pu-tin Turcii erau gata sa 1 alun;e. Et trebui sa leiea inainte, porni cu 30.000 de oameni, trecumuntii $i intalni pe Cardinal in apropierea Sibiiului.

129

Cu indrazneala se Incumeta el la lupta, restabilidin nou ordine in sirurile care se clAtinaseraodata si decise lopta printr'o ultima sfortare aCazacilor sai si a calarilor poloni. CAteva mici de-tasamente din Ungaria, supt conducerea lui StefanBocskai, si Nemti supt a lui Basta ii venira inteuntArziu in ajutor, dar el nu le mai putu Intrebuintapentru CA toata tara li sta deschisa, iar oraselesasesti ii se supusera de buna voie lui, sfetni-cului Imparatesc, representant In Ardeal si generalsuprem dincolo de Ardeal si In partile care tinde dânsul", caci acesta fu titlul pe care Mihai IIlua din prima clipa. Dupa putine zile i se aduseIn Alba-lulia, uncle 1st stabili resedinta, capulcardinalului, ucis in fuga sa de catre Secui.

Pentru Mihai nu era acum decAt o singura po-litica si tot asa si pentru Imperiali, si trebuie sarecunoastem ca barbarul" isi pricepea mai binedatoria decat .finii,, savantii oamE ni de la Cortesi din cancelariile din Praga si Viena, si a si in-cercat sa o Implineasca cu energie.

Sasii erau In sufletul lor imperiali, pentru ca era uGermani ; Secuii urau pe Bdthoresti, cari li smul-seserä vechile privilegii, si erau si obisnuiti cufaptul, de a deschide marsul de biruinta al .Voe-vozilor, romAni. Taranii romAni formau majoritatealocuitorilor tarii, si Inca o majoritate zdrobitoare ;dupa notiunile noastre actuale, dare, ei erau pentruMihai frati, el Insa avea numai un sentiment vagdespre o astfel de legatura. CAnd acesti sarmanilobagi auzira ca tin Domn din neamul lor a ras-turnat biruitor steagul stapApirii unguresti intr'olupta sangeroasa, atunci ei se razvratira peste totsi cerura salbate ! si cu desna!ejde dreptate Ce-rului si Dynnalui lor, pe care Cerul miostiv li I

Istoria poporului romeinesc III. 9

130

trirnesese. Ei arsera pana in temelie castelele ne-dreptatii si alungara pe stapanii napastuitori deieri. Dar cuceritorul, chiar daca ar fi premers epo-cei sale prin cutezanta ideilor sale politice, nuputea sa dea ascultare acestui salbatec strigat dedurere, care iesia din adancul unei nenorociri ne-meritace.

De fapt, aceste sute de mii de harnici satenin'aveau nici cea mai mica putere politica inauntrulprincipatului Ardealului, caci, linpreuna cu paman-tul pe care.l lucrau, ei apartineau stapanilor lorunguri si sasi. In starea lor de iobagie ei inceta-sera de a mai avea o istorie, fie ea oricAt de mo-desta. Tot ce se poate spune despre dansii de ladecaderea organisatiei lor militare si dupa zilelevitejiilor lui Hunyadi, nu a rasarit din mijlocul lor,ci trebuie aratat ca o inraurire straina, nerodnica.Astfel se tiparira pentru preolii lor cheituielilele purtara Sasii si Ungurii, cari nadajduiau banisi pe langa aceasta castigarea sufletelor ratacitela reforma bisericeasca, ia crestinismul pur, decatre diaconul roman Coresi si alti tiparitori multecarti romanesti, de la Catehismul din S b iu din1544 pana la Ve( hiul Testament din 1582. Astfelacesti sarmani preoti inculti, acesti popi 1 despre-;00, cari erau indatorati impreuna cu pastoritiilor la o munca aspra pe pamant strain, primiratot ce li trebuia pentru ca din turma ior spiri-tuala sa fan protestanti romdni, fie in sens sasescluteran, fie in cet ungaro-calvin ; ei capa.tara E-vanghelia, Talcul ei, cartite Apostolilor, Molitveniculsi Psaltirea 2 Pe langa acestea loan SigismunclZdpolya puse pe la i650 pe convertitul p'eot

' V. Iorga, Istoria literaturii romtinesti, I, Bucurqti 1925.2 Vezi i ultirnele pagini din vol. II.

131.

Oheorghe din SAngiorz ca luta lu episcop statornicrecunoscut pentru toti cValahii, ardeleni ; lui iiurmara, schimbAnd aproape zilnic saracacioasa lorresedinta, cei doi episcopi Tordasi, §i dupa On-vii, poate chiar de-odata cu cel din urma din a-ce§ti doi, pastorl episcopul Spiridon 1. Toti acestiaincurajara tiparirea de carti religioase, pe care eiinsisi le supraveghiau, tinura sinoade, predicara siinspectara, dar totul fara folos. .Prostii, de popirornAni nu voiau sa priceapa Ca stapanii lor tre-buie sa li porunceasca si in aceasta directie, eiramasera la vechea traditie, cetira, asa rau cumputeau, in carti slavone pe care nu le pricepeausi ramasera cdrept-credinciosi, ca §i parintii lor,adormiti dupa o grea munca,

Numai din aceasta consta istoria Romani lor ar-deleni. Mihai nu-i lasa de sigur cu totul nebagatiIn sama, pe ei §i soarta lor, ci, cum dovedeschotararile dietelor tinute supt dAnsul, se ocupaInteo oarecare masura si de smeritii popi tarane§ti.Afara de aceasta el purta de grija ca ierarhiabisericeasca romAna sa cuprinda intr'insa si peRomftnii din Ardeal.

In vremurile de demult fiecare manastioara delemn isi avuse staretul ei ; astfel de sen demanastire erau numiti de catre populatia imprej-muitoare Vkidici, pentru a nu mai vorbi de epis-copii straini, cari se ascundeau in Cate vre-un satsi lasau mo§tenitorilor lor §i titlul. Prin pietateaVoevozilor romAni vecini, ca a lui Stefan-eel-Mare,a lui Rada de la Afumati, a lui Stefanita, a luiPetru Rare§ §i a fiilor lui §i a Zamfirei, fiica luiMoise-Vocla, se durara, se intretinura sou se res-

' V. lorga, Istoria Bisericii, 1. Cf. Ursäcescu In ,,Analele AcademielRoman" pe 1925 0 Iorga, in Anuariul Grafica", I.

1.32

taurara manastirile mai mari cht la Vad, in tinutuiBistritei, de la Geoagiu, nu departe de Alba-lulia, §ide la Prislop in valea Hateguhii. inteinsele se ga-sesc episcopi pana pe la 1560. De cand Inn pro-paganda reformista a Cuitii numi episcopi românipentru tot Ardealul, se ivira, §i aproape Inca desupt Stefan Báthory, §i Vladici ortodoc§i pentruacela§i tinut : Cristofor, Eftimie §i Ghenadie. Lorli urrna, pe vremea lui Mihai, loan, fostul sta-ret din Prislop. Inca Inainte de anul de biruinta,1599, Domnul muntean dura pentru acest drept-credincios loan o manastire chiar In Alba-lulia,pe tin deal unde s'a facut apoi ceta tuia Karlsburg,numita dupa Imparatul Carol. In tratatul din 1595el introdusese de altfel clausa ca Biserica românea-sca ardeleana trebuie sa atarne ca §i in vechime deScaunul episcopal din TArgovi§te. Dupa cucerireaArdealului, loan fu recunoscut ca episcop de Bal-grad, Vad, Silva§, Fagara§, Maramura§ §i .partileungure§tiv, §i pastorl de aici Inainte pe fata caMitropolit. Pentru Maramura§ insa, el capata Iansufragan in persoana invatatului egumen de panaacuin al Tismanei, anume Sarghie J. Aceste in-semnate a§ezaminte pentru formarea unei unitatispirituale §i culturale a neamului romanesc untilprin limba §i obiceiuri au fost insa §i tot ceMihai putu face pentru neamul sau iobagit dinArdeal. Impottiva jacqueriei el lua indata masurirepresive, §i Inca pnn Novernbre Banul saa, Mi-halcea, proclama ii, public ca astfel de choti).,

1 V. lorga, Sate fi preoti 0 Bunea, Vechile episcopii, Blaj, 1911 ;apoi acelasi, Ierarchia Pomdnilor din Ardeal fi Ungaria (Blaj, 1904);lorga, tefan-cel-Mare, Mihai Viteazui i Mitropolia Ardealului, inAn. Acad. Roindne (Bucuresti, 1904). Discupile urmatoare au scos lalumina un text dln Veress, Possevino, care arata 0 mai Inainte o casaa VIAdicai romanesc in B'Igrad. Cf. Istoriile Bisericii ardelene de *t. Metes-0 de 1. Lupas.

133

cari gonesc pe nobili din Tara, nu puteau fi in-gaduiti 1.

Acesti nobili it urau si ca guvernator imperial,dar cu atat mai mult ca Roman, ruda de sangecu despretuitii lor iobagi. *i tocmai de aceia Mihaltrebui sa se fereasca de tot ce li putea da prilejde nemultamire ; de aceia el imparti mosiile tra-datorilor, cari nu se supusera nici dupa ziva dinSibiiu, intre ceilalli nobili, li chema la Curte siii dete si misiuni de incredere, chiar transmitereade porunci insemnate in Tara-Romaneasca, unclelasase pe fiul sau, Nicolae-Voda (Petrascu). Pe1anga boierii sai, el avea in sfatul pentru Ardealpe necredinciosul cpiscop Ndpragy, episcopul latinal Ardealului, drept cancelariu, pe ambrtiosul fiu de-Oran Moise Szekely ca mare general, precum sipe Gaspar Kornis 2 Cand el parasi pentru catevasaptamani tara, ca sa se indrepte spre Moldova,ramasera in urma ca loctiitori Romanul Mihalcea§i Ungurul Wolfgang (Farkds) Kornis. In ostile lui,Ungurri erau in nurnar mare, si el credea ca sepoate pune temeiu pe juramantul lor.

In ceia ce priveste politica externa, Mihaidoria de sigur sa pastreze Ardealul pentru dansulCand in sfarsit, pe. la inceputui lui Novembre, dupa.ce de mult totul era in ordine, veni si Basta, el11 trimise indarat cu vorbe aspre, jignitoare, si-ispuse ca venise ceva cam prea tarziu. Cand totacest general puse garnisoane imperiale in cetatilede margine, cVak-hul» murmura tare si spuse cadoar el vrea .sa dea inapoi Irnparatului toataTara.. Pe un archiduce 1-ar fi privit de sigur

' Hurmuzaki XI, p. 501, no, DCCC,' Doc, privit. la Petra Schiopul Si la Minai Viteazul, p. 57 ; Bog

dan, in Prinos Sturdza, pp, 160, 164.

134

foarte bucuros §i, pe langa un atare, care probabiln'ar fi venit In Ardeal decat din când In când, elnu s'ar fi simtit injosit. In tot casul, era gata sarecunoasca suzeranitatea imperiala ; voià bucurossa depuna juramânt de credinta Imparatului §i saguverneze in numele lui tara, care Inca mai na-inte recunoscuse ca stapAn pe acest imparat ro-man. Era gata sa se socoata totdeauna ca loc-tiitorul lmparatului, sa represinte interesele aus-triace fata de Turci, pe care, In schimbul daru-rilor primite, li hrania minunat cu vorbe dulci, numai putin i fata de Moldoveni, cart aveau in Si-gismund un nou candidat pentru domnia ardeleana;ba chiar fata de Poloni, dupa a caror coroana seostenia «regele ales. Maximilian §i printre cariel Intretinea vechi legaturi de prietenie cu puter-nicul Voevod Kiowski '. Totul voià el sa Ingadue,numai in schimb sa aiba pentru el §i pentru fiulsau siguranta ca vor putea ramânea in Ardeal, cali se vor lasa In Fagara§, in Maramura* sau aiureacateva cetati ca loz de refugiu, ca reptesentantutImparatesc nu i se va pune In cale §i Curtea im-periala-1 va sprijini cu bani §i o0.

MiniOrii din Praga ar fi primit cu bucurie astfekde conditii din partea necredinciosului cardinal,cu toate ca acesta nu facuse nici cel mai miclucru in folosul Austriei. Fata de «Valah insa, eicredeau cali pot permite totul. La inceput ei iitransmisera prin directorul po§telor, Carol Magno,un tratat favorabil, la care Mihai consimti bucurosIn primele zile ale anului 1600 §1 pe care jura in,presenta arhiepiscopalui Rall din TArnova, cape-lanul sau de Curte, care sta la dânsul. Apoi insaaparura la dânsul ca negociatori §i ca spioni vi-

i 1i. articoM d-lui Kazimierz Tyszkowski, in Revue historique ditSud-Est europten, 1926.

- 135 -

cleni : David Ungnad, care mai nainte nadaj-duise sa poata face pe stapanul in Alba-lulia

acum voia sa se razbune cu cruzime pentrudesamagirea sa, si asprul, dar cinstitul ostean MihailSzekely. Ei aveau numai insarcinarea sa iea peseama lor conducerea tarii, dar nu si pe aceia dea trata cu «Valahul in aceasta privinta. Pentruaceasta din urma misiune mai inalta fu ales dr. Pc z-zen, fostul ambasador la Constantinorol, un diplomatfoarte mandru, care trebuia sa aduca si bani: patruluni se lasa el asteptat si expuse pe sarmanuleVaida stramtorat la toate chinurile asteptarii.

Fara sa poata astepta un viitor asigurat cu pri-vire la tratativele cu Imparat1.1, Mihal trebui totusisa porneasca in Maiu 1600 impotriva Moldovei ;caci, atat timp cat Sigismund locuia in tara vecina,era cu neputinta sa se faca liniste in Ardeal. le-remia, nu-i vorba, incerca sa-i inchida trecatorile,dar trebui el insusi sa fuga si se duse la Hotin,pentru ca si de acolo sa plece rapede. nhai puseatunci stapanire pe Tara, lasa o garnisoana laSuceava, sili pe boieri sa-i jure credinta In Iasi,alerga apoi pe neasteptate i nechibzuit iarasi in-darat, ca sa negocieze cu Pezzen, prea-savantuldoctor, ajuns in sfarsit la granita.

Cu toate ca acesta venise plin de banuieli rele,Mihai se Intelese curand cu clansul. Era gataSA primeasca titlul de «guvernator., punea doarcateva conditii priitoare la stapanirea erediraraa cetatilor, pastrarea vechilor hotare, etc. Cu tra-tatul iscalit, 1mputernicitul imparatesc se duse laPraga, i aici la 12 Septembre se pregatira ac-tele. Mihai era recunoscut ca guvernator pe viataal Ardealului i nici fiul sau nu era uitat ; un com-missarius trebuie sa resideze Intr'una ianga Voe-

si

136

vozi ; acestia primesc 100.000 taleri anual pentruserviciul lor, in schimb insa trebuie sa renuntela posesiunea comitatelor unguresti On la Tisasi la cele mai insemnate castele din Banat 1.

Cu acestea Mihai ar fi fost de sigur foarte mul-tumit, dar vestea cea buna nu I-a ajuns poateniciodata. Zamoyski i nobilii cari tineau cu Sigis-mund pusera tocmai la cale un atac comun i, pecând Cancelariul polon se puse in miscare dinTrembowla, pentru a duce indarat la Scaunele lordomnesti pe leremia si Báthory, oastea ardeleana,care sta la Turda, adunata impotriva lui Sigismund,se rasvrati. Mihail ceru grabnic ajutor de la co-nisar i imparatesti si de la Basta. Ei venira insfdrsit, dar numai pentru a primi de la Statelerevoltate juramantul de credinta i pentru a unicu ele ostile imperiale, fara sa alba pentru aceastaporunca de la Curte. Pe Muras, nu departe deAiud, la satul Miraslau, Mihai, care in zadar isiaduna toata puterea ca sa casstige timp, fu invinsde tactica superioara a protivnicului sau Basta,care nu 1 iertase niciodata ; aceasta se intamplala 18 Septembre 1600 st. n.

El fugi la Fagaras, chema din Tara-Romaneascavie-o 10.000 de soldati dar, in asteptarearaspunsului imparatesc, nu mai avea dor sa inceapao noua lupta. Aici afla el ca Zamoyski strabatusetriurnfator Moldova §i ca, de oare ce socotia lucru-rile in Ardeal ca orânduite, pa trunsese iii Tara-Romaneasca cu un candidat la tron, i anume cuSimion, fratele lui leremia. La aceasta veste in-vinsul de la Miraslau ceda biruitorllor sai tot ce-icert au ; isi lasa fiul iubit si restul familiei ca os-

I Monumenta Comitialia Transsylvaniae, IV, p. 539 i urm. Cf. Hur-muzaki, XII, p. 1033, nota 1. Istoria lui Milzai de I. Sarbu, de o ama-nuntita critick nu ajunge !Ana la aceastS epoca.

alesi,

- 137 -

tateci in manile lor gi zbura peste trecatorile dehotar -ca sai mantuie Tara-Romaneasca. Lipsit deorice ajutor imperial, el se vazu in fata unui co-mandant ca Zatnoyski, desavargitul elev al rege-lui tefan gi care comanda o oaste superioara,proaspata, aleasa. Batut intre Buzau gi Ploegti, lapoalele muntilor, fu urmarit de Simion, gi acestslabanog avu noro .:u1 sa invinga pe erou la Argeg,in munti. Mare le, dar nenorocitul barbat igi alesesingura cale ce-i sta des'h'sa, gi aceasta duceaspre Imparat. Peste cateva saptamani patrunse5i aici vestea Ca State le care se adunasera indieta, mul(amind foarte politicos lui Basta, intro-nasera pentru a treia oara pe S gismund ca prin-cipe al lor.

Impreuna cu acest Basta, care-1 lovise in inima,primi acum Mihai frumoasa insarcinare sa goneascaiara0 pe nenorocitul 13á hory la prietenii sai po-loni. In curand stete supt comanda incercatuluigeneral o armata destul de mare, in care se gasiaadunatura de tot felul. Basta gi Mihai cagtigara,prin atacul setos de razbunare al acestui din urma,care se napusti in vanatoarea salbateca, ziva dela Goraslau, In lulie 1601. Dar, and h.t vorba decontinuarea operatiilor gi vrajba izbucni din nou,atunci Basta, cu de la sine putere, da du lovituradupa exemplul spaniol cunuscut bine de dansuldin Tarile-de jos. El voia sa-1 prinda pe Mihai carebel gi, atunci, in invalmageala, puse sa-1 ucida(19 August). Curtea din Praga descaliiica aceastanelegiture, dar nu pedepsi pe faptuitor. Inca ina-inte de sfargitul anului, Sigisrnund era principeal Ardealuluiacurn pentru a patra oara. Mihály-Vaida", cel urat de catre Unguri, se odihnia acumin sfargit de greaua sa munca; legul, lipsit de cap,

138

zacea undeva, pe vre-o uitata bucata de glie ar-deleana, in tot casul In pamant ardelenesc, in acetpamant al Ardealului udat cu sange de neamulsau $i pe care $i el il iubise. Mandrul sau capinsa, pe care mani pioase II furasera, fu ascunsin gropnita domneasca de la Dealu, acolo undeDomnul roman jurase odinloara Imparatului cre$tin,credinta pastrata neclintit.

in timpul acestor razboaie si in urma Impreju-rarilor resultate din ele, se ivise In Tara-Roma-neasca, dar $l in Moldova, un partid, care In celd'intaiu Principat se sprijinia pe oastea nationala$i pe boierimea ajunsa bogata, $i ca tel nazuiala domnia oligarhica, la impartirea puterii politiceprintre familiile boiere$ti ace$tia posedau $i ceamai mare parte din paniantul tarii, dar afarade acestea pretindeau $i o noua positie politicapentru tara lor : despartire de fapt, daca na $1formala, de Turcia $i subordonare vasala supt cre$-tinii vecini. Pentru Tara-Romaneasca intrau inconsiderare Imperialii, pentru Moldova Polonii,pentru amandoua nou-stabilitul principat liber atArdealului. in Muntenia partidul era mai puternic,$i directia represintata de dansul se poate urmaripana Inca foarte tarziu ; in Moldova, acela$i cu-rent era de o insemnatate mai mica, $i dura $imai scurta vreme.

Cand Mihai fu ucis in lagarul de la Turda, inMoldova domnia leremia ca locilitor al Cancela-riului polon. Boierii munteni din partida razboinicainsa, la vestea ca falnicul lor comandant se im-pacase iar cu Imparatul $i ca aparuse dincoacede Tisa, alungasera pe Simion, $i acesta nu seputuse mantui nici prin omoruri. Dar, dupa moartea

-

- 139 -

protivnicului sail, el se intoarse indarat, i Moldo-venii i Polonii lui izbutird sd tina departe; nunumai pe trimisul Portii, Radu Mihnea, ci i pealesul pribegilor, fostul sfetnic al lui Mihai, erban,care dupd mama apartinea vechii dinastii si careacum fusese chemat Domn ca un nou Radu".Protejatul turcesc nu se putu mentinea, dar cel de-aldoilea Radu, un barbat ceva mai batran l un bunsi curagios soldat, avu mai mult noroc, cdci elavea puterea interna necesard pentru aceasta.

Domnl aproape zece ani in ciuda Turcilor,pe cari-i visita pe propriul lor teritoriu, dupdce rieliniti Silistra, Braiia i Dobrogea, si de lacari, dupa oarecare sovaire, primi totusi cu fatar-nicie steagul de investire, oferit tot cu fa tarnicie;in ciuda Tatarilor, cari, in frunte cu Hanul lor, a-parurd In numar neobisnuit de mare in 1602, lardsa poata lua insa cu asalt tabdra bine aparata deintäritele santAri, in dosul carora se afla si unputernic coil) de ajutor imperial de Germani i Va-loni ; in sfarsit, in ciuda lui Simion, care, dupaatacul sau neizbutit, nu se mai infatisd ca pre-tendent la tron. Cand, In 1603, dupa retragerealui Sigismund, viteazul Moise Szdkely se ridicaprincipe al Ardealului, Radu facu Imperialilor unserviciu Insemnat; anume, patrunse cu o armataimpanatoare de boieri si lefegii in Ardeal, si, inJulie, aproape de Brasov, invinse cu totul pe usur-pator, care-si pierdu si viata. Imparatul Ii trimesedupa aceia un steag ca semn de investire i ofrumoasa diploma, li fagadui si un sprijin banescanual, dar Radu II cunostea prea bine gandurileadevarate 1 renunta a face pe Don Quixotul. Peand era Inca amenintat de Simion, el iscalise in1605 un tratat cinstit cu bdtranul i inteleptul

140

*tefan Bocskai, care ajunsese rege al Ungariei $1tot oiata principe al Ardealului. Cand apoi un altbatrAn, fostul lui tovaras In tulburarile ardelenedin vremea lui Mihai, urma lui Bocskai, mort preade timpuriu pentru natia sa, Radu Incheie si cuacest nou principe, Sigismund RákOczy, o legaturaprieteneasca (1607).

Dupa ce leremia, In Moldova, murise si Siniionse urcase pe un alt tron decAt al Tarii-Roma-nesti, relatiile cu Moldovenii se facusera cu multmai bune. De altfel noul Domn moldovean muriin curAnd, otravit de vaduva fratelui sau, si oapriga lupta pentru succesiune se deslantui Intrecele doua principese si fiii lor, In timpul careiaTara RomAneasca se bucura de liniste. Pa birui-torul Constantin, fiul lui leremia $i Dornn «dinmila lui Dumnezeu cum $i a Maiestatii sale Impa-ratului turcesc $i cu bunavointa Maiestatii Salemilostivului Rege al Poloniei., Radii II socotia cape fiul sau. Cu tAnarul urmas al lui SigismundRákOczy, cu nebunul Gavril Báthory, care nu cu-nopea nicio margine poftei sale de cucerire, in--cheiara In 1608 amAndoi Domnii tratate dupavechiul model. Constantin, care, ca si tatal sau,dadea Regelui polon un dar anual, merse asa dedeparte, ca fagadui si Ardeleanului un «munus.,dar fara ca la urma sal plateasca. Faptul acestanemultami pe Gavril, $i, cand avu dovezi ca Ro-mAnul din TArgoviste sta In intelegere tainica cuimparatul si cu magnatii nemultamiti, se hotarlsa-I alunge si chiar si in Moldova sa puna unnou Voevod, pe falsul Stefan Bogdan. In fata ata-cului de iarna al «Ungurilor., Radii fugl, ce-i drept,in Moldova, dar Gavril nuli putu realisa visulde a stapAni si in Tara-Romaneasca. El trebui sa

141

se retraga dig fata lui Radu Mihnea, numit deTurci, si pastra numai titlul gol al tarii odata cu-cerite. In curand Insa Radu Serban, care izgonisepe arendaul turcesc, vein ca razbunator In ArdeaLIn lagarul din Roman el §i cu Constantin Inche-iasera /mpreuna un tratat cu imparatul, care ur-maria o comuna indepartare a lui Báthory. Incaodata birui el pe gloriosul camp de lupta de laBrasov, aproape opt ani incheiati dupa Intaia sabiruinta. Dar Gavril se refugie in Sibiiul Intarit,smuls Sa§ilor, §i haiducii, pe cari-i comanda ge-neralul imperial Forgdch, se pusera In cautareavechiului lor stapan i Domn. Campania ardeleanase termina foarte nenorocos, §i, cu toate Ca Dom-nul muntean nu fusese Invins, el trebui sa renuntetotu§i la cucerirea sa. Abia dupa multe jalnice ra-Mid, Radu, urmarit de Tatari, scapa in Moldovai de acolo In tarile imperiale, de unde nu s'a mai

intors niciodata. Inainte de sfaqitul anului i ta-narul Movila fu Inlocuit cu *tefan Toma §i, candIn 1612, d trecu Nistrul ca sa-§i recucereasca tro-nul tot atunci Muntenii a§teptau pe Radu celviteaz , el fu Invins §i disparu prin faga ; ama-nunte asupra mortii lui nu se cunosc '.

1 V. 0 Motogna, in Analele Acadentei Rotnâne" pe 1926 0 In Anuariul Liceului din Dej.

CAPITOLUL III.

Cele din urmg lupte politice ale partidei nafionale.Produsele ei literare.

Radu Mihnea i *tefan Tom§a, uneltele oarbeale Turcilor, purtara numai in taina o politicaproprie. Astfel cel dinthi privia cu ochi buni ve-cinatatea lui Gavril; trebui, cu toate acestea, sacontribute personal, impreuna cu tovarapl sau desuferinte Tomp, la izgonirea lui *i la moarteacare-i urma. Cu urmavil acestui ultim Báthory, cuiretul Gavril Beth len (Beth len Gabor), vrednicul

imitator a Jul Bocskay, amandoi Domnii se legaraprintr'un juramant de Infratire in timpul acesteicampanii. In curând Insa Radu §i acest al doilea-Gavril se potrivira In dorinta de a scapa de Mol-doveanul setos de saige. Partida cre§tina a bole-rilor tineri adusese In tan in iarna anului 1615pe vaduva lui leremia cu fiul ei Inca fraged,Alexandru, §i acest baiat parea un vecin mai po-trivit decAt batrânul tiran. Dar, dupa vointa luiSkender-Pap §i a Caimacamului, nestâmparatiiMovile*ti fura adu§i la lini§te ; toata familia cazuIn manile Turcilor, cari facura pe copii renegati.

In Radu, acum Domn al Moldovei, Bethlen,care se pare ca nutria marele plan sa ajunga

143

4rege1e Daciei. si Poloniei, vedea un prea patrun-zator spion si de aceia se planse amarnic impo-triva-i. Pe Alexandru Bias pusese sa-1 indepartezeneoficial, in 1618, un de tasament de haiduci. CuGratiani si Miron Barnovschi cel d'intaiu era unprieten al Polonilor si Germanilor, care nazuia la omipocire pasnica Intre acesti crestini si Turci, celde-al doilea, un energic si hotaral barbat si de-asemenea un prieten al Polonilor trai el in re-latii si mai incordate. Numai Gavril Movila, cucare incheie in 1619 un tratat, It era pe plac, daracest tanar Domn trebui sa schimbe Inca din1620 Tara Romaneasca cu Ardealul, se casatoriaici si ramase. Ceva mai tarziu, tot In acelasi an,and Gratiani se rasvrati impotriva Turcilor, Po-lonii Int..ercara sa castige Moldova, dar aceastaintreprindere se sfarsi cu o groaznica catastrofa,in care si Marele- Hatman Zolkiewski 10 pierduviata. in anul 1629 muri, Inca destul de tanar,Bëthlen, cel stimat de Turd.

Gheorghe RákOczy ajuta acum cu bani, petitiiindreptate catre Pasi si trimiteri de trupe in as-cuns pe Aga Matei, care repurta liruinta ca re-presentant al partidului crestin, militare, dar Inaintede toate ca restaurator al libertatii si inoitor alputerii boierilor". Acestei Domnli nationale ii co-respunde Domnia nu mai putin nationala a luiRakOczy. Inca din 1633 incheiara ambii un tratat,si, când Vasile Lupu, care si vedea numai depropriile-i interese si care din causa varsarii desange a lui Tomsa avea In jurul tronului sau nu-mai putini boieri pamanteni, capata Moldova, ceidoi vecini ajunsera In Aprilie 1634 la o Infra tire.Supt pretextul unei compensatii pentru darea pla-tita de mocanii români in Muntenia, Matei resti-.

- 144 -

tui aceasta suMa Ardeleanului, care Inteo astfelde plata anuala de 6.000 de florini putea sa vada o le-gatura de vasalitate, si pe de-asupra ii trimese sidoi cai frumosi in dar. Domnul muntean se dovedibun prieten si aliat, si silintilor sale 11 datori Rd-kOczy in mare parte inlaturarea primejdiei turcestiin anul 1636, cAnd il a taca Pasa de Buda. Cutoate acestea, In anul urmator, când Matei fu ata-cat de Moldovenf, el primi numal un ajutor ne-indestulator, iar generalul ardelean aparu maimult ca mijlocitor decAt ca ajutor. CAnd, In sfarsit,Munteanul nu vol sa se Indestuleze cu celed'Intftiu conditii de pace, RákOczy merse In necre-dinta sa atAt de departe, IncAt in 1639 pregati inunire cu Lupu izgonirea lui Matei.

Cu anul 1643 ambitiosul Ralcdczy Incepu sa seamestece in afacerile europene ale Razboiului detreizeci de ani, dar pe aceasta notta cale intelep-tul batrAn din TArgoviste nu-1 urma deal In ma-sura in care acesta putea sa-i arate porunci Im-paratesti" pentru trimetere de trupe. El preferi F. 1

intre In legatura cu Germanii si-si permise chiar saponegreasca la Poarta pc fostul sau aliat. Aven-turoasele planuri ale lui RákOczy aflara o mult maibuna pretuire la Curtea moldoveneasca, si Vasilecare de o bucata de vreme isi facea mult de lu-cru in Polonia, unde Isi maritase frica, Maria, culanus Radziwill, si care alesese ca sot pentru soraMariei pe fiul lui Rákóczy, Sigismund, incuviintaintentiile destainuite ale puternicului vecin asupraCoroanei polone. CAnd, de-odata, batrAnul visatormull in anul 1648.

Un tAnar visator, Gheorghe RákOczy al doilea,ii urma : el incheie un nou tratat cu Domnul mun-tean, socoti Insa pe Lupu ca 0 piedeca pentru

- 145

planurile parintesti mostenite. Numai dupa multaimpotrivire Vasile, plin de durere, consimtise (1652)la casatoria frumoasei sale fiice Ruxandra, bogatInzestrata, cu fiul Hatmanului Cazacilor, tânarulHmilnitchi, care-si facuse petirea cu foc si Odd,si acum singurul sau scop era SA impace pe gi-nerele cazac Timus cu ginerele polon Radziwill siastfel sa aduca liniste in familla si sarmana luitara. RdlOczy Inn avea, din potriva, nevoie de zi-zanie, de razboiu, de strâmtoare in Po Ionia, dacavoia sa tie chemat ca mântuitor si rege. De aceiain 1653 el alunga pe Vasile si puse in locul lutpe grasul si iubitorul de desfatari Gheorghe ste-fan, care datora principelui ardelean multi banisi multamire.

