ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

A. D. xEN OP OL

ISTORIA PARTIDELOR POLITICEIN

ROMANIAPARTEA 1 -

DELA *ORIGINA PANA .LA 1848PieRTEA II

DELA 1848 PANA LA 1866 ::

BaC(IRETIILABRARIA STANOIULES6.11

- '1920www.dacoromanica.ro

NOUTATI LITEDARE

MIHAIL NEGRU

HEINRICH IBSENVIATA vi OPERA LUI

-,--,--S.

RADU COSMINyoL. I

ROMANIILA BUDAPESTA

VOL II

IN CAP1TALALin BELA KUHN

BIBLIOTECA ISTORIO No. 2

RATALIA DECISIVADE

CdpItanul RAOUL HOFF

Let 4,

BIBLIOTECA RiZBOIULNOSTRU No. 1

CAMPANIA ROMANADIN 1916Cuprinde

SITUATIA STRATEGICA LAEPOCA INTRAREI POMANIEI

IN RAZBOWTraducere din limba englezii cu o

prefail deOCTAVIAN GOG11

Lei 3,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

PFIRTIDEhOR MITICEIN

ROMANIADE

A. D. XENOPOL

VOLUMUL I(AL ISTORIEI ROMANILOR, VOL. IX).

.....V.WM

DELA ORIGINI PANA LA 1866

___..---....:4,-4 -.0-,.-ff<.,,...---

ALBERT BAER1311c-ut.c.ati. Stradet Nurna-F'ompiliu, 7.

1910.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

PART1DELOR POLITICEIN

ROMANIA

www.dacoromanica.ro

PARTEA IDELA

ORIGIN' PANA LA 1848

www.dacoromanica.ro

DE INDREPTAT

p. 149 r. 4 de sus. in loc de Constantin CAmpineanup. 205 r. 2 de jos. in loe de 1854 1834.

p. 282, r. 1 de sus. in loc de 1822 in actul de inchezhOuire1824 dupd cererea ciocoilor moldoveni.

p. 375, r. 3 de jos. in loe de interesarit inferesat.

p. 372, r. 9 de sus s6 se adaogg : i acele ale boierilor mari.

p. 412, r. 20 de sus. In loe de cerind curd nd.

p. 416, r. 4 de jos. In loc de astepte afteptat.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Am scris istoria Domniei lui Cuza Vodd, dupa cum credeu, in chip absolut obiectiv, cu bate eel era istorie con-timpurana. Acuma infdli§ez o notid lucrare Inca' mai ex-pusd primejdiei subjective, asupra partidelor politice delaivirea lor in viaja roma neascd pdnd in zilele in care trdim.Gandese inset' cd voi puled ocoli stet' ncile ce' mi stau incale; cdci sistemul dim in expunerea trecutului imiputinfa a -o face. Yu apreluesc in bine sau in Hi u nicipersoane nici evenemente, ci caut nurnai sà stabilesc faptelepe ced se poate mai potrivit cu adevdrul i sd le inleinfuescpe firul cauzaliteifei. Aprefuirea morale, a acestor fapte §ia celor ce le au sdva r§it e treaba cetitorului cdruia istoricultrebue sa'i expund, limpezit i làmurit, materialul desvol-tarei, deplina libertate de aprefuire. Cu acestsistem de a infdfifet istoria, se poate inleitura pericolul pdr-tinirei pe care acel ce aprefue§te imprejurarile nu' I pealeIncunjura in nici un chip, ori ca' id silinjd fi-ar da spre a oface ; cdci simplul fapt al aprefuirei un sens defleaptdimpotrivire in cetitorii cu pdreri deosebite, pe ea nd ex-punerea faptelot §i a lor inla'nfuire ne putänd fi *Mille,meritul sau demeritul lot fi deci §i acel al autorilor torreiesd dela sine. Apoi sd se bage de seamei, cd chiar atuncinand credem cif aprefuim cu nepdrtinire, uitàm adeseoricd mdsura acestei judecdfi o ludm din vremile i dupdideile noastre, spre a o aplica pe Uremi f i idei cu toldallele, ceea ce iarelqi este o nedreptate pe care o cornitem

www.dacoromanica.ro

II A. D. XENOPOL

[aid cu trecutul ; i dacet este invoit unui profan sci ne-drepteileascet timpurile dispärute, unui istoric nu-i poatefi ingaduità o asemenea abatere.

Ce ote insa un partid politic lata o intrebare ce parela prima vedere ward de rezolvit, dar care in realitateeste cu mult mai complicatä decat s'ar crede.

Se aude adeseori vorbindu-se la noi, cei nu am aveei par-tide politice in adevctratul in teles al cuva ntului, ci numaigrupeiri de interese personale, cari nu lintesc la altcevadecat la realizarea principiului : Scoalit-te set met pun eu"-.Se stabileste deosebirea mire viala noastrit politica' fi aceaa lei rilor innaintate, prin faptul cd acolo ideile deosebescpe oameni in steaguri politice, pe cand la noi ele ar fiinlocuite cu interesul individual.

Aceastä deosebire este desigur neexactä ; caci tot inte-resul individual este, in ultima analizci, calea pe care seindreapta viola politica in toate lärile din lume. A$etbunaoara, cad in Anglia se dädeei lupia pentru liber-tatea comerlului grit' nelor, ce alta deal t interese indivi-duate impingeau pe o mare claset a poporului englez, acere desfiinlarea taxei de intrare asupra greuilui ; anumeinteresele lucrcItorilor din [abrid de a aveet pâne maiieftinct ; si mai mult Inca', acele ale patronilor cari voeausci alinà putinla reducerei salariilor pe baza acestei ief-teniri, ft deci condilii mai lesnicioase de producere si deconcurente ? In Germania, actualii agrarieni i politicaexagerat proteclionistä la care acest partid a impins peguvernul impeirti lien ce cautei ei altceva, deal t apetrareaintereselor lor individuate, periclitate prin importarea grez-nelor straine? i industrialii cari it se opun, ce sprijinaei aliceva, deed' t tot interesele individuate ate clasei lor ?La noi antisemitii din te alt motto tupid ei contra Evreilor,decal pentru a pästra sau recastiget poziitile economiceindividuate, pierdute prin net veilirea si inteirirea tot maimare a acestui neam sträin ? Se injelegc cd omenirea nueste condusei numai de pti ntece in faurirea soartei ei,

www.dacoromanica.ro

PREFATÀ

cY deci nu numai luptele economice Sc vor resfrà nge inparlidele politice, ci ii altele, acele pentru bunurile ii;naltereligioase i culturale ; cà deci, parlidele politice se vorputeet diferentid si pe baza acestor din urma factori ai

Astfel partidele protestantilor fi a catoticilorin timpul razboaelor religioase, Fi chiar astäzi partidulcatolic in Germania f i in Frantia ; partizanii egalei ins-truclii intre sale si orase i protivnicii acestei pareri; par-tizanii bisericilor destat si acei ai cultului liber ; parti-zanii liberteitilor publice i cica ai resträngerei lor in di-ferite grade si nuante, si asa mai departe.

Aceste interese materiale sau morale eari se infdtistazdea acele ale unor clase de oameni nu sunt in realitateclec& totalizare& intereselor individuale; ale bifurca.membrilor ce fac parte din clasa de care e vorba. Pro-testantii cereau liberta tea cultului ca das& flindcd fiecareprotestant aved nevoe de aceastä libertate ; socialilii cero noua impartire i productului muncei, pentrucd fiecaremembru din partidul lor sperd a trage un fotos indivi-dual din aceasta noua impartire. Aceste interese indi-viduale comune unui grup, mai mult sau. mai putinrestrâns alcatuesc substratul pe care se innaltegru-Orne sau partidele politice.

Partidele politice insa se alcatuesc nu numai din re-prezentarea acestor interese individuale, totalizate in in-terese de clase. Pe din sus fi pe din jos ele primesc adaosurtde clemente straine care le intaresc organismul. Adeseoriin stratul lor conducd tor se vad oameni strdini de aceste in-terese, si se intellnesc i incd destul de des, pentru onoareaomenirei I minti i inimi superioare cari ieau apara-rea .nnor interese ce nu sunt ale lor, ba cari le sunt chiar

1. Acest termin de totalizare a fost Intrebuinfat fi de d. Obedeanu, In con-ferenta so dela Atenea Partidele politice in Tara Româneasci panil la 1848,Bucurefti 1908, p. 132: Vedem decl In pan/dele politice (din 0/tenia dinMuntenia chica-) o totalizare de interese individuale despirtite In doutt ta-bere A. Intrebuintasem cuventul Innainte:de a ceti conferenta d-lui Obedeanu,

www.dacoromanica.ro

A. D. X/sTOPOL

protivnice. Aà cemd Richelieu, defi cardinal catolic, men-¡in ii libertatea prolestantilor ; cd nd in 3s edinia din 4 Au-gust 1789, nobilli i burgezii din adunarea nalionald [ran-cezd se lepddard de bund voie de privilegii i de corpo-rani ; ceind partizanii unimi din." Moldova jertleau patrialor mai restrems pe altarul Romeiniei viitoare n bateaceste cazuri, acei cari au condus mirdrile nu filceaupane, priff interesele lor individuale, din curen tul ce re-prezenlau. Cu bale acestea ei au pus Lund rul la reali-zarea acelor interese cari erau prolivnice propriei lorbune start.

Pe leinga aceste elemente conducaloare cari pot, darnu lrebue numai decdt sd facd parte din massele repre-zenlate, se aduna sub steagul unui partid f i alte elementeatrase de alle imprejurdri fi mai ales de nevoiaexistenn, pe care o pot °croft mai curtind sub un partid,deal t sub celatt. Din ntizile cari atrag mai ales oamenistraini intr'un partid, nu este nici una mai puternicd,dealt perspectiva funtnilor statultd i a altor foloase cepoi fi imparlite de guvern partizanilor sai. Dar aceastanu existd numai la noi in lard cuni se crede de obiceiu,ci §i in altele cu mult mai culte f i tu mai mullet' varielatede indeletniciri, decd t Roma' nia. La noi in ¡arar din motiveistoHce cunoscute, acest mijloc de recrutare al partizanilorpolitici a prins ca deosebire räddcind, fi de aid s'a ivifideea cea falp, ea la noi partidele nu ar fi decal grupdride indivizi care cauta sa se suplanteze unii pe alhii inslujbele statulut

Dar afit sel fie oare? La noi nu sunt interese agrare §iinterese ale .netsciindei noastre industrii? Nu sunt parti-zani al instrucliei nelarmurite a faranului, i protivnictai acesiet idei? Nu sunt protivnici ai Evreilor, §i spriji-nitori ai egalei lor indrepláfiri cu Romdnii? Nu sunt par-lizani at unor libertaii Inca mai exagerate deceit acelecare le aùem astazi, fi de acei care cer restra ngerea lor ininteresul ordinei? Nu sunt apardlori ai unei emantipariall mai depline a Idranului, i partizan( ai unei prop4iricumpenite il acestei clase, fi afd mai departe?

www.dacoromanica.ro

PRtFATX V

Apoi bate aceste ¡dei izvorite din interese Individuaktotalizate in interese de clasd, pot ele set se rezolvd numaiin celelalte interese individuate, funcliile fi emolumenteleprocurate de guvern?

Este inviderat cd se face un amestec intre interesulcare'l incheagd partidele politice fi care are totdeauna latemelie interese individuate, had de acele ce pot fi gene-ralizate la o clast intreagli, fi modul cum unii membrise recruleaza pe baza interesului individual special fiecitruia si care nu poate fi generalizat ca interes de clasi.Si la noi surd partide politice in adevdratul sens al cu-vûniului,§i dacd se poate gal -o deosebire mire constitu-irea lor fi acea a parlidelor din Apus, aceasta nu poatoski deceit in imprejurarea, di la noi proporlia intereselor,curat individuate este mai mare decal in lei rile Apusului.

Se infelege al nu boa te curentele din viaja popor,chiar ca nd au de finta viala politicei, dau naflere indatace se ivesc la particle politice.

Pentru ca inmeinunchierile de cugete sei dee fiinlei unorasemene _parade, se cere nutnai deceit ca ideile sei seboare din sfera intelectualei càtre acea a voinlei fi sei de-vina imbolditoare de fapte ; cdci politica se miga pe par-tia puterei in conducerea oamenilor, deci nu poalegemditá feirei imbinarea ei cu mijlocul de a realiza pu-terea adecd cu /apta. Afet bund oard la noi ideea unireiMoldovei cu- Mun tenia a dat naftere la dotal partide, acelal urgoniftilor fi acel al separatiflitor, care ambele au luplatPe tditmul yield reale, pana ca nd acel d'inted invingdnd

au ajuns sci dee nagere Romaniei actuate.Din protivd ideea unirei tuturor Romit nilor nu a dat

incd naftere la un partid politic, de oarece ea plutefte nu-mai in sfera ideala nu s'a coborett pe pelmet nt, pentraa lega cugetele in o lucrare de fapt care sei urmeireascaaceasta finta2. Se linde numai la pdstrarea unitalei nea-

2. Fdrd temelu susfine D. I. Nadan De l'immixtion de la politique allemande

en Roumanie, Paris, 1886, cd in Romania ar existd un partid iredentist (p. IX).

www.dacoromanica.ro

Ar.t A. D. xt14o1OL

mului prin meintinerea bazei etnice a talentelor men&scl'i imbogclleascci ,getndirea, f i feird indoiald qi in vedereaunor formalii politice viitoare cu putintei. Acuma lnsâ ideeaunirei Rometnilor nu au intrat inceí in faza ei politic&Liga culturald nu este un partid politic.

Antisemitismul ar putea da naftere unui partid politic.Totusi Find acum el a fost reprezentat mai mult de u-nele individualitäti din bate partidele, decett a fost injghebatin un partid politic deosebit. Numai in partidul Fractinneiin vremile de tot noue, in partidul nationalist s'a manifestatideea antisemita, °punt(' ndu-se la o schimbare in fapt a situ-aliei Evreilor ccrre tind sei punci mema pe cetcifenia romd net

Tot cod i feminismul nu a ajuns Inca la noi, ca inAnglia, sau mai mull inca in coloniile ei, sau ca in Fin-landa, un partid politic, fiindcci la noi partizanii eman-ciparei ferneei tind cel mull- la schimbarea legilor civile,care oceirmuesc pozifia lor fald cu barbatul, mai ales inprivirea averei; dar femeile nu cauta impdridfirea lor laviala statului, la care nu se gei ndesc inca.

Asupra folosului ce'! poate indrumet eercelarea noastrd,belgcim de sedma, ca in haosul de invinuiri, de pared ne-intemeiate, de povefti scornite fdra nici o indreptcilire a-supra faptelor fi mai ales asuprct oantenilor noftri poli-tici, o expunere care .va Outet sa restabileasca adevelruIde atd tea ori zdruncinat, f i care pa infat4et fiecare faptf i fiec,are autor, pe 61 t e omenefle cu putint à, asa cuma fost, poate alma o insemnellate pentru curdlirea ci innell-!area vietei noastre politice; caci a sosit timpul ca Inver-funarea ce este neaparat legata de luptele pe acest tàrâinsci se mai imblänzascd, ci sa introduce" cumpdna dreptaleicare trebue sa cântàreascà toate faptele privitoare la viajastatului i a societeilei f i in focal partidelor politice.Aceste intr'adevar nu trebue sà uite, cci finja ce au de ur-mdrit Cu toatele impreund este, la arma urmelor, tot no-mai intdrirea f i inflorirea neamului.

A. D. XENOPOL

www.dacoromanica.ro

ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

PARTEA I

DELA ORIGIN! PANA LA 1848-e-coNK00--

CAPITOLTJL I

ORIGINEA PARTIDULUI NATIONAL

Despre existena unor particle politice nu poate fi vorbala Romani Inainte de constituirea lor In state, si cu toateca aceastA, constituire porneste din vremuri anterioare des-calecarei, si anume Intaiu In çarile de peste mun;i si dupaaceea si In cele din valea Dunarei, totusi viata de statpropriu zisa a poporului roman din Romania libera deastazi, (singurul manunchiu al neamului asupra caruia Ih-dreptam cercetarile noastre) nu Incepe decat dela Infiin-Orea celar doua domnii, a Tarei-Romanesti si a Moldovei,In cari soarta Ingaduind o desvoltare mai neatarnata devointele straine, pubù da zbor unui joc mai liber al voin-elor bastinase.

Boierli pi färanii. FAra Indoiala ca forrna0a socialade ck:letenie, aceea pe temelia careia s'a Inchegat maitarziu alcatuirea partidelor politice la Romani cele douaclase ale poporului roman, nobleta (boierii) si poporul dejos (çaranii) dateazd, d'innainte de desc6lecare. Ash docu-mentul lui Bela IV din 1247 vorbeste de maiores terrae

www.dacoromanica.ro

2 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

din tara Lotrului §i mai multe hrisoave ale regilor ma-ghiari pomenesc despre existenta nobletei, la Romanii dinTransilvania 1

Erau deci boieri §i. tarani la Romani, atat dincolo cat§i dincoace de munti, Inainte de descálecarea Tarei-Ro-máne§ti §i a Moldovei. Acest evenement, Intamplat Intreanii 1290 §i 1349, avh de urmare a subtià elementul no-biliar romgnesc In tárile de peste munti, Transilvania §iMaramure§ul prin faptul ca descalecatorii statelor Tara-Romaneascá §i Moldova erau mai cu seama boieri §ide a contribul astfel la arrbirea mai repede §i mai de-savar§ita sub Unguri a taranilor romani de dincolo depiscuri, prin slabirea clasei lor conducatoare. Cei ce ra-masera din aceastá clasg, sub obladuirea Ungurilor, selepadará curand de lege §i de limbá §i trecura la po-porul domnitor, pentru a putek alaturea cu el, stoarcevlaga §i averea clasei supuse a táranilor. Atunci IncephIn Transilvania acel §ir de revolutii memorabile ale po-porului de jos contra natiei nobililor (Ungurii §i Ro-manii maghiarizati), cari sunt poni enite pentru Intaia oaráIn 1324, se repeta apoi In mai multe alte mi§cari, dincari cele mai Insemnate se Intalnesc In anii 1437, 1514,1600 §i 1784, §i se Incheie In 1848.

In tárile dela Dunare, Indesirea clasei boiere§ti prinsosirea nobililor veniti de dincolo de munti, In loc dea adaugl puterea de viata a poporului de jos, avh dreptrezultat a marl apasarea elementului táránesc ; caci In tariledescalecate, Romanii neavand de luptat, cu totii la olaltacontra unei cople§iri straine, clasa conducatoare se foloslde adaugirea puterilor ei, pentru a apash clasele supuse.Descálecarea avh deci ca urmare, atat dincolo cat §idincoace de piscuri, coborarea conditiei stratului taranesc.

Observam aici, cum douä fenomene deosebite, baputem zice chiar contrare peste munti slábirea, din-

1. Vezi a mea Istorie a Romanilor din Dacia Traiand, I. p.495, O documentulfui Bela IV din 1247, in Féjer Codex diplomaticus regni Hungariae 1V, 1, p 447.

www.dacoromanica.ro

Stabilirea documental4 a acestor adeviruri, vezi In a mea Istorie a Ro-mdailor, Vol. Ill, p. 558 si urm.

!bidet:: III. p. 419.

ORIGINEA PARTIDULUI NATIONAL 3

coace de ei adaogirea clasei nobiliare avura acelav efect,Inrautatirea starei clasei supuse, punand astfel In luminaun adevar obvtesc, anume ca vi In istorie uneori cauzedeosebite produc acelav efect. Ba cum am spus-o, Incazul nostru, lucrul e Inca vi mai a3cutit, cä'ci cauzelenu sunt numai deosebite, dar chiar Improtivitoare unaalteia.

Pentru a ne margini la raporturile dintre cele douaclase din 0.rile dela Dunare, gasim In curand Inrauta-Ondu-se starea taranilor In ele, prin poverile ce le cdzurddup. gat. Indatoriti fiind pe de o parte a slujI In ovtirecald.ri vi pe seama lor, pe de alta apdsarea turceascaaddugand fara Incetare numarul vi greutatea clarilor ceaveau de pldtit, randurile movnenilor se rdreau necon-tenit; gospodariile sdtevti se dardpdnau mereu vi paman-turile lor mergeau sa rotunzasca Lea Incetare latifundiileboierevti. Aceasta cu atat mai mult, cu cat dela o vremesecarea izvorului, atat de manos mai Inainte, al Oman-turilor domnevti, Impiedecà pe boieri a'vi mai marl co-mandul prin daruiri de movii din partea Domnului, viei cautau o compensare la aceasta lipsd, prin Inglotireamovioardor razdvevti 2.

jaranii supuvi, In cari se prefaceau razevii de alta-data, prin vtirbirea neatarnarei lor econom ice, cad totmai adanc sub boieri cari Incep, atat ei cat vi statul, sd.Impiedece libera lor mutare de pe proprietaOle pe cariviqueau, pentru a nu pierde cei dintai muncile, cel deal doilea ddrile. Abuzul de a readuce pe dran cu sila lalocuinça lui de havtina iea cu timpul, -ca toate farade-legile, caracterul unui obiceiu care este consfintit prinun hrisov al lui Mihaiu Viteazu 3.

Astfel cazura aranii In stare de verbi ai pamantului.Diferite Incercari de a-i emancipà dadura grev. Ei secoborIra tot m.ai jos, pang ajunsera sa fie amesteca0 cu

www.dacoromanica.ro

Vezi a mea Domnie a lid Caza Vodd. Cap. Istoricul chesliel rttrale, I,p. 413 qi urm.

Comp. Raportul lui Parrant consul francez din la§i, 5 Noemvre 1805,in Rapoartele consulare f ranceze. Mannuscris in 13ibl. Academiei: Quant à lanation moldo-valaque, la classe du peuple est absolument passive".


robii Tigani §i, ceeace era mai rAu Thai ei furA depo-sedati Cu Incetul de pdmântul pe care-1 pAstraserN. In§tir-bita lor proprietate, i devenia muncitori neliberi pemo§iile st5pftnilor lor. In aceastà. stare Ii gaseste Regu-lamehtul Organic 4.

Dar relatiile Intre cla.sa conducatoare (altadata boierii)taranii, au luat numai dela un timp Incoace carac-

terul politic; de atunci de când raportul Intre ambeleclase a devenit un raport de putere; de cAnd adecA §itAranii Incepura sa ridice voacea pentru apArarea drep-turilor lor, daca nu prin ei Insu§i, cel putin prin spri-jinitorii ce le veneau din afara de propria lor clas.. MaiInainte era Intre boieri i arani numai un raport eco-nomic° social, §i daca am atins relatiile dintre ei, am fa-cut-o numai fiindcä, In zilele noastre, lupta partidelor po-litice se Incoarda adeseori pe tgramul areator al inte-reselor clasei mai de jos a poporului nostru §i, pentrua Intelege rostul acestei lupte, trebueà s. amintim izvoruldin care ea curge: constitutia economico-socialA a socie-tatei vechi a Tarilor. Romflne.

Pentru viata politica a vremurilor trecute, existentaalaturata a acestor doua clase nu are nici o InsemnA-tate. jaranii, chiar dacA sunt Intrebuintati de boieri pentruscopurile lor, prin ei In§i§i nu au un mai mare rol, Inmiscarile politice ale vremilor mai vechi, decal cArdu-rile de vite ce pAsteau prin Intinsele paduri ale prilorlocuite de ei ei sunt stor§i de sange §i de viatanumai In interesul clasei conducatoare, fard a ridica niciun murmur, nici o protestare, §i ImplininduV In lin*e

resemnare, menirea lor de a pdstra energia neamuluiIn nedesfundatele comori ale sufletului lor.

In timpurile mai vechi ale Tarilor Romane, care timpuri

www.dacoromanica.ro

ORIGTNEA PARTIDULUI NATIONAL 5

trebue sd fie Intinse pana la Inceputul veacului al XIX-lea,viata politica este concentrata In sinul clasei boiere0.

Partidele personale. Fost-au partide politice Invechea viata romand ? Invederat cd nu se poate tOg-dduiexistenta lar; dar felul lor de a fi se aratd dupa inte-resele puse In joc, adeca dupa totalizarea intereselor in-dividuale despdrtite In tabere deosebite. Viata politicda acelui timp se petrecea In lupte pentru tron Intredeosebitii pretendenti la domnie, lupte mult uprate Inizbucnirea lar nesilnica prin sistemul urmarei la tronprimit In Taxile Romane, cel electiv-ereditar, In care fiecare rudenie a fostului domn, §i mai ales fiii lui atatlegiuiti cat §i firWi, puteau nazul la Domnie, dacd eraueeruti, de boieri. Intelege ori cine cat de u§or era unuipretendent sa gaseasca partidul de boieri trebuitor pentruaV. Indreptati dorinta, precum i luptele §i desbindrilecari aruncau Taxile .omane In fiece clip. In prdpastiapeirei. Fiece vanator de domnie fagaduia boierilor ce'lsustineau locuri pe langd domn, Imbinate cu foloase In-semndtoare. Este Invederat ca numai interese individualelegau, atat pe conducator (pretendentul) cat i pe ceatalui, In tovar4ia momentand. Candidatul la domnie luptapentru a pune mana pe tron; sprijinitorii lui, Intovdra-. irea de boieri, pentru folosul personal al fiecaruia din ei.Nici un pic de idealismu sau de altruismu nu venea saInnobileze aceastd lupta; nimeni nu apdra totalizarea unorinterese strdine, reprezentate prin o idee, prin un prin--cipiu. Erau Invederat partide politice, Insa In forma larcea mai rudimentard, aceea In care omul nu se deose-be§te de animal, In lupta pentru viata, cleat doar prinaceea cd Intrebuinteaza inteligenta lui ca armd de iz-banda, iar nu numai dintde, cang-ea sau coarnele.

AO, se Injghebard cele dintai partide politice In TdrileRomane. Tau Intre Tara-Romaneasca i IVIoldova esteo deosebire In chipul alcatuirei lor. In Moldova, ele seprindeau . i se desfaceau dup. Intovar4rea ce se aduna

www.dacoromanica.ro

6 'STOMA PARTIDELOR POLITICE

In jurul unui sau altui pretendent. In Muntenia, luptase dd la Inceput Intre cloud familii rivale cari îi aveaurddacinele lor In formatiunea teritoriald din care ie0sestatul muntean: Drdcule§tii, aà numiti dela Vlad Dracul,fiul lui Mircea cel Mare, i DanWU dela fratele luiMircea, cari ace§tia mai poartä i numele de Basardbeti,luand asupra lor numele dinastiei din care se trdgeau.ambele familii. Boierii olteni, nemultdmiti cu starea tdreilor sub Munteni, se vor face apdratorii BasarabWilor,< nu Insa pentru a Incercà iar o desbinare a ambelorjumagti ale statului muntean, ci pentru a Incalecà ceamai mica pe cea mai mare, impunand pe batina0i eica domni ai Intregei tdri 6. Dar nu tinù mult aceasta.deosebire In particle care paruse a luà un caracter maistatornic, prin alipirea lor de interese teritoriale. Dela_1526 Inainte, data caderei Ungariei sub Turri, preten-dentii la scaunul muntean nu mai puteau cautà sprijinexterior, Cand In Turci cand In Unguri, ci ambele par-tide, Dracule. tii i BasdrabWii, alergau la Constantinopole,pentru a dobAndi Intarirea domnului lor, i tot aici seIndreptau intrigile menite a rdsturnà un domnitor urgisit.Turcii Insa nu aveau nici un alt interes de a proteguipe unul sau pe altul din pretendenti, decat sumele debani ce acetia erau gata sa verse In mânile dregdto-rilor lor. Adesea Turcii impuneau ca Domn o fatd cenu erà pe placul nici uneia din cele doud partide, de0:faceà parte din unul din ele. AO Moisi Voda, 15 2 9 1 5 3 o,este din partidul Drdcule§tilor, ca fiu al lui VladislavVodd celui ark de du0ndnit de partidul bdsdrabesc alPârvule§tilor, i cu toate acestea Moisi este sprijinit, Inluptele lui pentru domnie, de Barbu banul Craiovei,capul partidului bdsdrdbesc; ha chiar pentru a &ban&sprijinul lui Barbu, face un mdcel In boierii drdculWi 7..

Lucrul se repetd Cu prilejul domniei lui Vlad Vintila

Maria Romanilor citati, II. p. 120. Compara studiul meu Lupia tare-Drriculefli i Danefti, Bucuresti, 1907.

Draculeftii fi Daneftii, p. 71.

www.dacoromanica.ro

ORIGINEA. PARTIDLTLUI NATIONAL 7

§i el Drä'culesc ce se dd In partea Bdsarabe.stilor 8 AcestInceput de viata politicd mai sdndtoasd a Munteniei, care.ar fi putut mäntineà constiinta unor interese, legate deelemente mai statornice deck cele ftigatoare i vesnicschimbatoare ale indivizilor, nu se poate deci mdntinek§i prefacerile din Muntenia se coboard In curtmd la ni--velul celor din Moldova. Cu Chiajna, Petru Schiopul siAlexandru al II-lea si rivalitatea lor cu Petru Cercel,intrd si Muntenia In vartejul schimbdrilor prdpastuite, fardalta pricina si fdrd alt rost cleat capriciul cdptusit cubani al lacomiei turcesti. Bine inteles ca pe cAt TarileRomâne cad mai adanc sub Turci, rolul chiar al par-tidelor personale se strica mereu. Nu mai determinauele schimbarile, voiniceste si cu arma In mftna, ci numaile Inlesneau, miseleste, prin tânguiri si intrigi ascunsela Constantinopole.

Partidul antigrecesc. Cea dintai alcdtuire departid bazatd pe interese statornice este datorita reactieiimpotriva elementului grecesc, ultima si cea mai greavenga a lantului apdsdrilor turcesti. Ea nu poate fi In.-teleasa In existenta ei, fara acest lant de care se tine.

Turcii devenira o primej die pentru Tdrile Române,putin timp dupd constituirea acestora. Sub conducereaunor fin i vânjoase si viteze, ele luptard mult timp pentruapdrarea neatarparei, i In sprijinirea acestor lupte seilustreazd cele mai mart nume ale gloriei romane: Mirceacel Mare, Vlad Tepes si stefan cel Mare. Cu tot sangelevArsat, cu toatá crâncena impotrivire, Muntenia 'hitAi,.Moldova mai pe urrnd, trebuird sä Ingenucheze si pri-mira jugul stapanirei otomane. Sistemul nenorocit deurmare la tron al Romanilor determina pe pretendentia cere ei Insisi intervenirea stdpanilor ion, In sprijinireacandidaturilor, si cel mai Intristator exemplu Il da PetruRares care, dupd ce provoacd destituirea lui din scaunul

8. Ibidem, p. 74.

www.dacoromanica.ro


Moldovei prin Sultanul Soliman II, cumpara cu banidela Turci iertarea §i reIntronarea lui. C4tig-u1 bdnesctot mai manos face pe Turci sa provoace ei schimbarile,ceeace le era cu atat mai tior, cu cat pretende* seInmulteau §i'0 Indeseau randurile din an In an.

Epoca Chiajnei 0. a lui Petru Cercel, In care aurutvarsat la Constantinopole ne mai putandu-se numara,ajunsese acum a se cantdri, aduce o reacOe a TarilorRomane contra unei Ingenunchieri atat de dureroase, §iIon Voda cel Cumplit din Molddva, iar Mihaiu Viteazu.din Muntenia, reprezinta rioua faza de lupta contra co-losului otoman: Incercarea de a sfarama jugul de fierIn care erau tinute Tarile Române. Vitejia veche reInvie;Turcii sunt respin0 de pe paji§tile romane§ti; dar pu-ter-ea lor adaogandu-se necontenit §i tradarea venind sa'i.Intareasca vartejul, Tdrile Romane Cad din nou Inca maiadanc sub calaiul Turcilor cari nu mai pun nici ostavila lacomiei lor i nici o masura In a lor exploatare_Sumele luate din Moldova i din Muntenia ar puteaalcatui munp de aur. Poporul este tot mai mult jafuit0 asuprit; ddrile sporesc la nesfar0tele; Incasarea lorse face prin batai §i schingiuiri §i, pentru ca aceste safie cat mai crunte i sa produca efectul dorit izvo-rarea banilor creditorii turci Insc4esc pe dabilari(perceptori) In judge. Tarile Romane pierd curand pana0 speratqa de a mai puteà scapa din iadul In care in-traserd. Munca poporului Intreg slujea numai la cApAtuirealegiunilor de domni ce se perindau In tronurile romaneprecum 0 la a tuturor celor ce'i slujiau de aproape ide departe. Intregile puteri productive ale Moldovei §iTarei RomanWi aveau drept menire nurnai a sport a-verile private ale unei droaie nesfar0te de exploatatori,cari nu crt.gau nici biciul, nici topuzul, pentru a punemana pe ele.

Tarile Romane nu ar mai fi Indraznit s5, ridice iara0capul spre a scutura asupritorul jug, daca o ultima formaa acestei asupriri nu le-ar fi Inlesnit putirqa de a o face...

www.dacoromanica.ro

1st Romanilor citatA, III, p. 517.!bide tz, IV, p. 312.


Aceasta forma. fa aceea a elementului grecesc introdusIn ele, tot In urma legdturei care Inlantua Moldova iMuntenia de Imparatia Otomana.

Precumpenirea Grecilor In Imparatia turceasca aduseultima 0 cea mai asupritoare forma a stapanirei tur-ce0, sporirea nuTnarului §i a Inriurirei Grecilor InTarile Rom ane, 0 aceasta precumpenire a lor se ma-nifesta Intdiu pe calea religioasd, dupg aceea pe cea cul-turala, pentru a se cobori apoi care temelia vietei destat, stratul economic 0. cel politic. Epoca Fanariotiloraduce la culme ata clecaderea Tarilor Romane sub Turci,cat §i ap,sarea cea gre a a elementului strain al Grecilor.Aceasta apasare fiind acum simtita pe din launtru i nunumai pe din afara, cum fusese pana atunci copleireaturceasca, era mult mai ascuOtà, §i ea aduce primami§care In 'raffle Romane, care Impinse la alcatuireaunui adeciarat partid politic.

Cea dintai rostire a nemultamirei poporane, provocataprin apasarea g,receasca, se Intampla, In Muntenia subdomnia lui Radu Mihnea, 1616, §i de acolo rascoalelese repeta sub Alexandru Ilia, 1618, §i Leon Toma,1633, acest din urma rasturnat de çapul partidului na-tional, Mateiu Basarab. In Moldova Intainim de ase-menea revolutii contra Grecilor pe timpul lui RaduMihnea, cel strAmutat aici dupA rascoala din Muntenia,apoi sub Moise Movila, ceea ce aduce In scaun pe VasileLupu 9, chip reprezentant §i el al partidului national.Dar Vasile Lupu fiind el Insu partizan al Grecilor, esteasturnat prin o noua revolta nationala sub Gh. stefan.Mai tarziu ceva, In 1679, Intalnim In Moldova rascoalacea primejdioasa pentru Greci a lui Mihalcea Hancu i

Durac Sardarul, pornita contra lui Duca Voda In a doualui domnie 1°. Cu ca insa se Intarete elementul gre-

www.dacoromanica.ro

0 ISTORIA. PART1DEL0R POLITICE

cesc, Cu ataa scade puterea de Improtivire a Romanilor,si pe timpul Fanariotilor se Intalnesc din ce 'in ce maiputine rascoale propriu zise, Inlocuite find ele cu mi§-cari mai putin expunatoare: comploturi i tradari. A$kpe langd desele pribegiri si pari la Constantinopole, In-talnim numai rdscoalele, dupd cAt se vede nes'Ang-eroase,ale boierilor contra lui Const. Mavrocordat, cAnd cu In-cercdrile lui de reformd, tradarea boierilor contra luiNicolae Mavrocordat, pe care-I dau In mana Nemtilor,si o rascoald a Tdtardsenilor contra lui Scarlat Calimah,care are Insä un caracter cu totul altul decAt o revolutiecontra Grecilor 11. Opozitia contra coplesitorilor strainitot starueste, dar se retrag-e din domeniul faptelor Incel intelectual, in cronicarii Tdrilor Romane, cari Incor-poreazd In rostiri vii puternica antipatie ce o simteaupentru Greci. Aceasta desteptare a mintei contra Gre-cilor, unita cu vechea pornire a cugetului Impotriva lorsi favorizata prin Imprejurarile politice, aduce marea frd-mântare care pune un capat Inriurirei politice a elemen-tului grecesc In Taxile Române, cea din 1821.

Partidul antigrecesc aveà reprezentanti In am bele claseale societdtei române, In boierime i In taranime, caciinteresele amandurox erau jignite prin introducerea Gre-cilor In viata poporului. Pe bojen Ii supdrau Grecii prinocuparea mai tuturor dreg-atoriilor celor mai aducatoarede castig, precum postelnicia, vistieria, capuchihailkulsdmesiile din judete, pe l'Ang-,A locurile de parcalabi Intinuturile marginar, pe când boieriile de divan eran Indeobste pastrate boierimei parnantene 12. Canalurile peunde intrau i iesau banii din vistierie fiind In mAnileGrecilor, se Intelege cd, In sistemul de atunci, cand dre-gdtorie i jaf erau notiuni sinonime, i c'And domnul In-cuviintà adese-ori favoarea la unele sate 13 sau

Ibidem, V. p. 425.P. Ráscanu, Lefde i veniturile boierilor Moldovel In 1776. Tezi de Li

centd, Iasi 1887.Vezi documentele citate In 1st. Románibr 111, p. 592 594.

www.dacoromanica.ro

ORIGINEA PARTIDULUI NATIONAL 1 I

stiri, de a nu mai fi prddate de dregatorii domnieimele , Insu0 poporul de jos care alimenta cassa statuluiCu izvorul aurului, trebuea sd simtd. ca foarte Ingreuie-toare Indesirea Grecilor la toate rdspintiile banilor. In-teresele tuturor, boieri qi tdrani, atat de deosebite Intoate privintele, se Intalneau In acest punct al respin-gerei Grecilor. Dar fiindcg, precum am luat aminte maisus, numai In clasa boiereasca se concentrà viata politicaa Tarilor Romane, apoi urmeazi ca primele origini alepartidului national sunt de cttutat in tagma boierimeironz'dne0i, degeptatd in interesul ei de clasei, totalizareaintereselor individuate, prin apasarea elementului grecesc.

Cople0rea poporului roman din Principate de catrenavdlitorii Greci, aduse i In partile de dincoace demunti rezultatul acela care se aratase de un timp multmai Indelungat In pdrtile de dincolo de piscuri, In opu-nerea poporului roman contra Inndbu0rei lui de Unguri.Ceeace Ungurii erau pentru Romanii din vechea bas-tind a Daciei, Grecii devenira pentru cei din Wile undeo parte din ei cdutase un addpost tocmai Improtiva Un-gurilor.

Inteo regiune i Intealta, tot rasvratirea In con-tra unui element strdin, asupritor, aduse Inchegarea uneiformatiuni contiute nationale, si precum In cetateaCarpatilor rasuna goarna dWeptarei, sang-ele curgea Insiroae 0 flacdrile sinistre ale razbundrei luminau adeseori campii i orase, a§a 0 In cele Wernute la poa-lele muntilor, acela0 semn dWeptator zg,uduea viatapoporului roman care amija In vanjoasa lui fire, caleul care doarme In pustiu.

Partidul antiaustriac. Tot In sensul Intdrirei sim-t'imantului, 0 deci a unui partid national, lucrd In de-cursul veacurilor situatia Tdrilor Romane fatd. Cu pu-tenle cre§tine ce le Incunjurau. Groaznica apAsareturceasa Impinsese totdeauna pe Romani a cautásprijin i ajutor la popoarele vecine. Experienta tot-

www.dacoromanica.ro


deauna daduse de gres ; dar nevoia neaparatd constran-gea pe Romani a o reIncerca, i aceastA reIncercaree era chiar impusA. de Imprejurari.

Inva0turile cele mai vii si mai puternice le venir.dela cele doua state, Austria si Rusia, ce inlocuiserd Indecursul istoriei pe vechii lor vecini : Polonii i Ung-urii.

Dar Romanii se convinsera in curand ce rdu eràc6.uta mantuirea In sprijinul si ajutorul strainilor,

pentru a scApa de apasarea strand.Mihaiu Viteazu este cel domnitor care, fu Im-

pins de l`mprejurri la o aplecare catre Nemti. Poli-tica lui destepta In Muntenia o improtivire a uneiparti din boieri cari se temeau de propaganda cato-lica. Acelas curent fu reluat de erban Cantacuzinoaduse o crestere a improtivirei la supunerea sub Nemti,care pricinui chiar moartea silnicd a domnitorului: darpartidul prieten Germannor se intdreà cu cat sporelneomenia turceascd, mai ales pe timpul Branco-vanu i stefan Cantacuzino, i dupA uciderea am-bilor domni unul dupa altul de catre Turci,

vAzand si aspra, purtare cu dansii, a domnitorului grecNeculai Mavrocordat pentru a'i pedepsi de plecarealor tot mai mare catre Nemti strigau Inteun glas

De ar veni ()data Nemtii sa -ne mantue de Turci '4!Partidul care spera deci sA gaseasca In Nemti scapa-rea lor de robia turceasa, ajunsese In destul de its-pandit In Muntenia, ceeace explica si faptul cum deMavrocordat putit fi Inselat de bojen i dat prins Inmanile Nemtilon Dar aceastä nalucire a Muntenilorasupra binelui ce era sd vina Wei din partea predom-nirei germane nu timl mult timp. Anume rOzboiul din-tre Turci si monarhia habsburgica sfarsinduse In pa-guba celor dintâi, prin tractatul de Passarowitz, 1718,Serbia si cu Oltenia full cedate Germaniei. Se In-

14. Del-Chiaro, Sulk azaderre rivoluziont dela Valachia, p. 210, conflrinatde raportul d n 11 Octomvsie 1716. tiurniuzaki, Documehte V1, p. 161.

www.dacoromanica.ro


tocmi In ele Cate o ocarmuire germana care ti puseca tinta reformarea asezamintelor tarilor supuse dupaprincipiile civilizatoare pe cari Austria credea ca lereprezenta. In -Oltenia cu deosebire ocarmuireamana se sili a introduce reformele ei. Dar aceste re-forme Isi pusesera o puta cu mult mai presus de pu-tinta realizarei. Ele eautau sa prefaca de azi pana manio stare Invechita; sa desradacineze faradelegi adantprinse In obiceiurile poporului; sa Inlocueasca mai aleshatarul cu dreptatea i neoranduiala cu statornice In-tocmiri.

Chiar daca asemenea planuri ar fi fost Indruruate eucuratenie i seriozitate, Inca lovitura naprasnica dataIn deprinderi straverhi ar fi desteptat nemultamiri inrandurile celor, asupra carora ele erau sa fie asternute.Dar reformele germane izbutira a jigni i clasele popo-rului, spre binele carora ele parean a fi Intreprinse. In-locuirea ddrilor multiple numai cu patru, dar mai mari

riguros incasate, nemultami pe toata lumea care maiInnainte, In haosul ce predomnek putea usor scapa deplata; apoi dispozipa ca doua din aceste dari, tutu-naritul i oieritul, sa fie luate si dela boieri, turburaaceasta clasa. Impunerea unei' dan i obstesti clerului,loc de darurile si pocloanele pe cari mai Innainte preo-tii le dadeau episcopilor si de Imprumuturile silite pecari acesti din urna trebueau sa, le faca domnitorului,indispun pe Intregul _der, intru cat mai Innainte darul

Imprumutul se dadeau dupa putinta fiecaruia, iaracum darea se cerea Intr-o suma fixd. Caraturile apoi,dei restranse acum numai pentru nevoile armatei, pri-lejau aceleasi abuzuri, si ,In sfarsit culmea nemul-0-mirei Orei Cu ocârmuirea germana o aduse reducereavaloarei zlotului, moneda de au,r stearsa si stricata,venita din Turcia pentru numeroasele producte desfa,-cute acolo, si care moneda era primita de Germani cuscadere de 25 Rezultatul tuturor acestor Impreju-rari fu ca, pe la sfarsitul domniei germane, 1739, mai

www.dacoromanica.ro


mult de juniatatea poporatiei destul de subtire a 01-teniei se destArase §i autase aiurea adapostirea tra-iului ei.

«Ocarmuirea germanI In Oltenia, care la Inceput,umblase dui:A tinte atat de Innalte, cdzuse cu totul lapamant. Ea se zdrobise de o stare de lucruri, preaadanc InrAdacinatA. §i de plecarea spre abuzuri a or-ganelor InsArcinate cu reformele planuite §i nu ajunsesedeck la rezultatul de a nemulOmi pe toatA, lumea :boieri, der, alugAri i .rani. Toti ble,.stemau acumamomentul cand chemaserl pe Nemti i doreau reIntur-narea la prima lor stare. Cugetele mai Inalte IncepurA,a vedea cä, daa, era rdu sub Turci, nu erà mai binenici sub Austriaci» 15.

La celgialt capk al veacului la cel5lalt capdt al TA-rikn- Romane era sä se petreacä un fapt de acele carinu pier i se desfac In uitarea vremurilor, ca o boalatreatoare, ci rAman vepic In amintire, ca trunchiareaunui mddular din trupul omenesc. RApirea 'Bucovinei,sAvar0ta de aceea0 Austrie care Incercase la sud ali-pirea de ea a Olteniei, zgudul mult mai adanc mintile Ro-manilor din Moldova, decum fusese acelea plecatetre Nemti a poporatiei muntene. Boierimea moldoveneascAsim0 adanc lovitura primit5, i Impinse pe domnitorultArei la o protestare, pe cat de energicA pe atat 0 deneghibaciu alcdtuit6., In care divanul ameninta la sat*pe Turd cu cererea ajutorului rusesc contra r4luirei lacare se tintea. Aceastä gre4a1I chiar ne aratI Insg. catde adanc fusese micatä clasa boiereasa din Moldova,0 cum ea punea In lucrare toate mijloacele, numai spre'a IndepArtá, de pe capul t'arei pacostea ce o ameninta 16_

Pe de o parte deci nemultumirile ascutite cu dom-nia la Inceput atat de doria a Nemtilor In Oltenia, pede alta desmAdularea Moldovei cu ruperea gradinei ei

15. Istoria Romdnilor citati, V, p. 104.16, Ibidem, Capul: RApirei Bucovinei, V, p. 197 qi urm.

www.dacoromanica.ro


celei mai frumoase aceste doua ImprejurAri erau denatura a arata, scopurile Austriei asupra Tarilor RomaneIn adevarata lor iumin. i a alunga din mintea locui-torilor Jor, si mai ales din acea a clasei conducatoare,icoana Inselatoare a unor zadarnice asteptari. Adausecatre saturarea Romanilor de domnia greceascA, erau saIntareasca In sinul lor formarea unui partid national.

Partidul antirusesc. Mai ramasese Tarilor Romaneo singura speranta, ajutorul marei i pravoslavnicei Rusii.Nici aceasta Insa nu era sa Incunune dorintele lor. DelaInceput chiar Rusii pasisera In contra Turcilor ca apa-ratori ai crestinilor de coplesirea pagana. Ambasadorulvenetian Giacomo Soranzo iea aminte aceasta Impreju-rare Inca din anul 1576, and el, In o relatie catre se-nat, spune cä sultanul se teme de Moscovit, din pri-cina ea' acel mare duce este de biserica greceasca ca

poporatia din Bulgaria, Serbia, Bosnia, Moreea i Gre-cia, care Ii este devotata In gradul cel mai mare, fiindcase sine de acelasi rit grecesc si va fi totdeauna gata ala, arma in Juana si a se rasculk pentru a se liberade sclavia turceasca si a se supune stäpanirei lui ".

Aceiasi purtare este urmata de Rusi i cu poporulortodox al Romanilor. La prima atingere a acestordoua popoare, ca proteguitor i proteguit, pe timpul luiStefan Petriceicu domnul Moldovei si al lui GrigoreGhica domnul Munteniei, domnii cari tradasera pe TurciIn batalia lor cu Polonii, la Hotin In 1673, Indreptandu-secatre tarul Rusilor cu cererea de a fi aparati, AlexeiMihailovici Romanof le fagadueste ca, dupa savársireajuramantului de supunere, Ii va apara cu ostirile salede dusmanii sfintei crud si le va da si ajutor banesc 18,

and Petru cel Mare, dupa victoria dela Pultava, seIndreapta din nou Improtiva Turcilor, partidul crestin

Albeti, Relazioni degli ambasciatori melt al Senalo, Seria Ill, p. 206.Proiect de tratat intre Petriceicu i Oriz. Ohica cularul Alexei

.lovici, 10 Martie 1674, In Mitilineu, Colectiane detraíais, Bucure§ti,1874, p. 78.

www.dacoromanica.ro


se Intoarce catre Rusia si boierii cari Il reprezentau de-clara. lui Dimitfie Cantemir, cd bine a fAcut de s'a In-chinat Rusilor, cd ei se temeau cd va merge la Turci,

ca ei aveau de gand, daca .1vor vedea cd merge laTurci, sa-1 pardseascd i sa se ducd sd se Inchine laMuscali " i nu numai boierii dar chiar i poporulse bucura mult de aceasta leg-dturd cu un puternicpdrat. Neculai Mustea ne spune, cd lucrul se Ingrosase

tara toatd, era cu Muscalii 20. Tot asà si In Mun-tenia boierii Cantacuzinesti, dusmanii lui BrancoVanu,trec pe fa td la Rusi, In persoana lui Toma Spdtarul,Inca silesc pe Domnitor a se Indeparta de Rusi si a searunca iara.si In partea Turcilor cari cuprinseserd Muntenia.

Era. Insa si un partid protivnic Rupor, reprezintatIn Moldova prin Iordache Ruset vornicul si prin Ne-culai Costin cronicarul, fiul lui Miron, cauza pentru careCostin este chiar arestat i dus In Rusia.

Acest partid fusese de pdrere, ca sa mai fi ingaduitCantemir cu plecarea lui catre Rusi, pana li s'ar fi vazutputerea cum le-a merge . Neculai Costin mai bdnuestelust Cantemir cd, el stiindu-se prea- Invdtat, n'a socotitsä Intrebe sfat de boierii cei bdtrani, ci cu mintea sacea crudd s'a socotit si a trimis pe Procopie Cdpitanuldin Tara Lesascd la Imparatul Moscului, din, care pri-cind au purces toate lucrurile tarei d'intaiasi data sprerisipd i fIrd socoteald, de nu se va mai Indreptaveci 21 Ba chiar Costin este atat de protivnic Rusilor,nu numai din socoteala, dar chiar din Tmboldire ldun-tricd, cd el se face rdsunetul cronicei scandaloase a tim,pului, raportand, cä < la o masa datd de Petru ce! Mare,dupa ce au mancat Cu totii carne, de.si era postul sfin-tilor Apostoli, mesenii Ingreunandu-se au mas acolo;Jar peste noaptea aceea, n'au scdpat fdrd pagubd mai

Neculcea in Letopisefe, editia veche, H, p. 442.Ibidem, HI, p. 58.

21, lbidem, 11, p. 112-113.

www.dacoromanica.ro

ORIGINEA PARTIDULUI NATIONAL I 7

/lid. un boier si nefurat de Muscali, cui pistoale, cui raf-turi, cui epangele, nice boier, nice sluga 2

Acest partid antirusesc trebuea sa sporeasca necon-tenit, cu cat 1mprejurarile aduceau o Infigere din ce- Ince mai adancd a stdpanirei rusesti In Tarile Romane,cu eat aceastd stdpanir6 se arata ceeace trebuia sa fieIn adevdr, schimbarea numai a jugului turcesc pe celmoscovit Lucrul nu, se putuse vedea dela Inceput,opoziOa lui Neculai Costin i a partidului lui avuse maimult In vedere rezultatul nesigur al razboiului cleat su-ferin;ele impuse larei de ostmile rusesti; caci atingereamai indelungata si mai adancd a Romanilor cu Rusiifusese ThlAturata prin neporocirea lui Petru dela Stdni-lesti. Apoi Petru cel Mare care Innaintase asupra TdrilorRomane ca liberator, In numele crucei, luase toate ma-surile pentru ca ostirile lui sa nu fie o povara pentrupartea din Moldova pe care o strAbatuse, cea dela Nistrupana la Prut.

Lucrurile Msg. luara o alta fata, In al doilea razboiude coplesire al T-urclei din partea Rusiei. Generalulnich, German In slujba rusascd, care fu trimis sd ocupeTárile Romane, era pi-eocupat numai de nevoile militareale Wirilor, si nu se crandea de loc la cele politice alestatului ce- reprezinta. tilammer ne spune çá Münnichtrata pe boierf cu o asprime nepotrivita 23 El impuseapoi drei Moldovei, un tratat cate Injoseà ji suparà peboieri, Inca Neculcea cronicarul leagd de acest tractat-urmktoarele cugetari: i le-au zis, ca de nu vor primi,vor da foc targului, ji i-au fdcut cu deasila de au is-calit, cä se tntamplase si boieri de nu se Thvoiau (aceiprotivnici Rusilor), si au isalit toti. Iar mai pe urmayeti vedea la ce a iesit cinstea lui Münnich; cá vi-nul cel unguresc s'a fdcut venin amar si rasul plansji voia cea buna groazd si fricd, si oh! oh! oh! bogAtia

22 lbidem, 11, p. 114.23. Histoire de rEmpire Ottoman, Trad. Dochez, UI, p. 484.

2

www.dacoromanica.ro

1,8 1STORIA PARTIDELOR POLITICE

saracie i lipsa §i blastam, i ()Ana verica neuitatg§i neInchegata» 24

Ciocnirea Intre interesele rusWi 0 cele romane§ti sereproduce Inteun chip i mai ascutit pe timpul Impa-ratesei Ecaterina a II-a, In timpul lungei stapaniri de5 ani a Principatelor (1768-1774), In care ele full.tinute qi ocarmuite de Ru0. Nu e vorba ca boierii,vazand Intinderea puhoiului rusesc peste tot cuprinsulTariJor Romane, trebuira s`à. plece capul sub nevoia ne-Induplecatcl, cautand sa scape macar cat se puteà dinpozitia lbr de clasa stapanitoare, sub cotropirea rusascg..Ei obtinura fagaduinta unui guvern aristocratic, In care-toata boierimea tarei urma pe rand safie chemata lamana ocarmuirei; dar aceastg favoare erà mai mult cleatrgscumpgratA, prin Invoirea ce o avea generalul rus,adevaratul stapan al Tarilor Romane, de a porunci bo-ierilor 0, la nevoie, de a i pune chiar la opreala,sur care nu credem sa fi fost nici ceruta de boieri dinpropria lor Imboldire, nici pe placul lor. Toate semnele§i rostirile de o josnicie slugarnica ale clasei boiere§tidin Moldova 0 Muntenia fata cu Katotputernica Impe-ratrita , nu sunt deck productul fricei neputincioase aunor pitici fata Cu un uria§. Adevarata simtiret adeva-rata plecare nu se poate gasi In ele. Pentru a afla cesoiu de simtiminte de§tepta In inimile Romanilor Inna-intarea armatelor ruseti, trebue sä ne Indreptam cgtrealte acte ale timpului. Nemultamirile poporului izbucniracu prilejul aprovizionarei oqtirilor. Locuitorii se a§teptauanume, ca tiara sa fie scutitg de dgri, precum fagaduisePetra cel Mare In tratatul säu cu Cantemir. In loc deaceasta, ggsim pe Romantov imbiind pe locuitori sa deatoti dupg obiceiul cel vechiu, i darile sg se strang-a In-tocmai dupg cum mai innainte s'au dat; caci ei In00trebue sa Inteleagä cä nu se poate ca pamantul acestasa fie fgra cheltuiald 25. Dar darile nu erau nimic langi

Letopisetele, II, p. 450.Proclamatia lui Romantov, Archiva romaneascd, p. 155.

www.dacoromanica.ro

aproviziondrile si fdrAdelegile legate de ele. Insds Impd-rdteasa fagAduea, «cd va ImpArtdsì asupra norodului milasi Indurarea, ei, dupd masura credintei si a ravnei ce elva arata pentru slujba Impardteascd care este atat destrans legatd cu slujba lui Hristos >, cuvinte talcuite peIr4eles mai ldmurit de Mitropolitul tdrei, care spunea,In comentarul sdu la Inaltul manifest, cd «sd. vd veseli0de bund vole si cu Intrecere la slujba cea Impardteascd,fiecare dupd starea si puterea sa, si mai vartos pentruproviantul ImpArdtestilor osti ce au venit spre apdrareavoastrd > 26.

In o tanguire a divanului cdtre feldmaresalul Romantov,boierii Moldovei aratd, cd ei nu se Impotriveau a dacele cuviincioase si dupd putin0 ; dar ca Jucrurile sdse iee cu stiin0 si cu oarescare cuviincioasd randuiald;pentrucd o samä de, oameni ce sunt trecdtori prin Mol-dova ieau lärd nici o randuiall cele ce Intampind pecale, atat dobitoace cat si altele, mai mult decat le estetrebuint.d si spre risipd ; si mai ales volintirii fac multesupdrdri si jafuri saracilor crestini si iardsi ti risipescprin locuri pustii si prin pdduri 87.

Jupanesele vdduve, In o carte ce o scriu cdtre Impd-rateasa, cer cu naivitate, dar cu mult simt de adevar,ca < prin un milostiv si Inalt hrisov ele sd fie apdratesi Incunjurate de supardrile si oranduelile ce se vorobisnui de acum Inainte a fi In pdmantul nostru 28

Cele petrecute la 1774 se repetard Intai In parte Intimpul rdzboiului dintre anii 1786 1792, si mai carac-teristic Inca In acel din i8o6-1812 care sfarseste pentruRomani cu lovitura de trdsnet a ludrei Basarabiei. Indatdce Rusii intrarl In . arA, Romanii cari stiau la ce tre-buie sd se astepte, se grabesc a duce ldzile lor cu averin biserici cari, cum spune Dionie Eclesiarhul, erau

lbidem, p. 189-192.!Went, p. 168.Ibidem, p. 176.

ORIGINEA RARTIDULUI NATIONAL@ 19

www.dacoromanica.ro


pline Cu teancuri de calabalac al orarnilor 2g, i Cudrept cuvant, caci se repetau.cele dela 1774, ca anumeotirile ruseti §i mai ales voluntirii faceau multe su-Oran i jafuri saracilor cre§tini . Dar suferintele eraupricinuite nu numai de abaterile nedisciplinate ale sol.datilor. Mult mai grele poate erau cererile, facute Inregula de comandantii armatelor ruseti. Aa o nesfar-ita multime de brate erau Intrebuintate la Intarirea

puntelor amenintate. Generalul Zass, dupa ce alungape Turci din Craiova, pune sa sape un ant Imprejurul

Fiind iarnd, nenorocitii salahori romani lucrauziva sub lovitura biciului rusesc, lar noaptea o petreceauînchii prin biserici sau ocoale, pentru a nu fug-,1. Udatipana la oase, lipsiti de foc i de hrana., ei piereau camiile. Din numanil de 2000 de lucratori intrebuintati lalucrarea altei cetati, aceea a Hotinului, 400 pieria Incateva zile 3'. Transporturile trebuitoare armatei erau oadevarata calamitate pe capul Tarilor Romane, In 1811RuOi cer 15 mii de cara §i In April 1812, generalulKutusoff cere dela Muntenia un numdr de 20 de mii, cacate patru boj fiecare §i condus de doi Omni.

Cu toate observarile pe care boierii crezura, de cu-viintd a le face i prin care se punea In vedere ruinatotala a provinciaor, generalul starul tn cererea lui. Totpe atunci se mai cere Inca odata din Moldova alte 15mii de card, mdsurd despre da.re consulul Fornetty spuneca pune varf desnadajduirei locuitoril6r ce se vad ame-nintati pentru iarna cu foametea, prin neputinta In carese vor afla taranii luati la transporturi, de a ara i se-mana ogoarele lor 31

In afara de aceste, Rusii ai impuneau Tarilor Ro-,mane ì dari In bani cari ca i acele In munci, daca.

In Papiu Harlan, Tesaur, II, p. 208.Diunisie Eclesiarhui 1. c., p. 221. Fornetty, consulul francez din 14,

cAtre Otto, 6 Mai 1812, Hurm. Docum, suplement 1 1, p. 687.Fornetly dire Otto, 30 Noembrie 1811 si 6 Mai 1812. !trident, p.

647 i 687. Comp. Ledoulx citre Otto, 15 April 1812. Ibidem, p. 682.

www.dacoromanica.ro

La Mare care Champagny, 11 lanuarie 1808. lbidem, p. 491.13uletine asupra mersuhti rAzboiului din 17 si 29 August 1811. Ibidem,

p. 621-622.Buletin din 5 Sept 1811. Ibidem, p. 624.Fornetty cAtre Otto, 17 lunie si 4 lulie 1812, 'Went, p. 696 697.Ledoulx ciltre Otto, 13 Maiu 1812. Ibídem, p. 689.

ORIGINE& PARTIDULUI NATIONAL 2E

erau chiar prestate direct de boieri, adeca de clasapoliticg., totusi loveau indirect in aceasta clasg Insasi, prinrapirea bratelor din care ea îi tragea existenta. Asageneralii rusi luard 8o de pungi de bani din vistieria Mun-teniei, dupa fuga lui Ipsilanti. Miloradovici cereà re-gulat pe luna suma Insemnatoare de 4000 de galbeni.IVIai cer Rusii bani pentru construirea unor spitaleO dare fiind impusg negustorilor, acestia protestarg cumulta energie si Inchisera prgvaliile; dar ei trebuira sase plece In curand, fata cu amenintarea de a fi trimisiIn Siberia 33. 0 alta contributie loveste in nobili i Incler, dela care se cera suma Insemnatoare de 1.200.000de lei, fiecare boier avand a platl In raport cu veni-tul i dregatoria sa . Actul ce aminteste aceasta noug.despoiere, adaugg cä aceasta masura ar fi produs InBucuresti o nemultdmire obsteasca 34. Nemultamirea deasta data erà simtita de-adreptul de clasa privilegiata,silita si ea a'si deschide pungile nevoiei de bani a Ru-silon Mai cere Kutusoff o contributie de 2 milioanede lei i Tschitschalcoff cere, In cursul Iunei Iunie 1812,contributia anuala a farmlui, de astg data Insa juma-tate In naturg, i jumatate In bani, ceea ce dupa parerea.lui Fornetty erà -un nou sistem cu totul ruinator pen-tru tara . ,Dupa multe staruinti ale divanului, suma Inbani fu redusa numai la 200.000 de lei 35. Cu toate acestestoarceri repetate, divanul Munteniei este silit a adresà.generalului Kutusoff o scrisoare de multamire i a-iface dar o frumoasa cutie, casemn al recunostintei acesteiprovincii 36.

Unul din relele cele mai strigatoare ale odirmuireifanariote fusese abuzul ce se faceà cu Impartirea boie-

www.dacoromanica.ro


riilor. Rusia, In loc de a pune eapat acestei arg, de legi,se apucg a o negustorl pe o scarg intinsg, SmpArtind pebani .-dreggtorii cum spune Zilot Romanul: «Odatg culuarea ocarmuirei pe manile Ru01or, ei oranduirg cate unofiter ispravnic pe fiecare judet, Impreung cu doi ispra-vnici pgmanteni, ca cu mijlocul ofiterului sg. se Infranezejafurile; dar fu mai rau, cgci unde mai inainte man-cau doi, la urmg mancau trei, fiindcg ofiterul unindu-secu pgmantenii rumpeA cat putea, 0. apoi mergeà treaba.bine, cg era ofiter la mijloc 0 cine cuteza sg. zicg cg. ofi-terul, om Impgratesc, erà necinstit 0 mancgtor sara-cilor» 87? Generalul Zass punea sg prade recoltele lo-cuitorilor i facea raport catre 'impgrgtie cg le cumpgra.Granele qi vitele din cele luate cu sila dela oameni ceIntreceau trebuintele armatei, le imbarcà pe corabii,spre a le vinde la Odesa, In portul rusesc 88 ZilotRomanul adaugg spuselor sale : i a§a ThcepurgInca 0 mai mult a 'impinge la bani 0 a face cate ne-trebnicii toate, ca sg izbuteascg la dreggtoria vistieriei 0la toate mansupurile, care lucru vgzandu-1 cei mai miciboieri 0 boierina0, l fiindcg. §l lor le trebuià chiverni-salg 0 altfel nu puteau izbuti, ne mai autand vred-nicia 0 cgderea, ci de cgtre cei mai mari li se 'cereàbani, fiindcä i domniile lor da, furg siliti 0. ei sa apucetot pe drumul acela ce se Thvg.tase dela cei mai mariai lor, §i apoi ce sg vezi de aci Tnainte? Fiind treabape cine da mai mult, vedeai cati blastgmati In trebi cenu li se cgdeau, 0 Mtindeau cu totii tara In toate pgr-,tile. Una se cereA §i nici cu trei nu se plgteal JAluirinu aveau loc, pentrucg toate erau cdptuOte Cu hrgpire§i mituire; dreptatea ziceau cä a pierit, fiind vremileturburate; lege, suflet, Dumnezeu, rdsplaire ziceau cgsunt toate minciuni §i basme caluggreti. La bani numaise Thchinau cu un cuvant dela cei mai mari pang la

Zilot Romintd, p. 45.Memoriile generalului de Langerona in Hurmuzaki, Documente, Supl.,

Ill, p. 121.

www.dacoromanica.ro


cet mai mici, ca. st scoata cele ce dau i sa le mai ramanäca§tig, din care sa Intampine cheltuelile hainelor,

clupurilor (sic) 0 altor soiuri de desfranari > 89. Carac-teristica In aceasta privinta e lupta cea strapica ce 0-odadura, cpentru slujba cea banoasa a vistieriei, cele doua.ipochimene, Filipescu i Varlam, carora le trebuea i ca-deri, dup. slujba -0 stare, dar 0 punga nu putin. Dreptaceea urmau i dumnealor a se sili spre dobandire debani i aceasta se spargea In capul ticalosului norod;caci pentru una nu se mu4ameau cu doua i trei, laca0igarea vistieriei, precu i balurile i alte teremoniice necontenit trebuiau sa se faca tuturor ghenerarilor

pana la cei mai mici ofiteri ai armatei, pentru ca sa-ica0ige prieteni --- 0 pot zice ca atata cumpenise viclenlide Ru0 lucrul, Inca ce luau bietii vistiernici din spi-narea norodului, -neg,re§it i cheltueau 49.

Aceasta prive4te a unei oarde, de despoietori caridantuesc 0 se Indoapa pe socoteala unui popor neno-rocit, este ceva cu deosebire revoltator! i este netaga-duit, tä otirile Rusiei, venite In numele sfintei crucispre a apara pe Romani, nu se deosebeau Infra nimica,In purtarea lor, de urdiile turceti cari raspandeau focul

pustierea In numele semilunei. Cum voim deci ca Infundul inimilor romanWi sa se fi sadit o simpatie ade-varata pentru cei de o credinta cu ei? De aceea nu nemiram daca gasim In documentele timpului rgsunetuldorului celui mare al Romanilor, ca ssg, vada cat decurand oqtirile ruse0i departe de nenorocita lor tara» 41.

Zilot, p. 85 i 88.Ibidem, p. 94. Spusele lui Zilot Intilrite de consulul prusian din Bucu-

re§ti. Kreuchely c. Miltitz, 6 lanuarie 1822. Hurmuzaki, Documente, X, p. 134Toutes les charges se vendaient depuis longtemps. Cela ne suffisait plus;pour en obtenir, il faIlait donner des bals."

Ledoulx cktre Otto, 5 Decemv. 1811. Hurmuzaki, Documente, suple-ment, II, p. 648..AdaugA raportul consular al lui Fornetty, catre Maret din5 Oct. 1811. Rapoarte consulare franceze Manuscript la bibl. Acad. : 11 n'yqu'un voeu général, celui de voir bientdt les Russes évacuer la province;mais la verge de fer qui pèse sur les habitants -comprime leur opinion etleur sentiment. Le Sibérie est pour eux un terrible épouvantail".

www.dacoromanica.ro


Dar suferhIele impuse de Ru0 Tdrilor Romanernai ales Munteniei, in care stdtea grosul o§tirilor lor,erau sa culmineze In actul final al dramei ce se jucape pieptul lor; anume Moldova era sa sufere o a douasfa0ere a jumdt4ei din trupul ce'i mai ramdsese dupdclesprinderea din el a cununei ei, Bucovina.

Ru0i cari declaraserd rdzboiu Turcilor pentru apd-rarea Tarilor Romane de jafurile §i neomeniile lor,'cereau sd iee ca platä a izbandei lor, o parte din acele

Insa0, i pi-in tractatul dela Bucure§ti se desma-cluld din nou Moldova, pentru a mai spar' Intinderea.cea atat de uriap. a Impdrdtiei, Taxilor. In zklar pro-testará boierii din nou In contra acestei räluiri, i Inzddar chiar protestul lor, In deosebire de cel fdcutpentru rdpirea Bucovinei, fu de astadata bine §i1ef4ete aleatuit^ prefacandu-se divanul ca el nu apdráinteresul sarei jeitfite, ci pe al Turcilor, stdpanii ei. Chiardaca aceti din urmd ar fi vrut Insd sl asculte de o tan-guire care corespundea interesului lar, catastrofa luiNapoleon In Rusia, care fdca din Imparatul Alexandruarbitrul Europei, Impiedica pentru tatdeauna pe Poarta

reveni asupra faptului Indeplinit, i tractatul din 1812ramase In picioare, Romanii Insa, atat boieri cat 0popor, sim;ird cei dintai i cu mintea, cel din urindprin instinctul pdstrdreilovitura de moarte data -Weilor, prin taetura adancd ce se facuse In trupul ei.dacd boierii protestau cu scrisul, poporul nu puteadeck sá pIâng i sd se zbuciume, cdci alta puterenu avea. De aceea ne §i spune un contimporan,sosim.I ziva fatala a expirdrei convenOei dupd trac-tat, ce trebuia fie§tecare sd trdeascd unde era sd rd-rnand desavar0t, ceasurile acelea au fost de plangereun timp neuitat ; pentru cd poporul cu cardul, ca tur-mele de oi, Incinsese toata marginea Prutului dela uncapdt la altul, mergand §i venind de prift sate deprin targuri AptImani Incheiate, cu luarea de ziud_build dela pdrinO, dela frap 0 dela rudenii, Cu care

www.dacoromanica.ro


crescuse i vietuise fmpreung, pan. In vremea aceeacand se despArteau unii de altii pentru totcreauna> 42.<< 1. Inteadevar cg Basarabia era pierdutg, poate, pen-tru totdeauna, din momentul ce vulturul Uralului In-fipsese In ea ghiarele sale, si rgmasul bun al locuito-rilor ei era simbolul aceluia pe care tara o facea ju-mdtgtei sale InsAsi. De atunci Prutul devenI riul 1114s-tamat ale cgrui valuri vor Insemna despArtirea unuineam» 43,

In asemenea Imprejurari Intelegem cum partidul luiNeculai Costin, cel protivnic Imparatiei Moscului, nuputea scadea, ci trebuia sa se Inmulteascg 44.

Am expus seriile de reactii din care se Infaptuipartidul national. Aceste serii sunt date prin rescula-rea sufletului Romanilor adusg prin coplesirea lor suc-cesivg sau simultang de cgtre Turci, Greci, Austriaci

Rusi.Nedreptgtile i chinurile suferite- de Romani in timp

de veacuri dela toate puterile strgine cu cari. venisergIn atingere, nu puteau sa nu facg sg sarI din mimaion de otel, lovita de atatea ori In cremenea soartei,scanteia desteptgrei iubirei de tar54' cici toate doarle suportase ei, pentru a apgra mandra si frumoasamosie In care'i rAsgdise Dumnezeu, si de care se ali-pise sufletul lor «sub pasul chinuitoarelor zile . Expe-rienta facutd cu paganii Turci i cu Grecii cei crestini,

Manolache Drighici, Istoria Moldovei pe 500 de ani, H, p. 94.IsL Rom4nilor, V, p. 408. 0 baladit poporani din Basarabia incepe

ca versul: Prutule ñu blistAmata. Vezi T. T. Burada, Bocete popularedin Basarabia.

Comp. Le Premier point de la Question d'On'ent pas Paul Bataillard,Paris 1856, reprodus in Acte t documente privItoare la renafterea Romaniade D. A.. Sturdza, D. C. Sturdza qi Ohenadie Petrescu, Ill, p. 376: La Rus-sie se présente toujours, dens ses proclamatiOns et dans ses traités, commela bienveillante protectrice des Moldo-Valaques. Mais depuis que ses cruellesinvasions leur out apporté tant de calamités et depuis qu'elle s'est emparéeelle même d'une portion da territoire moldo-valaque, dout elle avait garantil'intégrité, elle ne peut plus en Roumanie tromper que le petit nombre deceux qui ont un intéret it se laisser sciemment trompera.

www.dacoromanica.ro

2 6 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

Cu ereticii Nemti si Cu sfintii si pravoslavnicii Rusi,Implantase In mintea lor InvAtAtura, cA numai dinscuturarea jugului tuturor si din bizuirea pe propriilelor puteri, putea rAsAri pentru ei raza de scdpare, 45.Aceste lovituri rdsfrângandu-se In minti, nu puteau slnu desfunde si curgerea ideilor care singure pot In-nanunchia cugetele si simtirile. Paralel deci cu lucrareade reactie a sufletului romanesc contra chinurilor pe tarele suferek se revArsau In rostiri tot mai bogate si maiusturAtoare plangerile si protestarile lor, unite cu o jal-ilia- dar mandrA amintire despre ceeace ei luseserAalta datd, si din aceastA IndoitA oglinclire a gandului Insuflet: durerile vremilor de fatA si gloria trecutd, seurzi si tesa tot mai mult, In adancul cugetelor roma-nesti, ideea nationa10..

Aceasta ideie la Inceput slabA si rAzletitA numai Inunele suflete mai adanc injghebate de fire, se Intinsetot -mai mult si- cuprinse tot mai numerosi ImpArtAsitori,restrangand numarul iubitorilor si InchinAtorilor stA-panirilor strAine, In cat astfel ajunse sa strang-A la unloc un manunchi de oameni In care se Intrupa parti--dui national acest partid care trebuia sA Inalte, -mairepede Ina de cum se putea astepta, soarta poporuluiroman din umilintA cAtre vrednicie, din robie cAtre viatade sine.

SA trecem acum la expunerea actiunei pozitive caresluji la Inchegarea partidului national.

45. Aceastit idee o gisim in timpul revolutiei din 1848 rostitA de loanlonescu intr'un articol din Pruncul Roman No. 35. Vez1 pnul 1848 In Prin-eipatele Remane, Acle fi documenle, IV, p. 182: ,,Romilnii s'au supus Turcilor casA st asigure libertatea ; Tura' i-au robit. Au venit Ru§ii si au cAutat Mgscape de robia Turcilor 0 Ruqii clutarit a'i robi. AstAzi Turcii cautA a ne scApadin. robia Ru§ilor; dar dupl cum vedem scAparea noastri este In noi in§ineair

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

INCHEGAREA PARTIDULUI NATLONAL

Din vremile cele mai echi, Românii s'au privit tot-deauna ca un popor deosebit de cele cei Inconjurau, §ise .tie cat s'ange a curs pe veacuri pentru apdrarea acesteifin a lor deosebite. Sunt Ron-an , falnica recomandare-a individului, se resfrângea pe campul de bdtalie In apd-rarea neamului ce Intrupà aceastI fiintA. Dar pe atuncinumai instinctul Ostrarei rasei vorbeà In sufletele Ro-manilor, i acest instinct Ina. nu se limpezise In formelestavezii ale mirgei 0 ale, cugetArei. Cea dintaia conqtiintei de neam deosebit se de§teaptI cu prilejulintroducerei limbei romAne in biserid, mai Intai In Tran-silvania, apoi n Muntenia Moldova, pe timpul luiMateiu Basarab i Vasile Lupu. Odat6, cu aceastd In-semnatd, imprejurare, se ivied In mintea Românilor, unadup5, alta, 0 una zemislind pe cealaltA cele trei ideipe care se altoe4te Intreaga lor desvoltare culturalaobar0a romand, unitatea etnicA a tuturor vldstarelor nea-mului romanesc i staruii-4a lui In Dacia Traiana delacolonizarea lui Traian parià. In zilele noastre Aceste ideifurl aduse la luminä de cronicarii moldoveni, cei d'ntaiRomâni cari manuia condeiul, pentru a IntrupA plaz-muiri literare, peste Insemngrile scrise ale raburlor cro-nologice din vremile mai vechi. Aceasta Intaie licArire a-

1. A. D. Xenopol, !Warta Romandor din Dacia Traiand, IV p. 66 gi urm.

www.dacoromanica.ro

28 1STORIA. PARTIDELOR POLITICE

constiir4ei de neam deosebit, aceasta Intaie Intruchiparea ideei nationale, se r4spandi din mintile acelora In careea se zemislise, laOndu-se tot Imprejur, i cuprinse totmai multe cugete In mrejele ei ademenitoare. Ea nuse mai stinse nici odatA din sufletele In care se aprin-sese, i mai ales sA, nu se creadd cl epoca Fanariotilor,Cu predomnirea limbei i culturei grecesti, ajunse sa InnA-buse cu totul aceasta rodnicA, samAnta. Fanariotii Insusi.fur. -nevoiti sa lese limba romaneasa. In slujba bise-ricilor sarace din TArile Romane, la care membrii na-Çiei nu voiau sA se duca, caci nu le InfMish nici oasteptare de castig. Apoi -documentele atat private cat

oficiale erau redactate de obiceiu tot In limba romana,-Trick acea*ta lirnba nu Incen, nici o clipa, In tot de-cursul Epocei Fanariote, a se menpne ca organul cuge-tarei reflexive a poporului. Dar nici lucarile literare,Imbracarea cugetArei In forme mai mult sau mai pi-çin Imprumutate din campul frumosului, nu lipsird In tot,decursul de r 5o de ani al predominArei culture-i-

dela *erban Cantacuzino si Gh. Duca pâná la re-volutia greceascA. Cronicarii moldoveni, Canta, Mustea,Coaniceanu si mai ales Neculea, precum i acei mun-teni anonimi, apoi mai ales Dionisie Ecleziarcul i ZilotRomanul, apoi alte scrieri literare ca Necrologul lui§tefan cel Mare sau Cuvantul unui Wan care boieri,IntreOnura In tot timpul stApanirei grecesti focul arzA-tor al iubirei de neam 2 De si el ardea In aSCuns qi nuputea sgrsi aprind5. flacdra In aerul liber, el cuprindektot mai mult sufletul romanesc, gamAdind In el totmai multA caldurA care trebuia sa izbucneascA In afard,ca lava unui vuIcan, atunci and muntele ce'l acopereatrebuia sA fie aruncat de el, sub apasarea puteriloruntrice.

2. Ibidem, V, p. 724 0 urm.

www.dacoromanica.ro

INCHEGAREA PARTIDULUI NATIONAL 29

Gh. Asaki si Gh. Lazar. Tocmai pe timpul candsfarsitul veacului al XVIII-lea se imtina cu inceputulveacului al XIX-lea, la Romanii din Ardeal Inflorea oputenia desteptare na0ona15., reprezentata prin maiihul;i scriitori de valoare cari reImprosptar6., Intarin-du-le si ad'ancindu le, InvaOturile marilor cronicari siistorici Inoldoveni din veacul al XVII-lea. Samuel Micu,Petru Maior si Gheorghe incai, pe langg alOi mai mici,radicar5. sus steagul nationalitátei romane In mijlocul po-porului de robi si de iobagi, din care ei asdriser.Mari Inv*tori ai Ardealului tageau InsI din adeva-rurile pe care le scoteau la lumina asupra originei nea--mului romanesc, o InvMdtur6. pedag-ogia., bazata pe de-steptarea unui simtimant foarte puternic de moralizare,simtimantul rusinei, dojenind pe poporul roman pentrua.derea lui atat de joasA., Cand el se coborea dinteo asade mandra obarsie.

Aceasa puternica Inflorire a mirqei romanesti si a-ceasta aspa InvAtaurd. nu puteau ramanea cu totulrAsunet dincoace de muntii despArtitori ai prilor Ro-mane de acea de bastina a neamului lor; cu atat mairnult ca. In ac..las timp aproape se ivira mai Intai InMoldova, apoi si In Muntenia, misari p aralele, des' multmai slabe, dar cari, se IntgrirA prin Inte;irile ce primiradela miscarea din Ardeal. Curentul subpamantean al ro-mNniSmului care cursese de-a lungul intregei Epoce Fa-nariote, incepA a se ardta la lumina zilei Intai In Infiir4areai 'coalei de.Catehezie din manIsarea Socola de 1ang6, Iasi,In anul 1804, o scoalti de pre4e-asemandtoare In'miezul ei cu celelalte scoli romanesti pentru formareaslujbasilor bisericesti, dar care se deosebea totusi. de8e prin predarea unei Invataturi ceva mai Innalte simai ingrijite. In programul ei se cuprindek in afara deInvataturile elementare, predate In scoalele nationale depreatie, Inc. si grramatica, aritmetica, istoria religiei,istoria lumei, filosofia si. Inceputul limbei latinesti. LucruInsa cu deosebire Insemnat, era d aceste InvMaturi cari

www.dacoromanica.ro

30 ISTORIA .PARTIDELOR POLITICE

concurau In parte Cu acele ce se cparadoseauA In Aca-demia greceasca din I*, trebueau sg fie ImpIrtgOte Inlimba xomana.

Despre spiritul ce se desvolta In curAnd prin ase-menea sistem de predaret ne dg dovada cuvantarea ro-stita la o ,Kispitire» de dascglul Enache la 1815. Prinlimba lui greoae §i. Intortochiata se simte totu§i tremu-rarea simjrei, cand el atinge In treacgt originea nea-mului romanesc §i vitejia vremilor trecute: Pentru cg,zice el, macar sá se fi desghinat aceasta ramurg a Ro-manilor din Romul cel mai savit al neamului romanesc;macar ca ratacirea sa sal fi povatuit a ajunge la aceastatarg a Dachilor; Msä dupä cum se zice, cä vita de vieare sg. Invie, In acele ce se ating de a lor voinicie, eiau fost spaima i groaza stapanirilor megieqite Intru ase apara pe sine. Pre Polonezi, nu plugari, ci taratoriiplugo..1111i, a ara sa samene ghindg spre pomenireSupus, §i pang astgzi se \Tad copaci in Bucovina, Dum-brava Roqie se chiama 4.

Pe cand aceste cuvinte Insemnatoare pentru aceletimpuri Incolteau pe buzele dascalului Enache, un altvrednic fiu al tarei, Gheorghe Asaki, fiul arhimandri-tului Leon sau Lazár Asaki, trimis la Invataturg laLemberg, apoi la Viena i Roma, improviza la picioareleColumnei lui Traian, urmatoarele frumoase versuri:

Un roman al Dachiei vine la stramo§i, ca sä Arutelama dupl a lor morminte i sà.'nvete a lor virtute 5.

Asaki reIntorcandu-se In Iai deschide cu InvoireaDomnitorului Scarlat Calimah, el Insuqi Roman de vita.Insa grecizat, o scoala de inginerie pentru preggtireade ingineri hotarnici. Nevoia acestora era foarte simtitape atunci In Mold ova, din cauza numeroaselor procese

Izvoarele pentru Scoala de qatehezie vezi in C. Erbiceanu, Istoricul se-minaralui Veniamin din mdndstirea Suede; Iavi 1855.

Notifa biograficd a lui Asaki, laqi 1863.

www.dacoromanica.ro

INCHEGAREA PARTIDULUI NATIONAL

de hotarnicii ale mosiilor. Pentru a aveh Insd ingineridestoinici, se cereh numai decat cunostina cetirei vechilordocumente de proprietate ale mosiilor, lucru ce nu seputeh dobandi decat In limba romand. Asaki, deci des-chide In anul 1814 scoala lui de inginerie, In care elpropune un curs de matematicd teoreticd si practicd,de geodezie i architecturd, din care, cum spune Rela0aistoricd a scoalelor, au iesit c4iva tineri cari pan. acum(1838) plinesc lucrdri de ingineriez 6

Pe langd rezultatul practic dobandit de scoala luiAsaki, se mai addugea unul mult mai de seamd, acelade a fi Indepdrtat prejudetul rdspandit pe atunci i atatde ddunator limbei romanesti, cd ea cfiind putind siIngustd, nu ar fi destoinicd pentru predarea Innaltelor In-vMaturi .

Vestea Infííntdrei scoaleí luí Asaki, treca Insd muntiidestepta In mintea unui Roman Invdat de acolo,

Gheorghe Lazdr, ce fusese nemultdmit pentru neizbutirealui In dobandirea unui post bisericesc, ideea de a seduce In Bucuresti si a deschide si In acel oras o scoald Infelul aceleia a lui Asaki din Iasi.

Gheorghe Lazar ava «buna soartd de a sosi In Bu-curesti la momentul psihologic al luptei romdnismuluicontra Fanario0or. El InIelese acest moment si avastiinta necesard i_arta de a adunh In jurul sdu tine-rimea bucuresteand din prima zi In care apdra In capitala Munteniei, InvMandu-o poate carte mai putind,dar exaltandu-i rnintea prin farmecul simOmantului

7.

Anume andatd ce Lazar venì in Bucuresti, bdie0idela Udricani, Sf. Gheorghe, Co4ea si dela toate bise-ricile au golit aceste scoale si au alerg-,at la Sf. SayaCu Petrache Poenaru, Eufrosin Poteca, Simion Marcovici,

6. Relatia istorici asupra gcoalelor nationale publicati iii Buletinal foaeioficio/e, 1838, No. 55,

7,_ V. A. Ilreche, Istaria Romliallor, vol. X, partea A, p. 409.

www.dacoromanica.ro

32 ISTORLA PARTIDELOR POLITICE

Ioan Pandele, Costache Moroiu si cu mul;i a4ii dinscoalele grecesti 8

Ucenicii lui Lazar nu erau Insa feciori de boieri, caelevii lui Asaki din Ia.si, ci <mais to;i copii de boierinasisi de negustori . Apoi In scoala lui Asaki se faca maimulta inginerie,iar In alui Lazar mai mult na0onalismu 9.Din scoala lui Lazar se vor duce, mu4i sub steag-urilelui Tudor-Vladimirescu, Incát legatura intre scoalaredesteptarea nayonall este Invederata.

Dar sN, urmarim mai departe expunerea Intarirei cu-rentului na;ional sub Inraurirea miscarei ardelene i ini-Oativa lui Asaki.

In / 820 Asaki ajungand epitrop al scoalelor in Moldova,se apuc5, de reorganizarea seminarului dela Socola, undecheama patru profesori din Ardeal, anume: pe Ion Costeapentru retorica si poetica, pe Ion Mamfi pentru limbaLatina, pe Vasile Fabian sau Bob pentru teologie si peDoctorul In filosofie si medecina Vasile Popp, unul dinRbmanii cei mai InváI4 ai Ardealului cItt acest timp,pentru a fi director seminarului si a predà mai multematerii stiin0fice. Cu toate ca Incercarea de reorganizarea seminarului este curAnd spulberata de furia revolutiegrecesti idn 1821, totusi unul din profesorii adusi deAsaki, anume Vasile Fabian, ramâne In Moldova, caapostol al ideelor transilvane de redesteptare a simOreiromâne 1°.

Scrieri qi càrfi Trecand dela scoli la alt mijlocde Indrumare a curentului na0onal, la calile manuscrisesau tiparite din aceste timpuri, gasim si aici urme in-semnate de ImboIdire spre desteptarea Romanilor.

Unele din aceste çäi ating simpmântul romAnesc

1 Ohika, Scrisori ciitre Vasile Alecsandrt; Bucuresti, 1887, p. 57.Wilkinson, Tableau htstorique de la Moldovie et de la Valachie, p. 117.

Izvoarele in Buletinul instructiunel publice, de V. A. Ureche, 1855 1856,p. 173 174. Compara Oarecare trasun din viata raposatului Yasile Fabiansau Bob" in Forda pentra Minte, lnimd fi Literaturd, 1840, p. 31-34.

www.dacoromanica.ro

INCIIEGAREA PARTIDULUI NA TIONA L 33

prine calificativul dat autorului ce uneori pastreaza ano-nimul. A$a este Intai scrierea lui Alexe Lazar, Intelm-pldrile retzboiului Frantozilor, Buda .18/ 4 care si prinsubiectul. ei atragea simOrile Romanilor, si In careautorul se Intituleaza de iubitor al neamului. Alta carteeste la fel cu aceasta: Geografia sau scrisul pdmintului,iara de un iubitor neamului care Insa. de asta datapastreaza taína anonimatului.

Unele cäri conOn indemnari mai Insemnatoare. Asauna cu titlul straniu de Ardtarea despre starea acestor72014?: intròducere (sic) scolastice0 instituiri ale tetreirominefti, sítsrbqti i grece0, Buda 1813, care cartecuprinde Intre altele o chemare catre Romani, «mladitanobila ale (sic) vest4ilor Romani din Banat sau Ungaria,

ori unde va aflaf, ca s. (sic) fondul scoalelorbana.tene». Aceasta carticia, mai conOne §i un fel deDe?teaptei-te Romelne :

Din somn sculati-v,°data dWeptati-v.

Alta cárticica Juceiria norocului sau Istorisire pentrztprincipia Illemicojr, teilmeicita, pe limba romdneascd deLazar Asaki, i8i6, conOne Indemnul:«M'a' rog sa bine-Voiti a nu da cutezare (sic) catre mai multe osteneli atalmacirei ithicestilor (moralelor cärçi, cu care Indeletni-cindu-se iubitorii de cetire, patriotii limbei rome1ne0,_set se indemne a fi urmatorii strdmolsilor sdi Romani,a cdror metrete fapte pana astdzi de toatet lumea indreptate sunt letudate».

Unul Petrovici care traduce o Pedagogie si o MetodicaIn 1816, i dupä multe staruin0 pentru a o putea ti-pari, este ajutat de directorul s'coalelor banälene, NeculaiPopovici, pune In dedica0a ce i-o face, ca: «Neputandafla pe niminea caruia, fiindu-i cultura iubitei ,na0i ro-.manesti de inima lipith, sa'mi dea mand de ajutor, In-cepui a cumpeni pe toti iubitorii de cultura. nationalti,

www.dacoromanica.ro

11. Aceste notife sunt mate din V. A. Ureche, 1. c., pag. 438-446. Com-part Serbarea- fcolara de la laFi de A. D Xenopol oi C. Erbiceanu. laoi 1895,partea bibliografick passim. Terminul de nationalist este, dupa toate proba-bilitatea, intrebuintat aid pentru inthiao data.

34 ISTORfA PARTIDELOR POLITICE

naldjduind cä vom da de unul, i Cu adevärat nädejdeamea nu fu desartd, cad, te-am gäsit pe D-ta, care demai multi ani prin ostenelile intru plämädirea bunuluide comun si al patriei, çi le-ai stiut agonisi D-ta e§ticel dintai care ai alergat, gata fiind a da ajutor unuitationalist» 11.

Mai Insemnaoare decat aceste notiti räslete, este In-demnul lui Vadrescu care cultivarea litnbei, factit printestamentul lui literar:-

Urma0or mei VAcAre§tiLas vela mc: tenireCre§terea limbei romane§ti,Si-a patriei cinstire.

Apoi trebue amintit aici, scrierile mai Intinse ale poe-tului moldovean Alecu Beldiman, ale poetului munteanNaum Ramniceanu si ale cronicarilor munteni, DionisieEcleziarhul i Zilot Romanul.

Jalnica Tragedie a vornicului Alexandru Beldiman, desìslabä ca conceptie poeticä, este insemnat'd ca protestarea simtimântului national, desläintuit In toatä libertatea lui,contra rtult urgisitilor Gredi. Beldiman numeste ziva Incare Ipsilanti infra In Iasi: dnceputul osandei -tdreinecazul cel mare». El jeleste chiar pe Turcii cei ucisi

prädati de Greci «cari cu cat priviau folosul, cu atatase iuteau». El odäräste pe Greci In toate chipurile, ard-tand cum, «veniti goi In haine proaste In abale Imbed-cati, dupa ce au facut stare si toti s'au Imbogätit, Insinul patriei noastre ei Intai au pus cutit».

Tot asa de Insemnate din punct de vedere national-sunt poeziile lui Naum Ramniceanu din Muntenia. Acestprotosinghel tsi dg, pe fatd cug-etul säu asupra Grecilor,pe care Il tdinuise cat timp tinuse stäpanirea lor. Inteo

www.dacoromanica.ro

12. C. Erbiceanu, Cronicari Greci earl au seris despre Romani in- Epoca Fa-.nariord. Bucureqti, 1890, p. XLVI.

INCHEGAREA PARTIDITLUI NATIONAL 35

float pus a pe un manuscript al su din 1821, el spune:aJomnii Fanario0 prin faptele lor cele diavolesti, Incetulcu Incetul ne-au supus Cu totu.1 cererilor lor, ne-aupopulat (sic) nacazului, ne-au sthbit bravl armelor, ne auracit dragostea patriei si cu un cuvant cu totut ne-auadus mai rau decat pe noroadele din Africa si din Ame-rica. Prea vechii strdbunii nostri prin biruinVä ne-au câs-tig-at slobozenia, lar noi am adus tara la cea mai reastare si tiran je. Ah! Dachie! Dachie! Fii tai plang sisuspinä, ca un pom ce Ingrddire n'are; cine trece pecale, rumpe si te lasa de jale». Naum Ramniceanu dade atunci Inainte avant muzei sale poetice. Cea Intaipoezie a lui, prin care fulgera si tuna In contra Grecilor,este 1ntitulata: (Tanguirea Orel Valachiei asupra jafuluisi darapd.narei ce i-au facia strainii tdlhari Greci». Elcaracterizeaza revolutia greceasca ca «o zavera färä rost,numai s'a ne jafueasca, - ara sä ne-o prapacleasca». Anti-cipand glasul apocaliptic al lui Mureseanu, el strig-a:qRomani ticalosi, nevrednici, pana arid asa nemernicisa traiO, sa chinu4i ? Nu va destept4 odatd ?» 12

Pe langa acesti poe0, desteptatori ai neamului, maigdsim Inca doi scriitori cari cauta, prin descrierea tre-cutului de urgie al Epocei Fanariote, sä stameascaRomani Inversunarea contra fostilor lor apasatori. AmandoiaCesti doi cronicari sunt Munteni, si ei rdscumpara prinInsemnätatea scrierilor lor slabiciunea cronografiei mun-tene de 'Ana la ei. Dionisie Ecleziarhul care sfarsestepovestirea lui cu anul 1815, apasd mai ales asupra ne--norocirilor carora -Ora lui fù expusa In timpul pe careti descrie, si zaboveste mai pe larg asupra suferir4elorIncercate de popor din pricina asupririlor domnesti saudin acea a rdzboaelor purtate pe corpul Tdrilor Romane.Desi reOnut In rostirile lui, des' nu declam'd niciodatd,se cunoaste cä tablourile Incondeeate de el curg dintr'o

www.dacoromanica.ro


pand muiatg. In otrava durerei. Cetirea unei asemeneascrieri de Care oamenii timpului trebueh sg trezeascd Inei compdtimirea pentru Suferintele, rusinea si ocara po-porului din care fáceau parte, si dorinta de a le vedelInlä'turate si schimbate In bine tocmai elementele pri-mordiale ale iubirei de tard 1 3.,

Dacd Insd Dionisie Ecleziarhul miscd mai mult obi-ectiv; prin descrierea vie si amdnuntitä a evenementelordureroase ce loveau In poporul muntean, Zilot Romanul,(Fdnuta) adaugd, langd icoana tot atat de credincioasda unei sari desnAddjduite, o imbrdcare elocventä a cu-getärei care te miscd. pânä In adâncul inimei si te revoltdcontra unor barbarii impuse, färd. nici o umbrd de drep-tate, unui popor asuprit si martin

Toatd cronica lui de la un capdt la aitul este inspi-ratá de un singur gand, protestarea in contra staphnirelstrdine, protestare ce se resfird cand in cugetari de oprecizie stilistia care te pune 'in uimire, cánd In versuriInca.' si mai rostitoare. I s'ar puteh ggsì poate cevh pa-timd In cugetdrile sale. Atare neajuns erh Insa un meritpentru timpul de urgie In care trgek cdnd binele et-A.ash de rar si rdul regula obsteascä. Nu erà pe atuncitimpul de a alege adevdrul, dar nici acel de a uith, fatd.Cu binele IntImplätor, Oda suferintelor necontenif cur-gätoare. Trebua, dimpotrivd. intipdrit, In mintea genera,tillor timpului, urgisirea cumplitului prezent si nazuinta.dupd a lui Thdreptare. Tocmai acestei nevoi atat de,ascutite a acelor vremuri_ corespunde cu prisosinta cro-nica lui -Zilot Românul, fdrd tagadä, cel mai mare cro-nicar al Tdrei Româ.nesti 14.

Mai addugim, la aceste Indemnuri continute In scrieri,si poeziile lince ale lui Paris Momuleanu, tiparite pentru_Intaia oará In 1817, si care In una din odele sale contine-

Cronica lui Dionisie Ecleziarhul s'a puNicat de Papiu Barian In Tezaur'de monumente istorice, Vol. II, Bucuresti 1663, p. 19 236.

Cronica lui Zilot Rorninul a lost publicatà de Hasdeu in Bucuresti, 1884-

www.dacoromanica.ro

Eliade in Fi.efata poeziilor lui Paris Momulean; editia II, Bucuresti,1837. Compara V. A. Ureche ¡atarla Romdnilor, X, A, p. 438.

Rost de poezie adecd stihuri acum WM alcatuite in limba romaneasca1822 (Bibl. Acad. Rom. No. 2875).

Cu toate ea poeziile lui Vacarescu nu full publicate dealt In 1830,ele erau de sigur cunoscute si circulau si mai inainte.

INCHEGAREA PART1DULUI NATIONAL 37

imboldiri insemnätoare, de si poezia e departe de ele cfttcerul de vámânt :

«Fratilor simpatriotiUn veac nou ni s'a ivitCu bune lumini spre totitiinta a inflorit.

Muzicesc glas auzimCheaml, ne strigä pe totiCati In prostie dormim.

Ce facem ca ni te morti?

Ce ru§ine sä vedemAlte limbi cum se slävesolar noi incä. nu putemSA dam rod gramaticescl. 15.

La 1822 apare In Bucuresti o culegere anonimä depoezii, cuprinzand Intre altele si o Odd rdvnitoare spreinvdtaturd, In care poetul plânge patria lui, cpentru cätot sufere defäimdri si aude hula strdinilor». Tot peatunci Ioan Väcärescu care rostise Ina mai de Inuitdorirga, ca «si särmanul corb muntean iar acvila sä sefacá» 16, Incoardä si mai mult struna patrioticä, scriind subInriurirea evenementelor din 1821, poeziile: Sfdtuire $iIlugdciune, Cdntec romdnesc, Buna Vestire, Glasul po-_porului, sub despotismu, Glasul lui Illihaiu Viteazu, HaiRomdne hai voinice 0 altele tried, intre cari amintimmai ales frumoasa lui apostrofä la Milcov ce poate fiprivita ca Intaia rostire a dorir4ei de unire Intre Moldovasi Muntenia:

De unde-ti vine numele, pâräu färä. putere,Ce despärtirea neamului ai Indräznit a cere 17?

www.dacoromanica.ro

Edgar Quinet, Oeuvres complètes, Paris 1856, Les Roumains, p. 90.Culeggre de poezit de Oh. Asaki, Editia Il, Ia§i 1854, ComparA T. T.

Burada Inceputul teatrului In Moldova", in Arhiva din Ia§i, Vol. XVI, 1905,pag. 136.

38 ISTORIA PARTIDELOR, POLITICE

Tot Asaki cauta sa mai rädice mintea romaneasca§i prin reprezent4i_ teatrale. El Intreprinde, pentru intaiadata in 'pride Romane, a pune sa se joace o piesa deteatru In limba romana. Pentru aceasta el prelucreaza.o Idila pastorala Inteun act : Illirtil i Hloe dupa ori-ginalul lui Florian (academician francez 1755-1764)

face ca piesa sä fie jucata de cateva tinere odrasleboiere0 anume: Elena uhin Neiscuta Ghica care juclrolul pastor4ei Hloe, principele Ghica, care redà pepastorul Mirtil qi Constantin Sturza, care reprezentA peLizis, is.nchinatorul lui Amor.

Teatrul fu improvizat In casele hatmanului ConstantinGhica. La reprezentare a asistat, lucru neobinuit, Insu§imitropolitul Veniami,n Costache, «Inaugurandu-se, cumspune Edgar Ouinet, teatrul roman sub patronajul unuiMalt prelat, ca In timpul misterlilor» 18. Prologul scrisde Gheorghe Asaki pentru aceasta piesa care erk In-chinata doamnei Elena 11.13in i prinOlui Ghica, contineversuri cari arata Insemnatatea actului savai*t de boierii

prin jucarea unei piese In romanWe :

«In un timp de ovelire, pe cand limba cea romanäDin palaturi izgonitä, se vorbea numai la stankNobili voi de neam i cuget, sfärämand a sale fiere,Vorbita'ti intAi ca-aceia ce ne dau pane i miere,

vädit in asta piesä, c'a lor inimi nu-sunt mute3La respect, la cuno§tinte, la amor 0 la virtute.Pirga scenei nationale Cu drept you'd se cuvineSuvenir ca sä va fie a junetelor senine.Picatura de0 mica*, ce pe-o stanc6 picureazäFace riului o cale, care dup5, ea urmeazä

Revd ufiile pranilor. Aceste Indemnuri contraGrecilor i spre intoarcerea Cara o via0 naponalá nuputeau ramana, neascultate, Cu atat mai mult ca nu

www.dacoromanica.ro

INCHEGAREA PARTIDULIJI NATIONAL 39

numai incalzirea inimei le deschideA porple, ci i inte-resul ambelor clase In care se impatieà societatea acelurtimp: äranii i boierii. Tdranii trebuiau s. doreascd aiesi din viaa de groaza pe care o duceau, iar boieriitindeau a pune mána pe insträinatele domnii. ale 0.-rilor lor. .Ambele clase trebueau deci sä nä.zueaseci avedeà capatul dotnniei grecesti catre care .kinteà na0aintreagd, i'mbolditd. de minOle mai cugetatoare ale timpului.Nu putem face istoricul chestiei Várdnesti din acest timp.Va fi insd indestuldtor sä aducem cateva stiti asuprarevoltelor cari 'incepusera sa miste clasa rurala i carisunt. tnainte-mergaoarele turburdrei cele mari a luiTudor Vladimirescu in contra boierilor din anul 1821.

Anume, In anul 1805, erà intre tarani o frdmântarecare face pe Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachesa se teama de o rdscoala a lor ce deveneá. ameniqd-toare. Tdranii refuzasera sa faca cele 12 zile legiuite aleboierescului. Un trimis la St.-Petersburg al fostului mi-tropolit Jacob Stamati, boierul Vasile ifdlinescu, pro-habit tatal aceluilalt Vasile Malinescu care Impreund. cu,M. Kogdlniceanu apdra In divanul ad-hoe drepturile td-ranilor, scrie urmatoarele: Mitropolitului Veniamin, asupraintrebdrei ce i-o fdcuse Mitropolitul, ca In ce chip sä

urmeze la pricina dihoniei boierilor ca çäranii i lapricina nesupunerei Váranilor spre a Implini datoria lorCu lucrdrea celor 12 zile ale boierescului» ? Malinescu,pentru a pune si mai bine lucrul In luminä, ldmuresteintrebare-a Mitropolitului ai, cá camelia (lenea) i caderealucrarei patnântului si de alta grija de rtivolutie, acesteasunt cele cloud' sfarsituri ale intrebd.'rei ce mi s'au pusinainte. Iar Tntre ansele In mijloc ticalosia sau cddereaboierilor. Dar fac intrebarea: putease-va indreptà lu-crarea pamantului numai cu sila, spre Implinirea celor

2 Zile ale boierescului» "? Malinescu propunetului mai multe masuris foarte drepte, de luat In favoareataranilor, masuri pe cari le vom cercetà mai la yale,când vom tratà despre ideile noue ce apar Içi minpfe

www.dacoromanica.ro


romane§ti In aceste timpuri. Aici numai reproducem Inca.o ultima cugetare a lui Malinescu, care %tarWe totfaptul existentei unor tendinti revolutionare In tgranulroman, anume observa0a, ca cpentru a putea Intampinatoate urmarile cele rele, se cade a deschide un drumlegiuit spre descoperirea vointelor 0 a nevoilor a fie$e-care stare de oameni; cd toatd ravolufia sd cuibdreFte

inimele oamenilor cari nu au drum legiuit de a'siardtet ahturile i ndcazurile sale, ca o scdntee ce se tdi-nueste In cenuFd» 20.

In loc Insa de a urma sfaturile boierului patriot 0Cu veden i larg,i, ggsim pe Mitropolitul Veniamin unin-du-se cu divanul i Ingreuind Inca 0 mai mult muncatarapului, punandu-o sub apgsatorul urbar al lui Moruzidin r8o5, prin care se hotargste ca Viranul sg, Indepli-neasca, In cele 1 2 zile legiuite, un nart de munca, a7ade mare, de nu se putea savar0 nici In 40.

Mai gasim §i alte urme de revolte . grane0i In 1819.Trei sate: Larga, SancWi i Anini011 din judqui. Gorj serazvratesc. In anaforaua boierilor cgtre domn se spuneca. ace,ste sate striga Cu obraznicie ca. toti se spgrga-luesc 0 se stramutg, din si4tele lor ; iar a clacul maimult deck a fost- obiceiul Inainte, nu ne supunem,fiindca am luat pliroforie ca. nesupunerea i seme;ia aceastao fao din invdtul i indem,narea fruntasilor satelor,nadajduind cu acest fel de tettipuri sa. dobandeasca pri-vilegii, ca sd le dee stdpánii mosiilor cele ce vor ei,deaceea alta. urmare nu am putut face, ci am socotit

pand nu se vor pedeps1 cdte 5-6 fruntasi din fie-care sat, izbranire nu se poate da la unele pricini ca

20. Prea interesanta corespondent& a lui MAlinescu, publicad din nenorocirenumai In extracte, in lsforia Ramat:110r XI, 1900, p. 24 27, de V. A. Ureche,tare nu prea crud hArtia pentru o multime de documente WE de nici oinsemnAtate Oricum ar fi Ina lucrul, trebue sA fim recunosciltori lui Urecheca vi lui Codresctt cl prin publicatiile lor, atit de expuse criticei in toatevirile, ne-au pAstrat o multime de documente importante, cum este intre alteleaceastA pretioasA corespondent& a lui Vasile Milinescu cu Mitropolitul Ve-niamin.

www.dacoromanica.ro

Anaforaua boierilor catre Alex. titu, 6 Iunie 1819, V. A. Ureche,Istoria Romdnitor, XII, 1898, p. 247.

Raportul lui Filipescu Ibident, p. 248.Actele din 1819 Ibident, p. 248.

INCHEGAREA PARTIDULUI NATIONAL 41

acestea, nici inteleggtori si cunoscgtori pravilei Oman-tului nu vor fi 21.

Alte sate anume Islazul, Racovicioara, Racovita, Mol-dovenii si Verdea din jud. Romanati proprietatea ba-nului Brancoveanu se revoltä. de asemenea In 1820 si,lucru indestul de stranhi, raportul lui Gheorgache Fili-pescu vel-logofat aratä cg aceastä erevolutie fusese pusdla cale de vamesul acelui judet» 22 Dacä.' ar fi sa dgmcrezare unei stiri asa de afarg din cale, ar trebui sane gandim la o razbunare personalg a vamesului, contrabanului Brancoveanu.

Mai afIgin apoi pe unul Ioan Barbgtescu din judetulValcea osandit la temnita, pentru ca au luerat zavistieThtre locuitorii satelor acelui judet . Acest Bgrbatescu,Imbolngvindu-se greu In Inchisoare, este iertat de osandg,dupa staruintele lui Barbu Va'cgrescu vistierul 23.

MSzuinfele boierilor. Cat despre boieri, am spuscg ei tindeau sä, inlocueasa pe Greci In domniile Ta-rilor Romane. Cea dintai manifestare a unei asemeneangzuinti se vede pe timpul tratatului dela Kuciuk-Kainargi,din 1774, cand prevgzandu-se prin art. 8, cg Romaniisa se bucure de pozitia pe care o aveau pe timpul luiMahomed IV, Muntenii crezand cd li s'au tnapoiatdreptul de a avea domni pamanteni, aleg pe stefanPrescovanu din Craiova, cerand confirmarea lui si delaRomantoff, generalul rus, care Insg stiind cg Poarta nuThtelesese astfel concesia fgcuta Rusiei, le dg un rdspunsingainiat. Boierii se gandesc atunci s6, trirniM o depu-tape la Constantinopole, pentru a cere de acolo confir-marea alesului lor; dar nici un boier nu ThdrAzneste ase insgrcina cu asemenea misiune, si Muntenia primeste

www.dacoromanica.ro

Engel, Geschichte der Walaclzei, p. 36. Sulzer, Geschichte des Trans-alpinischen Dakkns, 11, p. 90 gi 364. KoglIniceanu, Histoire de la Dade,Berlin 1856, p. 411

Dovada cea mai buni a cAlittoriet lui Dudescu la Paris pe vremile luiNapoleon cel Mare, nu este nici In Regnault, nicl in scrierile lui Ion Ghicaaduse de D. Pompiliu Eliade. De l'Influence franfaise, p. 231; cAci sunt mArturitposterioare ci In insugi arAtarea lui Dudescu fAcutit lui Kreuchely consul pru-sian din Bucuregti. Vezi Kreuchely c. Miltitz, 6 Ian. 1822, Hurm. ,poc., X.p. 132: ,,Un seul voyage k Paris du temps oil Bonaparte y tenait encore sonménage, catta un logotéte Dudesco la somme de 75.000 ducats, commeme l'a declaré lui mémeu. Comp. alte rapoarte al aceluiagi c. acelag din 15 gi29 Maiu 1822, lbidem, p. 182, gi 220. Un doc. publicat de Ureche, 1st. Ro-manikr, XI, p 297, aratit cum s'a vindut intreagi avere a Dudescului pentrudatorii, dAudu-i-se o micA peusie. Mai este ilia o dovadi a cAlAtoriei Dudesculuila Napoleon In memoriile lui Lagarde: Voyage de Moscou c2 Vienne parKieiv, Odessa, Bukarest, Hermanstad4 Paris 1824, p. 329-50, citat in N. lorga,Extraitsu in Hurm. Documente X, p. 549.

Memoriul lui Fellx de Beaujour, 16 Ianuarie 1802, Hurm. Doc., supl.I, 2, p. 209.

42 .ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

dela Turci iarä.i un domn fanariot, pe Alexandru Ip-silanti 24.

In timpul când Napoleon ajunsese _Prim-Consul, par-tidul na0ona1 din Muntenia compus din Scarlat Cam-pineanu, tirbeiu, Grigorie i Dimitrie Ghica, NeculaiDudescu i Vdcarescu, unit cu Oliva boieri moldoveni:'Catargiu, Sturza i Beldiman, hotarasc sa cearA sprijinulstapAnului FranOei.

Ei trimit pe Neculai Dudescu la Paris, care nu iz-bandWe nimic, dar se ruineaza In prezenturi §i cheltuelinesabuite, cauza pentru care i se vinde toata averea dinMuntenia, facândui-se o pensie din care s'a poata tral 25.Dar Napoleon se gandeà pe atunci s5, dee PrincipateleAustriei, pentru a interpune aceastA ImpgrMie IntrePoarta i Rusia 25.Ce puteau sa fi cenit boierii, prinDudescu, viitorului stApan al Europei? Numai presupuneriputem face, de care ce documentele sunt mute Inaceasta privire. Daca luam In vedere un raport al luiS-t Luce, consul francez din Bucureti, din anul 1803,care spune, ca boierii sufar cu anevoe ca un GrecocArmuiasca i emigrarea lor necontenita este o vie do-

www.dacoromanica.ro

Raportul tut S-te Luce din 30 Aprilie 1803, Ibidem, p. 282. Nu esteexact insA cA boieril fugiserA de frica lul Ipsilante. Ei fugiserA din cauza Pas-vangiilor : Zilot RomAnul, p. 81, Dionisie Ecleziathul in Papiu, Tezaur, H, p. 203,Ruffin c. aff. streine, 26 Main 1802. Hurm. Doc. supl. I, 2, p. 223.

Firmanul In Papiu, Tezaur, II, p. 307-314.Pompiliu Eliade, De rInfluence franraise, P. 234, spune cif se vorbeste

de suplica boierilor in dosarui dela Arlzivele nationale din Paris AF, IV, 204,No. 3869. RAspunsul lui Napoleon in Corespondenta lid, VII, p. 669. Com-part: Vaillant, L'empire eest la paix, Paris 1856, p. 121.

Radu Rosetti, Arhiva senatorilor din Ch4indu, Ill, 1903, p. 104 si urm.dupl Arhivele acelui oras.

INC11EGAREA PARTIDULUI NATIONAL 43

vadd a acestei Imprejurdri» 27, am putea Inchipul cd. mi-siunea lui Dudescu fusese de a cauta sA redobandeascddreptul la domnie al pdmantenilor.

Tendin0 aceasta ca boierli bdstinasi s. devind iardsistapani In tat-He lor se vede sporind fard Incetare. Asacand cu Intronarea lui Constantin Ipsilanti, firmanul datCu acest prilej care fixase tot odatd domnia la 7- ani,Incuviinta.se boierilor romani Intaietatea la numirea Inslujbe asupra boierilor grecii cari pot fi randuiti In dre-gatorii numai prin exceptie. Domnii mai sunt Inda-torati a pedepsì pe Grecii care vor face sarei vre-o su-parare i a'i mazill» 28.

Boierii din Brasov si de pe aiurea din Transilvaniafac un nou demers pe langa Napoleon, trimitandu-i otanguire prin Champagny, ambasadorul lui din Viena.Suplica s'a pierdut, dar a ramas o urma a exister4eiIn corespondenta liti Napoleon I care rdspunde camrdstit lui Champagny, ca nu Intelege ce vrau acei in-divizi, i ca ei sd'i facd cunoscut ce ar putea face pentrudansii 29?

In 1810 Intalnim iarasi un boier, pe Iordache Ca-targiu trimis la Napoleon, pentru a cere protectia Incontra Rusiei, ceea ce atrage numitului boier arestareadin partea acestei puteri 3°.

La moartea lui Alexandru uu In Muntenia, Inainteca Alexandru Ipsilanti sa fi acut pasul hotdrator, printrecerea Prutului, o parte din boierii munteni voiau:sd,cearg, restatornicirea domnilor pdmanteni, pe când alta

www.dacoromanica.ro

Laurençon, Nouvelles observations sur la Valachie, Pads, 1822, P. 65.Laurençon p. 45, spune ci un boier i-ar fi aratat ce tare ar don l un gu-vern national. Laurençon fusese adus profesor In Bucuresti in 1814. Ureche,1st. Rom., X, p. 346.

Arzul boierilor moldoveni, singurul ce s'a pastrat, In Etbiceanu, IstoriaMitropoliei, p. 214. Comp. T. Codrescu, Uricarul, III, p. 223.


parte, aceea legata de Greci, sustinea pe Fanarioti 31In timpul revolutiei grece§ti, partidul national atat

acel din Moldova cat §i acel din Muntenia, arata prinun arz la Poarta, ca tarile lor sunt aa de rail nenoro-cite, din 'intrebuintarile cele rele ale ctomnilor greci

cer deci, ca ultima i cea de capetenie a lor dorintade Imbunatatire a soartei lor, esa se oranduiasca iara0domni obladuitori din neamul boierilor romani >

Ace,ste elemente pozitive ale curentului national unin-du-se catre acel negativ, jafuirile i despoierile neamu-rilor marginar, de*eptara I'm multe cugete dorinta deo viatl mai neatarnata de stgpanirile straine; dar fiindcatoate aceste Tndemnuri se sintetizau In mintile boierilor,singura clasa In stare de a cugeta pe acele vremuri,apoi revendicarile nationale se colorara dupä interesulclasei boiereti, i acest interes erà deocam data alungareaGrecilor i luarea iar4i a scaunelor domneti pe seamapamantenilor adeca a boierilor, din care singuri domniiputeau sa fie ale0.

A.a se explica ultimul gand al revolutiei Romanilorcontra Grecilor, izbucnita cu prilejul Eteriei, gand ceera sa se aduca la reintroducerea domniilornationale In Principatele Dunarene.

www.dacoromanica.ro

CA PITOLUL III

REVOLUTIA PARTIDULUI NATIONALCONTRA GRECILOR 182 I- 1 8 2 2.

Am urmarit pana acuma partidul national,- In celedintdi ale lui Injghebari, din reacia sufletului romdnesccontra impildrilor strAine, precum i din desvoltarea minteiromanesti, si paralel cu dansa a simtimantului de iubirede tara; apoi din revoltele tardnesti contra apdsarei Fana-riotilor, si In sfarsit din dorintele boierilor de a suplanape acestia In obläduirea prilor Romane.

Acum ne ramane de cercetat cum s'a prefdcut ideileIn fapte; cum visul Romqnilor de a reluà iar5.0 In manA.ocarmuirea destinelor lor, a putut ha fiintd. Cu alte cu-vinte trebue sa ar6.0.m, cum s'a perindat RevolutiaRomanilor contra Grecilor. AceastA revolutie Imbrda uncaracter cam deosebit In ambele Tari Române.

Revolutia din Moldova contra Grecilor. In Mol-dova ea fu condusd de boieri cu Impartdsirea popo-rului celui de jos. Pe de o parte o deputatie de boieripleacä care pasii dela Dunä're, si anume In frunte cuTeodor Bals Insotit de vornicul IonitA Sturza, SpatarulPetrache Sturza, boierii Cuzesti, Caminarul IordacheR4canu si Sdrdarul Iancu Stavdr. Pe de alta parte boieriise hotrulrä sd ridice satele si sä porneasca asupra

www.dacoromanica.ro

DrAghici, Istoria Maldovel pe 500 de ani, ii, p. 119.Proclamatia publicatä dapl original de Th. Codrescu in Uricarul, XV,

p. 254. Pestel consulul rusesc din Bucuresti in o scrisoare ciItre Kisseleff din1 Martie 1821 (Graf Kissele ego vremea, S-t Petersburg 1882, IV, p. 10),spune cA il est it remarquer que Sutzo étant entré pleinement dans les in-téréts ne fait plus cause commune avec les Moldaves gut détestentles Grecs encore plus que les Tares".

46 ISTORIA. PART1DELOR POLITICE

Grecilor cu razboiu, punându-i It-are doua focuri, panavor curatl tara de ei. Pornitidu-se deci capii partideimoldovene care erau Caminarul Stefanache Gherghel siPaharnicul Istrate dela Zvorasti, au Inceput a ridicà

locuitorii cu arme, propasind tot pe malulSiretului In jos, pana s'au strâns ca la trei mii de oa-meni sub steagurile lor» 1.

Tot pe atunci aflam pe Ispravnicul tinutului Neamtului, Spatarul Sturza, Indemnând pe locuitorii de subocarmuirea lui a se rasculà contra Grecilor. In procla-matia facuta de Spatar, el arata <cum acesti facatori derele, Grecii, sub cuvânt de a'si aduce In slobozeniepatria si tarile lor, ne-au robit pe noi, pricinuind In toata.starea nenumarate rele i pätimini, cu feluri de salniciisi pradaciuni, jacuri i cruzimi, Inca spaima cuprinzandpe toti, s'au spart sate, targuri i inuturi Intregi, i numarnenumarat de oameni s'au Imprastiat, lasandu'si casaavere; cu un cuvAnt tara Intreaga s'au hrentuit. Panacei mai de sama dintre boieri, razemul -tarei si parintia toata obstea, au fost siliti a se i'mprdstil Apoi ne maivedem Ingroziti si de alta primejdie mai mare si maiInspaimantatoare, si care ar fi cu totul nevindecata: anume,vom puteà cadeà In prepus catre prea puternicul nostrustapan, ca am fost hraniti In acelas cuget de räzvatire,de buna vreme ce Ii primim si suferim Intru tacere sisupunere». Ca o urmare a acestor temeiuri, SpdtarulSturza spune locuitorilor: «Inarmati bratul vostru delacel mai mic Incepand cu once fel de arme aveti: pusca,coasa, lance, topor, si sa mergem wide ne vomcu alti simpatrioti, i sa izgonim numai decat pe talhariiacestia din pamântul nostru >

www.dacoromanica.ro

3. Aricescu, Isloria evalatiel dela 1821, 1, p. 25, duph spusele Jul Nithlzvoranu din Severin. Asupra stArei poporului de jos din acest timp vezi°aril Formond c. Richelieu, 4 Aug. 1817: Les sommes considérables envoyéesces derniers temps h Constantinople ont le dernier effort de ce malheureuxpays. 11 n'est pas de spectacle plus affligeant que la vie de ce peuplc valaquelivré à toutes les humiliations de Pesdavage, reduit à te féliciter de n'avoir plusTien à donner, et n'attendant son saint que de l'excès de sa misAre". Rap.cons. franceze. Manuscris in B bl. Acad.

REVOLUTIA PARTIDULUI NATIONAL 47

Mirarea anti-greceasca din Moldova_se stanse In cu-rand din pricina ca taranii, vazand ca nu pot trage niciun fo.los din asemene pornire, expunandu-se numai lapericole i suferinti pentru interesul boierilor, se Impr4-tiara. Oricat- de nensemnate -ar fi fost rezultatele mate-riale ale mirarei moldovene4ti, ea ne Invata un lucru:ca rascoala Romanilor contra Grecilor pornise In Mol-dova din randurile hoierimei care Intrebuintase pe taraninumai ca mijloc, pentru realiza interesele ei.

Ramlutia socialà a lui Tudor Uladimirescu. Cutotul altfel se caracterizeaza mirarea din Muntenia, cu-noscuta sub numele de revolutia lui Tudor-Vladimirescu.Acesta era fiu de satean din judetul Gorj, comuna Vladi-mirul, i se Innaltase In rangurile boierimei celei mici,devenind pe timpul pe cand istoria Incepe pomeni,vataful plaiului Cloanilor. Cu toata ridicarea lui In ci-nurile boiereqti, el pastrase In sufletul lui ura cea ne-Impacata ce fierbea In inima taranilor In contra apOsa-torilor lor. Despre aceste sinitimante face dovada Im-prejurarea ca atunci cand el mergea sa vada pe prie-tenul s.0 Urdareanu, cat statea la el nu se punea nicicdata jos, ci se preumbla necontenit prin casa, opre anu fi silit, cum zicea el, sa se scoale, daca ar veni cumvavre-o putoare de ciocoiu 3.

Prin moartea lui Alexandru Intamplata In Mun-tenia In preziva trecerei Prutului de catre AlexandruIpsilanti, Capitanul Iordache Olimpiotul, Aroman de ori-gina In serviciul Eteriei grece0, ordona lui TudorVladimirescu sa ridice taranimea de peste Olt In spri-jinul cauzei sfinte. Vladimirescu Insa se hotara§te sa

www.dacoromanica.ro

4. Reprodusi de Dirzeanu in Trompeta Carpafilor, 1868, No. 646, p. 1575_Tot sip de obsteste indreptatA contra stoarcerilor este arAtatA proclamatia luiVladimirescu, de Pestel, consulul rusesc din Bucuresti, cAtre Kisseleff, in scri-soarea lui din 1 Martie 1821 (Graf Kisseleff i ego vremea, St.-Petersburg 1882,IV, p. 10): Vladimiresco a publié une proclamation dans laquelle il dit quele but de ses &marches n'est point la rébellion contre la Porte Ottomane,mais l'opposition aux horribles vexations awcquelles la malheureuse Valachie estlivrée de la part des Eudora& constituées qui enfreigent leur pouvoir et acca-blent le peuple de toutes les injt.stices imaginables". O altA versiune aacestei proclamatii publicati mai tArziu in Uricarul, XII, p. 90, dupl AlbinaPindulni schimbi astfel fraza incepAtoare Balaurii cari Vau inghitit de vii,precum îi cuwaqteti prea bine, Grecii boierii naftri, atilt partes bisericeascli,cAt i politiceascit'. Noi bAnuica cA cuvintul nOrecii" a fost introdus, in textuloriginal, de un partizan al ideel, cA revolta lui Tudor Vladimirescu erk, delainceput chiar, indreptatA contra Orecilor, si nu stint la indoiall a privi drepttext adevArat- pe acel al lui DArzeanu, cap de masA la vistierie i insircinattocmai pe timpul revolutiei cu corespondenta celor cinci judge de peste Olt,gi deci cel mai in stare a'si procura copil exacte de pe numeroasele acte alerevolutiei publicate in mult insemnatul ski memoriu.


facA Cu totul altceva; anume sa rascoale aceastA partede tarA InteadevAr, InsA In contra tuturor apasAtorilor.In cea dintai proclam4e a lui Vladimirescu el IntreabA.pe locuitorii care care se Indrepta, veri din ce neamar fi, pAnA cand vor suferl ei pe balaurii cari i-au In-ghi;it de vii, adecA pe cdpeteniile lor atat cele politice§ti,cat §i cele biserice0 ? SA alegem din cApeteniile noastrepe aceia cari pot sA fie buni, i aceia sa fie aiSA vinA deci In grabd to0 acei cari au arme, cu arme,cari nu, cu furci de fier sau cii. lAnci; adaugA InsA.Vladimirescu, cA stt Fag ca nimeni dintre noi nu eslobod set se atinga macar de un grdunte de bin ele saude casa vreunui negustor, orapn sau taran, sau de altal vreunui locuitor, deceit numai binele i averile cele Muagonisite ale tiranilor baieri sa se jefuiasca, InsA aleacelora ce nu vor urma noua, precum suntem fagAdu4i,numai ale cebra sa se iee pentru folosul de ob§te» 4.

Din aceastA proclam4e reiesa mai multe lucruri: IntaicA Vladimireseu indemna poporul la respectarea avereicelor mici i la jAfuirea averilor boierWi, deci fara deo-sebire de Greci sau Romani (ceeace reiesA chiar dacAprimim a doua versiune publicata In nota: Greciiboierii notri ). Al doilea cä." el era Irqeles cu o parte

www.dacoromanica.ro

5. Aricescu, Istoria Reoolutiei din 1821, I, p. 37. Adauge o scrisoare din1821 a unui pribeag din Brasov cAtre un prieten : Eine dem Wladimirescogegebene Schrift, unterschrieben von Bojaren 1-er, 2-er und 3 er Klasse, durchwelche ihn die Bojaren als Haupt anerkennen und ihm die Vollmacht gebenmit der Pforte zu traktieren". Hurm., Doc., X, p. 127.

4


din boieri, anume cu acei din partidul national, pe careIi excepteaza din acei dati In prada jafuirei taranilor. Semai vede apoi, ca el se Intelesese dinnainte cu acestiboieri si ca., dupg cat se vede, el rgsculase pe taranidin Indemnul partidulu,i national.

Intelegerea lui Tudor cu boierii nu Insemna I-nsa lu-area tgranilor In slujba intereselor boieresti, cum fuseseademeniti acei din Moldova la glasurile lui Gherghel,Istrati si Petrache Sturza. Tudor TO pastra o pozitiebine determinatg fata cu interesul boierilor. El reprezentape acel al maselor. De aceea chiar, In proclamatia lui,se priveste pe sine de conducgtor al miscarei, lasandboierilor numai un rol de a doua mand, i rgmanandla alegerea lui, ca acel ce'l vor urma pe el sa fie apAratide urgia multimei.

Boierii din partidul national si Impotrivitor Grecilor,cari se- uniser6. cu Tudor Vladimirescu erau: GrigoreBaleanu, Episcopul Ilarion, Filipescu Vulpe, Scarlat Grg.-disteanu, Neculai Vdcarescu, Scarlat Campineanu, Mihaitg.si Grigore Filipescu, stefan Balaceanu, MitropolitulDionisie Lupu si altii cati-va 5.

Proclamatia lui Tudor era primejdioasä pentru totiboierii, caci adungtura de tot soiul de sub mana luiTudor, In care se vedeau si hoti din temnitd, priv,4drept Mu, agonisita, once avere, si jafuea pe Intrecutelechiar si pe acei boieri cari se feigetduiserli lui Tudor.

Pe noi ne intereseaza Insà, nu ispravile revolutiei luiTudor, cat caracterul ei care, o repetam, era acel al unei re-volutii sociale a unui popor desngdajduit contra asuprito-rilor, arg alegere de ras, si nu o pornire nationalà contraGrecilor, cu toate ca. primul ei Indemn poate sa'si fiavut obarsia In Imboldirile partidului national. Dar trebue

www.dacoromanica.ro


observat ca sufletul acestei revolutii era un om din po-por, In care se rdsfrangeau durerile ascutite ale stratu-rilor de jos si nu ambitia celor de sus, si era naturalca mi,scarea condusa de Tudor ca A. coloreze mai multdupa ideile conducatorului efectiv, decat dui:A acele aleIndemnatorilor lui 6.

Pentru a ne convinge cd revolutia lui Tudor nu urindreatinta nationala, lucru ce pare a rdsturna un idol con-sfintit al traditiei poporului nostru, n'avem decat sd vedemce spune Tudor in jdluirea lui care Dervis-pasa, muha-fizul Vidinului, prin o carte plecatd din parte a < a totnorodul Valachiei> , si in care Tudor se jalueste < cumdomnii tdrei climpreund cu boierii greci pi ronzdni, unin-du-se cu totii, ne-au prAdat si ne-au despoiat, Inca amramas numai cu sufletele, rugandu-se ca sa trimeatá unom credincios care sa vazd nevoile ce le tragem decdtre acesti lupi nemilostivi, §i so fie stiut ca ridicareanoastra nu este pentru altceva nici intr'un chip, decatnumai asupra boierilor cari ne-au mancat dreptatilenoastre 7.

*i In acest act deci Vladimirescu declara, cd poporuls'a sculat contra boierilor In deobste, fara deosebire deGreci sau Romani; prin urmare revolutia condusd de dansulnu tintea la emanciparea poporului mantean de stapanireajugului fanariot. Aceasta era chiar pe atunci parereaunei mari parti din boierimea romana. Asa boierii fu-giti la Bra.sov de teama Eteriei, In cererea datd con-sulului rusesc Pini, pentru mdsurile ce ar fi de luat spreIndreptarea tarei, caracterizeaza astfel rdscoala lui Tudor:

Rascularea poporului roman nu se poate explica mainimerit, deca ca un razboiu al celor neavuti contra celor

Kreuchely c. Miltitz, 22 Martie 1821, Hurm,, Doc., X, p. 118: Onignore positivement les forces de Vladimiresko; mais ce qu'il y a de stir, c'estqu'à Bucarest, un nombre considérable se joindra i lui qui par les mots deliberté et de patrie sat donner renthousiasme".

Dirzeanu in Trompeta Carpafilor, 1868, p. 1579. Reprodusi si de Ari-cescu, loco citaba, 11, p. 31-32. Alti formulare in Revista pentru lstorie, Ar,lteologie fi Filologie a lui Gr. Tocilescu, II, pag. 385.

www.dacoromanica.ro

Aricescu 1st. Rev., II, p. 190 (din 1822?).DArzeanu in Tromp. Carp., p. 1377.Dirzeanu, lbidem.Memoriu anonim In Revista lid Gr. Tocilescu, II, p. 38b.

REVOLUTIA PARTIDULTII NATIONAL 5E

crezu0 bog* jara nu o reclamare cu armele pentru.dobandirea drepturilor na0onale 8.

Aceea0 Mee reiesa din mai multe scrisori trimise{le Tudor, reprezentanOlor ocarmuirei Munteniei. Ash Inacea catre Constantin Ralet, ispravnicul judeVilui Me-hedinO, el spune, c. cnorodul cel ars si fript de boieri-este amarât i Infocat asupra ion 9.

In alta scrisoare catre boierii divani0, el spune, cacu to;ii au hotarât Inteun end sa se scoale, vazand

8tapanirea sub care sunt Incredir4ati i au adus la ceamai desavArsita prapadenie > 1".

In o declara0e a lui Tudor catre bu1ibaii (of4erii)boieresti trimisi asupra lui, el spune, ca: ,Eu fratilor si-cu cei de neartml meu nu m'am sculat Impotriva

ci vazand necazul saracilor locuitori i obidin-Au-ma de suspinurile lor i privind tirania îfl care'i tineà.-nemilostivirea boierilor, n'am mai putut suferi pe deo parte ne-am jaluit la prea Inaltul Devlet, iar pe dealta, pentru ca s punem Malla pe boieri, ne-am sculatcu arnzele ".

De nicaeri însä cugetarea lui Tudor nu relesä mailimpede si mal frumos Imbracata cleat din scrisoarea luicatre vornicul Neculai Vacarescu, boier romftn, In care'ispune: Ci presamne dumneata pe norod cu al caruisAnge s'a hank si s'a poleit tot neamul boieresc (Inve-derat farâ nici o deosebire de Greci i Romftni) II so-cotesti nimic i numai pe jafuitori ti numesti patrie? Dar.cum nu socotiti dumneavoastra ca patria se chiarna no-rodul iar nu tagma jafuitorilor (adica a boierilor) si cerca sa-mi arap dumneata ce Impotrivire am aratat euasupra norodului ? Ca eu alta nu sunt decat numai unom luat din norodul ceL amara i dosadit din pricinajafuitorilor, ca sa le fiu chivernisitor In treaba cererei

www.dacoromanica.ro


dreptatilor; iar tagma jetfuitorilor (a boierilor), caci nule place una ca aceasta, a ridicat arme de moarte asuprapatriei si a ticalosului norod > 12

Astfe1 condusä si rau, Inteleasa de catre bandele luiTudor, revolutia lui lua pe zi ce merge caracterutunei adevarate jacherii i asa era considerata de boieri.Ei imputau lui Tudor ca Invata pe toti, Cu mic cumare, ca sa se scoale asupra boierilor, sa-i piarza si säle iee averile 13.

NIemorfile timpului adaug, ca In fiecare district se-

formau cete, parte de Sarbi si Bulgari, parte de sateniInarmati Cu -ce le cadea In mana. Ochiul lor era maiales tintit asupra sproprietarilor si asupra 'arendasilor 14.-

Insusi Tudor este nevoit sa Infraneze furia prada-toare a cetelor sale si sa iee masuri aspre pentru a pe-deps1 pe acei ce se dedau la jafuri prea Indraznetepurtare ce aduce Instreinarea bandelor de Tudor Vla-dimirescu, si usureaza tradarea lui care Greci.

and Tudor vine asupra Bucurestilor, capitala ce eraamenintata In acelas timp de coborárea bandelor gre-cesti ale lui Ipsilanti, vede mare parte din locuitorii eirupand'o de fuga. _Mai ales boierii, acei ce nu erau in-telefi cu Tudor parasesc orasul. Acestia erau: SpataruLBrancovanu, Banul Barbu Vacarescu, Logofatul *fanBelu, Vistiernicul loan Manu si mai multi altii. Acei in-telesi Cu Tudor, citati mai sus catre cari se adaoga sitrei Greci din acei ce nu voiau sa iee parte cu IpsilantiIn revolutia greceasca, anume: Manoil Vilara, istoriculDionisie Fotino si Nicolai Catacatu, peste tot In numaruldestul de Insemnat de 56, ramasera In Bucuresti, pentrua prim' pe Tudor si a Intoarce miscarea lui In folosutlor, dupa cum o planuisera dela Inceput. Aceasta Indoita,Indreptare a revolutiei lui Tudor contra boierilor, insanu contra tuturor, are un caracter de confuzie care ex-

r

Dirzeanu Tromp. Carp , p. 2003.Memoriu anonim in Revista la Gr. Tocilescu, H, p. 384.Aricescu, I, p. 135, clupA Memoriile lui DArteanu si Ciorrnu.

www.dacoromanica.ro

Kreuchely consul prusian din Bucurevti catre v. Miltitz ambasadorul-din Constantinopole, 27 Martie 1825, Hurmuzaki, Doc , X, p. 321 : Ce n'estplus le slutchar Théodor avec ses pandours qui eux m'entes ne savaient ce qu'ilsvoulaient".

Aricescu, II, p. 121 publica aceasta prodamatie dupa original. O altiversiune data de Albina Pindului (Uricarul, XV, p. 52), pune in locul frazeisubliniate In text tea mult mai energica : din pricina legaturei marvave a bo-ierilor pamintului cu triniiii dupa vreme de Poarta Otomana domni greci".Noi credem ca vi aceasta proclamatie ca i acea despre care am vorbit innota 4 de la p. 43, a fost parafrazata, pentru a se potrivi mai bine rascoalalui Vladimirescu cu traditia istorica. Textul adevarat ne pare a fi cel reprodus-de Aricescu, cu atat mai mult cA consuna din cuvint in cuvant cu traducereagermana dat de Gazeta de Ausburg din 28 Aprilie 1821, reprodusa de Urkarul,VI, p. 26. In ambele ceste doma, nuse afla cuvantul Greci: Comp. a meaIskrie a Romanilor V, p. 480, nota 49 v't 469, nota 25.


apucaturile bandelor lui Tudor ce nu puteau binesa'si dea sama de tinta urmaritg. de capul lor care niciel macar, cum spune prea bine un document al timpului,nu prea stieà ce vroià 15.

Intoarcerea lui Tudor contra Grecilor. Intrarealui Tudor In Bucuresti Insamna o schimbare desavarsitaIn miscarea pornita de el contra apasatorilor poporului.Asteptat de boierii cu care el vorbise de mai Inainte

sfatuit de ei de a'si schimbà purtarea, el se da In-data In ala apa, devenind orn de ordine din capul uneirevolutii taranesti si devine organul unei miscgri anti-grecesti din cea anti-boiereascg. de pana atunci.

Inainte de a intra In capitalg In ziva de 16 Martie,Tudor da o _proclaniatie In care spune cd dela o vremeincoace din pricina unirei pamdntenilor boieri cu ceiduyti vreme trim4i domni, cu totul s'a stricat dreptatilepoporului . El invita deci pe toti a se uni Cu obstesculnorod; caci cei ce vor urmà astfel nici cum nu vor ru-maneà caiti, sau boieri sau ostasi sau ori cine ar fi, larcare se va Impotrivi, In viatd se va cAl 16.

In aceasta proclamatie, ori cine poate observa ca Tudor-voeste sa. arate, ca pricina primordiala a relelor, ceidupg vreme trimisi domni, adeca Fanariotii, cu toate canu le spuneà numele; apoi se vede cum el, dupa_ ceinvinueste, farä alegere de neam, pe boieri pentru unirea lor

www.dacoromanica.ro

Dirzeabir in Trompeta, p. 2221 f Aricescu, II, p. 129.Mai sus p. 48.

54 ISTORIA PART1DELOR POLITICE

Cu acei domni, la sfar§it Indreapta putin lucrul, aratand_ca boierii ce se vor uni Cu olzqtescul norod, adeca cadansul reprezentantul lui, nu se wr cal.

Patru zile numat dupa proclamatia d'intain, 20 MartieTudor da o a doua, In care un mare pas este facut, pentruaflarea acelor boieri Intelepti. «In ea Tudor spune, cagdsind in Bucure0i multi patrioti boieri infra ase-

menea bune cugetdri cu ale. norodului asemanati, amhotarat ca un voitor de dreptate sd recunosc vremeln irastapelnire a tarei, supunandu-se toti acei ce au Incinsarmele, la legile i pamantetile obiceiuri t e li se vorarata de catre stapânire Tudor deci devine, din revo-Iutionar, supusul guvernului, din orn hotarat a faramafara de legile sub care vremelnica stapanire tinea poporul celnenorocit, organul ei de punerea lor in lucrare. Dar prinun act de mandrie i de r4ne, Tudor adaoge ca numaiatunci va Ingadui supunerea la randuelile obteti, candva cunoavte cd sunt intr'adevar folositoare patriei 0 de-mare trebuintd obgiei norodului Invata deci pe totia plati darile dupa randuelile In fiinta, el care pesteOlt suprimase doua din .ele, yadraritul qi fumaritul,porunce4te ca fiete tare sa slujasca izbavitoarele o§tiriale tarei, dupa cum se va orandul, cu dari i caraturide trebuincioase zaharele

Aceasta, din urma proclamatie da pe fara' Intelegereahai Tudor cu boierii din partidul national care de aceeanu fugisera din Bucureti, fiindca erau de mai Inainte-înçelei cu Tudor, caci altfel cum s'ar fi putut stabiliIntelegerea In scurtul rastimp de 4 zile dela Maisi In toiul rascoalelor ? Adevarate erau deci cuvintele luiTudor din Intaia proclamatie, In care spuneà ca are fa-gadnita conlucrarea unora din boieri la micarea lui

Dar aceasta Intelegere Intre Tudor i boieri reiesadin actele emanate dela aceti din urma. Boierii anume

www.dacoromanica.ro

Aricesm, II, p. 126 dupA original. 0 jalbA citre impAratul Rusiei, (pu-blicala dupA original In Hurmuzaki, Doc., Supl. 1, 4, p. 320) spune numai:les vexations horribles souffertes de la part des Princes nonzmés au gouvernc-nzent de ce _pays",

Aricescu, p. 132. dupl cond ca Arhivei Statirlui. Jaiba catre ImpAratul rusesccitatA in note prec. spune despre Tudor: Le peuple, Sire, ne parait pas &rerévolté, comme le bruit s'en était répandu, et les soussignés l'ayant présumé lespremiers, l'auraient annoncé par crainte; mais réduit à l'extremité et aux abois,prit à la téte le susdit Wladimiresco, animé non par un esprit de révolte,mais par un zèle patriotique et porté par le peuple A la demande des droits-de la patrie".

Aricescu, 1, p. 196, dupii condica Athivelor Statului.


chiar In 18 Martie, adecar 2 zile numai dup. intrarealui Tudor in Bucuresti, In tang-uirea lor catre cabinetulrusesc, cauta sa indreptateasca rascoala lui Tudor,prin aceea, ca poporul fusese impins la desnadajduireprin jafurile domnitoritor strainiz 19; iar in 23 Martie,toti boierii in numar de 56 dau lui Tudor o carte deadeverire prin care recunosc, eca pornirea dumnealuislugerului Tudor Vladimirescu nu este rea si vata-matoare, nici in partea fiecaruia, nici a patriei, ci fo-lositoare si ispasitoare, pe care ca pre unul de bineletarei acesteia voitor 0 al trebuintei obstiei norodului,1-am primit toata politia Bucuresti cu drag si cu bra-tele deschise si'i fagaduim sub juramant cä nu vom cu-geta impotriva vietei si a cinstei lui 20

Mai 'impede Insd îi tocmesc trebile boierii, in tan-lor card poarta, trimisa in 27 Martie, in care

spun ca daca poporul in desnadejde alergase la arme,aceasta Q facuse, 1211 din pricina boierilor panainteni,precum barmier, norodul, ci din acea a obladuitorilordomni ce au statut, carora din slabiciune si de nevoietrebuea, sa ne plecam ; cd boierii bastinasi au fostacuma dupa datorie, a asculta dreptele plangeri ale ti-calosului norod 21.

Ce g-hibaciu intorsesera boierii lucrurile i impreunacu ele 0 pe Vladimirescu! Ei ardtasera, catre puterile sta-pane ale tarei, miscarea acestuia ca provenita din pri-cina apasarei grecesti, si lui Tudor Insusi Ii dadeau cer-tific-at ca lucrase in folosut tarei, atunci cand el se res-

www.dacoromanica.ro


culase contra Grecilor. Tudor pare a'vi da seama acumade Tntelesul mivcarei lui, vi- el declard In -o Invatauracatre Pandurii sal ca sà. spuna Turcilor ce veniserA.spre cercetare c5. se resculase pentru gonirea Grecilordin tarà vi pentru uvurarea poporului de dajdiile celemulte vi grele 22.,

Reiesa deci din expunerea facut5., pe temeiul auten-ticelor documente contimporane, cl miparea lui TudorVladimirescu, inceputet intdiu pe tetramul social i cucaracter anarhic, se intoarise pe acel politic nationalprim, amestecul boierilor in ea.

Este Insa Invederat ca aceastd schimbare de directieIn mivcarea lui Tudor a fost cauza mortei lui; caci to-vaecívii sai, vazandu-1 ca cotigevte. acuma cu anvil si cavi-au Intors inima dela ei, se rdcira vi ei despre dânsul,vi a$ numai s'a putut intampla ca Tudor sä fi fostrApit de un pumn de Greci din mijlocul lagArului lui,spre a fi dus la locul de cazna.

S'ar pVea cb. mivcarea boierilor din partidul national care8e aliasera cu Tudor, Ti aprobau vi Ti laidau Intreprin-derea, vi o aparau catre puterile straine, ardtandu-oca o urmare neapdrata a jafului neomenos cAruia norodulfusese expus, s'ar parea, zicem, ca aceasta mivcare aboierilor insemnà o plecare reala a lor care poporulde jos, o compatimire sincera cu ale Jui suferinti, vi, decica ar fi fost premergatoarea unor masuri de Indreptare.AO ar fi pentru naivii pamantului. Cine Insä vtie cuminteresul pricepe s6, schimbe masca, nu va vedeà. In a-ceasta purtare a boierilor decat apararea propriului lorfolos vi dorinta de a ajunge la tinta urmaita de ei, larestatornicirea domniilor Omântene, pentru care cu totiiTvi simtiau chemarea, devl ei erau multi iar locul cetrebueà ocupat unul sing,ur; dar toti trageau nadejdea

22. DupA spusa lull P. Poenaru, traducAtorul cArtilor grece,t1 ale lui Tudor,Aricescu, 1, p.210 §i 139.

www.dacoromanica.ro


ca el va fi acel fericit si ca la loterie, uncle toti acei cejowl gandesc la lotul cel mare, asa si la loteria aceastadomneascd, Cu totii visau cuba ce trebuia sa li se asezepe cap.

Prin urmare- revolutia contra Grecilor a pornit dinsinul partidului national boieresç ; iar taranii din Moldova,pe cat si cei din Muntenia sub conducerea lui Vladi-mirescu, au slujit unii mi putin, altii mai mult, numaila sprijinirea interesului boierilor.

Prin ajungerea InsA a tintei politice si nationale, par-tidul national isi adeverise puterea; dar acest partid nutrebue privit ca un partid de transforman i sociale carevor astepta IncA foarte mult timp pentru a fi realizate.El era un partid nascut din nevoi politice si care totpe taramul politic se miscase pana atuuci si s'ar fi miscat-si de acolo inainte, daca alt curent puternic venit dindepartare nu ar fi Indrumat, In sinul partidului nationalchiar, o desfacere in doua, din care un sivoiu pastracaracterul sau cel vechiu de partid nationalist curat, iarcelAlaIt imbinandu-se cu idei de omenie, incepa a tindsi la reforme, si era sa raspunda In adevdr la cele ce orbisurmAriserd, cu furia instinctului, bandele lui Vladimirescu.

Avem sä pasim acuma la expunerea acestei serii defapte, cu desavarsire noua, In viata poporului roman.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

I,NRIURIREA REVOLUTIEI FRANCEZE

Pana aici am stabilit o serie de fapte cari au condusla Inchegarea partidului national In Tarile Romane. Intimpul ce aceasta serie Isi desfasura inelele, o alta venisa se altoeasca pe dansa si sa deschida mai largi ori-zoane mintei regenerate a poporului roman. Aceastanoul serie se refera la ideile Revolutiei franceze, cariintrodusera In cugetarea Romanilor principiul de liber-tate si mai ales acel de egalitate ce trebuiau sa Indreptemintile catre clasa Impilata a poporului de jos. Si Invremuri mai vechi Intalniffi asemeni pomiri generoase;dar ele sunt datorite Imboldirilor Intamplatoare ale sim-timantului, si nu celor statornice ale conceptiilor intelec-tuale. Acuma, dimpotriva miscarea altruista se 3ntru-peazà. In idei cari cuprind mintile si sufletele din ce Ince mai mult.

Aceasta noua Indrumare a cugetelor rapeste pe ceiademeniti de ed, catre alcatuirea unui partid nou carecontrasteaza tot mai mult, cu randurile acelora ce ramd-sesera irqeleniti in vechile deprinderi. Viata politica apoporului roman Isi lateste valul; fluviul ce o purta sedesface In mai multe brate, asemenea apelor ce se apropiede mare.

Noua alcatuire mintala era productul unei usoare a-dieri ce ajunsese pana la noi, din uraganul deslantuitdeparte In Apus de marea Revolutie franceza.

www.dacoromanica.ro

Vezi A. D. Xenopof istoria Romanilor In Dacia-Trakzn#, V, 1892, p 664qi urm. Aici am dovedit pentru Intaia oar& cum Greed au fost acei ce au in-trodus la Romani atingerea Cu spiritul francez, adevAr primit astAzi de toatillumea ca intelegindu-se dela sine.

Carra, Histoire de/a Moldavk et de la Valachie. Neufchatel 1781, p. 196.

INRIURIREA REVOLUTIEI FRANCEZE 59

Ne trage randul a urmarl Incolprea si desvoltareaacestor idei nola in sinul poporului roman, pentru a vedeacum s'a indrumat din ele despar;irea vieei politice ro-mane in cele cloud mari partide istorice, Intre care ease framanta si astazi; partidele cunoscute mai tgrziu subnumele de cel conservator §i cel liberal.

Grecii si Revolulla francea. Am ara'tat aiureaobarsia si sporul inraurirei franceze In Tdrile Romane 1.Marginita la blceput, numai la cunostinta limbei diplo-matice a timpului, aceasta inraurire s'a coborat treptattot mai adano In via.a poporului roman; rnai intai prinimbratisarea si a altor forme- de viata ale mai marilornostri frati, precum imbraaminte, mode, moravuri; maipe urna si prin patrunderea ideilor zemislite in pamantulroditor al cugetarei franceze.

FrAmantarea gandului parAsise, in Franpa, domeniulideal al frumosului i se coborase, dela jumatatea vea-cului al XVIII-lea Innainte, in maruntaele vietei de toatezilele, spre a supune unei aspre critici, normele dupacari aceasta viata Se conducea si a indruma desdvarsitaei prefacere.

Intaile raze ale unei asemenea Indrumari se rgspan-dirA si In prile RomAne din scrierile filosofilor francezi,cari patrunsera in ele pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea._AS scrierile lui Voltaire erau cunoscute In Principate,si Patriarhul de Constantinopole gdsise de cuviinta aameninta cu fulgerile bisericél pe acei din locuitorii a-cestor tari, cart ar ceti pe filosoful francez 2

Nu mai pi4in se introdus,ese in Tarile Romane,si ckevaexemplare din Enciclopedia franceza. Anume, agentulfrancez din Tarile Romane, grecul Constantin Stamati,

www.dacoromanica.ro

6o JSTORIA PARTIDELOR POLITICE

cere dela Ministrul de externe al Frantei, Le Brun, ca.sa trimita aceastd carte ccimpatriotului sdu Codrica, se-cretarul principelui Mihail i.itil 3.

Un al doilea exemplar este adus de negustorul francezVincent Pech pentru Principele Ipsilanti care nevoindsd plateascd pretul acestei carti, din cauza cd pe vasulpe care venise se furase câtevà volume, negustorul enevoit sa reclame plata la Poarta 4.

In afara de acest 'indemn scris care ideile noua a-supra organizdrei vietei, Românii mai vin In atingerevie ca ele, pe de o parte prin numerosii Greci din Vi-rile lor, cari simpatizau ea ideile revolutionare franceze,In speranta propriei lor mAntuiri; pe de alta prin aceaa Francezilor Insasi cari, dela uciderea lui Ludovic alXVI-lea si predomnirea Iacobinilor republicani, fuseserdaruncati. ca sfardmaturile dintr'un vulcan , pand In In-departatul Rasdrit.

Cu privire la cei dintai, la Greci, observam ca Re-vohitia franceza avuse, ea eel dintai al ei efect, in pe-ninsula Balcanica si In Principate, de a desteptà si,pand la un punct oarecare, de a moralizà natia greceased ;caci ea pusese Grecilor un scop. Pana atunci singuralor nazuintd el-A de a trece Dunarea pentru a face avere,daca se putea, la curtile Gospodarilor. Acuma o Infla-cdrare, o dorintd de a Invdtà, de a fi folositor, pune sta-panire pe minti, si o idee rasare In fundul tuturor con-stiintilor, acea de patrie 5.

Grecii anume se cutremurara dela un capat la altulal rasOnditului lor neam, la auzul marei miscdri ce iz-bucnise In Paris. Bucurestii si Iasul erau de mult centreInsemnate ale grecizmului, si cu prilejul nouei Insufletiri,tot In ele se concentra mai, cu searna miscarea Grecilor.

Raportul lui C Stamati din 1anuarie 1795, Hum. Doc., Supl., 1, 2, p. 113.Ruffin C. Talleyrand 11 Noembrie 1802, Ibidem, p. 249.Pompiliu Eliade. De l'influence franpaise sur l'esprit public ea- Romani&

Paris 1898, p. 201, comp. Oervinus. insurrection et Régéreratioa de la Gréce,Trad. fianpaise par Miami et Sgonta, Paris, 1863, p 107.

www.dacoromanica.ro

INRIURIREA. REVOLUTIEI FRANCEZE 6i

Sufletul ei Insa era un Aroman grecizat, Riga Velestinliul,asà. precum Intreaga Revolutia greceasca din 1821 facondusa i sprijinita de Armatolii aromani din muntiiPindului.

Ca Riga a fost Roman se vede Intai din numele sdude origina: Velestinliul, adica din Velestin, sat din, Tesaliade langa Volos, i anume din provincia aromaneasca.Viachia a doua (BXacxCa. as(repa) 6,

El se subscria Pirtx; Baleartvks dupä cum se vedeaceasta din lucrarea sa cea mai de seama: Marea hartda Greciei, tipdritd, la Viena 'in 1797 prin care elvoia sa ardte compatrioOlor sai i straindta;ei, pdnd undese Intindea neamul slavitului popor al Grecilor, de caresi Riga ca i toti Aromanii acelui timp, credea ca sesine. Grecii Ii. prefacusera- numele lui In Pfaces 6 436palog,dela num ele antic al Velestinului: (Dipat. Familia lui Rigaera venita In Velestin dintr'un alt sat aroman, Baiasa;si aceasta familie poarta si supranumele de Trusind, careIn aromfineste Inseamna funie de par de capra. Un frate allui Riga se numea Ibu Riga Trusina, si prin urtnare InsusiRiga tKebuia sd poarte aceasta porecla aromaneasca 8

Riga Isi alese ca centru de actiune Muntenia, fiincicape atunci Tarile Romane erau singurele regiuni mai a-propiate, unde Grectii puteau rasufla mai In voie. Sespune despre Riga, ca dupa ce ar fi fost secretarul luiAlexandru Ipsilanti In Constantinopole, ar fi venit apoiIn Muntenia pe la 1787, unde ar fi devenit secretanilboierului Brancovanu, si In urma acel al domnitorului,Mavrogheni care l'ar fi randuit ispravnic la Craiova. In

Ileuzey, Mission archéologique de M widoine, p. 451.Ubicini, La grande carte de la Grèce, par IThigas in La Revue de

Géographie a lui Ludovic Drapeyron, V111, 1881, p. 241-253.Aceste notiti asupra nationalitatei lui Riga, le.am luat din scrierea co-

legului meu, profesorul I. Caragiani, de origini Aroman, scriere intitulataStudii istorice &supra Romdnilor din peninsula Balconied, carte ce incepuse ase tiparl, dar s'a oprit la coala X-a si nu a fost pusi in vinzare. E o lucrareadmirabita, pima de stiri surprinzatoare asupra marelui rol jucat de Armatoliiarmani in Revolutia greceasca, i este pacat ca nepisarea publicului nostru afacut cu neputinta publicarea ei care trebueit si cuprincla vre-o 60 de coale.

www.dacoromanica.ro

62 1STORIA PARTIDELOR POLITICE

deobste viao luí Riga este foarte p4n cunoscuta,datele asupra ei sunt raportate numai de singurul saubiograf, Perrhaibos, dar nesprijinite de nici un document.

AO se mai spune ca Riga ar fi avut o IntrevedereCu Napoleon In Veneia i ca. ar fi urmat apoi un schimbde scrisori Intre ei; dar nu s'a pà.'strat din ele nici-una, siIn Corespondeno. lui Napoleon cer Mare nu se face nicio vorba despre revoluOonarul Grec 9.

Totusi sunt unele fapte netagaduite, din cari reiesa caRiga a fost Indrumatorul Revolu;iei grecesti din 1821.Aceasta rezulta: intai din tiparirea marei harli a GrecieiIn anul 1797 In Tipog,rafia lui François Maier In Vienaw;apoi dela Riga ne-a ramas o culeg-ere de, poezil patrioticetiparite In Iasi la 1814. sub titlul "Aatictra 11.

Inteaceste, poezii se Inseamna Intai vestita Marseliezagreceasca, care Incepe Cu cuvintele:

Ae5te acciSeç cciv takilvolvTo me* (1.; ealg ipseav(Sculati fii ai ElenilorTimpul gloriei a sosit).

0 alta izbudrire poetica a lui Riga este chemareacatre poporul grecesc, un fel de Desteapta-te Române .

cloRot !Lou aup.natptascaAotikoq vec turd( Ñ7C6TETar) axpidw MovcsouXlicivaw'Dig 'Da&So; Taw TOpeovemo?

(Iubitii mei compatriotiPAn'ä. când vom fi noi totiSclavii cruntilor OsmaniAi Eladei cruzi tirani?)

CAL de putin sigure sunt datele asupra lui Rhiga, se vede din- studiullui Ubicini citat mai sus (nota 7) care, dupi ce raporteazA Q multime de qtiriasupra lui Riga le dl, aproape pe toste, ca indoelnice.

Titlul bagel lui Riga sfkrqelte Cu cuvintele : Xceptv ,r61v likszirivon lutttpas441vuty 1797, 174apix.0.1 nap& tor) $pavadia Altiplep iv Bay.

Gion-lonescu, /stork: Bacureftilor; p. 607. Cuiegerea poeziilor lui Riganu am putut'o afla nici in biblioteca din laqi, nici in aceea a Academiei Ro-mfine. Existenta ei este insi arAtati de Papadopol Calimac In articolul :

Harta Moldovei luerata de Riga 1797, articol publicat in Convorbiri ¡iterare,XVII, 1884, p. 326.

www.dacoromanica.ro


In culegerea poeziilor lui Riga se gasesc multe In-demnuri de acestea, spre ridicarea poporului grecesc..El era apoi In Iegaturl cu Francezi cunoscuti ca Infla-carati Jacobini, precum: Emile Gaudin, secretarul am-basadorului francez din Constantinopole 12; cu MarieDescorches primul ambasador al regimului teroarei; cuHortolan neg-ustor francez din Bucuresti din tagma Ja,cobinilor i cu altii inca. In sfarsit Riga IntemeiaseBucuresti prima societate pregatitoare a miscArei revo-lutionare j -extga ,r6)v TX(ov, (Eteria prietenilor), In carefaceau parte nu numai Greci, dar si Bulgari, .Albanezi,Romani chiar vestitul pasa revolutionar Pasvantoglu 13.