Moldova era acum la ordinele lui. in Tara-Ro-mâneasca Insa mai era ceva de lucru, daca voiàsa sfarftrne puterea partidului razboinic.

Boierfi dadusera la Nanisori si Finta dovada canu uitasera Inca sa biruiasca pentru un Domniubit, din mijlocul lor. Rosh decazusera insa putin,si, de si erau totusi ceva mai mult decât taraniIntocmai ca razesii din Moldova , nu mai erauInsa boieri. Massa principala a ostirti consta dinsateni liberi, cari se aflau fata de fisc intr'o po-sitie privilegiata si cari nu rare ori isi primiseramosia lor de la Domn pentru credincloase serviciimilitare ; la porunca Domnulu ei apareau cu callsi armele lor la locul indicat, cu comandantii lor,iuzbasi (turceste = centenariO, ceausi (turcesti), va-tavi, cetasi, mici boteri sau tarant mai instariti. Eierau asezati in anurnite tinuturi, ca Teleormanul siBuzaul si se chemau In genere slujitori. Se Impar-tiau in caleirasi §i dorobanti, dreibanti, trabanti ;unii erau pusi In slujba diferitelor dregatorii siIstoria poporului mit s. esc. 111. 10

146

se chemau, corespunzator acestora, comisei, piihdr-nicei, postelnicei, etc. Afara de cla.nsii mai era insfarsit si o garda permanenta a Domnului, ooaste platita, care consta din Seirbi, adeca. Rulgarisi Sarbi, si purta numele turcesc de seimeni.

Constantin Basarab, urmasui lui Matei, se asi-gurase in lanuar 1655 printr'un tratat cu Rd.-kóczy si crezu ca se poate lipsi acum de acestipaznici straini, cari tinusera pe batrana sa rudasupt o tutela chiar jignitoare, 1i inchisesera poartaresedintei si-i manjisera palatul cu sangele bole-rilor ucisi. La Inceput, trupele bastinase consim-tira pe deplin la aceste masuri, dar in curand,exploatate de mani dibace , toate clasele de raz-boinici se unesc si inoira laolalta scenele de cruzimedin 1653, si un numar Inca si mai mare de drega-tori banuiti cazura jertfa lor. Domnul trebui sase faca a incuviinta aceasta, de voie sau de ne-vole, ceru insa neincetat sprijinul lui RakOczy.Acesta avea, de altfel, si el ur, candidat la tron,totusi 1ncheie in scris cu boierii pribegiti la dan-sul un tratat, in virtutea caruia ei luau pe samalor raspunderea amestecului sau, si apoi In lunie1655 veni in Tara-Romaneasca. Constantin parasioastea sa necredincioasa, care ridica la Domniepe tanarul si foarte iubitul Hrizea. La *oplea 1nsaostirile permanente muntene fura macelarite decalarimea ardeleana boierH luptau In tabarastrainului. Ca si Moldova, nici Tara- Romaneascanu mai avea acum ostire proprie.

Nenorocitul razboiu cu Polonia aduse departarealui Constantin si a lui Gheorghe *tefan. Urmasulcelui d'intaiu, Mihnea al 111-lea, purcese de doua ori

' V. memoriul mieu in Analele Academiei Romine XXXIII, p. 39 surm.

147

la executare de boieri, i, când apoi se intelese cuRdicOczy, strAmtorat nu de Turci, nu-i putu oferica ajutor cleat ostiri straine si comandanti straini.Tot astfel se Intampla cu fugarul Constantin, carepatrunse, de doua ori, insa degeaba, /n Moldovasi odata In Tara-RomAneasca, cu haiduci sau Cazaci.

Tara apartinea acum Domnului, Grecilor luiboierilor lui de Curte, cari uitasera lupta. Numaisoldatii de straja, bine imbracati In postav var-gat de Brasov, cari purtau, ce-i drept, multe numevechi, dar fara insemnatatea de alta data, repre-sintau acum ostirea. Partidul crestin se aratanumai atunci, cAnd strainii veniau In tara in calitatede cuceritori. Asa gasira Polonii, dupa ce in 1672 iz-bucnise din nou razboiul CII Poarta, un Domn ca§tefan Petriceicu, care In 1673 la Hotin se doveditradator i apoi se presinta ca pretendent la tronimpotriva lui Duca; apoi un boier ca Miron Cos-tin si multi altii, mai ales din sirul mazililor, nici-.odata multamiti pe deplin cu carmuirea turcea-sca si cari locuiau la poalele muntelui, In Bucovinasau la Nistru. CAnd, de alta parte, Imperialii, duparidicarea silita a asediului turcesc al Vienei, se-apropiara de Tara-Romaneasca, *erban Cantacu-zmo incepu sa viseze cucerirea Constantinopoluluipentru neamul sau imparatesc. si nu- si pierdu iu-birea de Imperiali decAt din pricina prea marilorcereri de provisii ale generalului Veterani. CAnd,in 1689, ostirile germane venira in tara, boierulConstantin Balaceanu starui sa capete de la eitronul i cazu In 1691 in lupta de la ZArnesti,ca ultim luptator IntArziat pentru idealurile careInsufletisera odinioara pe Mihai Viteazul

I V. §i lucrarea d-lui Virgil Zaborovschi despre politica tärilor noastrein acest timp.

§i

- 148 -

Curentul inviorator, plin de viata, de care furslipsite de alci inainte faptele boierilor pamânteni,trecu Insa In scrierile lor si aici el apare intr'oforma mai bura, mai Inalta, cel putin la aceia din-tre dansii cari nu descriau fapte contimporane,cu pasiunea partasului, ci tratau cu sufletul curatrnarile chestii de care atarna viitorul nearnuluilor.

Cultura slavona decazu Inca de pe la sfArsitulveacului al XVI-lea, odata cu decaderea monahis-mului, cu sfârsitul intemeierii de manastiri si cuIncetarea perioadei luptelor biruitoare. Limba ro-maneasca ajunsese obisnuita Inca mai Inainte faInsemnarile zilnice, care nu presintau nicio va-loare juridica si fu intrebuititata si la notile, caretrebuiau sa gaseasca aplicare intr'un hrisov sa-vant, solemn, ba Inca din vremea lui Neagoe(1521) s'a pastrat o scrisoare româneasca1. Peincetul ea se strecura acum chiar in tratate, bachiar si In hrisoave, care erau iscalite de ranidomnesti. Avem un act roniânesc de la MihaiViteazul Insusi, atunci In Ardeal, fara logofat sla-vonesc langa el, In timpul scurtei, mereu nesigureisi nelinistitei sale Domnii in Tara-Romaneasca, Si-mion-Voda Movila puse sa se faca multe hrisoavede danie si intarire In limba populara; dela Radu

e.ban avem numai putine atare, dar plangerilepolitice si admonestarile, precum si inscriptillede pe morminte poarta si supt d'ansul singuraforma priceputa de toti. Radu Mihnea incheiechiar tratate In limba româneasca, dupa cum nictInaintasul sau, Mihai Viteazul, nu imbracase intea

' Hurmuzaki, 1, p. 843, nota 7.

149

zadarnica haina slavona tratatul secret pe care-Itransmise Imparatului printr'o solie solemna 1.

NI Moldova, care era mai lnaintata In cultura,vechea directie se mentine ceva mai mull, dardupa moartea diacilor, cari invatasera Inca lascoala Mitropolitului Teofan, intâmpina si aidmulte greutati gasirea unui bun cunoscator a fosteilimbi de Stat si Biserica ; de aceia limba siavonase margeni adesea numai la formulele de inceputsi de sfarsit, precun si la expresiile juridice, bain titulatura Domnilor se pastra pana In epocaFanariotilor. Matei si Vasile erau stapAnitori In stilmare, si, ca restauratori ai unut trecut mai bun siIn privinta spirituala, ei Isi dadura multe silintila restabilirea culturii slavone. Matei puse sa selucreze In tipografia sa cateva carti slavone, pecând Vasile aduse din Rusia, dela Chiev, pentruscoala sa dela Trei lerarhi din Iasi dascali deuitata stiinta slavona. Marele Mitropolit de acolo,Petru, un fartunos aparator pentru ortodoxte, carese la sa tarAt On la nesupunere fata de regelepolon, era un Movila, un frate al hii Gavril, al luiMoise si al celorlalte vlastare ale ambitlosului sinedestoinicului Simion2. Printre dânsii §1 printreurmasii for direct! existau Inca cei putin copistide iocumente slavone, dar dupa 1660 astfei de

1 Cf. Lewicki, Codex epistolaris sec. XV, unde e vorba de o ciornA', romAneasce a tratatului cu Polonia, care apoi a fost redactat pe Jute-neste" adicA sloveneste si latineste; Convorbiri literare,1900, P.332: comentariu romAnesc pe un hrisov din 1540; Inscriptii In Papiu,7 esaur, 1, pp. 394-396 ; Columna lui Traian, II, No. 33 ; Acta de laSimion, in Hasdeu, Cuvente den bdtrdni, 1; Acta supt Petru Schio-pul rävase particulare in Hurmuzaki XI si lorga, Doc. privi-toare ia Petra qchioput i Mthai Viteazul, unde se gAsesc si instruc-tile solidi lui Mihai. Cf. si Papiu, I, pp. 389-350 si lorga, Istorialiteraturii religioase, P. 106 si urm. Sall 1st. Lit. romdneWi, I.

',N. lorga, /. c., §1 mai ales P. P. Panaitescu, in Melanges deI'Ecole roumaine en France, an. 1926, p. I si urm.

150 -

acte sunt o raritate. Numai in Biserica, unde secredea sincer In dogma limbilor sfinte §i unde sepresupunea o preferinta divina pentru rugaciuniles1avone0i, se ceti i mai departe, aproape pestetot fara niciun Inteles, textul slavon. Pentru acinsti acest feNism, §i Brancoveanu puse sa sefaca vre-o cateva tiparituri slavone in tipografia sa.

Tipariturile ardelene din veacul al XVI-lea nu-0atinsera niciodata scopul lor de convertire §i, chiardaca ambii RákOczy relnoira propaganda prin carticromane0i. dintre acestea fac parte Catehismuldin 1640, care trezi revolta In tarile de din-coace de munti, Talcul Evangheliei din 1641,noile Catehisme din 1648 §i 1656, in sfarsit i

Noul Testament din 1648 §1 Psahirea din 1651,cu toate acestea nu se ajunse nici la cel mai ne-Insemnat elect asupra Indaratnicilor Romani, aicaror episcopi reformati cultivau in tara principilorcalvini, macar In taina, .vechea credintas. Dar prinaceasta se produse cu totul alt efect, la carenu se gandisera catu0 de putin strainii ocrotitoriai despretuitei limbi vulgare, socotita de ei ca bar-bara : prin aceste carti eretice, care fura consa-crate tuturor Rornânilor, viitori luterani §i calvini,se nascu o limba romaneasca literara pe intelesultuturora. Unele din lucrarile mai vechi ale lui CoresiIndepliniau §i cele mai strapice pres:riptil ale or-todoxiei, i de aceia puteau fi folosite In Moldova§1 Tara-Romaneasca, §i pe acestea le cumparau §Ipreotii amanduror Mitropolitilor transalpini: aceastase Intampla mai ales cu cartea de predici asupratextului Evangheliei, Cazania din 1581, a cariltiparitura nu se facuse decat In vederea ca0igu1uide librarie. In toate aceste tiparituri ale .super-intendentilor. oficiali pentru pro0ii de ,Valahk

151

intampinam o frumoasa limba energica, care seridica mult de-asupra particularitatilor dialectale$i din care se desface pentru cunoscator un curatsi patricrlial trecut cinstit. .Cuvintele», astfel scrieadevarat, ca Inte les, desi intro forma cam poetica,Mitropohtul roman d'n Alba- Julia, Stefan, ecu-vintele trebue sa fie ca banii, ca banii acela santbuni, cari umbla in toate tarile, asa si cuvinteleacelea sunt bune, pe cari le inteleg toti..

Pe de alta parte scrierile de propaganda pro-dusera In epoca unui Vasile $i Matei rAspunsuripolemice, si pentru redactarea acelor reispunsuri laprimul Catehtsm calvin intrara in legatura unii cualtii cei mai buni teologi ai Principatelor duna-rene de pe vremea aceia: anume MitropolitulMoldovei Varlaam, care scoase la urma cartea, sicumnatul Voevodului muntean, Uriil sau UdristeNasturel, intemeietor de scoala cu espudei., stu-denti, si scriitor de hrisoave, care stapania doualimbi de cultura destul de bine pentru a traduce dinlatineste pe slavoneste Imitatio Christi, tiparita in1647 la manastirea Dealului, si din slavoneste inromaneste pe V aarlam si Ioasaf si care po te a ve$-nicit In cateva rAnduri bine scrise marile fapte alerudei si stapanului sat''. Pentru a darui poporul ro-manesc cu cartile trebuitoare slujbel bisericesti, epis-copul de Roman si mai tarziu Mitropolit al Moldovei,Dosoftei, lua In a doua jumatate a veacului al XVII-lea folositoarea sarcina sa prelucreze astfel detraduceri in graiu curat popular, pe care el, cutoate ca strain de origine, il stapania desavarsit.Harnicul pastor, care era destul de familiarisat$i cu literatura polona, si iubia pe Poloni $i mai

' V. Panaitescu, 1. c. 0 Buletinul comisiei istorice pe 1926, Docu-mente (Irlatene, la an. 1634.

152

mult deat pe Tamil .linparatului>,, asa incat laurma parasi tara impreuna cu regele Sobieski,dupa o campanie ca de obiceiu neizbutita impo-triva Moldovei, si muri in exil la Zolkiew' acestharnic Dosoftei facu sa apara rapede, una du pa alta,Psaltirea, dupa modelul lui Kochanowski, in versuriplacate si, in prosa, Liturghia, un Molitvenic, Pari-mille (Proverbele lui Solom)n), Vietile Sfintilor §iun Acatisteriu. in Tara-R ynaneasca, in tut veacul,pana la marele predicator si neobositul tipograf An-tim Ivireanul, care fa pus de Brancoveanu, nu segaseste nician Mitropolit care sa se poata asamanacu Dosoftei din Mold iva. Dar si fosrul egum-n dini3istrita, care ajanse apoi episcopal Rarnnicului, st maitarziu Mitropolitul terii, Teofil, arata o deosebitadragoste pentru cultura i pentru promotorii et.Astfel el indemna pe fugarul grec M ti al Mi-relor sa compuna o poema despre Sfautul GrigoreDecapolitul, ale carui ramafle pamantesti odihniauin aceasta manastire olteneasca. Incurajat de clau-sal, un oarecare Mihail A/13)(a, mai bine Moxtraduse din sl'avoneste un ecronograf., dupa cu-noscutul sablon, adeca o istorie universala de laAdam pana in epoca bizantin i apoi cea tur-ceasca ; ca Mitropulit insarcina pe acelasi Moxaliecu tradazerea unei culegeri de canuane, careapara si tiparita, cu toate ca n'avea nician folospractic. Teodosie, care era de loc din Apusul Ar-dealului, din apropierea Sibiiului, un prelat nes-tamparat, pdna and vrasta 11 tintui in chilia sa,un barbat care se atnestecase cu vioiciune in lupteledintre partidele boieresti, se arata §i ca ocrotitoral culturii si fa condacatorul Bisericii muntene

V. 5t. Ciobanu, Mitropolitut Dosoftei, Chiinãu, 1900 §i 1. Bogdan,An. Ac. Rm. 191i, p. i urm.; cf. N. lorga, in acelea§1 Anale pe 1926.

`

153

cAnd Antim tiplri, cu cele mai frumoase slove ceavea, vestita Bib lie din 1688. La aceasta operamonumentala contribuisera cei mai 1nsemnati car-turari ai terii, ca fratii Greceanu, 1nteleptu1 Cons-tantin Cantacuzino si altii. Varlaam, Mitropolitul.Grecilorv, protejatul lui Grigore Ghica, care trimisepe Teodosie In surghiun la Tisrnana, se folosi si elde scurta sa stapAnire spirituala, ca sd publicecarti. Astfel, pe la sfärsitul veacului al XVII-leasta la indamAna clericilor si laicilor romAni o bo-gata literatura religioasa.

Prin cele d'intaiu tiparituri bisericesti se stabili§i ortografia, si aceasta ajuta iarasi folosirea te-meinica a limbii nationale. Inca supt Mihai Viteazul,ale carui fapte eroice le cantara Grecul Stavrinos,vistiernicul sau si Gheorghe Pa lamed din Creta,se gasira doi oameni cari povestira stralucitoareaJul caricra In graiul poporului, inteles de toti :unul fu Marele-Logofat Teodosie Rudeanu, croni-carul Curtii, a carui naratiune, care ajunge panala 1597, e cunoscuta numai inteo prelucrare latinaa unei traduceri polone '; celalt era un secretarde casa al puternicilor boieri Buzesti. Afara deacestia G-ecial ivlatet scrise acum istoria Domnilor,cari ni s int infatisati mai mult ca Greci, si, intr'one unoscuta manastire din Moldova, un oarecarecalugar continua pe scurt Analele slavone ale tre.-cutului pana la Vasile Lupu, dar insemnarile luis'au pierdut. Pe cAnd Domnia lui Matei fu slavitaintr'o cronica din acel timp, fostul Mare- Vornicde Tara- de-jos 2 din Moldova, Grigore Ureche, luahotararea sa scrie o istorie complecta a tarli salepe basa vechilor izvoare slavone 0 a singurului

' Walter, Res gestae Michaelis ; 0 In Papiu I' Erau Ind, in veacul al XVI-lea doi Vornici, car4 impArtiau tam

154

povestitor strain cunoscut de clansul, Polonul loa-chim Bielski. In predoslovia acestei opere scrisepe scurt, dar cu miez, Ureche, un discipol al 5coa-lelor polone, exprima, pentru intaia oara printrepamânteni, parerea, familiara strainilor Inca dinveacul al XV-lea, de la Aeneas Sylvius, ca Ro-mánii sunt urmasii vechilor, gloriosilor Romani.Moartea II impiedeca sa continue cronica pestesfAr5itul veacului al XVI lea '.Un closed!, care predaprobabil la Trei lerarhi, Simion, vru sa intreprindaaceasta, dar el incepu cu compilarea expunerii idUreche 5i nu trecu peste clansa.

Luptele launtrice din Tara. Romaneasca, undefiii romanisati ai lui Constantin Cantacuzino celbatran, Postelnicul dupa dregatoria ce ocupa,a caror mama era fiica a lui Radu Serban,Doamna Elina, trecusera in fruntea partidului nati-onal, pusera sa se faca o scriere isiorica par-tenitoare, pe care o s risese in 1688, inteo limbapioasa, imitata dupa scrierile sfinte, modestul lo-gofat de casa Stoica Ludescu. iti fa voarea protiv-nicilor Cantacuzlnilor, mai ales In a familiei Ba-leanu, raspunse, Intr'o forma pasionata, dar foarteatragatoare, invatatul Constantin Filipescu, Capi-kind, un nepot al lui 5er ban Cantacuzino: el uti-lisa afara de Phrantzes 5i izvoare latine 5i, de alt-fel, ca soldat 5i agent politic, intreprinsese 5i ca-latorli in strainatate. Constantin Brancoveanu dis-puse in sfar5it, ca un boier al curtti, cel mai micdin fratii Greceni, sa continue povestirea lui Lu-descu ca Anale oficiale mai 'al sama dusmaniiDomnului nu fura crutati inteinsa. Aceasta s'apetrecut Dana in anul 1713.

i V. P. P. Panaitescu, Cronicarii poloni, Bucuresti 1925.3 Paternitatea asupra cronicei i-o deneagA C. Giurescu, In Cronicarii

murteni, Bucuresti 1910.

- 155 -

Miron Costin, fiul unui boier de-ai lui RadiiMihnea, urmase in timpul lungului exil al tataluisau scoli polone ; ca mare boier se urca pana larangul de logofat, ca hotarAt partas al Polonilorcazu jertfa ambitiei frateld sau si dupa decapi-tarei acestuia pierdu si el capul. Ace st barbat, sitot astfel Constantin Cantacuzino si Dimitrie Can-temir, cari ni sunt acum cunoscuti, merita sa fiepretuiti de noi ca ilustratii culturale ale acesteiepoci, ca barbati cari, In aceste vremuri grele, na-dajduiau timpuri mai bune, ca vestitori ai vii-torului.

Miron scrise o urmare a Cronicei moldoveneexistente; descrise insa istoria RomAnilor si indoua mici opere polone, dedicate unui nobil polon,si regelui Sobieskicea din urma e In destul debune versuri. In opera sa de maturitate, Cartepentru descalecatul d'intaiu a terii Moldovei si nea-mului moldovenesc", pe care o compuse abia dupr1687, presinta el cu multe exemple si intr'un frumos stil patriarhal faptul Inaltator al originii roman&

0 tinta mult mai Malta Isi pusese Cantacuzino,-dar mult mai mari li erau si mijloacele. Fara sacunoasca pe Costin, el incepu in 1694 redactareaunei insemnate istorii a neamului romdnesc : in-tamplatoarele granite politice nu erau sal cons-trAnga ; el voiA sa se foloseasca de toate izvoa-rele interne si straine, cronici, hrisoave, inscriptii,.poesii populare si traditii. Din nenorocire 1nsa elsta, de fapt, In fruntea Statului, supt BrAncoveanu,apoi urea pe fiul sau Stefan pe Scaunul domnescsi In sfArsit fu gAtuit impreuna cu dansul la Cons-tantinopol. Marea lucrare p!anuita ramAne numaiun Insemnat fragment.

In ,Cronica RomAno-Moldo-Vlahilorz, care ia-

156

Ti trebuia sa cuprinda intreaga istorie a Roma-nilor, dar n'a ajuns decAt pftna In veacul al XIII-lea, pe caul din partea moderna nu exista decAtcAteva fragmente, ca Viata lui Constantin Cante-mir §i altele, Dimitrie Cantemir, un spirit univer-sal, urmaria in sfArOt sa spuna ultimul cuvAntasupra tuturor chestiilor pe care contimporanii §ile puteau pune despre istoria Romftnilor. Man-drul lui spirit se facu §i mai cutezator In intere-sul neamului sau: el voià sa dovedeasca, ba cre-dea chiar ca a §i dovedit, Ca RomAnii nu si-auparasit vre-odata, nici macar in cete mai mici,-Ora lor, Ca, organisati politiceve, ei s'au aparatlnvingator impotriva oricarui duman i ca au ra-mas neclintit pe pamAntul cucerit de Traian, ba*i ca au pastrat cu demnitate In Rasaritul euro-ropean mogenirea Romei. Pentru un popor robit,tocmai acestea sunt mijioacele potrivite ca sa-I.aduca pe o cale noua §i sa-i deschida un nou viitor.

-

Partea a asea.

Epoca Fanariotilor. Administratia europeand_sub suzeranitate turceasca i ruso-turca '.

CAPITOLUL I.

Relatiile ultimilor Domni pamânteni cu PuterilecreOine, numirea lor la Constantinopol. Carac-terul Domnilor fanariati" in timpul primei jurrtà-

tAti a veacului al XVIII-lea.

In timpul razboaielor cu Poarta, care arataraEuropei du§manoase decaderea marii Imparatii,boierii români §i Domnii lor, and ace§tia se coboraudin nobilimea tarii sau erau macar In legaturi defamilie ea ansa, jueara un rol foarte Indoielnic i

foarte primejdios pentru Turci. Inca inainte de ju-

1 lzvoarele narative pentru Moldova sunt Cronicele lui I. Canta 0Ienaclzi Cogalniceanu" (Koaniceanu, Letopisete III); Cronicele grece§tiIn Erbiceanu, Cronicarii greci (Bucurefti 1868). Cronica munteanA atimpului cuprinde Genealogia Cantacuzinilor (ed. lorga, 1902). Cronicamai tArzie a lui Zilot Ronuinul a publicat-o Hasdeu in Columna lui7 ratan, aceia a lui Dionisie Eclesiarhul se aflä In Papiu, Tesauru, II ;aceia a Stolnicului Dumitrachi a tiparit-o UrechiA, In Analele Acade-miei, X. Cele mai multe acte sunt publicate in Archiva romdneasca alui Kogalniceanu, in Uricariut lui Codrescu si mai ales In numeroaselevolume de Istoria Romdnitor de Urechiä; socotelile in lorga, Documenteft cercetdri asupra istoriei financiare si economice, I, 1902.

Ca monografii hard In consideratie urratoarele :1. V. L. Colescu, Geschichte des rumänischen Steuerwesens (diser

tatie, Mtinchen 1896), utilisabill.

158

inatatea veacului al XVII lea in numeroase randurise dete dovada ca trupele rotnâne0i de ajutor nualcatuiau un element de incredere In oastea tur-ceasca ; ba, din potriva, soldatii unui Moise Movila,ai unui Matei Basarab trebuiau Impin§i cu sabiala lupta Impotriva Polonilor, cfratii i vecinil lor,aa scrie un contimporan vredniz de crezare.In ultimii sai ani Matei sprijini cu hotarare incer-carile de rascoala ivite printre creVinii din Bal-cani ; Bulgarii vedeau in acest urma i fost tovara§-de lupta al marelui Mihai pe viitorul lor liberator,§i el era de asemenea foarte bucuros sa fie astfelsocotit. Atata une ori in scris i prin solli peimparatul creOn impotriva puterii OsmanlAilor In4decadenta, §i pretendentil a venturieri, cari nazuiaula demnitatea imperiala a sta pftnitorului Turciloraflau sfat §i sprijin ia ansul, care nazuia sa joaceTotal unui Mircea. Cand Republica Venetiei se unicu Regele polon contra Turcilor, pe care numaiatitudinea negativa a Imperiului II zadarnici, Matei_§1 Vasile primisera i ei roluri hotarâte ca tovara§ide lupta, ba cel din nrma merse ap de departeca amana plata tributului. Unul trebuia sa aducacu sine 20.000 de luptatori contra Turcilor, celalt30.000 (1646)'. Dupa ce Cazacii cazura In Mar-

2. Th. Blancard, Les Mavroyéni (Paris, f5rä an: C. 1890); un stuntboarte intins asupra Domnului grec Nicolae Mavrogheni.

3. Xenopol, Istoria Fi genealogia Casei Calimachi (Bucuresti 1899):se ocup1 de cei patru principi din aceastä Casä cari au domnit in Mo1-4ova. Cf. (Al. Callimachi), Istoria familiei Callimachi.

4. lorga, Istoria literaturii romdne tn sec. al XVIII-lea (Bucuresti,1901): cuprinde 0 istoria culturall 0 acolo e insemnata si bibliografia;seluatA In 1st. lit. romdne, 11-III.

5. lorga, Documente relative la familia Callimachi, I-I1 (Bucuresti1902-1904: prefata la vol. I cuprinde aproape toatä istoria epoceifanariote).

L. indelungele trutative ale lui Vasile cu Moscovitii nu urmäriau alt-xeva, decat retrocedirea portulul Azov dela Marea Neagrti, ocupat deCazacii moscoviti", atre Turd.

159

itarea Moscovitilor, Tarul ortodox din Moscova,care printr'o departata strabuna avea sange bi-zantin in vine si de aceia introdusese in armelestapanitorului etuturor Rusiilorz vulturul imperialal Rasaritului cazut in robia turceasca, dupaaparenta vesnica, se folosi pentru intaia oara deaceasta Imprejurare fa vorabila, ca sa se infatisezedrept liberator al creslinilor subjugati. Agentii luiaparura Inca din 1654 in Moldova, si tot asa InTara Romaneasca, cu foarte frumoase fagaduieli.Matei, care era pe moarte, nu dete, fireste, nictoas cultare unor astfel de insinuari viclene, darGheorghe Stefan Incheie supt pecetea celor maimari taine un tratat cu trimisii Tarului, In care nuse prevedea niciun tribut catre noul ocrotitor *itotusi se fagaduia ajutor impotriva oricui, chiar sia Sultanului, restituirea Bugeacului cu ceta tile sale,care insa trebuiau intaiu sa fie cucerite, comertliber, etc.'. In socotelile Domnului Moldovei se in-seamna o mare cumparatura de blani de jderpentru calugarul rusu, si In 1656 apar in MoscovaMitropolitul Ghedeon si un functlonar subaltern,ca sa iea In primire mull vilegiu comercial2.

Pe timpul razboiului CiCasa de Austria, careizbucni curand dupa aceia, Grigore Ghica dinTara-Romaneasca, Grec pe jumatate romanisat,merse, ce-i drept, de doul ori cu ostile turcesti inUngaria, dar 101663 la Neuhausel si in 1664 laLewenz oferi crestinilor ajutoarele sale si fu maimult sau mai putin partas la Infrangerea cpaga-nilor.. Dupa ce se incheiè pace cu Imparatul la

' Cf. citata CAlAtorie a lui Macarie din Antiohia si Hurmuzaki, IX, p.217-218, unde e vorba de destAinuirile mai tArzii ale detronatului Gheor-ghe

2

StefanStudii

asupra acestui tratat.244-245,si doc., IV, pp. No. 80; p. 265.

160

Vasvdr, Mare le Vizir Ahmed Chiuprull, care inte-legea ce insemna razboiul fara Intrerupere pentrusustinerea Imperiului, Indrepta armele otomane1mpotriva Poloniei, de si acolo era pu tin de c'd5-tigat, dar mult de pierdut. Mid apol, dupa luareaCamenitei (1672), se Intreprinse o noua expeditie,*tefan Petriceicu, Domnul Moldovei, care visa re-cucerirea Bugeacului si o ridicare generala a cres-tinilor 1 din Balcani, ba chiar 5i o luare cu asalta Constantinopolui de catre o armata crestina,trecu la dusmanf, pe cand Ghica-Voda, care-si tradapentru a treia oara Imparatul, se lasa prins.

Printre ostile Marelui Vizir, care asedie Viena,se aflau, ca de obiceiu, si trupe românesti de a-jutor, sr din pricina insemnatatii acestei mari in-treprinderi, care trebuta sa restabileasca temutulnume al Osmanllilor, aceste detasamente furti co-mandate personal de Domni. *erban Cantacu-zino, al Tarii-Romanesti, puse sa se ridice in laga-rul sail o cruce, fara ca prin aceasta sa faca pro-fesiunea credintii sale crestine. Cativa ani maitarziu, and el credea si mat tare In norocul sta-tornic al crestitulor, incepu sa trateze cu Impe-rialii, ca sa li Inchine In conditii anumite tara.Prin calugari catoiici ca Antide Dunod, Dumont,Antonio Stefani, episcopul de Nicopole, precum siprin aventurierul ungur Ladislau Csdki, el oferiImparatului proviant si adapost, ba-i fagadui siosti din principatul sau si-i ceru in schimb numalpastrarea vechiului obiceiu al tarii, recunoastereadinastiei Cantacuzino In Tara- Romaneasca, pre-cum si In Moldova, unde batranul Constantin Can-temir, o creatura a lui $erban, nu voià sa urmeze

t Arch. ist., I, pp. 25-26; cf. lorga, Chilia i Cetalea-Albd, p. 236;Studii fi doc., IX, cap. III.

161

pe propria-i socoteala marile planurl ale acestuiadin urma, acordarea de apanagii familiei sale InBanat si in Ardeal, §i anc,rne fosta feuda a Amlasului, pe care si Grigore Ghica o ceruse indarat '.Mai ales nu trebtfa sa fie urcat tributul peste50.000 de taleriise ceruse pe jumatate mai mult§i nu voiA sa faca declaratii care sa-I lege, maiinainte ca ostile impel-rale sa se .fle in tara sa.Dupa cateva luni, Viena isi pierdu rabdarea siastfel inca in vara anului 1688 Germani. patrunserain Tara-Romaneasca, fan ca mai nainte sa se fiincheiat un tratat. Aceasta provoca nemi liamirealui $erban, care §i acum obtinu, dtipa cAteva sap-tamAni, prin daitni si fagaduieli, departarea oaspe-tilor rau vazuti si intoarcerea lor in Ardeal. 0notia solie solemna, constAnd din do Cantacuz nosi alti doi boieri, dintre cari unul, Balaceanu, eraginerele Domnului, trecusera chiar granita, (And$erban, dupa o boala mai indelungata, a cariicausa multi boieri munteni o atribuira unei crimedin partea fratilor invrajbiti, muri la 29 Octon bre168. Un trimis al lui se gasia pe vremea aceastala Moscova, unde in Decembre prirni de la ceidoi frati, cad domniau in coman, Tarii Ivan siPetru, asigurarea in scris, de acurn insa cu totulzadarnica, ca trupele moscovite, dupa cererea luiSerban, se vor indrepta in primava a lui 1689impotriva Tatarilor din Crimeia si Bugeac, si caDomnului muntean i se va trimete ajutorul ce i secuvine din pricina cuneia si aceleiasi credinte. 2

Urmasul lui, BrAncoveanu, facu multi ani poli-tica recomandata de unchiul zau Constantin Can-

2 Torok-MagyarkOrt Allam-Okmánytdr, V, pp. 158-159.I Polnoe sobranie zakonov, IV, pp. 591-594; tipArit in Sturdza, Acte

# doc., I.

11

- 162

tacuzino, politica de cumpatare, dar practica, putinstralucitoare, dar foarte folos toare. Când Imperialiivisitara si pe acest nou Domn in tara lui stoarsa,careia ii impusera cheltweli unase, ba chiar adu-sera cu d'ansii si pe pizmasul Balaceanu, Bran-coveanu, cu toate ca era confirmat si de Impara-tul crestin si de cel turcesc, se retrase din fatalor si chema pe Tatari. Apoi puse in cunostintade aceasta primejdie pe generalul Heissler si cuobisnuitele darun trimise sa I insoleasca pe cres-tini !Ana la o granita si pe primejdiosii pagânipftria la cealalta.

In anul urmator, Domnul muntean trebui sa pa-trunda cu ()stile sale in Ardeal, pentru ca sadeschida calea Turcilor, cari voiau sa realisezeintronarea vanitost lui, mandrului, dar nenorocitu-lui rege al Ungarier Emeric Tokoly. Acesta siizbuti, cel putin in aparenta, dupa biruinta de laZernesti, in care Brancoveanu avu rriultatnirea savada cazand pe neimpacatul sau dusman Bala-ceanu ; prin aceasta situatia lui se intari. Dar nitmult dupa Zarnesti, regele" gonit de Imperialivent In tara si vol sa -s'i aseze hraparetul si cos-tisitorul sau lagar aici, la hotarul cloritului regat.B(ancoveanu facu tot ce i fu cu putinta ca sas.'ape de oaspele nep ftit, si de aceia se apropiezilnic tot mai mult de Germanii cari inaintau birui-tori, pentru ca sa invieze din nou fata de ei po-titica lui Serban. Imparatul rasplati fagaduiehle,tainicele felicitari si rascumpararea prisonierilorcrestini prin aceia ca, in schimbul unei sume in-semnate, oferi In 1692 Scaunul Tarii-Romane§titanarului fiu al acestui Serban, Gheorghe, ceia cemai tdrziu afla si amenintatul stapanitor al aces-tui tron. Dar §i dupa aceia, cu toate ca lingusia

163

§i daruia mereu pe Turci, el Intretinu bune relatilcu Germanii; totu§i pana la un tratat care sa-1 legenu se lasa el ademenit §i trimese Indarat pe a-gentii acestora cu vorbe goale. De altminteri nunumai cu Imperialii duse el aceasta politica pre-vazatoare, in fundul careia licaria totti§i o dra-goste curata pentru cre§tinatate; pe el il InsufleI a dorinta sa se libereze prin armele acelora,dar totu§i el personal nu voià sa risce nimic §inici sa piarda ceva din privilegille larii. Inca dinanul 1698, Brancoveanu trimise pe un negustorgrec la Curtea Tarului Petru, in care el, ca multialti supu§i turce§ti, vedea o ruda de credintaortodoxa", (grichischen Glaubens-Verwanten), cutoate ca era foarte departe §i un stapan de odisc'plina prea aspra" (weidt endtlegen und einHerr von allzu scharfer Disciplin) i.

Negustorul, pe care-1 pândia la Intoarcere Dom-nul vrajma§ al Moldovei, nu-§i mantui numaipersoana, scapand astfel de neplacuta perspectivade a fi trimis la Constantinopole, ci §i scrisorilesale, printre care §i raspunsul departatului, pu-ternicului potentat, care scrisori InsA nu ni s'aupastrat. N'ar fi pe placul acesteia (Curtii Aus-triacer, se scria in Germania Inca din anul 1695,daca Ru§ii ar ramânea pentru totdeauna la hota-rul Moldovei §i al Tarii-Romane§ti". In Munteniaveniau §i alti negustori, cari nu erau In serviciulDomnului §i povestiau de uria§ele pregatiri alestapanitorului moscovit, care-§i adunase atdtea co-rabii, soldati §i tunuri, de acum slut sa se por-

' Rapoartele misiunii saxono-polone In Tara-Romaneascä din 1698,In lorga Documente privitoare la Constantin-Vodd Brdncoveanu (Bu-,curesti 1901), p. 6. Cf. prefata din Iorga, Operele lui Constantin Can-lacuzino Stolnicul (Bucuresti 1901) si acelaFi, Constantin Brdnco-

..veanu, 1914.

164

neasca pre mare la Tar igrad". Brancoveanu pusesa i se traduca in 1698 Prognosticonul lui 0Acxtelmeier, In ca; e se profetiä ca se va Intemeianoua Impara tie a Rasaritului de na tie ruseasca 2.

Cand, impreuna cu tin Levantin si un Albanes,.aparu in Tara-Romaneasca un trimes al nouluirege polon,,de origine saxona Inca de mult Con-stantin Stolnicul era in coresponderWa cu lablo-nowski sl alte persona gli din Polonia , el fu pi-mit foarte prieteneste si avu ocasia sa auda totfelul de dorinti sl ilusii ale Domnului insusi si alecelor doi unchi si sfetnici al sai, .graful. germanConstantin si Mihail Cantacuzino, dintre cad celdin urma sta In frunlea micii ostiri a principatu-lui in calitate de Mare-Spatar. Acestia erau deparere, ca Polonii ar trebui sa atace Camenita sisa se apropie de Moldova, st-i dadeau asigurareaca, in acest cas, adeca atunei cand trupele polonese vor zarise addugia ca aceste trupe ar fi ger-mane, si nu polone, Muntenii vor prtmi cu bucuriepa noul lor suzeran crestin. Dar si acum, ca pe tim-pul lui erban, totul atarna de pa trunderea os-tint crestine in tara si aceasta, cu toata bunavointa,era greu de realisat. Inainte cat si dupa mareavictone de la Zenta, Impertalii gasira alt camp debataie. Polonii insa, In acelasi an in care Wm..-kerbarth se ducea spre Tara-Romaneasca, cereauambele Principate si Bugeacul, dar erau gata sase multameasca si cu Moldova sau, daca nu s'arputea altfel, si numai cu cetatile pe care oastearegala le tinea ocupate. Astfel se ajunse in 1698si 1699 la pacea de la Carlovat, prin care Casade Austria castiga foarte insemnata cetate de

1 Radu Popescu, In Magazinul istoric, V, p. 164.2 lorga, Manuscripte din bib!. strdine, 1, pp. 25-26.

- 1.65 -

munti a Ardealului, o tara cu tarani roman!, tar-goveti sasi si brutali magnati unguri. Polonii,cad- si intinsesera asa de mult arcul pretentiilorlor, erau acum buni-bucurosi cu recastigarea Ca-menitei.

Moldova isi avuse in timpul razboiului parteaei de suferinte, mai mare decat principatul vecin.Din cele paisprezece judete din vremea veche, i sespunea lui Wackerbarth, numai patru mai sunt in sta-panirea nevrednicului Domn. Aceasta era fireste oexagerare, dar totusi Polonti aveau ln Moldova multmat mult pamant decat Germanii In Tara Roma-neasca, fara ca pentru aceasta sa fi trebuit a seface mai mari sfortari. Victoriosul rege loan So-bieski rnantuise In 1683 Viena de primejdia tur-ceasca ; Inca inainte de sfarsitul acestui mare anaparu peste Nistru un detasament de soldati re-gali pe langa boierit pribeg ti i candidatul lor latron, Stefan Pe ricei .u, tradatorul de la Hotin,care pana acum traise in Po onia i probabil secasatorise cu o Polona. Grecul. Duca, incun-jurat de sfetnicii sai, se intorsese tocmai atuncidin expeditia netzbutita impotriva Vienei si se aflaInteun sat la poalele muntelui, ca sa petreacasarbatorile Craciunului. Aici I descoperira dus-mann ; ei luara prins pe slab aparatul bran du-sera la Liov, unde muri. Insa fata de Tatariicari aveau fnsarcinarea s ridice pe Scaunul dom-nesc, ca repres ntant imperial- turcesc in Moldova,pe nesatiosul Dumitrascu Cantacuzino, un alt Grec,cavalerescul dar slabul si nechibzultul Stefan-Voda nu-si putu pastra situatia. El o pierdu a-proape tot atat de rapede, pe cat de usor o cis-

Tatarn se incartil ara in tara i jafuiragroazinc. De si Cazacit poloni, cu toata cam-ligase;

si-I

166

pania norocoasa pe care o Intreprinsera impreunacu tovarasii moldoveni, nu se putura face stapanipe cetatile Basarabiei sudice (1683), Polonii izbu-tira sa puna mana pe cetatile nord- vestice aleMoldovei, Suceava, Cernauti si Neamt, la ca-re fu adaugita si puternica cetate de pe Nis-tru, Soroca. In cateva manastiri si curti boierestise gasiau de asemeni Cazacii lor, pe langa lefegiigermani si joimiri doritori de prada. In zadar insaIncerca Sobieski sa ocupe tot principatul, pentruca sa-1 poata pastra la incheierea pacii. in anul1684 el veni numai pana la granita, unde seciocni cu trupe de calari turco-tatari, dar in 1686,regele Isi putu face intrarea triumfala In Iasi, undemulti 1i asteptau sosirea. gl-lospodarul), batrânuiConstantin Ca ntemir, care nu se aprindea preatare pentru o politica crestina, se strecura de a-colo la Tatari, si, and Polonii ii visitara pe aces-tia acasa la ei, nu gasira cleat o tara pustiita,fara mijloace de hrana si fara apa. Urmarit dedusmani, liberatorul Moldovei se intoarse toamnaIndarat, fara sa fi facut ceva de isprava. In anul1691 totusi, el fu mai norocos si de data aceastapomenita parte de tara ajunse inteadevar In pu-terea sa: la atftta se margenia insa tinutul ocupatde crestini. De aici Incolo se intreprindeau temu-rele podghiazuri, adeca expeditii de prada, pe carele cumandau oameni Indrazneti si prin care cele-ralte tinuturi erau mereu nelinistite. Prin expedi-tia Impotriva Sorocai, Constantin Cantemir, carecu toate acestea pricepea binisor procedeurile po-liticei cu doua fete, Incerca In 1692 In zadar sase libereze. Supt steagurile sefilor de bande si alecapitanilor poloni, se Imbulzira toate puterile ti-nere, dornice de lupta, ale tarii, din padurile Bu-

- -

167

covinei, ca *i din vai, §i nu mai putin urrna*ii te-mutilor Orheieni, Lapu§neni si Soroceni, cari da-dusera i lui Duca destul de furca. Chiar dinTara-Romaneasca venira vitcji fii de boieri, casa lea parte la razboiul de harta, promilator deprada. Ca i Miron Costin, multi, chiar boieriimari, doriau conditii noua de viata supt suzera-nitatea creOina, i probabil In cursul exilului sauin Po Ionia, acesta redactase petitia catre rege,prin care' se cerea un guvern oligarhic, cu pas-trarea vechilor privilegii boiere§ti, complecta scu-tire a claselor privilegiate de la Mitropolit siMare-Logofat pana la cel din urma mazil i§erbirea taranilor.

Dupa jnoartea lui Can'emir cel batran, Con-stantin Duca se sluji de joimirii comandati decapetenii pamântene, ca sa scape prin omor deTurcii suparatori, ce-i apareau ca spion'. AntiohCantemir, fiul mai mare al raposatului Domn,merse *i mai departe decât acesta. Cand,ln 1698regele August se aprop'e cu o puternica oaste degranita moldoveneasca, el li trirnise soli §i-i oferisupunerea Moldovei, 1ndata ce se va ocupa Bu-geacul tatarasc, de care era stapAnit; totodata10 reser va in ace-s-t---capent-r-u--tara-; o viitoaresituatie asamanatoare aceleia pe care o avusesefostul stat litvan.2 Aceste conditil fura primite derege, dupa marturia unui cronicar moldovean,care in astfel de lucruri e vrednic de crezare,Neculcea. Incheiarea pacii din an& urmator za-darnici §i aici toate aceste planuri marl, *i Po-lonii parasira, In sfftr§it, fara nicio isprava,1Mol-

' Hurmuzaki, Supt. 118; pp. 151-153.2 Letopisefe, 11, p. 260.

'68

dova saracita, care n'a mai atins niciodata vecheaei Inflorire.

Dripa pacea de la Carlovat, Domnii moldovenisi nu mai putin Mtinteanul Brancoveanu, care seamestecase mai mutt decat oricare altul In deasasch'mbare de Domni din tam vecina, ajunsera lao mare neinsemnatate politica, ocupati hind cu In-grijorare numai cu adunarea de bani pentru uratulImparat pagan. Nadejdea de a scapa de acest jug,din .ce In ce mai apasator, ei totusi nu o pierdu-sera Inca, si la multi dintre boieri aplecarea sprecrestini era mai tare decat la Domrlul Insusi.Austria era ocupata pentru cativa ani cu asimi-larea marii provincii rasaritene castigate, undemagnatii unguri ridicasera fara sovaire armele,si din aceasta parte nu se petrecu pentru momentaltceva nimic, decat ca se continua vechea cores-pondenta tradatoare a Domnului muntean si aunchiului sail Constantin. Dar Rusia, noua Rusiemoscovita se amestecase numai putin In ultimulrazboiu, Invatand cu acest prilej sa cunoasca preabine slabiciunile imparatiei turcesti. Carol al Xll-lea,invinsul erou suedes, care nu voia sa se intoarcanerazbunat acasa, staruia cu infocare In miserabilasa resedinta moldoveana de la Vanuta, In apro-perea Tighiner (Bender), pe parr antul raielei, pentruun nou razboiu ruso- turc, care trebuia sa Impiedecerapedea desvoltare In mate directiile a ImperiuluiTa rilor.

Domnii romani Isi luasera deja hotararile cuprivire la 'purtarea tor in razboiul ce ameninta.Asa, Constantin Duca puse pe consulul ras, catese afla In drum spre Constantinopol, pe cneazulD mitrie Galitin, sa-i boteze unul din fii . Mihai

Letopisete, 11, p. 275.

169

Racovita, ce-i drept, un simplu boier de tara, darcare dupa mama era intudit cu Cantacuzinii dinMoldova si care in urma banilor si a trecerii luiBráncoveanu capatase de la Turci principatul,trimise la sfArsitul celei de- a doua Domnii a sa,Th anul 1709, o ambasada tainica la Invinga-torul Tar Petry, in Chiev, pentru ca asigureia orice IntAmplare un loc de adapost Inca din1707 traia la Curiea din Moscova David Corbea,un om de incredere al Cantacuzinilor munteni, ca-trmis al prevazatorului Brâncoveanu ; au ajunschiar 'Jana la noi scrisori de-ale ministrului rusOolovehin cMre Mihail Cantacuzino i nepotul sauToma, care li Irma in slujba de cornandant su-perior al ostbilor de tara, de Spatar 2 Turcii a-

u Inca deplina incredere in Domnul muntean ; pe/VI hai-Voda it mazilira pentru ca sa dea Moldovalui Nicolae, fiul mai mare al dragoinanului AlexandraiVlavrocordat '1 dnarul Grec era totusi evident preaslap i prea strain ca sa poata apara o provin-cie de granita. Acest gând i amestecul Hanululdusera de fapt la numirea lui Dimitrie Cantemir,care era acurn bine patruns de taptul ca viitOrulva apartinea crestinilor, puterii, culturii i munciieuropene. El si B Ancoveanul primira tunci po-runca de a se afla In ziva de Sf. Gheorghe aanului 1711 cu cetele lor armate In fataper,tru ca sa iea parte la pedepsirea increzutului.M os co vit.

Dar degeaba ii asteptara. Domnul muntean ras-punse la insistenteje Tarulut, ca i-ar da bucuros.30 000 de oameni si pro viant indestulator, dar numai

Ibid., p. 291.I A. Sturdza, Documents Brancovan, corespondenta ruseascg (nepusacomert; exemplar de la d. C. Brincoveanu).

sal1'.

yea'

Tighinei,

in

170 -

cu conditia acum cunoscuta, adeca abia atunciand liberatorii vor sta ca invingatori pe pamantmuntenesc. De fapt el aduna o armata, ce-i dreptcu mult mai mica, dar totusi destul de insem-nata ; Inn nu se misca cleat papa in valeaUrlatilor, de unde se putea incirepta tot atatde bine sau Ind arat spre Capitala, sau pe campulde lupta, sau chiar spre Ardealul mantuitor, dupacum ar cereo imprejurarile. Turcilor li trimisebani, si astfel incetineala Jui nu se n ai facu oh-servata ; carele de zaherea insa statezu gatapentru acela care ar fi iesit mai tare din lt.ptahotaratoare. Pentru ca sa impace pe , Imparatul"rusesc, el trimise la Iasi pe un batran boier grecIncercat, pe Gheorghe Castriotul, cu scrisori stscuze orate. Dar, fara invoirea varului si stapanu-lui sau, Toma Cantacuzino fugi pe la sfarsitul luilunie cu multi tovarasi, de langa Domn si aparuIn capitala Moldovei, ca sa intregeasca spuseleCastriotului. Toma conduse atunci un corp deoaste ruseasca la Braila, unde se aflau depositeleturcesti, pe and Castriotul, care prin mij ocirea ne-potului Patriarchului de lerusalim, Hrisant Notaras,primise o insarcinare tainica si de la Turci, pentrua-si sca pa stapanul, sta de capul Tarului cu pro-puneri de pace, pe care Petru, dupa catastrofade la Prut, trebui sa le primeasca de voie saltde nevoie. Cand Branco veanu primi vestea aces-tui jalnic sfarsit al marilor planuri crestine, ar 9spus glumind cu amaraciune, ca Osmanlaii trebuiesa fie Invinsi cu altceva de cat cu pahare sivutca,, si e bine do vedita observatia puternicultStolnic Cantacuzino: .si In haine nemtesti ramartIVIuscalii tot Muscalix-.

In ce priveste pe foarte invatatul aDemetriusw

- 171 -

Cantemir, el nu Imp lini niciuna din multele in-sarcinari confidentiale ce i se incredintasera ; nuaduna provisii, nu dete nicio Vire adevarata de-spre miscarile inamicului si nu se ingriji de pazasi prinderea IntAmplatoare a lui Brâncoveanu, cutoate ca de altfel de multa vreme il socotia cadusmanul familiei sale. Din potriva, in cursul ier-nii el trimise pe un Pricopie Capitanul la Impa-ratul ortodox cu propuneri de-ale sale. Mai tarziuInsarcina tot cu o astfel de misiune pe tefanLuca, care intreprinse aceasta caiatorie de tra-dare, supt pretext ca se duce in Polonia pen-tru ca sa transmita unui functionar al regelui odorinta a Inaltei Porti. Luca porni la 23-24 Apri-lie, si Inca de la 13 Petru Incheiase cu Pricopieun prim tratat, In care mai ca nu e vorba dealtceva deal de proprietatea dinastiei Cantemir ;aceasta sa stapaneasca vesnic Moldova, sa gu-verneze chiar si pe boieri dupa plac si sa excl.-cite darea dreptatii fara control strain; pentrucasul cand principatul va fi sa ramAie In man&Turcilor, Tarul se indatoreste sa acorde sprijinulsail Moldovei si stapAnitorului ei de 'Ana acum.In timp acest Luca transmitea cu totul alte con-ditii, care iesisera din consfatuirea cu bole-rii ; ba acestia din urma trimisera viitorului pro-tector o delegatie speciala compusa, din semenide-al lor, batrani si tineri, Imbracati militareste. Inluna lui Mai, monarhul rusesc iscali tratatul deli-nitiv, care consta din paragrafe utopice, ce sunauplacut oricarui Moldovean : Rusia va purta chel-tuielile de administratie ale Statului, va plati o pen-sie Domnului si va da o solda pentru oaste; cle-rul §i toti actualii sau fostii dregatori boieri nuvor mai plati nicio dare catre Stat, dar vor lual

172

so$ina §i desetina de pe rnosiile lor; boierli tre-buiau sa ramana pe viata In stapanirea dregato-riilor odata incredintate. 0 pedeapsa cu moarteaimpotriva lor nu se poate pronunta decAt cu con-simtirea Divanului si cu Invoirea Mitropolitului ;laranii nu-si mai capata indarat libertatea, dar-nu mai platesc Statului dari ; Domnul capata nu-mai venitul ocnelor de sare si al targurilor, darva domni pAna la Dunare si va fi in sfarsit sca-pat de Tatari; in tinutul sau nu se vor asezaMoscoviti si nicio garnisoana moscovita nu varamAnea in cetaiile lui ; titlul lui va suna esingur-staparntor., si el nu va fi vasal, ci eprieten. alAllard Rusti . CAnd Cantemir afla a Rusii suntacum la 1\hstru si and avu in mana bani de ladAnsti, el declara in sfArsit, printeo proclamatiepe care o publica impreuna cu toate declaratiileTarului, ca el se rascoala Ca unul ce cunoastetrecutul, el nu uita vechile tratate cu Poarta sipt ne in lumina necesara neobservarea lor voita ;vorbeste de buna vointa rrnparatului Petru Alex evici-si cere fiecaruia care ar putea lupta sa vina la 15lulie supt steagutile sale 2

Unul dup altul aparura a urn br gadierul Cro-potov, Seremetev, favoritul Tarulut, i in sfArsit-acesta insusi Petru gast personal o placere deo-sebita in Domnul moldovean, pe care-1 nurni fiulsau si pe care-1 satuta parinteste supt influentasampaniei. Boierii trebuita la urma sa se supunacu totli nevoii, desi batranul lordachi Ruset pro-

' yrimul tratat e publicat in culegerea IV ruseascá a tratatelor Sta-fultn si de aici In Sturza, Acte fi Doc., I, p. 15 si urm., al doilea ecuprins in Cronica lul Niculce, p. 305, imputernicirea lui Luca, trimes-In Polonla, publicatA in editia lorga din Amira: Autentica Istorie diCarlo XII (Bucuresti 1905), p. 23, nota 2. Cf. G. Bogdan-DuicA, InRuindnische Jahrblicher anul 1X.

2 Hurmuzaki, Supl. I ' pp. 396-399.

173

testa energic la inceput impotriva neschimbarei Domnier. Oastea se mi§ca acum mai de-parte, de-a-lungul Prutului, dar ce se intampladupa aceasta e istorie st aina care numai cat s'apetrecul pe pamânt moldovenesc. Pe Tar II erne-ninta o capitulare §1 nu scapa de ea cleat prinincheiarea unci pact nefavorabile. Dimitrie ajunseInsa de acum inainte eruditul sfetnic al lui Petru,se inalta pana la rangul d senator si membru alAcaden ier §i se casatori chiar in curand cu oprincipesa moscovita '. Tara lui insa nu mai Insemnapentru el decAt o amintire dureroasa i fu obieetulpreocuparilor lui $tiintifice, care privesc in ceamai mare parte patria p erduta2.

Dupa ce Turcii poposira in 14, jar Tatarii na-valira a pedepsitori, Nicolae Mavrocordat fu numitpentru a doua oara Dornn al Moldove . Apol inanul 1716 fu stramutat, ce-i drept nu fara Inter-ventia sa, in Tara-Romaneasca mai bogata, uncle-o indoita tragedie pregatise sfa'r§itul Domnhlorna tionale.

Brancoveanu se stricase de catava vreme curudele sale Cantacuzine0i, dint e cari unii nazuiachiar la Domnie; *i Stolnicul Constantin era acornImpotriva-i. Pe când Cantacuzinii pastrara vechilelor relatii cu Imparatril rusesc 3, pusera in cuno*-tinta Poarta de faptul ca Domnul este un maretrada or, ca a nazuit la t tlurt austnace §i le-a i

capatat, ca pune sa i se bdta rnonede cu chTputsauerau medahi comemorative, ca §i-a pus insiguranta multi bani in strainatate, ca spioneaza

' V. despre Cantemir, Clobanu, In An. Ac. Rom. pe 1924 s1 Revistmistoria pe acel an.

' V. cu privire la izvoare si critica lor lorga, 1st. lit. rom., II.' lorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 262 s1 urm.

174

pe Turci, stapAnii lui, pe sama blestematilor decrestini, etc. in saptamAna Patimilor din 1714, Con-stantin, acum un om Incarcat de ani, fu ridicatdin Bucuresti si dus la Poarta, ca sa dea samade pretinsele sale nelegiuiri , sot e si copli, ginertsi nurori, ba si nepot i II insotira pe acest drumal durerii. Dupa un lung si crud joc cu viata sa,fu In sfdrsit decapitat ca un sarman om batrAn,lipsit de toate, Imbracat cu camasa tradatorului,Ingenunchind in drum in fata Sultanului, dupa cesangele copiilor sai cursese in fata ochilor saiobositi.

Urmasul fu Stefan, fiul Stolnicului. Fratele a-cestui Stolnic, Mihai, ar fi vazut de sigur maibucuros in locul lui ca Domn pe Moldoveanul

114thai-Voda Racovita, cu care acum era Incuscrit.De aceia, din nou ajunsera la Constantinopol invi-nuiri veninoase, si iarasi ele-si atinsera scopul.Stefan- Voda si tatal sau calcara pe urmele san-geroase ale familiei lui BrAncoveanu, si in lunie1716 fura zugrumati. Pentru ca jocul acesta saaiba odata un stArsit, IV pierdura la urma si pail-torii, dupa cdteva saptamAni, capetele, si anumela Adrianopol. Mihai Racovita porni ca Domn noual Moldovei, pe cAnd Nicolae Mavrocordat capataTara- Romaneasca 1.

Nicolae Mavrocordat se trngea prin vestitul sautata, care fusese medic la Padovadar se bucurade faima si ca scrntor si om politic,dinteo fa-milie .nesiotica., din insula Chios; prin urmare nuera Fanariot si ca origine nu facea parte din rAndulOrecilor din Capitala, care isi stabilisera locuintaIn vestita suburbie a Fanarului, de unde isi urziau

' Cf. lorga, Operele lui Constantin Stolnicul Doc. priv. la Bran-coveanu §i Vol. II, din 1st. lit. rom.

175

intrigile adunau bani i onoruri. Dar nu cafiu al Marelui Dragoman, al secretarului Portasau & Eur.4trom nu ca un bar bat care avuse singuro bucata de timp skjba de talrnaciu, ci ca urmaal vechilor Domni nationali romani voia sa aparaNicolae-Voda, care in titulatura sa §terse numelede Mavrocordat §i, potrivit cu regula de Curteobi§nuita in principate, se numi Nicolae Alexandru-Voda. and un boier muntean, Radu Popescu,scrise din porunca lui o compilaiie a cronicilornat onale de pana atunci §i continua povestireaacestora, el incepu capitolul asupra nouii ere alui Mavrocordat cu o frasa care se ocupa degenealogia patronului sau'. Cetitorul ne§tiutor aflade aco o, ca Nicolae, Grecul, e nepotul batranului,marelui Alexandru al Moldovei, pentru ca mamasa, Sultana, era fiica Doarnnei Casandra, care a vu-se de tata pe Ilia2. Un alt boier de la Curtealui, Constantin Vacarescu, precum §i fiul lui lor-dachi Ruset, Nicolae, pusera i ei maim pe condeiu,ca sa dovedeasca obar§ia romana a augustuluilor stapan 3. Nici elriucauta ma putin sa invaluiecu cea mai mare ingrijire caracterul sau strain:invata limba tarii, i, pentru ca sa poata ceti ope:rele istorice care se scrisesera inteinsa, porunciadunarea lor i puse sa le continue. Romanii Ni-calae Costin, eruditul, dar putin inzestratul fiu allui Miron, §i Radu Popescu, care se tragea din-tr'o veche famille munteana inrudita cu Balenii,nu fura numai panegiri0ii sai literari, ci statura§i printre cei dintaiu in Divanul sau domnesc. Cu

Magazinul istoric, IV, p. 39 si urm.Cf. Legrand, Genealogie des Maarocordato (Paris 1886) in 8°o

a doua lucrare cu acest titlu apku in 1900 si A. G. Mavrocordato, inArch. soc. st. fi lit. din Iai, V, p. 170 si urm,

8 Iorga, 1st. lit, rom., li, Cf. Convorbiri literare, an. 1904, p. 871.

§ili

1

'

176

toate ca-si Indrepta atentia spre coh1e i tipo-grafiile grece§ti cu toate ca el Insusi Imbogatthteratura neamului säu cu cartea rept zaOrizcivrtov §ialte cateva scrieri mai mici, nu poate fi socot tca rem esentant al influentei grecesti dupa un Bran-coveanu, care se ostenise inti'atat pentru raspan-direa culturii in singura limba posibila pentruIntreg Rasaritul crestin. Hrisant Notara, care-ajuta cu sfatul sau Intelept, era tot atat de putindedat exclusiv grecismului In inalta scoala a Mol-dovei de la Sfantul Sava, propovaduiau, pe langacel dintaiu didaskalos grec i until slay i altul roman

toti trei erau piatiti din caseta domneasca. SuptNicolae Alexandru-Vcda aparu la Iasi c Litur-ghie in limba nationala. Printre invataturi ecare le dete fiului sau, tot atat de Invatat, Con-stantin, se afla i aceasta, ca trebue sa si deaosteneala sa aduca pe cat se poate mai putini Grec.In Principate.

Si acest fiu, Constantin, fu un zelos sprijinitoral culturii; el adaugi la marea biblioteca a familieipe care mai tar= insa, silit de Turci, trebui s'ovanda 1; se ingriji In special de scoli si nu uita.sa plateasca dascalului roman de la Scoala Dom-neasca din Iasi. El voia sa faca tagma preoteasca .demna de inalta ei menire si de aceia nu se deteIndarat de la o constrangere care trezi multe ne-multamiri. Preotii trebuira sa asculte predici as-pre si sa se supuna la un control ; cine nu vo'asa asculte de poruncile sfatuitorului Stapan ; nu.platia ca pedeapsa numai un &cat pe an, care seIntrebuinta la Intretinerea scolilor, ci si greauafoarte injositoarea dare a taranilor, bind de fard.

Catalogul ei 1-am dat In An. Ac. Rom. Rom., XXXV1 p. 133 §1urm..

i

§i

p,e

st

177

Pe rand dcmnià in Moldova, el Intemeiè o tipogra-fie pentru cartile bisericesti la Radauti i hotarisa se intrebuinteze in biserici numai carti pe inte-lesul tuturor, pentru ma ntuirea sufletelor i pentruinaintarea culturii.