Sfar.situl lui Riga pune pecetea pe activitatea lui re-volutionara. Trecand el prin Triest cu niste proclamatiirevolutionare pentru crestinii din Turcia, este prins deguvernul austriac i predat Turcilor, cari pun sa span-zure pe tovarasii lui Riga. Cand li veni randul, el trantiprin o puternica lovitura pe gade la 0mM-it si lupta cuatata energie, Inca Turcii fur. nevoiti Impute. Sezice cí Inainte de a'si da sufletul, el ar fi rostit cuvintele:«Asa mor gigantil; ce-am semanat eu, altii vor culege .

Lui Riga i s'a pus o statue uriasa 'in Atena, InnainteaUniversitatei, unde se mai afla i statua altui martir alrevolutiei grecesti, patriarhul Grigorie. Este destul decurioz de notat, ca ambele statui au fost ridicate cucheltuiala unui Aroman bogat din Cairo, numit Averoforiginar din comuna aroman. Armin,ciul (Metzowo) depe Find,

Efectul Intetirilor lui Riga se vazù Intáiu In anul i 795,cand Grecii din Principate Incepura a unelti o rascoalacontra Turcilor, Sub conducereq. ascunsa a principelui

12. Emile Gaudin, Du soulévement de la arks et des provinces chritiennesde la Turquie d'Europe, Paris 1822, p. 25.

13 Ubicini in art. citat, mai sus, nota 7, (11 cbiar textul unor scrisori ale.lui Riga eAtre Pasvantoglu; der pune in Indoiall autenticitatea lor.

www.dacoromanica.ro

C. Stamati c. Comitetul salutei publice, 6 lunie 1796 Hurni., Doc., Supl.,I, 3, p. 426: Le vice consul russe fit arréter il y a 15 mois (deci in 1795)i lassy, en plein jour, le citoyen français Durosoy avec sa fermme, quiallad A Constantinople pour communiquer au citoytn Descorches un projetde conjuration et de révoite que des Grecs, dirigés par le Prince AlexandreMavrocordato, formaient contre l'Empire Ottoman". Denuntarea lui Durosoyvezi Ibidem, Supl., I, 2, p. 134.

Flury c. Af. strAine, 14 Ian. 1798, lb/den:, I, 3, p. 484.E. Gaudin (in scrierea citatA in nota 12) p. 21.

7. S-t Luce c. Talieyrand, 13 August, 1805. Hurm., Doc., Supl 1, 2,p. 318 319.

64 ISTOR1A PARTIDELOR POLITICE

Alexandra Mavrocordat 14. Apoi catre sfarsiturlui 1797,pe cand Riga se afla la Viena unde tiparea Marea Hart6.a Greciei, «un manifest tipArit In greceasca vulgarä sicare se spunea a. venise din armata lui Pasvantoglu, afost ImpArtit In Valachia. El continea un apel la popor:.?i tabloul vechei libertati a Greciel. Poarta care pusesemana pe cateva exemplarei descoperise cA, aceasta pro-clamatie fusese tiparita In Viena. Ea cera deci Impà-ratului Austriei sä aresteze pe cei 3-4 Greci cari se-deau acolo, ceea ce se si facA Indata 15. Intre cei ares-tati era si Riga care plat' cu viata a lui Indrazneald.Tot atunci Hang-erliu descoperea, cd In Bucuresti unulTurnavitul, Grec supus francez, care aparase intereselerepublicei pe cand ea nu avea Inca reprezentanti InPrincipate, avea corespondenta In Viena cu facatorii deproclamatii '6.

In tot timpul Muntenia si Moldova evau vizitate deGreci ce fusesera sau InvataserA In Paris, cum este buna-oara acel de care vorbete S-te Luce Inteun raport alsau si care Intrebat de el, de unde avea dreptul a purtarozeta legiunei de onoare, Ii raspunse cA el Invatase laFontainebleau si ca toti elevii acelei scoale aveau acestdrept. Consulul adaoge: ca mai multi Greci compatriotiai sal. stabiliti In Bucuresti îl cunoscusera In Paris, uncleera In slujba lui Ali-Efendi, S-te Luce mai spune, O.Grecii ce se %tom din Paris se dau drept agenti ai_

o-uvernului 17.

Este Invederat ca asemenea purtari ale Grecilor Intre

www.dacoromanica.ro

INRIURIREA 'REVOLUTIEI FRANCEZE 65

Paris §i capitalele Tarilor RomAne, ideile vanturate deei rm puteau ramâneà. fara Inriurire asupra Incunjurimeiromanwi, In care ele se raspandeau ".

Reprezentantii francezi ai ideilor none. Mai In-semnata Inca. deck atingerea Grecilor celor molipsiti defuria revolutionara, er4 acea a Insu0 agentilor Frantieicelei noue.

pupa ce guvernul republican pune mâna pe putereIn Frantia, prin descapatanarea regelui, se apuca de or-ganizat o reprezentatie diplomatica potrivita cu noua starede lucruri. Destitue deci pe ambasadorul regalist dinConstantinopole, Choiseul- Gouffier, i II Inlocue§te cu ceta-teanul Semonville care schimbà tot personalul ce'l in-conjurà sau -stateà sub ordinele lui. Republica, una 0nedespartita, cereà dela agentii ei mari i mici, casa cufeaga, In tarile pe unde erau acreditati, notiuniprivitoare la comer, arte, agricultura, la istoria naturala,la medecina. §i ajar la politica, In care s'ar puteà ame-steck fara a dWeptà luarea aminte sau a provocA. ge-lozia. Ei mai trebuiau sa. cerceteze plecarile principilorIn privirea Revolutiei franceze §i sa adune cuno§tinteletrebuitoare asupra naturei guvernelor i a mijloacelor deIntrebuintat, spre a izbutl In negocierile ce ar fi sa In-treprinda. In star0t ei erau datori sa propage adevara-tele principiì printre concetatenii francezi, stabiliti In a-ceste climate 19.

Bine Inteles c5, propaganda nu se puteà margini nu-mai In cercul concetatenilor francezi 0 ca ea trebueà satreaca 0 la nationalii In sanul carora acWia 10 petre-ceau viata, cu eat mai mult cä ideile de libertate 0 e-galitate proclamate de Revolutia franceza erau atk de

Kreuchrly c. Miltitz din 1822, liuvm., Doc., X, p. 198, spune foartebine, a Les Orecs et par eux les Valaques commencèrent a parlerpolitique h.l'époque de la Révolution française".

Memoriul naturali§tilor Brugnires gi Olivier, 7 August 1793. Hurm.,Doc supl., 1, 2, p. 89.

www.dacoromanica.ro

66 ISTORIA PARTIDELOR POLITIC

ademenitoare, pentru toate sufletele Insetate dupa acesteneperitoare bunuri. De aceea si tntalniin, curand dupAschimbarea reprezentatiei Frantiei din Rasarit, manifes-tari de simpatie pentru Republica franceza plecate chiardin sinul poporului roman.

Pe atunci se stabilise In Bucuresti cea dintai casa denegot franceza sub firma Hortolan & Pellet, niste repu-blicani convinsi cari cautau sa strecoare mai mult ideilerevolutionare cleat marfurile pravaliei lor.

In o scrisoare a cetateanului Hortolan catre ceateanulDescorches, scrisoare care poarta In fruntea ei devizaSanculotilor: Liberté, égalité ou la mort si este datatadupa calendarul republican: < le 27 vendémiaire an 2de la République française une et indivisible , Infocatulrepublican francez din Bucuresti, aduce urmatoarele stiridesigur cam exagerate asupra plecarei locuitorilor dinBucuresti catre Revolutia franceza, dar cari stiri totusitrebue sa coilinä un sambure de adevar: Cu toatamultimea supusilor si a proteguitilor rusi ce se afla InBucuresti, nu este deck un glas pentru Republica franceza.Oameni din ranyurile cele mai de sus se ocupa seriozde ea, si cauza noastrA, c4tiga pe fiece zi noi aderenti.Mai top negustorii din Ianina si Albania stabiliti aicisunt Sanculoti. Cati-va mi-au cerut cantecele pe careei voesc a le traduce In grece.ste. Nu am Indraznita le da, spre a nu face sa se vorbeasca de mine. Eisunt desnadajduiti ca nu le pot avea. Sä le dau oare ?Ei se intereseaza mult si de progresele Polonilor. Faraa te cunoaste, cetatene Descorches, top, in deobstie topvorbesc de tine i, cand se Intampla sa auda cate o vorbacare sa'ti fie protivnica, as vrea sa fi fost tu singur marturCu cata pornire ei rasping asemenea clevetiri absurde.Intr'un rand ei pusera atata caldura In desbateri, ca dacasupusii rusi nu ar fi lasat'o mai pe jos, s'ar fi Intamplatvre-o pozna. Poate sa te miri de aceasta; dar nu e maipupn adevarat ca ash stau lucrurile. i acesti oamenisunt stabiliti i bogati, ei nu cauta a face vuet; dar ei

www.dacoromanica.ro


sunt nelnduplecati and e vorba de republica si de tine.Spatarul, ruda principelui ce e si vizirul acestei tari, m'aprimit Cu cea mai mare dragoste, si caracterul sau re-publican II fdcù sa lese Indatd la o parte toate cere-moniile 20. Daca aceasta scrisoare vorbeste mai multde Greci si dovedeste Incd odata cat de mult patrun-seserd la ei ideile revolutionare, ea totusi lasa a se In-telege, ca si oameni din cei mai sus pusi, adecd boieriiromani, Impdrtaseau simpatiile de care vorbeste. Intreacesti boieri unul este chiar anume aratat, caci Spatarulde care e -vorba si despre care Hortolan care nu'i danumele, se Jaudd, ca lasase In data la o parte toate ce-remoniile adecd se tuise Cu el, cum se tuia Hortolan cusuperiorul sdu cetateanul ambasador Deschorches, nu eraalt cineva decat marele si Invatatul boier roman EnacheVacarescu 21.

Cdtre acelasi timp prin 1 794, un alt republican In-fldcarat, alungat din Rusia, trecuse In Iasi, unde da lectii.

Jacques Ledoulx In o scrisoare catre cetdteanul DescorchesIsi face profesia de credinte de adevarat republican sideclara ambasadorului, cd e gata a jurà credinta pe al-tarul patriei pand la ultima picdturd a sangelui Intregeisale familii 22 Un astfel de profesor nu se poate sa nufi spus nimic elevilor lui, despre cel mai scump idealal sufletului sdu.

Un alt raport francez acel al lui Parrant, vice-consuldin Iasi, cu atat mai vrednic de crezut cu cat e maimoderat In rostiri, spune ca ori cum ar fi lucrurile,iubirea pentru Rusi nu e obsteascd, caci ei au fAcut sinemultamiti si Inselati. Este chiar de bagat de seama, cdRevolutia francezd pentru mica parte de boieri cari pot

Hortolan care Marie Descorches, 1,5 Oct. 1793, Ibidem, p. 94.Cunowem cine eri SpItarul acelui an 1793, din mai multe documente

din domnia lui Al. Moruzi Voivod in Muntenia 1793-1796. Vezi anume (foulpitace domne0i adresate: Cinstit 0 credinciosului boierul domniei mele EnacheV6cilrescu vel Splitar 0 Const4 Filipescu biv vel Vistier", V. A. Ureche, Do--cumente inedite din Domnia lid Al. C. Moruzi W, Bue,ureSi, 1895, p. 270-271.

Ledoulx c. Descorches, 24 lulie 1783. Hurm., Doc., supl., 1, 2, p. 98.

www.dacoromanica.ro


rationa nu este cu totul lipsita de farmec. Ei iubesc sale vorbesti de ea si nu se pot Impiedeca de a o aprobaIn parte si de a admira cel putin minunele savarsite dedânsa. Cu timpul, mai ales tineretul urmand Inainte stu-diile la care a inceput sa se dedea, nu ramane Indoiala,cd priincipiile franceze nu vor pune In sarsit i aici Inlucrarea dulcea i binefacatoarea lor lumina 2 3.

Analiza psicologica a acestui document ne va dove&cä el este rostirea celui mai sfant adevar, caci ne putemusor Inchipuì ca boierii din Moldova, In traiul lor celInchis, trebueau sa asculte cu Insetare povestirile fapteloreroice militare, pe cat si scenele cumplite petrecute InParis, mai ales cand erau colorate cu exagerarea fireascaunor oameni ca Infocatul patriot Ledoulx; i ca acestiboieri, desi nu puteau aproba toate faptele revolutiei,admirau pe unele din ele. Era tot a$a de. firesc cd bo-ierii cei tineri a cdror minte erá tocmai deschisa, prin pro-fesorii francezi, spre apretuirea unor asemenea fapte, safie tot mai Inclntati de izbanzile revolutionare i rnaiaplecati a se Inchina lor.

Tot pe atunci alt ag,ent al Republicei, Flury, scriefrancez, ca va aduna In curand pe toti noii

cetateni francezi .2 i, sub drapelul tricolor, Ii va punesa jure iubire catre tara lor, urd pentru regalitateonce soiu de tiranie. Le va aduce tot odata la cunotin;äadevaratele datorii ale unui republican care patria §iguvernul sdu 35 si aceasta se facea In Muntenia, subochii unui despot si ai unui tiran din cei mai netarmuriti.Cu o asemenea propaganda, cum sa nu se molipseascasi Romanii de ideile noue!

Nota lui Parrant asupra stArei obstesti a Moldovei, 11 lunie 1798.Ibidem, p 183. Adaoge un raport de mai farziu al lui Martin c. Champagny,27 Sept. 1810, in care cetim: Les Francais que se trouvent à Iassy sont pourla plupart instituteurs; mais coinme beaucoup d'entre eux, ne le sont que parcirconstance, il s'en faut bien ,qu'ils aient tous la capacité requise. Rap. cons.francez Bibl. Acad. Tot ask spune i Fornetty c. Richelieu, 3 Ian. 1817-1 IIest peu de Français en Moldavie. La plupart se livrent à PInstruction". Ibidem.

Multi straini, mai ales ()red, ce se puneau sub protectia FrantieiFlury catre Afacerile straine, 1 Martie 1798. Ibidem.,, I, 3, p. 495.

www.dacoromanica.ro

1NRIURIREA REVOLUTIEI FRANCE2E 69

Apoi Francezii fAtuserA din Bucuresti i Iai nistecentre, din cari sa. aprindá. revolutia pe de o parte InPolonia pentru a paralizá pe Rusi, de alta In Ungariapentru a stapâni pe Austriaci. Instructiile consulului francezC. Stamate spune ldmurit, cA titlul sal de consul ar finumai In aparenta, pentru a mascà adevAratul lui caracter,si c. tinta de c4petenie a lui este de a ndscoc printoate mijloacele incureaturi Austriei i Rusiei, uneltind

facand sa rodeasca In provinciile lor marginase ger-menii de nemaltumire care au existat si exista contradespotismului istovitor a acestor doua curti imperiale 26

De aceea i capitalele ,Moldovei si a Munteniei de-venisera adApostul Polonilor ce pe atunci fuseserä sfasiatiprin a 3-a si ultima Impartire a.tArei lor. O colonie In-treagA de Poloni, In frunte cu generalul Dombrovsky,erau refugiti In Bucuresti, uncle chiar agentii francezi eraunevoiti a le rrkai Infranà pornirile, pentru a nu grrabiprea tare lucrurile. Tot asá. trebueá. Stamate sä caute ase purtá i cu Ungaria 27

Culmea Inriurirei Republicei franceze si a ideilor nouese ajunse Insa pe vremile Directorului, cánd Flury estetrimis In Insusire de consul general al Frantiei In Bucure$i.§i a lui Insarcinare este mai mult politica decát co-mercialft. Ca si lui Stamate, i se puneá ca Insarcinarede a unelti si a face sà rodeasca germenii de nemul-tAmire pe care Ii stieà c'a exista In contra monarhiilorvecine 28, ceea ce et-A cu atat mai trebuitor pentru Frantia,cu cat starea de razboiu In care se aflà cu Austria si Rusiao impiededt de a aveà reprezentanti In aceste Imparatii,

ei trebueau sa fie ÌnboCUii cu consulii din Principate.Flury trebue& mai ales sA sprijine revendicarile Polonilor,aratándu-le adancile pAreri de rau ale Republicei fran-

Instruc¡iile din 15 Fevruarie 1796. Ibidem., 1, 3, p. 411 : Le citoyenStamate doit se considérer comme un vé hable agent politique, dont le titrede consul général ne doit servir qu'à voiler sa véntable destination, aux gensauxquels il est inutile d'en confier l'objet".

lbidem., p. 412.Af. str3ine c. Flury, 24 Ian. 1797. Ibidem, I. 3, p. 457.

www.dacoromanica.ro

70 ISTQRIA PARTIDELOR POLITICE

ceze pentru distrugerea statului lor. Mai trebuea sa pro-voace neliniste In Ungaria pentru a slabl pe Austria 39...De aceea se si infiinteaz5. atunci un vice-consulat In Iasi,In care se numeste ca titular pe chibzuitul Parrant

Victoriile lui Napoleon cu strAlucita luí tampanie dinItalia si Incheerea pacei dela Campo-Formio In 1797,aduce culmea stralucirei Frantiei republicane, in Princi-patele Romane. Pricinuindu se un rieajuns din parteaocarmuirei muntenesti unui proteg,uit al Frantiei, Flurycere i °Nine indatä cea mai stralucit5. reparatie. Capulgardei princiare care arestase pe proteguitul francez,trebul sA vina la consulat sa cearA iertare i apoi fudat fara din slujba, iar banii 250 de lei fura restituitinedreptatitului 3. IJn alt supus ce nici mdcar nu eràFrancez, ci un Grec din Insula Corfu, fiind supn.ratnegotul sau _prin Inchiderea ptivAliei, Flury cere si ob-tine tot atat de grabnic pedepsirea lui Cafegi-basa care-Inchisese dughiana, i consulul trimite pe oamenii luio redeschida In numele Republiceí franceze 32

Flury avand a merge In audienta solemna la palat,la domnitorul Hangerliu, hotdeiste el singur ceremo-nialul cu care urmà sa fie primit. Principele consimtecu cea mai rnare bunavointd la toate onorurile cerutede consulul francez, si In ziva de 24 Mai /798 acestamerge insotit de secretarul sdu la Palat, In careta dom-neasca, Incunjurat de garda Palatului si de o multimede boieri cdlari. Consulul fù fntrodus In sala tronului,unde domnitorul Il astepta, i unde se aezaserä langdtron doua jilturi pentru consul si secretarul sAu. andconsulul intra, domnul îi descoperi capul. Ajuns tang5,domn, Flury Ii dAchl beratul Portei pentru recunoasterealui i scrisorile sale de acreditare dela guvernut francez.Principele ceti aceste doua acte, apoi consulul rosti o.

Instructiile lui Flury, 27 Fevruarie 1797. Ibidem, p. 462,Delacroix c. Flury, 29 Martie 1797. !Wan, p. 467.Flury c. Af. striine, 14 Ian. 1798. lbidem, p. 484.Flury c. Af. statue, 9 Martie 1798. Ibidem, p. 494.

www.dacoromanica.ro

Flury c. Talleyrand, 14 Mai 1798 si descrierea audientei din 1798,Ibidem, p. 503 si 563.

Flury c. Talleyrand, 9 lulie 1798. Ibidem, I, 3, p. 530.Pentru lordache $utu ca postelnic vezi Ureche, 1st. Romanilor, vol. VIII,

1894, p. 426 Iirisov dela 1-langerliu. Pentru Constantin Caracas, Ibidem, p. 46si 175. Asupra acestui doctor vezi si studiul lui lonescu Gion in Portrete istorice,Bucuresti 1894.

INRIURIRBA REVOLUTIEI FRANCEZE 7'

cuvantare la care domnul rgspunse. Dupa aceea acope-rindu-se, convorbi Cu cei doi Francezi. Consulul fa re-condus acasa la el cu acela ceremonial ca §i la venire 33.

Flury se gande§te, ca de folositor ar fi pentru Franpade a avea un corespondent exact i credincios qi InCraiova; dar nevoind sa intinda prea mult coarda chel-tuelelor, el staruWe pe langa Hangurliu, sA Incredintezeunei persoane devotate Francezilor locul de medic alprincipelui la Craiova, care ar Indeplinl §i pe acel deviceconsul francez. Flury roag-A pe ministrul de externeal Frantiei s.-i trimita pentru acel agcnt, un ceasornicde aur cu lant; mai cere alte doug. ceasornice §i anumedela fabrita Lépine care ar fi foarte pretuita In Bucu-re§ti, i anume unul pentru marele Carnara care, spuneconsulul, conducea rela;iile externe, altul pentru un medic

se -bucurà de o mare vaza in toata ;ara i care aIngrijit gratuit de ceta;enii Polonezi care se duceau InItalia la armata Directorului 34. Credem ca se In§alaconsulul francez cand vorbe§te de camara ca ar fi con-dus rela;iile externe §i vra sa spuna postelnic care peatunci era Iordache 1.4u. Medicul de care vorbWe cade o fatg. cu mare Inraurire este vestitul doctor al a-celor timpuri Constantin Caracal 35.

Flury Insa Intinde rela;iile sale prietinoase i la Intreagaboierime munteana. Consulul i secretarul sau Duboisde Saint-iVIaurice fac vizite la cea mai mare i mai respec-tatä parte a boierilor din BucurWi, care cu to;ii le In-torc vizitele §i sunt apoi poftiti de consul la o masa.Le mai da §i o petrecere de sara, la care boierii vin,si. anume, spre mai mare cinste a consulului, cu femeilelor, ceea ce supara (fait fumer) mult pe consulii rus O.

www.dacoromanica.ro

Fragment de scrisoare nesubsemnati, dar care e de sigur a lui Duboisde Saint-Maurice citre un prieten, 23 Fevruarie 1798 Hurm., Doc., supl., 1, 2,pag. 171.

Mai multe acte din 1798, privitoare la disgra¡ia Francezilor. Ibidem,1, 3, p. 539-562. Compara istorlcul arestarei lui Parrant, 1, 2, P. 234-239.

Asupra acestui punct, a nol am perdut Basarabia din cauza politiceischimbatoare a lai Napoleon, care Jucru a fost pus pentru intaia oat% in lu-mina de mine, vezi Istoria Rominilor din Dacia Traiand, V, p. 372-408.

72. ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

austriac care nu izbutisera nici odatA. a aduce la. ei vreo boieroaicA. romanA, cu toate ca.. erau Insurati.

Dupa Pasti, dauge consulul francez, -am fost poftitila toate mosiile boierilor si la o vtmAtoare pe mosiamarelui boier Brancovanu, Inttdul In aceasta 'Ora '36.

Aceste repetate s6rbdtoriri ale reprezentantilor Frantieinu p4reau ca.. prevestesc o catastrofd, In care influentafranceza trebueà a se Intunecà pentru cAtva timp, si desigur c6. nici Flury, nici secretarul sat', nici vice-con-sulul Purant din Iasi nu se asteptau ca dela mese, delabaluri si dela vanatori, sd. fie disgratiati de domnitor,prinsi, legati i trimisi la Constantinopole In Inchisoareacelor sapte turnuri 87.

Hotailrea napraisnica a lui Napoleon de a atacà. Egiptul,prin Octomvrie 1798, explicA In destul acest schimb alvântului politic; ca.ci cu toate silintele diplomatiei francezede a convinge pe Turci, c6. atacul Egiptului se facuseIn interesul lor, Turcii nu voira sa asculte de eledeclarara rdzboiu Frantiei, Ingropând pentru moment Ina lor dusmanie si toate araftrile exterioare de prietenieale Românilor cdtre agen0i Frantiei dela ei.

Le Intelege ca Incetarea relatillor diplomatice nu austâns i ideile nascute din atingerea revolutionarilorfrancezi cu Principatele Române, si ca.. aceste idei ur-mara inainte a cloci sub spuza, dupa cum mai Inainteluminaserd din flacdri. Dar raporturile cu Frantia seImbunatatirà din nou In 1802. Pe noi Insä nu neIntereseaz4 legaurile politice dintre Poarta Otomana sinici chiar acele dintre domnii Principatelor cu primulconsul apoi dela 1804 Inainte, cu ImpAratul Napoleon,si care avura urmarea cea mai fatal6 asupra soarfei Mol-dovei pierderea Basarabiei 38

www.dacoromanica.ro

39. Relativ la S-t Luce si asupra audientei lui, 30 Aprilie 1803 Nunn., Doc.,Supt., 1, 2, p. 281. Inteun raport ceva mai posterior cebm: Dens la classedes boyards, il y en a quelques uns qui sont non seulerr ent amis, mais ent-thousiastes du nom français el qui sold préts it se jeter dans les bras d'unepui4sance protectrice plus désintéréssée que celle que les tient aujourd'hui entutelle. C'est A coup sett- le plus pent nombre que se 1rouve mainlenant attachék la Russie, dont la domination it' est Tien moins qu'aimable. Rapport deParrant, lassy, 1 Nov. 1805. Ripoarte consulare franceze. Manuscris In Bibl. Acad.

40 Generalul Brune c. falleyrand, 23 Oct. 1803 si rispnnsul ministrului(litre ambasador din 20 Decemvrie 1803. Hurtn., Doc., supl. /, 2, p 289 §t 292.

INRIURIREA REVOLUTIEI FRANCE4E 73

Lucrurile pe cari cAutAm sa, le punem In lumina suntraporturile launtrice Intre boieri sing-ura clasa pe.atunciinsemnata. In Tarile RomAme, si. ideile franceze, re-prezentate prin agentii Franfei din ele, sau culese deRomAnil din capitala acestei tari.

Dupa restabilirea bunelor relatii Intre Turci si Fran-cezi, vaza lor creste iarasi In Muntenia si Moldova, maiales sub Inriurirea cea covarsitoare a numelui lui Na-poleon care se Incoroneaza ca ImpArat si apoi cistigaseria cea mare de izbAnzi, Incepute cu zdrobirea Austrieisi a Rusiei la Austerlitz, i sfarsite cu Incordata luptaCu Rusia, din care iesa pacea neasteptata dela Tilsit.

Ca un semn vgzut al recastigarei vazei de catre Fran-cezi ne da dovada audienta coa sarbatoreasca a con,sulului francez S-te Luce la principele Ipsilanti In 1803,eu care imprejurare boierii partizani ai Frantiei furafoarte multumiti de a se Ing-ramadi iarasi In jurul re-reprezentantului Frantiei, Intrecându-se In- protestan i deprietenie pentru Francezi si pentru ambasadorul lor 39,

cum fusese si pe timpul lui Flury. Alai multi boieripartizani ai Frantiei Intre care Constantin Ghika, simtindpolitica cea cu doua fete a lui Constantin Ipsilanti dom-nul Munteniei cel devotat Rusilor si dusman al Fran-cezilor, cer dela ambasadorul francez din ConstantinopoleInvoirea guvernului de a se stramutà cu familiile si:

toate averile lor, In Frantia. Ministrul de externe al Fran-tiei Taspunde g-eneralului Le Brun, si daca acei ce do-resc sa se aseze In Frantia se bucura de multa consi-deratie si daca au avere, este firesc lucru ca noi sa nearatam gata a'i primi 49. Boierii nu dadura urmare cu-

www.dacoromanica.ro

JSTORIA. PARTIDELOR POLITICE

getului Ior; dar simpatiele lor pentru Francezi, se dau lalumind, cu prifejul nouei stricdri a relatiilor dintre RusiFrancezi, când Ipsilanti oprind pe boieri de a maipe S-te Luce, mai multi boieri nu in sama de aceastaporuncd i sunt maziliti din slujbele lor pentru neascul-tare 41

Se Intelege ea dupa ce Rusii declard rdzboiu Turcilorsi ocupa Principatele, precum si In tot timpul razboiuluidin i8o6-1812, apoi dupd aceea In timpul campanieilui Napoleon In Rusia si mai apoi, sub inriurirea cd-derei Frantiei, zdrobita de alidti, pozitia oficiald a Fran-cezilor fù zdruneinatd In Tdrile Romane. De aceea nutrebue sa ne mirdm dacd gasim pe boieri sovdind Insimpatiile ion catre Frantia, cdci primejdia ruseasca IIfaceà sa se destepte din visurile Jor sentimentale catrerealitatea lucrurilor. Indata dupd manifestdrile de simpatiearatate Francezilor cu atftta vioiciune, gasim pe consululReinhardt din Iasi scriind rninistrului sdu, ca pe cAndGrecii ar tineà la Frantia, boierii români ar fi toti Rusi .

Mai adaoge consulul ea un boier tandr din acei ce seardtasera mai Inainte ca Infocat partizan ai Frantiei, i-arfi spus limpede i lamurit, ca daca Napoleon vine la-noi, vom fi cu dânsul, dupd cum suntem acum cu Im.paratul Rusiti Toti cei ce vor ven1 la noi vor fi bine-veniti, caci trebue sa ne gtmdim la siguranta noastrd si afarriiliibor noastre cftnd Rusii vor fi sa intre; caci daca RusiaIsi pierde inriurirea, Turcii ne vor taiá capul, In cazulcánd protectia Franpei nu poate Inlocuì pe aceea a Rusiei .

Consulul incheia deci, cu tot cuvântul, ca nu vom puta_ava aci partizani decât prin putinta de a le face binesau rdu 42.

Ori cum ar fi stat Insd lucrurile cu aratarea silita saunechibzuita a 'simtamintelor Romanilor fatd. cu Fr mcezii,ideile samanate de ei dela Intaile atingeri ale spiritului

Brune c. Talleyrand, 15 Aprilie 1804, Ibidem, p. 298.Reinhardt c. Talleyrand, 16 Aug., g4 Sept., 1 i 26 Oct., 9 Nov. 180.

Raporturi consulare franceze, Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

Mai sus, p.. 42 §i 43.Asupra tuturor acestora, vezi Pompiliu Eliade, Histoire de ¿'Esprit public

en Roumanie, p. 221, 254, dupl condicele Foalelor .din Paris.Mai sus, p. 30.C. Ipsilanti c. Armasul loan OndnAn, student la Berlín, 11 lunie 1801

In N. lorga Acte i Documente, II, p. ;363. MArturia pastorului Hauchesornegazda lui CAnAnA, Octomvrie 1802: Arrivé en 1800 Septemvrie pour seperfectionner dans la langue allemande". Ibidem, p. 374. Mai vezi si memo-riul lui CAnA Au, 17 Fevr. 1803; Ibidem p, 377 §i o scrisoare a lui HaugwItz,21 Fevruarie 1803. Ibidem, p. 379.

Albina Ronulneascd, 1829, p. 182.

INRFURIREA REVOLUTJEI FRA.NCEZE 75

revolutionar cu Romanii sporia Inteuna, prin cunVintatot mai raspanditl a limbei franceze Intre Romani, careInlesnea cetirea artilor, i dela un timp prin calAtoriileunor bojen i prin trimiterea tinerilor Romani In Parisla Invataurg.

Dintre aceste calatorii amintim Intai pe aceea a bo-,isrului Neculai Dudescu la Paris in anul 1803 pentrua cere probabil lui Napoleon restatornicirea domniilorp4mantene; apoi pe aceea a lui Iordache Catargiu 43,

Dintre studenti gAsim Intai pe Gheorghe Bogdancare Inv* dreptul la Paris tot prin 1803. In 1806Intalnirn un alt fiu de boier Furnaraki. Ceva mai tarziugasim tot acolo pe Petre Manega care trece In 1818bacalaureatul In litere l Sorbona; pe Gh. Bibescu careiea o inscriptie la drept In 1819; pe Barbucare iea trei inscriptii In 1819 0 1820 44. Romanii carestudiaza aiurea In Apus sunt Gh. Asaki, la Roma In1804 45, Ioan CdnAnAu la Berlin In 1801, pe care Con-stantin Ipsilapti '11 sfatue4te s5. se aplice la studii atatIn interesul sau propriu cat 0 pentru a deveni cind-vafolositor tarei lui 46. Alt fiu de boier care Invata la Vienaeste poetul Ioan VAcArescu 47.

Ideile de libertate §i de egalitate r6.spanaite de Inriu-rirea francezA In Moldova ì Muntenia trebuea dela untimp sa IncolteascA i sa dea roade, i tara cea dintai In careele se arAtar6, In forma unui partid pglitic este Moldova.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

IDEILE LIBERALE *I CELE CONSERVATOARE,iN MOLDOVA (182z-1828).

Partidul boierilor mari qi al celor Ideilesamanate de reprezentantii Revolutiei franceze in TarileRomâne, aduserd o desbinare a partidului national Indoud tabere care dadurd nastere celoi cloud partide sautarafuri, cum se numeau pe atunci, cunoscute mai tarziusub denumirile de partid conservator §i partid liberal.

Documentele ne tndeamnd a cercetà aceasta alcatuirenota a vietei politice românesti, mai intai in Moldova,de oarece pentru Muntenia lucrurile nu apar In o asàde vie lumind. Dar legaturile cele strânse intre cele doudpdrti ale aceluiasi organismu etnic fac ca miscdrile dinuna totdeauna sa se resfranga In cealalta. A.§à a fostcu descdlecarea; asa cu epoca luptelor de vitejie contraameninOrei Turcilor; asA, cu revolta contra stapanireilor; cu introducered briurirei grecesti si a celei franceze;asA cu revolta contra Grecilor, cu primirea limbei ro-mane In biserica, cu staruinta culturei romanestiisn epocafanariota. i In deobstie cu ;oate firele istoriei ambelorTdri Romftne, care merg cftt mai mult spre Intrqeserealor pe aceleasi stative ale timpului, si de aceea acestetari au si sfarsit prin a se uni In un singur trup; cdciunirea et-A, doar menirea lor din vechi, de cand popo-ratia ce deveni In ele stapanitoare, plecase In doua sivoaedin crestetele Carpatilor, pentru a da nastere In poalele

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE SI CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 77

lor la, o sing-ura albie frumoasa, sortita a Indrepta de-stinele neamului spre tin -viitor din ce In ce mai mandru.De aceea i miscarea spre libertate din Moldova, careIndruma crearea celor cloud partide, acel liberal si acelconservator, fA Tntovarasita de o miscare paralela In Mun-tenia, care rasare si ea din actele timpului, de. i nu este In-trupata In forme a$a -de vorbitoare ca acea din Mold ova.

Pe cand se fierbea marea Intrebare a vietei Roma-nilor din Principate: ramanea-vor ei, i dupa revolutia lordin 1821, tot sub obldduirea Grecilor, In Moldova sedesemnau doua grupari Intre madularele boierimei pa-mAntene, care ambele cereau restabilirea domniei In ma-nile bastinasilor, Insa Infatisau doua tabere , deosebite:boierii cei mari, destarati In Bucovina si Basarabia,boierii mijlocii i mici, uniti cu cati-va reprezentanti aimarei boierimi, dar care reprezptanti erau condusialte idei asupra organizarei politice a Wei. Acest de aldoile grup ramasese In Moldova atat In timpul turbura-rilor cat i dupA a lor Incetare.

Ambele tabere Intelesesera sa se foloseasca de res-vratirea Grecilor, spre a aduce iar ocarmuirea In manilepamantenilor; dar boierii emigrati, toti membrii ai ca-selor celor mari, nu se puteau uni ásupra aceluia dintreei caruia ar fi sa se Incredinteze domnia, i Vornicul

erban Negel, fratele Mitropolitului Veniamin, credeà chiarca, daca ar fi sa se aleagg, domnul de Moldoveni, lucrulnu s'ar putea petrece «fall varsare de sange 1. Deaceea In arzul, pe care boierii cei mari, destarati, voira

trimita la Poarta, prin Teodor Bals si prin mijlo-cirea Pasei de Silistria, dupa ce cer ca sä ne izbavimde acum Thainte Intru toate de domnia si obladuireagreceasca aiba loc obladuirea, prin pamantenicand vine vorba de forma acestei obladuiri pamantene,acesti boieri sustin, ca sa se aseze un Sfat de un numarde boieri i Intre acestia un bas-boer, ales de catre cei

1- Scrisoarea lui Negel cAtre Mitropolitul Veniamin, in Erbiceanu, IstoriaMitropollei Moldova; Bucureti, 1888, p. 228.

www.dacoromanica.ro

Arzul boierilor din Bucovina, in Uricarul Jul T. Codrescu, VI, p 132.Erk rennoirea guvernului aristocratic cerut de boieri pe timpul Ecaterinei 11.Xenopol, /start,: Romdnitor, V. p. 177. Tot clitre acest timp trebue sit fi fostInchipuit Logofatul Dumitru Sturza Planul pentru o obleiduire republicandcare se deosibqte tusk de guvernul oligarhic cerut de boierii destirati. P1an4fArA datA, publicat de Codrescit in Uricarul, 1V, p. 285.

Memoriui boieriior moldoveni1823.1-furmuzaki,Documente, Supl. I, 4, p. 25.Tragodia In Kogilniceanu, Cronict ed. nouA 1872, 111, p. 419: ,,cei de

alci (adecA din iari) cereau domnie, ceilaiti (din Bucovina) decemvirat".


rnai iscusiti, carer SA ocArmueasca tara» 2. Pretextul pentruinlaturarea domniei era, cg <clin ava guvern ar convenitgrei In chip provizoriu, neputand, din cauza starei eicea de plans, sprijinì cheltuelile vi pompa unui Gospodar,chiar dacg ar fi Moldovanx 3. Documentul din care Tm-prumutam aceste cuvinte nume§te acest guvern municipal,pe cA.nd BeIdiman Il titluevte ironic de decemvirat 4.

Partidul boierilor rarnai In Moldova, fiind alcgtuitimensa lui majoritate de boieri mid cc, nu puteau as-pira. la domnie, iar acei putini ct asemene pretentii trA-gind ngdejde In partea fiecgruia, el nu se gAndiIgtura g-ospodaratul, forma veche de ocarmuire, dar cu-geta, °data cu alegerea Capului statului, a schimbà ran-dueala ocarmuirei de pg.ng acum vi a introduce In -con-ducerea ei principiile ce-vi facusera calea, din Apusul celmai indepgrtat al Europei pana la malurile Dunarei.Cativa boieri mari primira acest nou chip de a vedea.nadgjduind sa ajunga la tron prin sprijinul partiduluireformator, se pusesera In fruntea lui. Intre acevtia eraIn primul loc Vistiernicul Iordache Roznovanu i, maiascuns, ca mai sarac, dar tocrnai din aceastA pricina maipe gustu/ boierilor, Spgtarul loan Sandu Sturza.

Acevti boieri rgmavi 1.'n Moldova vi pe care cei emi-grati i numeau In bgtae de joc riocoi, trimiserä i eiun arz catre Poarta, tot prin canalul Pavei de Silistria,la care se intalnirg ambele deputatii, aceea a boierilordin Cernguti i aceea a celor din Jai. Arzul acestor dinurmg cerea vi el restatornicirea pronomiilor vechi caris'au pierdut mai de tot din Intrebuintarile rele ale dom-nitorilor Greci, i sä se milueascg Poatta a desrgdacira

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE I CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 79

din pamantul acesta si nici odata a mai Locui. cu noiGreci, si Arnau0, ca Instarnicie de case. si. alte acareturi .

Mai cerea arzul ciocoilor Si reInturnarea manastirilorcelor coplesite de Greci,_ facerea de pravile In limba pa-triei, si sa fim miluip ca oranduirea unui domn obla-duitor pamantului, din Insusi neamul moldovenese precare obstia 11 va alege, pe temeiul credintei si_ a inche-zesluirei tuturor pamantenilor, precum. si Capichihaelelesa fie tot Moldoveni». Acest arz al ciocoilor se vedeaInsa ca pornea dela oameni cu idei noue, de oare ceel nu se gandea numai la interesul boierimei mari careera sN se foloseasca din, restabilirea domniilor Oman-tene, Ci mai conOnea si alte cereri de innoire, anume:ponturile de reforma ale, boierilor mici, care erau me-nite a egaliza cel puOn pe toti membrii clasei boieresti.Copia arzulti, vazuta de Aga Petrache Negri la Visti-ernicul Roznovanu, cuprindeà anume ca: randuireaComitetului (adeca a SfatuLui obstesc) al ocarmuirei sa fieaceia pe care toIi, mici si mari, ti vor aleg.-,e, si ca totacelasi glas sa aiba si un Sulger cat si un Lagofat Mare,si ca si la Comitet si la toate celelalte si par la atrar,de vor fi alesi de glasurile- obstesti, sa se randueasca,si putere si drept la toate sa fie de o potriva, cat a unuiLogofat Mare atata si a unui atrar, decat ca glasurilorcelor mai multe sa se urmeze hotarare la once 5. Acestesunt tocmai reformele prevazute In proiectul de Consti-tutie, care fusese trimis prin obsteasca jalba catre In-naltul Devlet , dupa cum vom vedea mai la vale.

Ariul boierilor pribegi .din Cernauti fil primit foarterece de Mehemet-Siri, Pasa de Silistria, cu toate ca. pur-tatorul lui, Vornicul Teodor BaLs, ruga pe Pasa In genunchisa nu respinga dorirqele boierilor. Pasa primi dimpotrivadestul de bine arzul boerilor din Moldova; aceasta dinpricina ca acestia din urma, inseland pe Vogoride ca.

5, Vornicul Negel catre Mitropolitul Veniamin, 12 Aprilie 1622. Erbiceanu,Op. at , p. 225.

www.dacoromanica.ro

So ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

au sal ceara domn pe e1 la Poarta, obtinuserd dela Cai-macam o atidula de recomendare binevoitoare carePasa de Silistria. Aceasta ne-o spune o scrisoare a lui-Bucsenescu care Mitropolit, anume ca s'au invitat cio-coimea. Tasului si au Impanat toata tara si se gatesteIonita Sturza, Pomer, Codreanu, unii zic si Vistiernicul(Roznovanu) sa mearga la Silistria, sa ceara pe-Vog-oridedomn, ca-i bun patriot si are mosii» 8. Vazand TeodorBals ca Pasa sprijine arzul cioconor, se alipi si el 'pelânga ei si susemna si el arzul lor, care fil trimis laPoarta i'mpreuna cu deputatiuea, ce continek In numuruifetelor ei, pe viitorul domn al Moldovei, Bals deci tra,-dase de boierii emigrati care 11 Insarcinasera sa .ce,aradela Poarta guvern aristocratic cu suprimarea doinni-tontlui 7. Cu drept cuvant observa Negel, ca daca a-ceasta va fi adevarat, ca Bals au iscalit, credinta la niciunul nu trebue sa mai aiba cinevasi . Lui Bals Insatradare:t Ii procurà numirea de Caimacam, pana sa vinaSturza sa apuce ocarmuirea 8.

Ionita Sturza nu erà deci domnul boierilor celor mari;el erà domnul parvenitilor, al ciocoilor, cum II numescmai multe documente ale timpului. In schimb, pentrusprijinirea alegerei sale, domnul trebueà sa faca o con-cesie clasei care'l adusese In scaun si aceasta concesiesta tocmai In primirea principiilor de ocarmuire profesatede clasa cea noua, aparuta In sinul boierimei moldovene.Boierii emigrati, cari vedeau Insa ca, prin proiectul supussanctiunei noului Gospodar Indata dupl. Intronarea lui,li se rapeà toata pozitia privilegiata de care ei se bucu-rasera In Moldova, Intreprind In contra acestui proiect, a

6, Epistola lui Buteenescu, 24 lanuarie 1822. Erbiceanu, Op. cit., p. 201.Dupd ce boierii ajunserd la Constantinopole, cu recomandarea Paeei de Sibstria,ei jucard pe Vogorid, cerind pe lonitä Sturza de domn.

Memoriul emigrattlor, in Harm., Documente, Supl., 1, 4, p 56. Scriso-trealui B iceenescu, in Erbiceanu. Op. cit., p. 260. Locul dtn- scosoarea lid Bale,reprodusd in aceea a lui Negel cAtre Venlamin, lbidenz, p. 224. Nicolae larga,1ntroducere la Hurm., Doc., X, Rapoarte prusiene, p. LXXl1

Scrisoarea lui Negel catre Veniamin, citatd. Numirea lui Bale de Caimacam,Erbiceanu, Op. cit., p. 240.

www.dacoromanica.ro

IDElLE LIÉERALE SI CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 8 r

partidului care-1 sustineà si a domnului ce se sprijinape acest partid, o luptd Inversunatd, interesantd mai alesprin faptul cI ea inaug-ureaza viata inteadevdr politicda Moldovei si cä pune bazele celor doud mari partide,Intre cari s'a cumpenit de atunci Incoace puterea ocAr-muirei In prile Romane: partidul liberal si partidulconservator.

Proiectul de Constitutie. Sà. vedem ce conpneá.proiectul cel nou de obladuire al Moldovei, de avù darulsa aducd la -desnadejde pe toata protipendada acesteitari 9.

9. lati cum am descoperit acest prea insemnat document :In volumul IV din Suplementul I al DocuMentelor lui Hurmuzaki, se afli

mai multe acte cari pomenesc despre o Constitufie redactati in 1822 de ele-mentele turburitoare ale Tirei, Constitutie care, dula pArerea boierilor celormari, ar trebui si duci Moldova la peire.

Ekistenta unui proiect de Constitutie in Moldova in anul ce a urmat indatidupi Eterie infitosi un interes deosebit. Documentele pe cari le aveam inainteimi dideau chiar arlari unde s'ar puta regisl acest act. Anume, in scrisoareadin 16 Novembre 1823 a lui Mihail Sturza atre consilierul de stat rus Min-Vaki, se spune, intre altele, despre Ioniti Sandu Sturza, domnul de atunci alMoldovei: II vient de rendre une ordonnance par laquelle il autorise les fac-tieux à s'assembler et à voter sur la Constitution qu'ils out rédigée l'anudepassée en soixctnte-dix-seot articles. La copie de cet acte attentatotre est con-signée dans les archives du Consulat &fanal de lassy" (Hurm., Doc, Supl., I, 4,p. 22). M'am gindit sa cerc a o reafa in tartiile nnetrebnice ale acestut consulat.

Din fericire Consulatul rusesc din lasi erk gerat de mai mult timp de unbArbat erudit si iubitor de istorie, care si-a dat osteneala de a resfol vechilehirtii ale cancelariei sale si a inserat de mai multe ori in revistele rusestistudd interesante asupra raporturilor dintre Rusia si Prile Romine, dupilmaterialele ce i le procurau archivele Consulatului MIL (CAteva din ele au fosttraduse i inserate in Arhiva din lasi vol. XIV si XV). Avind norocul a ma nu-mia intre prietenii d-lui de Giers, 11 rugAiu si'si dee osteneala a atta incele vre-o 20 de lizi de documente, pistrate in podul casei Consulatului, Con-stitutia in chestie.

D-1 de Giers, care cunoaste foarte bine timba mirara, pe libe limbilefrancezi, germana, Rallara, greceasa, tnrceasci, arabi si cele slavone, se su-puse grelei osteneli a cercearei documentelor vechi ale Consulatului, cari pinala d-sa amisesea neclasate i nici miar asezate dula ordinea datei. Dura omuna incordati de mai bine de o luna, in care aproape desnAdAjduisem dea mai da peste documental mult dorit, intr'o zi capit o scrisoare dela d-1 deGiers, care incepeit cu cuvintul lui Archimede. Alerg imediat la Consulat, unded-I de Giers imi araa un caiet galben, dar foarte bine pistrat, in care, dupid-sa, se aflit pretioasa Constitutie. Cum deschiseiu caietul, vizuht cA aveama face cu o copie nesubscrisi. Dar, lucru foarte insemnat, acest act care puralillul ce se va veda mai la vale, cuprinda inteadevir 77 de ponturi, cecace corespundei intocmai cu arAtirile din izvoarele tipa ite cari pomenesc despre

6

www.dacoromanica.ro


Cererile boierilor din acest nou plan de ocarmuirecontin fard Thdoiald o Constitutie, In intelesul obicinuital cuvántului, adeca o intocm ire legala a ocármuirei unuistat. De aceea este el aratat sub acest titlu In deo-sebitele acte ale timpului 1". Esenta unei ocármuiri con-stitutionale, In deosebire de cea absoluta, este ca, In ceadintái, puterea ocarmuitoare este supusA unor legi, pecánd In cea absoluta ea stI deasupra legilor : rex legibussolutus. Constitu0a Moldovei din 1822 prevede principiulsupunerei domnitorului la legea de temelie a tArei, nu nu-mai implicit, cand arata cum au sA lucreze puterile statului,ci §i explicit, prin articolul 74 care spune, ca cpravilelor

el. Apoi se va vedeA, din analiza acestui act, a invinuirile aduse Constitutielde partidul protivnic, se refereau tocmai la continutul lui. Nu riminek nici oindoiali cA aveam a face cu proiectul de Constitutie pe care'l clutam.

Ca sa pot dobindi o copie de pe el, trebuia autorizarea Ministerului deExterne al Imperiului Rusesc. i ad l imi stata in ajutor d-1 de Ojera, spriji-nind cererea te o fAcuiu citre acel Minister i expunindu-i continutul actului,care nu avei nimic de a face du interesele rusesti. Decopiarea Ifni fa invoitAtocmai asupra vacantelor celor mari. Ip fiecare zi, dela 1-3, oarele de can-celarie ale Consulatului, ma asezam la o mast' Iii acea cancelarle, descifrandscrisoarea cea destul de incurcata a documentului, care nu numarit mai putin-de 35 de pagini de scris. Paream a fi un dregator din cancelarla Consulatului,si mai multi din cunoscutii mei se mirau ce cautam eu regulat in fie-care zi,la aceeasi ora, la reprezentantul Rusiei din Iasi.

Cind ma scull' pentru ultima data dela masa din cancelaría Consulatului,cu documentul copiat in portofoliu, simtii o Klima multumire. Eram convinscA pusesem mina pe unul din actele cele mai importante ale trecutului nostru,acela ce contined cea dint& manifestare politicd a cagetdrei liberale. D-I de Giersfù ask de bun a'mi pude la dispozitie Inca i un raport al Consulului rusesccatre Curtea sa, precum i Arz-mahzarul boierilor refugiti in Bucovina contradomnului si a uneltirilor partidulni pe care el se sprijinei, cal constitutional,pe cari mbele documente, impreuna Cu un al treilea act de asemenea inedit,comunicat de d-1 loan Tanoviceanu, le-am publicat In anexele comunicarei melela Academia romina, Seria VI, Tom. XX, sub Intl: Primal proiect de Consti-tufle a Moldovel din I822. Originile partidului conservator fi ale celui liberal.Publicat si in extras a parte, Bucuresti 1898. Aceste acte le-am reprodus inanexele acestui volum.

Titlul proiectului este: Cererile cele mai insemnitoare ce sii fac din p rteaobstiei Moidaviei in atocmire (sic) ca cele cuprinse prin obsteasca jaiba sa,onmis.1 catri prea inaltul Devleat si in temeiul Sfintului i inalt impAratescferman, ce s'au slobozit la ta sa. fie Óbstete sfintite acesfecereri, spre a MO pamintestei ocirmuiri de temeiu, paid ce se va puteiinfanta pravila tArei intr'o desavirsita alcatuire.

10. Memoriu asupra administratiei Caimacamului Vogoride in Moldova, 1824.Hurm., Doc; Sylpl., 1, 4, p. 55: Les novateurs de la classe inf6rieure rédi-gérent en soixante-dix-sept articles une Constitution calquée sur les principesqui tendent it une entière désorganisation, etc".

www.dacoromanica.ro

1DEILE LIBERALE I CELE CONSERVATPARE IN MOLD() VA 83

Idrei si hotdrarilor celor sd.v.arite de domn, unit cu SfatulCobtesc, este supus insuFi, Domnul fi Sfatul Obeesc,

_pana and se schimba acele hotardri , adecd ceea ceau dispus organele legate ale tdrei feagd pe Ins* acele.organe, pana cand intervine o modificare facutd Tntr'un-chip legal, rostire ni se poate mai ldmuritd a princi-piului constitutional: domnia legilor.

Sistemul constitutional nu poate exista Insà fdra oImpart-4re a poporului, a vointei ol:Weti, la Intocmirea.normelor generale de purtare a oamenilor; cere deci nu-mai decat sa fie §i reprezentativ, adecd sa aibä un organ.cate sa reprezinte vointa poporului In Intocmirea nor-melor conducdtoare. Proiectul nostru vine seamd §i de,aceastd a doua cerintd a ocarmuirei constitutionale. ,E1Intrupeazd reprezentarea sarei In Sfatul 013tesc. Vom-cercetà mai la vale alcatuirea acestui Sfat, i vom vedeaatunci cat de departe stä el de ideile noastre asupraadevdratei reprezentari a vointei olpteti. Ori cat de ru--dimentard, ar fi Insa aceastd reprezentare, ea avea rolul-cel mare f i insemnat de a impune pa,rerile sale Domnului,de a fi mai puternica decat el, cand era vorba de a seIntocmi. normele Indreptatoare ale vietei sociale. Art. 23Aispune anume, ca In cazul cand socotinta Sfatului nuva fi. primita de Domn, el va Intoarce-o Sfatului Cu ti-duld gospod, Impreuna cu anaforaua ce i-a facut'o cu-noscut. Daca pdrerea deosebita a Domnului Intrunetecovar§irea glasurilor Sfatului 013tesc, ea devine lege.far daca, nu va fi primita, atunci Domnul va fi in,-datorat a primi anaforaua, a deed parerea Sfatului, i

sa o Intdreascd . Deci, In caz de neIntelegere Intre Domn..i Sfat asupra unei mdsuri, vamp Sfatului e precumpe-nitoare, iard§i recuno4erea unui principiu funda-mental al sistemulul constitutional: guvernarea natieiprin ea Ins4i. Ideea unui asemenea sistem de ocarmuire4 fost rostitd, pentru Intaia oard In Tarile Romane In-proiectul de Constitutie al Moldovei din 1822. Ocarmu-irea mai veche a acestor tari nu cunoate deal prin-

www.dacoromanica.ro

11. Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 38.


cipiul absolutismului celui mai larg, celui mai fara dehotare. Cantemir caracterizeazd foarte bine puterea Dorn-nului, and spune cd <ea se intinde nu numai asupraboierimei si a locuitorilor Moldovei, ci, Inca . i asupraaltora, de once stare ar fi, and se afla In tard. Viatasi moartea lor este In mânile Domnului. Judecand elpe cineva la moarte, la batae, la surgun sau la pierdereamosiilor, macar si cu strâmbdtate si tiranie, apoi ceiloviti pot numai sa se roage prin graiu sau scrisoare,dar nimeni nu are voia de a se improtivi judecateidomnesti. i iarasi, daca va vol. sa libereze pe vreunul,judecat la moarte de toatd tara, nimeni nu poate sd seopund vointei hli. Toate dregdtoriile civile si militare-atarna de bunul sau plac; le da celor iubiti, le iea delacei urati. Pentru 'impartirea lor, Domnul nu are nici o-regula prescrisa. Daca ar vol sa faca pe un taran Lo-gofat Mare care este boieria cea mai mare a Moldovei,nimeni nu cuteazd a i se ismpotrivi si, tot asà, andar vol sa lipseascd din post pe unuk fie macar si dinneamul cel mai de frunte, Indatd acela cauta a se su-pune hotararei domnesti. Asemene putere are nu numaiasupra celor mai de jos- ai clerului bisericesc, ci incäsi asupra tuturor: Mitropolitului, episcopilor, archiman-dritilor si eg-umenilor si asupra tuturor celor ce sunt detagma bisericeascä. NeImpiedecat poate sa'i scoata din_dregatoriile lor, dei nu din cele sacerdotale, si cerandtrebuinta, poate si cu moarte saq pedepseasca ".

Divanul vechiu erà cu totul alt ceva deck ce cautàa. fie Sfatul Obstesc in organizatia cea noud. Divanul

ajutà numai Domnului cu luminile sale la oarmuip-.Domnii buni si intelepti luau adese-ori Indreptarea pur-tarei lor dela parerile Divanului. Dar ascultarea de elenu erà i'ndatoritoare pentru Domni. Ei puteau sd treacapeste socotinta Divanului, fara ca pentru aceastd. vointalor sd fie privita ca nelegiuitd. Nu e vorba, cronicarii

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE SI CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 85

in de rau pe acei Domni cari puneau In lucrare dreptulsabiei asupra protivnicilor lor, fara judecata Divanului.Dar la aceastd hula moral d se indrgineh, sanctiunea de-pa§irei obiceiului pdmântului. Vointa Domnului, de§1 a-bdtuta dela el, se put-lea nu mai putin In lucrare, cdcinici o lege nu Ingradeh atotputernicia stapanului. Invoia Domnului stateh tot ce-i treceh prin minte, i ne-dreptatea cea mai strigatoare la cer puteh sd iee fiinta,-de Indata ce Domnul aveh inima a o ImpHal 12

Cea dinthiu licarire a unei -mdrginiri a puterei Dom-nului, concedatd Insa de bund voie din partea acestuia,ne-o da eel mai Insemnat din Domnii fanarioti, NeculaiMavrocordat care, la sfAritul fie cdruia an de domnie,dada. Searna Divanului de mânuirea banilor publici. Elnu pare a fi facut aceasta numai spre a puta luà a-,clev,erinta dela tara despre suma ce cheltuise dela dânsulIn interesul ei, ci pentru putinta controlului ce o dada.Divanului asupra manuirei financiare. Ca acesta erhscopul la care tindeA Domnul fanariot, se vede dinpurtarea lui In Muntenia, unde, deì nu cheltuise nimic-dela el §i deci nu aveh nevoie a luh adeverintd, totu§iel da seama Divanului acelei tdri la sfaritul anului, sprea'i cloyed' cd orice s'a cheltuit din tara a fost pentrutrebile imparatiei §i ale tarei, iar ca asupra lui nu ardmas nimic > '3. Dar, pe lânga ca exemplul dat de Ma-vrocordat este un fapt cu desavar§ire singuratic §i faranici o urmare pentru viitor, apoi mai este de luat Inprivire ca, pe timpul lui, nici nu'i trecuse prin gaudDivanului a cere dela Domn atare restrangere a pu-terei sale, pe chnd la 1822, dei Domnul nu se opunecererilor de reforme, ele pleacd dela acei ce reprezentau,-cle bine, de rdu, interesele tdrei.

Se poate deci sustinek cu drept cuvant, cd cea dintaiu

Cf. Xenopol, lstoria Romcinilor, H, p. 194 §i III, p. 588.Acsinte Uricarul, In LeIopisee ed. Kogainiceanu, Iasi 1853, II, p. 154

180; cf. qi Magasinal istoric pentra Dada, W, pt 141 i Xenopol, lstoriaRomanilor, V, p. 12.

www.dacoromanica.ro


Intrupare a unei gandiri constitutionale In Tdrile Romanes'a fäcut In proiectul de Constitutie a Moldovei din 1822.

Cari sunt principiile de ocarmuire primite de aceastà.Constitutie ? Ele sunt acele ale statelor moderne, inte--meiate pe libertate 0 egalitate --- 0 daca In realizarea lor,,ele vor fi uneori schimonosite, sa nu uitam cà trebu&tinut seama de starea veche de lucruri, care nu pute.1fi schimbatd a.sa de azi pana mane, fara nici o zbuciu---mare, fara nici o framantare launtrica.

Constitutia din 1822 proclama fara indoiala principiiabsolut necunoscute pana atunci In Tdrile Romane..Acestea sunt:

I) Respectut proprietAtei, prevazut prin art. 3 0 58..Se recunoate insa principiul exproprierei pentru cauzade folos public. Dei expropriarea nu este marginita, caIn Constitutia noastra de azi, la cele 3 -cazuri cunoscute0 se dispune ca ea va putea avea loc de Cate ori «,o.neaparata obteascà trebuinta va cere aceasta (art. 4),totu0 se referd la pravilele speciale cari trebueau sa re-guleze aCeasta materie, 0 se prevede mäsura aparatoare.a a.rzamantului de temelie al vietei sociale, proprietatea,.hotarándu-se ca de,spdgubirea sa se dee mai Inainte.

Libertatea individual& Dupa articolul 6, nimeninu poate fi Inchis, nici pedepsit, deck numai In intam-plarile hotdrate de pravile, Intarindu-se 0 mai bine a-ceasta oprire, prin supunerea la pedeapsa a oricui arsä'var§.1 improtiva unei fete o lucrare nevolnicitd In pra-vila, fie mAcar judecator, precum §i a celui ce ar In-demna sau ar porunci asemenea savar0re, 0 aceastafarti deosebire de obraji, cum glasuete articolul 8.

Libertatea muncei fi a comertului (art. 13).Garantarea onoarei oamenilor, mai ales infranan-

du-se farddelegile ce se savar§eau mai Inainte, dud omulprivat erà expus la toate brutalitdtile organelor ocarmu-irei (art. 18).

Egalitatea inaintea legilor, principiu absolut necu--

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE SI CELE CONSERVATOARE IN MCfLDOVA 87

noscut vechei societdti, intemeiatd pe iiegimul privilegiilora deosebirilor de rang. In afar4 de art. 8, care pre-

vede pedeapsa abuzurilor contra dispozitiilor continutein el, fard deosebire de obraji, art. 18 rostete acestprincipiu chiar in chip teoretic, intru cat proclamd capravila set aibet aceeali, putere pentru toti, spre a pedepsi

a ocroti. .5i. tot acee4 idee mai rasare §i din art. 12Si 26 cari prevad cd slujbele sa nu mai fie date pemo§tenire §i chiverniseald, ci fait,' deosebire de rang, lacei cu vrednicie recunoscuta 14.

In afard de aceste mari principii, menite a transformàcu totul apucaturile vechei societAti, proiectul nostru maicontine O. alte dispozitii, din cari unele sunt prevazute§i. de Constitutia sub care traim astdzi. AO, el reguleazdmodul impamântenirei (art. 14--16); opre§te pe strdini dea cumpdrà imobile rurale i chiar case In orar (art. 68);apard pe Capul statului contra atacurilor (inviolabilitatea)(art. I I); dispune publicarea legilor iflainte de a lor a-plicare (art. 17).

Proiectul mai contine apoi §i articole referitoare laimprejurari cari, dupd. ideile noastre de azi, ar trebui sdalcatueasca obiectul unor legiuri speciale, precum: orga-nizarea judecdtoreascd §i chiar modul de funcionare atribunalelor (art. 24-33); dispozitii asupra organizdreifinantelor (art. 38-39, 45, 49, 54-57, 6 I); asupra men-tinerei lin*ei i a rAnduelei publice (art. 40-44); asupraraporturilor Intre proprietari §i tarani (art. 53); asupraoprirei Evreilor de a luà moii In arena §i a tineA cr4mela sate, (art. 70).

Sunt In sfârit O. unele dispozitii particulare timpuluiIn care proiectul a vdzut lumina zilei, precum autonomiaDomniei cu alegerea domnitorului de cdtre OlDteasca

14. Asupra acestui punct, iatit ce apune raportul lui Hugot c. Chateaubrianddin 29 Noemvrie 1823. (Rap. cons. francez. Manuscript, Bibl. Acad.): »Leprince de Moldavie fait rédiger un_ nouveau code de lois par sa nouvelle no-blesse. Un des points fondamentaux établis par ce code est que tout Moldave,paysan, artisan on marchand, est Egal,devant la justice au noble le plus titréet qu'en cas de contravention, tous doivent subir /a male peine".

www.dacoromanica.ro

ISTORIA PARTIDELOR PouncE

Adunare (art. i 0 72); regularea scutelnicilor (art. 6o);trecerea staphnirei manastirilor dela Greci la pamânteni(art. 63); aezarea de coale romanWi (art. 69); limpe-zirea hotarelor mo0i1or (art. 67); regularea situatiei Ti-ganilor (art. 7i); alcatuirea de leg-i speciale pentru toatetrebuintele (art. 75) 0 dreptul de petitie la Innalta Poarta.(art. 76).

Sa venim acum la sistemul reprezentativ admis deproiectul din 1822. Reprezentantul vointei tarei este,duph acest proiect, Sfatul Obgesc, i se vede Insemna-tatea pe care proiectul o da acestui arzamant,. rin a-ceea ca In art. 71 se spune, ca. Sfatul Obftesc estelucrul cel mai cu dinadinsul ce se cere cte care toed,obgea pamdntultti . Modul Msä cum este recrutat acestcorp care trebueh sa. Intrupeze cugetarea i vointa po-porului, ni se va Oreà cu totul straniu i de loc co-respunzdtor ideilor noastre despre sistemul reprezentativ.

Cu tot principiul egalei Indrepth.tiri Inaintea ocrotirei0 a egalei expuneri fath cu pedeapsa, cu toata lipsa dedeosebire Intre obraze când erà vorba de aplicarea a-cestor dispozitii, cu toate ca In numirea dregatorilor estesa se lee In privire In Intâiul loc destoinicia lor, iar nurangul aspirantilor, aceste rostiri nu rAstoarnA cu totulsistemul privilegiilor, pe care se Intemeià vechea orga-nizare. Proiectul nostru recunoa$e dreptul de a conduceinteresele poporului numai clasei boiere0 §i nici nu po-menwe despre celelalte clase ale poporului, decht In ar-ticOle unde e vorba de starea lor economica. Tot gatde putin dispune el o egalizare a claselor sociale In In-datorirea de a pad dari. Apoi el pdstreaz5. dreghtoriileiarh0 numai boierilor, ceea ce se vede din dispozitia caele sh fie Incredintate boierilor fara deosebire de rang.Alchtuirea Sfatului OlDtesc erà iar60 marginia numaila elementul boieresc, afara de cei, trei capi bisericWicari se puteh Intamplh sh fie din popor. Dar aceastaalchtuire a reprezenthrei nationale, cum am zice astazi, erà

www.dacoromanica.ro

IDEILELIBERALE §I CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 89

Intocmitd Incat sa nu mai dee numai cleat precd-dere celor din protipendadd. Anume Sfatul 013tesc secompuneà din cele 3 fete biserice§ti, din membrii celorpatru divanuri sau departamenturi i din vechilii tinu-turilor. Divanul Intai erà alcatuit din 7 boieri mari;divanul al doilea din 5 boieri mai rnici, dela cornis Injos; iar cele doua departamenturi, acel al pricinilor strdine§i acel criminalicesc erau compuse din Cate 5 boieri,fard deosebire de ranp,-,uri, care deci puteà sd se Intamplesa fie toti din treptele mai de jos.

Cei /6 vechili dela tinuturi iarai puteau foarte binesa fie luati din nobilimea de jos. Daca presupunem casa fi trimis tinuturile numai 8 vechili din boierimea ceamicA, atunci se pute5. Intâmpla ca Impartirea glasurilorIntre marea §i mica boierime sà se facd. astfel. Boieriimari : divanul I, 7, tinuturi 8=15. Boierii mici : cele3 divanuri, 15; tinuturi 8=23. Chiar dacA fetele bise-rice4ti ar fi votat cu boierii mari, Incd nu se schimbàmajoritatea care, trebuind acuma sa fie numarata dupàglasuri i nu cântaritl dupa mdrimea rangurilor, dada.,dacd nu totdeauna siguranta, cel putin putinta, ca con-ducerea trebilor sd cadd pe mana boierilor mici. Deacesta putintd Insà se spdimântà. protipendada. De altfelConstitutia din 1822 nu cuprindeà o olptire a Indrep-td.tirilor poporului rfioldovan In afara de clasa boie-reascd i, afara de Cateva principii cu totul generale, nutinteà prin nimic la Indreptarea starei multimei. Erà oconstitutie, fard Indoiald egalitara In felul ei, Insa ega--litatea erà mArginita numai In cercul nobilimei.

Lupta din jurul Constitutiei din 1822. In opozitiecontra nouei stari de lucruri pe care domnia lui IoanSturza pareà cd voWe s'o introduca In Moldova, sta-teau In frunte boierii refugiti In Bucovina i cari pe-treceau In Cernauti; iar acela dintre ei care tine& con-deiul i puneà mai ales piept pentru a Impiedicà ruinavechei boierimi, era. Vornicul Mihail Sturza (fiul Logo-

www.dacoromanica.ro

90 ISTORIA PARTIDELOR POLIT/CE

fatului Grigoras Sturza), bgrbat cu stiinta de carte, e-nergic si plin de activitate, care spuneà Inteun rAnd, cg.«se simte murind, cand se vede cti trgeste In nelucrare» 15.Boierii se prefac a tineA la respectul tractatelor, cari In-chezdsuià. Moldovei felul ocarmuirei ei. Ian, cum formullMihail Sturza aceste Ondiri cari noug ne pot Orelfoarte stranii: Once schimbare facutg In principiile uneiocfirmuiri este privita ca o innoire, si once prefacere aacestor principii rästoarnd mai totdeauna asezgminteleconsfintite prin legitimitate si cgTora succesiunea veacu-rilor le-a Intipgrit un caracter neschimbgtor. Asezgmintelecari ocârmuesc Moldova sunt intemeiate pe autoritateaprdonantelor emanate dela g,uvernul Otoman, cari -nu aufost decat confirmarea vechilor Intocmiri ale Principatului.Once abatere dela acest sistem primordial este o Infran-gere vgditA a cuprinsulni tractatelor si a vointei auto-ritätei supreme 16. Ca nu acesta erà adevgratul motivce impingeà pe boieri la luptg, se vede de pe aceea cg.ei insisi, prin arzul lor cAtre Poartg, propuseserg o In-noire de un caracter cu mult mai gray, blaturarea dom-niei si inlocuirea ei, fie si Inteun chip provizoriu, pi-inun comitet de boieri presidati de un bas-boier. Aceastgcerere a emigratilor erà si ea o rasturnare a unor ase-zgminte consfintite prin timp si cdrora succesiunea vea-curilor le-a Intipgrit un caracter neschimbator , si estecu atat mai de mirat cg boierii destgrati sä, nu fi vazutaceasta, cand Pini, Consulul Tusesc din Bucure0, refu-git la Brasov In urma revolutiei grecesti, 1i mustrg demai multe ori pentru aceasta cerere a lor, «rasturnatoarea vechei star a lucrurilor, stabilitg si Intdrita prin trac-tate ), spunându-le ca nu au drept a cere o astfel deinnoire > r. Boierii emigrati mai aduceau Msg. ocârmu-

Mihail Stnrza C. Alexandra Sturza, 29 Sept. 1821. ffurmuzaki, pan,supl., I, 4, p. 44. Toate actele si corespondenta lui Mihail Sturza sunt scrisein o foarte bunA limbA francezA.

Memorial lui Mihail Sturza, 1 Febr. 1823. lbidem, p. 7.Boierii emigrati cAtre Mintiaky; 1823, si Memorial boierilor emigrati

cAtre Mintiaky, 1823. Ibidem, p. 24 si 26.

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE SZ CELE CON SERVATOARE IN MOLDOVA 91

irei lui Ionita Sturza 0 alte Invinuiri mai concrete, EiIi banuiau ca jafuete tara cu ajutorul creaturilor sale,atat In folosul sat', cat 0 In al acestora, precum 0 Inscopul de a-0 procura sumele trebuitoare pentru a In-chide °dill Turcilor. Ii imputau ca a Incasat veniturile-averilor mandstireti cari la Inceputul domniei lui fuseseraluate de Turci dela Greci 0 restituite ocarmuirei mol-dovene ; cä a impus poporului dari mari i apasatoare;ca proprietatile boiere§ti al4 fost supuse la Imprumuturisuite, In contra privilegiilor de cari In totdeauna s'aubucurat ; ca cei mai avuti dintre birnici au fost scutitide plan', Incarcandu-se cei mai saraci, 0 cate alte abu-zuri financiare de acela0 fel le.

Ca s'au impus dari 0 Imprumuturi suite, aceasta este-netagaduit ; Insa trebue luata In privire lipsa cea desa-var0ta de bani, cu care Sturza avea de luptat la ince-putul domniei lui, ih o . ara absolut sacatuita prin ja-"furile Eteritilor. Sturza e nevoit, spre a duce trebile,de a Imprumuta sume ca aceea de 400 de lei dela BanulEnache Dimitriu ..0, 15o de lei dela Caminarul ConstantinBotescu, 0 aceste sume de ra's, pe vadea de doi ani 19.S'au putut comite 0 abuzuri, cum se comit sub onceocarmuire; dar In orice caz Domnitorul nu poate fi in-vinuit ca ar fi despoiat tara In interesul lui, de oarece-,sarac intra In scam, sarac iesä din el. In 1837, nouaani dupa Incetarea domniei lui, gdsim averea lui toata_sechestrata In pretentia lui Constantin Palade 20. Nicideci In aceste Imprejurari nu poate sta adevarata cauza

0 scrisoare din 184i, 3 Fevr. 18244 Rispunsul boierilor emigrati la scri-soarea Domnitorului loniti Sturza, 16 Fevr. 1824; Suplica acelora§i c. Sultan,1924. Older; p. 28, 31, 60.

Prin hrisovul siu din 1823 (Uricarul, V, p, 180) Ionitii Sturm cereun ajutor de bani peste birul obirinuit. Actele de imprumut in Const. Erbi-ceanu, Istoria Mirropoliet Moldovei, p. 256 si 404. Kreuchely C. Miltitz, 30 Nov.1822, in Hurm., Doc., X, (col. Iorga), p. 196 spune: Ausserdem miissen diegrossen und grösseren Bojaren, die sich in Iassy und in der Walachey befinden,eine Summe von 10 000 Lei herab auf 5.000 Piaster ; die kleinen aber von,1.000 Lei herab auf 500 erlegen".

Nota Consulului Rusiei despre procesul fostului Domn Ionitil Sturza cu.Constantin Palade, 9 Sept. 1837. Hurm., Doc., supl , I, 4, p. 127.

www.dacoromanica.ro

-92 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

a nemultämirei boierilor pribegi cu ocarmuirea lui IorritäStutza.

Ea trebue cäutata aiurea, §i arrume In Constitutia,ceruta de. partidul reformator §i pe care Domnul eràdispus a o Incuviintà. Aceasta se vede chiar din chipulcum sunt formulate nemultdmirile boierilor cu regimulInaugurat de noul Domnitor. Ei incep totdeauna prina aduce, intai invinuirile amintite, privitoare sau la cal-carea tractatelor sau la darayerele banesti, si dupa aceeaajung, la adevdrata cauza a nemultamirilor lor, care estereforma vechiului. sistem de ocarmuire si Inlaturarea om-nipotentei boierilor mari. Prin org,anul lui Mihail Sturza,boierii spun. cä clauzele de cdpetenie ale acestor dis-pozitiuni rauvoitoare este tendinta spiritelor la principiulde egalitate care se hräneste prin Innaintärile nemeritateIn ranguri. Indivizii cari compun aceasta clasa au fost-scosi din starea lor intunecoasa prin innaintari castig-atepe bani. Nu se poate privi Incapatanarea novatorilor, caGospodarul sa IntareascA Constitutia pe care au redac--tat-o, deal ca o Indrumare la un proiect care tinde aslabi coardele puterei legiuite si a preschimbà ocarmu-irea Principatului Intr'un regim reprezentativ. AceastaConstitutie este intocmita pe principii rasturnatoare si Indeobste reprobate; dispozitiile sale nu se pot impacà culinistea Principatului §i cu buna stare a locuitorilor sai;ea astoarna vechile asezaminte si sfarmä astfel manun--chiul binefacerilor create prin o jumatate de- veac de sa-lutard protectie. Iatä urmärile innaltarilor, prin cari per-sóane de conditia cea mai intunecatä au fost ridicatela cele intai vrednicii ale tarei 21. Lucrurile care In-grijeau In adevär pe boieri erau principiul egalitatei siregimul reprezentativ.

Din analiza Constitutiei din 1822, nu am putut vedeànici una din primejdiile pe cari le descoper boierii In

21. Memoriul lui Mihail Sturza din 1823, in Hurm., Doc., Supl., I, 4, p. 7.-Mihail Sturza c. Mintiaky, 16 Noembre 1$23. lbidem, p. 22.

www.dacoromanica.ro

1DEILE LIBERALE SI CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 93

ea; cdci fard Indoiala cd domnia legilor i mdrginireaputerei absolute prin Sfatul Obstesc, garantarea proprie-tatei, a onoarei, a liberratei individuale si celelalte

continute In proiect nu sunt principii rdsturnd-toare ale ordinei sociale. Ceea ce Innegrea a$h de tare

dchii marilor boieri Innoirea Incercatd era tocmai lo-vitura datd lor prin prefacerea asezamintelor, mai alesprin Intocmirea Sfatului Obstesc, alcdtuit cum am vdzut,.In majoritatea lui, din boieri mici i In care hotararile-erau sd fie luate dupd majoritatea glasurilor. Boierii nu_se pot retineà de a adaogi i acest motiv, cu toatd a-ratarea lui mai interesata, -la acele In cari se pareauei nu sunt decat rasfrangerea durerildr poporului Eirevin fàrà Incetare asupra tdnguirei lor de capetenie, ca

Pomnul a facut chiar aplicarea practica a acestui act,incuviintand parvenitilor sa voteze, In puterea dreptuluide nobletd pe care le hardza, In toate afacerile Prin-cpatului,si a hotdri, toate intrebetrile prin majoritateaalasurilor asupra vechilor nobili ai 3Ioldovei 22 Ceeace nu puteau Intelege boierii cei marl, era cum un*atrar sd aibd acelasi glas ca un Logofat Mare 23; cumsa se proclame principiul egalitatei! i era prea firesclucru ca sa nu Inteleagd, Intru cat pe cerul ideilor Incare ei crescusera, nu rasarise nici odata lumina acestuiprincipiu.

Boierii îi i dau cele mai mari silinti pentru a Tula.-tura atare primejdie. Ei cer intervenirea Turciei, a Rusieisi a Austriei 24 (cele cloud dintai, ca Puteri de Cari atarnasoarta Moldovei; cea din urma ca una -ce In sinul eiboierii cdutaserd addpostire), spre a obtinea anularea par-venitilor, izvorul tuturor rautatilor cari le cazuserd Pe-cap. Se gandeau chiar cd, la caz de ocupatie a Moldove

Memoriul asupra administratiei Caimacamului Vogoride. Ibidem, p. 55..Vezi scrisoarea Vornicului Negel, 12 Aprilie 1822. Erbiceanu, Istorice

lifitropoliei, p. 225.Scrisorile i protestele catre Rusi, ii Hurmuzaki, Doe, supl., I, 4,

p. 6-88; Suplid trimise la Constantipole, 1824; Adresa refugiatilor moldo-vent catre Impäratul Austriei, 1825. Ibidem, 59 si

www.dacoromanica.ro

M. Sturza c. Al. Sturza, Noembrie 1524. Ibidem, p. 46.M. Sturza c. Mintiaky, 1 Febr. 1823. Ibidem, p. 6: Ces raisons aussi

péremptoires que vraies vous donneront une juste idée des dispositions mal-veillantes des novateurs et des résultats funestes qui en dérivent, ainsi que-des principes cogservateurs des boyards imig,rés".

Asupra meroadei inferentei sau a inductiei individuale in extenso, vezia mea Theorie de l'Histoire, capito1u1 ultim.


de ostirile rusWi, sá facd a se revoca Innaintdrile abuziveIn boierii, prin manifestul generalului ce ar ti, sa ieetara In stdpanire ?5. Aceasta nu se intampld, i... soarta.Constitutiel din 1822 trebuea sd fie o alta.

Principiile boierilor mari erau calificate de fruntasullor apArAtor, Vornicul M. Sturza, de principiile conser-vatoare ale boierilor emigrati, 26; iar Incercdrile de reformd.eran hulite ca apucdturile novatorilor (nu se IntrebuintaIncd terminul de liberal) sau, cu rostiri mai putin md-g,ulitoare: ale parvenitilor, cdrvunarilor sau ciocoilor.

De sigur, pentru Intaia oara in viata politicd a TarilorRomane, Intrebuintd Mihail Sturza In ziva de 1 Febr,1823 epitetul de 'conservator, pentru a Insemna cu el-tendintele de pástrare a vechei stdri de lucruri din parteamarei boierimi a Moldovei. In acea zi, sunt acum aproaper oo de Atli se ivi pentru Intaiai data terminul de con-servator pentru a caracteriza tendintele unuia din celecloua mari Particle Intre cari se framanta viata Roma--nilor din Romania libera de atunci Incoace.

Partidul protivnic, novatorii, nu erau Inca recunoscuticu drept de viatd In statul Moldovei. Ei erau priviti carevolutionari, ca rasturnAtori ai ordinei existente, de catretara 'Ana acuma legala. i cu toate acestea, In novatorii,autori ai proiectului de constitutie din 1822, apare prirpamanifestare a partidului propasirei In viata statului, ca-si In celelalte ramuri ale vietei poporului. Ei incheagapentru prima oara, In 1822, in o lucrare politica, ideile.noue cari se infiltrasera in societatea romaneasca.

Idelle noue. Am putea incheia pe calea inductivaa inferentei individuale 27 cä ideile de reforma ce se ivira

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE I CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 95

In Moldova In urma Revolutiei franceze, erau rodul llsatde reprezentantii acelei mari mi§cari;. dar aceasta nu ar

indestuldtor, cdci ne-ar da numai o ipotezd 28, In locde un fapt adeverit care nu poate rasan In istorie, decatdin mdrturisirea unor documente vrednice de credintd.

Din fericire, In cazul de fatd poseddm aceastä indi-care documentald care pune In leg-Aturd ideile

franceze cu reforma Incercata In Moldova. Ba aceastaindicare are o greutate deosebitd, fiind data autoritateadela care pornWe, Divanul tarei, i Insemnatatea pe carei-o dddurd oamenii timpului; i apoi aceastd dovadd esteIntarita Incä i de altd marturisire tot atat de autentica.

Anume, In 1804, pe timpul lui Alexandru Moruzi,cercurile politice ale Moldovei §i mai ales boierimea ceamare furl adanc mi§cate de o scrisoare anonirnd, In-dreptata dupd cat se vede contra marilor boieri §i In deob§te, a ocarmuirei tarei, scrisoare facuta de boierimeacea mica. a Moldovei. Aceasta scrisoare, probabil fiindcanimerea drept, produse o mare turburare In cercurileoficiale. Ea este adusa de Mitropolit In desbaterile Di-vanului care se Intrune§te in completul sau de 36 de fete,dela Niculae Roset Vel Logofat, pana la Iordache Ra-madan Vel Ban 28.

Asupra caracterului ipotetic al tuturor faptelor gi cauzelor istorice ne-dovedite documental ei stabilite numai pe calea argumentArei prin inferenta,vezi a mea L'hypothase dans l'histozre, communication faite au congrès histori-que de Paris, 1900.

lati numele tuturor boierilor marelui Divan al lui Moruzi din 1804, incare fu desbAtutA aceastA scrisoare". Poate fi interesant de cunoscut din cmese alcituià boimimea cea mare a Moldovei la inceputul veacului

Neculai Roset, Vel LogofAt Dimitrie Ralet, Vornic. loan Canta, Postelnic.Costache Chica, id. Lupu Bale, id. Const. Costache, id.Iordache Canta, id. Dimitrie Sturza, id. Alece Bale, Aga.lancu Razu, id. Costache Sturza, id. lordache Bale, id.Mihail Sturza, id. Grigorie Chica, id. Neculai Stratilat, SpAtar.Const. Greceanu, id. Dimitrie Chica, id. Costache Canta, id.Teodor Bale, Vornic. Manolache Dimache, id. Alecu Greceanu, id.Neculai Bale, id. lordachd Bale, Hatman. Dimitrie Bogdan, id.Const. Bale, id. Riclumnu Roset, id. Grigorie Canta, id.Alex. Ianculeo, id. Sandu Sturza, Vistier. Toader Bale, id.Const. Paladi, id. Grigorie Sturza, id. lordache Catargiu, id.Vasile Roset, id. lordache Roset, id. Iordache Ramadan, Ban.In total 36 de fete apattinind numai la 16 familii, din cari pind astAzi

s'au sans 4: lanculeo, Dimache, Stratilat ei Ramadan.

www.dacoromanica.ro

96 ISTORIA PARTIDELOR- POLITICE

Dupa o lung-a desbatere, Divanul alcatue§te o anaforlfoarte cuprinzatoare (In Uricar ea cuprinde 7 file de tipar)§i, dupa cum credeau boierii, foarte puternic motivatO,prin care se apara boierimea §i ocarmuirea contra Invinu-irilor aduse prin scrisoarea anonima i cere dela Domnsa iee masurile cele mai serioaze pentru descoperirea

pedepsirea faptaului i a sotilor sai, daca i-ar avekprecum qi Intocmirea unui arz catre Poarta, In care sase arate, ca atare scrisoare sä nu se socoteascA. niciInteun chip ca din partea Iarei pornitd, ci ca nite

viclene §i izvodire mincinpasa i rasuflata a neva-zutilor >. Desi nu posedam Insusi actul contra cdruia bo-ierii credeau ca trebue sa se proceada Cu ataa asprime,tod4 din cuvintele anaforalei putem Irqelege ce eràcuprinsul lui. «Nu puOna Intristare i adaogire mah-nirei noastre ni s'a pricinuit, numai pentru cele asupranoastra izvodite ?i inmultite hulitoare atingeri, ; dar nicimacar acea vrednica de toata lauda la toate i Intrutoate p'airinteasca obladuire a InalOmei Tale nu a pututpoto-11 duhul cel tulburator al unor netrebnici-, pentru carenu putem zice Inteun alt chip, deca ccu departarea-proniei ceregi, au fost de a se sui,Fr', a se alcatui intrueinul boieresc qi Intru cari este Incuibata rautateacugetul razvratirei. Nu numai a nu s'au aratat (re)cu-noscatori multamitori, ci Incä au ajuns Intru ata demare nesimtire dobitoceasca, Inca fac pomenire arata-toare de un cuget a, nesupunerei frantoze0i, cutezanda zice §i catre stapaiire cuvinte de Ingrozire, cu chipulacesta ca, de nu se vor Implinl fard prelungire vointelelor, se vor ridicà cu toi Domnul, unindu-se In totulcu parerea Divanului, hotara§te ca netrebnicul izvo-ditor sarbavnicei scrisori purtatoare de ocarnica bdrfire-sa se pedepseasca dupa masura cugetarei sale, catrecare s'a alunecat din impu-Ortarea minçei i din fireascarautatea sa > 30.

30. Hrisovul lui Alexandru Moruzi din 1804 Aprilie si anaforaua Diva-nului din 25- Martie acelasi an, reproduse de Th. Codreseu, in Uricarul

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE SI CELE CONSERVATOARE IN 'MOLDOVA 97

Din spusele documentului, putem culege cu sigurantaea scrisoarea de care e vorba nu el-à un pamflet or-dinar; ca ea aratà farddelegile pe cari le comiteà bo-ierimea cea mare la adapostul unei ocarmuiri, ,In careea singura aveà glas i putere; ca aceasta ardtare eràinsotita de .cereri de reformd, sub ameninore de rdscoala.Acest caracter al actului precum si constiinta, oricAt deIntunecata prin interesul individual, cd In fond cererilenu erau lipsite de once temeiu, explica singure miscareacea mare pe care actul o produce in boierimea fruntasaa tarei si silintele ei desperate de a aratà multamirea po-_porului cu starea de lucruri existenta. Observdm Insa ca,daca acesta erà continutul actului, el nu este deca oapucare Inainte a reformei cerutd prin proiectul nostrucare si el tinde la acelasi scop. Apoi anaforaua ne maifla o pretioasa indicatiune asupra clasei din sinul careiaplecA. actul Incriminat, anume dela acei ce fusesereturcati 'in rinurile hoiere$ti, cu indepartarea proniei ce-refti , adecd fara voia lui Dumnezeu, cu alte ruvintedela novatori, parveniti sau ciocoi, Intocmai cum se pe-tree lucrurile cu proiectul de Constitutie din 1822, acdruia Injghebare pornek;te tot dela ei. In sarsit ara-tarea cea mai dé pret a anaforalei este, ca acesterasturnatoare erau Insuflate de duhul nesupunerei fran-toze0 , adecd de principiile Revolutiei franceze. Ba chiardin rostirea ei cd izvoditorii scrisorii «tac pomenire ara-tettoare de un cuget a nesupunerei frantoze0, , se vede

p. 57 64. Once s'ar zice contra modului Intocmirei colectei de documentea reposatului Codrescu, materialul ce l'a adunat §i a cirui originate s'au per-dut cele mai multe, este din cele mai pretioase, ti una din dovezile acestuifapt ni'l di tocritai mult importantul document din 1804. Inteun articol dinSteaua Dundrei, 30 Noemvrie 1858 (Acte i Documente privitoare la Rena-fterea Romdmel VII, p. 891), gisim adeverirea existentei documentului pu-blicat de Codrescu: Noi pistrim, zice articolul, intre hartiPe noastre un hrisovIna' din secolul acesta, prin care un domn fanariot (Moruzi) intirise o boa-rire a une aduniri 1e boieri mari care osindea la destirare vreo citiva bo-ieri tineri de starea a doua, pentru cA prin o tinguire Inscris, indrizniseri atere ca toate slujbele cele innalte ale Wei si nu fie pistrate ca un monopolnumai pentru protipendadi, ci i boierii de clasa a 11-a si poati ajunge la ele,dupi merit §1 vrednicie. (Rezumatul hrisovului nu prea este exact ; nu erk vorbai) el de surgunire, de oarece autorii erau necunoscuti).

7

www.dacoromanica.ro

g8 ISTC RIA PARTIDELOR POLITICE

ca însa.i scrisoarea amenintà Cu revolutia, cum facuseraFrancezii contra vitrigei lor ocármuiri aceasta In scopulde a Ingrozi pe cea románeasca. Oricum ar fi lucrurile,pomenirea Revolutiel franceze Inteo anaforà. a DivanuluiMoldovei din 1804, indreptata contra unui protest Tm-protiva starei ocArmuirei de atunci, arata intr'un chip ne-Indoielnic ca ideile rasturnatoare ale novatonlor fuseseraImprumutate dela marea miscare apusana, si ele nu seputusera introduce in Aifoldova pe alta cale decat peaceea a atingerei cu acele idei, strapurtate In sinut Ro-mânilor.

Alt document al acestui timp Intareste existenta a-cestei amenintari cu Revolutia franceza, In contra acelorace nu voiau sa Inteleaga Incotro sufla vantul veaculuidupa frumoasa rostire a Logofatului Konaki. AnumeIn prea interesanta corespondenta dintre Mitropolitul Ve-niamin si boierul Vasile Malinescu, corespondenta ce ne--tslujit mai sus, când am aratat amenintarile de rascoal taie sdtenilor ce umblau prin Moldova pe la 18o5, Mali-nescu, spune In unul din raspunsurile sale catre Mitro-polit, ca a auzit ca boierii din starea de mijloc, prinpasquelurile lor, ingrozesc CU pilda Frantiei. Se vede casamanta cea rea cu buna searna se ascunde in tara 3/.

Notita este pretioasa fiinca adevereste si lamureste pedeplin faptul ce autorii pamfletului din 1804 amenin-tasera pe ocármuire si pe boierii cei mari cu scenelesángeroase din Frantia, si mai este pretioasA IncA, fiindcane arata cd acel pamflet porneá dela boierii mici.

Aceeasi aratare, ca duhul razvrati-rei venise asupraMoldovei din partile Apusului, reiesa apoi si din numelebatjocoritor de cdrvunari (carbonari), dat de boierii mari,celor ce voiau sa schimbe starea lucrurilor. Din nume-roasele documente ale timpului, cari dau acest epitetnovatorflor, culeg:em urmatoarele Invinuiri ce se puneaupe seama carvunarilor: Carvonarismul ciocoilor i lega-

31. V. A. Ureche, lstoria Romcinilor, Xl, p. 27,

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERAIE--. I CELE CONSERVATOARE, IN MOLDOVA. 99

tura lor asupra boierilor ar fi ajuns pana la cel mai desus grad, fiind Vistiernicul Roznovanu in unire cu ciocoii ,.acestia ar fi facut si arz asupra boierilor celor dintaisi ar fi trimis si ponturi de cererile lor; raii ar fi ras..vratit duhurile oamenilor; raz vratitorii au fost pricinaagonisirei {sic) patriei noastre, au sernanat duhul rascoaleisi a nesupunerei In sufletele multora din cei prosti, sineamurile de jos s'au sculat improtiva noastra, celordintai pamanteni 32.

in acesti novatori, carvunari, ciocoi, sau cum ii mainumeste boierimea turburata, vedem noi originele paratidului liberal In Tarile Romane, si daca luam In priviresi imprejurarea ca domnia nationala s'a restituit in Mol-dova, si ca o urmare si In Muntenia, tot dupa arzulhovatorilor moldoveni, constatam cd atat miscarea na-tionala cat si cea liberala au pornit odata ingemanatdin sinul acestui partid atat de hulit, si cd deci ciocoilo?.din Moldova datorim noi regenerarea noastranationald 33.

Tot lor este datorita prima idee a nevoei _de a punetdrile sub o dinastie straina. Un raport al lui Hugot catreChateaubriand din 1824 spune cà cMoldovenii chiar careau ajuns din pivnita In pod (adecä novatorii) spun cuglas tare, ca ei nu pot sa se ocarmuiasca singuri si cale-ar trebui numai deck un stdpan strain 34> .

Miscarea InsA spre schimbarea formelor politice, por-neste in once caz, din sinul tot numai al boierimei române,si este de observat, ca propasirea ideilor nu putea sase faca pe alt'a cale In Tarile Romane, unde nu existao puternica burghezime, care sa fi devenit focolarulideilor noue. Multe, putine, cat au fost ele, ideile ce seresfransera din Apus in mintea romaneasca, laminaratot aproape numai clasa boiereascd. In sinul acestei

Doua scrisori -ale Vornicului Negel catre Mitropolitul Veniamin, din12 Aprilie si 16 Mai 1822, in Erbiceanu, lstoria Mitropoliei Moldova; p. 220,

225. Vezi si p. 232.Comp. N. lorga. Introducerea la liurmuzslci, Documente, X, p. LXX11I.

14. Din 12 Ianuarie 1824: Et gull leur faudrait absplument un metre étrangera,Rap. consulare francez. Maruscris Acad. Rom.

www.dacoromanica.ro

mo ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

clase insa se facuse o ruptura, de cand cu boierlile ti-trate, intre vechii boieri, acei ce se intemeiau pe o sta-panire de stat indelungata, si boierimea cea noua, ie-sita din miluirea, adeseori cumpdrata, a obladuitorilorpamântului. Boierimea aceasta noud erh cea rnai multade rang mai de jos, creata din oameni de rand, neg-u-tatori, oameni de casa ai boierilor si pe cari opozitiacontra miscdrei de emancipare îi trateaza de slug-i, oa-meni fara capdtai, pretinsi nobili ce pana atunci nu iesi-sera din satele lor, drojdia societatei» 35. Aceastd boierimenoua iesita din poporul de rh'nd reprezenta si ea un felde burghezime fatá cu nobilimea veche, o burghezime-ce trebueh insA. sd Imbrace haina nobletei, spre a puteàinsemná, cevh. Ea doreà sá se foloseascd de situatia ei,spre a juch un rol in conducerea daraverilor publice..Ea intalneh in cale-i pe boierimea cea mare care, al-catuind Divanul de la Logofat pana la Ban, monopo-lizase aceasta conducere i singuta se foloseh i econo-miceste si politiceste din -situatia ei privilegiata. tontraacestei cetati a boierimei mari, boicr:mea cea mica incepaa da asalturi; cel clintaiu amintit in documente prin scri-soarea din 1804, cel de al doilea, inca i mai de seamdprin proiectul de Constitutie din 1822.

Aliscarea liberala se naste deci la noi in tara intaiuIn Moldova (unde fie zis intre parenteze s'au nascutmulte lucruri pentru intaia oara la Romani), si anumeIn .tagma boiereasca, impartitä In doud tabere, vechiiboieri cari doreau mentinerea pozitiei ion covarsitoare,.ha chiar Intarirea ei, prin intocmirea unei ocarmuiri a-ristocratice, si care reprezentar principiile conservatoarecum spuneh .Alihail Sturza, si partidul novatorilor, par-venitilor, cdrvunarilor sau ciocoilor, acela care doreà lar-g-irea asezdmintelor conducdtoare ale tarei, ca sa maiincapa i alte elemente In ele (leca boierii cei mari,

35. Arz-magzar des boyards réfugiés en Bukovine, inedit, Anexa No.Boierii mold. c. Nesselrode, 1825. Hurmuzaki, Documente, supl., 1, 4, p. 85.Adresa refugiatilor mold. in Rusia, 1825. Miden p. 94.

www.dacoromanica.ro

IDEILE LTBERALE SI CELE CONSERVATGARE IN M LDON A 'or

fara indoiala o tendinta liberalá. Originile partiduluiliberal sunt de cAutat deci tot In sinul boierimei, s'aalcatuit din acei boieri cari, aveau alte idei si alte in-terese decát partidul boierilor conservatori ; dupa aceeas'a largit tot mai mult spre alte elemente. Deosebirea`partidelor in tara noastrd, ca în once alta tara din lume,s'a facut pe baga ideilor, nu pe baza persoanelor, nicia claselor din cari faceau parte. Nu toti boierii erauconservatori, precum iarai nu toti erau liberali, ci partidulboierilor liberali luptà cu acela l boierilor conservatoridela conclucerea intereselor tarei. Fiind-ca pe atunci a-ceasta conducere erá numai In mânile clasei boieret-,de aceea si diferentiarea partidelor a trebuit sa se faca,la Inceput, numai In sinul boierimei 36.

36. In partidul canservator boieril pribegi se aflau urmatoarele fete : Veniamin Costache Mitrop., Const. Ball Log., Oheorghe Cantacuzin Log., Gri-gone Sturza Log.. Dimitrie Sturza Log,-.. Sandu Sturza Vist., Raducanu Roset

_Hahn., Alex. Bats Vist., Const. Bats Hatm., Alex. Mavrocordat Posteln., Alex.Ghica Hattn., Mthall Sturza Vora., Serban Negel Vorn., Alex. CantacuzinVorn., Gheorghe Ghica Vorn.. Gheoeghe Ilucsinescu Spatar, (Boierii enpgrati

Imparalttl Rusiei 1825, flurmuzaki, Documente, supl., I, 4, p. 79). AdaogimcAtre acestia pe boierii opozitionisti ramasi In tail i Inchisi sau surguniti pe lamanAstiri, ca firmanul din 1824. Din acestia ne sunt cnnoscuti: Log. Const.Bals, Log. Dimitrie Sturza, Hatm. Vasile Roseti, Vornicul Teodor Bals (Cai-snacanul lui lonIta Sturza, care se unise intAi cu novatiorii i ajunsese Cal-macarn ; apoi se stncase iar ca Domnitorul dupA intronarea acestuia), Spa-tart!' Epureanu, Vornicul" Dimache, Spatarul Teodor Bals, Vornicul Alex.Beldiman, Postelnicul Beldiman, Spatarul Neculai Cantacuzin. (Mih. Stutza c.Severini, Manic 1824, Ibident p. 37) Asupra a doi boieri Vornicul VasileMiclescu si Postelnicul Gheorghe Cuza, at-Marne documentelor sunt Cr itra-zicAtoare. Pe cand documentul citat ii da ca pedepsiti si surguniti de Dinnni-tor, si anurre Miclescu la mosia lui, lar Cuza la Pangarati, o scrisoare a luiTeodor Bals catre fratele sau dtn 23 Februarte 1822 enunterá litre alti bo-ieri atinsi de canninarismos, deci de partizani ai Domnultn, pe SpAtarulMiclescu si pe postelnicul Gheorghe Cuza (Erbiceanu, 1st Mitropoliei, p. 210)

In partidul liberal luau parte nume mai putin istorice si mai neinseinnateprecum : Carp, Burghelea, Hermeziu, Codreanur Negrut, Vetsa, Florea, Ko-galnicean Oanea, Cercel, Bran, Buzdtigan, Trifescu, Cornescu, Pascal. Sta-vru, Leca, Grigoras, Brinisteanu, Mere-acre, Istrate, Apostolescit, asiliu,Jacovache, Paviu, Diaconescu (Vezi adresa boierilor catra generalut Mir-coyici, lulie, 1829, inedita, comunicatA de d. loan Tanoviceanu, in Anexa N ). 4);Racovita, VArnav, Stamattn i cittiva boieri mari ca vist. Roznovat n fiul

salt Neculai Roznovanu crescut de un Francez i mutt calatorit prin Europa ; arm'Constantin Cantacuzin Pascanu, RAducanu Roset, Alex. Vorn. Andronach-Donici, Vtst. Petrache Sturza, Hatm. Stefan Cerchez, Vist. Grigore Gre-ceanu, Log. Constantin Conache, (Harte c. Kreuchely, Hurm., Dcc., X, (col.

www.dacoromanica.ro


Sunt urme ca miscarea spre egalitate ar fi patrunsIn alte sfere ale societatei, buna oara in cler. Un ra-

port al unui ag-ent rusesc, trimis din Chisinau catre Sfet-nicul de stat Daschkoff la Petersburg-, spune cd a pri-mit copia proiectului de Constitutie care, fiind insa vo-luminoasa, (dupa cum si este), nu poate sà i se trimita.indata traducerea. Adaoge insa acest raport i tireaindestul de neasteptatd, ca la sarbdtoarea Craciunului,in momentul cand preotul ieseà din altar, pentru a oferipotirul la inchinarea credinciosilor (sfintele daruri), Epi-scopul de Hui care slujek a facut la slujba o innoire-care fu in de obstie bagatd de seama, intru cat tindeaa stabill, ca nu trebuia sa se recunoascd nici o nobi-lime. 3.1; Aceastä itinoire n'a putut consta in alt cevkfard numai in aceea ca s'a atins Cu potirul, fara deo-sebire, fruntea fie-caruia din crestinii ce erau ing-enu-chiati In fata catapetesmei, fara a se Incepe cu boieriicei mari, dupa cum se faceà mai innainte. Innoirea este-inteadevdr caracteristicd i arata si In Meletie, Epis -copul Husilor din acel timp, care tinea locul Mitropo-litului destarat, cd ideile acele ce umblau prin clasa boie-rimei celei noue pätrunseserd si in randurile clerului.Meletie erà el insusi de origine de jos, din Bucovina..

lorga, p. 349), Teodor Bals (23 Fevr. 1822 Erbiceanu 1st. )llitr., p. 210..Vezi i un raport al cons. francez Tanco gne c. Damas 7 Aprilie 1827,.Manuscris Bib/. Academiei). Este stranie imprejurarea a boierii cei marl_ ca.estiu toti frantuzeste, in majoritatea lar, resping ideile cele none franceze cadisunt impArtAsite numai de o minoritate din ei si de boierii cei mid din caremulti nu cunosc aces limbA. (Comp. Pompiliu "Eliader Histoire de l'41sprit pu-blec en Roumanie Ï. p. 71) ldeile franceze pAtrunserä la acei ce avcaurese de ele si la cateva cogete de searnA din boierli marl. De aceea nu nepare cu totul exact principiul formulat de d. P. Missir in studiul sat* Parti-zile (sic) politice i regimul reprezentativ, Iasi 1888 p. 6, a partizile politice

toate tit-he recruteazi majoritaLea aderentilor din ace!easi paturi soc alepe care le reprezinti", aducind ca exemplu pe conservatorii de la noi carese recruteazA din odraslele fostilor privilegiati si pe liberali ce se adunidin straturile mijlocii. Au putut fi lucrurile asa aiurea; de sigur ca nu la noiig

37. Consulul rusesc din Iasi c. Daschkoff 1 Ian. 1823. din arhivele consu-latului rusesc din Iasi, reprodusa in anexele acestui volum.

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE SI CELE CONSERVATOARE IN INIOLDOVA 103

Un antecesor al sgu, poate chiar tatal säu erà IonitaBranclaburul, staroste de ciocli 38.

Ideile care curseserg din izvorul Revolutiei francezespre a hranì cugetarea rqmâneasca nu se mgrginirä nu-mai la îmboldiri pentru reformarea asezamintelor poli-tice. Ele se intinsera si se Infratira asá, ca cuprinseratot câmpul vietei sociale si se aratara pe ici coleá cu-gete mai largi care cereau prefaceri mult mai Insemina-toare pentru viata poporului român. Cel mai de sanamanunchiu de idei reformatoare tinteá la imbunatatireasoartei muncitorului de pamant, cu care se 'incepe unadin seriile cele mai insemnate din desvoltarea istoricg apoporului román.

Corespondenta lui Vasile Malinescu folosita pana acumle doua ori In cursul expunerei noastre, arata pe acestboier si ca pe un calduros aparaor al clasei taranesti,si am vazut mai sus, cum el explicá pricinile Improti-virei taranilor la lucrarea boierescului. CAnd Malinescuismpartaseste Mitropolitului Veniamin parerile lui asupraacestor turburdri, Ii arata i unde s'ar puteà aflá.lreptarea raului. and asi auzi, spune el, si zisele ta-

ranilor, ca sa stiu ce gândesc ei, atunci poate asi faceo deslegare 3ntrebarei voastre i asi gasi vre-o mijlocirea face ajutor Improtiva grijei ravolutiei (sic) sau zor-balei. Cerceteaza Irisa starea tdranilor i acea a boierilor;gusta din masa si a unora si a altora; ca taranii i copiiilor mananca numai mamalig-a saca si uscata si de aucate vre o vaca pentru un pic de unt sau de smântana.Oare manânca ei i páne de p.-,rau ? In Izrail fie careîsi aveà mostenirea sa .

Leacul propus de Malinescu ar fi afara de masurape care o luase Mitropolitul si pe care boierul pravos-lavnic o Incuviinteaza, anume cetirea prin biserici a mo-

38. Melchisedek, Cronica Hufilor fi a EpLscopiei p. 416 si 352. Comp. Erbi-ceanu Ist. Mitrop. p. 236 si un raport al lui Lazare c. baronul de Damas din7 Aprilie 1827 (Raporturi consulare franceze in Bibl. Academiei Romane).

www.dacoromanica.ro


liftelor Sf. Vasile de a se da taranilor pentru muncalor, nu numai pamantul de hrana, ci si oare care mul-tamire de plata a ostenelei, care poate sa o alcatueascaIn o a ro-a parte sau si din mai mult din samanaturasau din secerea panel . Cu alte cuvinte, Malinescu nupropunea nimic mai putin decat o zeciuiala in. folosultaranului din recolta boierului, In locul aceleia pe carepana atunci boierul o tragea din recolta taranului, pestemunca acestuia. Malinescu mai sfatueste Insa pe Mitro-polit, ca boierii sa chibzuiasca, nu numai pefitru al lorfolos ci si pentru folosul a tot norodul si evehi»zeria(bunul traiu) lui . Lucru neauzit pana atunci, ca clasa bo-iereasca sa ceara si sd se gandeasca la binele taranu-lui ! Dar Malinescu nu se opreste nici aici. In o altascrisoare a lui din 1 Iulie 1804, el este de parere a seImproprietari taranii. Oricat de extraordinara ar pareaaceasta idee in mintea unui boier mare dela Thceputulveacului al XIX-lea, ea reiesa limpede si lamurita dinacea scrisoare; caci se intreaba Malinescu, daca se vaputeà indrepta lucrarea pamantului numai cu sila? Euam,fivalò (ma indoesc) si presupun ca sunt si alte pri-cini a caderei pamantului. Cea d'intai este ca taraniivio?iile lor nu au; de aceea nici pentru ale altora nuau purtare de grija, si al doilea, de si nu pretutindenea, darde obiceiu ei sunt sdraci si dobitoace nu au . Apoi cacata durere nu adaoga 1VIalinescu, ca eu stiu ticalOsia-taranilor nostrii; am intrat prin casele lor, i-am vdzut laiarmaroace, vanzandu-si cea mai de pe urma pereche deboj. Adevar arat, inima fierband se farma In mine, 'lucksocoteam de 'ar fi fost cu putinta sa cumpar eu toatevitele din iarmaroc si sa le Impart pe la toti cei ce nuau, pana cand nici un gospodar sa nu ramana sa nnaiba o pereche de bol si o vac6, . La sfarsit Malinescusfatueste cd. < daca nu vor sa deà locuitorilor cate o Umcata de loc de ajuns din mosiile lor, unde pururea farastrdmutare sti se hraneasca, apoi macar sa faca duparanduiala Nemtilor, sa le dee arenda Cu vadea pe cat

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE I CELE CONSERVATOARE IN MOLDON A 105

vor tocmi . Alai, Indeamna pe boieri ca sa cerceteze,cum stau români din Bucovina si sa vada nuvor puteh Imprumuth cu cevh dela acei straini acumalbcuitori de acolo ce odinioara au fost de o supunerecu Moldovenii ?» 39.

Tata cum cugeth Malinescu ca se puteh Indeparth pri-mejdia rascoalei taranilor ce parea tot o molipsire delaRevolutia franceza, pe care oamenii timpului o intele-geau tot ca o miScare pornita de tarani contra nobili-lor acelei tari. i erh firesc lucru s'o priceapa astfel, deoare ce In tarile lor ea nu puteh Imbrach alta formadeck aceea a razvratirei celor apasati contra apasatorilor.De aceea i Dionisie Ecleziarhul spune inteun loc, ca

n'au avut cum sa laca boierii frantuji a-i avea rumani(iobagi) mai mult, ci au facut deslegarei rumaniei Fran-tiei ca i odinioara rumaniei Tarei Romanesti 4°

Const. lavrocordat).

Soarta Constitutiei din 1822.Proiectul de consti-tutiei de care ne-am ocupat pana aici erh menit,cugetul acelora ce'l Intocmisera, a trece In realitatea

loan Sandu Sturza fusese ridicat la domnie prinsprijinul i silintele partidului care'i ceruse, drept con-ditie a inaltarei sale, sanctionarea reformelor propuse deel. 0 scrisoare din Iasi ne i spune, ca Domnul, dupaIntronarea lui, erh gata de a indeplini dorinta novato-rilor, cand o desteptare priincioasa, dar si amenintatoare,incremeni perzatoarele lui nazuinti 41. Desteptarea yen'Domnului din partea Rusilor, nustim de la care ag-ental lor anume, Mintiaki sau Pini cari ambii se purtaupe atunci in preajma Tarilor Rornâne, relatiile Rusilot-cu Turcii fiind intrerupte din cauza cruzimilor savarsitede Turci In contra membrilor clerului ortodox din Con-stantinopole si a urmarei Innainte a ocuparei armate a

V. A. Ureche I. c. Vezi sr mai sus, p. 40 nota 20.Papis Ilarian, Tezaur de Monamente, 11, p. 211.Scrisoare din Iasi din 1 Fein. 1824, Hum., Doc., Supl. 1, 4, p. 29; cf. p.7

www.dacoromanica.ro

106 1STORIA PARTIDELOR POLITICE

Tarilor Romane. Inteadevar, g-asim pe Mintiaki scriinddomnitorului Sturza, in Februarie 182 7, si mai tarziuceva pe Domando, in Novembre acelasi an, ca once pro-punere de innoire sau schimbare in vechile asezaminteale tarei a fost totdeauna reprobata de ImpArat,actele savAr§ite de ocarmuirea moldoveneasca sunt pro-tivnice tratatelor existente 42 Sturza ama'nase aprobareaConstitutiei, fiindca stiea ca ea supara mai ales pe boieriiemigrati i dorea sa-i vada reintrati In tara, unde na-dajdueà impace Cu noua stare a lucrurilor. De aceeanu face el nicj o numire noua In marile dregatorii, la-sand pe cele ce le gasise la urcarea lui pe tron 43. Iii1823 el trimite deci o poftire de a reintrà la vetrelelor, atat boierilor ce se destarasera In Bucovina catMitropolitului Veniamin si celor ce se retrasesera in Ba-sarabia". Boierii insa cat si_Mitropblitul nu dau ascul-tare poftirei Domnului. Dimpotriva ei se inteleg- capartizanii lor ramasi In Moldova si trimit o tang-uireSultanului, in carp ei protesteaza in contra darilor im-puse, contra jafurilor de tot felul si mai cu seama contrainnoirilor constitutionale Boierii din Basarabia mer-geau asa de departe in spiritul lor de nesupunere. ca nicinu voiau sa dee PrincipeIui titlul de Mana Ta 46. De-leg-atia insarcinata a infatish Sultanului tano-uirea bo-ierilor este insa arestata de Pasa de Silistria, in urma unei

Ibidem, p. 17 si 21.Kreuchely c. Miltitz, 30 Novembre 1823. Hurm., Doc., X (colectiunea

Iorga), p. 195.Boierii emigrati c. Mintiaky; Februarie 1823. Alden:, supl., I, 4, p. 18;

loan Sandu Sturza c. Mitropolitul Veniamin la ColincAuti in Basarabia, 8 No-vembre 1822, In Erbiceanu, 1st. Mitr, p. 53.

RAspunsul boierilor emigrati la scrisoarea Domnitorului, din 16 Februarie1824, Hurm., Doc., supl., I, 4, p. 31. Kreuchely cAtre Miltitz, 30 Novembre 1822,Ibidem, X, (col. lorga) p. 196. AdaogA i jaiba marilor boieri cAtre Poarta dinFebr. 1824 (lorga Act, i Docum , 11, p. 687) prin care boierii C. Bals, T. Bals,D. Sturza, V. Roset, N. Dimaki, V., Miclescv, St. Roset, Gr. Bals, G. Beldi-man, G. RAscaou, Oh. Cuza, Lupu Bale, D. Beldiman, N. Cantacuzen, A.Dowd, Andrei BasotA, D. lamandi, A. Roset, Em. Bogdan, Teod. Sturza,Arghir Cuza si Gr. Cuza protesteazA contra Faction inouie d'aVoir donné lecaftan (charge) it plus de 400 individus".

Kreuchely c. Miltitz citat nota 43.

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE I CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA kW'

intimpinari a Domnitorului i boierilor ce'l sprijineau.Ionita Sturza dobtIndeste chiar un firman de la Poarta,care'l pune In pozitie de a puteA, vorbi boierilor cuvintepe cari acestia de mult nu le mai auzisera rasunând dingura obladuitorilor. Pronia ridicandu- ma la aceastd Thaliatreapta, de unde eram mai mic intre d-voastre, a va sta-pani, eu n'am intrebuintat nici marimea nici asprimeaGrecilor, socotind a va dobandi dragostea prin blandeta.Dar m'am amag,it, ca bunatatea mea v'a facut a vd uitkdatoriile ce vd supun scaunului ac'.estuia, pe care sedastazi. Aduceti-va aminte ca noi l'am pierdut prin in-trig-ele noastre i prin goana unul asupra altuia, de l'au.stapAnit strainii atatia ani, i Dumnezea s'a rnilostivit ani'l darui iara.si, precum l'am avut. Ce voiti acummai faceti? pierdeti, ca sa ajungem mai rau poatede cum am fost, In manile cine stie a caror straini dinlume? Fanariotii, acei ce va placeau unora din d voastre,nu mai sunt, nici pot sa fie. Drept aceea vom luà ma-suri domnesti, intrebuintand topuzul si sabia, semnelei'mparatesti cari ni le-au dat Sultanul, spre i'nfranareacelor neintelepti, i yeti cunoaste de astazi inainte ca'are cine a va stapâni . Ionita Sturza uneste fapta cu cu-

si Snchide pe mai multi din boierii protivnici cese afiau In MolciOva, iar pe unii din ei Ii surgunesteye la mandstiri 47. Mihail Sturza care s pusese, In pro-testarile cot-4ra Domnitorului, totdeauna In fruntea tu-turor, pentru a'si apdrA., persoana si averea, cere a fiprimit intre supusii ImpAratiei rusesti 48. Se vede insaca pdrtasia Domnului pentru boierii cei mai mici ii su-

Draghici, Istoria Moldovei, II, p. 167. Scrisoare din Iasi din 3 Febru-Brie 1824; MINH Sturza catre Severini, Marte 1824, Hurm., Doc., supl.,4, p. 29, 36. Comp. Hugot c. Chateaubriand 15 Nov. 1823, Le prince de-Moldavie déclare hautement dans un divan, gull lui importait bieu peu si lesboyards émigrés voulaient ou non rentrer dans le pays ; qu'il n'avait besoinoi de leur présence, ni de leurs conseils, et qu'il ne cesserait de s'entourer deceux qui, dans les circonstances critiques, s'étaient montré les soutiens de sontrone et l'appui de son gouvernement". Rap. cons. fr. Bib!. Acad.

Mai multe acte intre care multumirea lui M. Sturza One Nesselrode,Februarie 1824. Doc., Supt., I, 4, p. 33; cf. p. 58.

www.dacoromanica.ro


metise. Intr'o zi unul din ei, pierzand o pricina la Divan,se iea la ceart6. cu Vornicul de Aprozi, cumnatul Dom-nitorului, i, dupA cht se vede V. Improasca ash de rAuCu vorba, ca Vornicul de Aprozi Ii trage o palma. Bo-ierul d--t o branca Vornicului care cade pe spate. Jalu-indu-se Domnitorului, acesta pune sa bata la talpi peboierul Indraznet, ceea ce aduce o tânguire a boierilormici la AIp-Aga, comandantul Ienicerilor din Iasi, carenu parasise Inca Moldova dupa revolutia greceasca, si,neprimind de la ansul un raspuns multumitor, se ducla Curte, Intovarasiti de slug-ile lor Inarmate cu topoare,-ciomege i tapoaie. AIp-Ag,a e nevoit sA apere pe Dom-nitor cu armata lui 49. Aceasta purtare a luf IonitASturza, ce s'ar pareà neconsecuenta cu politica lu'i care

Intemeih pe clasa boierilor mai mici, îi are cu toateaceste explicarea ei. Pe 'hug-a cá. Vornicul de Aprozi erh-cumnatul Domnului i ca cleci s'ar puteh_Inteleg-e aspri-mea lui contra sumetiei boierului mic din Inrudir-a Dom-nului cu cel mare, mai erà incd. Imprejurarea ca Dom-nitorul aveh cel mai vazut interes de a se pune bine cumarea boierime care'i Ingreuià mutt pozitia, prin Impro-tivirea ei i prin staruinta de a rAmâneh destarata, side sigur ca fapta unui boier mic, de a raspunde cu obranca, chiar-unei palme date de unul din. protipendada,constituià o sumetie farA seamAn, pe care boierii cei maxinu ar fi lipsit a o invoch, pentru a Indreptiti Invinui-rile de destrabAlare a ocarmuirei, pe cari ei le aduceauImpotriva lui Tor* Sturza. Domnul crezù ca energia,pe care voià s'o Intrebuinteze fatä de protivnicii sai, nutrebuih sa slabeascä nici fata cu partizanii liji,si de aceeaaplica el acea pedeapsa umilitoare membrului clasei pecare se rezemh Insasi domnia lui.

Ioniçä Sturza, pe Cat si partidul novatorilor pe carese sprijineh, erà Insa sub o vesnicà amenintare, acea

49. Kreuchely c. Miltitz, 29 Martie 1823. lb klem, X (col. lorga), p. 214.

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE SI CELE CONSERVA.TOARE IN MOLDOVA iogb

a Impacarei Turcilor cu Rusii, a reIncaperei Mojdoveisub puterea acestora i deci a renturnarei pribegilor,clusmanii sai i acei ai ciocoilor. Greutatea cea mai marece se opuneá la reIntocmirea relatiilor dintre Rusi siTurci era staruinta a.cestora de a . tineà 'Moldova ocu-pata militareste, Cu toate cä revolutia se stinsese.

Fata cu asemenea situatie Incurcata, nu ne vom miràdaca vom vedea pe Ionita Sturza si pe partizanii saidorind a Intarzia, pe cat se putek desertarea Mold oveide Ingrozitoarele ostiri turcesti care o pradau si o pu-stieau mereu. Mai multe rapoarte consulare franceze nu.lasä nici o Indoiala asupra acestui fapt care de altfelar pareà neInteles din punctul de vedere al intereselortarei. Asa consulul Tancoig,ne spune Intr'un rand ca Intoarcerea capilor marilor familii ar face pe boierii ceimici sa reIntre In vechea lor sfera, si boierii Intorsi dinBasarabia ar relua In curand conducerea trebilor , si inalt raport acelas consul spune ca mai multi boieri suntcunoscuti ca foarte protivnici desartarei Moldovei deTurci ; si iarasi aiurea el apasd asupra Incetinelei lucra-rilor comisiei Intrunita pentru cercetarea strainilor, unadin conditiile desartarei, cu toata buna vointa a consu-lilor pentru a-i veril In ajutor. Principele Insusi se temeade cati-va din boierii sai care asteptau numai iesireaTurcilor, pentru a pune In lucrare, proiectul lor de ras-turnare. De aceea si el se preface numai a da ordinpentru grabirea luerarilor, pe cand In ascuns le Intarziael singur 50.

Turcii 'Insa care si ei voiau sa traganeze cat se pu-tea mai mult parasirea Moldovei, pun ca conditie °car-muirei acestei tari, sa dee o chezasie ca neoranduelilenu se vor mai Intamplà.

Actul Intocmit cu acest prilej, de si ni s'a pästrat faraiscäliturile acelora ce'I alcatuisera, lasa sa se Intrevada

50. Tancoiigne c. Damas, 6 si 17 Sept., 4 si 25 Oct. 1824. Rapoarte con-stilare franceze. Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

110 ISTORIA. PARTIVIELOR POLITICE

din continutul lui, cA erà lucrarea tot a boieritor noi.In toatä a lui duprindere se vede o suflare invietoarea starei vechi; caci boierii se folosesc Cu ghibacie decererea de chezasie a Portei, pentru a propune o pre-facere desavarsita a organizarei Moldovei.

Ei doresc ca tara lor sa devie iarasi stat stapftnitor,cum am fost dupa privileghiile cele vechi ale tarei, adecaatarnat Cu adevarat si birnic, dar de sine statator, cupravila i Cu puterea sa . Adaug autorii la aceasta ideepe care o astern pe Mrtie : Asa cevA este mutt pentruun patriot adevarat si pentru persoanele ce stiu a judecA,In politica . Boierii cer apoi pentru mai marea Intarirea organismului politic, ca dom,nul sa fie pe viata si dom-nia pe mostenire la fiul cel mai mare au la o maiapropiata ruda de partea barbateasca> Ei mai adaugInca despArtirea puterei judeatoresti de cea leginitoare,cerand ca judecatorii sa nu mai iee parte la lucrariteDivanului; apoi despartirea listei civile a Domnului dcheltuelite tarei; dreptul tArci de a judecà pe straini, deci,desfiintarea jurisdictiei consulare si publicarea pravilelorIn limba pamantului; organizarea unei armate nationale acareia cheltuiala, fiind obsteasca, trebueà tot astfel platita,adecd Cu contribuirea si a boierilor, de a se ihtretineá,cu care prilej actul contine dureroasa afirmare, c6. cu-rajul Moldovenilor fiind nedeprins, el trebue Implinit canumdrul»; In sfarsit cererea identica cu acea facuta princonstitutia din 1822 si care cerere adusese la desnddaj-duke pe boierii retrograzi, anume ca in Divan sauSfatul Obstesc, socotintele sa fie luate dupa glasurile celemai multe 5 I

51. Socotinti asupra cererei de chezis'e cersutl de prea inaltul dewlet, ficutala 6 lunie 1824 Iasi". Hurm , Doc., X, p. 591-596. Aceleasi idei rAsar dinLegliturile boierilor Moldovei pentru alcituirea Regulamentulut" (prevAzut de

-conv. de Akerman), Ibidem, p. 605-607. 5! in ele se prevede condttia de ca-petenie a reorganizarei legilor fundamentale ale Moldovei, anume ca socotin-lele divanului sa fie date dupi chibzuinta celor mai multi.Aceasta singurA /at-prejurare, chiar fara a lua in bagare de seami toate celelalte idei inaintate din-actul din 1824, precum 'mina oard supunerea si a boierilor la darea pentru.armatA. ne face a privi acest act ca pornit din tabara novatorilor, iar tin ca dinpartea reprezentantilor tineri ai oligarhiei vechi, cum sustine D. lorga, Ibidenz,v. 596 nota 1 si 607 nota 6.

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE I CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA ii L

Pe cand Insa boerii cei noi cautau sa scoata MOldovadin haugasul vremilor trecute si se siliau sa alcatuea.scaun stat care sa inceapa a cfigurarisi printre altele, fiindaceastd de o simtitoare slava pentru natia noastratemelie de slava urmasilor>, boierii cei vechi alcatueauInto,cmiri de aparare reciproca contra Domnului legan-du-se intru afurisenia cea mai anatematisita, ca la oncefel de intamplari prigonitoare ce s'ar putea pornì asupraori caruia din noi, sa stdm cu totii intru apararea simantuirea aceluia ce ar cadea sub prigonire despre orice parte 32.

Boierii cei vechi nu se dau ramasi. Ei staruesc tnaideparte a ramaneà in afara de hotarele Moldovei i tri-mit mereu tang-uiri la Petersburg in contra Domnito-rului. In 1825, gasim In capitala Rusiei pe Neculai Roz-novanu Vistiernicul, fiul lui Iordache; care se vede catrecuse la boierimea mare, de cand_ tatal _lui nu fuseseales Domn, purtatorul unei tanguiri a boierilor pribegi-care Imparatul Alexandru. i in aceste repetate cereri,desi boierii se prang, de felurite alte rele de cari ar su-feri tara lor, intro altele de prelungirea neindreptatitaa ocupatiei militare otomane, ei nu uita a aminti Pu-terei proteguitoare ca. <.(se tem de uneltirile rau-voitoarefacute de mai multi indivizi, imbracati farä de lege cuputerea in titnpul anarchiei, si le pare rau de nurne-rosii sateliti cari Ii despartesc de Domnitor . Ei cer inanul 1825 desfiintarea boieriilor conferite de 5 ani la omultime de indivizi, cu totul nedestoinici si nevrednicicari, prin scutelnicii ce i-au capatat ca urmare a Thal-tarei lor in boierii i rang-uri, au ingreuiat sarcinele con-tribuabililor. Ei reamintesc necontenit spectrul ce ame-ninta pe marea boierime, ca aces4 indivizi vor covarsi,prin majoritatea g-lasurilor lor, in aduriarile Divanului 53.

Itrident, p. 544. Actul de legAturA subsemnat de 5 boieri mad : Coast.Cantacuzen Vel Log., Costache Roset Vornic, Petrache Sturza Vistier, BuhusHatman i Alex. Sturza Spatar, fbidem, p. 395. Veii un alt act identic f3n-a.datà, pr 610.

Moldovenii emigrati cAtre Impiratul Rusiei, 1825 ; aceiasi cAtre Nessel-rode, 1825 ibidem, surd., 1, 4, p. 75-76, 86 87.

www.dacoromanica.ro

11'2 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

Rusia sprijina toate aceste cereri, vazand ca boieriice i le adresau se aratau asà de devotati interesefor ei,si neputând simpatizá. cu Domnitorul care se bucuràde favoarea Turcilor.

In curand insa boierii pribegi trebuiau sa repoarteizbAnda asupra Domnului. In anul urmator 1826, rela-tiile intre Rusi si Turci se restabilesc prin Conventia delaAkernzan, prin care Rusii obtin dela Poarta ca domniipamânteni sa fie de atunci Inainte, nu mai mult numitide clansa, ci alesi de Divanul tarilor (art. 2) si anume totpe timpul de 7 ani, conform cu hatiseriful din i8o2(art. 1 1). Boierii moldoveni care In urma celor mai proas-pete turburari fusesera nevoiti sa'si paraseasca patria sevor puteà intoarce slobozi fara a fi nelinistiti de nimeni,intrand In plina si Intreaga bucurare a drepturilor pre-rogativelor, bunurilor si proprietatilor lor, ca si In trecut(art. 14). Gospodarii vor fi tinuti fara cea mal mica in-tArziere a se indeletnici, Impreuna cu Divanurile lordespre masurile trebuitoare spre a imbunatatl soartaPrincipatelor.

In puterea acestei Conventii 54, consulii imperiali re-vin In posturile lor si boierii pribegi declara, indatadupa aceea, ca restabilirea relatiunilor diplomatice intreRusia si Sublima Poarta, formal proclamata, ne va faceo lege de a reintrà In caminele noastre 55. Boierii pri-begi revenira in tara, cati nu se mai temeau de o raz-bunare a Domnului. Prin intoarcerea lor inapbi in Mol-dova, pozitia luf Ionita Sturza se gaseà slabita; cacidaca el putuse Infruna opozitia familiilor ramase In tara,erà mai greu a lupa cu toti. Apoi relatiunile intre Poartasi Rusia fiind restabilite, innabusirea vre-unei miscaricu concursul numai al Turcilor clevenià cu neputinta ;.

Conventia de Akerman publicati in multe randuri, intre altele si in Actofi Documente prioitoare la Renafterea Romániei de D. A. Sturza, D. C. Sturzasi Ohenadie Petrescu I, 2 p, 310--318.

Refugi moldoveni la reintoarcerea lor 'in tara catre Imparatul Rusiel,1825, Hurrn., Doc., supi., I, 4, p. 90.

www.dacoromanica.ro

JDEILE LIISERAIA SI CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 113

trebudt si acel al Rusilor, mai mult de ca't sigur cu ne-putinta de dobandit, de un domn ce nu se bucurà deloc de simpatiile rusesti, ca unul ce fuese rAnduit nu-mai de Poarta. la domnia Moldovei 56

Aceasta Impacare a Rusilor cu Turcii Insemnà tri-umful partidului boierilor rusofili, a protiperidadei, a dus-manilor Inversunaii ai domnitorului Ionita Sandu Sturzasi ai tuturor innoirilor patronate de el. De Constitutie,de cele 77 de ponturi, nici mai puteA fi vorba; din contrase manifesta Indata o puternica reactie pe care Sturzafu nevoit a o recunoaste, prin vestita lui Anaforet pentruyronontiile Ilfoldovei din anul 1827, subsemnata de 22de boieri din clasa I, prin care Domnul Incuviintà bo-ierilor niste privilegii afara din cale, precum nu le avu-sese nici odata In Tarile Române clasa boiereasca. Prinacea anaforà se recunosteà nobilimei scutirea absolutade once Indatorire catre stat si anume : 1) acea dea nu'si da fiii la armata ; 2) de a nu plati dan, atAtpersoanele ca't si pentru casele, mosiile, dobitoacele, oilesi livezile lor; 3) aceeasi scutire pentru iazurile, morile,velnitele, berariile si fabricile de tot felul ; 4) de asemeneasa fie scutite de dan i dijmele trase de boieri din re-colta locuitorilor, apoi din oranzile si bauturile, pe carisinguri boierii erau In drept sa le vanda pe mosiilelor. Ei mai obtin scutiri de dan i si pentru crasmele din°rase./ iar casele lor trebueau sa fie aparate de Indato-rirea de gazduire. Cu alte cuvinte, nu obtineau nimicmai putin, prin hrisovul lui Sturza, deck scutirea ab-soluta de once Impartasire a lor la sarcinele statului.Lucru mai straniu, boierii nu priveau atari drepturi cacevA, nou, ci sustineau, cu o siguranta uimitoare, ca

a$á ar fi fost In toate timpurile in Tarile Ron-lane, sica nici odata clasa boiereasca nu ar fi fi fost supArataCu nici un fel de dari sub once cuvânt, nume sou In-

56. Xenopol, Istoria Romfinilor, VI, p. 54.

8

www.dacoromanica.ro

E 14 ISTORIA PA.RTIDELOR POLITICE

chipuire , neadevar flagrant, dovedit prin Intreap,-a istoriea Provinciilor Dundrene 57.

Astfel se sfarsise primul act al luptei ideilor noue custarea veche si intelenita a Moldovei. Aceste idei fuseserdinvinse si rapuse. Nedreptatea si neegalitatea se pareauca'si infig si mai adânc radacinile In aceasta parte apoporului român. Reformele vor fi luate pe mânile Rusi-lor cari si ei vor cautá sa inlature Innoirile primejdioaseale Revolutiei franceze si vor implantá, prin Conventiade .Akerman, apoi prin Tratatul din Adrianopole si prinRegulamentul Organic, in mijlocul veacului al XIX-lea,.imn. sistem de ocdrmuire In Tarile Române, asá de in-departat de ideile noue, precum nu se alai intálneànicaeri in Europa, si nici chiar irr propriul lor stat.

Ideile insa semdnate in mintea Moldovenilor 'la in-ceputul veacului, trebueau sd se infiltreze din ce in cemai aclânc In toate pdturile poporului si sa se intinda cucultura, orica de slabd et-à a ei raspAndire. La urmaurmelor, ajutate de imprejurdri favorabile, tot a lor tre.bueà sa fie izbanda, cdci ideile menite sa traiascd isifac drum prin toate piedicele, ca lava vulcanilor prinstraturile pamdntului.

Ca ideile nu muriserd, cu toata rapunerea lor din anul1826, aceasta se vede chiar Thdata dui:4 Conventia delaAkerman. Lazare, consul francez din Iasi ne spune In-tr'un interesant-raport, ca boierii nemultamiti cu precum-penirea Rusiei, privesc fiecare articol din Conventia delaAkerman mai mult ca o pricina de neintelegeri decatde unire. Ei ar dori o neatarnare garantata de toate pu-tenle, neatarnare care le-ar invol a impacà propriile lorinterese cu acele ale tarei. Ei ar schimbà cu bucurie oproteguire vecina §i amenintatoare cu o alta care ar fitot asá de lucratoare, insa indepartatd. Ei cerau binefacerea,fara prezenta acelui care sa o aminteasca necontenit.Improtivirea a castigat pana acuma inintile catorva per-

57. Hrisovul 0 anaforaua din 1827 in Uncarul 11, p, 129 cf. Xenopol, 1. c.

www.dacoromanica.ro

IDEILE LIBERALE T CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA i ¡5

.soane i s'ar puta gasi Intre ele Inceputurile unei o-pozitii care ar puteà deveni de oa-recare Insemnatate > 58.

Bine Inteles ca Intoarcerea protipendadei In tara nustânjeneste cleat mérsul ideilor liberale i egalitare, nuInsa si ale celor nationale, Intru cât i partidul fostilor e-migrati doreA tadicarea i Intarirea mintei romAnesti; caciei nu'si dadeau seama, ca Intre aceste doua curente, acelnational si acel liberal-egalitar, erà o lep-,atura ascunsà side tot stransa care fa.ceà de unul nu se puta, desfa.suràin deplina lui putere fara tovarasia celuilalt Boierii decasta credeau ca pot deslantui iubirea de tara, cultivarealimbei, ca pot chiar hrani cu idei paturile de jos ale so-cietatei, fara ca cu toate aceste sa le dea vre o im-partasire la viata statului, i fara ca aceste elemente sa-ceara drepturi egale pentru ei si sarcini egale pentrutoti. Mult timp va trebui nu e vorba sa mai treaca, panace stAnca privileg-iilor protipendadei va fi prabusita Invalurile democratiei.

Dupa intoarcerea reprezentantilor boierimei mari inMoldova, oamenii ei cei mai de samä, Mitropolitul Ve-niamin Costache i aprigul aparator al principiilor con-servatoare, Mihail Sturza, ieau o parte cu totul hotaraoarela Infiintarea scoalei Vasiliane, reInnoirea vechiului ase-zamânt de Invatatura al domnitorului din 1634. Epi-tropia scoalelor, In care pe langa acele doua fete Cu pa-ren i hotark conservatoare, mai erau i alte doua mai_sterse (Gh. Asaki ce et-A mai mult un Invatat si un scri-itor deck un om politic si Constantin Mavrocordat), cereprin o anaforà din 1828 catre domn, ca spre a nu lasasa, creasca spini si palamida pre câmpul cel manos cepoate naste Imbelsugate roade, am socotit ca In mana-stirea Trei-Erarchi, anume In casa si pe asezamantul in-vechit al fericitului Intru pomenire domnului Vasile Voe-vod, unde de cand ne aducem aminte au urmat o scoala

58. Lazare c. Afacerile striine, 7 Aprilie 1828. Rapoarte cons. franceze.Manuscript Bibl. Acad. Vezi i Pompiliu Eliade, Histoire de ¡'esprit palllic en-Rownanie, p. 150.

www.dacoromanica.ro

6 ISTORIAL PARTIDELOR POLITICE

obsteasca, sa se statorniceasca In acea casd o scoala nor-mala si un gimnaziu catre care mai In urma sa se adaogd.un curs de filosofie si de pravili 59.

Chiar In acest an insa Rusii tr6c Prutul si rdzboiulizbucneste din nou intre Imparatia Ruseascd i aceea a.Turcului, rdzboiu care are, gat prin pacea cu care fuincheiat, acea din Adrianopole 1829, cat i prin cea6 ani prelungitd ocupatie ruseascd4 Inriurirea cea maiInsemnata asupra alcdtuirei vietei partidelor politice InTarile Rom ane.

59. Anaforaua din 1828, vezi in Uricarut, 111, p. 34. Comp. Xenopol, 1stRomanilor, V1, p. 256.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

PARTIDUL LIBERAL SI CEL CONSERVATORiN MUNTENIA (1822-1828).

IntSiul izvor al ideilor liberale In Muntenia.Dotasunt seriile de fapte ce trebuesc urmarite In prima Injgbe-bare a partidelor politice In Tdrile Române. Una din elepriveste la urzirea i Inchep-,area partidului national, a.acelui partid care, alcdtuit din toate curentele ce-i da--duserd nas-tere, doreà In întâiul lor mântuirea acestei tari

stapftnireA greceascd, Cu corolarele ei neapdrate, re-luarea pe mânile Romanilor a manastirilor. Inchinate, In-iiintarea Invatdmântului national si mai tarziu, cum vom-vedeà, si acea a unui teatru românesc. In acest partidintrau toi boierii romani fdra deosebire. De altd parereputeau fi numai ramasitile neromanizate ale familiilorgrecesti si câtiva RomAni legati de Greci prin interesebanesti, sau Impinsi catre straini, prin invidia contra seme-Mlor de aceiasi treaptd 1).

A doua serie de Intâmplari care trebue scoasd la lu-mina, pentru a limpezi desfdsurarea jocului partidelor-politice, este acea care se rapoartd la ivirea i Intdrireapartidului liberal adecd acel al ciocoilor din Moldova

care urmareau pe lângd tintele partidului national,din care,si ei faceau parte, si realizarea bite° sfera mai

1. Kreuchely c. Miltitz, 27 Maiu 1822, Hum., Doc., X, 0. 172: La no-mination de Ghyka fut un coup de foudre pour les Grecs, et mime il y a desValaques qui auraient préféré de voir un prince &ranger (adeci Grec)".

www.dacoromanica.ro

ISTORIA PART1DELOR POLITICE

intinsa, a ideilor egalitare, precum: inlaturarea privqe-giilor politice, impunerea contributici asupra tuturor lo-cuitorilor, ernanciparea Tig-anilor si mai ales rklicarea siimbunatatirea soartei muncitorului de parnAnt. Acest partidcuprindeà numai o parte, mult mai restrânsa din aristo-cratie, oamenii acei cu inima larga i veden i altruiste.,El se intareà insa prin adaosul elementelor din popor,innaltate pe calea invataturei catré treptele mai innalteale societater.

Daca partidul liberal din Moldova intra chiar dela in-ceput, cu mare energie si cu oarecare inscenare, pe caleareformelor egalitare In politica, bine inteles in cerculideilor timpului acel din Muntenia ramâne mult mai in-indarat ca formatie

Dar ideile liberale muntene, cari se miscau -mai alespe taramul social si se coborau in poporul de jos, n-uadunasera in jurut lor un manuchiu de oameni identicgAnditori, cari sa Inchege sâmburele unui partid politic,ci ele ramasera reslatitein minti individuale, menite numaimult mai tarziu a da nastere unei intrupari politice.

Lipsa de Injghebare a unui partid liberal politic pro-priu zis, in Muntenia, trebue sa ne mire cu atht mai mult,cu Cat atingerea ei cu Apusul civilizat, de unde izvoriseraIn mintea româneasca ideile liberaleeg-,alitare, fu maiintensa si mai timpurie deCat atingerea Moldovei. Daca_chiar raspândirea propagatorilor acestor idei in tara dela,sudul Milcovului nu fu mai, bogata dedit in acea delanordul lui, nu se poaté tagädu cä exodul R,ornanilorspre a cercetà acele idei, chiar la obarsia lor, nu a inceputmai de timpuriu si mai sistematic In .Muntenia decal inMoldova; si cu toate ca tot Moldovan este primul Ro-man pe care-I gasim in Paris studiind dreptul, i anume-pe tAnarul Bogdan In 1803 2, totusi cei intfti bursieri

2. Rally citre Talleyrand, 12 Martie 1803. Ibidem, suplement 1, p. 255..Biografia lai Asaki. lagi 1863, spune c acest Bogdan erit boierul ce refuzasea scoate iglicul frmaintea Domnitorului, I carula domnul ii trimisege rAspunsa PI va scoate impreunit Cu capul.

www.dacoromanica.ro

PARTIDUL LIBERAL 1 CEL CONSERVATOR IN MUNTENIA 119

trimisi de un organ al statului, sunt acei din Muntenia,sa se noteze ca cei patru bursieri trimisi de MitropQ-

litul Dionisie si de Banul Constantin Balaceanu, la Pizaapoi la Paris, si anume: Eufrosin Poteca, Ion Pandele,

Constantin Moroi si Simion Marcovici sunt oameni dinpopor, tocmai de acei ce puteau, mai ales fiind dataclasa desmostenita ce o reprezentau, sa contribue la in-tarirea ideilor egalitare in tara ce'i trimitea. Pandele mu-rind este inlocuit cu Petru Poenaru, iarasi un om dinpopor. Ei pleaca din tara prin Februarie 1820, pentn/a se intoarce in I825.

Paralel cu acesti cercetatori ai Apusului recrutati dinstraturile de jos ale poporului, intillnim din cele de susprin aceste timpuri adica pornind mai inainte de revo-lutia 13.-,receasca, cum am vazut, numai trei din tag-ma bo-iefeasca i anume: Petru Manega, Gheorghe BibescuBarbu Stirbeiu.

Vom vedeh ce fel de idei erau sa aduca cu ei inarä acesti emisari ai gAndului românesc catre

Apusul civilizat; dar ceea ce trebue sa ne mire mai multeste de a gasi idei absolut noue pentru mintea romS.-neasca in capul unui boier mare ce nici nu erà macarum tânar inflacarat, ci un om In vArsta si asezat Acestae vestitul boier din acel timp, patriot si prieten al tara-nului, Constantin Radovici din Golesti.

Ideile acestui om vrednic i priceput au lost expusede el, nu _intttmplator, ca acele pornite din acelas gândsi simtire ale lui Nfalinescu din Moldova, ci in chip cu-getat i rumegat, pe larg i frumos, in o limba neaosaromâneasca, in o scriere Intreagtt care cautd sa le In.trupeze.

3. Asupra acestor bursieri, vezi Scrisorile lui Poteca", publicate de I. Bianuin Revista noud, 1, 1888, pag. 421 §i urm. P. Poenaru Viata lui LazAr" inAnatele Acad. Roma' ne, 1V, 1872, p. 116. Gheorghe LazAr, Povdfuitorul tine-runei. Buda 1826. Ileliade, Equi'ibrul ¡aire antiteze, p. 77. Paris Momuleanu,Caracterele, 1825, p. 80. Const. Radovici din Golesti, lnsemndri a cdidtorieimele di and 1824, 1825 fi 1826. Buda 1826. atre cititori. Mai consultiG. Dem. Teodorescu, Eufrosin Poteca, Bucure§ti 1883.

www.dacoromanica.ro


Cartea lui Golescu, Insemnare a calatoriei mele M-atta, in anul 1824, 1825, 1826, Buda 18264, este deo nespusa Insemnatate pentru cunoasterea timpului Incare autorul a scris-o, caci ea este o necontenita asema-luire a celor ce scriitorul vedeA In tarile civilizate, cu stareade Intunerec si barbarie In care zaceau Ta rile Române.

Constantin Radovici din Golesti. Golescu esteImpins la critica asezamintelor tarei lui prin o imbol-dire launtrica neoprita; caci spune el In chip Insemna-tor : Cum puteam, ochi având, sa nu vad; vazand, sanu ieau aminte; luand aminte, sa nu aseaman ; asemanând,sa nu judec binele si sa nu pohtesc a'l face aratat com-patriotilor mei? (Catre cititor). Ideea lui fundamentalaeste, ca noi am ramas In urma tuturor neamurilor»(p. 6 i). Din acest punct de vedere critica Golescu por-tul damelor române, care ar fi stapanire de un groazniclux, pe cand In strainatate gatelile ar fi asa de simple.Golescu Insa apasa mult mai cu seama asupra starei ti-caloase a norodului din tara lui, asemanata Cu acea anorodului din tarile luminate prin care a trecut. Uneoriel face asemaluirea prin aratarea numai ck a ceea ce-iloveste privirea In locurile vazute de el.

Asà, buna oara gaseste el ceva cu totul neobisnuit Instarea oamenilor, chiar de la granita Tarei Românesti,Sasii din Brasov care ar locui «In case de zid prinsate; cu Cate trei si patru odai cu geamuri pe la ferestre;cu paturi, lavite, mese, lazi, scaune, toate vapsite; og-linzichipuri, ceasornice, rânduri de asternuturi destule, si demasa cu prisos, si ori ate vase spre g-dtirea bucatelorsi Intrebuintarea mesa si In veci Imbracati curat; iarSas cu picior gol nu se va Invrednici nimene sa vazkh(p. 12).

La taranii din Austria face aceleasi bagan i de seama:(0amenii sunt vrednici si toti In toate lucrurile lor te-

4. Poartä gi insemnarea germana. Reise-Beschreibung von Konst. Golestteste tipArita la Buda, in craiasca Tipografie a Universitätei Ungare.

www.dacoromanica.ro

PARTIDUL LIBERAL SI CEL CONSERVATOR IN MUNTENIA 121

meinici si reg-ulati; aratura le e foarte dreapta i sema-natura linee (linie) pe urma plugulul. Plugul tot de fier ;pana si roatele lui nu au nici bucatica de lemn, i sa'ivada cinevasi cat sunt de bine si curat imbracati lavremea muncei»; si iarasi revine Golescu asupra faptuluicarel lovise mai mult, de sigur prin asemanarea Patin-trica a mintei cu starea oamenilor din tara, ca piciorgol peste putinta este de a se vedek macar aiba ì iocopii; toti cu cizme In picioare trebue sa fie (p, 43).

Dar Golescu nu se opreste numai la aceste compa-ratii intre starea norodului celui de jos din alte t.ari siacel dela noi. Sub imboldirea durerei de asemenele sau,el face un tablou Ingrozitor al starei taranilordin care sa reiasd ticalosia lui. Vazand el bogatia sibuna stare a satenilor din tarile Europei, el vrà sa'si deeseama de pricinele pentru care birnicii Tdrei Românestidare locuesc cu toate acestea Intr'un pamânt atat de bo-gat si de frumos, stint Inteo saracie si o ticalosie atatde mare,

El gaseste aceste pricini intai In Imprejurarea, ca eisunt Indatorati sa dee mai multi bani deck pot, subamenintarea celor mai strasnici chinuri, punând pe ceice nu puteau raspunde darile, cu ochii In soare, sau cuo ba'rna peste pAntece, sau spanzurati cu capul in jos;altora dandu-le fum. Atare chinuri i-au adus In stareaaceea de nu se vede nimic In satele lor: nici biserici, nicicase, nici boi, nici vaci, nici oi, nici pasen, nici patulCu shmanaturi, nici macar o caldare In care sa se facamamalig-a nu are fiecare, ci sunt 5-6 tovarasi pe una.Au numai niste bordee cu o gaura pe dupa cuptorprin care sa poata scapà fugind, cum or siniti ca auvenit cineva la usd, caci stie cd nu pot fi altii, faranumai de cei trimii spre implinirea de bani, si el nevand sa dee, ori sal bata, ori o sal lege si o sal ducasa'l vftriza pentru un an sau doi si mai multi la vre-unboier sau la un arendas. A doua cauza a relei star

popora;iei muncitoare o gaseste Golescu In faptul ca

www.dacoromanica.ro

I 2-2 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

nici un boier nu'si vede vre odata tdranii, ci ii vad nu-mai acei de merg sd'i Implineasca . A treia pricind amiseliei norodului sta In cumplita oarmuire, in caretoti capii deosebitelor ramuri vAnd dregatorile mai _mid:spatarul polcovniciile, cdpeteniile si alte asemene ira-

turi (slujbe vândute), vistiernicul shmesiile, ispravniciile,pilna si zapcilkurile. Acestia toti cautd sa stoarca, prindespoiere dela popor, sumele cu care ei Isi cumpa-rasera posturile lor. Apoi toate aceste dreg-dtorii, delacea mai mare 'Ana la cea mai micd, se schimba, pe totanul, aduand tot sugatori noi si flamAnzi In locul ace-lor ce nici nu apucaserä bine a se sAturà. Iraturileboierilor, adaoge Golescu, tdiau aproape o sum d tot askde mare ca si birul tdrei .

Nu mai putin apasdtoare erà vtmzarea huzmeturilor(adica a ddrilor indirecte), precum: dijmele, pieritul, vina-riciul, ocnele, tutundritul, trecdtoarea vitelor si zahareaua-care vAnzare aduceà totdeauna o Incdrcare dubld sau_tripla a darei de Incasat, din partea antreprenorilor.

Jata colorile cele triste In care se aratd mintei Go-iescului celei luminate de razele civilizatiei apusene, sta-rea de plâns a clasei muncitoare din tara lui. De aceea

Incheie el acest tablou Ingrozitor cu inteleapta po-vata, ca In locul lipsei acestor astiguri, pue-se gonirealenevirei, strddania prin acareturile fiecaruia, departarealuxului si Imbrdtisarea economiei, si atunci norodul vaajung-e peste putini ani negresit In acea stare, In carese afld noroadele celeilalte Europe .

Asupra mijloacelor de Intrebuintat pentru Imbunata-tirea starei lurrurilor, Golescu mai este de parere a. sa.

-se faca Inceputul dela cultivarea minte?. El zice, caatunci vom ajunge In lumina cea cuviincioasa, and vomha pilda de alte neamuri si vom Inmulti veniturile scoa-lelor, si and se va hotarâ sa se faca din fiii nobleteice cunosc limbi streine, o at de mica sqietet, spre aface talmaciri din carti straine, folositoare, In limba natio,mid. Atunci, adauga Golescu va veni negresit vremea

www.dacoromanica.ro

PARTIDI,TL LIBERAL Si CEL CONSERVATOR IN .11IYNTENIA. 123

In care patrra mea, nu zic In putini ani, sa se asema-lueasca Intocmai Cu ora.sele cele mari ce am vazut; ci-macar pasul cel dintaiu sä se faca, spre a aduce norodutei catre fericire, care pas este curat numai unirea spre-folosul obstei ce de multe ori am cuvantat (pp. 7195, 97, 99, WO, 102, 170, 237).

In aceste veden i mai mult teoretice ale boierului mun-tean, dar ale cgror aplicare practica cereh numailoacele de a fi realizate, precum i in parerile repro-duse mai sus ale lui Vasile Malinescu asupra soartei ta-ranului din Moldova, si mijloacelor de Indreptare alemizeriei In care zaceh, vedem noi cea dintai licarire aunui partid viitor, care va tinde la Imbunatatirea soarteitaranului roman. VOM vedeà ca acest partid va luh deo-sebite forme mai mult sau mai putin accentuate, toateMsä pornind dela ideea, ca Ingrijirea statului trebue sase raporteze nu numai la clasa diriguitoare, ci i la aceape spetele careia clasa diriguitoare traeste. i este deobservat ca pe aceasta tema, mai ales si in primul loc,.se vor diferenth partidele noastre politice, Inca aveamdreptate, t and am inceput expunerea desfasurarei vieteide partid In Romania cu bagar de seama asupra celordoua clase principale ale poporatiei romanesti: boieriisi taranii.- Mai trebue sa observam cap chiar dela lute-put, partidul liberal-egalitar apuca dota directiuni deo-sebite : una indreptata asupra egalizarei politice si re-prezentatg. la origina ei prin ciocoii din Moldova; altacu reprezentanti sporadici din ambele tari, care tinde laimbunatatiri sociale, 4i anume avand In vedere, clasatea mare a taranului roman. Ateste doua directiuni se-vor Incrucisà, adeseori ; uneori se vor intalea una in -da-una celeilalte; dar In total se poate zice, cä va triumfàdirectia politica, iar nu imbunatatirile sociale, privitoarela tarani. Aceste vor apareh din cand In cand, devenindcurentul tot rnai puternic, cu cat vremurile vor Inaintà.Nu ramane mai putin adevarat, cg. In primele lui lute-puturi acest curent, spre imbunatatirea taranului, va fi com-

www.dacoromanica.ro

1 24 ISTORIA. PARTIDELOR POLITICE

batut de partidul conservator; iar partidul liberal, vaInfatisà in tot cursul desvoltarei istorice lupta intre celedoua sub-cureate ale tendintei egalitare: acel politic siacel social.

Daca a se sprijini buna stare a taranului. va sa zicaa face socialismu sau cu un termen nbu, poporanismu.atunci reprezentantii acestor doua partide, pot priviinapoi cu aproape un secol la Indrumatorii acestui cu-Tent: Vasile Malinescu si Constantin Radovici din Golesti.

Dar sa ne Intoarcem la schitarea vietei partidelor po-litice din Muntenia, care In deosebire de acea din Mol-dova, desfasurata In jurul unor idei, se invârte numaiIn preajma unor competiri personale. Aceste pat a rea-duce In aceasta tara jocul cel vechiu al partidelor can-didatilor la domnie, i privim deci cu o deosebita multa-mire, In sAnul framântarilor seci i sarbede ale luptelor-politice fara rost si fara Insemnatate, la cele cateva ideiluminoase scaparate din mintca ufior barbati ca Con-stantin Golescu.

Opozitia contra domnului.. La izbucnirea revo-lutiei grecesti, Imbinata cu aceea condusa. de Vladimi-Tescu, mai multe familii de boieri munteni fug- pestemunti In Transilvania, precurm acei din Moldova cauta-sera scapare In Bucovina si Basarabia. Boierii din Bucu-Testi ce se destarasera erau dintre acei ce nu se Inte-lesesera cu capul miscarei tardnesti. De aceea si spun ei,In un act tle multamire al lor catre Poarta, ca fug,iserade frica faranilor hop', ce navalisera cu mari vrajrnwii

rautati asupra Virei ca niste fiare salbatice i bye-n inate» 5.

Acesti boieri erau Romania, dovada cea mai buna, ca

Aricescu. lstoria Revoluliel din 1821, 11. p. 168.Inteun doc. sunt subsemnate 23 de nume Mitropolital Vor-

nicii: Gr. Bateanu, S. Samurcas, 6rig. Filipescu, N. Vacgrescu, M. Cornescu,N. Ghica; Log:14M A. Filipescu, D. Hrisoscoleu, Man. Bileanu; HatmanalN. Sutu; Agii: N. Filipescu, C. Cornescu, Al, Villara, Man. Florescu ;E. Filtpescu, 1. Filipescu, C. Vladoianu (acestia tott din Brasov). Episc. Hamm-

www.dacoromanica.ro

PARTIDUL LIBERAL I CEL CONSERV.A.TOR IN MUNTENIA 125

revolutia lui Tudor fusese Indreptatd si In contra loriar nu numai Impotriva Grecilor, de oare ce ei o hu-lesc atat de 1- 11; i numai boierii acei cu care Tuddr se-putuse Intelege de mai Inainte ramdsesera In tardapoi Indréptaserd. miscarea Vladimirescului In sensul lor,adica pe tarâmul anti-grecesccum am vazueo mai sus_

Mai multi din acesti boieri se reIntorc In tard dupachemarea facutà lor de Cdimacanul Const. Negri, si maiales se Intorc Ghiculestii i cu Villara, dupa asezarealui Grigore Ghica In domnie 7.

Pentru ce InsI nu s'au Intors toti? Nu mai puteà fiteama de revolutie, de oare ce fusese cu desgvarsire stinsa_Apoi ei nu aveau nici motivul acelora din boieri ce nuvoeau sd reintre In Moldova, de oarece In Muntenia nu se-aflà un partid de ciocoi care sä fi tins, cu ajutorul Dom-nului, la surparea vechilor pronomii ale boierilor frun-tasi. Boierii ce nu voira sa se Intoarne In Muntenia fu-seserti ademeniti de consulul rusesc Pini ce fugise i eLIn Transilvania, ca sa nu reintre In tard, tot pentru caRusia sa poata apAsà mai cu putere asupra Portei care,dupa stingerea revolutiei, urma Inainte a ocupà milita-reste Tarile Române Si care, In nutnirea domnilor pamân-teni, loan Sandu Sturza i Grigore Ghica, nu se con-sultase cu Rusia, ci Ii numise din propriul ei Imbold 8_

cului, Vornicul Al. Ghica, Postelnicul, Arghiropol, Clucerii V1Adoianu i Otete-lesanu (acestia din SAbiu). Vezi scrisoarea boierilor din Brasov catre boieriijarA in Aricescu, Lc., p. 183. Mai eran insi i Episc. Argesului Harlon, Const-Golescu (scriitorul) si Alex. RacovitA. Vezi multimirea lul Nesselrode c. acestibojen i condoleanja lor la moartea Imp. Alexandru 29 lulie 1826, Hurm., Doc.,.X, p. 599. Pe lingi acesti boierl mari, erau i un numAr j'n destul de insem-nat de boieri din a 11-a i a Ill-a clasA, cum spune un raport consular francezcitat de D Pompiliu Eliade in Histoire de resprit pubblic en Rountante P. 128-nota 3.

Vezi scrisoarea Consulului Kreuchely cAtre Miltitz din 6 Noemvrie 1822'Hurm., Documente, X, p. 182: le retour de la majeure partie des boyards avecleurs families feront reparaitre l'anclen faste".