Grigore Ghica, un al treilea Domn, .fanaricta,care a domnit una dupa alta in ambele principate,era nepotul lui Nicolae Mavrocordat, cad se nas-cuse din sora acestuia. Tanar placut, care ardeade dorinta de a Inv a ta totul si care, ca fost maredragoman al Portii, stapania mai multe limbi orien-tale si eurcpene, Ghica invata cu usurinta.moldoveneasca)", pentru a ajunge un bun principesi a fi in stare sa lea personal cunostinta detoate. De scoli se ingriji la fel cu cei doi Mavro-cordati i hotara ca numai acei fii de boieri carisi-aa castigat in .Museu sau f<Academie) cuno-stintele necesare, sa poata intra In cariera drega-itoreasca. in tara el era fail Indoiala iubit,nimanui nu-i da prin gand sa aduca ponos aces-tui urmas al adevaratilor Domni romani, ca e unincorigibil Grec storcator,

Afara de cei numiti, au mai domnit In intaiajurnatate a asa-numitei epoce fanoriote Inca doiMavrocordati. Cel dintaiu a fost loan, Caimacamin Moldova dupa tradarea lui Cantemir si urma-sul fratelui sau Nicolae, cand acesta fu surprinsde Germani in Capitala sa i tarat la Sibiiu (1716) ;barbat frumos, ceva mai putin invatat cleatfratele sau, dar bland si milostiv, asa ca taraIntreaga IL planse cand rnuri in Muntenia, dupao scurta Domnie 1718 Al doilea era un frate allui Constantin, un tartar rasfatat, care nu era bunde nimic, nici de bine, nici de rail. Apoi vin inconsideratie fiii lui Grigore Ghica, Matei si Scar-Aton:a poporulni rcmcinese. ni. 12

si

178

, cari de asemeni nu se distinsera prin nimic.Un al patrulea Ghica. Alexandru, era fiul, abia a-dolescent, al lui Scar lat. Un al cincilea, Grigore,era fiul unui alt Alexandru, care luase parte caMare-Dragoman la tratativele premergatoare paciidin Belgrad (1739) si fusese decapitat din pricinaunor ascunse intrigi politice. Acest de-al doileaGrigore Ghica Intrecu de sigur prin talent, dacanu prin noroc pe cel d'intaiu Grigore Matei murilinistit la Bucuresti, pe când fiul decapitatuluisrarsi la Iasi In 1777 printr'un asasinat politic.Acesta din urma fu restauratorul Inaltei scolide la Iasi, indeplini punctual poruncile Impara-testi ce i se dadeau si in schimb primi odata chiaracordarea Domniei pe viata. In capitala sa moldo-veneasca puse sa se faca frumuase cladiri publice,intemeie o fabrica de postav In Moldova si atraseIntrinsa mesteri straini, acorda fiecarui boier unvenit hotarAt si pregati astfel un sfarsit haosuluiabusurilor de 'Ana acum Controla personal toataadministratia financiara, asa ca supt dânsul dis-parura toate jafurile nenorocite. Un mai bun ad-ministrator n'au avut de sigur nici Moldova §i niciTara-Romaneasca In acest al XVIII- lea veac, ju-decat In mare parte asa de pe nedrept.

Mihai Racovita, care fusese de doua ori Domnal Moldovei, ajunse si a treia oara la Domnie,apoi Inca de doua ori in Tara-Romaneasca. Ceidoi fii ai Jul se bucurara de aceiasi cinste, de aadministra grAnarele dunarene pentru Sultan.Constantin se distinse printr'o mare dragoste debauturi spirtoase i chiar se si prapadi din pri-dna aceasta. Stefan Insa a fost, ca i raposatul

P. RaFanu. Lefile i veniturile boierilor Moldovei 1887). Cf.lorga, Istorla comerfului, II, i Istoria mestqugurilor, Bucure0 1925-6.

si

pi

- 1.79 -

sau tata, care in ultimii lui ani favorisase maimult chiar cleat Domnii greci clientela greceasca,un om fara caracter. Alti membri ai acestei putininzestrate familii au trait ca beizadele constantino-politane, ca fii de Domn si mai tarziu chiar casimpli boieri pamanteni.

In sfarsit, in anul 1758, printr'o intriga din Cons-tantinopol, primi tronul moidovenesc, fara sa-1 ficerut, vechiul dragoman al Portii, loan Callimachi,fiul unui mazil din tinutul Orheiului si al unei femeidin Câmpulungul bucovinean, care la ince put se che-ma Calmasul si invatase latineste in scolile polone.El se arata om cinstit, nesuparator, si tot asa sifiul si neinsemnatul sail urmas, Grigore, caruiaii era menita in 1769 o groaznica moarte 'n Inc hi-soarea imparateasca.

Daca privim acum sirul tuturor acestor perso-nalitati, unele distinse, aitele pierdute in umbramediocritatii, atunci e usor de recunoscut ca ni-mic nou nu se schimbase privitor la numirea Dom-nilor. Inca din veacul al XVII-lea, si nu tocmaispre sfdrsitul lui, se ureasera pe Scaunul dom -nese oameni earl, ca Gratiani, nu erau de origineilustra si cari nici nu-si dadura osteneala sa osimuleze. In aceasta era, care nu e ponegritaca fanariota", intftlnim din contra 0 eci curati,cari fara vre-un drept, dar si fara vre-o preterit e,pe care li o putea da meritul sau talentul, auprimit demnitatea de Voevozi. Sa ne gAndim nu-mai la Dimitrie Cantacuzino si la Antome Ruset, sinu in ultimul rind la Ghiculesti, la Rumeliotul Duca,ai carui parinti platisera Inca haraciu Spahiului,proprietarul satului lor. Tot in aceasta epoca, numult dupa moartea lui Matei-Voda, a oclrasleiBasarabilor si a lui Vasile Lupu, care Isl. pusese

- 180

in legatura genealogia cu Aron-Voda, au fostnumiti Domni cari, apartinând unei familli boiere-§ti sau uneia neboiere§ti, nu puteau arata nick>genealogie §i nu ca§tigasera nicio biruinta asu-pra unui rival. Aici am putut pomeni §i pe IstrateDabija, un batran bonhomme, care- §i bea cu maimare placere vinul zilnic din urcioare de lut de-cat din cupe de cristal sau de aur, un Antonie-Voda din Pope§ti, batran copilaros, caruia boierii1i stabilira o pensie zilnica, o nafaca, pentru intre-tinere §i care punea pe fiul sau Neagoe sa con-tribue cu o mai mare parte la cheltuielile zilniceale Curtii, pentru ca el, Antonie, era vacluv, peL:and fiul avea o sotie, a carii intretinere costa§i ea ceva, apoi Constantin Cantemir, fost ofi-ter polon, din sange de mazil, barbat care a -bia invala sa iscaleasca mecanic, §1 In sfar§it MihaiRacovita.

Ce intalnim in schimb in veacul al XVIII.lea ?Domni cari, ca Mavrocordatii, vorbiau de stramo-§ii lor princiari români, altii, ca Ghicule§tii §i Ra--covite§tii, ale caror drepturi la Domnie scoboaramai departe decât mazilirea lui Cantemir §i o-morurile din 1714 §i 1716; §i Iânga ei sta crioua3-familie a Callimachilor, ai carii membri erau tota§a ni§te mazili moldoveni, cum fusesera Inaintealor Dabija §i Cantemir.

Se mai vorbe§te apei, pentru a caracteriza a-ceasta epoca, de o favorizare a elementului gre-cesc, de o cre§tere a darilor §i de progresutstoarcerei sistematice a taranilor. *i aceste lucrurimerita o cercetare mai deaproape.

Ca Dornnii din veacul al XVII-lea, §i cei din al XVIII-lea intretinura a gen ti la Poarta, capa-chehaiele. Cândn'avea bani, nici trecere, nici energie i nici Domnut

- 181 -

ocupatie, atunci acest agent, de obiceiu si acum unOrec constantinopolitan, un Fanariot, ajungea diri-guitorul tuturor afacerilor, tutorul, ocrotitorul siImputernicitul Domnului csau». Nicolae Mavrocor-dat, fiul sau cel mai mare, precum si Grigore Ma-tei si Grigore Alexandra Ghica n'au avut firestenevoie de astfel de ajutoare-stapani; ei erau sin-guri stapani pe Vistierie si intretineau singuri le-gaturi cu lumea turceasca. Altfel sta casul insacu foarte tinerele beizadele, cari erau copilarosisi stricati, ca de pilda fiii celui d'intaiu, Grigore,si nepotul sau, ca si nenorocitele odrasle alebatranului Racovita. Domni saraci, cum erau incel mai mare grad Callimachii, aveau de asemeninevoie de un sprijin si trebuiau sa asculte cle in-dicatiile aceluia care li mijlocia imprumuturi. Asase nascu purerea unui Basa-Mihalopol, unui Gheor-ghe Flatmanul si unui Stavrachi ; cel din urma eraun Grec foarte serbatorit, care in 1765, din po-runca revoltatului si lacomului Sultan, plati cumoartea prin streang bogatia, mandria si intrigilesale. Alexandru Sutu fu si el spanzurat ; NicolaeSutu era cat pe aci sa ajunga la tinta dorintelorsale ; el inainta pana la dragomanatul Portii, fu fac-tor hotarator in toate afacerile romanesti si con-silie razboiul impotriva Rusiei ;*plati insa cu moar-tea, lir 1769, sfarsitul nenorocit al acestuia. Daracesti mad Greer nu sunt, cum am mai spus,o aparitie noua, aducatoare de nenorociri ; ei con-tinua numai lungul sir deschis de Mihai, cfiulDracului. (Saitanoglu), acest puternic Cantacuzincare insa murise si el de streang.

Nici de un amestec mai mare In administratia/arii nu e vorba. Se poate chiar afirma ca acumei lucreaza si mai cu bagare de sama. Nu se maipoate mentiona o purtare ca aceia pe care o ma-

182

nifesteaza Tzukalas, Sophia li sau Balasachi. UndStavrachi veni in Moldova ca sa urmareasca per-sonal strangerea darilor, locuitorii din suburbiileIasului II alungara cu asa furie, Meat nu s'a maIntors niciodata. Nicolachi Sutu Iccui ce-i dreptcatava vreme pe langa protejatul sau GrigoreCallimachi, dar parea ca-si vede numai de sluj-ba §i cruta susceptibilitatea colegilor sai rc-mâni. Ca si inainte, Grecii ocupau i acum numaianumite dregatorii, pe cea de Postelnic si de Vis-tiernic ; asa incepe pe pamânt romanesc carieraunui Constantin Moruzi si a unui Akxandru lp-silanti, cari ambii mai thrziu, Intr'o nova perioadaa erei fanariote, ajung Domni. Micile animalede prada se gasesc, intocmai ca i In pretinseletirnpuri mai bune, printre slugile domnesti, undeputeau face paguba putina, sau numai In ocupatiisecundare. In genere, Grecii stint cu afar mai binerepresintati, cu cat Domnul se pricepe mai putinIn afacerile Domniei. Trebuie sa se releveze si fap-tul ca, tot ca mai nainte, Tara-Romaneascaadapostit mai multi Greci declt Moldova. Insfarsit sa nu se uite ca de regula Grecul nascutdintr'o mama romanca a pierdut Inca din a douageneratie pecetea straina, chiar daca poartamai departe numele strain. Aceste Inrudiri intreGreci si Romani erau un fenomen foarte des, siincapabilul favorit al Grecilor, Stefan Racovita,care, ca si raposatul sau frate, ridica impotriva-tgloatele Bucurestilor, ca sa le linisteasca, dete undecret, prin care opreste incuscrirea familiilornationale cu Greci2.

' Miscarea se thcu Impotriva inchiderii until boier ptimantean, de la careCarmuirea cerea bani. V. lorga, in An. Ac. Rom., an. 192.

Cronica cuprinsä in Genealogia Cantacuzinistilor si decretul Insusi pecare l-a publicat d. 1. Bianu in Revista Noud, III, p. 302 si urrn.

CAPITOLUL II.frinantele Statului, ineercarile de reformg 0 dArile.

I. Imposifele. in ce priveVe inmultlrea §i cre--terea impositelor, aceasta nu se poate tagadui,cad doar din veacul al XVI-lea sarcinile Tari lorromane devenisera din ce in ce mai apasatoare.Statul turcesc se organizase din ce in ce mai multpe abusul puterii publice i, cu cat iimpul trecea,cu atat mai mult se adresau Principatelor duna-rene pen tru indestularea nevoilor imparatiei, precum0 a nesatului marilor i micilor demnitari 0 aparasitilor de Curte. Razboiul slant nu mai aduceanicio prada; favoarea Portii nu mai era cumpa-rata cu daruri scumpe, multe provincii erau lipsiteaproape de orice insemnatate pentru Vistieria im-parateasca, pentru ca pe incetul se smulsesera dinIntreg, iar puterea *i inteligenta lipsiau pentru ase impotrivi cu masuri energice acestui proces dedescompunere. Raiaua dunareana ajunsese cu vre-mea singura hranitoare a Imperiului, jar cheltuie-lile Statului in decadere le purta sarmanul §i chi-nuitul taran roman. Chiar cei mai buni carmuitoritrebuira sa se dea tnvin0 in fata acestei necesi-tati de neinlaturat. gOrecul. trebuia sa cearaceia ce i se pretindea i lui de catre Turci i, pelanga aceasta, lasand la 0 parte intretinerea Curtii

184

sale, tot ce-i era de nevoie ca sali pastreze Domniaprin daruri catre toll puternicii din Constantinopol.In fond, totul atarna numai de intamplare i de dis-positia momentana a acelora cari tocmai atuncitineau franele Imparatiei turce0. Lipsia orice sta-tornicie, orice siguranta ; odata, a§a scriu in anul1769 boierii moldoveni comandantilor rqi, domniiluau mai mult, altadata mai putin, caci mmic nuera neschimbator1.

Pe de alta parte, printr'o veche traditie se sta-bilisera izvoarele veniturilor domne§ti, adeca aleStatului : stravechea capitatie, darea .pe nume,se culegea pentru a plati birul, de cand existaun tribut, i afara de aceasta Domnul avea dreptulpatriarhal ca, din fiecare produs al tarii, fara deo-sebire daca satul in chestie era liber sau apartineavre-unui boier, unei manastiri sau unei episcopli,sa iea dijrna. Ca §i inainta§ii lor, dependenti §iei pana la 1774 de bunul plac turcesc, .Fanario pi.nu aveau nici ei alte mijloace, de care s'ar fi pututsluji ca sa-i multamias a pe stapani. Pe laingaacestea ei erau, ca §i inalnta§ii lor, tot aa admi-nistratori buni sau rai ai finantelor Statului.

Portii i s1ujb41or ei, aveau sa li dea Domnii ro-mani din veacul al XVIll-lea ceia ce se va enumeramai jos. Nu puteau refusa mmic; numal cdtivaprrvilegiati printre dan5ii avura curajul sa cearao scadere a pretentiilor prea mari, dar numai inrare casuri *i in masura mica au isbutit.

in primul rand trenula sa se dea tiibutul. InTara-Romaneasca el se urcase la o suma mare,de neindurat Inca supt carmuirea, in alte privintinorocoasa, a lui Branco veanu, §i in zadar facura

' Archiva Romaneasca I, p. 147.

- 185 -

urmasii acestuia Incercarea sa desflinteze cadaosul*pe care el trebuise sa-I Incuviinteze. Nicolae Ma-vrocordat isi intrebuinta toata influenta sa si plati100 de pungi, numai ca sa obtina scaderea do-bânzii ; la urma trebui totusl sa se trimeata con-tinua, anual, suta de pungi ceruta '. Pe langa tri-but, el trebui sa plateasca, intocmai ca si vecinul saudin Moldova, mucarerul, pentru ca sa i se «Inoiasca«Domnia in fiecare an : micul mucarer" se ridicapentru Tara-Romaneasca la 50.000 de lei, adecataleri pe socoteala turceasca, pe când un Domn mol-dovean avea de dat numai pe jumatate, 25.000 delei 2. Fiul lui Nicolae, cu toate ca personal nu eraun om lacom, trebui sa puna pe grumazul apasateitari noi poveri ca sa ramana Domn; concu-rentul sau fara scrupule, Mihai Racovita, ridicasemucarerul 'Ana la 250.000 de taleri, dar acesta estede sigur «mucarerul mare., pe care fiecare Voevodtreb_na sa 1 trimeata dap Domma «legala, detret ani, pentru ea sa primeasca un nou steag Im-paratesc printr'un nou Aga de intarire, Schemniagasi.Constantin dovedi Imparatului ca el nu-i mai putinzelos decdt acel batrdn sl siret Mihai, si fagaduiInca o noua dare, geaigeaua (Tcceca) ca dar pentrupersoana Imparatuiui, pentru tesaurul lui perso-nal : astfel se stoarsera Inca 500.000 de leianual si bine Inteles ca si Inaltil demnitari ai Por-tii trebuira sa primeasca partea corespunzatoarepentru favoarea si serviclile lor3. La a noua re-

' RaJu Popescu, in Mag. ist., IV, p. 121-22.2 Cf. Descriptio Moldaviae, p. 111-112, si Genealogia Cantacazinitor,

p. 502.3 Genealogio, p, 503 Aceste deelaratii, pe care deputritia romanA le

facu imputernicitului rus la 1772, in timpul congresului de pace : s'aupästrat in Memorlul pe care Mihai Cantacuzino 11 prezinta Carmuireirusesti si care apAru in greceste in 1 t- 06 la Viena prin frmii Tunusli ca

- 186

gulare a granitelor, pe care de altfel Turcil du-nareni din veacul al XVIII-lea le observau cu maiputina ingrijire deck cei din al XVI-lea, ca si pebasa dovezilor scrise si orale adt se, cateva petecede pamânt $1 insule trecura la Principat, dar pentruaceasta, dupa vechiul obiceiu, se ridica si tributulcu 2.000 de lei. Din mosioara Odaia Vizirului, c 10-gata in 1690, ale carii venituri se cuvernau Marelui-Vizir de atunci, pastorii si laranii turci nelinistiautoata jumatatea rasariteana a Tarii-Romanesti :Scarlat Ghica socoti ca e practic sa reca'stigeacest cuib tulburator de pace, si aceasta insemnadin nou pentru bietii tarani rornani o urcare atributului, cu 25.000 de taleri.

Dar aceasta tot nu era Inca destul. De cAnd cudecaderea puterii turcesti, nu mai sosiau atat dedes si asa de regulat ca in marea perioada decucerire, din Marea Neagra sau Egee la Constan-tinopol galerele Incarcate cu gilt], caci reaua ad-ministratie favorisa si conruperea functionarilor.De aceia hranirea stapanilor cazu tot mai multIn spinarea raielei de la Dunare, si, pentru a aveaun pretext, se cerea in mijlocul pacii provisii degrâne pentru razboiv, zaherea, ba chiar pentru unlagar neexistent. De alttel, destranatii negustori degrane asiatici, Lazii putin folositori tarn, nu maiyin acum primavara cu corabiile lor la Galati pen-tru Moldova si la Braila pentru Tara- Româneasca.Domnul Tarii-Romanesti era din potriva, indatoratsa trimeara la un timp hotarit spre porturile de laDunare, pe cara in hiriate, cam 30 000 de chile dinPrincipatul sau, care era mai bogat decat Moldova.Pretul trebuia scazut din tribut, dar aceasta delatopta Tip BXwijcw precum si in Mënioires sur la Valachie" ale Ge-neralului von Blauerl (Frankfurt. Leipzig 1718).

187

regula se uita. Birnicii aveau libertate O. dea a-ceasta zaherea In natura, dar atunci era In pri-mejdie sa-si vada reclamate de catre functionariiturci produsele sale ca stdcate sau neindestulatoare ;se mai putea insa plati Domnului costul lor, si a-ceasta era mai obivtuit. Cu vremea aceasta ne-dreapta contributie de razboiu fu Inca dublata '.

Moldova, in timpul lungului, greului si pustilto-rului razboiu cu Polonia scapase de obi§nuitele eigreutati. Insa, dupa pacea de la Carlovat, princi-patul, care nadajduise o suzeranitate crestina,trebui sa-si reiea vechile indaloriri. Despre o cres-tere a tributului, a mucarerului, nu e vorba aiciin cronici ; se dadea numal vechiul haraciu, pelanga darurile in bani, blanuri i alte lucruri, lamarea serbatoare a Bairamului, .Pastele moham-medanz, peschesul Bairamului. Totusi, o alta po-vara afara de cele vechi se impuse pe umerh iasa destul de incarcati ai locultorilor sa testi. Inurma ultimelor intamplt ri din razboiul cu Polonia,in urma navalirii ruse§ti §i a planurilor crestinede conspiratie, Turcii intelesera de ce mate va-loare era o granita rasariteana bine asigurata aImparatiei europene. Ceta tile din timpul lui Soli-man §i dinainte de dânsul, de la Nistru si de laDunarea- de-jos, fura de aceia din nou Intaritedupa o asa zisa expedirie contra Poloniei, Seras-cherul porunci, in 1713, insotitorului sau NicolaeMavrocordat sa readuca Inteo stare mai bunavechile ziduri ale Hotinului ; el insu§i ramase a-colo ca Pasa si alipi o buna parte din tinutulmargina la cetatea anexata. Curand dupa aceia

pe Soroca o ameninta odata intrarea unei gar-

1 Izvorul arAtat mai sus.

i.

188 -

nizoane turcesti se muta granita de Miazanoaptea Statului tataresc din Bugeac pe socoteala tarii,§i pretuitele ajutoare de razboiu ale Turcilortigara, In conditii pe care astfel de oaspeti nu e-rau In stare sa le pastreze, o sfoara din pamân-tul basarabean lunga de treizeci si doua de ceasuri,dar larga numai de doua. Aceasta duse iarasi la multeneplaceri i pustiiri. De acum Domnilor Moldoveili mai cazu si sarcina sa ingrijeasca ei cu proviant,cu tot felul de fabricate apusene, cu lemne, etc.pe mai marii Tatar lor, si mai ales pe acum pu-ternicii i foarte influentii Pasi de Hotin si Ben-der, precum si De sabordonatii lor, comandantiidin Acherman, Chilia si Ismail, ba chiar si pe ceidin departatul Oceacov. Intr'una alergau olaci,slujbasi i soldati de la Galati spre aceste punctede granita, serhaturile, §i din Hotin, Bender si altecetati spre porturile dunarene. De aceia mereuerau daruri de facut, mosafiri de gazduit in hanuriturcesti, beilic. In «Casa domneasca. din Iasi saula conace (de la turcescul konak) cu tot felul delucruri pretioase, necesare sau de prisos, si deprocurat cai i insotitori pentru calatoria cu postamenziluri, iarasi un cuvânt turcesc.

Dar pentru Moldova si Tara-Romaneasca nudoara aceste exploatari, dintre care unele intea-devar nu puteau fi prevazute, eru boala fara leac,b3ala care consuma macluva si viata. Ea proie-nia mai degraba din totalisarea sumelor ce aparin socoteli: darurile fata de Turci, pocloanele fatade «persoane stiute,, astfel de persoane faranume, «stiute nurnai de Domn», bani cari por-niau la Constantinopol pentru achlarea vechilordotorii, sineturi sau sume care erau cerute de a-gentii din Capitala. Era marele nesat a-toate-

cas-

189

stapanitor, nesat nerusinat, care nu cunoaste nici-un hotar al omeniei, al moralei si al propriului in-teres adevarat, din partea tuturor celor, mari $i mici,cari numai pe basa credintii lor rnohammedane soco-tiau Ca au dreptul sa puna la munca pentru ei $ipentru lene$ul lor lux ordinar nesfarsita multimea crestinilor fara drepturi. Cine putea socoti aiciincalculabilul ?

Dar tot acest incalculabil trebuia totusi plMitin clipa In care era cerut, caci usor se gasia doarun alt .Grec, care fagaduia sa deie si mai mult.

Pentru a aduna suma ceruta, Domnul avea laindemana In primul rand vechea dare, birul, carese incasa in epoca Fanariotilor ca si mai inainte.Birul nu avea un hotar de cre$tere, si se luaseInca de mult obiceiul ca, pe lânga suma obi$nuita,sa se mai impuie un a daos, and cererea Impara-teasca intrecea suma obisnuita, si ace sta era maitotdeauna casul. Cel d'intaiu Domn roman care, dinmotilre----rrobile, incerca sa aduca ordine In aceastasituatie Incurcata fu Antioh, fratele mai mare al luiDimitrie Cantemir, om simplu si de moda veche,ce-i drept, dar nu om rau si nici lacom. Intimpul primei sale Dommi, in anul 17t. 0, lua elmasura ca fiecare locuitor al tarii, boierul, ma-zilul, privilegiatul, chiar si asa-numitele bresle,corporatii de meseriasi si de tot felul de strainisi taranul, sa incheie o invoiala cu Vistieria, pebasa careia sa fie indatorat numai la plata sumeiinsemnate pe o bucata de }Artie pecetluitd cu rost4care purta numele lui, si anume nu inteodata, ciin Datru termine, care primira nu mele de sferturi" 1Urmapl lui, Constantin Duca, nu desfUnta, ce- i

' Letopisefe, II, p. 44.

- 190

drept, aceasta masura mantuiloare, dar gasi mij-aocul sa o impace cu interesele sale, punand sa seculeaga opt fferturi in loc de patru, fapt prin careaduse tesaurului suma Indoita1. Mihai Racovita,Domnul pamantean care-i urma in Scaun, deteproprietarilor si conductitorilor satelor ordinelenecesare ca ei sa culeaga sferturile de la toti lo-cultorii2. La intoarcerea sa, Antioh incheie cumanastirile o invoiala asaihanatoare, o ruptd, carele lndatora numai la o plata de patru ori pe an;dar in locul altor sferiuri, el se vazu nevoit saceara o noua dare de fiecare cos fum, care senumi fumarit 3. Dimitrie Cantemir inseamna in a sa.Descriptio Moldaviae, fumitritul ca singUrul izvordin care Statul aduna mijloacele pentru acoperireadatoriilor marl; el socoate darea fiecarui Man laoptzeci de aspri, pe and in vreme de razboiu seasteapta de la el un tater sau un ducat4. Dar siin aceasta a doua a sa Domnie, Antioh pastra ye-Chea sa dare regulata, rupta dvertului, plata inpatru sferturi ; ea se gaseste cel putin in socotelilepe anul 17065. Probabil ca nenorocita introducerea fumaritului, care despopora din nou multe satetaranesti prin fuga celor mai multi din locuitori,se intampla abia In 1707 si aceasta dare fu apoipastrata si de urmasi ca folositoare 6 Brâncoveanu,care sta de asupra oricarii maziliri, ramase, camtot pe aceasta vreme, credincios vechiului sistemlui bine cunoscut : el nu imita In nicio privintaexemplul din Moldova. Din potriva, el dete veci-

' Ibid., p. 270.1 Letopise(e, II, p. 281.8 Ibid., pp. 52, 206, 285.' Descr. Mold., p. 107.6 Studii si cercetdri, p. I71,*i Letopisefe, If, p. 285.13 Pentru Mihai Racovita a doua oarA, Letopisete, H, p. 57.

191.

nului modelul unui fel de dijma care era necu-noscut mai lnainte In Moldova. Constantin Duca,gmerele Domnului muntean, fu cel d'intaiu care,afara de gogna pe oi i de desetina pe albine

porci, cdre erau comune ambelor Principate,ceru §i urâtul vdcdrit, care se lua nu numai depe vaci i boi, bogapa lard, ci §i de pe caii §ibivolii domesticiti. El ceru i darea obiv1'4ita inTara-Romaneasca, anume miere §i ceard, pen-tru Imparatul turcesc, vindriciul de pe vii, cd-mdndrital de la vinderea vinului 1 §i pogondritutpentru tiecare pogon cultivat cu porumb sau tutun 2.Nu-i vorba, el jura sus §i tare, ca prin aceasta sa-tisface numai o nevoie grabnica, neobtpuita,fagadui solemn sa nu mai impuie iara§i aceste noicontributii. Dar fiecare Domn jura numai pentrupersoana sa, §i nu pentru urma0 sai, §i afara deaceasta se gasia totdeauna la indemana un Pa-triarh care so deslege la un moment ddt un astfelde jurarnânt. Inca cincizeci de ani vdcdritut fu luatin Moldova ca un ajutor sigur la cas de nevoie;alte dari nou-introduse avura o viala §i mai lunga§i ii merse §i mai bine pe acest nou pamant bogat.

In Moldova, ca §i in Tara-Romaneasca, GreculNicolae Mavrocordat aparu ca represintantul u-nei directii noua, mai bane, ca un parmte al tariiin Intelesul unui absolutism lurninat. El aduse dinnou in us rupta §i puse sa se insemne3 anumenumele birnicitor, i aceasta chiar Indata dupa in-taia sa numire din anul 1709. Aceasta «rupta. Insanu se pomene§te In a doua a sa Domnie din Mol-dova, In timpul careia, «fara sa se gandeasca la

Let., 11, p. 46.Ibid., p. 249.

3 Ibid., pp. 79, 297.'

pi

pi

1.92

pa gubele tesaurului saw., .el scazu vddreiritul $irenunta pe rand la birurile imprumutate, pogonel-rit §i tigeineirit acesta din urma se lua de larobii tigani1. Intaia sa Domnie in Muntenia fuprea scurta §i plina de griji ; dar, dupa ce prinpacea din 1718 scapa din inchisoarea sa arde-leana, iar moartea fratelui sau loan li crea posi-

reinoirii principatului sau, atunci introdu-sera Ru0 sistemul din Moldova, care aici se chiamarumtori $i Insemna tot plata unei sume hotaritein patru ferturi. Acest sistem atiu se acelea§i roadeca in Moldova §i in acestalalt principat2.

Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae, vazuinsa ca astfel de masuri cadeau in desuetudinesupt Domnii urmatori prin noi stcarceri i ca deaceia nu erau de ajuns; aa Mihai Racovita dupa1716 cerea In Moldova darile desfiintate acum,veiceirit si chiar dari noi pe mori :moreiritul, i pe prisaci, prisdceiritul3. Ca un cetitorzelos al filosofilor filantropi din Apus, cari se in-flacarau pentru drept i organisatia legala a societatii, ca om cu ganduri nobile i fata de DomnconOincios, *1 nu in ultimul rand ca un calculatorpractic, voi el sa introduca reforme binefacatoare

inainte de toate sa indrepte esential starea fi-nantelor pe basa unei noi regulari a Intregii admi-nistratii romämti *i a raporturilor sociale.

11. Austria 'in Oltenia. Inca un motiv specialImpingea la aceasta. Prin pacea de la Passarovitz(1718) Casa de Austria c4tigase cea mai fru-moasa, mai bogata i mai impoporata regiune de

Cf. Let., II, pp. 165-167, 170; Arch. Rom., II, p. 100-101 ; Uricarial,I, p. 47 §i urm

2 Mag. ist., IV, p. 118.3 Let., II, p. 361.

bqitale a.

tigänärit $i

si

il

193

peste Olt, careia noii stapani it detera numelede cValahia-Mica, (1718). Dupa ceva mai multde douazeci de ani, prin tratatul din Belgrad, din1739, Poarta capata indarat acest tint cedat, $i,cu toate ca unii oameni se gândiau la infiintareaunui nou principat, Constantin Mavrocordat ajunseiara§i regent inauntrul vechilor hotare, dar trebuipentru aceasta sa fagaduiasca Sultanului biruitoro cretere a tributului de 100.000 taleri, cu toateca la pierderea provinciei respective tributul nufusese mic§orat

Administratia austriaca a .Valahiei-Mici> timpde douazeci de ani servi lui Constantin, filan-tropul de la Dunare, totodata ca model i ca avis.Ba reform tanarului Mayttcordat ar ramânea ne-Inteleasa In trasaturile ei principale fara cunoa-terea imprejurarilor din Oltenia de la 1718 panata 1739.