Kreuchely c. Miltitz 6 Noemv. 1822, Hurm , Doc. X, p. 185: Les bo-yards qui séjournent encore I Kronstadt et I Hermannstadt, ont dejk faitentendre qu'ils ne reviendront qu' apres la fin du congrès (de Vérone 1822),et l'on suppose qu'ils sont incites ou du moins fortifies dune leur désobéissanceaux invitations réiterées du prince, par M. de Pini qui se trouve avec eux".Comp. pentru o altA destArare, acea din 1802. Luc de Kirico c. Mitropolitub

www.dacoromanica.ro


De aceea qi boierii spun, In tanguirea lor catre ImparatulRusiei prin care ei cer un ajutor de 500.000 de ruble,

ei, nu pot coopera la spoliarea i la ruina deplina a.-unel tan atat de nenorocite, primind functii de la un

guvern uzurpator 9. Dar boierii merg mai departe Insupunerea lor catre Rusia. Prin o alta scrisoare a lor,catre Imparatul, ei nu cer mai putin deck contopirea-desdvarita a Munteniei In Imparatia Ruseasca i luarea-ei sub stapanirea dulcelui i puternicului vostru schiptru,Indurandu-se a ne Intovarasi cu celelalte natii i tan pe.care le fericiti> ". Cu alte cuvinte boierii reInnoiau, aproape-din cuvant In cuvant, cererile pe care tot boerimea mun--teana le facuse cu vro 50 de ani mai Innainte ImparateseiEcaterina a H-a11. Si cu toate acestea boierii ar fi trebuit-sä se gandeasca, ca stapanirea ruseasca aducand prefa--cerea a§ezamintelor tarei, ei ar trebui sa plarda §i pers-pectiva posturilor ce le ocupau In tara sj. putinta de ajeful poporul de jos, cum observa prea bine un raport

consulului prusian din Bucure§ti 12. Nu e vorba bo-jerK aceasta oferta atk de favorabila Rusiei,speradd ca ademenita de ea, Tarul va Incuviinth ajutoru-de 500.000 de ruble pe care'l cerusera prin jaiba loranterioarl Nu tìm daca Imparatul le va fi dat ceva;dar boierii, pentru clai mai mare greutate, raspandi-sera vestea ca primisera un ajutor de i80.000 de ruble'3.

Tprei RomPuesti 26 lithe 1802, Hurm., Doc.. supl. I, 4, p. 299: Son Ex-cellence M. de Tamara (ambas. rusesc) croit que MM. les Boyards et votreEminence en prolongeant votre séjour à Kronstadt, pourrait (sic) faciliter et l'ai-4:ler dans la réussite des négociations entamées avec la Porte en faveur de laValachie".

Petitia din 31 Mai 1822, Aricescu I. c., p. 182, Hugo c. Montmorency10 Febr. 1823 sputte: Les boyards réfugiés à Kronstadt continuent d'écrire.1 leurs amis. qu'ls ne reviendront pas à Bukarest cette année, à moins queles Russes ne soient maitres du pays". Rap cons. franc Bibl. Acad.

Petitia aceasta de a doua este flrA datà, probabil din ;nut 1822 sau din1823. Hunn., Doc., X, p. 176.

Vezi mea Istorie a Ronuinilor din Dacia Traiand, V, p.230.Kreuchely catre Miltitz 29 Martie 1823, Hurrn.. Doc., X. p. 219.Kr. c. M. 14 Dec. 1822, Ibidem, p. 200. StrAinii judeal cu drept cuvint

-foarte aspru pe boierii munteni. Asit consulul francez Hugot acre lui Moustierin 9 Ian. 1823: II est impossible it un homme tant soit peu clairvoyant, de

www.dacoromanica.ro

PARTIDUL LIBERAL I CEL CONSERVA1OR IN 'MUNTENIA 127

Se Intelege ca asemenea apropiere de Rusi care erau rauvazutd de Turci si de Domnul lor, Domnitorul Ghica,trebueh sd indusmdneascd tot mai mutt pe pribegi caocarmuirea munteana, si de aceea gd.sim pe boierii dinTransilvania uneltind chiar uciderea Domnitorului prindoi panduri din foastele bande ale tui Vladimirescu: Si-mion sis Ghitd Olteanu sau Cutui, pe care Domnulprinde osandeste la moarte, sing,ura executie ce s'afd.cut In timpul domniei lui 14. Ceea ce Insa speriase peboierii din Transilvania fusese faptul ca unlit dintre ei,Villara care ascultase de chernarea domnitorului, fusesearestat putin timp dupa intrarea lui 'in Bucuresti de oa-menii pasei din Silistria In Intelegere cu Domnitorul,pentru e banuiala de Impartd.sire In miscarea eterista

Boierii rdmasi In tara si aceia te se Intorsesera dinTransilvania alcdtuiau partidul ash zis turcesc, in deose-bire de acel rusesc al boierilor destdrati. Partidul tur--test erh insa numit si al patriotilor i 'erà mai numerosdecdt acel inclinat card Ru§i 16. Pricina de cdpetenie-care adusese asupra boierilor ramasi In tara epitetul la-

converser quelques minutes avec les boyards, sans s'appercevoir que l'amour-clu pays et du bien public leur est totaleineut &ranger, Ils ne sont mils quepar la plus vile cupidité et il n'existe pent-6We par une seule exception". R p.-cons. franceze Bib!. Acad.

OsAnditii declaraseri inainte de a fi executati, ci fuseseri trimisi in Mun-tenia de boierii din Brasov. Kr. c. M. 1 Sept. 1826, Doc., X, p 371. 0 des-criere pe larg a faptului lui Simion, vezi acelas din litlie 1826 Mid., p. 361.

Vezi mai multe acte in Hurm., Doc., X, p. 223 si urm. (vezi i indi-ciele d-lui lorga) Apoi N. lorga Acte fi Frog. II, p. 701 si urm.; Gentz c.Ghica in Le comte de Prokesch Osten, Dépèches inédites du chevalier de"GentzII, p. 209. Dosoteiu c. Mintziaky Martie 1823 in. Hurm., Doc., Supl. 1, 4, p 321.

Kr. c. M. 12 Sept. 1827 liurm., Doc., X. p. 430: Les boyards attachéscomme ils disent à la patrie, c'est a dire all parti ottoman et qui positivementforment la plus grande majorité". (Comp p. 409: Parmi les boyards H y atrois partis politiques, savoir: La classe ottomane: par intérét general, la plusnombreuse; la classe russe: Pinter& du moment la guide; la classe autrichienne;par intrige seulement et la moins nombreusean Mai vezi i p. 434 si 444). Totash spune i Kflpfer citre un comite necunoscut It Mai 1825 (N. larga, Acte

Frg. II, p. 714) : II est à remarquer que j'ai eu occasion de voir ici que lamajorite nous esemble dans le fait tenir (sic) pour le gouvernement de Con-st tntinopole". Kr. c. M. 13 Febr. 1327. Hurna.,Doc , X. p. 411: Si eptelgttes-uns desertérent ce qu' on appelle le parti de la patrie, pour s'attacher .stu parti-russe, un plus grand nombre quitte ce parti pour se réunir au premier.

www.dacoromanica.ro


udator de patrioti, este de cautat In faptul aratat deun document, ca < pe cand cei din tara erau expusi latoate primejdiile, cei din Transilvania petreceau ", i In-teadevdr, cum vom vedeà mai la vale, ei se Indeletni-ceau cu lucran i intelectuale i nici petrecerile pro_priir zisenu le erau strdine.

Dar desi boierii din tara Impartdseau parerile lui Ghicaasupra puterei In care trebueà ca Muntenia sa'si cauterazimul existentei, ei erau departe de a Incuviintà Dom-nului felul ocarmuirei lui i, inainte chiar ca pribegii sdse Tntoarcd, o vecinicd framântare Intre Domn si boierivânzoleá tara. Boierii se tânguiau, la Poarta chiar, 'in con-tra purtarei obldduitorului care cautà prin masuri aspresi mai ales prin surg-un s.-i faca. sa reintre In supunere.Intre cei ce suferird mai mult aceastd osOndd erau bo-ierii Nenciulescu, M. Filipescu i Cocorescu '8. Boieriidin tara combateau mai ales nepotismul Domnitorului),care umpla, toate slujbele cele mari cu ruderiile sale..Asá un document ne spune ca el facuse pe fiul sauConstantin, Ban de Craiova, cu toate ca abia Ii infirasemusteata; pe alt Constantin Ghica, fratele Domnului,rânduise Caimacam de Craiova; pe Gheorg-he Ghica,.al doilea fiu al sau, Il numeste mare Postelnic; pe alttrate al lui, Mihalache, mare Vistiemic ; pe al treileafrate, Alecu Ghica, mare Logofat; pe Neculai Ghica, varulsau primar, 'il numeste Cdmatas, afara de multe rudeniisi afini mai îndepartati rânduiti In deosebite slujbe graseale tarei '8. Apoi visteria erà mOncata de nenumdratelepensil date fiilor lui, eând erà nevoit sdoata pe cátvatimp din slujbd, pentru a mai multamì pe boierii prednerdbdátori, precum i la o multime de femei, mai multsau mai putin nevoia.se dintre proteguitele curtei 2°.

Kr. c. M. 14 Jan. 1823 Hurm., Doc., X, p. 205. Comp. Pompiliu EliadeEsprit pablic p. 130.

Hugot c. Chateaubriand 26 Mai 1823 Rap, cons. fr. Bibl. Acad.Kr. c. M. 27 .Marfie 1827. Hurrn , Doc., X, p. 419.Acelas, 11 Novembre 1827. Ibidem, p. 432.

www.dacoromanica.ro


Boierii. nemultdmiti cu ocdrmuirea lui Ghica aveaunecontemt cuvantul de patrie pe buze, probabil spre aindreptAti calificarea lor de patrioti. Aà intr'un rândCAnd domnul Ii probozeste despre a lor nerecunostintapentru slujbele ce le Incredintase, sumetii boieri raspUnd:

Ne-ai dat slufbe, e drept; vrednici am fost oare de elesau nu? In acest de pe urma caz, nu trebueà sa ni le dai.In cel dintâi, aceasta mila nu tvebue sa ne impiedecede a gandì la binele patriei . Altà data Filip Len s ras-punde cu Indarjire unui boier de casa domnului: Suntpatriot, Inainte de a fi prietenul domnului 2'.

Cu toate aceste, documentele timpului ne lasa satrevedem, ca nu numai patriotismul Impingeà pe boieriImpotriva domnului, ci mai mult teama de unele reformepe care dombul se aratase plecat a le aduce la inde-plinire. Aà Ghica, Inteun rând, pentru a puteà mantineauriasele biruri pe capul taranilor, se gândeste sa-i des-robeasca de daca, despagubindu-i pe socoteala boierilor,pentru sarcinele catre ocdrmuire. Dar anaforaua pe caredomnul o preg-ateà de mai Thainte, pentru a surprinde maiuor subsemnaturile, fu iscalita numai de Mitropolit si deLogofatul ampineanu, iar toti ceilalti boieri nu voirasa'si puna numele pe ea. Boierii Intimpinau la fagacluinteleDomnului, ca-i va despagubi prin slujbe, ca tnai Intai einu vrau sa atd.rne numai de voia stapdnirei, apoi ca a-tatea slujbe câti boieri stint, nici nu se afla In ail 22.Domnul vàzand ca nu au putut face nimic cu daca, segandeste a supune si pe boieri la darea vinaritului pecare toata. lumea o platek dar de care boierii scapaserape timpul Fanariotilor 23 Domnul aved, neaparatà nevoie

Kr. c. M. 13 si 23 lunie 1823. Aldan, p. 229 si 271. D. PompiliuEliade, l'Infinence fronraise en Roumonie, p. 402, nota 6, crede ca cuvántulde patrie fu pentru intaias data intrebuintat de Tu or st anume in scrisoarealui catre clucerul Ralet (Aricescu, 1st. Rev., 11. p. 47), Acest neologism nuerà francez ci grecesc, cad Grecii intrebuintau de mult cuvautul 7catr;.txin bate manifestarile lor publice. El se intalneste gpoi in testamentul literaral Vacarescului i credem si mai inainte.

Acelasi, 13 Sept. 1824. Aldan, p. 293.23 Vezi a mea Istorie a Romandor, V, p. 650.

9

www.dacoromanica.ro

L30 ISTORIA. PARTIDELOR POLITICE

de aceasta dare, pentru a plati datoria de 5.000.000 delei ce apasa asupra vistieriei. Principele pregatesteo anafora iscalita de mai multi boieri ai curtei. CeilaltiInsa refuza iscalitura, cerand mai intai o rdfuiala, dincare sa se dovedeasca pe ce s'a facut acea mare datorie,

hotarase, ca < pana nu se va da socoteala In anul viitor1.826, nu se poate cere nimic, cu anta mai mult, cdgreutatile de fata au surpat foarte mult casete boierilor 24

SS. nu se creada, ca. In aceste Incercari ale Domni-torului, strdbateau idei de egalizarea claselor sociale. Nu-mai cAt nevoia ascutita de a gas' bani Impinse pe GhicaInteun rand s'a cugete la despovorarea taranilor, iarIn celelalte la Impovorarea si a boierilor cu sarcinilestatului, si apoi aceste idei In forma obsteasca sub carene sunt cunoscute astazi, nici mà".car prin mintea Moldo-venilor care cu toate aceste se apropiasera mai multde ele, nu'si facusera cale, cand numai boierii cei micicerusera egalizarea Cu boierii cei mari, lar la o egalizareIn sarcini Cu poporul a Intregei boierimi nici se On-diserd. In Muntenia insä nu gasim vre o propunere deschimbare a asezamintelor chiar, nici Macar In formarudimentara ce o Intalnim In 'Moldova.

De aceea, bun6. oara, In cererile de reforma pe careboierii din Brasov le fac catre consulul rusesc Pini, seprevad numai Imbunatatiri economice, si In privirea po-litica se cere restituirea domniilor parrantene, dar nici ovorba nu se face despre micsurarea privilegiilor boie-resti, prin urinare de o miscare catre libertate i egali-tate. i lucrul nu era decat prea firesc, Cat arelcereri plecau, nu ca ponturile din Moldova, dela boieri-mea cea mica, Indreptate contra celei mari, ci dela In-susi boierii cei cu vaza care nu se puteau nici gandila asemenea prefaceri ale lucrurilor 25

Kr. c. M. 13 Martie 1825. Doc.,X, p. 319-320.Vezi memoriul cel foarte lung si nedatat. tradus dirt greceste, si care

fusese redactat de boierul cel mai invdtat a acelor timpuri, Banul Gr. Banco-vanu, in Aricescu, 1st. Rev., 11, p. 187 208.

www.dacoromanica.ro


Cererile de reforma ale boierilor puteau avea tintddupd cum sé vede lucrul din acea care tindea la

restituirea domniilor pdmantene. Sociale insa si liberate-nu erau însa Intru nimic.

Tot in directie nationala se produc acuma niste idei.plecate deasemene din sinul boierimei, contta Evreitorintai si apdi, prin Intinderea cugetdrei. contra strainilorin deobstie. Aceste idei rasar cu prilejul procesului facut-unor Evrei care se zicea cd ar fi rdspins cu lovituri o tur-burare a sarbdtorei custilor lor. In acest proces slugerulCostache rosteste urmatoarele pdreri, aproape corniceIn straniul lor cuprins, privitoare la Evrei si la straini,

ajar dacd Jidanii nu au fost acei ce au atacat, spuneCostache inaintea judecdtorilor, inca ei trebueau set se¡ase a fi batuti, caci nu au nici nn drept set se apere.contra _lluntenilor. Dacd nu le place sd se supue noua,n'au decal sa se ducd de uncle au venit. Nu avem ne--voie de ei, si Ii vom bate pentru a-i face sa se ducd.Noi patriotii domnim acuma In tard i vom tì sa nepurtam astfel ca sd scdpam de toti strainii. Scd'pati de

nu vom mai, avea nevoie de consuli care sunt numainiste spioni. Trebue ca noi singuri sa devenim stapaniitarei 26. Iatd, daca nu ne Inselam, cea imbinarea patriotismului la Romani cu respingerea strainitor Indeobste si acea a Evreilor in deosebi.

Aceasta rasping-ere a strainilor i deci si a Evreilor-care erau fiecare ein oesterichischer Untertan», dincare Roinanii au scos apelativul cel nu prea binevoitoral Evreilor de TO rtani, isi aveà motivul de a fi, In pro-teguirea afard din cale a supusilor din partea consuli-lor tor. In documentele timpului Osim aratate, pentruMoldova, pricinile de ura contra strdinilor, care se pot.a.plich din cuvant In cuvant si la Muntenia. DomnulMoldovei Ioan Sandu Sturza se jalueste inteun rand Portei

26. K. c. M., 28 Oct. 1823, Hurm., Doc, X, p. 252.

www.dacoromanica.ro

1 3 2 ISTORLk PARTIDELOR POLITICE

contra strginilor, mai ales Evrei Ce au ndvdlit tot maimulti In tard dela rgzboiul din 1806 1812 Incoace.Ei fiind foarte proteguiti de consulii lor, fac toate ne-legiuirile nepedepsiti. Acesti strdini au deschis pretutin-deni prdvalii, au cumpdrat proprietgiti, gradini, vii, fiindingaduiti a o face de catre domnii Greci care aveauinteres a sta bine cu consulii; mai luaserd Ina, In arenda,Cu preturi de ras, mosiile mdnastirilor; Imprumutasera cuamanet (ipoteca) pe pamanturi Cu dobanzi neauzite,du-le apoi, la neplata, amaneturile In proprietate, fara apazI formele prevazute de legile tarei; ciddeau falimentefrauduloase acoperite de consuli care aveau singuri ca-derea de a se amesteca In asemenea treburi, saracindastfel pe nationali. Moldovenii vazand ce bine le mergesupusilor, se fac si ei pe intrecutele supusi straini, sca-zand venitul tarei i putandu-se opune cu obraznicie latoate ordinele domnesti. Moldovenii cari trec in tarilevecine nu capata ni0 o dreptate, daca raman ca Nlot-doveni. Ei trebue i acolo sa se faca supusi, pentru ao capata; iar cand strainii vin In Moldova, ei pun -mana.pe toate, ca la èi acasa, i fac tot ce vor- si CUIT1 vor;ei traesc neatarnati, fiind totdeauna sig-uri de a fi pro-tegaiiti de consulii lor 27.

Evreii Msä care se inmultisera In Moldova In urmanecontenitei or imigrari 1,n aceasta tara, incep a 'si re-varsà preaplinul lor 'in Muntenia, si ei prind a se aseza.In orasele muntene si mai ales in Bucuresti. Aceastasporire a numarului lor ajunp,-,e a destepta Ingriiirea °car-muirei muntene care Instiintaza pe consulul prusian,nu va mai Invol asezarea de Evrei veniti din MoldovaIn Bucuresti 28.

Societäti literare i politice. Boierii destarati ne-avand cum ucide timpul In uratul surgunului, cautau sa-si

Arzul Domnului Moldovei cAtre Poarti din 29 Februarie 1826. /Wm,p. 340-342.

Marele spAtar Alex. Ghica C. Kreuchely, 17 Aug. 1827. lbidem , X,p. 427i denen aus lassy auswandernden luden auf keinen Fall zu erlauhen,sich hier in Bukarest einzumedele.

www.dacoromanica.ro

PAR ElDUL LIBERAL SI CEL CONSERVATOR IN MUNTENIA 133

clesfateze mintea Cu ceva lucari intelectuale. Nu se poatespune c. traiul lor In Transilvania fu ash de nenorocitEi se odihnir6, de intrigile politice din capitalg., largiraconceptiile lor, alcdtuira societati literare si politice Invederea viitorului patriei lor, se puserd ei Insusi pe In-vAtatura sau supraveghiarà Invatatura copiilor lor. Eidusesera cu ei chiva scriitori, sau profesori francezi carile fura de mare folos. Printre acestia, memoriile tim-pului dan numele profesorilor Vassan si Claude Coulin.Principele N., titu, unul din destarati, scrie In memoriilesale: Reluardm Invataturile noastre la Cronstadt, subciirectid profesorului nostru Seruius cu care citeam au-toril Greci si a dascalului nostru de francefa Vassan carene puneh sa facem alcatuiri mai lungi; dar ceea ce ne-afost de mai mare folos, fu citirea si analiza ce o faceamImpreund a celor mai bune opere pe care ni le puteam,procurà asupra materiilor dreptului, filpsofiei si econo-miei politice 29

Societatea din Brasov insa lucrh bine Inteles mai multpe taramul politic decat pe acel cultural. Ea redacteazasi trimite o suma de memorii, de jalbe, de Intimpinari,mai ales la curtea ruseasca, serse când In greceste deboierul Brancovanu, dad In frantuzeste de profesorul'Claude Coulin afte care au rAmas Infundate In arhi-vele Petersburgului. Asupra partei din aceasta activitatedatorita lui Coulin, avem aratarea lui insusi, pe carebine Inteles cä preamarind-o spune, ca se poate zice,ca din Cronstadt au plecat mntâile idei a tot ce s'a f-tcutIn urrna bine pentru çarä. Pentru a fi convins despreaceasta, ajunge sa se arunce o cautatura pe tot ce esteIn Valachia (1844) si sa-1 asamaluim cu numeioaselescripte ce fura redactate In epoca de dupa revolutia. din1821, printre care nu asi avel decht sa citez pe acelacare cere ca tara sa fie ocarmuita de principi bastinasipe calea alegerei. Se dada lui Claude Coulin o multa-

29. Pompiliu Eliade, Esprit puldic, p. 129 131. Comp. N. Sulu, Mémoires.

www.dacoromanica.ro

Eliade, Ibidem, p. 134. dupi acte needite din arldva d-lui loan I. C.BrAtianu.

Heliade. Echilibrial Mire antiteze, p. 77. C Imp. a mea Islorie a Ronulnilordin Dacia Traiand, VI, p. 45.

Kr. c. M., 14 Dec. 1822. Hurm., Doc., X, p. 197.Acela0, 28 Noembre 1823. Ibidem, p. 254.


mita insemnata pentru osteneala depusd de el la 1844,anume o gratificare de woo de galbeni si o pensieegala cu a celor mai mari dregatori ai tarei 30.

loan Heliade Radulescu ne mai spune ca i In Bu-cureti se injghebase o societate literard din initiativaboierului luminat de razele civilizatiei Apusului, CbnstantinRadovici din Golesti. Aeeastd societate se contopi caacea din Brasov, dupd reinturnarea boierilor pribegi,urma Conventiei dela Akerman. Ea numdrà Intre mem-brii ei Insusi pe fratii Domnitorului: Mihalache, Alexandrasi Constantin Ghica, si din sinul ei Principele avù mul-tamirea a numi comitetul de reforme ale starei tdrei, pre-vazut prin Conventia dela Akerman din 1826, comitetalcatuit din Banii Grigore Brancovanu, Grigore Ba-leanu, Alex. Filipeseu i vornicul stefan Balaceanu, a-vAnd ca secretan i pe Logofetii Alexandru Villara si loanCOmpineanu 31.

Aceasta miscare intelectuala car,e intovAr4ise lucrareapolitica nu puteà ramOneà fara briurire oare cum lite-rard asupra miscarei politice. De aceea se si ivird omultime de pamflete care aproape tot atat cte adâncturburard mintile celor contra cdror erau indreptate, pre-cum nelinistise pamfletul din 1804 pe intreg divanulmoldovenesc. Din documentele timpului aflam ca In1822 umbla. prin Bucuresti o caricatura politica a careiacliseu fusese sdpat la Lipsca, si care Tsi bateà joc demarile puteri, fatd cu nepasarea ion pentru sOng-ele varsatde Turci In innabusirea revolutiei p-,recesti 32.

Un alt pamflet este lepadat In curtea palatului, siIn el principele este luat In rOs, fiinda s'ar lasO a ficonclus de un cpvrig-ar (vornicul Belu), un crasmar (FilipLen s ce se tt4g-ea, din negutitorul francez Linchou), unTigan (Tresnea) si un ciocoi (cdminarul Kiriak) 33.

www.dacoromanica.ro

PARTIDIJI. LIBERAL SI CEL CONSERVATOR IN 31UNTENIA,, 135

Al treilea pamflet e Indestul de nostim: El Inchipuepe un curier strain In calatoria lui prin Muntenia. A-junge la o pasta i cere cai. Nu am, rdspunde pristavulpostei. Unde sunt Intreaba curierul? Au plecat toti cutatarii Voevodului purtatori de corespondenta politica.Trebue numai decat sd-mi dai cai, caci i eu duo totscrisori politice. Dar nu am; Iti voi da Irisa iepe.Care iepe? Pristavul postei Ii enumara cateva, si anumepe Profira Ghica sora si Sultana Zevcaridi nascuta Ghicanepoata Domnului. Vor merge bine Intreaba curierul ?Sub surug-,iul care_ le este drag- merg- foarte bine Cine-isurugiul acela? Pristavut rdspunde d. de Liehmann(secretarul consulului austriac din Bucuresti) si asa maideparte la fie te postd alte dame si domnisoare aratateca iepe i alti curtezani ai lor ca surugii 34.

Acest pamflet de si are aerul de a fi mai mult obatira sociald, aveà si o tendinta politicd, acea de a lovi Inboierii curtei partizani ai domnului, care numai ei s'unttintiti IntrAnsul, prin femeile lar.

In sarsit mai aducem un al 4-le pamflet care, prin cu-prinsul lui, este mult mai serioz decat cele enumeratepânä aici. El provine de la boierii din Brasov care'l tri-inesesera unor maici, chip ca scrisoare de recomandatiecatre Domn si catre mai multi boieri ce 11 Ineonjurau.Fiecare boier este atacat In chip deosebit Asa lui FilipLen s i se spune, cd el este cel IntAi urzitor al nenoro-cirilor pe care Gr. Ghica le Imprastie asuprapatriei /or

ea, el va fi cel intdi spanzurat > lui Mihail FilipescuIi spunek ca atunci când eral surgunit erai respectat,caci lumea vede& in tine pe martirul patriotismului ;dar cAnd, la Intoarcere, ai primit boieria de Vomit alpolitiei, nu mai putem vedea In tine decat pe omul slab,sovaitor fatd ca datoriile catre patrie, partizanul curteiapasa' toare si a unui Domn care departe de a se g-andìsa tamddueascd ranele adânci ale revolutiei, nu s'a ard-

34. Acela0 14 Dec. 1823, lbidem, p. 256.

www.dacoromanica.ro


tat decht ca o adevdratd lipitoare, ca un lup nesatioscare fara a privi la mizeria publicd i fara mila pentrunenorocita lui patrie, roade carnea ei panä la case acd-rora maduvd vrea sa o sugd . Pe Baldceanu 11 sine rau caqdupa ce s'a ardtat patriot in partidul opoz,itiei, el acumas'a alipit de Principe pentru a obtineh Banatul Craioveisi a se ridich cu ochii cdtre domnie> . Pamfletul sfatuestela sfarsit pe toti boierii ca sd'si pund familiile la ada-post, pentru a nu le expune de a cadeh sub cutitulrdzbunator In momentul izbucnirei. < Nu rriai sunt Arnauticare nu se gAndesc cleat la pradaciuni; nu mai esteslugerul Teodor cu pandurii lui care ei singuri nu stiauce vroeau; este Muntenia In desnadejde care yorbeste,gata de a muri mai curand prin arme, cleat prin mi-zerie, sporita In fiecare zi prin ldcomia unui tirana satelitilor sdiL Nu avem nici pistoale nici iatagane; daravem ciomeg-e si suntem mai multi de l000 leg-atiprin jurdmihnt, pentru a mântui patria de apasatorii ei,si child ne vom Infatish, gramada poporului se va im-preunh Cu noi, pentru a scaph oddtd de acesti vulturicruzi care Ii spinteca maruntaele ! 35

Aceasta amenintare pornita de la boierii nernultamiticontra Domnului, se margineh Tasa numai la mijloace deTngrozire brutala, ca macelul i omorul, fdrd ca aceastaameniptare sa fie pusa ca o sanctiune a unor reformeinchegate in idei. Lipseste din pamfletul acesta tocmaielementul esential care sd faca din el un act politic ; lip-sesc cererile de Indreptare Intrupate in asezaminte, cumerà pamfletul din 1804 din Moldova care ameninth peboieri cu chipul reisvratirei frantoze?ti, daca nu se va pro-cedic la reformele care se vad mai tarziat formulate 'in prc-iectul de constitutie din 1822.

0 alta manifestare foarte Insemnata pe terenul re-generdrei nationale, dar iarasi muta pe acel al revendi-cdrilor liberale si egalitare, o .aflam in o cerere de re

35. Acela§i 2 Februarie 1826 Midem, p. 340.

www.dacoromanica.ro

PARTIDUL LIBERAL §I CEL CONSERVATOR IN MUNTENIA 137

forme foarte Inaintate, a cdreia copie s'a regasit In Mr-tiile Vacdrestilor. Ea este scrisd romaneste Intr'un stilmodernizat cu. multe neolog-isme, ca plenipotentiari, pro-vintie, tactica, flotilä, constitutie.

Prin acest act se cere unirea tarilor romaneIntr'un singur stat; Introducerea unei, dinastii ereditarestrdine si anume din Germania de sus, adecd nu dinAustria. Neatarnarea statului nou alcatuit, de Turciacareia sa i se plateasca odatä pentru totdeauna o suma,ca rascu-mparare a tributului. Principele sa primeasca re-ligia tarei i sa Incredinteze prin juramant ark el catsi mostenitorii lui, ca vor cunoaste de acum de patrieaceste provincii; ca se vor numi Romani si nu se vormai stramutá din aceste locuri; ca limba statului va ficea romaneasca; cd el Printul ya trebui sa pazeasca ne-clintit neatarnarea statului, a constitutiei si a bisericei ".

Acest act atat de Insemnat pentru desvoltarea ideeinationale, nu contine absolut nimic privitor la libertate saula realizarea ideei eg-alitare. El porneà tot dela boieriimunteniprobabil de la cei din Brasovsi deci trebueàsa ramana si el marginit numai in cercul revendicdrilornationale.

Prin urmare se poate spune, ca de si se semAnaseramulte idei liberale si egalitare si In mintea Muntenilor;de si erau intre e? chiar bdrbati din popor luminati curazele civilizatiei. Apusului, un partid liberal si egalitarca acel ale carui rudimente le-am aflat In Moldova lip-sete pana_ la 1828 In Muntenia. Ideile acele ramdseserartzlete; nu se inchegasera Incd In totalizaiea unor inte-rese de clasa care sing-ure dau nastere unui partid politic.

36. Publicat intai de V. A. jireche. in 7 iarul po itic Drapelul No 3, 1897,si apoi reprodus de D. N. Iorga in vol. X. Doc., Harm., p. 647. Actul tre-bue si fie anterior anului 1829, de oare se cere desftintarea cetatilor turcesb,

Giurgiu si Turnu i libertatea comertului cate ambele puncte bindbotarate de tratatttl de Adrianopole, nu ar fi putut apareit in act, daca el ar fiposter or lui 1829 datit acelui tratat. In 9 lulie 1830 cetAtile Oita& si Brat':eratt,desflintate in puterea tratatului de Adrianopole. Kredcliely C. Catrzille deRoyer 9 lulte 1830. Ibidem, p. 451.

www.dacoromanica.ro


Daca legam In gând cele spuse panà aici, g-Asim cäseria faptelor care dat nastere partidului nationalurmeazd drumul mai departe si se meni,ine, In tot cursuldesfasurarei ImprejurXrilor de la 1821 pana la 1828 ;lar ca din acel curent se désfac alte brate, prin creste-rea bogatiei apelor sale.

Mai intAi el se desparteste in doua mari ramuri: par-tidul Conservator si ac-el al ideilor noue, ambele tot na-tionale, care despartire se manifesta intai in Moldova, pecand In Muntenia, se aratA numai incoltirile zetnislitoareale a.cestor doua ramuri, fara a lor desdvarsità. infiripare.

Dar in curand curentul national mai dä nastere altorindrumari politice. Mai intai acelei poporaniste care se in-tereseaza de soarta taranilor, si care fusese desteptata derascoalele tarAnesti si de miscarea lui Vladimirescu caprotestan, iar de ideile lui Malinescu i Golescu ca mij-loace de indreptare.

Tot pe atunci vedem ivindu-se i alte doua tendintice par ing-,emanate dPla a lor obarsie chiar, acea a uni-rei Mrilor romdne inteun singur stat i aceea a intro-ducerei unei dinastii straine In locul domniilor bastinase.Tot qsa iea fiinta i miscarea contra strAinilor In deobstesi In deosebi contra Evreilor, and nastere xenofobiei siantisemitismului.

Asupra mersului acestor deosebite indrumari, obser-vA.m, ca curentul care duceà pe undele sale particlul na-tional este and mai puternic si mai sivoios, ctind estenevoit linisteasca cursul sau pe calla mai putin ple-cata a patului sAu. Chiar atunci insA când el pare arenegA originele, nascute din reactiunea contra st4pâni-r4or straine, si când vedem pe Romani pleandu-se catreRusi sau catre Turci, el tot nu dispare cu totul, dar e ne-voit sä. alunece ca-va timp pe sub pdmânt, Thriä cAndvremuri mai fericite îi vor invol sA iasä iarasi la lumina

caci de si partidul national se Imparte in partidrusesc si turcesc, ha chiar In o subimpartire a lor capartid austriac, el tot nu paraseste ideea intarirei nea-

www.dacoromanica.ro

P..eiRTDUL LIBERAL t CEL CONSERVATOR IN IILINTENIA 139

prin desvoltarea mintei i cultivarea invataturilor,cum am vazut cg se IntAmpla lucrul cu boierii rusofilidin Brasov si cu partidul ruSofil si conservator dinMoldova.

Dach" insa curentul national este un riu ce curge subochii nostril In acest rdstimp, si daca despartirea luicele dou6. brate marl ale Conservatorilor i Liberalilorse arata de pe acum cà. indrumn.ndu'si pe fata pàmântultiisubcurentele lui, acel catre unire sau principele strainprecum si poporanismul i antisemitismul se manifestanumai ca niste inceputuri, ca niste g-árle mici ce se vorpreface mai tárziu In brate mai puternice care vor a-menintá adesea ori sa intruneasca, In matcile lor, toatc-apele matcei de capetenie.

In ori ce caz este destul de interesant de constatatca din seria cea mare nationala care fuseSe transmis.de veacurile trecute, inceputul veacului al XIX-lea aratg.inramurirea ei in seriile de fapte ce se altoesc pe bo-gatul e trunchiu: acea ce va conduce la unirea princi-patelor romane si la introducerea principelui strain, pre-aim si acele ale problemelor Inca nedeslegate: chestiataraneasca si acea evreeascá.

irul expunerei ne va arlatá insa cum se vor desfaceInca si alte curente din bog-atul sin al vietei románesti.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII

PARTIDELE iN VRENIILEREGULAMENTULUI ORGANIC (1828-1834).

Conventia dela Akerman.Regularnentul Org-anica fost pregatit de Conventia dela Akerman, din 1826.

Prin acesta Convetie, se destindeau relatiile dintre Rusisi Turci ce fusesera ata de tare Incordate, In urma, ma-celului capiteniilor bisericei grecPsti din Constantinopole,compromise In miscarea Eteriei, unit cp mentinerea o-cupdrei armate a Tdrilor Romane dupd innabusirea re-volutiei grecesti, si cu numirea noilor Domnitori In ele,fara consultarea si consimtimantuI Rusiei. Aceastd Con-ventie Incheiata in 7 Octombre 1826, continea in pri-vinta Principatelor Romane, urmatorul act -aditional:Gospodarii se aleg din tre bajera ba, tinqi cei mai bd-trani si mai destoinici, de catre divan, eu consimtimantulInaltei Porti. Daca s'ar Intampla ca Poarta sa nu poatdThcuviinta pe ce! ales, -si motivele ar fi gasite temeinieede ambele curtí, atunci se va permite boierilor a pro-pune alta persoana. Durata domniei va fi de 7 ani, siprincipii nu pot fi destituiti decat pentru crime, desprteare Sublima Marta, va informa, pe ministrul Rusiei, idind, dupet cereetarea facutd de o parte i de alta, gos-podarea va fi gasit vino vat, va pide& fi destituit. DacaDomnul ar vol sa demisioneze inarnte de termen, el vaputea s'o faca numai cu consimtimftntul ambelor curti.Gospodarii vor baga in seanta reprezentrtrile ministvului

www.dacoromanica.ro

PART1DELE IN VREMILE REGULAMENTIJUJI ORGANIC i41

AL S. Impetratului tuturor _Rusiilor, i acele ale consu-lilor, Acute dupd ordinele sale, asupra mantinerei

Principatelor. Ele vor fi scutite de tribut petimp de 2 ani i dupa acea tributul se va ceré dupahatiseriful din 1802. Guspodarii sunt datori a face, ccitmai curtind, un regulament pentru a indrepa stareaPrincipatelor".

Prin aceasta Conventie, Rusia faceh un mare pas Insta.piinirea Tarilor Romane; caci dispozitia mai Inuitvoluntara din hatiseriful dat de Poarta In 18o2 candcu multamita ei catre Rusi, Ventru ajutorul ce i'l oferisecontra atacului Eg-iptului din partea generalului Bona-parte prin care dispozitie Turcii se Indatoreau a nusohimbh pe gospodarii Principatelor dealt la 7 ani, de-venea acum Indatoritoare; apoi Rusia Isi mai pastràInca consimtimhntul atht la alegerea domnitorului chtsi la Indepartarea lui, pentru motive de nemultamire.

Rusia devenia deci arbitrul Intre Domn si suzeran,tmpärçeà deci suzetanitatea asupra Tarilor Romane defapt cu Turcia; ba prin Inriurirea ei tot mai covarsi-toare la Constantinopole, ajungeh a fi ea adevaratul suzeran, lasand Turciei numai umbra di-epturilor sale. Insfarsit, voind Rusia sa'si asigure si o Inriurire directaIn Principate asupra purtarei Domnilor, ea dobandesteacel clrept al agentilor ei de a face observatii, care drept,pus In aplicare de Rusia deprinsa a fi ascultata faraimprotivire, deveni In curand mijlocul cel rnai nimeritpentru a face sa triumfe totdeauna In Principate inte-resul moscovit 2.

Un document al timpului ne spune: Demersurileconsulului rusesc tind catre aceiasi tinta politica, adecade a vredomni. aceste doua Principate Inteun chip de-savarsit, si a nu lash Portei cleat un titlu zadarnic, ster-

Conventia publicatA intliasi &tit de Ch. de Martens et Ferd. de Cussy,Recited main& el pratrque des trail& de paix, Leipzig, III, p. 33, repro-dusa si in D. A. Sturdza, D. C. Sturdza si Ghenadie Petrescu Acte fi Do-cumente privitoare la Rena,Fterea flonitiniel, 1, p. 317.

A. D. Xenopol, istoria Romtbillor &a Dacia Tratanti, VI, p. 61.

www.dacoromanica.ro

Kreuchely catre Miltitz, 28 Febr. 1827, k Hurrn , Documente, X, p 410.Acelasi catre acelasi. 27 Febr, 1828. lbidem, p. 441.Acelasi c. ace14, 12 Sept. 1827. Ibidem, p. 430.Acelaai catre acelagi, sfir§itul lui Martie 1827, IbIdem, p. 415. Cotnpari

28 Febr. 1827, p. 411-412 0 14 Martie 1827, p. 415.


gaud pana si umbra legaturilor dintre clânsa si acei bo-ieri cari ii ramasesera credinciosi pana acuma» 3. Iardespre consulul rus Mintiaki, un raport al constilului pru-sian care ambasadorul sau din Constantinopole ne spune,cd «el conduce pe Principe in toate partile ocarmuireilui, a$a ca absolut nimic nu se face fara Invoirea con-sulului general al Rusiei 4.

Era firesc lucru, ca lata cu asemenea covarsitoarepropasire a stapanirei rusesti asupra Tarilor Romane,partidul rusesc dintre boieri sa sporeasca. De aceia nesi spune alt raport al aceluias consul, cd «Rusia esteastazi marea osie In jurul careia se Invart boierii. . i

acei care se tineau mai innainte de partidul patriot, adecade cel otornan, si care fara tagada alcatuiau marea ma-joritate, urmeaza acuma puternicurui sivoiu 5. Dar a-aceasta plecare a boierilor pentru Rusi era numai ne--voita de Imprejurari ; caci ei avusera prilejul de a seincredinta despre puterea Rnsiei In Constantinopole.Anume boierii neinultamiti cu domnia lui Ghica, voinda se jalui Portei printeun memoriu, agentii Rusi dinMuntenia, Katkow si Domando, cdutard sadeterminepe boieri a trimite acel memoriu prin mana lor. BoieriiMA neascultand de indemn, 11 trimisera dela sine.Reprezentantii Rusiei din Principate staruesc atuncila ambasadorul rusesc din Constantinopole, Ribeaupierre,ca sa faca ca memoriul sa fie respins de Poarta, cererecare convenea Cu atat mai -mult lui Ribeaupierre, cu catel se pusese bine cu Domnitorul Ghiea, la trecerea luiprin Bucuresti, si voeà sa urmeze mai )cleparte a-i fi fo-lositor. Consulul Katkow nu lipseste Insa a arata boie-rilor, ca ei ni pot sperà nimic dela Poarta; ca Rusiaeste singura lor proteguitoare; cä ea singura s'ar,ocupade soarta si de privileg-iile lor si In deobste de fericireaPrincipatului 6

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE REGULAMENTULUI ORGANIC 143

.5 i boierii trebueau sd plece capul, des' erau Sucre-dintati, cd Rusia nu-i proteguea decât spre a-,i -stdpáni;ca ea nu le garana privilegiile deck spre a-i despoeàla cel dintaiu prilej. Dar ce puteau face ei in impre-jurdrile in care se aflau ? Pdrasiti de Poartd, expusi lacapriciul unui principe supus ordinilor consulului rusesc,trebueau sd se alipeascd de Rusia, spre a scapà macarpentru moment ceeace mai puteà fi scápat.

Cu toate aceste plecdri ale boierilor catre Rusi, acestiasunt ardta0 de documentele timpului ca de loe maiiubiti decat Turcii, cu toate complimentele si semnelede supunere ce li se faceau 7.; lar alt raport al lui Kreu-chely dela care imprumutdm aceste interesante stiri, nespune, cd lumea se temeà de venirea Rusilor. Zic setema( caci cu toate plecdrile selelor, inriurirea Norduluieste urâta si ura p-este in fiece zi in loe de a scadeA 8.

Unii din boieri mergeau atat de departe in respin-gerea Rusilor, inca spuneau, cd ar refuzà chiar tronulin conditiile de atar-liare de curtea ruseastä, In carese aflà. atunci Muntenia. Kreuchely vorbind inteo zi cuBanul Balaceanu si spunandu-i, ca la o nouä alegere, elar aveà sortii de a fi Principe: Vereasca-ma D-zeu iiraspunse boierul muntean, cdci ce cinste mai este oarede a fi Principe, cánd un Domando vine la curte sa .

ocdrasca pe gospodar si sa-i porunceasca 9 ?

Dar aceastd indepartare de Rusi se margina la clasaboiereasca. Poporul dirnpotriva erà plecat mai mult cdtreei deca catre Turci. De aceea ni se spune, ca atuncicând s'a aflat despre apropierea avangardei rusesti, spi-ritele se mai linistisera putin ; dar In spre sara Rusiinesosind, teama cresca si fuga spori 1°.

Boierii se temeau mai mult de Rusi, caci li jig-niauIn exploatarea pozitiei lor; poporul mai mult de Turci,pentru relde ce le suferise dela ei.

Acelasi c. acelasi, 26 Noemvrie 1827, Ibidetn, p. 434.Acelasi catre von Kanitz, noul ambasador prusian la Poarta, 28 Martie

1828. Ibidenz, p. 442.Acelasi c. Miltitz, 14 Martie 1827. Ibidenz, p 415.Acelasi C. acelasi, 1 August 1828, Ibidem, p. 446.

www.dacoromanica.ro

Rescriptul imptrial atre generalul Wittgenstein din 1828. Hurm., Doesuplement, 1, 4, p. 333.

Reprodus de Felix Colson, De l'état prised et de ravenir des Princi-pautds, Paris, 1830, p. 43.

Kreuchely c. Miltitz, 26 Noemv. 1826 Hurm., Doc:-, X, p, 385.

144 ISTORIA PARTIDELOR POLI1ICE

Nu e vorba cä nici Rusii nu se purtasera mai bine;dar jafurile lor din i8o6-1812 fusesera uitate, fiind,intunatate de jafurile mai proaspete ale bandelor tur-cesti din 1821. In curand insa Rusii erau saprospateze iar4i p,-rozaviile ce intovaraseau ocupatiilefarilor Románe de catre ei, si asà erà sa se reintre-geasca iarasi pe deplin, in toate straturile poporului,indepartarea de Rusi, care pareà un moment mitsurata,prin pozitia cea precumpenitoare cftstigata de ei In urmaConventiei dela Akerman.

Acrasta Conventie mai impingeà boierimea in spreRusi, cu toata putina lor tragere de inima catre dinsii,

prin alta Imprejurare. Domnitorii Sturza i Ghica fu-sesera alesi dintre boierii locali, fara a fi luat parte siRusia la a lor instituire, contra tractatelor; apoi unulaltul isi atrasesera asupra-le prin purtarea lor, o extremanemultumire din partea Rusilor In sfarsit Corn entiamai prevedet, ca domnii sa nu mai fie numiti ciIn cat erá invederat, ca Sturza si Ghica trebueau sau ScLfie scosi, sau sa fie alesi din nou.

Ghica isi i asternuse destul de bine lucrurile, intrândIn cele mai bune relatii cu Ribeaupierre. De acea si ga-sim pe ambasadorul rusesc scriind lui Ghica In 1827,aproape de termenul de implinire a celor 7 ani de domnie:

Pun increderea mea in ravna dumitale de a'tiindeplinìci credinta insarcinarile de cinste pe care Poarta ti le-aincredintat. Cu cAt mai mult se apropie timpul in careo schimbare a capului ad-ministratiei va puteà sa se In-tample, cu atat mai mult fì vol sa'ti datorez recunostintapentru necurmatele dumitale ingrijiri ".

Pe tanga Ghica mai nazueau la domnie mai multicandidati, fiecare cu partida lui. Aà erau Cámpineanu,Iordache Filipescu si Brâncovanu 13.

www.dacoromanica.ro

gARTIDELE IN VREMILE REGULA-MENTIR-Uf ORGANIC 145

In Moldova Ion Sandu Sturza nu voea el singur sareiee domnia; dar puneà Inainte pe fiul sau NeculaiSturza. Se mai aratasera amatori de domnie: NeculaiRosetti Rosnovanul, hatmatul Sandu Sturza, varul dom-nitorului i vistiernicul Constantio Cantacuzino Pascanu".Mai era Insa un candidat, si cel mal serioz din toti, Mi-hail Sturza, un sincer prieten al Rusilor pe care'l g,-asimInca din 1825 stdruind la Ribeaupierre, ca «alegerea dedomn In IN/Ioldova sd se facá dupd vechiul obiceiu )15,adecá numai de catre boierii cei mari, crezand, ca prinaceasta si-ar asigurà sorti de izbAnda. Aceasta ivire aatator candidati la domnie Impinge pe Kreuchely la ur-matoarele cugetdri: Alegerea g,ospodarului va fi Intr'a-devar o inare nenorocire pentru tara, prin intrigile la-untrice si din afara care fara gres vor trebui sa sepetreacd> 16.

Conventia dela Akerman desteptase deci In boieri,parte o plecare catre Rusi, parte o Indepdrtare de ei.Regulamentul Organic va ascuti mult aceste doua ten-dinti, le va pune fata In fata, si va inaug-urà lupta Intreele, readucand iarási pe tapet vecheà neincredere a Ta-rilor Romdne In Rusi, neIncredere ce alcdtuia una dinvitele radacinei partidului ilational.

Regulamentul Organic. Razboiul din 1828 Oralfoarte putin timp. Inceput In August 1828, el se sarslIn Septembrie 1829, prin pacea de la Adrianopole; darIn acest scurt rastimp, Tarile Romane fura bântuite decele mai mari greutáti. Necazurile poporului, sporite Incaprintr'o ciuma altoita pe o foamete cumplita si pe oboala de vite, ajunsera la un grad ne mai pomenit Su-ferintele zice St. Marc Girardin, sunt mai presus de orice descriere. Niciodata nu 'a vazut o mai Inspaiman-tatoate nimicire de fiinti, vietuitoare 17.

Acelasi c. acelasi, 14 lan. 1827 lbidem, p. 397.Mihail Sturza c. Ribeaupierre 1825, Hurm., Doc., supl., 1, 4, p. 97.Kreuchely c. Miltitz, 26 Oct. 1826, Ibidem, p. 379.$ouvenirs de voyage, I, p. 225.

www.dacoromanica.ro

Elias Regnauli, Histoire politique et sociale des Principanfe's Danabiennes,p. 160. Drighici, lstoria Moldovei pe 500 de ani p. 177. Felix Colson (I. c.mai sus nota 12) P. 151. Starea actuall a Romaniei" in Portafolio, reprodusde Uricarul lui T. Codrescu, VI, p. 5-24. Imparatul Neculai ordonase inWar crutarea prilor Romine. Rescriptul lui catre maresalul Wittgenstein1828, /Uricand, IX, p. 390.

Lazare c. Lafferna3s 20 Main 1828. Rapoarte consulare franceze Bib/. Acad

J 46 ISTORLA. PARTIDELOR POLITICE

Barbati i femei sunt pusi la cara, avand drept con-ducatori niste Cazaci cari nu crutd nici biciul, nici vat--ful ldncei lor. Peste 30.000 de Romani fura luati dela.lucrarea campului pentru a sluji ca vite de tras. Cei maifericiti fugeau In munti, unde nu aveau alta hrana decatscoarta copacilor. Mitropolitul Valahiei, Grigorie, fu sur-gunit in Basarabia, pentru ca ceruse mila navalitorilor.E drept ca el se opusese, ca clerul sa fie zmuls dela al-tare, pentru a merge sa care munitiile de razboiu. Ge-neralul Joltuhin, om salbatec i nemilos, raspundeA la a-ratarile ce i se faceau: < Nu-mi pasa a !ti cine fac sluj-bele, oamenii sau dobitoacele; numai cat ordinile sa fieexecutate . Desordinile, jafurile i In sfarsit ldcustele pro-dusera foametea; diurna se M in urna, adusa prin mi-zerie, prin carale pline de raniti i prin inspaimantatoa-rea mortalitate a boilor, g-,ramaditi fard prevedere, saucdzand de oboseala pe drumuri, pe care le umpleau calesurile lor descompuse 1- Chiar boieroaicele romane carede altfel tineau mutt la Rusi i Ii chemau din toatainima, pentru .a naturaliza In arile lor obiceiurile euro-pene, pe care ele cautau de atata timp a le introduce insocietate, imbrdtisara de asta data interesele satilor lor,

alcdtuird intre ele un fel de liga contra acestor noimusafiri 19.

Rusii octipand Tarile Romane, domnii ftigirä din scaune,Rusii luara in manile lor ocarmuirea Moldovei si a

Munteniei. Fiindca tratatul dela Adrianopole prevedeatinerea Tdrilor Romane, ca zdlog-, pana la plata despa-gubirei de razboiu de to.000.000 de galbeni, iar platase trag-ana pana In 1834, apoi Rusii tinurd in tot acestrastimp de 6 ani, 1828 1834, Moldova si Muntenia substapanirea lor.

www.dacoromanica.ro

PAI.IIDELE IN VREMILE REGIJLAMENTULUI ORGANIC x7

Ambele provincii avura Insd un mare noroc caci elevazura sfarsitul suferintelor lor lndata dupa rdzboiu, cutoata, mantinerea ocupatiei rusesti, prin numirea Comi-telui Pavel de Kisseleff ca administrator si reorganizatoral Tarilor Romane In timpul detinerei lor de Rusi. Om

iertator i milos, el lua indatd cele mai energricemai nimerite masuri, pe deoparte pentru incetarea a-

suprirei militare, pe de alta pentru inlaturarea ciumei sifoarnetei.Dar nu despre aceastd activitate a ocarmuitorului rus

ne trage rândul a vorbi 20, ci despre legiuirea ce s'a In-tocmit prin ingrijirea Rusilor, In timpul ocupatiei, si des-pre tinuta partidelor romane lata cu dansa.

Reforma asezdmintelor Tarilor Romane se hotdriseInca prin Conventia dela Akerman, In care se prevedea,ca «spre a se indrepta gravele atingeri aduse ordineiIn feluritele ramuri ale ocarmuirei interne, prin turbu-rarile intamplate in Moldova si In Muntenia, g-ospodariivor fi tinuti a se ocupà, fdra cea mai micd. Intarziere,impreuna cu divanurile respective, de masurile trebui-toare pentru a imbunatati starea Principatelor, i acelemasuri vor forma obiectul unui Regulament obstesc pen-tru fiecare provincie, fiind pus de Indata in lucrare»

In Muntenia se randul o comisie alcatuita din boieriiAlexandru Filipescu Vulpe, Gheorg-he Filipescu, ,StefanBalaceanu si Alexandru Villara, pentru a se intocmi pro-iectul de reforme. Comisia insa In loc de a se apucade aceasta treaba, alcatueste un memoriu Improtiva Prin-dpelui, in care critica chipul impArtirei pensiilor. Pe candboierii lucrau h memoriu, pe care Poarta 11 credea caera acel privitor la reforme, Domnitorul primeste un fir-man dela Poartd in care se spunea, cä <<Sultanul vedeCu mare neplacere, cd se lucreaza la schimbarea aseza-

20, Asupra ei vezi Iskria Romjnilor din Dacia-Traiand, VI, p. S3 si urm.21. Vezi mai sus, nota 1, acest capitol.

www.dacoromanica.ro

14$ ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

mintelor tdrei, i ca nu ar trebui ca NIuntenii sa ascultede Imboldirile consulilor straini 22. AveA deci dreptateKisseleff cand spunek ca vboierii lucrAnd pe sub mâna,.pentru a zaddrnicl Intreprinderea Inceputd din ordinulRusilor, aceste comisii nu facurd nimic, si ele fura delasine desfiintate prin declararea razboiului 23.

Aceastd tinutd a boierilor este Insemnatoare, fiindcane arata cd ei sau nu voeau sa schimbe nimic din. sta-rea de lucruri In fiinta, sau daca vor consimti 14 cevA,n vor face numai atunci, cand vor vedeà, ca prin noueledispozitii interesele lor vor fi tot attlt de bine, daca nuchiar mai deplin, aparate)24.

De aici se vor explicA, luptele cele duse adeseori deKisseleff cu boierii, mai ales din pricina taranilor, lupteIn care nu boierii sunt acei ce sunt rapusi.

Indata ce Rusii ocupara Principatele, ei se apucard deintocmit reformele In leg-iuirile si obiceiurile lor. Se rAn-duira alte comisii de boieri, i anume In Muntenia: Gri-gore Baleanu, Gheorghe Filipescu, stefan BalaceanuAlex. Villara, Cu Barbu Stirbeiu ca secretar; iar In Mol-d-ova: Costache Pascanu, Mihail Sturza, Costake Conaki

Iordache Catarg-iu, cu Gheorghe Asaki drept secretar.Ambele comisii trebueau sa lucreze In Bucuresti, sub,

presidentia comuna a consilierului de stat rus Mintiaki._Ele Incepura lucrarea prin Intocmirea organizarei poli-tice, hotaritd la Petersburg, si pe care comisiile trebueausa Insuseasca pe dea'ntreg,u1 25

Chiar dela deschiderea adundrei Muntene, In Noem-brie 183 t, se ridicd protestan i Insa contra presidarei co,

Kreuchely c. Miltitz, 11 Noemvrie 1827. Hurm., Doc., X, p. 431.Memoriul lui Kisseleff 8 Martie 4832 Hurm., Doc., supl., I, 4, p..393 r

la Porte n'y ayant pas franchement adéré, Jul suscitait des entraves, en seservant de la dasse des privilégiés qui persistait dans le maintien d'un ordrede choses qu'elle exploitait it son profit".

lbidem, p. 394: La classe des privilégiés ne peel donc que vouloir demainlien plus on moins intégral de l'ancien ordre de clioses".

Darea de seantd a generalului Kisseleff despre administrarea !ill in Mosl-dova tradusi din rusegte de A. Papadopol-Calimah in Analele Academid Ro-mine, Seria H, Tom. IX, p. 141 Reprodusa inca de mai innainte in UricaratIX, p. 283.

www.dacoromanica.ro


rnisiei de btocmire a Regulamentului de catre un dregd-tor rus, protestare facuta de loan Vacarescu i Imparta-ita Grigore Brâncovanu, Constantin Balaceanu, Barbu

Vacarescu, Constantin CAmpineanu, Scarlat Gralisteanu,Grigore Cantacuzino, loan Filipescu si Emanoil Baleanu.Vacarescu care luase cuvfmtul, este imediat dat afara dinadunare si surgunit 26

In timpul cât lucrau comisiile in Bucureti, se ivirain Tarile Rom Ane pareri deosebite asupra organizareilor, unelP sprijinind idei mai liberale, in felul carvunarilordin 1822, altii din potriva cerand o iritbcmire aristo-cratica care sa margineasca, numai in favoarea

7 putera cea prea mare a Domnului. Kisseleff,7

mandu-se ca asemenea apucaturi sa nu turbure lucrareaRegulamentului, chiama la Bucuresti pe cateva din ca-peteniile framantarilor, si le tine aici pe la g-azde suite,sub privigherea politiei, pana la savArsirea lucrarei co-misiilor, care se indeplineste In Aprilie 1830 27

Aratarile lui Drdg-hici pot fi Intarite i lamurite prinmai multe documente. A$ un raport al consulului pru-sian spune, ca guvernul a arestat mai multi indivizidin clasa a doua a boierilor, caci nu se banueste caclasa intAi sa protesteze, fiind Regulamentul facut in fa-voarea el . In proclamatiile nemultamitilor, raspanditepe ulitele Iasului, se spunek ca qmult sAnge va fi varsatpana and Reg-ulamentul sa ajunga a fi pus in lucrare 28

Alt document ne arata nemultamirile neg-ustorilor, apreotilor si a micilor proprietari de prin orase, din pri-cina masuratorilor ce se faceau, a binalelor i locurilorlor, pe care se asteptau sa le vada supuse la dan.

O miscare destul de Thsemnata de acest fel se face

Heliade, Equilibrul tare Antileze, p. 61. Ordinul de surgun in Ana/eleparlamentare ale Romanie4 I, p. 67.

DrAghia, let. Mold., II, p. 181-182. Comp Procesul verbal de des-chidere a sedintelor comisiei muntene din 4 lulie 1829. Analele parlamentare,I, p. 99.

Margotti atre Brasier de St. Sauveur, 26 Aprilie 1831. Hum., Doc., X,p. 455.

www.dacoromanica.ro

150 ISTORIA. PARTIDELOR POLITICE

In Ploesti si Bucuresti, iar oamenii-se purtaa cu gandulde a trimite un apel la Poarta 29

Mai insemnata tusa decat aceste turburari fu rascoalataranilor, pricinuita prin masuriie de recrutare introduse-de Kisseleff, In 1831, cand el vrol sa Infiinteze strajapamanteasca, un fel de jandarmerie trebuitoare pentrumantinerea ordinei.

Revolutia taraneasca aveà un caracter destul de serioz.Se resculaserd satele din tinuturile Romanului, Bacaului,Harlaului, Hertei si a Neamtului, In numar de aproape6o de mii de oameni cari se inarmasera, punand strájila intrarea sateIor si vestind satele vecine prin semnalede foc, dupa vechiul obiceiu. Ispravnicul de Harlau, Co-galniceanu, fusese crunt batut, iar aghiotantul rus al pre-sedintelui Mircovici, unul Baschievici, fusese imbracat Inhaine murdare si pline de paraziti. Ei mai amen intau.sa dee foc Iasului, In cazul cand ar urma Inainte cu re-crutarea. Aceasta rascoala trebui Inna'busita cu armele.

Dar lucru straniu: taranii aratau ca boierii le-ar fi adus.aceasta pacoste pe -cap, de oarece In Basarabia care erasub Rusi, recrutarea nu ar exista.n. Ei cereau deci ca sa_stie sub cine rdmane ora: sub Rusi sau sub Turci; cacisub boieri nu voesc sub nici un chip sa mai ramaná.

Acest simptom este tot atsát de caracteristic pentrusitntimántele taranilor cátre boieri, precum acel notatmai sus despre nevointa boierilor de a schimbà stareade lucruri existentd, aratà adevaratele sinItiminte ale bo-ierilor cátre tdrani.

In aceste miscdri trebue deosebite doua tendinti: unabazata pe idei si simtimante statornice, si care avù ur-mari Insemnate asupra desfasurarei viitoare a Impreju-

29. Kreuchely c. Brasier. Ibidem, p. 457.30, Margotti c. Kreuchely, 4 Martie 1831, Ibidem, p. 453, Comp. 21 A-

prilie 1831, Ibidem, p. 454: lls se plaignaint qu' en Bessarabie qui est terrainrusse, il n'y a pas encore été levé des recrues d'aucune espéce". Comp. MihailS1urza c. Butenieff 12 lan. 1836, Hurm., Doc., supl., 1, 5, p. 311: L'insurrectiondes villages n'a pu étre étouffée que par la force des armes". Comp. Din a-mintirile unui boier moldovan, Dumitru Ohitescu, comunicare fAcuta de minein Ano/ele Acad. Rom., 1910.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE REGULAMENIULTJI ORGANIC 151

rcfrilor, cum erau acele pornite din randurile boierimeidin punctul de vedere national, precum i acele pie-cate din randurile boierimei mici, din acel al egalitatei;nu mai putin Insa i Incordarea tot sporiat a relatiilorclintre bojen i:Virani. A doua tendinta, Intemeiata peinterese momentane, precum opozitia la recrutare sau In-grijirea pentru impunerea darilor, erau sa dispara faraurme din viata poporului roman.

Aceasta era Insa opozitia numai premerg-atoare contraReg-ulamentului Organic. 0 alta mult mai acianca trebueasa strdbata din straturile poporului roman contra fon-dului legiuirii Insdi impusa de Rusi Moldovei i Mun-teniei, cu toate ca aceasta opozitie puse mai mult timppentru a izbucni.

Pentru a Intelege aceasta opozitie, trebue sa arata.mIntai In ce constau schimbarile facute de Reg,ulament Inraporturile economice i sociale dintre clasele locuitorilor.

Daca nu se poate tagadui, ca Regulamentul Org,anicImbunatati Inteun chip simtitor ocarmuirea Tarilor Ro-mane, In toate ramurile ei, --In privirea Intocmirei rapor-turilot economico-sociale clintre clasele poporului, aceastalegiuire consfinteste, prin norme legale niste apudituriabuzive ce se introdusesera In viata poporului roman; bale ascute si le InrautW§te Inca.

Inlaturând cu totul darile indirecte pe care le plateauboierii In vremile mai vechi, i pastrand numai clarea

birului pe care o plateau numai taranii, RegulaTnentulda o consfintire legala anaforalei din 1827, cea Incuvi-intata boerilor de Ion Sandu Sturza Voevod, cu prilejulIntoarcerei pribegilor, care anafora scutea pe boieri deonce soiu de dari. In zadar voise Kisseleff sa introducao dare fonciara pe mosiile tuturor, adeca si pe ale bo-ierilor; caci cererea lui fu respinsa de comisie, prin jur-nalul el din 15 Ianuarie 1830, motivand astfel aceastaresping-ere, ca : a se impune proprietarului, Indatoriricatre sateni, In scopul de a'i pune In stare sa plateasdi

www.dacoromanica.ro

152 ISTORIA PARTUDELOR POLITICE

birul", si a se impune tot odata i proprietatea la darefonciara, ar fi a Thdatorl pe aceasta din urma la un im-pozit Indoit, fara a-i lasà nici unul din foloasele de carise bucura aiurea 32.Boieri uitau, sau se prefaceau cauita, cd taranii plateau pamantul dat lor de proprietaii,In munca, si ca deci a se impune proprietatei darea fon-ciara nu erà cleat echivalentul birului taranesc, prin ur-mare o masura dreapta.

Dar 4n afara de aceasta, dregatoriile publice sunt datede Regulament tot numai boerilor, precum i rangurilemilitare. Apoi i reprezentarea tarei este lasata tot numaipe mana boierilor, atat ca alesi cat si ca aleg-atori.

Mai rdu irisa decat toate, loveà in economia vieteirdnesti regularea cea noua a raporturilor dintre boieritarani privitoare la daraverile rurale.

Urbariile vremilor mai vechi, prefacute i reinoite panaIn 1828, ajunul razboiului 33, dispuneau ca -taranul safaca aproximativ 43 de zile reale de munca pentru pro-prietar; iar taranul capätà In schimb pentru aceste zilecate 12 falci imas, fanat i loc de ardtura, pentru sa.-teanul fruntas cu 16 boi; 9 falci pentru mijloca cu I 2vite i 5 falci pentru codasul cu 4 vite. RegulamentulOrganic sporeste numarul zilelor de muncd de la 43 la53, iar pamântul 'it reduce: pentru fruntas, socotindusimaximul de 4 boi (pentru mai multe vite trebudi sa, seInteleaga cu proprietarul), la 51 falci; pentru mijlocas cu2 boi, la 4 fdlci, si pentru codas (o vaca) la 21/2 falci. InMuntenia chiar adunarea, de revizie a Reg,ulamentuluimai micsoreazd Inca si aceasta intindere, reducand nu-marul pog-oanelor de fanat dela 5 la 3, pe motivul ca,tdranul ar avea cocene, pae i mohor, i acest amenda-

Adeca : a impune- proprielarului de a da sMeanului ;Arrant de /maulVezi Urkaral, VIII, p. 112. Kisseleff e Nesselrode, Ham., Doc.,supl., I, 4,

p. 394, recunoa§te : la masse des habitants paye en vente à 14 noblessedirectement les droits seigneuriaux. Elle leur paye indirectement les pensionset les traitements; puisqu'elle supporte exclusivemen£ le poids des charges pu-bliques".

Ultimul urbariu este acel al lui I. S. Sturza voevod din 1828-. UricarulIl, p. 225. El reinnoiqte dispozitiile Urbariului lui Moruzi din 1805.

www.dacoromanica.ro

PART/DELE IN VREM/LE REGULAMENTULUI ORGANIC 1,53

ment trecelucru caracteristicaproape In unanimitate,cu singura exceptie a lui Barbu tirbeiu Vornicul, Dom-nul de mai tarziu al Munteniei 34.

Daca sporul muncei nu este asA de batator la ochi,reducerea pamantului de hrana este atat de simtitoare,Inca ne ar veni p,-,reu de crezut, daca nu ar fi atestata dedocumente afara de once banueala, precum si de martu-risirile cele mai vrednice de credinta35. Asà. asupra Intin-derei mari de pamant de care se bucurau taranii clupanrbarul lui Moruzi din 1805, pastrat Intocmai de IonSandu Sturza, ne spune calatorul ung,ur Vincenz Bat-thiany, ca: taranul Mold ovan este Inzestrat de stapanulsau cu &Nate intinderi de ptimeint da pentru aceastanumai zeciuiala si 1 2 zile de boeresc 36.

Kisseleff aparase mult interesele taranilor contra la-comei boierimi. Trite° scrisoare catre Butenieff, el spune,ca ar trebui numai decat sa se introduca oarecari schim-bari In Reg-ulamentul trimis Portei spre aprobare, deoarece dispozitiile lui fiind redactate numai de boieri, einu 'au avut In vedere decat interesul rau Inteles si exclu-ziv al proprietatei, asà ca dispozitiile lui sunt putin echi-tabile pentni tarani. Adunarea de revizie compusa iarasinumai din boieri, se g-rabi pentru aceleasi motive de aInvesti aceste clauze cu a ei intarire. AsA, cum sunt con-cepute Intocmirile actuale, ele dau putinta Principelui si

Analele parlamentare, 1,0. 67.Desi poste si ne pal% lucrul indestul de- extraordinar; dar boieni

neavind ce face cu pimintul il dideau tiranilor in intinderi Loarte man.Urbariile vechi dan insi intinderi deosebite de pimint puse la Winans ti-ranului de cura boier. Ask urbariul lui Moruzi din 1805, Uricaral II, p. 136,incuviinteazi 20 de Mid fruntasului, 15 mijlocasului si 8 cod:quilt+. Alt urbariu,nu se stie al cui, Magrzzinul istoric pentra Dacia, II, p. 306, di cifrele repro-duse in text. In 1st. Romdnilor Vi, p. 122 primisem datele arAtate de docu-mentul din Uricaral; dar temindu-mi ca cetirea cifrelor si nu fi fost gresitgI a Urbariul lui Moruzi, lucru ce se cam intimpli Uricarului (vezi grepla in-viderata notati in Istoria Roman:7°r VI, p. 118 nota 17), luim mai bine cifrelemai mid ale urbariului din Mag, ist., care se potrivesc i cu aritarea lui Ki-sseleff, ci pimintul ar fi fost redus la I/2. Daci admitem urbariul lui Moruzi,.ar fi trebuit ca Kissaleff si fi zis, ci pinfantul a fast redus la s sau chiar la. I 4.

Reisedurch einen Thell Ungarns, Siebenbfirgens, der Malden: and Balm,.Wart int lahre 1805, Pest. 1811, p. 105.

www.dacoromanica.ro

Am vAzut al chiar le-a Writ.Kisseleff ant Dutenief 2 Aprilie 1832 Uricaral IX, p. 340: Depuis

que l'espace de temun auquel les villogeois avaient droit jusqu'ici, est compara-tzvement réduit de moitie. Comp. Mireovici c. Sfatul ocärmuitor 28 Aprilie 1832in D. Sturza Scheeanu, Acte fi Legiuiri mivitoare la Chestut ffirdneasal I, 2,p. 101 ! Les obligations et les ralevances seigneuriales à l'égard des journéesde travail du villageois devant étre, d'apris le Réglément moldave, maintenuessur l'ancien pied, tandis que la portion de terrain à leur donner a été consi-dérablement diminuée".

Sedinta din 18 Decemvrie 1857 in Buletinul desbaterilor divanului ad-hoc1858 Iasi. Acte si documente de Sturza VI, p. 252.

Memoriu din Aprilie 1844, Principele Oh, Bibescu. DomnM lui Bibescu,1, p. 119.

154 ISTORIA PARTIDELOR P LITICE

adunarilor, ale caror interese de proprietari sunt identice,de a Intrebuintà toate mijloacele vechiului regim, pentrua zdrobi clasele de jos. Regulamentul de si a mentinutnumarul de zile de munat37, nu Incuviinteaza sateniloracelas spatiu de pamânt, i lasa sa subsiste clauze in ve-derat Ing-,reuietoare pentru sateni, i cari devin Inca simai apasatoare, de and spatiul la care aveau clreptulpana acunz este comparativ redus la jumatate

Tot a$ i deputatii tarani se t5nguesc In desbateriledivanului ad-hoc din 1857 din Moldova, cd. <innainte deRegulament sateanul aveà ro, 15, 20 de falci, ridiavite îi prindeà nevoia; cu Reg-ulamentul muncapovarat, iar pamântul s'a micsurat 39.

,De aceea si Principele Gh. Bibescu, In un memoriaasupra manastirilor inchinate, arata, ca g-uvernut pentrua puteA. Indatorà pe tarani a se achia de node datoriicare proprietate, a trebuit sa'i wureze, nu numai redu-and foarte mult contributia personala, dar jartfind Incamulte ramuri de venituri publice, precum vaina interi-oara, oieritul, vindritul, dijmaritul, tutunaritul i altele 49.

Este invederat ca in mintea Principelui, aceasta usurareaceste jertfe au fost facute, spre a compensh Indatoririle

mai grele ale Regulamentului, In re priveste raporturiletaranilor cu boierii.

Regulamentul declara, nu e vorba, cäserbirea este des-fiintata, si ca taranul nu mai este alipit de glie; dar elleg-à libera lui stramutare de atatea greutati, Incat o faceilnumai inchipuita. De aceea si gasim pe reprezentantul

www.dacoromanica.ro


taranilor din comisia proprietatei din 1848, Ene Cojocaru,spunand: Nu este omul rob cand n'are voie sa se ducade pe o mosie pe alta ? Ce insemneaza apoi, in Re-g-ulament, pedepsele acelea, ca sa platim toata daca peun an innainte, iar toate sadirile i alte lucruri muncite denoi sa, ramana degeaba proprietarului? Aceste nu ne robesc oare? Dar nici prin fuga nu scápam, de oarece vinIndata arendasi si gonaci i ne ieau legati i ne aduciarasi la urma, intocmai ca pe niste robi, ânchizandu-neprin beciuri pe vreme de iarna, fara de foc, aruncand

apa pe noi ea sa degeram, ca cu patima acelora sasperie si pe ceilalti 41.

Ce imprejurari impinsesera pe boieri a sporl pe de oparte munca taranului, pe de alta a-i reduce in chip aside simtitor Intinderea pamantului de hrana ? Raspunsulni-1 da schimbarea daraverilor comerciale din Marea-Neag-rd, i deci din porturile dunarene in urma tracta-tului de Adrianopole din 1829. Prin acest tractat, Marea-Neag-ra este deschisa corabiilor de negot ale tuturor sta-telor europene. Tarile Române care pana la acea datafusesera mai mult crescatoare de vite decat producatoarede cereale, sunt deodata cercetate de popoarele apusenepentru granele Ion. Comertul cu aceste producte ince-teaza de a mai fi facut numai cu pret;uri impuse de ne-gustorii turci cari veneau, Cu punga intep mana si alcutitul th cealalta, pentru a sill pe agricultorii romanisa le vanda cerealele pe preturile ce voiau ei sa le dee 42.Cu alte cuvinte Tarile Romane inceteaza dela 1.829innainte de a mai fi chelerul, adica granarul ImparatieiOtomane, i comertul fainoaselor incepe a deverd unuldin izvoarele lor de cdpetenie de Imbog-atire.

Boierii simtTra indata desvoltarea ce o putea dobandl

Procesul verbal al seantei alll-a a comisiei proprietAtei. Anal 1848 inPrincipalele Romline, 111, p. 363. Adaoge tele spuse de Cojocarul in seantaa 1V-a. Ibident, p. 392.

0 foarte bogatA i aminuntiti expunere a coMertului TArilor Romineainte de tratatul de Adrianopole, vezi in Prefata lui N. lorga la vol. X al

Documentelor 1-lurm., No. 111 si IV.

www.dacoromanica.ro


acest comer t si deci -cuttura pamantului care erà menitIdee zborul. Ei Incepura a da pret pamantului, pe

care pan5. acum 11 risipisera, neavand ce face cu el.Pe de alta parte ei invatara i trebuinta de a ex-

ploata cat mai mult munca taranului, pentru a o aplicilla producerea recoltei. De aceea boierii care ei mai alesregulasera raporturile lor cu taranii, IngrijirA ca prindispoziiile nouei legi, munca clacasilor .sä fie sporita,iar pamantul ce li se da în schimb sa fie micsurat.

Asupra sporirei pretului granelor la acea epoca, avemo vie dovada in vorbele preotului Neag-u, In comisia deproprietari si de tarani instituita de Revolutia din 1848,si care spune, ca a venit vremea sa vie Englezi,. Fran-cezi i altii, sa dee cate lei 250 pe chila de grau, 75,80 si 90 pe chila de orz. Acum care de care din proprie-tari sa'si desarte mag-aziile de producte i sa'si umplecasele de aur i de arg-int. Acuma ce fac proprietarii,cand îi vad casele pline de atata avere? Alearga ziva

noaptea a mai g-as1 un petec de parnant, ras-cumpere 43.

Tot in acest sens vorbesc i proprietarii mari In In-cheierea majoritatei lor din clivanul ad-hoc al Moldovei:

Astazi In urma repedei desvoltari a comertului, agri-cultura a luat o Intindere asà de mare, Incat putinemosii de camp au Inca locuri pentru cresterea vitelor.Astazi cand preturile pamantului s'au suit la un gradproportional Cu acea desvoltare; cand pe de alta partepretul muncei, din cauza Inmultirei bratelor si a Inlocuireilor prin putut creste inteo aceeasi proportie,Regulamentul Organic si asezarnantul de fata au trebuitsa puna si au si pus In masura mai potrivita anuala

43. Vezi i Kisseleff, Cuvintare la deschiderea-adunärei de revizie, Hurm.,Doc., supl., I, 4, P. 363: La hausse considérable des produits de la terre, enassurant d'un c6t6 aux propriétaires des revenus bien plus eleves". Cum -eramai inainte, nu o spune Mihall Sturza in un memoriu al au din 1829.Hurm., Doc., supl., I, 5, p. 32 : Le vil prix auquel les habitants sont, fautede concurrence, réduits à livrer leurs céréales aux Turcs Kapanlis wane per-mettent aux batiments d'aucune autre nation de s'approvisionner dans le portde Oalatz".

www.dacoromanica.ro

PARTIDLE IN VREAIII, REGCLAMENTULUI ORGANIC 157

valoare a pa,mantului ce proprietarul da taranului, camunca pe care acesta o da celui intái > 41.

Taranul lnsa avánd nevoie de mai mult parnant deimas si farra, decát acel Incuviintat de Rep,-ulamentpentru maximul de vite prevazut In el, lta tot prisosulce-i trebuià, cu chirie dela boier, Indatorindu-se a i-1glad in bani sau mai curand In munca, de care boierulaveà nevoie pentru a cultivá cat mai multe g-ráne.

Din aceasta nevoie a taranului de a lnk pamant Cuchirie dela boieri, se explica caderea lui tot mai adâncIn lanturile accstui din urma. De aceea ministrul RusieiNesselrode, puneá, ca proprietarii se folosesc de nevoeade pamant a taranului, pentru a zdrobi pe acest din urmaprin preturile pe care i le cer, pentru toate paman-turile de cari taranul are nevoie, peste acele hotaráte deRegulamentul Organic . Acelas lucru este adeverit derostirile reprezentantului proprietarilor In comisia pro-prietatei din 1848, Len, cand Indreptateste suirea chi-ni pamántului cu aceea, ca slobozindu-se schelele tarei,dupa ce s'au suit preturile, au trebuit sa -se urce si chi-riile 45. Pe aceasta imprejurare se va hultui tot mai multchestia agrara dela noi din tara, care va domina tot maideplin viata partidelor politice.

Este de observat, ea taranul aveh mai mare nevoiepamánt deck proprietarul de munca, de oare ce acestaputeà sa'si aduca muncitori de peste hotar. De aceeazice Ioan Ionescu in comisia proprietatei din 1848, ca

taranul neavánd material de lucru, este mai in pericoldealt proprietarul lipsit de brate 46. Ca proprietariiobisnuiau inca de pe atunci a aduce lucratori agricolide peste hotar, ne-o spune Incheierea majoritatei proprie-tarilor mari din divanul ad-hoc al Moldovei, care vor-

Buletinul fedinfelor adundrei ad-hoc a Aloidovel, Sed. din 16 Dec. 1857in Acte fi Doc., de d. A. Sturza, VI.

Comitele de Nesselrode, dupi informatii eela consuli, c. Miltitz, 20 Fe-bruarie 1841, Doc., Hunt., X, p. 506. Len s in seanta a 111-a a comisiel pro-prietitei. Anal 1848 in Principatele Ronzenze, Ill, p. 393.

Seanta a 6-a a comisiei proprietitei. Anal 1848 in Principatele Ronzdne,p. 474.

www.dacoromanica.ro

1 5 8 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

beste Inteun loc de naimirea de arga:ti si de lucratori dinalte tari, precum din Bucovina, Galitia i Transilvania> 4'.

Ni se poate Oreà destul de straniu, ca taranii cari serevoltasera pentru recrutare, sa n'o faca atunci când apli-carea Regulamentului aduse o ingustare atat de insem-natd a pdmantului lor de hrana. Nici un document al tim-pului nu pomeneste de o miscare taraneasca datoritd.acestei i'mprejurari; nici un raport al consulilor strdini,cari cu toate acestea instiinteazd pe guvernele lor desprecele mai mici fapte petrecute In Tarile Române, nu con--tine nici o abatere de gaud catre o izbucnire a nemul--tamirei taranilor cu reducerea pamântului, cu toate caaceste rapoarte nu lipsesc a se indeletnicl destn1 de pe larg-cu celelalte miscdri, precum acele ale boierilor mici, ale-negutitorilor i chiar ale taranilor privitoare la recrutare 48.

Cauza acestei 1initi atást de neasteptate stà In faptulca Rusii, ocupand Principatele, aveau In ele armatit,ca deci o rascoala ar fi fost primejdioasd pentru acei-ce ar fi intreprins-o. Taranii mai ales experirnentaseraaceasta, tocmai Cu prilejul rascoalei lor contra recrutarei.

Rusia cautase prin legiuirea intocmita de ea In Tarile

Proc.-verb. al sed. Divanului ad-hoc din 18 Dec. 1857, !n Acte si Do-zumente, VI, 1, p. 353. Vez! s't Ceva despre adunarea ad-hoc a hfoldovei si.despre Questiuned grander de I. Gheorghiu Blcauanul, Paris, Noemvrie 1857,p. 15 Am dat mosia cu chjma la ori care muncitor ar fi venit sa2mi cee;-am lucrat'o cu argati qi cu oameni adusi de peste granitd".

Asupra unor protestari ale taranilor contra Regulamentului, gasim intit-o aratare cam nelamurita in Cuvantarea lui Kisseleff la deschiderea sesiuneia 2-a a adunarei obstesti din Moldova" Hurm., Doc., supl., 1, 5, p. 4: D'oitvient cependant que dans certaines communes se soient manifestées des inquk--tudes et qu'elles aient éclaté en plaintes formelles jusqu'auprès de la Vice-Présidence ? C'est que le paysan, repoussé dans ses justes réclamations, ne-trouvait contre Pavidité du propriétaire ou plus souvent du fermier, qu'unfroid déni de justice". O adresa confidentiala a lui Kisseleff c. Mircovict.arata teama guvernatorului despre nemultiminle pe care restrangerea pamin-tului putei sa le destepte intre tArani : Le conseil administratif ne devra pas-perdre de vue, ni la disposition des esprits, ni combien les innovations les plussalutaires exigent de ménagements, toutes les fois qu'elles peuvent être en-wisagées comme onéreuses; car la répartition d'un espace de terrain déterminépeut paraitre disagréable à la masse du paysans, accoutumés à jouir de PC--tendue de terrain qui leur convient",AcIresa din 14 Martie 1832 in D. SturzaScheianu, Acte ci Legiuiri relative la chfstia tdranulul, I, 2, p. 100.

www.dacoromanica.ro


Romiine sa cAstige In favoarea ei clasa boiereasca, jert-findu-i cu totul pe tarani. Daca ea izbuti, pentru mareparte din boierime, a o atrage In apele ei, cugetele maialese din aceastà clasa nu se lasara ademenite de inte-resul personal, pentru a jertfi cu totul pe acel al intre-gului din care faceau parte.

Dar Reg-ulamentul ava mai ales un m2u-e efect asupraideilor egalitare, si deci si de libertate, prin ascutireatocmai a reg-imului privilegiului care Ii infipse mai a-ClAnc pironul In sufletul poporului romAn.

De -aceea se explica nemultamirea intreg-ei clase apa-sate cu aceasta nedreapta legiuire, i deci Indreptareaei In contra Rusiei care o impusese si a privileg,iatilorce se foloseau de d'ansa.*i daca massele neculte nu puteaudeal sa sufere mai ascutit boldul nedreptatei, i sa ri-dice numai spre izbavire mfmile care cer, partea aleasaa boierimei romAne, acea hranita cu idei liberale i eg-a-litare, ajutata de acele elemente din popor care se innal-tasera catre sterile mai superioare, prin -cultivarea inte-lig,entei, radicara g-lasul si chiar bratul atuncea cAndse ivi prilejul potrivit, tArând In ivoiul croit de eleinassele adânci i neconstiute ale poporului.

Avem sa aratam acuma cum se Tricordara tot mai multraporturile intre privileg-ii i ideile eg,alitare In timpuldomniilor regulamentare.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII

PARTIDELE POLITICE IN MUNTENIA(1834 1848)

In timpul domniilor lui Alex. Ghica 1834-1842 ,?ia lui Gh. Bibescu 1842-1848 In Muntenia, si a luiMihail Sturza 1834-1849 in Moldova, se petrec douaserii de fapte cari Intaresc tot mai mult alcdtuirea par-tidelor politice. Intaia serie este data de tendinta ambeleIor rarnuri ale partidei nationale de a se emancipa dininnabusitoarea epitropie ruseasca. Pe cand insa g-rupulconservator al partidului national dorea mantinerea, hachiar ascutirea Regulamentului Organic care-i asigurlasa de manoase privilegii, elementele liberale doreaumantuirea poporului roman de regimul privileg-iului, siindrumarea lui spre o viata de libertate ;;;i de egalitate.Dar ambele aceste ramuri tindeau la emanciparea de sul-)tutela ruseasca.

A9este doua tniscari,cand merg mana in mana, candse Incruciseaza, si cu toate ca ambele contribuesd la Innal-tarea constiintei poporului, totusi ele sunt uneori repre-zentate prin personalitati cari sunt In lupta Intre ele.Ceea ce uneste toate sufletele romanesti In avantul lorcatre emancipare, este tendinta nationala; ceeace le des-bina este acea Aupäi libertate si egalitate. Asa se intal-nesc boieri cari ridicau sus steagul demnitatei nationale,cautand sa suture jugul strain si sa lumineze innainteneamul prin Invdtaturi; dar cari nu voiau sa auda de

www.dacoromanica.ro

I ARTIDELE POLITICE IN MUNTENIA 16 r

libertati launtrice, si mai ales nu voiau sa li se pome-neasca despre egalizarea claselor sociale. Sunt alti boieri,si înc1 nume mari ale poporului, cari i ei, Inflacaratide dorinta de emancipare, sse pun :zi In fruntea miscareiliberale si eg-alitare. Pe de alta parte elementele ridicatespre lumina din poporul de jos sunt In cea mai mareparte partizani ai nationalitatei, libertatei i egalitatei in-trunite. Dar se Intalnesc i ntre aceste elemente oamenialipiti prin interesele lor personale de boierii cei retro-g-razi, cari le Impartaseau deci parerile. In sfarsit seintalnesc si fete de acele ce tot la straini se Inchinausi se supuneau, crezand cà nutnai dela ei va verd scd-parea si mdntuirea. Acesti boieri Insa se Intalneau cuacei nationalisti conservatori, In ndzuinta pastrarei

privilegiilor.Se vede de aici ce Impestritat erà corpul politic al

Tarilor Romane, chiar dela Inceputul Infriparii vietei sale,si era firesc lucru sa fie a$k de oarece nici odata alca-tuirea partidclor politice nu se face pe temeiul Impar-tirei In clase sociale, ci numai pe acel al ideilor, princari se apropie adesea ori elemente din straturi deose-bke si se Indeparteazd. &entente din acela.s strat.

Partidele politice sub Alex. 6hica. Baronul deRukman ce fusese randuit consul In Bucuresti odata caaleg-erea Domnitorilor, se purta ca un adevarat stAptin alTarilor Romane. El impune lui Ghica chiar dela Inceputluarea In minister a doi boieri neprieteni lui : Barbu*tirbei si Constantin.51,4u toate numirile clregatorilor,chiar si a celor mai mici, se faceau numai cu Invoireaconsulului. Toate procesele erau controlate de el, si a-deseori el cerea revizuirea unor pricini hotarate desrt-varsit, prin Intarirea domneasca. Fiecare masura ocarmu-Hoare au legiuitoare trebuea, Inainte de a fi realizata,sa obtina aprobarea puternicului consul. Autonomia Mun-

1. La PrincIpauté de Valachie sous le Hospodarat de Bibesco par A(dolphe)B(illecocq) agent chplomatique dans le Levant, Bruxelles 1848, p. 42.

il

www.dacoromanica.ro

/ 62 ISTORIA Pri.RTIDELOR POLITICE

teniei nu mai existA, nici macar. In masura in care oingaduise regimul turcesc 2.

Un document al timpului ne spune, ca Consulii rusiaveau drept menire a Indrepta cu energie abaterile realela care ocarmuirea s'ar putea dedA, si a Impiedea re-petarea acelor abaten i 3. Intelegc, oricine la ce abuzurideochiate putea conduce o asemenea putere, data unoroameni cari, desi erau agenti imperiali, erau departe dea fi niste sfinti, mai ales. fiind data coruptia cea atatde adanca a ocarmuirei rusesti care'si luase doar sarcinade a moraliza pe cea româneasc5.

Acest amestec atat de suparator In mersul trebilormuntene, trebueá sa destepte iar opozitia ce se manifes-tase odata, and cu presidarea de cdtre agentul rus Min-tiaki, a comisiei de intocmire a Regulamentului. Opo-zitia izbucneste de odata si cu mare violenta, cu prilejulintroducerei unei modifican i In textul tiparit i desavarsital Regulamentului Organic. Opozitia ce fusese reprezen-tata la prima ei wire prin Vacarescu, acum se Intru-peaza 'in loan Campineanu, fiul lui Scarlat si elevul pro-fesorului francez Laurençon care'l invatasp alte idei a-supra demnitatei oamenilor i popoarelor.

In 1831, and se Infiintase ostirea, Campineanu intraseIn ea ca rangul de maior, la care-i dadeà dreptul boierialui de Paharnic. Aici el stransese legaturi de prietenie cuNicolae Golescu, Ioan Voinescu, Nicolae Teologul, Con-stantin Damboviceanu i alti ofiteri tineri de wirsta lui.Dupa'aceea facand cunostinta Cu Heliade, Infiinta cu e1Societatea Filarmonica In 1833. .Ales ca deputat al ju-detului Braila, Campineanu intra In adunare unde, Into-varasindu-se cu Emanuel Baleanu, Iancu Ruset i GrigoreCantacuzino, formara un manuchiu de oameni hotaratia face sa patrunda In adunare spiritul de demnitate o-meneasca ce'i Insufla pe ei. In mai puOn de doi ani

Regnault, p. 184; Vaillant, II, p. 372, Portofolio, un articol scris de unEnglez in Bucuresti 14 Martie 1836, Uricarul VI, p. 6.

Nesselrode c Miltitz, 20 Februarie 1841, Hurtn., Doc., supl., 5, I, 4, p. 507.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE /N MUNTENIA 163

acest simbure adund in jurul lui pe cea mai mare partedin deputati, In cat ideile lui Campineanu devenird. pre-domnitare in adunare 4. Ioan Campineanu era Insa nunumai un luptator energ-ic pentru innaltarea neamului,.ci si un Impartasitor al ideilor liberale. El da cel dintaiIn Munten ia exein pl ul desrobirei Tiga n il or, Slobozind dinrobie pe to0 Tiganii mosteniti dela parinti; aceasta Inanul 1834 5.

Opozitia condusa de Campineanu incepù a critica ac-tele Domnitorului facute cu prea mare plecare catre con-,sulul rusesc, precum si amestecul acestuia prea pe fata

adanc In afacerile tareiRuk:nan impuse domnului a trimite adunarei o dojana

pentru spiritul ei rAsvratitor, contra caruia va fi nevoitsa Intrebuinteze asprimea. Adunarea, atinsa prin aceastamustrare, respinge cu energie Invinuirea, tratand In pro-testul ei pe Domn de trandav si pe ministrii lui dechecapabili 6

Tocmai atunci Implinindu-se sorocul de 5 ani al a-dunarei, se procede la alegerea unei alteia, In care insaIntreaga opozitie este realeasd, cu toate silintele Domnuluisi ale Consulului Rukman de a Impiedicà reintrarea eiIn adunare.

Rukman atunci se gandeste sa dee o mare lovitura.Printeun ofis catre domn, el cere ca sa se adune Inteuncod unitar toate legiuirile ce se addug-,asera catre legiu-irea organica, dela Intocmirea ei incoace. Dar el maicerea totodata ca, In noua redactare a Regulamentului,sa se introduca un articol care prevedea, ca once mo-dificari ulterioare ar fi sa se faca Regulamentului, nuvor putea aveà loc, nici vor putea fi puse In lucrare, decatIn urma unei autorizan i speciale a Sublimer Porti, cu con-

Ion Ghica Cuvint de priittire In Academia RotninAN. Analele AcademieiSeria 11, Tom. Ill, Sectia II, p. 48.

Foaia pentru Minte, Inima si Literatura, 1844, p. 316.Felix Colson, 1. c., p. IL. Compara Vaillaut, I. c., 11, p. 385. Regnault,

J. c., p. 185.

www.dacoromanica.ro

16 4 'STOMA PART/DELOR POL/TICE

simtimântul curtei proteguitoare . Consulul adaug-k cacacest text, desi existà in exemplanil originar ce se afladepus in archivele statului, fusese din nebagare de seamaomis din textul tiparit In r852 7.

Si inteadevar in textul originar, acest articol se vedetrecut la sarsit chiar, creasupra subsemnaturei deputati-lor ; dar deli scrisul este de aceiasi mana, el este maistrAns si mai inghezuit, Theft se vede ca a fost adaosIn urmd, in spatiul de respect lasat intre sfArsitul tex-tului legiuirei i subsemnaturile deputatilor 8

Multi din deputatii adunarei celei noue din 1837 fu-sesera membri in acea de revizie din 183 r, precum StefanBalaceanu, Emanoil Baleanu, Ioan Çampineanu, loanOteteleseanu, Grig-ore Cantacuzino, Iancu Ruset i loanFilipescu, fiind Stefan Balaceanu chiar unul din secre-tarii acelei adunan i Ei isi aduceau bine aminte, ca acel.articol nu existà pe 4tunci in Regulatnent, convingerealor fu intarita de Heliade care tiparise in tipo,2-,rafia lui

Sakellario cAtrA Königsmark 11 August 1837, Hurm., Doc., X, p. 485,,Ce réglément après avoir reçu la sanction requise, fut imnrime et liré2000 exemplaires qui furent publiés. Mais la dispocition dont je vous parle nes'y votive par insérée". La Principarrté de Va/acide sous le Hosporlarat deBibesco, p. 43 : Le baron de Rukman avait en outre insisté qu'on y retablitla clause portant que nul changement ne pourra étre fait etc. etc., clause quise trouvait dans l'acte original du Réglément Organique sous la signaturede tous les boyards, mais qui n'avait pas été inséée par inadertance dans le-texte du Réglement imprime".

Am constatat eu iasumi acest fapt ce pare cu totul extraordinar, dar easd. Regulamentul fu lust de un agent rus (poate chiar Kisseleff I!) gi trimisla Constantinopole, in 1831, si inainte de a fi fost inaintat acolo, el fu supus-la operatia introducerei prin frauclA a articolului final. CA textul Regulamen-tului fusese adao3 la acea epocA, se vede din o adres4 a lui R. kman c. Gluck.28 tulle 1834, I-furm., Doc., supl., 1, 4, p. 464: M. de Butemeff, en remet-taut au ministère ottoman le texte de Réglement (in 1831, innaintea punereilui in lucrare), a jugé nécessaire joindre une clause en forme de conclusion.(ca articol final) qui porte qu'il ne sera introduit désormais aucun change-ment dans la legislation du pays". Dar consulul pe atunçi explid a arena.clauzulA ne se rapporte qu'aux dlsposilions fundamentales" si nu la cele ordinare.(Mai vezi o adresA identicA trimisA de Mintiaky lui Sturza lot din 28 lulie 1834..Hurm., Doc., supl., 1, 5, p. 65) Prin urmare in 1831, cAnd Regulamentul fu-sese trimis la Constantinopole, clauzula erà arum introdusA, dar nu de Bu-tenieff, ci de cancelariile rusesti din Muntenia, co ajutorul cali rafului care co-piase intregul text al Regulamentului i introdusese la urml i artitalul final..Afà povesteste /ucrurile

Analele parlamentare, 1, p. 65.

www.dacoromanica.ro

P..-kRTIDELE POLITICE IN MUNTENIA 165

Regulamentul In 1832, al carula text tiparit nu contineaacel articol.

Deputatii se convinscra deci, ca articolul fusese in-trodus dupa iscalire In textul oficial, atunci cAnd manu-scrisul fusese incredintat autoritatilor rusesti spre a'l tri-inite la Constantinopole. Cine altul putdt fi autorul falsuluiIndraznet, decta ag-entii rusi cari, In ra'vna lor cea marede dominare, voeau sa rapeascd Tarilor Romtuie panasi umbra lor de autonomie.

Inteaclevdr acest articol tindea a impiedich once re-forma, chiar i In dispozitille de simpld leg-iuire conti-nute In Reg-ulament, si nu numai In acele constitutionalecari bine Inteles nu puteau fi atinse de Romani, fara con-sitntimântul celor dourt curti.

Dar, pentru aceasta aparare a dispozitillor fundamen-tale, existà un articol anumit in Reg-ulament (92 al Mun-teniei, 55 al Moldovei), care prevedek ca once act satthotarare a adunarei obstesti si a gospodarilor, care ar fiproiivnica Principatului, sau tractatelor si ha-tiserifurilur date in favoarea lor, sau drepturilor curtilorsuzerane proteguitoare, trebue privit ca nul ì neavcnit >.Rusii insa nu se multameau numai cu neatingerea dis-pozitiilor fundamentale; ei voeau sa impiedice once In-cercare de legiuire neatarnata a Tdrilor Române, ceeaceerà invederat o atingere a autonomiei ion.

Boierii cari stiau, cä Regulamentul contineà articolulopritor al atingerei dispozitiilor de tetnelie (52 si 55),nu Intelegeau ce erà de nevoe repetarea acelei dispo-zitii, la incheerea Intregei legiuiri. Ei sustineau deci, cdsi In arti-colul al crtruia recunoastere se cereA de consul,pe motivul ca fuscse omis la tipar, ar trebui sa se in-telcag-a tot despre ba:uril", adeca despre principiile fun.d a m entale.

10. Procesul-verbal al comisiei de unifica.re a Regulamentulur, din 23 Manid1837. Analele parlamentare, V11, p. -528: Comisia socoteste ca dultut acestuiperiod kf raza) unde se zice: ()rice ~cata, intelege In sibe modificatii labazurde(bazele fundamentale) Regulameutului, i ar fi bine sa se adaoge MugacuvAntul niodificatti, cuvintul. bazuri.

www.dacoromanica.ro


Cand li se spuse Insa. adevdratul Triteles pe care Ruk-man voiá sal dee acelui adaos, adunarea In mare ma-joritate Incepa sd protesteze Cu energ-ie contra acesteiucideri desavarsite a autonomiei tarei. Se auzeau de pre-tutindeni ra.sunand strigate: nu cunoastem acest articol;el nu se vede tiparit In editia oficiala din 1832. Pro-testa m Insasi In numele Rusiei ce se zice proteguitoareadrepturilor patriei noastre, contra acestei Incdlcdri a au-tonomiei ce ne este garantatd» 11.

Adunarea, In urma acestor desbateri, trimite Domnuluio adresd, In care se spune, ca cRegulamentul manuscriptcontine In adevar cateva randuri, dupa care once dis-pozitie administrativd sau scbimbare ce s'ar putea facefara Invoirea curtei proteg-uitoare, ar fi privitä ea nula.Acest articol nefiind tiparit prin orclinul fostului g-uver-nator, generalul Kisseleff, a trezit marea aminte a adu-narei In scopul de a se convinge de adevarul unui a-semenea adaos, ì dupa ce a luat In bagare de seama.toate Imprejurarile, a ramas convinsa ca domnul generalkisseleff, dupa toatA dreptatea nu putea face un atarearticol aditional, de oare ce se afla In contrazieere fa.tisacu toate privileg-iile acestei taxi 12.

Era Indestul de stravezie invinuirea de fals, comisa.In textul originar al manuscrisului; caci dacd acest ar-ticol s'ar fi aflar In Regulament, atunci cand boierii pusesera iscalitura lor, cum de mai protestau acum ?

Heliade, Eqiilllbriul intre Antiteze, p. 95. Comp Sakelarie c. Kemigsmark,11 August 1837, Hurm., Doc , X, p. 486: Une discussion très oragease sesouleva dans la première séance de l'assemblée. Les deux partis lacel pentruinserare i opozitia) s'attaquèrent avec vehemence et se prodiguèrent mémeréciproquement les invectives et les injures les plus violentes". Comp. Mitrop.Neofit catre Nesselrode, 31 Decemvrie 1840, Hurm., Doc, supl., 1, 4. p. 501:Depuis les déplorables désordres de la session de l'alinde 1837, l'assembléetrompée et indignement abusée, s'était discreditée par des actes d'insigne foliede quelques misérables meneurs".

Adresa din 21 tulle 1837. Anahle parl , VII, p. 532, subsenmatA de21 deputati din 33. Vezi procesul-verbal al sedintei in care se votea7a adresa,10 lulie 1832. /Went, p. 32. Se crede cá adresa de protestare a adunarei afost redactatti de profesorul Cons% Moroiu, fost bursier din 1822. Barit intotzia pentra minte, No. 25, 30, 1848, reprodusa de Anal 1848 in Principate,

p. 464.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN MUNTENIA 167

ConsuJul Rukman afland de adresa adunarei, protes-teaza si el, aratand adanca lui mirare asupra Intimpi-narei radicate de adunare, contra schimbarei introdusdIn noua redactare a Regulamentului; ca ea ar fi calcatdatoriile ci, ceea ce nici odata nu va putea ramaneL ne-pedepsit; cprotestez, urmeaza consulul in chipul cel maiformal In contra unui demers atat de nereg-ulat si de con-trar re.spectului datorit celor doua innalte curti etc. etc.> ' 3.

Inter) alta nota catre un mare personaj rus, Rukmanarata, ca regreta foarte mult ca asemenea necuviinti sa'se fi putut întâmplà In Muntenia in timpul administra-tiei sale 1 4.

Un firman al POrtei ordond introducerea cu deasilaa articolului fraudulos. .Adunarea fu convocata dupa so-sirea firmanului, anume pentru a indeplini porunca Portei.In urmatoarea zi, 15 Mai, se deschide adunarea. Sila se

ceteà pe fetele tuturora. Domnul inaintp de a subscrie,lepada condeiul de doua ori, zicand ca nu e bun. IoanCampineanu nu era fata. Ceilalti mernbrii subscrisera,insa cu rezerva, ca o fac din porunca Sultanului

Amenintarea Rusiei cu pedeapsa, nu intarzie de a seproduce. Ernanoel Baleanu i Ion Campincanu fura sur-guniti 16; loan Oteteleseanu i Iancu Ruset prigoniti panacand cerura iertare dela Rusi. Totusi, cum zice Heliade:

De atunci din 1837, des' dateaza cdderea lui Ghica,de si atatia si atatia devenira victime, dateaza si declinulprotectoratului exclusiv al Rusiei, atacat In lata lumei

Folix Colson, I. c., p. 99.Nota lui Rukman din 17 lulie 1837. Ibidem, p. 105. Comp. G Chainoi

(Ion Ghica), Dernière occupation des Principautes Danubiennes, Paris, p. 41.Barit, in Foaea p. Alnite, 1848, p. 28-30. Anul 1848 in Principatele Ro-

-.nurine, II, p. 465 466.loan Campineanu se duse la Constantinopole ; de acolo la Londra si la

Palls pentru a protesth la puterile apusene contra silniciei aduse Tarei Ro-manesti. La aceasta cAlAtorie a lui Campineanu se abate gandul lui Nesselroderand Intr'o adresi c. Mitrop. Neofit, 20 Febr. 1841. Hurm., Doc , supl. 1,4, p. 507 ii spune: L'orsqu'on songe surtout à ces hommes qui sont partis dusein de l'assemblee, pour se rendre it Pétranger et y conspirer contre le reposet la tranqui 1 té de leur pays".

www.dacoromanica.ro

168 ISTORIA. PARTIDtLOR POLITICE

la Islaz In 1848 si desfiintat formal prin tractatul deParis In 1856 » 17.

Astfel se petreca al doilea act al opozitiei partiduluinational contra Rusilor, i numarul acelora ce protestaraacuma era mult mai Insemnat decat al celor ce radi-caserd glasul contra presidarei comisiei reg-ulamentare de-un dregator rus. Observam Insa, cd, nici atuncea, nicide asa data protestul sau nu pornise dela jig-nirea unuiinteres individual, de oare ce nici presidarea comisiei,nici ating-erea autonomiei prin introducerea articoluluifraudulos, nu lovea In afacerile personale ale deputatilorprotestatori. Ceca ce ei aparasera In a mandoua cazurile, eràdemnitatea si cinsteatM-ei. Erau Insa aceste protestan i cu atatmai meritorii, cu cat mare indrAzneala era pe atuncia radicà glasul contra Rusiei, caci surgunul, poate chiarSiberia puteà sa astepte pe cel sumet la iesirea lui dinparlament. Daca fapta cu toate aceste fusese faeuta, a-ceasta Se Intamplase, pentru ca In cugetele boierilor In-cepuse a suflà vantul veacului de desteptare nationala,si a se desteptà instinctul d pastrare al rasei, pe care ceide acum o aparau cu vorba si cu pana, dupa cummarii Ion stramosi o aparasera alta data cu arma In manipe campurile de batalie.

Domnul In aceasta intrebare ava ô purtare sovaitoareImpingâ.nd In ascuns opozitia la Improtivire, iar cu faptasprijinind cererile Rusilor, cqea ce'i strica si fata Cu acestidin urma i fata cu partida nationald 18.

In decursul celor 5 ani cat mai statù Alexandru Ghicape scaunul Tarei Romanesti, opozitia contra Rusiei semdntina mereu; dar ea Imbraca un caracter ceva deo-sebit, schimbandu'si Varamul pe care ea se desfasurà, deoare ce Rusii vazand, ca spiritul de rdzvratire Improtivalor porneà din un izvor mai adanc, desteptarea nationalaa Romanilor, ei se Indreptani contra manifestarilor eimai directe, acele literare si estetice. Credea. Rusia ca.

lieliade, Ewalibral hare Antiteze, p. 98.Vezi i a mea Istorie a Romdnilar din. Dacia Traiank, VI, p. 144 148.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN Is/FUNTENIA 169

astfel va putea starpl Improtivirea ce o Intalnea stapanireaei. Nu'si dadea samd ct mai la urrna si aceste mani`-festari nu erau decat tot producte, efecte, i ca pentrua ajunge a distrug-e`cauza, trebuea sd ating-a ceva ce nuse poate nici odata lovi prin mijloace materiale sufletul.

Pentru a intelege aceasta noua Intorsatura In tinutapartidului national, trebue amintit Intai mersul cultureinatiOnale din acest rastimp In Muntenia.

In memoriile sale, principele Neculai Sutu arata asupraVietei boierilor munteni refugiti la Brasov, ca ei Isi petre-ceau timpul Intre un studiu sustinut facut In cercul fami-liei, si petreceri de preumblare si de vanat . Asupra studii-lor Intreprinse de boieri, am vorbit aiurea,12. Dintre des-fatari, afara de vânat care alcatuia cea mai deasa si maiplacuta, petrecere a boierilor, mai ascultara putin timp sfproduccrile unei trupe de opera italiana care jud. In osala de bal, Improvizata ca sala de teatru. Dar fiinded nu-mai boierii pribegi sustineau acea trupa, iar localnicii nu,ea fu nevoita sa paraseasca Brasovul In curOd. AceastaImprejUrare ne dovedeste ca rnintea boierimei munteneera mai desghetatd pe la 1822, cleat acea a Sasilor

Ungurilor, pentru a nu vorbi de .Rornanii din Brasov.Despre poporatia locala spunea. un Brasovean mai des-tept: Ldsati sa joace un urs pe scena, si Brasoveniivor yen?. toti 211.

Unii din boieri, preaun era Constantin Radovici dinGolesti, se folosira de destararea lor, pentru a Intreprindelungi caldtorii In Apusul Europei. Golescu organiza in-data dupa Intoarcerea lui, In 1826, acea sotietà delacare dansul se astepta la atatea urmari bune pentru In-florirea tarei sale 21. Sotietaua lui Golescu Insa urmareadoua scopuri deosebite. Tinerii se indeletniceau cu lu-crarile de care vorbeste Neculai ,c,;utu. Cei mai batrani

Mai sus, p. 133. Prince N. Soutzo, Mémoires, p. 40-44.lbidem, p. 44-45.

2L Mai sus, 12. 122.

www.dacoromanica.ro


se g-ândeau la mijloacele de a rasturnA pe Ghica. Dinsinul lor porni incercarea de a razvrati. poporul mun-tean prin o a doua miscare facuta de oameni de aiVladimirescului, dar care miscare se sfars1 prin spAnzu-rarea capilor ei 22

Intorandu-se pribegii In Muntenia, dupa Conventia.dela Akerman, si Constantin G-olescu (calatorul) facandcunostinta lui Heliade, ambii de si apartineau unor starata de deosebite, Golescu boier mare, Heliade fiu alpoporului, fiind doritori de a impinge tara lor pe caleapropasirei, pun la un loc ideile lor si alcatuesc un pro-gram de regenerare, spre a scoate tara din Intunerec sixiestfinta catre lumina si cultura.

Programul consth din urmatoarele punte;Inndltarea foastei scoale a lui Lazar la rang,u1 de liceu

si crearea unei alte scoale in Craiova dupa modelul ei;,.;Scoale normale In capitala fiecdrui judet;Scoale primare In fiecare sat;Foaie in limba româna si desfiintarea monopolului ti-

pog-rafiei ;Incurajarea traducerei de cdrti straine, siIntemeierea unui teatru national.Observam ca aceasta unire a talententelor spre scopuri

civilizdtoare, desfiintà hotarele atat de Innalte radicatede formele vietei, Intre clasele sociale. Alta dovada aaceluiasi fapt avem in, o scrisoare a fiilor de boieri cdreinvatau in Paris, si anume: Sovetnic Margeala, AlexandraLen, Nicolae Baleanu, Constantin Brailoiu, Dimitrie Golescu, Constantin Lens, loan Vladoianu si Costache Fi-lipescu, scrisoare trimisa lui Eliade, cu prilejul iesireicelui dintai numar din Curierul ronzdnesc, la 1 Martie1829, In care scrisoare odraslele boieresti scriu editoruluiCurierului: Trebue sa stiti cd In vinele noastre curgesang-e romAnesc si ca inimile noastre nu se pot impiedeck

22. Mai sus, p. 127.

www.dacoromanica.ro


de a saità de bucurie cand afla ca se infiinteazá.. la noiasezAminte folositoare 23.

Tot In acest sens gasim o alta scrisoare a tanaruluifiu de boier, Constantin Brailoiu, unul din subscriitoriiscrisorei catre Heliade. Brailoiu lauda in ea foarte multsâtguinta tovarasului sau de studii, omul din popor,Petru Poenaru care, spune Brailoiu s'a apucat in specialde studiul punOlor si a soselelor si de acel al ridicd.reiplanurilor; aceasta ramura, la care se aplica Poenaru,fiind foarte importanta si folositoare ata lui In parte

tarei indeobstie 24.

Acestea sunt cele dined simptome ale unei apropienia mintilor peste hotarele nasterei, ale unei infratiri -a.cug-etelor pe temeiul talentului, si deci recunoasterea, ca.

acesta are dreptul de a'si face calea In lume. In a-ceasta apropiere, gasim noi primele urme ale democra-tizarei societatei romanesti, serie ce va deven1 cu timpulatat de puternica.

E drept ca izvorul acestui curent stateà In vecheadeprindere a caselor mari boieresti de a radicA din stra-t6rile de jos odrasle catre acele superioare, prin careridicare se improspatà cu stmg-e nou boierirnea romana.Dar deosebirea intre sistemul cel vechiu si acestalaltnou, stA. In faptul, ca mai innainte, egalizarea se faceànu pe baza talentului element democratic, ci pe bazaboieriei element aristocratic. Mai Thnainte omul de josdeveneà de seama, pentru ca se urch In rangurile boie-rimei. Noul curent cereá ca boicrul sa devina de seama,Cu ctit se urcá pe scara talentului.

Infiintarea gazetelor, Curierul ronuinesc i .Albina ro-maneascet, da pe de o alta parte prilej la apropiereaintre Munteni si Moldoveni, care impinge mai departe

Curierul romanesc, 1829. No. 25. Multamiri aproape identice trimiselui Gb. Asaki pentru Albina romfineascd, apäruttl la lunie 1829. Vezt No. 48.

Citati de d-I Pompiliu Eliade in Iiistoire de l'esprit public en Rou-manie , p. 242. Aratarea d-lui Eliade, cfi aceasta scrisoare s'ar gas' in Hur-muzachi, Documente, X, p. 622 este gres ; -acolo este a'tä scrisoare a luiBrailOiu, care Insä nu vorbeste de Poenaru.

www.dacoromanica.ro


prima licarire a ideei unirei pe care am vazut'o rasArindInca dinnainte de 1829, si anume intovarrisita dela Intaiaei manifestare Cu aceea a principelui strain25. Anume la oispitire (examen) facuta la scola Vasiliana. din Iasi, se faceo serbare deosebita la care asista si Mitropolitul. CurierulRomanesc publica o dare de seama a acestei serbari,atat de insemnata pentru vremile de atunci, aratandu'siCu atat mai mult multamirea, cu cat doi din profesoriiscoalei Enache Halung-a si Andrei Moldovanu,fusesera formati la scoala din Sf. Saya 26. Gazeta luiHeliade fusese invoita a ie.si, de catre ocarmuirea pro-vizorie ruseasca, pentru a sluji de organ de raspandireintre komani a vestilor de pe campul de razboiu, careSZL faca cunoscute izbâ.nzile rusesti In straturile popo-rului Toman. Ea devenea acum, prin puterea lucrurilor

fara voia Rusilor, un organ si al intereselor nationaleromânesti.

Dar aceasta imping-ere spre infratire a cugetelor ro-mane este mijlocita chiar si de Regulamentul Org-aniccare., fiind lucrat de boierii romani insufletiti de spiritulnational, ca Asaki, tirbei i altii, ei strecurara ca'tevaarticole care desigur nu poarta pe ele pecetea ruseasca.Asa ambele Regulamente, acel al Moldovei i acel, alMunteniei, prevad ca Invatamantul sa se dee In limbanationala, aceasta pe tetneiul, cd s'ar aduce inlesnirescolarilor In destivdr$irca limbei patriei, dar i pentru

toate trebile publice erau sa se trateze n aceastalimba care este p: acea tntrebuintata in toate slujbelesfintei credinti 27.

acest articol fusese stilizat chiar de Asaki, se vedede pe faptul, .ca el reproduce ideile expuse de dansulIn anaforaua din 1828, cand se ceruse de Epitropia scoa-lelor In care Asaki era membru, infiintarea scoalei Va-

Mai sus, p. 137.Carieral Rontarrese din 2 §i 12 Aprilie 1829_Ana/ele parlamentare, I, p. 355. Compara Regulamentul Organic al

Moldovei.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN1.1UNI'ENIA. 173

suene, si in care Thvatatul moldovan spune: Mai tre-buitoare decat a altor lirnti este cultura aceleia a nea-mului nsãi, in care se fete sfintele rugaciuni se trac-tarisesc toate pricin ele i care este cea ma puternicalegdtura spre pdstrarea i 7.mbundttitirea neamuluiinsuflefirea dragostei cdtre patrie 28

and se atribue deci Rusilor sprijinut invatatureilimba romaneasca, cum spune o brosura din 1858 29,se uita, ca. Regulamentul fu alcatuit mai ales de boieri,

ca daca li se atribue lor, si cu drept cuvant, masu-rile apasatoare ce se luara In privirea taranilor, ei nupot fi pe de alta parte despoiati de cinstea sprijinireitnvatam an tului romanesc.

kisseleff a facut de sigur destul pentru Romani, pri-mind acest sistem care, cum vom vedeA, a adus in cu-rand roade primejdioase pentru stapanirea ruseascd.

Nu. e vorba, ca pe atunci Rusii, inselati prin carac-terul scrierei romanesti si prin inultimea cuvintelor slave,mai ales din cartile bisericesti, apoi lipsindasupra graiului Romanilorne credeau de Slavi, cevàdeosebiti de Rusi, asa cum erau Sarbii i Bulgarii, darIn once caz de un neam cu ei. De aceea nu credeau, catrebue sa ne combata In desvoltarea limbei noastre. andnsa mai tarziu Heliade scrie o brosura in care arata

pe Romani ca membri ai familiei latine, el este ame-nintat a fi surgunit de catre Rusi, i scapa numai prinintervenirea Domnitorului".

Alt articol mai Thsemnat din Regulament pe care noiII credem introdus tot prin boieri cari hraneau, cum amvazut, ideea unirei In cug-etele lor, anume articolut 425prevede, ca: Origina, religia, obiceiurile si asemanarea

Uncarul, III, p. 33.Question de l'instruction publique en Mo/dude par uu député du divan

ad-hoc, lassy, 1858 : Le comte de Kisseleff, plénipotentiaire da ffouvernementprovisoire russe, favorisa la fondation d'écoles publiques et le développementde l'esprit national".

Vezi Heliade, Repede aruncdturd de ochi asupra orig:nei fi Umbel Ro-ma'nilor i Egad:brut intre Antiteze, p. 69.

www.dacoromanica.ro


limbei locuitorilor ambelor Principate, contine elementeleunei uniri intime care a fost Intarziata si Impiedicat5.prin Imprejurari IntAmplatoare si de a doua cafoloasele si urmarile binefacatoare ce ar izvori din In-trunirea acestor doua popoare, nu ar puteà fi puse laIndoiald; cd eletnentele contopirei poporuluilVIoldo-Valahsunt chiar puse In acest Regulament, prin asemanareaadministratiei ambelor tari . Pe temeiul acestor consi-derari, art. 426 al Reg,ulamentului prevede < instituirea-unei comisiuni mixte din partea guvernului ambelor Prin-cipate, cu menirea a preface Inteun singur trup legile_moldo-valache, identitatea legislatiei Hind unul din mij-loacele cele mai potrivite pentru a aduce la Indeplinireaceasta unire morala .

Nu e vorba, o corespondentA din Bucuresti din 1834,atribuita unui francez, Bois le Comte, spune cá ideeaIntrunirei celor doua principate Intr'un mare ducat alDachiei, a primit chiar tlu de mult oarecare Incurajaredin partea Rusilor; ca o instructie comunicata de D-1Mintiaki comitetului reformeler, arata foloasele ce ar re-

daca s'ar restrange din ce In ce mai mult lega-turile ce le unesc, a$à ca sa nu faca decat o singur5.natie. Unul din comisan, vistiernicul Iordache Catargiu,luand act de aceastá recomandare, propuse unirea am-helor provincii sub o singura oca'rmui're; dar Catargiuadaugand clauza cd principele ce ar fi sa se aseze sanu apartina nici uneia din cele trei mari puteri Incun-juratoare, Rusii vazand ca prin aceasta restrangere li seluà mijlocul de a pune tarile unite sub un principe decasa lor, nu se mai intereseaza de aceasta chestie . Totaceasta corespondenta adauga ca «unirea celor doua pro-vincii ar fi In Bucuresti o dorinO, obsteasca si tot askstateau lucrurile si In la.si. Beizadea Ghica spunea au-torului corespondentei ca tatal sdu fusese gospodar,mosul sau s'ar afla acum In aceastrt situatie. Cu toateacestea nu ar fi jertfe care sa nu le faca, pentru a vedeàIntrunirea ambelor Principate sub un principe strdin.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLIEICE IN MUNTENIA 175

Marele vornic Filipescu spuneL aceluias autor, ca arpriml cu lacrimi de recunostinta ori ce principe strain.In sfarsit tot asA, de obsteasca este dorinta de a vedeàambele tari substrase- de sub epitropia Rusiei i a Tur-ciei, si puse sub proteguirea marilor puteri. Realizarea-acestei dorinte este consideratai atilt la Iasi cat si la Bu-curesti, ca trebuind sa Indeplineasca opera de regenerarea acestor tari ".

Noi credem ca In spusele lui Bois-le-Comte trebuedeosebite doua lucruri: Ideea unirei care este de obarsieromaneasca, introdusa ca si Invatamantul In limba na-tional-a, de boierii alcatuitori Regulamentului In aceastllegiuire, i desbaterea provocata de Catargiu privitoarela principele strain, pe care Rusii bine Inteles ca'l do-reau din casa ruseasca. Comisia eel-and garantii tocmaiIn protiva acestei eventualitati, face pe Rusi sa lese la,o parte aceasta parere. Daca Rusii ar fi propus unirea

principele stra'in, farä nici o restrangere, atunci .res-ping-erea acestui din urma ar fi atras i rasping-ereapropunerei privitoare la unire, pe care cu toate acestenoi o gdsim In Reg,ulament 32.

Tot pe atuncea Constantin Golescu Infiinteaza o scoalarurala pe mosia sa Golesti, cea dintâi coala de acestfel pe pamântul Romaniei, punand astfel Iii practicaideile lui, ca numai prin luminarea taranimei va pute5,fi ea scoasa din degradarea In care se aflà. El aduce

ca profesor pe Invatatul Roman clin Transilvania

Aceasti corespondenti publicati in Moniteur Universal din Paris, 18 Sept.1859, este datati din 17 Martie 1834.

C. Hurmuzaki si loan Maiorescu in brosura lor Desvoltarca drepturilorPrincipatelor Moldo-Valace, Bruxelles 1857, reprodusi in Acte si Doc, relativela Renasterea Romdniei de d. A. Sturza d. C. Sturza i Obenade PetrescuIII, p. 207, spun, et comitetul de reforme de atunci a nropus unirea subun principe ereditar stain, si e adevirat ci cabinetul de San-Petersburg vi-a datinvoirea, ca aceasti propunere si o dec in desbaterea adunirei constituante

atunci; dupi ce la acest proiect s'a adaos clauza, ca viitorul domn sinu fie _clin casele domnitoare vecine, a cAzut tot lucrul : de ande se vede adideas uniunei n'a /es& -dela Rusia ; dar poate cA Rusia ar fi adoptat'o, daciPrincipatele ar fi dat tronul unui principe rus, ca cu incetul noul stat si seíncorporeze in Rusia.

www.dacoromanica.ro

17 b ISTORIA PARTIDELOR POLIT,ICE

Aron Florian 33, reinprospatând astfel inceputurile de In-tarire a mintei romanesti din Muntenia prin acele maivii ale neamului din Ardeal, facute In Muntenia prinnumirea lui Lazar ea profesor In scoala din Bucuresti.

Cu prilejul ispitirei scoalei din Golesti, se intocmisesi un spectacol teatral, In care elevii jucara scene dintragedia _Regulus tradusa. In versuri de loan Vacarescu,si o copila In varsta de 8 ani a lui Gr. Leurdeanudin Ploesti, declama niste versuri cu atka gingasie, ca.

ochii tuturor se umplura de lacrami de bucurie, pentruo aa de patrunzatoare si binecuvântata isprava dinpartea unui copil 34.

In afara de scoala rurala. a Golescului, se mdntinescoala intemeiata de Lazar la Sf. Saya care trece, clupa.retrag-erea lui Inapoi in Transilvania, sub scolarul sduIoan Heliade Radulescu ; apoi dupa reorg-anizarea eide catra Ghica Voda In 1828, este adaosa ca profesoriireveniti din Piza si Paris: Eufrosin Poteca, Simion Mar-covici i Const. Moroiu. Acestia aduceau cu ei iclei noue,subte din Invataturile Apusului, despre care ne dau oarecare deslusiri scrisorile lui Poteca.

In ele aflam mai IntAi convingerea bursierilor, ca baniila noi nu sunt pierduti, si va veni timpul sa se laudeCu noi, nu numai acei ce ne-au trimis, ci si toata Va-labia 35. Fiindca se facdt bursierilor greutati cu trimi-terea banilor, Poteca serie Epitropiei scoalelor, ca celputin sa le trimita cheltueala intoarcerei lor in tara, undevor semdna sau putinele idei ce le-au cules pe acolo,

sau g-rAu pe intinsele ei sesuri . Poteca nu se rusinà aarad', ca el e om de jos, nascut mai aproape de paduredecttt de curtea domneasca; dar, adaoga el, parintii meicei adevarati din care se trage tot neamul omenesc,sunt cerul i pamtuitul; iar Dumnezeu Imparatul lumei

lieliade, Equilibra! liare Antiteze, p. 77.D. C. Olanescu ; Teatral la Romfini ; Partea II. Teatrul In Tara Romi-

neascA, p. 17 nota 1, unde sunt citate i izvoarele.Intfiii bursieri romani in strAinAtate, scrisorile lui Eufrosin Poteca" de

I. Bianu. Revista Nouá, I, p. 422

www.dacoromanica.ro

36. Ibidcm, p. ,i24, 425 gi 428.12

PARTIDELE POLITICE IN ,MUNTENIA 177

adese ori obicinueste de scoate din noroiu pe cel umilitsi'l asaza printre fruntasii norodului . In aceste vorbese vadeste constiinta lui Poteca despre valoarea talen-tului fatd cu nasterea. El ne mai spune ce simtì el, lavestea cd tara lui 'r edobandit domniA pamftnteana:

In anul trecut cand erà patria In jaf, inimele noastrese topeau de Intristare. Intr'acest an cand patria si-a do-bAndit privilegiurile sale, si când ocArmuirea s'a lucre-dintat In marine fiilor sai, am Inceput si noi a saltà debucurie .

Intr'o frumoasa scrisoare catre Mitropolit si catre Eforiascoalelor, In care Poteca rdspunde cu o mare Indrdz-neala, la mustrarea, cd nu ar invdtá lucruri folositoareca matematicele: «cd ei doarä n'au fost trimisi la lemneIn padure el Isi aratd credintele lui In cele ce artrebui facut, pentru a scoat&norodul Valachiei din stareaIntunecatd In care z'aceà: Cinstirea preotilor, spune el,Toteca Insusi erà preot), asezati cu lefi cuviincioase, farda cere nici un ban dela acei dintre ei ce ar puteà sa In-vete pe copii; izgonirea nedreptatei din Valachia si face-rea unei legi politicesti care sa hotarascd dajdiile de acumInnainte asupra veniturilor fiecdruia, fard deosebire, deladivaniti pana la plugari si la hranitorii de dobitoace;slobozirea robilor crestini, pentru ca Intre noi crestiniinu este rob si slobod, ci toti suntem una In HristosIsus Domnul nostru caci de nu vom urnià In acestchip, numai cu o biata scoald de matematici nu sepc:late face nimic bun spre fericirea norodului .

Fiind mustrat pentru cele ce scrisese, Poteca nu daInnapoi, ci Infruntd ÎnCä. cu trai mare putere stapânirea,spunâncl, cd acei ce nedreptatest omenirea si pe saracifdcuti Intocmai dupa chipul lui D-zeu, asupra unora caacestia va cadeà urgia cerului, sfarâmarea i risipirea,ca praful ce'l spulberd vântul de pe fata pdmântului ".Si aceste idei nu erau ale unui tanar, ci ale unui om

www.dacoromanica.ro


de 36 ani, preot si Insurat, care desigur incoltisera lael Inca Inainte de a plecá din tara, dar pe care stra-inatatea le copsese si le desavarsiser

Pe langa Poteca si ceilalti tovara.si si la fel ganditoriCu el, se va mi Intoarce In curand In Muntenia si t'Ana-rul boier Constantin Brailoiu, acel ce lauda atat de multpe Poenaru, si care Intr'o scrisoare catre tatál sau spune,«ea boierii din ora. ar trebui sa se uneasca cu guvernato-rul rus, comitele Pahlen, pentru a nu scapa frumosul pri-lej, de a'si Implini toti datoria ce au, de a se gandi -setasigure fericirea bietilor tarani; sa stabileasca legi bunesi sa Intemeiseze pe dreptate o noud ocarmuire, spre ane asigura un viitor fericit . Prin alta scrisoare, Brailoiuse ruga de tatal sau zsa-i trimita carti romanesti, ca sdnu'si uite limbo, 37.

Tot asa si tanarul Constantin Filipescu ce Invata InParis spune, In o scrisoare catra tatal sau, redactata Inlimba franceza: Daca strainul are nevoie de Indobito-cirea tarei, a noastrd e datoria de a lumina poporul; sidaca are nevoie de o vecinica samavolnipie si de a lin-gusi patimele celor mari, noi avem nevoie de a le opunelegi si asezaminte care sd puna un frau tuturor poftelor;daca are nevoie de un cap electiv pentru a ne desbina,a ne sfasia si a se interpune In neIntelegerile noastre,noi avem nevoie de o pulere ereditaret §i epitropisitoarecare sa-i tae toate aceste nadejdi. Vrau deci sa intru Insistemul tau, iubite tata si In acel al unchilor mei, pen-tru a ajuta in silintele pe care ei le pot concepe, pentrufericirea si neateirnarea tetrei 33.

Toate aceste idei privitoare la desvoltarea nationalaprecum: int-drirea organismului politic prin unire, ere-ditate, autonomie si neatarnare, nu mai putin acele cetinteau la prefaceri sociale, ca Imbunatatirea stdrei ta-

ScrisoarPa studentului C. Brailoin din Geneva cAtre tata] lui, din 17 lunie1828 Hrrm., Doc, X, p. 621, unde se aflA s analiza pe scurt a celorlalte scrisori.

Din o ssrisoare a lut Const. Filipescu dintre anii 1825-1828, repro-dusA din arhiva familiei Filipescu de Pompiliu Eliade, Histoire de ¿'Esprit pu-hile ea Roumanie p. 276-280.

www.dacoromanica.ro

39. Lui Vail!ant se rapoartA spusele Mitropolitului Neofit, cind intr'un raportcAtre Nesselrode din 31 Dec. 1840, Hurm., Doc., supl., 1, 4, p. 502-, el spune,cA scoalele &IA 10 ani de existentA nu au dat decfit fructe amare, lbsAndtineretul lui voia declamArilor profesorilor straini, tot atAt de nestiutori pe cit

plini de gAnduri rete. si la cenrea de opei e fArA vazA, producte ale preseide aprindere a Apusului". Tot pe atunci O. A. Manu scrie din Bucuresti luiMihail Sturza dommtorul Moldovel in 14 Mai 1839, Hurm., Doc., supl I. 6,p. 38; Parmi les désordres causé t jusqu'i présent par les fatttes du chef del'Etat, l'un des plus frappants est l'esprit d'indépendance et ces prétentionsoutrées qui se répandent dans toutes les classes".

PARTIDELE POLITICE IN lst1UNTENIA 179

Tanilor, desrobirea Tiganilor, egalizarea impozitului, re--cunoasterea Indreptatirei talentului, umblau prin capeteleoamenilor din acest rastimp, si ele vor devenì radicatoarede fapte, Cu cat actiunea personalitatilor ce le reprezen-tau va ajunge mai puternic simtita. Din" aflarea unor a-semenea idei In mintile generatiei dintre 1831 si 1842, seexplica opozitia cea tot mai puternica Improtiva Rusieice se ardtd. In Muntenia, dela introducerea Reg,ulamen-tului pana la sfarsitul domniei lui Alexandru Ghica.

Rusii, In persoana agerului baron de Rukman, Ince-pura a'si da sama, ca ei se Inselasera rau, cand crezuserd,ca Invataturile publice pe cate ei le patronasera, si Inonce caz nu le combatusera, erau sd formeze obsteascabuna cugetare Intemeiata pe cel mai sanatos moral cutnspuneA art. 364 al Regulamentului Valachiei si art. 418al acelui moldovenesc; ba ei se convinsera din protiva,cd dacd puterea lor era sa se mentina nestirbita In Prin-cipate, ei trebueau sä Impiedece tocmai desvoltarea sim-timantului national si acea a asezamintelor cari'l hraneau

dadeau puteri.Inca din 1829, sub ocarmuirea lui Kisseleff, fusese

adus In fruntea scoalei de la Sf. Saya, un francez,lant, care reorganizase de minune aceasta scoala, pro.punand tot odata In lectiile lui ideile liberale si egalitarepe care Francezii le purtau cu ei In toate partile lumeipe unde soarta It aruncá39. Dupa cererea lui Rukman,Vaillant este scos din directoratul dela Sf. Saya In anul1834. Adunarea pentru a despag-ubi pe Francez, voteaza

,cumpararea a 500 de exemplare din dictionarul francezo-

www.dacoromanica.ro

1 8o ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

roman tiparit de Vaillant; dar Domnul, tot dupa cererealui Rukman, nu sanctioneazd acest vot ".

Tot pe atunci se infiiritase In Bucuresti o noua in-tovarasire intelectuala, Societatea Filarmonicet care isi pu-sese ca tinta desvoltarea artistica, cultura muzicei si cre-area unui teatru national. Intemeitorii ei erau loan Cam-pineanu si Ioan Heliade Radulescu care ili adaosese peConstantin Aristia, Grec de nastere l'usa cu mare si cu-ran, iubire pentru patria lui adoptiva, si care inzestraselimba romana cu o foarte buna traducere a Iliadei luiOmer. Ca si la societatea din 1828, se Inscrisera In eamai toti boierii capitalei. Societatea de,schise o scoald, Incare Aristia ce fusese calva timp elevul vestitului Taimadin Paris, era profesor de arta dramatica, Heliade de li-teratura, iar de muzica un Italian, Bongianini. Dupa 7luni de o spornica activitate, elevii putura sa reprezintepe rand mai multe bucati clasice, precum Mahomet, Am,fitrionul, Caseitoria silita, Vicleniile luz; Scapin, Triara/ufamorului, Beidd,ranal boierit, Gradinarul i altele Inca"..

Aceasta izbanda nea.steptata puse In Ingrijire pe Ruk-rnan care hotari sa surpe societatea ce statea la terneliateatrului roman. Prin niste intrigi pr,hibace, Consulul izbutlsa bage ura si zizania Intre membrii Societatei Filarmo-nice care se desfacù, atrag-and in peirea ei incercareaInfiintarei teatrului national 42 ( 1838).

Tinuta lui Ghica si In aceasta trea_ba a teatrului estetot sovaitoare, cu ata mai mult, ca teatrul si scoala fiindsprijinite de toata boierjmea bucureteana, Domnul nuvi-o puteà instraina pe de a Iritregul, iar pe de alta parte-el se ternea de a desplaceá puterei proteguitoare. Ne-multamind deci pe ama.ndoua partile, Rusii pun in lu-

Vaillant, I. c., H, p. 400. Regnault, I. e. p. 190.T. T. Burada, Cercetari asupra $coalei Filarmonice din Bucuresti". Con-

vorbiri Merare XXIV, p. 1 si urm. Vezi instiintarea privitoare la Societatea.Filarmonici publicatA in Curierul ronzeinesc reprodus de D. C. OlAnesc in Tea-tral la Romdni, Memoriul al II-lea, p. 27.

AmAnuntimi asupra intrigilor urzite vezi in Istoria Romea:110r din Dadatraiand, VI, p. 283-285. Vezi si D. C. OlAnescu, Teatral la Rondar; Memo-riul al 11-lea, p. 21-22 si p. 55 s't urm.

www.dacoromanica.ro


crare arma pregatitd de ei In Reg-ulamentul Organic, siprovocând o doleanta contra Principelui catre curtile su-zerand si proteguitoare, randuesc o anchetd, In urma ca-reia Ghica este destituit ".

Din desvoltarea vietei politice In timpul lui Alex. Ghicase poate vedek cd existà ca deplin alcatuit tot numai-un singur partid, acel national, din sinul carui pornesctoate miscarile indreptate contra Rusilor, precum si cre-atiunile facute In vederea Intdrirei vietei romanesti. Inacest partid national traesc amestecate elementele celemai deosehite In ceea ce priveste ideile liberale si ega-litare. Un singur gand numaill Insufleteste In intregullui, acela de a apdrà si spori puterea de viata a po:porului. Cu toate acestea, se poate vedeh, ca elementeleliberale si eg-alitare sporesc fard incetare in randurilelui, aduna`te aici si din sus si din jos, cu toate cd pandla mazilirea lui Ghica ele nu se Incheaga inca Inteoalcatuire de partid politic.

La cdderea lui Ghi a. mai multi boieri munteni intrecari Campineanu, Villara, Filipescu-Vulpe si loan Ghicase Inteleg sa propunA lui Mihail Sturza Domnul Moldoveiprimirea scaunului si in Muntenia, pentru a aduce astfella Indeplinire gandul unirei Principatelor, admisd In prin-cipiu de Regulamentul Organic. Ion Ghica primeste Insaca rdspuns, cd asemenea combinatie nu ar fi bine vazutade Rusia, si cd deci, nu o poate priml. Ion Ghica ras-punzand Domnitorului, cd principiul unirei este inscrisIn Regulament, intareste staruintele sale cu zicatoarealatina: audaces fortuna juvat , cuvinte la care domni-torul intimpina, cd acel care rdspunde Inaintea lui Dum-nezeu si a oamenilor de soarta unui popor, trebue sa fieprudent 44.

AmArun¡imi asupra indepArtArei lui Ghica, Istoria Romanilor citatä, VI,p. 150-157.

loan Ghica Scrisori p. 149 §i 185. Vai:lant I. c , If, p. 405: eles boyards,

valaques désirent la réunion des deux pr ncipautés, sous la souveraineté deMiluil Sturza". De §1 refuzase, se vede, ca M. Sturza se interesase de mersultrebilor din Muntenia in vederea schimbArei capului statului. Un boier de ad

www.dacoromanica.ro


Partidele politice sub domnia lui Bibescu,Gheorghe Bibescu, noul principe al Munteniei, fAceh.el parte din partidul national. Inca de pe cand era mi-nistru al justitiei sub ocarmuirea ruseascd, In 1831, el.avuse prilejul a'si aratà simtimtele lui; anume proiectulde Reg;ulament fiind trimis la Constantinopole, comisiaruso-turca g-asise de cuviinta a introduce o schimbareIn art. 205, privitor la pedepsele la care erau sa fie su-pusi acei ce Infrangeau regulele carantinelor, anume dis-punand ca strainii sa fie judecati de Consulii lor. Bi-bescu Intimpina contra acestei modificdri, cd once crimdfaptuita pe teritoriul Tarei Romanesti nu fusese nici o-lata judecata decat dupd legile tarei si de judecdtoriiei, oricare ar fi fost calitatea i nationalitatea vinovatului;ca dispozitiile luate In Constantinopole ar fi daca s'aradmite o atingere mare adusa unui drept pe care taraIl exercitase fara Incetare 45. In urma acestui protest,se restabileste textul primitiv care nu facea nici o deo-sebire intre straini i parnanteni.

Gheorghe Bibescu fiind ales ca principe de adunarea.munteand In 1842 cea dintai alegere a unui dom-nitor roman, dupa secoli de numiri abuzive Bibescuapare In ziva Incorondrei In costurnul lui Mihaiu Vi-teazul 46. Ducandu-se In anul urmator la manastirea Dealul,noul Domnitor Ingenuncheazd pe mormantul eroului mun-tean 47.

rnceputul domniei lui Bibescu 'nu pareà deci a daprilej unei opozitii nationale. Cu toate acestea dela cea.

G. A. Manu ii cerea chiar bani, pentru a pregati spirifele in vederea de sigurL alegerei lui Sturza de domn §i in Muntenia. Menu c. Mihail Sturza 11 Mai1839, Hurm., Doc., supl., 1, 6, P. 40: Votre nom, Monseigneur, est yeller&ici et ne manquerait par de servir de point de ralliement, si votre Altesseconsentirait k se so metttre k quelques sacrifices, Toute l'opposition formée-des -partisant de la nation vous est déjà acquise". Se vede ci M, Sturza a fostoprit de Ru0 a merge mai departe in aceastA privintl.

Domnia lui Bibescu, I, p. 38. Analele par/am., I, P. 279.Regnault, p. 236. La Principauté de Valachte sous le Hospcdarat- de-

Btbesco, p. 122.Foaia pentru Minte, 1844, p. 323.

www.dacoromanica.ro

PARTID ELE POLITICE IN MUNTENIA 183

dintai lege Infatisata de el, acea asupra modificarei re-gimului dotal, eL intálneste o improtivire In adunare.

Anume Bibescu voi A. s5 desfiinteze abuzul ce se faceàCu privileg-iile fagaduintelor de zestre, care treceau tot-deauna innintea creditorilor, de indata ce se dovedeàanterioritatea lor prin marturi, totdeauna -usor de gasit.Bibescu voiá, prin suprimarea acestui abuz, sa ridicecreditul tarei. Opozitia ce o intimpina In adunare eráInterneeata pe interesele personale ale boierilor de a puteàtotdeauna sa pagubeasca pe creditorii lor 48

Mai nemultumeste pe boieri Inca si numirea frateluidomnului, Barbu Stirbei, In dreg-atoria de Vornic mare,ceeace para. a reInvia nepotismul de pe timpul lui Ghica\Toad.

Dac5, pana acum opozitia avuse un caracter mai multpersonal, ea capata o coloare nationala, In vestita afa-cere a minelor. Anume Domnitorul incuviintase printeunjurnal al Sfatului administrativ (consiliul ministrilor) com-paniei rusesti Trandafiloff concesia minelor In Muntenia,conform art. 178 si i7g din Reg-ulamentul Organic, cudreptul eventual de exploatare silita, In cazul and nus'ar obtine de catre cornpanie invoirea voluntara, panaIn termenul prevazut de Regulament. Concesia erà pedeplin legala si ea, nu puta. 'fi atacata pe acest tar-Amnici inteun chip. Dar tara intreag-a se tema de pri-mejdia unei Incalcari a proprietatilor din partea a totputernicilor Rusi, si pe toti proprietarii ii cuprinsese oInca neintemeeata in drept, dar desig-ur foarte reala si exis-tenta, a unei exproprieri cu putinta din partea cbmpa-niei rusesti. Se temeau cum spune foarte viu un docu-ment din 1848 de o ocupatie militara subterana a TareiRománesti 49.

In loc Insa ca adunarea, faandu-se organul acestei

Mai multe amAnuntimi in 1storia Ronninilor din Dacia Traiana, VI,p. 164.

Memorial adresat Sublimei Porii, Iulie 1848, Anal 1848 in PrincipableRonalne, 111, p. 126.

www.dacoromanica.ro


temen, sd staruiascd la domn pentru nelncuviintarea con-cesiei, ea face gresala de a atacà aceasta concesie canelegala, si de a cere desfiintarea jumalului Sfatului ad-ministrativ ce fusese Intarit cu iscalitura domneascd. Bine-Inteles ca desbaterea fiind pusa pe un tdrarn arzatorcare puneA In cumpdnd vaza si autoritatea Domnului,acesta se Inddratniceste si respinge cererea camerei cucuvinte foarte aspre, tratand'o de necuviincioasa, Ceartadintre Domn si adunare luand un caracter foarte ascutit,patimile se Inversuneaza, si Domnul este Impins a ceredela Consulul rus intervenirea la Poarta, pentru ca prin-tr'un firman se disolvd. adunarea. Cu toate aceste el, gaft-dindu-se mai bine si luând In privire marea Ingrijire atarei Intregi, nu procede precum fdcuse predecesorulsau In chestia articolului fraudulos, dup. desfiintarea a-dunarei, la sanctionarea masurei, ci din contra, gasindalte motive, rdspinge cererea lui Trandafiloff 5'.

Nu rdmâne mai putin adevdrat ca miscarea produsaIn tara Ifttreaga, prin teama de concesiunea minierd cdtrecompania ruseascd, lud caracterul iarasi a unei miscdrianti-rusesti.

Ldsand la o parte toate masurile administrative ale luiBibescu, precum asternerea de sosele si de poduri, us-carea mlastinilor Cismigiului, intocmirea mai Ingrijita acoserilor de rezerva, imbunatatirea starei Inchisorildr,cumpenirea finantelor, sporirea venitului comunelor, in-troducerea unei taxe de timbru pentru a micsurà nu-marul' proceselor, si multe alte mdsuri de acelasi fel-sa venim la acele acte ale Domnitorului cari aveau uncaracter national sau chiar liberal, pentru a. puteà apoisd ne dam seama de pozitia vietei de partid fatd cu el.

Turcia luAnd masura de a ridicA vama de importdela 3" o la 5 70, dispune, dupa staruintele Austriei, capentru Muntenia vama de import sa ramae tot 30 o,

50. Toate atanuntim ele expuse documental in 1st. Ron:, VI, p. 166-177.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN bIUNTENIA. 185

ceeace nu insemna altceva, decat a se incalch dreptulde autonomie al tdrei, ba incO acéa.sta incalcare fOcan-du-se si in dauna ei.

Dupa protestdri foarte energice ale lui Bibescu i sta-ruinti la curtea ruseasca, izbuteste Domnitorul a face sase urce si pentiu Muntenia vama de import la 5 ° 0ceeace aduce cloua foloase: Intai, sporirea taxelordeci un adaos de venituri, si al doilea, cel mai insemnat,recunoasterea dreptului Tdrilor Romane de a spunesi ele cuvantul lor, cand era vorba de ale lor interesedrept ce fusese Ingropat de atata timp prin despotismulTurcilor, si apoi inghitit de protectoratul rusesc 51.

Pe de altO parte insa, tot in chestiunea vOmilor, prin-cipele Bibescu desfiinteaza In 1843 vamile intre Mol-dova si Muntenia, inchegand astfel intre ambele tari ouniune vamala care trebuea sa destepte constiinta inte-rdselor lor comune.

In urma unei asemenea masuri se puteà ceti in con-ditiile vanzarei vOmilor din 1853, cuvintele mult insem-natoare: Oriunde In aceste ponturi se pomeneste degranita, margini sau hotare, se intelege sub aceasta numireunja incunjuratoare amandoror Principatelor 52. AstfelIncep Romani a se deprinde cu hotarele unei patrii co-mune care trece apoi, dela daraverile comercialei la in-treaga lor viata in toate manifestarile ei. i lucru iardsifoarte caracteristic, cu prilejul acestei uniuni vamale, gd-sim In org,anul transilvanean, Foaia pentru- minte, inima

literatura din 1843, atribuindu-se pricina inapoiereiRomanilor in faptul, cd niciodatO Moldova si Muntenianu au alcatuit o unire intre ele, ci au fost vesnic dus-mane si sfasiate chiar in nauntrul lor prin impareche-rile boierilor. Numele Milcovului, riu cobitor de neno-rocire, in loc de a spOla °dad pacatele politice ale na--tiunei Moldo-Romane, astazi lenes, despOrteste nu numai

Ibident, p. 180.Buletinal Oficial al Munteniei 1853 Mai 21.

www.dacoromanica.ro


trupul In privinta geografica, ci si politic In toatevintele 53.

Articolul este insa impiedecat de cenzura austriaca dea urma mai departe. Cata Invdtaturd din toata aceastaInchegare! Indrumarea unirei Intre Moldova si Muntenia;interesul desteptat la Romanii din Ardeal pentru aceaStd.unire, i opunerea Austriei la astfel de nazuinti.

Bibescu nfai lupta apoi contra calugarilor greci In a-facerea manastirilor inchinate, iibutind, dupa multe strd,-danii §i protestari la curtea ruseasca, a obtinea cel pu-tin desfiintarea Eforiei Sf. Mormant <care voiainsuseasca drepturi improtivitoare atat pravilelor cat sivechilor obiceiuri ale tarei, precum i drepturilor obla-duirei»54. Egumeni greci nevoind sa recunoasca condi-tiile puse de ocarmuire pentru arendarea moiilor, suntclati afara din tara i izgoniti Cu puterea peste hotare,un act de energie care trebui sa multameasca pe deplinpe toti iubitorii neamului.

In o scrisoare catre comitele de Nesselrode, Princi-pele Bibescu spune: «Toate aceste imprejurari 'va vordovedi fara Incunjur, ca imi iubesc tot atat tara, cat sid-voastra va iubiti marea si ilorioasa-va patrie, si dar ca.ar atárna numai dela mine de a-i face o soarta mare, mi-asvarsa pentru a ajung,e acolo pana la cea de pe urmapicatura de sange; dar simt ca nu pot face nimic, si caursita'i va fi acea ce marinimia curtei Rusiei va binevoia-i harazi 55. Bibescu mai lea i masurile trebuitoare pen-tru cladirea unui teatru in Bucuresti, spunand in ofisulditra adunare, cA treaba cladirei unui teatru in Bucu-resti priveste nu numai la folosul acestui oras, dar a totneamul romanesc, prin influenta infloritoare ce va aveá.atat asupra bunelor naravuri cat i asupra desavarsireilihibei nationale sì desvoltarea literaturei romanesti 56.

Foaia p. minte, inima i literatura 1893 pag. 124.Decret din 19 lanuarie 1845. Donznia lui Bibescu de Principele oh.

Bibescu, II, p. 157.Domnia lui Bzbescu, J, p. 87.Decret din 15 Aug. 1843. Ibidem, I, p. 141.

www.dacoromanica.ro


Despre mIsurile luate de Bibescu pe calea liberala,amintim intai lovitura data boierimei mari pi-in aplicareaaspra a dispozitiilor Regulamentnlui Organic, ca sa poatafi ales ca deputati tinntali nurn,ai boierii ce ar resedaIn locul unde se faceà alegerea, si nu ca pâna atunci,acei ce locueau in Bucuresti. Aceastà dispozitie, de sifolosO numai boierilor mai mici, totusi loveà in nisteprivilegiuri Insusite in chip abuziv de boierimea mare,

deci putO fi privitd drept o masutl liberalä, in sensulacelei cerute de boierii mici din Moldova prin Consti-tutia din 1822 57.

Alta masurd in folosul libertatei este desrobirea Ti-ganilor a areia exemplu il daduse Câmpineanu pentruTiganii privatilor in 1834, dar care nu gdsise imitatori.Bibescu intrebuinteazä insa, pentru a urmà pe aceastacale, o surnA anuala de 43.000 de lei pentru rascumpa-rarea Tiganilor particularilor. Tiganii deveniti liberi erau8up4 unei ddri a careia product erà menit tot la ase-menea rescumparari care deveneau deci din an in anmai numeroase. Apoi Principele, in anul 1847, iea masurade a. desrobi pe toti Tiganii autoritatilor publico si peacei ai manastirilor, far6. deosebire de inchinate sau ne-inchinate, lovind astfel in doua parti: pe de-o parte inegumenii greci pe care u supuneà unei masuri luate ininteres public de g-uvernul tArei, pe de alta facand unpas. insernnat pe calea libertatei In...cuvântarea de des-chidere a aclunarei din 1848, Principele putO sä spunaCu dreptul, ca de sigur fiecare din domniile voastre segandeste cu fcricire, cA, In putin timp pamântul Roma-nesc nu va mai hranì decat oameni slobozi 59.

Tot dupa initiativa Dotnnitorului, adunarea pi-in o a-naforà scade pretul de rescumparare a zilelor nemuncitede clacasi, si care trebuiau sa fie platite de ei in banistApanului, i anume dela 2 lei I 2 parale cel Cu palmele,

Mai sus, p. 88.Mai multe decrete din 1897 in Domnia lui Bibescu, 11, p. 293 §i urn.Ibidem, p. 337.

www.dacoromanica.ro

188 ISTORIA PARTIDELOR -POLITICE

4.30 cel cu doi boj §i 8.20 cel Cu patru bolla 1.20 celCu palmele, la 2.00 cel cu 2 boj §i la 3.10 cel cu patruboj, o reducere destul de Insemnatoare, luanclu-se Inprivire darapanarea starei de azi a acestor tarani 69.

Apoi Domnitorul -mai iea masuri pentru a Infrana farde legile arenda§ilor 61.

Mai adaogim Inca i masura pe care domnitorul voias'o puna In desbaterea adunarei din 1848, de a supunela patente §i pe boierii ce s'ar ocupa cu neg-otul, §i a-ceasta, nu atat In vederea unei sporiri- a venitului fis-cului, cat mai ales ca o IDdrumare catre principiul eg-a-litatei Inaintea legei 62

Daca Insa principele Bibescu se aratase pana acumaaparator Intru cat se puteà al intereselor nationale, sichiar facuse oare cari pa.i pe calea liberalismului, deo-data fi vedem luand O masura care trebuea sa loveascaadanc In simtimântul national, anume desfiintarea Inva--tamantului romanesc, §i prefacerea coalei dela Sf. SayaIn un colegiu francez.

Lucru cam nea$eptat, domnitorul care la cladireateatrului se rata atat de Infocat aparator al limbei ro-mane§ti, In scrisorile sale catre un profesor dela colegiulLouis-le-Grand din Paris aran, ca scoalele care de 25 deani Intrebuinteaza limba romaneasca ca element prin-cipal, nu au dat nici un rod, precum xiu vor producenici odata nimic bun, cat timp instructia superioara seva taxi' In fagapl cel rau In cara a fost aruncata, prinunul din a.cele excese ce le aduc reactiile . Dupa cearata cum limba lui Omer fu gonita din coalele noastre

cazuram In excesul opus, adeca nu mai vruram decatromaneste , Principele adaoge: «Intelegeti Insa, ca o limbaatat de saraca Inca, care nu are nici literatura proprie,

Anaforà din 3 Aprilie 1843 Ibidem, p. 104.Ofis din 5 Aprilie 1843 lindera, p. 108.De Nion, c. Guizot. 24 lan. 1848, Anul 1843 in Ro izan/a. Acte fi

Documente 1, p. 127.

www.dacoromanica.ro

PART1DELE POLITICE IN MUNTENLA. 189

pici traducen i nici un fel, e foarte putin putincioasade a sluji de calauzä a lumindrei . Arata apoi cum dinastd cauza, multi tineri Romani se duc In Paris, spredesavars1 studiile, Indepartandu-se astfel, cu mare durerepentru parinti, de cdminul stramosesc 63.

Bibescu spune deci profesorului francez, cä are deg-ând a Intocmi In Bucuresti un liceu francez In carelimba româneascd nu va fi Intrebuintatd deck In modlaturalnic, fiind de altfel Inlocuitd brin limba franceza,pánd and vom fi dobandit in graiul national, cArtileneaparate ì Vom fi format profesori In stare de a se slujide ele In mod rodnic la diferitele cursuri de stiinta side istorie 64. Pentru a puteá atrage profesori francezi,Bibescu cere si obtine dela Salvandy, ministru dc In-structie al Frantiei, ca acesti profesori ce vor veni InMuntenia sd nu'si piardd pozitia lor In Universitateafrancezd 65.

Nu vom cercea cum lsi Inchipueá. Principele sa a-jungd a dobandi carp i profesori destoinici In graiulnational, cand cultura lui erà sd fie pdrasita si In lo-cuita cu limba francezd, pentru cd, dupa cum vom vedeála cercetarea aceleiasi ImprejurariInlaturftrea Invata-mântului national In Moldova de care Mihail Sturza-unde lucrurile se arata mult mai limpezi deal In Mun-tenia, -- aceastd masura a fost luat6, In ambele tari deodata, si den i Indegeteaza o Imboldire comuna care, pre-supunAnd o Intelegere premerg-aoare, nu puteà venidecat din afard, i anume dela Rusi. Bibescu cauta deciprin cuvintele lui, nu sa Indreptatasca, ci mai mult sa a-copere m/sura luatd, prin argumente mai mult sau maiputin bine Inchipuite.

Un articol din Bukarester deutsche Zeitung, No. 32, din 1848. Anal1848 in Rom@niu, Acte i Documente, I, p. 329, spune : Man wiinscht dieersten Familien des Landes dahin zu bringen, ihre Kinder hier die gymnasial-studien machen zu lassen, damit sie nicht in so zartern Alter ihre warme An-häuglichkeit an ihr Vaterland verlieren".

Scrisoarea principelui Eibescu catre D. D. profesor la liceul Louis-le-Grand, 14 Mai 1847. Domnia lui Bibescu, I. p. 335 337.

Coresponden¡a cu Salvandy. Ibidem, p. 338-342.

www.dacoromanica.ro


Lumea de atunci care cunostea. imprejurdrile In careDomnul era nevoit sd faptueascd, stieà O. el lucrase silit,si cd tot Rusii lmpinsesera la distrugerea invdtdmantuluiIn limba nationald, In care toti cei ce cugetau si toticei ce iubeau neamul vedeau singura cale cu putintade a iesì dela intunerec spre lumina.

Era deci, pentru ei, o reinoire a chestiei mitielor;era o dovada, ca Rusii voiau sd subjuge cu totul Mun-tenia sub vointa lor, si aceasta convingere-addogandu-secatre o miscare mare ce se urzeà pe fie ce zi mai multIn massele poporului contra ndmolului de nedreptdti co-dificate In Regulamentul Organic, impinse pe popor aface pasul hotarator SI a se resculà contra Rusilor In1848la scanteia pornita din Paris.

Inainte de a pasi la expunerea acestui Insemnat eve-nement politic care inrn. dnuchea, pentru_ Intaia oara InMuntenia cugetele satoase de libertate si de egalitate, Ino alcátuire de partid, observam numai atata, ca revolutianu era Indreptata contra lui Bibescu care, cum am vazut,luase In timpul domniei lui, destule masuri in interesulnational si chiar in acel liberal si egalitar, si dovada ceamai bund, este imprejurarea, ca poporul rdsculat vavoi a pune pe Principe In capul sau, pentru a protesta.contra Innabusirei vietei nationale si vrednica de oameni,pe care innabusire Rusii o apasau asupra sufletuluipoporului roman.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE IN MOLDOVA SUBMIHAIL ST URZA (1834-1848).

Cele doue opozifii, Regulamentul Organic indru--mase fara Thdoiala propa§irea Tarilor Romane, introdu-and rânduiala In locul neorânduielei inspaimântAtoarede mai innainte, i de aceea chiar, neatftrnat de. Insu-§irile personale ale Domnitorilor, aceste tari trebueau,sAmeargrA, innahlte pe calea civilizatiei...5i In Moldova ca

. i In Muntenia, Intálnim aceasta propaire sub toatepuntele de vedere, ceea ce reesa din darile de samafacute de Domnitori la deschiderea sesiunilor anuale aleadunà'rilor i din rdspunsurile acestora 1.

Cu toate aceste, ocarmuirea lui Mihail Sturza de§teptain tara o opozitie care, ca fapt politic, trebue cercetatadin puntul de vedere al vietei de partid.

Opozitia contra lui Mihail Sturza plecà din doue partideosebite; cea dintai el-à pornita din rândurile boierimeimari i ava, un caracter mai mult personal i interesat;Lea de a doua din randul straturilor acelora ce nu eraunimic, sau nu Thsemnau decat prea putin In jocul vieteimoldoveneti din acel timp, i care vroeau sA ajung5. §iele a fi bagate In seama.

Opozitia ce i* ava. obarsia In clasa marilor boieri

1. 0 expunere arnAnuntiti a progreselor indeplinite in Mo/dova pe timpulriomniei lui Mihail Sturza, vezi in lstoria Roineinilor din Dacia Tratand, VI,p. 193-234.

www.dacoromanica.ro

192 ISTORIA PARTIDELOR POLIIICE

si -care se at-61a prin o tânguire trimisd la curtea rusascdIn 1835 2, et-à explicata de Domnitor catre autoritatilerusesti Ingrijite pentru mdntinerea ordinei In Principat,prin aceea, c el-à opera unor factiqi, iar sub acestneologismu Domnul voià sd se Inteleaga toti acei cari

Indrazneau a aveà alta pdrere deca majoritatea adu-narei 3.

Acest straniu chip de a intelege parlamentarismul eräobicinuit In mintea boierilor de sistemul vechiu, din acelevremuri. i Domnitorul cautà sa explice ardtarea acestornemultamiri In rândurile protipendadei, prin aceea,nu li s'ar puteà da tuturor functiunile ce le cer; cdprocesele foarte numeroase pe care le au, jumatate dinei, acei dati ramasi, trebueau sd fie nemultdmiti. Apoimai adaogeà un al treilea motiv, c boierii ar fi ne-multamiti din cauza ca Regulamentul Organic care arfi fost primit cu recunostinta de obstimea locuitorilor,a careia fericire a asigurat'o, a trebuit sd indusmaneascd.clasa aristocraticd a cdreia precdderi nelegiuite i ddu-natoare le rastrángeh 4.