Represintantii culturii a pusene, in unifoima defunctionari i ofiteri, gasira in tinutul nou cuceritun cler incult, care era supus tuturor greutatilor§i, pe lânga acestea, dadea episcopului de Râmnic,fostul .Mitropolit al Noului-Severint, pentru intre-tinerea sa un poclon anual ; apoi boieri cari-§iuitasera de muita vreme insu§irea lor de razboi-nici, oameni leneA ambitio§i §i urzitori de intrigi,cari nazuiau numai la un post stralucitor si banosla Curtea din BucureVi, ei se bucurau de oare-care privilegii la dari §i platiau oieritul numai latrei ani odata. Vechile bresle, privilegiatele fis-cului, existau Inca in nurtar Insemnat §i, pe langaacestea, Austria cii mai gasira §i alte numeroasecategorii : slujitori, alei, inazili, vaduve, nevolnici,

Tunusli, I. c. (cf. p. 146, Nota 1).!aorta poporuhri rormlnese. Ill. 13

194

acei cari locuiau pe langa sosele sau cari ser-viau pe mosiile Domnului, acum domenii confis-cate. Apoi mai erau, mai ales In judetele demunte, Inca multi tarani liberi, cari posedau bu-cata lor de pamant ohavnica, maFia lor, vectni,megiafi, cari nu atarnau de niciun b iier. Apoi mai-veniau mdrginafii cari corespundeau kitura#lor dinMoldova ; e se asezasera pe pamantut boterilor sicazura cu incetul in starea de runidni, caci acumei nu mai aveau, ca si acestia, libertatea de aparasi totul dupa voie. Cei mai nurnero5i locuitoriai .Valahiei austriece., ca si ai celei rarnase turcesti,aceso rarndni serbiti, datoriau stapanului care-icumparase, dijma ce se lua din samanaturi, dinprisaci, a douazecea parte, si de pe vin, ca vind-riciu, in aceiasi proportie. Tot asa, acesti tarani.neliberi avean de platit fiscului o parte din bo-gatia lor in vite : din oi, capre, porci I boi. insfarsit erau indatoriti sa dea boierului claca,aceste ORi erau chiar fara masura; catata muncape cat era nevoie., se spune intr'o marturie oficiala.Fiecare cap de familie trebuia sa se supuna ce-rerii stapanului sau i sa ajute din zorii zileipana la ptanz la vre-un lucru de camp sau decasa. Traiau imprastiati In sate, a caror populatiese schimba si care numarau in diferitele ano-timpuri mai multi sau mai putini locuitori, dupacum asteptau sosirea birarului sau erau scutitide dansa. Darile constau, cum s'a mai spus, dinbir i dijnze; cand se ridicau cele candcele din urma, dupa cum sfatuiau boierii pe Dornnla ridicarea unuia sau celutlalt, potrivit cu perspec-tiva samanatutilor sau cu starea turmelor 4. lacer-

Cf. Let.,11I, p. 219 : Constantin Racovita intreabá pe boieri cu ce saplateasca el birul i datoriile Ia Constantinopol ; alta data Mihal-Vocla se

d'intaiu,

'

495

carile de reforma ale lui Nicolae Mavrocordat n'auavut trainicie, si daca au ajutat pentru momentterii pustiite ; chiar supt Mihai Racovita, In anul1731, Tara-Romaoeasca platia iarasi vechile bi-ruri : Izaraciu, lipsa haraciului, sama a treia, po-clonul bairamului, i toate aceste dari fusesera infnnta Inca In 174). De altfel, and Oltenia ajunse Inmana imparatului, Nicolae-Voda probabil ca nici nuintreprinsese trecatoarea sa imbunatatire a fman-telor. Mijloacele care Inlesniau, daca nu o vtataculturala, cel putin plata impositelor, proveniaudin viul comert cu Turcii, cari cumparau chiar InOra sau in porturile dunarene, de la tarani si bo-leti, oi, miere, ceara, sau si li dadeau in schimbprostii lor zloti (Gulden) sau fabricate turcesttl.Dd orw, In adevaratul inteles al cuvantului, cen-tre de munca si bogatie, nu era vorba, cad Turnul-Severin nu exista Inca si admlnistratia judetuluiMehedinti se afla pe atunci in Cerneti, pe LandCraiova, Ramnic si TArgu-plului nu erau decksate cu niciuri, unde la anumite zile veniatitaranii cu produsele lor pentru a face putinecumparaturi caci tot ce li trebuia fabricau sr/1-gal acasa, in modestele lor colibe saraca:ioase,§i mai ales pentru a visità arciumile din tang.Boierii 10 aveau In orw casele lor scunde In mij-locul unei curti mari ; oameni pio0 cladiseta id-colo biserici. De altfel locuitorii erau In parte decnigine strain. Bulgarii din Chiprovaci si Grecildin toate colturile tarii lor se intalniau aid,

0 prefacere a starii de lucruri era pentru sta-pami de acum o necesitate si o chestie de onoaresi, pe lânga aceasta, daca ea dadea un resultat vi-cuzA : noi ca sA putem rAdica poroncile stApAnilor si neavAnd de unde

mai lila si cu ce chivernisi' ; Studii fi doc., V, p. 103, No. 112.1 Studii V doc., V, p, 135 si urm.

1%

sibil, norocos, putea fi unl mijloc ca sa ca$tigepentru viitoare planuri de cuterire pe a Valahiicari «oftau supt jugul tiranic al Voevodului.. Seputea proceda in doua directii bine deosebite unade alta. Sau se incepea opera de restaurareprin pastrarea traditiei, a «vechiului obiceiu. Onvremurile mai bune, prin atragerea celor mai bune-elemente din boierimea ba$tina$a, prin desconsi-derarea folosului momentan, fara sa se gandeascala plata regulata a unei mari econtributii.. Sau,in locul organisatiei romane$ti aflate, buna saurea, se putea crea ceva cu totul nou. Aceasta dinurma ar fi insemnat sa se considere «Valahia ats-triaca. tot a$a ca orice alta provincie a mariimonarhii $i sa o supuna la o prefacere radicalain sens german, «european., prin functionartstraini, cad sa proceada dupa regule straine.

Dar Guvernul central avea in primul rand invedere toloasele fiscului $i consideratii de aparareIntr'o regiune de granita nou-cucerita. Trebuiaintaiu sa atraga aid colonig, sa faca liste decontribuabili, sa tina regulat cata tifuri exactepentru banii de incasat $i sa ridice cacarmi. Restulera sa vina mai tarziu, $i de aceia nu se Intamplaniciodata.

Boierii nu ca patara, asa cum ei ar fi dorit, exclusivadministratia. Dupa multe chibzuiri, Gheorghe tiulmeritosului *erban Cantacuzino, fu numit, nu Domncum voia, et numai Ban acesta fusese $i t tiutguvernatorului tinutului «supt Turci.. Alaturi deel era un Sfat, In care Intrau Romani, Levantirnca Nicolae de Porta, $i Germani, $i ai carui stembrise certau mereu Impreuna $i faceau pe acest slab$i incapabil om Inca $i mai putin capabil. Afarade aceasta exista o administratie militara, bine in-

197

/des neatdrnata de el. Dupa nesfârite memorii,propuneri, plãngeri si petitii, cei din Viena furanevoiti sa destitute, cu un frumos titla de general

penste cum se cade, pe bunul §i bietul Ban,care ivarsa lacrami miscatoare §i asigura formalca:el nu e cslab,, din fire, ci numai ca a aj insa3tfel fiincica i se legasera mnhle. Un prefedinte(praeses) It lua locul, lucra mai cu energie decatpredecesorul si aj Anse In sfarit la acelasi /el :plata punctuala a contributiei, construire de Ca-sarmi, nevol, neregula, excese ale soldat lorfunctionarilor inferiori, strigate ale boierilor caridoriau pensii si privilegii, urmara una dupa alta,si slarsitul fu ura generala

Când izbucni un nou razboiu cu Poarta si Aus-triecii iesira prost, boierii si taranii se dusera Inmunti sou peste Olt, la Grecul" in care vedeautotusi pe Dornnul lor, stapanitor dupa vechi de-prinderi si dupa sfdraul obiceiu. insasi Carmuirearecunoaste ca ea a ratnas singura i isolata inCraiova 2.

Cu toate acestea se luara multe masuri de re-forma, si printre ele i bune, din partea Banului"§i a praeses"-ului supt conirolui suprem al ge-neralului ardelean. Unele dintre ele merita sa fieamintite, fiindca ele au dus la organisari similarein intreaga tara, unita dupa 1739 supt supra-vegherea Voevodutuj .

cereau absoluta scutire de bir si voiausa lea in mantle lor, destoinice sau nedestoinice,toata conducerea. Austriecii Ii cereau, din potriva,

Cf. Studit ft doc., V; Hurmuzaki, VI; Lugopnu, Oltenia suptci (Bucuresti 1 i89) ; Capitanul Ihkubenz. Die Cisalutanische Wala-

h i un er kalserlicher Verwaltung, 1717-1739, in Mitteilungen desA. und k. Knegsarchit s in Wien, XII (1900.) Cf. bogata colectie a Ita.C. Giurescu i Dobrescu, I.

Studii si doc., V. p. 153.

toierii

Aus-

198

jertfe mar), Intru cat nu li Incuviintau stapAnireanemargenita asupra taranilor lor ; ba, trebuiau saplateasca si ei, ca i acesti despretuiti tarani, oieritulocare alcatuia cel mai Insemnat izvor de venitunfie si macar la trei ani odata. Din causa a-estormasuri, mai ales dupa inlaturarea Banultai, ei eraufoarte nemultamiti. Clerul avea aceleasi interese ca§i buierii cu prime la scutirile de dari, si nici elnu izbuti sa obtina pastrarea accstui privilegiu.Pe langa acestea, repartitia, facuta acum, a epis-copiei de Ramnic la Mitropolitul skb din Carlo-vat, precum i numirea episcopulut catolic Sta-nislavici pentru Bulgarii convertiti jigni clerutMalt, si nu mai putin amestecul fiscului in admi-nistratia averilor manastire0. in general tara su-feri, cel putin elementul romanesc, prin situaliaprivilegiata a eolunistilor bulgari, cari Inca maid'inainte se adunasera, dar acum navaliau in numarmult mai mare. Chiar fata de boien erau obraz-nici, ii spuneau grosolanii i ii aratau o purtarenecuviincioasa, pe and Grecii, tut atat de privi-legiati, nu se aratau de loc mai cry tatori In urmaprivilegiilor acordate deck fusesera In defaimataepoca turceasca. Scaderea valorii monedelor tur-cesti, pe care negustorii le aduceau In tara, im-piedeca singurul comert cu putinta, caci provin-clUe austriace vecine, Ardealul si Banatul Timi-

aveau din bielsug aceleasi producte catinutul românesc cucerit ; masuri sanikare si nein-crederea continuu scoasa la iveala impotriva celor.turcesti) contribuira i ele la aceasta.

Obizeiul bun consta In stabilirea birului ce tre-buia ridicat i impartirea lui mai buna, cu toate

' Cf. 0 Farmendzin, in Monumenta Slav arum Meridionalium, XVIII,passim.

-

§oarei, §i

199

ca perceperea nu se facea totdeauna omenos.Vechiul bir se stabli la doi lei sau patru florini,sau la trei florini §i douazeci de creitari 13;.. an decap de familie ; din vechile diime se pastrara numaiunele, ea oieritul §i dijnzliritul Dar la acestea seadaugira apasatoarele dari de aprovisionare,incasarea se facea de catre nemilo0 ciocoi de sdngegreco-român, i nu de functionari cmstiti, ba chiar

§i acesta era casul cel mai nenorocit prinagenti ai arendaOlor bulgari din Companirle pri-vilegrate.

Apoi se facu un adevarat mare serviciu neno-rocitei populatii bavina§e când administratia im-periala nu recunoscu erbia,_rumânia, §i in taranitneliberi de pana acum vazu numai niste satenicari n'au pa mAnt al lor, ci lucreaza parrInt strainIn schimbul unei despagubiri in dijme, munca saubani ; aceasta era tot una cu o ridicare a ruiner-nilor la treapta de marginasi. Comandantur ar-delean, Virmond, stabili eracile lunare ale taranilorla doua zile pe luna iarna i trei vara, §i hotarisuma de compensare la 5 sau 2 gro$i pe '; maitárziu insa un urm al lui Virmond hotari o zipe saptamana'. lii sfdrOt ia Tara- Romaneasca invr,emurile mai de demult nu exista o administra tieperfectionara, cu toate ca in tArguri §i sate func-tionau pdrdilabi domne0. Acum insa, pentru aimplini scopurile mai inalte ale tesaurului *i alerazbolului, se numira ca administratori de judetefunctionari cari erau totdeau-na presenti in judetullor : aceVia erau vornicii, cad aveau in rr arra lurtoata administratia ; in frecare hide; se infiintarapatru cercuri, care stateau supt ascultarea unuiispravnic numele inseamna propriu-zis executor.

' Mag. ist., IV, p.pe

29:toti

Slujitorimea, care era de rAdica numai ei ha-ractul impAratesc, i-au sträns de i-au fácut podani".

si

zi

CAP1TOLUL ILL

Reformele lui Constantin Mavrocordatlor.

In reforma sa Mavrocordat lua dela Austriacisimplificarea situatiei : se desf intara slujitoriimulte alte bresle, care ajunsesera numai nisie vorbegoale,si astfel se reduse numärul acestor aparatoriprivilegiati ai tarii, cum incercase si Brâncoveanu.Ruptele, ava.nd Invoieli particulare cu Vistieria, pier-dui a puterea lor de pana acum. Astfel se crea osingura clasa de tarani birnici si dela dansii Vistieriacerea, ca fostul inspectorat austriac dm Oltenia,o suma hotarita, care se trecea pe b letelul pe-cetluit cu rosu, cu cele p itra termine de platape care le introdusese intant tatal reformatoruluit.

cap de tamilie rruntean avea, ce-i drept, deplatit anual ceva mai mult decat fostul birnic ol-tean : doi lei st jumatate pentra un sfert de an, pecând holteiul platia numai un leu i jumatate, darcap de tarnule, liude (Mom = om), era pentru fiscnumai acela care avea zece capete de Vita, apMeat In cele mai multe casuri abia mai multecase teranesti alcatuiau impreuna o unitate fis-cala2. Dintre dijme disparura vacdritul, pogondritul,

V. mai sus i Tunusli' cap. XXIX.Dovada o da pentru Moldova o croniLA din acel timp, Let , II1, p.

203: ,facand z.ce bucatL tin L p, Hece bucate, I capul pdindu-I la fle;ste-care sfert cate un ort .

urmarile

N)ul

pi

n

'

201

etc., si numai pentru oi si yin se platia o contri-bitie moderata. Manastirile pierdura milele lorde pan acum, dar nici de aid Ina,nte ele nu furaindatorite la nicio dare catre Vistierie. Tot asara nasera liberi de orice dare boierii si cel putinin parte, si anume de dijme, si mazilii, introdusfacum dupa exemplul moldovenesc, si cari aduceauservicii Domnului in administratie. in fiecare judet*se apzara ispravnici statornici, cari ingrliau detot. 5i in sfdrsit se unira la un loc caseta Domnului(Celmara) 0 a tarii (Vistieria), care pana acummacar ca nume fusesera despartite

Acest nou sistem fu introdus si in Moldova,uncle Mlvrocordat fu facut In 1741 pentru a douaoara Domn. Intâlnim, nu i vorba, si aici, chiar Malta.rziu, o indoit a si intrtita stoarcere a uritului yd-art i o intreita gostind, dar de la 1741 venitulVist eriei s compane din urmatoarele dari. La,Fferturile taranilor, la Inceput numai patru, nu-mar corespunzator intelesului cuvantului, se aso-ciaza contribupa mazililor si a acelor negustortcan avean un privalegru, un Izrisov (xpaáfiouxkow),§i de acela se chernau hrisovoliti; atoll birnicisunt socotiti ca ruptele Vistieriei, adeca oamenicart au cazut la invoiala cu Visneria tarii, totprintre acestia se socot si ruptasii Cdazdrii, adecaaei cari inzheiasera si et 0 intelegere cu Camaraparticulara a Dornnului, introdusa din nou, sicari pe basa acesteia capatara o situatie pri-

Actul de reforma s'a bparit in traducere francesa in Mercure deFrance, 1742, si de acolo a trecut in editia lvi Daponte, Legrand : Ephe-merides daces, II, nrefata. E cornunicat nurnai In cuprins st in Tunuslie,

. C. inc,4 din intaia sa Domnie in Moldova Constantin !vase cateva mA-smri de organisare, In anul 1735: el opri, intre altele, ca taranii manas-*esti sa fie supwp boierilor ; Studii si doe, V, p. 153, no, 93.

202

vilegiata1. Dintre dijme se luara regulat numa-desetina de pe porci si prisaci, gostina, care corespunde oieritutui muntean, si vetdrilritul. 0 igoreCal irnachi micsora acest vddrdrit i dtsfi nta ce-lelalte biruri, care impovärau greu de tot produc-tia vinului2. Actul asupra acestei organisari arat&ca venit al aestei noi sau mai curand inoite con-tributii «generale. moldovenesti 105 parale pen-tru fiecare gospodarie si 55 pentru holtei la fie-care termin de plata, dar adausul pentru strAn-gatorul de biruri, asa numita rasura", nu se maiplateste. Tot acolo ni se mai arata ca Mai-ritul, pogondritul *i cunifa, un bir care se platiapentru boii vandutt strainitor in genere Arme-nii poloni erau acei cari Fveau acest comertsunt de acum desfiintate. In casal unui bun re-sultat al capitatiei, sau, mai bine zis, al birului pegospoiarii, se punea In perspectiva ch ar des-fiintarea desetinei i a vddrciritului, cel putin pen+tru manastirt mazili. Din ranclat mazililor Dorn-nul isi numia ispravnicii, cu 0 leafa hotarita. Siaid clerul era scapat dc orice dare. Se. introdu-sera Curti permanente de jidecata, afara de Di-vanul domnesc, caruia ii erau subordonate, si la-r4i functioaarii fura luati din_ ranclurile maz lilorfavorisati. Toate scutirile care se dadeau trebuiautrecute in condici tinute cu 1ngrijire, pentru a punecapat haosului de pana acarn in chestiile de ju-decata 4.

' V. Documente si cercetari, I, p. 32 0 urm.: Condica de socottitpe 1764; Doc..familiej- Callimachi, II, p. 79 0 urm.: una ca aceastape 1763.

I Doc. Call., I, p. 573.a Let.,-I1, p. 416; Studii fi doe., V. p. 103, nota 2 ; VII, cap. V : pro-

tocolul lui Mavrocordat; no. 66, p. 215 0 urm.; cf. p. 581 0 urm.Let., II, p. 416-17.

i

203

Cu aceasta insa reorganisarea. Principatelor ro-manesti nu era Inca sfarsita. Boierilor, cari acum,.ca i alta data, erau singurul factor politic In taralor, cari, printeo pribegire In Ungaria, Polonia, bain ultimele timpuri, si la vecinul tatar, puteau pro .

voca o mazilire a stapânului !or, acestor magnatiai tarii Inca tot ambitiosi, foarte sireti si call sesprijiniau de obiceiu unul pe altul, al caror sangeramasese mult mai curat de amestec strain cleatin Tara Romaneasca, aiestora Mavrocordatii, tatasi hu, Ii aparura adesea inteo lumina nefavora-bila. Nicolae, care ca moralist voiã sa se iea laintrecere cu Cicero In ale sale .De officiisv pe_greceste, displacu mandrel aristocratii Inca delaprima sa intrare in Domnie 'n Moldova, din pricinadreptatii stricte pe care o exercita mai ales-fata de Warn, restituindu-H banii smulsi nelegaLAcelasi tanar Grec proceda cu o asprime neubi§nuita fata de doi dintre cei mai cu vaza stalpi atarii, un Sturdza si un Catargiu, iar in Tara-Ro-maneasca, pe cand armele zanganiau acum la gFa-luta, puse sa decapiteze pe caliva boieri din cele-mai bune familii din Principat, iiindca tradaserain favoarea Imperialilor.

El ti paru mandru, fiindca avea o fire inchisasi nu era inclinat la nicidrelatie intima cu mem-brii Curtii sau Sfatului sau. Aplecarea catre mojici.catre taranii despretuiti fu criticata si la Con-stantin, si In timpul primii sale Domnii. in Mol-dova el prescrisese, ca multi altii de altfel, dese-tina pardneasca, adeca o desetind generala, consuma obisauita pentru tararu, si aceasta provoca_mereu manifestari de indignare din partea croni-carilor, can i ei erau boieri'. Acum Constantin,

' Let., LI, p. 377. Cf. 111, p. 69.

- 204 -

Altavrocordat:voià ca In ambele Principate, undeeI astepta sa mai domneasca de cateva ori perAnd, sa decreteze libertatea taranilor, sa stabi-_leased prin lege viitoarele relatii ale celor farapamânt cu proprietarii i, In feint acesta, afara-de marea binefacere pentru poporul incredintar

sa aduca toroiata si o crestere a veniturilorsale, care In timpal nelegalei serb i a taranuluise adunau numai cu greu.

Pentru a linisti Inteo oarecare masura pe bo-ieri, el Ii dete o despagubire, care atarna isa4e raporturile fiecaruia cu Domnul care cArmuiain acea vrerne: scutelnicii. laza supt Nicolae Ma-vrocordat vaduvele .sarace ale unnr boieri meri-tosi dispuneau de argati liz scutealti, de tarani cariIi faceau serviciu i In schimb erau scutiti deiorice dare pe cap '. Biserica catolica din lasi pri-mise Inca in anul 1700 un privileglu, pe basa Ca-ruia insusi preotul, personalul sau bisericesc si4oua slugi erau scutiti de orice oblfgatie catreVistierie2. Obiceiul era ea malt mai vechiu, i Incape La Inceputul veacutui al XVII-lea Radu *erbanfagadui preotilor sasi* din Campulung ca doidin oamenii lor vor fi scutiti de orIce hir, curnhotarasera de altfel i Domnii mai vechi 8. Printremasurile Jul Constantin Mavrocordat In a donaDownie moldoveneasca era si aceasta, ca oriceboier si vaduJa de boier trebuia sa aiba un nu-mar de scutelnici, fiecare dupa rang. Pentru mariiboieri se socotiau aceste slugi i acesti muncitoriscutiti de bir pana la seizeci. De acum. Inamteaflarn pe fiecare lista de biserici, dupa suma

Insemnarea persoanelor care sunt scutelnici.II, p. 172.

2 Studii 1 doc., I-II, p. 84, no. XI.Ibid., 273, no. U.

-lui.

sfer-iului,

I:et.,

p.

205

Dar de mai mare insemnatate era scutirea com-plecta de orice qbir al Vistieriei a boierilor, deia cei mai mari pana la cei mai midi, pAna josla acei de treapta a treia, si a mazililor, cari tralauca tarani. Privilegiul moldovenesc, care definestelarnurit starea mazililor, se pastreaza Inca, si untilasamanator trebuie fara indoiala sa se fi lat siboierilor munteni, pentru a ob:inea si de la dansii,cedarea dorita a drepturilor lor asupra populatieide la tara '.

Acum incerca Domnul marea opera a desrobirii..11 precedase, ce-i drept, Mihai Racovita, prin a-ceia ca in a doua sa Domnie In Moldova favoris&pe tarani, pe cari-i chema la oansul si-i puse salure ca nu-s serbi, ci mici proprietari cu drept demostenire sau oameni din raiaua turceasca2. Incain anul 1742 Constantin porunci ca boierii si ma-nastirile, chiar când ar putea cere de la taraniiasezati din vechiu orice fel de munca, sa nu poatacere de la stiainiim cari-si vor cauta, in cea maimare parte ca fugari, un loc de salasluire si de-munca, nimic decat dijmele obisnuite si un ajutorde douasprezece zile pe an3 in anul urmator se,vede dinteun proces posibilitatea ca urui tarantsa se rascumpere 4. Mai departe, intr'un asezd-mânt ob.,stesc, se confirma de catre loan-Voul,tratele lui Lonstantin, privilegiul pentru tarandliberi asezati pe pamant strain 5. In 1746 soartaduse pe Vuda-Constantin indarat in Tara-Ro-mameasca, si aid, in Martie, el dispune ca rtz-mann! fugar, care s'ar intoarce din locul strain,

Arch. Rom., 11, p. 193 : anul 1737.1 Let., II, p. 361.' Ibid., p. 417-18 ; Noua revistä ronidn(1,11, p. 354.

Studii # doc., V, pp. 243-44, no. 110.Arch. Rom., 11, p. 169 §i urm., an. 1744.

206

lunde sta ascuns, sa fie socotlt ca Oran liber. Tot-odata se iea prin acest insemnat act o alta masura,4care sarnana cu cea din 1742 din Moldova, i pentruastfel de intoarceri se poruncete numai plata decinci taleri In patru gerturi, darea dijmei catre pro-prietari §i apoi numai sase zile de claca 1 In Au-gust al ace1ui4 an fura iarai chemati la Curteadomneisca toti boierii mari i membrii cleruluisuperior. Li se propune sa se invoiasca din mitacrest neasca la desrobirea .fratilor lor robiti prin--Van rau obiceiu : orice taran care poate platizece taleri are dreptal sali ras:umpere cu eilibertatea capului de la cel mai indaratnic pro-prietar de suflete2. Printeun alt hrisov, pierdut;dar al carui cuprins poate fi dedus dtn alte do-cutnente, se hotari apoi ca nu numai pamanteanul1ntors, ci oriOce muncitor de camp fara pa-.mant datorete anual proprietarului sau, boierului,numal dijmele de diferite martmi §i sase zile delucru nu douasprezece sau douazeci §i patru, cape timpul lui Nicolae-Voda , dar ca trebuie sase respecte in schimb i toate drepturile pastrateale proprietarului: el nu poate vinde yin, nu poateconstrui moara, n'are drept de vanatoare §i pes-cult, etc.3

Ca Dornn al Moldovei, Constantin aduce in sfar-$it §i acolo masurile introduse in celalt principat.El aduna pe boieri §i i intreaba de drepturile pe carele au prin hrisoave asupra vecinilor, priviti aproapeca sclavi. Resulta de aid ca in Moldova nu existanjciun drept pentru astfel de stari de lucruri, cana se iscalise niciodata vre-un contract de van-_zare, ca numai o lunga usurpare facu sa cada a§a.de jos taranii. Se stabili cel putin mai mult

' Mag. Istork, 11, pp. 280-84.2 Ibid., pp. 28a-87.' V. de ex. Studii fi doc., V, p. 196, no. 68 ; p. 197.

207

-nu se putea astepta de la egoismul unei claserasfatateca vecinul nu este un sclav ce se poateasamana cu nenorocitul si totusi veselul Tigan, cae numai un taran ccare n'are pamAnt propriu,moatenit, §i nu-si poate parasi brazdaD, asa ca nupoate fi vandut ca individ si nici nu poate fi trecutIn contractele de familia ca o parte din avere. In-tr'o clausa a acestei remarcabile hotardri apare§i Insemnata marturisire ca obisndta claca, pe.care taranul trebuie sa o dea pe langa dijma, nuse urea la mai mult de douazeci si patru de zile paan un numar mare in raport cu Tara-Roma-neasca '. Aceasta datorie de munca putea Insa fiplatita si In bani 2. .

Nu se poate spune ea Intrcmirile lui Mavro-cordat ar fi ramas Fara urmari. Mai ales in Tara-Româneasca ele adusera mult bine si, cu toate caterm nut de ruman nu dispare de tot inciata, seIntdIneste totust ca o mare raritate, pe când vorbade Wan capata din ce in ce mai multa trecere3.Dar, odata cu numale, ai clasa aceasta incercase oprefacere. «Testamentut. lui Constantin-Voda ser-veste printre Domnii urmatori ca regula de pur--tare la impaciuirea neintelegerilor intamplatoareasupra Imprejurarilor din tara, si raportorul Ru-stior din anal 1772 da asupra starii taranilor dinMuntenia stiri care se potrivesc cu intocmirile luiConstantin'4. In adevar, boierii de aici cereau lainceputul unei ere noua, in anul, 1775, cresterea-timpului de munca al fostilor lor supuat la douazecisi ptru zile, care ar fi fost cantitatea de munca Intimpurile bune, regulate5, dar Inca la sfdraitul yea-

Mag. istoric, 11, 288 si urm., sau Arch. rom., I, pp. 94-97.' Let., III, p. 214.o Studii fi doc., 1-11, p. 242, no. 20.4 Tunusli", cap. XXI.

Geneal. Cantac., pp. 541-42.

,

208

cului al XVHI-lea scris in t punctele. Vistieriei, ircondicele ei de legi, ca, afara de contractele parti-culare Incheiate de buna vole, taranul n'are defa cut tin sin> cleat douasprezece zile de muncain diferitele anotimpuri, sau sa poata plati in schirnbate un zlot de fiecare casa, ca ziva de munca nupoate sa se ridice la mai mult de doua sau trelceasuri, ca proprietarul n'are aleaga dijma,iar din gradintle de zarzavat sa nu poata ri-dica nimic. Aceste hotariri reflectau masurile luiMavrocordati.

In Moldova, multi Domni de mai tdrziu hotariradin nou punctele" care regulau positia taranilorastfel facura Constantin Racovita si Grigore Ale-xandru Ohica2. Aici se ramase tot la cele doua-sprezece zile de munca pe an, si aproape tot inaceleasi conditii ca i in Muntenia, ceia ce ne facesa conchidem la aceiasi origine. i aici boieriiegoisti incercara, in 1775, sa obtina ceva ma*mult. Ei pretindeau ca vecinii ar fi fost cuprinsiin dantile primitive ale vechilor Domni i declarauca taranul n'a fost prin nimic altceva deosebit deTigan decat prin optirea vinderii sale perso-nale si incercau chiar sa amestece la un loc cufostii vecini §i pe ldturafi. El mergeau pita laafirmatia ca, dupa rerorma, ca si inainte, taranutrebuie sa se ingrijeasca de toate" trebuintite stapftnului sau, ca i ceilalti locuitori cari nu erauvecini', qi cereau vole dela bunul i parintesculGrigore Ghica, binefacatorul lor, ca din zece zileale taranului sa reclame una pentru ei 3.

1 Studii si doe., V, cap. Documente Brancoveanu, anii 1798-1799p 200 §i urm.

' Cf. Noua Revistd Romdad, II, p. 351: dupl o tlpäriturä contimporand; Studii si doe., V, passim ;Doc. Callimachi, I, p. 442, No, 59p 507, no. 3; p. 580 0 urm.

3 Mag. !stone, II, p. 295 i urm.

sa-.si

.

CAPITOLUL IV.

Deaderea clasei fgrgnesti. Evreii. Viafa boierilor.

Se intemeiase oare prin aceste reforme noroculde care Principatele romane fusesera atata vremelipsite ? De loc. Starea taranului devenise, ce-idrept, mai suportabila, dar foarte adese ori el nuavea mijloacele sa se rascumpere si, chiar In casulcel mai bun, 1i lipsiau mijloacele de a duce o viataculturala si astfel sa puna temelia unei culturinationale românesti. Statul cerea *i mai departeprea mult : Statul strain, ale carui interese le re-presinta Domnul, care aparea tot mai mult ca unstrain. Chiar filantropul Constantin-Voda, silit denevoie, trebui sa calce peste propria sa opera :el este invinuit ca a luat inti'un an nu patru, cidouazeci de sferturi'. Pe la 1770 se ajunsese regu-lat la sfertul lunar, si Inca nici atAta nu era destul,cad acum Turcii si Grecii constantinopolitani ce-reau sume nemai auzite. in anul unei schimbari deDomnie, afara de cele douasprezece sferturi" deplata, se mai cerea Inca un sfert intre doua luni,si curând dupa aceia se ajunge la un dublu-sfert.Pe lânga darile ordinare apar si cele extraordinare,care se nurnesc dupa menirea lor. Chiar In mereu

' Canta, in Let., III, p. 185. Cf. izvorul autentic citat mai sus.

Istoria poporutui rometnesc. III. 14

210

blastamatul vdcdrit Domnii impovarati cautau unajutor de la tara, Inca si mai Impovarata. Suma eraadesea asa de apasatoare, !neat, de exemplu, pentrua plati vdcdritul pe o vaca, trebuia, nu numais'o %/Alicia pe dansa, ci sa mai Imprumute si fu-matate din pretul vanzarii '. loan-Voda Callimachi,de altfei tin batran bun, se vazu nevoit sa cearaboierilor Involea pentru punerea unui vdcdrit.Aceasta i se refusa, dar In loc se Introduse, dupaexemplui Munteniei, o ajutorinitd, care nu era alt-ceva decat vechiul furircfrit2. Inca din veacul alXVIllea se ivise teoria ca pamantul pe care sta-teau orasele tarii apartine Domnului, si astfel a-cesta incepu sal daruiasca, sa 1 vanda sau saceara de la fiecare gospodar dreptul de stapanire,bezmenul. Nicolae Ma vrocordat incerca in zadarsa i f aneze acest abuz 3; din potriva, se mersetot mai departe in aceasta pornire nenorocita, carepuse capat vietli orasenesti. Constantin Racovitayolk sa dea manasti ii sale din Roman o bucatade pamant, fazu sa i se cedeze aceasta de catreepiscopta de acolo §i In schimb ceda acestuiadin urma drepturile domnestt asupra vetrei ora-sului. indaratnicile plangeri ale locuitorilor ratna-sera zadarnice ; ei trecura in posesia episcopului.Cand se daruia un astfel de oras, noul proprietarcapata urmatoarele drepturi : el supraveghia totce se intampla aici, Ity trebuia sa i se ofere Inprimul rand spre cumparare orice casa si numaiel avea dreptul sa vanda bauturi si carne 4. Ulti-mile rarnasi ie ale vechilor Intocmiri municipale dis-

I Doc. Callimachi, I, p. 461, no. 117.I Pe ogiaguri", Let.,11I, p. 243 ; ibid., p. 191.4 Let., II. p. 85.4 Doc. Call., I. pp. 484-85.