Aceastd din urmd motivare nu se loveà de loc, isntAidupa cum am vdzut, Reg,ulamentul, departe de

a 1ov In boieri, le garantase si le sporise Inca privi-legiile 5; al doilea pentru ca opozitia nu porneà delaintreaga clasd boiereasca, ci numai dela o parte din ea,si Mihail Sturza se lauda el Msusi ca cea mai mareparte din marea boierime si In deobste toata aceastaclasa a poporului erà multdmita cu domnia lui 6. Regu-

Memoriul boierilor in Uricarul, VIII, p. 120-161.Mihail Sturza cAtre consulul rus Watschenko, 14 Noemv. 1835. 1-Juran.,

Doc., supl., I, 5, p. 28b: Tout acte dressé par la minorité et qui serait con-traire à l'opinion de la majorité est reputé factieax".

M. Sturza c. Butenieff, 17 Ian. 1836. Ibidcm, p. 311. Memoriul lui M.Sturza, Noemvrie 1835. Ibidem, p. 273: La presque généralité des habitantsse trouvent éminemment intéressés au maintien et it la consolidation duRéglement Organique. La classe des privilégics a toujours temoigné de larepugnance pour un régime qui proissait fortemqnt ses intéréts" (!! ).

Cum am dovedit cu deamAnuntul lucrul in paginele de mai sus p. 145urm., din care nu mai poate amine nici o indoialA asupra acestui punct.

M. Sturza c. Rukman, 21 Noemv. 1835, Ibidem, p. 294: Tandis que

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN MOLDOVA SUB MIFIAIL STURZA 193

lamentul deci nu puteà sta ca pricing, olveasca a opozitieiboierilor nemultdmiti cu domnia lui. Erà numai aceastamijloc de aparare al Domnitorului; iar adevarata pricing, aIndumanirei AIWA. In relatiile personale ale Domnitoruluicu acei boieri, §i in interesele deasemene personale aleacestora jignite prin purtarea lui Sturza fata cu ei.

Mihail Sturza avù de luptat, In tot cursul domnieilui, cu aceste elemente nemultamite din cauze personale,§i In aceasta lupt amesteandu-se adese ori §i repre-zentantii puterei proteguitoare, ele ajunsera din and 'inand la o ascutime atat de mare, beat adusera peDomnitor la ideea chiar de a abdia 7.

Mult mai interesanta deat aceasta opozitie personancontra Domnitorului Moldovei, ne pare 'insa cea de a doua,intemeiata pe alta conceptie a vietei de stat §i care, deimult mai slaba ca efect deca aceea a boierilor mari, arema mai covar§itoareinsemnatate In ea ins4i, ca una ce'§itrageà puterile, nu mai mult din trecutul istovit, ci dinviitorul cel bogat.

Conjurafia confederativä a Comisului Leonte Radu.In 1839 oarmuirea Moldovei da de urma unui complotce tinde4 a rasturnà starea de lucruri In fiina, i carear fi putut aveà urmari insemnate, daca nu ar fi fostInng,bu$ chiar In leaganul lui. Un boier din treptelede jos, Comisul Leonte Radu, unelte§te aceastaimpreunà cu vr'o alti 8o de in§i, intre care 'intAlnim

ateva nume de boieri mari: Sandulache Miclescu,Beizadea Costache (Sturza), i Beizadea Iorgu (Sturza),.Toader Hurmuzaki, StefaUica Ruset, Iancu Prajescu,Iorgu Cananau, Cuza, Inirate. insä fara titluri de boierie,.

quelques individus tramaient dans l'ombrt du mystire un projet criminel,Popinion générale indignée s'est déclarée dans un acte solennel revétu de lasignature du haut clergé, de toule la clase des boyards au nombre de 5000et des notables représentants des classes industrielles".

7, M. Sturza c. Nef selrode, 3 Dec. 1842. Hurru., Doc., supl., 1, 6, p. 429-O expunere ambrunti¡A a luptei lui Sturza cu boierii Si cu Mitropolitul, precum,qi cu consulii ru§i Besak i I(otzebue, vezi in IA Ram., y}-, p. 215-234.

www.dacoromanica.ro

8. Vezi lista conjuratilor gisiti intre hirtiile Comisulul Leonte Radu, liurm ,Doc., supl., 1, 6. p. 110. Aceste persoane ce nu par a fi fost boieri sunt arAtatela instructie de ministrul trebilor din lAuntru si de Vel-postelnic, ca-npersoaneneinsemnate". Inferogatorul luí Leonte Radu, Hurte. Doc., supl. 1, 6, p. 130.


dar care desigur dupa numele lor de familie, erau boieri.Multi din conjurati erau boieri din cinurile cele mici,precum Spatari, Paharnici, Comii, Pitan, Sulgeri, Me-delniceri, i iarasi multi oameni fär. nici o urna de bo-ierie, ceea ce este cu atat mai straniu, cu cat vom vedeaca noua Intocmire cauta, ca i Constitutia din 1822 dinMoldova, sa loveasca in boierimea mare numai in fo-losul celei mici, lar nu si In acel al neboierilor.

Citan' cateva nume dintre persoanele cari nu par afi fost boieri: Marinescu, Gal, Bodnariciu, Negoi0, Me-linte, Ganescu, Garabet Missir (Armean), Costache Catichi,Scobihorn, Cost. Tone, Cost. Elefteriu, Gh. Manole, Cost.Stamatin, Filip Scortescu, Rudi Botez, V. Botez, N. Eni,Climenti, Cost. Grecu, Al. Balica, Visinescu, M. Balaceanu8.

Complotul urma'rea ea scop o rascoala cu armele Inmani, ca sa statorniceasca puterea Regulamentului ha-rdzit , i deci nu era Indreptat contra legiuirei introdusade Rusi ; dar dorea modificarea ei «potrivit cu nemul-tamirile ce s'au iscat i cu Imprejurarile de fata . Cutoate acestea <Conjuratia confederativa» cum ti zicà In-tovarasirea rasturnatoare, cera. ca Regulamentul sa seaplice, fara ca ocarmuirea locald sa aiba trebuinta a ceredeslegari si Invoiri intru cele legiuite i Intarite prin aceastä leg-e, si aceasta autonomie o pretindeà chiar fata ciiputerea suzerana care de altfel nu trebuea sA, fie inla-turata, ci sa ramae In stato quo (sic). Era IndreptataIrisa si in contra < rosienestii protectii care, ca sa poataajunge scoposul ce'l are intins de mai bine de un veae,a castiga sub a sa domnie Principatul acesta, s'au sir-guit pe de-o parte a sial:4 aici Inriurirea Inaltei Porti,si pe de alta parte a Intemeia a sa enfluenta (sic) Inlucrarile din launtru> . De a,ceea i Conjuratia cere, ca Inlocul acestei enTluenti, sa se ceara la «curtile

www.dacoromanica.ro

PARTIDELEROLITICE IN MOLDOVA SUB MIHAIL STURZA. 195

Frantiei, Austriei si Rusiei, ca toate la °lain. sd protija--riseasca, aceasta tard si sd o pue la cale precum se vorIndurà . Mai cere apoi, ca < Domnia la noi sd fie mo-.stenitoare, si Domn sa ne putem alege dintre Principiistrdini ; apoi ca (sa se poatd 'induplecà pe domnul Va-lahiei si pe acel al Sarbi.lor, ca In unire, aceste, trei Prin-tipaturi sA'si poatd alcdtui o -confederatie, potrivitd cu aceaa Germaniei».

Conjuratia tindeà deci a asigurà starea Moldovei prinurrndtoarele mijloace: prin autonomia ei faA.zi Cu Turcia,fard a-i rdspinge suzeranitatea; prin respectarea legiuireiimpusa de Rusi, inlaturand Msä amestecul acestora; prininlocuirea protectoratului rusesc Cu acel al tuturor pu-terilor europene; prin introducerea unei dinastii straineIn scaunul Moldovei si, In sfarsit, prin Injghebarea unuiInceput de confeder4e a statelor dunarene.

Tot ata de interesante sunt schimbdrile pe care con-juratia le cere In starea lduntricd a Wei. Mai Intai Tn-laturarea vbevodului Mihail Sturza, ca unul ce a fostranduit Irupotriva Regulamentului, (farft a fi ales de pu-Weill), §i fiind el pentru Moldova aceea ce Neron siCalig_ula au fost pentru Romani . Se mai cere apoi sla-birea dristocratiei adecä dela Vel-satrar pan' la Vel-logofdt

-sei fie boier pi -boier7 alcatuind generalnicul seim In caredupei multimea glasurilor sd se aleagd 32 de deputa0, dincare prezidentul numit base-boier sa fie un om cu cel maimare rang, cinstit, procopsit si cu cea IntAi avere, iubitorde patrie si fard de nici o pata Domnul sa nu poatada deputaOlor nici slujbe, nici rasplatiri .

Para aici noi vedem reInnoindu-se de catre Conjur4aconfederativa, cererile boierilor celor mici din Constit4alui Ionitd Sturza din 18 2 2, ceea ce ne dovedeste, ca ideile-apdrute atunci In ce priveste organizarea lduntricd, nupieriserd, ci numai cat se retrasesera In lduntrul mintilor,,pentru a reapdreà la lumina acuma In 1839, dupd 17ani de aparentd stangere; caci si atuncea se tinsese lamdrginirea privilegiilor politice ale protipendadei, la Intin-

www.dacoromanica.ro

196 1STORIA. iPARTIDELOR POLITIC1.

derea unei egalitati politice in boierimea cea mica, ash_ca glasul unui Satrar sa fie acelasi cu al unui Logofatmare. Aceasta restrangere a Intinderei drepturilor numaila clasa boiereasca, cu excluderea desavarsita a poporului,se mai "vede apoi din alte cereri ale conjuratilor, precumdin aceea, cal numai nobilii s'a" alba dreptul de a fi alesiIn obsteasca adunare, si mai ales din aceea, ca sigatorii sa fie numai nobili (Litera I). In sinuI nobilimeiIrma nu se mai faca nici o deosebire, i ministrii eraasa fie alesi de marele seim dintre boieri cei mai cinstitii

buni patrioti, bine Inteles ca fara deosebire de ranp,-,dupa multimea glasurilor.

Aceasta mArginire a intinderei drepturilor numai intre-boieri este Insa de asta data In destul de stranie, de-oarece, cum am vazut, Intalnim intre conjurati si un.numar destul de mare de neboieri, nedeosebiti- prinnici un titlu care sa le infloreasca numele. i Inteadevarcam greu ne putem Inchipul, ca oamenii de rand sa'sifi pus soarta In cumpana, pentru a veni numai In spri-jinul boierimei, fie chiar a acelei mici, afara decat dacaadmitem, ca boierimea mict pentru care ei se jertfeau,le fagadua, ca daca va luh trebile pe manile ei, totitovarasii ei de gand si de fapte vor priml si ei cinuride boierie, cu atat mai mult, ca boierimea cea mica avelinteres de a'si Ingrosa randurile, temandu-se cii dreptcuvánt, ca aceste sa nu fie rarite prin puterea covarsi-toare a atragerei boierilor celor mari. Numai ash ne-amputeà explich purtarea de altfel cam pra altruistä a re-prezentantilor poporului, intre care mai ales ne Intrebam.-ce cautau cei doi Armeni?

Am vazut Insa ca programul reformelor din 1822fusese depksit de acel al conjuratilor din 1839, pi-in acele.privitoare la relatiile din afara ale tarei, despre care nuse faca nici o vorba In Constitutia lui IonitA Sturza_Dar nu. numai In aceastd privinta este mai bogat i maiInfratit manunchiul de schimbari cerut de Conjuratia con-federativa. i In ceea ce priveste reformele launtrice, pro-

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN MOLDOVA SUB MIHAIL STURZA 197

-pdsirea ideilor adusese un spor de propuneri noue carese resfirau pe paginele < protocoalelor> .

In trebile oarmuitoare se preveda. ImpArtirea tarei, pedeasupra judetelor, In cantoane sau mici guvernuri, al--catuite din cae 4 judete 9. 0 noire Insemnata este Irma.acea prevAzuti la art. B, lit, h, care dispune (sa la tribu-nalele tinutale, sd se adaog-a Inca Cate 2 membri alesi :-unul din partea treptelor (razesilor) si 'unul din partealocuitorilor (tdranilor); iar la la ispravnicat sa se adaogape lângd ispravnici, ate patru comisan i care sa se a-leaga: Insa doi dintre boieri, unul dintre trepte, iar unuldintre locuitori». Zicern ca noirea este insemnata,este cea cerere de primire si a oamenilor dinpopor In dregAtoriile statului. In afard de aceste se schi-tazd o prefacere aproape deplind a masinei ocArmuitoare.

Ponturile > aceste noue mai cer Insa In alte priviri:,cslobozenia tiparului, a gandirei i scrierei care sa nufie sub tenzureti (art. 7); dreptul de a taià monedä ma-runta de argint sau de aramg i cu marca cuvenitaadecg In armaturul tdrei sa se arate tuiuri si, printrecoa rnele bourului, semnul lunei» (art. to); crearea a doud-decoratii ( ordine ) una tivild si alta militareascd (art.

i); sa e rAndueascd ambasade la Constantinopole sauori unde s'ar cere, din pä.mântenii cei mai vrednici, Invd-tati In limbi strdine i buni patrioti, lipsind cu totul ca-puchihaile greci sau alti straini (Lit. V); de asemene< sd se izgoneasca egumenii greci, si In locuI lor sa

se rândueasca cdlugari moldoveni, iar averile bisfficestisa se iee pe seama stapanirei (Lit. 0); sa se faca dru-muri j osele ca In Austria; sä se aseze «un bano»<o banca) de Imprumutare prin banchieri straini; sd seintroducd fabrici i sa se deschiza bdi de metaluri; sd seopreascd prin tarife aducerea de peste hotar a mä.rfurilorde manufactura, producturi ce se pot face si aici, spre

9. 0 propunere noui te d-lur P. P. Carp) a reinviat acuma pe ace§ti guver--natori a/ -Conjuratiei dm 1839.

www.dacoromanica.ro


a nu se scoate banii din tara Para. trebuinta, i sprese da indrumarealadeschiderea de fabrici. (Lit. R, b, c, d).Un articol foarte insemnat este urmatord care se refera_la radicarea creditului tarei, anume cererea, ca pricinele-de daravere sa' se caute fa'ra rând, fara forma si in orice vreme sau loc, i cand dovezile vor fi neprihanite, sase implineasca, fara a se ingadui apelatii, dela once fatasi din once avut, care aceasta mult va inainth. negotul)(Lit. R, g). Jidovii i strainii de peste hotar sä fie opritia, posesui in Moldova mosii cu sate, dupa vechiul obi-ceiu» (Lit. T); sa se sloboadä coroanei i aceimanastiresti; iar perktru Tiganii boieresti sa li se ismbu-natateasca soarta, ca sa nu mai fie socotiti In rancluldobitoacelor (Lit. H). In privireat'aranilor, proiectul din1839 contine slabe iiidrumari de imbunatatire, dovadaca acei ce'l alcatuisera nu erau plecati catre poporulde jos. Ataa se cerek ca adunarea sä iee din nou intratatie predmetul boierescului locuitorilor, in fiinta ve-chililor ambelor parti,idee ce se va pline chiar in lucrare-In fevolutia din 1848--si cu ash, masuri, Inca sa lip-sasca trebuinta de a urmA. invoire ; iar In privirea stramu-tarei libere a locuitorilor, o ingradeste mai tare, fiindca.s'a dovedit ca asemenea stramutare, este pentru Insasi pa-,guba si s4"racia satenilor (Lit. F). In sfarsit mai notam,ca vrednica de amintit pentru cugetul ce on0-1e, dis-pozitia, ca sa se izgoneasca luxul i sa se radice mo-ralul i bunele moravuri, spre a' se puteà, reinnoi patrio-tismul in inima Moldovenilor5

Domnitorul descoperind aceasta conjuratie, c9municaintAi traducerea actului autograf pe care politia pusesemaim, consulului general al Rusiei Tito, din Bucuresti,spunandu-i, ca nu a voit sa dee Iucrul In vileag, spre-a nu face zvoana, si'l intreaba daca nu ar fi bine, ca pe-

10. Prctocoale 51 plan de reorganizare a tarei intocmite de comi,111 LeonteRadu pereru Conjuratia confederativa a Moldovei, Sept.-Oct. 1639, Hurrn.,Doc., syl., 1, 6, p. 82-96.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN MOLDOVA SIT)3 MIHAIL STURZA 199

faptas sal dee peste botar in Basarabia, de unde veniseIn Moldova ", i consulul se uneste cu parerile Dom-nitorului dé a pu da rásunet afacerei si de a iscodilucrul mai adanc prin o procedura neformala, i apoi saua pune pe Radu sub privigherea politiei, sau a'lIn Basarabia»1 2. La interogator, Leonte Radu cauta intlisa tagadueasca, dar fiind Infundat cu infatisarea insusimanuscrisului sau, se aparä spunAnd, cá acest proiectfusese urzit de reposatul Aga Alecu Roset si cd el nu-mai scrisese cele spuse . Fiind izgonit In Basarabia, pedrurn Radu spune isrisa celor ce'l conduceau, cd a facut<o fapta iroiceasta i neuitata 13. Dupa depunerea luiNeculai Ene, cel ce pusese ciorna actului pe curat,

Radu se duceà adese pe la Beizadea Iorgu Sturza, laPastraveni si la Spatarul Costache Burghelea, la Slo-bozia si la Logofatul Costache Sturza, la Ruginoasa,apoi la Crivesti, la Buhus, la Roman, si pe aiurea;la Radu, In vremea acatuirei hártiei, venise unul IonicaBotezatu si un armen Garabet Missir dela Roman 11,Din persoanele citate de Ene, gdsim In lista conjuratilorsi pe cele doua beizadele, Iorg-,u si Costache, pe careEne le da ca din familia Sturza; apoi pe Ionica Botezot Roman si pe Garabet Missir Armanul tot de acolo 15.Preotul Sachelatie Alexandru Dimitriu, acel ce denun-tase pe Radu, Intareste depunerile lui Ene, In p'rivirealegaturilor tainice dintre Leonte Radu i beizadea IorguSturza. Alai adaoga Insa preotul Sachelarie, ca vazuseo scrisoare a lui Radu care Costache Burghele, In careRadu Ii spuneh ca a castigat si pe *fan Catargiu; latBurghele, a caruia scrisoase o deschisese ì trAsese copiede pe ea, IntelegAnd a se lucreaza o pozna mare, Ii ras-pundek ca va atrage In partea lor si pe Spaarul Cuza .

Acest Spatar Cuza se vede trecut In lista conjuratilor

M. Sturza c. Titow, 31 Oct. 1839. Ibidenz, p. 125.itow c. M. Sturza, 7 Noem*. 1839. Ibidem, p. 127.

Interogatorul lui Leonte Radu, 18 Noemv. 1839. Ibidem, p. 130.Depunerea lui N. Ene, 19 Noemv. 1839. Miden:, p. 132.Mai sus p. 194 text %i nota.

www.dacoromanica.ro


numai Cu numele sau de Cuza, fara titlul de boieriece'l aveà. 16.

Din boierii cei mari aratati de aceste -märturii si a-mestecati In complot, stim ca Costache Sturza fusesearatat de Domnitor, ca unul din acei ce-i faceau opozitieIn adunare ; ca la el se tinuse Intrunirea nemultami-tilor In zhia de 12 Noemvrie 1839, si ca fusese sur-aunit de Domnitor 17.r)

Din toate aceste reiesa, ca In conjuratie erau ameste-cati si cativa boieri mari, din acei nemultumiti cu dom-niea lui Mihail Sturza pe care conjuratii tindeau sa'l ras-toarne.

Ministrul Nessetrode ti-imite felicitan i DomnitoruluiMoldovei pentru g-hibacia cu care descoperise si Inna-busise complotul, si pune In vederea Consulului rusesc,sa Indemne pe Domnitorii Tarilor Române, t<sa, aratecea mai desteapta veghere, In mijlocul uricioaselor uneltiricare se urzeau In Muntenia si Moldova,. Ministrul se maiarata apoi 'ingrijit de < legaturile ce se stabilisera In ParisIntre mai multi Moldoveni: un Mavrocordat, un Ghe-nadie si un Filitis cu cati-va dentagogi Munteni carear profesá principiile celei mai curate democratii 18. Mi-hail Sturza cpune Indata In vedere, tatalui lui Mavro-cordet, ratacirile fiului sau, i capata fagaduinta ca'l vastramutà la Berlin. Ghenadie care erà un tânar ce setineà de casa lui Mavrocordat, va urmà pe stapanulsau tot acolo. C'at despre Filitis, Domnul sustine, cä eleste strain de çara Moldovei 19.

Se descopere Insa curAnd dupa aceea In Iasi o aso-ciatie secreta care nu numarà deal vro 9'9 membri,si In fruntea careia stateau : un militar din companiapompierilor, un Omar profesor dela coala din Trei Erarhi

Depunerea preotutui Sachelare Alexandra Dimitriu, 19 Neomv. 1839.Ibidem, p. 136.

M. Sturza c. Rukman, 3 Noemv. 1835. Hurm., Doc., supl., 1, 5, p. 280.Raportul Aga din Iasi, 13 Moemv. 1835. lbidem, p. 285. M. Sturza c. Rukmandespre boierii surguniti, 16 Noemv. 1835. Ibidem., p. 288.

Nesselrode c. Titow, 2 Ian. 1840. Hurm., Doc., supl., I, 6, p. 175.M. Sturza c. Titow, 2 Februarie 1840. Ibid'em, 1, 6, p. 189.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN MOLDOVA SUB MIHAIL STURZA. 201

si doi preoti, «iar restul alcatuit din indivizi ce nu erauIn nici o legatura cu slujbele tarei, sau de minori ade-meniti prin nite aratari stralucite In folosul bineluipublic >. DesIg,uvernul constata, «ca aceasta societate nuirmareà nici o tinta criminala, totuqi o disolva, ca fiindde natura ascunsa; alunga din tara pe ofiterul de porn-pieri, da afara pe profesorul dela Trei Erarhi iartape ceilalti >

In raspunsul sdu cdtre Titow caruia Ii Imparttecele ce facuse cu demagogii din Paris, Mihail Sturzase folose§te de prilej, pentru a se plange contra des-lantuirei liberalismului caresi face vânt In Muntenia, maiales ca el pare a fi Incurajat de oarmuirea aceleisi poate deci aveà o Inriurire pierzatoare asupra spi-ritului locuitorilor Moldovei» 2'. Adaoge ca protestareaopozitiei din adunarea munteneasca contra articoluluiintrodus prin frauda In textul Regulamentului «a fostprivita cu bucurie de patriotii moldoveni . *'ar parehchiar c Ioan Vacarescu, glasuitorul protestatiei din 1831,venise prin Moldova atitand spiritele prin prezenta lui 22.

Tocmai pe atunci, 1838, facandu-se In Muntenia In-cercarea Infiintarei unor coale satWi, M. Sturza pri-vind aceasta intreprindere ca primejdioasa, Domnitoruladaoge In scrisoarea catre Consul, ccd> el nu voWe sacerceteze, daca scoale primare deschise In fiecare co-muna sunt potrivite cu starea morald a tdrei, vi,. pot a-daogi buna stare a locuitorilor. Dar daca ideile pe careLie mijlocesc a le propovedui printre popora0a câmpului,sunt de o natura pierzatoare; daca tablourile ce slujesc'

Comunicare fAcutd. Consnlilor, lunie 1841. lbidem, p. 3.19.M. Sturza c. Titow, 2 Februarie 1840. Ibid&n., p. 190.M. Sturza atribue corumperea spiritului Moldovenilor intre altele §i:

à l'apparition de temps it autres, méme en dernier lieu, d'émissaires vala-ques (que je m'abstiens de nommer, pour éviter d'odieuses personnalités).Burin., Doc., supl., 1, 5, p. 614. 0 notA pusA de editorul volumului supl. I,5, din Doc., Hurm., aratit cl pe conceptul acestui act, se observi cl ran-+duffle puse aici intre parentez au inlocuit pe cele urmAtoare, primitiv scrise :

dont le plus récent, le Logothéte Jean Vacaresco est généralentent recopplit.eomme faisant partie de la faction anarchiste".

www.dacoromanica.ro


la invdtamantul mutual Incep prin a calificA. statele Va-lahiei i Mbldovei de state constitutionale; dacd inteunalmanah ce mi-a cazut In rnasni se paate ceti, cd Romaniaeste un Principat constitutional; daca deci in o taiä a-careia limbd i religie sunt identice, 5i permit a rasadi.In minti idei anarhice, cum pot eu raspunde, nu numaide siguranta viitoare, dar chiar de siguranta de fataMoldovei > 23?

Pe atunci chiar numai amintirea nurnelui de Consti-tutie inspdimântà pe partizanii ordinei. Acestia gdseau, cä.omenirea trebue sa stee pe loc, spre marea fericire a.claselor Imbuibate de bunuri care, bine Inteles, ca nu'siputeau gasi tocmeala In schimbdri ce nu erau sa folo-seasca decat celor desmosteniti.

Tot In acest inteles sunt concepute instructiile venite-din Petersburg- cdtre Domnitorii Tdrilor Române, indatddupa a lar numire in scaunele lor. Mintiaki spune Dom-nitorilor, cal este recomandat cu deosebire de a atrageluarea aminte a Gospodarilor asupra tot ce ar putaaratl o oare care tendinta a tinerilor spirite, de a se lasà.tarate de idei liberale, i asupra nevoiei de a impiedecàprin toate mijloacele propasirea ideilor rasturnatoare; aveg-heà ca regulele asupra cenzurei stabilite de prese-dinte (Kisseleff) s. ,fie mentinute fdrd nici o abatere; dea - ineA redactiile ziarelor din Iasi si Bucuresti In mar-

prescrise; de a se ingriji si a da tineretului ocrestere Inteleaptd i moderata; de a Impiedecà cu toateputerile spiitul de noire si de turburare care s'ar puteLaratà. In capetele neexperimentate, setoase de a da td-rilor lor o existenta politica deosebita de acea asiguratalor prin asezamintele In fiinta; In sfarsit de a destepta.pe Gospodari, sd se pazeascd totdeauna de a primi in.tarile lor oameni fara capatâiu care- s'ar Introduce Inele, pentru a starni turburari 24

Invdtaturile rusesti cadeau pe un tarâm foarte roditor,

lbidem.Minciald c. M. Sturza, 28 Iulie 1834. Hurm., Doc., supin I, 5, p. 66.

www.dacoromanica.ro

PARTID*LE 160LITICE IN MOLDOVA SIMAIIHAIL STUB ZA 203

intru cat Mihail Sturza era de aceia§i parere, In privireanevoiei de a Innabu§1 ideile ra.sturnatoare».

«Am fost totdeauna convins raspunde M. Sturza luiMinOaki, ca ideile privite ca liberale nu pornesc decatdela un egoismu vinovat care cauta interesul sau per-sonal In rasturnare §i anarhie. Fara înçloialä, ca dus-manii cei mai neimpacati ai ordinei sociale sunt maximele-In§alatoare §i rasturnatoare care ratacesc tinerimea neex-perimentatA., asupra adevaratelor baze ale fericirei pu-buce> 25 Aiurea M. Sturza adaoge, ca voi Indreptaluarea mea aminte cea mai serioaza asupra purtareicelora care, adapandu-se In strainatate cu principii false,ar fi umplu0 cu doctrine pierzatoare, i'mi voi face odatorie de a innab4 <>rice tendima care ar putea aveade rezultat compromite linistea launtrica a arei 26.

Tocmai in 1839, cand Moldova fierbea de patimele-razvratitoare, Felix Colson fostul secretar al Consululuifrancez din Bucure§ti i care,,pe la 1839, devenise se-cretarul luí loan Campineanu §i plecase cu el la. Paris,publica o broura franceza intitulata Précis des droitsdes lifolclo-Valaques, In care combate Inriurirea abuziva,pe care Rusia si-o Insu§ise asupra Principatelor. Brosurafiind trímisa sí In Iai In cateva exemplare, la sing-uralibrarie ce se afla pe atunci In acest ora, Kotzebue,Consulul rus, atrage luarea aminte a Domnitoruluisasupraacestei bropri care i este confiscata de ocarmuirea.moldoveneasca 2'.

Prop4irea culturel. Aveau dreptate Ru§ii §i omuldevotat lor, Mihail Sturza, sa se Ingrijasca de starea spi-ritelor din Moldova; cací In cei io aní strecurati delaocuparea ruseasca i pana la 1839, mintea Moldovenilorse desteptase mult, sub Imboldirea desvoltarei culturei

M. Stnrza c. Minciaki, 8 Aug. 1834. Ibidem , p: 71.Memoriul lui M. Sturza din Noenwrie 1835. Ibidem., p. 275.Principele O. titta c. Titow, 13 Oct. 1839. Hurm., Doc., supl., I, 6,

p. 114.

www.dacoromanica.ro


care se coborise tot mai adanc In pdturile poporatieiordsenesti.

Dacd seminarul dela Socola fusese aproape desfiintat,mai ales In- urma arderei Incdperilor, In timpul venireiRusilor, in 1828, chiar Iii anul acesta, Innainte de in-trarea lor si de fuga lui Ionitd Sturza, se Infiinteazascoala Vasiliand care si ea esto Inchisd In zioade 7 Mai,cand Rusii trec Prutul. Dupd ce 1VIoldova scapa prinsilintele lui Kisseleff de ciumd si de holerd, i prin Ingri-jirea lui se redeschide scoala nationala din Trei Erarhi,i se . adaoge un curs elementar de legi predat de iuristulSas Flechtenmacher ce fusese adus din Transilvania In1818 ca Invatator In casa boierului Grigoras Sturza.Tot In anul redeschiderei scoalei din Trei Erarhi 1831,se Infiintase cateva pensionate In capitala : douefranceze pentru bdeti, acel al lui Victor Cuénin 28 Si acelal lui Lincourt, Chefneu i Bagarre si lucru mai afarddin cale un ( pensionat de demoazele fiice de boieritinut de Sulgerul Teodor Burada care dddea el Insusilectii de muzica: clavir si chitard» 29.

Infiintandu-se cate-ve scoli tinutale In Roman, Hui,Focsani, Barlad si Botosani, epitropul scoalelor

Sturza, In cuvantarea rostita de el In 1833. se man-dreste, cd cmai multi din tinerii ce 'invaOsera In scoaladin Iasi. se Invredniciserd a fi Intrebuintati ca profesoriIn scoalele tinutale» 3°.

coala din Trei Erarhi devenl prin puterea lucrurilor,ca i seminarul Veniamin, un focar de nationalismu. E-levii acestei scoale se simtird jigniti, cä In mandstirea Trei-Erarhi In incdperile cdreia era asezatd scoala, se slujeaIn greceste, si a nu se auzea nici un cuvant romanescIn onoarea lui Dumnezeu. Scolarii cerurd deci egume-nului grec sd le Invoiascd a cet1 mdcar Apostolul

In acest pensionat aflim in 1832 ca premianti pe elevii Mihail Kogil-niceinu i Origore Siurza fiul lui Mihail Vornicul (viitorul domn al Moldovei)._Minna romäneascd, 1832, p. 245.

Ibidem, pe 1831.-p. 74.Ibidem, p. 1833, p. 118.

www.dacoromanica.ro

PARTMELE POLITICE IN MOLDOVA SUB MIHAIL STURZA 205

limba romand. Grecul le rdspurise cd manastireagreceasca, atare cerere nu ar puteA, fi primita. Gh. Asakiizbuteste a scoate dela IVIitropolit un ordin in sensulvointei scolarilor. Bazat pe acest ordin, un scolar se a,pucd In ajunul unei sArbdtori sa ceteascd Apostolul Inromaneste. Eg-umenul Infuriat Ii zmunceste cartea si oaruna, la pdmant. A doua zi scolarif venind in mai mare-numar i voind sA impuna cu sila cetirea, se incing,eo batae intre ei i argatii egumenului, amutati de el a-supra bdietilor. Gh. Saulescu intervenind i spunand sco-larilor sa -pardseasca biserica, numai asa se putù tmpie--deca o moarte de om. Asaki insd plangandu-se lui Ki-sseleff, acesta dadà ordin a se invol slujba romaneascaspunand, cd. nu se poate IngAdul ca Grecii sa impunalimba lor In biserica Romanilor 3'.

Alt semn al timpurilor si al schimhdrei In cugetultinerimei se vede din urmatoarea scena petrecutd tot lascoala din Trei Erarhi. In 1834 se luase dispozitia caexamenul i imp4lirea premiilor pentru scoala de fetesa se faca In localuI dela Trei Erarhi. In ziva serbarii,copilele Imbracate in alb cu o lentd In culorile natio-nale (pentru Moldova pe atunci erà rosu i albastru), seadunaserd in sala cea mare a scoalei, Baietii din scoalaVasiliana cautand sa inlre i ei in sala Intesata de lumefura opriti de a patrunde In ea, Elevii luara aceasta In-departare a lar dela o serbare scolara, drept o insultaadusa demnitdtei lor de elevi ai acelei scoale. Ei facurdo tang,uire catra Asaki referendarul scoalelor care sfarseLCu cuvintele: o atare rusine se spalacu sang-e >. Tanguireaavade efect cd scriitorii jalbei furd dati afard din scoala pecate-va saptamani. Dar ea dovedeste o Innaltare imbu-curatoare a cugetului si a moralului copiilor32.

In 1854 se Infiinteazd In Iasi scoala centrala de fetesi se trimit la Invatdturd, In Viena si la Luneville, cei

Episod povestit dupl märturii contimporane de V. A. Ureche in cuvdn-tarea rustled la desvdlirea statue' lui Asaki, Bucuresti 1890 r. 28.

1st. Rom. din Dacia traiand VI, p. 288.

www.dacoromanica.ro

2Q6 ISTORIA. PARTIDELOR POLITICE

bursieri moldoveni: Teodor Stamate, Alexandru Costi--nescu, Anton Velini, Constantin Zefirescu, Anastase FAtu,Leon Filipescn s'i Dimitrie Popovici.atrg, sfarsitul acestuian, Mihail Sturza pentru a raspunde unei cerinte ob-steascg de a Infiinta un curs de Invatäturi mai bake,se hotgrAste a Infiintà Academia. In cuvantarea sa deinaugurare, Domnitorul se felicitd, O. <Ina, de pe canderà epítrop al scoalelor, sustinuse pgrerea, cd metodacea mai iolositoare de invdtdttIrd fusese paradosireaInvgtaturilor In limba nationalg cu ajutorul limbilor cla-side grin tare In epoca no-astrg foarte au sporit lumi-nile In lime 33.

Insemnatg este Imprejurarea cg. Spre a se Intari cor-pul Invdtgtoresc dela Academie, Domnitorul recurge laprofesori din Ardeal, aductmd pe Eftimie Murg,u carescrisese Inca pe cand erà In Ardeal o rasping-ere a lu-crgríí luí Eder, Erweis das die Runzänen nieht römischerAbkunft sind, 0 et-à deci un Infocat patriot ardelelean,crescut In razele dgtatoare de lumina si de caldurg alemarilor dascgli ai Românilor de peste munti. Un Fran-cez, Maisonabe, tina In Academie In limba francezg uncurs de dreptul public si privat comparat la deosebitelepopoare. In 1837 doctorul Cihac mai deschide un cursde Istorie Naturala, si In 1838 Intorcandu-se tinerii tri-misi In strdinAtate se InfiirqazA pentru ei mai multe ca-tedre fíecare In specialitatea luí, jar In locul luí Murguce trecuse In Muntenia, se aduce tot din Transilvaniaalt profesor de filosofie, Petru ampeanu.

Flechtenmacher, adel Sas Invtitat ce er5. In MoldovaincA de pe vremea liii Calimah si care lucrase la re-dactarea Codului atestui Domnitor, este Insarcinat cucursul de drept natural. Se auzira atunci ràsunand depe catedre cuvinte Innaltgtoare care trebuiau, In atmos-fera Innapoiata a timpului, sg facg efectul unui orcan

33. Albina rom. 1835, p. 185. Teodop Stamate si Alexandru CostinesculatAl d-lui Emil Costinescu ministrul actual de finante sub guvernul liberal, suntambii unchii mei mart. Bunica mea si cu mamele lor erau surori.

www.dacoromanica.ro


curatitor. In lectia sa de de deschidere, InvOtatul Sasspunea Inteo frumoasa limba romaneasca: Veti puteasa ajutati intru intemeierea dreptatei, departarea abuzu-rilor i metehnelor omenesti care nu sunt altele deckdespotizmul judecatoresd, nesilinta, nerabdarea, luareade mita si hatarurile, i yeti mangaia astfel pe cei o-bajduiti

Asaki vazand rezultatul cel stralucit al Incercarilorfacute In Bucuresti pentru Intemeiarea unui teatru natio--nal, provoaca In anul 1836 infiintarea In Iasi a unei socie-tati -asemenea cu acea bucuresteand, menita a Intetineiàun Conservator Filarmonic-dramatic, In care sa se Invetearta jocului scenic. Acelasi resunet II gasWe propunerealui Asaki In Iasi pe care'l Intalnise acea a lui Heliadein Bucuresti, si o subscriptie bogata la care iea parteIntreaga boierime aduce la Indeplinire dorinta inváta-tului profesor. Elevii scoalei din Iai fac progrese tota.sa de Insemnate ca i acei din Bucuresti, i in anul-urmator se reprezinta, pe scena Teatnilui de varietati dinIasi, piesele Lapeyrouse i Facluva vieleanti, cea d'intaimelodrama cu cantece, cea de a doua comedie. Sub di-rectia lui Alecsandri, a lui Asaki si a logofatului Catar-

Conservatorul din Iasi face de asemenea progreseInsemnatoare, de care ce dupa doi ani de la Infiintarealui, In 1838, elevii pot juca greaua opera Norma, cantatape text romanesc prelucrat tot de neobositul Asakie

Tot catre acest timp Societatea giintelor naturale In--tiintata In Iasi Inca de prin 1830 cand doctorul Cihac,Incepuse a Intruni la el medicii din f* pentru a cetireviste straine si t clesbate Intrebari de medicina, si a.careia statute se alcatuesc, de el si de doctorul Zotta In1833 (18 Martie) -- este poftita, prin mijlocirea prese-dintelui ei, a se pune In relatii cu doctorii din tarile a-pusene, la congresul naturalistilor din Friburg, In 1838.Ji poate Inchipul cineva mandria si murtamirea Mol-dovenilor, dud vazura cä poporul lor, al caruia aspiratiinimene nu le stiea, al caruia asezare geografica era chiar

www.dacoromanica.ro


aproape necunoscued, erà chemat a §edeà la masa §tiin-tei departe In Apus, alaturea cu acele popoare batrâne-in cultura care purtau de secoli Intregi pe umerile lorchivotul civilizatiei. D. Cihac, trimis de Mihail Sturzaspre a reprezentà Moldova la congresul dela Friburg,sine aci o cuvantare in care descopere invatatilor strdiniexistenta poporsdui latin, dela Dunare, §i mai multi mariinvatati apuseni precum Alexandru de Humbold, A.Brongniart, G. Struve, L. Berzelius, C. T. Oker), pri-mesc a fi numiti membri de onoare ai tinerei §i necu-noscutei societati §tiintifice ie§ane.

Seminarul reorganizat In 1834 vede, in 1839, ie§indde pe bancile lui cei 18 intai preoti mai Thvatati care-se duc in sate sa imprd§tie, pe_ langä invdtdturile reli-gioase, §i. o licarire de luminä in intunerecul vietei noastre-campene§ti.

Teodor Stamate face cele dintai observatii meteoro-logice pe care le insereazd in Albina RomAneascd din19 Ianuarie 1839.

Cu un an Inai bnainte, In .1838, Mihail Sturza pu-sese inceputul pentru Infiintarea unei biblioteci publice,daruind un numar 600 de volumuri din cartile sale pro-prii, §i in acela§ an se organizeaza scoala tecnica dearte §i meserii pusd sub directia lui Carol Mihalic de-Hodocin, inzestrata. cu §ese ateliere puse sub mai§tri.adu§i din strainatate. Se mai infiinteazd §i un cabinet-de fizica care se inzestreaza cu instrumente, intre care-erau §i de acele de dagherotipie, cu care Stamate scoate-mai mult vazute ale Ia§ului.

Rdpit de acest vartej spre culturd §i invatatura Hat-maul ,Anastase Rartg, infiinteazd in 1838, pe Inoialui Porndrla o §coala sateascd dupa felul aceleia Trite-meiatd de Constantin Golescu la Gole§ti cu 12 ani maiinnainte. Acest exemplu este apoi urmat de ClucerulFundatanu pe mo§ia Bozienii §i apoi de Logofatul LupuBal§ pe alti Bozieni proprietatea lui, In care sc,oala setineau §i 26 de elevi interni pe cheltuiala lul.

www.dacoromanica.ro


Curentul ce rapeà viata româneascä erá., ca toate cn-rentele istorice, mai puternic decAt vointele individuale, ple-cându-le fail sd'si dee seamd cdtre lucrdri de acele ce erauprotivnice intereselor lor. A$k boi,erii, cand sprijineauteatrul national si Domnul când infiintà mereu la scoale,nu se gAndeau ca, prin asemene asezaminte erau sa des-lantuiascd tocmai acele idei rasturnatoare de care atatasr temeà Mihail Sturza in raporturile lui catre Rusi.

i nimic nu poate Intari mai mult discordanta Intre si-lintelé individuale si tnersul obstesc al lucrurilor, dechttocmai activitatea lui M. Sturza, unul din In.cepatorii sisprijinitorul cel mai de seamd al culturei nationale InMoldova, si tot odatd omul acela ce a pus mai cu deo-sebire piept contra curentului deslantuit de Insusi plaz-muirile lui.

Aceasta Imbulzire, tot mai Imbelsugata In capeteleRomanilor, de idei referitoare la viata nationala, trebueàsa destepte tot mai mult iubirea de tara si dorinta dea o radicà din starea de intunerec si decddere in carese aflà., catre o regiune de lumina si de propdsire.

Pentru a ajunge Insa acolo, se cereA, neapdrat si oprefacere a Intregei vieti, din care asezdmintele de culturäalcdtueau numai Inceputul. In cotrò tindeau mintile Mol-dovenilor cugetatori, ne-o arata tocmai ideile proiectuluiConjuratiei confederative care Imbrdtisau atkea problememari ale vietei romAnesti, dela schimbarilelauntrice, pand.la dorinta unei confederatii a statelor dunarene. .i. daca.miscarile paralele spre egalizare se margineau de o camdatd mai mult in sinul boierimei, trebueau sa se afle sicugete care depdseau acest cerc, si Intindeau cererea dedrepturi si de egalitate la toata suflarea moldoveneascd.In once caz miscarea Comisului Leonte Radu ne apareca o urmare In destul de fireasca a schimbarei spiri-tului petrecut In Moldova Intre anii 1822 si 1.839. Eanu este mai la urmd dechst o urmare si o latire a cuge-tului documentat prin Constitutia cerutd de boierii cei

14

www.dacoromanica.ro

2 lo ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

mici, pe timpul lui loan Sandu Sturza Voevod. Partidulnational din 1821 se Ingroseà necontenit cu elementeliberale, pana ce la sfarsit trebuea sa plesneasca, sub a-apdsarea lor tot sporita, si sa se desfunde, dand nastereunei noue alcatuiri politice: partidul liberal.

Mersul culturei moldouenesti dela 1839-1848 siapAsarea Rusiei. Ca si In Muntenia, Rusii Incep,de pe la 1838, a lovi In Intrepridderile moldovenestide desvoltare nationala. Alai Intai ei lucreazd pentrua distruge si scena iesana, cdutand prin mijloace totatat de piezise casi acele Intrebuintate In Muntenia, dea compromite cariera de actor In ochii acelor ce spri-jineau teatrul; iar guvernul, Intetit de Consulul rusesc,retrage ajutorul de zoo de galbeni pe an ce'l dadeà.Conservatorului, Incat directia fu nevoita a suspendacursurile si reprezentatiile.

In zadar partidul national cauta sa Impiedece ruinastradaniilor sale, aratand prin o cerere catre directia Con-servatorului, cu cata mahnire se vedeà obstia publicalovita de lipsa unel petreceri atat de placutd care adu-sese si cateva alcatuiri In limba moldoveneasca ce cuvremea fagddueau o propasitoare deplinire 34. Cu toateaceste teatrul, ruinat In Iasi, reinvie In Botosani subconducerea unui tanar artist de talent, Costache Caragiale,care In 1839 joaca In acel oras drama Saul de Alfieritradusa de Aristia 35.

Teatrul reInvie chiar in curánd mai cu putere, subImboldirea lui Alecsandri care scrie si pune sA se joaceIn Iasi In 1844 si In Bucuresti In 1845 piesa sa Iorgudela Sadagura, In care biciueste prea marea plecare a,societatei romane pentru viata cea noua apusana si Ora-sirea obiceiurilor strabune.

T. T. Burada, Cercetiiri asupra Conservatorului Alarmonie-dramatic dmlasi (1836-1838), p. 38 41.

Vezi un articol de lordache Harnav care ajutase tzatrul lui Caragiale,publicat In Farda pentru Minte, Mima fi Literatura, 1839, p. 25.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN MOLDOVA SUB MIHAIL STURZei 2h I

Infratirea cugetarei Intre Moldoveni si Munteni,apare,din nou. Anume In 1836 se urmeaza o foarte interesantacorespondenta Intre Joan Heliade Radulescu din Bucu-resti si Constantin Negruzzi din Iasi privitoare la mijloculde pus In lucrare, spre a Imbogati si mladià limba ro-mâ.na ". Corespondenta Intre acesti doi barbati urmeazasi pe alte terne mai departe, Tntre altele privitor la In-tovarasirea lor si a lui Aristia pentru traducerea Geru-salemei liberate de Torquato Tasso 37. Alta data In 1839,,9,-asirn pe Negruzzi Intelegându-se Cu Heliade asupraunor teascuri de tipografie 38

In anul 1840, Foaia pentru Illinte reproduce biografialui Gh. Lazar de Heliade, din Curierul romdnesc, i maimulte lucran i din Albina romdneasch. Intre altele una in-titulata Lexicografie, In care autorul 8c mândreste ca.astazi In 'Moldova, invataturfle si politica se trateaza Inlimba nationala, si o poezie tot din Albina care canta:

Soseste timpul, vine, Moldova se renaste» ; apoi mdireproduce frumoasa nuvela, a lui Constantin Negruzzi,Alexandru Lhpufneanu, i mai mult alte lucrari din-Moldova. Tpt ash se urmeazd qi In anii urmatori.

Alti scriitori Insemnati care cauta sa reInvie din tu-tele trecutului, jubirea neamtilui, sunt: Asaki care 3ntru-peazd rnomente Inaltatoare din istoria Romanilor In multraspAnditele lui IVuvele; Costache Negruzzi care Incon-deiaza cu cea mai desavarsita maestrie, cumplita figuraa lui Lhpumeanu, precum tot el canta In versuri epi-zodul din viata lui Stefan cel Mare cu Aprodul Purice.Alti poeti si scriitori sunt: Saulescu Cu Fabulele lui inversuri 1835, Vasile Pogor tatal cdre traduce Henriadalui Voltaire, Cuciureanu care scrie Incerchri poetice In1839, Basarabeanul cavalerul Constantin Stam ate care-publica Povestea PoveOilor In 1843, Alexandru-Donici

Vezi un articol al meu: 0 corespondentà Intre Heliade i C. Negruzztiin Convorbiri Nature VI, p. 178 §i urm.

Cony. Literate VII, p. 77.lbidem, p, 363.

www.dacoromanica.ro

2 1 2 ISTORIA P RT IDE LOR POLITICE

care tipareste Fabulele lui, dupa Criloff, Costache Negricare publica mai multe poezii In Foaea stiintifica i li-terara In cursul anului 1844.

In sfarsit apare pe orizonul literaturei romaneacela ce /era menit sä radice mai mutt puterile

neamului, prin resunatoarele lui creatiuni, marele poetnation41 Vasile Alecsandri, care Intors din Paris 'in 1843,.Incepe In 1844 a Inset-a In Foaia )5'tiintifica vi Literara,poezii scrise In forma poporana. ca Doina, Baba Cloanta,.Sora vi Hotut, Cinel-Cinel, Craiu-nou, Strunga, Fat-lo-gofat, Visul. .Aceste poezii sunt reproduse de Curierulde ambe Sexe al lui Heliade din Bucure.sti, precum si deFoaia pentru Minte, Inima f i Literatura- din Transilvania,.Indrumand doua Infratiri una mai restransa a Moldo-venilor si a Muntenilor, alta mai Intinsa, cuprinzand In-treg-,u1 neam.

In alte sfere ale vietei culturale si poetice se vad iarasiînrloiri vrednice de Insemnat: Scoalele producand totmai nurnerosi oameni destoinici a ocupa posturile publice,acestia pusesera mana pe ele, cu toate ca erau din randu-rile de jos ale societatei; dar pentru a se mentinea prin-cipiul, ca numai boierii pot ocupà posturi, acei numitierau boieriti odata Cu numirea lor. Unii din, ei ca Gheor-ghe Asaki, putura sa se urce pana la treptele boieriei celeimari, la Agie. Prin aceasta se dadea o consfintire legalarecunoasterei talentului alaturea Cu nobleta, In dreptulde a conduce statul.

Se adaog- apoi cursuri la Academia Mihaileana, precumunul de agronomie pentru Leon Filipescu si unul degeologie pentru Ioan Ghica din Muntenia, pe care Ali-,hail Sturza 11 cunoscuse In 1841, atunci and Ii adusese-chemarea la domnia Munteniei din parfea boierilor acestei tari: iar In 1843 tot Ghica este Insarcinat cu pre-darea unui curs de economie politica. In 1843 lima a-pare pe scena istoriei Tarilor Romane, Mihail Kogalni-ceanu. El Incepuse Invataturile sale In pensionatul luiCuénin qi apoi fusese trimis Intai la Lunéville, impre-

www.dacoromanica.ro


una Cu copiii lui M. Sturza: Dimitrie si Grigore; darConsulul rusesc din Iasi,facand Domnitorulu respec-tuoase observatii asupra trimiterei propriilor sai fii laInvatatura In tara ideilor rasturnatoare, Domnitorul segrabi a face pe placul Imparatului Alexandru si, luan-d-i copiii, si Impreuua cu ei si pe Mihail Kogalni-ceanu, li stramutase la Berlin 39. Kogalniceanu al caruinume ne cade acumd pentru Intai . oara sqb pana, darpe care ea II va reproduce atat de adese ori, caracte-rizeaza el Insusi, prin cuvintele urmatoare, efectul pecare II avù asupra rnintei lui petrecerea In capitala Pru-siei: MultAmita contactului meu cu atatia barbati In-semnati ai Germaniei si primit In cercurile politice dinBel*lin, am avut fericita ocazie si putinta de a'mi I'm-bogati mintea cu, ideile reformatoare, ce atunci inspirauInnaltele inteligenti ale Germaniei. Da, universitatei dinBerlin, a doua mea mama, exemplului ce mi l'a dat a-morul pentru patria Germana, fiii nobilimei, fiii burghe-zimei, datoresc eu amorul pentru patria Romana si spi-ritul liberal care m'au Insufletit In toate actele vieteimele. In iungile lupte i lucrari, In prigonirile Inversu-nate care nu odata s'au incercat a ma zdrobl, purureaam avut Innaintea ochilor mei acere frumoase cuvintepe care, In memoriul sou catre Rege, le arata Princi-pele de Hardenberg, ca puternicul mWoc de a reInnaltàcaracterul si barbatia poporului German, pentru desro-birea sa, de jugul strain, pentru radicarea si marireaGermaniei: Principii democratice Intr'un guvern mo-narhic 4 ).

Kog-alniceanu publica mai multe lucrari, literare dincare Insa patrundeau ideile politice pe care le va aparàIn cutsul lungei lui cariere. Cea dintai este inserata Inlimba germana sub titlul: Romeinische oder Wallachische,

Desrobirra Tiganilor, de M. KogAlniceanu 1891, I, p. 5. Comp. M.Sturm c. Nesselrode, 9 Aprilie 1838, Hurm , Doc., supl., 1, 4, p 176: MesIlls 61évés it Beilin d'après les intentions du ministire impérial".

Diicursul citat, p. 11.

www.dacoromanica.ro


Sprache und Litteratur at. A doua lui lucrare este asupra.Tiganilor, publicata. In limba franceza sub titlul: Esquissesur la lanque et les moeurs du Tsigains 42, a treia maicuprinzato'are: Histoire de la Valachie, de la Moldavie etdes Valaques transdanubiens 42. In lucrarile privitoarela Romani, Kogalniceanu se aratä ca un Infocat natio-nalist care se sileste a curati poporul roman de namolulpe care hula veacur,ilor Il ingramadise pe capul lui.Kogalniceanu aratA, In introducerea la Istoria Valahiei,ca <ceea ce l'a Impins a scrie istoria poporului sau, afost adanca necunostinta In care se aflä lumea civilizatadespre destinere cä cele mai mici tari ale Africei

Americei sunt mai cunoscute decat aceste doue Prin-cipate; ca el s'a silit a aratà lumei, ca Moldo-Romaniiposeda virtuti care eu greu s'ar reafla la alte popoare,

ca metehnele lor nu sunt &cat tristele unnari alerelei ocarmuiri de pana acuma». In lucrarea asupra Ti-ganilor, el se arata tot atat de ravnitor liberal, mustrandpe Apuseni, ca ar alcatui societati filantropice pentrusuprimarea sclaviei din America, si nu s'ar uità, ca Insinul chiar al continentului lor, In Europa, 400.000 deoameni asteapta liberarea lor din lanturile nestiintei siale barbariei .

Innainte de a se Intoarce Kogdlniceanu din Berlin,Gh. Asaki adausese la Albina roinâneasca, dupa exemphillui Heliade cu Curierul de ambe Sexe, un supliment li-terar, Alauta 7-omaneasca. Acest supliment fu Insa inchisdin ordinul ocarmuirei, fiindca uti a:ticol asupra vis-tului (joc de carti) se rostea cu putin respect asupraImparatiei Rusesti 44.

InseratA in Magosin fiir die Litteratur des Auslandes, II, 1837, p. 2930, 34-35, 39 40.

Berlin, 1837, o brosurABerlin. 1837, un vol. de 478 de pagini.Alecsandri, Opere complete, ProzA, I, p. 547. IntArit prin M. Sturza C.

Kotzebue, 5 Sept. 1838, Hurm., Doc., supl., I. 4, P. 201: A propos dequelques paroles sur le whist, il est fait mention d'une puissance dont lenom doit étre en vénération".

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLHICE IN MOLDOVA SUB MIHAIL STURzA 215

KogaIniceanu intorcandu-se in tara in 1838, se On-ilete, in decursul anului urmator, a scoate el Thsusi onoua revista, sub propria lui directie: Dacia literara.Kogalniceanu, In toate scrierile lui din aceasta revista,privea literatura nu ca un scop In ea insasi. ci numaica un mijloc pentru Innaltarea poporului. In anul 1840Kog-alniceanu tipareste si volumul I al Arhivei ronidnesti,menita a reproduce documente vechi. Dar in introducere,Kogalniceanu dovedeste ca mai mult decat interegul sti-intific, dorul de neam calauzea Intreprinderea lui istorica.

Sa ne tinem de limba, de istoria noastra, zice el, cum setine un om, in primejdie de a se inneca, de prajina ce i searunca spre scapare. Istoria romaneasca sa ne fie maiales cartea de capetenie; sd ne fie paladiul nationalitateinoastre. Inteinsa vom Inv* ce am facut si ce trebtlesa mai facem .

Dupa un an si jumatate de existenta Dacia literaraeste oprita din ordinul guvernului, imboldit de Consululrusesc, din pricina publicarei poeziei lui Grigore Alexan-drescu, .Anul 1840, care contineà intre altele versul:

CA lumea mostenire thr (alharilor) s'a dat !

In anul 1843 Kogalniceanu avù insa". prilejul de a'simanifestà ideile sale nationale si liberale. Domnitorul caretinea mult la el si'l numise ag-hiotantul luit ii incredin-teaza in acest an catedra de Istoria Romanilor Ia Aca-demia Mihaileana. Cuvantarea lui de cleschidere, tinutaIn ziva de 27 Noemvrie acel an, fu un evenement ne-mai pomenit pana atunci in analele vietei culturale ro-manesti. Dupa ce el arata., cum istoria tarei lui estepentru_ el mai insemnata decat cele mai marete fapteale desvoltarei tuturor popoarelor, intorcandu-si ganduldela Intinderea in timp la intinderea in spatiu, el spune,ca considera ca patrie a lui tot acel cuprins de loeIn care se vorbeste romant.ste si ca istorie nationala,istoria Moldovei intregi innainte de sfdsierea ei, a Va-

www.dacoromanica.ro


lahiei si a partilor din Transilvania, gaud de doue oriIndraznet, Intai fiindca se Intindea asupra Intregului trupal neamului romanesc, cuprinzandu-1 In aceeasi iubirepiing. de Inteles; al doilea fiindca ca. se Incumatà a vorblde sfasierea Moldovei, In fata Rusiei si a Austriei caresavarsisera tocmai aceasta desmadulare. Dar Kogalni-ceanu nu se multameste a face sa rasune numai strunanationala. Sufletul sau doritor de libertate si de egaleIndreptatiri ale tuturor claselor sociale, nu lipseste a lovlIn fata nedreapta Intocmire care predomnea In Moldova,unde o aristocratie nestiutoare, tine In Inlantuire unpopor de mai bine de cloud milioane de suflete, si In-trebuinteaza izvoarele de Innavutire publica numai In fo-losul unor familii privileghiate .

Chiar a doua zi dupg, aceasta cuvantare, Kogalniceanueste descarcinat de profesoratul dela Academie.

De abea i se Inchisese cursul, i Kogalniceanu apareIn publicitcte cu o noua revista Propa,Firea, Foaeftiin-fifica i literara. Guvernul nu Invoeste Insa iesirea foaeicu numele de _Prop4irea, ci numai cu al subtitlului eide Foae stiintifica i literara. K.ogalniceanu atunci, prir:o fericita inspiratie, lasa In alb locul de unde se scosesetitlul Inçriminat care astfel rasarea necontenit In minteacititorilor. Par revista lui Kogalniceanu voeste sa repro-duca discursul lui dela Academie si este si ea opritädela cel dintai numar care'l continea 45.

Alta Imprejurare tot atat de caracteristica: La unexamen obstesc la care se obicinuia a se rosti vevsuri

elevii cei mai buni, N. Ionescu, eminentul orator demai tarziu, Isi luase ca tema de declamare poezia luiAsaki: Pe fintirimul unui sat. Ajuns la versurile:

Noblli plini de fantazie, mandri 'n titlul ruginit,De ce 'n urä aveti säteanul? Cand ai fruntei lui sudoareA näscut märirea voasträ odoare ?Crutä timpul vre odatá dritul unui evgliPnistOri frumsetea, avutia nu trec ca al noptei vis ?

45. Asupra lui Kogilniceanu vezi : Mihail KogrIlniceanu, discurs de receptieIn Academia Romini de A. D. Xenopol, Bucure§ti, 1895, p. 9 i urm.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN MOLDOVA SUB MLHAIL STURzA. 217

N. Ionescu accentud aceste versuri cu aka cdldura,Incat Principele Mihail Sturza care presidà serbarea, IIopti de a merge mai departe 46.

Astfel trei Incercdri una dupd alta, de a Indrumh 6foae raspanditoare de idei roditoare pentru poportil roman,fuseserä ucise chiar In fasele lor, pentru a face pe placulRusiei; dar aceasta nu erà destul, ci trebueh ca o lo-viturd si mai grea sa cadd pe capul bietei Moldove,precum cdzuse si pe acel al tarei surori.

Suprimarea inuStämântului national. Cele pe-trecute In IVIoldova, cu prilejul desfiintdrei cursului su-perior de Invdtdturi In limba romana, sunt mult mai ba-tdtoare la ochi decat cele petrecute In Muntenia, si daucheia Intelesului faptului sdvársit; de aceea le vorn ex-pune cu mai multe amanuntimi. Innainte de a pa st la acea-sta expunere socotim cd ea trebue Incadrata In intreagapurtare a Rusiei fatd cu Tadle Române, In special cuMoldova, unde lucrurile sunt iarasi mai pe deplin cu-noscute deck In Muntenia.

Epitropia Rusiei asupra Tarilor Romane luase chiardela Inceput un caracter covarsitor. Rusii se amestecauIn toate trebile lor, si guvernul nu puteh luh nici o rna-sura, fie administrativa, fie legiuitoare, fard invoirea lor47.Ash vedem pe M. Sturza ca roaga In i 834 pe Butenieff, am-basadorui Rusiej din Constantinopole ca sa Incuviinteze,sporirea darilor cu cate-va zecimi aditionale, pentru aco-perirea deficitului 48. and Domnitorul vrea sa reorganizezeslujitorii, gdsind si mijloacele banesti trebuitoare aceleireorganizad, el cere Invoirlea consulului rus Mintiaky 49.

Gazeta Transilvaniei, 1843, p. 202.E drept a organele tirei Insusi provocark pe Rusi la acest am estec.

Mitropolitul, vilzind a dela disolvarea adunirei muntene din 1837, tara alimas Uri control, cere dela Nesselrode, ca Consulul WO intindk privighereamai de aproape, controlind toate actele ocirmuirei". Mitropolitul e. Nesselrode31 Dec. 1840 Hurm., Doc., supl., I, 4, p. 503.

M. Sturza c. Butenieff 22 Sept. 1834 Ibidem, 1, 5, p. 96.M. Sturza c, Mintiaky, 27 Ian. 1835. lbidem, 1, 5, p. 160. Rusii nu

aprobi acest regulament. Titow c. M. Sturza, 12 Febr. 1840. lbidem, I, 6, p. 203.

www.dacoromanica.ro


Proiectele de legi Thainte de a fi confirmate de Domnitortrebueau sa fie aprobate de Consulul rusesc. De aceea in-talnirn de mai multe ori comunican i de proiecte de legidin partea Logofetiei care agentii rusi 5". Grasim Intr'unrand pe Baronul de Rukman cercetand socotelele vis-tieriei moldovene 5'. Cand se facea o schimbare de mi-nister si In deobste a personalului administrativ sau ju-decatoresc, trebueà sa se iee Invoirea autoritatilor rusesti.Asa. cand M. Sturza numeste pe N. Ganta Loo-ofat aljustitiei 52, sau and vrea sa ilnduiasca, capuchehaelei dinConstantinopole, ca ajutor, pe Hatmanul Constantin Musu-rus 53. Kotzebue protesteaza intr'un rând contra numireilui Lupu Bals, ca Logofat al trebilor launtrice, si cereca el sa nu intre in slujba Inainte de a fi luat invoireadela Petersburg 5

Titow observa lui M. Sturza cä adunarea a calcatRegulamentul, cu anaforaua privitoare la averea .scodle-lor 55. Acelas Consul protesteaza contra modului arendareisalinelor. M. Sturza care subsemnase contractul, pentru anu fi lovit In vaza lui de Domn, face pe arendas sa selepede de contract, spre a pune din nou in licitatieocnele 55. Adese ori amestecul Consulului rusesc el-à Cutotul samavolnic, precum huna oara când Kotzebue, dupace fusese cel mai aprig- dusman al lui N. Canta, se 1m-paca cu acest boier, si unelteste cu el rechemarea Inscaun a Mitropolitului Veniamin care se retrasese dinarhipastoria Moldovei. M. Sturza e nevoit sa protesteze

M. Sturza c. Mintiaky, Februarie 1835. Ibidem, 1, 5, P. 161. Alta a Pos-telniciei c. Kotzebue, 24 Martie 1840. Ibidem, I, 6, p. 35.

E. Mano c. M. Sturza, 11 Mai 1839. Ibidem, I, 6, p. 40.M. Sturza r. Titow, 11 Sept. 1839. lbidem, 1, 6, p. 73.M. Sturza c Butenteff, Noemv. 1839. Ibidem, 1, 6, p. 126_ Butenieff

cere invoire dela Petersburg. Ibidem, p. 156.Principele G. Sulu c. M. Sturza 20 lanuarie 1840. lbidem, 1, 6, p. 176.

Comp, protestul lut Kotzebue c. M. Stutza.d Noemv. 1840. Ibidem, 1, 6, P. 269.Tttow c, M. Sturza, 20 Febr. 1840. Ibidem, I, 6, p. 209. Raspunsul lui

Sturza, p. 215.M. Sturza c. Titow, Martie 1840. lbidenz, I, 6, p. 218: pour donner i

ma proposition une apparence de légalité; car il ne nfaurait par été possiblede revenir sur un fait accompli et revétu des formes les plus sacrées".

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN MOLDOVA SUB MILAIL STURZA 219

la Butenieff contra acestei purtari a Consulului, spunandca mai curand va abdica decat sa consimta la reIntro-narea Mitropolitului57. Butenieff se suparA pe Domnitorpentru jaluirea lui contra subalternului sau care calificasememo'riul lui M. Sturza de pamflet 58. Fixarea epoceideschiderii sesiunilor adunarei obstesti trebuea Incuviin-tata de Rusi 59.

Mihail Sturza scotand din adunare pe cei cinci membricare se tanguisera contra lui la ImpAratul Rusiei, Ruk-man protesteaz6, contra acestei masuri, si sileste pe M.Sturza sal reprimeasca In adunare. Consulul cere chiarlui Sturza o scrisoare de iertare prin care sa recunoa-sca, a. a lucrat prea cu grabire". Intr'un rand gasimpe Consulul rusesc aproband legea pentru averile ma-nastiresti ; In un altul incuviintand sporul de trei zecimiaditionale la d'ari 6 I .

Daca insa acest amestec al Rusilor decurg,ea oare cumdin dreptul lor de a controlà aplicarea Regulamentului, elnumai poate fi nici inteun chip indreptatit cand atinge da-raverile judecatoresti. Consulul priveghea toate proceselemai Insemnate in tot cursul desfasurarei lor, intervenindcand pentru paras cand pentru Ora, Inca darea drep.tatei era fara Incetare inriuria de atoti puternica auto-ritate ruseasca, si aceasta intervenire nu se facéh numaiatuncea când s'ar fi cazut, adeca atunci cand un -supusrus era In joc 62. Dar si in acest caz ingerenta Intreceamarginile cuvenite, cari ea mergea pana dupa hotarareadesavarsita. .Pià in procesul dintre supusul rus Arbore

familia Moruzi, in care chiar Ministrul Nesselrode

M. Sturza t. Butenieff, 24 Noemv. 1842 Ibidem, 1, 6, p. 423. Acelasic. Nesselrode, 3 Dec. 1842, p. 429.

Butenieff c. principele Hangeri, 11 Dec. 1842. Ibidem, I, 6, p, 443.Kotzebue c. Poste1nicie, 25 Martie 1841. Ibidfm, 1, 6, p. 315.Rukman c. Sturza, 30 lan. 1836. lbidem, I, 5, p. 317. Rukman c. Wat-

schenko, 30 Ian. 1836, p. 318.Tinkovsky c. Postelnicia Moldovei, 18 Aprilie 1835. Ibidem, I, 5, p. 219.

M. Sturza c. .Rukman, 18 Sept. 1835. Ibidem, I, 5, p. 249.Precum buni Jura in procesul supusului rus Spiro Paul cu hAducanu

Roset. Kotzebue c. M. Stutza, 6 luhe 1839. Ibidem, I, 6, p. 64.

www.dacoromanica.ro


intervine pentru anularea hotarArei subsemnate de Domn.Acesta e nevoit sa Impace pe astigatorul Moruzi pealta cale, si sa'l faca a renuntà la suma castigata". Darcele de mai multe ori Rusii se amestecau In procesede care supusii rusi erau straini, precum In acel dintremandstirea Buhalnita i Episcopul Sevasf-tas al sf. Mor-mânt Apoi Titow cere a nu se aplicà hotärarea fa-vorabila postelnicului Mavrocordat data de divan In pro-cesul cu mandstirea Dobrovatul, pana nu se va rostiministerul imperial al Rusiei65. Kotzebue trimite o notclDomnitorului In care Ii spune, ca hotararea In procesuldintre hatmanul Scortescu si G. Codreanu a fost dato-rita unei staruirqe prea directe si prea personale aLogofatului dreptatei 66 Acelasi Log-oat comunica Con-sulului rus mersul procesului Intre proprietarul mosieiRosiesti si arendasul Bora 67.

Pe de alta parte gasim pe Kotzebue cerand Postel-niciei deslusiri In procesele privitoare pe Tigara, Scor-tescu, manastirea Buhalnita, Papadopol si Stroici 68,

Acelasi Consul Intreabd de Divanul domnesc, daca esteIn drept a judecà afacerea Stnaranda Donici cu fratiiRuset, si cere a nu se intrà In nici o lucrare Inaintede a i se fi raspuns 68 Tot Kotzebue cere deslusiriprocesul dintre Principele Cantacuzino i manastirile A-gapia si Varatecul 7°.

Titow din ordinul ministrului sau cere Domnitoruluicasarea cercetarei facuta de Spatarul Gherghel, In pro-cesul dintre C. Mavrocordat i manastirea Dobrovatulpentru niste salasi de Tigani 71, din care se vede pttna

Nesselrode c. M. Sturza, 8 Aprilie 1841. Ibidem, I, 6, p. 319. Rdspun-sul Jul Sturza, 8 Mai 1841, p. 333.

Kotzebue c. M. Sturza, 15 Oct. 1839. Ibidem, I, 6, p. 118.1)5. Titow c M. Sturza, 11 Ian. 1840. lbidem, I 6, P. 177.

Kotzebue c. M Sturza. 27 Febr. 1840. Ibidem, I, 6, p. 208.Logofetia dreptatei c. Ruckman 1840. lbidem, 1, 6, p. 166.Kotzebue c. Postelnicie, 11 Martie 1840. Ibidem, I, 6, p. 220. Rds-

punsul Postelniciei, p. 221.Kotzebue c. Divanul domnesc, 19 Oct. 1840. Ibideryz, 1, 6, p. 263.Kotzebue C. O. $utu, 2 Nov. 1840. Ibidem, I, 6, p. 269..Titow c. M. Sturza, 5 Aprilie 1841. Ibidem, I, 6, p. 31.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN MOLDOVA SUB MIHAIL STURZA 22!

la ce grad ajunsese amestecul Rusiei In daraverile ju-decatoresti, daca tara nu puteà sa hotarasca neatarnatnici macar un interes atat de neinsemnat ca niste salasede Tigani.

Adese ori Domnitorul erà nevoit sa se jalueasca pentruaceste necontenite interveniri In trebile judecatoresti. Ao.

aflam ()data plangandu-se lui Daschkoff contra luiKotzebue, pentru purtarea ce Consulul o avuse In pro-cesul Smarandei Donici cu fratii Ruset ". Alta jaluirea Domnitorului contra aceluiasi Consul este acea pri-vitoare la procesul Caminarului Spiru 73.

GAsim Intre hartiile timpului un proiect de adresa,contra Consulului Besak care adresa, tocfnai fiind ca nu afost trimisd, de teama de a nu jigni prea adanc autoritatearuseasca, constitue una din dovezile cele mai v6zute despreamestecul de nesuferit al Rusilor In daraverile judeca-tore0. Mihail Sturza desbate aici pe larg urmarile unuiatare amestec pentru bunul mers al ocarmuirei

0 atare ingeren0, zice el, e de natura a compromitecu totul mersul justitiei precum i autoritatea Capuluistatului, chemat, prin art. 364 al Regulamentului, a In-tari inteun chip irevocabil hotaririle judecatoresti. Invede-rat ca amestecul Consulului In pricinele desavarsit hotariteva aduce o atingere primejdioasa principiilor legiuireiimpusa de prea malta curte proteguitoare. Dela suireamea In scaun s'au judecat vr'o 40.000 de procese, si unnumar tot atk de mare de parti date rAmase, trebueausa fie nemultalnite cu hotaririle rostite. Daca se va In-gadui facultatea recursului, urmarea a fi de naturd a separalizà Cu totul lucrarea justitiei i CU toate acesteagentii rusi recunosteau ei Tnsusi ca Regulamentul Or-ganic prevedeà principiul lucrului judecat 75.

Lucru ce ni se va pardt noue inca si mai straniuM. Sturza c. baschkoff, 22 Nov. 1841, lbidem, I, 6, p 276.M. Sturza C. Rukman, 7 Oct. 1838. lbidem, I, 4, p. 216.Sturza c. Besak, Oct. 1837. lbidem, 1, 4, p. 130-133. Sturza C. Ruk-

man, 21 Febr. 1838. ibidem, I, 4, p., 142.25. Nota Cousulului Kotzebue din 16 Mai 1839. lbidem, I, 6, p. 42.

www.dacoromanica.ro


este, ca Mihail Sturza vpind sa mearga la bai In anul1839, Intiinteaza pe Rukman desprè acest gand al sAti,si cere apoi Invoirea ministrului Nesselrode 76 DOmnitorulerà nevoit deci, pentru a lipsì dela postal sau, sa cearaun congediu la autoritatile ruseti, In ochii carora el nuerà mai mult decat un dreg-ator superior.

Acuma dupa ce am vazut cat de adânc erà amesteculRu§ilor In daraverile tarei, nu ne vom mai mirà cà totei uneltesc rasturnarea Invatamântului superior In limbanationala care facuse cândva parte din programul lor,anumeatunci cand Kisseleff ocarmueáPrincipatele, §i candtot el prevedeà acest sistem de predare a InvataturilorIn Regulamentul Organic.

Inca din 1839 dupa intrigile profesorului francezMaisonnabe care vroià sa'§i mareasca ocupatiile i leafa,erau sa se schimbe pe limba franceza cursurile de tiinta.din Academia Mihaileana; dar protestarile MitropolituluiVeniamin Impiedecara atunci qtirbirea InvatamAntuluiro manesc.

In 1843 mai multi boieri, Intetiti de Consulul rusesc,cer dela Mihail Sturza, ca sa desfiinteze cursul superiordela Academie. 01:0easca adunare care cum am vazuttrebueà sA fie aproape In totalitatea ei, nationalista, dupao cercetare facuta asupra chipului de predare din Aca-dernie, raspinge din nou Incercarea. Dar partida natio-t'ala dadeà necontenit Inapoi faya cu valul mereu crescatoral primejdiei ideilor noue care faceau pe agentiisa proclame In toate partile prezenta unui spirit pri-mejdios In mintile Moldovenilor ".

Ceea ce Tusa Inaspri mai ales cugetele protivniceInvatamantului national, fu revolutia din 1846 Int5.m-

M. Sturza c. Rukman, 29 Mai 1839 si acelasi c. Nesselrode, 31 Mai1839. lbidem, 1, 4, p. 44 si 48.

lnstructii secrete ale ministrului impAratului cätre Consulul rusesc dinPrincipate, 1845. Ibidem. I, 6, P. 490: L'affaiblissement progressif de l'au-torité princière et le progris des abus et de la corruption dans toutes lesclasses de la sociéte.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IX MOLDdVA SUB MIHAIL STURZA. 223

plata In Galitia, In care o multi me de nobili cdzura subcutitele taranilor resculati. Grija Rusilor si a boierilorse Indrepta Indata, spre nevoia de a tdià izvorul de undese adapau mintile claselor de jos care se Inndltau adeseori peste nivelul atins de clasele superioare, cu atât maimult ca In internatul Academiei alumnii adecasierii cei saraci, lasaserd In urma lor pe stipendistii , fiiide boieri, ce invdtau alaturea ca ei.

Acesti din urmd pardsira cu incetul o scoala In careei erau clasati totdeauna la coadd. Pe la 1846 Aca-demia Mihaileana ajunsese, ca i scoala bucuresteana dela Sf. Saya, o scoala Iri cares nu prea se vedeau numede ale boierilor celor mai tile frunte 78. Boierii punân-du-si iar copiii In pensionate sau trAmitandu-i In saristraine, g-asira ca scoala româneasca erà de prisos, Intruca le creeà numai o concurentd periculoasa, si erà unizvor de idei rdsturndtoare a fericitei stdri In caxe seaflau. Cea dintai lovitura data Academiei Mihailene fudesfiintarea internatului, gasindu-se mult mai folositorca sumele ce se cheltueau cu tinerea unui numär mar-ginit de tineri, sa se Intrebuinteze Intru informarea scoa-lelor reale . Cum se face de Rusia nu protest6. In contraacestei calcan i fatir a art. 421 al Reg-ulamentului Or-ganic care prevedeà internatul, se explica numai dininteresul pe care ea insasi Il aveà la desfiintarea Inva--pmantului romanesc. In Bucuresti tot pe atunci, 1847,se sporeste plata pentru internii solven0 dela 40 la 6ode galbeni, si se introduce. pentru externi o platd de3 galbeni, intocmindu-se scoala, dupa cum o spune chiarpublicatta oficiala pe un picior cu totul mai Inaintat, sipdrintii cu mijloace de u puteet plátì pretul hoturdtvor aveà a se ferici de nouele Intocmiri 79.

Coiespondenta din Bucuresti catre Gazeta Transilvastiei, 1843, p. 23tsCu toate aceste M. Sturza el insusi fusese nevoit sa hotarasca ca ori carepamantean ar dovedi credinta cace ocirmuire si insusirile trebuitoare, se vaintrebuitità din nou, pe temeiul art. 432 din Itegulament, inaintandu-s treptatIn toate rangurne Wei". Ofisul tut Mihail Sturza c. Sfatil administrativ,20 Iulie 1848, Anal 1848 In Principate, li, p. 738. Nu se putei intra in functie-WA a fi boier; dar se boiereau acuma acei cari invatau carte !

Curierul romanesc 1847 p. 69.

www.dacoromanica.ro


Gheorghe Asafd care a trebuit sa sufere mai multdin cauza desfiintdrei internatului, prin care se Inchida.coala unui mare numdr de copii sdraci, criticd cu o

amardciune tainuitd, aceastd masurd, spunftnd, cd maimulte persoane, Inriuritoare prin a lor pozitie, fiind de-prinse a considerà dregAtoriile aducdtoare de castig cao clironomie privileghiatd a familiilor mari, erau departea Incuviintà un sistem de Invatatura publica care In-ddinueà fArd deosebire Cu toate acele cuno§tinte pre cei

-avuti i pre cei sdraci, i de care ace§ti din urmä sefoloseau mai mult. De aceea s'a §i insuflat neIncredereaIn tintirea acestui sistem, §i se aflau oameni care se'intrebau oare ce va face mumeroasa ceata de filosofiInteo tara ata de marginitd 80?

Desfiintarea internatului era. numai Inainte merg-dtoa-rea loviturei desavaite pe care Invatdmântul nationalerà sa o primeasca, prin suprimarea cursului sal su-perior, ceea ce se face In 1'847, Inlocuindu-se Cu materii

ce trebueau sä fie predate In limbi straine: franceza,germana sau ruseasca, dupd Inlesnirea ce se va Infati§A.In aflarea de potriviti profesori . Clasele furä apoi redusedela 7 la 4, In care se Inghezuiau toate materiile cetrebueau propuse In limbi strdine, franceza, germana sauruseasca. Ca de nechibzuitd erà o asemenea mdsurd, sevede de pe aceea, cd guvernul se Ingrijeà numai de ag-asi profesori care sà poatd predà materiile In acestelimbi, fard a se preocupà de loc de o Intrebare multmai gravd: cum erau sa Inteleaga elevii români ce nu,vorbeau nici franceza, nici germana, nici ruseasca, lec-tiile profesorilor predate In aceste graiuri? Ce se Intelegeà.Incd prin substituirea felului Thvataturilor se vazù Indatddin faptul, cd la clasele de francezd, a III-a i a IV-a, se ran-dui un singur profesor, Etienne MalgouVerné, care et-A. saInlocueascd toate numeroasele materii Inirate In pro-gram, cu un singur curs, acel de literaturd franceza.

80. Cvestia favdttlturei pub/ice, p. 21.

www.dacoromanica.ro


Ca motiv al acestei In16.turdri a limbei romane§ti dinpredarea invdtamantului afldm, din adresa Domnului cd.tre Qb§teasca adunare, cd limba romand nu ar fi inzes-trata cu trebuincioasele carti pentru invdtaturile mai bake(motiv Trivocat §i de_ Bibescu pentru a indreptdti mdsura.identicd luatd de el In Muntenia); cd dregdtoriile publicen'ar putea fi Thcredintate decat la oameni cu oare carestare, pe cand cealaltd parte a cetatenilor se dedd laindeletnicirile negotului, a metepgurilor i a lucrdreiparnantului; de unde ar urma cd daca s'ar da tot aceaInvdtaturd treptelor societatei care se gdsesc In Impre-jurdri deosebite, at fi tot qlz, precum de a supune launa i acePqi, hrand deosebite soiuri de vietà t i > 81.

Tot acest mod de argumentare este Intrebuintat deMalgouverné, directorul colegiului francez Infiintat peruinele Academiei Mihdilene, cand spune, cd «starea so-ciala a tdrei acand din posturile politice i administra-tive unul din privilegiile aristocratieiprin Incercareade a se rddicà prea repede clasele de jos prin invatd-turd, s'a proiectat o prea grabnicd §i. prea omogend a-mestecare a cloud clase de oameni, din care una se siniteaputin dispusd §i se Thfrd0 cu cealalta 82 Malgouvernémai adaogd alte argumente, Intre care nu uitd a aduce§i pe acel al nedesvoltdrei limbei romane care nu arputeà sluji de organ gandir,ilor tiintifice, §i amestecandcugetdrile adevdrate care impinseserd la distrugerea MO,Omântului românesc cu acele ce erau menite a aco-peri pe cat se putea pe cele d'Intai, el adaogd, cd ade-varata deslegare a problemei invdtdturei publice std Inunirea aristocratiei talentului din copilul poporului cuaristocratia titularnicd a copilului de boier» . Un stu-dent din Paris rdmas Inca, dupd cum se vede, i'mbui-bat de ideile vechi, apará In chipul urmator decapitarea

Project de reorganizare a inveitáturilor publwe in Principatul Moldovei,Ia§i, 1847.

Collèges ou évolution de l'Instruction publique en Moldavie" in l'En-seignement, revisti didactici romino-francezA 1849, p. 15.

15

www.dacoromanica.ro

226 1STORIA PAR"' IDELOR POLITICE

Academiei: «SA. nu se spuna ca. se inmormanteaza ega-litatea, Tntru cat egalitatea nu exista nici In natura, niciin societate; cad nici Tntelegerea niel munca nu este deo potriva la toate. Prin urmare cine este mai ager sicine munceste mai mutt,. aduna mai mult decat cel maimarginit i mai slab; ash dar In societate trebue sa fiebogati i saraci í Invatatura unuia trebue sä fie deo-sebitä de-a celuilalt; unul are trebuinta de chiverniseli,altul nu. Saracul are gratis Tnvat'atura profesionala.; bo-gatul are gratis Inva¡atura literara.> 83.

Un barbat, stralucit manuitor al penei romanesti,Costache Negruzzi, cauta sa acopere i el lovitura dataSnvatamantului national, prin aceea, ca daca s'a propusea facultatile sa. se Invete In limbi straine, este ca. Inlimba romaneasca acum de odata lipsesc cu totul cartile,daca nu cumva i profesorii >84. Un alt on't Tnsemnat,poetul Costache Conachi, dupa ce si el aduce pretextul

lipsei autorilor si a Inscrisurilor i deci a mijtoacelorde a pa.si Inainte ,ajunge la gandul pe care cu totiise sileau ascunde pana la un punct, Imparechindu'lcu pricini obstesti, anume ca adevaratul Inceput de ci-vilizatie ar fi a se Invath norodul catehisul, cum trebuesa lucreze pamantul, sa grijasca vietatile si cum sä seajute In gospodäria sa cu casnice lecuiri i oblojeli, iarstarea deasupra a norodului, acea boiereasca, sa invetecum trebue sa judece si sa carmueasca pe norod 8°.

Din toate aceste rostiri reiesa Indestul de limpede,pentru ce se stirbise Invatamantul national a/ Acade-miei Mihailene i acel dela SL Saya din Bucuresti. Boieriivazusera ca desvoltarea :nintei poporului de jos Ti ame-ninta cu scoaterea din pozitiile lor privileg,iate, si Intin-seserä cu toti manile spre aparare. Ei nu se sfiisera chiarde a'si arätà gandul lor adevarat, Cu toate ca se siliseraal mai Indulci, prin nascocirea unor argumente latural-

Clature des cours aux derniers examens collégiaux". lbidem, p. 9.ReprodusA cuvintarea lui Negruzzl in Gazeta Transilyaniei 1847, p. 58.Romania literara 1858, p. 213.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN MOLDOVA SUB MIHAIL STURZA. 227

nice, Intre care rasunà, mai cu pläcere nedestoinicia lim-bei romanesti pentru rostirea cugetarilor Innalte.

Dar sa vedem ce gandea Domnitorul care desfiintao lucrare careia el consfintise o viata Intreaga, de a-tunci de cand Impreuna cu Asaki intrase In 1814 Inepitropia scoalelar; el care totdeaunea se fericise de roa--dele ce le adusese < paradosirea învátaturilor in limbapatriei .

Pentru ce se lepadà Mihail Sturza de o gandire pecare o hranise atata vreme ? Nu era doar aceasta-naprasnica hotarire rodul convingerei, ca el gresise ca-lea; cad nu avea decal sa se uite Indarapt, i ar fi ra-mas uimit de nemasurata propasire Indeplinita In cur--gere de mai putin de 25 de ani. Dar cugetul lui eraInchis pentru a privi cu ochiul limpede lucrul In care

vedeà o primejdie sociala, alaturea cu boierii si alatureacu Rusii; caci am vazut doar principiile politice de °car-muire ale Domnitorului Moldovei. Era deci firesc lucruca el sa jarfeasca niste vise culturale, realitatei politice, sicu toate ca omul greu se poate hotarl a arunca vina ne-memiciei asupra ostenelei unei vieti Intregi, M. Sturzaera in destul de plecat sa se lese siluit In aceasta pri-vintd; caci el nu putea sa ascunda urmarile pierzätoare,4Iupa principiile lui, la care conducea o prea mare des-voltare a cugetarei nationale.

Boierii Insa, Rusii i fara Indoiala ca si M. Sturzase Ingrijeau tot mai mult de raul spirit ce se Incuibase-In Romania, i ei îi dadurd In curand seama, ca elprovenea din zemislirea ideilor In mintea poporuluidin latirea i adancirea Invataturilor.

Nu e vorba s'ar pareà cä era o neconsecventa de ase cerca Innabusirea ideilor nationale si a spiritului detazvratire, prin Intocmirea unui Invätamant In limba aceeacare le hranise si le sporise pana atund Dar Rusii aveau-un mijloc pentru a ucide spiritul national tocmai prinsubstituirea Invatam antului francez celui national, i anu me

www.dacoromanica.ro


nu numai prin aceea ca el erà sa fie marginit la lite-ratura franceza dar si prin aceea ca era sa fie pus subprivegherea ruseasca.

Tata ce gasim asupra acestei tinte urmarite de RusiaIn o prea interesanta scrisoare a d-lui de Nion, Consulgeneral al Frantei in Bucuresti, catre M. Guizot, Mini-strul trebilor din afara al Frantiei. Consulul francez spune :

Excelenta Voastra stie ce neplacere pricinueste Curteiocrotitoare obiceiul ce au familiile fruntase ale Tarei Ro-mânesti a'si trimite copii sa'si faca studiile in Paris. Ne-indraznind poate de o cani data sä opuna o formala pro-prire acestei porniri, s'a gAndit cel putin, ca urn-161.11e arfi mult micsorate, daca s'ar infiintà. in Bucuresti un sta-biliment de invatamánt public In stare de a oferl tine-ritului national, subt supravegherea i controlul agenti-lor ruse0, inValatura ce el merge acuma sa caute, cumare cheltuiald la o departare atát de mare de cami-nul p6rintesc» 86. Aceasta frica a Rusilor de Paris side ideile ce se zemisleau acolo se vede si din impre-jurarea ca ei fac sa se transfere In doua ránduri stu-dentii romani din Paris in Berlin, unde credeau ei ca.principiile sunt mai potrivite cu sistemul innabusitor alocarmuirei lor, anume atunci cand ei fac pe PrincipeleMihail Sturza a stramua din capitala Frantiei in aceaa Prusiei Intai pe «demagogul Mavrocordat cu pro-teguitul sau _Ghenade, apoi insusi pe fii lui, Dimtriesi Grigore impreuna, cu Mihail Kogalniceanu, cu toateca, precum am vAzut, ideile cule,se de acest din urma dinBerlin se potriveau tot atat de putin Cu sistemul rusesc 87.

Din scrisoarea lui de Nioh reiesa Inca cu invederare, caRusii fusesera acei ce impinsesera pe ambii Domnitori ladescapatinarea invatamantului románesc, ajutati in a-ceasta privinta si de boierii ambelor tari cari vedeau cu

De Nion catre Guizot, Sept. 1847. Arhivele afacerilor streine dinParis, reprodusli de Principele Oh. Bibescu. Domnia lui Bibescu,11, p. 205-208.

Mai sus. p. 213. Strainii priveau §i ei lucrurile tot astfel. Comp. DesprezLa 114 oldo-Valachie (Revue des deux Mondes lanuarie, 1848) Anal 1848in Principatele roman,* Acte fi Documente, I, p. 118: ,...ou d'entraver la pro-

www.dacoromanica.ro


o neplAcere tot crescatoare, ca se hrdnea cu aceiasi man-care doua. feluri absolut deosebite de vietAti : boierii

poporul de rand.

Mihail Sturza lnsa se identificase mai mult Inca decat Bibescu cu sistemul rusesc. De aceea i revolutiace izbucneste In Moldova desì e Indreptata mai mult Inpotriva lui, prin aceasta Insusi este Indreptata si Incontra Rusilor. In Muntenia din potriva se cauta a se punepe Bibeku In frunte, pentru a se scula contra prote-guitorilor. In atnbele tAri Insa se Inmgnunchiaza In unnumar din ce In ce mai maredeci ca un partid po-litic--ideile liberale care rasarisera In tot cursul des-voltgrei dela primele atingeri cu acele ale Apusului, Incugetele rdzlete ale poporului roman.

Partidul liberal ce se infiintase pe incetui Fi mai multin ascuns in sinul partidului national, apare la lumind 'inrevolutia din 1848, la a direia cercetare trebue sà p4inz.

pagation de la langue et de la littérature nationales dans Penseignement su-périeur, comme ils l'essaient aujourd'hui, sous le prétexte de favoriser la languefrançaise" O corespondentA din Allgemeine Zeitung No. 146 din 1248 Anul1848 In Romania, Acte i Documente, I, p. 334, numeqte deci cu drept cuvintorganizarea colegiului francez de laqi : ein auf moskowitischen Fuss einge-richtetes Schulwesen a.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XI

PARTIDELE POLITICEIN REVOLUTIA DIN 1848 IN MOLDOVA

Desvoltarea partidului national In sinul vietei romane§ti,Infatieaza dela un timp Incoltirea unei noue alcatuiri po-litice, a carei Inchegare sta In ideile de libertate i egali-tate, §i care iea dela o vreme numele de partid liberal.Acest partid se Injghebase cu Incetul In stratul political poporului roman, Infiltrandu-se ca apele de ploaie Inmaruntaele pamantului, pentru ca deodata sa apara lalumina, ea acele riuri ce pornesc din adane. Picaturacatre picaturd se adunara ideile ce-1 Infiripara, curganddin izvoarele cele mai deosebite, pana cand el prinseputerile i vlaga trebuitoare spre a puta. pa.1 In aevealucrurilor.

Sa rechemam In mintea now,tra deosebitele trepte pecari ideile liberale §i egalitare le urcara, din momentulIn care ele furd zamislite de inriurirca franceza In sinulpoporului roman, pana cand revolutia din 1848 Inchegá.acele idei Inteo alcatuire politica vazuta. Este una dincele mai de seamd serii istorice ale desvoltarei popo-rului roman, aceea prin care el ie§1 din Intunerec la lu-mina, din Incatu§are catre desrobire.

Seria istorid a formärei partidului liberal. Ceadintai manifestare a ideilor liberale apare In Moldova In1804, cand pamfletul alcátuit de boierii cei mici sperie

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA DIN 1848 IN MOLDOVA 231

atat de mult protipendada tdrei. Tendintele spre egali-tate i libertate ale boierilor mici se intrupeazg apoi InConstitutia din 1822 care margineste insa cererile dereforma numai In folosul micei boierimi, lgsand cu totulpe din afarà ramdsita poporului. Totusi de pe atunci seivirà i urme de idei mai adanci si mai deplin liberaleIn mintea catorva. Romani.

A$a gdsim pe Vasile Mdlinescu, care tot din anul,1804 sprijinea imbundtatirea soartei taranilor, cerandpentru ei o zeciuialg. din productele culese cu ajutorulmuncei lor i, mai mult Incg, propunea chiar a lor 1m-pr oprietgrire.

Ceva mai tarziu se vad rasdrind idei asemanatoaresi in Muntenia. Pe de o parte un om din popor, Eu-frosin Poteca, se ardta de prin anul 1826, cand el reintrg.'in Ord. din Piza si Paris unde fusese la Invatatura, caaparator al egalizarei tuturor claselor innaintea darilorsi al desrobirei Tiganilor; pe de alta, un boier mare,Constantin Radovici din Golesti, cere pentru tarani rgs-pandirea luminilor i infiinteaza chiar pe mosia sa, Go-

cea dintaiu scoala rurala. Tot el descrie In coloriasà de vii miselescul lor traiu, Inca atrage luarea a-minte asupra acestei clase desmostenite a societgtei ro-manesti. Cu doi ani mai tarziu gdsim pe studentul Brai-loiu gandindu-se la nevoia de a asigurà fericirea bie-tilor tArani . Paralel cu aceste idei referitoare la egali-zarea claselor pe taramul vietei materiale, gasim si o ten-dinta de apropiere intelectuala a boierilor tineri si lu-rninati de razele civilizatiei, de reprezentantii talentati aipoporului de jos, cum se vede aceasta din lauda pe caretot acest C. Brailoiu o aduce studentului din stratul in-ferior al societatei G. Poenaru pentru sarguinta lui laInvdtaturd, apoi din felicitarea pe care fiii de boieri dinParis o trimit lui Ioan Heliade Radulescu, cu prilejulscoaterei Curierul Romeinesc §i lui Gh. Asaki, pentruaceea a Albinei romelne0 ; nu mai putin intovarg-sirea lui Constantin Radovici din GOlesti si a celorlalti

www.dacoromanica.ro

232 ISTORIA, PARTIDELOR POLITICE

boieri cu ace1a0 Heliade §i Cu .Aristia, In societdtile cul-turale Infiintate In 1VIuntenia dupd r 828.

O Imboldire liberald care, de0 nu a fost IntrupataIn fapte, nu a lipsit a lasà. untie In mintea contimpo-ranilor, a fost propunerea ocarmuitorului rusesc, Kis-seleff, care erà mai liberal decât boierii románi, case introduca o dare fonciard pe mo0ile tuturor proprie-tarilor, fdra deosebire de boieri sau neboieri, propunerece fu respinsd In chip sofistic de catre boieri. Tot catreaceea0 tintd se Indreptara silintele lui Kisseleff de a Im-bunata0 Intrucavá macar starea tdranilor, In cari silintiel izbuti Insa tot atát de putin ca i In privinta egali-zarei impozitului.

Barbu tirbei care refuza propunerea boierilor dea reduce pdmântul de islaz, dela 5 pogoane la 3 esteiar6si un semn al schimbarei gándalui In chiar reprezen-tantii privilegiatilor. Alt boier, Ion Campineanu, pa§etela realizarea unei masuri egalitare, desrobindu'0 toti Ti-Tiganii pe cari Ii aveà In proprietate.

Principele Bibescu lovete apoi In marea boierimeIn folosul celei mici prin dispozitia ca deputatii tinu-tali sd nu mai poatd fi ale0 dintre boierii din capitald,ci numai din aceia cu locuinta In judetele ce vreau sareprezente. Bibescu apoi emancipeaza pe Tiganii statu-lui i pe aceia ai mandstirilor.

In Moldova, sub Mihail Sturza, Intalnim IntAiu Con-juratia confederativd a lui Leonte Radu, care de0 mar-ginitd In mare parte In cercul Constitutiei lui IonitaSturza, o dep4este totu0, Intftiu prin faptul ca Intreconjurati se Intálnesc 0. un numar de oameni ce nu erauboieri, apoi prin cererile de a se randui, pe la tribu-nalele §i isprävniciile tinutale, i cátiv5, membri dirt par-tea treptelor (rdza0lor), precum i Cate unul din parteatAranilor, dandu-se deci §i acestor clase sociale un rolIn viata §i organizarea statului. Aceastä Conjuratie cereapoi, ca mdsurd liberald, Inlaturarea cenzurei la tipdri-turi, §i desrobirea Tiganilor, pe cand asupra Irnbunata-

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA DIN 184$ IN MOLDOVA 233

Çirei starei taranilor contine numai masur-i neIndestulatoare.Mai aflam, tot In domnia lui Mihail Sturza, cateva

fete argtate sau tratate ca demagogi sau revolutionari.Asa studentii Mavrocordat si Ghen4die cari sunt stra-mutati din aceasta pricing. din Paris In Berlin, Impre-jurare ce se reproduce mai tarziu cu fiii Domnitoruluisi cu M. Kog-alniceanu. Apoi un ofiter de pompicriun profesor dela Trei-Erarhi, cari Infiinteaza o societatesecreta. De mai multe ori Rusii pun In pazg. pe Dom-nitorul Moldovei si pe Consulul lor de aici contra des-lantuirei ideilor r`asturnAtoare cari Isi faceau drum prinmintile Moldovenilor, si Mihail Sturza se arata totdeaunaingrijit pentru aceastä propilsire a ideilpr, fie cg ele -safi isvorat din cugetele bastinasilor, fie cA ele sä se Sipripäsit de peste hotar, cum se Intampla cu brosuralui Colson : Traité des droits des Ilfoldo-Valaques.

Mult avant luarg. Insa ideile liberale i eg-alitare prinscoale i cärçi, canalele de capetenie prin cari ideile acestese introduceau In mintile Romanilor. Cea mai bunä do-vadá ne-o dau Intaiu cuvintele lui Flechtenmacher, ro-stite la deschiderea cursului lui de legislatie din Scoala

mult mai mult Incä amenintAtoarele rostiripe cari Mihail Kogginiceanu le adresä boierimei privi-legiate, In cuvantarea sa de deschidere a cursului de is-torie nationala la Academia Mihgileana. Adaogim ver-surile lui Asaki din poezia Pe tintirimul unui sat, de-clamata Cu atata foc de elevul N. Ionescu, si In deobsteprea numeroasa Inaltare a oamenilor din paturile de joscatre pozitii influente, prin dobandirea Invatg.turilor.

De aceea se si cere dela un timp masura de a sedesfiintà Invätamantul romanesc superior din scoaleleBucurestilor si ale Iasilor. La aceastä desfiintare erauinteresati atat Rusii cat si marea majoritate a boierimeiromane, a cärei minte era cu totul Inchisa pentru ideilenoue. InvatAmantului romanesc era Msä o lovi-turä. In cugetarea nationala, la a cg.reia apärare si In-

www.dacoromanica.ro


naltare contribuise pdn4 atunci si boierimea conserva-toare. Dar aceastä. cugetare nationala nu se puteà m&r-gini numai la ndzuinta de desrobire din lanturile strai-n&tatei, ci ea doreà si Innaltarea propriei fiinti a popo-rului prin asezdminte si Intocmiri vrednice de luminilecivilizatiei. Nicaeri Ins& In lumea apuseanA, de undeveneau acele lumini, nu se Intalnià o asà. Innapoiere deidei Intrupate In asezdmintele poporului. Robia Tiga-nilor, serbirea tAranilor si privilegiile clasei boieresti al-.catuiau tot atâtea petea cari Intunecau soarele nascandal civilizatiei române.

Renasterea national& desavarsita nu se puteà Inde-plinì deca prin realizarea reformelor liberale si egali-tare. Aici Insa nationalismul boierilor batrani veneà Inlupta cu interesele lor de clasa, si nu trebue sa ne mi-ram daca vom gasì simtimintele cedând pasul Inainteainteresului.

5i cu toate acestea, tot din sinul boierimei trebuasa se Infiripeze si partidul liberal. Cei dintAi cari li da-durä nastere fura boierii mici, carvunarii, bonjuristii souciocoii din Moldova, uniti cu oarecari cugete mai In-nalte dintre boierii batrani, cum erau Vasile MalinescuIn Moldova si Constantin Radovici din Golesti In Mun-tenia. Se Intelege ca aceste minti luminate si cugeteadapate la izvorul dreptatei se addogeau catre oameniice se Inaltasera prin Invatatura din straturile de josale poporului, Incât din aceasta Imbinare a talentelordin popor cu sufletele altruiste din clasa superioarA atarei, se urzi si se tesù, mai repede poate de cum se asteptà,panza cea lata si Inflorita a partidului liberal.

Daca acest partid se Injg,rhebase Onä acum mai multIn taina mintilor individuale, marea miscare ce zg-uduiomenirea civilizata In anul 1848 II Impinse de odata,viu si format, In aevea lumei Inconjuratoare.

Migcarea premergkoare a studenplor románi dinParis. Inca din 1839 se Infiintase la Paris o Socie-

www.dacoromanica.ro


ciet ate pentru invatatura poporului roman, prin stdruin-tele lui Ioan Ghica, Alexandru G. Golescu si DimitrieBrätianu. Ea avea de scop mai ales abonarea i cetireaziarelors i erá, alcdtuitg din sop ce locuiau In Parissi din spti ce locuiau In Bucuresti, asupra cdrora eraranduit polcovnicul Campineanu. Ziarele abonate de ocamdatä, erau Le Yational, Le Charivari, Le Moniteur,La Revue du Progrès, Le Peuple, La France indus-trielle i l'Artiste, precum i brosurile (politice) ce drapdrea din timp In timp

ase ani dupa aceea, In 184 5 2, tinerii romani bo-gap din Paris, prin o miscare altruistd i egalitara dincele mai frumoase, alcauesc o noud Intovdra. ire, acareia scop era de a tinea In strainatate, pe socotelilesocietatei, tineri tdrä. mijloace, Insa inzestrati cupregatitoare i cu un talent dovedit.

Introducerea care precedeazA statutele socieatei, scrisade C. A Rosetti In stilul sau cel Inflorit, chiama la con-tribuire pe boierii romani, spunandu-le, tot In spiritul Incare fusese formulat scopul societatei (Cu ce mijloacestatul sa trimita afard un numar mare de tineri mun-citori ? Sgteanul asudand i adesea flamand trage plu-g,u1 i và dd hrana vietei ; dati i voi cel putin birulpentru hrana sufletului fiilor vostri; luati cu printii vos-tri plug-ul de coarnele lui i trageti roditoarele brazdeale stiintei. Dap cu top si cresteti societatea studenplorromani, care va da mumelor fii cu iubire, patriei i ba-tranilor cununi de glorie si printilor ajutoare temeinicespre a-si Implini misia lor cea sacra . Dupd aceea, In-dreptandu-se catre femei, cu o alduroasa chemare, lecere, sa luceasca de acuma numai cu frumuseta lor

det societapi studentilor romani briliantul ce stdde folos pe capul lor . Apelul este subsemnat de Ioan

Procesul-verbal de constitnire al SocietAtei pentru Invititura poporuluiromin", 20 Aug. 1839. Vezi Ama 1848 in Prineipatele romdne, 1, p. 11.

Dare de seamA a Comitetutui Societatii stud. rom. din Paris, 1847.lbidem, 1, p. 76.

www.dacoromanica.ro


Ghica presedinte, Scarlat Varnav casier si C. A. Rosettisecretar 3. Studen0 romani din aceasa societate fac ostralucita manifestare de simpatie lui Eclgar Ouinet, sottul de mai tarziu al Hermionei, fiicei lui Gh. Asaki, inanul chiar al infiintdrei societMei lor. Ziaristul PaulBataillard spune, ca numarul studentifor romani din Pa-ris era ?proape de 1 oo si ca, cu prilejul Anului nou,ei trimitand felicitari celor mai multi oameni de seamaai Frantiei, marele filoroman Edgard Ouinet le raspundeprin cateva randuri, In cari le spune ca se simte Inda-torat a le apdrà nationalitatea. Studentii se duc in, cor-pore la Ouinet, uncle Dimitrie Brdtianu ti tina o caldasi frumoas6. cuvântare. Intre altele Si spune : Ah, deCate ori nu am fost noi cuprinsi ca de o Imbrdtisare dum-nezeascd la auzul voacei voastre profetice care in fie-care zi ne aducea adevaruri noue; de cate ori cu ochiiscdldati in lacrdmi, nu am tresdrit pe bdncile noastre,and asemAndtori cu doi mad, preoti, singurii depozi-tari ai tainelor Proniei, voi si strdlucitul vostru prieten(Michelet) zmulgeati Innaintea noasird giulgifil ce aco-peria pe eroica Polonia. Ce, niciodatd, exclama BrAtianu,numele de Romani nu va resuna In ziclurile Colegiuluide Frantia!» 4. Ouinet cu ochii in 1acr4mi rAspunde man-gaietor si bnaltator la strigdtul de desperare al Roma-nilor. Toti Rombnii plangeau. Paul Bataillard, care asistàla intrevedere spune, cd slacrdmile cari lunecau pe toatefetele raspundeau singure acestei rostiri a simtirei co-mune. La aceasta priveliste plind de mdrime anticas'ar fi putut crede transportat cinevà in vremile lui Oedip

Apel pentru infiintarea SocietAtei studentilor romAni din Paris sub pa-tronajul d-lui De Lamartine, 1849. Midem, I, n. 16 si urm. Vezi si p. 17-19Mai vezi si articolul: Biblioteca romAnA din Paris fondatA in anal 1846, Paris1849. lbidem p. 23.

La 1848 Quinet vorbl pentru prima oarA de Romini in Marea scoalafrancezi. Vezi scrierea lui Quinet, Les Rounzains, publicatA in volumul VI aloperelor sale complecte. DupA 60 de ani, In 1908, am avut fericirea a facisil rAsune din nou vocea in privirea lor In Colegiul ae Frantia. Vezi scriereamea, Les Roumains, histoire, Rat matériel et intellectuel; 8 lerons tenues auCollège de France. Paris 1909.

www.dacoromanica.ro

Nota Iui Paul Battaillard despre manifestarea studen,tilor romini in 1846.Anal 1848 in Principcuele romlIne, I, p. 37, 38, 39, 43-44.

CuvAntarea lui D. BrAtianu in societatea studentilor romini din Paris,1847. Miden: p. 61-73. Locut reprodus se aflA la p. 72.

Cuvintarea preotului Bodescu, 30 Mai1848. /bidem, p. 411. La sfirsitulrnanuscrisului ce cuprinde aceastA cuvAntare, se gAseste insemnarea: AcestcuvAnt s'a cetit in ziva Pogorirei Duhului Sffint, 30 Mai 1848, in Bisetica


ale Antigonel, In acele timpuri solemne cand neno-rocitii Invesmântandu-se In haina rugaorilor, veneau saceard ajutor i apdrare puternicilor pdmantului. Dar nu;aici totul erá modem. Rugdtorii nu cereau nimic pentruei, i nu avea ca mantie pentru acea Imprejurare, decatgroaza giulgiului ce ameninta sä Invaleascd o nationa-litate Intreaga 5.

La societatea studentilor din Paris contribuiau cu sumemai mult sau mai putin Thsemnate, Intaiu Principiirilor Romane, Bibescu §i Sturza, apoi toatd boierimeacea mare a tarei; caci acea societate era consideratà cao apdrare. a nationalitatei. Dar acei ce o sustineaudadurd In curand seamd, ca în adâncurile ei cloceauideile liberale §i rdsturndtoare pe cari chiar atuncea sesileau sd le Inndbur In Principate. Aceste idei ascunserasar la lumind Inteo cuvantare a aceluia§i Dimitrie Brd-tianu care vorbise a§a de frumos §i de adevdrat inspi-rat lui Edgar Ouinet, i anume In cuvintele urmdtoare,cari Infiereaza nepdsarea Romanului fatd cu nefericitasoartd a tdrilor lui <Dar care e patria noastrd,spune Brdtianu? Patria noastrd este vanitatea, ambitia ;patria noastrd sunt roadele pdmantului adapat cu su-doarea Romanului; patria noastra este robia fratilor no-#ri 6 Dacd. BrAtianu ar fi rostit aceste cuvinte In unuldin Principate, el ar fi fost de sigur arestat, cum a fostarestat, cevà mai tarziu, preotul Gheorghe Bodescu dela biserica Domneascd din Baria], pentru o cuvantareIn care preotul nu acea decat sa repete cuvintele luiBrAtianu, zicand: SO. strigam impreuna" cu acei bunipatrioti cari au venit la cuno§tinta adevdrului, de a numai tine& pe popor n robie»

www.dacoromanica.ro


Intru cat umblau prin constiintele membrilor socie-tatii studentesti din Paris asemenea idei, privite de lumeacea blind ca idei rasturnatoare, nu prea trebue sä nemire stirea, cä societatea nu primise din patrie sprijinulla care se astepta 8

Totusi miscarea studentilor din Paris purtase roade.In afara de fagaduinta lui Ouinet de a vorbi despreRomani In Colegiul Frantiei, care fu In curand reali-zata, Henri Desprez publica In marea si renumita re-vista pariziana La Revue des deux Mondes un articolInsemnat asupra Moldo-Valahiei i a migarei rovane0i,In care el rezum6. §tiintele In curgere pe atunci asupraistoriei Romanilor; pune In lumina vie firea lor latina,aratand totodata cA acest popor, trunchiat ca trup, nualcatueste decat un sing,ur suflet; arata cum civilizatialatina se putea Implanta Inteun popor setos de lumini

iubitor de felul sat de a fi. Intrand In desbaterea in-tereselor politice ale poporului roman, Desprez constata,ca «Regulamentul Organic, propus de Rusia, votat deAdunare, crease o aristocratie privilegiata, acolo undeniciodata dregatoriile publice nu harazisera titluri demostenire. Critica apoi legiuirea ruseasca din punctulde vedere al falsului ei constitutionalismu, i In deobstepregateste prin lucrarea lui, mintile europene la Intele-gerea gandurilor poporului roman, pe cari revolutia din1848 le va aduce la lurnina.9.

In societdtea studentilor romani din Paris luau parteca conducatori mai ales Munteni, ca Joan Ghica, Dimi-trie Bratianu, Ioan Bratianu, Iancu Vacarescu, stefan Go-

Domneasci din Birlad, de citre catihetul presviter Gheorglie Bodescul, dupdcare s'a fi arestuit In aceeasi zi de isprcanu'cul finutului" (p. 419). Asemeneacuvintiri tinteste ofisul lui AI. Olnat Domnitorul Munteniei cifre Mitrop.Neofit din 12 Matlie 1841, prin care Domnul opreste pe Episcopii Rimniculuisi al Buziului de a mai preface cuvintul lui Dumnezeu in cuvinte politicestisi de atingere, abitindu-se dela datoriile citre stipinire" Hurm. Doc., supl.,1, p. 511.

Anal 1848, 1, p. 77.La MoldoValahie et le Mouvement roumain" In Revue des deux Mondes,

1 lanuarie 1848, editati si a parte la Paris, lmprimerie du Oordin. Reprodusiin Anal 1848 In Principatele Romatte, 1, p. 82-112.

www.dacoromanica.ro


lescu, I. Voinescu, Const. Filipescu, Grigorie Alexandrescu,C. A. Rosetti, N. Golescu; dar si ativa Moldoveni, caScarlat VArnav, Panaite Cazimir, N. Ionescu, P. RAscanusi V. Malinescp 'O.

Multi dintre studentii români se urcara alaturi cu re-vofutionarii parizieni pe baricadele ridicate pe strazi InFebruarie 1848. Ei se infatisara la primdria Paristiluispre a felicia pe Guvérnul iirovizoriu al Reptiblicei fran-ceze, desfasurând aici steag-ul national cu colorile al-bastru, auriu si rosu, ca semn al unirei MoldovenilorCu Muntenii, cum preveda. Regulamentul». Ziarul LeConstitutionel raporteaza astfel cuvintele adresate Roma-nilor de catre Buchez, ajutorul de primar: In numele Gu-vernului provizoriu, noi primim Cu recunostinta acestsemn de simpatie ce ni-1 dati d-voastra. Nu ne miramca a-voastra v'ati aflat Impreuna cu noi pe baricade.In Franta se proclamase de mult principiul fraternitateinatillor si d-voastra trebue sa ne socotiti ca pe fratiid-voastre. Ceea ce se face in Paris nu este numai unlucru francez, ci este si un lucru european. Voi sing-uricum erati, prin al vostru curaj si prin silintele voastreatraserati luarea aminte a Europei. Slabi cum erati sifara nici un ajutor, voi ati astigat, daca nu libertateacel putin nadejdea ea peste curând o veti aveà. Voi avetia face lucruri mari, pentru ca sunteti avangarda Euro-pei inturnata catre Rasarit . Solemnitatea se sfArsi custrigatele: Traeasca Republica, traeasca Guvernul pro-vizoriu >4'.

Anal 1848 in Princ. Rom. 1, p. 19, 35, 61, SI. Pentru N. Ionescu veziun ordin al Departamentului din Launtru pentru arestarea lui, and va venidin Paris". Ibidem, I, p. 351. Pentru V. Malinescu, Ibidem, 1, p. 182.

Articolul din Dazeta Transilvaniei care reproduce in traducere pe celdin Le ConstilationneL lbidem, I, p. 140-141. Faptul a tinerii romAni seurcaserl pe baricadele Parisului se dovedeste, pe WTI discursul !id Buchezcitat in text, si din urmAtoarele : Scrisoarea lui BrAtianu si Rossetti cAtreEdgar Quinet, 26 Maiu 1848. Ibldem, II, p. 134: Rappelez encore It la Franceque nous sommes ses fils; que nous avons combattu pour elle sur les bar-ricades". 0 corespondentA din Bucuresti catre Le National, 3 Jul e 1848.Ibidem, 11, p 275: Le mouvement a été fait par des jeunes gens que nousavons connus presque tous i Paris et dont plusieurs se battaient sur les bar-ricades de Février".

www.dacoromanica.ro


Revolptia romana putem zice ca fusese proclaman. laParis, Inca din Fevruarie 1848, de studentii romani a-flatori acolo 2.

Sa vedem cum s'a desfasuraf In Principate acest mareevenement, prin care partidul liberal Isi faca drum, dinconstiintele In cari trgek catre lumea din afara.

Revolutia din Moldova. Revolutia Izbucneste InMoldova, si anume In Iasi, In 27 Martie, cu mai binede doug. luni Inaintea celei din I3ucuresti, care se arattocmai In II Iunie. Dar nu numai timpul cand ele se In-faptuesc desparte revolutiile Tarilor Romane una de alta.Ele se deosebesc i prin tintele i urmarile lor, cel putinale celor practice; caci ca manifestare de idei, vom ve-deA cä i revolutia din Moldova tinde la rezultatul cecautasera ajunga si revolutionarii munteni, In viata so-ciala si politica a poporului roman.

Ocarmuirea lui Mihail Sturza nemultumise adanc toatestraturile societatei moldovenesti, i miscarea ce se nasteIn Iasi are mai mult caracterul unei protestarr contrapurtarei Domnitorului decat una Intemeiata pe idei noue.In luna Martie se rgspandeste un apel catre Moldoveni,nesubsemnat, prin care cauta a se provocà o rdsvratirecontra Domnitorului. Acest apel erà. ?ma asà Intocmit.Trick pareà cA fusese alcatuit sub inspiratie ruseasca:

Pana cand, spuneà apelul, yeti dormità In letargia uneinesimtiri nevrednice originului vostru? Pana cand vetipurtà lantul unei tiranii a Domnitorului Mihail Sturza,nevrednic sangelui strain (rusesc) vgrsat pentru voi, casä va lase mântuitoare institutii vrednice de toata In-semnarea (Reg. Organic) 13?

Henri Desprez, La Révolution dans l'Europe orientate, reprodusA, IbidemrIV, p. 635: A peine les barricades de Février étaient-elles abaissées, que la.colonie valaque de Paris, a son tour, révait insurrection et progrès".

Apel cAtre Moldoveni, Martie, 1848. Anal 1648 in Prinapatele Romdnep1, p. 142. De aici se Hawk pArerea ca revolutia in TArile gomine eat o u-neltire ruseascA. Vezi Aupik, ambasadorul Frantiei la Constantinopole, c. Bas-tide, 29 lunie. lbidem, II, p. 43: Ce mouvement aurait été préparé par desagent russes qui voulatent le diriger dans un tout autre esprit". Corespon-

www.dacoromanica.ro


In 27 Martie se aduna, la Otelul de Petersburg dinJai, vreo mie de oameni: boierii cei mari aproape toti,Mitropolitul cu clerul sau, negustorii de toate treptelesi de toate natiile, boierii cei mici, profesori, avocati sidoctori de deosebite stiinti".

Alexandru Cuza si Vasile Ghica expun suferintele po-porului, si se rftndueste o comisie de 16 membri caresa redacteze jaiba catre Domnitorul Wei. NemultAmirilewrit InOrate In 35 de punte, Incepand cu proclamareaprincipiului cdlauzitor al Intregei miscari: Stanta pazirea _Regulamentului 'in tot cuprinsul sail Fi fara ilici 0restlilmacire.

Reformele de cApetenie cerute erau: siguranta 1)erso-rkala, reforma scoalelor In senzul restabilirei invataman-,tului national, desfiinarea gardei de Arnauti, desfiintareavamei de export pe productele câmpului, intocmirea unuitribunal de comert si ridicarea portului Galatilor, publi-citatea sedintelor adunarei si a tribunalelor, desfiintareaadunarei de atunci, ca una ce fusese aleasa prin In§ela-ciune si apasare, si alegerea unei alteia.

Ca cereri de principiu si cari depaseau pana la unpunct Regulamentul, erau Infiintarea unei garde cetate-nesti si Inlaturarea cenzurei In privirea trebilor din la-untru ale tarei".

denta din Constantinopole cAtre Le Constitutlonnel, 23 lunie. Ibidem,11, p. 30:La révolution a été peut.étre provoquée par la Russie, afin d'avoir un pré-texte Pour occuper la province qu'elle ne cesse de convoiter". Corespondent&cAtre Le National, 3 Iulie. Ibtdem, II, p. 260: M. Duhamel faisant de sonmieux pour que l'effervescence qui régnait dana toute la Valachie amenitune explosion qui rendrait nécessaire Pentrée des troupes fusses dans cettePrincipauté". LuAri aminte la chestia zileim de N. Istrati gt lancu NegurA, inSteaua Dunarel, 22 lulie 1856. Adel! Documente la Renasterea Roma niel, III,p. 637: Ce nu se poate negA, este al miscarea din 1848 in Moldova erkdirijatA dé Lamanski 0 smelt in frunte-i suditi §i partizani ruse§ti". Vezi altenumeroase izvoare asupra acestei chestii in Istoria Romandor din DaciaTraiana, VI, p. 381, nota I, unde insit aceastA pArere este respinsA ca nein-temeiati.

Gh. Sion c. Gh. Barit, 2 Aprilie 1848. Anal 1848 in Principal', I,p. 224: Multi veniserA §i din provincie". Vezi gi Le National, 28 Aprilie 1848,§i Allgemeine Zeitung, No. 146 din 1848. Ibidem, 1, p. 333, pentru partici-parea strAinilor.

Petitia beierilor §i notabililor moldoveni, din 28 Martie 1848, Codrescu,Uricarul, X, p, 8, reprodusA in Anal 1818 in Principatele Romans, ,1, p.176-179

16

www.dacoromanica.ro


Domnul, se preface a primi 33 din puntele InsirateIn petitie, respinglnd numai garda nationala si disolvareaAdunArei '6; dar el pregateste lovitura In aseaos, prindepe capii miscArli la o Intrunire a lor din casa lui Ma-vrocordat si ii surguneste peste Dundre. Acesti capi erauIn afara -de cei aratati drept conducatori ai Intrunireidela Otelul Petersburg, (Grigorie Cuza, Al. Cuza, siLascar Rosetti), Alecu si Constantin Moruzzi, N. Catar-giu, V. Canta, Gr. Romalo, D. Filipescu (Albas), M. Cos-tache Epureanu, loan Cuza, Sandu Miclescu,_ Z. Moldo-veanu, Lascar, Raducanu si Mitia Ruset, Nicolae Ghica,Dimitrie fiul lui Ioan Cuza, Const. Negri, loan Leca, C.Neg,ruzzi, Alecu Dimitriu nepotul Mitropolitului, Gr. Bals,Iorgu Sion, Costache Biberi, Ioan 0 Nicolae Ionescu,loan Poni, Cornetul GiuscA, loan Ramniceanu, Costa-che Rolla, Panaite Cazimir si V. Alecsandri ".

Cererile de reforma cari mantineau Regulamentul Or-ganic, Indepartau misearea liberald si eg-,alitara care nuse puteh realizh decat prin rasturnarea legiuirei privi-legiilor. Din acest punt de vedere pAreh stranie mis-carea moldoveneasa, ce este cu toate acestea aratata,ca facuta de fiii boierilor crescuti la Paris si de aceiadintre nobilime cari nu ludserri parte la oarmuire '".Dar caracterul blajin al rascoalei din Moldova, care oparaliza si o facù sA nu alba rasunet In massele popo-rului, reiesa din toate documentele timpului, ca cevA maipresus de Indoeald. A$ o corespondenta din Iasi aGazetei Transilvaniej spune, oa junimea luand de modelmeetingul Irlandei, a propus Imbunatatiri, a caror bazaerà proclamat Regulamentul Organic, desi unele din ce-

16 Guéroult, Consul francez din lagi, catre ministrul Lamartine, 2 Aprilie1848. Ibidem, I, p. 228.

Ibídem, Actele dela p. 181, 189, 216, 226, 277, 282, 404, 351, 386.Lista completa a tuturor capilor revolutiei moldovene, 14 lulie, 1848. Ibident,II, p. 504. Mai vezi o lista publicata. lbidem, V. p. 406.

Corespondenta cittref aura& des pibas din 15 AprIlie 1848, reprodusa inAnul 1848 In Prinelpatele RomtIne, I, p. 320. Acelagi lucru ?I m'Ata §i WienerZeitung din 2 Aprilie, 1848. Ibidem, I, p. 230.

www.dacoromanica.ro


reri calcau dispoziçiile lui de capetenie> 19. Tot asà spunesi un coresporrdeet german al ziarului Allgemeine Zeitung,-ca. <mu se cere nimica nou, ci numai observarea legilor

fiinta 20. Dar sa. nu creada ca principiul pus Infruntea cererilor, anume respectarea Reg,ulamentului Or-anic, erà numai de forma, si cä totusi se tindeà la oschimbare din tadacina a tuturor intocmirilor socialepolitice. Aceasta se vede intAiu din un comentar expli-cativ al celor 35 de punte iesit din pana unuia dinoamenii cei mai de sama ai tarei, Vasile .Alecsandri, carereproduce si desvolta toate cererile, Incepând cu sfantapaza a Reg,ulamerttulu» 21 Mai limpede Insà reiesa gftn-direa protestatorilor, din brosura intitulata Intdmplargedin 'tuna Martie 1848 in Moldova, in care se arata,ca, < miscarea nu erà impotriva Regulamentului; cacilucrul de capetenie ce se cereà a fost pazirea acelei le-giuiri. Revolutionara ar fi fost miscarea, spuneà aceabrosura, atunci cand petitionarii ar fi avut In gaud saschimbe duhul curat al institutiilor cari sunt aristocra-tice, cari harazesc privilegiuri nobletei i impileaza parteaneprivilegiata. Revolutionara miscare ar fi fost atuncea,and impotriva glasuirei Regulamentului ar fi cerut oreprezentatie nationala unde, pe langa boieri, In mareparte sa sada negutatori i locuitori sateni. Revolutionaria.r fi fost petitionarii, and ei ar fi cerut egalitatea Incontributie, iar nu precum Regulamentul glasueste, o-contributie numai pe capetele cele neavute, pe persoa-nele acele cari abek prin sudoarea fruntii lor, se pothrani singure; and ar fi cerut desfiintarea boierescului,si taranul sa fie proprietar. Revolutionari ar fi fost insarsit petitionarii, daa ei ar fi cerut ca slujbele sa fieocupate numai de oameni cu merit, fara deosebire dacameritul se alla sub hainele galante ale unui magnat sau

Corespondenta. din Oa a Gazetel Transilvania; No. 32 qi 33, 1848.lbidem, I, p. 291.

Din 19 Aprilie 1848, No. 146. Ibidem, 1, p, 333.In numele Moldovei, a omenirei i a lui Dumnezeu, reprodusi lbidem,

1, p. 414 §i urm.

www.dacoromanica.ro

244 ISTORIA PARTIDELOR POLITIÇE

sub Imbrdcdmintea modestd a unui satean sau neguti-tor 22. Foarte bine caracterizeazd deci Faustain, dele-gatul comitetului national polonez, revolutia moldove-neasck ca «fdcutd numai de aristocratie care nu vreasa piardd nimica din privilegiile ei, i care este departede a face din revolutie o chestie de principiu; cd nicio vorbd nu se face de Imbunatdtiri sociale §i adminis-trative; ca ar fi o clasd de oameni pe care aristocratiiIi boteazd cu numele despretuit de ciocoi; dar cd acetiaar fi tematori i neexperimentati §i nu ar posedà un capIn jûrul caruia sa se adune 23. Revolutia din Moldovamarginitd astfeI numai In .cercul ing,ust al opozitiei con-tia Domnitorului, nu ava. In tara rdsunetul trebuitor,pentru a ridicA, massele, asuprite mult mai mult de apd-sarea sistemului privilegiilor, deal de abuzurile Dom-nitorului.

Nu e vorbk a fost §i o urard adiere de mirareIntre tarani, sau mai bine zis de teama foarte fireascadin partea boierilor despre rdscoale -tdrane§ti. A§A. Con-sulul Guéroult se a§teptà la evenemente mari i sfatueLpe Domnitor, «sa schimbe regimul vechiu fata de mi -careacarea ce se urzek atrdgand luarea aminte a lui Sturzaasupra mirdrilor tdranilor din Bucovina, care ar puteLurr patrunde In Moldova». Domnitorul II raspunde:

tiu bine cd acolo e primejdia; dar ce crezi cd ar fide fdcut spre a o Inldturá? 24 Se vorbWe In petitieIn chip vag §i de reforme, de Imbunatatirea soartei td-ranilor; iar Constantin Moruzi, unul din capiicAnd e prins, arata ca reforma de cdpetenie ce ei vro-

Broqura citatá reprodusi in Anal 1848 in Principate, I, p. 467-479,(locul citat la p. 478).

Faustain, cAtre guv. provizor al TArei Ronfa'nesti, 3 lulie 1848. Ibidem,11, p. 270. Comp. I. Negurk Luare aminte la chestia zilei de N. Istratia inSteaua Dual-el, 12 lulie 1856, Acte fi doc. la Renafterea Roma- niel, III, 637.

revolutie pentru pAstrarea Regulamentului nu s'a fAcut si nu se va facenidodatA de golani; .nu este idolul lor".

Guéroult c. Lamartine, 16 Martie 1848. Anal 1848,1, p. 166. Alta din 23Martie 1848. Ibidem, 1, p. 173. n o a treia din 2 Aprilie 1848, lbidem,p. 230, Consulul spuna: c'est du doté des paysans qu'est aujourd'hui toutle dangera,

www.dacoromanica.ro

Raport confidential despre destAinuirile lui C Moruzi, 7 Aprilie 1848.Ibidem, I, p. 266. Duclos, Consul francez din lagt, citre Lamartine, 3 Maiu1848: Le peuple est tranquille, quoiqu'on ait cherché it le soulever dansplusieurs districts, tels -que cetuc de Romano, de Bakéou et de NeaMttom.lbidem, 1, p. 383.

Ofis. domnesc .c.Atre Postelnicul Nic. Gherghel, 17 Aprilie 1848. !bidet;1, p. 324.

Brogura este subsemnatA M. K. (ogAlniceanu) gi N. I. (strati). Broguraeste reprodusA, lbidem, I, p. 447-457, (locul raportat se anti la p. 450).KogAlniceanu InsA prin Q Protestafie din 22 lulie 1848 respinge paternitateaacestei broguri. Ibidem, II, p. '679-685. KogAlniceanu crede cA aceastA bro-qurA fusese scrisA de un partizan al Domnului, ca i acea a lui stefan Arbore.

REVOLUTIA" DIN 1848 IN MOLDOVA 245

eau s'o faca era de a Imbunatali soarta taranilor, pentrua feri tara de once rasvratire 26. De si se fac oarecariIncercari de a se rescula satenii 26, ele raman fara iz-banda, de oarece nici o miscare a lor nu este amintitade documentele timpului.

Numai cat mai tarziu, dupa desavarsita Innabusire arevolutiei moldovene, Incep a se Indruma In minti re-forme serioaze cari aveau drept ;inn, nu numai Indrep-tarea abaterilor unei ocartnuiri vitrige, ci schimbareatregei Intocmiri politico-sociale a Moldovei. Asa Inteobrosura aparutd In luna Iunie 1848, Cainta increderei

boierii aristocrati si sfiinta hota,rire de a nu-i inaicrede, In care scriere se hulesc mult nobilii marise ridica cei mici (ciocoii), se spune ca. <ciocoii suntoameni; ei v'au deschis mintea la once ocazii; ciocoiisunt adevaratii Romani si nationalistii tarei acesteia, iarnu voi aristrocratii, ginti venetice i straine pe caritamplarea sau Dumnezeu, pentru a ne osandi, v'au pla-madit aici, spre a sterge putinele datini stramosesti cene au mai ramas 27.

In alta brosura: Ce sunt meseriasii, gasim idei Incamai Inaintate, In ea se pune principiul, ca. meseriasiisunt toti acei ce muncesc plugari, cismari, bogasieri,avocati, autori ; si apoi Intreaba: < Cine cuteaza sa zica,ca toata stiinta si toata Intelepciunea este In boierii carialcatuesc Obsteasca Adunare, si ca meseriasii nu ar figasit Intre dansii oameni vrednici de a Infatisà. neamul

www.dacoromanica.ro

Bropra este din 1848, reprodusA Ibidem, 1, p. 460-467 (locurile ra-portate la p. 461, 463 qi 464).

Un raport lntins asupra stilrei ob§teSi a Moldovei, ttitnis de Guéroultluí Lamartine 31 Martie 1848. Ibidem, I; p. 203-214 (locul reprodus se aflà lap. 210).

Ibidem, I, p. 446.


si de a chibzul la trebuintele tarei ? Afard de aceasta.cerere care resturnà principiul privilegiilor politice alemarilor boieri, brosura mai ceret a nu mai fi ranguri

privilegiuri, ci fiecare sa contribue la ale patriei, po-trivit cu venitul sau; desfiintarea cenzurei, desfiintareaclacei i slobozenia definitiva a taranului, dând pe veciin folosul lui un numdr de pogoane trebuincios hraneisi despágubind pe proprietar In bani, si In sfârsit re-vizuirea Regulamentului de catre Adunarea tarei, sprea-1 pune In armonie cu npuele cerinti 28.

Puntul de capitenie care desparteà partidul liberal decel conservator erá chestia tArdneasca, i numai ca unmijloc de Indeplinire a reformelor In folosul poporuluide jos se cera. i democratizarea Adunarei. i Intea-devar cá starea aranului erà desperata. Consulul francezGuéroult descrie In urmatoarele cuvinte aceastd stare apoporulti dela tara: Tdranul, zice el, este mai multdecat aiurea temelia Intregel masini sociale. El plateste-toate cheltuelile publice si private ale tarei, Fiind el sin-gur acela care lucreaza, el trebue sa achite nu numaibirul, zeciuiala si beilicurile In natlirà; tot el intimpina,direct sau indirect, cheltuelile ocarmuirei, bacsisurile luatede Principe, rninistri, judecdtori, desfatarile boierilor, chel-tuelile lor cele nebune, intretinerea caselor lor maree,luxul femeilor lor, camdta Evreilor,taranul le platestetoate. Sub o falsd aratare de libertate, conditia lui nueste decAt o serbire ascunsa 29. In brosurile apdratoareale Domniei lui Mihail Sturza, precum este a lui stefanArbore, O sed nteie de de#eptare, si cari nici ele m.1aveau interes a aparà pe boieri, se recunoaste ca oriceapasare baneascd ar vera asupra Moldovei, se va rezolviIn o suferintd a tdranului si nu a boierului 3".

www.dacoromanica.ro


Erh deci firec lucru ca nevoia cea mai simtita atarei sa atraga dupa ea si ideile regeneratoare, cu toateca la Inceput ele nu se altoiserh pe mintile neniulOmite.Dar cum spuneh prea bine tot Guéroult: f Asà de ne-oprith este puterea ideilor, ash de covhrsitoare mai alessuflarea care le aduce din afara, ca izbAnda lor rhmâ.neasigurath, Cu toata nedestoinicia oamenilor Inrolati Ina lor slujba 21.

Dar aceste idei pe cari le-am vazut patrunzhnd prinmintile Moldovenilor, Intaluisera In calea lor si una In-zestrata cu cele mai eminente Insusiri, aceea a lui MihaitKop.-,alniceanu, adevaratul cap al partidului liberal din.Moldova, care, Inteo brosura devenita celebra, Dorinfelepartidei nationale in Moldova, expune mai ldmurit, maitemeinic si mai elocvent de cum o face scrierea anonimhCe punt meseriqii, adevaratele nev6i ale tarei si mij-loacele de a le intimpinh. Din fiece rhnd al ei se vededurerea simtita de scriitorul ei, pentru rusinea 0 injo-sirea tarei lui. El arata intaiu cum Regulamentul nicinu .a fost publicat In Intregimea lui, Incat Rusia a re-fuzat acestei legiuiri ce astazi ni se impune cu sila ba-ionetelor, cea Intai conditie a valabilitatei oricarei )egi,adech publicitatea )., Kogälniceanu Intreabh apoi. cDela.i pana astazi, ce masura obsteasca se adoptase Intard, ce lege se propusese Adundrei, apoi se I'nthrise sise pusese In lucrare, Inaihte de a primi Invoirea minis-terului rosienesc; ce dregator mkar fu orhnduit farh.primirea Consulilor rusesti ? >

Koghlniceanu este deci de parere ch Regulamentulorganic .si deci Protectoratul rusesc nu poate nici Inteunchip face fericirea tarei, si cum ar puteà fi aldeL candacest Regulament este o legiuire straina, Intocmita duphinstructii rusesti ?"»

Principiile cari ar puteh face fericiti pe Moldovenistint Insirate de Kogalniceanu In ,36 de punte, cari

31. Guéroult c. Lamartine 29, Martie 1848. lbidem, 1, p. 185.

www.dacoromanica.ro

Dorintele partidulai national tn Moldova, 14, 1848. Comp. Istoria Ro-t:Mt:11°r din Dacia Traiand, VI, p. 386-387. Proiectul de Constitutie, yenAnal 1848 tn Principatele Romano, III, pq 131-142. Protestul din 8 Noem-vrie, Ibidem, V, p. 389.

Kogilniceanu umbli sl scape de inchisoare, dosindu-se. Vezi mai multerapoarte administrative privitoare la urmirirea fui. Anal 1848 la PrincipateleRom4ne, II, p. 386, 387, 441, (lulie, 12)


Insa nu seamana de loc cu cele 35 formulate de petitiade reforme din 28 Martie. Intre ele enumaram: auto-nomia Moldovei, egalitatea civila si politica a tuturorcetatenilor; Adunarea oompusa din reprezentanti ai tu-turor starilor; Domnul sa poata fi ales din toate claselepoporului; garantarea libertatei individuate si a domi-ciliului ; instructia gratuita; juriul In materie de presa;inamovibilitatea judecatorilor; libertatea cultelor si eman-ciparea Izraeiitilor ; lepadarea aristocratilor de privilegii,de scutire de contributiè, de dreptul de robie asupraTiganilor si de munca silita asupra taranilor, desfiintan-du-se daca, .si In sarsit ca Incununare a tuturor do-rintilor rostite: unirea Moldovei cu Muntenia. AlatureaCu aceasta scriere, Kogalniceanu mai publica si un proiectde Constitutie pe articole pentru Moldova. Inca In 8Noemvrie, refugiatii din Bucovina: C. Negri, V. Ale-csandri, P, Cazimir, C. Cazimir, V. Canta, A. Cuza, G.Sion si M. Kogalniceanu protestasera contra ocarmuireilui Mihail Sturza 32

In urma acestei scrieri, Kogalniceanu este prins, legatcot la cot si surgunit la o manastire. Dar strigatul Mol-dovei rasunase si el pe struna ideilor liberate, pe careviitorul erà sä le aduca la Sndeplinire 33.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XII

PARTIDELE POLITICEIN REVOLUTIA DIN 1848 IN MUNTENIA

Caracterul miqdrei. Revolu0a din Moldova nuiesise la nici un capAt, fiind chiar dela Inceput gresitThdrumata. Ea fusese Indreptata contra lui Mihail Sturzasi nu Impotriva principiilor tagaduitoare de once propa-sire, cuprinse In legiuirea impusa de Rusi Tarilor Ro-mane. Foaia pentru Minte Inimet $i, Literaturtt observacu drept cuvant, cA, <In Moldova, unde nu se cerusealte reforme decat o pAzire stransa a RegulamentuluiOrgatiic, capetele miscarei fur5, prinsi si trata0 ca nistelotri >1. .5 i erà natural sa fie astfel, Intru cat popqrulnu puteà fi tras si el Inteo revoluOe care 16..sà neatinsetocmai chestiile ce-1 interesau pe el: inlaturarea privilegiilor si ImbunaaOrea soartei masselor. De aceea si,cum spune si un articol din Popolul suveran : Moldovetiii cercaser6. In desert a gasl un loc In Reg,ulamentpentru Insusi dorilIele lor cele mai modeste, tari Insanu erau acele ale poporului dela tat-A» 2. 51 Insisi capiirevolutiei moldovenesti recunosteau gresala facutd, candKogAlniceauu In vestita lui scriere, Dorintele partideinationale in Moldova, arat6., ca prin aceea ca obstiaadunata din toate Onuturile Moldovei a cerut numai

Paula pentru Mlnte, No. 23. Anul 1848 In Principate, III, p. 625..12Aspuns la circulara rusascA". Ibidetn, III, p. 762.

www.dacoromanica.ro


acele 35 de punturi Intemeiate pe Reg,ulament, prin a-ceasta n'a aratat cä n'ar aveà trebuinta si de alte re-forme mai radicale Când Irisa prin scrierile aratatemai sus se Indrumeazd si In Moldova o miscare contraRegulamentulul, erà prea tarziu, -cdci armata ruseascaocupase Moldova Inca dela i August, dupd cererea luiMihail Sturza 4, si erice incercare de miscare poporanafusese p6-a1izatd.

Cu totul altfel se petrecura lucrurile In IVIuntenia. Aici -revolutia izbucni mai tarziu deca In Moldova, si Bi-bescu simti o clocotire a Spiritelor abià In 18 Aprilie,.când miscarea din Moldova fusese acum Innabusita.Anume, prin o proclamatie din acea zi, el amenintà peacei ce ar vol sa tur:bure linistea; cdci indulgenta ocar-muirei nu trebue sd o cercdrn cumvA. Inteatat, Incat,prelungindu-se, sa se poata talmaci drept slabiciune 5.Aceastd amenintare fusese motivatd de o suplica ano-nirnd care ceruse modificarea Regulamentului Organic Inmai multe priviri, si mai ales desfiintarea clacei i Im-proprietarirea tdranilor 6. Cabinetul rusesc Incd dela tur-burdrile din Moldova declarase, a oricare ar fi rezul-tatul orcanului revolutionar, Imparatul este hotara a nusuferl pdtrunderea anarhiei In partea statelor puse guba lui protectie, i ca va fi neInduplecat In Inndbusireaprin arme a oricarei Incercari revolutionare 7. andcomisarul rusesc i cel turcesc, trimisi In Moldova sprea cercetà pricina turburdriler ivite din aceasta tara, trecIn Muntenia, ei gasesc mintile cam Intartate. Erà fricatuturora de o ndvalire rusasca, de una turceasca, de o.rascoala -a tdranifor la hotarele Transilvaniei, de holerd-

Bibescu se folosise de toate aceste temen, pentru a

Brosura lui Kogilniceanu reprodusit lbidem, IV, 81 137. Locul raportatse afli a p. 91.

Hipolyte Desprez La Révoluntion dans l'Europe orientate'.IV, p. 642.

Vestilorul romancee, 20 Aprilie. Ibidem, I, p. 341.Aprilie 1848. Ibidem, 1, p. 376.Nesselrode C. Kotzebne, 16 Martie. lbidem, I, p. 168. De Nion c. la-

martine 27 ~He. Ibidem, I, 176.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTTA DIN 1848 IN MUNTENIA 25E

comprimà nazuintele dupa reforme, cari fierbeau Inmintea unni mumar de tineri boieri > 8.

Reformele ce se pldnueau In Muntenia erdu de o cutotul alta natura decAt cele cerute la Otelul de Peters-burr din Iasi. Ele nu se margineau In cercul Regula-

.mentului, erau Indreptate tocmai In potriva lui ; baele nu tindeau la rasturnarea Domnitorului muntean, cicautau sa'l pund In capul miscdrei contra acelei legiuiria nedreptatei, precum si contra puterei ce o sustinekRusia. Chiar din cea santee scaparata de revo-lutia munteand, din rug,aciunea preotului .$apcd, fdcutape ampia dela Islaz In ziva de 9 Iunie 1848, resareclndirea ce va stapani intreaga miscare lzbaveste,z:kDoamne, se roagd preotul, i mâ.ntue pe tot omul caresufere; ridicd si Insufleteste pe acest popor care moare,ca sa faca sä traeasca pe asupritorii lui. Scapd-1 de a-buzul cldcei, de ticdloasa iobayie, de podvoada drumu-rilor si d osPlelor, de acele munci ale rFaraonilor 9,

Proclamatia dela Islaz din aceeasi zi, redactatd de loanHeliade Radulescu, tinteste dela Inceput pana la sarsitla rasturnarea Regulamentului, spunând ca el ar fi Im-protiva drepturilor legiuitoare ale tarei, Improtiva tra-tatelor cari Ii recunosc autonomia. Proclamatia cere, Inputerea tocmai a acestei autonomii, schimbarea desavar-sitd a Intocmirilor tarei, rastumarea regimului privile-giului sub care fusese Incujbatd, i Inlocuirea acestuisistem nedrept i Invechit cu. principiile de guvérnaremoderna: egalitatea tuturor cetdtenilor Inaintea legéiIn exercitarea tuturor drepturilor civile si politice, caci

dreptatea nu ar suferi a purtà numai sdracii sarciniletdrei iar bogatii sd fie scutiti ; toate clasele societdteisa aib0, reprezentanti In Adunare, pentru ca tara sa fiecondusd de toti fiii ei. Se mai cereà libertatea tiparului,

8. De Nion. c. Lamartine, 4 Maiu. Ibidem, I, 384. Comisarii rns §1 turcerau asteptat1 In Bucuresti pe la 18 Aprilie. Acelasi c. acelasi, 18- Aprilie. Ibi-dem, 1, p. 327.

9. RugAciunea preotului apc.i, 9 1unie. lbidem, I, 489.

www.dacoromanica.ro


a cuvantului i a intrunirifor, spre a aduce la luminaadevarurile cele spre folos ; Tharmarea tuturor cetge-nilor, o banca nationala, secularizarea tuturor averilormanastirilor, alegerea Domnului din toate straturile so-cietätei, oborirea tuturor titlurilor de boierie, restatorni-cirea Thvatamantului superior In limba nationala, intro-ducerea literelor latine In locul buchilor slavone, des-robirea Tiganilor, desfiintarea pedepsei cu moarte, capu-chehaele romane la Tarigrad, emanciparea Israelitilor , iIncuviintarea drepturilor politice la toti compatriotii dealtA credinta, §i In sfarit, ceeace alcatuea chiar miezulgandirei revolutionare, Imbunatatirea soartei muncitorilorde pamant ".

Greutatea ce se dadea acestui din urtna punt se cu-noWe chiar din caldura cu care el este Mcondeiat: Po-porul román Imparte dreptatea la toti §i dreptatea o dapentru toti, i mai vartos pentru cei sdraci, satenii plu-gari, hranitorii oraelor, fiii patriei cei adevarati ce aufost defaimati I' atat indelung cu numele glorios deRoman, ce au purtat toate greutatile Wei prin muncalor de atatea yeacuri, au lucrat mo§iile §i le-au Thibu-natatit; au hranit pe stramo§ii proprietarilor, pe m.:*.i1(4; pe parintii lor, pe aceti proprietari insu§i, i au dreptinaintea generozitatei, Maintea dreptatei patriei, a cereo pdrticicd de pamant Mdestula pentru hrana familiei§i a yitelor sale. Claca dar si acea infama iobagie sedesfiinteaza; lucrarea la lucrul drumurilor se desfiinteaza;sateanul fail pama.nt se face proprietar, iar visteria vadespagubi pe toti 12.

Comp. Constitutia explicati de C. Buzoianu, lucrare anexatil pe lingiraportul tau ca comisar de propaganda al plaiului Nucgoara, 12 lulie. Ibidem,11, P. 431. Directorul Min. de Interne C, A. Rossetti, vorbind inteun rindde Evrei li numegte frati Israeliteni". Publicatia Min. de hit, 25 Aug. Ibidem,111, p. 672. Pe and Revolutia vroeà si primeasci pe Evrei in sinal ei, Con-sulul francez De Nion raporteaza altre Ministrul de int. Bastide, 14 Sept.Ibidem, IV, p. 354, al cu prilejul pradiciunilor facute de ogtirea lui Fuad Pagacare ocupase Bucurestii :71es Turcs avaient organisé un bazar, ob ils vendaientA vils prix aux Juifs le fruit de leurs rapines".

In intelesul de: i-a ficut faima, au fost glorificati, nu in acel obignuitastizi, alnd a defaimit inseamni a hull.

Proclamatie din 9 funk 1848. lbidem, 1, p. 493-501. Locul reprodusse afli la p. 493.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA DIN 1848 IN MUNTENIA 253

Aceasta mi§care de emancipare porneà Insä nu numaidin partea celor interesati a o vedeà ,realizatA, cum eraufiii poporului Inältati prin Invataturä care cercurile con-ducatoare, ci §i din aceea a boierimei celei mari Insä§iprin o puternica i neopritä pornire altruistä.

Intálnim printre capii revolutiei din 1848 In Mun-tenia nume din familiile de frunte ale boierilor: cei 4frati Golescu: Nicolae, stefan, Radu i Alexandru, fiiiboierului liberal §i egalitar din generatia anterioark, Con-stantin Radovici din Gole§ti; precum i alp membriidin aceastä familie, Dimitrie i Alexandru G. Golescu;apoi Alexandru, Nicolae §i Dimitrie Cretulescu, GrigoreGradi§teanu, Ioan Filipescu, Joan Voinescu II §i C. A.Rosetti. Dintre boierii mai mici insemnam pe fratii Di-mitrie 0 loan Bratianu, fiii stolnicului Const. Bratianu,deputat de Arge§ In Adunarea din 1835; Gh. Magheru,N. Ple§oianu i altii 13. Vartejul ideilor de dreptate, defrätie §i de -egalitate rapise pe toti. Al. Cretulescu, boiermare, scrieà cum, nu ar fi putut-o face nici unul din cla-sele de jos. El spuna.: Cum se puteà ca poporulnu se scoale furios contra unui sistem de nedreptate,de jafuri §i de tiranie care II adusese In starea vitelor,and o mare parte din boierii no§tri, prin Intelepciunea§i iubirea lor de oameni erau aplecati din tot sufletula da o parte din drepturile 'or acelora ce nu aveaunici unul? 14. Credem ca trebue Indreptata aratarea luiCretulescu, a o mare parle din boierimea munteana

Imparta§itoare reformelor, Intrucat §tim cA numai§apte familii muntene se plecaserä cdfre mi§Care, anumefamiliile Golescu, Cretulescu, Filipescu, Ghica, ampi-

Analele parlamentare ale Romaniely II, pi VI. Vezi cei surguniti de FuadEffendi, Sept. 1848. Ibidem, IV. 624, §i 25 Sept. Ibidem IV, p. 516. Din po-porul de jos notam !titre cam : Eliade. Chr. Tell, fiul negutatorului Alex. TellC. Bolliac, C. Buzoianu, loan i Vasile Maiorescu, Al. Cristo% Neculai i Const.Bilcescu, Or. §i N. Ipatescu, Gr. Serurie, D. Bolintineanu, G. I Vernescu,C. Arion, M. Marghiloman, C. Aristia i altii. Vezi i alta lista de persoanearestate dui:a innabu§irea revolutiei. !Wen, V, p. 545.

Articol din Reforma 14 lunie. lbidem, V, p. 576.

www.dacoromanica.ro

2 54 ISTORIA PARTIDEIOR POLITICE

neanu, Bdlaceanu i Grddisteanu 15, i nici din acesteanu top membrii lor Impartaseau ideile liberale i ega-litare, cum vom vedea-o in curand. De aceea ne iSpuneN. Balcescu, Trite° scrisoare a lui cdtre Ioan Ghica, careacfionari sunt destui n (ara, dar cd ei sunt camsperiati; cd negutitorimea din Bucuresti e revolutionard,iar ca poporul vine la noi pe fie ce zi mai mult

Consulul francez de Nion observa, cd < ramificdrilea.cestei revolutii erau foarte intinse i ca aveau dreptcapi tineri din cele mai dintai familii ale tdrei, cari ra-piti prin instinctele generoase, tremurand Tri,çä de mis-carile lasate in sufletele lor, prin cresterea primitdscoalele sau Imprlimutate din cdrtile noastre, se mágu-lesc a gdsi In criza actualá prin care trece Europa, e-manciparea tarei lor sau cel putin putinta unei reformeradicale a aezdmintelor lor 17. inteadevdr cat en-tuziasmu nu inflacdra atunci inimele ce credeau, cdaceastd lume, dreptatea §i ideile generoase trebueau saiasd invingdtoare! In afara de conducdtorii oficiali aimiscdrei, cari cautau sd ridice tot mai sus inimile po-porului, vedem femei, vedem copii cari adaug- caldele lorchemdri catre barbdtestile indrumdri ale celor mai mari.

Asa cand cu lovitura data de colonelii OdobescuSolomon g-uvernului provizoriu, In invd1m.dseala cea mareprodusd de napustirea ostirei asupra poporului, Ana so-lia lui Nicolae ipatescu, apare in o trdsurd, cu cloud pi-stoale In mand., i prin vorbele ei infldcdrate de moartetrAdatorilor; tinerilor, luati curaj i scapati libertateapune poporului mima la loc; el ndvdleste asupra navd-htorilor i sileste armata sd se retragd 18 Ceva mai tar-ziu sotia lui Eliade Radulescu, Maria, aflandu-se Cu copii

A. G. Golescu, Abolition de Pesclavage dans les Principautis Danubiennes.Paris 1856, p. 9.

18 lulie. Anal 1848, II, p. 586.De Nion c. Lamartine, 14 Martie. Ibidetn, I. p. 159. Alta dln 8 Apri-

lie, Ibidenz, I. p. 278.Comp. corespondenta cAtre Allgemeine Zeitunga, 20 lunie, I, p. 704

cu Culegere de articole a lui Al. Cristofi. Craiova 1893, p. 24.

www.dacoromanica.ro


la baile dela Ellöptak In Transilvania, Românii din Bra-sov vin s'o salute cu muzica In frunte pentru izbânzilesotului ei. Ea le rdspunde: MuzIca voastrd a fost camuzica patriei mele; glasul vostru strig-dtor «sa trdeascaConstitutia, sä trdeascd fundatorii ei , e glasul trom-petei angelului mântuirei. Voi sunteti cari ne-ati semanatcâmpurile cu semanta libertAtei, cari ne-ati trimis apo-stolii ce au provocat mântuirea noastra; dela voi avemo limba mai corectd, dela voi istorie i filosofie; din a-postoli vostri am avut un Lazdr pentru limba, un Aronpentru istorie, un Maiorescu pentru istorie i arheologie,un Laurian pentru filosofie, si apostoli ca acestia ne-auformat discipuli, i discipulii lor ne-au dat acum drep-tatea, fratia i unirea; ne-au dat Constitutia 19,.

Alta femeie care luptd peniru izbanda ideilor noueeste sotia colonelului Plesoianu, Efimia, care scrià ge-neralului Magheru trimitându-i o cununh de lauri: ZelulCu care te-ai ardtat In proclamarea nouei Constitutii, pentrufericirea maicei noastre Patrii, trage pe tot Românul deonce varstd, de once sex sd te isntAmpine Cu stalparide fenic; sd-ti a.stearnd drumul Cu flori; sd te ImbrAti-.seze cu lacrimi de bucurie

Alte femei se intrec in a depune darurile lor pe al-tarul patriei: AO. Maria, sotia lui C. A. Rosetti, de na--tie Engle4a, se oferi a da lectii de limba ei natalda depune ce va castigi, spre binele comun al. Darurileinsa veneau si dela femei si dela barbati. Unul Davi-cion da 400 de lei, <325 dela mine si 75 dela copiiimei, economii din daruri parintesti , iar sotia lui vrAndsa se impartaseasca de acesf bine, numai din muncaei, se pune sd coasa cdmasi, oferind plata lor redac--tiei Pruncului romcin, spre scopul comun. Tot asA. fac

19, ,,Resalutarea" Mariei Eliade, 17 tulle. Ibidem, II, p. 571.20. Scrisoarea Efimiei Plesoianu catre generalul Oh. Magheru, 28 lulie.

aided:, III, p. 13.21, Prune& roman 3 August. lbidem, III, p. 207.

www.dacoromanica.ro

25 6 ISTORIA. PARTIDELOR POLITICE

Carag-iale, I. C. Allassim, C. .Aristia §i altii mul0Astfel se Indrumd micarea feminista In Romania.

Tot pe atunci Ioan Ghica, trimisul Guvernului pro-vizoriu la Constantinopole, trdea acolo pe propria lui so-coteald. Ele cere de mai multe ori sa-i deschidd u-vernul un credit la vreun bancher, caci ce are el nu-iajunge. Intr'un rand el glumWe asupra lipsei In carese afld, spunand: «Eu i nevasta mea suntem bine §isanato§i, i atat mai rdu pentru noi, ca cere stomaculmai multd mancare> 33.

Revolutia avea mari simpatii §i In armata. De aceeacand Pr:ncipele Bibescu se duse la ca2arma spre a cercàcredinta armatei, of4erii Ii rdspund, cd «ei nu se vorbate cu fratii lor, aratand totodatd Domnitorului dorin-tele obte§ti de ImbundtaOri radicale» 24

Tot a§à se explica si cedarea soldatilor Innaintea, po-porului neInarmat In ziva de 19 lunie, and cu ¡ricer-carca de surpare a Guvernului provizoriu din parteacolonelilor Odobescil §i Solomon.

Pana §i elevii din Sf. Saya erau cuprin§i de focul re-voluOonar. Ja o scrisoare a 14 elevi ma¡ mari din aceascoald, adresata Generalului Christian Tell, cetim: Panaacum cariera armelor era numai spre a face paradadespoOlor. Acum lucrurile s'au schimbat: soldatul esteun erou, sangele lui va rovi gloriosul parnánt al Ro-maniei; va addpà osemintele strdbunilor sacrificati laCalugareni §i pe alte campuri de batálie. Domnule Ge-neral, vezi Inainte-ti juni studenti tari vin sd reclame oarmd cu care sa moara, and patria le va cere viataspre scaparea ei 25.

In acela stil cald i resunator sunt redactate toate

Scrisorile lui Dayicion, Caragiale, Massim. Ibidem, llf, 333 si 427 siIV, p. 127.

loan Ghica, c. Min. de Exteme, funk. Ibidem, II, p. 101.Florian Aron c. Gh. Barit, 12 lunie. lbidem, I, p. 648.Scrisoarea din 11 Sept. Ibidetn, p. 299, este semnatA de M. Petrescu,

Gay. MihAilescu, L Marinescu, Em. FArcAsanu, Zamfir Veru, I. VIAdescu, M.BAjescu, Em. Bosnagee, Manoliu Oprescu, St. Burileanu, I. Diamandescu,Isaia Lerescu, Alex. MAIdArescu, I. Popoyiçi.

www.dacoromanica.ro


actele timpului: proclamatiile guvernului, apelurile zia-relor revolutionare, rapoartele subalternilor catre supe-riori, scrisorile private si mai ales textele cuvantdrilortinute la deosebite prilejuri.

Capii revolutiei cautau prin toate mijloacele sd des-tepte In massele cele adanci ale poporului interesul pentrupropria lui stare, sd-1 scoatd din apatia secular. In carezacea, i aceasta propaganda nu putea sa rdmanastearpa,Intrucat ea se adresà la izvorul cel mai puternic al tu-turor miscarilor omenesti, si mtimantul pdstrarei indivi-duale. De aceea, i Intalnim In numeroasele acte aletimpului, foarte multe alipiri de grupe de cetateni catremiscarea revolutionard 26.

Tinta de capetenie a guvernului revolutionar era. Insasatc-nii. Catre ei se Indreptà el mai des; pe ei cata sadconvinga cu cuvinte miii calde, mai rupte din inima,pentru a patrunde mai iute si mai adanc In inima lor.Intr'o proclamatie catre locuitori satelor cetim: Dum-nezeu s'a milostivit ; de acum Innainte nu yeti mai fitarati de dorobanti, batuti, cazniti; claca i iobagia vis'a iertat, si peste trei luni yeti fi cu totii mosneni peun petec de- pamant . In alta din i5 Iulie cetim: Patrianu rdpeste nimic dela nimeni ; voeste Insa sd aibd douämilioane si cinci sute de mii de fii ai sai, cu acelasinume de Roman, cu aceleasi drepturi cari sd se poatdnumi Natie i sa poatd scapà de jug-ul ce i-1 preparastrainul 27-

Se institue niste comisan i de propaganda, cari aveaude tintA a umbla prin sate si a explica locuitorOorsemnatatea nouelor asezdminte, mai ales a-i face sdtrunda perspectiva ce li se deschidea prin Incetarea cla-

CitArn dintre ele acea a oriisenilor din Foc§ani. lb/den:, 11, p. 2; dinGiurgiu, II, p 62; II. p. 102 ; Craiova, II, p 548; Tirgovi§teaIII. p. 43 ; Clubui revoluponar din Craiova III, p. 200 ; Vilenii de Munte,Cimpina, filipe4ti, GAesti, CArnpulung, IV, p. 169, etc.

Proclamatia din 16 lunie. Ibidem, I, p. 6156 Cea din 11 Iulie. Ibidem,II, p. 408.

17

www.dacoromanica.ro


ei i Inlocuirea ei cu o tocmeala In bani, si prin Im-proprietarirea pe o bucata de pamant.

Comisarii mai erau datori sa lumineze si pe proprietariasupra Imprejurarei ca ei nu pierdeau nimic prin atri-buire In proprietatea taranului, a pamantului ce si acuma

avea In vecinica lui folosinta; Cu atata mai mult, caproprietarul era sa fie despagubit de pretul acelui pa-mant, despagubire pentru care se vor g-asì bani Inrile manastirilor Inchinate pe cari statul era sa le ieepe seama lui 28

Comisarii mai erau Insarcinati sa faca sd Inteleagape sateni, cd astAzi sunt liberi, §i sa le explice acest cu-vant foarte greu de Inteles pentru ei; a-i face sa pri-ceapa, ca Dumnezeu a facut pe toti oamenii de o po-triva,; ca t el ce sufere a fi batut de oricine, se puneTh randul vitelor; ca ministru, administratoru\l, sub ad-ministratorul nu sunt stapanii lui; cd el va fi proprietar

nu rob ca pana acum . Comisarii trebuiau sa facape tarani sa simta pana In adancul sufletelor, ca bine

drept e de a fi propriear, deoarece Dumnezeu a facutparnantul pentru toti, si nu numai pentru cativa; ca ta-ranii sunt Insa datori a se Inarma si a aparà libertate-t

proprietatea lor, ca bunurile cele mai scumpe, panala cea din urm5, picatura de sang-e 29.

Guvernul apoí cautd a ridica pe taran In proprii luíochi, Indemnandu-1 sa se desvete de obiceiurile slugar-nice de mai Innainte; sa nu mai Intrebuinteze In peti--tiile lui rostirile de lacrami fierbinti, de genunchi ple-cati. Il opreste de a mai da petitiile la scara, la usa,sau cazand In genunchi, sau de a mai aduce lauda ce-lor catre cari se Indreptau 3

Taranii Intelesera dela o vreme aceste povete; leprimeau si le sfinteau cu cea mi mare ravna. apoiprin strigari de multamire spuneau : sa traeasca guver-

Instructiile comisarilor de propagandA, lulie. Ibidem, III, p. 105.Circularg dare administratori. 6 Aug. lbidem, III, p. 251.Decret din 19 Aug. Ibidem, fi, p. 540.

www.dacoromanica.ro


voitorii de bine ai patriei. Ei se patrundeau defericirea ce izvorea pentru ei din Constitutie i aratau,ca asteapta cu nerabdare deschiderea Adunarei consti-tuante care sa lecueasca odata ranile lor> 3'. 0 cores-pondenta din Bucuresti catre ziarul parizian Le Nationalspune, ca In urma acestei energice propaF,rande, poporulclela tara se arata din ce In ce mai Inflacarat pentruConstitutia cea noua, si devine dusmanul neImpacat alRusiei 32. taranii erau cu atata mai plecati a as-culta de aceste Indemnuri, cu cat ei erau Intetiti ne-contenit asupra proprietarilor. Asa gasim pe A. G. Go-lescu punand Inteo proclamatie urmatoarele cuvinte e-prinzatoare : Puneti mana, fratilor pe acei cuconasi caride loc nu se Impaca cu ideile celo noue, i cari deatatea ori au complotat contra fericirei patriei> . Deaceea si taranii se adunä de mai multe ori In Bucu-resti, pentru a urmari cele ce se planueau In favoarea lor33.

Pe cat Insa poporul In deobste i aranimea In deo-sebi se bucurau de fagaduintele guvernului revolutionar,pe atat Se Inspaimantau boierii i clasa Intreaga a pro-prietarilor, adeca cei multi din ei cari staruiau In ve-chile deprinderi. Dintre boierii protivnici reformei cu-legem din documentele timpului urmatoarele nume: Em.Baleanu, aratat de Consulul francez ca <un mare boier§i bogat proprietar, dusman al oricarei reforme si carese temea de Inlaturarea privilegiilor> 34. Scarlat Ghicacare tunA. In greceste catre Ditnitrie Ghica contra re-

Raportul comisarului de %/film, 6 Aug., si al com. de Mehedinti dinaceeas data. Ibidem, III, p. 260 si 263. Adresa locuitorilor sateni citre ad-ministratorul de Arges, lulie. lbidem, II, p. 103. Raportul lui M. Marghi-loman din Targul-Jiului, 18 lulie. Ibidem, 11, p. 588.

Din 4 Sept. lbidem, IV, p. 204.Din 9 lulie. Ibidem, 11, p. 370. Comp. Fuad Effendi c. Cahnacanul Can-

tacuzino, 10 Oct. Ibidem, V, p. 92: l'esprit de propagandisme gut pendantla révolution avait fait de grands progrès parmi la population du pays". A-dunare de sateni in uc. Nota Prunculd roman din lulie. Ibidem, 111, p.19. La Aug. erau 3.000 de sateni In Bucuresti. Coresp. c Gazeta Transilva-'del, 9 Aug. lbidem, Ill, p. 314.

Hory catre Bastide, 10 Sept. Ibidem, IV, p. 289.

www.dacoromanica.ro

2 6o ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

formelor proiectate, amestecand necontenit In textul gre-cesc fraze franceze. Intr'o scrisoare el spune: <Mi-ai scrisca a venit Fuad Effendi si ca trebue s. aiba des in-structions positives. Eu irisa daca. nu voiu vedea cavine si Duhannel cu astfel des instructions, nu sper calucrurile se yor tocmi si ca mascaralacurile vor incetaIn alta scrisoare Scarlat Ghica adaoge cd pe Fuadstie c'd este de tres bonne foi, i ca, daca. nu se vorrestabili lucrurile pana in 15 zile, va intra cu armata.El este irisa om va pune l'ordre dans notre pays ;mais de toutes les manieres notre pays est à plaindre?o cause de beaucoup de calamités 35. Principele Dimi-trie Ghica arata parerile lui sub doua fete deosebite,dupa sferele catre cari se Indrepta. Catre ziarele revo-lutionare el spune, ca Regulamentul nu poate fi privitca un chivot sfant i a el, Ghica, se agat.a. de Consti-tutia cea noua; dar pentru ca aceasta Constitutie sa aibao valoare adevarata ea trebue sa izvorasca din stareacivilizaçiei Romaniei» Adevaratele sale ganduri asuprarevolutiei le destainueste Trisa Ghica, In memoriul san.catre comisarii turc §i rus, In care spune, ca existaun partid neastamparat care, ori cat de putin inchegatsi de putin numeros ar fi, fiind alcatuit din tineri ne-buni, trebue sa atraga asupra tarei nesocotite nenoro-ciri. Este vorba de acei cativa tineri cari fuseserA mar-tori, unii din ei chiar actori in scenele revolutionaredin Paris, si cari se credeau meniti de Pronie a schi-monosl aceleasi roluri inteun mediu cu totul deosebit .Dim. Ghica, in urma acestei introducen, apretueste astfelmiscarea revolutionara: In timp de trei luui, in urmasurparei Regulamentului Organic, se vazù o societate

Scrisurile lui Scarlat Ghica c. Dimitrie Ghica din 4 yi 11 Sept. Ibidem,IV, p. 201 297. In acest amestec de francezi greceascA, gAsim noi pto.totipul limbei pAsAresti de astAzi, atAt de plAcutA mai ales femeilor din socie-tatea asa zisi culta deis noi, un fel de talmisbalmis desgustitor de romini

francezà.7'Dim. Ghica cAtre Pruncul romdn i Popolul suveran, 28 tulle. Ibidem,

III, p. 13.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA DIN 1848 IN MUNTENLA. 26t

fara legi, data prada tuturor capriciilor samavolnicieisi a silniciei. Un fel de lege agrara desteptánd contraproprietarilor o lacomie uricioasa In inimile taranilor,

lenea viind In ajutor acestor patimi rele, taranii adé-seori se opreau de a lucra, Idsand sa piara pe lanurisecerisuri Imbelsugate, saracind astfel tara In singurulizvor al veniturilor sale.. Marele boier sfarseste scri-soaiea lui cu gandul pe care toti. cei de felul lui Ti hra-neau, anume cu speranta, ca Inaltimea sa Sultanul, Au-gustul nostru Suveran i Maiestatea sa Imparatul Rusiei,generosul nostru Protector, nu vor vol sa pedepseascao natie Intreag-a, pentru crima catorva indivizi ratacitisi vor binevol a ne Incuviinta reformele si Imbunata--Orne de trebuinta pentru fericirea tarei noastre» 37. Dim.Ghica aparä apoi pe boieri de Invinuirea ca ar fi voit asa-sinarea membrilor Locotenentei domnesti, Invinuire adusalor de ziarul revolutionar 38

Dar mi numai boierii mari In deobste erau contrarevolutiei, ci i cei mici, si toti cei ce erau proprietari,-flindca cea mai primejdioasa noire a miscarei erà ideeaImproprietarirei taranilor i scoateroa lor de sub regi-mul clacei. Aceasta chestie se pareà asa de Insemnata,Incat ea Intuneck atat In mintea celor cari cereau a eirealizare, cat si In a celor contra carora era Thdreptata,toate celelalte schimbari In sistemul organizárei socialesi politice. Asa aflatn printre protivnicii Constitutiei pe

Memoriul Principelui Dim. Ohica, Sept.Oct. 1848. Ibidem, IV, p.639 674. Locurile reproduse se afil la pp. 660 661. Memoriul cere o 1m-bunAtAtire si mai ales o aplicare mai aspa a principiilor regulainentare. Inprivinta taranilor cere pedepsirea abuzurilor. Pana intruclt era nefatarnica a-firmare a lui Dita. Ghica catre ziarul revolutionar, a se agata de Consti-tutie", se poate vedea din locurile reproduse.

Dim. Ghica cafre ziarul german Romania, 25 Aug. Ibidem, 111, p. 680CA se vorbei in Bucuresti de asemenea complot, vezi Hory c. Bastide, 27Aug. lbidem, 1H, p. 721. Alti bojeri fugiti in Brasov cari multumira Prima,rului acelui oras pentru gazduire, atunci cand dupa Innabusirea revolutiei deTurci si de Rusi, ei se intoarsera in tara, sunt, afta de Scarlat Ghica pe care 11gasim futre ei, inca si urmAtorii Em. BAleanu, N. Sutu, I. SlAtineanu, I. Go7lescu si I. Obedeanu. Pe Muga ei i un doctor Mayer. Vezi adresa boierilorcatre Magistratura din Kronstadt, 12 Oct. Ibidem, V, p. 111.

www.dacoromanica.ro


fratii State si Constantin Stolojan din judetul Gorj 39.Mai aflam pe un tAlhar de adiutant care tine cu reaciacum 11 califica colonelul Plasoianu 49. Altii precum Zam-fir Brosteanu, Constantin Rosianu, Serban si AlexandraCaramlau lbptau de asemenea In rândurile reactiei 41..Iordache Balacescu din Caracal raporteaza lui Magheru,ca s'ar aflà In orasul lui cativà cacocrati cari dupa.numele lor, Jianu, Perieteanu, Vasiliu, Gazan, Viisoreanu,Chintescu, Mrsescu, Balaban, Urjan, se vad a fi oa-meni din popor. Ca ei erau Insa proprietari, se vedede pe aceea ca unul din ei, Viisoreanu, este aratat ca.avand mosia Falcoiu, iar ceilalti sunt dati ca niste pa-catosi de partida lui 42

Toti acesti proprietari, mari sau mici, protestau contradborarei clacei si se temeau ca li se vor Juà mosiileIntregi 43. Guvernul provizoriu aratà lui Soliman Pasa

Noi avem protivnici; acestia sunt privilegiatii cari al-catuesc, In vechea stare a lucrurilor, o minoritate apa-satoare care traeste In paguba dreptului si a bunei stara tuturor» 44.i o gazeta germana se temeà ca nucumvà cativà boieri stramti la inima, priu refuzul dea Incuviintà cevà drepturi taranilor, sa nu provoaceanarhia» 45.

In memorial boierilor anti-revolutionari catre Poarta,cetim: Nu stie guvernul Imparatesc,, ca focarul de re-volta comunista pe, care-I lasà, sa se aprinda ad, va In-ghitl In curand tot ce'l Incunjura, Incepand prin provin-ciile marginase ale Imperiului Otoman; ca acum ar fiInca usor de Innabusit, cat timp miscarea este margi-

Generalul Magheru catre adm. de Oorj, 23 Iulie. lbidem, II, p. 695.Plesoianu c. Tell, 8 Sept. !bidet:4 IV, p. 263.Raportul adm. de Gorj, 4 Aug. lbidem, III, p. 230.Din 12 Aug. Ibidem, III, p. 371.Prnncul roman, 15 !Lille. Ibidem, II, p. 526.Ministerul trebilor din dark c. Soliman Pap, 16 lulie. lbidem, H p. 539.Allgemeine Zeitung,15 lunie. lbidem, I, p. 600. Comp. si No. din 16

lithe. Paden:, H, p. 553.

www.dacoromanica.ro


nita In Bucure§ti ; dar a ar trebui recurs la alte mij-loace, and se va fi latit intre tarani» 46,

Guvernul. la rândul sau, invinuete pe proprietari delacomie §i ca < din aceasta cauza ei ar cauth a innegriocarmuirea 47. Alti boieri reactionari ca Grigorie G-hica,Villara, Mann, tratau pe revolutionari ca < nebuni netn-doelnici» 49.

Aceasta fiind tinuta celor douà tabere, s le vedentacum In lupta dusd una contra alteia.

Lupia Intre partidul liberal pi ce l reactionar.Mare parte din boierii proprietari vaz'and, chiar din pro-clamatia ei cea dintâi, incotrò tindeA revolutia, fug-isera.In Bra.v3v, de unde urzeau comploturi contra Guvernuluiprovizor 49.

Locotenenta domneascd protesta la guvernul din Vienacontra adapostirei apestor boieri §i obtinù fagaduinta, cd_

de acum Inainte se va Impiedicà Ingro§irea acestui centraprin noi veniti din Muntenia 5°.

Acelti emigranti doreau ocupatie ruseasca, numai doara.sa se restabileascd vechile lor privilegii, pe Cand tine-ritul din protiva i toata ram4ita poporului se Ingrozeá.de venirea Rui1or 51.

Din August 1848. INVent, III, p. 359. Tot asa califica ofiterii Desaintsi Sebatier ce vizitau pe atunci Muntenia, in o scrisoare catre generalul Au-pick, miscarea radicala din Bucuresti, care ar fi speriat pe proprietariideile ei comuniste. 25 August. Ibidem, IV, p. 678.

Ministerul treburilor din rifara, 20 lunie. lbidem, I, p. 685.Scrisoare din 16 Iunie. lbidem, Ld. 622.

49 Soliman Pasa c. Locot. domn 1 Aug. Ibidem, III, p. 144. Coresp. luiPaul Bataillard c. Le National, 29 Iulie. lbidem, III, p. 45: II faut savoirque les boyards de Valachie ont commencé a érrigrer". Mai vezi i scrisoarea.lui G. Poenaru c. N. Balcescu, 27 lunie. Ibidem, H, p. 148.

A. G. Golescu c. Locot. Domo., Aug. Ibidem, III, p. 150. Compara.Gazeta Transilvaniet; din tulle. lbidem, II, p. 273, care spune, el daca.emigratii reactionari vor cuteza a mai corespunde cu Rusia, vor fi lipsitide once azil".

Hory c. Bastide, 17 Iunie. Ibidem, I, p. 138. Comp. A. O. Golescircatre N. Bilcescu, 28 lunie. Ibidem, II, p. 272: CA boierii fugiti din tarasunt tot cu Muscalii. Ei au vrut si viuda tara la Muscali, si de aceea binear fi ca sa nu'i cheme guvernul inapoi in tara. Eu mi tem foarie de rein-rarea refugitilor in tara, pina a nu se sivargl alegerile".

www.dacoromanica.ro


Incercarea facutd de colonelii Odobescu si SolomonIn ziva de 19 Iunie pentru a rdsturna Guvernul pro-vizor, era pornita din randurile proprietarilor si efectuatade cei doi coloneli din ordinile Rusilor, In armata ca-rora ei slujiserd Inainte de a fi pusi In fruntea ostireiromanesti. Ainbasadorul francez din Constantinopole, ge-neralul ,Aupick, scrie ministrului de externb al Frantiei,Bastide4 ca contra-revolutia facuta In interesul proprie-tarilor, jignii prin articolul 13 al proiectului de Consti-tutie, se explicd prin antecedentele celor doi coloneli cariau slujit mult timp In ostirea ruseascd i cari sunt de-votati Impdratului 52

Lovitura fusese chiar precedatd de o zgomotoasa In-trunire a. proprietarilor la clubul dela Momulo, Infiintataici Indata dupa abdicarea lui Bibescu 53. La instructiaprocesului de Thalia trddare ce se face ambilor coloneli,Odobescu se Incurca i Imbolmojeste lucrurile in o de-punere foarte lung-a si Intunecata, din care reiesa doarnumai silinele lui de a acoperi adevarul, pe cand So-lomon spune curat, ca Odobescu l'a Indemnat sa facalovitura, de oarece guvernul nu se sine de Constitutiesi umbld sam iee mosiile coloneli erau proprietari);ca mai bine decat ar da proprietarii jos pe acest gu-vern, sa'l ddm noi, ostenii batrani 54. Apoi ministrulTell arata, ca atunci cand a fost arestat de Odobescu,acesta sp\use soldatilor cdrora ordonase sd puna mana peTell, <ca acesta neavand proprietate, cum de indraznisesa faca proprietari pe tarani 55; iar Zotovici, Inteun ar-ticol din Pruncul Romein, spune, ca domnii proprietari

Din 2 tulle, Ibidem, 11, p. 248.Raportul Colonelului Plesoianu, 28 Iunie. lbidem, H, p. 156. Se fAcu-

sea IncA douA incercAri de resturnare a Guv, prov. in zilele de 15 Si 16 Iunie;dar ele nu se puturA organizit ca cea din 19. Articol din Pruncul Rondin,22 lunie. Ibidem, H, p. 32.

Depunerea lui Odobescu. Ibidem, II, p. 114-122. A lul Solomon,lbidem, 11, p 124.

Raportul luí Plesoianu asupra anchetei, 28 Iunie. lbidem, H, p. 157.Vezi si ce apune Sibinianul in articolul sAu Dreptatea" din Pruncul Roma n.15 lulie. Ibidem, II, p. 530. D-1 general A. Tell, fiul lui Cristian Tell, mi-a spusInsi cA tatAl sau erà proprietar de mosie.

www.dacoromanica.ro


crezand ca guvernul cel nou are principii comuniste,s'au sculat cu amaraciune Improtiva lui, aducand Ro-mania la doi pasi de prdpastie, prin primejdia unei in-terveniri straine 56.

De nicaeri nu iesa mai limpede lupta boierilor reac-tionari contra g-uvernului revolutionar, i legatura lor cuRusii, decat din purtarea reprezentantului celui mai desama al boierilor, Mitropolitul Neofit al Munteniei. InInsusirea lui de cap al bisericei, Guvernul provizor, pentrua'si da un fel de autoritate traditionala, Il pusese Infruntea lui ca presedinte. De odata se raspandeste vesteacd vin Rusii, i Guvernul provizor gaseste de cuviintasd, se retrag-a la Targovistea. Mitropolitul se grabeste apublica, chiar In ziva plecdrei guvernului, o proclamatierIn care trateazd pe fostii sdi colegi de < rebelisti 57.

Depesele Irisa se vad In curand, cd fusese numai In-chipuite, de oatiece Rusii nu vin, si se bdnuia, cd chiarMitropolitul le falsificase 58. Guvernul Intorcandu-se In-cidra, Mitropolitul reveni iarasi la 'el, si publicd o des-zicere a cuvintelor sale, spunand inteo altä proclamatie,ca cele ce am vestit ieri sub a noastra iscalitura fa-cand pe Guvernul provizor rebel si altele, astdzi dupadorintele poporului o refuzam (sic) cu desavarsire> 58.Asupra acestor doud acte observd Gazeta Transilvaniei,ca ele s'ar face de ras unul pe altul si ar da testi-moniu de caracterul unor oameni din Principat

Care din cele doud tinute ale Mitropolitului erà ceaadevaratd, se vede de pe faptul, cd, el scrie In 24 Iunieo adresa. oficiald Consulului rus Kotzebue, In care spune,cd noul g,uvern (acel revolutionar) si poporul Intrep-,al Capitalei a facut dovadd de simtiminte de devota-ment ,catre Patrie si de lepdd are de sine care-1 Inde-

Din 26 Iunie. Ibidem, II, p. 140.Publicatia Mitropolitului, 29 Ittnie. lbident.Allgemeine Zeitung, 1 Iulie. Miden:, 11, p. 238.A doua publicatie a Mitropolitului, 30 lunie. Ibidem, II, p. 185.Din 1 Iulie. lbidem, II, p. 234.

www.dacoromanica.ro


para de once interes ; iar cu o zi mai Inainte, In 23Iunie, scrisese in taind aceluiasi Consul, ca el este ne-voit a apareà ca presedintele nominal al unui guverncare nu are decat timpul de a face rau; dar ca acestioameni vor par'cisi Indata puterea la apropiarea trupelorImparatesti > 6 1. De aceea i cu drept cuvânt spune zi-arul francez Le .Yational, ca «Mitropolitul, sufletul van-dut Rusilor, se pusese In fruntea g,uvernului provizor;dar Indata ce acesta pards1 Bucurestii, el se puse Incapul reactiei si declara de rebeli i tradatori pe Insisicolegii lui >

Dar nu numai la atátea sovairi trebueà sa se opreascA.purtarea Mitropolitului. El urmeaza Inainte jocul lui In-doit si dupa ce iea din nou carma guvernulyi. Asà In6 Iulie Mitropolittil subsemna doua decrete pentru ras-pandirea cht mai Intinsa a proclamatiilor revolutionareIntre sateni; iar a doua zi, 7 Iulie, el scrie lui Kotzebue,ca criza prin care trece tara nu'si va vedeà sfArsitul,decat atunci cand ostirile Imparate§ti vor readuce intrenoi rAnduiala i linistea ; apoi peste doua zile, la i o Iulie,el adaoga, ca vom pieri schingiuiti de o revolutie co-munista care proclama ruina familiei si a proprietatei,uneltita de o banda de nebuni cari au pus m'Ana pe o-carmuire > 63.

In aceasta din urmd scrisoare se mai afla si dovadachemarei Rusilor ata de catre Insusi Mitropolitul cAtsi de boierii reactionari, de oarece Mitropolitul spuneIn ea, cd a Insarcinat pe banul Gh. Filipescu, ca celmai batean din boieri, sa faca In numele sau, al Mitro-politului, cat i In al tarei, ale careia adevarate simti-miete poate sa le marturiseasca, o umilita plâng-ere catre

Vezi scrisoarea din 26 litnie. Ibidem, II, p. 76, qi cea din 23 Iunie,Ibidem, II, p. 42.

Le Nationa4 13 lulie. Ibidem. II, p. 488. De aceea i Consulul Horyserie ministrului sàu, a el nu prea Intelege purtarea Mitropolitului, 24 Iunie.Ibidem, II, p. 64.

Aceste dota acte vezi, Ibidem, III, p. 315 §i 336. Cel din 10 Iulie,Ibidem, II, p. 383.

www.dacoromanica.ro


Maiestatea Sa imperiala, pentru a cherra din nou asu-prd-ne mila, Indurarea sa care ne lipseste tocmaimomentul cand am Intimpinat Cu cea mai mare res-pingere primejdioasele principii ale resculatilor» 64. Inadevdr afldm pe Filipescu trimitand tâng-uirea catre Jm-paratul. Nu s'a regasit jaiba Insdsi: dar Inteo scrisoarea lui Nesselrode catre Duhamel cetim, cä astfel suntldmuririle pe cari Imparatul va invita sa le faceti sa.parvina banului Filipescu, ca rdspuns la petitia lui > 65.

F31.1 tot asà, arata si Le National, cd. ,Kunii din boieriimoldoveni i munteni, dupa Intetinile lui Duhamel, ce-ruserd ocuparea tarilor lor de Rusi» 66. Mitropolitultrebueh sa mai dee Inca o dovadd de mutarea

sau, atunci and venind Fuad Effendi cu amenin-tarea restatornicirei Regulamentului Organic, poporulInfuriat Insceneaza hazlia ceremonie funebra. cu ardereaRegulamentului In curtea Mitropoliei; iar Mitropolitul,dupa cererea norodului, blastdmd afuriseste operaRusilor. Mitropolitul spune In publicatia lui, ca astaziIn 6 Semtemvrie, eu Mitropolitul Ungro -Vlahieipreund cu prea credinciosul popor al Capitalei, adunatad i la locuinta mea, arri repetat jurdmantul ce'l facusempe Constitutie si tot odatd s'a ars In fiinta noastra Re-gelamentul care facuse nenorocirea t.arei. Am afurisitanatematisit atat Reg,ulamentul cat si pe cei cari vormai voi sa.'1 aseze sau sd carmueascd tara dupa legiu-rile acelui Regulament >67. Indatd Insa dupa ce FuadEffendi pune mana pe Bucuresti i revolutionarii suntImprdstiati la cele patru colturi ale pdmantului, Mitro-politul prin o carte pastorala desleaga de juramantulfacut pe toti cei ce luasera parte la el, spunand In ea,

Neofit dtre Kotzebue 10 Iulie, citat Comp. Ce zice loan lonescu In-teun articol din Forda pentru Minte, din 13 Dec. Ibidem, V, p. 625: Boieriis'au aruncat in pripastia periciunii, in minile Dusmanilor ¡Arei, spre a do-bAndl consolidarea intereselor lora.

20 Julie. Ibidem, III, p. 30.3 lulie. lbidem, II, p. 276.lbidem, IV, p. 220.

www.dacoromanica.ro


ca juramantul fiind savarsit de noi silniceste si In pro-tiva canoanelor bisericesti, declaram legiuirea facuta deR,usi si Intarita de amandoua Curtile Imparatesti ca unace au adus In tara cele mai mari folosuri 6..

Aceste prefaceri ale stalpului bisericei fac pe Gh. Baritsa aplice Mitropolitului Neofit, Inteo scrisoare catreMaiorescu, epitetul, cel drastic, desi nu prea parlamentar,de porc de Carie 69.

Tot asà de neIndoelnica reiesa plecarea In deobstea clasei stapânitoare catre ocupatii straine, din balurilesi petrecerile date de capii reactionarilor, pentru a sar-batorl ostirile rusesti si turcesti ce se asezasera In Bu-curesti. O relatie a timpului ne spune cum se aduna-sera la balul Caimacamului Inaltele persoane locuitoareastazi In capitala noastra, reprezentantii celorlalte puteri,clasa de sus a societatei, un mare numar de slujbasi side neg-ustori. Damele se Intreceau In eleganta toaletelorsi nobleza manierelor 7 1.

Cum priveau puterile straine miscarea revolutionaradin Muntenia? Mai la urrha tot ele aveau sa hotarascalupta Incinsa Intre liberali si reactionari dela reformelesi asezamintele tarei. Lupta Irisa se dadeà In realitatepentru Imbunatatirea soartei locuitorilor sateni, care In-tunea. toate celelalte cereri.

Parerile Turcilor erau Impartite, de oarece pe de oparte ei vedeau In cererea de Improprietarire a locuito-rilor, formulata de revolutie, o pretentie ce nu se Im-pacA cu modul lor de a concepe organizarea sociala,si taxau aceasta revendica,re de comunista 7r. Pe de alta,ei se convinseserd ca revolutia româneasca. fiind In-

Din 16 Sept. Ibidem, IV, p. 350.Din 23 Sept. Ibidem, IV, p. 491.Vestitorul Romdnesc, 2 Noemvrie. Ibidem, V, p. 345. Comp. Buka-

rester Deutsche Zeitung, ? Noemvrie. Ibidem, V, p. 351. Mai vezi si un art.Carul iute", din Gazeta de Transilvania, 15 Noemvrie. lbidem, V, p. 433Boierii dau baluri când patria e in doliu".

Depesa lui Ion Chica, c. ministrul de externe, Iunie. lbidem, I, p. 683.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA DIN 1848 IN 'MUNTENIA 269

dreptata contra Regulamentului Organic §i a ImparatieiRuse§ti, el-A. In folosul lor. Partidul liberal cauta sA in-tareascA aceasta convingere a suzeranului tarei, PoartaOtomana., cdci spune in metnoriul sau, cd. Poarta nuare nimic de c4tigat, ci din contra totul de pierdut caprovincia sd fie rdu ocarmuita, cAci vi-ar Instrainà sim-patiile deosebitelor clase ale societateL Ea trebue dinprotiva s6. doreasca izbanda partidului liberal in Valahia,

i sa aplaudeze la desfiintarea- unui Regulament careeste opera Rusiei, §i care da acestei puteri facultateade a se amestecà in trebile-launtrice ale Statului. Apoiaceste doua tari, Moldova i Muntenia, prin tendintelelar de a se uni Intr'un singur stat, voesc sA alcatueascao stavila de aparare a Impardtiei Otomane 72

Turcii ar fi fost plecati sa asculte de dorintele revo-lutionarilor, intrucat ei in§i0 aveau interes a darâmáinriurirea Rusiei In Principate. Dar ei erau a§à de M-idi-4114i de politica acestui stat, Inca nu aveau nici olibertate in m*6.rile lor, cu atilt mai mult ca tarile a-pusene, framântate de revolutie, nu le puteau da nici unajutor. Potitica otoman6, trebueà deci sa fie numai osluga. ascultatoare a acelei rusWi, §i Intreag,a ei purtarelata cu revolutia româneasa. o dovedete pe deplin.

Rusia insa aveà cel mai mare interes sa Inrabu§emi§carea din Muntenia, ca una ce lucrase de veacuripentru a supune pe Români autoritatei ei, i dui:4 ceinfruntase de atatea ori primejdiile- razboaelor pentruaV ajunge tinta, cum erà sa se base acuma invinsa deun duqman slab §i desarmat ? RuOi apoi pareau a credecd el-A. chiar In interesul Românilor de a fi stapaniti ded'AnOi, Thtruca agentii ei impArt4au credinta, cd Ro-mânii nu sunt in stare de a se ocarmui singuri 73. Deaceea Rusia desaprobà cu desavarsire revolutia româ-neasca 74. Ea voeà sa mantina pe Români In epitropia

Memoriul remis lui Talaat Effendi. lbidem, I, p. 439.Kotzebue c. Mitropolitul Neofit, 18 lunie. lbidem, I, p. 656.Nesselrode c. Duhamel, 29 lulie. Ibi&m, III, p. 30.

www.dacoromanica.ro


In care Ii inuse pand atuni, nimicindu-le si umbra deautonomie ce le mai ilmasese din Inchinarea lor subTurci, desi Rusia izbutise tocmai prin aceastd epitropi-sire prea stransd, a destepth In Romani constiinta pri-mejdiei ce ameninth existenta lor nationala. Acestia vA-zusera In sfarsit cine le erau prieteni si cine dusmani» 7'.Aici stateh pricina revolutiei lor contra Rusiei si Incontra legiuirei introdusA de dansa In Principate, Regu,lamentul Organic, si tot de aceea dusmana cea adeva-rata a revolutiei românesti trebueh sa fie Rusia 76.

Aceasta se vede chiar dela Inceput, cand Kotzebue,vazand cd Bibescu subscrisese Constitutia, protesteazacontra acestui act al Principelui i pdraseste sara, ceeaceaduce ca urmare abdicarea lui Bibescu care nu credaca poate sa se opund Rusiei. Tot Rusii sunt aceia cariuniti Cu proprietarii uneltesc contra-miscarea colonelilorOdobescu si Solomon, fosti ofiteri In armata ruseasca.

Tot lor se datoreste tinuta cea la Inceput ash depornita a delegatului Portei, Soliman Pasa, care In proclamatia lui boteazA pe capii revolutiei muntene de in-divizi ce si-ar fi luat numele de Valahi 77. Ca aceastainsulta erà opera Rusiei, se vede de pe aceea, ca Turciicautau sa explice Romanilor, ca ei au fost nevoiti savorbeascA. astfel> 78. Cu toate acestea Rusii voiau sa'sidee aerul, cä nu ar aveà scopul de a se amestech Inrevolutia valahA, de oarece Mihail Sturza spune lute()scrisoare catre o doamnä, cd Moldo-Valahii au spu-meg-at (déblatéré) atat de mult contra protectoratului ru-sesc, ca Imparatul, pentru a-i pedepsi de nerecunostintalor, a luat hotarn.rea de a lash Turcilor sarcina sa re-statorniceasca rândueala legiuita 79.

Comp. Allgemeine Zeitung; 16 lulie. lbidem, III, p. 555Comp. un articol din Le Si&le, 13 Oct. Midem, V. p. 143: L'oppo-

sition à la révolution moldo-valaque vient des Russes seuls qui ne sauraientlaisser les principes de liberté et d'égalité se lever et s'affirmer sur la routequi conduit à Byzance.

Din 19 Iulie Midem, II, p. 606.Chr. Tell c. Magheru, 2g lulie. Ibidem , Il, p. 674.Din lulie. Ibidem., 11, p. 674.

www.dacoromanica.ro


Totusi S oliman Pasa vazandu-se asa de bine primitde Romani, se da fara sa vree dupa simtimintile celeadevard.te ale Turcilor, si recunoa§te noua ocarmuirepe care si-o daduse Muntenia, cerand numai cat, intaiuca sa schimbe numele de Guvern provizor; <ce suntcam prea republican 80, in acel mai regulamentaf deLocotenenta clomneasca; apoi sa se reduca numarulmembrilor ocarmuirei dela 6 la 3, tot pentru a se apro-pia de legiuirea existenta. Ca Soliman Pap tinea saschimbe numai forma si nu fondul lucrurilor, se vedede pe aceea, ca atunci cand el vrea sa trimita adresalui catre boierii, din. Bucumti, observandu-i-se ca boierinu ar mai existà, el preface ndata adresa: catre nota-bilitatile capitalei» 8 Cu toate aceste bune plecari aleTurcilor, fiindca. Soliman incalcase teritoriul Muntenieicu armata care trecuse Dunarea la Giurg-iu, poporul dinBucure.ti se aduna in numar de peste 30.000 de oa-meni, spre a asculta cuvantarea lui Ioan Bratianu careprotestà contra acestei incalcari 82. Locotenenta, dom-neasca publicand o proclamatie In care spune ca Gu-vernul provizor a incetat cu totul §i s'a inlocuit cu Lo-cotenenta Domneasca care este aprobata de SolimanPasa si va fi sanctionat>a de M. S. Sultanul , aceastaproclamatie desteapta in popor o mare indignare, si atatMagheru cat si Ioan Bratianu protesteaza in contra a-cestui act de injosire care ar jartfi autonomia tarei 81Aceasta deosebire de fareri In tabara chiar a revolu-tionarilor va desparti pe liberali In cloud grupe, din cariunii vor tinea morti§ la cultivarea Turcilor, chiar cupretul jartfirei vredniciei tarei, iar cealalta va cautà sca-parea in miscari mai violente, pentru savarsirea caroraInca ii lipsia substratul trebuincios puterea.

Corespondenta din C-nopole c. Journal des Débats, 31 tulle. IbidemIII, p. 214.

Allg. Zeitung. lulie, lbidem, III, p. 109.Gazeta Dansilvaniei, 20 lulie. Ibidem, II, p. 652.Proclamatia din 24 lulie. lbidem, II, p. 704. Comp. p. 689. Protes-

tarea /ui Magheru, Aug. lbidem, Ill. p. 226. Articoltil din Pruncul rbmiln. 29luli. Ibident, III, p. 38.

www.dacoromanica.ro

27 2 ISTORLA. PARTIDELOR POLITICE

Soliman Pasa, câstigat prin supunerea atat de desa-varsitd la cererile lui, merge mai departe in incuviin-tarea dorintelor românesti de cum ar fi putut s'o faca,dupd intelegerea stabilita intre Turci si Rusi. El recu-noaste constitutia cerutd de popor, si incuviinteazd tri-rniterea unei deputatii la Constantinopole, care sa obtinapentru acest act aprobarea Sultanului. Deputatia erà al-catuita din stefan Golescu, N. Bdlcescu, Grig. Grddis-teanu, Dim. Bratianu si negutdtorul Vasiliade, avAnd casecretar pe Francezul Jean Henri Ubicini 84 SolimanPasa face cunoscuta aceasta a lui hotarAre Trite() mareadunare de notabili ai Bucurestilor, unde se alcatuesteo adresa de multamire subsemnatd de vreo 90 de per-soane, dintre cari insd lipsesc Brdtianu si Rosetti 85..

Rusii vazAnd cd prin aceastd Intelegere intre Turcisi Romani acestia le scapau din mâni, denunta la Poartape Soliman Pasa, cet ar fi inteles cu revolutionarii 86Si provoaca descuviintarea tuturor lucrarilor lui si nu-mirea unui altu,i delegat tKc, Fuad Effendi, caruia pentramai multa _siguranta ii dau ca tovards pe generalul rusDuhamel, de care comisarul turc trebueà sd- ascultenumai deca.

Fuad Effendi pleacd catre Bucuresti ne mai las'and ar-mata la Giurgiu, cum facuse predecesorul sdu, ci lu-ând'o cu el. Aceasta purtare a Turciei puteà fi lesneinterpretatd ca o desaprobare a Constitutiei si a revo-lutiei române-87. Ioan Bratianu provoaca din nou o mareintrunire pe campia Libertdtei, pentru a Indemra pepopor sa mearga in grdmada intru intampinarea lui

Decretul Locot. dom., 3 Aug. Ibidem, III, p. 186.Dintre boieri subseamnit : N. Golescu, Gr. GrAdisteanu, Filip Lene,

loan Voinescu, loan Filipescu, C. Gr. Ghica, Alex. Belu, loan Ruset, N. Cre-Wiesen, C. Cretulescu, loan I. Filipescu, Radu Golescu, loan Manu si multefete de boieri mici. Din oamenii poporului: Eliade, Tell, P. Poenaru, C. Bolliac,C. Aristia, Alex. si Const. Aricn, C. BAlcescu, D. Bolintineanu, Evreii Halfonsi Hillel Manuah, Vasile Maiorescu, Barbu BAlcescu, G. 1. Vernescu. 10 Aug.lbidem, Ill, p 329-330.

Ion Ghica c. Min. de externe, August !bider, II!. p. 501.Ion Ohica c. Poartb, Aug. Ibidem, IH, p. 425.

www.dacoromanica.ro


Fuad Effendi la Giurgiu, spre a'i inmara. protestareaWei 8 8.

Fuad Effendi vine insg. in Bucure§ti, cand atunci a-menintatoarea lui sosire intete§te pe poporul din Bucu-rwi la arderea Regulamentului. Fuad Snsd ocupa. Ca-pitala Cu armatd si provoacd vdrsarea de sange dinDealul Spirei, prin ciocnirea cu corpul Pompierilor; des-fiinteazA apoi Locotenenta Domneasa. 0 ii substitueoarmuirea unui singur Caimacam, aceea a lui ConstantinCantacuzino, §i respingand cu totul Constitutia revolu-tionara, restabiiWe iard0 Regulamentul Organic 8 9. Re-volutionarii sunt neveiti sA se destareze, iar Magherudupa ce protesteaza cu energie contra acestei siluiri aautonomiei Munteniei, voete sa incerce o improtivirearmatd; dar dui:A sfaturile Consulului englez Colquhoun,10 desface tabdra 0 se retrage cdtre munti ". Tot asàprotesteazd si Christian Tell care scrie amdrât lui IoanMaiorescu: Toate acestea se petrec In veacul al XIX-lea,In fata Europei civilizate care ramâne muta pentru noi;iar noi nu avem macar multamirea de a mud cu armaIn mând, cdci priveani pe Turci ca pe fratii notri §icredeam, ca au sa apere aceea0 cauza, pe and ei, van-duti Rusiei, macelAresc pe fratii lor cei mai devotati ".

Pe and toate aceste restryi se abateau pe capul par-tidului liberal, boierii reactionari scriau lui Fuad Effendi0 i multameau pentru restatornicirea lin*ei, ocrotindtara sub mantuitorul sail acoperamânt §i Intorand oparinteascA ingriiire asupra suferintelor ce o apasau 92.

Astfel micarea Indrumata de partidul liberal se pra-

Dim. Oolescu c. Ion Ghica, 3 Sept. Ibidem, IV, p. 195.Proclamatia lui Fuad Effendi, 13 Sept. Ibidem, IV, p. 319.Magheru c. Cantacuzino, 16 Sept. Ibidem, W, p. 386. Retragerea lui

Magheru, 28 Sept. Ibidem, p. 573. Vezi ordinul de zi de desfacere a taberei,28 Sept. Ibidem, p. 577.

Din 13 Sept. Ibidem, IV, p. 349.Din 14 Sept. Ibidenz, IV, p. 350. Coresp. Hory c. Bastide, 17 Sept.

Ibidem, IV, p. 411: Quelques uns d'entre les boyards ont signé une adressede remerciement aux commissaires turc et russe, pour leur conduite pendantcette triste journéea.

18

www.dacoromanica.ro

Din 25 Iulie. Ibidem, II, 524.RAspuns la circulara ruseascA din 19 Iulie si 30 August 1848. Ibidem,

III, p. 772.


busise sub loviturile Rusiei care sprijineh interesele re-actionarilor, identice cu propriile ei interese. Dar cumspune Le National: Pierduti In stepele lor, farA spe-ranta altui concurs al Europei decat un sprijin moral,Romanii nu s'au temut a desfide pe Rusia. Ei au In-deplinit o datorie de curatenie de suflet si de curaj,fail a calculà primejdia, siguri fiind ca au lucrat cuvrednicie, chemand-o asupra lor. Toata puterea lor staIn adevarul pe care au Indr6znit al spune. Drept man--glere ei au Inca speranta cà vremile apasarei si aledreptului celui mai tare au trecut 98,

Partidul unirei Rornânilor.Rusia care cautà In tottimpul sa iee cArbunele Cu mana Turciei, nu Incetà dea motivA nemultumirea ei Cu revolutia romaneasca, peprimejdia ce aceasta revolutie ar aduce-o atat Rusiei catsi Europei. Rusia anume Invinueà pe Romani, cà arurzi intrigi In Basarabia, si a nu-i veneà la Indamanaa lasà sà se aseze la portile statului ei, o vatra de rascoala In veci arzatoare. Uitand apoi articolele privitoarela unire introduse In Reg,ulamentul Organic, Rusii a-dd.og,au, ca Infiintarea unui stat din ambele Principatear turburà relatiile internationale ale Rusiei 94. RusiaIrma Impingeà mai departe criticile contra revolutiei ro-mane. Ea aratà Portei, ca planul de viitor al Valahilorar fi de a restatornici regatul daco-roman, din Valahia,Moldova, Bucovina, Transilvania si Basarabia.

Chiar dela Inceput se manifestarA deosebiri de pa-ren i In sinul Guvernului provizor, deoarece g6sim peRosetti si pe Bratianu dandu'si demisia din secretariatulacestui guvern, abià 6 zile dupa proclamatia dela Islazpe motivul, ca ei nu s'ar simti In stare de a Indeplinifunctia de secretan, a$ precum ar fi de dorit . Ca a-ceasta demisie erà datorita unor neIntelegeri, rezulta nu

www.dacoromanica.ro


numai din textul ei, ci si din bagarile de seama facuteasupra ei de ziarul revolutionar, Popolul Suveran, carespune, cd acum cand patria se afld In cele maii cri-tice momente, retragerea d-lui Bratianu si Rossetti nuse poate socoti decat ca o desghinare (sic) din alesii tareisi desghinarile au fost totdeauna fatale pentru oncecauza 95. Demisionarii Tusa se Impacd In curand si re-intrd In guvern. In decretul din 20 Iunie vedem pe Brd-tianu si Rosetti subsemnati din nou, alaturi de NeofitMitropolitul, Eliade, Magheru, St. Golescu si A. G.Golescu 96.

NeIntelegerea se iveste din nou In chip mai ascutitcu prilejul sosirei lui Soliman Pasa, cdtre care Guvernulprovizor se Inehina, cu toate cd este insultat In chipasa de greu in proclamatia Turcilor cu epitetul de in-divizi ce se pretind Valahi , supunandu-se In totul ce-rerilor lui, anume de a schimba numele de Guvern pro-vizor In acel de Locotenenta domneasca, apoi de areduce numdrul membrilor dela 6 la 3. Ceeace maiales supara pe partidul Inaintat era publicatia Guver-nului provizor care arata, cd nouele institutii cerutede popor vor avea puterea desdvarsita dupa aprobatiaExcelentei Sale Soliman Pasa si sanctia M. Sale Sul-tanului ce cu pdrinteasca Ingrijire protege tara .

Aceastd publicatie din 24 Iulie, nu se vede subsem-nata de Bratianu Rosetti si BAlcescu, cu toate ca Irr-teun decret din 23 Iulie Ti vedem subsemnáti, ca uniice reintraserd In guvern 97.

O nota din Pruncul romcln, organul lui Bratianu sial lui Rosetti, protesteaza cu mare energie contra a-cestei publicatii In numele dreptului de autonomie ceavem, si declaram hartie alba, atat acea publicatie catsi alta, de ar mai cutez4 acest giivern sa faca, In pro-

Demisiile din 17 lunie, reproduse de Popolul superan. Ibidem, I, p. 635,In 19 lunie demisioneazà si membrul comerciant al guvernului provizor.Gheorghe Scurtu, Mide" 1, p. 663.

Ibidem, I, p. 687.Publicatia din 24 si decretul din 23 Iunie. Ibidem, 11, p. 704 §i 689.

www.dacoromanica.ro


tiva drepturilor noastre >. Inteun articol mai Intins, Pran-cul ronan deplânge concesiile facute de guvern luiSoliman Pasa si sptine, ca «din concesii In concesii, Inscurt timp Constitutia noastra va fi ant de taiata si mo-difican, Inca, nimeni nu va mai fi In stare sa o cu-noasca> 98 Putine zile dupa aceea, in 30 Iulie, C. A.Rosetti scrie lui Ioan Ghica la Constantinopole, O. ;araa fost gata pentru revolutie, Irisa din nenorocire nu suntoameni mai vâxtos cu capacitate. Daca acest guvern secompuneà din alti oameni, tara el-A scapata. Trimisullui Soliman a profitat de poltroneria lui Eliade pentrua-i zmulge acea trista proclamatie 99. Tot atunci scrieConsulul Hory din Bucuresti, ca Tinghir, trimisul luiSoliman, ceruse numai deCht si sub amenintare de aparasì Indata Bucurestii, proclamatia Invinuita de par-tidul innaintat, si ca guvernul a fost nevoit sa cedeze;dar el cauta pe ca se poate a pAstrá taina asupra a-cestui document u°. Locotenenta Domneasca ceruta deSoliman Pasa este bine Inteles compusa din membriimajoritatii: Eliade, Golescu si Tell.

Când cu venirea lui Fuad Effendi, deosebirile de ve-den i se ascut Inca si mai tare. La adunarea din Carn-pul Libertatei >, cativà tineri exaltati propovedueau osculare a poporului In contra oricarui dusman ce s'arImpotrivi la aplicarea nouei Constitutii101. Bratianu careerà seful politiei se margineste a spune prin procla-malia lui, ca la manifestatia ce se va face E. S. FuadEffendi, sa nu poarte nimeni arme 102 In cugetul sauascuns el hraneà Irisa ideile cele documentate prin ar-ticolul din Pruncul Bornein. N. Balcescu Inteo scrisoarecatre loan Ghica isi destainueste Intreaga sa gandiresi intregul plan care, credeà el, ar fi putut duce pe Români la izbanda. El caracterizeaza revolutia din 1821,

Nota §i articolul din Pruncul Rom&n. Ibidem, III, p. 39 §i 47.Ibidem, 1H, p. 70.

tiory c. Bastide, 31 Infle. lbidem, HL p. 95.Hory c. Bastide, 3 Sept. Ibidem, IV, p. 188.Din 13 Sept. Ibidem, IV, p. 316.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA DIN 1848 IN MUNTENIA_ 277

ca o revolutie nationala, de oarece furA.m mantuiti deFanarioti; dar puntul democratic fu cu totul pierdut,caci Reg-ulamentul Organic constituise Inca si mai pu.ternic aristocratia. Revolutia din 1848 avea de scopreinnoirea revolutiei democratice, adaogandu-se pe lang-aea o nuanta sociala: improprietarirea taranilor. Daaaceastà revolutie ajung-ea a fi realizan, ar mai rAmaneaRomanilor de Trideplinit Inca. alte doua, una pentru In-deplinirea unitatei inationale si alta pentru neatarnareanationala. Chestiunea unitatei a facut mari progrese.Unirea Moldovei si a Valahiei este un fapt statornic.Romanii din Austria cer cu staruinn. a fi constituitiintr'un singur corp de natie de 37. milioane si candcloua mari grupe de 4 milioane si de 3' milioane deRomani vor sta unul lang-g. altul, cine le va putea im-piedica de a- se uni? Romania noastra deci exista; Orbe acela ce nu o vede ! Aceste le spunea Balce,scu In1850, dupd zdrobirea revoluti6i. Romanilor. Cat maimult trebueà el sa creada In ideile lui, In timpul frd-mantarilor ei!1". C. A. Rosetti arata de asemenea, cascopul revolutiei din 1848 ar fi fost de a ne aparà

tara cu armele in mani, de once navalire turceasca sauruseasca si Trite() scrisoare catre I. Ghica din 1849 elexclama: Ah daca eram un guvern de Romani, gloriaaceasta de a scapà lumea din roble, ar fi avut-o nu Un-gurii, ci noi, sau uniti cu Ungurii, am fi fost siguri saluam Viena, si s6. proclamam Republica 104 N. Rusuaratd, ca adese ori Romanii emigrati auzeau pe IoanGhica blestemand pe Eliade, ca nu facuse n.zboiu deodata Turcilor si Rusilor, si el caracterizeaza prea binevisul partidului radical, ca fiind acela de a lupth In a-celasi timp contra Turciei, Austriei .si Rusiei, a zmulgedela aceasta din urma Basarabia, dela Austria Buco-

Billcescu c. I. Ghica, 4 Martie, 1850. I. Ghica, Amintiri din Pribegie,p. 470.

C. A. Rosetti, Apel la toate partidele. Paris, 1850, p. 43. I. Ghica,Amiatiri, p. 65.

www.dacoromanica.ro


vina, Transilvania i Banatul i a reconstituì vecheaDacie 105. Iclan Brdtianu serie In foaia din Paris din 1851Republica romeina, ca Romanii nu ar fi fpst învini In1848, daca In loe de a'§i pierde timpul cu diplomatia

de a strigá In Muntenia traeascd Sultanul i In Tran-silvania traeascd Imparatul , si-ar fi adus aminte destindardul Republicei una i nedespartita, i s'ar fi sculatInteo singurd Z 10.000.000 de glasuri strigánd :nainte i liberi sau morti >. loan Ghica ne mai spune caera stabilita intelegere In vederea unei actiuni comune,punánd Românii de peste Carpati mari sperante In ceidin Principate. Cazul era prevazut Intre comitetul re-volutionar muntean i cel transilvan. Indatd ce se iviseideea de a se aduna. la Blaj. Transilvania se prezentáfire§te ca refugiul revolutiei romane i In caz de a fiinvinsa, hotarásrea erà de a luptá la munte i de a trececu armele pe la Bran 1".

Din aceasta divergenta de paren Intre cele doua grupede revolutionari se explicd Invinuirile i ponegririle mu-tuale adusera unii altora. Eliade spuneà lui Gh.Baritiu, cd chiar de nu ne tranteau Turcii, tot eramsa cadem prin ai no§tri, pentrucd chiar Ioan BratianuRosetti nici de cum nu se indulceá de noi §i priveaualte scopuri 1°7 Pe de alta parte am vazut cum califid.Bratianu i Rosetti purtarea lui Eliade de poltronerieIn timpul ce acesta erà. In fruntea Guvernului provizor.Care ayeà dreptate din aceste doua grupari? Noi cre-dem cd nici una, pentru cä si uneia i alteia le lipseáputerea, i In revolutie, micarea ce cdatá a restabilldreptatea sociala prin puterea brutal., lipsa acestei din

N. Rousso, Suite d Phistoire politique et sociale des Principaute:s Da-nubiennes. Bruxelles, 1855, p. 64.

I. Ghica. Amintiri, p. 687. Extractele din Republka Romtind, repro-duse in Amintiri istorice, scrieri adunate i adnotate de Vinttla C. A. Roseta,

programele liberate dela 1848 pita nazi. Bucuresti, 1889, p. 134.Oh. Baritiu c. I. Maiorescu, 23 Sept. lbidem, IV, p. 491, Comp.

Amintire din istoria Regenerdrei romane, 1893 passim.

www.dacoromanica.ro

REVC1LUTIA DIN 1848 IN MUNTENIA. 279

urmg trebue sa ducg numai decal la peirea scopurilorcelor mai nobile, indiferent de combinaOile mintale puseIn lucrare pentru a asigura izbandá. Capii revoluOeiromane pentru a aduce realizarea ideilor lor, trebueausa se reazime pe puterea braelor, lucru de care nu audispus niciodata "8.

Ideile de unire a tuturor Romanilor nu erau de totstrgine de minOle de pe atunci, pe acel timp de fier-bere a tuturor ngzuintilor na0onale Intr'o corespondenVadin Bucuresti catte Gazeta Transilvaniei -cetim, cg.

Romanii asteptau ajutor nu numai dela Frantia, An-glia, Italia, Englitera, Germania si dela Ung,uri, ci maivartos dela fra;ii lor din Transilvania, Banat, Bucovina,Moldova si Basarabia,carisuntîn numar de 8.000.000 "9.

Inteadevar toatg lumea recunostea, cg poporul romaneste unul i acelasi In constimia lui etnica. Ziarul fran-cez Le National spune, cg poporul roman este sama-volnic clasat In Valahi, Moldoveni, Easarabeni i Tran-silvgneni, caci el a pgstrat, sub stgpaniri deosebite, aceaconstiinta a drepturilor lui, acta credin0 In renastereaviitoare a nationalitglei sale . Le Siècle chiar cuprindetoate aceste g.ri sub numele de Rounianie 110.

Aceasta idee a unirei Romanilor Inteun singur corpera trasa de fiecare putere In partea i folosul ei. Asachiar Rusii pe cari i-am vazut, cg se arataude planurile daco-romane ale Romanilor, nu ar mai fivazut lucrrurile cu a$a neplgcere, dacg, s'ar fi putut punenoul stat sub o dinastie ruseascg, si se gandiau chiars'o Intemeieze In persoana ducelui de Leuchtenberg 111

Refruntarea" depesei rusesti din 19 lunie in Gazeta Transilvania;in anul 1848, I, p. 335. Comp. Nota circularA a Cabinetului rusesc la repre-zentantii din strAinAtate, 19 lulie, Ibidem, II, p. 612.

Din 20 Iulie. Ibidem, II, p. 652. Comp. 4 lulie, Ibidem, II, p. 289.:,,La Roumanie comprend la Moldo-Valachie, la Bukovine, la Transylvanie etune partie au moins de la Bessarabie, comptant ensemble 8 000.000 d'habi-tants". Adao -A De Ségur c. Bastide, 3 Noemvrie. lbidem, V, p. 375.

Din 5 Aprilie. Ibidem, 1, p. 246Allg; Zeitung, 8 Sept. lbidem, 1V, p. 266. Ist den Fiirstenthihnern

vorbehalten unter dem Scepter des Herzogs von Leuchtenberg vereinigt zuwerden".

www.dacoromanica.ro

28o ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

Se mai purtau Insa. altii cu ideea, ca Romanii ar puteàfi uniti cu totii, pentru a fi pusi sub un pasa turcesc

Agentul Munteniei pe lang-a guvernul revolutionar ger-man din Frankfurt, loan Maiorescunu stim daca au-torizat de cineva sau din propria-i Imboldire,propu-sese In acelas timp sa Indulceasca lucrurile i sa Im-paciueasca Italia In baza cauzei Principatelor, adica Au-stria sa lese Italia libera, iar ea, ca compensare, sa uneascaBucovina, Moldova, Valahia si Transilvania Inteun regat,Bonielnia, cu un principe austriac si sub suzeranitateaGermaniei . Ata Gagern, presedintele, cat i Schweinitz,ministrul de externe, fag-aduisera lui Maiorescu sa seintereseze de chestie, i Ii cerusera un memoriu asuprastarei politice a Tarilor Romane, pe care ag-entul romanse grabeste a'l alcatul 113. Aceasta idee de a da TarileRomane Austriei In schimb pentru libertatea Italiei,umbla pe atunci prin mintile diplomatilor, bunaoara alecelor francezi Maiorescu cauta sa traga. din ea fo-losul unirei tuturor Romanilor. Cu toate acestea un me-moriu anonim atrageà luarea aminte a Romanilor asu-pra primejdiei unei asemenea combinAtii politice: Exi-stenta imperiului austriac, sustinea acel memoriu, estelaxo' care nitueste fobia Slavilor si a Romanilor pentruprezent i pentru viitor, si care îi ameninta cu germa-nizarea 115. Ungurii constransi si ei de nevoile revolutiei,se prefac numai a se da drept multamiti cu unirea Ta-rilor Romane, aratandu'si fara sa vree Ing-rijirea pentruo tendinta de unire mai Intinsg. a neamului romanesc,si de aceea A. G. Golescu scrie lui N. Balcescu, ca cuUngurii nu trebue s6. ne gandim a face nimic, ci totulImprotiva lor. Ei nu vol- fi niciodata pentru o Romanielibera, precum nici pentru o Serbie libera. Ei stiu ce

Le National, 21 Iunie. lbidem, IV, p. 24.Maiorescu c. A. G. Golescu, 14 Sept. lbidem, IV, p. 358 Alta din

16 Sept. lbidem, IV, p. 398. Memoriul Itti Maiorescu. ibidem, IV, p. 420.Guéroult c. Lamartine, 5 Aprilie. I, p. 256.Din 11 Iulie. Ibidem, II, p. 405.

www.dacoromanica.ro


pericol II ameninta, pe cat va sta langa dansii un centrude foc national sau roman sau sarb 116.

Bine inteles cd o idee care se framana prin minteatuturor, nu puteh sd nu incolteasca si Intea Romanilor.De aceea si gasim pe Dim. Golescu scriind lui loanGhica urmatoarele cugetari ce par rupte din lumea vi-sului, dar a unui vis ce se puteA intrupà In lumea aevea:

Frumoasa d-tale idee despre unirea ambelor Principatenu prinde radacini decat In prea putine capete mol-dovene. Aruncam, sunt cateva zile, ochii pe o harta ti-parita la Viena de mai bine de 20 de ani si care nucontine cleat .tarile de neam romanesc: Valahia, Basa-rabia, -Moldova, Bucovina, Transilvania si Banatul. Stiid-ta ca aceste tari ar alcatui un regat frumusel si ro-tund, cu botare pe cari natura insasi pare a le fi 'in-semnat. Marea Neagra, Dunarea si Tisa i-ar face o fru-moasa cingatoare de mireasa, si o buna aparare contraneprieteniei sttrainilor. Centrul acestui reg-at ni'! da Iasulsau Romanul. Nu stiu pentru ce aceastd. idee care anultrecut ar fi fost o curata utopie, Imi pare azi asà, deCu putinta, Mat mai ca s'ar puteà pune ramasag calucrul se va intamplà; dar cand? Iata punctul nesig-urce mai ramane 117.

Daca insd unirea tuturor Romanilor umblà atat inmintea lor cat si intea popoarelor europene, ca o pu-tintd politica, si apareà acuma pentru intaia oara inconceptia popoarelor, acea a Moldovei cu Muntenia searatà cu mai multi sorti de izbanda si erh ravnita deRomanii Principatelor cu mai multa tarie, ca una ce seInfiripase de mai mult tirnp In gandirile lor. Am vazut-oaparand pentru intaia oara ca cugetare politica In actulidinaintea anului 1829, prin care se cer mai multe re-forme, pe and dorinta dinastiei strdine precedas& cu

116, A. G. Golescu cafre N. Bilcescu, 19 Iulie. Ibidem, II, p 624. Comp.Articolul din Pesterzeitung, 10 Iuhe. Ibidem, III, p. 558.

117. D. Golescu c. I. Ghica, 7 Aug. Ibidem, III, p. 278.

www.dacoromanica.ro

2 8 2 ISTOIVA PARTIDELOR POLITICE

cativa ani acea a unirei, aparand In 1822 In actul deinchezasluire pe care Turcii Il cereau dela Moldova,pentru a'si retrage trupele din ea. Apoi ea reapdruseIn redactarea Regulamentului Organic, ce se ardtase dinnou ca rostire a dorintei boierilor moldoveni i mun-teni, primita si de Rusi, cat timp ei crezurd cd vor putaimpune noului stat unitar o dinastie ruseascd. .

Ceva mai tarziu, la 1834, fiinta acestei dorinte esteatestata de Francezul Bois-le-Comte Tuteo scrisoare alui din Bucuresti. In planul Conjuratiei confederative alui Leonte Radu se vede numai cererea unei dinastiistrdine pentru Moldova, iar ideea unirei apareà numaisub forma mai largd a unei confederatii balcanice.1841 Insd se face un pas foarte Indraznet In cercareade a se realiza contopirea Munteniei Cu Moldova, candcu propunerea Muntenilor de a cherna ca domn In oralor pe domnitorul Moldovei Mihail Sturza "8. Aceastaidee a uuirei trebuea sa capete o puternica InviorareIn anul 1848, cand vantul soartei apropiè din nou maicu putere flamurile ambelor Tari Romane. Pruncul ro-adin, publica de mai multe ori articole Catre frafii dinifoldova, In cari arata, ca ambele tari trebue sa aibd.aceeasi soarta, dupd cum sunt o sing-urrt natie ce vor-beste aceeasi limba i areaceeasi religie > 119. Tot pe atunciVasile Alecsandri scrie vestita lui poezie Unirea.

Ioan Ghica apara mult aceastd idee a unirei TarilorRomane Innaintea Portei, spunand, cd cea mai bundmasura, In interesul Imparatiei Otomane, ar fi de a uni.cele doua Principate In unul sing,ur, si de a pune aceststat pe un picior de rdzboiu puternic, In stare de a seImprotivi Rusiei i Austriei . Anume Ioan Ghica aratd,ca NIoldova precum i Muntenia sunt gata de a sa-crifica Iasul sau Bucurestii principiului i bunurilor unirei,

118. RAddcinile dintai ale ideei unirei sunt mai vechi §i au fost expuse demine in Istoria Romdnilor, VI, p. 512 si urm.

119 Vezi de exemplu articolele din 12 lunie, 16 Iunie §i 13 Iulie. Ibidem,I, p. 547; II, p. 139 §i 484, pe lingi multe altele.

www.dacoromanica.ro


si Romanii ar trebui sa se foloseasca de bunele dispo-zitii ale Portei In aceasta privire, pentru a aduce la fiinta.aceasta contopire 120. Inteadevar ca Turcii pe atuncipareau a fi s:lispusi. a Incuviinta unirea», dupa cumspune o corespondenta din Constantinopole catre ziarulLe IVationa/ 121, intru cat Turcii se putuserd convingede pornirea Romanilor In contra Rusilor. Dar cum spunetot Ioan Ghica : Desì Poarta vrea binele nostru si cutoote ca Anglia si Frantia ne vor sprijini, de Indatace Rusia va vorbi mai tare, vom fi parasiti, Inca% laurma urmelor, noi trebue sa ne razamam numai pe noiInsine 122. i Inteadevar Frantia, din pricina framanta-rilor launtrice, nu puteà sa arate In afara o mare In-riurire, si era adevarat. ceeace spunea Le _National, caprovinciile romane, cu tendintele lor franceze, vor primi

In curand pedeapsa crimei ce au comis, proclamandprincipiile Frantiei chiar la portile Imparatiei Rusesti 123

In zadar stamiau revolutionarii romani cari se cobo-rIsera de pe baricadele Parisului pentru a aprinde foculIn Bucuresti, ca Frantia sa-i sprijine, spunand priete-nilor lor din acea tara, ca gloria revolutiei romane leapartine , si rugandu-i sa le mäntina simpatiile lor; cacidaca i-ar parasì acuma, ar comite cea mai mare crima,caci ei Inarmasera bratele noastre "4. Frantia sprijineknu e vorba numai pe calea diplomaticd, atat Constitutiacat si dorinta de unire a Romanilor 125, caci ea aveachiar interes sa o faca, de oarece era convinsa, ca cnu-mai prin alianta ei cu Anglia si cu Turcia, se va mantuìOrientul de Inriurirea pierzatoare a Rusiei si se va pu-tea da o deslegare si chestiei Principatelor . Apoi semai gandiau diplomatii francezi, oa fiecare Incalcarea Tarului la Iasi sau la Bucuresti face sa cada una din

120, Ion Ghica c. Min. de Externe, lunie. Ibidem, 1, P. 651 ; alta din 26Iulie. Ibidem, II, p. 687.

Din 12 Aug. lbidem, III, p. 383.Ion Ohica c. Min. de Externe, lunie. Ibidem, I, p. 610.Din 13 Sept. Ibidem, IV, p. 331.Dim. Brittianu c. Paul Bataillard, 30 Iunie. Ibidem, II, p. 187.A. G. Golescu c. Min. de Externe, 4 Sept. lbidem, IV, p. 271.

www.dacoromanica.ro


stavilele ce se ridica Intre Moscova si Constantinopole l".Romanilor Ins, le-ar fi trebuit un sprijin efectiv si nunumai interveniri diplomatice.

Observam a tendinta de unire a Moldovei cu Mun-tenia daduse nastere unui partid politic care se mani-festase bunaoara in lumea faptelor In anul 1841, pecand contopirea tuturor Romftnilor apara numai pe ori-zontul vietei românesti ca un vis fermecator, fara a dainsa nastere la vreo miscare spre a lui infaptuire.

Comisia proprietätei.FiindcA, precum am vAzut,tot rostul revolutiei din 1848 In Muntenia se concen-trà in chestia tardneascd 127, credern de nevoie a revel-aasupra acestei vajnice Intrebari a vietei romanesti si ao cercea In miezul ei chiar, desvalit cu prilejul unorclesbaterf foarte de sam6, petrecute In sinul Comisieiproprietatei.

Anume pentru limpezirea acestei daraveri, despre careziarul Popolul suveran spuneà cu drept cuvânt, ca este

cea mai grea, cea mai delicata si tot ()data aceea cea iscat mai multe patimi In tard 128, Guvernul provi-zoriu lua o masura care se dovedl mai in urma a fifost cu totul nepotrivita, intruca nu conduse la nici unrezultat, anume aceea de a instituì o comisie mixtacompusa din atatia delegati de tarani §i de proprietaripe câte judete erau In Muntenia, care comisie trebuiàsa desbaa cu maturitate proiectul proprietatei, pentruea prin o intelegere lamurita sa se dee acestei grelechestii o solutie frAteasca 129.

Le National, din 5 Aprilie si 3 Aug. Ibidem, I, p. 246, si 1V, p. 208.0 dovadA a chestia tArAneascA erà privitA ca miezul revolutiei, deci

.si ca pL ntul cel mai insemnat o Constitutiei, se vede si din imprejurarea, cala serbarea in care s'au infAtisat proiectul de Constitutie lui Soliman Pasa,clocumentul fu inminat -delegatului turc de 12 bAeti si 12 fete imbrAcati incostume nationale. Programul primirei luí Soliman Pasa, 9 lulie. Ibidem,11, p. 363.

Despre improprietArirea tAranilor", Articol din 23 Aug. Ibidem, II!,p. 626.

Decretul Guv. prov. din 9 Tulle, Ibidem, II, p. 359. Prin decretul din5 Aug (lbidem, III, p. 243), se numeste presedinte al comisiei Al. RacovitA,far vicepresedinte loan lonesq. Lista nominall a delegatilor tarani. Ibidem,V, p. 514.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA. DIN 1548 IN 'MUNTENIA 235

Pentru a pregai- spiritele la o impdcare a intereselor,guvernul nu crutase de loc proclamatiile atat catre pro-prietari cat i catre tdrani, tinzand fatd de cei dintai ale asigura sufletele contra Thspaimantarei, i proclamandsus si tare principiul respectului catre proprietate, ce-rand insd proprietarilor a da fard. siluire i prin des-pagubire clacasilor cate un petec de pdmant, pe cat seva gdsi de cuviintd si pe cat statul va avea fonduri aplati. Patria nu cere dela nimeni sacrificii. Voeste Insasd aibd cloud milioane cinci sute de mii de fii ai sdi,Cu acelasi nume de Roman, cu aceleasi drepturi, caresd se poata numi Nape sa poatd scapa de jugul cei'l prepara strainul».

Alte proclamatii sunt amenintatoare pentru proprie-tarii ce voesc sä turbure linistea publica: <Unii din ceicari pina la i i Iunie au trait In pag,uba fratilor lorcdrora le este greu ca din stdpani sd ajungd frati, nupot sa uite trecutul si leganandu-se de nadejdi absurde

criminale, cred cd prin felurite calomnii i ndscocirivor izbuti sa turbure finistea 180.

Prin aceleasi mijloace, parte de convingerer parte deamenintari, cautaserd §i ziarele sa incredinteze pe pro-prietari, ca era In interesul tarei, al moralei si al lorinsusi de a consimti la improprietarirea satenilor.

Asa un articol din Populul suveran al lui Ioan Io-nescu cauta sä dovedeasca, ca alcdtuirea dintre tarani

proprietari pe temeiul clacei era nedreapta, 'intrucatfusese regulata numai de o parte fard invoirea celei-lalte. In loc sa imbratisati poponil, pe acel pe care l'atistrarobadtit, cerand ca sd va ierte, si prevenind prinaceasta o teribild rdzbunare, poate si mai teribila deckcea din Galitia, voi In loc de a consolidà sfintenia pro-prietatei pamantului vostru i acea a muncei poporului,vd coalizati voi, o mand de oameni, 'in potriva gloateipoporului! is'. A. G. Golescu intr'un articol care pro-

1310. Proclamatiile Guy. prov. din 16 Iunie. lbidem, II, p. 615; alta dinaceea§i zi, I, p 617; a treia din 11 Lae, II, p. 410.

131. Din 6 Aug. Ibidem, III, p. 267-271.

www.dacoromanica.ro


prietarii de mosii cei reactionari, arata, cat de nedreaptaa fost tocmeala stabilita de Regulamentul Organic, In-trucdt plata folosintei pamantului prin muncd nu se Im-paca cu slobozenia omului, si de aceea noi voim s'oprefacem In platd cu bani; c6. proprietarii nu pierd ni-mic, prin atribuirea In deplind proprietate a pdmantuluipe care taranii i astazi 11 poseda ca folosinta, caci sta-panii nu sunt proprietari pe petecele de pdmant legiuitepentru hrana taranilor, ci aceia pe cari ei nu-i pot gonìde pe dánsele sunt adevaratii proprietari; cd dreptul lorde proprietate Intru atata le era mdrginit, cd nu aveauvoie sd o vanda, iar pentru interesul proprietarilor totatata face, cdci tdranii erau ca si proprietari "2. Inteunstudiu mult mai Intins, publicat anonim tot In Popululsuyeran, se aduc toate arg,umentele In favoarea ideeiImproprietdrirei: cd mai Intaiu taranul Improprietarite superior lucratorului i taranului arendas, cdci traiullui cel bun pose-dd la un grad mai Malt ideile de ordinesi de moralitate; al doilea, ca o nationalitate nu e si-gura de dansa, nu poate sd se apere contra once

decat atuncea cand cea mai mare parte din lo-cuitorii ei sunt proprietari, cand atunci au un interes vdzut,pipdit, strans legat cu acel al Wei; cd proprietarii Inzadar ar spune, cd dreptul lor de proprietate decurgedin mostenire, din mosi si stramosi, caci §i aranii4.0un drept asupra pamanturilor lor, acela dat de muncalor adaogata din generatie In generatie, din veac In veac,si care munca a folosit numai proprietarilor, pe candar fi trebuit sd foloseascd si acelora ce o depuseserd Inacele pdm'anturi; ca deci prisosul de valoare In venitu-rile proprietarilor este averea tdranilor. Dacd, se maiiea apoi In consideratie i chipul cum au fost dobanditecele mai multe din proprietdti, rau castigate, prin mij-

132. In Popalul suveran din 13 Aug. (Ibidem, III, p. 429 432), dusmaniiimproprietirirei se siliau din rasputeri sa raspindeasca tiri, cA proprietarii nuvor Ink nici o despagnbire dupa scaparea cldcasilor. Nota din Gazeta Tran-silvania; 1 Iulie. Ibidenz, II, p. 233.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTLA. DIN 1848 IN MUNTENIA 287

loace rusinoase si viclenii, atunci se vede ce subrede suntasa numitele drepturi ale proprietarilor 133.

In proclamatiile catre sateni, Guvernul provizor cautasa dovedeasca nedreptatile stapanirei proprietarilor asu-pra mosiilor lor, atitand astfel pe tarani. Intr'una dincele dintai adresata mosnenilor (razesilor din sate), carisi ei erau proprietari, guvernul desvolta urmatoarea te-orie asupra modului cum s'au alcatuit proprietatile celemari: Mosiile, pamantul Tarei-Romanesti, au fost ()dataale locuitorilor. Top satenii erau mosneni ca si voi; darniste ven etici Incepura a luk a cumparà pe nimica, azipetecul de pamânt al. unuia, mane al altuia, pana, candse facura cu mari mosii, iar mosnenii ajunsera robi, ap6i-Cu Regulamentul, clacasi 134.

Teoria aceasta aminteste fraza din articolul anonim,ca proprietatea cea mare ar fi fost rezultatul despoiereisi al Inselaciunei. Daca Insa asemenea conceptii puteauii puse In articole de ziar, ele nu se potriveau de locIn acte oficiale; caci cum putea atuncea cere guvernulca sa se sfinteasca proprietatea, and pentru dansul eaproveneh din hrapiri?

De aceea si guvqrnul care lasase sa-i kape condeiul,and scrisese proclamatia catre mosneni, venind la con-stiinta Indatoririlor sale, Indeamna pe sateni, prin alteproclamatii, la pazirea randuelei, si cauta sa-i linisteascasi sa-i faca sa astepte cu rabdare regularea soartei lor.In proclamatia din 2 1 Iunie, g-asim pe guvernul provi-zor Indemnand pe tarani, ca spre a nu aduce Invalu-eala si incurcaturi In interesul oamenilor, pentru muncacampului din anul acela, sa'si implineasca toate datoriilecatre proprietarii si arendasii lor, tot ash dupa cum le-auImplinit pana acum . Tot odata. li Imbie sa se tie li-nistiti pe la satele lor, caci trepadarea pe la orase, ori

Din 25 Aug. Ibidem, 111, p. 626 642.Din Iunie. Ibidem, 1, p. 627.

www.dacoromanica.ro


Incetarea dela munca câmpului va aduce scumpete §ifoamete asupra tarei i rdu voua i tuturor 1".

In aceastd atmosfera creata de actele g,uvernuluiziarele revolutionare, se adung. Comisia proprietdtei, Inziva de 19 August 1848. C. A. Rosetti rostWe cuvân-tarea de deschidere, In care cu mult entuziasmu spune,ca sing-urul nor ce a Intunecat libertatea noastra a fostchestia proprientei; Insd acum nu ne mai temem. Nune mai temem, pentrucd aceastd adunare, In care se afld.unul ranga altul cel bogat cu cel sdrac, cel fericit cucel nenorocit, cel ce are totul cu cel ce nu are, nimic,cela ce este stdpAn cu cela ce este rob; In aceastd a-dunare toti sunt frati, cand se deschid spre avorbi, rasufland aerul cel curat al fratiei, vor rosti ne-gre§it legea lui Dumnezeu. Frati sd'teni trebue sa Inte-legeti ca voi i numai voi sunteti Tara-Româneasca,pentruca voi sunteti doud milioane §i jumatate; pentrucd.pa'nea ce hrdnWe pe tot omul voi o dati. Voi ati fdcuttoate casele acestea; voi ati facut toate cate se vdd pepamântul acesta românesc, §i iarai voi sunteti In staresa fericiti tara §i sd o paziti de once rele . Cuvântarealui Rosetti pdcatueá prin alcdtuirea ei logia; cdci dupd.ce Incepe prin a pune nadejde, ca Intelegerea dintre celedoua clase va pune un capat grelei probleme a chestieirurale, sfarete cuvântarea prin o lauda ata de covar,itoare a taranilor, Incat erà o adevarata Intetire a lor

asupra proprietarilor 136.

In edinta de deschidere, cel dintAiu care are cuvantuleste preotul Neagle, deputat sdtean. El propune o ma-

Proclamatia din 21 Iunie. Ibidem, II, p. 17. Repetat indemnul in aceeadin 6 Iulie. Ibiflem, II, p. 314; in cea din 30 Iulie. Ibidem, 111, p. 52, qi din16 Aug. lbidem, III, p. 476. CA intr'adevAr tAranii refuzau de a mai lucrh,vezi raportul subocirmuitorului de Margine, 20 Sept. Ibidem, 1V, p. 465.Comp. ai cele ce spune Caimacamul Cantacuzino asupra ridicArei semAnAtu-rilor de cAtré sAteni, Mil plata dijmei, §i a slobozirei vitelor in lanurile pro-prietarilor, firi ingAdueall de a face ispA§enie", 17 Oct. lbidem, V, p. 1138.

Mai vezi pp. 224, 225, 422, 447.Cuvintarea lui Rosetti din 9 Aug. Ibidem, IH, p. 293.

www.dacoromanica.ro

REVOLTJTIA DIN 1848 -IN :MUNTENIA 289

sur a radicala, adeca sa se multumeascä proprietarii cazeciueala productelor recoltate pe mosia lor din muncataranilor, iar 9/to sa fie ale acestora; caci se intreaba.preotul: CAti proprietari de mosii au arat cu insusiplugurile lor si rodul acela 1-au strans cu bratele lor?»

preotul raspunde: Adevarat ca nici unul >. El ada-oga apoi, ca parnantul dumitale ar puteA, mult sa stee,

bani nu ti-ar mai da, daca noi n'am fi umplut ma-gaziile dumitale de- producte si casele dumitale de aur

de argint.. Preotul Neagu observa, cä fiecare lucra-tor de pamânt se va sill a muncil mai mult, stiind calucreaza fiecare pentru interesul san, iar nu numai pen-tru al altuia. Si titi d-voastra, adaoga preotul Neagu,inteo frumoasa comparatie, ca un fel de bucurie sipasuri au boii and ii duce cinevA la jug, si altfel de,bucurie si pasuri and Ii desjuga cinevA, si le da dru-mul Ja pa?une . Dareade seama a procesului-verbarcu-prinde insa observarea, cä in cul-sul cuvântarei sale,preotul Areagu, tntrebuintase oarecari cuvinte inveninateasupra proprietarilor, i ca i s'a facut bagare de seama decatre vicepresedinte . Deputatii proprietarilor LenRadu Ceauescu sprijinesc alte propuneri, asupra caroratuturora ramâne ca vicepresedintele sa raporteze guver-nului, si se hotaraste ca in a doua seantd, sa se desbata.Antrebarile:

Este liber pe munca sa sateanul?stes liber pe parrantul sau proprietarul 1"?

In sedinta a II-a, Ioan Ionescu pune chestia mai peIntelesul taranilor, Inlocuind cuvântul de liber, pe careei nu-1 pricepeau, cu acel de spit i propune a sedesbate intrebarea: daca este santa proprietatea, pentruca este productul, muncei, si daca este santa munca,pentrucd este sudoarea muncitorului?

loan Ionescu la.mureste intrebarea atingftnd inaiusfintenia proprietatei si spunInd, cd trebue mentinutá

137. Procesul-verbal al seantei" I a Comisiei proprietAtei, 10 Aug. lbidem,p 321-326.

19

www.dacoromanica.ro


In tara asà cum este ea acuma; caci de ne vom ating-ede ea, facem o nedreptat,e. O I'mpartire a pamantuluiar fi ceva absurd, deoarece peste 10-20 de ani, Inmultindu-se populatia, iarasi o sa venim la o Imparteala,precum proletarii ar face o nedreptate luand pamantulproprietarilor, peste Cava timp ar trebul sa ne atingemsi de pamantul 'acela ce I-ar capata astazi proletarii .

Deputatul proprietarilor, Len, sustine Insa parerea, cdclaca n'a fost o robie ci o chirie. La care Neag,u Ii ras-punde: <Ce fel de chirie este ea, cand de 'Ada vii d-ta

Imi zici: Injuga-ti boii si hai cu mine la satul Domnita.Acolo d-ta, In loc sa'nfl platesti cat face munca mea,Imi dai cinci lei, si trebue sa'i primesc, ca atata vreisa'mi dai si n'am unde ma jalui, caci cu totii se lega-sera Intru a nu plati munca mea cat face, ci cat vreauei. Asta se thiama tocmeala ? Deputatul satean Lipanadaoga: Noi n'am stiut nimic de Regulamentul facutde d-voastra, i ne-am pomenit cu el In spinare. Ne-vasta mea secerand de dimineata pana la pranzul celmare., nu este sloboda sa se duca sa dee tata copilului.Oare nu e robie aceasta ?

Se hotaraste continuarea acestei Insemnate desbaterisi In sedinta a III-a 138.

In aceasta sedinta, Lahovari, deputatul proprietarilor,Inteo cuvantare mai lunga, apara principiul proprientei,aratand Intre altele, cd proprietatea se Intinde, nu, nu-mai asupra pamantului, ci si asupra lucrurilor misca-toare, i cd daca astazi se va lua dela proprietar faravoia sa parte din pamântul sau spre a'l da sateanului(lucru pociu zice nepomenit In istoria neamurilor civi-lizate), mani fara Indoeala o sa se ceara dela Insusi sa-teanul parte din vitele sale; si asa mai Innainte, pentrubani i pentru toate In deobstie. and s'ar atinge dreptulproprietatei, nimeni'nu s'ar mai sill sa se Inavuteasca,ca sd rase copillor sai mostenitt .

138. Procesul-verbal al seantei" a 11-a din 11 Aug. Ibidem, p 341-345-

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA. DIN 1848 IN MUNTENIA. 291

Fara a respunde h aceste teorii, deputatii tarani,Badeasi Enea Cojocarul, revin asupra temei robiei, aratând cumomul lipit de mosie este inteadevar rob. Noi n'avemvoie sd fug-im macar, de vreme ce ne aduce Inapoi cu.dorobantul, cu bataia . Len s combate pe reprezentantiisatelor, sustinAnd, ca oprirea de stramutare este maimult In interesul ocarmuirei decat in acel al proprieta-rului , la care Enea Cojocarul intimpina, ca vistieriase punea. la pale, Fr,aseA, pe satean ori unde se aflà; iarproprietarul, din ducerea unui satean de pe mosie, pierdeàmai mult, pierdeà un rob .

Punându-se la vot Intrebarea data munca este santasi dacd omul este liber, adeca cu alte cuvinte daca cla-casii trebue sa se emancipeze, toti deputatii sateni seridica In picioare, iar proprietarii se scoala de pe scaunepentru a parasì sala, si sunt opriti numai prin apostro-farea energica a vicepresedintelui care le spune la sarsit,cd de pArdsesc desbaterile, el nu iea asupra lui cele cese puteau urmk si se pune Inca odata la vot intrebarea,dacd omul este liber i santa munca lui ? Intrebareaeste de asta data primita In unanimitate de toti depu-tatii. Dupa aceea puntinau-se In desbatere intrebareade a doua, anume daca este sfAntd proprietatea, StanStAnica, deputat ,satean, având parola (cuvAntul zice :cMunca este MUM, si proprietatea este santa, insa dupace se va i'mparti si cldcasului Cate o particica, apoi vafi sfântd si proprietatea , la care cuvinte toti deputatiisateni se scoald In picioare strigand: Noi sfintim pro-prietatea, Insa dupä ce se va I'mpdrti; acuma nu putem .

Preotul Neagu explica (ironic atunci, ca sd. nu e tearnasatenii, ca daca vor recunoaste sfintenia proprietatei,domnii proprietari cari au recunoscut ca munca estesantd, vd vor zice: luati-va munca si duceti-N a undevoiti. Ce aveti cu, proprietatea noastra ?. Ceausescu, de-putatul proprietarilor, vaz'and unde este greutatea,treabd pe sateni: Dacd va vom da particica voastra,sfintiti proprietatea ce ne va mai ramand. ? la care

www.dacoromanica.ro

29.2 ISTORIA PARTIDELOR 'POLITICE

toti deputatii sateni Taspund pe Intrecutele: Toti osfintim», sculandu-se In picioare. Vicepresedintele Inchideaceasa grava desbatere cu cuvintele: «Am declarateste sfant. munca, prin urmare, ca* nu mai este robie,si am mai declarat, cà. i proprietatea este sfantl, prinurmare, ca. nu suntem socialisti». Propune pe a 4-a se-dinta ordinea de zi: daa. poate cineva sa se faca pro-prietar prin Ascumparare "9.

In sedinta a 4-a, unul din deputatii proprietarilor,Ceausescu, Impgrtasitor al ideilor liberale, dupA cum sevazuse aceasta din sedinta a 3-a, se scoalA de odataspune: i eu v'am robit, fratilor, v'am bhtut, v'am des-bracat ; de 36 de ani de cand ma blestemati. Iertati-mA,ma rog, fratilor sUeni, luati-va Inapoi ceea ce v'am rapidlata-ma, vd dau particica de pArnant . Numerosul publicce umpluse sala, Incat acum nu mai Incapea, izbucnisIntr'o detunaturl de aplause, de strigari de ura! iardeputatii sateni In exaltatia lor, care de care striga:Dumnezeu sa te ierte, frate; sA. fim frati, sa traim

pace! Ura! Vivat, sa traeasca Constitutia!Abatandu se desbaterea iarasi,prin silintele deputatilor

proprietarilor de a reveni asupra dovezei, ca chiriamunca facuta de taran pentru plata parnantului nu erauasupritoare, vicepresedintele loan Ionescu revine si elasupra nedreptatei acelei legiuiri, cu atata mai mult,Regulamentul voia sa unifice toate tocmelile, ceeace nuse putea, conditiile vietei fiind deosebite In deosebitelereg-iuni ale tarei. Timpul a dovedit indestul cà. aceastanu se poate legiuì. Tocmeala trebue s6. fie liberd, i tre-bue sa se supuna la Imprejuearile localitatei si la pre-turile curente; de aceea tocmeala trebue se faca Infelurite locuri dupa felurimea preturilor. Libertatea Intocmeala, jata principiul care va putea pune In armoniemunca cu prtmantul. Regulamentul a robit tocmeala; ela facut o lege stabilita si generalà, rezamata pe cifre ce

139. Rocesal-verbal al seantei"..a 111-a din 12 Aug. lbidem, 111, p. 30 61-73.

www.dacoromanica.ro


se schimba din an 'in an si sunt deosebite din foc Inloc; prin urmare a legat libertatea muncei . DesbatereaInsa neiesind la nici un mpg., se hotaraste a se urmasi In sedinta a_ 5-a '4°.

In aceastä §edin;a, Ceausescu, deputatul proprietarilor,care facea pareca In ciuda colegilor sai, repetadeclaratia, c. da pamant satenilor cat vor avea nevoie,

ca pamantul este al lor vesnic cat vor sta pe mosie,iar cand se vor duce de pe ea, pdmântul saiara.i al proprietatei, 4i ask adaoge el, < vom Inaintà,fratilor, cum Inainteaza soarele Imprejurul. pam'antului,

ne vom marl precum se niareste Dunarea In cursulei, surpandu'si malurile sale . Veni Insa la sfarsit des-baterea cea spinoasa asupra catimei de pamant pe caretaranii trebueau sa fie Improprietariti. Un deputat al pro-prietarilor era de parere, ca fiecare proprietar este vol-nic a retinea pe mosia lui câçi sateni va vol, dupa cal-cula ce va face, ca este In stare sa-i Improprieteze (sic).Taranii cereau sa le dee pamant; proprietarii raspundeauIntr'un valmasag de vorbe tot mai Invapaiat: Pamantavem ; dar d-v. aveti bani ? Sedinta se ridica iaras faraa -se fi hotarat nimic141.

In sedinta a 6-a, deputatul Len s propune In scris a-manarea desbaterilor pana se vor aduna toti deputatiiproprietari ce venisera numai In numar e 7 dela in-ceputul lucrarilor i apoi se urcasera pand la r i, iaracuma iar Incepeau a se trage Inapoi, pentrn a Impie..deca Incheieri valabile. Cu toate acestea cativa dih de-putatii proprietarilor yamânând In adunare, se urmeazadesbaterile inainte142. Taranii cer atuncea In sedinta a7-a143 sa li se dee 14 pogoane la camp, 16 la balta,II la podgorie si 8 la munte, asupra careia cerere seIncinge o desbatere ce invenineaza tot mai mutt rela-

Procesul-verbal al seanter a 4-a din 13 Aug. lbidem, III, p. 390-399.Procesul-verbal. al seatter a 5-a din 13 Aug. Ibidem, III, p. 437-443.Procesul-verbal al seanteiv a 6-a din 18 Aug. lbidem, Ill, p. 464-476,Procesul-verbal al seanter a 7-a din 17 Aug. lbidem, 111, p. 491-498.

www.dacoromanica.ro

Procesul-verbal al seantei" a 8-a din 18 Aug.lbidem, III, p. 511-518.Decret din 19 Aug. 1b4dem. III, p. 541.Le National din 3 Sept. Ibidem, IV, p. 191; Le Constitutionnel, 3 Sep

Ibidem, 1V, p. 193.


iintre reprezentantii celor doua clase, pana and Insediiitd 'tfltima, a 8-a, proprietarii ofera taranilor numaivetrele satelor; adeca locul de casa si gradina cu un

raion de 20 de stanjeni Imprejur, masurat in stânjenipatri i cu pret de un leu s,tânjenul, bani pesin, iarnein fagadueli Si inchipuite nadejdi . Se face o matezarva asupra acestei propuneri, i procesul-verbal arata,ca seanta incepand a fi turburata, dialogurile iu s'auputut Insemnk fiind vorbele foarte repezi i infocate .

;Sediuta se Inchide in acest valmasag, ramanând sa ur-meze desbaterea pe a doua zi 1. Aceasta insa nu semai Intampla, deoarece guvernul, temandu-se ca discu-ia nu inviersuneze din ce In ce mai mult ugetele,

In loc de a le infra, cum se sperá la Inceput, declarasuspendate lucrarile Comisiei, pe motivul, cä. seantelear deveni tot mal tempestuoase i ca cei numiti dinpartea guvemului, In loc sa insufle o Incredere de ne-partinire Intreaga In spiritul pacei, au facut sa creadacei mai multi ct acestia se trag mai mult la o partedecAt la alta printr'un zel dictat de simpatii 145. Acestecuvinte tinteau pe loan Ionescu, vicepresedintele Comi-siei, ,care se aratase, cum am vdzut, foarte aprins spri-jinitor al taranilor.

Le National arata, dl Rusii várAse intrigi in Comisiaproprietatei, si cd guvernul se hotarAse s'o disolve. Setindeà a se imbunatati starea taranilor; dar in stareade fatä a lucrurilor Incordarea Intre tarani i proprietarieste a$à. de mare, cd a devenit neaparat a nu se maicug-ea la aceasta chestie care este privita acum, ca unatac adânc al dreptului de proprietate . Tot asà spunesi Le Constitutionnel, a este de temut o ciocnire In-tre proprietari i arani 146.

Comisia proprietatei iesise acolo unde trebueà sa iasa.

www.dacoromanica.ro


Numai unor utopisti le venise gandul ca o judecata sepoate rase. de Insasi partile Impricinate, i ca dreptateava Invinge fara a fi impusa.

Rezultatele revolufiei din 1848.Cazuse deci revo-lutia prin apásarea straina, precum cazuse gandul ei celmai de seama, ridicarea starei taranului, prin Imparechie-rile launtrice, i visul ce leganase catvà timp mintilegeneroase i inflacarate pentru binele public, Isi luaseiarasi zborul din lumea aevea catre regiunile eterice dincari se coborase.

Regenerarea Romaniei trebueà sa se faca pe alta cale,ascunsa Inca in märuntaele viitorului. Des' revolutia rq-mana fusese innabusita ca miscare fizica, ea avusese unputernic efect asupra mintilor, In cari facuse s'a Incol-teasca idei i pareri nouc. Cu drept cuvant este acestlucru blgat In seama de oamenii timpului, si ceeace emai caracteristic, de strainii de altfel desinteresati In mer-sul vietei romane.sti. Ash ziarul francez Le Siècle din 4Iulie 1848 spune, cä ideile supravietuesc la pierdereabataliilor, si suntem convinsi ca principiile proclamatela Bucuresti vor trai, chiar dacA oamenii generosi carili se Inchina ar trebui sa fie sccerati de sabille rusesti 147;iar caldul aparator al cauzei romanesti, Hipolyte Des-prez, sustine, ca daca revolutia valahl este biruitä, spi-ritul ce a Insufletit-o nu a cazut odata cu dansa 1".

Acest spirit In sfera politica se manifesta de odataIn Inchegarea unui mare partid, acel liberal, care, cumam vazut, se infiripase cu Incetul In ambele Tari Romane.Cum spune un mare poet:

Adunate la olala picAturi din del:Arfa:1i,Au hanit cu ele riuri cari in urmA-au format mgrip.

Revolutia din 1848 aya deci aeest rezultat Insemnat

Thidem, II, p. 289.H. Desprez : La Révolution 'dans l'Europe orientalea in Revue des

deux Mondes 1848. lbidem, IV, p. 630-658, Locul reprodus se AA la p. 641.

www.dacoromanica.ro


asupra vietei romanesti, ca o IndruTa spre orizoanenoue: In afara, spre combaterea apasarei rusesti si des-catusarea cugetarei nationale; In launtru, spre Inlocuireasistemului nedreptatei si al privilegiului Cu ideile de li-bertate, dreptate i egalitate patronate de cugetarea mo-derna, precum i spre Inchegarea statului roman Trite()intindere mai cuprinzatoare. Dintre ideile de reformelauntrice cea de capetenie, acea In care se aduna toatsilintele prefacerei, este Imbunatatirea soartei clasei celeimai numeroase si mai Insemnate a poporului roman,acea pe munca careia se razama Intreaga cladire politica

sociala a acestei tari ag-ricole; singura clasa care panaatunci hranise viata ei, si tot odata singura In care sepastrase Inca urea poporului cea neaosa si neatinsa dvalurile strainismului.

Partidul liberal se Inchegase chiar dela Inceput, Incuo-etarea unui Malinescu sau a unui Constantin Rado-e,

vici din Golesti si pe temelia Innaltarei conditiei tartnu-lui, Thal cugetarea propasirei se Imbina tot mai multCu ridicarea clasei taranesti, problema ce depasestinsa =it pe cea curat liberala si egalitara, si care estemai complicata si mai strans legata cu Intreaga noastrviata ca popor.

Aceasta Imprejurare avù Insa o Inriurire Ins mintasupra mentalitatei partidului conservator. Acestfusese si el aparatorul nationalitatei romane In afarcat si faVoritorul desvoltarei ei launtrice. El reclamase

obtinuse restatornicirea Domnilor pamanteni, luptasepentru redobandirea averilor manastiresti. Tot el d dusesprijinul lui desvoltarei Invataturilor si teatrului In limbaromana. Dar de cate ori se iveau idei cari cautau sloveasca In pozitia privilegiata a boierilor, ei cautau ali-piri catre stapa.nirile straine, pe çari de altfel le comba-tusera.Asa cand Ionita Sturza patrona miscarea ce tinclela restrangerea privilegiilor boierimei celei mari, aceastaboierime se arunca In bratele Rusilor. Tot aà canclceeasi boieiime vazù, cd spiritul national, deslantuit prin

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA DIN 1848 iN MUNTENIA 297

scoale i teatre, tindeà, a largi viata româneasca si Insfera politica, ea nu stata la glnduri a, jartfi Inceputu-rile patronate, de ea Insasi, ternerei ce a lor desvoltare oInfatish.

Partidul conservator se area totdeauna gata a jertfinationalismul stiu pe altarul intereselos sale de clam.In aceasta privire el se Intalna, In nazuinti cu Rusia,care cautà à pune mAna pe viata româneasca, tocmaiprin cultivarea clasei ei politice, boierimea, ceeace con-sura i Cu Intreg sistemul ocarmuirei rusesti, bazat peprivileg-ii, pe Incatusarea libertatei si a egalitatei, pe ex-ploatarea celor multi i saraci de cei putini i bogati.O legatura deci Intre Rusi i clasa privilegiata din Ta-rile Romane erà fireasca si necesara, si ea nu aparanicaieri mai limpede si lamurita decâ.t In revolutia din18 48, In care tosmai ideile liberale i egalitare, repre-zentate de partidul liberal, erau sa'si arate jocul lor celmai puternic.

Partidul conservator dada deci Inapoi pe calea na-tionala, pentru aparà pozitia lui privilegiata, pe cândpartidul liberal, pentru realizA pe deplin programul,trebueà sa devina aparatorul tot odata si al libertateial ,nationalitatei.

Totusi ar fi falsa parerea ca boierimea ca atare eràconservatoare- si ca miscarea liberala in Tarile Romn.nea. fost Indrumata de popor. Nu s'au petrecut la noi lu-crurile ca In tarile Apusului, unde cultura claselor po-porane le-a impins a cere drepturi pentru ele; ci la noimi§darea liberala a fost croita tot din sinul boierin-reimari, din care se recrutà si partidul conservator. Pentrua nu mai reaminti pe acei Indrumatori ai ideilor liberate

egalitare pe cari i-am enurnerat pana acurna In cursulexpunerei de mai Inainte, Insemnam numai ca miscarealiberaba i egalitara In Moldova fu indrumata de mariiboieri: Kogalniceanu, Negri, Ralet, Alecsandri, iar InMuntenia de familiile: Golescu, Cretulescu, Gradisteanu siFilipescu. Nu e vorba, i In Frantia, bung. oara, se gasesc

www.dacoromanica.ro


nobili cu veden i altruiste cari simpatizeaza cu revendi-carile poporului. Dar acolo miscarea porneà din ran-durile acelora ce aveau interesul s'o aduca la fiinta, pecand la poporul roman din principate, Indemnul insusisi cea dintai scaparare a cugetdrei liberale pornesc dinrandurile tocmai ale acelora In ai al-or interes ea tre-buea sa aduca o spartura nevindecata.

Partídul national, obársia vietei de partid In TarileRomane, se bichegase din apele trecutului mai inde-partat. El Incepe sa se diferentieze In partid conservatorsi ciocoi-, mai intai In Moldova pe la 1822, cá.nd xasimpentru innia oara numele de conservatori dat boierilorenfigrrati In Rusia, de raul ciocoilor lui Ionitd Sturza.Titlul de partid conservator fusese dat aceleí ramure apartidului national care tinea la pdstrarea vechei staría lucrurilor si priveà once innoire In viata statului ca.ceva primejdios pentru bunul luí mers. Aceeasi carac-terizare i se aplica si acuma, and nasterea partiduluiliberal adevarat, care nu se marginea insa nutnai, cavechii ciocoi, In randurile micei boierimi, ci cuprindeltot poporul In intinderea drepturilor, zugraveA, pe acelpartid conservator Inca si mai puternic, in privazul tim-pului, ca o grupare ce tinea mai mult la starea ei pri-vilegian, decat la interesele nationale.

Si de acum Thainte, de -cate ori aceste -interese nuvor veni In desbinare cu cele de clasa, vom gasi par-tidul national reintregit, luptand pentru btarirea nea-mului, si el va cdutá sa'§i ocroteascd situatia Iui privi-legiata numai atuncea, cand avantul national va Arne-nintà aceasta situatie,pana cand la sfarsit, rdpit de vantejul civilizatiei moderne, si partidul conservator va trebuisa intre In apele ei, prefacandu-si firea dupa nod-0e con-ceptii si nouele curente ale vietei pélitice.

www.dacoromanica.ro

PARTA IIDELA

1848-1866.-6.0N){0.---

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIII

UNIONIgI .5I SEPARATIgI

Am vazut cum N. Balcescu inteo scrisoare cOire IoanGhica face o sinteza asupra rostului revolutiilor ce izbuc-nira In veacul al XIX-lea In sinul poporului roman t. Aeeasta sintezA este adevaratI in trasaurile ei obste8ti8i dovede8te, ea mintea Balceseului era nu numai aceaa unui istoric, ci 8i aceea a unui om politic care In-trevedea mersul trebilor omene8ti.

In 1821, Romanii din PrIncipate IncercaserI o re-volutie sociala care nu izbuti3e; dar intoarsd fiind peinteresul national, adusese marea izbanda a restatornicireidomniilor pdmantene. Ideile de lecuire a nedreptdtilorsociale cu cari ea se Imbinase la Inceput, furl din pro-tivI cu desavar8ire Inlaurate, prin legiuirea Reg-ulamen-tului Organic care Introna domnia privilegiului 8i a ne-egalitatei In toatà a ei putere, 8i prin Incatu8area Inc5.8i mai deplina a libertAtei In lanturile protectoratuluirusesc.

In 1848 8e reinnoira, cu mal mare vioiciune, sfortA--rile revolutiei din 1821, Imbinandu se tinta nationala ceera acum mantuirea de epitropia Rusiei, cu cea liberalI8i egalitarà, izvoritä din ideile moderne de Intocmire araporturilor sociale. Ambele tendinti fura InsA strivite,

1. Mai sus p. 285.

www.dacoromanica.ro


Impreuna cu mi§carea ce le daduse natere, sub calcaiul<ntirilor turce4ti. Dar del. Innabnite, ideile ce o Insu-fletisera nu pierira °data cu (Musa, ci ele ramasera vii-zddarite In mintea poporului, a§teptand zile mai bune.

Balce.scu Frede ca, dupa ace,ste doua revolutii ale Ro-mânilor, trebueau sa mai viril alte doud: una de unitate_nat,ionala care, In mintea lui, oglindeà contopirea tuturorRomânilor Inteun singur trup politic; i cea de pe urma,cea de neatarnare nationala, care trebueà s. scuture toatejugurile straine ce apdsau din deosebite parti asupragfumazilor poporului toman.

In trasaturi olnteti vederile lui Balcescu sunt ade-varate. Ele trebue numai cat Indreptate, mai -Intál res-tr5ngându-le, dela intreg poporul 1-ornan numai la partealui a§ezata In afara de Carpati, singura care a ajuns launire i neatârnare; apoi punand, In locul revolutiilorla cari s ateptà. Balcescu, o m4care de altd fire;ajutata de n4te fericite Imprejurdri Intamplatoare, i cariIngaduira izbucnirea Inca tu mai mare putere a acelornazuinti pe cari le copleOse silnicia din I 848.

Dar i acuma, tot prin lupte i sfortdri uria§e, ajunsepoporul româft vedeà realizat idealul, §i pentru a oface, el trebul sai§i Inmanunchieze vointele In un partidputernic, acel al unirei, care, sprijinit mai cu deosebirede puternica Frantie, izbuti a rapune partidul protivnical vietei despartite a Tarilor Romg.ne, partid sustinut larAndul lui- de alte puteri mari. Numai dupd cea maicrarrcena lupta, data pe de o parte In tara, Intre celedoud tabere protivnice, pe de alta Intre puterile euro-pene, pe calea -corespondentei diplomatice §i a conferin-telor ambasadorilor for, unirea Tarilor Romane putii ficel putin Indrumata, pentru ca, apoi. alt ir de fapte s'oaduca la Indeplinire.

Avem sa ne ocuparn, In randurile ce urmeaza, eu ceadintfti faza a acestei mari probleme a unirei, In care.faza se Injgheba In Principatele Române acea puternicaImpreunare de cugete i de vointi care alcatuete rna-

www.dacoromanica.ro

UNI,0N1M. I SEPARATIgD 303

rele partid al unirei, In fata cdruia stateà mic si rebeg,it,luptAnd mai mult In ascuns i temându-se singurvedeà figura, partidul separat*ilon.

Faptele intâmplätoare amestecate In viata Ro-mánilor. Intámplarea joacd un mare rol In viataomenirei, prin Imprejurarea, ca ea aduce Intálnirea unorcurente, pornite fiecare din obársiile cele mai deosebite,care Intálnire da nastere la siruri noue de fapte istorice.

Desvoltarea poporului francez adusese, dupa revolutiadin t 848, reIntronarea Monarhiei sub forma imperiald,In persoana lui Ludovic Napoleon, nepotul lui Napoleoncel Mare , care lud ca Impdrat numele de Napoleon.al 111-lea.

Interese personale 11 Impinseserd la sprijinirea Turcilor,In noua amenintare ce le venise din partea Rusilor, spri-jinire care .duse In curând marele rdzboiu al Crimeei,astigat de puterile aliate: Turcia, Frantia, Anglia siSardinia, contra Rusiei.

Tratatul de Paris din 1856 Incheiè acest razboiu,prin el puterile europene puserd o stavlla prea grabniceiInnaintdri a Rusiel In Peninsula Balcanului. astiguriledobandite pdna atunci- de Rusia pe seama ImparatieiOtomane fuel stInghirite In mersul lor cotropitor,Rusia trebui sd faca un pas Insemnat Indarat pe caleasemanatd pana atunci numai cu laurii izbanzilor. I seridica dreptuf de proteguire asupra supusilor crestini aiPadisahului; Marea Neagrd fu declarata de neutra sideschisd numai cordbiilor de negot ale tuturor puterilorRusia fu Indepdrtatd dela gurile Dundrei, prin Innapoiereaacestora In stapanirea Portei i prin re.stituirea catreMoldova a pdrtei de jos a Basarabiei; In sfarsit se ho-tdrI t a Principatele Romane sa fie scoase de sub pro-tectoratul exclusiv al Turciei si al Rusiei, si puse subprotectia colectiva a celor sapte mari puteri europene.Dar Imparatul Napoleon, pe care astigarea izbAnzei 11ridicase la staptinirea momentand a Europei, nu se mul-

www.dacoromanica.ro


tdmi nurnai Cu aceastd slabire a puterei rusesti. El voisd garanteze ImpArdtia Turceascd i In viitor improtivaputintei chiar a unor atacuri din partea Monarhiei nor-dice, prin alcdtuirea unei trainici stavili la gurile Du-narei, tocmai pe acolo pe unde se perindase In toatetimpurile loviturile Rusilor contra Turciei. Pentru intoc-mirea acestui plan al sau, Impdratul Napoleon îi aruncdochii pe Principatele Romane, i astfel se Intálni Intam-plator politica lui Napoleon al cu ndzuintele popo-rului român care, zdrobit In avantul lui spre viatd si pro,pasire, prin Mcdtusarea miscarei din 1848, stramutaseafara din hotarele tarilor lui, unde glasul lui trebuise sdamuteasca, protestárile fiilor lui i'mprdsati fa cele patrucolturi ale pamantuluiAparátorii ndzuintelor lui cauta-sera sa rdspAndeascd, In lumea cea culta si puternicd.a Apusului, adevarul asupra obarsiei i firei lui latine;asupra simpatiilor si antipatiilor lui de rassd; asupradrepturilor lui Medlcate; a tdrilor Tui sasiate si a or-g-anizdrel lui launtrice, manunchiu de nedreptate si deneegalitate Ingra,madit pe capul masselor, in folosul ca-torvá, farilii privilegiate.

Sa cercetam intaiu aceste puneri In lumina ale ade-varatelor nazuinti ale poporului roman cari erau Incoa-deiate In scrieri si ziare, pe de o parte de Romanii des-tarati, pe de alta de marii scriitori i publicisti fran-cezi cari, Inteun avânt de nobila desinteresare, pledaucu cea mai mare caldura dreynurile undi neam desmos-tenit de bunurile acestei lumi, prin o soartä din celemai vitrige 2

In 1849 Tulle i apare, In ziarul La Presse din Paris,.protestarea foastei Locotenenti domnesti, adresatd mi-nitrului externe ale Frantiei i subsemnatd deHeliade, Golescu, i Tell. Tot In 1849 apare si scrierea

2. Fiinda lucrárile revolutionarilor romini stau in cea mai strinsi legitturit.cu ale sprijinitorilor lor francezi, de aceea le vom insira la °lana, dupi or-dinea lor cronologicA.

www.dacoromanica.ro

UNIG.NITI 1 SEPARATI$TI 305

lui Jean Henri Ubicini care luase parte la miscarea din13ucuresti alaturea cu capii revolutiei, scriere Intitulata:Mémoire justificatif de la revolution roumaine, precedata.de o alta protestare a tuturor capilor revolutiei careAng-lia, Austria, FraAtia si Prusia 3. Hippolyte Desprezcare Inserase In fascicolul dela 1 Ianuarie 1848 dinRevue des deux Mondes articolul su asupra La Moldo-Valachie et le mouvement roumain, revine In 1849 asu-pra aceleiasi teme, cercetand acuma faramaturile zdro-bitei revolutii, In un artieol publicat In aceeasi revista:La Revolution dans l'Europe orientale. In L849 maiapar 0 amintirile lui Heliade Radulescu, cu tidul: Sou-venirs d'un prosarit, sub anonimul Un Roumain.

In 1850 Hippolyte Desprez publica doua volumuri:Les peuples de l'Autrirhe et de la Turquie, histoire con-temporaine des Illyriens, 3fagyars, Roumains et des Po-lon ais, In care expune si Istoria Romanilor sub protec-toratul rusesc. In arelasi an Heliacle cla la lumina scriereasa: Histoire dc, la Régéneration roumaine, iar *tefanGolescu trimite o scrisoare catre redactorii.tuturor zia-relor pariziene, prin care protesteazd contra falsei in-terpreari ce se ,cladea miscarei romanesti. Paul Bataillardpublica tot Sn 185o un studiu: Les Principautés Danu-biennes, In La 1?evue de Paris, pe care apoi II extragesi ea lucrare aparte. Hqllade mai ataa, apoi pe RusiaIn brosura lui: Le Protectoral du Czar, si publica si unfel de poema: La Résurrection des' peuples, La Rou-Manie renaissante, dedicata emigratilor Romani si re-tipareste din nou Souvenirs et impressions d'un proscrit.Tot In anul 1850 N. Balcescu publica Insemnata sa,cercetare: Question écAomique des Principautés Danu-biennes, In care analizeaza din toate puntele de ve-dere chestia tAraneascA.

In 1851 nu apare nici o scriere politica, dar vedelumina una literara de mare valoare pentru cunostinta

3. Prefata d-lui G. Bengescti la cartea lui Ubicini, Les origines de l'Histoireroumaine, Paris, 1886 p. 1V.

9.0

www.dacoromanica.ro


poporului român, anume: Poésies de la langue d'or tra-duke§ par I. A. Vaillant de Bucarest. In 1852 apareScrierea lui N. A. Kúbalski, vechiu functionar public dinPolonia, sub titlul: Recherches historiques et statistiquessur les peuples d'origine slave, maghyare' et raumaine,care pune In lumina deosebirile nationale ce despart á-ceste trei popoare, interesele si istoria lor iarasi deosebite.

In 1853 se publica traducerea franceza Doinelorsi Leicramioarelor, poezii de Vasile Alecsandri, traducerefacuta de I. E. Voinescu, Cu o introducere de GeorgeBell. Tot ,In acel an Jules Michelet descrie, In stilul sauInflorit, rolul sotiei lui C. A. Rosetti In viata sotului eisi In revolutia din 1848. Armand Lévy publica tot atunci:La _Russie sur le Danube, cu protestarea Romanilorcontra navalirei In patria lor i cii corespondenta dintreDimitrie Bratianu si lordul Dudley Stuart.

In 1854, un Valac (G-rigorie Ganescu) publica: Coupd'oeil sur l'administration de la Trincipauté de Valachie,In care supune unei aspre critici ocarmuirea Munteniei.care provocase revolutia. Generalul comite de Fiquel-mont publica: La Politique de la Russie el les Prinei-pautés Danubiennes, iar D. Bolintineanu: Les PrincipautésRoumaines.

In 1855 apare o brosura anonima care atrage luareaaminte a Domnilor din cabinetul britanic sur le statuquo des' Principautés du Danube ; un studiu: Les financesde Valachie de Thibault-Lefèvr; o descriere a razboiuluiCrimeei, intitulatá: Guerre d'Orient, Voyage et la suitedes armées alliées en Turquie, en Valachie et en Crimée.Elias Regnault publica In acelasi an Insemnata sa scriere;Histoire politique et sociale dés Principautés Danu-biennes care, daca ,pacatueste prin o vAdità aprinderecontra Rusiei, aduce slujba de a apdrá interesele ro-mane. I. C. Bratianu scrie: Ménaoire sur l'empire d'Au-triche dans la queseion d'Orient 4. Tot In acest an apar

4. Asupra activititei lui loan BrAtianu In apirarea drepturilor Principatelorvezi mai pe larg loan C. Bratianu, conferinia de 1.1. Chica, Bucuregti, 1896.

www.dacoromanica.ro

UNIONISTI SI SEPARATISTI 307

.mai multe descrieri pitoresti asupra Tdrilor Románe, In-sotite de stampe precum sunt bunaoara: .Yil et Da-nube, Souvenir d'un touriste: Egypte, Turquie, Crimée,Provinces Danubiennes par L de Bois Robert, ilustratä.Cu o multime de gravuri, din cari 1 2 cu doua culori;Les population des Provinces Danubiennes, cu o cule-gere- de gravuri In apd tare; Six mois en Valachie,Ilfoeurs et coutumes des Principautés ; Voyage et Constan-tinople par les Provinces Danubiennes par Boucherde Perthes. Ca scriere politicd mai Insemnam lucrarealui Gr. Gdnescu: La Valachie depuis 1830 jusqu'etce jour.

In 1856, anul tratatului din Paris, and Napoleon alIII-lea se hotärdste sd sprijine cu tot dinadinsul revendi-cdrile Romanilor, si sa faca din ei o stavild contra In-naintarei Rusilor In Peninsula Balcanicd, apar cele mainumeroase scrieri, din cari mai multe vor fi Intrébuin:tate In paginele ce urmeaza, ca unele ce Insotesc fap-tele expuse. Asa gasim: Abolition du servage dans lesPrincipautés de A. G. Golescu, care trateazd chestia-rurala; Affaires d'Drient, Réorganisation des ProvincesDanubiennes ; Edmond Texier: Appel au congres en fa-veur des .Roumains i D. Bolintineano: l'Autriche, la Tur-quie et la 11161do-Valachie ; Gr. Ganescu: L'avenir ,de laValaphie ; Thibault-Lefièvre: Le commerce de la Vala-chie ; Coup d'oeil sur les Provinces Danubiennes, carecontine Intre altele: ariginea poporului roman, nenoro-cirile lui, stoarcerile si apdsatorii lui, poftele vecinilor;Discours pronancé par l'archimandrite Iosaphat 5 dans

5. Arhimandritul Iosafat Snagoveanu, unul din emigratii romini dela 1848,este intemeietorul vechei capele romine din Paris. El deschise slujba in 1853

in un apartament al imobilului No. 22 din rue Racine. Casa' Bind clArimatA in1881, guvernul romin cumpArA in 1882 capela Dominicanilor din str. Jean deBeauvais, care fu restaurad §i pregAtid pentru cultul ortodox, sub directiad-lui Selmersheim, arhitect gi inspector al monumentelor istorice. (NotA puslde O. Bengescu la citarea diseursului arhimandritului in cartea sa Bibliographic

franco-roumaine, Paris 1907, p. 51). NotAm el toate scrierile reproduse acisunt trecute, in aceastA carte. Multe din ele insA ne erau cunoscute de innainte.

www.dacoromanica.ro


l'Eglise roumaine de Paris, Cu prilejul emancipArei Ti-ganilor. I. A. Vaillant mai publicd brosura: L'Empire-,c'est la paix, In care se ocupd mult de chestia Prin-cipatelor ; Mémoire de S. A. Grégoire Ghica prince réq-nant de Moldavie adressé aux Conférence de Vienne,publié par Lantival (Vaillant); Mémoire et observatiunsde A. S. le prince regnant' de Moldavie Grég. Ghicasur le protocole des Conférences de Constantinople parLantival (Vaillant); Cesar Bolliac: Mé.noire pour servir

l'histoire de la Roumanie, (Provinces Danubiennes);Louis de Nalèche: La Moldo-Valachie ! Paul Bataillard:La Moldo-Valachie dans la manifestation de ses effortset de ses voeux, extras din La Revue de Parzs; Pland'organisation d'un comité roumain et Paris en vue del'union de deux Principautés ; Paul Bataillard: Premierpoint de la question d' Orient, Les Principautés de Mol-davie et de Valachie devant le congres ; A. Sanejouand:Les PrincipautéR roumaines devant l'Europe, apdrutIntalu In ziarul oficios francez al Rusiei Le Nord ;Les Provinces Danubiennes extras din Le Siècle ; Cho-pin et Ubicini: Les Provinces Danubiennes ou Rou-maines ; La Comtesse Sturdza: Régime actuel des Prin-cipautés Danubiennes, cotgine o calduroasa aparare aprincipiului Domnului strain; Réponse 4 la circulaire dela Porte du 31 Juillet, memoriu Inmânat de generaluiMagheru ambasadorilor FranOei, Angliei, Prusiei i Sar-diniei ; B. Boeresco : La Roumanie apres le traité deParis ; Un mot sur les vraies Principautés Danubiennes,de un vechiu secretar de ambasadd din Constantinopole;Thibault-Lefèvre: La Valachie au point de vue écono-mique et diplomatique, extras din Le Correspondant .

Scrieri german,e favorabile Românilor sunt numai aceleale consulului Neggebaur.

In afard de aceste scrieri cevà mai cuprinzAtoare, seafla Inca multe articole prin ziarele Parisului din aceltimp, mai ales In Le Journal des Débats, Le Siècle, La..

www.dacoromanica.ro

UNIONISTI SI SEPARATIS1I 309

Presse si Le Constitution,nd ; din ziarele Engleze,_Daily Yews 6.

Ideea unirei, luata de Napoleon si de patura condu-catoare din Frantia din aceste scrieri i articole, fuseseindata prinsd de dansul ca un mijloc de aparare al Turcieicontra silniciilor rusesti. Prin unire era doar sa se In-tareasca un popor latin la Dungtrea de jos, popor ceavea pe atat de vii simpatii pentru Francezi, pe cat demare era respingerea ce o simtea pentru Rusi. Intarireaorga,nismului politic romanesc trebuea sa Incunune iz-banda Impdratului francez contra colbsului -11ordic, prinIntocmirea unei trainice stavili lncontra intreprinderilor lui.

Inca din vremile conferintelor din Viena, Poarta careavea de aparat propria ei existentd, propusese ca po-zitia politicd a celor trei Ptincipate (Valahia, Moldovasi Serbia), care atingea foarte de aproape interesele ob-stesti ale Europei, sa fie asiguratd prin schimbarire cear fi de aduS In legiuirile sub cari stau; cä spre acestscop ar &and consultate dorintele acestor tari §i apoitrecute intr'un hatiserif schimbarile facute In drepturilesi imunitdtile lor 1.

Ambasadorul francez luand act de aceastd dorintd aTurciei, cere dela conferinta, ca nu numai sa se sub-traga teritoriul Principatelor dela Inriurirea excluzivdsub care statea pana acuma, ci sa se faca din ele ostavila fireascd, peste care puterea ce punea aceariurire In lucrare sa nu mai poata trece, spre a ame-ninta, chiar In inima lui, Imperiul C4toman. Printre com-bindrile politice cu putintd, t ea dintai care se Infati-

Erau msA i multe ziare protivnice Rominilor; dar si acestea contribueaula cunostinta aspiratiilor rominesti, tocmai prin combaterea loe asit eran dintrecele austriace : Ost-deutsche Post, Oesterreichische Zeitung, Wanderer, Presse ;dintre cele germane: Aligemeine Zeitung din Lipsca, Gazeta de Colonia, Gazeta-de Francfort, Gazeta nationalit din Berlin ; dintre cele engleze Morning Post,Times. Vezi- Ptocesul-verbal No. 21 al Adundrei ad-hoc a Moldovei, in ActeDocumente relative la Renafterea Romdniel de D. A. Sturdza, 1:). C. Sturdza41 Ghenadie Petrescu, VI, 2, p. 301.

Protocolul al 111-lea al conferinteler din Viena. lbidem, II, p. 627.

www.dacoromanica.ro


§eazd, s'ar Oreà a fi unirea a cloud' din acele Principate, Moldova 0 Valahial In unul singur. Nu este ne-voie de stdruit asupra ceeace natura InsAV a fdcut pentrua u§urà aceastä unire, anume idenditatea limbei, a mo-ravurilor, a legilor 0 a intereseler. Dorinta PrincipatelorIn aceastd privire se aratd conforma. cu nevoile guver-nelor aliate (Turcia, Frantia §i Anglia). Aceasta unirefusese chiar prevAzutd prin unul din articolele Regula-mentului Organic >.

Frantia Insa merge mai departe deck aka In pro-.punerile ei. (Pentru ca noul organismu creat prin unire-sa Indeplineascd menirea, se cere ca el sd stea subo puternicä autoritate care nu ar puteà fi gdsitd decatIn principiul ereditatei, fie sub un principe de ba0ind,fie mai bine Incd sub unul din o dinastie europeand 9.

Propunerea Frantiei este Insd deocamdatd Inlaturatd,prin observarea ambasadorului englez, initiativa eiar trebul sd piece dela puterea suzerand a Principatelor 9.

In conlerintele pentru pace reInnoite in Constantinc-pole In Ianuarie 1856, ideea unirei nu mai revine pe tapetUnul din Protocoalele acelei conferinte prevede, ca Va-lahia 0 Moldova, ale cdror teritoriu face parte Intregitoaredin ImpAratia Otomana, vor pdstrà ea fi mn trecut ooed rmyire separata vi neatd rnata '°. De aceea i Thou-vend, ambasadorul francez, In proiectul de reorganizarea Principatelor, pe care II Inatirazd conferintei, numai stdrue§te asupra ideei unirei, §i el observa. chiar, Indepe§a prin care comunica guvernului sdu deosebiteleproiecte depuse In §edinta conferintei, ca. <s'a ;inut nu-mai In ipoteza unei prefaceri a vechei stdri a lucrurilor,,lasa' nd la o parte reinnoirile integrale >.

Se vede numai 'un slab resunet al ideei unirei In ce-.rerea Frantiei, ca sd fie comisia ce va luà. In desbatere-In Constantinopole modificdrile de adus Regulamentelor

Anexa la Protocolul VI din 24 Martie 1855. loidem, II, p. 041.!Olden:, p, 639.Protocolul din 11 Ianuarie 1856. Ibidem, 11, p. 917.

www.dacoromanica.ro

IJNIONITI I SEFARATITTI 3 1 r

Organice, de natura mixta, alcatuita din Moldoveni §iMunteni, qintru cat legiuirile ar trebui sa fie identice»,parere cu care se unWe O. Anglia, pe cand TUrcia ieapozitie In contra acestei propuneri, prevazand in proiectulei, ca sa fie comisiile despartiten.

Aceasta idee a unirei Principatelor romane este ins5..reluata de Frantia, §i cu mai mare autoritate, dupa ra-punerea Rusiei, in Congresul de Paris, adunat pentru

,:ki* cheierea pacei. Anume in §edinta din 8 IVIartie 1856comitele Walewsky observa, ca «innainte de a atinge che-stia nouei organizad. a Principatelor, este de cercetatdaca ele trebue sa mai urmeze inainte a tral sub o or-ganizare separata, O daca nu ar fi in interesul ata al.acestor tari cat §i al Europei, ca ele sa fie intruniteinteun singur stat .Ambasadorii Turciei insa dau acumape fata gandul care-i fdcuse a fi retinuti qi la conferin -tele precedente, spunand, ca ,(dac5, s'au aflat scativa in-divizi cari au putut formulà o atare parere, ea nu poatefi impa'rt4ita de massa poporului». Reprezentantii Au-striei intimpina, ca easemenea masuri nu s'ar puteltluet fard a se consulta mai Inainte dorintele poporului)imbrati§and astfel iparerea rostita inca la Viena de am-basadorul Turciei. In zadar comitele Waleswsky invoaca.mai multe argumente in favoarea unirei 12. intervenind

ambasadorul Angliei cu observarea, ca «In asemeneaeazuri ar fi totdeauna bine a se tima seama de dorintapoporului», se, hotara§te trimiterea in Bucureqti a uneicomisii a Congresului, pentru a privighea rdstirea ace-lor dorinti.

Aceasta hotarare a Europei, de a consulta. pe Ro-mani asupra viitoarei lor reorganizan, avea o mare In-semnatate ; caci oricare ar fi fost motivul ce impinsese

Proiectul francez, lbidem, II, p. 938; depesa lui Thouvenel, p. 923. Ce-rerea comisiei mixte din partea Franlei, p. 942; a comisillor separate dinpartes Turdei, p. 944.

Protocolul VI al Congresului de Paris. lbidem, II, p. 1015,

www.dacoromanica.ro

3 i 2 ISTORTA --PAttTID.ELOIL POLLEICE

pe Austria si pe Turcia a o face, si cti toate ca votulPrincipatelor erà sa fie numai consultativ, nu rarnanemai puOn adevarata observ4a lui Vasile Boerescu,

Turcia si Austria nevoind sa incuviirqeze pro,punereacomitelui de Walewsky, s'a lttsat ca chestia sti, fie ho-tetrad de tara 'MOO 13, iar I. C. Bratianu trag-e din a-ceasta imprejul-are un argument pentru suveranitateaTarilor Române: Austria si Turcia, zice el, cari numaibinele Romanilor nu puteau sa-1 voeasca, pentru a co-lorà. Impotrivirea lor Cu o vapseà de legalitate, de de-sinteresare si de echitate, sunt suite a invocà însä.ì su-veranitatea noastra, Ele tag-dcluesc Românilor nu drep-tul ci vointa de a se uni, i se indreapta catre auto-nomia noastra, pentru a hotari asupra soartei ce ne pri-veste 14. i aceeasi imprejurare, anume considerareaTarilor Române ea cevA deosebit de IMparatia Otomana,reiesa, cum observ, tot Bratianu, din faptul ca, pecând Europa declara a nu se amestea Tri relatiuniledintre Sultan si supusii sai, ea se amestecà intr'un chip"atát de hotarat In cele dintre el si piffle Romane 15.

Paza cea strasnica a Turciei de a afirmA la fiecare prilejca Moklova i Valahia *eau parte intregitoare din Im-_parafia Turceascti, erà deci serisa pe apa ". Nu e vorbaca, pe de alta parte, nu se Impaa poziOa cea deose-bita Incuviintata Principatelar, nici cu principiul cel de.at'atea ori proclamat de puteri a integritz4ei ImperiuluiOtoman, din care Fuad pasa deduceà cu destula logicacä Sultanul este suveranut Tarilor Romftne 17. Ceeace nu

La Roumnnie aprés le traité de Paris, avec un introdudion par RoyerCollard. Paris, 1856. Reprodusi Ibidem, III, p. 13-114. Locul citat la p. 64.

Ménwire sur la sitaation de la Moldo-Valachie depuis le traité de Paris1857, reprodus Ibidem, 111, p. 149-179. Locul .citat se afta la p. 154.

Ibidem, p. 161.Vezi mai sus, p. 310 locul din Protocolul confer. din Constantinopole.

Cf. Firmanul de denumire al lui Ghica de Caimacarn. Ibidem, IH, p. 650 : Va-lahia, parte integranti aiinperiului nostril"; Aceastá imparilteascA anoastrLpro.

Firmanul pentru convocarea Divanului ad-hoc. Ibidem, Ill, p. 1049: ,,Lesprovinces de Valachie et de Moldavie qui font partie intégrante de notre empire".

Fuad Pays altre reprezentantii Turciei, 31 lulie 1857. Ibidem, III, p. 729.Aceasti circulará dädù loc la multe protestiri. Aà L C, Britianu in scrisorilelui asupra ei. lbidem, III, p. 765.

www.dacoromanica.ro

18. Vezi depesile dintre Thonvenel i WalewSky. Ibident, III, p. 4321 457, 490.

UNIONISTI SI SEPARAT1TI 313

.erà logic si nu poate fi niciodata astfel, sunt lucrarilevorbele diplomatilor ale crora silinti se nihrginesc

de obiceiu In a mantinea cu once pret lucrurile de azipe maine.

Este foarte stranie deosebirea de paren i ce izbucniintre Turcia i Frantia dela chestia unirei ; caci dacamarea si puternica aliata a Turciei, care cu pretul unorjerife uriase o scapase de primejdie, dora unirea Prin-cipatelor Romane, aceasta combinatie politiscd nu r5s6,risedoar In mintea lui Napoleon de drag-ul poporului ro-man, ci numai din nevoia politica de a apara prin eaImperiul Otoman. Aceasta idee reiesa din toate docu-mentele timpului, din pari reproducem cuvintele catorva:cd unirea Principatelor Romane, ar puteà sing-ura aco-

-per' pe TurCia contra pornirilor cotropitoare ale Rusiei;-cá este singurul sistem In stare de a stabill o barierasolida la nordul Imperiului Otoman ; ca este neaparata.nevoie a se constitui pe malurile Dunarei o stare de lu-cruri Indestul de puternica, spre a asigurá din aceastaparte linistea Imparatiei Turcesti» 18, si asa mai departe.Totusi incapatinarea Frantiei de a sprjini unirea ca omdsur61 In folosul Turciei, contra vointei acesteia, i man--tinerea acestei paren i chiar cu pretill ruperei relatiilordiplomatice cum vom vedeà mai josarata ca Frantia-dela o vreme se Infierbantase ata de muk pentru ideea-ei, Incat o sprijinea acum pentru ea Insasi, i neatarnatde interesele turcesti.

Ce Imprejurare facea pe Turci, sa vada lucrurile altfelde cum, le concepeau Francezii, í sa priveasc4 ca unpericol masura pe care Nbpoleon voea s'o iee numaiin al lor interes?

Aceasta idee a unirei se mbina mintea Romanilorsaproape Intr'un chip despart4, cu aceea a unei dinastiiereFlitare straine, i aceasta chiar dela Intaia ei pasire

www.dacoromanica.ro

Thouvenel c. Walewsky, 11 Sept. 1856. Ibidem,III, p.812. Comp. i celece le apune Thouvenel in o depega a lui din 8 lunie 1856. Ibidem,111, p. 458 :-La Moldavie de la réunion est moins caress& qu'en Valachie, secroirait sacrifiée k la province plus &endue et plus peuplée, si elle joignaitencore k cet &vantage celui de founiir son Prince au nouvel Etat, et la Va-lachie de son c6té n'accepterait pas un prince moldave. L'union donc 'tikessite un prince étra,nger. C'est ce que la Porte redoute". Comp. mai sus, p. 137.

Procesele verbale ale qedintelor Divanului ad-hoc al Muntenei, No. 4-i 6. Ibidem, VI, 1, p.17 Ili 33. Pani acolo mergek dorinta Rominilor clupi Prin-

cipele strain ci, la a doua alegere a Divanului ad-hoc,chiar separati&ti s'ar fi plecatspre unire, claci ea s'ar fi infaptuit sub un Principe_ strAin, Comp. Place c. Wa-lewsky, 24 Sept. 1857. Ibidem, V, p. 625.

314 ISTORIA P.ARTIDELOR POLITICE

din gand In lumea din afard. Dupd pdrerea chiar a luiThouvenel, <Tdrile Romane nu erau in stare sa deadinastie na0onald»,, i ar fi oarecare greutate a face pe-Moldoveni sä primeasca pe Un principe valah sau peValahi un principe moldovan» 19.

PKincipele Gheorghe Bibescu, fostul Domnitor al Mun-teniel, explica, In sedir4a din 7 Octomvrie a Divanuluiad-hoc al 141unteniei, pentru ce Romanii doresc Princi-tele strain : 4E1 ne va aduce, pe lang,d, puterea mate-riald cea trebuincioasd, i acea putere morald ce-i vorda-p aliana i rela;file sale cu capetele incoronate; apoiel sing,ur ne va putea sal:A de acele vrdjbi, de acelerivalitdti ce insufla intre noi ambitia postului, celui maibnalt, rivalitaçi cari se vor inmult.1 In urma unirei Prin-cipatelor i cari amenintand sa castige pana la claselecele de jos, vor face din aceastd ntnoripcitd tarä o arena,.unde toate puterile, toatd vitalitatea ei se vor stangelupte de partide i de factii . Tot asa spune i raportulcomisiei Divanului ad-hoc al Murtteniei, ca suirea pescaun a Domnitorilor alesi dintre noi a fost prilejul ne-contenit al Inriurirei strdine In acest Principat; cd scaunuldomnesc a fost mdrul de discordie al tuturor familiilorinfluente în aceastd ora» 2°. De aceea i delegatul franceiTalleyrand scrie Intr'un rand lui Walewsky, ca <ideeaunui Principe strain a devenit atat de nedespArtitd deaceea a unirei, cd lara nu voe4te ä mai inteleagd peuna -fdrd cealaltd. ,Eu cred chiar, unirea nu ar fi vo-tatd, daca Divanul nu ar trebui sd aibä dreptul de a

www.dacoromanica.ro

Talleyrand citre Walewsky, 1 Aprilie 1857. Ibidem, IV, p. 195. Comp.Place C. Walewsky. Ibidem, V, p. 626: .,La Moldavie préfererait rester se-paree, !Anted que d'etre unie aux Valaques sous un Prince indigene et ils nevoteront la reunion qu'avec l'espérance d'un Prince étranger".

Thouvenel c. Walewsky, 13 Martie 1856. lbidem, II, p. 1097. Alta din6 Wile 1855. 'bittern, 111, p. 605: La force des choses ferait du Prince étran-ger, dans un moment de crise, un instrument de la Russie, comme le roiOthon". Mai vezi si alta din 15 Aprilie 1856 Aldan, Ill, p. 434, si IstoriaRomdnilor din Dacia Traiand, VI, p. 541.

IINIONI§TI §I SEPARATI§TI 315

ImpHui gandirea nationala, si a o exprimà cu toate aleei cerinti > 21.

Din cauza cererei ne,apdrate a unui Principe strait,altoitä pe aceea a unirei, Voarta refuzá cu cea mai de peurma energie combinatia aflatd de Napoleon al III lea, InIntdrirea elementului románesc prin unire, pentru a apdrámarginea Impdratiei Turcesti dinspre Rusia. Fuad Pasaprev62ând nu e vorba foarte drept desvoltarea viitoarepsustinek cd unirea Principatelor este Intronarea unuiPrincipe strain; este ereditarea i, ca ultim pas, neatár-narea,, la capdtul unui an, sau chiar Indatd. Ceeace seface la Bucuresti se va Indeplini si la Belgrad; vom fiamenintati In inima Insasi a Impdrdtiei i desfacereaTurciei va Incepe chiar a doua zi dupd ce o Indepdr-taseati si dobandiserdti recunostinta noastrà». In sfarsit caultim argument, si cel mai hotdrItor pentru Turcia, erá.teamd, cd principele stain sd nu devina, In un momentde crizd, un instrument al Rusiei, ca regele Othon»..

erà destul de firesc, ca,, Turcia sa sc. gándeascd la a$.cevk and vede5. cä. Rusia sprijina, unirea cu Principelestrain. De aceea i observa Thouvenel, cä opozitiaAustriei Inriureste mult mai putin opinia Portei, deckadeziunea Rusiei; i lucrul se Intelege cu ata mailesne,Cu cat vedem cä i 'Anglia parAse§te pe Frantia, aliataei, pentru a trece In tabdra protivnicilor unirei, tot dincauza neIntelesei tinute a Rusiei» 22, Le Journal de Con-stantinopole mergeá chiar mai departe In consideratiilesale. El spunek ca xideea unirei este legatd cu aceea aPrincipelui strain, i aceasta din urma atrage numai decatpe aceea a unei desmAduldri. nu numai a Turciei, darsi a Austriei si a multor altor state» ; caci Intreb5. or-

www.dacoromanica.ro

316 ISTORIA PARTIDELOR PoLtricE

ganul oficios al Portei ; Sunt trei milioane de RomaniIn Valahia si Moldova , si daca ei sunt consultatinumele românismului, pentru a alcatui o puternica bariera, care ar fi In lume temeiul de a nu se consultaIn acela§i chip si Romanii din Basarabia, Transilvania,Banat si Bucovina, cari alcatuesc o poporatie de aproapepatru milioane 23 ?

Poarta deci Indreptà Intimpinarile ei mai mult contraintroducerei unei dinastii straine, deck In contra unireiSi ea s'ar fi Impacat cu aceasta contopire a ambelorPrincipate, daca i s'ar fi Ineuviintat dreptul de a numipe Gospodarul unic i anume dintre indigeni, garantan-

Insa autoritatea ei asupra noului stat si prin a-sezarea unei garnizoane turcesti In Ismail 25.

Frantia vazand aceastli Improtivire Indarafnica la uniredin partea Portei, din cauza Principelui strain, se sile4sa desfaca arnbele idei ; sä le desparteasca; sa st6.rueascanumai pentru unire, lasand desbaterea Principelui strainpentru mai tarziu. De aceea si-comitele Walewsky spuna.Consulului francez din, Iasi, Victor Place, ca nu ar trebulsa lase In necunostinta Incunjurimea lui, c,a legatura pecare.publicatiile i cuvantarile catorvà Mbldoveni au voitnumai deck sa le stabileasca Intre unirea celor douaPrincipate Romane i alegerea unui Principe strain, esteunul din argumentele de capetenie opus astazi ideei u-nirei, de catre Turcia care este preocupata mai ales dea inlaturà indeplinirea acestei din urma Imprejurari 26.

Frantia care lupta cu atata energie i dobandi, la sfarsit,ca Turcia sa nu Impiedice, prin firmanul de convocarea Divanurilor ad-hoc, atingerea de catre ele a desbatereiunirei 27, Frantia, zicem, erà hotarita a prima ca acel

Articol din 26 Iunie 1856. Ibidem, 111, p. 570-571.Thouvenel c. Walewsky, 28 Wilt 1856. Ibidem, III, p. 723.Acelagi c. acelagi, 28 August 1856. Ibidem. III, p. 783.Walewsky c. V. Place, 18 Sept. 1856. lbidem, 111, p. S20.Thouvenel c. Walewsky, 1 Sept. 1856. Ibidem, Ill, p. 789:

catkpriquement à Ahi-Pacha que je n'accepterai par le firman, s'il neprovdquait pas aussi l'examen de la question de l'union territoriale et ad-ministrativeTM. Alte explicatii hotAritoare ale lui Thouvenel cu Vizirul. lbidem,HI, p. 930.

www.dacoromanica.ro

Alden : Nous tiouverions tout naturel que le firman de convocationécartit du programme des travaux du divan la question du Prince étranger"Mai vezt i alte acte privitoare la aceiasi chestie. Ibidem, III, p. 735, 733Dans notre pensée, la réunion n'implique par l'avènement d'un Prince étranger';p. 782: L'Emperenr ne considérait pas l'uniou comme impliquant un Princeétranger, et surtout ne voyait ni opportnnité, ni utilité, à ce que les Divans.ad-hoc discutfissent cette dernière question".

Istoria Romanilor din Dacia Traiand, VI, p. 323.

UNIONIgI 1 SEPARATITTI .317

firman sd opreascd rostirea Divanurilor asupra Princi-pelui strdin 28

Din cauza nevoilor neaparate ale politicei obstestirFrantia erá silita sa primeascd dorintele Românilor numaipe jumdtate. Ea sprijineà unirea din toate puterile eidar cereh ca Românii sa se lepede, mdcar pentru mo-ment, de ideea Principelui strain.

Partidul unirei In vremile domniilor dela Balta-Liman.--,ln acest valmdsag al intereselor puterilor strainecare erá tinuta Románilor ?

Ideea de a Intruni ambele Principate, -Moldova si Mun-tenia Inteun singur stat, rdsdrise mai de mult In mintea.Românilor, si am ardtat cum se desvoltase aceasta do-rint6, In decursul vremilor 29. Ea atrdsese tot mai multiImpartdsitori In jurul ei, si se Infdtisà, acuma puternicInmAnunchiata In cugetele mai luminate ale poporuluifié cd lumina sd le fi venit din sus, din soarele ideilor,fie ca ea sa se fi furisat din jos, pe partille intetesului.Cdci trebue fdcuta o deosebire Intre Muntenia si Mol-dova in privirea unirei. Aceasta combinatie politica et-àpe placul poporului muntean, favorizà si inte-resele, mai ales acele ale capitalei care totdeauna areglas hotaritor In miscdrile unui popor. Anume facan-du-se unirea, capitala noului stat trebueá, sd fie Bucurestii,

Tasul erà sa fie lovit In Insasi existenta lui si a lo-cuitorilor lui, Intrucát erà un oras care 'si datoreh Insem-natatea, numai Imprejurdrei, ca fusese o capitalaN. Istrati pare a fi fost cel dintaiu care cladù strigatulde alarma In aceastd privíre, când In brosura lui Chestia-zilei din 1856 el spune: i pentru care temeiu am

www.dacoromanica.ro

318 ISTORIA PA KTIDELO-R POLITICE

dispretui noi pe negutatori, pe proprietari cad se inde-letnicesc cu chestii de a doua mana, precum buthaoara,,a. prin unire Moldova ar puteà deveni o provincie saucel mult asemenea Craiovei, lar capitala Iasi sa fie a-menintata a ajunge un al doilea HArlau ? Aceasta pa-rere, ca In cazul unirei Bucurestii trebueau sa fie capi-tala Rornaniei se ivise mai de rnult In mint6 oamenilor,odata cu ideea Domnului strain. Aà cctrespondenta luiBois. le Comte din 1834 spune, a «cei din Bucurestiar vrea ca orasul lor sa devind capitala noului stat, sinoi simtim, ca' Iasul este prea aproape de Rusi spre ase bucurà de acest folos 3".

Ingrijirea pentru stramutarea capitalei se aratase chiarIn Iasi, deoarece Consulul Place spune intr'un raportcatre Walewsky, ca «indivizii cari se tem de a vedeàmicsurandu-se valoarea caselor si a magaziilor din Iasi,sunt In contra unirei; ca asemenea motive de interespersonal neexistand In districte, se explica unanimitateacare S'a constatat In sinul poporati6 lor In ceeace pri-veste unirea 31..

Unionistul muntean, N. Cretulescu, arata inteun me-moriu temeiurile pentru cari Iasul nu poate fi ales decapitala a Romaniei unite. Orasul Bucuresti, zice el,are asupraIasului o superioritate netagaduita, fiind' ase-zat mai In centrul statului ce este a se injghebk pec5,nd Iasul se afla numai la o foarte mica indepartarede granita Prutului. Bucurestii sunt apoi un centru dec ornert foarte desvoltat, poporatia lui este indoit nu-marul acelei a Iasului care este In mare parte locuitnumai de Evrei si de foarte putini oameni din clasainteligentd, cea mai mare parte din boieri, afard de dre-g-atori, obicinuind a locui la mosiile lor 32

Que4tion du four par N. Istrati, reprodusa de Acte fi doeumente la Re-nafterea Ramat:lei, 411, p. 125-137 numai in textul francez. Cel rominesc ne-fiitidu-mi la indeminA, am tradus in text iocul reprodus la p. 132. Corespon-dents. lui Bois le Comte, reprodusä lbidem, ¡II, p. 826.

Place c. Walewsky, 4 Lillie 1856. Ibidem, III, p. 597.Ibidem, II., p. 726. Paul Batailland in brosura lui Le premier pointu.

ibidem, III. p. 417, spune de asemenea a : Iassy tout voisin dtt Pruth serait

www.dacoromanica.ro

la merci du premier coup de malo". Infiintarea insi a Jinei a treia capitatear fi ruinat pe amindoub cele vechi, in Inc de una. Tot ask vorbesc M. 10-gblniceanu si V. -MAlinescu In sedinta Comisiei centrale.

Actul de constituire al comitetului din 11 lunie 1856. Ibidem, III, p.-533. Comp. Place c. Walewsky, 13 lunie 1856.Ibidem, III, p. 538.

Les Caimacams ont la chance de devenir Hospodars, si les Principau--tés restent séparées, tandis que si elles viennent à &Are réunies, ni l'un niPautre ne ,pourra aspirer à l'autorité suprème. Art. ain l'Etoile du Danube,

lan. 1857. Ibidem, III, p. 1038.

UNIONIgI SEPARATT$TI 319

Pentru a nu prea înasprì Insd parerile asupra acestelintrebdri, se pune, In actul constitutiv al comitetuluirnoldovan al unirei, ca dorinta, i intemeierea unei noue.cap ¿tale, wzateiintr'un punct central pentru ambeletari '3.

Iatd deci cele doua Imprejurdri cari aruncau o um-bra pe visul de altfel atAt de dorit al unirei Tdrilor Ro-mâne: ceterea Principelui strain care Ingreudt politicaeuropeand i primejdia In care erà pus Iasul, si caretrebueà sa sting-'hireascd cugretele moldovene; i cu toateacestea vom vedeA cd piedica launtrica dispare ca fumulla vânt, dinaintea puternicei miscari a mintei Moldove-nilor celor buni si alesi cari, ca un om, sdrira Cu totiipentru a apar't ceeace ei credeau nu numai mântuirealor proprie, ci si a neamului Intreg. Injghebarea si In-tarirea partidului unionist din Moldova Inlaturh cu totulaceasta stavild In destul de peimejdioasa din drumul-catre unire. Daca Insa erà de nevoie, ca partidul unireisa fie tare si Incheg-at. aceasta se cereà mai ales in Mol-dova, asupra careil cadeà tot greul imprejurarilor, siasupra careia vom vedeà cum se vor napusti toate apd-sdrile protivnice: Turci, Austriaci si Caimacami, intere-sati de a deveni fiecare, Domn separat asupra unui Prin-cipat 31; apdsari ce urmareau deci tinta de a stoarce delaDivanul ad-hoc al Moldovei un vot protivnic unirei. A--cest vot ar fi atras insa numai decAt cdderea propu-nerei in congresul de Paris care subordonase hotdrArealui, anchetei localnicg.

De aceea sa nu se uite un lucru: dacd unirea s'a-facut, ea se datore,;te exclusiv mortal Mol dorei, Fi mane

www.dacoromanica.ro


centrului ei, 'apt?, care sang,ereaza si astazi de jartfafacuta pe altarul neamului.

Unirea se- coborase din lumea ideilor In acea aevea,mai Intniu prin silintele lui Grigorie Ghica, DomnitorulMoldovei, numit In scaunul ei, In 1849, In urma Conven-tiei dela Balta-Liman.

Un lucru la care poate nu s'ar puteh astepth cinevAeste ca regimul protectoratului, In loc de a stra.ngenele, dupa Innabusirea revolutiei din 1848,'Ie sloboade-putin, astfel ca Ghica poate pd.si. mai liber In activitatealui ocarmuitoare, Insuflata de idei nationale. Ash el poate-tipari Cronica lui incai, fapt pentru care se fericestede a fi contribuit la conservarea unui monument-istoricata de national 35. Kogalniceanu ajunge sa'si tipAreasca.discursul sau introductiv la cursul de Istoria Romanilorpentru care fusese destituit din profesorat In 1843 sipentru Incercarea de publicare a earuia i se InchiseseFnaia t `intificti i literura. Ghica apoi emancipase petoti usurase. pe cat se puteh, sub regimulRegulamentului starea taranilor. Tot el, este aratat ca.acel ce a lucrat Inthiu pentru a Imprastià cat maimuit In Moldova dorinta unirei ei cu Muntenia 36.

In Intelegere cu Consulul francez, Place, Ghica schimba.sese prefecti cari erau dusmanii contopirei 37. Tot el In-cuviinteaza libertatea presei, pentru a lash voia rosti-rilor pentru unire 38

Dar Ghica nu sprijineh ndmai Inlauntrul tarei miscarea unionista. i In afara el aparh drepturile Moldovei..In memoriul sau contra stipulatiilor conferintelor dinConstantinopole, prin cari Tarile Române evau supusecu desavhrsire autoritatei turcesti, calcându-se toate

Comunicarea Domnitorului Origorie Mica eltre Divanul obltesc dim10 Maiu 1856. Ibidem, III, p. 471.

Place C. Walewsky, 25 lunie 1856. lbidem, Ilf, p. 565.Alta din 2a lunie 1856, Ibidem, III, p. 559.Decret din 5 Fevr. 1856. Ibidem, III p. 913.

www.dacoromanica.ro

UNIONWTI sI SEPARATISTI 32 r

vilegiile de cari ele se bucurasera ab antiguo, deoarece.Turcia credea ca, prin Infranarea Rusiei si prin scoa-terea Principatelor de sub protectoratul ei, ele ar trebuisa reintre cu atat mai adanc sub stdpanirea otomanO.De aceea si, precum observa prea bine o brosurd pu-blicatd sub pseudonimul de Sanejouand : Pericolul pentruPrincipate nu mai venea acuma din partea Rusiei, p&cal din a Austriei, si mai ales din a Turciei 89.

In memoriul sdu, Ghica observa, la punctul undePoarta prevede ocarmuirea separatä a ambelor Princi-pate, ca ar fi trebuit sa se proceadá In chip mai largsi sa se mu4ameasca una din cele dintai dorinp alepopor4ei lor, Intrunind ambele ;ad In una singurd, In-laturAndu-se astfel pentru viitor multe framantari si multa.nesiguran0 40.

In acelasi memoriu, Ghica protesteazd si In contraarticolului care dadeh drepturi de proprietate tuturorstrainilor fdra. deosebire, < din cauza prezenei in Moldovaa unei numeroase poporatii evreesti, a cdreia irumpereIn proprietate ar fi o pricind neIndoelnicd de ruinapentru ara. 41.

Mai protesteaza Ghica si contra planuitei modificaria Regulamentului de catre o comisie ce ar fi sa lucrezeIn Constantinopole, cerand ca modificarile <si. se faca.In arä si prin tara . Mai multi boieri Inte;iti de Ghicaprotesteazá. si ei, prin un act separat, contra celor sta-bilite la Constantinopole 42

Aceasta spornica activitate a lui Ghica In favoareaunirei este recunoscuta de Divanul obstesc al Moldovei,.In rdspunsul ce'l face la comunicarea lui:

«Da, Inalte Doamne, Divanul o zice cu Indrdzneala,María Ta ai pregdtit calea catre mantuirea tdrei noastre,

Les principautés roumaincs devant PEurope, 1857, reprodusi in Acte §iDocumente 11, p. 352-371. Locul citat se afla la p. 367.

Din 28 Fevr. si 8 Martie 1856. Ibidem, 111, p. 975.Ibidem, p. 971. Comp. p. 981.Din 1 Martie 1856, Ibidem. VI, p. 994.

21

www.dacoromanica.ro

322 ISTORIA PARTID ELOR POLITICE

-cAci ai sprijinit si ai pledat inaintea areopagului euro-pean intrunirea Principatelor, principiu de marire, deglorie si de temeinica avezare a acestei . Tot a$à-saluta pe Ghica o autoritate mult mai mica, dar a careiaglas aveà cu atata mai mare insemnatate, anume ocar-muirea judetului Tutova care spune Domnitorului, ca«lnal;imea Voastrd ati fost cel dintai care ati popus, inrnemoriul adresat conferin;elor, principiul mantuitor alunirei > 43.

Ghica merge pand acolo cu lepadarea interesului sauîn folosul celui obstesc, Inca starue el singur pentruinlocuirea actualilor Domnitori, deci si a lui care domna.Inca in Moldova, spre a nu se face nici o presiune a-supra constiintei oamenilor In alegerile ce trebueau sase facd pentru a se hotari chestia unirei. El arata intai,cum nu ar trebul sd. se numeasca un singur Caimacam ;-caci precumpdnirea lui ar cântari Cu o prea mare greu-tate in alegerea divanului; apoi adaog-e: Se intelege-ca_acelas argument se opune i inca cu mai multa putere,la pastrarea In putere a Gospodarilor de fata, caci estede mare insemnatate ca ;ara sd fie liberd de once in-riurire si chiar de once prepus de inriurire» 44. Cu toateacestea Thouvenel el-A de parere, ca ar fi fost bine caambii domnitori cari se aratau .atat de favorabili unirei,:sa fi fost ldsati In fruntea ocarmuirei, in timpul an-chetei Divanurilor ad-hoc 45.

Chestia unirei isi gasi apdrarea si in mai multe scriericuvantdri cari puneau in lumina foloasele .si comba-

te:au Intimpindrile ce i se aduceau improtivd. Aà bro-sura separatistd a lui Istrati dada nastere la trei com-baten i: intai acea a lui Ioan Neg-urA, apoi a lui M. Can-

RAspunsul Divanului, 23 Maiu 185o. Ibidem, 111, p. 4S5. Adresa jud.Tutova, 22 lunie 1856. Ibidem, Ill, p. 595.

Memoriul lui Ohica citat. Ibidem, II, p. 988.Thouvenel c. Walewsky, 26 Iunie 1856. !bided!, III, p. 573.

www.dacoromanica.ro

Reproduse articolele in Acá. fi Documente, 111, p. 635, 657 si 663.Adresa si proiectul, ambele din 16 Aprilie 1856. Miden:, 111, p. 439,

440. V. Chica Cu toate aceste, devenind mai tirziu ministrul lui Vogoride,se preface in unul din cei mai aprigi dusmani ai unirei.

Din 1857. Ibidem, 111, p. 283. De aceeasi pArere este si Place in 0-depesA ave Walewsky, 13 lunie, 1856. Ibidem, 111, p. 535.

UNIGNIM 1 SEPARATIgl 323

tacuzino si in sfarsit la acea a lui C. Hurmuzaki, publi-cate toate trei in Steaua Dunarei 46

Logofaul Vasile Ghica, In Adresa lui catre Romdniidin llfoldova i Valahia, arata cum pentru a redapatriei linistea si a asigura trainicia asezamintelor ei,trebue sI facem jertfe; sa lepadam vechile noa.stre pre-judecati; sa. parasim vechile noastre privilegii; sa nu nemai privim unii pe altii decat ca cetateni liberi in faptsi eg-ali In drept, si desfacand deasupra noastra pe o-mul cel vechiu, sa ne imbracam cu tpata dreptatea sicu toata buna inima, fard de care nici un asezamantnu are trainicie . In un Proiect de formula a dorintelorRomeiniei, Vasile Ghica se rosteste astfel asupra nevneiTarilor Romane de a se contopi inteun singur stat: Inputerea dreptului sau suveran de autonomie, poporulroman (valah si moldovan) declara ca el nu este decatun sing-ur popor; ca despartirea lui in state deosebitei-a fost totdeauna spre rau; ca identitatea sa desavar-sita de limba, de traditie, de religie, de leg-i si de ase-zaminte localnice, de obiceiuri, de moravuri, de simti-minte si de nazuinti, de nevoi si de interese, il impinga don i cu infocare de a alcatui un singur corp politic,un sing-ur stat neimpartit 47. In o brosura romaneascatiparita in Paris: Ce se cuvine sti cerem (lela Adunarilead-hoc, se sfatueste sa se cearj. unirea, Principe strain-ereditar dinteo familie domnitoare, restrang-erea dreptu-rilor Portei numai la luarea tributului si la investitura,bucurandu-ne altfel de o deplinA autonomie launtrica.Se mai cere apoi si o Constitutie reprezentativa; dar sesfatueste a nu se face nici o propunere de reorganizareinterna, pentru a nu jigni principiul autonomiei 48. Obrosura Tranceza, intitulat,a: Privire asupra trecutului 1..,

www.dacoromanica.ro

Coup d'oeil sur le passé et le présent des Principautés Moldo-Valoques,Paris, 1857. Ibidem, III, p. 271.

Riorganisation des Provinces Danubiennes, Paris 1856. Mitten', Ill, p. 115

324 ISTORIA PAR FIDELOR POLITICE

prezentului Principatelor lifoldo-l?omane, expune, maiales dupa istoricul german Hammer, relatiile Principa-telor cu Poarta Otomana; analizeaza dupa aceea tra-tatul din Paris, pentru a arata ca Turcia nu a pastratnici macar umbra unei suveranitati asupra Tarilor Ro-mane, dovedind aceasta mai ales cu stipulatia Cong-re-sului care opreste pe Poar,ta de a incalca teritoriul lor,fara comunul consimtimant al puterilor, intreband ca cesoiu de suveran este acela care nu are dreptul de- aintra In tara ce si-o pretinde ca a lui» ? Brosura trecedupa aceea la analiza protocoalelor Congresului de Parissi arata rolul cel insemnat ce este atribuit de congrespoporului roman care va avea sh-4.Tur sa hotarascd des-pre soarta lui, Intrucat unirea va aveà sau nu loc, dupacum se vor rosti dorintele poporatiilor moldo-valahepentru (Musa sau in contra ei 49. Alta brosura franceza:Reorganizarea Provinchlor Duneirene, aduce ca argumentpentru unire, btre altele, textul art. 23 al tratatului deParis, care spune ca Principatele vor avea o organizarenationala ; caci, argumenteaza autorul anonim al acesteLscrieri: Administratia provinciilor dunarene nu ar po-seda acest caracter, daca ar fi de o parte speciala Va-lahiei, pe de alta Moldovei; caci intrucat ar fi natio-

--nalei o administratie moldoveneasca si una munteneasca?Moldova este ea o nationalitate si Muntenia alta? Nu ;aceste doua provincii sunt pdrtile aceluiasi trup, natiaromaneasca. Pentru ca administratia teirilor locuite deRomani set fie nationalet, este neaparat ca aceastetministratie set poata apical p*, conduce cu aceeqi nfinatoate puterile vii ale natiei 59.