211

parura: la Targul-Frumos, pe la Inceputul veaculuial XIX lea, foltuzul i pargarii fura socotiti printrehaimanale §i nu aveau alte Indatoriri decAt saindeplineasca serviciile" tdrgului, sa pazeascape oamenii ral" i altele ae fdul acesta Ablaintre 1812 si 1820 incepura clteva orase sa serascumpere sau sa obtina o organisare mai buna :astfel BArladul si TArgul-Frumos se liberara deproprietarii tor cu jertfe mari banesti, pe când bo-gatul Botosani, care pftna farm In al XVIII-leaveac ramase un oras al Doamnei, primi un pri-vilegiu in virtutea caruia fu administrat de unefor t sase epitropi, ca represintanti ai orase-mmii. Era primul cag cand un oras românescse gAnclia la propriile sale interese, cAnd se for-mara partide politce, cAnd luptara i pe lAngaaceasta luara Inca i masuri pentru Infrumusetareaorasului in sens modern 2 Doi din cei sase epi-tropi din Botosani erau alesi de RomAni, doi repre-sintau vechea, muncitoarea i modesta populatiearmeneasca i ca o a treia natiune" se adaugi-sera st Evreii, cari puneau 5i ei doi epitropi.

Cei d'intaiu Evrei pe can Ii adapostira tarile du-narene venisera din Turcia ca negustori, darIn calitate de creditori ai Domnului, i erau chiarmai numerosi In Muntenia, care avea mai multepuncte de atmgere cu Imparatia turceasca propriu-zisa. Dar printre dAnsii se aflau numai ici i coleaEvrei asezati ; cet mai multi se intorceau curAndindarat, in Constantinopolul mai pnincios pentruei, unde tembelismul 5i viciile turcesti ii fagaduiau

bogata recolta de bani. Curand dupa 1550 Dom--nii pamanteni se plAngeau la Poarta contra Evrei-

Ibid p. 593-94.2 Studii i documente, V, Documentele Al. CallimaLhi.

'.

5i

.o

212

lor §i in raspunsul imparatesc din 1568 este vorbade talentele lor de a momi pe tarani la imprumu-turi ruinatoare. gAsa s'a ruinat sarmana populatiesateasca. Tu zici ca Evreii se deosebesc mult deceilalti locuitori, fiindca sug brin camata sangeleraielei; unde se ivesc ei, pricinuiesc mil de ne-legiuiri supt pretext de bani,1. Din Galitia, uncleEvreii formau impreuna cu Nemtii §i Armenii gro-sul populatiei muncitoare din ora§e, nu venira, pecat se pare, cleat carau§i cu carele lor la Dunare :cei mai multi dintre dan§ii, cari faceau drumulintre Liov §i Constantinopol, i§i aveau locuintain acest din urma ora§2. Evreii galitieni aveptauin ora§ele si targurile lor pe Moldoveanul carevenia cu voinicii §i gra§ii lui boi in in vecinatul cen-tru comercial. Dar ei treceau §i granita, §i acela§tDomn care, pe and domnia in Tara-Romaneasca,descoperind ghe§efturile camatarilor evrei, intl'unhrisov solemn da §tire despre felul Cum Evreitpoloni, ascun§i in satele de granita, distrugeauinsernnatatea balciurilor de la Sepenit §i Hotin,cumparand dinnainte marfurile3. In veacul al XVII-lea intalnim ici §i colo Evrei de diferite originicari luau in arenda tot felul de venituri, adeseafara sa aiba banii necesari. Astfel un Evreu arendade la Domnul Gheorghe *tefan un loc confiscat,un altul cumpara chiar in judetul Putna o bucatade pamant de la rdzesi §I astfel ajunge impreunacu urma§ii sai proprietar pe pamant moldovenesc 4.in veacul al XVIII-lea Evreii cari, In urma unei in-voieli, platiau Tesaurului o dare speciala, o ruptd,sunt cunoscuti ca ordadari ; adeca ei luau in arenda,

1 Doc. f t cercet., p. 180: dupä originalul din registrele Portii Otomane.' Chilia ft Cetated-Atbd, pp. 295-296.3 Arch. 1st., 1', pp. 172-174.4 V. Studii fi doc., V, p. 32, no. 150; pp. 234-236, no. 87.

213

orânclei, bucati mai mici din mosiile boierilor, deoare ce acestia numai rare ori Isi cultivau sthgurimosia, de cand obiceiul cerea numai cleat pre-senta lor In Capitala. Cum am mai spus, proprie-tarii pe mosiile lor aveau exclusiv dreptul sa vandavia si bauturi spirtoase; acum Evreii luara In arendaacest drept de desfacere si acordara taranului, pecare hrana proasta cu mdmdligd ilipsa unei ocu-patii rentabile In tot timpul iernii II mana la ear-ciumei, un credit atat de mare, Incat bietul omcadea curand cu totul In rranile marinimosuluicreditor. Chiar sf in orase si In targuri, Inmare parte Evreii aveau astfel de dugheni ; darei se amestecau si in alte afaceri, si astfel prinmijlocirea lor se aduceau de pilda la balciul defa Suceava, din Botosani sau Roman tbt felul defabricate straine : stofe turcesti si haine gata, us-tensile casnice, unelte pentru muncitorii de camp-din Graz, din Siletia si -din diferite regiuni ale

t 1mperiului, postav englezesc ieften si cevh mai tar-ziu Si tot ,ce era de trebruihia ca sa-ti MObliezicr casa dupa gustul european '. Daca in acest rolde mijlocitori ei nu faceau nirnanui niciun tau,stiind totusi sa se Imbogateasca prin harnicie, e-conomie si siretenie; in sate Insa alcatuira ele-mentul care tocmai lipsia' pentru ca Sa rui-.neze din temelie pe taranii moldoveni. De aceiaDomnii fanarioti luara masuri ca sa scape pe a-test important purtator al gTeutatilor tan} dinghiarele exploatatorilor si otravitorilor sal. BunulCrigore Alexandru Ghica proceda foarte radical,interzicand cu totul Evreilor sederea Id sate, si

. tot atat de parintescul Domn .grecx, Alexandra

1 V. Doc. Call., 1, p. 445 0 urm.

214

Moruzi Intari aceasta masura *1. Cu toate acestea,.straqiii cama tart ramasera de fapt In saracelesate stoarse de bani i fura §i mai tArziu obis-nuitii ortmdari al tarii: ei vindeau pe datorie sipopriau prin agentii lor in casa i curtea taranu-lui pftna i lucrurile de cel mai mic pret, fara.macar sa se adreseze ispravnicului. De aceia .tre-bui sa se lea masura ca taranii, Impartiti dupa a-vere in trei categorii, sa nu poata bea fara platade la Evreu dent pana la o anumita suma 2. Candvechea administratie a oraselor se desfiinta §i fie-care a§ezare orapneasca 1i capata stapanul eicare putea arenda tot felul de privilegii, Evreuiajunse cu Incetul stapAnul economic, mai cu seamaca el, cu toata aparenta sau reala sa saracie, ga-sia totdeauna bani §1 pentru luxul mereu crescAnctal boierilor afemeiati. Evreii II simtiau insemna-tatea §i tineau adesea un limbagiu foarte ener-gic; ap, de exemplu, Evreli din Boto§ani, la alca-tuirea noii administratii ora§eneVi, nu mai vrura.sa plateasca vama pentru rachiul adus de ei deobiceiu pe ascuns din Polonia, tinura intruniri se-crete *i voira sa tiimeata o deputatie la la§i. LabaFaibi§, care avea in tArg cacareturi i interesuriera pe lAnga acestea sl conducatorul conationa-lilor sai §i la urma trebui sa fagaduiasca In scrismarelui boier care era eforos ca se va lasa de..planurile sale fele. §i se va purta ca .adevararargovet. era enascut §i crescut In tArgsca un cinstit patriot" 2. Cand acela§i efor cum-para mai tArziu de la Mitropolie un mare numarde pravalii, In ele locuia numai un singur Armean

Arch. Rom., II, p. 179 Qi urm.' Doc. Call., I, p. p536-37, no. 253.3 Studii ci doc., V, p. 266 i urm.

,'

215

acest popor ii pierduse insemnatatea econo-mica, fara sa se fi contopit totusi cu Romanii dincausa deosebirii de credinta, douazeci i c!r,cide Romani, cari faceau comert mai mult cu cojoacepentru tarani, blanuri, coloniale si lumanari deceara, pe când alaturat se numarara nu mai putinde douazeci si trei de Evrei : Evrei si Evreice,pentru ca sotia obisnuia sa duca mai departe ne-gou1 sotului raposat, sau si fiecare din soli aveaun negot al sau faptul cel mai primejdios eraca aceasta populatie, de o alta credinta, care nu-

putea pierde niciodata caracterul ei strain, isiinsusia limba nationala numai pan 1ntr'un gradcare avea Intr'Insul posibilitatea formari unui dia-lect romAno-germano-iudaic.

De toate acestea erau vinovati boierii moldo-veni, cum de altfel i starea nenorocita a patrieitrebuie pusa pe socoteala boierilor din ambeleprincipate. Ei rapisera taranului averea, libertatea

toate drepturile scurt, 11 facusera nn paria.PamAntut Insa si-1 pastrasera exclusiv pentru ex-ploatarea lor proprie. Grija pentru tara i apa-rarea ei de .drept ar fi trebuit sa cada asupralor, dar ei nu erau In masura sa raspunda acesteidatorii, caci se certau mereu Intre clansii in fa-voarea unui nou Domn sau pentru a primi un locla Curte. Pe zizania dintre ei si pe sleirea pri-cinuita de aceasta se Intemeie deci puterea straimlorcari voiau sa puna mâna pe toata bogatia taril ;puterea Turcilor, cari se ridicara ca singuri sta-pAni politici, a Evreilor si, in Tara Romaneasca,aceia a Bulgarilor si Grecilor, cari se puteau stre-cura mutt mai usor si erau mai In stare, sa se

' Doc. Call., II, p. 67-8, no. 149. V. memoriul mieu despre Evreli inOdle rornane, An. Ac. Rom., XXXV1.

Si

pi

si

pi ;

216

asimileze din pricina comunitatil de credinja. Catreo astfel de stare de lucruri se indreptau ; ame-ninta o vesnica despartire a natiunii: de oparteIn tarani flamanzi, far de alta In boieri ghiftuiti,somnorosi si fara grija ; si pe aceasta se basaupoftele de anexare ale strainilor din afara.

Boierii decazusera de fapt foarte mult In cu-prinsul veacului al XVIII-lea. Inca din a douajumatate a veacului al XVII-lea uitasera aproapecu totul sa mai lupte. in ostile turcesti ei alca-tuiau numai comandantii rai ai soldatilor cur-teni sau ai taranilor acum desvatati de arme. Maiales dela 1680 pana la 1690 Turcii nu mai ceruradela Domnii romani luptatori, ci numai salahoripentru a face drumuri si a sapa santuri, sau ca-iausi pentru granele samanate si secerare tot deei, dar care trebuiau sa hraneasca cetele de Turci.Moda orientala de a se scula tftrziu, de a pasitacticos Intre doua slugi, care apucau pe stapamde sup jiori, mersul la pas cu calul, and pentrutransportul mai comod al Evgheniei Sale nu slujiagreoaia carata europeana de origina vienesa, câs-tiga din ce in ce mai mult teren, si noi gene-rath crescura cu acest obiceiu. Boierul moldo-vean sau muntean voia sa imite pe e Maria Sa,Dornnul sau chiar si ix! mult pretuitul coleg grecdin Capitala lmperiului, care aparea cu atat mai.stralucitor, cu cat acurn nu li se mai incuviintaboierilor sa mearga acolo pentru a sapa o Domniesau a pregati alta noua. far pentru acest locuitoral Fanarului, cu toata ura ascunsa in inima sa decrestin si Grec, prototipul perfectiunii umane eratot lenesul, desfranatul Turc cazut in marasm senil,care, tolanit pe auritul divan ce se intindea de-alungul paretilor camerei, se sprijinia pe perne

- 217

Impodobite cu margaritare $1 pietre scumpe, inabu-§indu-se aproape In bogatia blanurilor sale $i as-culla In tacere pe visitator, pe and ochiul sauurmaria norut albastriu al fumului de tutun. inlocul vechii case boierevi, care, Impartita dupamodel sasesc sau polon, stralucia vesela $i mo-(testa In lumina soarelui, se Introdusera acum, dupaimitatia Seraiului, parfurnatele iatacuri intunecoase§i numai ici $i colo strafulgerate de splendoareabroderiilor pretioase fiecare visitator era par-fumat la plecare cu pastilele aprinse ale Levan-tului. Inainte vreme nobila jupeineasd statea in-camara ei de lucru, pregatind, Impreuna cu roa-bele, cele mai de trebuinta pentru casa ; acumDoamna de Curte trona dupa moda noua pe per-nele ei, cu picioarele Incrucisate dupa tnoda tur-ceasca, a$a ca nu i se vedeau decat pretio$iipapuci. Toata Imbracamintea era tot a$a de pre-tentioasa $i fara gust ca In Constantinopolul .de-cadent ; ca $1 aici, obrazul, adesea foarte frumos,era schimonosit prin grosolana acoperire cu fard,prin vapsirea gurii si obrajilor. cum $1", prinimbinarea sprincenelor inegrite. In numeroaselecamari, unde numai rare ori domnia activitateamuncitoare, vioaie a casei, stateau intin0 numero$1Tigani cunoscatori $1 capabili de toate vitiile $1a$teptau un semn al stapanului, al stapanei, altanarului $1 lene$ului cucona$ sau al jupanitelor,care bateau din palme, ca sa li se ridize de joso batista cusuta sau sa li se atite din nou foculstins in ciubucul pazit cu grija. Numai in oarelede dimineata ace$ti urmasi ai neodihnitilor eroiJuptatori, cum fusesera boierii lui Stefan-eel-Maresou ai lui Mircea, mergeau la Curte, unde ho arauafaceri de slujba sau se pierdeau In convorbiri

218

zadarnice asupra unor fapte neinsemnate si in in-trigi. Ochii Ii sclipiau numal and se spunea cevarau sag cAnd se arata posibilitatea cAstigululIncolo acesti ochi stersi priviau fora tinta de suptfruntea fara griji, acoperita de curand de mlreleislic ; cAte-odata era si plina de griji, caci i acum,de si mai rar, se mai taiau capete de boieri pentruo tradare, de care putea fi Invinuit oricare si nufara temeiu.

Boierii de la 1700, cari nu mai purtau armenu mai urmau niciun steag, fusesera totusi In-sufletiti de dragoste aprinsa pentru tam subjugata,a carii faima, ce nu se mai putea cAstiga, Ii stra-lucia Inainte, mAngAietor, din trecut. Cine cum iteste voia poate zice i scrie",asa- of teaza batranuiStolnic Cantacuzino .caci ca nu este nimeni, nicieu condeiul, nici cu palma, a-i sta impotriva si a-iraspundez1. CAnd Puterile straine vecine incercaraa face cuceriri in aceste provincii crestine aleimparatiei turcesti, boierii romani aratara,drept, dorinta lor aprinsa de a arArna de un Stateuropean, caci o libertate deplina nu mai putea fireastigata si pa strata, dar procedara cu multabagare de seama si pusera asa de multe conditii,Ca tratativele nu ajunsera niciodata la scop. liicursul intAmplarilor anului hotaritor 1711, cei matmulti invinuira pe un Cantemir, pe un Toma Can-tacuzino, ca s'au declarat prea pripit pentru libe-ratorul" moscovit.

In aceasta noua epoca intAlnim, din potriva,lipsa aproape desavArsita de idealuri patriotice.Tree cAteva decenii asupra Principatelor, in carenu se astepta nimic, dar nici nu erau de loc ne-

Operele lui C. Cantacuzino, p. 69.

;

ce-i

219 -

multamiti cu clipa presenta. Turcii erau un biciape care-I trimesese Dumnezeu ; atat timp cat ei dom-niau, nu era de a§teptat nicio siguranta, nick .bogatie, nicio viata culturala, nicio prefacere a_moravurilor. Dar cre§tinii nu erau nici ei multmai buni : aceasta o dovedisera destul de bineAustriecii. 0 partida ii chemase, membrii aces-tei partide ridicasera steagul rasvratirii pentruinteresul cre§tin imperial §i multi sangerasera .

chiar pentru aceasta. Prin aceasta prietenie a cre§-tinilor fusese atunci Nicolae Mavrocordat lasat sacada In manile imperialilor In propria sa Capitala.(1716). Si, daca nu tot principatul, cum se a§teptau,totu§i Oltenia macar trecu la Austria. Ce se ca§-tigase Insa prin aceasta pentru cultura romaneascarpentru viitorul neamului romanesc 7 Nimicl Seplatira numai douazeci de ani de-a randul da-rile unul alt Imparat. Cand, in anul 1739, intr'unnou razboiu, Ru§ii napadira Moldova cu Cazaci §io§tiri regulate, ei socotira ca nici nu mai e de ne-vole sa lingu§easca pe boieri, viitorii lor supu§i..Se prada §i se jafui ca Intl 'o tara du§mana, curat«pagana. ; nu se facura pregatiri §i nu se ince-pura tratative cu boierii prin dtbaci agenti «drept-credincio§i.. Generalul rus Munich nu ceru sfatul-nimanui ; 1§i facu numai cunoscute pretentlile, §iacestora trebuia sa li se dea curs. Zaherea pentru20.000 de soldati imparate§ti, 3.000 de salahori pe anpentru greaua munca josnica, grija de spade, soldaofiterilor, serviciul mitttar din partea boieritor carin'a veau slujbe in tara, un poclon de nouazeci depungi pentru prea-luminatul General, apoi o darede o suta de pungi anual catre acela§i, predareaoricarii averi turce§ti acestea erau tot ceia ce se.ceru. Daca nu se vor indeplini aceste cereri, astfek.

220

adauga generalul, vi da foc targului '. Era o marekleosebire intre acest nenorocit an 1739 si Intreacel 1711 care incepuse atat de idilic. Veteraniidui Dimitrie Cantemir bagara de sama ca i cei-lalti acest lucru, i toti erau acum patrunsi delaptul ca nu era de asteptat nimic de la nimenidecat de la Dumnezeu.

A2um nu se mai scrlse nicio opera de sama :numai unul sau altul dintre boieri continua vechilecronici. Aceste continuari trisa n'avura mai .nicioinsemna tate literara Inraurite- de suferintile e-goiste ale presentului, ele cuprind numai cronica.zilei, Astfel scrie un lonita Canta i un lenachiKogalniceanu, dintre cari cel din urma se pronuntape fata cu privire la . stoarcerile slujbasitor:, siDomnui mai daduse o porunca", spune el dojenitor,gca sa .nu fie volnic a lua cuiva macar un ou

-fara de bani. nici slujbaS,, nici alt nimeo.% Afarade iceasta s'a mai lucrat la mared opera. a uneinoi traduceri a 'tuturor ,.cartilor,biserite§ti dupaoriginalele grecesti, care fu incoronata prin, pu-blicarea Mineplor, motr.ot, adica Vietile Sfintitor o-rânduite dupa!zifeie lunli, publicatie ,Ingrijita ,deepiscopul .de, famnic Chesarie,, personalitatea, li-terara cea mai, de sama In aceasta perioada ne-Insemnata. Dar. In aceasta traducere, care,de altfelpentrJ cultura. poporului e tot atát de insemnataka pedtru..desvoltarea. limbii, sufletul natii- româ-nesti nu-0 putea afla manife3tarea ca In cronici.La sf'arsitul acestei epoci incetara chiar i slabelecontinuari ale vechilor anale nationale, §i numaiintamplator vre-un mic boier, ca Pitarul Hristachi

Let., II, P. 409. Cf..Gónéral de Manstein, Mémoires sur la Russie<Paris, 1711), pp. 304-5. Arnandoua izvoarele coincid.

2 Let., III, p. 203.

,

:

221.

sau Dumitrachi Stolnicul sau vre- un calugar caDionisie Eclesiarhul, descriu in prosa sau in versuri proaste vre una din Intamplarile contimporane.Inaltele *con din Bucurep si IaA administratecu ingrijire de Domni, nu mai prodeisera niciun scrii-tor §i folosiau In genere putin intr'o tara undespiritul plin de viata, impulsia spre cunoaVereaadevarului §i dorinta unei activitati puternice sestinsese

in rare casuri exceptionale insa credinta, amin-tirea i nadejdea nu se stinsera Inca ; unii calu-gari i unii boieri mai aveau Inca in pieptul lorscântela sfânta a inspiratiei, §i in mijlocul ador-mirii generale se cetesc cu rnultamire vine lor des-crieri pline de insufletire §i se atinte*te urecheala vestirea faptelor Idr.

In vechea manastire Putna, unde MitropolitulIacov I-iu, un om sfant, retras din viata publica,cauta o'dihna ultimllor sal ani, traia calugarul Var-tolomeiu Mazareanu. El se indektnicia cu tran-scrierea cronicilor §i resuma hrisoave, pentru ale putea cataloga ; era un Invatat", care pricepeachiar slavoneVe §i era Insufletit pentru marea,sfânta Rusie, care aparea ca liberatoarea Rasari-tului. Afara de multe mici lucrari, mai mult corn-pilatii, scrise el, in putinele ceasuri de inspiratie,un panegiric asupra lui Stefan-cel-Mare. In aceastamica lucrare se gasesc perioade frumoase §1 totatAta patriotism cata eruditie retorica.

N. lorga, 1st. lit. Rom., 11.

i§i

CAPITOLUL V.

Razboaiele Ecaterinei a II-a cu Turcii0 Principatele Romtine.

Putini ani dupa suirea sa pe tron Ecaterina a Il-aa Rusiei cauta sa Incoroneze prin faima razboinicaizbutita ei lovitura de Stat. Incurcaturile polonedusera la un razboiu cu Poarta, care hi deosebitde notocos. Turcii numai pregatiti nu erau ; oasteafor ratacia jalnic, fara plan, fara conducator §i faramijloace de traiu In timpul hotaritoarei campaniidin 1769, and cazura cetatile basarabene §i am-bele principate fura cucerite. in anii urmatori Ru0pusera stapánire pe tot Bugiacul, §i Tatarti furastramutati de cbuna voie. aiurea. Dupa Indelun-gate negocieri i dupa o noua izbucnire a osti-litatilor, se ajunse in sfa.rsit la vestitul tratat dela Chiuciuc-Cainargl (1774), prin care Ru0 cd*ti-gara trei lucruri : intatu pregatirea cuceririi Cri-meii, care li *i cazu curând In mâna, al doilea,dreptul de interventie in folosul creOnPor sub-jugati §i, al tre'lea, invoirea de a pune consult inlocurile ce It vor placea.

Inainte de izbucnirea razboiului venisera in Mol-dova §i tot asa In Tara-Romaneasca, asa cum seob4nuise din timpul lui Petra- cel-Mare, negustoripapici §i cucernici pocaiti In rasa calugareasca,

223 -

cari aduceau in calatoria lor spre vre-o icoanafacatoare de minuni sau, spre cate un centru co-mercial, augustul chip al eTmparatesei. Impe-ratorifa spre inchinare preotilor i locuitortlordin manastiri, precum i boierilor cu trecere, ca-rora ii sta la inima suferintile crestinatatii, si totodata povestiau despre puterea de neinvins a mariiostiri rusesti. Aceasta o stiau ei cu atat mai bine,cu cat calatorii faceau ei insisi parte din aceastaostire. Se intampla odata ca Domnul Moldovei,Origore Callimachi, puse sa inchida pe un agentrus i sa-1 ucida cu invoirea Portii. AlexandruOhica, Domnul muntean, stia bine aceasta, inchiseinsa ochii. De aceia, In TaraRomaneasca mai aiesmulti boieri aflara cu o bucurie neobisnuita veselastire a liberarii iminente : fratii Parvu si MihalCantacuzino cel din urma compuse genealogialamiliei sale si un memoriu statistic pentru Curtearuseasca se aratara foarte zelosi pentru aceasta

luara in man conducerea conspiratiei.E lesne de inteles ca multi boieri, mai ales

clintre tineri, indurau cu greu jugul turcesc. Afaracle cererile de zaherea, obisnutte, suzeranitateaSultanului mai avu i alte urmari, care fura pri-mite cu multa neplacere, mai cu sama de boieri.Pentru plata impositelor ei fusesera trasi decateva ori la raspundere in Tara-Romaneasca siCantacuzinii intrasera chiar de doua ori in inchi-soare pentru ca flU putuse fi adusa suma ceruta.Dijmele atinsesera in vremea mai veche i boga-hia boierilor si, de and li se acordase scutirea,ei puteau numai cu greu preface in bani produ-sele intinselor si numeroaselor lor mosii, pentruca aprovisionarea Capitalei turcesti cererea demijloace de hrana se repeta foarte des, dar tot

,

si

224

atAt de des ramftnea nebagata in seama al-eatuia o piedeca pentru export. Boierii, ea si la-ranii, si-ar fi vAndut mult mai bucuros samanatu-rile, oile si call lor, ceara, mierea si seul lor ne-gustorului strain, care platia mai bine si maipunctual, dar nu aveau vole '. Ei priviau cu ne-placere amestecul din ce in ce mai mare al Tur-cilor in afacerile launtrice ale tarii, la care nu segdndisera de lo: pana gtunci. Moldova de asemeneaera plina de mid capitalisti turci, cari patrunsera;Ana In cele mai departate colturi, imprumutaubani pe dobanzi mari sau in schimbul produselornaturale, sau chiar bani rai 'Ana la plata maitArzie a aceleiasi sume In moneda buna. In Mun-tenia, ca si In Principatul vecin, locuitorii turci airaielei, negustorii turci, dar si ieniceriisi acestiaerau cei mai rai din toti isi cladisera case peparnAnt crestin, injghebasera ferme si crescatorlide vite, asa-numitele cask, §i Domni cu foartemare trecere fura nevolti sa indeparteze din nou,cu armele, cu ajutorul ostilor imperiale, pe ace§tiobraznici venetici, cari alcatuiau o plaga pentrutara. in Oltenia Turcii din Vidin introdusesera o-biceiul ca mosiile boierilor mai saraci sa fie luatein arenda de Turci, cari le exploatau in chipuicel mai nerusinat. larasi trebui sa capete mai intaiun firman impotriva acestor oaspeti nepoftiti. insfArsit se gasira boieri cari, din natvitate, sau casa scape din ghiarele creditorilor, ca, de pilda, unanume Cozliceanu, inrudit cu Cantacuzinii, trecurala Islam. Odata aceasta petrecut, sosia un ordinde la Poarta ca intreaga avere a noului convertitsa fie vânduta in public, chiar §i aceia care prin

' Cf. asupra chestiei asa-numitului monopol turcesc, prefata la vol. Xdin colectia Hurmuzaki.

225

mostenire trecuse in alte mâni sau care fuseseinstrainata pe un pret mai mic. Ambitia si, maimult Inca, pofta de titluri, lacomia, dorinta desiguranta si nazuinta spre o viata culturala maisuperioara, impinsera in sfarsit pe boierii români,cu toate tristele experiente facute, in bratelc Ru-silor, cari apareau ca liberatori

In Moldova li se facu Rusilor o buna primire,dar ii 1 psia caldura ; aici ei gasira printre boierislugi, dar nu adoratori. In Tara Romaneasca,.dinpotriva, frai Cantacuzino facura aproape impo-sibilul ca sa le deschida o via triumphalis: falsivoluntari rusi fura adusi noaptea in Capitalanoul Domn, Grigore Alexandru Ghica, se lasaprins ; se ridiea o militie de tara si in fruntea etcazu PArvu Cantacuzino in ciocnirea de la Comana.Pana la sfarsit Princ!patul fu pus de buna cre-dinta la dispositia Rusilor i nici noul Domn tur-cesc, Manolachi Giani (Ruset), nu se putu mentine.

Caterinei a II-a ii placeau represintatii teatralepentru ,a se preintampina aceasta inclinare a

puternicei Imparatese, o deputatie de Moldovenide Munteni «hberati sosi in anul 1770 la Peters-burg. Ea era formata din marii boieri : Brânco-veanu, eel mai tanar dintre Cantacuzini, Milo siPaladi, din Mitropolitul de la Bucuresti, episcopulHusilor i scriitorul Mazareanu. Ei tinura frumoasecuvantari, fura bine ospatati si se intoarsera acasacu inimile pline de sperante. Ceia ce depufatiacerea ca garanite, in casul unei incorporari, doritade dân.sa, la Imparatia ruseasca, nu face o cinstedeosebita patriotismului, sau cel putin priceperii

1 Studii Si doc., V, p. 327 si urm., 521 si urm., pentru atacurile tur-cesti ; pentru uneltirile rusesti, Genealogia Cantacuzinilor i pasagiul des-pre Mihai Cantacuzino din lorga, 1st. lit. rotn.,Igor a p porului rorrulnesc.m. 15

11.

ci

ci,ci

226

si demnitatii acestor ilustri conducatori ai uneinatiuni nenorocite. Moldovenii cereau un guvernoligarhic de doisprezece boleri, punerea de ispravnici, cari trebuiau sa se schimbe rapede, pentruca sa dea astfel tuturor flamanzilor de bani post-bilitatea unet Imbogatiri ; etoata partea boi reascape ran& i cum s'a si spus odata "n aceastavreme. Pe Imprateasa trebuia s'o represinte u ngeneral ca e sa dartnasca boierilor, la numir a 1 ra membri al Co siliului d Stat sau ca sl jbasi,

caf ane si haine d gala si care sa comande o§Ile straine st ele nationale; produsul darilor ce

erau sa se iea acum dupa noi princ p i dela ta-ani, trebuia trimes de ac m inainte la Petersburg.

Muntenn mersera si mai departe. Et Incepura cudormta ca tara noastra sa f e unita cu celelalteprovinch pe care le stapaneste atotputernica Rusie". In afara de Imputernicirea de a exploatammele si de a face comert cu strainat tea, precum0 de a Intemeia Academii de stiinte, meserii silimbi", ei cerura legi rusesti, judecatori rusi, celputin pe jumatate, si ierarhia bisericeasca ruseasca,adeca suprematia sinoadelor rusesti. Abia candvazura ca Turcii tot vor ramanea suzeranii tarii,se gandira ei ca mijloc extrem la o unire cu fa-râmitatul Stat polon, sau chiar la o carmuire pro -prie supt suzeranitatea Portii, dar supt ocrotireaRusiei, Austriei si intamplator si a Prusiei.