Marele boier Rossetti Tetcanu, In scrisoarea lui catreSteaua Dunetrei, explica astfel alipirea lui mai tarzie lamiscarea unionista: <Dorinta unirei, fiind pe atunci is-calita numai de boieri si de fiii acestora, pe cari eu, In

www.dacoromanica.ro

IJN10NITI I SEPARATITI 325

Imprejurarile cele mari nationale, pun cel mai mic te-meiu, apoi m'am marg-init a asteptà ca mai IntAiu a-ceasta dorinta sa calstige o forma nationala, 51

In sfarsit o ultima lucrare franceza, publicata sub pseu-donimul de Sanejouand, apara cu mult avânt drepturilePrincipatelor si mai ales acel al unirei, cautând printeunfrumos apel la puteri, sa conving-a pe fiecare, dupa altastruna i alte interese 52

Nu nurnai barbatii politici insa manifesteaza dorintalor dupa unirea Tarilor Rorngue. Clerul iea si el o parteInsemnatoare la aceasta miscare. Asà. arhiereul Neofit-Scriban, profesor si rector al Seminarului Socola, In bro-sura lui Unirea neunirea Principatelor Ronnine, sfAr--seste caldurosul sau apel pentru Infratire, prin cuvin-tele: Intre moarte si lumina, o Moldovo, alege! 53. Tota,;A. si Melchisedec, rectorul Seminarului din Hui, Incuvantarea rostita la serbarea hrarnului Episcopiei

spune, intre alte multe frumoase lucruri, ca pentruRomânii din Principate a sosit o epoca ce-i chiama launire. Aceasta este o dovada ca ei sunt pe calea pro-gresului universal al omenirei; ca ei sunt chema0 a sesui cu o treapta mai sus pe scara acestui progres vesnic,care este acea tainica scara pe care a vazut-o Iacovuneà cerul Cu pamantul i ca Ing-erii lui Dumnezeu sesueau se pog-orau pe dânsa 54. Mitropolitul SofronieMiclescu arata la inceput temen i In privirea unirei, care-trebuind sa se faca sub un Principe strain, ar puta.-pericliet biserica ortodoxa; apoi se mai temeà si de des-fiintarea Mitropoliei moldovene i reducerea ei la o simpla.episcopie. Tuteo interesanta convorbire, Place demon-strAndu-i ca temerile sale erau neIntemeiate, Mitropolitul

Din 23 Mula 1856. Ibidem, 111, p. 115.Les Principautés roumaines devora l'Europe, 1856, Paris, reprodusa de

Acte fi Documente, 111, p. 352 370.Din 1856. Ibidem, 111, p. 1-7.Din tulle 1856. lbidem, 111,, P. 626-627. Locul raportat la p. 620.

www.dacoromanica.ro

32 6 'STOMA PARTIDELOR POLITICE

care in mima lui era pentru unire, cleveni unul din spri-jinitorii ei cei mai de seama 55.

Dandu-se un banchet la via lui M. Kog-alniceanu, pentrua se sarbatori reintoarcerea in tara a capitanului Filipescucare fusese trimis in surg-un de Rusi, pentru ca avusenespusa indrazneala de a se opune la lua-rea ostirei mol-dovene cu ei in Rusia, cand se retrasesera din PrincipateIn 1853, Kogalniceanu inchina un pahar pentru unire 56.

poetii se pun in rand pentru a proslavi mareleevenement. In afmq de Dimitrie Ralet care scrie un felde cronica rimata a intamplarilor zilei, g-asim pe T. Por-firiu publicand poezia Crezul mot, pe A. Donici fabulaVaporul 1i calul si pe V. Alecsandri dialog-ul politicTandala i Parala, in care- pune fata in fata pe unprieten al unirei cu un protivnic al ei, clin care cel din-tâi izbuteste la sfarsit sa conving-a pe cel de al doileadespre binefacerile unirei i, prinzandu-se la joc, cantaHora unirei, una din cele mai frumoase inspiratii alemarelui poet al neamului roniânesc, in care Alecsandria turnat bucuria Românilrir in versuri nepieritoare, me-nite a fi imbinate Cu acordurile muzicei si cu saltul pi-cioarelor 57.

In Muntenia principele .5tirbeiu lucreaza si el tot ininteresul unirei. El protesteaza Intai contra tendintei Porteide a lega tot mai strans Principatele de Imperiul Otbman,spunand, ca once lovitura data spre a ferech lantulcare leag-d aceste nenorocite tari de Turcia, va aveadrept rezultat a le arunch In bratele Rusiei tirbeiu spri-jine si el unirea prin doua memorii, unul din 1854catre cabinetul vienez, altul din 24 Ianuarie 1856 catre

Place c. Walewsky, 22 Iunie. Ibidem, Ill, r. 554. Parerea cif mitropoliaMoldovei trebuei reclusa la o episcopie, fusese sustinuta de N. Cretulescu inacelagi memoriu c. i houvenel, in care el sprijine i Bucure0ii de capitala.Ibidem, III, p. 727. Comp. Istoria Romdnilor din Dacia Traianii, VI, p. 553.

Din 3 Iunie 1855. Ibidem, III, p. 497. Asupra faptei sarbatoritu'ui vezidarea de seama din Gazeta de Moldova. Alden:. III, p. 506.

Reproduse accste poezii. lbidem, III, p. 274, 574, 585, 613 gi 615.

www.dacoromanica.ro

UNI0NI5TI r SVPARATIgI 327

cel francez, in care el sustine i nevoia punerei tareiunite sub o Dinastie europeanii 58

NIuntenii publica mai multe scrieri cari pun pe de13 parte in lumina folosul unirei, si pe de alta dovedescdreptul Romtmilor de a cere contopirea vietei lor.Vasile Boerescu, in 13rosura lui franceza, tiparita in Paris,Ro»zeinia dupd tratatul de Paris, constata ca unireaeste poporana, mai ales fiindca nevoia ei e viu simtitade starea a treia 5 9. Aceasta lucrare este in deobstie unputernic studiu asupra dreptului public al RomAnilor dinacele timpuri, in care autorul cere, pentru prefacerea inbine a vietei romanesti, unirea Principatelor, Principestrain ereditar, suveranitatea launtrica a poporului si maimulte principii constitutionale. T. C. Bratianu, in Jlemoriutsau asupra situatiei ilfoldo-Valahiei dupd tratatul deParis, publicat de asetnenea In frantuzeste, dupa ce sta-bileste, la ranciul lui, clreptul de unire al Principatelor,analizeaza i critica Cu mult temeiu dispozitiile elec-torale ale firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc;protesteaza apoi contra regimului firmanelor introdus deTurcia dela 1856 incoace, din cari unul desfiintase li-bertatea presei cea harazita de Grig-ore Ghica. BratianusfArseste studiul sau cu cuvintele calde: Am inceputlupta, ciind atot puternicia Rusiei facO pe mai multidintre noi sa se indoeasca de putinta izbanzei. Cum amstà oare la indoeala de a o urmari astazi, cAnd Rusianu mai poate inselà pe nimeni cu puterea ei, si candregii insusi au fost nevoiti, prin tara lucrurilor, de ase face aparatorii neatttrnarei noastre? Nu! nimic nu vaputeà opri avftntul nostru! Am repurtat pana acuma omare victorie. Europa a recunoscut sa suntem un poporde to.000.000 de oameni, menit a lupdt .si a triumtàprin libertate. Load nostru este Insemnat printre na-

Memorial Principelui asupra ProtocoluMi ConferinklorConstantinapole. Fevruarie 1856. /bidet:, II, p. 963. C. Ilurrnuzaki gi loanMaiorescu, Desvoltarea drepMrilor Principatefor, 1857. Ibidenz, Ill, p.206, nota.

La Roumanie oink k traité de Paris. Ibidem, III, p. 13-113.

www.dacoromanica.ro


tiile cari alcatuesc repuklica europeana. Avem datoriacuceri» 60.

Alta brosura a unui Roman din Bucuresti, intitulata:O aruncaturd de ochi asupra unirei Principatelor Ro-mane, dupa o infocata aparare a drepturilor Romanitor,arata ca unirea e cmantuirea proprietatei, desmortirea siinvierea industriei, zborul invataturei, ridicareala adevarata ei insemndtate, Innaltarea clerului la cuve-nita lui vrednicie i imbunatatirea soartei slujbasilor .

Toate aceste erau exageran, de oarece nu aveau nevoiede unire pentru a se infaptul, precum pe de alta partenu puteau izvorì din simplul fapt al unirei, fara alte si-1inti corespunzdtoare. Dar once miscare sentimentalatrebue sa aiba i depasirile ei 61. Tot atunci FrancezulVaillant, fost profesor la Sf. Saya In Bucuresti, publicaun fel de proclamatie, In care insira drepturile Roma-nilor, in 31 de punte, si sfarseste lunga lui enumerareprin un frumos apel la lupta pentru izbanda 62. Maiamintim si pe cea mai elocventa pledoarie pentru drep-turile poporului roman, cele atat de adanc incalcate sicari cu atata g-reu isi faceau iar cale la lumina zilei:scrisorile lui Dimitrie Bratianu asupra circuiarei Porteidin 3i Iulie, In care el spune: Odata ce s'a doveditea unirea Principatelor este un lucru cu desavarsire le-giuit, ca ea nu vatama drepturile nici unei puteri, s'arparea ca diplomatia trebue sa fie multamita. Dar fiindcdse cere ca Principatele sa arate si foloasele ce le ateaptddela unire, fiindca se cere a se sti pentru ce noi Romaniitinem la aceastat unire, le-o voiu spune: Noi voim unireapentruca suntem acelasi popor, omog-en, identic, ca nici.un alt popor al pdmântului; pentruca avem aceeasi o-barsie, acelasi nume, aceeasi limbat, aceeat;3i religie, ace-

Mémoire sur la situation de la MoldoVaLchie après le (raid de Paris,1857. Ibidem, Ill, p 129-179 (vezi p. 164 si 179).

Din 1857. !bidet; III, p. 288-341. Load reprodus se afli la p. 297.Anexat la o depesi a lui Thouvenel c. Walewsky, 6 tulle 1856. Ibidem,

111, p. 608 - 610,

www.dacoromanica.ro

UNIONWTI 1 SEPARATITI 329

leasi traditii, aceeasi istorie, aceeasi civilizatie, aceleasimoravuri, aceleasi asezaminte, aceleasi legi si obiceiuri,aceleasi reg,-ulamente administrative, aceleasi nazuinti,aceleasi interese, aceIeasi nevoi de intimpinat si aceleaSisperante ce ne leagana sufletul, aceleasi meniri de In-deplinit; pentruca nici un hotar nu ne desparte; pentrucatotul ne apropie si nimic nu ne deosebeste, afara doarade reaua vointa a acelora cari voiesc sa ne vada des-uniti si slabi, pentru a face din noi o treapta spre cu--cerirea Imparatiei Oto mane ".

In sfarsit sa nu uitam o scriere eminenta care aparatoate interesele poporului ronAn ; acea datorita conlu--crarei unui Moldovan, C. Hurmuzaki, si a unui Tran--silvanean din Muntenia, loan Maiorescu, sub titlul Des-voltarea drepturilor Principatelor Moldo-Romine n urniatractattdui de Paris. tiparita la Bruxelles in 1857. Inea autorii arata Intaiu importanta Principatelor din punct-de vedere politic, ca bariera cu putinta intre Rusia siTurcia, apoi din cel comercial ca asezata ta gurile Du-narei; pun in lumina adevarata raporturile ce existaintre Principate i Poarta Otomana, protestând contranumirei unor Caimacami individuali, in despretul chiaral dispozitiilor Reg-ulamentului Orgarric. Brosura cautasa loveasca si in Turcia prin analogia ce o stabilisteintre Poarta care doar nu-si pierduse suveranitatea prinfaptul ca se pusese Sub protectia Europei, intocmai cumnu si-o pierduse Tarile Romtme pun'Andu-se sub aceaa Turciei , Dupa ce limpezesc In toate amaruntimile si-tuatia Tarilor Romtme fata cu Poarta, autorii trec laanaliza dorintilor Principatelor asupra reconstituirei lorpolitice, combatand mai ales parerea ca Românii, ca uniice sunt de o relig;ie cu Rusii, se vor plea fiind unitiIn partea acestora, dovedind cu toata istoria anterioara'frica Romtmilor de Muscali i antipatia lor pentru ei.'Dupa aceea autorii cerceteaza: I) daca Principatele au

63. Din 31 Aug. 1856. Ibidenz, 111, p. 764.

www.dacoromanica.ro


dreptul de a se uni intr'un sing-ur Stat; 2) daca Poartaare dreptul de a se opune unei atari nazuinti; 3) daca.unirea este In folosul Principatelor; 4) daca este 'in in-teresul Europei. Trec apoi la analiza chestiei neutrali-tatei si la acea a ereditatei. Nu spun Irisa nimic asupraPrincipelui strain, pe care par a nu'l socoti neaparatpentru regenerarea politica a poporului romttn; caci au-torii rezuma In chipul urmator cererile lor de reforma:

Uniunea Principatelor, neutralitatea noului Stat romanrestaurarea principiului de sucesiune ereditard pentru

Donan» 61.Alai gasim o indoeala asupra foloaselor ce le-ar aduce-

un Prinripe strain, 'in Proiectul de o formula a dorin-telor Romdniei a log-ofatului Vasile Ghica care spuneca cu toate ca poporul romAn nu-si ascunde neajun-surile probabile ce ar intovarasì aleg-erea unui Domnpamtmtean si primejdia sigura de a primi pe un Prin-cipe de rasd straina fi care nu ar ave& si»yatiile lui,pe atAta el doreste a sterg-e pentru totdeauna unja mae-strita de despartire Intre Aloldoveni si Alunteni 61. Prin-cipele strain este bine Tnteles combatut cu mai multastaruintd de N. Istrati, acel ce combateh i unirea,scrierea lui .Asuprd puterei legiu toare Prin-cipatelor Moldo-Romdne".

Aceasta neincetata frdmantare a mintei trebueà saadune tot mai multe conving-eri In jurul marei idei,ne trage randul sd aratam elementele sociale din carise alcdtudt partidul unirei, insemnftnd chiar individualpe conducatori; caci fara acestia nici o miscare nu este-cu putinta In sinul societatilor. Once s'ar zice de rolulmasselor, si ()rica de insemnat ar fi el 'in mersul tre-bilor, aceste masse ar rdmaneh nemiscate sau ar bajbai

ReproinsA in Acte fi Documente, III, p. 179 218 Locul citat la p. 216.lbidem, III, p. 440,Sur le pouvoir legislotif el les privilkes des Principautés. Me/do-Rin-

maincs, 1856. Ibidem, p. 145 147.

www.dacoromanica.ro

67. Corespondenta din lasi c. l'Etoile du Danube din 24 Iunie,p. 948.

68 Cot espomlenta in Bucuresti a lui Bois le Comte din 1834, reproduskde Monlleur Unimrsel, 18 Sept. 1856. Ibidem, 111, p. 828.

IJNIONISTI SI SEPARATISTI 331

In Intunerec, fard faclele mintilor mai luminate ce se-pun In fruntea lor. De aceea In capul unei societMi estede nevoie un presedinte sau un director; In capul uneiarmate, un general; In al unei corporatii, un staroste;In al unui partid un sef. Se inteleg-e ca cerceta'nd ciernen-tele alcatuitoare ale partidului unionist, se vor alege dela.sine acele ce'i erau protivnice i cari sprijineau staruireaTarilor Rornane In viata lor despdrtita de pana acuma_

In Muntenia toata lumea era pentru unire, intrucat,cum am luat'o aminte, ea venea In folosul acestei tari,

rari numai erau acei ce nu voiau sa o primeasca..Unul din acestia era maiorul Papazoglu care insereaza.In Vestitontl, organ semi-oficial al guvernului, un articolprivitor la Stimbeita Mo,silor aratand, dupd istoricul GreeFotino, ca aceasta serbare fusese instituita de Mateiu.Basztrab In amintirea victoriei repurtate de el asupra luiVasile Lupu, ci cere ca sä se ridice un monument inacea catnpie g-lorioasa, spre vesnica pomenire a invin-gatorului. Separatistul moldovean, de altfel marele ini-tiator al regenerarei culturale a Moldovei, Gh. Asaki,reproduce intreg-ul articol al lui Papazoglu, nu numaiIn romaneste, ci si In traducere francezA; Insa pentrua raspunde pe aceeasi tema gazetarului muntean, Asakipropune ,sa se neutralizeze sitntimantul de umilire pe-care rnonumentul valah l'ar inspira Moldovenilor, ridi-cand un altul lui ..5tefan cel Mare, biruitorul MuntenilorAlti separatisti munteni combateau unirea pe motivul ca.csa -nu fie concurati, In posturile lor, de mai numerosiiboieri moldoveni 68 Dar la atata se margineau In Alun-tenia Incercarile de a combate unirea care, In ochii tu-turor i mai ales in ai Bucurestenilor, trebuea sa le aclucrt.mana si bog-atia, prin concentrarea, In orasul lor, a in-treg,ei vieti a poporului roman din ambele Principate.

www.dacoromanica.ro

-332 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

Cu totul altfel In Moldova. Aici unirea puteA deveni ame--nintätoare pentru starea oamenilor, mai ales pentru acea-a Iesenilor, si trebuei deci mult Incordata struna patri-otica, pentru ca sunetul ei sa acopere pe acel al interesuluipersonal. Unirea se aratà deci In Moldova mai mult cao jertfa In folosul neamului, deck ca un castig pentruara Insasi. Cu toate aceste, prin un fenomen greu de

Inteles, dar care totusi se repeta In rari rastimpuri In-sinul societatilor menite spre propasire, instinctul de pa--strare al neamului rapuse pe al pastrarei individuale, sinu numai -Moldova, dar si Iasul, fura cuprinsi de o In-flacarare neopritä pentru ideea unirei, care puse stapn.-nire pe cele mai multe tninti ce se Inaltau macar catde putin peste nivelul zilnicei existenti.

Partidul unirei aduna In sinul lui toate elementele,Inmanunchiaza In el toate cugetele i incoarda toate-vointele, spre a puteà ajunge tinta mult dorita, i aceastaadunare, Inmanunchiare i Incordare er4 de nevoie, deoarece nici °data poate o cauza mai dreapta nu a avutde luptat cu mai multä racredinta, rautate si manopereascunse, deck cea aparata de mica si slaba Moldova,-contra unor uriasi ce voiau Innabuse g-lasul.

Inainte Insa de a expune lupta omerica purtata deun popor Intreg, In numele dreptului, contra interesului-celor puternici, sa trecem In revista ostirea ce erà dusäin crâncena batalie.

attva timp dupa subsemnarea tractatului de Paris,in 30 Martie 1856, se Infiinteaza In Iasi comitetul u-nirei In ziva de 21 Maiu (6 Iunie) 1856, care pune Inprograrrul sau, t a idei de sprijinit: unirea Tarilor Ro-mane sub un Principe strain clintrro familie domnitoareeuroptana, afarä de dinastiile statelor marginase; g-u-vernul provizor sa fie alcatuit din cei trei mari dreg-a-tori prevdzuti de Reg-ulamentul Organic; sa se iea ma-surile cele mai active de propaganda prin tara i sa sealcatuiasca un proiect de lege electorala la Divanul adhoc, pentru ca In cazul cand comitetul ar fi consultat

www.dacoromanica.ro

Ibídem, III, p. 520-522.Ibident, Ill, p. 530-532, unde se AIM 171 de subsenurguri, 9 fiincl..

declarate nedescifrabile.Din 9 Iunie. Ibidem, III, p. 527.

UNIONI§TI §I SEPARATI§TI 333..

asupra acestei materii, el sa nu se afle nepregatit. Maiadaoge si cererea, tam stranie a unei capitale noue-In centrul tarei, mai mult pentru a stange para invidieicontra Bucurestilor, cleat pentru a scapà perspectiva ce-astepta Iasul. Aceasta decizie este subsemnata numai de-boierii mari, cei mai multi Ieseni, si anume: stefan Ca-targiu, P. Mavrogheni, Latescu, Leon Ghica, Constantin.Ghica, Iancu Ghica, Alexandru Ghica, Alexandru Ca-targiu, t. Rolla, C. Hurmuzaki, N. Sutu, D. Ralet. C...Negri, M. Kogalniceanu, I. Pisoschi, V. Alecsandri siA. Panu 69.

In i i Iunie comitetul este sporit la numarul de 1 80.-de membri, luati din Intreaga clasa luminata a popo-rului moldovan : mai toti boierii cei mari, multi boierkmici si mai multi Inca oameni din popor, din cari citä'm-la Intamplare pe : T. Codrescu, I. Holban, D. Gusti, I_Codrescu, Vasile 13alta, I. Agarici, C. Corjescu, EconomulIon Bobulescu, I. Vargolici, C. Kerniski, Scarlat Pastia_C. Bosie, G. Stihi, C. Teodorini, Neculai Ionescu, St_Darzeu, M. Balasescu, Anton Camban, St Nei, Dim. Tacu,I. Macarescu, si Dr. Fatu 7°.

Logafatul G. Sturza dela Dulcesti nefiind fata la al-catuirea celui dintaiu comitet, cere prin o scrisoare salpriveasca si pe el ca membru, spunand In ea, ca bla-stamata si fara cuget si netrebnica zidire va fi acela-care, si In minutele aceste scumpe, va mai cugeta lainteresul sail particular» 71. Judetele trimit unul dupa,altul acte de adeziune catre comitetul iesan. Cel din Bacaueste subsemnat de boierii cei mari ai tinutului : Rosetti'Tetcanu si alti Rosetti, Aga C... Biberi, A. Docan, de-un mare numar de boieri mici: 8 sardari, 4 spatari, 2cluceri, 3 caminari, 8 pitan, 2 jitniceri, 2 §atrari, . i 1

sulger si multi oameni neboieri. Unul din acestia A._

www.dacoromanica.ro

Din 22 lunie. lbidem, III, p. 545.Din 23 lunie. lbidem, III, p. 547.Din 22 Iunie. Ibidem, III, p. 548.Din 23 Iunie. Ibidem, 11, p. 552.Din 22 Iunie. Ibidem, III, p. 553.

17. Din 23 lunie. 1bidem, III, p. 558.

334 ISTORIA P.ARTIDELOR POLITICE

-Gheorghiu adaoge dupd subsemndtura lui: unirea, uni-Tea S iar unirea , iar altul, D. Lupu: unirea e dorintapoporului romarn si pe ea o dorim >. Actul de adeziune-din Bacau Insa cere ca Printul strain sa fie de originelatind» 72.

Actul de adeziune din ,Dorohoi este subsemnat de ma-Tele boier Dim. Ghica logofgt si apoi de vreo )o de boierimici si de mai bine de 6o de oameni din popor. El In--tareste cererea facutg prin programul comitetului, anumeca sa fie <o capitalg nota asezata In centrul tarei» 73.

Din judetul Neamt vine de asemenea un act de ade-ziune In care subsemnarg pe lângd marele boier I. G.Cantacuzino, vreo 6o de boieri mici si vreo 40 de oa-meni neboieri si toti calugdrii dela manastirea Neam-tului, In frunte cu staretul Dionisie. Cererile sunt i In-el unirea sub un Domn strain si o noua capitala. 74.

Cu acelasi text ca i actul de adeziune al judetuluiNeamtu, este si aceleal judetul Roman, subsemnat deEpiscopul Nectarie, de arhimandritul Bartolomeu, de mariiboierii Gheorghe Sturza logofat, G. Ghica si ScarlatVArnav, de vreo 40 de boieri mici i vreo 20 de oa-meni din popor 75.

-Actul de adeziune al judetului Minya este mutt maibogat In subsemnari, cuprinzand afard de ale boierilormari M. Costache, C. Sturza, Aga Costin si I. Miclescu,Inca peste 6o de boieri mici i vreo 8o de oameni ne-bnieri 76.

Din 'recite?, s'a pdstrat numai scrisoarea coloneluluiI. Frunza, prin care se rosteste pentru unire 77.

Din judetul Patna 'vine Insg o foarte bogata Impar-tasire, subsemnatd de mai mult de zoo de persoane,toate dintre boierii mici i neboieri, repetand färä schim-

www.dacoromanica.ro

Din 30 Innie. Ibidem, III, p. 580.Din 2 lulle. lbidem, III, p. 587.Din 4 lulie. Ibidem, III, p. 596.Ambele din 9 lulie. Ibidem, III, p. 616 0 617. Vor fi venit fArA in-

-doeall acte de adeziune si din partea celorlalte judete ; dar ele s'au rAtAcit-0 nu sunt continute in bogata publicatie a Actelor priritoare la Regenerarea_Roma/del, pe care se intemeiazA expunerea.

Vezi aceastA cerere din 28 Fevruarie 1856. Aldan, III, p. 427.

`UNIONITI I SEPARATITI 335

bare dorintile Insemnate In programa comitetului dinIasi 78

Actul de adeziune din judetul Falciu este subscrisde patru boieri mari, Ag,a D. Catargiu, N. Catargiu, N.Costache si I. Ralet, vreo 70 de boieri. miei i vreo.8o de neboieri 79.

Cel din judetul Botopni este subsemnat de 7 boierimari, din cari patru membri ai familiei Canandu, apoiMiclescu, Aga Grig-oriu, si .Aga Jianu, si un numar In-semnat de boieri mici si de neboieri 80.

Din Falticeni vin doua acte, unul din partea locui-torilor orasului, celalt din partea celor din judet... Boieriimari sunt 1. Millo, Vasile Canta, Aga Al. Botez. ; dincei mici, In numdr de vreo 30, Insemnam pe 1VIateiu Ga-nea paharnic si vreo 30 de neboieri 81

Floarea deci a Moldovei, oamenii mai cu vaza, maiavuti, mai luminati, atat cei din Iasi cht si cei din ju-det sprijineau ideea unirei. Fata cu aceasta aproape una-nimitate a clasei mai culte din popor, reprezentantii se-paratismului erau foarte rari. Si lucru curios, mai multedin nurnele ce le gasim In rândurile lor Incepuse prina fi unioniste, pentru a trece apoi, bine Inteles nu fdrapricina, la separatismu. Ash gasim bunoard pe sepa--ratistii de mai thrziu Alecu Millo vornicul, N. Docan,N. Mavrocordato, Dimitrie Cornea si chiar Neculai Is-trati la Inceput subsetnnati fie In actele de adeziune,fie In cererea Indreptata catre Domnitorul Ghica, prin-care protesteaza contra conferintelor de Constantinopole-cerand unirea ea Prineipele strain 82. De asemenea

Ghica pe care 1-am vazut pledand cu ash Infocarepentru unire, II vom gasi primind Ministerul Justitiei sub

www.dacoromanica.ro


Vog-oride si trecand apoi la cel de Interne, de unde se-puteh mai bine 01111 unirea.

Dupa cum se vede si precum o vedeau i. oameniitimpului, partidul anti-unionist era mult mai putin nu-meros decum se credeh 83. De aceea i fatal Cu nume-roasele alipiri catre unire, gashn In namolul de acteasupra acestor evenemente, numai o singura petitie aseparatistilor din Barlad adresata Sultanului, in carespun ca desi au subsemnat pentru unire, dar au facutaceasta numai sub amenintarile guvernului precedent(Grig-. Ghica) 84

Care era tinuta taranilor, a clasei calei mai numeroasea poporului in chestia unirei? Ei nu se rosteau niciinteun fe!, pentruca nu pricepeau insemnatatea lucrului.

Aici sta. deosebirea Intre rasunetul revolutiei din 1848In Muntenia, care putem zice ca latise ideile ce spriji-neau miscarea pana In straturile cele mai adanci alepoporului, pe cand partidul unirei trebul sí. se margi-neasca. numai la patura suprapusa a oraselor. Si estelesne de inteles de unde proveneh aceasta deosebire.Revolutia din 1848 In Muntenia atinsese u.n interesreal, simtit al taranimei, care o usturà o injunghihsi pe care deci puteà sa-1 patrunda: desfiintarea clacei

darea unui petec de pamant in proprietatea taranu-lui. Pentru acest interes, tdranimea trebueh sa se scoale-,Numai In mintile mai luminate se imbinh acest interesnemijlocit cu ridicarea starei obstesti a tdrei. Mintile-taranilor, In orizonul lor cel Ingust, nu puteau vedehsoarele rdsarind dupa dealuri. hi intrebarea unireilucrul de cdpetenie erà tocmai acel soare pe care pentru

vedeh," erh de nevoie ca acei ce erad sd se bucure-de lumina si de caldura lui, sa jasa din vizuina rece-si intunecoasa in care sufletele lor putrezeau de atatatimp. Aceasta Insd nu o puteau face tdranii cei lipsiti,

Place c. Walewsky, 24 lulie 1856. Ibidem, III, p. 706.Din 19 Aug. 1856. Ibidem, Ill, p. 775.

www.dacoromanica.ro

85. Les paysans, denués de toute éducat on politique, livrés à l'omnipo-tence des sous-administrateurs (privighitori), habitués it obéir à tous les or-dres du gouvernetnent, étaient en effet, par leur nombre, un moyen des plusefficaces ponr organiser une manifestation contre l'Union". Art. din l'Etoiledu Danube, 8 lanuarie 1857. Ibidem, Ill, p. 1034.

22

SEPARATIgI 337

nu numai de cultura., dar si de binefacerile unei vietiomenesti 85.

Partidul unirei In luptä. Am spus ca, pentru aaduce la indeplinire ideea in jurul cdreia se inchegasepartidul unirei, el trebuea sa. clued o lupta apriga im-potriva dusmanilor acestei alcdtuiri politice, dusmaniconstituiti mai ales din puterile protivnice ei si carise ajutau de elementele launtrice, pentru a repuraizbanda.

Puterile europene ce se impotriveau unirei erau, inintaiul loc, Turcia si Austria cari aveau interes ca aceasta.intarire a organismului romsdnesc sd nu se indeplineascd..Catre ele se alipise insd si Anglia, de indata ce aceastdputere vazuse ca. Rusia sprijina unirea, cdci ea banua.ca., In acest sprijin, Rusia planueà o loviturd ascunsa.contra Impardtiei Otomane.

Puterile dusmane unirei se Ondiserd Cu drept cuvânt,cd ele treLiau sa se sileascd a impiedicà rostirea do-fintelor pentru unire, numai in Moldova, fiindcd dupdcum am vazut, rasping-erea acestei combinan i politiceerà destul de firesc lucru a fi asteptata dela tara ce.erà sa se piarda prin ea.

De Muntenia ele puteau sa nu se preocupe; cdci o-dorinta a unirei din partea tarei ce erà sa traga unfolos, nu puta fi Ismpiedicata, i ar fi fost a se da preape fata uneltirile puse in lucrare, daca si Muntenia s'arfi rostit contra unirei. Dar puterile protivnice nici nuaveau nevoie ca unirea sa fie respinsd de ambele 06;caci fiind vorba de a se cunoaste dacd contopirea erà.doritd, erà neaparat ca vointele amandurora sa se in-tAlneasca, si refuzul uneia (lin tati erà indestulator pentrua face sd cadd combinatia planuita.

www.dacoromanica.ro

.338 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

De aceea si toate silintele pentru a Impiedica. rostirea,dorintei de unire se concentreaza asupra Moldovei, silupta partidului unionist pentru izbada infrdtirei estedatd numai In aceastd tara. Asupra ei cdza tot g.-,reul

frdmatarilor; ei i se cuvine Tusa si cununa de lauripentru iziAnda dobanditd.

Austria si Turcia aveau la Indern Ana cele mai puter-nice mijloace, pentru a inndbusl rostirea dorintei deunire din partea NIoldovei. Cea dintai ocupase Princi-patele cu armatele ei, dupa retrap-,erea Rusilor catreCrimeea cea atacatd de aliati In 1853, si se intelegeat de greu cadeà In cumpana prezenta baioneteloraustriace In o tara ce trebueà sd dea un vot-protivnicclorintelor habsburgice. Ocupatia se facuse in 1854 Intoiul razboiului, si avuse de cau4a, sau mai bine depretext, irnpiedicarea Rusilor de a reocupà iarasi TarileRomane, fiind deci facuta chip in foIosul aliatilor 86.

Dar razboiul se sfarsise, si in 30 Ma,rtie 1856 seIncheiase tratatul de Paris. Trupele aliate pArasisera cu-rAnd dupa aceea Rusia; dar Austriacii nu se gftndiail.a ies1 din Principate.

Ei pretextau ca nu pot sa o facd, pand nu vor vedeàsfArsitd delimitarea Basarabiei retrocedata de Congresuldin Paris, dupd stdruintele ei. Comisia europeana ce tre-bueà sa privigheze lucrarile Divanurilor ad-hoc, avAndinsa a se Intruni in Bucuresti, delegatii Rusiei nu voescsd vind ad, Inainte ca- Austriacii sa fi desertat Princi-patele. Deabià cdtre jumatatea lui Martie 1857 Austrianemai putAnd iscodi nimic, este nevoitA sAV Tetragaostirile din Tarile Române87.

Lupta Intre cele doud partide, unionistii sprijiniti nu-mai de Frantia si anume prin autoritatea sa morald,dar avand pentru ei convingerea puternicd In dreptatea

86. Sanejouand, Les 12rincipautés roumaines devant PEurope. Ibidemp. 363. Conventia intre Turcia si Austria, peatru ca aceasti din urmit si o-cupe Principatele, din 14 lunie 1854. lbidenz, II, p. 484. La 13 Sept. gene-ralul austriac Coronini erà acum in Bucuresti, Ibidem, IV, p. 98.

www.dacoromanica.ro

In ziva de 14 Martie pArAseste ultimul corp de austriaci Moldova.Place c. Walewsky, 16 Martie 1857. Ibidem, IV, p. 98.

Firman pentru numirea lui Bal§, de Caimacam, 15 lulie 1856. Ibidem,ill, p. 648. Moartea lut Balq, 1 Martie 1857. /bittern, III, p. 1164.

Buletinul sAptAmAnal din Steaua Dundrel, 14 lulie 1856. Ibidem, III,p. 672.

Place c. Walewsky, 23 lulie 1856. lbidem, III, p. 680.Relata Stelei DunArii din 23 lulie 1s57,1bidem, III, p. 655. Jurnalul co-

znitetului insArcinat cu ridicarea statuei, 18 Decemvrie 1856. /Wm, III, p. 985.

UNI0N1$T1 51 SEPARATISTI 33g

cauzei ce sustineau, i separatistii fara multi Impartasi-tori In tara, dar tari prin sprijinul armatei austriace,acel al Turcilor i Intreg,u1 aparat ocarmuitor al tarei,pus la Indemana Caimacamului, Infiitiseaza doua perioadeIn a ei desfasurare: Tut'Ala este cea preg-atitoare, urma--rita pe timpul ocupatiei austriace si a Caimacarniei luiToderip Ba1 dela 15 Iulie 1856 pana la Martie 1857,si a doua dupa retragerea trupelor austriace, care Incepedupà moartea lui Toderita Bals 88, sub CaimacamiaYeculai Vogoride, dela Martie 1857 pana la alegereaclesavfirsita a Divanurilor ad-hoc.

a) Sub crtimetranzia lui T. Bal.Incotrò erà sa tindacodirmuirea lui T. Bals, se vede de pe Imprejurarea,c a cerémonia instaldrei lui In scaunul Caimacamiei seface. cu concursul ostirei austriace. T. Bals, avand deambele sale laturi pe generalii austriaci Gablentz :;;i Res-nicek, i urmat de mai multi adiotanti i ofiteri ai ar-matei de ocupatie, trece 3n revista trupele moldovenesti 89Se dovedeà In destul, prin aceasta Irnpartasire a armateiaustriace la afacerea absolut tuntrica a Investirei au-toritatei supreme In Moldova, cine erà sa fie adevaratulstapan al Wei. Consulul V. Place se arata cu totulsurprins de à vedeà trupele austriace luand parte, ala-turea cu cele moldovenesti, la sarbatorirea instalarei 91.

Cu toate acestea, Caimacamul, pentru mascà purta-rea, pune sara la luminatie si un transparent care sim-bolizA unirea, prin doua femei ce se tineau de mAna.Tot Bals iea mai tArziu initiativa de a se ridicA un mo-nument lui *tefan cel Mate". Tovardsa si Ing-aduitoarea

www.dacoromanica.ro


Austriei in apasarea Moldovei, Turcia, pune indatd Inlucru un not soiu de autoritate asupra Principatului,impunandu-i vointa ei In afa.ceri cu totul Iduntrice, prinfirmane trimise din Constantinopole. Prin unul, Sultanulrevoaca concesia facuta unei companii franceze, pentruprivilegiul plutirei pe Siret. Erà aceasta un semn al in-depdrtarei Turciei de Frantia care cu toate aceste iiscapase existent,a 92 Pana acolo mergeà sila ce o re-sirrqeau Tur,ii p-ntru fuasta lor aliata si patrona, ca cttprilejul trecerei unui pasa prin Iasi, el viziteaza pe toticomisarii puterilor ce ven isera aici spre a cercetà cumstau lucrurile cu clurinta unirei. afara de cornisarul fran-cez, ceeace ambasa,dorul francez din Constantinopole nulasa sa trea.ca, ci aratand Vizirului purtarea necuviin-cioasa a pasei, acesta primeste ordinul de a se intoarceindata la Iasi, din Basarabia unde trecuse, spre a sd.-varsi. si fatd cu comisarul francez datoria de politea pecare lipsise sa o indeplineasca.

Alt firman anuleaza concesia unei bAnci prusiene, desigur din cauzd ca si Prusia sprijineA, unirea; al treileasuprima libertatea presei incuviintat4 de DomnitorulGhica, pentru a puta prin oprirea ziarelpr ce spriji-neau unirea, sd inndbuse parerile. Place observa asupraacestei Intrebari, cd ziarele au trebuit sa Inceteze dea aparek asà cd In momentul cand tara are mai multanevoie ne a fi luminata, toate organele cari sprijiniauunirea au fost suite a amu0. Ceea ce face aceasta ta-cere Ina. mai simtitoare este, cd Gazeta oficiala (GaZetaMoldovei) continud, mereu articole contra unirei çarilorrománe> 93.

Prin un al patrulea firman In sarsit, se opreste re-intrarea in Çarä a emigraOlor din 1848. Ambasadorulfrapcez tagadueà in zadar in chipul cel mai formal,

Vezi o serie de acte lncepind dela 8 August 1856. Alden, 111, p. 747vi urm.

Place c. Walewsky, 29 Sept. 1856. !bidets, Ill, p. 851.

www.dacoromanica.ro

Thouvenel c. baronul de Prokesch, 8 Aug. 1856. lbidem, III, p. 747.Walewsky c. Thouvenel, 9 Aug. 1856. lbidem, III, p. 749.Place c. Walewsky 24 Dec. 1856 lbidem, Ili, p. 997. In 28 Fevruarie

1856 !strati subsemnase petitia pentru unire cAtre domnitorul Ghica tMai susp. 335, nota 82. In depe§a lui Place c. Walewsky din 24 Dec. citati aici, sespune despre !strati ci ar fi depuis six mois Fécrivain et le chef du partiséparatiste". El trecuse deci in tabi a anti-unionisti pe la lulie 1856, rindcu numirea lui Balq de Caimacam. Data lunari a scrierei Chestia sud careerit din 1856, trebue si cadi tot pe. atunci.

Thouvenel c. Walewsky, 13 Oct. 1856, qi art. din 1' Eloile ;iu DanubeS lanuarie 1857. lbidem, Ill, p. 876 gi 1034.

UNIONIM !;;I SEPARATITI 341

fata Cu art. 23 al tratatului de Paris, dreptul de a anulàprin firmane mä.'suri de ocarmuire launtrica luate la Bu-curesti sat la Iasi 9 t. Poarta acuma nu mai asculta deFrantia, ci de puterile acele ce bateau In struna ei, sicari cautau s'a." Impiedice unirea: Austria si Ang-lia. Am-basadorul francez se mira, Insa fara temeiu, ca sfetniciiSultanului nu au fost loviti de strania situatie pe careìo creeaza, prin alipirea lor de pArerile cabinetului din

Viena, -si parasirea celorlalte puteri reprezentate la Con-gres, si mai ales a celor ce au combatut alaturea cuSs ,

Turcii In contra lusiei 95.

Caimacamul T. Bals schimba Indata pe dregatorii luiGhica, punând In locul lor oameni cunoscuti pentruparerile lor Impotriva unirei, cau ctistiglindu-i contra ei,tocmai prin numire.

El luase In minister pe Neculai Vogoride care de-clarase lui Place, Inca de pe când it vtizuse In Paris,crt lucrà din partea Portei pentru a Impiedecà unirea;apoi pe Neculai Istrati, cunoscutul teorician al separa-tistnului, si pe Neculai Canta care faceà o opozitie pefata ideei unirei 96 Caimacamul destitue pe un cap petoti dregatorii precum : directorii departamentelor, pre-fectii judetelor, perceptorii darilor, t ea mai marel partedin presedintii si asesorii Divanului i ai tribunalului,capii jandarmeriei, toti subadministratorii plasilor, carierau banuiti de a fi unionisti i ii inlocueste cu per-soane apartinand vechiului partid rusesc i cari sunttotodatA protivnicii unirei Principatelor97». Pentru a scaph

www.dacoromanica.ro

Place c. Walewsky, 29 Dec. 1856. Ibidem, III, p. 1008.Mai sus p. 334, nota 77, actul de adeziune a lui Frunza Catre prodamatia.

comitetului iesan al unirei.Art. din L'Etoile du Danube, 8 lan. 1857. Ibidem, 111, p. 1034. Ga--

zeta Steaua Dundrei, oprita a mai les' la lasi, se stramuti la Bruxela unde-apare sub titlul L'Etoile du Danube, In limba francezi, sub directia lui N.lonescu.

Place c. Walewsky, 2 Martie 1857. lbidem, 111, p. 1169. Necrologul.lui Paqcanu. Ibidem, p. 1053.


de Divanul domnesc al canija presedinte erà tocmaiunionistul Vasile Sturza, dar pe care nu'l puteà destituica pe multimea tuturor dregdtorilor, Bals intrebuintazaurmdtoarea manoperd pentru a'l indepártà. Pune peNeculai Canta ca, Intr'un proces al lui, sa'i dea o tan-guire foarte ofen3atoare contra Divanului, cerAnd garantie-Caimacamului contra «nedreptatilor nerwinate ale Di-vanului . Caimacamul, ca i clind 1111 ar fi vazut insulta,,recomanda petitia Divanului care îi da dimisia In in-tregime. Neculai Canta este multatnit de Bals pentruaceasta faptd, prin luarea lui In Minister 98.

Pe langa aceste masuri obstesti luate de Caimacamcontra unirei, prigonirile individuale plouau pe capulunionistilor. Trei tineri sunt surguniti, pentnica îi ara-tasera prea pe fata aplecarea lor pentru unire. Se vio-leazd domiciliul si se aresteaza alti doi tineri, Holban

Voinov, cari se intorceau dela o petrecere dela OraImbracati In costum national. Colonelul Frunza este de-stituit din postul de comandant, pentruca se rostisefavoarea unirei 99. Comandantul jandarmeriei tinutuluiTecuciu, Diamandescu, este de asemene destituit. MuzicamilitarA. i chiar bandele de lautari sunt Impiedecate de-a cant,à Hora uniref; dialogul politic Tandala Pacalaal lui Alecsandri este oprit de a se mai jucA si cate-alte masuri de acelas fel

Pentru a ilustrà si mai limpede ura contra unionis-tilor, Intâmplandu-se sa moara Mihail Cantacuzino Pas-canu, partizan al unirei, in timpul ce el zdceà mortcasa lui, aldturea cu el Neculai Istrati dadeà un balse Inveseleá, cu muzici si lautari "1.

www.dacoromanica.ro

V. Place c. Walewsky, 10 lulie 1856. Ibident, III, p. 617.Comp. Place c. Walewsky, 19 lulie 1856, cu Place e, Thouvenel, 12,

Dec. 1856. Ibident, III, p. 680 gi 970.

UNIONI$TI I SEPARATITI 343

Dar Bals stieà din vremuri vechi, cá numai cu slujbe,ori cat de mari ari ar fi ele, nu se rásbate la Cons-tantinopole, inimile Turcilor nu se descuie deckcu chei de aur. El se impacase deci cu banchierii Zarifi

Vlastò din Constantinopole, ca sa trateze in numelesau cu Minitrii Sultanului, asupra numirei lui la Gos-podoratul Aloldovei, Insarcinand pe aceasta casa a merg-epand la 80.000 de galbeni (r.000.000 de lei noi), sprea obtineá, domnia, si in caz de izbutire, Caimacamul seobliga a da zisei case, cu pret neinsemnat, In arena.,salinele i dreptul de exportare a cerealelor. Casa debanca Ii raspunde ca si-a asigurat cooperarea ambasa-dorilor Frantiei (ceeace nu era decat un sfruntat nea-devar) i Angliei, i ca ea cauta deocamdata a procura.lui Bals Cdimrtcamia pentru 2 5.000 de galbeni. BalsIiraspunde ca va primi. Caimacamia, aclecá va da 25.000-de g-albeni, numai daca i se va asig.-,urà Domnia 102. Alaila urma Bals se hotáraste a face jertfa cea mai mica,spre a pune mana pe Cáimácamie, mijlocul cel rnai sig-urde a ajung-e la Domnie.

Purtarea lui T. Bals in chestia unirei este pe deplininteleasa. Ata Austria cat i Turcia Ii fag-,aduisera Domnia,.In cazul bine inteles cand unirea nu s'ar Infaptui 103, sipentru a M'aura' aceasta putinta luptase din rasputeriCaimacamul Bals. El uitase insa sa se asigure si dinpartea mortei, care venl sa-I umfle pe neasteptate, toc-mai cand erà s'a intre in toiul luptei celei mari : ale-gerile pentru Divanul ad-hoc.

b) Sub caitnetaintia lui Y. Vogoride. La moartealui T. Bals, partidul unionist cauta In zadar a face sase orandueasca Caimacamia de trei persoane prevázuta.de Reg-ulamentul Org-anic, caci Turcii numesc pe Ne-culai Vogoride, un Grec pasa turcesc ce fusese impa-

www.dacoromanica.ro


mantenit In Moldova, prin casatoria lui Cu fiica lui Co-stache Konaki. Acest nou agent al Portei si al AustrieiInsala pe Francezi, prin o fagaduinta iscalita, de pur-tare neutrala, In c`tuza uuirei. Unioni0i Insa care §tieaucu cine aveau a face, rAmasera Thmarinuri0 la vestea a-cestei numiri 101.

Venirea lui Vogoride In capul Moldovei se Intl'lneacu trimiterea firmanului pentru alegerile Divanului ad-hoc si cu adunarea In Bucuresti a Comisiei europene.Lupta cea hotaratoare erà sA se Incinga.

Vogoride Incepe prin a margini Indatorirea pe caresi-o luase catre consulul francez din Jai, interpretandastfel declaratia lui scrisA: cA va sprijini cu cumpettareunirea, daca va dobándi conving-erea ca aceasta combi-natie va fi sprijinita de Con,gres, dupA ce va fi fost vo-tata de Divanuri i". Dar cum erà cu putintA sa obtinaaceasta convingere, asupra unui act Inca ascuns In tai-nele viitorului? Apoi Implinirea conditiei impuse de Vo-goride atArnà tocmai de sprijinul ce erà sa'l dee el cauzeiunirei, sau de improtivirea ce erà sa i-o arate. Fag-a-duinta Caimacamului ascundba deci un cerc vicios; erào Indatorire sofisticA care nu'l leg-à la nimic.

Ministrul de interne rAnduit de Vog-oride, NeculaiCanta, recunoscAnd Insa, fata cu puternica miscare dinMoldova, cä nu ar puteà luà Indatorirea de a face caaleg-erile sa jasa contra unirei, schhnba Ministerul lui,al Internelor, cu Costin -Catargiu care lea asupra-si a-ceasta Indatorire

Vogoride Insceneaza mai multe uneltiri false contraideei unirei. Aà el raspândeste vestea, ca unirea artrebui sa aiba de rezultat ImpArtirea pamanturilor, fiind

L'Eloile du Danube, 9 Martie 1857. Ibidem, IV, p. 7. a Vogorideerk pasä, vezi doleanta unionistilor Moldovei C. Comisia din Bucuresti, 30Manie 1857. Ibidem, IV, p. 166.

Place c. Walewsky, 14 Martie 1857. Ibidenz, IV, p. 48: S'il obtenaitla certitude que cette combinaison .triomphera dans le congrès, après qu'elle-aura été votée par les divans".

Place c. Thouvenel, 25 Martie 1857. Ibidem, IV, p. 131.

www.dacoromanica.ro

Incunostlintarea Departamentului de Interne, 3 Aprilie 1857. Ibidem,IV, p. 16. Circularea lui Costia Catargi, 2 Aprilie. Ibidem, IV, p. 202.

Min. de Interne c. lord. Pruncu, prefect de Putna, 13 Aprilie 1857.Jbidem, 1v, p. 322.

UNIONIFI 1 SEPARATIgI 345

o reinnoire a miscarei socialiste din 1848. Presa fiindIncatusatd, unionistii nu puteau combate atari neadevd-ruri primejdioase, decat prin placarde litografiate si prinintruniri; dar si un mijloc si altul fu oprit de g-uvernca atitd.tor al duhurilor. Guvernul anume sustinea di

trebue ferite alegerile de once inriuriri sau uneltiri cariinteun duh exclusiv de partid, sunt de fire a aduce ra-tacirea si a ameninta sinceritatea aleg-erilor

Dupd tedria constitutionala a guvernului lui Vogo-ride, discutia teoretica, conving-erea pe catea ideilor, sesocotea si ea uneltire primejdioasa.

Fiind Insa ca unionistii tot nu Incetau de a lucra,apoi arestul Imprastiat cu manosie In dreapta si In stangaveni sa asigure Inca si mai mult sinceritatea alegeri-lor . Pe lang,-,d siluiri, guvernul Intrebuintá si ademeni-rea si favorurile nemeritate, pentru a Indemnà si maimult elementele protivnice unirei.

Urmatoarea scrisoare a lui Costin Catargiu catre pre-fectul de Putna, care trebuea sa lucreze mai cu sdlba-ticie contra numerosilor unjonisti din judetul sa.u, estecaracteristicd In aceastd privire: Am vorbit E. S. Cai-inacamului, spune _Ministrul prefectului sau, In favoareafiului d-tale Mitica, spre a fi Innaintat la g-radul de ofiter.Desi sunt Incredintat ca nu face nimic si bate numaiulitele, d-tale Irisa nimic nu ti se poate refuza 1". Totsoiul de silnicii, batai, Incalcari de domiciliu si perchi-zitii nelegale, destituiri din dregatorii, anulare de ale-gen i ale autoritatilor randuite pe aceasta cale, pana ceieseau candidatii placuti guvernului, si cate altele toate,sunt puse In lucrare In toate pdrtile tdrei. Cu toate a--ceste prigoniri, partidul unionist se Intarea, In loc dea da inddrat, si de aceea, lucru vrednic de Insemnat,pe cand acest partid era organizat In comitete- pe ca-

www.dacoromanica.ro

Place c. Walewsky, 5 Aprilie 1857. Ibidem, IV, p. 246: D'un a:46-les comités unionistes, c'est à dire le pays; de l'autre le gouvernement butpour mieux dire l'Autriche et la Turquieu.

Thouvenel c. Walewsky,, 6 Aprilie 1857. !bidet; p. 256.

346 JSTORIA PARTIDELOR POLITICE

lea privata, cel antiunionist nu lucrà In acelasi chip, de-oarece el partizani nu avdt decat pe agentii ocArmuireisi nu erà reprezentat dead de puterea acesteia, captusitacu acea a Turciei si a Austriei ". Ag-entii francezi, atkconsulul din Iasi cftt si membrul comisiei din Bucuresti

ambasadorul din Constantinopole, Intelegiind ca, dacas'ar tolerà sistemul de intimidare urmat de kuvernul luiVog-oride, cauza unirei ar fi nu numai compromisa cichiar cu desavarsire pierduta, Isi dadeau toatepentru a pune In lumina cat se poate mai vie unelti-rile Caimacamului, spre spre a sill pe Turcia a revenila respectul stipulatiilor tratatului de Paris "". Dar toatesfortarile erau zadamice. Poarta se prefaceà a fagaduìschimbarea sistemului, pe când In realitate ea el-A_ aceeacare InteteA. pe Caimacam la cea mai strasnica Incor-dare In combaterea unirei.

Unionistii banueau ca Vog-oride lucrà dupa Indemnuriscrise ce Ii soseau din partea agentilor politicei turcesti,_

deci er se gandira a pune mAna pe corespondentacea tainica a Caimacamului. Ei Castigara pe o persoanadin casa lui si, platind-o bine. (se spuneà cu 14.000 de-galbeni), o ademenira sa fure scrisorile lui Vog-oride.Aceste scrisori, toate In limba greaca, fura. date publi-citatei Intaiu prin ziarul unionist din Bruxelles l'Etoile.du Danube, de unde ele fura reproduse In mai multe-ziare europene. Ele destainueau Intr'un chip neIndoelnicactiunea rudeniilor lui Vogoride si a autoritatilor tur-cesti, precum i uneltirile Austriei In contra unirei. Inele tatal si fratele Caimacamului II Imbieau sa se poarte-ca un protivnic hotarAt al unirei care ruinand drepturile-Moldovei, el nu ar trebui niciodata sa consimta ca, Intimpul Cairnacamiei lui, asemenea drepturi sa fie pier-dute i nimicite In favoarea Valahiei; ca cele trei puteri

www.dacoromanica.ro

Talleyrand c. Walewsky, 12 lunie 1857. lbidem, IV, p. 800. Vezi §IIstoria Romanilor din Dacia Traiand, VI, pag. 581 si urmare.

Asupra rolului sotiei lui Vogoride, vezi interesanta depeqlt a lui Placec. Walewsky, 2 Main 1857. lbidem, IV, p. 478.

A nu se amesteck V. Ghica Cu V. Sturza care a fost si a rAmas.unionist pAnA la sfárqit.

Vezi mai sus pag. 325, nota 53, scrierea arhim. Neofit Scriban.

UNION.WKI r SEPARATISTI 34Z

vor fi recunoscatoare dacà va izbuti ca Divanul Mol-dovei sa se rosteascà contra unirei; cà sublima PoartaIi cere carsa fie tare si neclintit, si cg. trebueà s4'i apereinteresele, pana cand va putea ea Insasi sa se declarepe fata contra unirei. Un agent al Portei, Fotiadi Bei,scrieA. lui Vw-oride, ca el sa lucreze far-a vuet i farta destainul ca ar primi pentru aceasta instructii delaPoarta) cu toate acestea, In momentul ce agentulPortei scriea aceste lucruri Caimacamului, Marele Vizir< protesa am basadorului francez cu lacriinile in ochiar conclamra excesele lui Vogoride 11'.

Principesa Vog-oride, fiica lui Konaki, nu puteA. Ins&îngaduì apriga hartueala pe care, dupà parerea ei,Ministrul de Interne o aplica tdrei, si ea cere dela bar-batul ei Inlaturarea lui din Minister, sub amenintarea_desparteniei de el, lucru. de care Vogoride se temeàmai mult cleat de acea de iubitul sàu Ministru 112.

Costin Catargiu fu Inlaturat i Inlocuit cu Vasile Ghica,fostul aprig unionist, dar care Isi vanduse conving-erilepe blidul de unte 1" Inlocuirea schimba insa numaipersoana, nu si sistemul; ba noul venit dorind sa serecomande, Indruma o si mai aspra prig-onire a unio-nistilor, documentata prin acte de silnicie de o nemai-pomenita sdlbatacie, Indeaznind chiar a se napusti asupracapului bisericei, pe care voea sa'l sileasea a destitui pe-cei doi frati, arhimandritii Scriban, unionisti Infocati, dincari unul aparase chiar In scris sfanta pentru el cauza.a unirei 114.

In o elocventa depesa catre comitele de Walewsky,consulul francez din Iasi arata, cum din organul Mi.-tropolitului rasuna tipetul unui popor Intreg ce se calca.

www.dacoromanica.ro


si se ocareste, In despretul garanpilor pe cari Europai le-a dat, si acest tipet este cu atata mai duios, cu cateste dat de un pastor obosit de varsta, dar Insufletitde primejdia neamului sau. Dupa ce a siluit toate cla-sele societatei, ocarmuirea moldoveneasca ataca pe ar-hiereu, ultima si cea mai serioaza piedick. Nu se atacaatat prelatul, cat vaorul presedinte al Divanului. Setinde deci la rasturnarea operei a insusi Congresului» '".

Cu toate apasarile irisa, Vogoride sin-4eà ca nu vaputeà zdrobi hidra unirei, a careia capete rasareauInseptit la fiecare taiere. El se hotarI dei a le taeà petoaté deodata, si anume printeun mijloc la care, dacas'ar fi gandit mai de deruult, nici nu ar fi avut nevoiea mai Intrebuinth si alte constrangeri.

Acest mijloc erà falsificarea listelor electorale.Trebueà l'usa lucrat repede, caci Turcia aveà cel mai

mare interes, ca calegerile din Moldova sa se faca luna-intea celor din Muntenia, pentru ca un vot protivnicunirei sa vina din Iasi sa loveasca cu starpiciune votulce se stieO bine ca erà cu neputinta. de Impiedecat dinpartea Divanului valah "6. Inscrierile In liste se si famaIn mare graba si In chipul cel mai samavolnic, fara ase respectà nici prescrierile firmanului, nici starea cores-punzatoare a alegatorilor. Singura norma de aleg-ere eràpleca.rile unioniste sau anti-unioniste ale indivizilor. SePacura nenumarate protestan i din partea unionistilor res-pinsi sau trecuti cu vederea; dar judecarea. protestelor-urmand sa se faca de comitete alcatuite din organe deale ocarmuirei, rasping-erea erà totdeauna deslegarea cese dadeh acestor tanguiri. Cele mai de multe ori pro-testul se restitueà fara nici o rezolutie, pentru ca su nuaiba nici un mijloc de dovada ca a fost Inaintat. Une-ori se puneau pe acele protesturi rezolutii cu totul ne-hotarate cari uu puteau fi controlate, precum bunaoara,

Place c. Walewsky, 7 Iunie 1857. Ibidem, IV, p. 747.Talleyrand c Walewsky, 23 lunie 1857 Ibidem, 1V, p. 934,

www.dacoromanica.ro

Reclamatia lui Botez din 18 futile 1847. Ibidem, IV, p. 880.Place c. Walewsky, in lulie 1857. Ibidem, v, r. 36. Comp. corespon-

denta din Iasi catre L'Etode de Danube, 12 lunie 1857". Ibtrem, IV, p. 800.Place c. Walewsky din 18 lunie 1857. Ibidim, IV, p. 884.

UNiONI§TI I SEPARATIgI 349

cd <cercetand reclamatia cu luare aminte, a gdsieo ne-Indestuldtoare In marginirea Inaltului Impdratesc fir-man "7. Cat despre tarani, se tipdreau formulare In albcari se umpleau cu numele delegatilor pldcuti guver,nului. Listele fusese alcdtuite de N. Istrati, Costin Ca-targiu si de consulul austriac, Gödel de Lannoy, mailuand parte la sedintele In cari persoanele suspecte eraudesbatute si N. Cantacuzino i uneori chiar Caimacamul.Multe informatii le dobandise consulul austriac delastarostii lui din provincie. Place spune In prea intere-santa depesa, In care raporteazd aceste lucruri, cd kDom-nul Gödel a supraveghiat aceastd lucrare pana In ultimulmoment, mergand adeseori la tipografia Statului, diri-guita de Asaki, In timpul cat se tipareau listele, si acoloInca a mai facut stergeri» 118.

Rezultatele acestor operatiuni furl ca din 2.000 deproprietari mari ai Moldovei numai 750 hied Inscrisi Inliste; din 20.000 de proprietari mici, numai 2.264; dinvre-o I L000 de neg,utitori i meseriasi, fura Inscrisi nu-mai 1.190, iar In tot cuprinsul Moldovei nu se gdsiradin profesiile liberale: avocati, doctori, ingineri, arhitecti,mai mult de i i persoane Cu drepturi de alegaoriAsh fiind, listele In total cuprindeau numai 4.215 nume,Inloc de 40.000 cat ar fi trebuit sd Insumeze. Se fd-cea, nu e vorba, mare caz de cei 167.222 de tdranicari Insa, fata cu modul cum li se lua votul, nu Insemnauabsolut nimic pentru rezultatul alegerilor.

Partidul unirei, scos din tabdare, era cat pe ce sd sededee la vre-o miscare violenta, lucru de care se temaconsulul Place care spune, Inteo depesd cdtre Walew-sky, ca cpdna acum poporul s'a md4nut in chile le-gale; dar cred ca a ajuns la ultimele margini ale rah-darei, si daca se Ingadue a se face alegerile In con-ditiile de fatd, nu mai rdspund de linistea publica» 119,

www.dacoromanica.ro

_350 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

Dar ar fi fost ì mai rau pentru cauza unirei, dacainterveneà vreo rasvratire; ca.ci ea ar fi atras numaideat o ocupatie a tarei care ar fi facut sa amuteascaonce nazuinta dupa unire.

Romanii Insti dadurá dovada de o desavarsita inte-lepciune, Inghitindu'si amanil i pastrand linistea in a-fara, and In sufletul lor clocoteà Inversunarea cea maiIncordata. .Ambasadorul Frantiei, vazAnd ca pe caleastaruintelor nu poate ajung,-e la nimic, se hotaraste saapuce pe aceea a amenintarilor. Resid Pasa marturi-seste atunci lui Thouvenel, ca el ar fi gata sa se re-traga din- vizirat, daca s'ar gasi In Turcia alt personaj-care sa primeasca combinatia unirei '".

Tocmai pe atunci vine in sprijinul partizanilor unireialta destainuire grava asupra Caimacamului, asemuitoarecele i provenite din publicarea coresponderftei lui se-crete. Anume Alexandru Cuza, pftrcala.bul de Galati, u-nionist ramas inca. In dregatorie, desg-ustat de masurilenedrepte ale caror aplicare i se cereau necontenit, da oTasunatoare dimisie, In care arata toate manoperele ceJe intrebuintà guvernul pentru Innabusirea dorintei u-mirei 121.

Zdruncinata prin aceste lovituri, Turca erà aproapesa cedeze i sa incuviinteze revizuirea listelor electorate,in care se concentrau acum cererile unionistilor; darsprijinita de Austria si mai ales de aliataTurcia Isi revine In fire si mantiniind listele cum eraufacute, ordona lui Vog-oride sa proceadá la alegeri. Darchiar din cei inscrisi pe lista, cei mai multi cari ave'ausimpatii pentru unire, desi fusese priviti ca protivnici,nu ieau parte la vot Se aleg-e totusi un Divan ad hoc-alcatuit numai din anti-unionisti. Atunci Thouvenel, am-basadorul Frantiei, precum i ai Prusiei, Rusiei i Sar-diniei declara ca parasesc Constantinopolca, rupand re-

Outry c. Thouvenel, 14 Maiu, vi Thouvenel c. Waiewsky, 14 Maiu1857. Ibidem, IV, p. 610 vi 581.

Din 6 Iulie 1857. Ibidem, V, p. 447.

www.dacoromanica.ro

UNIONISTr SI SEPAR.A.TISTI 35'

latiile diplomatice. Românii Trisa pe de -alta parte ne-voind cu nici un pre s. desfacd chestia Principeluistrain de aceea a unirei, Poarta se aflà in alternativa-sau de a pierde prietenia a patru puteri, sau de a vedea,-dupa conving-erea ei, România unita si apoi si Serbiadesfacandu-se de Imparitie. Ea se hotart deci a jertfiprietenia Frantiei si a celorlalte trei puteri i mantinùrefuzul anularei aleg-erilor din Moldova.

Napoleon vazand ca din cauza Angliei nu poatefrange incrtpAtinarea Turciei, se intelege cu regina Vic-toria la Osborne, renuntand la unirea totald a pirilorRomane i multamindu-se numai cu o unire vamala,militara si judecatoreasca ; iar Anglia fagaduesteschimb Frantiei, pentru aceasta concesie la vederile ei,sa obting. dela Turci, ca o satisfactie morala pentruFrantia, anularea alep-,erilor moldovene. Outry spuneaprea bine asupra acestei impAcari, c1. Frantia castigaseforma, iar Anglia, Austria si Turcia fondul si tinta tu-turor silintelor lor 122, ceeace va reeiesì mai limpedeInca din Conventia de Paris.

In Moldova insa stirea, deocamdata nedeplina, avtlun efect innAlta.tor. Vogoride fusese rá.pus; alegerileanulate i partidul unirei triumfase. Inteadevar Caima--camul vazandu-se desaprobat de insisi stapanii pentrucari luctase, Isi schimba cu totul purtarea, si din aprig-dusman al unirei, devine un proteguitor nepartinitor alaleg-erilor. Rezultatul nouei rostiri a Moldovei da unDivan aproape In unanimitate pentru unire, si din carenumai doi membri erau hotarit protivnicii ei. Vrednicde insemnat este, pentru a judeca sub ce presiune fu-sese ales Divanul cel anulat, ca din el numai treifura realesi In cel nou 123.

Se intelege cd lupta cea incordan, data de partidulunionist contra adversarilor sà.i a trebuit sd'i Inchege

Ontry c. Thouvenel, 17 August. Midem, V, p. 474.Place c. Walewsky, 22 Sept. 1857. Miden:, V, p. 612.

www.dacoromanica.ro

352 ISTORIA PARTMELOR POLITICE

din ce In ce mai mult randurile, Inca partidul unionistiesi din aceastri. luptä cu mult Intdrit. El insä aveh ne-voie de aceasta 'intArire, intrucht desbaterile incinse In Di-vanul Moldovei erau sä devin'á ash de ameninV.toare, Incadacd partidul unirei nu ar fi fost asa de puternic chituit,prin apriga luptä sustinuta de el, s?ar fi risipit Di-vanul ad-hoc al Moldovei, cu toate ca erh compus nu-mai din partizanii unirei, ar fi putut da un vot protivnicidealului lor.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIV

PARTIDELE POLITICE IN SINULDIVAMMILOR AD-HOC

Unirea retntregise iarg§i partidul national. Nu eravorba, In realizarea acestui ideal, de o luptg. de clase,In care sa se poatd. ivi tendin0 liberale sau reactio-nare. Cum am vlzut, anti-unioni§tii nici nu alcgtueauun partid politic. Erau numai oameni alip4i prin in-teresul lor individual, de Cgimdcami sau de puterileduriane unirei, Incat ei erau sprijinitorii intereselorstraine. Union*ii apoi de.1ì erau despartiti In tabereneprietene prin deosebirea de conceptii sau de interesesociale, catau sg. innabur aceste deosebiri, pentru amantui principiul cel mare al unirel care precumpeneaa0, de puternic pe toate celelalte, Incat ele amutir6. subvainica lui presiune 1. Aproape toata boierimea cea mare

cea mica, deci toatä clasa privilegiatg, negutitorii§i. me$erii, profesiile liberale i in deob§tie proprietariierau pentru unire, i daca o parte din proprietarimai ales din boierii mari 3inparta.rau alte veden i asu-pra reformelor launtrice, decat sprijinitorii claselor Tu-

1. Victor Place -c. Walewsky, 5 Oct 1857. Ibidem, V, p. 693: Cettegrande iciée de l'union domine les autres préoccupations".

23

www.dacoromanica.ro

2. Lucru in destul cle straniu, nicaeri in actele timpului, anti-unionlstit nusunt botezati Cu epitetul de reactionari care rasunk atilt de des pe buzelepartidului liberal din 1848. Nutimi inteun rand, delegatul Portei la comisiadin Bucure§ti din 1857, nume§te pe anti-unioniqii: die parti conservateur».Sedinta din 8 lunie 1857. lbidem, VI, 2, -p. 414.


rale, aceasta deosebire de principii nu-i Impiedica petoti de a cere delaolaltA unirea prilor Romane 2.

InteadevAr ce aveà a face interesul de clasA fatAcu acel al unirei ? Romanii doreau contopirea tárilorlor pentru aì IntAri neamul, lasand ca In organismulasa consolidat sA se iee apoi la ceartA dela intocmirilevietei sociale. «SA ne unim Intai, si de acolo vom vedeace este de fAcut ; caci atunci IntAriti In afa.rA, vomputeà. desbate In de noi interesele noastre, iar nu dupavointele altora . Aceasta era gandirea de temelie atata celor cu Pleari liberale cat si a celor ce tineau lavechea stare a lucrurilor.

Am vAzut In cotro tindeau ideile liberale i egali-tare atat In Muntenia cat i. In Moldova, cu prilejulexpunerei revolutiei diq 1848. Ele erau bogat InrAmu-rate pe trunchiul libertatei si pe acel al egalitatei. Darcea mai de cApitenie din ele, aceea care fusese chiarnervul revolutiei muntene, era schimbarea soartei mun-citorilor plugari. Erau In Divanurile ad-hoc multi re-prezentanti ai acestor idei care nu erau de loc Impar-tasite de acei ai majoritatei boierimei i proprietAtei.Deaici vor provenì In Divanul ad-hoc al Moldovei acelevajnice desbinAri Intre membrH lui, care amenintarAInteun rand chiar cu primejduirea ideei unirei.

Partidul liberal ,se despartise de trunchiul pe carerasarise, partidul national, tocmai din pricina ideilor li-berale i egalitare, mai ales In aplicarea lor la Indrep-tarea soartei tAranilor. De cate ori asemenea idei nuerau In joc, partidul national se reintregea, pentru a sedesbinà iarasi, la cea d'intAi suflare a vantului dtep-tatei si al egaritatei. De aceea partidul national se arataca un singur darab de marmurA In chestia unirei, pentrua se frange iar In douA, cand se atinsera reformele sociale.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN SINUL DIVANURILOR AD-HOC 355

Partidele In Divanul ad-hoc al Munteniei. Di-vanul ad-hoc al Munteniei se deschide In 30 Septem-vrie 1857. Aceasta adunare cuprindeà oameni din toateclasele i reprezentand toate interesele ärei, orica devicioasa erà legea. electorala In puterea careia ei fuse-sera alesi. In privirea spiritului ce trebua sa Insufle-leasca pe deputap, vom 11.1à aminte, ca printre ei senumarau pe de o Parte principii Bibescupe de alta «mai toti capii revol4ei din 1848 acestidin urma alesi totdeauna cu o mare majoritate» 3, silucru caracteristic pentru nedeosebirea de pareri In pri-virea unirei sub Principele strain, sunt tocmai aceleale fostilor Domnitori ai Munteniei care si ei sunt spri-jinitorii acestor principii. AsA. principele 5tirbeiu estecunoscut, Inca din timpul Domniei lui, ca partizan alunirei sub un P,rincipe strain, iar Gh. Bibescu rostesteurmatoarele cuvinte In sedinta din 7 Octomvrie a Di-vanului Munteniei. <Pe valea repede pe care ne§i In jurul careia este prapastia deschisa, singura sca-pare pentru noi va fi o mana tare si puternica cares. ne poata opri pana a nu da de râ.pa; iar acea man-ao vedem numai la un Print strain, caci el ne va aducepe langa. puterea materiala Cea trebuincioasa i aceaputere morala ce-i vor da-o aliantele si relatiile sale deaproape cu capetele Incoronate ; caci el singur ne vaputeà scapà de acele vrajbi, de acele rivalita;i care sevor Inmulti In urma unirei Principatelor, si care ame-nintand sa d.Istige Ong. la clasele cele de jos, vor facedin aceasta nenorocita ;ara o arena unde toate puterile,toata vitalitatea ei se vor stânge In lupte de partidesi de factii» 4.

In urma acestei plecari a tuturor cugetelor catra unire,

Coresp. din Buc. c. l'Etoik du Danube 29 Sept. 1857. Ibidein, V, p. 661.Proces-verbal No. 4. Mittens, VI, 2, p..-17. Asupra IntipArirei produsA de

aceastil cuvintare vezi Talleyrand c. Walewsky, 28 Oct. 1857. Alden:, V,.p. 736.

www.dacoromanica.ro


Divanul Munteniei voteaza In unanimitate cele 4 punteIn care Romanii vedeau putinta regenerarei vietei lor,anume unirea, Principele strain, autonomia i regimulreprezentativ, dup), care apoi adunare a; sculandu-se In-treaga in picioare, striga : «SA traiasca uniFea, s tra-iascd Romania, sa traiasca puterile garante» 5!

La puntul ultim, guvern reprezentativ, deputatii satenipropun prin unul din ei, Gh. Lupascu, un amendamentsubsemnat si de altii, prin care cer, ca «In alcatuireaadunarei sa fie si saleanul cu dreptul de alegatorde ales» 6. Asupra acestei propuneri C. A. Cretuleseu,observa cd crnai Innaite de a se intra In desbatereaei, sa vedem ce principiu primim : ne abineri de aintra In chestii interioare, marginindu-ne de o cam-data à desvoltà pe cele exterioare, sau facand gresala ceau facut-o fratii nostril, Moldovenii, intrAm in chestiiinterioare» ? Oratorii ce vin dup. Cretulescu, conjurape tarani sa'si retrag-d amendamentul, cAci se Tntelegeprin guvern reprezentativ cä i taranii vor fi reprezen-tati. Ei izbutird a obtine retragerea amendamentului,dacd se staruise atata pentru a ajunge la acest re-zultat, se fdcuse tocmai pentru a se Inlatura atingereaIntrebarilor iduntrice. Se hotareste, dulpa o lunga des-batere asupra acestui punt al Memorandului desvoltatorv-otului Adunarei ad-hoc a Romaniei, cä «daca membriiacestei adunari ar trebui acum sa intre In examenulchestiilor de legiuire internd, ar Intreprinde o lucrarepentru care nu ar aveà competenta cerut5. ; pe 15ngäaceasta s'ar atinge chestiuni delicate, interese diverse, fdraa le putea da solutiunea ; apoi nu ar avea nicitrebuitor pentru a cerceta miile de Chestiuni care toate

Sedinta din 8 Oct. 1857. Proces-verbal No. 5 Ibidem, VI, 2, p. 26 0 34.Procesul-verbal al votArei celor 4 punte, p. 43. Memorandul desvoltAtormenit a fi supus comisiei internationale, p. 51-62. Votul asupra Memoran-dglui intilne0e Ina, din cauza formel cim fusese redactat, pe lAngil o maremajoritate, 0 o minoritate de 6 glasuri. Ibidem, VI, 2, p. 144

Sedinta din i Noemvrie 1857. ¡'roces-verbal No. 10. Ibidem, VI, 2, p. 84.Sedinta din 2 Noemvrie 1857. ¡roces-verbal No. 11. Ibidem, VI, 2, p. 101.

www.dacoromanica.ro


vor prefaceri, asà cä lucrarea ar fi precipitatd si defec-tuoask i In sfar0t nu s'ar stì cum sd se Intocmeascdnoul a.rzamftnt care ar trebui sä fie de un iel, In cazcând s'ar admite unirea, si de altfel, In caz cand tdrilear rd.mana. despartite» 8.

Pentru a Intelege Insd mai limpede motivul care aImpins pe divanul Munteniei a nil se apucà de des-baterea reformelor interne, trebue sd expuneni rapor-turile politice de partid ce existau In Adunarea ad-hocdin Bucureti.

Am vdzut cd In acest divan se -aflau reprezentantidin ambele particle pe care revolutia din 1848 le pu-sese In o vie activitate politick .0 anume dela capiimiqcdrei din acel an, pAnd la Principele ce neputandu-iImbrdti§à principiul, trebui sd se retragd Maintea ei.Oamenii timpului §i aratk conform cu aceastd stare alucrurilor, < cd Valahia ar numdrà InteadevAr numaicloud partide : acela ce se aratd multdmit cu trecutulsi chiar cu prezentul, 0 partidul national care voete,In grad deosebit, o stare. de lucruri Intemeiata pe ae-zdminte mai largi 0 mai liberale» 9. Cel d'intai, numitpartidul conservatot, se tema. cd < dacd s'ar intra Incercetarea reformelor lduntrice, adunarea actuald, In caremembrii lui nu alcdtuesc deal o slabd minoritate, sd,nu propund cumva prefaceri prea radicale, mai ales Ince privete chestiile de proprietate 0 de ddri» '°; cdcicum spune baronul de Talleyrand, reprezentantul FrantieiIn comisia de supraveghere a alegerilor pentru Divanurilead-hoc : <<Partidul conservator care este cel mai intere-sant prin proprietAtile pe care le detine, se arata cacel mai Ingrijit» ".

Memorandul citat. Ibidem, VI, 2, p. 142. Comp, o coresp. din Buc. c.l'Eioiledu Danube 13 Oct. 1857. Ibidem, V, p. 716.

Le Sourd c. Talleyrand 3 Oct. 1857. lbidem, V, p. 671.Coresp. c. Le Courrier de Paris 6 Dec. 1857. Ibidem, V, p. 827,Talleyrand c. Walewsky. 25 Oct. 4857. Ibidem, V, p. 737.

www.dacoromanica.ro

Actul citat in nota precedentii, p. 738.Sedinta din 7 Oct. 1857, Proces-verbal No. 4. Ibidem, V1,2, p. 11.Talleyrand c. Walewsky 7 Novembre 1857. V, p. 790-791.

VQM vedeh cif atingerea chestiei reformelor agrare in divanul Moldovei estedeparte de a nu fi pricinuit niel un neajuns..


Daca Insa minoritatea conservatoare din Divanul ad-hoc se temeà sa atingl chestiile de reorganizare interna,pentru a nu primejdul proprietatea, majoritatea alca,tuita mai ales din membri ai partidufui liberal se infri-cosea pe de alta parte, cd tingAnd chestii de acest faysa nu prow). ace o desbinard In adunare, compromitandastfel chesda de capitenie si de care era alipit sufletul ei,unirea. De aceea, cum spune tot Talleyrand, se temeaucu drept cuvant liberalii, ca un cuvant nesocotit, unincident neprevazut, sd nu destepte antipatiile de. castd,urile politice si sociale i silniciile reformatoare> 12.

Tot asà gasim si pe f. C. Bratianu aratand pe comi-tetele adunarei, Intocmite pe clase, ca foarte primej-dioase, intru cat s'ar putea ca ele, uitand intereselegenerale, sa nu se ocupe decat de cele particulareproprii numai clasei lor» '3.

Chestia proprietatei era Cu atat mai grava in Mun-tenia, unde revolu;ia din 1848 o rascolise pana In adan-curile ei, i unde o reInviere a ei nu ar fi putut ducela alte rezuttate deck la acele la care ajunsese comisiaproprietatei instituita de ac-ea miscare, adea. la Indus-manirea reprezentanilbr celor dull clase, care ar fiamenintat interesul cel mare al unirei, dupa cum In1848 amenintase interesul cel mare al libertatei. Deaceea i baga de sama. Talleyrand, ca Divanul mol-dovenesc, alcatuit din alte elemente i reprezentand oçarä In care ideile din 48 nu se putusera produce,puta bid neajuns (?) sä intre In desbaterea chestiilori'duntrice» ' 4.

Divanul ad-hoc al Munteniei se opreste In desba-terile sale la cele patru punte si nu cedeaza la sta.-ruintele puterilor, nici chiar la acele binevoitoare ale

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN SINUL DIVANURILOR AD-HOC 35g

Frantiei, care cereá, < ca Divanurile st e rosteascd chiarde pe acuma §i fard. Intrerupe lucrdrile, asupratuturor chestiilor privitoare la organizarea lduntricd atäreb> 15.

Partidele politice In Divanul ad-hoc al Moldovei.Daa In Divanul ad-hoc al Munteniei, desbinarea par-tidului national In cele doua grupe ale lui, acel conser-vator si acel liberal, se ardtà numai ca putincioasd'i Inacel al Moldovei, aceastd desbinare pd.s1 la lumina zilei,

urma gresalei ce facA acest Divan de a atinge, Indesbaterile sale, qi chestiile de reorganizare lä'untricd.Dar vom vedea cd aceastd Imponcisare de idei se aratänumai la o singurd Intrebare, aceea a reg,ularei rapor-turilor Intre proprietari i drani, dovada cea mai build.despre adevarul celor ce am sustinut chiar dela Inceputulacestei cercetari, anume, cd «formatia sociald de cdpiteniepe temelia cdreia s'a inchegat mai tarziu alatuirea par-tidelor politice, este acea datd de cele doud clase alepoporului roman: nobleta (boierii) i poporul de jos(tdranii) )16. Ori cum s'ar Intoarce i s'ar rdstdlmaclfaptul, ceva rdmane statornic i nelndoielnic, anumepartidele politice se alcdtuird. In Romania pe temelialuptei Intre cele cloud mari clase sociale din tdrile lor:proprietarii mari itdrdnimea, i cd dupa modul cumse vor grupa ideile i oamenii ce le impdrtäsesc, In-jurul intereselor acestor cloud clase, se va Indruma viatapartidelor politice la Romanii dela Dundre.

Divanul ad-hoc al Moldovei se deschide ceva maide vreme decat acel al Munteniei, anume In 22 Sep-temvrie 1857. Ca si In Muntenia vom gäsì totdeaunacea mai deplinä' Intelegere Intre deputatii tuturor nuan-telor, de cate ori va fi vorba de chestii nationale, adecade acele ce se ating de vrednicia cinstea Orel; cdciprecum spune deputatul vornicul Manolache Costache

Walensky C. Talleyrand, 20 Noemvrie, 1857. Ibidem, V, p. 795.Mai sus, p. 1.

www.dacoromanica.ro

3 60 ISTORIA PART1DELOR POLITICE

Epureanu: <In expresia sentimentelor patriotice nu existanici d diferenta intre membrii adunarei> 17. AO chiarIn §edinta din 3 Octomvrie, a doua In care adunarea, dupdce sfásr§i cu anevokoasa adeverire a alegerilor, incepalucrdrile ei, se ridica firmatoarea Intrebare: Dupa fir-manul de convocare manOstirile neInchinate pe cat §iacele Inchinate aveau dreptul a trimite cate doi, deputatiIn adunare. Calugarii greci nu voiesc sd aleaga depu-tatii §i atund ministeriul numete, pentru a Indeplinilocurile, doi egumeni români ca din partea manastirilorInchinate. Kogalniceanu prin o propunere subsemnata §ide Lascar Catargiu, Sandu Miclescu, Sebastian Cananau,Constantin Iacovachi, Iancu I. Cantacuzino §i Alecu Jian',cere §i obtine dela unanimitate'a adundrei raspingtreadeputatilor numiti de guvern, rezervand locurile mana,-stirilor Inchinate pentru cand egumenii g,reci se vorsupune legiuirei cuprinsa In firman 18.

In §edinta din 7 Oct. M. Kogalniceanu Infatirazapropunerea cea mare a celor 4 puncte, subsemnata pelânga el Inca de 18 alp deputati, prin care se cere unirea,Principele strain, autonomia §i regimul reprezentativ.Dupa ce C. Hurmuzaki o sustine, deputatul Alecu Bal§care se laudà. O. e proprietarul a 80.000 de falci de pa-mânt, depune o contrapropunere, In care combate unireaspunand ca nu se poate Impacà «cu Incorporarea patrieisale in Principatul Valahiei»; sprijinind aceasta parerea so pe temeiurile cu totul nehotarate, ca < asemenefuzie nu ar produce decat elemente de discordii, lupte,vrAjm4ii §i reprevazute amenintatoare interventii de apururea vatamätoare». Aceastd propunere este sustinutaIn contra regulamentului care cereA cel putin 5 membri, pelangg, propunaorul ei, Bal§, Inca numai de un singur

--alt deputat, Nectarie Hermeziu episcopul Romanului,In contra caruia mai multi deputati Intimpina cä ar fi

Sed, din 3 Oct. 1857. Proces-verbal No. 5. 'bide-in, VI, I, p. 46.Acelas proces verbal, p. 43.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLIfICE IN SINUL DIVANURILOR AD-HOC 36

subscris In anul trecut un act pentru unireapatelor, Intimpinare la care PreasfinOtul episcop nu sesfieste a raspunde, «ca subscrisese In adevar acel act,insa intro patru ochi i prin urmare. nu se poate %inetIn sama» '9. Dupd cuvantarea sprijinitoare a propunerei,rostita de M. Kogalniceanu, Divanul ad-hoc a Mol-dovei voteaza. cu 8i de glasuri pentru si 2 contra aceicesub scrisesera propunerea contra unireicele 4 puncteidentice in formulare cu acele din tara sord. Adunarearadica l'edir4a In strigatele de «.Vivat unirea! 20.

Adunarea moldoveneascd Msä socoate de datoria saa intrà. si In cercetarea proiectului de reorganizarelauntrica; dar iea masura de a preveni comisia euro-peana, cd Tntru ea ea lucreazd despar;ita de adunareaMunteniei, «eventualele deosebiri In rostirea dorirqelorambelor adunan i asupra reformelor viitoare, sa nu poatä.prejudicià In contra unirei politice, ceruta de unanjmi-tatea deputaOlor ambelor äri 21.i In adunarea mol-doveneascä se radicara Intimpinari In contra acesteiatingeri a chestiilor interne. AO C. Hurmuzaki s temeàca aceastä. atingere «sa nu loveascg In suveranitatea simaí ales In autonomía Principatelor». Rostirea asupraorganizarei din launtru ar fi cu alte cuvinte, dupa Hur-fnuzaki, < desbinarea de fratii nostri de peste Milcov,lovirea autonomiei Principatelor i abaterea d-ela pro-g-ramul nostril >22. Manolache Costache raspunde luiHurmuzaki, ca rostirea dorin;elor asupra reorganizdreilauntrice iu Insemneaza a jigni autonomia, caci des1-autonomia noistra este scrisa In Capitulatii i In tra-tatul din Paris, Insusi prezenta acestui Divan chematde puteri si ales dupa o lege dictatd de Poarta, dove-deste cä autonomia iiu este realizata . M. Kogalniceanu

Procesul-verbal No. 7, Propunet ea lui Ea! i nostimul raspuns al luiNectarie Hermeziu. Ibidem, VI, 1, p. 74-75.

Acelag proces-verbal p. 79.Sedinta din 10 Oct. 1857. Proces- verbal No. 8. !Weal, VI, 1, p. 86.Sedinta din 18 Oct. 1857. Proces-verbal No. 10, Ibidem, VI, 1, p. 90-92.

www.dacoromanica.ro


adaogd, ca Europa tocmai pentru a putea. judecà ..ru cefel de tari are a face, i daca organismele mastre aude gand a fi ,niste clemente tie -sardine In viata euro-peana, trebue 'sA-i -ardtAm «ca nu voim a fi nici China,nici republica sociala, ci o societate europeand, iind latoate conditiile unei societMi In cale de progres 23Se alcatuesc 12 chestii de reorganizare launtrica, In carelucru destul de Insemnat, nu se pomeneste nimicdespre schimbarile de facut In relapile dintre proprietarisi Orani. Comisia pare a fi Inlaturat Inadins aceastachestie, pentru a se fed de desbateri primejdioase

La chestia Intai care se pune In desbateri, acea alibertalei constiit4ei si a cultului, clerul din adunare siCu unii deputa0 voeau sa puna oarecare restrangere. Inamendamentele lor cuprinse In cuvinte acoperite, voeau sasupuna qInvoirea cultului evreesc purtarei ce ar observa-oJidovii» ; apoi mai cereau chiar pentru ortodoxi, goprireaprocesiilor si marginirea numarului bisericilor> 25. Ko-galniceanu si aici rosteste cuvantul hotarator, cerandca libertatea cultelor sa fie deplina, primind numairestrangerea In privirea cultului mahometan care saramana In cercuirea capitulaOilor ; iar motivul pentru careK6galniceanu cerea aceasta restrangere ce parea Incontrazicere cu sprijinirile lui teoretice, era ca «de lipsageamiilor In Wile noastre este lipita Insasi chestia auto-nomiei noastre: caci daca Poarta sustine cum cä facemparte integranta. din Impara0a ei, oprirea cultului maho-metan si a salasluirei Musulmanilor In Principat sunt ceamai puternica dovada a autonomiei noastre. Astazi candaceastA autonomie este contestata, nu pot prim' ca ceamai mare dovada a existerqei ei sä se desfiinteze 26,

Toata adunarea primeste In sfarsit propunerea Inurmatoarea redaqie: (Religia domnitoare In Romania

,Acelav proces-verbal, p. 96.Cele 12 chestii la p. 87.Sedinta din 25 Oct. Proees-verbal No. 11. Ibidem, VI, 1, p. -114.Aceea0 qeding p. 118.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN SINUL .DIVANURILQR AD-HOC 363

este religia ortodoxa. a Rasaritului. Exercitiul celorlaltereligii recunoscute va fi liber, insa cu restrictia preva--zuta In capitufatii. >.

Aceasta propunere, daca nu Intruneste unanimitateasi raman 13 cu osebitä. socotinta, acestia sunt mai toatä.partea bisericeascO. iar din mireni nutnai doctorul Anas-tasiu FAtu si C. _Mortun. Trei din acei opozanti insacereau o argire a tolerantei, raspingAnd si restrictia capi-tulatillor 27.

Chestia a doua privitoare la organizarea puterei armatese prirneste cu 70 de voturi, unanimitatea membrilor. defata. In sedinta din 25 Octomvrie se paseste la Incheierifoarte insemnate: oborarea privilegiilor, egalitatea inaintealegei, asezarea contributiilor dupa averea fiecaruia, supune-rea tuturor la slujba militara si accesibilitatea tuturorRomânilor la toate functiile statului. Adunarea adopteazaIli unanimitate si prin aclamatii desfiintarea privilegiilor.Vicepresedintele C. Negri felicitA adunarea pentru votulsan, adaogand, ca «aceasta abnegatie dovedeste patrio-tismul care Insufla pe adunare, si este un act care vafi pretuit nu numai de natie ci si de Europa si deistorie» 28.

De asemenea se voteaza principiul libertatei indivi-duale 29, neatarnarea bisericei din Principat de oncechiriarchie3°, despartirea puterei legislative de cea exe,cutivd si ca autoritate reprezentativa o singura adunare 31,Inlaturarea jurisdictiei consulare 32, dreptul principatelorde a'si regulà ele singure relatiile lor comerciale33,indreptarea hotarelor Principatelor prin o comisie euro-peana 3.

In sedinta din 9 Noemvrie se arata pentru intaiaAceea§i §edintii, p. 120.Proces-verbal No. 12. Ibidem, VI, 1, p. 130, 137 qi 141-142.Sedinta din 31 Oct. 1857. Proces-verbal No. 13. Ibidem, p. 151.Sedinta din 4 Noem. 1857. Proces-verbal No. 14. Ibidem, p. 161.Sedinta din 6 Noem. 1857. Proces-verbal No. 15. Ibidem, p. 182,Ibidem, p. 191.

31 Sedinta din 9 Noem. Prqces-verbal No. 16. Ibidsm, p. 207.34. Sedinta din 12 Noem. 1857. Proces-verbal No. 17. Ibidem, p. 218.

www.dacoromanica.ro

Ibidem, p 196.Ibidem, p. 249

lbidem, p. 251.Ibidem, p. 263.$edinta din 18Noua serie de$edinta ditt.20

edinta din 23

si qedinta din 14 Noem. 1857. Proces-verbal No. 18.

Noun. 1857. Proces-verbal No. 19. Ibidem, p. 266chestii generale. lbidem, p. 267.Noem. 1857. Proces-verbal No. 20. lbidem, p. 293.Noem. 1857. Proces-verbal No. 21. lbidem, p. 300.


oarà fulgerul ce amenintd cu o mare furtunA desbate-rile pOnd acum destul de lini§tite ale Adunarei ad-hoc,anume Anastase Panu 4:14 cetire propunerei locuitorilorpont* care at5.cà Cu o mare violenta pe marii proprie-tari. AceastO propunere este insg, lasata spre desbaterepe mai târziu, dupO, isprOvirea chestiilor generale66.

Cu prilejul propunerei asupra dreptului de cetateniede Incuviintat tuturor pamântenilor de once relig,iecretinO, se nate o desbatere foarte vie. Unii deputatica G. Sturza sprijinind pdrerea cO pOmanteni nu potfi decat ortodoxii i c4Oruia Kogdlniceanu II aspundeca prin aceasta s'ar creà un monopol de irflpOmantenirenumai pentru Greci §i Rusi §i s'ar exclude dela drepturi onumeroasO poporatie armeanO §i o mai intinsO IncäpoporatietArOneascO catolicO. Aceasta chestie aprinzaoareeste Ins/ Inlaturata din desbatere, declarand'o rezervatOpentru adunarea legiuitoare viitoare 86.

Se mai voteazI apoi neatftrnarea puterei judecatore§tide puterea administrativá i neamovibilitatea judecAtorilordin care cea dintai este primitA, iar a doua rezervatàpentru adunarea legiuitoare ca.Fi chestia Imptimantenireieterodoxilor 37.

Dupä votarea prin aclamatie a principiu-lui respectuluipioprietItei care nici nu da mAcar loc la discutii maiIndelungate 8, M. Koaniceanu propune o noua seriede chestii generale In. care iara§i nu se atinge chestiarela%iilor dintre bojen i Orani 89. Se voteaza din ele:responsabilitatea ministeria16. 43, respingerea Infiintarelunui senat sub once forrnA i denumire 81. Se mai vo-

www.dacoromanica.ro


teazä apoi hotararea cdtimei tributului cdtrd PoartdInteo sumd fixatä de puterile garante 42 .

Dupd istovirea acestor chestii generale, veni randulacelor ale comietelor, In cercetarea cdrora se ldsasechestia ImbundtMirei stdrei plugarilor, ca una ce eraprivitd de interes special pentru clasa lor. Dar prin aceeacd se atingea, si starea proprietarilor si cele mai vajniceinterese ale tdrei, ea ar fi trebuit votatd in sirul chestiilorgenerale. Aceastä punere a ei pe al doilea plan fu rdz-bunatd prin lunga si Inversunata desbatere cdreia dadaloe, si care o puse sus In randul Intai Intre toate chestiileatinse de Divanul ad-hoc al Moldovei.

Chestiile privitoare la interesele claselor si care veneauIn desbaterea adundrei prin canalul comitetelor si orga-nizate pe clasele sociale reprezentate In, adunare, Incepiardsi prin niste propuneri pasnice venite din sinul pro-prietMei mari. AO. sunt Infiintarea comisiilor jude;ene,suprimarea taxei de export pe grane, vite, materii brute,toate aceste pdrand a voi sa Indepdrteze cat mai multchestia rurald a cdreia atingere se stiea ca va provocafurtuna. In sedinta In.sd din 18 Decemvrie yen' pe tapetpropunerea care fusese cititd In sedinta din 9 Noemvrie,dar a careia desbatere fusese amanatd pana acum, candea nu se mai putea Inlaturà.

Acel care citeste aceastd propunere este marele boierConstanlin Hurmuzaki. Prin aceastd propunere, Oranii,arata cum «am fost trimisi ca sd fim rdsunetul a doua-spreze sute de mii de suffetel pentru a marturisì, O.pana In ziva de azi toate sarcinele cele mai grele asupranoastrd au fost puse, si noi mai de nici unele bunuriale .drei nu ne am indulcit, jara altii färd sd fie supusila nici o povard, de toata mana tdrei s'au bucurat; cdnumai noi biruri grele pe cap am pldtit; oameni deoaste numai noi am dat; ispravnici si judecdtori, privi-ghitori si jandarmi numai noi am tinut; drumuri, poduri

42. edinta din 25 Noem. 1857. Proces-verbal No. 23. Midem, R. 312,

www.dacoromanica.ro


sosele numai noi am lucrat; beilicuri, podvezihavalele numai noi am facut; boierescuri, zile de mere-met numai noi am Thdeplinit-; claca de voie i fail devoie numai noi am dat; la Jidovii arendasi ca s. nesugä toata vlaga numai noi am fost vanduti; bauturascumpa i otravitä" numai noi am baut; pane neagra

amara, udata cu lacrimi numai noi am mancat;§i rezmerite cand au fost, tot greul numai noi ram dus;osti and au venit, noi le-am hranit, noi le-am slujit,noi le-am purtat; ca cel cu putere, tara pärasea, pestehotare trecea. Tara asta nici bai, nici maestrii nu are.Toata bogatia, toata Imbelsugarea bratele i sapelenoastre o aduc. Cata e Dundrea de mare si de largacurge riul sudorilor noastre, se duce peste maxi si pestebotare, acolo se preface In rauri de aur si de argint

curg iarasi inapoi de se revarsa In tara noastra, larnoi nici randueala, nici dreptate nu am avut. andne-am jäluit, cand ne-am tanguit, pasurile and ne-amspus, ispravnicul ne-a batut, privig-hitorul ne-a batut,jandarmul ne-a hatut, zapciul ne-a batut, vatajelul ne-abatut, vechilul ne-a batut, posesorul ne-a batut, boierulde mosie ne-a batut; cine s'a sculat mai dimineata, cine

fost mai tare, acela erà mai mare. Boierescul eraodinioara sese apoi doudsprezece zile, dela rásaritulpang la asfintitul soarelui. Acum lucram din primavarapana In toamna; lucram cat zice Iegea si mai des sipeste lege; lucram si nu mai mantuim, and treci pelanga holdele noastre, ti se rumpe inima; ogoarele neraman In paragina, popusoii ni se inneacä In buruianasi rdman necopti. de Ii bate bruma; cei boieresti asezatide noi 'in cosere sed ca aurul de frumosi. Inainte deReglement, sateanul avea to, 15 si 2o de MI6; radicamvite, ne prindeam nevoia; cu Reglementul munca ni s'aimpovorat, iar pamanturile s'au tnicsurat. Noi unii lafacerea legei acesteia, nici la celelalte nu am fost chemati,nici Intrebati, nici la vre-o invoialá nu am statut .

Dupa aceasta introducere, deputatii taranilor cer ca

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE POLITICE IN SINUL DIVANITRILOR AD-HOC 367

sa fie 0 e pu0 In randul oamenilor, radicandu-se bataia;toate beilicurile §i havalele i birul pe cap sd fie °borate;satele aiba. dregatorii lor. Mai cer apoi Inldturareaboierescului, caci ei voesc s.-1 rdscumpere cu toate greu-,

cu care sunt Impovarati. «Voim sa scapdm, voimsa ne rdscumparam de robia In care suntem; sa numai fim ai nimarui, sa fim numai ai tdrei. Nu voimjignim dreptul nimarui, dar nici al nostru sa nu seIntunece, pentru ca omul sa fie stapan la casa, vatra

ogorul sau i sa lucreze cu tragere de inima la alui rascumparare» 43.

Proprietarii mari In contra carora mai ales era In-dreptatd jalania tdranilor i care aveau cunotintä deea Incä din qedinta din 9 Noemvrie, In Incheerea pecare o fac, ca raspuns la &Lisa, o trateaza de comu-nista, sustinand ca de0 unele din tanguirile ardtatesunt adevarate í prin urmare merita cea mai compa-timitoare luare aminte, totuq starea de astdzi a taranilormoldoveni este mult mai bund cleat acea a locuitorilordin tdri mai civilizate ; ca trista stare a lor provinemai mult dela guvernele ce au avut, jar nu dela pro-prietari; cä era o urmare neaparatd a necontenitei schim-bari a domnilor 0 a ocupatiilor militare». Incheiereaproprietarilor mari vrea apoi ä dovedeasca dreptulistoric al boierilor asupra Oranilor, dupa care venindla Regulament, cauta de explica pentru ce acesta aIngreuiat In aparenta conditille dintre bojen i arani,aratand cum mai Inainte cand poporatia era micdcomertul cu grane nul, eboierii Incuviintase cu placereexploatarea Intinselor lor mo0i ori cui, cu Indatorireaa dá macar dijma din productele culese de el ; astazi

cand In urma repedei desvoltdri a comertului,

43. Proces-verbal No. 28. lbidem, VI, 1, p. 342-346. Deputatii sAtenistint : I. RoatA, Sim. Stanciu, RAducanu Saya, Danill BAlan, C. Ostahi, T. sinPavfil, I. a Babel, D. Savin, Pandelachi Croitoru, Dimitrie Sacalov, I. Olariu,V. Balak, I. LeverdA, I. Roca vi V. Stan. /Won p. 346.

www.dacoromanica.ro


agricultura a luat o Intindere asà de mare, Incat putinemosii de camp mai au Inca locuri pentru cresterea vi-telor; asta'zi carid pretul pam'antului s'a suit la un g,radproportionat cu acea desvoltare, cand pe de alta partepretul lucrului, din cauza Inmultirei bratelor si a Inlo-cuirei lor prin mai multe masini, n'a putut creste Intruaceea.si proportie, Regulamentul Organic a trebuitpuie si a si pus In proportie mai potrivita anuala va-loare a pamantului ce proprietarul da taranului, cu lu-crul ce acesta da celui . La fraza rasunatoare dintanguirea taranilor, cu riurile de aur si de argint Incare s'ar schimbA Dunarea sudorilor ion>, proprietarii ras-pund, ca <aurul i argintul ce intra In Ord provinenu numai din sudoarea tânguitorilor,. ci In mare partesi din Insemnatele capitaluri Intrebuintate de proprie-tari In cumparaturi de vite i unelte de agricultura, Innaimiri de argati i lucratori, atat din proprii lor sa-teni cat si din sate streine si din locuri Indepartate,ba chiar i din alte tari, precum din Bucovina, Galitiasi Transilvania . Comitetul proprietarilor mari rezumadeci In urmatoarele, socotinta sa asupra schimbarilorde introdus In raporturile dintre ei si tarani: ca eiprin lepadarea de privilegii i primirea eg-alitatei Inna-intea legei au facut cel mai mare pas spre Imbunata-tirea condipei satenilor ; ca i acesti sateni se pot Im-proprietari prin invoeli de buna tocmala ; ca este binea se desfiintà raspunderea echivalentului In munca datde taran proprietarului pentru pamântul de hrand ceIi pune la Indamana ; dar ca eprin expresia de rds-cumpararea boierescului care este o sofisma comunista,se tinde In ascuns numai la Improprietarirea universala,fara cumpararea si plata parnantului, pe care compui-torii propunerei locuitorilor Il Inteleg proprietate co-muna a tuturor, precum este aerul i soarele ; caciboierescul nu este doar un drit feodal, ci numai unechivalent al Intrebuintarei pamantului ce locuitoriimesc spre a lor hrana dela proprietar; este pretul anual

www.dacoromanica.ro


al posesiei plait In muncd proprietarilor, nu numaiboierilor, ci si mIndstirilor si proprietarilor neboieriti» 44.. Prin urmare socotinta proprietarilor mari erà des-

fiintarea obligatiilor pe care ei le credeau corelative:munca tdranului si dare pamântului din partea proprietarului. Tdranii sd rarnand stdpani pe bratele lor siproprietarii pe mosiile lor, iar raporturile . btre acestecloud clase sa fie regulate prin alatuiri de blind voie.Cu alte cuvinte se desfiinta cu totul dreptul taranilorde a se hrant pe paniantul Wei, care era declarat depandint boieresc.

In sinul proprietatei mari se fdcuse Thsa o desbinare.0 minoritate constatà si ea, cd recriminatiile tdranilorar fi nentemeiete ; ca ar ardtà tendinti regretabile carepot dà Ingrijiri pentru proprietate, principiu de con-servare al societatilor; ca s'a facut mult pentru Imbu-natairea soartei sdtenilor prin oborarea privilegiilor ;cd reforma cerutd de tarani nu s'ar puteà Indeplinìfard studii serioase ; caci o mdsura silnicd si nechib-zuitd ar puteà paralizA agricultura. fdra a aduce o realdImbunataire In starea locuitorilor ; cd ar trebui a seluà mAsuri uniforme in ambele tdriajungând la In-cheerea sprijinita si de majoritatea proprietarilor mari,anume desfiintarea resplatirei prin munca a pdmântuluice se da locuitorilor de catre proprietari dupd asezd-mântul de azi, si facerea unei legi de catre o viitoareadunare legiuitoare care sa reguleze raporturile btreproprietari si tarani» 40. Pdnd aici se pdreá cd proprie-tarii mici mergeau mand In marfä cu cei mari.

Deosebirea Intre socotinta majoritatei si a minoritd-tei proprietarilor mari stA. In aceea, ca majoritatea cereá,

Incheierea prom% mari. lbidem, p. 349-359. AceastA incheiere estesubsemnatA de I. Docan, A. Botez-ForAscu, Gr. Bal , G. Sturza, C. Sturza,A. Asian, I. Pruncu, N. Catargiu, S. Midescu, Gr. Sutu, N. Carp, LascarCatargiu si Gr. Costachi.

Propunerea minoritAtei proprietarilor mari. Ibidem, p. 359-365, sub-semnati de D. Miclescu, M. RogAlniceanu, D. Rallet, M. Jora, N. ClInAniu,G. Teriachiu, M. Costachi, I. Fotea, C. Rolla, P. Mavrogheni si V. Sturza.

24

www.dacoromanica.ro


dupa desfiintarea prestatiei In munca, -alcatuirile debuna voie, pe cand minoritatea, fara a se rosti asupraviitoarei deslegari, defereA chestia la adunarea leg,iuitoare,Idsand deci sa intrevadd putinta ca taranii sa ramânape mosii. Rosetti-Tetcanu apara si el pe proprietariimari de Invinuirile taranilor ; ccaci ei nu au fost niciasà de nedrepti nici ash de asupritori, precum locui-torii s'au Thsalat a se rosti> kosetti crede ea deslega-rea chestiei acesteia ar fi In cdesfiintarea boierescului,adecd a platel prin munca a venitului proprietatei, siposesiunea locurilor de care vor aveà nevoie pentruhrand, pe preturile curente din an si din localitate, 46

Majoritatea proprietarilor mici este si ea de parere,ca principiul de a'si rascumparà cu bani munca ce

sunt indatoriti a face locuitorii princip ce erà recu-noscut si de Regulamentul Organic pentru mosiile ra-zasesti i pentru cele dela munti este singunil care n'adat loc la abuzuri. Dar ea adaoga apoi socotinta, caa se pune astdzi un alt princip In care sa rftdice lo-

cuitorului dritul de a se hrani pe mosia pe care sede,Cu preturi masurate si hotarate de legi, ar fi a se loviinteo radacina care fiind foarte ImbdtrAnita In araar puteà aduce rezultate primejdioase, caci dandu-selocuitorului slobozenia bratelor, pentru ca sa capeteproprietarul slobozenia panAntului, locuitorul ar fi redusla o murica de trei ori mai mult . Comitetul proprietarilormici In majoritatea lui socoate deci, cá locuitorii sa nupoatd fi scosi din pamânturile pe cari se hrdnesc, darsa plateascá pretul zilelor de munca, In bani, si sa seoboare indatorirea proprietarilor de a mai da pamAntfamiliilor nou intocmite 47. Din majoritatea proprieta-rilor mici se alege cu socotinta deosebita, V. Zahariacare cere sa se adaogd, cá dacd locuitorul n'ar urmA cu

46. lidded:, p. 361-363.47 lbidem, p. 363-366, subsemnati: D. Cracte, C. Mortun, I. Hrisanti,

N.-Rclu, O. Masian, C. 13AdArAu, St. Câlin, G. Varian, Chiriac Ciocirdie §i T.Stiun.

www.dacoromanica.ro


-plata In bani, sa fie Indatorit a raspunde In munca 48;

iar C. Hurmuzaki si C. G. Sturza < cer sa se regulezeTaporturile Intre proprietari si tarani pe baza alcatuirilor<le bunavoie 49.

Se mai prezenta un amendament la propunerea. sa-tenilor cu care se deschisese focul, amendament ce.,este un adevarat studiu documental al chestiei rurale,care studiu deduce din analiza istorica a faptelor, ca cdoua-treimi din mosia proprietarului sunt aserbite catre sateni;si satenii la randul lor sunt aserbiti la munca perso-nala catre stapanii mosiilor; O. daca s'ar statomicl In--voielile de buna voie, nu numai ea s'ar jigni principiul-dreptului de coproprietate ce'l are sateanul In mo§ii,-dar s'ar lasa satenii cu totul la dispozitia proprietariforde a le impune pretul ce ar voi ace§tia; ca daca lis'ar luà pamantul ar devenl niste -proletari nomazi; casateanul trebue pus In o pozitie neatarnata, fara a-i rapirnijlocul prin care, cu munca sa, sa poata subvenl tre-buintelor sale si a cererilor statului; ci plantandu-1 Inparticica de pamant pe care o uda cu sudoarea so, sa'i-destepte amorul patriei i ravna de a o apara.; cd nici.o lege veche sau noua n'a Invoit pe stapanul mosiei aalunga pe sateni de pe pamanturile ocupate de ei; cadin contra razesii nu pot cere muncd dela sateni si nicirazesii nu sunt Indatoriti a le da pamant >.

Ca o Incheere a acestor premise, ame,ndamentul pro-pune rascumpararea boierescului si lasarea In "intreagasi deplina stapanire a satenilor a catimei de pamantatribuita lor dupa statul quo 5".

Constantin Negri face o propunere In acelas sens, a-riume cere Improprietarirea taranilor cu despagubirepentru proprietari, Intru cat este de cel mai mare in-

Ibidem, p. 366.Maw:, p. 307-369.Amendamentul, lbidem, p. 569-385. Subsemnat de: Episc. Ghenadie

-5endte, Arhim. Neofit Scriban, Arhim. Melchisedek, Icon. D. Matcas, V. MA-iinescu, D. Cozadini, U. Cracte, D. Ghidionescu, T. Sacalov, L. Galeardi,N. Bosie, C. tiun, D. Romov, I. Hrisanti si C. BAdArAu.

www.dacoromanica.ro

51. Ibidenz, p. 385 387. Subsemnat pe lingl Negri de : Rilducanu Savaloan LeverdA, loan RoatA, V. BaIai i Dimitrie BAlan.


teres ca elemental cel mai numerds i temeinic al acesteitdri sd fie strans legat de ea, asà ca pentru a apdrà ceva,sa aibd si ceva de aparat»

Propunerile cari se imponcisau mai deplin erau aceleale. deputatilor tarani, fie In forma cea dintai, fie In.forma cea schimbatd si mai limpede formulat a amen-damentului $endre sau a lui C. Negri, boier mare si el,dar care se intovaraseste cu .taranii pentru a le sprijiniinteresele.

Toate propunerile Ins6, tindeau la desfiintarea pldteiprin muncd a pämântului dat de proprietar spre brand.plugarului. Majoritatea proprietarilor mari voeà s. inlo-cueascd aceastd rdsplata prin o chirie In bani, alcdtuitA.insa de band voie intre tdrani si proprietari. Dap&acest sistem se desfiintà i dreptul tdranului de a i se-da pdmânt de hrand de catre proprietari, si daca muncardmaneà liberä, rdmaneà liberd i proprietatea. Tdranulerà deci ldsat cu bratele libere, Insa desprins cu totulde veun drept asupra pdmântului; el ramaneà in stareplutitoare, nomadd, avand cdutà In intreaga ar5.local unde s'ar puta. Impdcà cu stapAnii mosiilor,dacd acestia erau sa cheme lucrdtori strdini pentru mun-cile agricole, el rdmânea. destdrat In propria lui tax-A, saunevoit a se supune conditiilor ce i Je-ar pune proprie-tarul in privinça rdsplatirei cuvenitd inuncei lui.

Propunerile tdranilor si a partizanilor lor mantineaadin prOtiva dreptul Wanilor de a rdmaneA pe pdmântulpe care se hrdneau, schimbAnd Insd conditiile juridice-ale folosirei lui. Desfiintandu-se daca sau boierescul,adecd rdspunderea in muncd a echivalentului folosirei,se substitueà plata muncei In bani: dar munca ram Anandacuma liberd In privinta catimei sdvâssirei ei, nu se maiputeà stabill prin lege cata munca si pe cat pret aveksa fie facutd. rdranul insa trebuind sa se foloseascd de

www.dacoromanica.ro


parnantul pe care se hranea dupa Regillamentul Organic,trebuea sa devina stapanul absolut al acestui pamantcleci sa fie Improprietarit pe el. Se Imbraca Insa a-

rascumparare a pamantului In forma rgscumpa-arei boierescului, primindu-se oare cum principiul,

-taranul a fost totdeauna proprietarul acelui pamant, a-.serbit Insa prin Indatorirea boierescului, de care serbire-erà sa se mantuie acuma prin rascumparare.

Chestia deci cea grava ce se desbatea Intre proprie-,ari si tarani In Divanul ad-hoc al Moldovei nu era

clecat reInvierea acelei ce turburase ata de adanc re-latille Intre cele doua mari clase ale poporului romanIn revolutia din 1848: chestia improprietarirei pranilor.

Asupra acestei chestii de temelie se Incing desbateriledin adunarea moldoveneasca. Rosetti Tetcanu cautainlature Improprietdrirea tAranilor prin o Imposesuirea locurilor, care sWii duck prin castigarea de avutii, delasine la cumpararea pamantului. Grigore Bals explica Inapararea temei pe care se pusese proprietatea mare,ca .grascumpararea boierescului nu are alt Triteles decaclesbracarea proprietarifor de dreptul lor, de pamantulcumparat de dansii cu bund credinta; caci daca locui-torii vrau sa rascumpere ceva, trebue sa rascumpere-pamantul ce nu este al lor, iara nu munca ce este aion> 52 Dar atat Tetcanu cat si Bals presupun cä lise va luà pamantul fara despagubire i anume fara des--pagubire In numaratoar03. Dupa A. Panu care sus-

che,stia nu este Inca coaptA pentru a fi desle-gata i ca trebue lasata hotararea ei la viitoarea adunarelegiuitoare, iea cuvantul Mihail Kogalniceanu care arataMai Intai greutatea deslegarei acestei chestii care cerenu numai patriotismu ci .7i tact si prudenta. «De la des-legarea acestei chestii atarna soarta natiei noastre. Cean fi natia, ce ar fi tara, daca taranii nostril ar fi ne--norociti, ei care sunt elementul cel mai puternic al na-

Midem, p. 30-400.Midem, p. 3gY §i 400.

www.dacoromanica.ro

54. Cuväntarea lui KogAlniceanu. Ibidenz, p. 409-417?


tionalitatei romane ? Taranii sunt Insusi tara ; greutatea_deslegarei const6. Insa In mai multe Imprejurari. MaiIntai multi din deputati .au fost alesi numai pentru.acele patru punturi ale prog,ramului. Dar comisia in-ternationala a cerut sa pasim mai departe spre re-formele din launtru care au deschis gura si celor mid..Am cautat pe cat a fost prin putinta sa ne tinem.departe de ambele pericule, de a nu ne supune vointeiEuropei si de a atinge chestli prea arzdtoare. Depu-tatii pontasi s'au aratat In adunare cu propunerea ras-cumpararei boierescului care intealte cuvinte insamnatot aceeasi cat si. deplina Improprietarire a obstiilor sa-testi pe pamanturile pe care ele astazi le au numai cauzufruct, In contra muncei Indatoritoare ce dau pro-prietarilor de mosii. Acestia califica pe tot deputatul cuidei liberale, de comunist. Dar este invederat ca proprie-tatea fonciara la noi nu e libera; ea este supusa undgreie erbiri, dreptul pontasilor de a se hrani pe acea pro-prietate. Daca s'ar tagadul acest drept, s'ar atacà o maimare lege deck proprietatea, dreptatea, care tocmai con-sfinteste proprietatea. Dar propLinerea deputatilor pon-tasi In forma in care a fost facuta a compromis chestia,.caci a dat o grozava arma In mana adversarilor nostripolitici. Aceasta propunere a raspandit spaima intre pro-prietarii de mosii. Ce mijloc puternic pentru ca, sub-valul proprietatei amenintate, sa se atace voturile national&si liberale ale adunarei si sa se intareascA planurile se-paratiste si reactionare! Oare in zadar se ataca boie-rimea noastra; ca ea nu voeste a avea un popor stradansi patriot; ca singurul motiv care a facut'o sa imbed-tiseze cu atata ardoare ideea unirei a fost speranta de-a putea sub acest strag a'si pastra privilegiile sale ? Ko-gsidniceanu cere, ca si Panu, sa se dee timp resentimen-telor sA se linisteasca, ideilor sa se limpezeasca 54.

Dupa ce mai vorbeste si N. Bosie care cere si- el

www.dacoromanica.ro


Improprietarirea satenilor, se pun pe rand la vot toatepropunerile si, lucra caracteristic pentru spiritul ce In-sufleteh adunarea, nici una din ele nu Intruneste majo-ritatea, Inca toate propunerile sunt declarate raspinse.

Se framantase deci In desert adunarea moldoveneasca,caci ea nu putuse aflh nici o deslegare a chestiei rurale.Dar pentru mersul vietei politice, aceste desbateri contincele mai de pret destainuiri pe care le culegem dinmotivarile deosebitelor paren i si din cuvantarile rostiteIntru a lor aparare; anume ca. aceasta Intrebare erhpoate cea mai insemnata a vietei romanesti; si cd -deaceea erh tot odata si cea mai puna de primejdii, deoarece atingeh cele mai grele interese ale poporului: pede o parte acel al masselor de a fi Improprietarite, pede alta acel al proprietarilor care raspingeh aceastaforma de Imbunatatire a vietei tardnesti, care cu toateaceste erà singura cu putinta fiindca pe de o partetoata lumea recunosteh ca nu se mai puteh mantineLboierescul adeca munca drept plata a pamantului dehrana al satenilor, pe de alta Insa nu se puteh cu niciun pret primi teoria proprietarilor mari de a'si eliberàproprietatea de serbirea la care erà supusa catre tarani,dupa cum se cereh eliberarea sateanului din serbireamuncei catre proprietari. S'ar pareh deci ca erh neega-litate si nedreptate Intre aceste doua masuri; dar Intrucat toate clasele recunosteau ca starea taranului trebuehImbunatatitd, aceasta Imbunatatire nu se puteh face deckpe sama acelor cari prin situatia lor fata cu taranii oThrdutatiserd, deci pe sama proprietarilor. Altfel oImbunatatire a soartei tdranilor erà cu neputintd.

Dar teama proprietarilor mari erà ca li se vor luhmosEle fara despeigubire, si Inteadevar daca acesta arfi fost gandul reformatorilor, el ar fi ascuns o mare ne-dreptate. Dar nu se cugeth nici acuma la ash ceva, cumnu se cugetase nici In 1848.

Totdeauna taranii si sprijinitorii lor vorbeau de ras-cumparare si deci nu tinteau la despoierea silnica a

www.dacoromanica.ro


proprietarilor de avutul lor. Dac. Msg. erau sA fie despa-gub4i, atunci proprietarii nu pierdeau nimic ; cki nicia.,a ei nu se puteau folosi nici odata de pamanturile dehranA ale tdranilor, Intru cat ei trebuiau sei le dee acesteptimeInturi spre folosintei Fi, nu ii puteau nici °datalipsi de ele. Ce pierdea deci proprietarul, daca se schimbanumai titlul detinerei pdmanturilor, 0 'a*.ranii din uzu-fructuari de veci deveneau proprietari de veci ?

Cauza adevarata a nevoi*i proprietarilor de a primideslegarea problemei Imbundtatirei soartei taranilor prinrascumparare, era deci frica de a nu fi plAtiO pentruluarea pamantului lor; caci tdranii trebuind sa rdmAnape locurile lor, iar munca lor trebuind de acum Innainteplà."tita, prin desfiir4area boierescului, proprietarii credeauca pAmanturile lor vor fi luate de tarani pe de geaba.Era deci fireasca Improtivirea lor la ImbunataOrea sta-rei taranilor pe calea Improprienrirei.

precum la 1848 proprietarli erau In stare s6,

cheme pe Ru0 pentru a scdpa de primejdia a ceea ceei credeau ca era o curata despoiere, a0 acuma erauIn stare sa arunce unirea peste bord pentru a scApade acela0 perico!, cki doar se adevereau cele ce se zvo-nise dela Inceput, cA unirea ava, s'a aduca ImpArtireacomunistä a proprietAtilor 55..

Prin urmare ceea ce In Muntenia se arAtase numai caerà cu putintd, desbinarea partidului conservator de ideean4onal'd din cauza intereselor de clasa, In Moldova seadeveri prin rostirea pe fata a cugetarilor, invederandInca odata principiul ca e totdeauna primejdios de apune altruismul In lupta Cu egoismul 0 instinctul pa-strarei speciei In lupta cu acel al pastrarei individuale.

55. Mai sus, p. 334.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XV

PARTIDELE POLITICE LA iNCEPUTULDOMNTEI LUI CUZA VODA.

Primele neintelegeri. Adunärile ce aveau sä aleagäpe Domnitorii Principatelor, potrivit Conventiei din Paris,nu avusera sä sufere aparea dusmAneascä. sub care sezbatusera alegerile Divanurilor ad-hoc. De astä data pu-tenle europene, pentru a pastrà Várilor o libertate derostire, nu mai Incredintasea ocarmuirea lor unui singurcaimacam, ci oranduisera un guvern provizor alcätuit51in trei persoane, conform prescrierilor RegulamentuluiOrganic.

Prin aceasta masura se Intampla ca ocarmuirea Mol-dovei sa Thcapa pe mana a doi progresisti, Anastase Panusi Vasile Sturza, si numai al treilea caimacam, stefanCatargiu, erà din Inchiratorii trecutului. In Muntenia Insäfranele tärei intrara In manile a trei partizani ai fostilordomnitori, Gh. Bibescu si Barbu tirbeiu, anume: I. A.Filipescu, M. Baleanu si I. Manu.

Desi In ambele täri, dupä cum s'a väzut din capi-tolul asupra unirei, partidui progresist erà. In o vaditämajoritate, totusi din o purtare gresitä a cdpeteniilor lui,alegerile dadurä ca rezultat un numar de partizani aifostilor Domnitori si odrasle de Domnitori Bibescu si

tirbeiu In Muntenia, Mihail Sturza si fiul sä.0 GrigoreSturza In Moldova, nepotrivit cu putina vaza de carese bucurau acesti candidati In ochii poporului.

www.dacoromanica.ro


In Moldova din 64 de deputati erau 31 progresisti, iar33 se Imparteau Intre Sturza tang (20) i Sturza fiul(13) 1. In Muntenia «numarul cel mai mare de glasuriFar fi avut pentru alegere, Bibescu, pe cand Stirbeiu aveánumai veo 7, iar partidul progresist care aveà mai putineglasuri decat Bibescu, Par fi putut rapune numai dacas'ar fi aliat cu partizanii lui tirbeiu 2.

Numaratoarea atAt In Moldova cat si In Muntenia eráInsa Indoielnica, de oarece mai multi deputati InnotauIn doua ape ; apoi fatd Cu marele fagaduinti de baniale lui M. Sturza, se puteau astepa lepadari 8.

Tactica cea gresita a partidului progresist care fdcuseca el sa fie In minoritate In ambele adunan, stá In aceea,a el nu facuse alegerile In vederea unui candidat deDomnie. Ba acest partid se mandrea cu hotararea Juan.<de a nu patroná nici o candidatura, ci numai pe aceaa unei adunari obstesti libera si neatarnatA , cum spu-neau fruntasii Moldoveni, sau cum se rosteà pe de altAparte C. A. Rosetti In Bucuresti, ca chestia cea marenu este cum va fi Domnul ci mai Intaiu cum vor fi de-putatii ! > 4.

Mai Intelept decat progresistii lucrasera partizanii Dom-niilor vechi. Francezul I: A. Vaillant care luptà In rá'n-durile ion, spune In o brosurd a lui, ca natia Inaintede toate trebue sä se gandeasa la alegerea Domnului >.

Daca Insa neIngrijirea de adevaratele interese poli-tice adusese minorizarea partidului progresist In aduna-rile Tarilor Románe, cum se explicà atunci, cä,' rezul-tatul alegerilor sa fi fost nu numai favorabil candida-tului progresist, dar chiar cä acee* persoanA, Colo-

L Fiziologia alegerilor din Moldova, art. de G. Sion, Roma' oul 3 (15) Ian.1859. Acte fi Doc., VIII, p. 298.

Steaua Dunard, 29 Ianuarie 1859. Ibidem, VIII, p. 345.lbidem. Adaogi Place c. Walewsky 18 Jan. 1854. Acte f i Doc., IX, p.

231. Mai vezi i articolul din ziarul Patria ¡S Ian. 1859. lbidem.ItAspuns la Gregorieni Steaua Dunarei 21 Noemvrie 1858. Romanul

20 Ian. 1454.Glasul poporului glasul lui Dunmezeug Ian. 1858.

www.dacoromanica.ro

6. Articolui lui O. Sion citat in nota L Vezi Domnia lui Citza Volfil deA. D. Xenopol I, p. 37 38.

INCEPUTUL DOMNIEI LUI 'CUZA VOD.A. 379

nelul Alexandru Cuza, sat fi fost ales Domn in ambele Prin-cipate, i anume In amAndoug cu unanimitatea p,-lasurilor?

In :Moldova lucrul se pubù intamplà numai multd-mitd Imprejurdrel, cd sprijinitorii lui Grigore Sturza nuIntelegeau cu nici un pret sd ajute tatalui acestuia lacApatarea domniei. Deì ei se arátau dispusi a vot&pentru fiu, o faceau tocmai pentru a nu fi ales tatd1.De altfel partizani luí Gr. Sturza precum C. Hurmuzaki,Gr. Bals, Al. Scorteanu, Iorgu Radu, G. 1-lasnas erauprogresisti adevdrati, i ei declarasera cd mai bine sälí se tale manile decat sat voteze pentru Mihail Sturza.Din aceastd cauza a fost peste putintg contopirea Gri-gorienilor cu Mihailenii, si nu cumva, cum s'ar puteàcrede, dintr'o neImpacaa Indu§mgnire Intre tata i fiu 8La votarea pentru Inscrierea lui Gr. Sturza in numdrulcandidatitor, el neIntrunind deal 19 voturi, partizaniilui vazAnd cd nu vor aveh majoritatea, se duc In parteanationalistilor, i atunci Mihdilenii intelegand cd sortiibatrAnului Sturza erau Cu totul pierduti, trec si eipentrua nu se da de protivnici ai candidatului progresist, ceerh sh. fie ales si fárd ei in partea acestuia, si Cuzaeste astfel proclamat, peste toate asteptarile, cu unanimi-tatea glasurilor.

In Muntenia izbAnda tot a Colonelului AlexandruCuza nu se datoreste, jocului politic petrecut In adunarechiar, ci exclusiv presiunei puse in lucrare de poporasupra deputatilor ce erau, cum am vazut, plecatimajoritate pentru alegerea unui fost Domnitor, i cu deo-sebire a lui Gh. Bibescu.

Alegerea lui Cuza se Mat Msat tot asa pe neasteptateca i In Moldova; caci dacd chiar a fost o intelegereIntre membrii partidului progresist din ambele tari, pri-vitoare la aceasta alegere, Intelegerea interveni abeh Inultimul moment. De aceea bunaoarat gasim pe CuzaspunAnd, In manifestul lui cAtre tara, dupa alegerea lui

www.dacoromanica.ro

3 80 ISTORIA PARTIDELOR, POLITICE

In Moldova, ca ein data dupit aleg'erea fratelui nostruDomnul din Valahia, vom p4i la infiintarea comisieicentralez7. Dar precum nu se Ondea. Domnitorul Mol-.dovei cd va fi 'ales si In Bucuresti, asa nu se gandeanci lumea, precum se vede lucrul din o scrisoare tri-misa Stelei Duntirei In preziva alegerei, 23 Ianuar, siIn care nici nu se pomeneste numele lui Cuza ca unulce ar putea fi ales In Muntenia, si dupa cum nici con-sulilor nu le trecea prin minte asa cevk din care pri-cing. Cu totii telegrafiasera guvernelor lor, ca are sa fieales Bibescu 9.

Cu toate aceste iesise vorba si despre putinta ale-gerei lui Cuza In Muntenia, si aceasta Inca din zivade 16 Ianuarie, cand Grigore Sturza publicase In SteamDundrei scrisoarea prin care tagaduea once Impartasirela complotul din Focsani, arätftnd cum din potriva el,dupa alegerea Domnitorului, mergand 361 feliciteze, adat o dovada de abnegatie, incredintându'l ca ar figata a'i da tot concursul, spre a fi ales Maria Sa p,in Valahia» 9.

Cu toate aceste, numele lui Cuza Voda nu umbla. Incape buzele oamenilor din Bucuresti. Era Insa o maremiscare In acel oras care daca nu'si dadeà bine samadespre cele ce voek stiea prea bine cele ce nu voea;anume raspingea cu once pret reintoarcerea trecutului,si. deci aleg-erea Domnitorului dintre acei ce statuserape scaunul Munteniei. Caimacamii trebuisera A. iee ma-suri contra adunarei satenilor in Bucuresti, si dupa des-chiderea adundrei, contra Imbulzirei poporului pe Dealul

Manifestul lui Alexandru loan I Domnul Moldovei 5 (17) Ian. 1859.,Acte fi Doc., VIII, p. 353.

Corespondenta c. Steaua Dundret. Ibidem, VIII, p. 578. Parerea consu-lului austriac data de Oesterreichische Zeitung reprodusa de Romani:I 10Febr. 1859. Ibidem.

Scrisoarea din numirul din 16 Ian. al Stelei Dundrei. lbidem, VIII p. 490.Alte izvoare care pomenesc acelaq fapt, vezt in Domnia tut Caza Vodd. I,p. 45-46.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI CUZA VOD.A. 381

Mitropoliei 1°. Taranii cereau ca domn pe Golescu ; cca denu se va face aceasta, vor ajung-e iarasi robii ciocoilor» ".

Ceea ce Insa mica mult poporatia Bucurestilor eraasteptarea unirei care trebuea sa aduca strAmutarea ca-pitalei Intregului stat In Bucuresti si deci o uriasa spo-rire a daraverilor. Cum sa se faca lucrul, nu se price-peau sd o spuna; dar miscarea orasului era tot atat deputernic zadarita de aceasta tinta, precum acea a satelorera. Intetita de amintirile si reInnoirea perspectivelordin 1848.

and trecù Insa prin Bucuresti deputatia trimisa laPoarta de Domnitorul Moldovei, In persoanele lui C. Negri,N. Catargiu si Colonelul Mavrichi, ea se Intelese cu par-tidul progresist muntean, ca sa realizeze unirea, alegandpe Domnitorul Moldovei si In Muntenia 12. Partidul pro-gresist care cum am vazut, nici In Muntenia nu se adu-nase imprejurul unui nurne, se prinde de aceasta ideesi o propune In o Intrunire tinuta la otelul Concordia,chiar In sara de 23 Ianuarie ce precedà ziva hotaratapentru alegere. Principele Dimitrie Ghica se face organulacestei idei care este Imbratisata cu cea mai mare cal-dura de toti cei de fata. Cu toate cd se hotarase pd.-zirea secretului pana a doua zi, stirea se raspandl- cafulgerul prin Bucuresti si destepta In popor o framan-tare nemai pomenita, Intru cat acuma visul lui, aducereacapitalei ambelor tdri In orasul sdu, lua un trup si ofiinta, In alegerea Domnului Moldovei de Domnitor si InTara Romaneasci «Toata noaptea de 23 lanuarie sepetreca In un mare neastampar atat din partea popo,rului cat si din a guvernului. Toata ostirea de cavalerie

Adunäri de säteni : Scrisoarea din 23 lanuarie citatA in nota 8.Un ordin al politiei contra adunArei sAtenilor In capitalA, din 22 Ian. 1859.Ibidem, VIII, p. 573. Béclard c. Walewsky, 5 Februarie (23 Ian.) 1859. !harm,IX, p. 260. Asupra ingrAmAdirei poporului in contra cAruia cAimAcAmia adusesearmatA, vezi acelasi cAtre acelasi 7 Febr. (25 Ian.). lbidem, IX, p. 269.

Corespondenta dint Bucuresti cAtre Patria din 23 Ian. (4 Febr.) 1859.Ibidem, VIII, p. 585.

Bolintineanu, Vlafa lui Cuza Vodd, p. 14.

www.dacoromanica.ro

382 ISTORIA PARTIDELOR POLIT/CE

si infanterie umbla In patrule pe poduri. Dar tot odatabande de sute de oameni se Incrucisau cu patrulele ".

Cand poporul se aduna In ziva alegerei, la Mitropolie,el veni cu gandul neclintit de a cere alegerea lui CuzaVoda. Se si auzirà strigate de csa traiasca Cuza ! Poporulera hotarat, cA daca adunarea ar starui In alegerea luiBibescu, sa navaleasca asupra ei si sa o sileasca sa a-ieaga pe Cuza. Se auzeau din camera cum, afara, ma-celarii din Bucuresti Isi ascuteau cutitele. Fata Cu o ase-menea presiune poporanA, propunerea lui V. Boerescude a se alege Domnul Moldovei trecit tot cu unanimi-tatea glasurilor 14

Aceste Imprejurari dovede.sc t'ara nici o Indoiala caAlexandru Cuza fusese ales, mai vartos In Muntenia, Incontra vointei majoritatei deputatilor, prin un concursde Imprejurdri care le impusese vointa minoritatei ceera lusa si acea a poporului. Partidul national, cu toataalegerea unanima (Irisa silita), a Domnitorului comun,iarasi se desbinase. El ceruse, In Intregimea lui In Di-vanurile ad-hoc, unirea sub un Principe strdin. Conventiade Paris l'usa respinsese aceasta plazmuire politica, sitarile ramanand tot despartite sub doi domni bastinasi,<partidul unionist si cel separatist se desfacusera §i se alca-

tuisera alte Impreunari pentru alegerea Domnitorilor ".Totusi despartirea cea noua a Romanilor fruntasi Inpartide, nu aveà caracterul cel exclusiv personal dinvremile vechi, ci era si o deosebire de principii Intreele. Cu toata lepadarea, mai mult silitd, a privilegiilorIn Divanurile ad-hoc, majoritatea boierilor Intelegeau sa.

Revista Carpafilor, 1860. I, p. 74. Vezi in Reforma, 24 Jan. 1859.Tribuna Romand, 29 Noemvre 1859. Bolintineanu, Viafa lui Caza Vodd,

p. 15. Valentineanu, Alegereu, detronarea fi inmornzdniarea /uf Caza Vela,p. 10. CuvAntarea lui M. Kogalniceanu in sedinta din 7 Februarie 1864.(Monitoral Oficial .suplement, 24 Febrruarie 1862): In ziva de 24 Ian. 1859,pozitinnea deputatilor fiind amenintatA de cutite, erit rea in acea zi, pentru aceice nu voeau sl asculte de glasul natiunei . Raportul citat al lui Béclard, Acte,IX, p. 276.

Articolul lui O. Sion, citat in nota 1.

www.dacoromanica.ro

Conservatori retrograzi». Articolul aspirärile la domnie de ziarulConstitutionarul, 14 Nov. (6 Dec.) 1858. Acte si Doc. VIII p. 1021.

Viata lui Cuza Vockl, p. 10.

INCEPUTUL D01\11%1.1E1 LUI CUZA VODA. 383

faca acea jertfa Cu socoteala i Ingaduinta, i apoi dacase lepadasera de privilegiile sociale, ei Intelegeauramtma stapAni pe acele politice, pe care si Conventia legarantase prin legea ei electorald. De aceea conducatoriiTarilor Rom ane se deosebira iarasi In progresisti sauliberali i nationali (In sensul mai strans al cuvântului)

reactionari numiti i conservatori", sau cu terminimai parlamentari, aplicati la deputatii din adunare, Instanga i dreapta. Daca Insà aceste doua tabere eraudesbinate pe cat pe chestia Domnitorului pe atat si pealte Intrebari de natura sociald, puntul care le despartea.fundamentul In alcatuiri dusmane era tot vechea pro-tivnicie nascuta din chestia taraneasca. Progresistii eraucei mai multi comunistii din 1848 . Reactionarii erauacei care combatusera totdeauna Improprietarirea ta-ran ilor.

In toata expunerea urmatoare aceasta Intrebare vaMalta fara Incetare capul ei de hidra pentru a Inveninàrelatiile; dar de pe acuma trebueà atrasA luarea aminteasupra ei. Ea reiese mai ales din tinuta lata cu ea adoi barbati de sama ai Moldovei, M. Kogalniceanu siLascar Catargiu, care reprezentau cei doi poli opusi Injurul carora se Invârteau sortii poporului român. Bolin-tineanu ne spune anume ca Inteo imponcisare Intre ceidoi fruntasi ai Moldovei L. Catargiu ar fi zis ca, nu vada votul sàu. pentru acela care, daca s'ar face Domn,i-ar luà mosiile i le-ar da la tarani. Nici eu, striga Ko-galniceanu, nu voi da votul meu D-lui Catargiu care,daca ar fi Domn, m'ar trimete peste gran4d, pe minecare sunt pentru Improprietarirea taranilor ) ". VodaCuza erà Insä cunoscut, din Divanul ad-hoc al Moldoveica votase pentru propunerea lui C. Negri care cerea. Im-proprietarirea taranilor, precum se rostise contra inche-ierei majoritatei proprietarilor mari care raspingeau

www.dacoromanica.ro

Sedinta din 19 Decemvrie 1857. Proces-verbal No. 29. Acte, VI, 1, p. 422.Propunerea lui C. Negri, vezi mai sus, p. 371.

lbidem, Acte, VI, p. 425.Scrisoarea prin care Grig. Sturza rAspinge invinuirea citati in nota 9.Publicat dupi original in Arhiva din Ia0 XII, 1901, p. 66.Depunerea lui Sain Anuntiatorul roman, 15 Ian. 1859. Comp. Domnia

lui Caza Vodel, I, p. 72. Comp. p. 83, nota 16.


aceastä Improprietärire ". E drept Ca Cuza votase 0 Incontra propunerei prea aprinsä a taranilor care fuseseInsä räspinsä, din cauza tonului ei prea revolutionar, i

de multi alti partizani ai lor19.Vodä Cuza fiind ales In contra vointei multor din

acei ce'l votasera, Intelegem pentru ce Indatä dupd ale-gere, vedem izbucnind comploturi 0 uneltiri Indreptatecontra Indoitei alegeri. AO. mai Intai se ivete vesteaunui complot urzit la Focani i care ar fi avut de scopIntronarea lui Gr. Sturza, de0 acesta se apärd de ase-mene Invinuire ce i-o aduceau ziarele timpului ''. C.Negri Inteo scrisoare care Cuza Vodä, din "/,, Martie1859 adeverete tendintele unor 1VIunteni de a zadärniciIndoita alegere, spunâmd In ea, cä cintrigantii i ambitio0i,mai ales din Muntenia, s'au pus In campanie pentru aImpiedecà izbutirea Indoitei alegeri» 21. Alt complot maiserioz, Indreptat de asta datà contra vietei chiar a Dom-nitorului, este descoperit In Bucureti, In ziva de 30 Martie0 deci adeverete spusele lui Negri. Unul din indiviziiimplicati In afacere, Evreul sain, declarä O. alegerealui Cuza este neplacuta Austriei 0 Turciei i chiar bo-ierilor nu poate sä le fie pe plac, 0 mai cu sam5. Prin-cipilor *tirbeiu 0 Brancovanu, §i cä de aceea se hota-Ilse omorftrea lui Cuza 22.

Sunt deci bine caracterizate partidele Tarilor Românela Inceputul chiar al obladuirei Domnitorului comun :Partidul liberal primi alegerea Indoità a omului nouIn lipsa Principelui sträin, acest partid dorind Indru-marea unei vieti de egalitate §i de dreptate 0 tinândmai ales la Imbunatätirea soartei täranilor. Partidul pro-tivnic, cel conservator, care combäteaä pe alesul l'arilor

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI CUZA VODA. 385

Române ce fusese Intronat prin siluirea vointei §i a in-tereselor lui, cautà sä zaddrniceasca aplicarea reformeloregalitare O. mai ales se va opune la Improprietarireataranilor, stafia nelinititoare de care se temeà mai mult.

SA vedem aceste partide la lucru.

In timpul adunSrilor elective. Partidele pe atuncierau departe de a fi Inchegate In chip a§à de exclu-zivist precum sunt astazi. Cu toata natura arzatoarea chestiilor pipaite, lupta nu aveà Inca acel caracterde Inver§unare care nu mai cauta nici dreptate, niciadevar, nici forma, nici fond, ci numai interesul grupareisprijinite. Erà Inca loc pentru Inaltarea mintei deasuprainteresului momentan, catându-se numai acel superioral ideilor atinse; erà Inca o doza de idealismu In Ince-patornicile lupte parlamentare, pe care timpurile de maitârziu trebueau sa le inlocueasca desavâr§it cu precum-penirea intereselor de partid, daca nu chiar a celorindividuale 23.-

AO In timpul fierberilor pentru alegerea Domnito-rului, liberali moldoveni §tieau cd vor aveà de luptat contralui Grigore Sturza, nu numai ca deputat, dar chiar carâvnitor la domnie; ar fi fost deci in interesul lor, caSturza sa nu fie- primit In adunare. La tagaduirea va-lidarei alegerei Principelui Gr. Sturza de colegiul din

facuta de progresistul I. G. Cantacuzino, trei altiliberali sprijin aceasta candidatura anume: M. Kogal-niceanu, An. Panu qi Alex. Cuza care pe atunci Inca nufusese desemnat de partidul sdu drept candidat ladomnie, qi aceasta cu toate ca alt progresist Em. Cos-tache Epureanu combateà alegerea principelui Sturza, in-cat vedem cum In tabära progresista cugetele erau des-binate asupra unei chestii de cea mai mare insemnatate;caci chiar daca am lasa la o parte persoana viitoruluiDomn care se arata In fiinta lui Grigore Sturza, am

23. Domnia lui Caza Vodif, 1, p. 81.25

www.dacoromanica.ro


vazut cum liberalii sustineau, ca ceea ce'i Ingrijea peei nu era cine avea sa fie Domnul, cat cine erau sa fiedeputatii; i deci In once caz nu era. Intelept pentruliberali de a lasa sä parundd In adunare un conser-vator de puterea lui Grigore Sturza, Dar se cunoaste,de pe cuvintele vorbite de Alexandru Cuza, cu prilejulvalidarei alegerei lui Gr. Sturza, ceea ce Impingea peliberali a'si neIngriji interesul. Era o parere de tot idea-lista asupra lucrurilor acestei lumi.

Cuza spune anume: «Sunt de parere, ca ar trebui sapunem patimile la o parte si sa deschideru era Constitutieiprin dreptate i frdtie >24 Alegerea lui Grigore Sturza sevalideaza; Insà". Kogalniceanu nu uita a apasa, ca el 11recunoaste ca deputat i sa se Inteleaga bine, numaica Deputat 25

Si mai stranie Inca, cel putin daca judecam dupachipul nostru de Intelegere de astazi a vietei de partid,trebue sa ne para purtarea lui Anastase Panu, In se-dinta din 4 Ianuarie, privitoare la Inscrierea tot a luiGr. Sturza, de asta data printre candidatii la Domnie,prin care el venea In concurenta cu omul particluluinational, Colonelul Alexandru Cuza, care fusese acumdesemnat de acel partid drept candidatul sau la Dom-nie, In sara premergatoare de 3 Ianurie. Inscrierealui Sturza este combatuta de progresistul ManolacheCostache Epureanu cu cuvinte foarte grele: ca < nu arvrea sa aiba In lista candidatilor la Domnia Moldovei,pe un om ce este si In acea a Pasilor turcesti». Cutoate acestea Anastase Panu care subsemnase si el pro-cesul verbal Incheiat In sala de la Elefant, prin caretop cei 31 de progresisti se Indatorisera «sa sprijine prinvot pe fata pe Colonelul Cuza >, Anastase Panu zicem,cere cu stdruintd Inscrierea lui Gr. Sturza, protivnicullui Cuza la Domnie, In randul candidatilor >, spre a do-

Sedinta din 31 Decemvrie 1858; Pr. verbal No. 2 lb:Vern, VIII p. 195.lbidem, p. 196.

www.dacoromanica.ro


ved' ca adunarea nu lucreaza. In spirit de partid, cinumai In acel al dreptatei si Intelepciunei unei adungrinationale . Pe langg Manolache Costache, mai combataceastg candidaturg si Vasile Alecsandri, Lascar Catargiu..i Mihail KoggIniceanu. Explicarea purtgrei lui Panupoate stà sau In cavalerismul ce predomnise si la va-lidarea alegerei lui Sturza ca deputat, cavalerismu cedepasea acum hotarele cuvenite, sau poate mai curandin tactica lui Panu de a'si pastra buna plecare a luiGrigore Sturza, In cazul de alegere a lui, prin unirea-partizanilor bgtranului Sturza cu acei ce'l sprijineau pedânsul. La vot pentru Inscrierea lui Gr. Sturza Intrecandidati, aceasta unire nu se îndeplineste, si Gr. SturzaIntruneste numai 19 voturi pentru Inscriere, avand Im-

. potriva lui 3526, ceeace mijloceste apoi, la votul defi-nitiv asupra aleg-erei, alipirea sprijinitorilor lui de par--tidul progresist, si aduce alegerea lui Cuza. Dar chiarIn aceste 19 glasuri erau 6 glasuri mai mult deal-acei ce sprijineau dela Inceput pe Gr. Sturza, Meat sevede ca pe langa Panu mai votasera pentru PrincipeleGrigore Inca. alti 5 liberali. Jata deci ce subred erauinchegate partidele politice la ivirea zorilor lor pe ori-zonul vietei politice romanesti.

Dacg Msg. In unele Imprejurari, chiar Itsemnate, caacea a alegerei Domnului, partidele politice argtau olinuta sovaitoare, nu era tot astfel, de Indata ce se atin-gea, macar cat de departe, chestia tgraneascg. Aici In-data ele faceau front unul In fata celuilalt, aruncandtotul peste bord, numai spre a nu clati nici cat un firde pgr parerile sprijinite de ele.

Cea d'intai cerere pe care Domnitorul comun al Prin-cipatelor o face Care tarile ce'l alesesera este privitoarela nevoile bgnesti, pentru a Intimpina cheltuelile trebui-

26. Vezi §edinta din 4 Ianuarie 1859. Pr. verbal No. 5, lbidem, p. 305306. Vom mai avea prilejul de a revenl asupra acestor lipse de intelegere:Mire membrii aceluia§ partid, fie la liberali fie la celalalt.

www.dacoromanica.ro


toare la reorg-anizarea ambelor Principate. Anume Dom-nitorul cere prin un mesaj de la adunarea Moldoveiun ajutor de 5.000.000 de lei care ar fi sa se iee din odare impusa asupra proprietatei fonciare, i ministrulGr. Bal In expunerea lui de motive IndreptatWe princuvintele urmatoare Infiintarea acestei ddri noue i ne-auzite pdna atunci In Moldova: Daca se face o Im-potrivire a se impune darea pe proprietate, cu ce dreptse urmeaza a se luà darea dela locuitorii tdrani, cândart. 46 din Conventie rostWe eg-alitatea Inaintea da-rilor 27? Inteun moment de buimaceal'á, legea se voteaza;dar majoritatea conservatoare a adundrei se caWe Incurand de pasul facut, i propune sa se dee vot deblam ministerului care promulgase aceastd lege Inaintede a trece prin Comisia centrala, dupa cum prevedeàConventia de Paris. Este Insa de observat ca Comisiacentrala nu erà constituita Inca la acel timp; dar secrezuse cd acWi bani fiind necesari pentru a Indrumàunirea, Comisia centrald erà desigur sa ractif ice votuldat, cand era sa fie Intocmita. Ce Inteles avea deci vo-tul de blam ? Nici un altul decat acela cà majoritateavoeà sa faca sa se Inlature darea votatd asupra ave-rilor ei, dupd cum judeca Steaua Dunetrei care spune,ca <motiunea de blam nu erà deal o revocare dinpartea boierilor a darei de 5.000.000 asupra proprie-tdtei», i dupa cum aratd §i Epureanu mai tarziu, ca

adevdratul motiv al masurei adundrei erà, ca ea votase5.000.000 impozit fonciar ca o consacrare a art. 46din Conventie; dar ca In urma l'a desvotat»28.

Ceea ce Insa trebuie sa ne para straniu i neInteles§i adeverWe Inca i mai mult §ubreda Inchegare a par-tidelor la Inceputul Injghebarei lor, este Imprejurarea

Monitorul oficial al Moldovei 12 Fevruarie 1859.Steaua Dundrei din 4 si 11 Mai 1859 si din 9 fevruarie 1860. $i ca

lucrul eri asa, se dovedeste si din Imprejurarea a imprumutul de 8.000.000,din Muntenia se realizazA dupA un vot al camerei, de si nici legea lui nutrecuse prin Comisia centrali ; dar aici eth vorba de un imprumut care IAA_neatins sistemul dArilor existente. Vezi §i Domnia lui Caza Vodd, I, p. 90-99

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI CUZA VORA. 389

.ea mai multi liberali, Intre care Insusi Mihail Kogal-niceanu, sprijin motiunea de blam a partidului con-servator, si aceasta contra unui minister pus sub pre-sidentia marelui nationalist, fostul caimacam V. Sturzasi compus din ceilalti nationalisti: Epureanu, V. Alec-sandri, C. Rolla, D. Miclescu i generalul Milicescu.Motiunea de blam trece In adunare cu o mare majo-ritate, si ministerul Vasile Sturza este silit sä, se retraga.Adevaratul motiv al rästurnarei fusese Indrazneala lui-de a voi sa puna deopotriva pe boieri si pe tärani Inprivirea darilor".

Si In tara Româneascd lucrurile, de si pe alta cale,ajunsera la acelas rezultat, rästurnarea ministerului Fi-lipescu, tot In vederea stafiei chestiei täranesti ce apareaIn dosul lui. Anume In aceastä tara Cuza cercase aformA un minister <ce avea misiunea de a Infräti par-tidele . De aceea el numise, sub un presedinte conser-vator, I. Filipescu, si alaturi de alti conservatori caBarbu Catargiu, L Cantacuzino, Gr. Filipescu si gene-ralul Vladoianu, pe doi din liberalii cei mai_ Inaintati,N. Golescu si D. Bratianu, amandoi titulan i la departa-mentele cele Insemnate ale trebilor din launtru si alecelor din afara ".

Domnitorul cerand si In Muntenia un ajutor banescde 8.000.000 de lei, legea este votata numai cu o ma-joritate de 28 de glasuri fiind i 19 bile negre: <19pete pe pagina cea mai frumoasa a istoriei de astazia vietei noastre 3'. Opozitia Isi explica refuzul säu dea votà cea d'Intai cerere a Princepului, «pentru caacesta sä cunoasca nelinistea ce domneste In tard, candse vad la carma administratiei interioare oamenii carela 1848 au prejudecat chestia proprietatei ce In curand

Vezi chestia tratati pe larg in Domnia lui Cuza Vodd, I, p. 76-81.Monitorul of. al Tdrei Ron:at:WI, 26 Ianuarie 1859. Comp. cuvintele

lui Manolache Costache rostite in §edinta din 6 Fevruarie 1863. Mon. Of, 3_Martie 1863.

Dim. Ohica Mon. of. al Tdrei Romaneftt; 27 Martie 1859. Comp. acela§ved. din 27 lunie. Ibidem, 12 Sept. 1859.

www.dacoromanica.ro


are sd vina In desbaterile adunarei». Gh. Len s adaoga.la aceasta explicare, cd <deslarquirea cea prea mare anecuviirqelor presei i politica din lduntru a ministeruluia Impiedicat singura votul unanim al adunarei 82 Adresa_explicativa a celor 19 bile negre, formulata în acestIr4e1es, aduce dimisia ministerului.

Incercarea Domnitorului de a alcatui In Bucuresti unminister de contopire adusese rasturnarea lui de catreadunare care, cum spune Bolintineanu, nu puteà vedeaoamenii dela 1848 conducand trebile statului ; dar el.observa, cd < aceastä Imbrancire a persoanelor din 1848nu Insemna alt ceva decat Imbrancirea Conventiei de-Paris, de oarece aceastd Conve0e primise tocmai prin-cipiile dela 1848 ". i ministerul muntean cazuse deciindirect tot din cauza chestiei taranesti, Tncat este foarte-dreapta bAgarea de sama a unei brosuri de mai tarziu_care spune ca la 1859 chestia rurala provocase des-binarea In adundri»-".

Si era firesc lucni ca partidul conservator care com-batuse totdeauna imbundtätirile starei d.ranilor ash cumle planuea partidul liberal sd'si fi aratat cugetul la celintai prilej, voind cum zice Romanul sä taie apa dela_moard novatorilor primejdiosi. i lucru era cu atata maifiresc, cu cat Conven0a alcatuise o lege electorala incdmai restransd decal acea a Regulamentului Org-anic,primind ca alegatori numai pe acei ce aveau cenzulcerut, pe cand Regulamentul Organic Gland acest drepttuturor celor cu pitace de boierie, primeà si pe boieriisaraci intre alegatori 88.

Totusi nu se poate zice cum susOneau organele tim-pului, ed. «In adundrile Tdrilor Romane era reprezentatdo singura clasä, i cd nu ar fi In ele o luptd de prin-

Mon. din 27 Martie 1859. Comp. acel din 18 Martie 1859.Baru! Dambovifa, sub directia luí D. Bolintineanu, 8 Martie 1859.La vérité sur la Roumanie. La Haye 1864, p. 8.Comp. dispozitiile din Reg. Org.. cu art. 3 si 4 din legea electoralA

Conventiei. Acte Doc., VII, p, 314.

www.dacoromanica.ro

Steaua Dundret; 17 Mai 1859.Domnia tut Caza Vothl, 1, p. 88.Roman:112 4 Aprilie 1859.

INCEPUTUL DOMNIEI LUI CUZA VORA. 391

cipii, ci numai una de persoane» 86; caci de si poporul dejos nu era reprezentat In adundri, el avea. In sinul lor

o falangd de oameni Infoca;i, convinsi i elocventi careapdrau Cu atat mai bine interesele lui, cu cat o fAceaunumai din adanca convingere si adese ori contra Insusiinteresului lor personal > 3'. Mai sprijineau ziarele liberalesi o altd exagerare, anume cä epartidul trecutului (con-servator) ar vra sä ne cluca Inapoi spre cele stiute ".Aceasta nazuintd devenise Insd cu neputintd fa0, caConven0a de Paris si cu voturile Divanurilor ad-hocde lepadare a privilegiilor; atata era numai adevdrat, caprivilegiaii voeau sa Intarzie pe cat se puteà mai multInfdptuirea reformelor i sä le reducä la cat mai puOnCu putintd.

Conservatorii Intelesera In curand, cd. Domnitorul era.sa loveasca In situa0a lor i ei voird a'i sldbi autori-tatea i al reduce din pozitia de Domnitor la acea desimplu Caimacarn, urmarind mai departe cererea Princi-pelui strain pe care Conventia o Inlaturase din sistemulde reorganizare a Principatelor Romane; cdci daca Prin-cipele roma.n nu trebueà decat sä caute a realiza adu-cerea unui Principe strdin, atunci rolul sau de refor-mator trebua. sdi Inceteze, i privilegiatii se mai puteaubucura de situa;ia lor, In timpul de trecere cat arpana la indeplinirea dorintei lor.

Alexandru Cuza i fusese ales numai cu scopul dea alcdtui o verigd care sa lege starea trecutd de vii-torul Intrevdzut. Asa chiar In ziva alegerei din Moldova,Kogdlniceanu, Innainte de a se pdsi la vot, face propunerea,ca desi Converlia n'a primit alegerea unui Principestrain, adunarea moldoveneascd stdrueste In aceastd, do-rintd, i ca Domnul ce va fi ales sa nu uite, cd cea maiInnaltd a lui misie este tocmai coborarea de pe tron

www.dacoromanica.ro


pentru a aduce In locul lui o Dinastie strdind» 39. In oscrisoare a lui Alexandru Cuza catre Napoleon, Domnitorulrom'an recuno4e, cd poporul sdu doreà alegerea unuiPrincipe strain 40, i el confirma mai mult Incd aceastaa lui declaratie, prin o «mijlocire adresatd tuturor pute-rilor garante, dupd a lui alegere In ambele tari, In caremijlocire el spune, cd «de. 1 a fost ales Domn al Moldoveii al Munteniei, se tie cd aceste tari au cerut unirea

sub un Principe strain; cd el a lucrat totdeauna pentrurealizarea acestei tinte qi ca alegerea lui nu a putut salschimbe convingerile ; ca el nu ar considera retrag,erealui ca un sacrificiu, dacä' soarta Romanilor ar fi hota-ratd conform cu dorinta exprim ata de natia Intreagd 41.

In edinta din 26 Martie, cu prilejul unei desbateri a-supra modului remunerdrei membrilor Comisiei centrale,Kogalniceanu revine, cam fard cale, asupra acestei chestii,amintind cum Inaltimea Sa Alexandru Ioan I a aratatputerilor cd numai In unire sub un Principe strain '4.ivede tara fericirea, i ca el a fdgaduit a sprijini aceastacauza nationald Innaintea marelui areopag european ".

Era deci tot atat de bine stabilit ca alegerea lui Cuzade Domn In ambele Tari Romane se fä'cuse numai cao punte de trecere catre unirea desdvaritd sub un Prin-cipe strain, pe cat pe de alta parte erà neindoielnic caputerile europene, fail nici chiar a exceptà pe Frantia,nu puteau primi aceasta din urma cerere a poporuluiroman.

Partidul conservator del trebueà sa fie bine convinsde zadamicia staruintelor lui, nu lipseqte a aduce aminteDomnitorului la deosebite prilejuri Indeplinirea fdgadu-in tei lui, de a cautà sd obtind Domnia strdina, qi aceastao faceà acel partid cum am spus numai In scopul de a

Monit. Of. al Moldovei, 25 si 28 Ian. 1859. Place c. Walewsky, 29 (12)lanuarie 1859. Acte fi Documente, IX, p. 242.

lbidem, IX, p. 250.Monit. Of al. Moldovel, 5 Pebr. 1859.Sedinta din 23 Martie Monit. Of. al Moldovel, 31 Martie 1859.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI CUZA vora 393

convinge pe Domn, ca el nu este decat un locotiitor al Dom-nitorului adevarat, 4eptat din mana soartei, §i ca deci sanu prea faca pe grozavul, caci nu avea pentru ce, ne-fiind decat un Domnitor provizor iar nu unul definitiv.

E drept ca primul atac facut lui Cuza Voda In aceastaprivire ii venì dela liberali care In slaba inchegare aideilor de partid de atunci faceau gre. ala de a contribul

ei la slabirea puterei omului nou ce tocmai ei izbu-tisera a aduce In fruntea tarei, i care deci ar fi trebuitsa'i multameasca, In lipsa Domnitorului strain. AO amvazut pe Kogalniceanu Cu prilejul unei desbateri, undenu prea era la locul ei, amintind lui Cuza Voda fag-a-duinta data de el In ceea ce priveá Principele strä' in.Alt liberal, Ioan Ghica, care de0 Muntean, se afla In frun-tea cabinetului moldovenesc, se grabl de a se uni cupropunerea lui Kogalniceanu, 0 ea este primita de adu-nare cu o mare majoritate. Domnitorul jignit prin pri-mirea cam pripita a acestei propuneri care, cu toateca o imparta§ea pe deplin, dupa cum o dovedesc re-petatele lui declaratii, ar avea insa, cum spune Voda Cuza,

In gura adunarei caracterul unei doleante In potrivachiar a Domnului §i ar constitui o imprudenta pe carevrajma0i nu ar lips1 a o reprezentà ca un rebelion(sic) contra puterilor garante . Domnitorul zicem, descu-viinteaza motiunea §i deci i purtarea ministerului, §i

Ioan Ghica se retrage de la carma Moldovei ".In curand Insa partidul conservator pregate§te Dom-

nitorului o punere in Intarziere 0 mai pe fata In chestiaPrincipelui strain. Anume Infiintandu-se Comisia cen-trala, adunarile trimit In ea barbati din ambele partideIn numar aproape egal, ceea ce era iara0 caracteristicpentru lipsa de cdlauza politica a ambelor tabere.