Tratatul se Incheie, si Rusii cerura ca Sultanulsa trateze Principatele ca si predecesorul sau, Mah-mud al IV-lea ; dar aceasta n'avea niciun senssi se basa pe o neIntelegere. Acum Romanii ex-primara urmatoarele dorinti: volau sa aiba un

2 Arch. Rom., I, p. 202 0 urm. Cu privire la planurile muntene§ti, veziGenealogia Cantacuzimlor, editia Iorga, anexa.

227

Domn nationalde pilda pe tefan Parscoveanu,iar nu un Grec, sa dea Turcilor numai haraciul,si anume intr'o suma fixa de 125 000 de lei i, pelanga acestea, sa aiba absolat mand sloboda indarea dreptatii ; Turcilor sa nu li f;e ingaduit sacladeasca pe pamant romanesc, ba sä inapoieze5i Cetatea-de-Floci ; in sfarsit trebuiau sa residezesi consult rusi la Sucuresti i Craiova. Se trimesein acest scop i o deputatte la Constantinopol,dar totul dadu gres. Muntenii cdpatard absolutacelasi lucru ca i Moidovemt, cari nu ceruseraturnic. Domn in Muntenia ajunse Alexandru Ipsi-Jan i (Hypsilantts), care fusese mai inainte Mare-Dragoman, iar in Moldova Grigore Ghica, carestapanise inn de trei ori ca Domn. Tot odata seinmana acestor noi semi-stapanitori un hatiserifsau un act de gratie imperial (4 Novembre 1774),in care, pe langa multe hotariri de putina impor-tanta, se cuprind si urmatoarele puncte insemnate:Domnii sa nu poata ft scosi din Domnie niciodata.fara de map ; tara sa fie mai intaiu scutita doi.ani de bir si pe urrna sa trimeata din doi in doiani la Constantinopol numai haraciulsi earl deaceasta niciun alt dar; provisiile sa fie scoase dinsuma tributului i sa se compuie numai din lemne§i silitra. Dacd Poarta mai are nevoie pe de-a-supra si de alte produse naturale, atunci sa vinain porturi negustori cinstiti cu legitimatii cores-punzatoare, la anumite timpuri. Niciun Turc sanu locuiasca in Principate; bine inteles, se excluddin aceasta trupele de paza, beliii. In sfarsit, con-form conventiei ruso-turce din 10 Mart 1779,Poarta se indatora Inca odatä sa trateze cu cru-tare Principatele. Daca toate aceste cereri si con-cesii ar fi fost observate cum trebuie, ele ar fi

- -

- 228 -

intemeiat fara indoiala fericirea tarii noastre. Defapt insa, prin aceasta, situatia nu s'a schimbatdecAt putin. Cu armele poti impune once condittide pace unui popor molesit, cum era cel turcesc.Mai greu e insa sa-1 constrAngi la observarea In-tocmat a Indatoririlor luate. Turcii nu traiseraniciodata din nunca propriilor lor mAni i nici nuse puteau deprinde 1rtr'o chpa cu aceasta, tot astfelcum nu se puteau desbara 'Ana la o data hota-rIta de vittile lor. Ca si inainte de 1774, tot asa

dupa acest an hota itor, In Imparatia turceascanu era nicio alta provincie care ar fi putut luaasupra-st povara pe care soarta o aruncase peumerii Principat lor dunarene. De aici urma cunecesitate absoluta ca Muntenia si Moldova ju-cara §i mai departe rolul vacii de muls. Ele tre-baira sa-si Incordeze toata puterea ca sa facastapanilor lor servicii legate si nelegale, i, pe langaacestea, in starea de decadere In care se afiaStatul otoman, nu aveau nici macar siguranta sagaseasca aici ocrotire fata de alti straini lacomi.

Aceasta se dete Impede pe fata in afacereaBucovinei, caci, 1mpotriva oricarui drept sr 1mpo-triva hotarini din abia-iscalitul tratat de pace,In care nu era vorba de nicio cedare de teritoriu

Austriei sau oricarii alte Puteri crestinecu intentii prietenesti sau dusmanoase, Moldova-de-sus fu pierduta In folosul Austriei. Din conruptie,nestiinta, teama i slabiciunea batrAnetei, Poartase arata dispusa, la 7 Maiu 1775, sa arunce de lasine, ca un mic dar neinsemnat, aceasta frumoasaregiune, bogata In manastiri, umbrita de stejarisi fagi, in care era si Capita la vechiului princi-pat moldovenesc si pe al and rodnic pamAnttraiau nu mai putin de 100.000 de larani de natio-

Rusiei,

o

- 229 -

nalitate romana! Si parinteasca imparateasa rusa,care pusese inaintea ochilor Moldovei si Tarii-Romanesti reCastigarea vechilor granite, lasa sa seIntample In pace acest lucru, dupa cum facuseramai Inainte guralivii ei generali, cari stiau sapretuiasca tabacherele de aur daruite.

Faptul se petrecu astfel. in timpul razboiului,Austria printului Kaunitz nu privise cu ochi tocmaibuni succesul Rusilor ; plini de gelosie, cei dinViena mersera a*a de departe, Incat fagaduiraTurcilor, in schimbul unei mari sume de bania retrocedarii Olteniei odinioara ocupate, ajutormilitar pana la recastigarea celor pierdute. Tra-tatul din 6 lulie 1771, asa-numitul «tratatul de sub-sidii,, nu fu, ce-i drept, ratificat i, in aceiasi vara,ministrul de resort scria Trimesului austriac dinB rim ca propunerea lui Frederic al 11-lea de acere Portii Principatele ca parte de prada, pentrua le schimba apoi cu atat de pretiosul Belgrad,ar fi incompatibila cu esistemul de Stat, al Curtiivienese i cu prietenoasele lui relat I cu Statultu cesc 1. La P tersburg, din pot!' va, pentru a im-piedeca un amestec au triac, se spunea ca Imparateasa Ecaterina, viitoarea stapanitoare a Crimeiitatare0 si liberatoarea popoarelor ortodoxe dinRasarit, ar fi gata sa edeze iub t-lor ei vec'mPrincipatele, In care ar putea fi pus ca guvernatorun arhiduce sa un principe al Imperiului, ca Alb rtde Teschen 2. Curand dupa aceia se stabilira noigranite Poloniei, dupa ce se intrebuintasera mijloacele de convingere potrivite fata de fac oru di-riguitori din acest Stat asamanator celui turcesc.

1 Arneth, Letzte Regierungsjahre M. Theresias (Viena, 1877 , pp314-315.

1 lb id., p. 310.

ai

230

Atunci, in anul 1773, losif al II-lea aparu ieAr-deal ca sa inspecteze aceasta provincie cu multeinfatisari, si in fata salbatecului tinut din spremuntii moldovenesti, unde se restabilise de curândgvechea, granita usurpata de vecini, ajunse laideia sa cftstige in locul acestor sate secuiestitinutul «dintre Rodna, Horodenca, Snyatin, Za-leszczykD, deci o parte din Moldova, cad prinaceasta s'ar castiga o legatura comoda cu Ga lit'ade curând capatata. Aceasta anexa a cuceririipolone, aceasta cbagatela dintre Ardeal, Mara-muras §i Pocutia, ar fi corespuns politicestemilitareste macar Valahiei oltenesti, car'se ocupau de topografia cartografica in Galitia si lagranitele sale si atasatul austriac din oastea ru-seasca, Barco, cerura tot asa de hotarat dobandireaacestui nou tinut : unii se silira sa nascoceasca re-vendicari de drept pe basa trecutului, ceilalti ac-centuara ca feIdmaresaluI rus Rumiantov n'ar privicu neplacere o astfel de inaintare a vulturului im-perial. Cam prin Septembre 1774, când se stiaca Rusii retrocedasera prin tratat Portii Prin-cipatele in toata intinderea lor, se dete In sfArsitimputernicire pentru ocuparea militareasca, §i ofiteriprea zelosi o intinsera pAna spre Roman. Acum,dupa ce aveau in masna cele dorite, ambasa-dorul din Constantinopol putea vorbi de un cor-don de paza impotriva ciumei, .de vechile certuridemonstrabile si de o necesitate militara de ne-inlaturat, pe langa acestea' toate insa si de prie-tenia cu sfintenie pazita fata de Sultan.

Turcilor, in fond, afacerea li era neplacuta, cadea putea face o rea impresie asupra plebei din

1 Ibid., pp. 613-614.

s'1 Ofiterii,

231

Capita la, care abia de curând inlaturase un Sultanpentru gnedestoinicie.. De altfel erau convin§i caPadi§ahul lor avea destul pamânt pentru ca sapoata instraina dupa voie o bucata, Ca erau in-dreptatiti sa vânda, in total sau In parte, tara decapitulatii a Moldovei, ca orice alta provincie,asa facusera ei doar cu Ardealul §i mai ales cuOltenia. Ca venit anual ei n'aveau sà sufere niciopierdere, cad Domhul, .principele arendw,a§a spuneau Austriacii trebuia sa plateasca dinMoldova mig§orata tot atat de mult ca mai inaintedin Intreg principatul. Mini§trii Portii se mai co-dira numai ca sa adune mai multi bani de mitu-iala §i ca macar sa arate opiniei publice ca-§ifacusera datoria.

In ce prive§te tara, In timpul razboiului multiboieri incheiasera legaturi tainice cu Austria, caIenacachi Milo §i loan Cantacuzino'. Unii ca ace§tiaar fi fost bucuro§i daca intreaga lor patrie ar fi fostanexata de A.astria, cu condltiunea pastrarii drep-turilor lor oligarhice. 0 faramitare a Moldovei nuse potri via de loc cu interesul lor de dregatori §iproprietari de mo§ii. Apoi poate ca se trezi Incaodata in inimile lor ve§tejite amintirea, vecheadragoste pentru mica mo* cu Indaratnicie apa-rata. Ei se indreptara cu plangeri, singurul lucruce li mai sta la Indamâna, catre Pa§a de Silistra;acesta, bine inteles, nu putea face mmic, §i atunciei se adresara care feldmare§alul rus, care za-cea aici bolnav. Abia urma§ului acestuia din urma,lui Repnin, Ii presintara ei plângerile lor §i-i ara-tara, intre altele, .cdt de limpede e Ca, de arePoarta turceasca niscaiva pricini cu Austriecii,

Werenka. Bukowina's Entstehen und Aufbliihen in Maria There-sias Zeit, in Arch. Or öst. Gesch., 1892, pp. 70-71, 106.

232

patria noastra nu-i datoare sa faca rafuiala Intredan§ii cu desghinarea eiD Domnul Insu0 trebuiasa se poarte cu foarte multa bagare de saind, §iacesta era tocmai In sensul politicei §iretului Ghica.El staruia din rasputeri pastreze In intregimetara arendata, dar nu uita tot odata sa faca ochidulci, chiar i In sila, temutului vecin. Ba, odata,se gandi chiar, cu acest prilej, sa capete Indaratmacar Hotinul i se pronunia In acest sens fatade Barco 2. Celelalte Puteri nu erau direct intere-sate In aceasta chestie, i astfel Kaunitz duse InsfArOt folositoarea opera inceputa «cu glorie panala capatD 3.

La 12 Octombre 1777 «clasele, din Bucovinaacesta era noul nume al «pa§nicei cucer ri,

jurara personal, adeca prin represintantii lor, cre-dinta Imparatesei Maria-Teresa. Episcopul deRadauti, Dosofteiu Herescu, presida marea solem-nitate ; dupa patru ani §i Mitropolitul din I4 re-nunta la drepturile sale biserice0 asupra Moldo-vei imperiale, lar Dosofteiu fu pus ca epis op alBucovinei in noua Capitala, tftrguprul Cernaup, invechiul tinut al Sepenicului. Curând du a aceastafiscul lua asupra-§i administrarea numeroaselor averi manastire0 §i dinteinsele se alcatui acumun fond religionar greco-oriental, intrebuintat lamulte scopuri. Boierii, afara de unul, Vasile B I§ramasera, firqte, ca slujba§i de Curte la Ia0 Ma-zi ii nu aveau dreptul, autoritatea i cuno§tintilnecesare ca sa iea parte activa la afaceril decftrmuire, §i astfel administratia ajunse pe mana

Uricariul, VI, p. 458 ; Februar 1775. Repnin se duse atunci ca am-basador la Constantinopol.

2 Werenka, o. c., p. 153.8 Arneth, 1. c., p. 530.

'.

sa-§i

'

233

strainilor, cari Incepura opera de civilisare in senseuropean. Taranii trebuira sa se acomodeze de.acuminainte cu mult mai impovatatoarea ordine socialaaustriaca : trebuira sa dea trei zile de munca pesaptamâna §i sa plateasca o dare regulata, darnu tocmai mica. Se chemara de acum inainte Ru-teni din Galitia, Ciangai din Ardeal, Poloni §i Ger-mani ca tarani privilegiati, §i a§a se Intaimpla CaIn veacul urmator Românii i§i pierdura superiori-tatea lor numerica. Pe Iânga putinele §i neglijatele§coli primare române§ti se intemeiara acum ins-titutii culturale nemte§ti mai Matte. Orice legaturacu Moldova cturceasca3 disparu. Boierii cari eraulocalnici acolo I§i vandura mo§iile lor din Buco-vina §i nu-§i trimesera cumva copiit la §coli ininfloritorul Cernauti.

Incercarea de a crea o noua ora§enime prin a-tragerea Armenilor nu izbuti. In schimb .Evreii-cer§itori» §i Evreii arenda§i de sate, pe can ii aflase§i-i caracterisase generalul Enzenberg 1-, a vura pre-ferinta, fara sa-§i paraseasca insa nici pftna inziva de astazi nenorocitul §i murdarul lor fel detraiu galitian, du§man oricarii civilisatii. Bucovinafu alipita 'Inca de doua on la Galitia inainte dea se ft intemeiat In sfax§it ducatul de astazi.

Acel Grigore Ghica-Voda, care lucrase pentrumnal-tele interese ale tarii, mai ales in viitor, §i tot odatapentru mat micite interese ale tesaurului sau dom-nesc, nu era un romantic prieten al Ru§ilor; elnu pretuia nici bunavointa luminatet Imparatesecre§tine mai mult decât era absolut de nevoie,cu toate ca in timpul petrecerii sale in Petersburg

Zieglauer, Gesclzichtliche Bilder aus der Bukowina (Cernduti 1893).Cf. Descrierea tdrii de generalul Splény, pe care a publicat-o Polek(Cernauti 1893).

234

ca bine ingrijit prisonier de razboiu de buna voie,ea se purtase foarte binevoitor cu el si-i procu-rase in Septembre 1774 numirea de Domn, con-form tratatului, in Moldova cea curand dupaaceasta micsurata 1.

Boierii, urmand indicatia ofiterilor rusi, cari matporunciau Inca, Il cerusera2 formal de la Poartast astfel I fu cu pufnta sa inlature pe rivalul sailConstant n Moruzi. Totusi, numai dupa trei ant,el fu detronat ca banuit sprijinitor al intereselorrusesti iarasi era in perspectiva un nou raz-bolu cu Rusia si, pentru ca Poarta sa nu aibadin aceasta pricina raspun Lre fata de Rusi si sanu dea nastere altor incurcaturi, el fu ucis in conacul sau din Iasi de catre soil cari-i aduceaumazffirea, fara ca nimeni in capitala moldoveneascasa se fi ridicat impotriva ucigasilor. In locul luiveni acum Moruzi, care nu uitase Inca infrangereasa de o inioara.

Turch il Invinuira pe Ghica, intre altele, si defaptul ca, in timpul celor doi ani In cart nu erasa se plateas a niciun tribut, el ar fi cerut tarlisuma corespunzatoare. Aceasta invinuire se ga-seste st In izvoarele europene, iar in condicele desocotelt pastrate ale nenorocitului Domn sunt insemnate de fapt contributii de compensare in lo-cul sferturilor interzise pana In vara lui 1776. Eiese ascund supt numele de cheltaiala tetrii. Laaceasta contribuia taranul tot atat cat si negusto-rul, preotul si gmazilul-ruptas., care dadea o dajdespeciala In locul acestor ccheltuieli.. Ca si Inaintede 1774, intalnim sume cu care se platesc tot felulde furnituri pentru Turci, si chiar In aceiast pro-portie. Nu-i vorba, in tratat sta scris ca pretul

' Cf. Prefata la vol. X din col. Hurmuzaki cu Werenka, I. c.2 Uricariul, VI, Corespondenfa ruso-moldoveanA din 1773-1775.

--

235

acestor provisii sa se scada din tribut, dar cineurmareste plângerile desperate ale Romani lor a-nexate la socotirea celor 1.182.150 chile de grau,ovas, etc. trimese la Constantinopol Ona in April1783, acela nu poate scapa de impresia ca, totusi,'a cerut haraciul deplinl. Cele ma' mari sume le

inghiti u totdeauna datorille noua si cele ve hisi peschesurile cu ca e pe de-asupra se hran'a Incazilnic nesatul tur esc.

D r ele pareau necesare, cac numirea si guver-narea Dornnului ail na acum, ca si mai inainte, deabsolu aceiasi fa tori. Arendasul autonom al Mol-dov isau al Tar i Romanesti fu luat a §i mai Inaintedintre locuitorii Fanarului. niciun paragraf al tra-t tutul nu opria aceasta si s'a mai spus mai susca incercarile Românilor de a obtinea un Domnnational nu izbuf ra, mai ales de aceia ca nu a-f a a niciun sprijin la Rusi Nici a urn nu era oconditle, cum s'a crezut destul de multa vreme,ca alesul trebue sa fie numai decat un dragomansau un fost dragoman al Portii. Si mci origin aprinciara nu era o conditie, dar de obiceiu privi-rile binevoitoare ale Sultanului cadeau pe aceiconducatori ai natiunii grecesti din Constantinopolearl puteau dovedi rudenii marl, fie chiar si numaiprintr'un lung arbore genealogic. Asa Moruzi eranepotul de fiica al tut Alexandru Mavrocordat,deci un Ischerletogli, §i el apartinea deci unei rarnurea marii familii a Scarlaplor. Dupa dansul ocu-para Scaunul moldovenesc alti doi Mavrocordati,doi veri, cei doi Alexandru, Hut lui Constantin §iacel al nedestoinicului loan, care murise Incade mult, fumându-si ciubucul in fata usii. Hyp-silantis, Ipsilanti, cum i se zicea pe româneste, era

1 Cf. Documente fi cercetdrt, pp. 46 i urm., 158 i urm. ; AnaleteAcademiei Romdne, XII, p. 393.

236 -

cumnatul lui Moruzi. Thal sau, loan, si bunicul sauavusera amândoi boierli In Moldova Inca de pevremea lui Mihai Racovita, asa that trebuia sacunoasca minunat tail, oameni si obiceluri ; pelanga acestea si tatal lui Moruzi fusese dregatormoldovenesc. Mihai Sutu, al doilea urmas al luiIpsilanti, se tragea, dupa bunica, tot din neamulMavrocordatilor ; el era fratele vestitului Nicolachi,si un alt frate al sau fusese un puternic Grec din,Constantinopol, care la urma sfArsise tot span-zurat ; sotia lui era fiica lui loan Callimachi, oalta se casatori cu Alexandru Constantin Mavro-cordat, iar Grigore, fiul lui loan, era casatorit cufiica lui Alexandru Nicolae Mavrocordat. Astfel secrea un neam domnesc fanariot, In care domniau,nu-i vorba, destule neintelegeri, dar totu0 cu multnu atAt ca mai Inainte. Membrii acestui neam devoevozi si dragomani erau siguri de numirea lor;ei lucrau insa personal pentru interesul lor, si clasabogatilor sprijinitori disparuse. Ca homines novi,prin favoarea Sultanului, sau prin aceia a unuiinalt demnitar turc, fura chemati la Domnie NicolaeCaragea, care se tragea dintr'o familie de medicisi dragomani, si nesiotul, Grecul insular, NicolaeMa vroghern, care pana acum fusese dragomanulCapudanului (amiralul turcesc) si tot odata favo-ritul acestui orn cu neobisnuit de mare trece e.

Maz lirile erau de sigur impotriva sensului tra-tatului dela Chiuciuc-Cainargl, in care din parteaRomanilor se va fi introdus bucuros decisia Dom-niei pe viata. Dar ticluirea paragrafului corespun-zStor era de asa natura, Mat Turcii II puteauinterpreta dupa plac. Ei se pricepeau de minunesa nascoceasca un motiv pentru depunerea unuiDomn. Astfel, de pilda, Grigore Ghica fu lnfatisat

237

ca tradator si storcator al bietei Moldove : el sefacuse vinovat si fata de Sultan si fata de raià ;capugiul injunghie pe tradatorul domnesc, pentruca se impotrivise la prinderea lui. Fiii lui Ipsilanti,ca sa scape de maltratarile tatalui lor si pentrucä votau sa faca si ei cunostinta cu luminile (les lu-mieres) stralucitorulty Apus, fugisera in Decem-bre 1178 in Ardeal : aceasta dadu de banuit Portii,si astfel batranul Dornn, gandindu-se la soartace o avuse Ghica, ceru scoaterea sa din Domnie,care fu cu neputinta sa fie refusata unei atat decredincioase slugi. Batranul Nicolae Caragea in-tarzie cu restaurarea eatorva poduri 1 si astfel,cu toate ca nu domnise nici doi ani deplin, 10pierdu tronul. Când Mavrogheni fu numit In locullui Sutu, noul razboiu cu Rusia era pornit. E cu-rios cum totdeauna se gasia un motiv de nemul-tamire tocmai atunCi and Domnii si-au fost im-plinit tocmal trei ani de Domnie. Une ori durataDommei lor a fost si mai scurta, mai lunga numaila Ipsilanti, care a detinut Muntenia de la 1774On la 1782, adeca sapte ani incheiati. Nu trebuieinsa sa uitam ca o reintronare, dupa trecerea tine!perioade de trei ani, putea sa aiba prea bine loc,and se facea o noua vânzare a tronului, si Caacest obiceiu era in de obste cunoscut 2.

Ar fi de asteptat ca Rusia sa fi protestat ener-gic contra unor astfel de incalcari a hotaririlortratatului din 1774, si chiar in acel chip brutal siindaratnic cu care dtplomatia ruseasca procedade multa vreme in Turcia si care aproape tot-deauna dusese la izbanda fata de §iretenia si ta-raganeala turceascii. *i s'ar putea crede ca prin

i2

Ade fi fragm., II, p. 171.Mid, p. 196.

238

infiintarea unui consulat rusesc In ((Muntenia, Mol-dova si Basarabia., care se facu in 1782 si careatrase dupa sine 1 chiar In acelasi an sosirearapedea recunoastere a unui agent austriacCurtea vienesa nu putea Inca_ Intrebuinta titlulde consulat" o supraveghere a Domnului si acomplicilor sai in folosul tarii ar f prins radacinisi ea acest «control european. in Principate ar fitrebuit sa contribuie la crearea unei stari mai bane.Dar aceasta nu fu de loc casul : nu se intdmplanitnic nici in Constantinopol din partea ambasa-dorului rus, caruia acum It era ingaduita inter-ventia conform tratatului, i nici in BucurestiIasi din partea celor doi consuli si a functiona-rilor lor.

Asupra omorului lui Ghica, Rusia nu strica niciovorba si paru astfel ca recunoaste ca lndrep-tatite motivele Portii. Ambasadorul imparatesc nufacu niciun us de dreptul sau de a prelungiDomnia unui principe impotriva vointei Turcilor,afara de doua exceptii : Intaia oara Cand amenintaun nou razboiu cu Poarta si a doua oara inaintede imediata lui izbucnire. Dar nici ortodocsii supu§iPortii nu puteau de loc fi multamiti cu tratatuldela Cainargl, care pregätia numai o noua era deanexiuni : ci trebuiau sa se astepte la viitoaredemonstratii de bunavointa ale Rustei. Consulul ru-sesc pentru amândoua Principatele i pentru Bu-geac, fosta Basarabie, unde Inca slabe horde deTatari faceau agricultura i cresteau vite in con-ditii primitive, era un grosolan Georgian, de oaroganta nenlai pomenita, dar afectata, prin carevoià sa impuna boierilor, incercând sa i sperie.

Hurmuzaki, X, Prefata i referitor la consulatul rusesc, articolul luiGiers, In Arch. soc. qt. si lit., VII, (1896).

§i

§i

239

Agentul austriac, Raicevich, era, din potriva, un in-vatat i talentat Ragusan, care a compus i uninteresant opuscul asupra tarilor dunarene ; elurmaria scopuri comerciale, urmaria pe fugarii ar-deleni, acorda protectia sa Bisericii catolice deansa tineau Ungurii din Moldova si convertitiibulgari din Tara-Romaneasca cauta sa punasupt ocrotirea austriaca pe Evrei i facea spionajpolitic. Dar nici Rusul si nici Austriacul un pro-fesor de limbi strairte facea pe agentul prusac farade plata si fara insemnatate nu voiau sa idle pesama lor ocrotirea Romänilor Impotriva cererilornelegale ale Turcilor, Grecilor si boierilor. Ei secertau, din contra, cu Voevozii, pe cari-i despre-tuiau, se faliau cu puterea imparatestilor lor sta-pani, scriau necontenit denunturi, care se basaumai mull pe jignirea ma.ndriei lor, si cereau deaceia cele mai dese schimbari de Domn. Moruzicazu jertfa uneltirilor consulului rus ; AlexandruMavrocordat I-iu acelora ale consulului austriac.

Domnilor ii fu si de aici Inainte dictata purta-rea de aceste necesitati, cu toate ca printre cla.n-sii se aflau si oameni buni i vrednici cu toateca aveau la indamâna sfetnici plini de intentii no-bile ca Raicevich Inainte de numirea sa ca agentsau ca d'Hauterive 2, mai tarziu asa de cunoscut,sau ca archeologul Lechevallier. Astfel de Domniiubiau adevarul ascultau bucuros, ca de pildaAlexandru Ipsilanti, care asculta cu bagare de samäindraznetele sfaturi ale lui Hauterive. Ipsilanti, care,chiar din causa Indelungatei Domnii, parea chematpentru ceva mai mare, introduse i reforme care,

1 Osservazioni intorno la Valachia, apArute intäiu la Neapole in 1788.Memoriile sale asupra Moldovei au fost publicate in 1902 de Aca-

demia Roma* la un loc cu schitele sale mai vechi de calatorie, cunos-cute §i printr'o editie a lui Ubicini.

pi

pi-I

240

cu toate ca nu egalau in Insemnatate pe ecele alelui Constantin Mavrocordat, imbratisau totusitoate ramurile vietii publice, iar autorul lor erainsufietit de cele mai bune intentii. Ei prelucrapersonal cea d'int'aiu carte româneasca practice'de legi, in care se pastra o buna parte si dinobiceiul pamântului 1; el introduse tribunale su-preme permanente, departements, cu judeca tonplatiti, hotari ca obisnuitul imposit direct sa seculeaga iarasi numai de patru ori pe an ca sa"mi,ca plati totale. Scutelnicii mai sus pomeniti, lo-cuitori scutiti de dari, trebuiau sa fie luati dupadorinta lui dintre laranii fara mijloace, si nu dintrechiaburii satelor ; boierilor li lasa, ce-i deept, de-plina scutire de imposit, dar el confirma si Ora-nilor indatoriti la dijma cele .douasprezece zilede munca, ale lor. Pentru sprijinirea boierilonevoiasi si vaduvelor de boieri se inflinta cutiamilelor, un fond de ajutor. Capitala capata o bunaadministratie si datorita activitatii acesteia o multmai frumoasa Infatisare. Numerosi locuitori noifura ademeniti In Muntenia prin scutire de impo-site ; Academia din Bucuresti primi o noua orga-nisare si statu de aici Inainte pe un picior deegalitate cu institutia-sora din Iasi, Academia luiGrigore Ghica 2 Chiar si putin cam comico-tea-tralul la infatisare Mavrogheni, care, cu toatamulta sa ocupatie aproape bolnavicioasa, era unom curagios si in timpul razboiului izbucnit dinnou aduse insemnate servicii Turcilor, care-i furaapoi rasplatite prin omorArea lui, chiar si acestaventurier parvenit voià, In felul sau original, sa

1 CArticica a apArut in greceste si româneste in anul 1780. Cf. Teu-lescu, in Archiva Románd (Bucuresti, 1860).

' Cf. Hurmuzaki, X, Prefatä si 1st. lit. rom., capitalele de istorie cul-turalä. In plus lorga, Istoria comerfului, II, si Istoria Industriei.

241

introduca o buna administratie, numai ca imita custangacie pe reformatorii Imparatesti ai Turcilor.

Dar toate acestea nu ajutara decal foarte pu-tin. Nesiguranta duratei Domniei printilor i ne-satul stapanilor zadarnicira In curand tot ce erabun. Totusi nici acum nu avu loc cumva o des-nadejde puternica, care sa fi dat nastere la fugain strainatate, la o despopulare i decadere a rasei.Calatorul, ca de pilda d'Hauterive, vedea casecurate, mai bune decAt in saracele tinuturi aleFranciei, ca de pilda In Beauce si Sologne, ogoarelucrate, multe vite mari i marunte si o multimede sate locuite. Dar o adevarata viata culturalanu se putea naste, caci lipsia tocmai insufletireanecesara. Numai un singur boier, lenachi Vaca-rescu, care de altfel nu era un om de caracter,compuse o gramatica, se incerca In ale poesiei,insa fara foc i fara armonie, si Incepu o eIstoriea imparatiei Otomane,, care e departe ca cerulde pamAnt de aceia a unui Cantemir. In straturilede jos insa fortele lipsiau cu totul.

Pe când deci acest Vdcarescu si alti boieri Im-partaiau in taina agentului austriac ca ei se On-desc la o ocupatie imperiala si la unirea cu Ar-dealul conform legilor .divine, geografice, pe candMitropolitul Gavriil, si nu numai el, trimese In a-nul 1784 1 o invitatie Rusilor si, In sfArsit, cAndchiar urmasul sau astepta de la Viena o noua aran-jare a lucrurilor din partea crestinilor2, fugac eluide-al doilea Mavrocordat, care de aceia si fusupranumit Firaris (fugarul), In Rusia (1784),unde mai fusese odata ca tanar, dete Inca un pri-lej razboiului de mult asteptat. imparatul losif Isi

Hurmuzaki, X, p. 14; cf. 1st. literaturii románe, 11, p. 139.Arch. rom., 11, p, 292 §i urm.

Istorta poportaut ronzdnesc. 1II. 16

242

sfarsise cea de-a doua calatorie a sa prin Rusiasi croise in Cherson, impreuna cu ImparateasaEcaterina, a carii batraneta era plina de visuri io-mantice, planuri cu vederi enorm de Indepartate.Printr'un razboiu comun trebuia sa se inflintezeun regat al Daciei neogrecesti pentru archiduciaustriaci si pentru fosti favoriti ai Curtii rusesti.Un drum spre Constantinopol se si gasise prinInsusi faptul ca armatele lui Rumiantov si ale luiPotemchin, viitorul rege al Daciei, se pusesera inmiscare si ca si Austriecii trecura granita.

Ca de obiceiu, si in cursul acestui razboiu In stilmare Rusii fura victoriosi la atacul cetatilor degranita si pusera mana pe ele ; dar de data a-ceasta mersera mai Incet si abia in 1790 cetateaChilia, care stapania Dunarea- de-jos' si undeInca din nainte de 1787 Imparateasa trimesese unagent consular, ajunse in stapanirea ostiior rusesti.Nici Austriecii nu puneau prea mult zel la nimi-cirea 1mparatiei otomane si afara de aceasta a-vura de la inceput atat de putin noroc, incat chiarun Mavrogheni cu ccatanele, române (soldati dupamodel european) si cu sprijin turcesc li putu ras-pinge de mai multe ori in mici Incaierari si-si a-para nu numai tam, ci patrunse chiar 'Ana spreBrasov si putu sa indemne pe locuitori printr'oproclamatie pretentioasa csa va alcatuiti iarasi laacest principat, 2. Potemchin totusi sta la Iasi silua pe socoteala Moldovei cucerite aparentele u-nui dinast oriental, ba chiar nadajduia sa-si poarastabili aici resedinta sa ca principe recunoscut alRomanilor de la Dunare. Tot in aceasta perioada,bogata ca nealta aproape In planuri romantico-

' Clzilia fi Cet.-Albd, pp. 252-253.2 UrechiA, 1st. Rom., III, p. 200.