43. Ordinul lui VodA Cuza c. consiliul minigtrilor, 2 Aprilie 1859. Arltiva,XII, 1900, p. 72. Comp. o scrisoare a MI Docan c. Domnitor, 28 Martie 1859.Ibidem, p. 179. Victor Place c. Walewsky, 12 Mai (30 April) 1859. ActeDoc., IX, p. 314, explicA supArarea lui VodA Cuza prin aceea equ'il se seraitpromptement habitué un pouvoir et qu'il lui serait impossible de l'abandonner..

www.dacoromanica.ro

Steaua Dandrei, 17 Mai 1859.edinta din 24 Martie 1860 Mon. Of. al prel Roma'nefti, 15 Aprilie

1860. Sul:dement.


Intre cei delegati In Comisia centrala din partea Mol-dovei, se aflau cei doi mai mari protivnici In ideile lorasupra chestiei tardnesti care trebueà tocmai s. vinA indesbaterile Comisiei : M. Kogalniceanu si Lascar Catargiu

ne Intrebdm, cum putuse majoritatea conservatoaredin Adunarea moldoveneasca sa trimita in Comisie peun reprezentant al ideilor din 1848, cand am vazut maisus cum, din cauza prezentei unor oameni din acel timpIn ministerul muntean al lui I. Filipescu, acesta fuses&ea'sturnat tocmai din pricina temerei de rezolvire a chestieiVa."1-Aneti In sensul ideilor revolutionare? Mintea si conceptianoastra politica de astdzi std pe loc, innaintea unor ase-menea acte pretinse politice. De aceea cu drept cuvantse intreabd Steaua Dunttrei: Formatu-s'a in sinul Adu-narei, in curgere de patru luni, o majoritate fie liberalafie reactionara chiar, care sa lucreze anumit dupa un telfix, fie oricare, numai sä fie unul; nu a fost majoritate,ci numai fractiuni 44. Aceeasi observatie o face mi-nistrul cultelor din Tara Romaneasca asupra Adundreide acolò : Preocuparea dominanta a adunarei e sa serapoarte la persoane si nu la principii ; in ea nu existd.nici o busola, si de aceea unii din Dreapta votaserd contraaltora din aceeasi parte, si nu s'a vazut sd se aleagd o.adevdrata opinie liberala; nu erà o majoritate ".

Pentru a mai da un exemplu despre aceasta lipsa deinchegare a spiritului de partid in Muntenia, amintim celece se petrec In chestia celor 200.000 de galbeni de datcomerciantilor zdruncinati prin o mare criza financiard,criza ce se atribueà de ministerul conservator al lui Fili-pescu, schimbdrei prea liberale a regimului ocârmuirei.Cu toate cä liberalii aveau interes sd combatd o-asemeneamotivare, ceea ce se si face de liberalii N. Golescu (minis-trul ! !) si I. Brdtianu alt progresist V. Boerescu o sprijine-aldturea cu Barbu Catargiu ministrul finantelor (un frun-

www.dacoromanica.ro

Protocolul Comisiei centrale, No. 9, 26 Mai.Steaua Dundrei, 18 si 30 Mai 1859. AceastA pArere rostitA si de Dam-

bovita lui Bolintineanu este reprodusA i IncuviintatA cu totul de ziarul Cm-riera! Principatdor Unite, 21 Iunie 1859, organ oficios al guvernului.

Protocolul Comisiei centrale, din 2 lunie 1859.

INCEPUT (IL DOMNIEI LUI CUZA 395

ta conservator)! Vra sa zicA In o chestie, gäsim pe unministru liberal combdtand pe colegul säu ministrul con-servator ; iar un deputat liberal combäteà partidul säu,sprijinind pärerea ministrului reactionar. Eli, o adeva-ratä babilonie

Comisia centrala fusese alcdtuitä aà cd In ea pre-domnek de §I Cu o foarte micä. majoritate (de un glas)tpartidul Dreptei, adeca conservatorii, nelipsind bine Intelesnici amestecul de tendinti reprezentate In ambele adu-nari. Despre predomnirea elementului Dreptei ne da do-vada refuzul lui Kogälniceanu de a luà parte In dele-gatia care trebueà sa Intocmeascd raspunsul la mesajulDomnitorului, motiv5.nd acest refuz pe aceea, ca <pro-iectul de räspuns trebuind sä fie facut In simtul majo-ritatei, el nu socoate a face parte din ea 48 Si organeletimpului priveau Comisia centralä ca «un a§-ezdmântconservator In chestiile sociale> °. Si a In adevär InComisia centralä predomneà cugetatea conservatoare, sevede de pe tinuta ei In chestia legei electoralecareia schimbare fusese propusä de Stanga Comisiei, darpe care majoritatea o räspinsese pe motivul invocat deunul din membrii ei, Principele Gr. Sturza, cä < adunärilfiind alese pe 7 ani, ar fi destul timp pentru a se gandila reforma acelei legi, i ca daca aceastä reformä s'arface acuma, s'ar da prilej guvernului de a disolvà adu-ndrile §i a'§i constitul, In nouele adunäri, majoritäti dupä.placul säu 48.

Nu se uità Comisia la absurditatea legei electoraleIntocmitä de Conventia de Paris, lege care restrângeadreptul de vot numai la posesorii averilor mari, exclu-dand cu totul once capacitate necdptu§ità cu avere. Legea_Conventiei socoteà cä rostirea vointei Moldovei trebua

www.dacoromanica.ro

.3 96 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

sa fie marginita la cei 1724 de alegatori care sä re-prezinte voima a 2.000.000 de suflete, iar In Munteniapärerile unei popor4i de 2.500.000 de oameni sa fierostite de un corp de alegatori In numär de 2072 deinsi din clasa privilegiaOlor care aveau tot interesul dea nu schimbà starea de lucruri, In sinul careia ei seaflau asA de bine 4°. Cum spune prea nimerit ziarulTribuna: »Conventia pe de o parte stergeà privilegiul;pe de alta InsärcinA pe privilegia0 cu facerea legilor de-egalitate >5°. Nu se uità apoi Comisia centrala la rezultatulridicul al legei electorale a cäreia mantinere o sprijinekca In puterea ei erau judee In care numarul alegatorilorabià ajung-eà la 5, iar In acel al Izmailului nu eràclecAt unul sing-ur, vestitul Vladimir Stoica, care se con-vocà pe el Insusi In ziva alegerei, constitueà el singurbiuroul i subsemnA In procesul verbal al alegerei totel si ca presedinte si ca secretar si ca corp electoral si InsfAr§it se alegeà pe el Insusi, cu majoritatea de un 'trot,adeca unan imitatea ". Aceastä Imprejurare care starniun ras nesfarsit In adunarea moldoveneascä la verifica-Tea alegerilor, nu stanjeneà de loc Comisia centralà si nuo Impingeà la schimbarea legei electorale.

Dar parerea cä lucrurile nu trebue schimbate ci pas-irate precum sunt cdt se va puteet mai mult, era Im-partasita nu numai de majoritatea deputa0or ì aimembrilor Comisiei centrale, ci si de marea multime acelor 1724 sau 2072 de alegatori ai Tarilor Romane.Aceasta se vede cu prilejul facerei unei catagrafii, spre-a se sti pe ce temelie sa se a§tearnd noua Intocmire a-darilor. Proprietarii se ascundeau pe un cap, spre a nuda stiintele cerute. Comisiile rânduite pentru Intocmirea

Asupra numirului alegAtorilor din ambele tAri vezi Tribuna, 10 Mai1859. Mon. of. al Tdrei Rom., 21 Februarie 1860. National:a, 26 Dec. 1859.

Tribuna, 18 lunie 1859. Un boier liberal, Em. Cretulescu, in o bro§urAa lui din Paris, La Roumanie 1859, spune : g La Convention organise plus soli-dement l'aristocratie foneière dans un pays que doit tops ses malheurs Ala constitution féodale de la propriété. Cela suffit pour la condamner .

Constatat in chip oficial. Vezi Mon. of. al Mold, 16 gi 28 Martie 1860.

www.dacoromanica.ro

Sleaua Dunarei, 26 ai 27 August 1859.Tribuna, 22 Oct. 1885.Protocolul Com. cenirale, din 8 Iunie 1889.Proiectul de raspuns la mesaj in Steam; Duarei, 18 Aug. 1859.

INCEPUTUL DOMNIEI LUI CUZA VODA. 397:

catagrafiei se jaluesc catre ministrul finargelor, «ca nu_pot lucrá, din pricina ca proprietarii i chirigii lipseaude a casa, sau clnd erau, pretextau ca. stau la masa sauca dorm dupa pranz . Delegatul g-uvernului e nevoit

someze sa astepte comisia ". Presedintele Comisieicentrale, Radu Rosetti, omul Insarcinat cu conducerea_corpului ce trebueá, sa prefaca sistemul vechiu In unulmodern, ameninta pe guvern, ca la cel d'intaiu abuzde putere din partea agentilor guvernului, va aplica le-gea talionului ", iar Gr. Sturza cand este sa se puna ba-zele Constitutiei celei noue, propune sa se iee de normaRegulamentul Organic r 54, de care tocmai Tarile Române-se credeau scapate prin Conventia de Paris care tre-bueà luata ea ca temelie In reInnoirea vietei politice aPrincipatelor.

Acestea fiind dispozitiile partidului conservator fatacu noua stare de lucruri pe care Convenía de Paris-voeà s'o introduca In Tarile Române, nu ne vomde reImprospatarea atacurilor, tot din punctul de ve-dere al Principelui strdin, Indreptate contra omului ce-personifica tendintele noue, Domnitorul comun.

Proiectul de raspuns la mesaj al Comisiei centrale nuse ocupà prin nici un cuvânt de numeroasele propuneride legi necesare pentru Indrumarea nouei organizarirci revine iardsi asupra temei iubite Conservatorilor:amintirea fagaduintei data de Principe, atunci cand sesuise pe tron, de a starui pentru unirea Principatelorsub un Principe strain, si roagd pe <Indltimea sa carfdrA a lasà sA se piarcia momentul favorabil, sa faca ase ajunge la scopul dorit > 55.

Lucru iarasi straniu: In comisia de redactare a ras-punsului se vede figuránd i liberalul Chr. Tell care nuformuleaza o parere a minoritätei, iar la desbaterea asu-

www.dacoromanica.ro

Proiectul de Constitutie in Protocol& Com. cent., 24 din 8 lulie 1859.Tribuna 27 Aug. 1859.Romdnul 15 Aug. 1885.


pra acestui act, combatut de liberalii Steege i Vasescu,Tell si cu Mdlinescu ingaimeaza, cerand numai sd se-schimbe oare care rostiri nepotrivite. i aici se -gaseste. ovairea parerilor In sinul partidelor si mai cu seama. Inacel al partidului liberal care tocmai, fiind in minoritate,a.r fi avut nevoe de o mai mare unitate de idei. Aceastg.

. ovaire In o chestie atat de grea era cu atat mai pri--mejdioasa, cu cat principele Grigore Sturza se insarci-neaza a explica ce Inteles trebueà sa se dee raspunsuluila mesaj. El spune anume, ca «Domnul ori cat timp arguverna, nu poate fi privit decat ca depozitarul dem-nitatei domneti, i cä este chemat a sta.panì Ora noastra"Ana cand Europa ne va da un Principe strd'in .

Aceasta parere a lui Grigore Sturza o Intrupeaza.el chiar 'intr'un articol, cand se reieà In desbatere chestiaPrincipelui strain, cu prilejul Constitutiei celei nque cetrebuea data Tarilor Romane unite. Anume prin art. 34se prevedek ca indata ce se va putea dobandi. unPrincipe strain, puterea constitutionala se va exercitàde M. S. Domnitorul Alexandru loan I In numele

strain, pana la instalarea acestuia >56,

Aceasta purtare a Dreptei era primejdioasa, pentru ca-4(1'nsusi organul insarcinat cu custodia dispozitillor con-stitutionale ale Conventiei de Paris, tindea la rasturnarea.ordinei politice consacrate de Europa >57.

«Votarea acelui articol at fi fost o neiertata grapla,caci cum voea Comisia centralg. ca Domnitorul in-deplineasca dorinta, cand aceasta cerere fusese respinsade Conventia de Paris, In puterea careia lucra tocmaiComisia centralaz 58 ?

inteadevar art. 33 din Conventie prevedea cd Co-misia centrald este chematä a privegheà intacta pas-trare a dispozitillor constitutive ale nouei organizari aPrincipatelor. Cum putea ta atunci sA propunA Princi-

www.dacoromanica.ro

Tribuna, 3 Sept. 1859.Protocolul 35.

61. Sed. din 27 lunie 1854 Mon. Oficial Tarifa, Romane, 22 Sept. 1859.Ibidetn, 6 lunie 1859.Journal des !Mats 22/10 lunie 1859.

INCEPUTUL DOMNIEI WI CUZA VODA. 399

pele strain i ereditar care nu fusese admis de Con-ventie 59 ? Acela lucru il sustineà i liberalul stefan Go-lescu In Comisia centrald, cand spunea, Ca «este foarteprobabil ca lucrând contra sfaturilor date de puterilebine-voitoare, de a nu mai face nici un pas contra Con-ventiei, vom desface cu manile noastre edificiul pe carel'am ridicat cu atata greutate In ziva de 24 Ianuarie»60.De asemenea i capul liberalilor, loan Bratianu, intrebh peDreapta: Cine a avut cugetul primejdios §i vatamatorIn imprejurarile actuale, a cere Print strain i unireaabsoluta? Tot D-voastre §i Comisia centrala In care Dreaptaeste In majoritate ? " Insusi Domnitorul, raspunzandla Focsani unei deputatii a orarnilor venita spre a'lsaluta, spune: «Conventia sa ne fie unja din care sanu ie§im : a o calca far& timp, ar fi o tradare detara Ea fusese calcata odata, i Domnitorul insu;iihranea gandul sA o calce *i sa o sfa. ie, Msa aceastala timpul sau, cand imprejurarile vor fi favorabile. i

tol a§a privea i strainatatea lucrurile. St. Marc Girar-din scriea In Journal des Débats, ea alegerea Indoitaa lui Cuza Voeld cand tarile au ramas tot despartite,ni poate Intru nimic jigni drepturile Portei. Daca ca-mera romana ar fi votat unirea desavarita §i sub unPrincipe strain, atunci Poarta Otomana ar fi fost indreptul de a se plange i de a reclarna»65. Vasile Boerescuse radicä i el contra art. 34 din constitutie, Intru catel nu putea fi aplicat, i votarea lui -nu ar putea de-cat discredita §i paraliza guvernul actual qi a'i rdpl orice energie spre a lucra In simtul Conventiei; ar aducecomplicar politice, desbinari In tara, poate chiar inva-ziuni. Daca membrii comisiei centrale doresc in adevarunirea, ei nu ar trebui s'o compromita prin declaratii

www.dacoromanica.ro


inoportune >64. Si inteadevar aceastd cerere a Domni-torului sträin absolut räu vdzutd de Europa intreagaIna din timpul framântdrilor pentru unire, nu puteà fiprivitd ca o rostire sincerd a dorinrlor partidului con-servator, intru cat el stieà prea bine cd era zadarniaTinta cererei lui erà pe de o parte compromiterea,pe de alta sldbirea autoritdri Domnitorului ce erà re-prezentantul ideilor liberale. De aceea, cum prea binese Intreabd Nafionalut: Cum se face oare, ca astAzi ceimai vechi amici ai unirei complecte si ai Principeluistrain, acei care au fost cei mai arzätori apardtori aiacestor idei si care s'au expus pentru ansele, se opunla realizarea lor actuald, In vreme ce altii, amici foarteechivoci ai acestor principii si care pana. la 24 Ianuarieconspirau in contra lor si persecutau pe adepOi unirei,astazi din contra au devenit cei mai exalta0 ai lor apostolisi cei mai radicali revolutionari? Cauza este cd cei d'intdinu vor sa piardd unirea prezentd, grdbind unirea com-plecta, pe când cei de al doilea vor o unire complectIspre a pierde si unirea prezentd >65

Ce sä. fie adevarat din aceste invinuiri? Se puteà oareca privilegi4lor In majoritatea lor sä le fi parut rau dup.starea de mai Inainte; s'd fi dorit iardsi despar;irea ta-rilor române ? Ca sä. fi vrut ei reintoarcerea la stareaveche, aceasta pare cu neputintd, cu atát mai multca si ei votaserd in Divanurile ad-hoc, si incd cu a,tafoc unirea ambelor Ori. Dar ei ceruserd cu convingereDomnitorul strain si alegerea celui pdmantean se facusecontra voinri lor. Ei il primiserd cdci nu putuserd facealtfel; dar ei se simtird aanc jigniti, cd autoritatea su-prema sd fie incredinOtd unui om iesit din randurile-mai mici ale boierimei si ca sd nu fi putut dobandi eicdci fiecare se credea doar vrednic de scaun 66 - aceastd

Nafionalul 26 Iulie si 2 August 1859.Nationalul, 26 Inlie 1859.Se Inscrisera doar 38 de candidati la domnia Moldovei. Vezi Acte 0

Documente, VIII, p. 180.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI CUZA VODX. 401

-Malta demnitate. De aceea §i reprezentantii privilegia-tilor votara articolul 34 din Constitutie, care cobcireá peDomnitorul ambelor Principate la rangul unui locotiitoral Domnului strdin. Vechea competire: pentru ce el 0nu eu, /1'0 schimbase formula In acea rostita de Ko-galniceanu : a daca nu eu, nici tu, sau cel putin dacae4ti, sa fii numai Caimacam»67, Brin urmare §i purtareasl'i fie potrivita cu pozitia. Tara deci sa ramana panala realizarea dorintelor ei tot In statu quo In care seaflà, i atunci se va vedeA, ce se va chibzul. Oborareaprivilegiilor se votase In un moment de nevoie i poatei de entuziasrnu, dupa cum se votase In Muntenia qi ale-

gerea lui Cuza §i dupa cum privise i norodul din Iaqi ideeaunirei; dar lucrurile facute fail chibzuinta aduc, candsunt cercetate mai tarziu cu raceard, parerei de eau, idaca nu se poate Indrepa de tot nenorocirea amenin-tatoare, cel putin cata sa i se Intarzie Indeplinirea catmai mult. Cum prea bine spunea Curierul PrincipatelorUnite : Privilegiul vrea Inainte de toate sà pazascaformele i formele aduc arnAnare, iar privilegiul Inamanare cauta o punte de scapare 68. Acesta era punc-tul de vedere al partidului conservator din Principateleronane. De aceea am vazut cum privilegiatii cauta saImpiedice sau sa Intarzie facerea catag-rafiei care pre-mergeO Infiintarei impozitului funciar 69.

Daca Insa partidul conservator se arath nemultamitcu chipul cum se tindeh a se reformh a§ezamintele Prin-cipatelor, partidul liberal, Inteles asupra fondului, nu seImpacà adese ori cu forma In care reformele erau In-faptuite, Art. 47 din Conventie preveda, ca, pana se va pro-cede la revizuirea legiuirilor existente, acestea vor fi manti-

Vezi protocolul 35. sed. din 31 Wile 1859. Comp. Tribuna romiind,17 Ian. 1860, si Les Principautés devant les Conférences, Paris 1866, p. 25: Quel'on fasse le choix de l'un des boyards pour étre Prince et tous les autres seretourneront immédiatement contre lui et travailleront i le détruireg.

Curieral Principatelor unite 7 lunie §i 20 Aug. 1859.Mai sus, p. 396-397.

26

www.dacoromanica.ro


nute niimai 1n dispoz4iile care nu vor fi protivnice Con-ventiei de Ltd». Ce insemnà aceastA prescriere, decatdesfiintarea privilegiilor pe cale administrativk panA andse vor alcätuì legile desavarsite de egalizare a tuturorclaselor societatei? De aceea i vedem c. ministerulmoldovenesc al lui Em. Costache Epureanu procede laegalizarea drepturilor pe cale de ordonante ministeriale.Inca din 30 Maiu 1859, el intinde indatorirea lucrarei so-selelor la totii locuitorii, invoindu-se rdscumpArarea siIn bani; alta din 31 Mai desfiinteaza slujbasii volniciai boierilor, supuindu-i la ddri, si alte cateva. Lucru ca-racteristic, KogAlniceanu protesteaza contra acestui sis-tem de aplicare a Conventiei cdci, cum spunea SteauaDundrei, el nu putea suferi sa calce Conventia nicipentru bine; cäci «ceeace astazi se face pentru bine,mâni se va puteà face pentru rAu ".

Acest punct de vedere al partidului liberal, reprezentatacuma de Koaniceanu, va fi intrupat de altii mai tftrziuIn contra lui si a Domnitorului, când Cu lovitura de stat.In once caz erà neindreptatità invinuirea de calcare aConventiei facurá prin reformele pe calea ordonantelor, pecare Ins'asi Conventia le Indrumh.

Care trebueà sa fie purtarea Domnitorului fata cuaceste doua partide care ambele se aratau nemultamitecu chipul sau de ocarmuire ? Organul oficios al guver-nului, Curierul Principatelor Unite, ne arata cam ce in-dreptare voeà sa dee Cuza Vod6. politicei sale auntrice:«Sunt in tara noastrd, zice ziarul, douä tabere de oameni,acei ai trecutului care- reprezinta sistemul vechiu de o-carmuire i altii, oamenii progresului reprezentand ideide libertate si demnitate nationald. Dacd cei dinti, prinstdruitoarea legdturg cu cele ce au fost pan'a" acuma, nupot da garantii pentru starea prezentd, cei de al doilea,prin o sistematica dispozitie de a nu tineA in sama im-prejurdrile politice in care se gdsesc çänile noastre, de-

70. Steaua Dundrii, 3 Sept. 1859.

www.dacoromanica.ro

Curierul Principatelor unite, 28 Mai 1889.Mon. Oficial al Mold., 7 Maiu 1866, Memoriul C. Negri in Archives

di,olomatiques, 1861, IV, p. 263. Vezi i Menwires du Prince N. $ufu p. 379.


Tin cu totul imposibili. Ambele tabere, fac cu neputintdo adevdratd aplicatie a sistemei constitutionaleD". Dom--nitorul se fera pe cat puteh de ambele partide extreme

cdutá alcdtuiascd ministerele din progresisti mo-derati care Impártdseau mai mult sau mai putin pdrerilelui. Vom vedeh Insd cum Domnitorul fu -nevoit sd seabata mai tarziu dela acest principiu. Se Intelege Insd-ca ministerele astfel alcdtuite, nefiind luate din majoritateaadundrilor, duceau o viatd efemerd de azi pdnd mane.

Dar adundrile asà cum erau constituite nu erau de locpe placul Domnitorului. Stieh el doard, cum si pentruce Il aleseserd pe dansul; vdzuse apoi cum majoritdtileatat din ele cat si din Comisia centrald, priveau Domnialui ca acea a unui uzurpator. Apoi politica lui Vodd Cuza-erh de a Innainth cu prudenta si de a nu juch totul pe-o carte. El trebueh sä ind samd de vointa puterilor ga-Tante; dar pe altd parte majoritdtile adundrilor si a Co-misiei centrale Il Impingeau pe calea másurilor Indraznete.Erh deci pus In pozitia de a alege Intre vointa repre-zentatiei tdrilor pe care clonmeh sau acea a Europei.El pref era pe aceasta din urma si de aceea disolvdadunarile Principatelor. Acesta este Intelesul declaratiilorlui Epureanu In sedinta din 25 Aprilie 186o si tot a$hcugeth i Domnitorul In un memoriu comunicat lui C.Negri pentru a obtineh dela puterile reprezentate In Con-stantinopole Incuviintarea disolvdrei 72 Cdci gandul lui-Cuza Voda se Innegrise asupra adundrilor. Daca el tolerasepand acuma toate neajunsurile ce i le pricinueau, o fa-cuse cat timp pozitia lui, alegerea Indoitd nu fusese re--cunoscutd de guvernele europene. De Indata Insa ce, Inurma izbanzei repurtate de Frantia asupra Austriei InTazboiul pentru Italia, puterile dusmane unirei fusesera ne--yoke s5 primeascd ca un fapt Indeplinit Indoita alegere

www.dacoromanica.ro

Protocolul §i Archives diplomahques, 1866 Paris, p. 161.Sieaua Dundrei, 18 si 20 lanuarie 1859 Alonitoral Of. al Moldovel,

21 lanuarie 1859.Romdnul 9 Ian. 1860. Conservalorul progresisl din 1 Ian. 1860. Comp..

Domnia lai Casa Vocla, I, p. 142.


prin protocolul din 24 Sept. 1859 ", Domnul se gandia se mântui de adunarile In fiina i a cercà daca nus'ar puteà schimbà fizionomia reprezentatiei nationale chiarcu legea electorala In putere pe atunci. De aceea Inziva insIsi a deschiderei sesiunei a doua a adunarilorelective, ele sunt disolvate, cu toate ca prin mesaj seput-16. In perspectiva un bogat plan de reforme.

Cu acest prilej fostul secretar al Divanului ad-hoc alMoldovei, Dimitrie A. Sturza scrie un foarte violent ar-ticol In Steaua Dunarei, ceea ce'i atrage un proces depresa si o osandire la o Inchisoare de doua luni In o ma-nastiret Sentina se executa cu mare graba. In zo Ia-nuarie 186o, D. Sturza telegrafiaza din Piatra priete-nilor Astazi merg In Inchisoare de unde trimitsalutari amicilor mei politici74.

Partidul Dreptei simtind ca disolvarea adunarei erà olovitura ce'l tintea de a dreptul, i dandu-si seama catrebueà sa se supuna si el puterei Imprejurarilor i salupte cu armele cu care el-A. atacat, Innaintea unui tri-bunal pana atunci necunoscut In Tarile Rom âne, Opiniapublicei, Infiinteaza cu Inceputul anului 186o o foae InBucuresti, care sa reprezinte interesele si modul sau dea vedeà In mersul trebilor publice. Foaea fu botezataConservatorul progresist, cautând prin titlul sau sa se-arate ca reprezentantul ambelor curente, a pastrarei tre-cutului si a Indrumarei pe calea yiitorului. Roniânul,saluta aparitia acestui ziar cu cuvintele: iesa In sfArsitsi pentru Intaiasi data si partida cea veche In fata na-tiunei, cu stindardul sau i recunoaste astfel a ei suvera-nitate» 75.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIJL XVI

LUPTA INTRE CUZA VODA 1 PARTIDELEPOLITICE

Cele dou5 disolOri. In contra asteptarei nu preaindreptatite a Domnitorului, adunarile iesite din alege-Tile cele noua, nu se prea deosebeau de cele desfiirqate,fiind trimise de un corp electoral asa de Ingust si asade puternic Mchegat prin interesul de clasA Inca, eraaproape peste putinIA de rupt, fie chiar prin ademeniriguvernamentale. < Colegiile electorale, observd foile tim--pului, aleseserg pe aceiasi bäTb4 din adunarile trecute 1.De aceea Cu drept cuvant observa Grigore Caza, ca«a se spune ca çara a fost atinsa prin disolvare, estea se exagerà lucrurile, Thtru cat ea nu participä la viatapublica, adunarea fiind mai mult reprezentanta unei clasedecat aceea a tArei, si aceasta fiind cu atat mai nepà-satoare de soarta adundrei, cu cat paná acum nu s'a facutmai nimic In scopul Thdeplinirei art. 46 din Conven0e» 2Majoritatea era Insä, de pErere a nu se atinge dispo-2itiile electorale stabilite de Puterile europene. Asa dud-fu vorba de proiectul pentru camerile de agricultura,

Nafionalu4 23 Martie 1860, Conservatoral progresist, 21 Tulle 1860,Steaua Dandrei 26 Oct. 1860. Ronu2nul 24 Februarie 1860 socoteste pentruMuntenia : 28 Dreapta, 22 StAnga, 17 guvernamentali. Dambovita citati deSteaua Dundrei, 14 Martie 1860 stabileste urinittoarea comparatie intre adu-mirile muntene din

1859, 74 deputati, 21 ultra-conservatori, 23 conserv., 10 liberali, 20 ultra-lib.1860, 68 1025 19 ,,14

ved. din 25 Aprilie 1860. A; on. Of al Mold., 7 Mai 1860.

www.dacoromanica.ro

Mai sus p. 402-403.Steaua Dutulret 15 Februarie 1860.Dlimbovita 2 Aprilie 1860.


adunarea munteana priml un amendament, cd numaiproprietarii cu moo de lei venit fonciar sit poatd faceparte din ele, and deci pana i lngrijirea de interesele-agricole tot numai oamenilor Instdr4i. Cu toate acestea,de asta data adunarea moldoveneasca nu poate face altfeLdecat sa anuleze alegerea ridicula a deputatului de Izmailales, ca i In anul trecut, prin un singur vot, al sdu pro-priu, ardtftnd prin chiar aceasta anulare pe acel colegiaca nefiind In stare a trimite un deputat i lipsind decipe un judet Intreg de representantul sail legal In parla-ment, cea mai buna osandire a legei electorale.

Guvemul Incercase oare care uneltiri In alegeri In sco-pul de a'si Inmulti partizanii, ceeace aduce votarea uneianchete parlamentare si demisionarea a celor doi mi-nistri, Gr. Bal i I. Miclescu, care facusera aceste inge-rinti. Domnitorul Insa trimite lui Bals o scrisoare, princare II rosteste parerea sa de rau pentru iesirea luiminister, aproband deci indirect purtarea guvernuluialegeri si descuviintând votul de ancheta al adunarei.Aceasta purtare a Domnului ne pare Inteleasa, dacaluam In privire teoria Organului oficios al g,uvernuluiasupra elementelor cu care se poate guvernA tara,anume liberalii moderati 3. i aceasta teorie este Intaritade Domnitor care raspunde urmatoarele deputatiei adu-nArei muntene: cVoi ramânea tare In linia mea de con-duita care consta In a oprì pe aceia care ar vol sapravaleasca tara Trite° cale hazardoasa, i sa fac samearg-d Inainte pe acei care. ar vol sa Impiedice cursulprogresului, Orland .0.ra In vechea stare sau cutezh'ndmereu a o face sa mearga Inapoi > 4.

Este adevarat cd prin aceasti, politicä, Domnitorul seexpuneà atât pe ansul cat si pe ministerele lui sa aiba

doi dusmani In loc de Ainul» 6 ceeace aduce la .sfftrsitchiar rapunerea Domniei lui Cuza Voda; lar Bolintineanu.

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VOD.X. I PARTIDELE POLITICE 407

adaoga, ca Domnul nu se hotarI a merge nici cu li-beralii, nici cu boierii, dar nici nu aveá o partida asa credincioasA. i capabila» 6. Ceea ce Incepù a des-.bira pe Domnitor de liberalii Inaintati fu chestia presei.Nu e vorba, Domnitorul se araase la Inceput dispusa tolerá chiar «cevá licen0 In presa, deck a o Inca-tusà» 7. Dar la sfarsit, mai ales In Muntenia, unde nuexista nici o legiuire de libertate a presei, ca acea alui Grigore Ghica din Moldova, Vodg. Cuza fu nevoit,dupa cererea ministerului N. Cre;ulescu, liberal si elInsa moderat, sa suspenda cloud foi: Romdnul §i Ni-chipercea, ceeace aduce o intrunire de protestare a li-beralilor Inaint4 In sala Bossel, sparg-erea acelei Intruniride catre poli;ie i caderea ministerului. Cu prilejul acesteiIntruniri ai careia organizatori fura da0 judec4, se ivicel ntâiu proces politic In Tarile Rom ale 9. Acum Intimpul nouelor adunari, se repetd iardsi o Inchidere aziarelor Independenta §i Nichipercea In 30 Noembrie186o, ceeace aduce In adunare o interpelare din partealui C. A. Rosetti9.

Cu prilejul retragerei ministerului Epureanu, Domni-torul Insarcineaza pe Mihail Kogalniceanu cu formareacabinetului. Aceasta este cea d'intai apropiere intre VodaCuza i capul partidului progresist din Moldova, si tre-bue sa cercetam relaOile lor anterioare.

Kogalniceanu fusese mai cu deosebire aparatorulideei Principelui strdin, ata Inainte cât i dupa ale-gerea lui Cuza Voda. Ba prin repetirea acestei pareniIn adunarea moldoveneasca cu prilejul desbaterei asu-pra renumerdrei membrilor Comisiei centrale, el jignisepe Domnitor care Indepartase ministerul lui Ioan Ghicace primise cu prea mare grdbire propunerea lui Kogal-

Viafa lui Caza Vodd. p. 33.Patria 18 lunie 1859. Nafionalul 7 Mule 1859. Place c. Walewsky 30/18

Iunie 1859. Acte fi Doc., IX, p. 347.Vezi brosura: Instrucfla procesului intarnplat la 28 Sept. in sala Bosse!,

Bucuresti 1859. Cf. Reforma lui G. Valentineanu 1 Noemvrie 1859.Mon. Of. al prei Rom., 1 Decemv. 1860. Nalionalul 11 Dec. 1860.

www.dacoromanica.ro

Mai sus, p. 393.Steaua Dundee!, 3 Mai 1860.Romanu4 26 Iunie, 1860.Steaua Dundrei, 5 Mai 1860.


niceanu ". Cu toate aceste Kogalniceanu vazand caaceasta idee este Intrebuintatä de partidul conservatorca arma In contra Domnitorului, schimba tacticacombate cele sustinute de acel partid In privirea Prin-cipelui strain In Comisia centralä, prin care combatereKogalniceanu se apropie de Vodg Cuza, care'l Insar-cineaza cu presidentia Consiliului in Alai 186o.

Elementele cele noue din tara aplaudeazg din toatepartile la aceastä veste. Asa Steaua Dunarei se felicitäea venise la carma tarei unul din redactorii ei, princare se vede ca sacrele principii de libertate si de drep-tate au mai incetat de a mai fi caua guvernelor acesteitgri »11; iar femeea patriota Sofia Hrisoscoleu nascuta Cocea,din Falticeni, scrie cu caldura, la varsta de 20 de anitBucura-te acum, o tu patrie nenorocitä, caci ranele taleIn curand vor fi vindecate de fiii tai cei buni 12. Inprogramul sau, Kogalniceanu apasA cu deosebire asupranevoiei a trei reforme de capetenie: legea electorala,chestia tOraneasca si mangstirile inchinate ". Daca aceastadin urma era sprijinita si de partidul conservator, camare interes national, nu erà tot asa cu cele doul puntedintai care trebueau sà puna pe Kogälniceau, chiar delaInceput, Intr'o lumina nefavorabilä la partidul conservator;caci cum am vazut acest partid nici nu voeà sa audade schimbarea sistemului alegerilor si se temeà de che,stiataraneasca ca de cea mai mare nenorocire ce ar fi pu-tut sal ameninte.

Tot pe atunci cazand si ministerul Ioan Ghica dinMuntenia, pentru arestarea Principelui tirbeiu de careprefectul de Dolj, Domnitorul cearcg si In Muntenia oplecare catre liberalii Inaintati cari Insa aici erau multmai radicali decat cei din Moldova. Domnitorul con-stitue ministerul sub N. Golescu ca presedinte si V.

www.dacoromanica.ro

L OPTA INTRE CUZA VODA. I PARTIDELE POLITICE 409

Boerescu, D. Bratianu, I. Bratianu, C. A. Rosetti, I. I.Filipescii i generalul Vlddoianu ca membri. Aceastalovire atat de gravl adusA majoritaei conservatoare aadunarei prin chemarea la guvern a oamenilor din 1848,-aduce imediat rdspunsul acesteia, prin alegerea lui BarbuCatargiu, capul partidului conservator, la vicepreidentiaaduntirei, prerdinte fiind de drept mitropolitul ;dreiAmbele guverne Insa nu trebueau sd aiba o viata lunga.Cel muntean este Indepartat de Insui. Domnitorul dinpricina unei Incuraturi diplomatice In care este pus,prin purtarea lui In adunare.

Venise anume In desbaterile adurarei muntene vali-darea alegerei lui Cesar Bolliac (arheologul) ce era ba-nuit de nemoralitate de atre Consulul austriac i deun pa§a turcesc, pentru sustragerea unor pietre scumpe-de la o antichitate ce-i fusese Incredintatà; se Incing-easupra acestei chestii o desbatere din cele mai pdtimarintre min*ri §i deputati.

In focul desbaterilor, ministril de culte Rosetti spunecuvintele, foarte grave pentru situ4a exterioara a Prin--cipatelor, cd «prerdintele vra sA puna la vot excludereaunui deputat acuzat pe banuiald, de catre un guvernneamic al autonomiei Fi, nationalitatei noastre . Era sin-titd Austria, cdreia de i i se puteau prea bine aplica-cuvintele lui Rosetti, era Insa una din puterile garanteale existentei Principatelor Unite qi nu puta. fi Infrun-tata In adunarea Iarei i Inca de catre un membru alguvernului. V. Boerescu colegul lui Rosetti dela extemese repede Indata la tribuna §i observd, cd Rosetti arfi vorbit ca deputat §i nu ca ministru . Sc vede Insa-ca cuvintele lui Rosetti fusese rostite cu scop i nu sca-pate numai cat In caldura improvizatiei, de oarece ime-diat lucrul se repeta- §i se Ingreuiaza Ina din partea-celuilalt ministru ultra liberal, I. BrAtianu, care avandparola, cum se spunea pe atunci, sustine a vinter-

14. Monilorul of. al Tard Rom., 30 Mai 1860. Nalionalu4 5 lunie 1860.

www.dacoromanica.ro

410 ISTORIA PARTIMLOR POLITICE

nuntiul Austriei, vizirul i ceilali ambasadori nu aztnici o autorit ate in notele lor Ft; c pentru onoareanoastrti nici nu ar trebui cetite. Protestes de a se luà.notele turce0 ca acte intr'o cauzli ce infiereazd drepturileromâne . Protestarea ee si foarte indreptalita, erà foarte-putin la locul ei in gura unui ministru al PrincipatelorUnite, taiä care de abeà deschisese ochii la lumina zileidin ing-aduinta tocmai a acelor puteri pe care Bratianule infruntà. V. Boerescu este nevoit sa se scoale a douaoarä pentru a explicA si mai limpede, cä cIncA dela Inceputd-1 Braianu a spus ca ieà cuvântul ca deputat, iar nuca membru al guvernului. E adevarat cä guvernul esteCu totul indiferent In aceasta chestie; dar distinctiapoate fi asá de absoluta, incat sg nu se confunde vor-bele zise ca deputat cu cuvintele zise ca ministru. Astfelcuvintele d-lui Bratianu contra Portei Otomane, nu nu-mai guvernul nu le iea asupra'si, dar si protesteazA incontra lor 15.

Se Intelege O. un guvern al caruia membri atacauasa inversunare pe unele din puterile semnatoare aletratatului de Paris, Inca se simteá, nevoia de a fidesmintiti In plina sedinta de alti membri ai lui, nuputeà fi mantinut la carma Wei de Domnitor, si Vodl.Cuza Ii cere dimisia, a doua zi chiar dupa acea sedinta,.

numai dupa vre-o sese sdptamani de zaborire la pu-tere. Aceastd lepadare a Domnitorului de partidul ultraliberal nu trebueà uitata, daca este sa intelegem actulfinal al Domniei lui Cuza Voda.

Dimisia ministerului nu insamná insa indepartareaDomnitorului de partidul prog,resist, ci numai curatirealui de elementele lui prea radicale: N Golescu, Rosetti

fratii Bratianu, de oare ce in noul minister Epureanuconstituit in Muntenia, Taman: V. Boerescu, I. I. Filipescusi VIddoianu.

15. Vezi aceasti desbetere petrecutA in ved. din 5 Inlie 1860, reprodusA.pe Monitoral of al Tdrei Rom., 4 vi 5 Aug. 1860.

www.dacoromanica.ro

LUPTA ENTRE CUZA VODA. I PARTIDELE POLITICE 41

Dar odata Cu aceasta. noua constituire a ministe-rului muntean care era compus tot din elemente pro-gresiste, i cu prezenta unui minister de aceeasi coloare-In Moldova, greutátile din launtru nu Inceteaza.

Ceeace am observat In mai multe ránduri, se repeta.si sub ocarmuirea acestor ministere liberale. Legile simasurile de Intarire nationab". nu Intálnesc In adundrinici o Impotrivire. De Indata Insa ce se propuneau ma-suri de egalizare ale claselor sociale, armonia se stin-ghireá. i opozitia Inaltà iarasi fruntea. Asá se propu-sese o lege pentru stárpirea lacustelor, In care se pas-trase tot spiritul de neegalitate al vremilor de mai 'nainte,de oarece la io Orani, proprietarii mari erau datorisa puna din partea lor numai doi oameni, cu toate-ca bunurile de aparat erau mai ales acele boierestiDesi se pusese In aplicare darea celor 5.0x00.000 de leipe proprietatea fonciara, dare ce trecuse acuma prinComisia centrala, Incasarea nu se poate face decatpentru a treia parte din suma prevazuta In lege, din-cauza sicanelor si a relei vointi a persoanelor impuse-la dare". Domnitorul iea aminte, ca cea mai mare-greutate a fost de a se inita tara la un sistem de danibazat pe egalitate, când pána acum sistemul erà acelal privilegiului si al scutirilor» 18. and fu sa se votezeo lege definitiva de impozite, proiectul Comisiei cen-trale care propunea 50/0 din venitul fonciar, fu redusde adunarea munteana la 31/20/o, i Barbu Catargiudaduse chiar mari silinte de a Impinge reducerea la 30/019.Cu prilejul acestei desbateri, unii deputati cerura amana-rea votarei impozitelor pe sesiunea viitoare, lucro In con-tra canaia protesteazA cu cea mai mare energie I. Bra-tianu, cerand ca sa se proceada numai decat la regu-

Mon. of. al Mold., 25 Oct. 1860. Comp. Steaua Dundrei 24 Apr. 1860Mon. of. al Mold., 29 Oct. 9 Noem. 14 Dec. 1860. PAnA acolo

ajunsese, di se mituiserA comisarii, spre a scApit de inscrierea dArei. Con-statat lucrul oficial lbidem, 18 Ian. 1801.

lbidem, 9 Decemvrie 1860.Sed. din 2 Sept. 1860. Mon. of. al Tdrei Rom., 24 Sept. 1360.

www.dacoromanica.ro


larea nouelor impozite, prin care sa se iasa din starearegulamentara spre acea conventionala; iar adunarea

stee zi si noapte la lucru, spre a votà legile de con-tributii 20 Adunarea, Infricosata de cuvintele lui Bra-tianu nici nu se desparte pana nu voteaza toate legileprivitoare la dari.

Pe langa aceste masuri de egalizare a drepturilor,Kogalniceanu mai tinde si la egalizarea sociala. Prin un-comunicat din 7 Mai 186o, el opreste Intrebuintareatitlului de Excelenta dat ministrilor si da. ordin, ca agasa nu mai umble prin oras Intovarasit de un alaiu dejandarmi. Tot Kogalniceanu se consulta cu deputatiinutali asupra numirei prefectilor, din care Inceput seva desvoltà Cu timpul amestecul deputatilor In admi-nistratiile locale, o serie istorica foarte interesanta decercetat pentru tarile noastre

Dar toate aceste masuri tindeau pare ca a face sa.se uite vulcanul ce clocotea In ascuns; anume lupta-conservatorilor contra scopurilor hranite de liberali In-privirea taranilor. Dar acest foc isbucni cerand la su-prafata pamantului.

Anume Kogalniceanu urmarind Indeplinirea progra-mului sau, opreste prin o circulare bataia aplicataranilor, spunand In ea, ca «a venit timpul ca i taranulsa fie considerat ca cetatean, ca §i el sa fie aparat Inpersoana, In cinstea si In averea lui; ca trebue sa seiee masuri pentru a linisti pe tarani care In multe lo-curi ar fi Intetiti contra ocarmuirei si a'i face sg. alba.Incredere In viitor» 22. Kogalniceanu dadea deci pe fatasimpatille sale pentru clasa satenilor, i cu un astfel deministru adunarea trebuea se desbata legea rurala cefusese alcatuita de Comisia centrala i trimisa ambeloradunan i din Iasi si din Bucuresti! Adunarea dorind sa_scape de un ministru asa de primejdios, aduce In des-

§edinta din 19 Wile 1860 lbidem 14 Aug. 1860.Steaua Dandril 7 gi 26 Mai 1860.Mon. of. al Mold., 22 Noemvrie 1860.

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VOD.X. g PARTIDELE POLITICE 41

batere chestia suspenddrei i arestarei Mitropolitului-Calinic Miclescu care se facuse vinovat de o purtarecam razvratitoare fata cu capul statului. Adunarea. nu-malte o comisie care depune un raport facut de LascarCatargiu cu Incheerea darei In judecata a MinisteruluiKogalniceanu, In urma carui raport, acesta I§i dal de-misia In ziva de 17 Ianuarie 1861 23. Lucru straniuInsa, In actul de acuzare alcatuit de adunare contra luiKogalniceanu, nu se vede trecutd nici Invinuirea pur-tarei lui fata cu Mitropolitul de care pomenea raportulce'l rasturnase, nici pricina adevarata pentru care secdutase o acoperire cu chestia Mitropolitului, tendinteleprimejdioase ale lui Kogdlniceanu In chestia tdraneasca.Dar gandul tdinuit ce'i framanta pe toti trebuea sa pa-trunda din desbateri, i Kogälniceanu este cel d'intaicare 'i dä fiinta, In apararea lui contra celor apte puntede acuzare pentru care fusese dat In judecata. Cel depe urmd punt fiind arestarea §i darea In judecata a pre-edintelui municipalitatei din I4, Balica, Kogalniceanu

raspunde: <Dar am facufo, fiindca a fost necuviincios-fay. cu ministrul Wei lui. Dar de ce nu protestati oarecontra Incalcarilor liberatei individuale tap, cu taranii,zilnic nesocotiti de subprefecti, de jandarmi, de gospo-darii moOlor, de vechili, de vataji i de feciori boerwi?Daca merit un blam, este ca nu am Intrebuintat toataenergia, pentru ca art. 46 din Conventie sd devina unadevar, nu numai pentru cei tari ci i pentru cei slabi .Sprijinitorii actului de acuzare turd nevoiti prin aceastä.",aratare a lui Kogalniceanu a paras i ei Invinuirilecare nu aveau nici o tarie, . i a se abate i ei pe temataranilor. Radu Rosetti sustinea bunaoara, 0, Kogalni-ceanu ar fi tins prin circularile lui a Inteti pe o In-treaga parte din locuitorii pamanteni care poarta cu su-punere toate sarcinile statului, contra celeilalte, fagadu-

23. Mon. of. al Mold., 18 Ian. 1861. Raportul publicat numai in Vrilorut21 Ian. 1861. Asupra chestiei Mitropolitului vezi Domnia lui Cuza Voda I,p. 164 si 177-180.

www.dacoromanica.ro

$edintele din 4 gi 13 Fevruarie 1861 Pr. verb. No. 12 vi 20 Procésele ver-.bak ale Adandrei Moldovei p. 204 §i 259.

Ibklem p. 301.


nici mai mult nici mai puOn deck fericirea ;iar Grigore Balq Indemna sa se citeasca bine circulara

Kogalniceanu din ziva de 18 Noemvrie, careprefec0 spre a vedea dacä viata i proprietatea puteaufi ocrotite sub ministerul d-sale, dupd asemenea provo-cAri , 24. Kogalniceanu raspundea Trish' acestor«Declar cu francheta cä sunt pentru Imbunatairea

soartei taranilor; cd In aceastd Smbunataire \Tad fun-darea nationalitaei romane. Paid cand . dranii nu vorfi cetaeni, noi nu vom aveà natie; cat timp Ii vom-rasa asupriO, bau;i, trata0 ca nite dobitoace, neleggi-de .tara prin nimic, ce sprijin vom putea a. tepta dela

? Este timpul ca Thainte de a ne gandi la interesul-privat, sd gandim la acel obOesc; cd Thainte de a ne.ocupa de mo0a cea mica sä ne ocupdm de mo0a ceamare. Cata vreme Varanii, grosul poporului, nu vor aveàinterese vitale, materiale, pentru a sal apaa mo0acontra strainilor ndvdlitori, aparare a tarei noastre nu va fi..2000 de boieri nu fac o nage. Am avut IndraznealaIn circularele mele, a vorbi taranilor de drepturile lor,de demnitatea lor de Romani; le-am vorbit de gloriastramo0lor lor, de timpurile lui stefan cel Mare 0 alelui Mihai Viteazul, cand i aranii simeau ca au o pa-trie i aldturea Cu boierul se bateau pentru apararea-ei». Ca o incheiere a acestor cuvinte Kogälniceanuarad unde stà adevarata pricind a rasturndrei lui. Frica-cea mare a acuzatorilor mei, este cä, iind ministru Intimpul ce era sd se trateze chestia rurald, a. putea samd slujesc de influenta g-uvernului pentru a pune Inlucrare o presiune asupra deslegaei acestei chestiia face sa prevaleze opiniile mele» 25.

Kogalniceanu aratase adevarul care nu prea conve--nea protivnicilor lui sa fie dat pe faVa.

Amestecul adunarei muntene In o chestie judecao-

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VORA. I PARTIDELE POLITICE 415

reasca care o puse Inteo grea neIntelegere cu minis-terul Epureanu, provoca o noua disolvare, de asta datanumai a acelei adunan. Dar aleg-erile noue aduc pe totacei deputati Thapoi In parlament, care furiosi pentru sco-pul ministerului de a scapa de ei, dau si In Munteniape ministru In judecata; si nici se putea. altfel, Intru câtcum observa ziarul Trecutul: liceea. i o rule, doul de.oameni care au scos din urna pe deputatii cu care gu-vernul nu se Impack vor trimite de sigur tot pe aceideputati, daca nu chiar unja si mai putini liberaliv. Darministerul disolvase Camera numai spre a se ralzbura.In 17 Aprilie 1861 el Isi da demisia 26

Unirea. Unirea, actul cel mare national pentru casese facuse atkea silinti uriese si atkea jertfe si care cu-tremurase atat de adânc inima tuturor celor ce conduceaumai mult sau mai putin, mersul lucrurilor, erà doritade Intreag,a clasa conducatoare a poporului ronAn, si demandatarii taberei privilegiate din adunarile Moldoveisi a Munteniei.

Dobândirea Invoirei mai ales a Portei la realizareaacestei dorinte er5. Insa de o nespusa greutate, mai alesdin cauza ca Turcii erau convinsi cd unirea va duce,prin chemarea unui Principe strain, la desmadularea Im-paratiei lor. Trebueà deci lucrat pe de o parte cu mare-energie, pe de alta Insa i cu mare ghibAcie la Con-stantinopple, pentru a dobandi Invoirea Portei la conto-pirea vietei Principatelor Române si rolul Intru aducerela Indeplinire a acestei vajnici daraveri cazuse asupralui Costache Negri, reprezentantul lui Cuza Voda Incapitala Imparatiei Otomane.

Cuza Voda cercase, cum se zice, marea cu degetul Incadela vizita lui la Sultanul din 186o, prin care vizita 11-

26. Trecutul redactat in ILO de loan Strat si O. Milrzescu, 4 Fevruarie 1861.Monti of. al pre' Rom., 20 Aprilie si 2 Mai 1861. Ministerul Epureanu estejudecat de Curtea de Casatie in 20 lunie 1862 gi este acbitat. Ibldem, 29 Sep-tembre 1862.

www.dacoromanica.ro


dicase atk de sus vaza Tdrilor Române 'in urma stralu-citei lui primiri din partea Padisahului; dar stdruintele luiIn privirea unirei nu ieqiserd de astd data la nici unrezultat 27.

Vodd Cuza revenì asupra lucrului prin un Memoran-dum trimis Portei la Inceputul anului 1861, In care elsprijine unirea ca <fiind neaparatd pentru linistea tarilorIncredintate ocarmuirei lui, aratând cd ele ar cere unireaCu cea mai mare stdruintd; cd realizarea acestei dorintiar fi singurul lui mijloc de a cástigA, vaza trebuitoarepentru a aplicá, principiile civilizatoare ale Conventieide Paris, mai ales ct aveà de luptat i cu multe am-bitii incd ramase aprinse In consiiintele fostilor candi-dati la domnie. Complicata masina guvernamentald, cudoud adunan, doua ministere si o Comisie centrald laFoc§ani, Ingreueà apoi la nesar§itele mersul trebilor, cuatAta mai mult, c. Conventia concentrase reprezentatiatdrilor in manile unui mic numdr de privilegiati carese foloseau de nerealizarea unirei, pentru a acopen i cu ovapseà patriotica nemultamirile lor de alta natura. Cumse poate Weptà o sincera aplicare a art. 46 din Con-ventie Intrebà Domnitorul, cand dânsa Indepartà de re-prezentatia nationald pe toti acei ce aveau de astepte-cevA dela reformele sociale impuse de marele act in-ternational ? Analizand apoi legea electorala impusd deacest act, Cuza Vodd citeaza cazul ridicul al alegato-rului unic din judetul Izmailului. Domnitorul cere decica conditie neaparata pentru a puteà guvernk unireaministeriilor si a camerilor si reforma legei electorale.Dacd In puntul cel dintâi, urmeaza Memorandul, acel

al unirei, fostii privilegiati se arataserd a nu gasi motive

27. Thouvenel in circulara din 19 Aprilie (1 Mai) 1861, publicatA de Arhivesdiplomatiques, 1866, p. 190. Lorsque le Prince Couza avait eté à Constanti-nople au mois d'Octobre pasée (1860), il avait attiré l'attention de la Portesur les obstacles qui surgissaient pour lui de la nécessité dans laquelle il setronvait, de traiter avec deux chambres et deux ministéres. Le Porte ne luifit pas immédiatement connaitre ses intentions". Cuza cAutA sA acopere aceasta_neizbindl. V ezi Dornajo lui Cum Voeld, 1, p. 160.

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VODA. $1 PART1DELE POLITICE 417

de nemultdmire, ei nu puteau de loc sa.incuviinteze re-forma sistemului electoral, care nici nu ar puteà fi a-teptatd. dela o sinucidere politica a elementelor interesate .

Acest Memorandum pe de o parte sprijineà interesulunirei, pe de alta loveA cu maciuca in clasa care aveàpe mâni toata puterea politica a Tarilor Romane. In-telegem deci furia ce a trebuit sd cuprindd pe privile-giati când acest act fu cunoscut In tard 28.

Ei rdspunsera imediat loviturei pldnuite prin una reala,reInnoirea cererei Principelui strain, facuta In adunareamoldoveneascd prin o interpelare a lui Lascar Catargiu.Deputatul conservator Intreabd, In §edinta din 3 Mai1861, daca avAnd a se deschide o conferintd la Paris,g-uvernul a luat masuri a se Incuno§tiintà din nou peputeri despre viile a. teptari ale tdrei de a vedeà reali-zate dorintele rostite de Divanurile ad-hoc . tirea fiindtelegrafiatd la Bucure§ti, Barbu Catargiu propune sd seadreseze o multdmire deputatului moldovan ce radicaseaceasta chestie. Intelesul interpelarei tinda, fard nici oIndoiald sa Intrebe guvernul daca el va face demersuripentru Principele strain ? 29

Aceastd interpelare cdzA ca o bomba in silintele luiCuza Voda pentru realizarea unirei, amenintând sä dd-rapene toatd munca titanicd depusd pana acuma In acestscop; cdci iatd pand atunci In ce stadiu ajunseserd tratd-rile pentru unire.

Dupa Memorand, Domnitorul mai trimite lui Negrio nota In care se plange, ca «de §i el pusese la mijlocrdspunderea lui personala, prin acte ce nu erau tot-deauna simpatice tdrei, dar prin care el cautà atragesimpatia puterilor, el este mereu bdnuit >31; dand a In-

Memorandul publicat pentru prima oarA in pille Romine de ziarulUniera; apoi in Viiiorul din 6 i 8 lulie. Data lui este, dupl Arhives diplo-mediques 1866, p. 78, acea de 19 April (1 Mai) 1860. Asupra redactArei luivezi o notA a secretarului Domnitorului, Baligot de Beyne, in Domnia lui CuraVodd, I, p. 207, nota 53.

Chestia intreagA cu depeqa din la§i in ¡Nonti. of. al Tare Rom., 20 Mai1861. ($edinta adunArei din 18 Mai).

Archives diplomadques 1866, p. 170.27

www.dacoromanica.ro

418 IsToKiA. PARTIDEIOR POLITICE

telege ca de acuma Innainte va lua sfat mai mutt delainteresele Principatelor, decat dela cele europene. Inurma comentarului adaos de Negri acestei note, PoartaIi rdspunde, cd <ar fi dispusd a recunoaste aceastd ce-rere, In mdsura putincioasd», adecd dup. cum IntelegeaNegri din alte convorbiri avute mai Innainte, pentrutimpul Domniei lui Cuza. Ambasadorul Frantiei, Lava-lette, Intareste presupunerea agentului roman sfatuindu-1,cd cmai bine ar fi a se primi o unire sub conditii,deck de loc; ca altfel ar fi greutäti nerdsturnabile; cael crede chiar ca aceasta restrangere ar avea putind In-semndtate, Intru cat faptul Indeplinit nu ar mai puteafi desfiintat»31. Tot pe atunci Turcia cerand Frantiei unImprumut, aceasta din urma putea sd'i impund primireaunirei ca pret pentru Incuviintarea lui 82 Poarta Insddorind a se folosì de prilej pentru a afirma incd odatdautoritatea ei asupra Principatelor ca compensare pentruIntdrirea lor, propune ca mijloc de a tdea greutatile,trimiterea unei comisar turc care sa se Incredinteze, dacaInteadevdr poporatiile vroeau unirea desavarsitd. Negrise opune la aceastd masurä jignitoare atá't autonomieicât si demnitdtei Tarilor Romane, spunand ca lucrul nus'ar putea face, deck cu Invoirea tuturor puterilor, Intrucat nici un articol din Conventie nu prevedea asa cevà.Dar Neg-ri mai inspira lui Lavalette ideea, ca comisarulotoman ar putea sd-si atragd demonstratii neplIcute dinpartea poporatiei, pdrere care fiind comunitatd. MareluiVizir, el se leapadd de acest plan. Negri insd merge maideparte In tinuta lui energicd si hotdratd. Rdspandestepretutindeni vorba, Insd mai mult ca pdrere personalaa lui, cd. Principele s'ar vedea nevoit, fateä cu incordareaspiritelor, A. faca unirea si flit. Invoirea Portei; caci elnu ar puteà. arunca Principatele In o revolutie primej-dioasd pentru ele si neplAcutd. pentru Turcia. Ministrul

Negri c. Domnitor, 2 Pevr. si 2 Aprilie 1861. Corespondenfa. Manu-script la Acad. Rom., p. 75 si 103.

Negri c. Domnitor, 2 Pevr. si 2 Martie 1861. Ibidem, p. 83 si 87.

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VODA I PARTIDELE POL/TICE 419

Frantiei iea pe Negri la Ali pap., pentru ca sa'i repeteaceste cuvinte 83.

In urma tuturor acestor demersuri. Negri scrie Dom-nitorului, cd are temeiu de a crede c. «zdravenele sale-declaratii In ceea ce privWe unirea au produs aici un.efect priincios. Am deprins pe toatg lumea cu ideea, caIn cazul dud Poarta nu ar Incuviinta unirea, InaltimeaVoastra. ati proclama-o dela sine». In cazul cand unireanu ar fi primitd, Negri cerea sd fie rechemat ".

Pe cand însá Turcii urmau sistemul lor de a trag-analucrurile, adunarea moldoveneascg facea un pas foartegray, votand o propunere, ca.* pentru desbaterea chestieiTurale, ambele adunan i sa se Intruneasca 35 un mijlociara§i piezi de a se realiza unirea, dar care era In--dreptatit prin un temeiu foarte puternic, pe care Negrinu lipse§te pune In lumind. «Erà anume neapdratdnevoie ca chestia ruralg sa fie hotarata In acela4 fel Inambele OH, fard de care s'ar putea Intampla neoran--dueli primejdioase, daca Inteo tard ea ar fi IntocmitgInteun chip mai priincios decat In cealalta; cd el Negriar fi mai la urma bucuros, daca Poarta ar tot traganaInvoirea:, Intru cat ar da prilej Domnitorului de a pro-clama unirea cu dela sine putere> . Ambasadorii Frantiei,Angliei i Austriei staruesc la Negri <sg nu faca cevapripit §i sd mai astepte, ca toate lucrurile sa. fie In re-gula; iar Ali pava roagg pe Negri sd conjure pe Dom-nitor sa mai atepte putin». Negri, vazand aceastd sta-ruinta a ambasadorilor, sfatue§te pe Domnitor sa lelacd pe plac 86.

and se aflau lucrurile In aceasta stare incordata si_Poarta pe punctul de a cedà, cade Intocmai ca un teas-

Negri c. Domnitor, 12 gi 18 Martie 1861. Ibidem, p. 91 gi 96.Negri c. Cuza 24 Martie 1861 Ibidem, p. 98. Zvonul despre energia

.desfilgurati de Negri pltrunsese prin ziarele timpului. Vezi bunioark Tribuna_romand 30 Aprilie 1861.

Donit depegi in lagi in mon. of. al Tar. Rom., 31 Mar. gi 1 Apr. 1861.Negri c. Cuza 2 Aprilie 1861 Coresp., p. 101. Ali paga magi pe Negri,

de prier, de supplier le prince de patienter encore un petit pew,.

www.dacoromanica.ro


net interpelarea lui Lascar Catargiu (3 Mai) privitoare la.reInnoirea cererei Principelui strain, pe care Turcii nu_ptiteau, dupd convingerea lor, s'o Incuviinteze cu nici unpre i pentru care ei declaraserd In mai multe randuri,ca mai curand ar face rdzboiu decat sa o primeasca.

Daca se acuse cati va pai Innainte In chestia unirei,.aceea a Principelui strdin ram asese tot acolo unde era,Inca dela Intaiele frdmântari privitoare la unire. Avem§tiri, cd chiar dupd publicarea Memorandului i inter-pelarea lui Lascar Catargiu, < ideea unui Principe strainera cu neputintd , cum telegrafia agentul Principatelordela Paris, I. Alexandri, catre acel din Constantinopol,C. Negri, i acee* declaratie era acuta de a dreptulacestui din urma de cdtre Lavalette, ambasadorul fran-cez la Poarta Otomana, care 'i spunea, cd «Frantia estepentru unire Insa contra Principelui strdin> 37. Domni-torul care spera sa poaid obtineà de o cam data unirea,se temeà sá nu se facd iard§i prea mare zvoand cuPrincipele strain care puteà compromite totul, §i deaceeael iea toate masurile pentru a stampAra pe cat se puteàaceastd cugetare In tara. El formeazd ministerul mol-dovan sub preidentia lui An. Panu, al doilea mareunionist din aimacamia de trei, din barbati partizani de-clar4ti ai Infrdtirei Romanilor, dar prudenti In aprin-derea lor: C. Hurmuzaki, P. Mavrogheni, Dr. Cuciu-reanu, C. Rolla §i. D. A. Sturza care acest din urmafusese iertat de Cuza Voda de Inchisoarea la care, fu-sese osandit §i reintrase In favoarea Domnitorului 38

Monitorul oficial al Tarei RomanWi insereazd un co-municat In care se spune, cd «cele din urmd tiri aleagentului Tdrei la Paris sunt, a chestia Principelui straineste neadmisibild ; cd nimeni nu s'a gandit la aceasta §icd asemene propunere, ori de unde ar veni, va Intim-

Negri c. Cuza 18 Iunie gi 2 lulie 1861 Ibidem, p. 120-122.Sturza fusese inchis in ziva de 20 lanuarie 1860 (Mal sus pag. 404). In 25

Ianuarie el fusese gratiat impreuni cu ceilalti osinditi p. delicte de presit-Mon. of. al Mold., 25 Ian. 1860 Steaua Dundrei 26 Ian. 1860.

www.dacoromanica.ro

LUP TA INTRE CUZA VODA. I P ARTIDELE POLITICE 421

pina Impotriviri»39. De aceea nu trebue sa ne miram-clacA aflam pe atunci Indrumari pentru sprijinirea In-fiintarei unei Dinastii - pamantene, care puteau proven1-chiar din inspiratie guvernamentalA, si despre care organulConservator Viitorul spunea, ca ideea pare a avea oorigina mult mai Innalta decat o slabA pana. de pu-blicist 4°. Ulysse de Marsillac, directorul organului oficiosfrancez din Bucuresti, La voix de la Roumanie, cautasa dovedeasca cat de falsa e parerea ca nu s'ar puteagasi o dinastie Intre Romani 41; iar Ddmbovita lui Bo-lintineanu cereà ca sa se decida ereditatea In familiaalesului dela 24 Ianuarie 42. Mai Insemndtoare Insa de-cat rostirile presei, se aratara cloua Intruniri tinute, unape campia Filaretului langa Bucuresti, alta pe acea aFrumoasei lang6. Iasi, In care Intruniri se subsemnara nistepetitii care cereau constituirea statului unitar Sub alesuldela 5 si 24 Ianuarie si Cu absoluta respingere a Domnuluistrain ". Dar nu numai foile si Intrunirile ce stAteaumai mult sau mai putin In legatura Cu guvernul, spri-jineau ideea Principelui national, ci chiar acele liberaleInaintate care nu erau si nu puteau fi prietene ale Dom-nitorului, dup. celé petrecute Intre el si capii lor. AsaC. A. Rosetti scriea In Romdnul, ca csi noi facem apella toata natiunea, nu ca sa se supuna condiftilor noastre,ci sd le desbata In public si sa le lepede, subscriind Inpublic petitia ce circula In ascuns pentru guvern strain,sau sa le aprobe 'in public, subscriind petitia noastraTentru alesul natiunei 44; iar Tribuna lionand spunekcA fericeste pe Romani, cA n'au dobandit unirea cuPrincipe strain, multdmind mai ales diplomatiei englezeca nu a dat Romania de mostenire unui Principe strain 45.

Mon. of. al Tdril Rom., 7 lulie 1861.Viitorul, 13 Aprilie §i 2 Mai 1861.La Voix de la Roumanie 25 Mai 1861.Dambovita 23 Maiu 1863.Ibidem, 28 Iunie 0 1 Iulie 1861. Romanul, 8 lulie 1861.Ron:dual, 12-15 Iunie 1861. Circulk §i o petitie pentru Principele

.strain, patronati de partidul Dreptei.Tribuna Romdnd, 4 Mai 1861.

www.dacoromanica.ro


Partidul liberal nu ca doar se lepAdase de ideea Dom-nitorului strdn ; dar dorind sä vadd cel putin unirea_efectiva realizatd, pArdsea pentru un moment Tmbina-rea ei neapdratd, cererea Principelui strain. PartiduLDreptei din contra care provocase aceastä reinnoire acererei, prin interpelarea luí Lascar Catarg,iu, se Intardtàsi se incorda cu aka mai mult, cu cat vedea fdcan-du'si drum In tard ideea unei Dinastii nationale. Aceastaar fi Insemnat asezarea definitivd a familiei Cuza pe-tronul prilor Romane, pozitie prea mandrd, si prea fru-moasä, pentru a nu [Area räu aproape fiecdrui membru.din acel partid, cd nu o ocupase el, si'l fd.cea sa'si iasadin fire la gandul cd un Cuza sa o dobandeascd. Nu-mai o asa stare psicologicd explicd rostirile ziarelor con-servatoare ale acelui timp si mai ales tonul acelor rostiri46._

Asa Viitorul Intreabd Intai, cd <ce este unirea fdra Prin-cipe strain > ? Apoi, intrand In amdrunte arata, cd spe-rienta ce am acueo timp de doi ani ne aratd, cd sinp-,uruLmijloc de a ne organiza este de a luà In fruntea noastraun Principe strain». In sfarsit unind necuviinta In rostire cu_dusmdnia g-,anditei adaoge, cd <si Printul Cuza el Insusi aardtat, cä este gata a se coborT de pe tron, spre a realiza._pe deplin dorintele poporului». Aiurea iardsi observa cd.«nu ne-am putut opri de a indica ideea unirei sub unPrint pdmantean ca o ntire .personald a unei ambitii,cdreia Ti lipseste pdnd si umbra unui titlu).) 47.- Domnitorul, paralizand Incercdrile desperate ale con-servatorilor de a'si realiza visul lor de aur, unirea sub,un Principe strdin, aduce dupä alt rand de zdravene-sfortdri, Infdptuirea unirei sub obaduirea luí si anumepunand la o parte conditille restringdtoare ale firmanului,de Invoke a unirei, realizazd desdvarsita contopire a Mol-dovei cu 1VIuntenia prin unificarea ministeriilor, adund-rilor si a capitalei In Bucuresti.

In zddar se opintiserd conservatorii de a face sa se

46. Vezi Domnia lui Cuza Vodd, I, p. 201 $ urm.-47. -Mond, 13 Aprilie gi 2 Mai 1861.

www.dacoromanica.ro

LUPTA. INTRE CLIZA VOD.A. I PARTIDELE POLITICE 423

realizeze unirea sub Principele strain, adecg Intr'un altchip de cum era menita a se Indeplinì de puterile fa-tale ale istoriei, 0 daca ei pusesera atata Inver§unare InImprotivirea lor, o facusera. numai fiind ca nu voiau sadee lui Cuza Vocla marea stralucire dinaintea careia In-su0 conservatorii, prin organul lui Barbu Catargiu, furlnevo4i sa se Inchine, cand frunta011 lor fu silit sa re-cunoasca In public izbanda cea mare repurtata de Dom-nitor, strigand el Insu: SI& trdiascd, Domnitorul nostrucare singur prin a sa stdruintd ne-a dat o zi atdt defericitd" 48.

Se temeau conservatorii de aceasta Innaltare In vaza alui Vodg Cuza, ca."ci tieau cá prin ea i se Intareà putereape care el voea s'o Intrebuinteze spre a le lua mo0ile §i ale Impar0 la tarani, Incat se vede cá lupta conservatoriloratat cu liberalii cat i Cu Domnitorul se învartea mereuIn jurul axei vietei politice a acelui timp 0 putem zicechiar a tuturor timpurilor istoriei Romanilor chestiarurala.

Separatiqtii cei noi. Sub acest nume Intelegempe acei partizani ai vietei despartite a poporului romancare se nascura sau I0 remprospatara tendimele lor dedesbinare, dupg Infaptuirea unirei, din pricina efectuluipe care unirea trebul al aiba asupra capitalei Moldoyei,

Urmand ca sa se stramute centrul ocarmuirei In _Bucu-re§ti, se desfac ambele ministerii separate, constituindu-seunul singur sub presidemia lui Barbu Catargiu, voindDomnitorul sa atraga prin aceasta numire conservatoriicatre el, In speraMA cá astfel ai Impace cu Indeplinireaunirei sub do mnia pamanteang, 0 tot odata sa multameascalui Catargiu pentru salutarea calduroasa a realizarei unirei.Ministerul din Moldova este desfiiMat i se pastreaza nu-mai directorii de departamente pentru expeduirea mai de-parte a afacerilor speciale Moldovei. Catargiu explicg pentru

48. Ziarul Unirea, 5 Decemvrie 1861.

www.dacoromanica.ro

49. Monitorul of al Moldovei, 20 Fevruarie 1862. Suplement.


ce a fost nevoit sa pastreze de o cam data aceastd ocar-muire pana la un punt separatd pentru Moldova; cdci <nuputeà stamutà a0 de repede toate cancelariile Moldoveila Bucureti, spre a nu aduce o prea mare desordine Inlucran i i a nu face sd strige Moldova cd unirea a fostpentru ea o prdpastie ".

Dar stramutarea deqi se face mai pe Indeletele, nu seIndeplinWe cu mai putina stdruinta. Mai Intli se stra-muta arhivele; apoi ministerul cultelor; apoi direc-toratul afacerilor straine, ramanand ca paspoartele sd fieeliberate In I4 de politia oraului; se desfiinteazd In urmaCurtea intariturilor din Iaqi i administratia centrala a pos-telor ; In sfarsit ultimul directorat de departament, acel alJustitiei ce mai rdmäsese In Ia.i. In 4 Aug-,ust se centra-lizeazd oficiul statistic la Bucure§ti i dupa aceease concen-treaza §i directia sanitard superioara In noua capitala aPrincipatelor Unite sau mai bine zis acum a Româ.niei.Monitorul oficial al Moldovei Inceteazd de a mai aparekinlocuit fiind cu o simpla Foaie de publicatie oficiald. Semai urmeaza aqâ din obiceiu qi In chip neconqtiut a seda incd Iasului numele de capitald, chiar In acte oficiale,precum In un tablou statistic din 3 Fevruarie, i In pro-gramul examenelor de lama al qcoalelor -din Ia§i din 6Fevruarie. Dar lista alegä'torilor Moldovei din 24 Martiepublicata In Foaia publicatiilor oficiale nu mai contineca suprascriptie dechst: orapd Icqi; apoi pentru examenulde vara se fac publicatiile pentru Moldova sub indicatia:ordpl Iqi.

Propunerea de a se despdgubi Ia§ul prin InfiinfareaCurtei de casatie In el, cade In adunare cu 52 de voturicontra 36, Insu§i Kogdlniceanu §i Panu combatand'o. Inurma acestei combaten, separati§tii din Iaqi : N. Istrati,D. Cornea, I. Corjescu, P. Cornescu, C. Corjescu, P. Cristea,D. Lázdrescu, Baldovin qi altii pun sd se ardd portretelelui Kogalniceanu i a lui Panu i li se trimite o depe§a

www.dacoromanica.ro

LUPIA, INTRE CUZA VODA. $1 PARTIDELE POLITICE 425

in 'tare li se spune, ca intru cát au tradat cauza Iasului,Iesenii nici odata nu-i vor mai aleg-e ca deputa0». C.Rolla, alta data unionist infocat, se pune si el In capulprotestatorilor si alcatueste o suplica contra unirei careeste raspandita In judet spre subsemnare.

O scrisoare din Iasi trimisa ziarului Romeinul enumeràloviturile date orasului si spunea, Intre altele, cd brutarii,macelarii, bacanii, loviti in micile lor interese, to0 striga.Ce stie pietrarul, tâmplarul, din ce cauza e silit sa moardde foame, fiind lipsit de lucru! D'alde autorii petitiei lespun ca unirea e de vina, i ei strig-a: jos unirea! 9Organele franceze sunt Intrebuintate de separatisti pentrua combate unirea Principatelor si anume acele ce com-bateau si unirea Italiei, precum ziarul parizian La France.In el separatistii intreaba, daca ei prin unire au inteleso centralizare a, administratiei care atrag-e totul la ea ?Sa se poata numi unire aceasta absorbire a puterilorcare restrânge si ing,hite pana si stabilimentele de in-structie si de utilitate public'a si le duce cu dânsa laBucuresti? ".

Si Inteadevar se desfiinw.se si scoala militara din Iasipentru a se contopi cu acea din Bucuresti, cu toate caKogalniceanu protestase contra centralizarei scoalelorIn capitala, spunând ca Iasul are mai multa nevoie decele mai multe scoale, ca unul ce este plin de o po-poratie mai mult straina si este asà de aproape de Prut )52

Alte ziare franceze precum Le Constitutionnel, Le Paysse fac rasunetul acelorasi plangeri care sunt combatutede org-anele franceze, prietene guvernului 1-ornan, precumLe Sieele.

Miscarea separatista erà sprijinita mai ales de femeisi de Evrei. Femeile pentru ca se lovea In stralucireaorasului si deci in putinta lor insile de a se pune in

Romanul, 28 Sept. 1861 Toate celetalte dovezi documentate vezi inDomnia lui Caza Vocid, 1, p. 226 §i urmare.

La Trance, 23 Oct. 1862.$edinta din 19 Martie. Monit. of. al Principatelor Unite, 22 lunie. Supl.

www.dacoromanica.ro


vaza; Evreii pentru ca li se tajase multe din mijloacelede cAstig. 0 brosura franceza spune asupra acestor dinurma : <CAtivà bogati Izraeliti din Iasi, loviti momentanIn interesele lor prin unire si prin stramutarea capi-talei la Bucuresti, se facusera instrumentele separarei "..

Kogalniceanu se sileà a da Iasului o compensare pentrulovitura suferita, si el propune mai mult mijloace de im-bunatatire, Intre altele consolidarea Universitatei 54; Adu-narea Insa când rAspinge propunerea pentru Curtea decasatie nu iea de loc In consideratie propunerile lui Ko-galniceanu. Cu toate aceste gazetele din Bucuresti eleInsAsi, precum Romelnul §i pranul Roman, cereau pentruIasi, institutiuni si inlesniri care sa satisfaca jignitele luiinterese si pagubele ce a suferit In urma stramutareicapitalei In Bucuresti )55. Dar mijloacele de Indreptaresunt Cu totul nehotarae. Mai platonice Inca sunt manife.s-tarile de simpatie pe care comerciantii din Bucuresti le-arata catre fratii lor din Iasi cand spun Inteun banchet,cä ei se vor sill a face pe comerciantii Moldovei sagaseasca o compensare In fratia si amoarea noastra -

Una cae una se desprinsese din diadema de capitala.a Iasului foile si nestimatele ce o Tmpodobeau, si la ca-derea fie cdreia, un tipet rasunà din mima acelor caresimteau sleindu-se tot odata si izvorul Onei lor de toate-zilele. Atunci abeà intelesera oamenii mici ce Insemnkfaptul unirei, a careia cuvelnt magic si Inselator Ti facusesa salte de bucurie când el rasunase pentru Intaias datala urechile lor. Toti acesti oameni loviti In interesele lorIng-rosau acuma randurile separatistilor care Thainte deunirea Tnaptuita erau asA de rari In Moldova. Acestpartid al separatistilor va aveà si el un rol In desvol-

Intrigues de la Russk en Roumanie, Paris 1862, p. 3.Mon.. of. al Pr. Unite, No. 68, 1862.Roindnul, 16 Martie 1862. Tdranul roman, 18 Martie 1862.Vezi Mond, 9 Mai 1861.

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VODA. I PARTIDELE POLITICE 427

tarea Imprejurdrilor vietei romanesti si de aceea trebueaardtatd nasterea i intdrirea lui.

Prima desbatere a legel rurale. Masura luatd deVodd. Cuza de a'si constitui ministerul din majoritateaadundrei, nemultumise tot atat pe partidul Stangei, pecat II incantase indeplinirea marelui vis national. Darfiindcd interesul politic este mai viu decat acel national,nemultumirea Intreca multumirea. Chiar In ziva de 24Ianuarie, ziva cea mare prin aniversarea alegerei In-doite a lui Cuza Vodä, zi mai mare Inca prin deschidereaadundrei comune In Bucuresti, Valentineanu directorulziarului Reforma, scoata foaia lui In alb cu o mareinscriptie la mijloc care continea cuvintele desperate;Romania e lovita de moarte; ne am Tutors Inapoi petimpul Domnului Tudor. Fanariotii sunt la putere. Euimi sfdrm pana astazi >67. Dacd Domnitorul din interesepolitice superioare pdruse a da pentru un moment celputin, tara pe mana reactionarilor, o miscare destul deserioasd, intre tdrani ardtd cd i ei voiau sd se foloseascddin unire, si folosul ce voeau sä'l traga era singurulce puteau sW1 inteleagd: imparteala pamantului ce lefusese pusd in perspectiva Ina dela 1848, si pe caremiscarea pentru unire 11 desteptase din nou In mintile lorintunecate. Miscarea pornita din judetul Buzdului subunul Nitd Malaierul avea de scop Tulsa i rästurnareaministerului pe care tdranii Il aflaserd cä era In contraIndeplinirei imbundtatirei soartei lor. Barbu Catargiu ieamdsuri energice pentru Inndbusirea acestei rdscoale careisi manifestase pe fatrt scopul <de a merge In Bucurestispre a lua capul grangorilor ce nu in cu tara». Pro-curorul Desliu trimis In anchetd este de parere, cd «td-ranii se resculaserd spre a rdsturna noul ordin de lu-cruri, In vederea Imprejurdrilor > 57. Barbu Catargiu este

Reorma, 24 Ian. 1862.Rechizitorul procurorului in Romanul 22 Sept. 1862.

www.dacoromanica.ro


interpelat In adunare de I. C. Bratianu asupra arestareia mai bine de 200 de tarani. Catargiu nici nu asteaptaca Bratianu sa'si desvolte interpelarea i Ii i rdspunde,Inchizandu-se discutia indata dupa cuvântarea lui".

Aceasta miscare a taranilor fusese Insotita de o agi-tatie din Bucuresti pentru largirea dreptului de vot.Tribuna romând cereà prefacerea legei electorale. Adu-narea In raspunsul ei la mesaj, spunánd cd e organulcredincios a cinci milioane de Romani, Teiranul Romanse intreaba: cum isi iea acest rol, când nu reprezinta-decat 5000 de proprietari "? Mai grava fu lovitura dataadunarei de Deputatul Scarlat Miclescu, boier mare care'si dada dimisia, < pentru cd el inteleg-ea ca legea ru-rald i toate legile de organizare sa fie votate de oadevarata reprezentare a poparului, in care sa intreburghezii i profesiile liberale si pranii ".

Adunarea lima se prefacea cd nici nu se uità laaceste cereri. Ea se indeletniceà cu votarea de masurireactionare, precum buna oara cu amânarea schimbareifelului impozitelor, cu raspingerea juriului In materie dedelicte de presa, pentru care Romanul insa in doliu In_ziva cand reproduce desbaterile asupra scestei legi 62

Ceeace insa Ingreueà mult situatia tarei Intregi eraImprejurarea, ca in aceastd sesiune si sub minisferulconservator, neplecat taranilor, era sa vind in desba-tere proiectul de lege rurala. Aceasta se deschide in zivade 25 Mai 1862 prin un mare si Insemnat discurs alliii Kop-,alniceanu care ataca proiectul venit din Comisiacentrala.

Kogalniceanu incepe prin a arata parerea sa de rauca minoritatea liberala din Comisia centrala nu alcatuisesi ea un proect de lege rurala, asa ca astazi adunarea-sa fie pusa In putinta de a se rosti Intre doud legi.

Sedinta din 21 Februarie Mond. of 47, 1862 supt.Tdranul romfin, 11 Februarie 1862.sed. din 9 Martie Mon. of. No. 59, 1862 supl. Trib. romand 17 Mar. 1862.Romdnul 25 !dude 1862.

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VODA. I PA.RTIDELE POLITICE 429

Apoi arata cum art. 46 din Conventie prevede revizui-rea legilor existente care reguleaza raporturile dintreproprietari si tarani, si cd asa au fdcut si comisiile-insarcinate dupd Conventia dela Balta Liman cu Tntoc-mirea proiectelor de reforma precum si legile lui Gri-gore Ghica si Barbu Stirbeiu care mantin toate drep-turile taranilor de a se hrdni si de a locui pe mosiile-proprietarilor. Proiectul de fatd al Comisiei centrale, inloc de a revizul legile vechi, le desfiinteaza, inlocuindu-le cu libertatea bratelor si acea a proprietatilor. Catde putin serioz lucrase Insd membrii majoritatei Comi-siei, se vede de pe aceea cd unul din ei, raportorul IoanDocan, mdrturiseste cd nu cunostea asezamantul Vala--hiei, cd l'a cenit de vr'o cloud ori, dar ca ne dandu-i-se, s'a raportat la cele ce i se spunea. Kogdlniceanuapoi dovedeste cd nici Comisia centrala, nici sectiileadunarilor din Iasi si. din Bucuresti nu cunoscuserd sinu avusesera sub ochii lor nici legiurile lui tirbeiu si Gr..Ghica, nici legea lui Mihai Sturza din 1864 privitoarela mosiile de la munte, nici asezdmantul colonistilor bul-crari din Basarabia retrocedata. Pe ce revizuire deci se-:,,

intemeia proectul Comisiei centrale?Prin acest proiect se izgoneau locuitorii sdteni din

bucatica lor de pArnant, osandindu-se la proletariat3.000.000 de oameni, intregul popor românesc din Prin-cipate. Tdranii nu sunt salahori, nu sunt simpli chiriasipe mosiile pe care stau. Ei au dreptul de a locui side a se hrani pe ele. Ei sunt uzufructuari pe anumecdtimi de pAmant hotdrate de legi. Izgonindu2i in totulsau in parte de pe aceste pdmanturi lucrate de ei desute de ani, stropite si rodite cu sudoarea, ba chiaradese ori cu sangele lor, am face cea mai mare steam-bdtate a secolului. Aici Kogdlniceanu intrd in o cer-cetare amdruntitd istoricd si comparativd a deosebitelor-timpuri si popoare, pentru a ardta de unde provinemodul de constituire a proprietdtei la Romani. El in-chee cd dreptul proprietdtei In Romania este un drept

www.dacoromanica.ro

430 ISTORLA. PARTIDELOR. POLITICE

Cu totul particular care nu se aseamana de loc cu acelde proprietate absoluta din apusul Europei ; caci pro-prietarul la Romani este marginit Intai In dreptul sauprin alt drept de stapanire al pamanturilor lor din partealocuitorilor §i apoi prin Indatorirea de a da urma0loracestor locuitori pä'manturi noua de hrana, pana la In-tinderea de 2/3 din mo0a lui, marginindu-se deci drep-tul lui absolut de proprietate numai la 1/3 din cuprinsulIntregei lui moii. Locuitorii deci au dreptul de a sestramuta de pe proprietatea care stau, dar proprietarulnu are dreptul de a'i alungà. Toate legile vechi, panala pragul proiectului actual, prevad cd itdranul nu esteproprietar deplin asupra pamantului de care se folo-se§te, caci el nu poate Instreinà acel parnant; dar elnu poate, pe de alta parte, fi Inlaturat de pe dansul,nici schimbat fära Invoirea lui.

Art. 46 _din Conventie prevede Insa Imbunatatireastarei locuitorilor, care stare este deci privita. ca rea;apoi rau nu poase fi dreptul lui de a se folosi de ca-timea de parnant. Taranii nu se plang doar, cä li s'arimpune prea mult pamant de lucrat In folosul lor, Tricksa caute a le Imbunatati soarta Ingustandule sau lu-ându-le acel pamant. Tanguirile satenilor au fost i suntnumai despre munca silita, daca sau boierescul, la careei sunt supu0, i ei cer rdscumpararea i plata lui Inbani. In rezolvarea acestei chestii stä misiunea noastra.

Voiti sa reformati legiuirile In folosul celor putini,In loc de a celor multi care nu sunt reprezentati Inaceasta adunare? Dar ganditi-va CA este un Dumnezeu

aduceti-va aminte de cele ce spuneau stramo0i noqtricand desfiintau vecinatatea ; «Nu este lucru creOnesc0 este de mare paguba sufletelor noastre sa supunempe fratii no§tri sub jugul robiei».

Taranii sunt declarati de legile vechi ca lipiçi pa-mantului 0 nu puteau nici paraseasca fard, a fi ur-mariti i readu0 Inapoi cu sila, dar nici puteau fi iz-goniti de pe mo0a pe care stateau. Nu putem deci

www.dacoromanica.ro


emancipit pe taran, nu putem imbunatati soarta luideceit emancipcindu'l impreund cu pamântut pe care sta.

Pin urmare once imbunatatire a soartei taranilor nu sepoate Indeplini deck Cu respectarea posesiunei lor asupapamanturilor ce legile In vigoare le dau spre exploatare.

Daca se admite acest principiu, solu;ia Imbunat'Aireipoate fi gasita prin imitarea legiuirilor statelor ce ne-aumers Mainte Trt aceasta cale: Rusia i Austria. Kogal-niceanu nu vra altcevA, decat sa ne luam dupa acestelegiuiri, spre a stabili la noi o era de dreptate mai desa-var0ta pentru massa cea mare a poporului roman> .

Kogalniceanu sfarr4te cuvantarea lui prin o eloc-yenta chemare catre inima deput4lor. «O! nu dramäluiti,zice el, brazda de pamant trebuitoare hranei aranilor.Ganditi-va la durerile, la patimele, la lipsurile trecutuluilor; gandip-va la originea averilor D-voastra. Ganditi-vaca cea mai mare parte din ele o datoriti muncei i su-doarei lor. Inchipuiti-va cä parintii lor s'au luptat alatureacu parintii no§tri pentru salvarea tarei 0 a altarului. Gan--diti-vä ca poate mane oara pericolului va suracä fara dan0i nu yeti puteA apara nici Patria, nici ave-rile, nici drepturile voastre, i ca ora °data cdzuta nuyeti fi decat slugile strainilor, cand astazi sunteti In ca-pul Romaniei, In capul unei tarii libere 0 autonome».

RAspunzand lui Kogalniceanu, Gr. Sturza arata caimproprietarirea silita a locuitorilor le-ar aduce maimult rau deaf bine, Intru cat ar fi apasa0 mai multprin anuitMile cele mari prin care 0-ar rdscumparadaca, adeca ar cumpara pamantul (este ace1a lucru);apoi sa nu sa creaza, ca partidul conservator este izo-lat; caci el consta nu numai din marii proprietari cimicii razd.0 au interes de a'§i aparà proprietalile ;aratg cum Comisia centrala hotarWe unde se pot faceImproprietaririle pe mo0i1e statului, i cä aceastai pu-tint.), de ImproprietArire ar sili qi pe proprietari a faceconcesii Iaranilor In arendarea pamanturilor, de teamaa nu le ramane moii1e pustii.

www.dacoromanica.ro


La sfarsitul sedintei din 24 Mai intervine o cuvântarea presedintelui consiliului, Barbu Catarg-iu, care Incepeprin a calificà discursul lui Mihail Kogalniceanu de ohimerd, o himera ciudatd, paradoxald, o himerd cu ca-pul de porumbita, fap-,aduind multa brandetd, Cu trun-chiul de aspidd plin de venin i cu coada de sopârlamdglisitoare; cdci dupa ce ne-a fagaluit Impaciuirea,abneg-atie de pasiune si de interes meschin, apropiere

Infratire, a stigmatizat proprietatea cu cele mai In-veninate cuvinte, cu cele mai degraddtoare calomnii, cuun cuvânt a sanctificat principiile lui Prondhon, cd pro-prietatea e o hotie; In fine a Incheiat cer'and, cu multaumilintd a se da taranului, ca un fel de milostivire, pd-mantul ce'l cultiva astazi. Tdranii Insà sunt cea maimare parte a natiei si o natie nu traeste prin milosti-vire. Daca voiti sd faceti pe tdran liber, nu'l Invatatia hrdpi ce este a altuia . Dupà aceastd introducere,Barbu Catargiu Imparte In trei proiectul, pe care'l ana-lizeazd, privindu-1 din punt de vedere juridic, economicsi politic. Toate drepturile asupra proprietatei ce se in-voaca din partea aparatorilor täranilor, sunt numai pro-vizorii. Servagiul a fost introdus de un mare Domnitor,Mihai Viteazu, nu In interesul boierilor, ci pentru aImpiedicà despoporarea ärei. Conventia nu a pututaveà In vedere and a vorbit de Imbunatdtire, luareaaverei unora spre a o da altora, ci numai eliberareatdranului care, prin libertate, va fi pus In putinta de aastigà si de a se Innaltà In treptele sociale. Dap tdra-nilor libertatea i ei vor cumpArà pämânt, cand vor so-coti de trebuinta; dar sa nu se impund Improprietarirea

celor ce o doresc i celor cdrora le e sild de dansa.apoi ce credeti, cd numai In proprietatea cea micd

sta scdparea i puterea unei tdri? Vedeti doar Angliacare pe 28.000.000 de oameni are numai 225.000 deproprietari. Aglomeratia capitalelor, a averilor mari este,.In ordinea economicd, ceeace Creatorul a fd.cut inordinea fizicd a pdmântului. El a acoperit o parte din.

www.dacoromanica.ro


fa4a pamantului, Cu mare, Cu ocean, cu lacuri, cu to-rente, cu garle, de unde se trag- aburii ce prefacandu-se In ploae vin de racoresc si fructifica secerisurile.Daca din contra toate aceste ar fi Impartite uniformIn mici picaturi rare si parcimonioase de umezeald,pamantul s'ar fi prefacut Inteun corp trist si uscat caluna, 'intr'un corp mort ce n'ar mai fi produs nimic».Mai adaoga Barbu Catargiu, ca «Romanul nu are atatnevoie de pamant cat de a scutura lenea care este lael un viciu de veci, acel al rasei latine, mai fiind Incaaddosa si prin lipsa de trebuin0». Cuvantarea lui BarbuCatargiu este de sigur cam scurta pentru subiectul tra-tat, si ea mai mult mustra decat combate pe Kogal-niceanu 63.

Dupa cuvantarea lui Barbu Catargiu, desbaterile ur-meaza Inainte, fara ca el sa mai intervina In ele, panala 8 Iunie cand sunt Intrerupte prin un incidentAnume partidul liberal voeà. sa Ona o Intrunire publicape campul libertatei, spre a celebra ziva de 1 1 Iunie,amintirea revolutiei din 1848. Guvernul se hotaraste aopri aceasta manifestare. Interpelat In adunare de C.Arion, Barbu Catargiu Ii raspunde In limbagiul sauInflorit, ca etrandafirii din buchetele cu care se prega-teau sa serbeze ziva de 1 1 Iunie erau tot acei cu carevoeau sa celebreze ziva de 24 Ianuarie si care se potvedea la Vacaresti: topoare, cutite, ciomege si chiarpusti, si de pe aceasta se vede ce caracter inocent araveá acea serbare». El sfarseste cuvantarea lui cu vor-bele: cPacea domnilor, pacea e odihna si linistea tdrei,si voi prefera a fi zdrobit .decat a Ingadui slabirea li-nistei; voi preferá moartea Inainte de a calca sau alasa sa se calce vre una din institutiile tarei»64. Nu stieá.Catargiu ca, In momentul ce rostea aceste cuvinte,moartea 11 astepta la usa. In adevar la sfarsitul sedin-

Desbaterile asupra legei rurale In Monit. din 25 si 29 Mai 1862. Su-plementele dela No. 100 inainte.

Sedinta din 8 funk. Mon. Of., No. 124, 1862.

28

www.dacoromanica.ro

In un articol foarte bine scris de C. A. Rosetti: ,Asasinatul politic"23 Aug. 1862. Comp. 9 lunie 1862.

Chestia omorului lui Barbu Catargiu desbitutà pe larg Cu toate dovezile inDomnia Ini Caza Voila 1, p. 235 si urm.

Meisjul de Inchidere din 23 Iunie Mon. din acea zi qi acel din 2 No-emvrie 1863.


-tell iesind din adunare pentru a se duce acasa si fiindluat In träsura de prefectul de politie N. Bibescu, BarbuCatargiu este ucis de o lovitura de pistol, cand treceàpe sub poarta Mitropoliei.

Nu s'a putut descoperi cine a fost omoratorul si pro-babil nici nu s'a pus mari silinti pentru a lui desco-perire In once caz un lucru poate fi privit ca sigur.Nu era vorba de o rasbunare privata cum sustineá._Rona/nu/65, ci de un omor cu caracter politic. El nuputeà Insä sa fi pornit decat din randurile &angel, fiepentru a razbuna oprirea serbarei aniversarei revo-lutiei, fie pentru a sterge de pe fata pamantului unprotivnic atat de primejdios al taranilor. Aceastd con-statare ne este Indestulatoare pentru stabilirea relatiilorpolitice din acest timp Intre cele doua partide, conser-vatorii si liberalii, ore mergeau panä la omor pentrua'si asigurà interesele".

Legea rurala se voteaza dupa moartea lui Catargiu,In forma Infatisata de partidul conservator, dar ea nueste sanctionata de Domnitor care spune despre dansa,In mesajul sau din 1863, ca «necorespunzand vederilorlui, nu a putufo Incuviintà '37. Prin aceasta respingerea legei votata de adunare In greaua chestie a tarani-lor, Domnitorul declara razboiu pe fata partidului con-servator.

lzbucnirea luptei Infra Domnitor gi adunare.In urma acestei respingeri, dusmania partidului conser-vator contra alesului din 24 Ianuarie care dusmanie pandatunci clocise mai mult In ascuns si sub aparenta de o-pozitie contra ministeriilor lui, trece acuma peste capeteleacestora, Indreptandu-se contra Domnitorului Thsus.

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VODA I PARTIDELE POLITICE 435

Chiar de la primele desbateri ale sesiunei extraordi-nare din Noemvrie 1862, se ivesc unele incordari alelucrurilor. Ash adunarea voteazd, contra parerei minis-terului N. Cretulescu, inscrierea In budget a venituluide 20.000.000 de lei de la mosiile mandstirilornate, voind pe de o parte sa facd o manifestare natio-nald, pe de alta parte sa puna si pe Domnitor in g,reu-tap diplomatice, tocmai In momentul tratarilor celormai delicate pentru chestia locurilor sfinte, dupa cumfdcuse i cu chestia Principelui strain In acea a Uni-

Domnul apoi, dupa moartea lui Barbu Catargiu,rosteste intr'un rand cuvintele, cä <In urma unui trist eve-mement, am luat eu insumi cArma guvernului> . Minis-terul este interpelat asupra acestor vorbe ale Domni-torului, punându-i-se inainte principiile constitutiei en-gleze, dupN, care regele domneste, dar nu ocarmueste,la care teorie ministerul raspunde cu textul Conventieicare zice, ca «Domnul octirmuefte tara impreuna cuministrii sai . Dar raspunsul ministerului nu se margi-neste aici. El merge mai departe, destainuind miscdrileascunse care cautau se fie acoperite cu teoriile consti-tutionale. Ministrul Tell anume adaoga, cá. < se ziceintre deputati se fac adundri care au de scop sa fa's-toarne starea de lucruti; ca s'au format programe; cas'a compus chiar guvernul provizoriu; ca s'au facutliste de proscriptii i altele ".

Cu prilejul raspunsului la mesaj furtuna se deslan--tueste in toata puterea ei. Sub forma unui amendament,se prezinta un contra proiect de rd'spuns care atacd nu.atat ministerul de atunci, ci intreaga guvernare de 4ani a lui Cuza Voda. Lucru se vedeà din faptul, ca din-acei ce subscrisesera raspunsul erau i multi ministri care-nu ar fi putut criticA ei Insui modul lor de ocarmuire.Apoi scopul de a lovl in Cuza Voda se vede de pemultamirile adresate pentru unire numai lui Napoleon,

68. sed. din 15 si 18 Ian. 1863 Mon. Of. No. 22, 1863. supl.

www.dacoromanica.ro

69. Depus in sed. din 22 Ian. 1873. Romdnal 23 Ian. 1863. El fusese re-dactat de An. Panu. Vezi ziarul francez La Pattie din 2 Martie 21 Feb. 1863.


0 trecând cu totul sub tdcerea silintele depuse deDomnitor Intru a ei Infdptuire. In sar0t tot tintind peDomnitor, se cere darea In judecatä a lui C. Negri carear fi transmis Portei memoriul Domnitorului, ne con-trasemnat de nici un ministru.

Acest proect de rdspuns care 0 trece In adunare,este subsemnat ata de conservatori, ca: G. Stirbeiu,Bibescu Basarab Brâncoveanu, A Mavrocordat, Gr. A.

141.1, I. Cantacuzino, C. M. Brdiloiu, Gr. M. Sturza,Dim. Ghica, 0 a4ii, precum 0 din liberalii Inaintati,ca: A. Panu, C A. Rosetti, St. Golescu, Al. G. Golescu,I. Bratianu, D. Brätianu 0 altii69. Erà prin urmare ounire a celor doud particle, cel conservator 0 cel libe-ral Inaintat, In contra Domnului care unire ata de nefi-reascd 0 fu botezatd de oamenii timpului cu numele deCoailia monstruoasa,. Partidul tronului alcatuit din liberaliimoderati ca Kogälniceanu, Em. Florescu, G. Vernescu,.Manolache Costache, V. Apostoleanu ieau cuvântul pentrua apdrà domnia

Koaniceanu protesteazd contra ideei de <a se punepe seama unui sing-ur om, Domnitorul, rdul la care cuto0i am contribuit Sd nu facem din Domnitorul nostruChristul Romaniei 0 sä cerem rdstignirea lui. Cum so-cotiti d-voasträ cä din decdderea cea mare, urmareneapdratd a secolilor de urgie care au trecut asupracapetelor noastre, cä din ndmolul de abuzuri i de vi-ciuri sub care am fost cufundati, vom putek ca prino vdrgutd magicd, sd ne transformdm i sä ne ridicdmla perfecOune. Oare civilizatia a..à iute pär§te? Nu; Inlumea morald ca i In cea fizicd, lucrurile nu merg a0.de grabnic. Fie care generatie are menirea ei; fie carenu poate pune deal o piatra la edificiul viitorului.Aduceti-vd aminte de umilirqele ce ateptau pe pdrinOinotrii, când mergeau la Constantinopole, pentru a luà

www.dacoromanica.ro


Investitura; ei ti Incovoeau capul la pamânt si sdrutaupulberea de sub piciovrele sultanului. Comparati vizitalui Alexandru Ioan I la Poartd cu primirea ce se faca,mai Inainte Domnilor nostri, i apoi mai jaluiti-va deprezent. i cu un trecut de ieri atat de degrädator, noi.astazi am voi sa. ne Imbracam In mantia pairilor Ma-rei Britanii ? Libertatea i constitutia englezd, stranepotii.-nostri vor veda, soarele lor ; noi sa. ne multamim sa leputem salutà zorile ! 70

Doua erau pricinele pentru care ambele partide se coa-lizasera contra Domnitorului: I) Ambele partide erau,din motive bine Inteles deosebite, nemultamite de modulcum Domnitorul se purtase cu ele. 2) Persoana lui nu maierà acum asà de trebuitoare, dupd, ce realizase unirea.

Despre partidul Dreptei, pricinile de nemultdmire cele aveà fata cu actiunea politica a Domnitorului suntcunoscute. Scopul lui cu conservatorii erà, vazut; elvoeà schimbarea legei electorale i respinsese legea ru-rala votata de ei, cdci el hrdneà In gand Improprieta-rirea taranilor; voeà deci sa le distruga privilegiile po-litice i, cum se credek sd le iee si moiile. Erà, mai multdeck Indestulkor pentru a'si face din partidul conser-vator (sel mai neImpacat dusman. Ca aceasta era, ches-tia care desparteà partidul conservator de Domnitor, maireiese Inca odata, daca ar mai fi de nevoe de stdruitasupra ei, din desbaterile asupra rdspunsului rechizitordin 1863. Apostoleanu spunea anume, ca «la noi par-tidele nu pot fi deck sociale, cei progresisti i cei sta--tionari. Noi nu luptam pentru rezolvirea chestiilor po-litice, ci pentru rezolvirea chestiilor sociale, din care cea

vitala este chestia rurala. Acuma Intreb In desle-garea acestei chestii, cine este acel interesat? Camerasau Domnitorul? Eu zic, i afirm ca. partea interesataeste Camera. Miscarea progresului In aceasta privire

70. edinta. din 9 Febr. 1863 Mon. Of. No. 59, 1863.

www.dacoromanica.ro

71. Bolintineanu, Viola lui Caza Vodd, p. 56.


resede numai In Domnie». Kogalniceanu revenind asu-pra explicdrei situatiei, adaogd: «Pan. nu vom rezolvichestiunile sociale, In zddar vom striga, cä tabere nuau existat Inainte de 1859 si vom atribul unui ompolitica de basculd. In catä vreme chestia proprietdtei nuva fi hotdratd, In cad vreme aparatorii proprietatei ab-solute vor trdta pe apärdtorii Improprietdrirei taranilor,de himerd cu capul de porumbitd, cu trupul de aspidI

cu coada de nu stiu ce, fiti siguri cä ori care ar fiCapul statului, totusi vor exista In tara noastrd doud ta-bere >. Dustnania mergea atk de departe, Incat conserva-torii puneau tot In seama Domnitorului i otnorul luiBarbu Catargiu, apargtorul cel mai puternic al intere-selor conservatoare".

Dar chestia ruralä nu explica un lucru, anume ti-nuta extremei Stange fatd cu Domnitorul. Acest partidcare luptase In 1848 cu atata energie tocmai pentruImproprietdrirea tdranilor si pentru doborarea

ar fi trebuit sä meargd acuma aldturea cu Dom-nitorul, al cdruia purtare se mica In aceiasi directie.Cu toate acestea vedem pe fruntasii lui: St. Golescu, fratiiBratianu, Rosetti subsemnand aldturea cu conservatoriiactul de acuzare contra Domniei lui Cuza Voda. Ba pentrua o puteà face, partidul din 1848, al caruia ideal su-prem fusese chestiatä.'raneascd, ce face 0, se desinte-reseaza de dansa. Asa I. Bratianu, inteo prea caracte-risticd cuvantare tinutg, In sedinta din i i Fevruarie1863 spune: cCand ne facea d. Kogdlniceanu si altii dinMold ova imputarea de ce nu discutam chestia proprie-tdtei, noi rdspundeam cd existd. Inca Intre ambele partilitigante, prejudecdti; cd chestia cere sa fie discutata.In toatg linistea cu tot sangele rece; cg trebue sa a.s-teptam pgrfä ce vor vedea proprietarii, cd modul pro-prietdtei de astdzi nu este acel mai profitabil pentrudansii ; sd vadd ca au alte resurse mai bune deck.

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VODA. I P.ARTIDELE POLITICE 43q

acele ce le dau legue existente. SA Incepem cu alte re-forme; cu moralizarea functionarilor, cu garantlile co-mertului, cu institutiile de credit. A intrat In capul td-ranului ideea, cd toatd cauza raului de care sufere taraeste proprietarul. Dacd bate piatra, dacd ploud broa§te,cauza este cd proprietarii au proprietdti. De aceea amzis Capului statului când eram la guvem, sa nu atin-gem chestia proprietatei ; sd cdutdm Intai a Infra spi-ritele, a luminà pe ambele pdrti ; sd facem Infai insti-tutiile necesare, §i and vom rezolvi chestia proprietdteis'o rezolvdm astfel Inca sa aducd regenerarea Roma-niei, iar nu sd punem In pericol existenta noastrd na-tionald, a ci un razboiu civil este nefericirea cea mai

72'mare > .

Bratianu vorbeà aproape ca i Barbu Catargiu care§i el sustina nevoea Infiintdrei institutiilor de credit,a rddicdrei morale §i a lumindrei taranului. Apoi chiarironia lui BrAtianu la adresa taranilor cu «ploaia debroa§te , aratà pAnd la un punt un spirit neplecat td-ranimei care trebue sa ne mire mult In gura unui omdin 1848. In acel an revolutionarii, din care aceLparte 0 Bratianu, nu credeau cd ar trebul ldsata chestia.rurald pana ambele parti vor ajunge a se pdtrunde deadevaratele lor interese, adea.' pana la calendele gre-ce0i. Ba partizanii din 1848 ai tdranilor nu se temu-sera de a deslantui nu numai rdzboiul civil, dar §i re-volutia contra a dou6 mari Impdrdtii pentru a intro-duce In Principate libertatea, egalitatea 0 mai alesdreptatea sociald prin Improprietdrirea tdranilor. Day Inipoteza lui Brdtianu, ce se faceà cu cerina neaparatd aConventiei care, prin art. 46, puna Intre Indatoririle noueiorganizdri, 0 grabnica revizuire a legilor care regulau.raporturile Intre proprietari i tarani ?

Apoi toatä purtarea StAngei In acel timp fatd cu par-tidul privilegiatilor este o gacitoare. Roma nul bund oar5.

72. Montt. Of. p. 61, 1863.

www.dacoromanica.ro

73. Romanul 8 Februarie 26 0 27 Mai 1863.


vede In raspunsul la mesaj, pe care nu e vorba cadirectorul sau I'l iscalise, actul cel mai liberal care arfi cerut reforma legei electorale, reforma rural'a.', liber-tatea tiparului, acea a intrunirilor toate aceste curateiscodiri pentru a Infrumusea camendamentul» care nupomenea prin nici un cuvant despre toate aceste cereri.Apoi acela ziar este de parere ca nu ar trebul disol-vata adunarea care intrase In nentelegere cu ministeruldela respingerea unui proiect de instituire In ara. a 6guvernatori deasupra prefectilor. Pe de alta parte tot.Romtìnul lauda foarte mult discursul lui KogalniceanuIn chestia rurala numindu'l sublim, cu toata ca Bra-tianu combate cum am vazut mai tarziu, In Februarie1863 tin proprietarirea 73.

Aceasta purtare In doua ape a organului celui maide frunte al partidului liberal Inaintat qi a oamenilorlui cei mai cu vaza, ne dovedeqte cä acest partid .4-i

para'sea pentru un moment principiile chiar ale exis-ter4ei lui, pentru a putea lovi. 'in Domnitor i pentrua putel merge In aceasta privire mana In mana cupartidul conservator.

Tot din aceasta inuta a membrilor extremei stangefata cu chestia rurala, se explica, cum se face de Ro-setti §i cu Bratianu '4i dau dimisia din adunare chiarIn ajunul marilor desbateri din 1862 asupra acelei legi.Ori care ar fi fost motivele acestei dimisii, ea nu ar fifost data, daca cei doi capi ai partidului radical dinacele timpuri ar fi privit legea Improprietarirei ca oparte esentiala din programul reorganizarei poporuluiroman, i daca ei nu ar fi pus pe planul isritai ches-tiile politice. Ba, dupa Bolintineanu, aceasta retinere apartidului Stangei Ltä cu chestia rurala, provineà dinimprejurarea ca partidul liberal unit Trite() idee cu bo-

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VODA. $1 PARTIDELE POLITICE 441

ierii asupra rdsturnärii Domnitorului voind a-i c4tigA.,nu mai apdrà chestia rurald".

Pe liberalii Inaintatii'-ii interesau mai mult chestiilede formd: libertdtile i respectarea principiilor constitu-tionale. BrAtianu cand atacd pe Domnitor In desbatereardspunsului la mesaj, o face numai pe aceastd temd:<KDomnitorul, spune el, nu poate fi In acela timp ofictiune i nu om. Ca ficOune este sacru, ca om nu.Dacd este Domnitorul o persoand sacra ridicatd dea-supra tuturor valurilor, atunci o asemenea persoand nuadministreazd; lar dacd se amesteca In ocarmuire, atuncicer dela el raspunderea faptelor sale, i el nu mai poatefi neresponsabil» 75.

Aiurea BrAtianu face aceeasi profesie de credinta Inprivirea crezului sdu politic. In edirqa. Camerei din 18Ian. 1867 el spune, ca (K1D-1 N. Ionescu §tie cal euunul am luptat pentru libertMile publice, i cd nici pie-zi nici de a dreptul nu am dat consimtamântul meuacelor care an atacat aceste libertäli. Noi am luptat i

am luptat cu sudori de sange ca sd dobftndim iarasiliberta;ile pe care le pierduserdm» 76

Ca motive reale ale indepdrtdrei partidului liberal deDomnitorul Cuza gdsim tot pe Brätianu ardtand, cderà teama abuzului ce se puteà face cu art. 3, din pun-tele modificdtoare ale Statutului, care Invoeà Domnito-rului de a luà mdsuri urgente fdra autorizarea adu-ndrei. <Dupd ce se daluse concesia drumului de ferBucure§ti-Giurgiu, spune BrAtianu, am vdzut cd seproiectà a se da In concesie vämile, salinele, iluminatul

Viata lui Caza Vodd, p. 21. Aceeagi pArere reiesA din un dialog futreKogAlniceanu gi Calimach in ged. din 7 Decemvrie 1890: KogrIln.: liberal amfost, liberal sunt gi liberal voi muri.Calimach: Ai fost cu Cuza, gi n'ai fostCu BrAtianu. Kogilln.: Atunci aveam la ordinea zilei legea rurala gi .Calimach: Rogii n'au voit legea ruralLDiscursul lui KogAlniceanu, Bucuregti1895, p. 38. Dimisiile lui Rosetti vi BrAtianu vezi in Romanul din 15, 18 gi19 Mai 1863. Motivul dimisiei lui BrAtianu este foarte slab, neinvoirea cu-vintului in desbaterea unei legi financiare, (15 Mai).

Sed. din 11 Februarie Monit. Of. 61, 1863.'76. Montt. Of. 23 Ian. 1867 (p. 107, col. 2).

www.dacoromanica.ro

Sed, din 21 Martie 1863 Montt. Of. 28 Martie 1867 (p. 415 qi col. 4).Mai sus, p. 402.


Bucuretilor, apa Bucurestilor, pavagiul i podurile sta-tului (sic). Se da domnilor, se da, incat se da tara In-treagd. Iata ce facea fostul Domnitor cu art. 3. Acest art. 3a fost cauza precipitdrei caderei fostului Domnitor» ".

Apoi am vdzut cum liberalii fusesera goniti inteun chipatat de naprasnic dupa 6 saptamani de detinere a carmeistatului. Am mai vdzut apoi cum organul Domnitorului,Curierul Principatelor imite, declara pe fata, ca Dom-nul nu poate merge cu extrema Stanga din cauzd aar duce statul la prdpastie 78

Era deci destul de firesc lucru ca sd se uneascd con-tra Domnitorului Dreapta cu extrema Stangd, Intru catambele partide aveau motive de-a fi nemultdmite cupurtarea lui Voda Cuza fata cu ele, §i avand fiecare dinele a se plange de modul cum Domnitorul intelegels'a" con ducd tara.

Dar persoana Domnitorului nici nu mai era acumaaa de trebuincioasa de cand realizase unirea, ci dincontra venise timpul ca el sa fie InIdturat i sa se aducdPrincipele strain ca Thcoronare a cladirei politice natio-nale. Partidul conservator tindea la aceasta schimbare deregim Inca i dupa principiul clued nu eu, nici tu, ci unPrincipe striiin, §i. sprijineà deci lucrul §i din motiv ego-ist. Cat despre partidul liberal care nu avea candidatila Domnie, unirea lui cu partidul conservator putea sase facd numai pe principiul Dinastiei -straine, intru catel nu ar fi consitntit nici odata la intoarcerea catrevremurile vechi.

Principele strain era tdramul comun pe care se pu-teau Thtelege aceste doua partide atat de Indepdrtateprin ndzuintele lor, dar unite momentan prin interesulda scapa de un Domn ce nu le era pe plac nici unuianici altuia, i nici nu mai era un element folositor dupdce realizase unirea.

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VORA. §I PARTMELE POLITICE 443

Am vazut ca In tot decursul anilor domniei lui,Voda Cuza fusese amenintat al Principele strain: a.ala a lui alegere, la desbaterea constitutiei In Comisiacentratä, cu prilejul interpelarei lui Lascar CatargiuIn alte dati. Bine 'inteles ca acuma cand opozitia ataca_intreaga activitate ocarmuitoare a lui Cuza Voda, chestia.Principelui strain este readusa In adunare 0 anume dePrincipele Grigore Sturza. Propunerea lui Sturza spri-jinita de Brancovanu intalni o Impotrivire din parteaaparatorilor Domnitorului: Boerescu, Gh. Radu i Ko-galniceanu. Acest din urma explicä noua revenire laPrincipele strain, prin dorinta ascunsa a tuturor celorce ar putea fi principi, cä «daca nu se poate dobandio dinastie straina sä se Intoarca la separatismu, mai binedecat familia Cuza se se agate de tronul Romanieiunite» 79. Fostul ministru al lui Cuza Vodd, Alex. Papa-dopol Calimah, explica destul de bine micarea contra.lui Cuza Voda cel putin din punctul de vedere al con-servatorilor : (Pretendentii la Domnie, zice el, nu pierisera.Din cauza ca unirea se facuse nu sub o dinastie ci sub unom, i la moartea lui Cuza trebueà sá. revina pe tapetchestia unirei, pretendentii sperau cä Cuza se va 'in-neca In oceanul de silinti 0 de reforme, de greutaticontra Turciei 0 a Conventiei provocate prin unire. DarCuza tot domneà; el 'incepuse a deveni urat De aicise explica coalitia contra lui Cuza Voda. Doud Mai era.fatal R.

Dela 1860-1863 se petrece o stranie schimbare Injocul partidelor din Principatele-Unite. Domnitorul ne-multamindu-le pe amandoua, §i pe conservatori 0 peliberalii inaintati prin chipul sau de a Intelege condu-cerea trebilor, adeca sa nu se lase rapit nici de curentnici de contra-curent, ci sa se caute Intre ele doua, albiaplutitoare, le 'impinsese pe ambele la lupta comuna'.

sed. din 9 Febr. Monit. Of. 59, 1863.Amintin; manuscris la Acad. rom., p. 402.

www.dacoromanica.ro


In contra persoanei lui. Razimul .Domnitorului erà. Ino fränturd din partidul liberal care s'ar puta nu-mi celmoderat, alcdtuit mai ales din Moldoveni de seamd, caManolache Costache, Epureanu, V. Apostoleanu Al. Pa-padopol Calimah, Costache Negri, Vasile Alexandri, Infruntea lor cu Mihail Kogdlniceanu, si din cati va Mun-teni ce intraserd In apele lui, ca N. Cretulescu, Em. Flo-rescu, G. Vernescu si altii.

Aceastd opozitie contra Domnului intr5.nd In faza eicea ascutita, Intunecd chiar In constiinta liberalilor In-naintati interesul pentru idealul cel mai de seama alndzuintelor lor, Improprietdrirea taranilor, care trebuisd se steargd pentru un moment din programul lor,pentru a face cu putintd lucrarea comund cu conser-vatorii, rdsturnarea Domnitorului. Lupta contra lui CuzaVodd vena. bine Sateles mai mult In folosul partiduluiconservator care credeà cd va c4tigà kin ea Inldtu-rarea reformei rurale si chiar Intârzierea celorlalte re-forme egalitare, pe and partidul liberal, al caruia te-meiu de a fi erà tocmai aceste reforme, se desfiintà oarecum pe sine Insusi, pentru a sluji conservatorilor decoadd. de topor. Dar se stie cd dusmAnia personald estecel mai ascutit din toate simtimintele omenesti. Dorintade rdzbunare pentru umilintile suferite de liberalii Ina-intati dela Cuza Vodd, le Intunecà cu totul vederile siei nu se mai gandeau la altceva deaf la Inldturareaaceluia care Ii Inlaturase pe ei Insdsi din minister Inteunchip asa de neprasnic si care declarase totdeauna, cd ei nusunt un element cu care o tall sa se poatd ocarmul,addogandu-se la aceasta si Incercdrile de guvernare totmai personale ale Domnitoruiui care nu rdspundeau deloc principiilor constitutionale doctrinare pe care le I'm-pdrtaseau oamenii din 1848.

Daca Insa chestia rural d erà pArdsitd de acei ce arfi trebuit sd-i fie cei, mai devotati apdrdtori, ea Isi gdsiapostolul ei cel mai cdlduros si tot odatd cel mai pu-ternic In Insusi Domnitorul care Isi pusese In gand,

www.dacoromanica.ro

LUPTA INTRE CUZA VODA I PARTIDELE POLITICE 445

atunci când se urcase pe tronul României, pe langd multealte reforme, si acele trei mari de care numele lui s'aalipit In istorie: unirea, secularizarea averilor mândsti-rilor grecesti si rezolvirea chestiei rurale. Cea d'intdi oIndeplinise. El cdutd prin sdvarsirea celei de a douacare erà doritd de toatd suflarea romaneasca sa. rec4-tige partidele ce fugeau de el. Partidele Insd Si multdmira

pentru marele act al secularizdrei, precum Ii multd-miserd pentru unire. Dar ele nu desarmard de loc, ci In-data. dupd oprirea pentru o clip. a curentului de urd.si de Inversunare, el se restabili In toatd a lui putere.

Cuza Vodd impins la rândul lui tot mai mult pe caleasilniciei, vol sa. rdzbeascd toate Impotrivirile, pentru arealizà marele vis al Domniei lui, ceea ce'l Impinse lalovitura de stat, la care partidele Indarjite replicard prinstoarcerea abdicdrei.

Aceste fapte ne mai rem'an de limpezit pdnd laanul 1866, cand se petrec In Principatele Unite schim-bdri radicale care dau cu totul un alt rost jocului par-tidelor politice.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVII.

DEMOCRATIZAREA VIETEI POLITICEIN ROMANIA

Nevoia loviturei de Ste Cuza Vodd prin purta-rea lui, silitd de Imprejurdri, Ii Instrainase simpatiilepartidului liberal In majoritatea lui mai Inchegatd, i 'I-Morse sa tinteasca tnai mult deal la realizarea pro-gramului sdu de raspandire a drepatei In alckuireastatului român, la lnlaturarea Domnitorului din fruntea-tarei, pentru ajungerea canii scop partidul liberal se unisechiar cu cel conservator 1.

Domnitorul Insa pe de alta parte mandrit, Intre alteizbanzi Insemnate c4tigate pdnd atunci, mai ales prinrealizarea unirei §i secularizarea averilor mândstire§ti,devenise mai Indraznet §i. tindeà tot mai mult sa facasa precumpeneascd vointa lui In conducerea trebilorpublice.

Aceastd tinutd a lui Cuza Vodd erà cu atat inai fi-reascd, cu cat organul ce ar fi putut sal stee Irnpotrivd,adunarea, nu reprezintà tara deck Intr'un chip cu totulnedeplin, prin deputatii trimi§i excluziv de marea pro-prietate.

Domnitorul simteà sa nu va puteà sd facd s5, treacalegea de Improprieta'rire cu o adunare a careia membri

1. In circularea lui loan Ghica min. af. striine atre agentii sii, din 20Febr. (4 Martie) 1866 cetim : ,,Jinqu'au jour oh les divers parlis se donnantla main se sont entendus pour ne pas laisser le pays tomber dans Panar-chien Charles I Rol de Roumanie, Chronique, actes, documents par D. A.Sturza, I, p. 4.

www.dacoromanica.ro

DEMOCRATIZAREA VIETEI POLITICE IN ROMANIA 447

aveau interese personale protivnice ei. Liberalii cei maimulti, acei Inregimenlati In partid, de si In inima lornu puteau fi contra unui asem enea proiect, se fdceauca se desintereseazd de el, pentru a puteà merg-e manaIn mana Cu conservatorii la rasturnarea Domnitorului.Conservatorii care se credeau In primejdie de a'si vedeamosiile rasluite, urau pe Cuza de moarte si erau hota-rati la once pas, numai sa nu 'si vadd atinse proprie-tatile lor. Intelege ori_ cine cat de falsa trebueà sd sedesemneze viata politica a acestui timp, fatd cu acestecomplicdri de interese si Cu o stramutare atat de straniea jocului partidelor.

De aceea In cursul sesiunei din 1863-1864 care ur-meaz votarei legei de secularizare nu se mai poate alegenici o Indreptare normald In viata politica a statuluiroman. Asá buna oard, cu prilejul desbaterei legei or-ganizarei armatei, vedem pe C. A. Rosetti sustinand ald-turea cu An. Panu si cu Lascar Catargiu (doi liberalide seama si un fruntas conservator) un amendamentprivitor la garda nationala menita dupd pdrerea lor, aInfraná tirania, si din pricina ca In acest asezamant adu-narea ar puteà gdsi un sprijin contra guvernului.

Proiectul contineà Insd In locul gardei nationale, Thar-marea gloatelor pe care camera o considera ca primejdi-oasa, caci putea SA-. devind In mainile g-uvernului un mij-loc de siluire pentru trecerea Improprietarirei. Tot asáde desordonate sunt conbaterile si sprijinirile acestordoua propuneri. Asa vedem pe Boerescu, liberal Insd dincei moderati si agreati de Domnitor cum el-A si Kogal-niceanu, combdtand propunerea gloatelor. Vasescu iardsiun liberal de aceiasi nuanta primeste din potriva Thar-marea g-loatelor, spunand cd ar fi un mijloc foarte mi-nunat de deslegare a chestiei rurale pe cale violenta,daca nu pe cea lega10. 2.

2. Sed. din 7 Fevr. 1864 Montt. Of., No. 97-101 stml. 1864. Si nu nemirlm, a vedem pe mai multi bArbati clasati acum ca liberali ca ManolacheCostache, Boerescu, care mai tirziu sunt hotAriti conservatori. Acestia erauoameni ai propAsirei care inst dupA 1866 crezuserii cl trebue sA retina mersulprea repede al societAtei romine.

www.dacoromanica.ro

Cu toate c.1, cum spune ziantl france; La Presse, din 10 Fevr. 1864le grand vezir avait adressé au prince Couza une seconde letre le sommantde désarmer".

Mai sus, p. 248.


Mai curios este Insd faptul cd de i opozitia combd-tuse Inarmarea gloatelor 0 partizanii guvernului gardanationald, legea trece la vot In Intregimea ei, adecd cudispozitia privitoare la Inarmarea gloatelor 0 cu amen-damentul gardei nationald, Incat se InfatiO ca o pre-gAtire armatä a poporului roman din cap pdna In pi-cioare, i acest efect S1 ava 0 asupra strdindtatei trezindprotestarea Turciei, dar totodatd 0 intimidandu-o i fd-candu-o sd. se lepede de gandul de a cere anularea vo-tului privitor la secularizarea averilor mandstirilor In-chinate 3.

Dacd Insd In privirea organizArei armatei se Intal-nWe In adunare aceea buimaceald In pareri provocatede perspectiva cat de IndepArtatd a legei rurale,, In oalta Intrebare In care numai interesul national era Injoc, Intalnim iard0 o desbatere cu oarecare rost caremai cä ne ar putea minuna In o adunare atat de por-nitä pe partia intereselor personale.

Anume cu prilejul votdrei legqi comunale, se ive0eo desbatere privitoare la drepturile Evreilor. Boerescu,Manolache Costache 0 Costaforu sprijin pe Evrei, pemotivele cunoscute de tolerantd, de libertatea contiintei.Vernescu Msg. §i mai ales primul ministru Kogdlniceanucare cu toate acestea In Dorintele partidului nationaldin Moldova, primise i emanciparea Izraelitilor 4, com-bat Intinderea drepturilor electorale la Evrei. KogAlni-ceanu spune Intealtele, c5, cdacd se prime0e parerealui Boerescu, a doua zi va fi mdcel In Moldova. Ce fel,se intreabd el, acei oameni care se in Indepdrtati delumea noastrd, care nu trimit copii In §coalele noastre,care nu se Imbracd ca noi §i nu'0 taie nici perciunii,acei oameni sd aibd tara In maini!» KogAlniceanu sereferea pentru a'0 Intdri pdrerile, la Lipitorile satului ale

www.dacoromanica.ro


lui Alexandri unul din acele prea rari cazuri din viata par-lamentara a Romanilor, In care o lucrare literara fu in-vocata In sprijinul unui interes politic 5. Vasescu combatemai ales cu mult haz pe oratorii munteni care se ara-tasera. favorabili Evreilor, spunand ca «unirea contopindviata ambelor taxi, este drept ca s5. iee Muntenii cazestre Jidanii pe jumatate», 0 el se bucura mult de Im-prejurarea, ca Intre anii 1860-1864 mai bine de 6000de Jidani moldoveni se arzasera In Bucure0.

Adunarea respinge toate amendamentele favorabileJidanilor i hotar4te, ca «pang ce ei vor arata cä ausimtiminte 0 moravuri roma'nWi, sA, fie admi0 la micaImpamantenire numai acei Jidani ce vor dobandi In ar-man. rangul de subofiter, acei ce vor fi facut studii uni-versitare sau vor fi Intemeiat mari stabilimente indus-triale 6.

Antisemitismul ca partid politic se nasca In taraatunci cand Evreii Incepurä, a nazur la centenia ro-mand. Pang la domnia lui Cuza Voda, situatia Roma-nilor bastina0 era a§a de rea In cat Evreii nu tindeaude loc a se naturaliza Romani ; ba chiar este cunoscutca foarte multi Romani Imbrati§au supu0a straind. Deaceea §i Kogalniceanu, In serierea lui din 1848 Do-rintele partidei nationale din Moldova, precum 0 He-liade, In proclamatia dela Islaz, cu articolele privitoare laEmanciparea Israelitilor, tindeau nu atat a raspunde uneidorinti a Jidanilor, cat a lua o pozitie vrednica de po-poarele apusene, atunci and vroiau sa se puna prin revo-lutie In randurile lor.

Nici macar la Conventia de Paris nu se vad stdruintide ale Evreilor de a fi primiti In cetatenia romana, deoarece §i ea pastreaza, de0 Incheiata sub ochii Evreilordin Paris, centenia romana numai crWinilor. De aceea0 o foae evreiasca intitulata Gazeta romeino-evreiasea

$edintele din 5 o 6 Martie 1864 Mon. Of. No. 144 §i 146, 1864.§ed. dela 6 Martie Mon. Of. No. 148, 1864.

29

www.dacoromanica.ro

Citeva numere din gazeta romand-evreiascd se allá la Biblioteca din14. Comparl V. A. Ureche, !di:trio goalelor, 111 p. 234.

Manualul administrativ, II, p. 41 Dr. Felix, !starlit Igienei in Romdnia,Partea I, memoriul II, p. 100.

Patria 24 lunie 1859.


aparuta In Iasi sub redactia lui B. Feldman, In nutria-rul Thai din 12 Martie 1859 zice, cd se va ocupa nu-trial cu literatura, cometlul i industria, eintru cat edi-ficiul politic a ramas inchis Iudeilor locuitori In Prin-cipatele Unite >. Dar foaia nu protesteazd, nici nu facevreun comentar asupra acestei Inchideri. Evreii se con-siderau de Germani, si cer In Aprilie 186o ca limbade predare In coalele lor sa fie cea germand, cererepe care ministerul o respinge ca protivnicd arzarnan-tului scolar7.

Evreii cdutau pe atunci nu drepturi politice ci uprarieconomice. Asa dupä ce ei obtinusera In 1852 Invoi-rea de a tinea crasme prin sate', mai dobandird In 186odesfiirqarea taxei Jidovilor, pentru rdspunderea cdreia lise Incuviintase din vremuri mai vechi sporirea pretuluicdrnei curr. Prin aceastd mdsurd se adusese comequlcdrnei In deolote, In cele mai multe din orarle mol-dovenesti, In mainele Evreilor, deoarece ei vanzand car-nea cuser cu 70 parale oca, pe and pe ei Ii costanumai 14 parale ca pret de cumpdaturd, ei c4tigaua$a de mult, That pe langl plata taxei, erau pu0. In po-z4ie de a vinde carnea trif (necuratd pentru ei) crwini-lor pe un pret atat de mic, cd punea pe acesti din urmdIn neputintä de a concura cu danii la vanzarea acestuilucru de hran5.9. Desfiintarea taxei Jidovilor ar fi trebuitsa aibä de urmare suprimarea facultatei de a puteaurca pretul carnei cuser, ceeace iar fi silit a ridica peacel al cdrnei trif si le-ar fi rdpit avantajul In concu-renta cu crWinii. Lucrul Insa nu se acù, cu toate cäziarele cerurd aceastd masura, si asà comertul cdrneirdmase confiscat de Evrei In mai totalitatea orarlormoldovene, cum este §i astdzi.

www.dacoromanica.ro


Evreii se convinsera Insa In curand, fata Cu schim-barea situatiei jarilor Romane prin unirea lor Inteunsingur stat, ca ar fi bine sa renunte la pozitia pana.acuma atat de ravnita de ei, de Unterthan 1°. De aceea

vedem pe Jidani dand primul asalt la cetatenia ro-mana, bine Inteles pe cale toretica, In o broura. scrisade un Israelit roman, intitulata Emancipatiunea Israeli-lilor in Romdnia i aparuta In Paris In 1861. Bropranu este agresiva í spune, ca caveat de cheza al spe-rantelor noastre simpatia manifesta a unor barbati emi-nenti Tntre Romani qi frumoasele cuvinte ale Principe-

ca nu vrea s. vada In Principatele Unite, nicinici Jidani, ci numai Romanii» 11.

Daca Insa nu li se recunoate aceastà cerere, ei do-bandesc totu§i o noua concesie, aceea de a avea *coliconfesi on ale 12.

Cu prilejul loviturei de stat, Evrei pun In lucrareuneltiri ascunse spre a dobandi cele ce doreau, ceeacemotiveaza cea dantaiu campanie antisemita din parteapresei romane, i anume prin doul lucrari mai ales: unarticol al lui AL D. Holban In Viitorul din Tai i obroqura a lui D. Popasu, absolvent In tiintele politicedela Halle. Acest din urmA sfarea lucrarea lui cu pa-rerea, c. numai atunci and Evreii se vor desnationa-lizà., când se vor desbraca de legea lui Moise, vor pu-tea nazuì la cetatenia romana.»". Tot atunci In 1863, pu-blica §i Al. Pelimon romanul sat' Jidovul reiteicitor in Mol-dova pi Bucovina, In care el arata cum Evreii otravescpoporul prin alcool amestecat.

Unterthan =Un tirtan.L'Emancipation israillie en Roumanie pas un Israélite roumain, Paris,

1861. Aceste cuvinte nu se allá in nici un act oficial al timpului. In mesajul-sAu Insit din 1865, Domnitorul spune, cl va 1E4 misurile necesare pentru.emanciparea Romdmlor de rit israeld". Mon. Of 7 Dec. 1863. Evreii se gilt-besc a multimi Principelui. Vezi adresa de multAmire in Le Courrier d'Orient,21 lan. 1865.

Mon. Of. 22 Noemvrie 1861.Viitorul, 2 lunie 1863 0 D. Popasu : Sant sau nu Evreii folositori PH's-

cipatelor Unite, Bucure0i 1864.

www.dacoromanica.ro

14. Din luerdrile statistice ale Moldoeel, Cap. V, Populagunea pe 1859 §i1860 laqi, p. 109. Din tinerii recrutati in Iaqi in 1860, eran 1488 de Cregtiniqi 1375 de Evrei. Mon. Of. 16 Noemvrie 1860.


Lui Holban Ii raspunde Silberzweig iar lui Popasuun anonim care subseamna un Roman qi care pare safi fost In adevar Roman, de oarece el pune mana pe1%1.11 adevarat care bantue societatea romaneasca de peatunci i care de atunci In loc de a se micura, a tot sporitmereu : cCredinta Romanului e ca cine Invata cartetrebue s'A fie functionar, i visul sau Indata ce se apucade Invatatura este functiunea, cu hotarare de a Intrebu-intà toate mijloacele spre a Inainta, a se boierl, a sechivernisl. A fi lipscan, postavar, peptanar, bancher, ta-bacar, tamplar, fierar, curelar, era privit, daca nu ca o de-sonoare, dar ca un ce foarte scazut, foate umilit de catreclasele Innalte ale societatei. Starea de agricultor chiarnu era mai onorata.».

Apoi numarul Evreilor In ora§ele Moldovei era defel de a pune In Ingrijire pe toti. In Dorohoi, Botopni

Falticeni ei Intreceau poporatia creqtina ; In PiatraRoman ajungeau la jumatate. In celelalte capitale de ju-dete mai putin. In Jai erau ranga 40.000 de Cretini34.000 de Evrei".

Astfel se pune chestia izraelita la noi In tara. i seIndrumeaza cele dota pareri care pana la un punt semanifesa sub forma de partide politice: antisemita i fi-losemitii. Vom vedea Inca cum aceasta plecare pentrusau contra Evreilor nu cadreaza cit partidele politicecele cunoscute ale conservatorilor i liberalilor, de oarece se Intalnesc adese ori, In sinul .aceluia0 partid, pa-reri protivnice.

Numai In timpurile din urmä s'a ivit un partid ho-tarat antisemit, acest al nagonaligilor despre care nevom ocupa atunci cand se va ivl pe scena

De abea. Insa se mai Impacasera cugetele pe temanationala a Improtivirei la cererile jidove§ti, i de odata.

www.dacoromanica.ro


ele sunt adanc turburate, cand Kogglniceanu aducedesbaterea adunärei noul proiect de lege rural.. Raportulcomitetului delegatilor respingea puntul de capetenie alproiectului, Improprietarirea, primind-o numai cat pentrulocul de casg si graling si pentru minimul de Intinderede pgmant ce s'ar fi cuvenit acelui ce avea numai ovacg, ram'anand ca sateanul sä. se Isr4eleagg cu proprie-tarul asupra vitelor In mai mutt ce ar pose&

Ministrul Kogglniceanu, dedarand cg face din acestpunt chestie ministerialg, este Indatg Sntimpinat cu unvot de blam, motivat pe Imprejurarea, cg el s'ar sluji dechestia ruralg ca de o armg de rlzbunare si de Inveáj-bire tntre clasele agricole si proprietarii; cg cugetá aexercita o presiune asupra adundrei, prin oficialatinsa publicare Thsotita de circulgri de naturg a da ca-racterul unui act definitiv proectului säu, declarat decomitetul delegatilor ca iluziune; ca a pus sä se facdruggciuni prin sate, spre a face sa se niveleze societatea,pogorand pe cei radicati i rAdicand pe cei Impilati;cg inarmase sgtenii preumbland chiar pe o seamä dinei pe strdzile Bucurestilor, spre a spaimanta pe depu-ta0; cä adunarea prevazand lucrul, cäutase sä desfiin-eze ministerul prin rdspingerea laggrului (o lege care

fusese rdspinsg cu cateva zile mai Inainte), sperandse va retrage; dar cg el persistand a rarnâneà la pu-tere si adunarea neputand desbate legea ruralg cu unasa minister, rosteste deplina sa neincredere In el» ".

Din aceste Invinuiri cateva erau adevdrate, si nu sepoate tgggdul, ca. Kogglniceanu nu cgutase a apdsa asu-pra adunárei prin agitarea maselor, spre a l'nfrâng-eprotivirea proprietarilor.

Dar In afara de aceastg agitatie provocata de mi-nister, tgranii puteau foarte usor sg se miste ei singuri,cand ar fi vgzut cä adunarea raspinge proiectul infä-Iisat de guvern si care le dAdea pgmantul atata de dorit.

15. ediript din 10 Aprilie 1864. Mon. Of, No. 203, 1864.

www.dacoromanica.ro

Mai sus, p. 427.Sedinta din 11 Aprilie. Mon. Of. No. 217, 1864.La Writ" sur la Roumanie. La Haye 1864, p. 98.


Nu erau ei sd vind sa lee capul (grangorilor», cum voises'o faca. Nita. Mdldierul cand cu deschiderea adundreiunice In Bucuresti"? Aceastd teamd fu chiar rostita Inadunare de care Iorgu Ghica, spun and, ca, «dup. ce pro-iectul guvernului s'ar rdspinge, Insdsi prezenta lui ar fiun element de desordine» ; cu alte cuvinte ar amenintaCu revolutia tairdneascd. KogAlniceanu Insd le rdspundeCu energie, ca. Aadunarea nu vrea sa trateze chestia subun punt de vedere na0onal §i sa. o apere ca o chestienationald; cd el vrea sd faca. 0 lege pentru tard iar nupentru proprietari; cd noi o vom trata ca o chestie dincele mai mari de care se tine toatd avutia, neatarnarea,si forta acestor 5 milioane de Romani ce locuesc Inaceasta tara. si pe care d-voastrd Ti priviti ca pe nisteparia. Dati-ne un vot de blam si mai mult incd span-zurati-ne; dar binevoiti a vd gandi ca. nu dati un votde blam guvernului, ci legei rurale ce vi s'a Infatisatde mine, Kogalniceanu, si dovada este, cd cu ocaziaacestui vot, ati analizat si criticat toate partile legei ru-rale> ". Boierii protivnici tdranilor erau Insd hotarati sa.nu se lese cu nici un pret, si cu toate ca ei revenisera.dela Inddrdtnicia din 1862 si ca Incuviintau In prin-cipiu Improprietarirea, nu voiau In ruptul capului saprimeascd Intinderea de prtmant cerutd prin legea luiKogalniceanu. Se gasea o asemenea pretentie ceva ab-solut lipsit de bun simt, si o brosurd din acest timpspuna ca cpentru a se da nastere unei legi de a$à.fel, trebuea mintea unui nebun".

Pentru a caracteriza Insa. pand unde mergea Inver-sunarea acelor uniti pentru rasturnarea Domnitorului sicare aruncaserd In baltd pentru aceastd umbra pradacea manoa.sd a legei rurale, aducem vorbele lui C. A.Rosetti, acel care In 1848 nu gasea cuvinte destul de fier-binti pentru a apara cauza Improprietdrirei, dar care In

www.dacoromanica.ro


1882, pentru ai puteà acopen i purtarea lui din 186zprotivnica taranilor, sustineà In plind qedint6., ca <In pre-ziva loviturei de stat, camera Intelese qi Incuviinta totce i se cereet; ea Incuviinta parnânturile taranilor, con-ceda totul Intr'un chip mai plin de foloase, decat toatebinefacerile ce puteà sa le aduca o lovitura de stat.D. Kogalniceanu chiar In ziva aceea spunea de peInnaltimea tribunei : sa ma trgsneasca Dumnezeu In zivaIn care voi cAlcà libertatea acestei tribune 19. Nici uncuvant nu este adevarat din toate cele spuse de Rosetti;caci este cunoscut ca nu a fost nici o preziva la lo-vitura de stat, de oarece ea s'a facut chiar In ziva de2 Mai In care adunarea fusese convocata, §i din nicio desbatere, din nici un act, nu se constata cä proprie-tarii sa fi consimtit la catimea de parnant ceruta de le-gea Iui Kogalniceanu; apoi In ziva de 2 Mai nici n'amai fost vorba de legea rurald, ci s'a desbatut numaiasupra Infati§erei legei electorale. In sfArOt juramântullui Kogalniceanu fusese facut nu In ziva de 2 Mai 1864nici In preziva lui, ci cu doui ani mai Inainte, In se-siunea dirt 1862. Jata cum se falOfica adevarul In des-baterile politice. Si daca In aceasta falOficare nu ampus mâna pe cea d'intai schimonosire a adevdrului, pe Inau-gurarea ei scrisa, de oarece sistemul fa4ificarei fapteloreste de esenta chiar a desbaterilor politice, apoi desigurca rAstalmacirea lucrurilor de catre marele frunta liberal,C. A. Rosetti, constitue In once caz o puternica piatrade temelie la sistemul de fa4ificare a lucrurilor In re-latiile dintre partidele politice.

Din votul de blam dat ministerului care Infatiaselegea ruralà, Cuza se convinsese Inca odatá, daca maiaveL nevoie, cä alcatuirea adunarei a§à cum erà ea, nu-mai din reprezentantii marei proprietati, cu tot manun-chiul de barbati altrui§ti rataciti In sânul ei, nu ar filasat nici odata ca legea de Improprietarire sa treaca

19. §edin¡a din 12 Fevruarie 1882. Mon. Of. 13 Fevruarie 1882.

www.dacoromanica.ro


In forma pe care o dorea, i el se hotart deci sa maifaca o ultima cercare de a zdrobi Improtivirea mareiproprieta0, anume propunand prefacerea legei electorate,una din cugetarile care'l preocupasera Inca dela Ince-putul Domniei lui. El respinge deci dimisia pe care mi-nisterul i-o Innaintase dupa primirea votului de blam, qicand convoaca dupa. sarbatorile Pa§telui din nou adu-narea in ziva de 2 Mai 1864, Kogalniceanu II Infa0-eaza un proiect de modificare a legei electorate.

Cu alte cuvinte Domnitorul cerea adunarei sa se des-fiit-4eze ea Insdsi, pentru ca apoi cu noua adunare aleasadin alte elemente, sä aduca la fiinta uricioasa lege ru-rail Adunarea nu puteà sa se sinucida, 0 ea vrea sarepete votul de blam, refuzand sa iee In desbatere pro-iectul de lege electorald.

Domnitorul era pus In cea Inai grea Tncurcatura.Adunarea nu voeà sa primeasca Improprietarirea Ora-nilor i raspingea i legea electorala, a$ ca speran;ade a deslega aceasta intrebare pe calea Iegala era In-chis'a" din toate partite. Cuza lima credea ca una dindatoriile sale cele mai sfinte era. Indeplinirea art. 46 dinConventie, 0 ca el nu se putea coborI de pe tron In-nainte de a fi Indeplinit tot programul pentru carefusese ales. Avea doul deslegari Innaintea lui; abdicareasau calcarea legilor. El alese pe aceasta din urma qiaveà pe langa el pe omul acela ce putea sa-i stea manadreapta la Indeplinirea gandului sau.

AO se ajunse la lovitura de stat.Innainte ¡ma de a expune urmarile ei cele de seaml

pentru viata partidelor romane§ti, sa mai aratam Incaun fapt Insemnat care caracterizeaza de minune, dacanu partidul conservator In Intregime, cel putin pe uniimembrii marcanti din el, anume reInnoirea Incercarilordin 1848, de a cherra intervenirea puterilor straine, pentrua apara interesul cel mare al proprietatei amenintate.

Constantin 1.411, fatal deputatului Grigore 51.4u tri-mite la Constantinopole pe doctorul Lambert cu Insar-

www.dacoromanica.ro

DEMOCRATIZ AREA. VJETEI POLITICE IN ROMANIA 457

cinarea a protestá din toate puterile contra legei rurale0 a cere intervenirea armatä a Turciei pentru a scapà,Principatele de Domnul i de guvernul lor de atuncicare duceau çärile la peire. In tânguirea care Poartä,epitetele de ( talhari de drum mare 0 sanculoO» ilustreazg.stilul Inflorit al jälaniei2°.

Acest apel la strdini, pentru a apärà interesele declasä amenintate prin o rascoald läuntrica, nu erà doarceva nou In lume. i Franpa (Muse un asemeneaexemplu prin emig,ra0i ei, In vremurile marei ei Revolu;ii.

Urmärile loviturei de stat asupra vie/el de partidIn România. Lovitura de stat a lui Cuza Vodä avùca efect un complex de mai multe fapte de IntAia In-semnatate pentru soarta României. Ne vom ocupà aicinumai de acele care inriurird constituirea sau jocul par-tidelor politice.

a) Legea rurala: Mai Intái lovitura de stat hotäri ches-tia ruralä, Improprietdrind pe S'ar päreá deci cacu aceastä deslegare a Intrebärei s'ar fi pus capät des-voltärei acestei serii istorice, precum pusese un capätunirea, acelei ce o pregaise de atáta timp; precum se-cularizarea pusese crucea pe seria inriurirei grece0.

Dar Cu. relatille dintre proprietari i ärani lucrurilenu se puteau petrece tot astfel, fiindca pe când unireasau predomnirea greceasa erau fapte ce se puteausfári In un mod oare care, legäturile dintre cele douäclase ale societWi romAne$i trebueau sä ramânänice ca i aceste clase Insä0. Legea rurald nu fu decio deslegare desavár0tä a marei Intrebari, ci numai unpopas, ce e drept foarte Insemnat pe calea veacurilor,spre aceasa deslegare.

Prin legea rura15. din 1864 a lui Cuza Vodä s'a fäcutun pas uria. In desvoltarea vie;ei na0onale a popo-

20. Corespondents Intre utu i d-r Lambert in V. Kogilniceanu, Acidedela 2 Mai, p. 28-61. Vest i comunicatul, cum s'au gitsit hArtiile asupralid Lambert in Mon. of, 11 Mai 1864.

www.dacoromanica.ro

21. Mai sus, p. 153.


rului roman; caci s'a alipit lar masele lui cele mari 0adanci de tara pe care o locuesc §i de care le des-prinsesera vremile de urgie prin care trecusera. Cumspunea prea bine Kogalniceanu In 1862; Doud mii deboieri nu fac o natie» care nu se poate Intelege caalcatuita numai din proletari ; iarä. acolo unde cazul seIntalnWe, el arata o stare bolnavicioasd. Un popor estecu atata mai puternic, cu cat e alipit mai strans depdmantul pe care se hranWe, 0 alipirea cea mai trainicdeste aceea care'l leaga pe vecie, prin proprietate 0 mo§te-nire, de glia pe care sta. Era deci o chestie de maredreptate istorica care trebuea deslegata, de a se facestäpani pe tara, coboratorii acelora ce o aparasera In vre-mile grele 0 cari i§i varsasera sangele pentru pdstrareaei. Pamantul framantat cu sangele satenilor nu erà osimpld figura metaforicd, i ea Infato0, In cuvinte poatepompoase, un adevar istoric din cele mai temeinice.

Dar Cuza Voda nu tintir numai la acest tel prinlegea de Improprietarire. El voise sa ridice i conditiasociala 0 economica a taranului roman, liberandu-1 dinlanturile arrbirei lui catre boier i dandu-i putinta dea se hranì el sing-ur din munca lui pe pdmântui pixel, lui.

In privirea aceasta legea nu'0 ajunse tinta i deaceea chestia tdraneasca nu s'a stans cu legea din 1864,0 ea frdmanta i astazi Inca societatea noastra 0 vafrämanta-o Inca, pana se va stabili cumpenirea Intremunca i exploatare, daca se va statornici vre odata limbaacestei cumpene atat de m*dtoare.

Inteadevar legea lui Cuza Vodd mantinù catimea depdmânt Incuviintat6, sateanului de Regulamentul Organic,deci U. läsase In Ingustarea mijloacelor de traiu In care'lrestransese legiuirea rusasca ". Taranul tot trebuea saatarne de boier pentru hrana vitelor lui. Dar legea luiCuza Voda Inrdut4 chiar situatia economica a taranuluide cum era sub Regulament ; cad sub acea legiuire,

www.dacoromanica.ro


boierul era dator a da pamant nou fiecarei case noutice se Thtemeia In satul sd.u; a0. cd. Idranul nu aveànevoie sd se gandeascd cum sd.°0 aseze copiii. De dânsiiTng,rijea proprietarul pdnd la absorbirea a 2/3 din moqialui, 0 pe urma Insurdteii erau asezati pe mosiile vecine.Particelele de mo0e date pranilor spre hrand nu seputeau deci Ingusta prin mo§tenire. Fiecare casd nouaavea asiguratd. existet-qa ei, prin un nurnär de fdlci deparnânt potrivit cu numdrul capetelor de vitd ce nouagospodärie puteA. sä Injghebe, iar la moartea bdtranilorbine inteles, cd pdmanturile lor reintrau In domeniulproprietarului.

Aceastd dispoziOe era foarte folositoare tdranului, caciil apara de lipsa de pamant de hrand care trebuea sa'lajunga numai cleat sub legea lui Cuza Vodd, de oare ceproprietatea ardneasca, Impärtindu-se titre mo§tenitori,trebuea sa se fardmatureascd inteatata, Inca sd nu maipoatd. hrani .pe nimene.

Dar Cuza Voda pe de alta parte nu putuse, si saatribue pamantul In deplind proprietate aranului., §i säpastreze arbirea regulatnentard. impusd proprietMei, pri-,vitoare la insurdtei, pentru cd atunci legea lui ar fi avutcaracterul unei despoieri. Se liberasera bratele de muncarobitä a careia echivalent era tocmai punerea la inde-mana aranului a pamantului de hrand cu adaosul In-grijirei de insurakei. Oborandu-se robia muncei, trebueasd se stanga i echivalentul ei, robia proprietaei catre6.1-an in toatd. 'intinderea sa, adecd cuprinzand 0 inda-

torirea catre insuratei. Era o Intrebare de echitate careInteo lege de echitate ca aceea a lui Cuza Vodd nu puteasa fie lasatd la o parte.

Apoi Cuza Voda crezuse cd tocmai prin aceasta des-robire a proprietaei de indatorirea vesnic retnnoitä, dera0uire pe care proprietatea trebuea s'o supoarte dinpartea nouelor gospodarii, va hotart pe boieri la pri-mirea legei. Dar el se in§elase. Improtivirea nu puteàfi indulcita prin nada, ci numai cat zdrobita prin salnicie

www.dacoromanica.ro

460 ISTORLA. PARTIDELOR POLITICE

Nu e vorba, Cuza Vodd §i Cu agerul su ministruKogdlniceanu vgzuserd unde et-à neajunsul cel mare allegei lor : primejdia Impdrtirei pärticelelor prin moqtenire,

ei prevAzuserd Improprietdrirea Insurdteilor pe moqiilestatului. Dar aceasta erà o chestie de aplicare care serealiza abeà mai tArziu, i ea se arätd In curand ca ne-Indestuldtoare, mai ales fiind datä repedea cretere apoporatiei tärei.

Tdranul deci care, In urna Regulamentului Organic,erà nevoit sä iee pämânt cu Invoiald dela boier pentruvitele lui, se vdza snit In urma legei lui Cuza Vodda luà pdmânt dela el p; pentru ins* a lui hrand, cdcipdrticica lui dispära In curand In repetitele Impärtelide moqtenire, a.à cd nici pärintii, nici copiii, In cele maimulte cazuri, nu mai aveau pe ce se hrdni.

Fiind Insd cd tdranul nu aveà bani cu ce platl pd-mantul de care aveà trebuintä, iar boierul aveà nevoiemai ales de muncd pentru ogorul lui necontenit marit,apoi täranul se Indatoreà a plaid In muncd parrantulce'l luà dela boier pentru hrand fie a vitelor Tui, fie alui proprie, Inca astfel el primind peimeint de hrand inschimb pentru muncei, recdzet ianyi in robia proprietafeimari, din care legea lui Cuza Vodet crezuse cd'l eman-cipeazit.

Problema reinnoindu-se §i sub regimul legei din 1864,Intelegem cum chestia ruralà nu fu stansti. prin aceastälege, ci se prefäcù In alt chip, urmând mai departeseria ei amenintätoare pentru existenta patriei romgne.

b) Schimbarea legei electorale. Lovitura de stat fusesefäcutd nu din pricina rdspingerei legei rurale, ci dinacea a celei electorale; cdci dacä adunarea din 1864ar fi primit schimbarea legei electorale, alte elementear fi pätruns in reprezentatia tdrei §i zdrobirea consti-tutiei nu ar fi fost trebuincioasä pentru a puteà I'm-proprietdri pe tarani. De aceea qi Kogalniceanu Inscurta lui vorbire premergatoare disolvdrei spune: «Dom-

www.dacoromanica.ro

DEMOCRATIZAREA VIETEI POLITICE IN ROMANIA. 461

nitorul, refuzand sa primeasca dimisia cabinetului, s'agandit O. faca apel la tara. Dar singuri d-v. a'ti recu-noscut in mai multe rânduri ca aceasta adunare nu re-prezinta pe deplin tara (murmure, protestan i energicedin partea mai multor deputati); d-v. all cerut de atateaori reforma legei electorale §i aceasta dorinta s'a votat'in toate sesiunile. Domnitorul are dreptul sa faca apella tara, Insa la tara reprezentata dupa o noua lege e-lectorall, i precum camera declara, ca nu mai poatediscutà cu ministerul actual, a$ §i. noi mini§trii zicem,ca nu putem primi a se rosti adunarea deck asupralegei electorale qi a creditelor pana la 15 August, andare sa vina o noua camera, cad pe aceasta avem sa odisolvam» 22,

Adunarea refuzand propunerea, este disolvata §i serecurge la un plebiscit pentru reformarea legei electo-rale. Dar aceasta lege faceà parte din constitutia ar-zata de Conventia de Paris, incast trebueà rasturnatatoata acea constitutie pentru a puteà reform A. legea e-lectorall. De aceea prin lovitura de stat s'a mers maideparte decat numai cu lovirea in clasa privilegiata.S'a scuturat de asupra tarei constitutia impusa ei deareopagul european qi s'a tins la dobandirea adevarateiautonomii a Romaniei, autonomie care a §i fost recu-noscuta de puteri prin Modificarte tindeplinitoare Statu-tului. Prin aceste stipulatii, puterile Europei prevedeau, ca)7Principatele Unite sa poata in viitor modifica fi, schimbetlcgile care privesc la ocarmuirea lor launtrica cu con-cursul legal al tuturor puterilor statului Fi fartt nici ointervenire din afarti, exceptandu-se bine 'triples lega-turile ce unesc Principatele cu Imperiul Otoman" 23Aceasta recunoaqtere a Europei facù cu putinta che-marea Dmastiei straine In 1866.

Actul lui Cuza Voda erà de o indrazneala' nemaipomenitd,

edinta din 2 Mai 1864. Mon. of., No. 209, 1864.Affairet étrangères, documents diplomatiques, 1865, p. 93.

www.dacoromanica.ro


de oarece Infruntà de odata In launtru tara legala, In afarkactul international In virtutea caruia statul roman vazuselumina zilei. Dar lozinca Domnitorului fusese In toateImprejurarile, ca pe Indrazneti Ii sprijine norocul, i totde acest principiu fu cälduzita a lui purtare In grelelemomente prin care treceh.

Noua constitutie sanctionata prin 683.928 de glasuripentru, §i In contra careia se rostisera numai 1.307,iar 50.232 se abtinuserä, prevedeà introducerea unuisenat numit In mare parte de Domn i care senat eràmenit sa privegheze paza constitutiei. Pe langa senaterà i o adunare a careia membri erau sa fie desemnatiprin alegere. Intru cat constitutia cea noua, cu precum-penirea senatului numit de Domnitor, restrange.h multputerea corpurilor legiuitoare, s'ar pareà ca o largire adreptului de vot erh, In contrazicere cu principiul uneiocarmuiri mai personale. In Romania Insä lucrurile tre-bueau sa fie altfel, i legea electorala, tocmai pentru ada o adunare mai plecata vointei Capului statului, tre-bueà sa fie mai larga; sa scoata reprezentantii tarei dinmanile clasei privilegiate §i sa'i coboare In popor.

Legea electorala a loviturei de stat prevedeh douacolegii: acel al alegatorilor primari cu vot indirect carealegeau pe delegatii ce la rIndul lor alegeau pe depu-tati, §i acel al alegatorilor directi cari votau personal.Alegatori primari erau toti acei ce plateau o dare Intre48-1 1 o lei i patentarii pana la clasa a V-a incluziv,adeca toti taranii, toti negutatorii i meseriaii cei micidin orar qi dela tara. Alegatori directi erau toti aceice plateau In once comuna o dare de cel putin 4 gal-beni §i §tieau ceti §i scrie. Erau scutiti de cenz : preotii,profesorii, doctorii, avocatii, inginerii i pensionarii cu2.000 de lei anual cel putin. Eligibili erau Romaniialegatori de 30 de ani cari tiu ceti §i scrie. 0 suta dealegatori primari alegeau un delegat. Numarul deputatilorel-A de 1 la 25.000 de suflete; In total 1 6o de deputa024.

24. Legea electoral& in V. KogAlniceanu, Actele dela 2 Mai, p. 3.

www.dacoromanica.ro

DEMOCRATIZARE VIETEI POLITICE IN ROMANIA 463

Nici Inteo Orä, din `lume nu se acuse o sOrituraa$a de uriasa dela un regim electoral atat de rOstransIncat In judetul Ismail nu se gäsea decat un singuralegátor care se alegeà pe el Insusi ca deputat" launul asa de larg ca acel reprezentat prin noua legeelectorala. Inteligenta cea saracO de bunuri materialeputa sa patrundd In adunare In virtutea acestei legi,si mai mult Tila, taranii cari pana atunci fuseserá,numai aluatul social bun de frdmantat cum le placeaboierilor ajunsera si ei pitan i cari erau sä frdmante.acum Impreuna cu boierii aluatul tarei.

Via0 politia, a Romaniei se democratizase prin osingura lovitura mai mult de cum ar fi acut-o aniIndelunga;i de silin;i ale maselor care ajunsera s'O

ocupe si ele locul cuvenit In reprezenta0a .tarei.Prin urmare sporirea netOgaduita a puterilor Domni-

torului, prin constitutia loviturei de stat, nu s'a acut dinpunt de vedere egoist, ci pentru a veni In ajutorulclaselor nedreptatite. Tot asa de sigut este Insd, cdlovitura de stat grObl. Incä rästurnarea lui Cuza-Vodd,cea planuira de mai Innainte. Iar el stiek cA nu va maiputea domni mult, dupd toate cele ce le acuse; cavasul prea plin trebuea sa se verse. In once caz el IsiIndeplinise programul ce si-1 pusese la suirea lui InDomnie: InnOltarea demnitdtii tOrei, unirea, secularizarea,ImproprietArirea tdranilor si egalizarea claselor sociale.