243

copilare0i, Hertzberg, conducatorul politicei pru-sace dupa moartea lui Frederic-cel-Mare, puneala cale ca, prin daruirea Primcipatelor, sa obtinacedarea pentru Monarchia prusaca a Danzigului,Thornului, ora§elor Kalisch i Posen. Indata chiardupa izbucnirea ostilitatilor, Hertzberg se informa/a Trimesul regal din Constantinopol daca Poartas'ar lasa u*or convinsa a pentru dânsa cel maibine ar fi daca ar ceda Austriei toata Moldova i

Muntenia, iar Rusiei Crimeia, Oceacovul §i Basa-rabia in schimbul unei garantii a «Prusiei, Franciei

i a celorialte PuteriP pentru celelalte posesiuniale ei. Imparatul trebuia pentru acestea sa cedezeGalitia Polonilor, pentru ca sa-i induplece i peace§tia din urma la dorinta lui Hertzberg 1

Moldovenii intretinusera acum iara0 legaturitradatoare cu Ru0 *i Rumiantov facuse cunoscutagentilor sai, printre cari protopopul iqean Stril-bitchi, un Rus, apropierea trupelor sale. In Inal-tatoarea proclamatie din '1/98 Februar 1788 elaminti locuitorilor, mai ales boierilor, de tot ceavusera sa indure de la 1774 din partea Turcilorbarbari, omorarea Jul Ghica, executarea boierilorBogdan §i Cuza din porunca lui Moruzi §i chiarcu consimtimantul Portii ; acuma ar fi de datorialor sa adune pe «vitejii osta§ip ai Moldovei i sa-iduca supt biruitoarele steaguri ale Ecaterinei I.Când Austriecii facura *i ei din parte-li o astfelde dibace chemare catre populatia baVinaa i

pentru !Wish* data se Infatipra ca «liberatori.cre§tini manifestul era, fire§te, alcatuit Inteunsec stil de cancelarie a , ei nu intampinara la

1 Ade fi fragm., II, p. 266 §i urm.2 Urechiá, o. c., III, pp. 146-147.8 Ibid., p. 157.

244

Intrarea lor In Moldova nici cea mai mica Impo-trivire. Noul principe, Alexandru Ipsilanti, caredestanui ' generalului comandant sentimentele saleprin prefetto catolie al misiunilor moldovene, multiboieri, si in fruntea tuturor Mitropolitul, ajutaradupa puterile lor la ocuparea tarii. Ipsilanti selasa prins in apropierea 1asilor Inteo lupta ce nicinu se poate so:oti ca atare2. Cand Turcii inain-tara, aducand In persoana lui Manoli Ruset Gianiitin urmas lui Alexandru prisonier, si constranserape Imperiali la Intoarcerea spre Bucovina, Ru§ii.erau asteptati, cu toate ca nu tot cu vechiul dor.Dupa luarea Hotinulut de catre aliati, capitalafu ocupata de fapt in Octombre de Rust, si acesttnoi cuceritort tinura piept ofensivei turcesti Ma-noli Ruset facu acum In preajma Galatilor ceia cefacuse si predecesorul sau la Iasi. Inca din anul,1788 ativa boieri munteni salutasera cu bucurkpe Austrieci la ivirea lor In Muntenia, iar in Novem-bre 1789, dupa disparitia norocului armelor tur-cesti, acestia aveau in stapdnirea lor capitalaMunteniei. Principele de Coburg lua aici acelasirang ca si Potemchin la Iasi si gasi destule ajutoare, mai ales in anara generatie boiereasca 3.Chiar in primavara fu vorba de un congres, darIn 1791 Austriecii incheiara pacea de la Sistov,pe and Rusii mai asteptara cateva saptamâni,pana In Januar 1792, ca sa se induplece la paceade la Iasi. Din nou liberatorii crestinilor se intoarsera acasa cu mânile goale.

In tratate nu se pronuntase de data aceasta

1 Studii fi doc. I-II, pp. 328-329.' Hurmuzaki, X, Prefata, p. XLII.a Documentele Cantacuzinitor, p. 309 §i urm , i rev. Buciumul,.

1868-1869.

- 245 -

nicio favoare speciala pentru Principate, dar, ca $imai inainte, se dete boierilor sfatul sa se indreptecatre Poarta pentru privilegiile lor printr'o cererein szris, printr'o jalba, un arz, §i consulul rusesetrebuia sa li acorde sprijinul sau. Ce cereau Mol-do venii prin al lor Memoire nu ni e cunoscut,si nu ni s'a pastrat nici cuprinsul actului muntean.Totu4i, inainte de pacea de la Si$tov, din August1791, ace$tia din urma, cari $tiau acum ca anu-mi te Curti mijlocitoarele pacii erau pentru re-trocedarea Principatelor vechiului stapán, apelaraInteo lunga scrisoare la ajutorul comun al Rusiei$i Austriei, iar acest document a fost redat intr'oscrisoare mai tArzie a istoricului lmperiului otoman,Hammer. Aici se recunosc iara$i patriotii din 1774,carora Ru$ii 11 apareau ca liberatori $i cari pentruInt ala oara ridicau plAngeri amare impotriva dom-niei Fanariotilor, datau decaderea Orli lor dinvremea lui Nicolae Mavrocordat $i doriau Domnipamânteni $i apararea patriei de propriii ei fii1narmati. Supt impresia puternicei mivari de re-forma, care cuprinsese toata Europa, supt InrAu-firea spiritului apusean, care patrunsese prin se-cretaril francesi ai Dommlor, prin medicii nemti,prin industr a$ii $i negustorii apuseni imigrati $1prin otiterii straini, $i care incetatenise idealul fi-lantropic, precurn $i supt inrAu irea noilor, spiri-tualelor, atatatoarelor scrieri, gAndurile din 1774aparura acum mai clare ; acelea$i simtiminte ca.-patara Insa acum o forma mai potrivita $i maienergica. Persoanele conducatoare din Munteniacare cutezau acum a se gandi chiar la o cna-tiune romana,, pe temeiul cercetarilor istoricepe care le intreprinsesera pentru ca sa arate ye-chile lor drepturi, $tiau ca mica lor tara statuse

- 246 -

la Inceput numai intr'un raport de vasalitate fatade marea Imparatie turceasca, Ca numai o abusivainterpretare de termeni pecetluise Muntenia si Mol-dova eca simple provincii turcesti, si ca incalcarileasupra neatArnatei jurisdictii a Domnilor nu eraudecal acte arbitrare ale suzeranilor. Intre Ipsi-lanti, care tinuse ascuns hatiseriful, confirmareasolemna a privilegiilor, si nebunul du§man al bo-ierilor, Mavrogheni, ei nu faceau o mare deosebire.Erau adAnc jigniti In inima lor ca Muntenia Incursul ultimului razboiu fusese tratata de Turci caun obisnuit "papacy sau esangiacat,. Mai bine de-ck sa se Intoarca necondilionat la vechea, urfttasclavie a pagAnilor si barbarilor, petitionarii pre-ferau sa fie Inghititi pe loc In pa mant, ca Lisa-bona si Lima". Ca garantie pentru viitorul lor, einutriau un sir de dorinti, si printre ele aflam i

cateva puncte noua: darAmarea cetatilor dunarene,care pAna acum se pastrasera prin prestatii ro-mAnesti, si retrocedarea pamAntului usurpat Inraih posesorilor legali, alegerea Domnului de catre,un mic numar de alegatorl din cele trei claseuale principatului, cum fusese alta data obiceiul sicum se petrecuse acum In urma la moartea luiScarlat Ghica, caruia ii urmase la Domnie, cu voiatarii, fiul sau Alexandru, apoi ducerea haraciului"fixat la trei sute si cAteva pungi, la Constantinopolde catre doi trimi0 ai tarii, la fiecare doi ani,cum hotarAse aceasta tratatul din 1774, dar totodata predarea lui tesaurului turcesc de catreambasadorul rusesc si cel austriac, pentru ca peviitor sa se puna capat oricarii stoarceri de bacsipri.In sfArsit trebuia sa se opreasca si aprovisionarilei sa se dea libertate deplina comertului de vite.

Aceasta e acum destul de caracteristic, dar Inca si

247

mai Insemnat este faptul ca, In cerintile propuseInteresatilor prieteni cre§tini, nu se admite in a-ceste d'intaiu visuri de neatarnare un control preaIntins nici din partea acestora din urma. In timpde pace niciun vecin cre§tin sa nu poata ocupatara, ci o militie nationala sa se Insarcineze cuapararea ei ; In timp de razboiu, membrii Diva-nului, cari iscalesc petitia, doresc ca patria lor safie socotita ca neutra" '. Principatul sa nu fie supusSultanului decat numai in ce prive§te plata tri-butului, *i amândouci Curtile imperiale trebuie saiea supt ocrotirea lor, ca Puteri protectoare, des-voltarea lui. Actul vorbqte in numele tuturormembrilor Sfatului muntean, al Divanului celormai marl boieri '.

Poarta numi ca Domni In Moldova pe AlexandruMoruzi, fiul cel mai mare al lui Constantin-Voda,un tanar cu ganduri nobile, care nu vedea InDomnie numai un mijloc de Imbogatire: Alexandruse aratase vrednic de aceasta favoare prin repre-sintarea intereselor turce0i la congresul de pace.Foarte Imbatrânitul Mihai Sutu capata Muntenia.Dupa scurta vreme, ace0 Domni I§i schimbaraScaunele, §i Muntenia avu In sfarsit acum multa-mirea sa poata saluta pe Moruzi ca Domn. Cuaceasta ocasie boierii, pe cari nu-i descurajaseInca de loc nesuccesul de pftna acum al sfortarilorlor, cutezara, chiar fara sa Intrebe mai dinaintepe nou-numitul lor Domn, sa ceara milostivului§i parintescului Imparat din Constantinopol spri-jinirea bunei stari a patriei lor prin binefacatoareadesfiintare a schimbarii Domnilor I Niciun «Fana-riot» nu putea avea intentii mai binevoitoare ca

1 Scrisoarea ini Hammer, 10 August 1803, care a fost publicatá demine In Convorbiri literare, anul 1901, p. 1126 §1 urm.

248

Moruzi, si de aceia membrii Divanului se rugaraca sa fie dat acesta ca Domn pe viata. Vizirulraspunse la cerere numai printr'o scurta scri-soare, a§a ca §i cum n'ar fi !lite les dorinta bo-ierilor Astfel ramasera Principatele ceia ce fu-sesera si se bucurara numai de imbunatatirilehatiserifului din 1792, prin care se regulara doarlucrurile acum cunoscute, raportul cu Turcii, grijapentru lini§tirea hotarului §i marirea tributului.

In anul 1795 Alexandru Callimachi, fratele, de-capitatului Grigore, primi Domnia Moldovei, si el fu-sese ales intr'adins ca sa se Ingrijeasca de .1n-trigile, polone. Sutu disparu pentru cdtiva anide pe scena vietii politice, iar in 1796 pierdu §iMoruzi Domniafratele sau, spiritualul Gheorghe,nu mai era dragoman la Poarta. Batranul Ipsi-lanti se intoarse acum din Inchisoarea sa de laBrünn §i capata pentru ca.teva luni Muntenia, darcurind ii urma si lui un favorit al lui Capudan-pap., care dase dovezt de bun comandant Impo-triva rebelului de la Vidin, Pasntoglu, anumeConstantin Gheorghe Hangerli, care apol, pli i dsânge, fu rasturnat In curand de pe trepte le tro-nului de un uciga§ oficial. Calltmachi se gr bi sscape din primejdioasa sa situatie printeo renun-tare de buna voie, iar vicleanul fiu a luiConstantin, un favorit al Rusilor, carora, ca tra-dator politic, li facu tot felul de servici , si mortmat tarziu la Chiev ca pensionar al ImparatuluiAlexandru, ajunse acum la Domnie in Moldova sio exploata in chip egoist. El fu rechemat in anul1801, fiindca Grecii intrigau impotriva-i, si Moldovacapata ca stapanitor pe un al doilea Sutu: Ale-

Cony, lit., anul 1901, p. 1117 §i urm.

Ipsilanti,

- 249

xandru, ginerele lui Callimachi Bätrtinul utu ob-tinu Tara-Romaneasca, hi insa nelin4tit de hor-dele vesnic distrugatoare ale lui Pasvan si de aceiafugi in Ardeal. Cateva saptamani domni celalaltSutu in ambele Principate, pentru ca la urma safaca loc lui Constantin Ipsilanti in Muntenia si luiAlexandru Moruzi In Moldova. Cel d'intaiu nu aviiceva mai bun de facut deck sa dea ajutor Sar-bilor razvratiii, §i chiar Inteun chip asa de fatisi de nerusinat, Incat la Constantinopol in fiecarecafenea se vorbia de intrigile begului muntean. Inanul 1806 Imparatul Napoleon, incunjurat de faimaultimelor sale biruinti, ceru cu obisnuitul ski tonporuncitor indepartarea din Principate a tradato-rilor greci. El voia acum sa porneasca irapotrivaRusilor, i astfel prietenul Se lim din Constantinopolnu mai avu pentru moment sa se teama de acesbo rotitori ai lui Ipsilanti si Moruzi de altfel celd'intaiu nu fusese niciodata un partisan desavarsital Rusilor.

Acum se juca n Constantinopol, din Augustpana in Decembre 1806, o foarte interesanta tragi-comedic diplomatica. Consulul rus ameninta cuplecarea lui imediata, iar colegul sau engles II

punea in vedere perspectiva nnei bombardari aCapitalel, in felul cum patise de fapt Copenhagain 1807. Moruzi §i admmistratorul tarii in loculfugarului Ipsilanti primira noi semne de numire,Rush insa trecusera granita Nistrului.

Era epoca Impartiril tarilor, epoca In care taripopoare se vindeau In massa, i In romanticele

planuri ale lui Napoleon, ca si in cele real poli-tice ale Ecaterinei, care nazuia la o Impartire cuforta a Imparatiei turcesti, Principatele jucau unrol insemnat, a carui descriere face Insa parte mai

pi

- 250 -

mult dintr'o istorie diplomatica a Europei mo-derne. Dupa marele razboiu Impotriva Tarului,Napoleon se Intelese cu dânsul in Julie 1807 laTilsit : In tratatul oficial se prevedea retragerea Ru-silor din Principate, In schimb si Imparatul Fran-cesilor se indatora din parte-i sa paraseascaPrusia. Oral insa Napoleon fagaduise noului sauprieten ca nu-i va face nicio greutate daca vavrol O. pastreze Dunarea ca granita ruseasca.Conventia din Slobozia, Incheiata In August IntreRusi §i Turci prin mijlocirea Francesilor, nu avunicio insemnatate, caci Inca In anul 1808 Ince-pura tratative noua Intre cele doua mari Puterimilitare asupra Moldovei si Munteniei, adeca asu-pra Inlaturarii putredului corp politic otoman,spre mântuirea lumii civilisate. La Intalnirea dela Erfurt se ajunse, in 12 Octombre 1808, la ohotarftre definitiva. Ultima revolutie din Constan-tinopol si rasturnarea Sultanului Selim dovediseralui Napoleon si lui Alexandru ca Turcia nu maipoate da nicio chezasie pentru .persoanele si bu-nurile din Muntenia si Moldova., si astfel ele ca-zura in chip firesc meritoasei Rusii, care In altaparte capata si Finlanda, de §i din alte motive. inlanuar 1809, Napoleon, In discursul sau catre Adu-narea legiuitoare, pomeni despre anexal ea cle catreRusia a ambelor Principate, iar In Maiu aceastadin urma Instiinta pe cale diplomatica toata Eu-ropa ca Incorporarea s'a Indeplinit. Tot odala seducea cu energie razboiul impotriva Turcilor.

Dar schimbarile se faceau iute ca fulgerul Inacest minunat; glorios, dar si dureros timp. In anul1811 Tarul Alexandru oferi In mod mai mult saumai pu tin serios Austriecilor, cari-i pizmuiaupentru acest ccastig,, toata Muntenia si Moldova

251

Dana la Siretiu, i pe la sfAr0tu1 aceluia0 an chiarimparatul Francesilor declara ca el socoate scumPrincipatele ca posesiuni ale socrului sau, Impa-ratul Francisc. in acest timp se apropia tot maimult norul amenintator al unei rupturi Intre Franta0 Rusia, 0 Rup, cari pAna acum tratasera nu-mai de forma, cautara sa dea ocasie Turcilor,dqmanii lor descurajati, pentru o rapede Incheierede pace In conditiuni mai fa vorabile. imparatulMexandru cerea acum numai cedarea tinutuluidintre Nistru, Dunarea-de-jes §i Prut, care capatanumele Ielator de Basdrabia. Fratii Dimitrie §iPanaiotachi Moruzi, unul talmaciu al Portii, cela-lalt in lagarul turcesc, fura acusati ca ar serviamândoi cu marea lor trecere interesele ru-se0i, i astfel In 28 Maiu se iscali la Bucure*titratatul prin care Moldova fu rupta in doua parti,dintre care pe cea rasariteana o lua Rusia. 0 zifunesta pentru Romani.

Basarabia capata concesiunea scutirii de daripe trei ani, precum i scutirea de serviciu militar,capata un guvernator roman In tArguprul Chi0nau,care apoi fu ridicat la rangul de capitala ; Sinodulmoscovit numi un exarh. Legea care reguleazanoile conditii de viata nu vorbe0e decAt despreautoritatea straina: o puternica garnisoana mili-tara fu adusa In tara, se Intemeiara seminariiruse§ti §i §coli sate0i peittru barbarii eMoldoveni.,§i o carantina aproape ve§nica la Prut trebuia safaca pe cAt mai strAnsa legatura cu eMoldova tur-ceascaz. Aceia dintre boierii moldoveni cart nuvoira sa ramAna In Basarabia fura siliti sa4vanclä mo0ile inteun anumit soroc scurt, datoritacarui fapt cele mai multe ajunsera pe preturi denimic la Ru0, Bulgari, etc., unele insa fura cum-

- 252 -

parate cu jertfe nespuse de catre propriii lor ta-rani 1 In vechiul Bugeac, din care Tatarii dispa-casera acudn, un serviciu creat intr'adins pentruacest scop, Contora Strainilor, chema coloni§tide diferite natiuni, Bulgari, Lipoveni, Armeni, chiar§i Nemti, §i toti ace§tia au dat regiunii un Ca-racter straniu, a§a Ca tinutul acesta a pastrat panaastazi o coloratura oarecum americana sau sud-africana.

Boierii de sigur ca nu meritasera aceasta platapentru serviciile lor gandite §i facute cu credinta,§i tot a§a mci tara, care Muse jertfe aproapeimposibile ca sa hraneasca timp de §ase ani pesoldatii §i ofiterii nu prea delicati ai Tarului. inanul 1802 Rusia smulsese Portii un nou hati§erif,in care se fagaduia principatelor nea§teptat dem lite lucruri : deshintarea tuturor impositelor in-troduse de la 1783, dreptul Divanului de a puteaface obiectiuni la cererile de provlsii, plata p Inc-tuala §i imediata a lor, Inapoierea mo§iilor in-calcate din raia, ocuparea dregatoriilor din tarain primul rand cu boierimea de tara §i in sfar§it soro-cul de §apte ani pentru stapanirea Domnilor. Mol-dovenn obtinusera acordarea acestor prhilegii prinplangerile pe care le facusera generalului rusesc §i,in petitia lor, Inca pastrata, se gasesc vechile plan-geri asupra cheltwelilor de neindurat ale ve§niculuischimb al Domnilor §i ale provisiunilor pentru ca-pitala turceasca 2. Ace§ti boieri patrioti tot maisperau de la un nou razboiu Intre Rusia §i Turciao schimbare In folosul lor, chiar daca acum numai doriau, ca treizeci de ani mai inainte, incorpo-

' Doc. Callimaehi, I, pp. 545-546. Pentru tot jocul diplomatic, Sturdza,Acte i documente, I.

2 Lit. fi art. romand, V, p, 759 §i urm.

253

rarea tarii lor la marea Imparatie crestina. CandIn 1806 fura numiti .Domni francesip In ciudahatuluia din 1802 si impotriva vointei Rusiei, eigasira Curtea din Iasi golita de boieri, In timp cecalestele lor de Vien i se indreptau spre consu-latul rusesc.

indata dupa luarea in stapanire, Ru§ii numii ape Ipsilanti ajutor al generaliior lor la insemnataInsarcinare a strângerii birurilor, si tot lui i se In-credinta si administratia ambelor Prin,ipate. AcestaInsa nu se purta mai bine ca pe timpul functio-narii sale supt suzeranitatea turceasca, si dupaarmistitiul din Slobozia se duse in Rusia, ca sa nuse mai intoarca niciodata. Dupa ce imparatul dis-puse pensionarea acestei unelte grecesti a politi-cei sale, se alipi pe langa administratia militaranumai un Sfat de boieri. Cu aceasta nu se schimbainsa nimic Insemnat din cererile ordinare §i extra-ordinare si la urrna bagara de sama Moldoveniica numai un alt Imperiu i*i intinsese granitele'Ana la Prut.

Parra acum Inca n'a iesit la lumina vre-o jalbaa Moldovenilor catre Poarta turceasca sau catreprotectorii ru§i ; in schimb Insa avem o suplica adre-sata catre Domnul nou-numit al Moldovei micsu-rate, cad aceasta trebuia sa plateasca acum suzera-nilor, cu toate ca-i lipsiau Bucovina si noua Basa-rabie, tot atat de mult ca mai Inainte, din momentce Principatul t,t mai exista ca atare. In acest act,oricum Insemnat, boierii apar mult inferiori fa tade cei munteni din 1791, in ce priveste patriotis-mul,. cum si inaljimea si practicismul ideilor !orpolitice. In Basarabia, ei nu regreta sãngeratabucata de parriânt românesc smulsa fara drept deo m'ana straina pentru a se' fali cu lin succes ob-

- -

254

tinut la marea licitatie de popoare a lui Napoleon;nu, ei se gandesc numai la pierdutele pa$uni bo-gate, la manoasele ampli ale jumatatii de-acumruse$ti a Moldovei, la prejuditiul pe care aceastapierdere il pricinuieVe tesaurului, veniturilor vamale,Voevodului, $i nu in ultimul rand lor in$ile caproprietari de mo$ii $i de scutelnici 1.

Asupra insernnatatii acestui act nu trebue sa neinvlam, caci un act ca acel din 1791 nu sta nicio-data isolat in viata unui popor ; el i$i are, din po-triva, in mod necesar raddcini adanci in toata viatasa launtrica. Conviinta nationala in sens modernse trezi In sfar$it iara$i in neamul românesc, dupace multa vreme zacuse ca intr'un somn de moarte.Din Ardeal, dela bietli preoti $i calugari ai ioba-giior, se lati vestea cea buna a unui mare trecutroman $i a unui frumos viitor cu putinta, in micicarti $i cartulii prost tiparite, cu slave cirilice ;ea trezise dupa o lunga lupta pe adormiti $i lideprinsese iara$i ochl cu lumina. Mandrul $i bo-gatul boier, care guverna tara, inaltul prelat, carernai ieri urase bun-venit in semnul crucii grece$tiRu$ilor, represintantii ortodoxiei, stropind cu a-ghiasma uniforma straina, modestul dasall, fiu depopa sau de taran, precum $i vlastarul unei micifamilii de targoveti, ei aveau cu totii acelea$1 sen-timente $i nazuiau spre acela$i stralucit ideal ca $isarmanul locuitor din departatul $i robitul pamântal Ardealului. Acum consulul rus trebuia pur $isimplu sa porunceasca pentru ca Domnul grec sa-idea ascultare; puteau chiar un Gobdelas, un Latu-bru Photiadis, un Neofit Ducas, toll Greci savanti,sa conduca stralucit $colile reformate, pe care le

1 Uricariul, IV, p. 343 §1 urm.: 26 Octombre 1812.

255

organisasera Scarlat Callimachi si loan Caragea,noii Domni pusi in 1812. *colarii români se furl-sau incet pe lânga Academia Domneasca, uncleacum nu se putea invata cleat ellna, greceascanoua, latineste si frantuzeste si ceva stiinta, pen-tru ca sa mearga la o cu totul alta scoala, cutoate ca mai simpla, dar romAneasca. In anul 1821putu sa vina cluar Alexandru 1psilanti, fiul luiConstantin-Voda, general rus si tot odata fiu deDomn grec, ca sa cheme pe boierii cunoscatoride greceste la razboiul de independenta pentruElada, ce trebuia din nou Inaltata. Insa, numaicativa tined idealisti, Arnauti din garda, Greci deprin birouri, baieti cie pravalie si ucenici grecitrecura supt steagurile lui Alexandru, ca sa luptepentru ideia nationala greceasca la Scuieni, In fatagranitei rusesti, la Secu, in muntii Moldovei, saula Dragasani, in Oltenia, pentru o 1ntreprindereneizbutita oameni cari nu tinusera socotealade spiritul cel nou. Ceilalti insa, si acestia formaugrosul, se gAndiau la Invierea propriei, vechiisi nobilei lor natiuni. Puteau Turcii in 1819 1 safaca un regulament special pentru stapanirea ro-rnaneasca, prin care numai membrii catorva familiigrecesti, cari fusesera dragomani, puteau fi alesiDomni si prin care impartira si pe boieri ca o clien-tela acelor familii, caci cu totii simtiau ca acestemasuri nu pot SA aiba viata lunga. Dupa revolu-tia greceasca Rusii ajunsera, prin tratatul de laAcherman din 1826, In situatia de a putea smulgePortii noi conditii pentru binele Domnilor ; ei con-tinuara apoi si dupa noul razboiu cu Turcii, prinpacea de la Adrianopol din 1829, aceasta buna

' Acte fl fragm., II, p. 545 §i urm.

- 256 -

opera si daruira In sfarsit ambelor tari bine-chib-zuitul si bine-Indeplinitul Regulament organic din1832. De acum incolo, de la acest punct hotara-tor pe care-1 formeaza anii 1812 pana la 1821,grija poporului romanesc pentru viitorul sail nu maifu legata nici de planurile, nutrite de Rusi, ale unei1mpartiri a Turciei, nici de poftele de a unl petoti ortodocsii si nici de filantropica dragoste avecinilor rasariteni pentru crestini. De un fard da senu erau, fireste, In stare storsii locuitori din Prin-cipate, dar ei lucrara pe tacutele, atat cat li in-ga duiau puterile, si niciun moment priincios al po-liticei europene nu 1- au lasat ei sa treaca nefolo-sit. Aceasta propasire, aceasta lunga si Indarat-flea lupta impotriva strainilor, si nu mai putinchiar contra propriilor conationali, 1nceputa de u-milul, bolnaviciosul si neindemanatecul calugarardelean Samuil Clain din Biaj si dusa 'Ana tarziula invingatorul rege roman Carol 1-iu, o vom des-crie acum.

TABLA DE MATERII

TABLA DE MATERII

Pag.

PREFATA la edltia germanA . 3

Partea a patraApilsätoarea suzeranitate turceasch /Asia la epoca Fanariotilor.

Dediderea taranindi romane. Statul fiscal ca izvor de castigpentru arenda01 aventurieri.

CAP. I. Relatille RomAnilor cu Turcii. Raiaua trceascá pepdmant romanesc. Asezarea TatariLr in Basarabia(Bugeac) . . . . - 5

CAP. II. Alegerea si Investirea Domnilor la Constantinopol 27CAP. III. Influenta greceascä . . . 61CAP. IV. Tribut, pocloane si al' e poveti ale tail 96

Partea a cinceaDecaderea clasei taranesti. Noua boierime qi activitatca ei po-

litica. Partidt.1 national razboinic.

CAP. I. 'obagla tAranilor .. . . . 1108

CAP. II. Mihai Viteazul si luptele sale . . .

CAP. III. Cele din urm't lupte polidce ale partidei nationde.Prod isele ei literare . . 142

Partea a *aseaEpoca Fanariotilor. A dministratia europeana sub suzeranitate

turceasa i ruso-turca.

CAP. I. Relatiile ultirnilor Domni ptunAlteni cu Puterile crestine,nurnirea lor la Constantinopol. Caracterul Domnilorfanarioti" in tirnpul primel jumänti a veaculd alXVIII-lea . . . . . . . 157

CAP. II. Finantele Statdul, incercdrile de refortná si (Wile . 183CAP. III. Reiormele luI Constanth Mavrocordat si urmArile lor 200CAP. IV. Deciderea chsei tirdnesti. Evreii. Viata boierilor . 209GAP. V. RA7boaiele Ecatermei a II-a ci Tara si Principatele

Rornane . . . . . . . 222

. .

. ,

.

. .

.

117

.

DIN PUBLICATIUNILE CASEI SCOALELORLei B.

No. 1. Amos Comenius-Didactica Magna, trad. de P. Garboviceanu 12.-, 2. J. Locke-Cateva idei asupt a educ tiunii, vol. 1 trad. G. Cosbuc 26.-

3. J. Locke-Cateva idei asupra educatiunii, vol. II trad. G. Cosbuc 18.-, 4. Chr. Ufer-Introduc. in pedag. lui Herbart trad de G. Cosbuc . 18.-, 5. Em. Martig-Psihologia pedagogicA, trad. de G. Cosbuc . . . 30.-, 6. Pestalozzi-Leonard si Gertruda, trad. de I. A. RaduleSeu-Pog. 42.-

7. Jean Jacques Rousseau-Emil, trad. de G. Adamescu . . . 45.-8. Th. Crlyle-Eroii, bad. de C. Antoniad 40 -9. Kerschensteiner Educatia cetateneasca, trad. de C. Bondescu . 26.-

10. Paulsen-Introducere in filosofie, trad. de I. Lupu si D. Puschila . 45.-11. Dr. Claparede - Psihologia copilului, trad. de V. Dulculescu . 70.-12. Adolf Mattldas Pedagogia practicA, trad. de G. Bogdan-DuicA . 32

, 13. G. G. Antonescu Pedagogia lui Spencer 4.5014. G. G. Antonescu - Pedagogia lui Pestalozzi 6.505. N. Moisescu Scoala educativA 8.-

16. N. Moisescu Conducerea vietei emot. instr., intelect. si soc. 32.-n17. N. Moisescu Cultivarea mintii cu ajutorul biologiei . 15.-18. I. Nisipeanu - Psihologia pentru scoalele normale . . 26.-19. F. Collard Metodologia, trad. de I. Isb4eanu . . 30.-

10.-,

20. Fénelon Educatia fetelor, trad. de C. Sudeteanu21. Gr. TAusan Filosofia lui Plotin 30.-22. Gr. TAusan - Trei studii filosofice 4.5023. Gr. TAusan - Evolutia sistemelor de moralà 15.-n24. I. Petrovici Probleme de logia 20.-,25. I. Petrovici - Introducere in metafizicA 10.-26. I. Petrovici Teoria Notiunilor 30.-,27. I. Petrovici Studii istorico-filosofice . . 45.-,28. Apostol D. Culea Litetatura copiilor i ezAtorile cu copiii . 23.-,29. N. Nicolaescu - Predarea invAt. agricol in sc. prim. sl normale 6.-,30. C. Diaconescu i I. Nichitescu CAlAuza invAtAtorului 2.5031. G. Bucovineanu Manual de gimnasticA suedezd . 28.-32. D. lonescu - ConducAtor pentru predarea gimnasticei .

33. P. P. Negulescu Reforma invAtAmantului 52.-34. St. Negulescu - Atentiunea, conferintA 0.5035. M. Dumitrescu Scoalele secundare din Frankfurt p. Main -.-36. M. Tilenschi - Organizarea gimnaziilor in Saxonia . . . 0.5037. An. M Irinescit - SchitA asupra s:oalelor secund. in Italia 6.50

, 38. J. Herbart Prelegeri pedagogice trad. de I. C. PetrescuI. I. Gabrea, cu studiul introductiv de G. G. Antonescu 46.-

, 39. Eug. Th. Sperantia - Mic tratat despre corelatlunile psihice inviata copilului 14.-

40. G. Cosbuc - Conferinte pentru cercurile culturale vol. I . . 18.-, 41. G. Cosbuc - Conferinte pentru cercurile culturale vol. 11 . . 22.50

42. Dr. C. Angelescu - Legea invAtAmantului primer si normal pri-mar, insotit de expunerea de motive (in frantuzeste) . . . 100.-

43. Dr. C. Angelescu Legea invAtamantului primar si normal pri-mar, insotit de expunerile de motive, discursurile din AdunArileNationale Constituante si 8 grafice ..... . . . 100.-

44. Dr. Godin - Cresterea copilului in epoca scoalei, trad. de ElizaAlexandrescu i Filoteia Diaconescu 45.-

45. G. Popa-Lisseanu - Studii pedagogice 28.-, 46. S. Smiles - Caractere tari, trad. de P. R. Petrescu . . 20.-

47. Paul I. Papadopol Metoda limbei materne in gimnazii i licee 27.5048. I. Petrovici - CercetAri filosofice 45 -49. G. Popa-Lisseanu Romanica Studil . 55.-50. I. C. Petrescu - Scoala activA 60.-51. Mihai D. Ralea - Ipoteze i precizAri in stiinta sufletului . 60.-52. Mihai D. Ralea - Contributii la stiinta societatii 70.-M.ezAmAntul tipografic Datina Rotnfineasch", VAlenii-de-Munte

,

_

,.

;2.

7'

, .

-;. . --

. - :I : -_- . ....,- .

-'' :;:-. ,- .

'," -..-I . -

--- . . . . .- !.

.

. . .- . .. .

. . -.- -- ,...... . _

. ,,y;

- - .

.. . . ,- - si. 2"

.

.' 07 .

,

,

;----:-

- ---- --- -____

c,, - -_- , - _

, ,1,

ri-

--

,,

,

. . . . . .-

. .

. .

. . .

..

O

-. . . . . .

. . .

. . . . . . . . .

. . . . . . .

. . .