Acum putea sA-1 rOpeasca potopul !

Democratizarea uietei politice. Pentru istoriapartidelor politice ne intereseazO mai cu deosebire fizi-onomia camerei celei alese In baza nouei legi electo-rale. In loc de numele mari cari se rdsfatau ele singurepe ba,ncile adunarei In vremile de predomnire a privi-legiului, vedem cd' In adunarea din 1865 numele mariau dispdrut aProape cu totul. Numai 1 i din cei 16o

25. Mai sus, p. 396, 406 qi 416.

www.dacoromanica.ro


de deputati mai sunt dintre oamenii cunoscuti de marinainte, anume: Costache Negri, N. Lambrino, N. Can-tacuzino, C. Ralet, Scarlat Lambrino, Al. Florescu, A.Teriachiu, V. Romalo, N. Lahovari, Hr. Tell i Gr.Cuza, si din acestea chiar ckeva nume erau Thsemnateprin rolul ce ele jucasera, iar nu prin tinerea lor deprotipenda. Toti ceilaIi deputati sunt oameni noi carinu s'ar fi ThtS.Init nici odata cu deputatia sub legeaelectorala a Conventiei. Aà apelul nominal -faceà sarasune boltile camerii de nume ca acestea: Toma Fur-duescu, Dicu Erbaciu, Stan Teodorescu, Vasile Nicu-lescu, Neculai Gazanacli, Toader Bordau, Ioan Arnw(Armean), Coman Chitcan, C. Zatreanu, I. Zoiadi, ninasePopescu, Nanaescu, Paraschiv, Droc, Zugravescu, Ipceanu,Rufu, Sgmboteanu, Rosu, Titorov, Iliescu, Crasnaru,Bazasanu, Roibu, Gaiçä, . a.".

Opozitia contra luí Cuza Voda, compusa din tag-maboiereasca nu putuse alege un singur deputat, caci oa-menii mai de seama aflatori In camera erau toti par-tizani de ai Domnitorului Inca de mai Innainte".

Organele acelui timp observasera caracterul acesteiadunari: Reforma,, ziar favorabil guvernului spune des-pre noii deputati, 0, «daca sunt putini dintre ei carise bucura de o celebritate oare care prin antecedentelelor, daca putini dintre ei sunt oratori distin§i, teoreticiprofunzi sau politiciani experimentati, n schimb Insa.sunt oameni cinstiti i buni patrioti» 28.

De aceea deputatul C. Aricescu, nu prea spuneneadevarul, când scrie In Concordia din Budapesta,

Enumerarea tuturor deputatilor vezi in Progresul. 1 Decembre 1864.Le Temps, 10 Dec. 1864: On n'a pas laissé k l'opposition un seul

endroit oil elle put faire élire un déput6". Cu prilejul loviturei de Stat d. G.Gr. C,antacuzina da dimisia din magistra.turil, 5 Mai 1864, spunind in ea :AstAzi cibid sanctuarul puterei legislatoare este violat, rind constitutia §i le-gile sunt cAlcatc in picioare, a conservi incA functia ce ocupam ar fi o ui-tare culpabill a jurimintului meu". Textul acestei dimisii este dat de N. Bia-remberg, Essal sur les Institutions de la Roumanie, p. 725. Este primul actpolitic ai d-lui G. Gr. Cantacuzino.

Reforma, 7 Dec 186+. lur 3 Dec. acela,7 ziar mArturiseli cA- nu cu-noa§tem deciit pe vr'o casi-va din tei 160 de deputati".

www.dacoromanica.ro


ea <In aceastd adunare sunt numai 5-6 deputati caripot vorbl; ceilalti sunt incapabili; ca ei pot fi lesneinfluentati, dupa cum s'a dovedit aceasta cu ocaziaformarei comisiei budgetare i a comisiei de raspuns lamesaj; cA votul pe fata presupune deputati indepen-denti iar nu functionari sau aspiranti la functii, oamenitimizi ce se tem chiar a rosti o parere .

Intre deputati erau i vr'o 20 de taran1 despre ,caritot Concordia, prin propria ei redactie, spune, ca ar finite ignoranti ai caror serviciu nu poate fi decât sprestricare i compromitere, neputând servi nici guvernului,nici chiar cauzei clasei lot.> 29 Daceea buna oara pro-iectul de raspuns la adresa Tronului este votat cu una-nimitatea celor 120 de deputati prezenti8°. Tinuta depu-tatilor erà de tot stangace, i ei se temeau de a rostl ceamai mica parere protivnica guvernului ; iar când unul seIncumetà sa o faca, erà Indata tistuit de majoritate;adese ori minitrii erau nevoiti Incurajeze rosticugetarile. In §edinta din 30 Dec. 1864, Tell, unul dinvechii parlamentari ce se aflau In Camera observa, asu-pra modului cum adunarea îi Intelekeà rolul, ca «elnu'si aduce aminte ca undevà sa fie scris In regulament,ca numai dud guvernul primete o opinie, numai atuncisa se voteze» ".

Aà erà. Intaia reprezentatie democratica a României!Ar fi putut fi mai de seamd, dupa chiar putinele elementeinteligente de cari dispuneà Ora In acele vremuri. To-tu§i oricum al fi fost ea alcatuita, se realizase un princi-piu 0116 atunci necunoscut In 'raffle Române, reprezen-tarea intereselor tarei data pe mâna tuturor. Daca de ocam data nivelul intelectual al adunarei erà, prea jos pen-tru a puta Indeplinì aceasta menire, acest nivel el-A, sase Inn* deodata ca acel al Wei; dar principiul erà, so

Concordia reprodug din Regenerafiunea, 28 Ian. 1865.sed. din 4 Ian. 1865. Mon. OA, 10 Ian. 1865.Mon, Of, 21 Ian. 1865.

ZO

www.dacoromanica.ro


ramAna, i niciodata tara nu erà sa se Intoarca Inapoila reprezentarea intereselor tuturor prin o singura clasa 32

totu§i camera aceasta atata de blajina In aratarea ei§i atat de supusa guvemului, pricinui retragerea minis-terului dela 2 Mai.

Kogalniceanu anume omul autoritar care sfaramase adu-narea privilegiatilor, Intelegeà sa conduca pe aceasta deacuma cum conduce un pedagog aspru o clasa de copii.

Ciocnirea Incepù prin o lectie de cuviinta data de Ko-galniceanu batrânului Grigore Cuza, unchiul Domnitorului,care indraznise sa ardte pareri de rau asupra retra-gerei din guvern a doi mini§trii, Cretulescd §i Sturza. Ca-mera ramase indignata de purtarea ministrului. In §edintadin 28 Ianuarie deputatii Tell i Aricescu îi dau di-misia din cauza schimbarei In procesele-verbale a cuvinte-lor lor. Kogalniceanu vreà sd. Indreptateasca procedareabiuroului spun'and, cä biuroul are dreptul a schimbA chiarfraze care aprind pasiunile ; cä d-1 Aricescu nu are drep-tut a se plânge §i nici varsta d-sale nu poate justi-fice. (Toti suntem maturi urmeaza Kogalniceanu; cinese simte nematur dee dimisia; nevrastnicia afara, nuaici precum i acei cari sunt urri la mintez 33. Acestecuvinte fiind Indreptate In deob§te asupra adunarei, o su-pdra, i Domnitorul care nu aveà. interes Instrainezeo camera a§à de bine dispusa pentru el, se hotari sa-'idee satisfactie cerând dimisia ministerului, aceasta cu atAtmai mult, ca Cuza Voda fuse jignit de Kogalniceanu care,In o calatorie facuta de el In Oltenia, futese primit cu

I. Gridisteanu, in adunarea aleas i dupi disolvarea Constituantei, spuneIn §ed. ei din 26 Noemvrie 1866, cu privire la aceasti chestie, ci 2 Mainu are de ce si se teami, 2 Mai este in catechismul politic actul cel mai libe-ral; este democrafia in plina ei vigoare". Mon. Of. 29 Noemvrie 1866.

Mon. Of. din 31 Ian. 1864. Correspondance générale din Viena, nu e vorbaorgan protivnic lui Cuza Vodi i deci I lui Kogilniceanu, reproduce cuvinteleministrului inteun mod mult mai ascutit : Elles sont acceptées vos démisionset j'accepte méme celles d'un tas d'idiots et de crétins qtti ont peut étre enviede suivre votre ezemple".

www.dacoromanica.ro


prea mare caldurd, ca si cand el ar fi vrut sä atragdasupra lui tot meritul legei rurale84.

Lucru mai curios este cd si ministerul Bozianu ce In-locueste pe Kogdlniceanu este nevoit sd demisioneze totdin cauza neintelegerilor dintre adunare si minister. Anumecu prilejul votdrei legei pensiilor, ministrul justitiei Gh.Vernescu Infruntand pe deputatul Cristian Tell cu cuvin-tele de «lectii ce ar trebui date deputatilor ce se abatde la calea bunei cuviinti», adunarea protesteazd In marenumdr In contra acestei atingeri a demnitatei ei, si Dom-nul care nu voea cu nici un pret sa supere o Camerdatat de ascultdtoare, ii da de a doua (A.rä satisfactie che-mand la minister pe Nicolae Cretulescu In ziva de 14lunie 1865.

Ce caracter avea aceasta Camera atat de cultivatd deCuza Vodd.? Fail Indoiala cd erà compusd din absolutalte elemente decat acele ale clasei privilegiate, si ca bo-ierii constituiau fatd cu dansa opozitia care nu putuseface sa patrunda nici un membru dintrInsa In reprezen-tatia tarei. De aceea si ziarele straine care deveniserd ecoulnemultdmirilor clasei boieresti din Romania, apretuesc Incuvinte foarte amdrate rezultatul dat de noua lege elec-torald. A$a Le Temps spune, di: ceste aproape indife-rent de a stl daca dreptul electoral va fi mai mult saumai putin restrans, de vreme ce mandatarii corpului elec-toral nu vor mai avea asupra mersului trebilor Wei decat o neInsemnatd. Inraurire 85 >>. Le Mémorial diploma-tique din Viena reproduce o corespondentd din Bucu-resti In care se spune, cd < Cuza a venit In Muntenia In-conjurat de Moldoveni cari au nAvalit in toate functiile.si cari trateazd pe Munteni ca biruitori addogand, cä dacaar fi sa retnceapd chestia unirei, acestia nu ar mai vota

sed. din 23 0 26 Ian. Mon. Of. din 26 §i 27 Fevruarie 1864. Comp.Domnia lid Cuza Vodd de mine, 11, p. 12.

Le Temps, 26 Decembrie, 1864.

www.dacoromanica.ro


niciodata pentru ansaz86. Muntenii pentru a lovl In Dom-nitor dadeau In Nloldoveni, neamul Domnitorului. Maicautau ziarele straine, mai ales acest din urma, sa Inne-greasca situatia Domniei lui Alex. Ioan I, raspá'ndind fe-lurte vesti compromitatoare: ba ca o revolutie erà gatasa izbucneasca in Bucuresti ; ba cä se descoperise un com-plot contra vietei principelui; ha ca erà sa se proclamestarea de asediu, ori ca In fine se pregateà o noua lovi-tura de stat ce erà sa proclame ereditatea si regalitatea".

Este deci Invederat ca opozitia priva noua adunareca productul ideilor liberale, si nici nu se puteà altfel, deoarece ea erá compusa de oameni din popor dupa ide-alul partidului liberal. .5i cu toate acestea acest partid, InInchegarea lui cea rotunzita, combata. pe Domnitor dinrasputeri aläturi cu partidul conservator ce primise lovi-tura de moarte dela Cuza Voda, tocmai in favoareaideilor liberale.

Pe atunci se organiza In Bucuresti un fel de revo-lutie care izbucni In ziva de 3 August 1865, pe andDomnitorul se aflà afara din tara, la baile dela Ems.Miscarea Insa care nu aveá, o Intindere Insemn ata fu usorInnabusita de annatd. Este interesant de constatat, caunul din cei ce fusesera In capul ei erá tocmai Ion Bra.-tianu, care printr'o scrisoare catre prefect publicata cudoua zile mai Inainte de revolutie, protestase In contraputintei unei asemene m*dri In Bucuresti, spunand In-tr'Insa cu ironie, cA (i s'ar pareà peste putinta ca poporuldin Bucuresti sa se revolte contra unui regim atat dedrept si de parintesc ca acel sub care se afa tara.Nu se poate deci sfárseste scrisoarea sa fie orevolutie In Bucuresti ci va fi numai o evolutie princare poporul va trece dela o stare de lucruri ce nu'iconvine la una multamitoare, si aceasta se va Intamplá falllupta, printeo singura manifestare a vointei nationale 88.

Memorial diplomatique, 8 Ianuarie, 1865.lbidem, toad luna Ianuarie. Compara si Correspondance Navas, 10 si 12

Ianuarie 1865.Santinela, 1 August 1865. Reprodus cuprinsul scrisorei si de ziarul

englez Daily News, 31 Aug. 1865.

www.dacoromanica.ro


Bratianu fu arestat In urma acestei scrisori, dovadadeci, cá acel ce era de pe atunci privit ca seful partiduluiliberal se astepta la caderea Domnitorului printeo simplamanifestare a vointei poporului, lucru In care el se 'inselafoarte mult; caci daca Domnia lui Cuza ajunsese a nemul-tami atat pe conservatori cat si pe liberali, poporulde obste nu puteà s'o vada cu ochi

In anul al doilea al legislaturei celei noue se ivescIrma Intr'un chip destul de neasteptat semne de opozitieIntre Roibii i Gaitele din care se compunea noua adu-nare", Dine înteles cä deputatii, cei mai multi necuvan-tat ori se luau dupa cativa corifei precum Const Boe-rescu care, supArat pe guvern pentru luarea unui postIn care se aflá, Il atacase cu multa amäraciune. In votu-rile date asupra diverselor chestiuni propuse de guvern,minoritatea, adeca opozitia ce se bjghebase In nouaadunare, sovaeste insa In numarul ei, fiind cand de 38,cand de 50, cand de 21 de voturi, Inca se vede calipsea din adunare o adevarata Thchegare de spirit departid, lucru ce nu erà de loc afara din cale Intre oa-meni ce nu aveau nici o coloare politicá, desì erau pro-ductul unei masuri liberaie.

Aceasta confuzie In viata politica a tarei ne dove-deste ca chestia Intre Domn i partidele politice se pusesepe tarimul personal, si de aceea si Cuza-Voda nu furasturnat nici printr'o revolutie, nici prin o opozitielep,-ala careia el ar fi trebuit sa cedeze, ci acei cari l'aurdsturnat au trebuit sa recurgA la o lucrare individuala,la un complot, pentru a pune un capat Domniei lui, ceeacesO intampla dupä cum se stie In I i Februarie 1866.

Ca rezultat al desvoltarei vietei de partid sub Domnialui Cuza Voda, gtisim dar o mare propasire a ideilorliberale, adusa insa nu prin lucrarea partidului liberal

39. Lucrul s'a observat qi de oamenii timpului. loan BrAtianu spune in ved.din 21 Martie 1867, (Mon. OA 28 Martie 1867, p. 415. col. 3) cl art. 3din statut s'a adaos la Constantinopole fiind cA Domnitorul Cuza avei nevoiede el spre a se emancipa de adunare. Nu s'a pus In aplicatie imediat, cAcinu a avut nevoie, intru cat Camera voth tot ce-1 cerei Cuza Vodi. S'a servitinsA de el dad a avut trebuintA, adecA atunci and Camera a Inceput sA aratecA are con§tiintA de drepturile i de rAspunderea ei".

www.dacoromanica.ro

40. Romdnul, 14 Februarie 1867.


din 1848, ci prin aceea personal a Domnitorului carerealiza cele doud mai insemnate cereri din programuldela 1848, anume improprietdrirea tdranilor i repre-zentarea tdrei in adunare prin toate clasele societatei.

Cugetarea liberala izbuti deci a patrunde mai adAncIn con§tiinta poporului román §i ridica nivelul vieteipolitice pentru viitor. Se sfar§ise era privilegiului politic;se democratizase reprezentatia tarei qi se deschisesedru. Mul tuturor catre aceasta reprezentatie. Pasurile Insafacute Inainte In sfera politica se intorc numai foarte cugreu innapoi, §i pe aceasta se intemeiaza puterea faptuluiIndeplinit (fait accompli). Constitutia din 1866 va putekdeci fi un progres iar nu un regres asupra celei a lovi-turei de stat.

Domnia lui Cuza Voda aduse In privirea desvoltareipartidelor politice 'intAi rezultatul, ca pregAti constitutialiberala din 1866; apoi faca cu putinta Intronarea dinas-tiei strdine, ultima garantie de existenta a RomAniei,ceruta de Divanul Ad Hoc.

Este Insa afara de once Indoiala cd din cele douaidei patronate de partidul liberal, egalitatea i libertatea,numai cea dintâi I§i g-asi deplina ei realizare sub Cuza-Vodá, iar a doua trebueà sa fie §tirbita prin luptele cupartidul privilegiilor pana ce acesta fu zdrobit prin lovi-tura de stat, bine inteles cá i In dauna ideei liberale.De aceea §i Romdnul care considera fapta din II Febru-arie ca o descatu§are a libertätei, e nevoit sa recunoascd.cd <<acea zi a fost reclamarea naturalá din pattea ega-litátei In favoarea sorii sale libertatea»4°. Romdnul deci,§i cu el cei interesati a ponegri pe Cuza Voda, suntneVoiti a marturisi, cà egalitatea fusese Infiintata deDomnitorul detronat, §i cà aceasta idee a egalitatei a-dusese §i realizarea dorintei libertatei pe care Cuza Vodavoise, dupà parerile lor, s'o Inch'tu§eze.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVIII

PART.IDELE POLITICE IN VREMILELOCOTENENTEI DOMNE5TI

(xi FEVR.I0 MAI 1866).

Statutul lui Cuza Von. Guvernul Intocmit dupadetronarea lui Cuza Voda nu putea fi decat rostireacoalitiei care savarsise acel fapt. El se alcatueà din unfruntas liberal, Neculai Golescu, unul conservator, LascarCatargiu, catre cad se adausese ca personaj mai neutru,un militar in activitate, colonelul Haralamb, de oarecesi armata activa luase o parte -- si cea mai hotaratoare

la schimbarea lucrurilor.Ministerul se alcatui dupa acelaq chip. Sub Ioan Ghica

se vedea alaturea cu membrul cel mai radical din par-tidul liberal, C. A. Rosetti, minitrii conservatori P. Ma-vrogheni si chiar acel ce era privit ca seful conserva-torilor, Principele Dimitrie Ghica '. Tot asa erau alca-.tuiti din membrii luati diu ambele partide, sau dintreoamenii fara coloare politica rostitd, misiunile trimise

1. CA Dimitrie (Mica si loan BrAtianu erau priviti ca sefii celor dotal par-tide, ne-o spune Trompeta Ccupafilor a lui Cezar Boliac (vezi numArul din16 Oct. 1866): In semn de impAcare a acestor doul partide spre lucrarecomunA, ei sunt acei ce se sArutarA pe cimpia Filaretului". Memoriile RegeluiCarol I caracterizase astfel pe Rosetti, perechea nedespArtitA a Jul I. BrAtianuDer Kultusminister, C. A. Roseti, ist das treibende Element der liberalenPartei, das Haupt der extremen Radikalen° (Aus dem Leben König KarPs vonRomtinien), I, p. 56). Despre D. Ghika spune scrisoarea Principelui Antonde Hohenzollern cAtre fratele sAu Principele Carol : Fiirst Ghica scheint sehrconservativer FArburg zu sein" (lbidem, I, p. 79) i aiurea: D. Ghica undI. BrAtianu, die HAupter der Rechten und Linken" (Ibidem, I, p.302).

www.dacoromanica.ro

Ibidetn, p. 61 qi 73. Gole..cu eri qi agent qi delegat, p. 85. Asupra luiI. Brittianu, vezi p. 109.

Romdnul. 27 Fevruarie 1866.


la Constantinopole si Paris; cea dintai alcatuita dinManolache Costache si G. Costaforu (conservatori), siAlexandru Golescu (liberal); a doua din Vasile Boerescu(conservator) si doi neutri : Ludovic Steege si Sc. Falco-ianu. Agenti ai guvernului pe lânga puteri erau IoanBalaceanu (conservator) la Paris, si Al. Golescu (liberal)la Constantinopole. Ioan Bratianu, capul liberalilor, fuseseInsarcinat In special, dupa refuzul Contelui de Flandrade a prim' tronul Principatelor Unite, cu negociarileprivitoare la chemarea Principelui Carol de Hohenzolern 2.

Guvernul dela 1 1 Fevruarie protestase contra lovi-turei de stat a lui Cuza Voda si Tsi batuse joc de ple-biscitul pe care ea se Intemeiase, spunând ca nici nuse puteà mai mare deriziune deck acel Statut supus Inbloc la safragiul popular, Inteo tara unde majoritateanaOunei nu stie mdcar scrie si ceti2.3. Ar fi trebuit darca acest guvern sa aspingA si toate urmarile actuluide salnicie savarsit de Cuza Voda. In loc de aceasta,aflam pe Locotenen;a domneasca urmand Innainte aconduce ocarinuirea çarei, cu asezamintele iesite dinlovitura de stat, si Incuviintand deci In fapt ceeace seprefaceà a descuviintà In principiu.

Anume, Constitu0a Intocmita pe baza plebiscituluieste pastrata, Impreuna cu corpurile legiuitoar& ramasedin Domnia Principelui detronat: Adunarea, Senatul siConsiliul de stat Ba nici macar aceste corpuri gasiteIn fiiro la 1 1 Fevruarie, nu sunt disolvate, ci ele re-cunosand schimbarea facuta, sunt pastrate a* cumerau, si lucreaza mai departe sub Locotener4a dom-neasca la reorganizarea statului. AO guvernul din 1 I Fe-vruarie face sd se voteze mai multe legi ca aceea a toc-melilor agricole, aceea a Impartirei armatei In patrudiviziuni teritoriale, acea pentru chemarea sub steag a

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNESTI 473

unui contigent de 4.000 de oameni si mai multe alteleMai Insemnata fu Insa Imprejurarea ca guvernul cereàAdunarei i Senatului ramase din vremile lui Cuza Voda,proclamarea lui Filip de Flandra ca Domn al Roma-niei, delegand astfel acestor corpuri legiuitoare, iesitedin lovitura de stat, menirea cea mare de a transformaorganizarea de temelie a statului roman 5. Statutul luiCuza Voda este chiar recunoscut pe fata de lege a tarei.Anume, cu prilejul cererei deputatului Neculai Ione,scude a, se ceti niste petitii contra Evreilor In adunare,presedintele rdspinge cererea pe cuvânt c. legea tarei,statutul, opreste pe adunare a primi petitiuni 6.

Nu. numai atata: Locotenenta domneasca se Intemeiazdpe Preambulul adaos de Conferenta europeand Statului luiCuza Vodà, pentru a sprijini «dreptul Principatelor-Unitede a schimba legile care priveau administratia lor dinlauntru, 'cu concursul legal ab tuturor puterilor stabilitesi Para nici o interventiune straina (cu respectul numaicat al legaturilor fata de Poarta otomana) >, text care esteinvocat ca unul din argumentele de capetenie In Memo-riul prezentat Conferintei din Paris de catre delegatii Lo-cotenentei, pentru a sprijini punerea In fruntea Princi-patelor a une dinastii ereditare din o casa europeand. 7,caci daca Romanii nu cereau sa modifice relatiile Incari se aflau cu Poarta., schimbarea Domnului paman-tean cu o dinastie strdind *nu putea fi privita deck cao modificare a sistemului de ocarmuire launtrica.

Ziarul Românul care era considerat si se dadea el In-susi de foae guvernamentala, deci de organ oficios alLocotenentei domnesti 8, recunoaste cd Invoirea Incuvi-

Monitorul oficial, din 18, 20 §i 22 Martie 1866.Propunerea de alegere a Contelui de Flandra se face chi ar in §edinta

din 11 Fevruarie. Vezi rezumatul desbaterilor in Mon. of., 13 Fevruarie 1866$edinta din 17 Mai. Mon. of., 18 Mai 1866.Statutul cu modificArile Indeplinitoare adause de Conferenta europeani s'a

publicat de numeroasele ori, intre altele §i in Codicile romdne de B. Boerescu,1873, 1, 22. Memoriul vezi in Trompeta Carpatilor, 16 Mai 1866.

Ron:anal 3 Martie 1866 zice cA e o foae uesubventionatA, dar guver-namentalA, avind aceleaqi credinte politice ca bArbatii din sapul statuluia. Tota§k este privit Roman& de protivnica sa, Trompeta Carpafilor, 14 Martie 1866.

www.dacoromanica.ro

Romdnul din 17 oi 22 Martie 1866.lbibem 21 si 22 Fevruarie 1866.Prelungirea se face prin decretul din 5 Martie 1866, Montt. Ofic., 6

Martie 1866. Motivul prelungirei era ca in timpuri de grea cumpAni trebuesi stim in permanentA".


intata Principatelor Unite de a'§i schimbà constitutia la-untrica este dobanda loviturei de stat, spunand O. «lo-vitura lui Cuza Voda pune Inteun nou relief dispozi-tiunile europene In aceasta privinta. Actul aditional carefu elaborat la Constantinopole confirma experienta uni-rei Principatelor, confirmându-le dreptul de aV modificàlegile caii hotarAsc administratia lo r launtrica, fard con-simtimantul marilor puteri». i daca aceste cuvinte eraunumai reproducerea, fara Indoiala aprobatoare, din arti-colul lui Valfrey publicat In Le Mémorial diplomatiqueaiurea Romeinul, baga, de seama, de astadata dela sine§i prin pana lui Grigore Paucescu, ca «dreptul de mo-dificare autonoma a organizarei noastre interne ne esterecunoscut prin un articol special introdus de puterilegarante In chiar Statutul lui Cuza Voda 9 >. De aceea ace-2.I* ziar ne i arata motivul pentru care Locotenentadomneasca nu a desfiintat Corpurile legiuitoare ; cAci«clacá ea ar fi rupt organizatia tärei, ar fi rupt negre-fit ?i Statutul lui Cuza care ne da dreptul de a faceonce legi in letuntru, fetra sa fim datori a cere o sane-tiune din afara» ' O.

Fata cu b asemenea marturisire a unui cAstig po-litic atat de Insemnat In pozitia internationala a Prin-cipatelor-Unite, pornirea cea atilt de dumaneasca a aces-tui ziar Impotriva fostului Domnitor este greu de inteles.

Locotenenta domneasca mantiml deci Statutul ca sa sepoata folosi de dispozitiile lui favorabile tarei, i deciea crezù ca nu trebue sa loveasca nici In arzaminteleizvorite din Statut; de aceea i Ministerul spune In oproclamatie a lui, ca < guvernul cel nou, recunoscut In-data de Corpurile legiuitoare, voea sa Intretina Cu ele ceamai deplina armonie, mergand pang la prelungirea se-siunei» li.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNEgI 475

Deodatd. MA si fdrd nici un motiv vdzut, Adunareaeste disolvatd si Senatul este Inchis In ziva de 18 Mar-tie ; iar colegiile electorale sunt chemate de la 9-17Aprilie pentru alegerea unei noue adundri, fail a se pre-ciza Insd prin decretul de convocare daca aceastä acru-nare er& sa fie o constituantd.'2. Ea trebue& sd Inceapdlucrdrile ei In ziva de 28 Aprilie 1866.

Nu e vorbd, ministerul dada drept cauzd a disol-vdrei, cd cadunarea, In sedinta din 17 Martie, fdcuse In-cercarea de a negA. Locotenenei domnesti una dinprerogativele ei cele mai esentiale, acea de a putea con-sult& n aOunea 18.

Dacd cercetdm desbaterile adundrei din ziva ard-tatd, gdsim cA numai un singur deputat, Christian Tell,agdduise acest drept guvernului, spunând, cd <Kara unmandat din partea Domnitorului (Contele de Flandra cefusese ales de adunare si nu ddduse Incä rdspunsul ne-gativ), Locotenenta nu ave& dreptul sd disolve Corpurilelegiuitoare» ; cuvinte ce flied intovar4ite de vorba «pro-testdm» pornitd din randurile deputaOlor. Dar nu se luasenici un vot asupra acestei chestii si nici nu se stieà dacaprotestdrile plecaserd dela o majoritate sau numai delao minoritate 14. _Romel nul afrand de tdgada deputatuluiTell spuneA., ca < d-sa voeste sd facd din aceastd, adu-nare o conventiune naponald francezd», i apoi adaogdcd <guvernul poate in;elege cad dreptate aveam noicând ceream afirmarea revolutiei din II Fevruarie princonvocarea unei cQnstituante»15. Ori cum ar fi stat InsA

AO o consideri Romdnul, 18 Martie 1866, loan Negura, deputatulde Bacau, spline in Darea de seamd cifre alegdtorit colegialui din districtalBaal' din 15 Octombrie 1866, ci adunarea numai pe la sfargit se numiconstituanta". in Aceasta dare de seama intalnim unul din cele d'intaiu ata-curi personale in polemicile politice. Negurft califica pe I. BrAtianu de unpitic glingav cu ochi sclipitori".

Proclamatia care indreptateqte disolvarea. Mon. Of, 14 Martie 1866.Desbaterile din 17 Martie publicate in Mon. Of., 22 prilie 1866,

compari brogura lui C. Aricescu : Disolvarea Camerel electorate 1866.Romdnnl din 18 Martie 1866, Camera din 1864, care se prelun-

gise /Ana atunci erk considerata de Trompeta Carpatilor; din 28 Aprilie1866, ca o camera nationalft, democratictl, venita prin votul universal" tiiea protesti contra disolvarei ei, ca una ce era alma dupi legea cea mai libe-rala care se poate inchipui".

www.dacoromanica.ro

16. In adunnrea din 1864, IntAlnim bung oiled in gedinta din 5 Martie 1866,(Mon, Of, 3 Aprilie 1866), din 130 de nume de deputati, numai 3 aristocratiLambrino Sc., Lambrino N, vi Lahovari N. In adunarea din 1866 (ved. din 6Mai (Mon. Of. 8 Mai 1866), aflAm din 160 de nume de deputati numai 19 dinfamiliile cele mari.


lucrurile Cu pricinele disolvarei, faptul se Indeplinise, si savedem acuma modul de procedare la alegerea nouei adu-nari. Ea se face tot pe temeiul legei electorale a Sta-tutului, produs al loviturei de stat celei atat de urgisite(16 oamenii dela 1 1 Fevruarie, Aceasta lege electoralaerà foarte liberala, daca este asemanata cu acea a Con-ventiei; caci coborise dreptul de alegator destul de adâncIn rândurile masselor. Adunarea din 1866 (care a votatConstitutia sub care traim), s'a ales deci tot dupa legealui Cuza Voda din 1864, si din aceasta a ei recrutarese explica caracterul ei absolut progresiv si liberal. Desi .compusa In majoritatea ei din oamenii de nuanta con-servatoare, ea nu mai Infatisà oase sfinte In rândurile eideck In o mAsura aproape tot atat de rastransä ca siadunarea aleasa dupa lovitura de stat si care fusese di-solvata pentru a face loc acesteilalte16. Am vazut cumpe de. alta parte, dreptul Principatelor de a chernA. Incapul lor Dinastia straina se Intemea tot pe Statut sipe anexele lui. Din aceste constatan i Invederate reiesa,ca intreaga noastrti organizare politicti noult, cea din1866, "qi are radeicinele ei In lovitura de stat din 1864a lui Cuza -Focht

Plebiscitul cel nou. Cu toate ca guvernul dinII Februarie se slujise de legea electorala a Statutuluipentru alegerea adunarei, nu se mai lua nici o masuraIn privirea constituirei unui nou senat. El este, curatvorbind, lasat la o parte, uitat. Declarat de Inchis prinjurnalul consiliului de ministri care hotallse disolvareaadunarei, senatul nu mai este nici convocat, nici disolvatde Locotenenta domneasca.

Nu numai atka. Lovitura de stat fusese atacan de

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNEVTI 477

oamenii rasturngrei, mai ales din pricina plebiscitului, des-pre care am väzut ca ziarul Romdnul spunea ca ar fifost o deriziune, Intru cat nu se puteà cere pentru unact Incuviintarea unei tgri a careia locuitori erau nesti-utori de carte'''. Recursul la vointa acestui popor nesti-utor este Insa aplicat de Locotenenta domneascä cand,dupa ce Contele de Flandra refuza tronul romanesc,g-uvernul pe de o parte face pregatirile trebuitoare pen-tru alegerea nouei adungri, pe de alta ordonet un altplebiscit care set se rosteasca asupra alegerei PrincipeluiCarol de Hohenzollern, noul Domnitbr pe care Locote-nenta voea sal castige a priml Domnia. Acuma ziaruloficios al guvernului nu mai gaseste deriaoriu a apelala com4iile primare, ci din protivä socoate, cd plebis-citul va da randul naOunei a vorbi. In deplina libertatesi In depling. cunostintd de sine» 18. Dar de aceste ros-tiri contrazicatoare sä nu ne miräm, acolo unde inträIn joc interesele politice; caci vom Intalni In cursul volu-murilor viitoare nenumarate repeOri ale acestei Incale-cari a ratiunei de catre pasiune si interes.

De unde provenea Insd aceastd contrazicere atat degravä in purtarea Locotenentei? loan Ghica In o circu-larä cdtre agentii tdrei la curtile straine crede, cä cpoateunul din motivele ce au indemnat pe Contele de Flandraa refuza Principatul Romaniei a fost Imprejurarea, ca elII fusese oferit de o adunare a careia formare putea sdbanuiasca calitatea ei, adäogand apoi ca ori care ar fiautoritatea unei adunan i viitoare rezultand din liberulsufragiu, nu poate sä echivaleze cu Intiparirea unei mani-festatiuni exprimatä de a dreptul de natiunea Intreaga 19.

Alt motiv pentru culegerea voturilor prin plebiscit erà,

Mai sus, p. 472.Romdnul, 2 Aprilie 1866.Circulara din 5 A prilie in Mon. Of, 15 Aprilie 1866. Jurnalul care

ordonA plebiscitul, din 30 Martie. lbidem 2 Aprilie 1866. Tot acela§ lucru 11sus¡ine qi Romdrial, 16 lunie 1866: Insugi votul prin care adunArile rit-mase dela Cuza VodA aleseserA pe Filip 1 de Domnitor, a fost slAbit numaifiind cl fusese dat de ele".

www.dacoromanica.ro

Vezi Jurnalul Consiliului minigtrilor, publicat in Mon. Of., 12 Aprilie 1866.Vezi ziarul Legalitatea, 30 Aprilie 1866.N. Cretulescu, 11 Februarie 1866, p. 11.


ca «nu se puta, a..teptà constituirea unei noue adunanispre a se hotart despre incetarea vacantei tronului, maiales cánd evenimentele dela 3 Aprilie din Ia§i dovedeauca acea vacanta turbà am bitiile i incurajá, uneltirile.Mai erá, apoi de temut ca sa nu se banueasca viitoareiadunari ca a fost zugrumata de presiunea poporului dinBucure§ti §i ca a votat sub amenintarea baionetelor» 20,adeca teama ca sa nu se creada, ca, unirea care favo-rizase atat de mult numai pe foasta capitala a Munteniei,a fo3t mantinuta prin presiunea poporatiei ei.

*.i cu toate acestea, lucru §i mai straniu, Locotenentafu silita de vointa Conferentei europene care nu primi sarecunoascä consultarea tarei In massa, ci numai prinreprezentantii ei, a face ca plebiscitul, aceá. «manifestaredirecta a natiunei» sa fie ratificata de adunare, adecade manifestarea ei indirecta. Ioan Heliade Radulescuspune asupra acestui vot intaritor al adundrei : «Adu-narea nu poate von, contra deciziunei natiunei dela carepurcede, §i cu ata mai putin sa se puna ca o autori-tate mai pre sus de natiune spre a confirmá de sacraprin vot, decizia suveranului actual care este natia» 21.Dar puterile cereau aceasta confirmare i nu erá vorba dea se desbate temeinicia acestei hotariri ; trebueá. ascultat!

Intreaga purtare a Locotenentei care nu puteà cereca altii sa respecte ceea ce ea 'ins4i nu respectà, eràlipsita de logica cea mai elementara.

Neculai Cretulescu, unul din oamenii devotati lui CuzaVoda, In o bropra ce a facut mare zvon pe acele vre-muri, spune, ca «claca oamenii dela II Februarie aucrezut ca trebue a se servi de legile Statutului, ei ar fitrebuit sa respecte Statutul §i. toate institutiunile emanatedela el; dar ei au p4it la lucru cu o Camera creata deacel oribil Statut, fara a conservá i senatul> 22 Ace-ea§i bagare de searna, ar fi putut-o intinde autorul §i

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNETI 479

asupra Consiliului de Stat i mai Cu seama asupra Intre-buintdrei plebiscitului.

In o edinta de mai tArziu deputatul iep.n Gh. MAr-ze.scu observa, ca atunci cand ne vine bine tinem caStatutul exista, iar când nu ne vine bine, 11 raspingem»23.

Este destul de curios de bdgat de samd, cum deoamenii ce venira acum la cal-ma statului nu inteleseraca cea d'IntAi lucrare ce trebueau sa fack erà tocmaiaceea cerutd de organul lor de incredere Romelnul,anume chemarea unei Constituante, care i-ar fi scutit 0de aparenta de uitare In care lasasera senatul. Seputeà. anume, In lipsa totald, de ori ce dispozitii privi-toare la prefacerea intocmirei fundamentale a statului,se putek zicem, concepe chemarea, unei singure adundri,pentru a Intreprinde aceasta lucrare, 0 Constituanta s'ar firostit 0 asupra alegerei Principelui Carol care nu ar fitrebuit sa fie supusa unui mod de votare discreditat deInsu0 acei cari Ii cereau aplicarea. Cand deci _Romeinulpretinde, ca a se conservà senatul ar fi a se contra-zice, a nu fi logica adunarea nici cu chemarea ei spe-ciala, nici cu actele ei, el insu0 infdptua, pacatul de careinvinueà pe altii> 24

Nu e vorba, protivnicii Domniei lui Cu. za-Vodd can-tau sa stramute chest;a pe tarâmul moral. AO. NeculaiIonescu spuneà In §edinta din 1 Mai, ca degea Statu-tului, lege despotick a dat rezultate bune, fiindcd a fostaplicata in un 'spirit liberal» 25; dar acestea erau numaivorbe, cum tot vorbe erà i critica plebiscitului lui Cuza-Voda fata Cu acel al Locotenentei. i unul 0 altul nuerau 0 nu puteau fi Indeplinite, ca toate plebiscitele, dealsub InrIurirea guvernului > 26. Ba sunt oare cari indiciicA plebiscitul lui Cuza fusese lasat poate ceva mai liberdeck acel pentru alegerea facuta sub Locotenenta, de

Mon. Of, , 17 Iunie 1866.Romdnul, 16 Iunie 1866.Mon. Of., 6 Mai 1866.Bolintineanu, Viala lui Cuza-Voa, p. 31.

www.dacoromanica.ro


oare ce In cel d'Intai tot Intalnim 1.307 nu si 52.t00de abtineri cari pot fi considerate tot ca voturi protiv-nice, pe cand In plebiscitul Locotenentei, gasim numaio cifra cu totul nebsemnata care se rostise ImprotivaPrincipelui strain : 224 de glasuri contra, §i nici o abti-nere. Cat despre modul cum fura luate voturile pe tim-pul Locotenentei, avem aratarile lui Ioan Heliade Radu-lescu, marele nume din 1848, care spune ca a votat cuprefectul de politie alaturea care 1-ar fi conjurat i silitmoralmente a votà pentru Principele strain, cand con-vingerile lui, nu numai intime dar §i aratate, erau pentruDomnia nationala". Ori cum ar fi fost însä culese votu-rile, In ambele plebiscite, ele slujisera a Indeplinl douaacte folositoare desvoltarei poporului roman; caci, cumspune Tribuna Romelna In Thtâiul ei mimar, candreapare In 1866: < Aceste douä decrete au purces am-bele, de si indirect, din aceea§i sorginte, adeca dinvointa majoritatei poporului roman. Arnandoua se vadca sunt consecventele educatiunei politice a plebei romaneIn timpurile n9astre, de oarece prin plebiscitele din 1864 §i1866 generatiunea prezenta a natiunei romane din Prin-cipat, repudiat atat predomnirea oligarhiei feudale InRomania ch si Domnia electiva 28.

Situalia exterioarà qi partidele. Ceea ce este inte-resant perrtru jocul partidelor politice este reIntregireapartidului national In vederea primejdiilor In care tarai se pareà pusa prin Domnia lui Cuza-Voda, i In careIntr'adevar intrase prin a lui detronare.

Situatia exterioara a Principatelor devenise din celemai grave, In urma celor petrecute In Bucure§ti. ChiarIn Conferenta Intai tinuta In 26 Februarie 1866 (ro

Sedinta din 1 Mai. Mon. Of,7 Mai 1866. Textul plebiscitului in Aus demLiiben Kdnig KarPs von Rumilnien, L p. 57. CA Heliade er/i contra PrincipeluistrAin se vede din multe articole publicate sub iscAlitura lui in ziarul Legali-idea, 1866.

Tribuna Romand, 11 August 1866.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNESIT 481

Martie stil nou), dupa schimbarea starei lucrurilor dinPrincipate, plinImputernicitul turc (ceti o nota. In careamintind stipu1aiile internationale privitoare la Princi-pate, se improtivi la toate hotararile cari ar puteá, sa leatinga. El cera sa se iee, ca baza a deliberarilor, tratatulde Paris i toate actele ulterioare cari fac parte Intre-.gitoare din el; ca din aceste deliberari sa fie cu totulInlaturata. Intrebarea numirei unui Principe strain, subonce forma. sau numire ar fi propus, precum i prin-cipiul ereditatei i acel al consultarei dorintelor tarei,fara ca mai Inainte puterile sa fi publicat In chip ofi-cial hotararea nerevocabila de a nu primi alegerea unuiPrincipe nebWina 29

In a doua conferenta din 28 Februarie (I 2 Martie)se iea In desbatere Intrebarea unirei, §i Turcia cere apli-carea firmanului ei din 1861 care admiteà unirea numaipentru timpul vietei lui Cuza, iar la Incetarea Domnieilui, sa se convoace cloud. adunari, una In Munteniaalta In Moldova, care sa proceada la alegerea de gos-podari deosebiti pentru ambele tad > ".

Intemeiat pe aceste protocoale, guvernul Portei ce-rek ca puterile sa trimita comisad In Principate spre acercetà rezultatele experientei facute cu unirea. Intelegeori cine pericolul unui asemenea amestec al puterilor, carepe de o parte, ar fi nimicit cu desavâx§ire toate izban-zile pe calea autonomiei dobandite dela 1856 Incoace,pe de alta, ar fi pus unirea in mare cumpana, prin cu-legerea de Care comisad a nemultamirilor cu chipul cumea se Infaptuise, care nemultamiri In Moldova eraumulte §i reale, §i ar fi putut gasi In mintile diplomati-lor europeni un rasunet mult mai puternic de cum arfi trebuit al aiba.

Puterile se Inteleg In sarOt In 2 Mai 1866, sa nu maitrimita comisad cercetatori In Principate, §i sa Wepte

Protocolul reprodus in D. A. Sturdza. Charles I Roi de Roamanie,Chronlque, actes et documents, 1, 1866-1871, p. 14.

Ibidem, p. 28.51

www.dacoromanica.ro


hotarArea asupra mantinerei sau ruperei unirei delaadunarea ce erà sa se convoace In Bucure§ti. Confe-rinta din Paris dispuneà Insa In chip amenintator, ca«daca majoritatea deputatilor moldoveni sau a celor mun-teni s'ar rosti contra unirei, acest vot va aveà de ur-mare despartirea celor doua Principate. Dupa ce acea-sta Intrebare va fi hotarâta, se va procede la alegerea.gospodarului care, dupa art. XIII al Conventiei, nu puteàcadeà deca asupra unui b4tina..» 31.

Cum spune5. deputatul Sihleanu: «Tara erà Intre douapericole: natia alesese pe Carol prin plebiscit, iar puterilecereau alegerea unui Principe indigen §i prin adunare 32sau cum adaoga ziarul Desbaterile, organ conservatordin Bucure0: «Tara noastra,In cei 7 ani trecuti nu a pututsa contopeasca toate ambitiunile, sa impace toate intere-ele, sa lege toate ranile. In afara. de tranzitiunea In caresuntem, multe sperante pe care le credeam moarte s'aude§teptat §i. micile §i mizerabilele interese particulare In-cep a radicà glasul lor ; caci nu se mai aude vocea pu-ternica a unei mari cugetari, a unei mari sperante. In-tr'un cuvânt, fard Print streiin unirea este in pericol" .

Si Inteadevar, daca dupa refuzul Comitelui de Flan-dra, nici Principele Carol nu puteà primi ? Unirea serupeà dela sine; caci erà Inviderat, cd experienta cu unPrincipe din tara erà absolut cu neputinta In starea deatunci a spiritelor.

In o situatie a.. à. de primejdioasa, Intelegem pe de oparte Incetarea desbinarei dintre liberali §i conservatori ;pe de alta loviturile date pe Intrecutele logicei i con-secventei politice.

Miqcarea separatistà din laqi. Primejdia se §iarata In curAnd In o mi§care turburatoare iscata In IaiIn ziva de 3 Aprilie 1866, care tindeà pe lata la des-facerea unirei.

Protocolul din 2 Mai 1866. lbidem p. XXII, comp. pp. 135 §i 141.sed. din 1 Mai Mon. Of., 7 Mai 1866.Desbaterile, 26 Fevruarie, 1866.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE I VREMILE LOCOTENENTEI DOMNESTI 483

In acea zi, dupa iesirea lumei din biserica Mitropo-liei, unde se adunase o mare mulOme de oameni, gloatapleca cu Xlitropolitul Calinic Miclescu In frunte, Insotitde marele boier ie.san Neculai Roznovanu, de cumna0iacestuia, cnezii Moruzi? din care Constantin erà supus ru-sesc ; de Teodor LAtescu, Neculai Ceaur Aslan i Arn5.utulInge Rober 34, spre Palatul administrativ, strigând i zbie-rAnd: jos unirea ! Rdspins5. de trupele ce erau asezateIn pia;a palatului, mulOmea se Intoarce la casele Roz-novahului unde, fiind urmdritd, se IntAmplI o McderareIn care mor veo 2 soldati si veo 15 dintre rescula0,iar numdrul rdnitilor nu s'a stabilit niciodat'd cu sigu-ranta. Miscarea fu Indata Inndbusia 35.

Dupa strigaele scoase de mulOmea IntArkatd, se ve-deà miscarea erà Indreptata contra unirei, i erà deciun asunet al partidului separatist ce se Injghebase InIasi In urma cdderei fostului centru al Moldovei 36. Ca-pul adevdrat al miscarei erá, boierul Neculai Roznovanucare vAnA pentru el domnia Moldovei despAlitd.

Bine Inteles ca aptuitorii misarei cauta.rd mai târziusA-i dee altà. Infälisare decât acea pe care o aveà InadevAr. Ei pretindeau cá voiserA sá facá numai o ma-nifestare contra celor doi Munteni, stefan Golescu pre-fectul judeului Iasi si I. Cornescu colonelul comandantal garnizoanei, precum si In contra subsemrarei plebi-scitului privitor la Principele Carol de Hohenzollern, sub-semnare ce se faceà la Palatul administrativ, i ca <gu-vernantii nu s'au sfiit a alerga, In numele libertatei, Innumele na0onalitaei, la plumb, la baionerä si la ca-lomniile cele mai ridicule, pentru a Innabusi manifesta-rea dorinelor unei populatiuni Intregi» 37.

Instructia mai intinde Invinuirea i asupra lui Iacovache Stoianovici, Ba-ragini i avocatul Panaite Cristea. Vezi Romdnal 30 Aprilie 1866.

Descrierea pe larg a miscArei in Trompeta Carpatilor, 27 Aprilie 1866.ComparA actele oficiale asupra el in Mon. Of., 5 Aprilie 1866.

36, Vezi mai sus: Separatistii noi, p. 423 si capitolul din Amnia tut CazaVodd de mine Moldova si cAderea Iagului" I, p. 226 si urm.

37. N. C. Asian. faii fi d. C. N. Brdiloiu, Iasi, 1866, p. 26.

www.dacoromanica.ro


Cu toate aceste din rostirile scrise ale altor capimi§carei i anume din acele ale supusului rus, cneazulConstantin Moruzi, se poate vedeà cä. adevdrata cauza amicarei erà sfaramarea unirei ; caci spune PrincipeleMoruzi In o scrisoare publica care loan Ghica, pre§edin-tele consiliului mini§trilor, sub guvernul Locotenentei, ca<Europa nu acceptase niciodata unirea cu un Principestrain de casd suvera.na, precum au dorit-o §i cum o do-reau to;i cei ce sunt de buna credinta; iar unireasub un Principe pamântean este o págubitoare In§ald-ciune pentru Moldova». Daca Insa erà aà i daca pro-testarea aveà numai scopul de a Inlaturà unirea sub unPrincipe 135§tina§, pentru ce atuncea merg-eà acea gramaddde oameni s6, cmanifesteze raspunsul la plebiscit> (sic)care tocmai cautà realizarea unirei sub Principelestrain? Apoi comitetul de la care plecase toata Intre-prinderea, se constituise cu mult Inainte chiar de a sefi Indrumat plebiscitul, pe atunci pe and aceasta con-sultare a poporului nu puteA fi tintitd. Dar In realitate, nuerà vorba de un Principe strain sau pamAntean. Unireaerà urgisita In ea Ins4i, pentru a desface Moldova caPrincipat separat, §i a pune In capul ei pe boierul Roz-novanu. Lucrul reiesa In destul de limpede din un locInfocat al aceleia§i scrisori, In care patima covare§teprudentja rostirilor «SA' nu credei, zise PrincipeleMoruzi, ca ati sarOt lupta sangeroasa. Eu va spun cdnici nu a Inceput. Credeti cä yeti puteà savar0 crimace se numeFte unire ; credeti cd ea va puteet aye& vi ata ?Nu, nu, nici °data! S'a schimbat persoana fard a seschimbà. sistema. AO facut sä Inteleaga Moldovanul ce-iramâne de Weptat dela unire. Toate clasale societateinu vdd In unirea d-voastra decat o desavâr§ita calicie :proprietarul, depreciarea fondului sau; comerciantul,moartea creditului; lucratorul pamantului, Impatrirea bi-rurilor i micorarea veniturilor. Crede0 cä yeti puteàmarline unirea Intemeiata numai pe interesul catorvaindivizi din Moldova? Unirea ar fi putut sa se faca, ar

www.dacoromanica.ro

PAR-TIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNETI 485

fi trebuit sa se faca; insa nu personificata In anarhie,In revolutie i In calicia obsteascd» 38.

O alta brosurd mai cuprinzatoare, a unuia Moraru dinCernauti, pledeaza mai pe larg pentru sfardmarea uni-rei. Autorul ei care se vede a fi un Mold ovan spune,ca ccea mai periculoasd faLa prin care a trecut Mol-dova a fost acea din 1859, când acei pretinsi liberaliau fdcut fuziunea In ara si au reusit de au ales peCuza de Domn al Principatelor-Unite. Acesta a adustara la sapa de lemn, impunând o suferinta mizerabilaMoldovenilor dela opina 'Ana la vladica, dela bordeiupana la palat. Guvernul revolutionar care detronase peCuza a cerut del a camera §i dela senat sà proclamede Domn pe Filip de Flandra, L'ea sa aiba acea ca-mera si acel senat autorizatia p-oporului pentru numi-rea unui Principe strain i ard a consultà mai intai am-bele tari, daca mai primesc o asemenea unitate a fi sisub un Print strain . Dupa mai multe apretuiri rau voi-toare la adresa Muntenilor, Moraru Inchee, ca Moldo-venii au avut dar dreptul a cere eparatiunea teritoriu-lui lor de Valahia indata dupa abdicarea lui Cuza ; iarMuntenii Thipreuna cu o fractiune de Moldoveni, doresca apdsà pe poporul moldovan nevinovat, cand acest po-por nu mai vrea de fel unirea nici cu Print strain,-nici cu Print infligen, pe amândoua tdrile. Sa meargddeci sdnatosi Muntenii In tara lor ; faca ei acolo ce vorvol cu pretinsii liberali moldoveni ; iar tara Moldoveis'a Ingrozit de benefisurile unirei si sa o fereascd. Dum-nezeu de asemenea benefisuri. Noi Moldovenii adeva-rati vom cere a fi despdrtita IVIoldova de Valahia pentru totdeauna» 3 9.

Inca mai Incheietoare este apararea unuia din capii

Scrtsoarea Principelai Moruzi cdtre primal ministra. 14 1866.Expunerea situatiei Moldovel dela 1859 fi pentru tristul evenement din

lafi dela 3/15 Aprilie, prelucratd dupd adevdr de loan Moraru din ocolul Mol-dovei. Cernititi 1866. Brogura lui Moraru apare pe la 15 Septemvrie acel an,cand se anunti Impristierea ei prin tara de ziarul Romdnul, 26 Sept. 1866.

www.dacoromanica.ro


m*Arii dela 3 Aprilie, acea a lui T. Boldur-Latescu,care se pune si el tot pe tema separatismului. El sus-sine, cd multimea sub conducerea Mitropolitului se In-dreptà In spre palat, ca sä «supund. Locotenentei dom-ne.sti ce se aflà acolo, cu incredere dorintele sale; cd.multimea tediasa. Moldova, trdiascd Conventiade Paris (care prevedeà despdrtirea Principatelor); cdIntrucat un Print sttlin cu independenta noastra corn-p1ect i cu avantaje reciproce pentru ambele Principateeste o solutie imposibilà, atunci Conventia (cu desbinareaTdrilor Romane) rarnâne religia §i inima fiecdrui Mol-dovan. Ori ce om Inzestrat cu urmdtoarele Insusiri, fieRoznovanu, fie Petru sau Pavel, II voi dorl de domn alMoldovei, Il voi recunoaste de Printul meu» 40

Miscarea din Iasi Insä nu et-A nici cum pretinde pro-clamatia guvernului < opera numai a unei cete de per-turbatori, a veo 500 de insi salariati, de cdtre o frac-tiune compusA din strdinii kra capataiu, din Evrei si dinservii casei Roznovanulub 41 Vor fi fost si de acestia;dar miscarea erà i izbucnirea unei nemultamiri aIa.sului ceea ce nu erà deck In destul de firesc, dacd.ne gandim la decdderea In care stramutarea capitaleiadusese pe fostul centru al Moldovei. Tata cum descriuorganele timpului starea acestui oras : sInchipueasaslori cine un oras cu o populatiune de veo 80-90.000de locuitori din cari o mare parte Ovrei vagabonzi,venetici din Rusia si Galitia, fdra capdtdiu, fdra meserii,murdari, râioi, pdatosi si lipsiti de ori ce mijloc deexistentd; Inchipueasasi ramNsita, scotand veo 2-3.000de functionari, stdpani i servi murind de foame In casu-tele lor mizerabile, suferind torturi mai rele cleat o miede morti, din cauza lipsei hranei si a lucrului, din cauzafrigului si a boalelor. Nu faci un pas fdrd a nu da de un

Adevtlrul adevarat sau relatia evenementelor petreeute in !aft la 3 Aprilie1866 de T. Boldur LAtescu, Cerniuti 1866.

Proclamatia lui $tefan Oolescu, prefectul de Iasi, din 4 Aprilie 1866.Mon. Of., 5 Aprilie 1866.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNEpl 487

cersitor. Nu este zi In care sd nu auzi crime noua.Inchisorile sunt pline cum nu a mai fost. Inchisoareapreventiva are la 500 de arestanti ; inchisorile prefectu-rilor sunt tixite. Peste acestea, holera, tifos si an rau;lipsa absolut de lucru si toate ramurile in cari s'ar puteacastiga ceva acaparate de Evrei. Lipsa absolutd de creditsi de speranta In viitor 42.

Aceasta miscare turburatoare dela 3 Aprilie era banuitaa fi fost sprijinita de Rusi, mai ales din Imprejurarea,ca intre capii ei cei mai de seama se intalnea si cneazulConstantin Moruzi, supus rus. 0 dovada ca aceasta invi-nuire nu era lipsita de temeiu ne-o da tocmai gazetaseparatista a lui Latescu, care raspundeà Romelnului cerepeta fara incetare imputarile de vandut strainilor sitreatiuni rusesti, spunand acea gazetd, ca «ea spela ino modificare a afacerilor Europei, In vre-un esec ce arprimi strainii adica Frantujii cari au tradat Moldova Inprada Munteniei, si care ar aduce oare care usurare lasuferintele nenorocitei noastre tari». O dare de seamaa rdscoalei facuta de o foae iesand spune, ca «poporulstriga : jos unirea; Rusii vin in ajutorul nostru; Locote-nentii erau linistiti, cdci §tiea de Cu sara, ca banii rusestiaveau sa faca scandaluri . Se scriea tot pe atunci in ziarelestraine cà se preg-ateste in Moldova un memorandum incare rusofilii vrau sA adune sute de mii de iscalituri,pentru a le da reprezentantului Rusiei, cand s'ar tineà vre-un Congres sau vre-o Conferenta» 43.

Asemenea banuiala de amestec al Rusilor isi face cale inun chip nu prea chibzuit si in adresa guvernului catre deca-nul corpului consular prin cuvintele, ca <mijloacele si spri-jinul secret de cari dispunea cneazul Moruzi au adus In-valmasala intamplata», si aduce o complicatie diploma-tica. Offenberg, consulul rusesc, luand cuvintele ca tin-

Vezi ziarul iesan Constitatianea sub redactia lui lordache Beldiman, C.Negruzzi, V. Pogor, C. N. titu, Oh. Mitrzescu. NumArul din 5 Oct. 1866.

Moldova din 25 Aprilie. Romdnal din 4 Mai 1867. Comp, Voacea Nati-onald din Iasi, 5 Aprilie 1866.

www.dacoromanica.ro


tind pe statul sdu, rdspunde lui Ioan Ghica, protestandcontra unor atare rostiri cari ar putea aduce bdnuialaamestecului Rusilor In o afacere ce le este cu totul strdind.Ghica cautd sd talmaceascd spusele lui în sens neofen-sator pentru Rusia, si asà incidentul e In,chis".

Chestia stramutärel Curtei de Casatie la lasi.Ca miscarea din 3 Aprilie fusese rostirea vdzuta i panala un punct provocata, a unei star de real nemultamirea Iasului, se vede si de pe urmarea mai departe a spi-ritului ce o Insufletise, de i pe alte cai desbracate deviolenta.

Modul cum unirea se Infdptuise de Cuza-Vodd nuavuse pentru orasul jarfit In interesul obstesc al tdreisi al neamului, nici cea mai micd, bagare in sama. Viataintreaga a statului centralizandu-se In Bucuresti, ea seretrase cu totul din foasta capitala a Moldovei, care tre-bui sa plateascd scump aceasta descapitalizare. Indatd,dupa stramutarea tuturor asezdmintelor din Iasi, si a sufe-rintelor economice ce cdzura asupra orasului, oameniipolitici se gandird la chipul de a lecul macar Intru cat-vardnile aduse foastei capitale a Moldovei. Imbunatátireastarei orasului Iasi se crezù a se putea aduce prin stra-mutarea In el a Curtei de Casatie, i jata cum aceastàidee se ndscù si apoi se desvoltä, In mintile contimpu-ranilor.

In anul realizarei unirei 1862, se Infiintase i Curteade Casatie, si pentru motiv de economie se ivi ideea dea se instala noul asezdmant In palatul domnesc din Iasice ramdsese aproape gol prin strAmutarea autoritatilorla Bucuresti. Nu e vorba aceasta strAmutare trebuea safie numai provizorie, pana la asternerea unui drum defier intre Iasi si Bucurest. Propunerea fu sprijinitd1862 de deputatii Lascar Catargiu, P. Cazimir, Gh. Va-sescu §i Gh. Ghica si combdtuta de Anastase Panu

44. Corespondenta diplomada in Mon. Of., 10 Aprilie 1868.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNETI 489

M. Kogalniceanu deputati ai Tasului, apoi dintre Ministriide B. tirbeiu si I. C. Bratianu. Propunerea caza Cu 52de voturi contra, având pentru ea numai 35 45.

Kogalniceanu care, mai ales dupa arderea lui In efigiede catre Ieseni, aveà pe suflet suferintele Iasului, facil In22 Oct.1863 un raport catre Domnitor, In care Ii propuse,cd guvernul si adunarea sa fie pusi In pozitie de aputea compensà. macar In parte sacrificiile vechei capitalea Moldovei, si anume consultand spre acest scop Insusipoporatia din Iasi despre trebuintele ei». Se Infiinteazaprin decret domnesc, o comisie iesana, sub presidentiaMitropolitului, din reprezentantii tuturor autoritatilor, catrecari se adaug si acei ai câtorva corporatii din Iasi, carecomisie sa'si dee parerea asupra Imbunatatirilor ce s'arputeà. aduce In starea orasului 46

Ronuinul observa asupra acestei comisii, ca ar fi alca-tuita din 40 de persoane mai toate oficiale, si banueà, caguvernul ar fi voit a face mai mult o manoperd electo-rala decât o Ingrijire. serioaza de soarta Iasului» 47.

Turburarile politice provenite din pricina coalitiei mons-truoase, a loviturei de stat si a urmarilor ei, zaddrnicirdinsd lucrdrile acestei comisii, chiar In cazul când ar fiavut scopul a face cevA, si ori ce Imbunatatire a stareiIasului ramase o zadarnica asteptare. Cu drept cuvântbaga de sama organul iesan Tribuna Românei, redactatde Neculai Ionescu, ca dela 1863 Ora astazi (2 1 August1866) Iesenii au pazit o discreta tacere asupra dorin-telor lor In genere, si asupra dorintelor particulare pentruCurtea de Casatiune 45.

Turburarile din Iasi dela 3 Aprilie 1866 adusera peLocotenenta domneasca In Iasi pentru a linisti lucru-rile a evità rumperea unirei si Impiedecarea alegereiPrincipelui strain. Atunci reInviè chestia Curtei de Ca-

Vezi Domnia lui Cuza Vodd, I. p. 230.Raportul si decretul din 22 Oct. 1866 in Mon. Of., 23 Oct. 1863.Romtinul, 25 Oct. 1863.Tribuna Romeind, 21 August 1866.

www.dacoromanica.ro

Mon. Of. 5 Iulie 1866 (p. 652, col. 4).Jurnal din 18 Aprilie 1866. Mon. of:, 23 Aprilie 1866.

490 1STORIA PARTrDELOR POLITICE

satie prin aratarile lui Lascar Catargiu facute In se-dinta adunArei din 29 Iunie 1866, cA «noi trebuind aIinistl pe Ieseni, le-am promis intre altele si strAmutareaCurtei de Casatiune In orasul Iasi, si am alcatuit un pro-iect de lege depus In CamerA. Lascar Catarg-iu ada-oga, ca IndatA ce am ajuns In Iasi, am chem at toatecorporatiile si am luat angajamente de a raspunde ce-rin.telor lor 49.

Proiectul de lege al Locotenentei domnesti se Inte-meiazA pe consideratiile, cA «guvernul trecut uitand caIasul s'a pus totdeauna In capul miscarilor nationale sia facut sacrificii Insemnate pentru consolidarea si Mt).-rirea Romaniei, a luat mäsuri care au zdruncinat inte-resele acestui oras, In vreme cand, In urma stramutareicapitalei la Bucuresti, ar fi trebuit sa caute a usurapierderile ce trebueau sA provinä din aceasta schimbare.Avand In vedere dorintele exprimate de Ieseni cAtrddomnii Locotenentei domnesti N. Golescu si LascarCatargiu, cu ocaziunea mergerei lor acolo, am hotarat alua mai multe mAsuri administrative In folosul Iasului,ca strAmutarea scoalei militare, Incuviintarea de 500.000de lei pentru dregerea pavagiului, complectarea facul-tätilor la Universitatea din Iasi si altele, iar ca masuramai InsemnatA stramutarea Curtei de Casatiune In Iasi 99.

In preziva deschiderei adunarei constituantei, 27 Aprilie1866, se tine o consfauire la PrimAria de Bucuresti,In care se desbate Intre altele si chestia asezarei Curteide Casatie la Ia.si. Deputatul Iasului Gh. MArzescu ra-porteazI astfel ceva mai tarziu cele petrecute In aceaconsfatuire: <Cand s'au adunat In localul PrimAriei de-putatii Moldovei cu acei ai Tarei Romanesti, acestiaerau foarte Ingrijiti de atitudinea celor dintai. Deputatiimunteni, In numar de 50, pentru a linisti spiritele spu-neau celor moldoveni, ca sd nu se indoiascd at promi-siunile date de Locotenenta domneascd au set fle rea-

www.dacoromanica.ro


lizate fi sd se linifteasett, pentru ea toate se vor vota.I. C. Brdtianu care presedeà sedinta intrebd pe Gh.Marzescu, odacd nu ar vreA sd se facd un proces verbalpe care noi toti deputatii munteni sal subsemnam cdvom votà dorintele d-voastre. Mdrzescu insa, Indemnatde un imbold cavaleresc, Ti rdspunse, cd «nu are tre-buintd de un asemenea proces verbal si cd'i este destulcuvantul confratilor lui> 51.

and Principele Carol vine In Iasi, cetdtenii ii fa-curd o primire destul de cdIduroasd; dar nu lipsird a'iInmanà si o tânguire, in care ei aratau: «cum se vedecd orasul lor este tinta unei sistematice prigoniri; cdguvernul de azi a obstit prin foaia oficiald 52 un sirde masuri de Imbundtatire ce'si propuneà s6 facd Ia-sului ; dar and a trebuit ca ele sd se realizeze, _s'a ridicato furtuna de batjocuri asupra Iesenilor; cd s'a desfiintatscoala de arte si meserii, scoala de muzica, scoala debele-arte; ca cel putin daca nu se acoardd Imbundtd-tirile promise, sa nu se iee si ce a mai rdmas. Cutezdma VA rugi, urmeazd plAngerea, prea Innalte Doamne,sa binevoiti a Indeplinì toate promisiunile facute Iasului,pentru realizarea cdrora guvernul s'a angajat atat desolemn, Intre altele cea mai de cdpetenie din toate trans-ferarea Curtei de Casatiune care s'ar puteà °pet-à catde curând 58.

O. Mirzescu in gedinta din 13 Martie 1867. Mon. of 17 Martie 1867(p. 366, col. 2-3). Comp. N. lonescu in ged. din 29 Iunie 1866. Mon. of.,5 lulie 1866 (p. 653, col. 5). Numirul deputatilor munteni de 50 este dat deRomanul, 21 Martie 1867 care spune : Deputatii constituantei in numir de50 au promis in sala Primiriei ci vor implini cererea politici a Rominilorde peste Milcov. Nu este mid un Romin care si nu gtie, ci deputatii mun-teni au vrut a lui acel angajament prin un proces verbal subscris de toti;dar deputatii de peste Milcov au declarat ci le este destuli iubirea de patriegi simtimintul de fritie al deputatilor de dincoace de Milcov".

JurnaluI din 18 Aprilie 1866 citat in nota 50. Poporul din lagi 18 Au-gust 1866 arati cA primirea Principelui in 14 a fost cam rece ; aceasta dincauza mizeriei iu care erit oragul. N. Ionescu fractionistul antidinastic igi batejoc de Principe in Tribuna Romana din 31 Mai 1866 spunind : iacA WI !Principele a multimit Iegeniior in rominegte".

Petitia legenilor citre M. S. reprodusi, intre alte multe ziare, deTrompeta Catpafilor, 2 Septemvrie 1866. Memoriul Municipalititei in ziarnI

www.dacoromanica.ro

F'oporul, 25 August 1866. Comparl si dorintele a)egAtorilor ieseni. lbidem,22 Sept. 1866. Petitia ell subscrisil dupA Tribuna Romand, 26 Aprilie 1866,de 800 de persoane. Consiliul comunal erà compus din C. Balais, T. Codrescu,T. TAutu, C. I. Iorga, Al. $endre, Economul Al. Ionescu, C. Panaitescu,P. Idieriu, N. MAcArescu si O. Hristofor. Legalitatea din 9 Sept. 1866 ditiscAliturile lor pe memoriu.

54. Reproduse de Trompeta Carpafilor, 2 Septemvrie 1866.


In afara de aceasta petitie, municipalitatea Iasuluimai face un memoriu pe care 1'1 da Principelui si Incare consiliul comunal cauta sa Indreptateasca miscareadela 3 Aprilie, ca pricinuita de apasarea si nedreptateatrecutului. Se jalueste apoi ca Universitatea in loc dea fi complectata i s'a redus Facultatea de Teologie; cas'a suprimat scoala de muzica, cea de sericicultura; a-raft dupa aceea decaderea comertului iesan sub con-curenta jidoveasca. 11Iunicipalitatea cere: I) ca ungereaM. S. Domnitorului sa se faca In Iasi; 2) ca Domnitorulsa resada In acest oras 6 luni pe an; 3) Ingrijirea debiserici; 4) complectarea Universitatei; 5) scoala de in-dustrie; 6) vanzarea proprietatilor statului numai Ro-manilor; 7) colonizarea cu Romani Imprejurul Iasului;8) stramutarea Curtei de Casatie In Jai; 9) luareadreptului Evreilor de a speculà cu lucrurile de mancaresi de bautura; 1 o) un munte de pietate, si alte cateva.

Principele Carol, In cuvantarea pe care o tine la primireaoficiard a autoritatilor iesene, ce se face In casele Ma-vrogheni, spune, ca <In ceea ce priveste Iasul care afost unul din centrele principale ale marelor si frumoa-selor idei nationale si care a sacrificat totul pentru ada natiunei romanesti o mai mare puteke, unirea, eu 11consider ca a doua capitala a Romaniei si sunt decisa resedeà regulat In el, daca voi putek o parte a anului,Indata ce chestiile de organizare generala interioarami-o vor permite. Stramutarea scoalei militare, de si deun folos secundar, este totusi o dovada de Ingrijireaguvernului meu, si daca permutarea Curtei de Casatiunenu a putut pana acuma sa se Indeplineasca, sper totusic5. viitoarea reprezentatiune nationale. va tineà seam ade dorintele d-voastra >54. Aceste fagaduinti, ori cat erà

www.dacoromanica.ro


de sus locul de unde plecau, fiind ingrädite Cu con-ditii potestative 0 läsate in speranta voturilor adunärei,nu puteau incIlzì mult inimele Iernilor. Dar PrincipeleCarol care jurase pe Constitutie, cum bagA de samáorganul ie§an Constitutiunea, «nu putea sá facä. totul, 0dacá a spus, ca spereazä ca viitoarea adunare va strä-muta Curtea de Casatiune, trebue tinut satnä. de con-ditiile regimului constitutional>>55. De aceea amaraciuneaIernilor se da pe fatä In räspunsul primarului D. Gustila toastul Principelui, dela banchetul dela Teatrul national.Gusti reflectand mai mult la durerile trecutului cleat lasperantele viitorului, spune, Ca' «Ia§ul a suferit mult ; darsä arunam un val asupra trecutului 0 sä bem acestpahar In sändtatea Mariei Sale> 56.

La votarea .Constitutiei, cand se ajunge la art. 104care vorbWe de Curtea de Casatie, deputatul Ia*iluiGh. 1VIärzescu propune un amen dament, ca acest corpjudeatoresc sá fie arzat In Ia0. Dupä o foarte lungädesbatere, se hotärWe ca asemenea dispozitie sa nu fieinseratä In Constitutie, ci sä alcatueascä obiectul uneilegi a parte ce fusese chiar formulata de guvern Ina.din 18 Aprilie, 0 care lege era sa se iee in desbatereindatä dupa votarea Constitutiei". and aceastä legevine la rand, se repeta cele ce se petrecusera In 1862,and arzarea Curtei de Casatie In Ia0 fusese combä-tuta de Panu 0 Kogälniceanu; anume tot un Ie.?an, de-putatul N. Ionescu, este acel ce combate mai cu Inver-1..inare strämutarea Casatiei la Ia0. Adunarea prime§te

Cu 58 de voturi, contra 39, amendamentul lui C. Boe-rescu care propunea In locul stramutärei o despäg-ubirede io.000.000 de lei Ia§ului 58. Strämtorarea In care seafla casa statului face pe guvern sä ceara dela Principe

Constituliunea din 4 Septembrie 1866. Tribuna Romdnd niai ascutitil,trateazi aceastli ffigliduintli de yorbe.

Trompeta Camafilor, 6 Sept. 1866.Sed. din 28 Iunie Mon. Of, 2 lulie 1866 (p. 644, col. 2) qi 3 Wile

(p. 646, col. 3).sed. din 29 Iunie, Mon. Of, 5 tulle 1866 (p. 654, col. 4).

www.dacoromanica.ro


nesanctionarea acestei 160 de despagubire, si ministerulse Indatoreste a propune din nou stramutarea Curtei deCasatie Inteo noua legislaturd. Jurnalul consiliului deministri aratd, pe la'nga motivul financiar, ca «de s'arsanctionà proiectul votat de Adunare, s'ar Inchide Ia-sului si judetelor de prin prejur speranta pentru o bi-bunatatire imediata, atk de urgent reclamatti» 59.

Trebue Insä luat aminte ca stramutarea nu fusese pro-pus a numai de Moldoveni si combatuta de Munteni,cum curge legenda obicinuita 6°. Daca N. Ionescu estesingurul Moldovan care o combate, sunt cativa Mun-teni care o sprijin, cum se vede aceasta din subscrierilepuse pe amendamentul lui Gh. Marzescu care ceruse in-troducerea principiului asezO'rei Casatiei In Ia.si In art. 104din Constitutie. Pe lânga 16 deputati moldoveni caresubscrisesera amendamentul, gasim In el si pe urmatoriideputati munteni: G. Lahovari, N. Blaremberg, C. Bla-remberg, N. Golescu, C. Cantacuzino, G. Serurie, C. Ra-covita (deputat al Buzaului), N, Slavescu (Arges), Vla-dimir Ghica (Olt), A. G. Golescu si St. Golescu 61».

Nu a fost deci stramutarea Curtei de Casa* la Iasio chestie pusa Intre Moldoveni si Munteni In deobstepe taramul separatismului, ci una care a impdrtit toat5.

Mon. Of., 5 lulie 1866. C. Cristodulo Cerchez, intr'o intrunire a co-mitetului electoral conservator din Iasi, spune, di transferarea Curtei de Ca-satiune nu este dorinta numai a Iasului ci a intregei tad de dincoace de Milcov".Constitufianea 28 Sept. 1866.

Comp. Latescu in Moldova, 27 Ian. 1867: stramutarea Curtei de Ca-satiune a fost si este impiedicati de opozitiunea turbati a celor mal multiMunteni".

61: 1ntre deputatii Moldovei cari subsemnasera amendamentul ha Marzescu,si care sunt in numir de 16, este si Dimitrie Ghica (Roman), care nu tre-bue amestecat cu Principele Dim. Mica din Muntenia, care acesta erit con-tra stramutirei. sed. din 21 lunie, Mon. Of, 2 lulie, (p. 644, vol. 2). Comp.lista tuturor deputatilor, dupa tinuturile unde au fost ales', in Voacea nafionalddin Iasi, 20 Aprilie 1866. Programul electoral conservator din tar& spune, inapelul sau ; Nu trebue sa uitam ca acei 15 deputati (cu Marzescu 16) careceruri la constituanti transferarea Curtei de Casatiune, au avut pe linga eialti 24 de deputati din Romania de peste Milcov, si di unul din acestia N.Blaremberg in numele colegilor sal s'a ridicat cu o nobili indignatiune con-tra tristelor argumente invocate de deputatul moldovan, adversar al proiec-tului, N. Ionescu, Constitafiunea, 28 Sept. 1866.

www.dacoromanica.ro

PART1DELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNEFTI 495

adunarea In dou6. tabere; din care bine Inteles ca. majori-tatea Muntenilor trebuea sä hotarasca votul. tim Insd cädin aceasta" majoritate 50 de deputati munteni se oferiserAs6, se Indatoreascd In scris la consfatuirea dela PrimArie, avota si stra" mutarea Curtei de Casatie. Este evident a ceimai multi nu se tinura de cuvantul dat ; dar numai cu a-cest pret se face politia.

Motivele pentru care se combatea stramutarea Curteide Casatie In vechea capitala a Moldovei erau intai stin-ghirirea ce s'ar aduce Intregei Oltenii prin Indepartareaatat de mare de ea In care s'ar aseza Ca.satia ; apoi Im-prejurarea ca centrul afacerilor judecdtoresti ar trebui safie acolo unde este centrul Intregei vieti romanesti, intrucat Casatia e nu numai o instanta judecatoreasca ci si unapoliticA care ar fi chemata a judeca si pe ministri In cazeventual, Tot asa sta lucru cu dreptul de cenzura pe careera chemata a'l pune In lucrare asupra magistratilor infe-riori, precum si cu dreptul de a ataca, In interesul legei,hotdrarile Tribunalelor. Toate aceste atributiuni trebuind afi exercitate In Intelegere cu ministrul Justitiei, cereau nu-mai decat aflarea Curtei In apropierea acestui minister, iarnu la distanta de zile Intregi, cum ar fi cand s'ar aseza InIasi, In lipsA de drumuri de fier care sà. Inlesneascd comu-nicatia 62. Curtea de Casatie era apoi menitä" a unifica legilesi prin influenta ce are aplicarea lor asupra obiceiurilor, aunifica si obiceiurile, aceasta a doua natura a omului, Incaastfel Curtea fiind un agent perpetuu de asimilare, un pu-ternic legamant de unitate, ar avea si o misiune politicA deIrideplinit 63. In sfarsit Curtea de Casatie ar avea o lega-turd legala cu ministerul de Razboiu pentru casa dotatiu-nei oastei, cu acel de Instructie pentru consiliul general al

efleximze asupra proiectutui de strizmutare In !aft a Curfei de Casafiune,Bucuresti, 3 Martie, 1867, (p. 10-12).

Stril mutarea Curfei de Casaflune, Buc. 1866 (tipogr. Rasidescu), p. 9.A doua editie a acestei brosuri adifogata Cu o introducere istorici, Bucuresti1866 (tipogr. nationali).

www.dacoromanica.ro

496 ISTORLA. PARTIDE4OR POLITICE

Instructiei publice si mai la urma urmelor asezarea Ca-satiei In Iasi nu ar aduce nici un folos real Iasului, deca,cástigul cátorva posesori de oteluri evreesti 64.

Acei ce sprijineau strdmutarea la Iasi a Curtei de Casatiese puneau pe taramul unirei. Asá. N. Blaremberg spunek

geste un interes care trebue sd primeze pe toate cele-lalte: acel al nationalitdtei române, acel al unirei. Dacacerem unirea, trebue mai Thai s'o facem iubita. Daca.voim sa. cimentdm aceastA. unire, trebue sa. Indepartamtot ce poate aveà chiar aparenta unei anexiuni. Pe 1511,0realizarea altor cereri, singura satisfactie ce se poate daimediat Iasului este transferarea Curtei de Casatiune. SA.presupunem chiar cd aceasta ar fi un sacrificiu. Oare elpoate fi pus In cumpdnd. cu acela ce La fA,cut Iasul Infavoarea unirei ? SA reddm lasului o parte din splendoa-rea lui trecutd, dovedim cd unirea nu e absorb-tiune, i atunci edificiul nostru politic va fi tare, cad vafi Intemeiat pe iubire i afectiune» 65.

Chestia Imbunatdtirilor de Incuviintat 1aului, ca ras-platd pentru jertfirea lui cea cam neprecugetata pe altarulunirei, desteaptd mai multe paren i cari mergeau chiar une-ori mai departe decát strdmutatea Curtei de Casatie.Asá, mai Intai citAm dorintele rostite de grupul fracti-onist 66 al alegAtorilor ieseni, care stdruise mult nu numaiasupra stramutdrei Casatiei ci i asupra celorlalte puntedin memoriul Municipalitdtei 67.

Unul din subscriitorii rezumatului deliberatiunilor gru-pului fractionist, avocatul Gh. Cigaras, In o brosurd a

Comp. afarll de cele doul brosuri citate in notele precedente, i cu-viintarea lui N. lonescu, calificatA de uadmirabila" de Insuq protivnicii luí (!!),rostitA in sedinta din 29 lunie Mon. Of., 8 lulie 1866.

sed. din 29 lunie, Mon. Of, 5 lulie (p. 652, col. 3).Vom vedea In curAnd ce erh. Fractianea.Rezamatal deliberatiandor urmate ta intrunirea alegdtorilor din la,si In

sala Primdriei. 180, 1866. Se ¡fad subsemnati in el: D-r An. PAW, P. Suciuprof. univ., A. $endre avocat, A. I Oheorghiu, D. Tacu, Arhiereii ScribanBobulescu, Arhimandritul Clement, N. C. Aslan, Or. CobAlcescu, A. RacoviOfarmacist, O. agaras avocat, A. D. Holban inginer, V. Oheorghian tiarist,Sandu Dudescu, Panaite Cristea avocat, M. Buznea profesor, preohd Oh. lo-nescu, colonel Oh. Pavlov §i C. Asian.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNE§TI 497

parte, cere pentru Imbunatatirea sal-6 Iasului instituireaIn el a unei administratiuni civile centrale pentru Mol-dova, de caresa atarne toate prefecturile, si care sd aibd.sing-urd dreptul de a prezenta pe prefectii din districteleei, pe cat si pe acei ai Ia.sului; apoi, Infiintarea uneicasierii centrale de care sd atarne toate casieriile Mol-dovei, acestea pe langd. strd.mutarea In Ia.si a Curtei deCasatie. Se Intelege ca instituirea unei ocarmuiri civileseparate pentru Moldova atrAgeà numai deaf pe aceaa unui cap al acestei ocarmuiri care avand sing-ur drep-tul de a recomanda prefectii si casierii nu Insemna altdceva deck guvernatorul separat pentru Moldova, pe care11 propuneau Rusii tocmai penti-u a paraliza cererile deunire ale Tdrilor Romane 68.

Alt apdrator al aceleiasi teme este D. M. Catichi, vechiumaior, care cere Intaiu o conditie sui gen eris pentru radi-carea Iasului, anume, «ca toti deputatii moldoveni sd fieIndatorati, In anul Inaintea deschiderei adundrei, sd vinasd asculte odatd sfanta Liturghie In Mitropolia din Iasisi sd facd o vizitd, Mitropolitului, sub pedeapsa pierdereia jumdtate din diurnd In folosul Primdriei iesene». Pelangd aceastd conditie, pe care Catichi pareà a pune unmare pret, el nu uitd. nici instalarea In Iasi a Curtei deCasatie 6 9.

Tot asa gasim pe deputatii Iasului Dimitrie Tacu siTeodor Late § cari cer pe langd introducerea In Consti-tutie a principiului Domniei nationale stramosesti, si strd-mutarea Curtei de Casatie In Iasi 7°.

Un Bucurestean C. N. Brdiloiu gd.seste de cuviintaa criticà cu asprime cererile Iasului In un articol publicatIn ziarul conservator Ordinea, sub titlul «Memoriul Muni-

Broqura lui Cigaras, este Echilibrul Unirei, Iasi, 1866. Comp. Domnialui Cuza-Vodd. 1, p. 221.

Refornule necesare pentru Principatele Unite de d. M. Catichi vechiumajor. 14, 1866.

Darea de samil la aleetoril Municipiului lasi din partea fo§tilor depu-tali T. Latee §i D. Tacu. la§i, 1866.

82

www.dacoromanica.ro

AdecA memoriul dat Principelui ciad cu venirea lui in lavi. Mai sus,nota 53.

Vezi btovura citatli mai sus nota 37. AltA brovurA tot pe tema lui BrAl-loiu este aceea a Bucurevteanului G. BrAtianu, urziti insi mult mal ghibaciupe teze generale, intitulatA Viitorul nostru este In Unire, Bucurevti 1866.


cipalitatii iesene» 71. N. C. Aslan ti raspunde In o bro-sura citata mai sus, In care apara si manifestatia dela3 Aprilie, spunând Intre altele: «Cum ? se sfarma unirea,fiind ca Tntelepciunea si ecuitatea Romanilor ar fi decisa nu läsà. In parasire Iasul, de unde au purces toaterazele maretelor idei de astazi, si a se veni In ajutorulunui oras mare, a unei vechi capitale, care cere usurareapentru suferintele sale provenite In mare parte din sim-timantul lui de abnegatie? lntr'o populatiune de Too.000-de oameni cu traditiuni politice, cu interese materialenimicite din cauzà ca nobile simtiminte patriotice i-auImpins la Indeplinirea unei marete idei nationale, oarepoate fi permis ecuitatei si recunostintei de a se folosìde fapte Indeplinite prin puterea brutald, pentru a targuiCu cerintele leale ale unei populatiuni suferinde, mai cusama cand Indeplinirea acelor cereri nu vatama decatInchipuita unitate guvernamentala a d-lui Brailoiu?»72.

Brailoiu acuse gresala In articolul sau, de a amenintàIasul spunând, ca «municipalitatea lui va cugetà si nuva cutedc sa deschida o lupta intre Iasi si Bucuresti».

La clubul national din Iasi In sedinta dela 2 Aprilie1866, sub presedintia lui V. Pogor, Titu Maiorescu pro-pune pentru Inflorirea Iasului alte mijloace decat stra-mutarea Curtei de Casatie, de care el nu pomeneste prinnici un cuvânt. Maiorescu cera ca «Iasul sa devina centrulde stiinti al Romaniei, precum Bucurestii trebue saramana centrul ei politic. Toate scoalele superioare, scoalamilitara', scoala de arte, facultatile de Litere si $tiinti,scoala de Medicina, dará, de o scoala de Drept ce estenecesara Capitalei, trebue transferate la Iasi. Prin acea-sta, tinerii de dincolo de Milcov vor fi siliti sa cunoa-sca bine aceasta parte a Romániei si apoi, Intorcându-seIn Capitala pentru a ocupà functiuni, vor lucrà In cunos-

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNEgI 499

tinta de cauza la tot ce priveste Romania din stangaMilcovului. Apoi va rezulta un mare folos pentru invg-¡aura care se va putea mult mai bine dobandl In unoras linistit si departat de framantarile politice ale Capi-talei» 73.

Din aceste fapte si cugetari bine adeverite rezulta cusiguranta Imprejurarea, ca In afara de manifestarea maimult neserioaza dela 3 Aprilie, fierbeA In Iasi In toatestraturile sociale, o adanca jignire asupra modului cumse Ir4elesese a se aduce unirea la Indeplinire, cu centrali-zarea Intregei vieti a statului numai In Bucuresti. Deaceea poate cu drept cuvant baga de seama organuliesan Constitutiunea, cg «s'a calomniat Iasul cu 3 Aprilie;cAci sa vorbim drept: Iasul daca voea era In stare safaca o altfel de demonstra;iune»74. Se poate zice, capartidul propriu zis separatist ce se ivise In Iasi, Incadinainte de Infaptuirea unirei, Isi jucase ultima carte Inziva de 3 Aprilie 1866, si ca de atunci viata lui ceade altfel de tot scurta, apusese pentru totdeauna 75.

Din el Insa ramasese totusi un vlastar InfrMit, acelal revendicarilor moldovene ?i, mai ales iefene care vaaveà o mult mai trainica putere de viat.a, ca unul ceeste Intemeiat pe fapte netagaduite ce lovesc In simti-mantul dreptatei altoit pe jig,nirea intereselor.

Se Intelege ca este o tranzitie Intre apusul partidseparatist si acel al revendicarilor iesene, caci cererilefoastei capitale a Moldovei se pot cobori, dela acele cenu se pot Impacá cu unitatea statului, la acele care arraspandi macar ceva si catra periferie din prea multa

Vezi darea de sama a cuvantarei lui Maiorescu in Vocea Nationald,16 Aprilie 1866. Este dupit cum credem cea d'intliu manifestare politica a4:1-lui T. L. Maiorescu.

Constitatianea, 5 Oct. 1866.tot aqh consideri qi d. T. L. Maiorescu Discarsuri parlamentare, 1,

1897, P. 13, migcarea din 3 Aprilie, cand spune despre ea, ca epoca deose-birei exploatate ¡litre Moldoveni qi Munteni ajansese acum pe sfélrfitg. In nu-mirul ce din 7 lunie 1866, Trompeta Carpaplor vorbegte Inca de existentaunui vac partid separatist in Moldova, cu 1ordache Beldiman in fruntea.

www.dacoromanica.ro


viaä adunatA numai In centru. Dintre aceste cereri,chiar stramutarea Curtei de CasaOe In Iasi nu era defel de a periclita aceastä. unitate; cci (asaçia fiind unsingur aqeztimeint strAmutat aiurea cleat In capitalkducea cu sine acolo unde era sä fie transferat, uni-citatea lui chiar, ideea unirei. Dar dacä aceastä str5.-mutare pärea Indoielnia In rezultatele ce era sä ledee, de sigur cä pdrerea lui Maiorescu asupra prefa-cerei Ia.u1ui In centru de culturä. al Romaniei putekfi realizatA spre binele ärei Intregi.Vom vedea Insä cum,dacä.' scoalele din Iasi propdsirk aceasta fu mai mult Gurmare a desvoltärei InväIämantului In Romania, deckacea a unei Ingrijiri deosebite pentru foasta capitalI a.Moldovei. Ba de mai multe ori chiar i ceea ce aveadin trecut, ca Universitatea, Conservatorul, scoala fru-moaselor arte, scoala centralä de fete, fura puse In pri-mejdie de a fi absorbite de Bucuresti, prin mai departeaurmare a plecarei fatale spre centralizare a Intregei vie0romanesti In capitala tarei. De aceea i partidul reven-dicArilor iesene nu poate dispärea, si In el tot se oglin-deste, din cand In cand, i cate o razd furisatä. din ve-chiul partid separatist.

Alegerea Principelui Carol. Nu ne vorn ocupàcu greut4i1e diplomatice ce au trebuit Invinse pentru aaduce la Indeplinire Intronarea Dinastiei strdine In Ro--mania., al 4-lea si ultimul punt din dorirgele rostite deDivanurile Ad-hoc, ci numai de .tinuta partidelor fat'd cuPrincipele pe care ImprejurArile istorice II aduserä, Infruntea statului roman

76. Do nicAerl nu se pot mai bine cunoa§te aceste greutAti decal dinMemoriile Regelui Carol I, apArute in cilleva editii germane sub titlul Ams-dem Leben König Karl's von Rumania:, von einem Augenzeugen, Stuttgard,vol. 1. Memoriile au apArut si in traducere român i francezli. O culegerebogatA de acte interne si externe dela 1866 incoace este continutA in volumuld-lui D. A. Sturza, Charles I Rol de Roumanie. Bucarest, reeditatA acumo noul formA in 3 vol. Regele Carol I al Ron:lintel, Azle fi euvantdrt, 1909..Aceste cloul publicatii nu inlocuesc insA pretioasele Memorii.

www.dacoromanica.ro

PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNE§TI 501

Am vAzut mai sus, ca mai mult sau mai putin sin-cerA, chemarea unui Principe strOin era o dorinta ob-steste märturisitA, si In contra cdreia nu se raclicaserAclecat putine glasuri din sinul pOturei culte.

De altfel ambele particle < istorice» ce se InjgebaseraIn viata politicO romaneascA, mArturiseau acest crez po-litic, si coalitia monstruoasä contra lui Cuza Vocld, oride ce Imboldire ar fi fost Impinsi acei ce o alcOtuird,tindea nu numai la rästurnarea Domnitorului roman, cisi la Inlocuirea lui cu o Dinastie straina. Prin aceastä.Intalnire a ambelor _partide in o cugetare si o vointäcomunä se reîntreg iaräi partidul national ce fuseseatAt de desbinat In cele cloud ramuri ale lui : conserva-torii i liberalii dela 1848 Innainte. ,Dar precum la 1821,la 1857 si la 1859, aceste cloua" brate ale marelui fluviuIsi amestecaserd iarasi apele Inteo singurd matcd, astfelsi acuma, cu toata umflarea lor tot mai manoasä subadaosul vremurilor, despOrtite iaräsi sub Domnia luiCuza Vocld, ele se intrunisera din nou pentru a Inaturàbomnia nationalA si a realiza In sfarsit dorinta Intoc-mirei statului roman sub obladuirea unei man familiieuropene.

Chemarea Principelui Carol de Hohenzollern la carmaRomaniei nu fu opera unuia din cele doua partide po-litice, ci a ambelor Impreund.. Precum era compusä Lo-cotenenta domneasca i ministerul din reprezentantiambelor taberi, a$a i agentii trimisi pe la Curtile eu-ropene pentru Indrumarea i rezolvirea acestei mari pro-bleme fura luati nedeosebiti de toti oamenii politici.DacA, loan Braianu fu acela ce se puse In mai marelumin4 In aceste grele negocien, aceasta se datora de-stoiniciei i capacitdtei sale deosebite, altoite pe un ele-ment ce nu este de loc de despretuit In relatiile cu

exteriorul sOu simpatic» 77.

77. Alm dem Leben Kiinig Karl's von Rumdnien, I, p. 4: Bratianu hatden besten Eindruck auf den Prinzen und die fiirstliche Familie gemacht, so-wohl durch sein einnehmendes Afissere, als durch die staatsmiinnischen Eigen-schaften die, er bewiesen hat".

www.dacoromanica.ro


Prin urmare cand e vorba de tinuta partidelor Wei"fala cu alegerea Principelui Carol, s'ar parea ca neavandde constata.t cleat unanimitatea cugetelor tuturor, nu arfi loc pentru desvoltari mai cuprinzatoare.

Totuqi aceasta alegere Intalni In Principatele Uniteo Improtivire datorita la Inceput unor manifestari in-dividuale, care Insa se Inmanunchiara In un partid po-litic. De §i totdeaurra rastrans In numar, acest partid nuInceta totu0 de a juca un rol oare care In via0 statuluiroman din acel timp.

Se vazil chiar din subsemnarea plebiscitului, ca centrulImprotivirei contra Principelui strain erà Iau1, cu toateca §i In Bucure0 am vazut cum unele vointi ca aceaa lui Ioan Heliade Radulescu care spunek cä cnu vreaca douä corpuri In care curge sange romanesc sa fie-puse sub un cap In care curge sange strain> 78, trebuirg.Indoite prin staruinti care aproape cotigeau silnicia. InIai Insa se arata numarul cel mai mare de voturi contraPrincipelui strain.

In Muntenia erà protivnica acestui principiu grupa-rea din jurul Trompetei Carpatilor cu Cesar Boliacfrunte care publica nenumarate articole contra acesteiInnoiri politice In viata romaneasca. Ca Incheere a com-baterei sale, Boliac spune, ca. «noi am fost contra Prin-cipelui strain; am fost contra plebiscitului»79.

Mai Insemnata este pomirea cugetelor moldovenecontra Principelui Carol I. OpoziOa contra Dinastiei dinfamilia prusiang. se Infato§a In I* sub doug. forme: Unadie ele rgspingea numai pe Principele nelatin, primind

Sedinta din 1 Mai 1866, Mon. Of, 6 Mai 1866. Ziarul Legalitateaintemeiat de Heliade in Bucureti, de i nu este sub directia lui, contme Maimai in fiecare numAr un articol contra Principelui strAin, d. e. in 17 Aprilie,1866: Noi care nu voim si instrAinAm domnia RomAnilor, suntem pentrarespingerea oricArui Domn strAin". Cu toate acestea, dupA ce Hohenzollerndepuse jurAmintul pe Constitutie, Legalitatea inspectfind'o in totul, spune :trAiascA marele reprezentant al Rominiei Carol I" (4 Iulie, 1866).

Trompeta, 16 Mai, 1866.

www.dacoromanica.ro


pe unul de vi. latina ; cealalta erà protivnica ori careiDomnii straine.

Cea dintai grupare dadi). In cuniVin0 parerea eiprin o rezolugune In care spunek ca crecunoaste nece-sitatea mantinerei unirei sub un Principe strain de visalatinä, doua puncte nedespartite In care trebue sa per-siste cu energie. Unirea o Intelege Insa cu deplina de-centralizare, si declara ca pentru realizarea acestor do-rinti va da mandat imperativ deputatilor alesi de ea.Aceasta rezolutiune erà iscalita, pe langa altii rArria§inecunose* i de Dim. Tacu, V. Pogor si T. Maiorescu".In sedinta din 30 Martie 1866 a clubului national dinIasi-sub presidentia lui V. Pogor, T. Maiorescu demonstrànecesitatea absoluta a unui Principe strain, aratand Intrealtele, ca fatá cu concurenta ce ar fi sa se iveasca Intrecandidatii bastinasi, alegerea unui Principe din tara nuar puteà fi cleat opera coruptiei»m, iar o corespondentadin Iasi catre ziarul Ilfercuriu din Galati spune, ca <asazi(3o Martie) s'a unit Intreaga partida nationala din Iasi(veo 400 de oameni) si a proclamat In entusiasmul tu-turor, ca dorinta Românilor este unirea cu Principe strainde vita latina 82 Invatatul Besarabian sezator In Iasi,Bogdan Petriceicu Hajdau, fusese la Inceput pentru a-ceasta parere. Vazând Insa trista scenä de reactiunepetrecuta la I4, Isi retrage votul dat contra PrincipeluiCarol la plebiscit si, In interesul salvarei unirei, se de-clara pentru alegerea acestuia»".

Daca, dupa cum se vede, Intreg partidul national

Rezolutiunea a fost cetiti de Gh. MArzescu in ved. din 1 Mai, Mon. Of.,7 Mai, 1866. IscAliturile celor 3 sunt adeverite 0 de arAtArile Trompetei Car-pafilor care spune, cl pentru a combate mi§carea de desunire dela 3 Aprilietinerii intelepti §i patrioti, Pogor, Maiorescu §i altii, au alcAtuit Indatii pro-grama mAntinerei Unirei cu un Principe strAin de vitA latinA" (19 August, 1866).

Voacea nafionald, 5 Aprilie, 1866, reproduce Inumentele lui Maio-rescu inteun articol : Principele strAin oricum ar fi".

Suplement la Mecuriu, Galati, 17 Aprilie, 1866.Romatud, 6 Aprilie, 1866, Concordia din Budapesta combate 0 ea Prin-

cipele german, spunAnd, cA nici un Romin nu i ar putea mAcar rosti numete.Apoi cit Printul strAin ar trebui sA garanteze dobAndirea neatArnArei ; la dincontrA ar fi de preferat un Print indigen" (6 Mai. 1866).

www.dacoromanica.ro

84. Mon. Of., 15 lanuarie (p. 771, vol. 3).


era la Inceput pentru Principele strain de vita latina,se vede ca el, ca si Hajdau, se Intoarse curand delaacest gand si se rose. In favoarea Principelui germanreprezentat prin Carol I de Hohenzollern.

Nu tot asi, Insa urma cealalta g-rupare de improti-vitori contra Principelui strain. Aici Intalnim o Tnlantu-ire a cugetelor pe temeiul unui Intreg sistem de On-dire datorit unei Insemnate personalitati, Simion Barnut.,refugiatul transilvánean, apostolul Romanilor ardeleni din1848, si care era pe atuncea profesor la Universitateadin Iasi.

Inainte Insa de a expune reteaua de idei pe care seInjghebase noul partid al Fractiunei libere Fi indepen-dente sä vedem de unde-i vine acest nume: Neculai Io-nescu In sedinta din 1 2 Ianuarie 1867 cand se desba-tea Imprumutul Offenheim, spuse cuvintele, ea «el de sireprezentantul unei fractiuni libere Fi indepen dente deonce spiiit de partid, si prin urmare indiferent de ches-tia ministerialá, nu poate vota Imprumutul Offenheim» 84.Toti vorbitorii ce luara cuvantul dupa el, Il zeflemi-sira asupra termenului de Fractiune, Inca cuvantul Ina-ripat purtandu-se mult timp prin gura, ramase alipitde g-ruparea pe care o reprezirita Neculai Ionescu.

Simion Barnut parintele Fractiunei Impartasea un com-plex de idei originale asupra menirei si nevoilor popo-rului roman. Marele Transilvanean se bucura In Moldovade o stralucita reputatie, provenita din aureola cu care'lIncununa bogata si spornica lui Impsártd§ire la revolu-tia Romanilor din Ardeal din anul 1848, unita cu vazaunui mare Invatat. El cautase un adapost In Moldovacontra prigonirilor cdrora rolul sau V. expusese, si adu-sese aici, Impreuna cu cultura lui vasta si Insemnata pen-tru acel timp, un manunchiu de idei subte din acele ceumblau pe atunci In mintea Ardelenilor cArturari, §i cari

www.dacoromanica.ro


erau hraniti cu toate exagerarile ideei obarsiei romanea poporului roman. Invatamantul sä'u de 8 ani, 1855-63,la cursul superior dela scoalele din Iasi (dela 186oUniversitate) avuse de urmare «a funda o adeväratascoala de principii In politica romand 85 . Barnut pri-vaste pe poporul roman nu numai ca pe un coborator, darsi ca pe un continuator al poporului roman. De aici ur-meaza ca consecventa, ca pämantul ar trebui impartitdin nou conform legilor agrare ale Grachilor; ca gu-vernul constitutional _nu este potrivit pentru Romani, siea tara ar trebui organizata In republica, cu functio-nari alesi ; ca Romanii au dreptul de a da, afara pestrainii cari le-ar 'impedich interesele agricole, industri-ale si comerciale. Mai adaoga. Barnut, ca «natiunea ro-mana poate reduce numarul strainilor cat sa nu fie con-damnati Romanii a tinea toate Sambetele i sarbatorileiidovesti cumparà 'inibracamintea, pana i paineade toate zilele, dPla Jidovi, Nemti si dela alte aduna-turi . Barnut este nu numai antisemit, ci In deobste pro-tivnic strainilor. Asa el este contra colonizarei Wei cuEvrei, Slavoni sau Germani. Evreii am vazut pentruce; Slavonii pentru ca parte au nimicit pe Romani ;parte i-au rarit foarte tare ; Germanii fiindca vrau sagermanizeze pe toate popoarele : Mai cere sa se reducanumarul strainilor pe pamantul romanesc, asa ca sa, nufie primejdiosi natiei. Pe langa propovaduirea antisemi-tismului, Barnut mai este si contra Principelui strain,care va reprezinta totdeauna interesul Wei de care s'artinea. Cat de departe mergea Bamut In combatereaDomnitorului strain, se vede din aceea, ca el prima. pa-rerea, cä «votul unui singur Roman contra PrincipeluistrAin ar fi de ajuns pentru a anula valabilitatea juri-&A a unei alegeri 86.

T. L. Maiorescu. Dreptul public al Romilnilor i Foals lui Barnutiugin Coaporbiri literare, 1, 1867, p. 273 gi urm. Cursullui Barnut a fost publi-cat dupi moartea lid, de elevii sii, in laqi, 1867.

Dereptal public al Romanilor de Simion Barnutiu, 1867, p. 92-94, 321.

www.dacoromanica.ro


Aceste paren i sustinute cu Cu o voace blanda, In olimbd limpede si frumoasd, cu tot latinismul ei covasi-tor, si de un om cu autoritatea de care se bucurà Bdr-nut, avurd de efect a rdspandi ideile lui In mintile tine-rimei, si de a cred, In Iasi o scoala intreag-d In jurulmagistrului. Dar aceasta scoald mai urrnA Invdtaoru-lui si in privirea prelucrarei limbei romane, pe careBarnut. dupa exemplul dascalilor sdi ardeleni, o latinizà.pe cat putek spre a o apropià de forma limbei latine.Tot asA, si ortografia limbei române cdutà sa fie cat sepoate mai etimologica, Inca scoala lui Barnut., din carepe taramul politic s'a format Fractiunea, se aratd ca uncomplex de idei politice pe un fond cultural.

Fractiunea va fi reprezentanta mai ales a antisemitis-mului si va combate Principele strain, Daca In aceastddin urma directie nu va puteà repurtà mare izbandkprin pornirea ei contra Evreilor, ea aduse IncurcauriIn situatia internationala a Rom âniei care adese ori a-tinse proportii Ingrijitoare, dupa cum se va vedeà dinexpunerea de mai la vale. E drept ca in aceastd pri-vire ideile Fractiunei corespundeau cu simtiminte mas-selor.

Fractiunea care rdmâne statornicd In improtivirea eicontra Principelui strain, ajunge a trimite In adunare câtivareprezentanti cari dddura nota discordantd in recunoa-sterea plebiscitului de adunare. Din L 15 deputati fatd.la acea votare, 109 furd pentru omologarea plebiscitu-lui, iar 6 contra ei. Intre cei subsemnati pentru, gdsimsi pe V. Pogpr care subscrisese rezolutiunea» din Iasipentru Principele latin, dar care in urmk ca si Fldicldu,.se Intorsese. Rdmaserd statornici In opozitia lor contraPrincipelui strain : Dumitru Tacu care trecuse la fracti-onisti, T, Latesu, I. Negurd, N. Iamandi, loan Leca siNeculai Ionescu.

Adunarea cea noud care el-A sd devina constituantkisi deschide sedintele In ziva de 28 Aprilie 1866. De si

www.dacoromanica.ro


nu fusese aleasa Cu aceasta anumitä tinta, rolul ei erà de ada o noua. organizare Romaniei unite, sub oblacluirea uneiDinastii straine. Ea trebueà deci sa Intocmeasca o noua.constitutie. Dar In timpul de 1 2 zile cat mai statù lacarma statului Locotenenta domneasca, dela 28 Apriliepana la io Mai, cand Principele Carol depune juraman-tul Innaintea adunarei, aceasta nu intra In desbaterea ac-tului de temelie, ci se ocupg numai cu verificarea alegerilorsi cu votarea regulamentului ei. Constitutia se vota decichiar la Inceputul domniei lui Carol I. Cu acest act carealcatueste o data Insemnata si mersul vietei partidelorpolitice, ne vom Indeletnici In capitolul urmator :

Locotenenta domneasca retragandu-se In ziva de 1 oMai, Principele Carol lea In mand franele g-uvernului.Ministerul se rétrage si el, spre a lasa noului Dom-nitor libertatea de a'si alcatui dupa voie cabinetul, 'pe careIl iea tot din ambele particle cum fusese si pana atunci.Conservatorul L. Catargiu este Insarcinat Cu presidentiaconsiliului. Algturea cu el mai figurau, din partidul lui,Petre Mavrogheni, si spre a le tinea cumpana, ei fura In-tovarIsiti de cei doi liberali mai de seama si mai Ina-intati, I. C. Bratianu si C. A. Rosetti ; iar ca elementemai neutre fura luati In minister : I. Cantacuzino, gene-ralul I. Ghica si Dimitrie Sturdza 87.

Ministerul cel nou, In declaralia lui din 13 Mai, spune,cA schimbarea guvernului Ioan Ghica In acel al lui Las-car Catargiu s'a facut fail sa fi urmat vreo diferentäde opinii Intre cele 1 o persoane care compuse,serä gu-cernul din II Februarie si dupa o Impreunä consfatuiresi o Intelegere urmatg. Intre acele persoane, Cu toate ca

87. Decret din 10 Mai, Mon. Of, 12 Mai 1866. Comp. Arts don -LebenKönig Karl's I, p. 55, unde minigtrii sunt ast-fel caracterizati : ,,Lascar Catargi,Moiclauér, conservativ ; 1. Briitianu, Walache, liberal ; P. Mavrogheni, Mold.cons.; C. A. Rossetti, Walache, aiisserste Linke ; 1. Cantacuzino, Walache,centrum., general (Mica, Mold., Rechte, Dim. Sturdza, Mold. centrum.

www.dacoromanica.ro


aceasta Intelegere nu merse fárd < oare cari greut*cum spune Regele In memoriile lui88.

Principele gdsise de cuviintA, a pdstrà la ocarmuireatdrei coalitia care'l chemase la Domnie, §i de aceea§ipdrere erau qi oamenii politici ai timpului. Taal Prin-cipelui .Ii spune, In o scrisoare, despre Principele Dim.Ghica, qeful conservatorilor, ca din o convorbire avutdCu el, a vdzut, cd «de §i Bratianu §i Rosetti II sunt caun ghimpe In ochi, totui el mdrturisWe, cd pentru sta-diul Incepdtornic, un minister de compromis este nea-pdrat». De aceeaqi pdrere erau i min4trii lua0 dincoalitie 88. Acest minister conduse trebile In timpul In-semnatei legislaturi a Constituantei care Inzestrd Româ-nia cu constit4a sub care traim qi astdzi.

Programul noului minister in Trompeta Car,oaiilor, 31 Mai 1866. Ausdem Leben, I, p. 55: nach einigen Schwierigkeiten".

Aus dem Leben, I, p. 79. Comp. p. 68: Das Ministerium Catargischeint indessen darin einig zu sein, dass es selbst mit Attfopferung perstinb-chen und principiellen Auschaunngen, vor Allem gilt zusammen zu halten,weil sonst der gauze Ban gefährdet wire". Mai vezi si asupra sefiei Pr. D.(Mica, mai sus, nota I.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIX

CONSTITUTIA DIN 1866

Chestia evreeascS. Inca Innainte de a yen' In des-batere intocmirea cea noua a statului roman, se rgspandizvonul, cg prin proiectul ce se redactase de guvernul Lo-cotenentei, se Incuviintau drepturi politice si Evreilor.Aceasta stire care se cunosca In urma ar fi adevà."rata.In principiu, umplA de Ingrijire tara Intreaga si mai alesMoldova, In care Evreii erau mai numerosi. Inca din IIMai, Innainte de a se fi dat tot proiectul la lumina 1,cetatenii romani de dincoace de Milcov trimit care adu-nare o petitie foarte lungg si motivata, prin care ei pro-testeaza contra Incetatenirei Evreilor. In ea se spunekca «In proiectul lucrat de Consiliul de stat, unii Romanicondusi de un umanitarismu gresit Incuviinteaza dreptu-rile politice Jidanilor . Motivele pentru cari petitia pro-testeaza contra acestei dispozitii sunt : ca <Jidanii fiindcu totul deosebiti prin limba, origine, moravuri, traditii,moralg si religie, constituesc o amenintare permanenta.pentru natia romana, caci ei nu se fuzioneaza cu rasaindigena ; ca ei ar fi rapit prin uzurg proprietatile fon-ciare din orase ; ca tot comerciul cel mare cu boga-tele-i izvoare de castig, de asemenea si cel mic careasigurg viata poporului mai marunt, a Incaput pe mai-nile Jidanilor; ca tot ei au desorganizat breslele si au

1. Proiectul de Constitutie a fost publicat pentru intlias dati in Romtinutdin 5 Mai 1866. Prin art. 6 se prevedea, a relight nu poate fi un obstacoLla impAmAntenire°.

www.dacoromanica.ro

5 10 ISTORIA PARTIDELOR rOLITICE

sfaramat industria §i meseriile romane0, a$ ca au des-fiintat starea mijlocie a poporului roman ; ca toate obiec-tele de hrana sunt acaparate de Jidanii cari le fakifica.0 le strick In dauna sanatatei poporului ; cä Jidanii seIntind acuma i la singura specula ce mai ramasese Inmainile b4tinaOlor, arenda moiilor, Intrebuintand acea-std. ramura da activitate spre a exploath i mai aprigpe tarani, prin unirea arenda0lor cu cra§marii ; ca.proprietatea mo§iilor este atacata prin uzura cea ne-omenoasa care ar preface pe Jidani, de Indata ce li s'ardh drepturile politice, In proprietari de moqii ; c. atunciRomanii Moldoveni ar ramaneh o oarda de vagabonzi

de iloti, fara drepturi In p-ropria lor patrie, caci Ji-danii substituindu-se lor In bunurile stramo§e§ti, ar do-ban& prin Insu0 acest fapt, drepturi nationale In loculRomanilor, fiindca once nationalitate este bazata pe po-sedarea pamantului i, pierzand proprietatea, nationalita-tea se stinge; ca pe langa aceasta Jidanii sunt un ele-ment totdeauna favorabil strainilor, i ca morala lor juda-icä este opusa celei cre4tine». Dupa aceea petitia trecela nite argumente «istorice», Incheind prin aceea,«departe a admite un moment macar putinta acor-darei de drepturi politice Jidanilor sau facultätei de aputeh cumparà moqii In Romania, noi venim sa Ara ce-rem legi de exceptie pentru apararea noastra contraacestui flagel neImpacat». Dupa aceea petitia In§irä maimulte legi de rastrangere de aplicat la Evrei 2.

In urma acestei petiçii premergatoare, se organizeazacomitete In toate judetele moldovene, spre a Intinde Intoate pärtile petitionarea In contra Evreilor.

tirea scopului guvernului de a Impdmanteni pe Evreipatrunzand In mintile mai aprinse de simtiri nationaleprecum erau profeeorii i elevii crescuti In ideile Frac--tiunei, provoaca oare cari turburari antisemite In maimulte ora§e din Moldova A$ In Iai elevii ataca pe Evrei

2. retilia publicati de Trompeta Carpatitor, in 24 Iunie, 1866.

www.dacoromanica.ro

CONSTITUTIA DIN 1866 511

In gradina publica.; In Barlad si In Roman li se sparggeamurile la case si dugheni ; In Botosani se pregateachiar o lovitura mai grava. Manolache Costache Epu-reanu arata In adunare, ca acolo Comitetul organizaseniste bande din soldafi liberafi si din oamenii de stran-sura cari sa cada asupra Evreilor 5. Acestia speriafi, tri-mit pe bancherii si negustorii lor fruntasi la Prefecti,spre a le cere apararea, i in acela§ scop- se Indreaptasi catre Consulul austriac din Iasi. Prefectul de Iasi carenu impartb.sea de loc ideile antisemite ale Fracfiunei,se hotaraste sä intervina cu energie In contra comite-tului din Iasi care confinea persoane ce erau In ade-var protivnice Evreilor, dar despre care se putea cugreu admite ca sa fi patronat miscarile antisemite destrada. Intre aceste persoane citä'm pe doctorul Anas-tase Fatu care mai tarziu ajunge presedinte de Camera,Petru Suciu profesor universitar, Economul Ursu, Di-mitrie Anghel mare comerciant, A. I. Gheorghiu, N.Culianu, P. Poni profesori, A. D. Holban inginer si V.Gheorghian ziarist Prefectul publica o proclamsfie Incare spune, ca. .znipte indivizi ce nu se sfiesc de nimica

cari Bunt oarbe instrumente ale inamicului au cuge-tat a se forma In comitet spre a face propaganda con-.tra Izraelifilor» si sfarseste cu asigurarea, ca. «Izraelifiise pot razima pe guvern care este decis a manfineàlinisteg cu once pref, lovind i pedepsind cu asprime pecine ar urma aceasta propaganda barbara» 4. Tot peatunci ministrul instructiunei publice C. A. Rosetti tri-mite o circulara care directorii scoalelor din Iasi, In carele spune, ca «plangerile ce s'au facut contra Izraelifilornu Inseam na, ca religia sa. poata ava vre un loc In orice respingere li s'ar face dela drepturile politice In Ro-mania» 5. Cu toate Ca. aceasta circulara confinea o parere

Man. Costache in sedinta adunarel din 22 Mai, Mon. Of., 25 Mal 1866.Scrisoarea Botosenenilor N. Cananiu, Cariz St. George si alIii prin careprotesteaza contra acestei invinuiri, in Trompeta Carpafilor, 21 iunie.

Prociamatia in Mon. Of, din 31 Mal, 1866.Reprodusi de Romtinul, 1 iunie, 1856.

www.dacoromanica.ro


IndreptAtita, de oare ce Jidanii nu erau dusindniti dinpuntul de vedere religios ci din acel economic, totusiea fu interpretata de antisemiti tot ca o cugetare apd-rAtoare a Evreilor. Prefectul din Iasi Insd nu se mul-tdmeste numai cu provocdtoarea lui proclamatie. El maicere si autorizarea de a arestà pe membrii comitetului,ceea ce ministru de interne Incuviinteazd, si se pun laopreald dr. Fdtu si Petru Suciu; dar ei sunt liberati Incurand In urma intervenirei rectorului UniversitAtei.

Ziarul «Românul», pentru a fi consecuent cu princi-piile liberale, protesteazd contra acestei arestdri arbitrare, desi face rezerve asaprd actiunei celor bAnuiti» 6. Studentiidin Iasi ce de pe atunci erau porniti contra Evreilor,combat tanguirile si parile lor, ardtand ce ei le iscodi-sera Innadins, pentru a IsmpedicA subsemnarea petitiilor.Scrisoarea ce o trimit Trompetei Carpatilor cautà saIndepdrteze de pe ei banuiala de miscdri violente con-tra Evreilor» 7.

Neculai Ionescu, unul din membrii Fractiunei si dincei mai vajnici antisemiti, face doud interpelan i in a-dunare: una In sedintd din 20 Mai, lar a doua In ceadin 29 Mai : cea d'intAi In cauza Impiedicarei subsem-narei petitiilor; cealalta In chestia arestatei membrilorcomitetului iesan 8.

Dupd multd Intarziere pricinuita IntAi de votarea Re-gulamentului, apoi de interpelan i si de votarea catorvalegi, se Incepe, dupd staruinta personara a Principelui 9,In sedinta din 16 Iunie, desbaterea Constitutiei dupd

Romanu4 30 gi 31 Mai, 1866: Nu intelegem, apune ziarul olidos alguvernului, unde am ajunge, daci nn organ al guvernului ne-ar putek arestkin ori ce moment, Mt a se expune la alicevi deck de a ne eliberk a doua zi".

Trompeta Catparilor, 14 lunie, 1866.Mon. Of., 21 gi 31 Mai 1866. Depega lid PAW, Poni gl Holban care

motiveazi interpelarea, vezi in Tromp. Carp., 5 lunie, 1866.Aus dem Leben, I, p. 74: (15 lunie). Der Ffirst lidi eine- grosse An-

zahl Deputirten zu sich in den garten von Cotroceni, und beschwört sie, an-gesichts der ernsten internationalen Lage, die Beratung fiber die Konstitutionsdiueller zu beendigen".

www.dacoromanica.ro

SS

CONSTITUTIA. DIN 1866 513

aproape doua luni dela convocare a adunarei. Intaia des-batere ce vine la rand este chestia evreeascd, de oarece proiectul guvernului prevedea In art. 6, a «religiuneanu poate face un obstacol la imparnantenire». Comite-tul delegatilor pentru a mai indulci chestia care star-nise, cum spune Regele in Memoriile lui, «un strigat despaima In toata Moldova» i", adaogise articolului 6 unalineat, in care mantinandu-se principiul continut In el,se lasa regularea modului cum laceasta populatiune ete-rogena ar putea dobandi drepturi civile. 0 politice, faraa aduce vre o leziune desvoltarei noastre nationale,a-dunarei legiuitoare viitoare»il. Cu toata redactarea cutendinta antisemita a amendamentului, poporul din Bu-curWi nu Intelegeà sa faca nici a ingaduire Evreilor,cu aft mai mutt ca o vizita neWeptata in BucurWiinflacarase mai mult Inca spiritele contra Evreilor.

Cu vreo doua saptamani innainte de a se incepe des-baterile Constitutiei, anume In 3 Iunie, sosise In Bucu-rWi fostul membru al guvernului provizor din Paris,din anul 1848, Evreul Adolphe Crémieux, cu scopulde a starui pentru drepturile politice ale coreligionari-lor sai. Pentru a c4tigà mai sigur adunarea §i guver-nul la aceasta incuviintare, el propuneà procurarea unuiImprumut de 25 de milioane de franci", care In ma-rea nevoie de bani a statului, era o nada indestul deademenitoare. Tocmai pe atunci, ministrul de finante I.Bratianu propusese admiterea de hartie-moneda, pentrua inlatura ingrozitoarea criza financiara In care se zba-tea statul ; dar proiectul lui fusese raspins de adunare,incat guvernul se afla In cea mai grea situatie cu pu-tinta. Crémieux lua parte la o consfatuire intima a unui,

Aus dem Leben, 1, p. 75: ,Ein Schrei des Entsetzens geht durch dieMoldaum.

kaportul comitetului delegaliilor cetit de Aristid Pascal raportorul, Mon.Of., 17 lunie, 1856.

Ails dem Leben. 1, p. 71 : Durch Crémieux lassen die iuden der Regie-mutt ein Darlehen von 25.000.000 Franken zu billigen Linen, als (legal-leistung anbieteng.

www.dacoromanica.ro

China oaf der Balkanhalbinsl odee die ramelnische Judenfrage von lerichoPolonius, 1901, p. 13. Comp. Verax. La Roamanie et les jugs, Bucarest, 1903,p. 125. Scrisoarea luí Crémieux din Le Sikle a föst reprodusi de TrompetaCarpafilor, 19 Aug. 1866.

Desbaterile in sedinta din 18 lunie, Mon. Of., 19 Ittnie, 1866. Procla-matia guvernului din Mon. Of. din aceeasi dati spune: Deputatii n'au maivoit a deliberk, cad li s'ar fi sfiisiat inima de durere de s'ar fi putut micar


grup Insemnat de deputati, chiar In localul camerej,unde le Omù un lung discurs, In care apara Cu marestaruinta chestia Evreilor din România. O brosura favo-rabila acestor din urma spune asupra acestei Impre-jurari : «Bateanul Crémieux alergase acolo la Bucuresti,pentru ca, prin cuvAntarile lui cele calduroase si convin-gatoare, sa iee partea coreligionarilor sal. El izbuti a In-truni Inteo sedinta nepublica pe ministri si pe depu-tati) . Crémieux insus arata aceasta In ziarul parizianLe Siècle spurand, a presedintele Camerei, om al se-colului, a convocat Trite° zi mai mult de 50 de deputati,In unul din biurourile Camerei, care deputati au bine-voit a ma ascult4 ". Aceasta intervenire a lui Crémi-eux contribul la mäntinerea din partea guvernului a prin-cipiului nedeosebirei de religie In chestia dreptului deImpamantenire, cu toate protestarile, petitiile si interpe-larile protivnice lui.

Membrii Locotenentei domnesti si ministrii fara deo-sebire de coloare politica si chiar multi deputati eraude parere a se Incuviintà articolul cu Evreii, In formape care i se daduse prin amendamentul comitetului de-legatilor, cand poporul din Bucuresti Incunjurftnd adu-narea si amenintând-o prin strigate ii urlete Infricosatea respinge pe Evrei, Bratianu sub imperiul presiuneipoporului Infuriat, declara ca retrage acest articol ba-nuit. Se repeta deci acuma iarasi scena petrecutá In Bu-curesti la alegerea lui Cuza Voda ce se Infaptuise totsub apasarea poporulul, Impins de marele interes de4, aveà capitala In Bucuresti. S'ar puteà chiar gdsi maimult altruismu In miscarea de acum, de oarece primej-dia evreeasca et-à socotita ca atare mai ales In Moldova».

www.dacoromanica.ro

bAnui de strAini, ca ei au deliberat si au hotAritt sub aceasti presiune; cá gu-vernul Inca de acum trei zile, spre a curmi once tAlmAcirt, retrásese artico-lul pe care il inscrisese in Constitutiunea. Tot ask spune i ministrut Finan--telor 1. BrAtianu, rind se aud in CamerA strigAtele amenintAtoare, al incli

ieri a declarat cA rttrage articolul si al acuma repetA aceastA &Cilia--0o. (Mon. Of, Ibidem).

15. Mai sus, p. 248 si 252. Comparl 1. Tanoviceanu, La Question Jaye enRoamani4 Paris, 1882, p. 21.


Poporul din Bucuresti nu se multumeste Insa numai cuizbanda dobandit54 In furia lui neoprita el se duce sidarama sinagoga evreeasca.

Sä cercetam acuma tinuta partidelor fata cu aceasta,chestie care se parea atat de grava poporului roman.

Nici liberalii, nici conservatorii In deobste ni erau Incontra Intinderei drepturilor politice si la Evrei. Ca" lu-crul era ast-fel pe partea liberalilor, aceasta nu era atatde afara din cale, de oarece ei Ina din 1848 atatProclamatia dela Islaz a lui loan Heliade Radulescu, cati In Dorintele partidului n,ational din Moldova redac-

tate de Mihail Kogalniceanu erau Inscrise, Intrepiile reformatoare, si emanciparea Izraelitilor15. Dintreorganele liberale, cel mai de seama Ronanul da pefa partinirea lui pentru Evrei, cand punea In o luminaatat de favorabila figura lui Crémieux, pentru a creea Injurul lui o atmosfera de sinnpatie. In panegiricul alcatuit pentru dansul, Ronitinul spune: <Ne facem o dato-rie a aminti cetitorilor capitalei sosirea d-lui Crémieux,acel Insemnat ba'fbat care care avem o datorie de In-deplinit ca Romani, ca Bucuresteni, adeca Intâii autoriai revolutiei din 1848, a careia scut s'a facut el Cré-mieux i colegii sAi dela guvernul Frantiei, de oare ceRusia se oferea a recunoaste Republica franceza din1848 cu conditia, ca Frantia pAstrand Intreaga actiuneasupra Occidentului, sa las Rusiei actiunea libera InOrient si mar ales In Principatele romane; dar ca Cré-mieux i ceilalti membri ai guvernului ar fi refuzat a-ceasta conditie, spunanel c6, toate nationalitatile, fie marifie mici, sunt sfinte i ea Frantia nu poate primi sacri-

www.dacoromanica.ro

16. R.m4ntd din 15 lunie, 1866.17, Mon. Of, 14 Mai, 1856,

Ramdnal, 15 19-22 u 25 hule, 1866.Trompeta Carpatitor passim (d. e, lun. 1866). Mai veT.i ofi L Negurft.

Darea de seamd atata mai sus p. 475, note 12,

szb ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

unei nationa1itati4 ", Cercetand istoriile revo-lutiei din 148, nu at'n afla,t nicairi aceste alcatuiri, incat se vede ca ele au fost iscodite de Romcinul inadinspentru a recomanda poporului bucurestean pe Evreulsau proteguit, atribuindu-i lui i guvernului francez din1848, cuvintele schimbate intre Napoleon I si ImparatutAlexandru I dupa Intelegerea dela Erfurt.

Dintre Liberali C. A. Rosetti erà unul din cei maihotdrati aparatori ai libertatei constiintei, principiu cecauta sa acopere adevarata natura a chestiei evreesti cenu erà o chestie religioasa, ci una economica care im-braca nu e vorba mantia religiei, pentru a pune pe po-porul roman in lumina netolerantei. Ca ministru al Cul-telar, Rosetti dispune sa se desfiinteze scoalele cele nei-genice ale Evreilor; dar pentru a nu se atingepiul tolerantei, el merge pana a invoi ca in scoaleleromane pe cari copiii de Evrei erau sa le frecuenteze,cursul religiei lor sa le fie predat de dascali evrei

Romanul pune chestia evreeasca numai pe taramulreligios, i combate inlaturarea incetatenirei lor ca o pri-gonire meschina contra unei corifestuni. Sa se puna,spune ziarni, restrictiuni cat de grele la dreptul de I'm-pamantenire ; dar sa nu venim a lovi In principiul to-lerantei. Acelas ziar mai protesteaza contra ddramAreisinagog-ei, aratand cum asemene scandaluri i desordinipot sa stinghireasca recunoasterea lui Carol din partea.puterilor i deci sa zadarniceasca revolutia din II Fe-vruariels. De aceea cand e vorba de a se lovi In apara-torii Evreilor, cel d'intaiu tintit este Rosetti cu organutsu Roma nut°.

Cat despre. I. Bratianu el, de si in fundul cugetareilui era pentru nedeosebirea religioasd In intinderea drep-

www.dacoromanica.ro

20. Sed. din 21 lunie, Mon. of., 23 lunie, 1066), (p. 016, col. 4 0 5).

CONSTITUTIA DIN 1866 5I

-turilor politice, cum o dovedise cuvatitul lui rostit atunciclad este nevoit saretrag5. articolul ô privitor la Evrei,ta om politic el tinea Seatna si 'de parerile multimei. Else rosteste deci destui de aspru contra. EVreilor, In ocuvantare a lui la desbaterea articolului din Constitu0eprivitor la conditiile cu care se poate dobandi impainán-tenirea, and atunci chestia evreeascä este reatiusa Inadunare, punand-o pe adevaratul ei Meant si aratand,ca nu are aface tu religia, ci cä este o chestie sociala.El mustra pe acei tce ar tomite crima, de a puneaceasta chestie pe taramul religiei (lovind asa In tova-rasul sau politic, Rosetti) si de a aduce agitatii ale carorrezultat ar fi de a Instraina simpatiile i solicitudinea natieiromane; ba chiar a Intregei Europex.. Bratianu nu se sfieste

arata cum tEvreii au devenit o pkget sociala' pentruRomani, si and natiunea este amenintata, atunci se des-teapta i devine nu intoleranta ci prevazatoare. Numaimasuri administrative nu ne pot scapa de aceasta. Zepretoprind pe proletarii straini a inunda Ora; ca atestiEvrei au umplut Moldova vetiind din Galitia si din Ru-sia, facand concurenta. comertului national pe tare rau.ddramat; O. mai innainte Evreii nu erau asa de uráti,numai de cand, inundand totul, au devenit o plagd pentruOra noastrd. Aceste cuvinte, ce e drept, cam greu seprotiveau cu sprijinirea putintei Impamantenirei Evrei-lor, pe care Bratianu o propusese si o aparase. Dar nueste tinevá In zadar om politic. Trebue sa stie sa semladieze dupa Imprejurari 2 °.

Cat despre conservatori, partinirea br pentru Evreieste tot atat de vadita, cum se va vedea mai la vale, simai ales In volumul urmator, cand cu prilejulrei In Dunare, de catre barcagii, a unor Evrei expul-zati din Ia§i In. Turcia.

Ambele partide ale Wei erau deci pentru admiterea In principiu a naturalizarei Evreilor, o deslegare pe

www.dacoromanica.ro


care mai tarziu Romanii an fost nevoiti sa o primeascaprin o impunere din afara. Massa poporului era Insaprotivnica oricarei concesii catre Evrei. Ba am vazut chiar,.cd petitia Moldovenilor cera Inca legi de restranger&.tn protiva lor. Desi clasa conducdtoare era In majbri-tatea ei protivnica Evreilor, -Impartasind simtimantulinstinctiv al maselor, si numai ,de xusinea principiilorumanitare si de civilizatie ar fi consimtit poate a primiart. 6 asa cum fusese formulat de autorii proiectuluide- Constitutie, se poate sustinea cu sig-uranta ca majori-tatea Camerei fu multumita de presiunea poporana careo Impedicase de a o face.

Acei care reprezentau pe fatd. In adunare ideile mul-timei in chestia evreeasca, erau cei cativa deputati mol-doveni din partidul Fractiunei i din Muntenia acei gru-pati In juruI Trompetei Carpatilor.

Antisemitii Insa afard decat In mica Fractiune,alcatueau un partid deosebit, ci erau raspanditi In toategruparile politice, si fot asa si In restul clasei culte, careIn majoritatea ei era protivnica Evreilor.

Pe aceea bunä oara gasim pe doi deputati liberaliVasile Maniu si Ioan Strajescu, ca'si dau dimisia din co-mitetul partidului lor, pentru ca li se respinse,se un amen-dament, prin care cerusera restrangerea comertului evre-esc In sensul petitiei Moldovenilor 2'.

0 alta dovadd a aceleiasi Imprejurari avem In tinutastudentimei, din care aproape totalitatea studentilor dinIai sunt In contra Evreilor. Apoi un grup de 50 de-studenti din Bucuresti saluta pe acei din Iasi «pentrucei d'intai au radicat salutarul lor cuvant spre a com-bate criminalele uneltiri ale cosmopolitilor nostri»

Din numarul de mai bine de ioo de studenti ro-mani din Paris, numai 35 apartinand deosebitelor stra -turi sociale, sprijineau parerile g-uvernului In chestialm-

Motivul demisiei in Trompeta Carpafilor, 16 Oct. 1866.Romdnul publicif aceastil scrisoare, insit cu litere foarte mici, drept cu-

rio4itate, in numirul sAu din 16 lunie, 1866.

www.dacoromanica.ro

23. Scrisoarea din L'Opiniou nationale, reprodusi de Trompeta Carpatilor,23 August, 1866, subsemnata de urmAtorii studenti din Paris : I. Gimpineanu,

F. Filitti, C. Nacu, N. PrisAceanu, C. Economu, D. Sergiu, I. Lerescu, N.Calenderolu, Al. Luparu, A. Stoicescu, G. Manan, G. Dimitriu, G. Antochi,Ferekide, C. Labovary, A. Zeuceanu, N. M. Dimitriu, Caloteseu, V. Zisu, M.Borlinescu, G. 1atropol, loan Lahovary, Iacob Lahovary, Niculescu, Cosjin,

DrAgimescu, 0 V. I. Vlidescu..14. Sedinte din 21 gi 22 Iunie, Mon. of. din 22, 23 §i 24 Iunie 1888.


pamAntenirei Evreilor, si «reprobau cum o spune in o'scrisoare publicatd in l' Opinion nationale, in chipul celmai energ-ic, once idei de netolerantä religioasd 23.

Chestia evreeasca revine a doua oard in desbatereaadunärei, cand se reiea Intrebarea, cá numai strdinii derit crestin pot dobandi impdmantenirea, dispozitie cucare se inlocuea articolul 6 din proiectul de Constitu-tie, ce fusese retras. Conservatorii Ghica Comdnisteanu,I. Strat si Manolache Costache sprijin iardsi pdrerea,cd nu trebue facuta deosebire de religie In chestia drep-tului de naturalizare; dar camera rdspinge amendamen-tul care readucea iardsi In desbatere articolul retras.Rdspingandu-se Evreii de la dreptul de a fi Impdman-teniti, se rdspinge si. amendamentul lui T. Late § care voeàsd facd din proprietatea de mosii un drept poiitic, pa-rere ce va fi reluatd, atunci cand Romania va fi inda-toritd de a Incuviinta in principiu impdmantenirea E-vreilor, intinzand atunci aceasta oprire In deobstie latoti strdinii 24.

Chestia Senatului. Sub acest titlu se vor imbinadoud intrebdri deosebite care stau totusi in legdturd, sicare se invart in. jurul asezdmântului corpului ponde-rator» cum obicinuea pe atunci a se infruseta numeleSenatului.

lntrebarea Intai a fost atinsg, de no' odatd, anumeatunci cand, vorbind de asezdmintele pe care guvernuldin II Fevruarie le pastrase din Statutul lui Cuza Vodd,ardtasem contrazicerea In care se puseserä membrii aces-tui guvern ldsand la o parte ca neexistent asezamantul

www.dacoromanica.ro

3 go 1STORIA PARTIDELOR POLITICE

senatului, cu toate cä. pastrasera toate asezaminteleimitasera procedarile loviturei de stat.

Daca revenim acuma asupra acestei chestii, o facemfiind ca desbaterile asupra ei se deschid In adunareaconstituanta, si este foarte interesant de vazut cum pri-veau oamenii timpului aceasta Insemnata Intrebare dedrept public.

Ideea dreptului este una din aceste ce thinuesc maimult sufletul omenesc. Ea se Intalneste la toate

In toate afacerile, si nu lasa pe mu In pace panace nu a dobandit pe partea ei, daca nu chiar fiirqa eiaeve, cel puOn Insalatorul ei miraj. Ideea dreptului esteaceea care Incheaga societatile i presede la deSvol-tarea lor catre idealul organizarei bazat pe a sa tide-plinire. Ea este aceea care a miscat totdeauna popoarelecontra popoarelor, udand Intalnirile lor dusmanestisiroae de sange care a curs Insa adesea ori tot atat deImbelsugat si din luptele launtrice Intre clasele socialesau Intre societate i guvern, lupte Intemeiate tot perevandicarile juridice. De aceea justiOa joacä un rol atatae mare In organizarea statului; caci nu numai a eltrebue ocroteasca In manifestarile ei legale, dar tre-bile s'o si realizeze cat se poate mai deplin In forma;iilesociale si politice, Indre?tand pe cele dintai i Indem-nand pe cele de al doilea pe calea ei cea atat de spi-noasa. Tot de aceea, ori ce act facut In un momentde criza, de uitare de sine, cand patima vorbeste stapa-nitor In sufletul omenesc, este supus unei revizuiri, atuncicand valurile se mai linistesc, spre a vedel daca el con-suna cu principiile dreptatei, i omenirea nu se linis-teste panä nu s'a convins, sau s'a momit cel puOn, cäfapta adusa la Indeplinire poate sta In fata normelorideale din lumea dreptMei.

Asa se Intampla lucrul si In raportul dintre faptele Lo-cotenen0i domnesti care dadura nastere constituantei,izvorul din care plecaserd toate Injghebarile cele noul,

www.dacoromanica.ro

tONSTITUTIA DIN 1866 52

lovitura de stat a. lui Cuza Vodd. i aice se punea othestie juridica din cele mai ascutite si mai greu de re-zolvit, si care frOmanta tni.iltsi In adOnc societatea politi-ca acelui timp.

AM aratat cum atunci cand se disolva adunares. cearamasa din domnia lui Cuza Voda, sedintele senatuluise cleclararg de inchise, fara deci a se disolva si acesttorp legiuitor. DupO ce Insi se alese adunarea cea nouO,Senatul nu mai fu convocat, inCat legile ce se votara petimpul Locotenentii domnesti, trecurà numai prin aduna-re, fd'ra a fi supuse si deliberdrei senatului.

Se nascA dela o vreme In mintea oamenilor chiardin guvern ideea, cà feqile votate de adunare erau ne-legate. Ministrul de Finante spunea In o sedinta secretO, cdvlegile votate de adunare nu le poate pune In lucrare, siadunarea nu vrea sà faca nimic In aceasta. privintO.Ei bine adaoga. Ministrul, responsabilitatea unei ase-menea situatiuni na o pot lua asupra'mi »25, Ceea cevoea Spuna ministrul era, cà Iegile votate numai decamera fara concursul senatului nu erau Indrituite. Pen-tru a acopen ì aceasta nelegalitate, mai multi deputati dinambele partide propusera, In sedinta din 14 Iunie, o re-zolutie prin care se spunea, cä qavand In vedere urgentaoare caror legi votate de Adunare, aceasta autoriza peguvern a le aplica imediat». Ca si cand s'ar fi sait a spu-he lucturile pe fata, conservatorul Manolache Costache,In sustinerea acestei propuneri, cauta Thai se sacopere,prin vorbe nehotarate gandul ce'i insufletea propunereaspunand, cd <cdupl Statutul nostru, legile ar fi tre-buit supuse la nige forrrialitati oare care, afard de vo-tarea lot de care camera». La sfarsit Insa ManolacheCostache da fiinta gandului adevdrat ce motivase pro-punerea, anume ca ar fi o idee comuna Intre guvern

Intre noi, a putea zice identicd, ideea inoportuni-

25. Mon. of 16 Ionic 1866 (p. 581 col. 5-a).

www.dacoromanica.ro

5 2 2 ISTORLA. PART1DELOR POLITICE

tatei convocarei senatului.- Nu vrem nici noi nici guver-nul a lua initiativa de a convoca, senatul, Camera nuvoeste ,sd'l sileasca s.4 convoace 26.

Nu convenea nici guvernului, nici adunarei convoca-rea senatului care rdmasese dela Cuza Vodd si care eracompus In marea lui majoritate din barba0i numitide el. Pentru ce insa nu s'a recurs la disolvarea se-natului si la numirea altor membrii in Corpul ponde-rator ? Probabil fiindca chemat pentru a functiona, sau sinumai pentru a fi disolvat, era sa rasune In el voacea luiKogalniceanu care era de sigur sa puna in lumina con-trazicatoarea purtare a guvernului Locotenentei.

Pentru a Thnabusi aceasta voace, camera chiar recur-sese la masura raspingerei lui Kogalniceanu din sinulei ca om nemoral, sperjur si calcator de lege. Si eu toateacestea, pe actele acestui om atAt de rdu notat de mem-brii constituantei, se intemeia nu numai constituanta, darsi toata organizarea reinnoita a statului roman. Pe actelesavarsite de Kogalniceanu, ca organ al Domnitorului,care nu mai putea fi pus In cauzd, si anume pe le-gea electorald, pe preambut Statutului recunoscut de Eu-ropa si pe ideea plebiscitului, se razamau toate actelecele mari cari erau inenite sa transforme Romania.

Primul ministru loan Ghica complicase insa mult ches-tia prin o declara0e stoarsa iarasi de situatia juridicaincurcata in care se punea intreaga ocarmuire, prinignorarea senatului si sub presiunea dreptatei si a lega-litatei care strangea de gat pe to0. El spusese anume,a senatul exista; numai cd nu a lost convocat, fiindca nu ar fi avut ce lucra si apoi fiind mare lipsd debani, statul nu ar fi avut de unde platì diurna senato-rilor. >. V. Pogor atrage luarea aminte asupra acestei de-clarari a guvernului, si Incheie spunand, ca. «convocarea

26. Vezi desbaterile asupra acestei intrebiri in cele trei §edinte dia 29,30 Aprilie qi 1 Mai in Mon. Of. din 3, 4 §i 5 Mai 1866.

www.dacoromanica.ro


senatului erá singurul mijloc de a intrà pe calearecunoscuta de Insusi ministrul. Nu se poate

votà de o singura camera o propunere prin care sadeclaram, ca puterea legiuitoare apartine numai Dom-nitorului camerei, färäa niai trebu i senatul. Ierid. Ministru de Finante ne-a observat, ed printeo propu-nere -nu se poate schimbá regulamentul; astazi observca prin o simpla propunere se tinde a se schimbá.susi Constitutia tarei.> Deputatul Tell sustine, ca cpentrua esi din Incurcatura, nu ramane alt mijloc cleat con-vocerea senatului; ca altfel propunerea d-lui ManolacheCostache pune franc revolutia In adunare, unde trebuesa fie totdeauna respectul legilor». Pogor revenind lachestie, sustine parerea cA pentru dansul senatul a fostdesfiintat de dispozitiile ultime ale Conferentei de Pariscare hotarlse ca adunarile Tarile Romane sa votezefiecare In parte, i deci senatul nu mai aveá, nici unrost, de oarece nu aveà unde sa fie pus. Senatul decinu mai poate existà; dar daca pentru unii stau luctu-rile astfel, guvernul este legat prin declararea d-lui Mi-nisteu de interne care sustine, ca senatul exista si canumai din oarecare Imprejurari nu s'a convocat. Gu-vernul deci Insusi si-a pus sabia asupra capului. Intrucat guvernul a declarat ca senatul existd, nu puteraintrá, In legalitate cleat convocând acest senat; cacidacä senatul existk cum spune guvernul, atunci bine-voiti a'l convock ori, la din contra nu puteti aveà. legi».

Logica si legalitatea asá. cereau. Dar In protiva acestorelemente rationale, luptau In inimi si In suflete porni-rile urei si ale patimei care trebueau mai la urma sa re-poarte izbanda. Deputatul G. Marzescu pune puntulpe i ca.nd spune curat, ca <procedarea ceruta prin re-zolutia ce este pusa In desbatere nu Insamna altcevadecát, cä atunci and Statutul ne vine la Indamánarespectam, iar cand nu ne vine V lepadarn, si de vomurrnA astfel, nu vom aveá nici un principiu dupa caresa ne conducem In lucrarile noastre». Se Intimpina Insa

www.dacoromanica.ro

27. Desbaterile asupra senatului lid Cuza Vndl se fac in qedintele dia 14v1 15 Iunie in Mon. Of. din 16 si 17 lunie 1866.


contra lui Marzescu, ca «el insu0 recunoscuse debuna alegerea Domnitorului, cu toate cä fusese &Clad.fara senat». Se raspunde acestei tntampinari ca (Dornnulfusese ales prin plebiscit», Dar Radu Ionescu riposteaza, cacconferenta nu recunoscuse plebiscitul, §i ca de aceea. votulpoporului a trebuit intarit prin acel al adurare, tareInsa ra dat In chip nelegal dupd parerea a.celor ce sus-tin cooperarea senatului».

Primul ministru luand cuvantul arata, ca kIntreagadesf4urare a evenementelor dela t i Fevruarie incoacea fost extra legala; cä mai grava ar fi ilegalitatea co-misa prin votarea mantineri unirei §i prin adoptareaDinastiei ereditare decal acea a catorva legi ordinaretrebuitoare pentru conducerea ocarmuirei; ta nici gu-vernul dela i i Fevruarie nu a venit doar pe o cale

ci pe una revolutionard, i ca nu se poate facemare caz din asemenea abaten, pentrtca sunt cazurianormale. Adaoga ca toate aceste Incurcaturi a prove-nit din faptul, ea adunarea a traganat eu votarea Con-stitutiei ». Dar se puteà nWe inca Intrebarea daca adu-narea convocata singura putea vota. o Constitutieconcursul senatului ? O puteà de sigur daca s'ar fi de-clarat dela Inceput rasturnat Statutu i s'ar fi datadunarei caracterul de adunare constituanta. Toate greu-taple proveneau dela interesul pe care 'I avea guvernuldin ii Fevruar de a declarà Statutul de valabil 0 deexistent, pentru a putea cherna pe baza lui Dinastiastraina i pentru a putea convoca adunarea bazalegei electorale a Statutului. Cu toate aceste greutatide logica juridica, se adopta propunerea comitetului de-legatilor care inlatura senatul din jocul arzamintelorconstitutionale 2 7.

Chestia sena.tului trebuea sa treaca qi prin o a douafaza, aceea a primirei sau lepadarei acestui corp din

www.dacoromanica.ro


Kam Constitutgie a statului romftn. Aceastd a douatrebare std totusi cu cea d'intni, a ludrei sau nu Inconsideratie a, senatului A-oran din Domnia lui Cuza Vodd,In o legdturd neapdratd. Anume Inca pe când se desbdteAchestia aceasta, din urna, mai mul0 deputati rostiseratemerea, ca desbaterile sa nu inriureascd asupra pdrerilorviitoare despre pdstrarea sau lepddarea senatului dinCoustitutia ce erà la ordinea zilei.

proiectul g-uvernului propuna, o singurd adunare. Ra-portul comitetului delegatilor susineà sistemul de cloudcorpuri legiuitoare, adunare si senat. Adunarea se I'm-pailea in cloud pdreri reprezentate de cele doud partide.Neculai Ionescu spunea, cd ochestiunea senatului a fostsingura et- a putut divizà, mai cu osebire opiniunile Inaceastd onorabilä adunare, i ea a format pe acea partea adundrei care se numeste conservatoare, fiindcd vreasd conserve acel capital de idei politice. Aceastd ches-tiune senatului formeazä cum s'a zis diviziunea adu-Orel In cloud', tabere». Observdm eä stranii idei aye&N. Ionescu despre partidele noastre politice, dacd el con-siderk cd na.sterea celor doud partide ale tdrei se datoreA,chestiei senatului, cand am vdzut cd ele erau despdr.tite prM interese mult mai vajnice cleat forma de datcorpurilor legiuitoare In noua Constitutie a Romaniei.Dar aceste tabere erau aproape egal reprezentate In adu-nare, 0 N. Voinov rosteà temerea, cd «daca ar treceproiectul eu. cloud camere, el nu va fi votat de- o mi.noritate impozantd, poate chiar de o majoritate care s'ardesbina de proiect i ar face ca Constitu0a sd fie vo-tatd de o prea mica majoritate».28.

Liberalii ea N, Ionescu, Pana Buescu, A. Sihleanu,Cernae$ou, propun ur amendament prin care reveneaula sistemul unicameral al guvernului, pärere sprijinita0 de organul partidului liberal, Românul.

In, raportul comitetului majoritatea delegatilor sustineà,

28. ' edinta din 18 lunie. Monitond Oficial 19 lunie 1866 (p. 594, col. 2).

www.dacoromanica.ro


senatul mai Intai pe motivul, < cA pretutindeni in Europasi chiar In republicele americane unde libert4le publicesunt desvoltate in cel mai mare grad, existA asezamantulsenatului. Apoi cg, pi-in diviziunea reprezenta0unei na-Oonale in douA camere, se evitA precipit4unea in de-liberatiuni. si surprinderile din partea puterei ministe-riale. Intervalul ce se pune, intre deliberatiile celor douAcamere dA acestor delibera0i o mai mare maturitate.Membrii unei camere devin mult mai circonspeqi andstiu ca rezultatul consfAtuirilor lor va fi examinat si con-trolat de a doua camera. 0 singurd camerA apoi tindela omnipoterqa, si venind in luptA cu puterea executivAtinde sa o distoarne. Experienta ne aratA In modul cel maipalpabil cari pot fi tristele consecinti ale unor asemenealupte. A doua camea devine necesarmente o stAnca Incare viti sä se izbeascA aceste lupte dintre adunarea re-prezentativA si puterea executivä. Legile iesite din delibe-rdrile a doug camere au mai multa autoritate, fiinda suntfacute de reprezentanOi tuturor claselor societAri. DacApentru a garanta justiOa sunt infiinOte mai multe trepte deorgane care sa o Imparta, pentn4ce sa nu se admita unsistem de control si pentru puterea legiuitoare, mai alespentru Românii cei cu caracterul ardent si pasionat caacel al tuturor naOunilor meridionale .

Insfarsit reflectând la colegiile electorale deosebite dincare trebuea sä iasa senatul, raportur comitetului adauga,ca «cu o lege electorala intinsA si care astazi nu s'arputeà restrange farA inconveniente neprevazute si in careconditiile ce se cer pentru a fi deputat nu pot garana niciexperiet4a, nici erudiOunea, nici stiinta, nici cunostinta deafaceri publice, este teama cA nu s'ar puta obOne o adu-nare legislativä a cArei deciziuni sä poatA fi totdeauna pro-ductul unei. mature cugetAri». .

Minoritatea comb`átea aceste argumente In insus co-mitetul delegaOlor, sprijinindu'si pArerea pe faptul, GA sis-temul bicameral ar fi in contra traditiilor tArei; ca inno-v4a fAcutA de Cuza-Vodd doveda, rAutatea sistemului;

www.dacoromanica.ro


cd asemenea institutiune este nepopulard si nu este In ar-monie cu vointa poporului ; cd. senatul ar constitui un felde aristocratie ce este nepotrivitä cu aspiratille poporuluiroman ; In sfarsit, cd «aceste doud ramuri ale puterei le-gislative reprezentand interese diverse, In loc de a face skdispara luptele si sd aducd Infrdtirea, ar tinde din contraa creeà cloud tabere ostile una alteia, prin chiar unja dedemarcatiune trasd prin diferenta conditiunilor sau ca-litdtilor de admisibilitate cerute de lege» 2 9.

La desbaterea din adunare, N. Ionescu care declaràInsusi, cd (totdeauna a fdcut profesiunea unui respectnealterat care anticele si venerabilele institutiuni engleze,,combate totusi senatul, arätand, cd cu un sistem bica-meral, adunarea ar reprezena elementul progresului, peand senatul ar fi cuibul conservatismului; dar conser-vatismul si progresul nu au la noi ratiunea de a fi indesbinare, fiindcd si conservatorii din partea dreapti,a camerei sunt tot progresisti, pe cat sunt tot atat deconservatori liberalii din stanga; prin urmare ar fiun pericol de a se divizA aceste doua elemente. Alaiaduca ca argument, ca Divanurile adhoc, pe dorintelecdrora se Intemeià Intreaga miscare de regenerarepoliticd a poporului roman, cand ceruserd introducereasistemului, constitutional rdspinseserd anume asezamantulsenatului care prin urmare nu s'ar puta introduce acumaca o Incoronare a unui edifi6u In al cáruia plan delainceput nu figurà». Se observà cu drept cuvant luiN. Ionescu, ca «dacd el se aratà asà de respectuospentru cerintele Divanului ad-hoc, pentru ce votase contraPrincipelui strain care erà unul din punctele de c'ape-tenie cerute de el»30 ? N. Blaremberg rdspunde din par-tea conservatorilor lui N. Ionescu., El, rezumd astfellungile sale consider* asupra nevoei unui senat : «0a doua camerd este maturitatea In deliberatiunea, mo-deratiunea In miscarea legislativa, eontrolul In cloud

Mon. Of. din 27 Main 1866.Sedinta din 28 lunie Mon. Of., 28 lunie (p. 631 col. 2).

www.dacoromanica.ro


grade de discutiune In ordinul politic, rnediatiuneacaz de disentiment, un tampon necesar pentru a neu-traliza ciocnirile, o stavila opusa tiraniei unei adunadunice». pupa aceea Blaremberg intra In o cercetareistorica foarte erudita. i amarunt4 a acestei instituVilcari Insa proba tot atat de putin nevoia introducerel se-natului, precum digresiile istorice ale lui Ionescu do-vedisera. nevoia inlaturarei lui, de oarece ambele excursiiistorice se Intindeau In viata altor popoare. Cu toateliberalii erau pentru o singura camera', mul0 din ei vo-teaza pentru scup.% si A. G, Golescu explica. aceasta dis-cordanta dintre paren i vot, ca, ar fi provenit din pri-cina, ca. Europa cerea introducerea senatului, cad altfelse temea de vecinicul neastampar al Romanilor i ne-incetatele lor revolutii. Apoi liberalii nu voiau sa aibadesbinare In adunare asupra acestei chestii care mai laurma, fata cu interesul cel mare al arei, era o chestiesecundara'. «Vom vota senatul, ziceau ei, pentruck voirnsa avem o Romanie» 31,

Ce inteles pot ave a insa cuvintele lui Golescu ca.Europa ne cere votarea Senatului ? Lipsa de documentene sileste a recurge numai la ipoteza, ca asà ar fi fost in-dicarile consulilor sau ale Principelui Carol el insus.Aceasta parere poate sa-si gaseasca un arg,ument deanalogie in cele ce se petrecura cu dreptul de veto alPrincipelui. Proiectul adunärei clade5. Capului statuluinumai un veto suspensiv, çu dreptul de disolvare a. ca-merei. Daca insa, adunarea cea noua mAnOneà cerereaunei legi, Principele era dator sa o primeasca. Princi-pele Carol Irma starul numai decal pentru introducere4dreptului de veto absolut, ceeace adunarea constituant4.priml si care trecù In Constitu%ie 32

UbertSfile publige.-- ConstituIia din 1866 este din.cele mai liberale ce exista, In toate ç.rile lumei. Rapor-

Desbaterile asupra senatului In Mon. Of., din 28 lunie citat (Vez! pag.631. col. 5).

Am den Leben Karl's 1, p. 80.

www.dacoromanica.ro


tul comitetului delegatilor spune In aceastd privint.1tin acest proiect yeti gasi cd se da §i se garanteaz1poporului roman toate libertdtile publice de care se bu-curd popoarele cele mai liberale din Europa civilizatd.Astfel libertatea contiinÇei, libertatea individualä, ega-litatea Inaintea legei, egalitatea In dobandirea exerciOu-lui drepturilor politice, inviolabilitatea domiciliului, liber-tatea Intrunirilor, libertatea presei, dreptul de asocia-tiune,, inviolabilitatea proprietdtei de once naturd, liber-tatea Invdt.dmantului, participarea tuturor Romanilor ladrepturile civile i politice i î fine toate libertdflepublice, Thcunjurate de toate garanIiile ce au putut pro-duce pind acuma spiritul uman, se gdsesc In proiectulde ConstituOune» 83.

InteadevAr cA toate aceste libertdti erau asigurateprin proiectul comitetului delegatilor; dar liberalii nuerau multdmiti nici Cu atata. Ei doreau ca aceste liber-MO s. fie declarate ca drepturi naturale ale omuluir dupl.pilda declaratiei din Constituanta francezb. din 1789.Apoi ca sanctiune a lor mai addogau un alineat In carese prevedea, cA nici o lege, nici un regulament sauarticol introdus In vr'o lege sa nu poatd restrange ace-ste drepturi In nici un caz, nici sa se creeze penalitItiexcepOonale In aceste materii» 38. Boerescu deputat con-servator observa, cd. dacd s'ar admite acest alineat, atunceaindemnul la omor fdcut prin presd. ar trebui sa rdmandnepedepsit and apoi Boerescu adaugl, ca prin acestadaos se abrogA indirect cea mai mare parte din dispozi-çiile penal qi comercial, stanga adundrei, adecäliberalii protesteazd contra unor asemenea cuvinte ; iar.Romtìnul sustine de asemenea, cA permisiunea de a creeapenalit4 exceptionale In chestiuni de libertate este ni-micirea, uciderea acesteia» 35.

Conservatorii nu erau contra libertdtilor, ci numai

Sedinta din 16 lunle Mon. Of., 17 1unie 1866.Sedinta din 20 lunie Mon. 0.1., 22 lunie 1866 (p. 602 col. 2).Romanal 22 lunie 1866.

www.dacoromanica.ro


contra exagerarei lor. «Nu este drept, spunea ManolacheCostache, ca unii din noi sa atribue celorlalti intentiunicu totul straine de cugetarea lor; intenOunea ca ar fiostili libertatilor publice, libertatei constiiraei, libertMeipresei, libertatei Intrunirilor. Cu atat mai nedrepte suntniste asemenea insinuaOuni, cu cat dv.. cari le face;i,stiti foarte bine ca aceia pe cari li acuza0 au recu-noscut toate aceste libertAi si le au Inscris anume si-pe larg In proiectul de Constitutiune»36. Aceste cuvintesunt aprobate de dreapta conservatoare pe and stangaprotesteaza contra altui conservator, N. Blaremberg, candel combatea amendamentul lui Lapati, acel ce nu pe-depsea delictele comise In puterea liberta;ilor publice.La randul ei dreapta aproba si aplauda pe tirbeiu, candel sprijine ideea, ca libertatile trebueau sa fie Incuviintate«dupa cultura, dupa Inaintarea societatei, adaogand, cacle aceea si libertatile sunt deosebite _clupa fiecare Ora;altele sunt ele In Anglia, altele In Franta si alta estelibertatea Mormonilor . Prin o abatere de gand apoicatre Impiedecarea necre.stinilor dela Impamantenire,

tirbeiu spune, ca «Innainte cea mai mare marire a isto-riei noastre era libertatea constiintei care dei- nu erascrisa In Constitupunea noastra o puneam necontenit Inpractica. De cand am Inceput sa vorbim de tolerantade libertate, de atunci radicam chestiuni religioase. Cefolos sa dai poporului libertati pe hartie care In rea-litate nu pot exista astfel !» 37.

Aproape la atata se marginira desbaterile din Cons-tituanta privitoare la libertatile publice. AmendamentulLapati este respins, si Adunarea primeste redactia comi-tetului.

Se naste Insa o akä desbinare foarte vie cu privirela titlurile de nobleta. Anume art. 1 o din proiect de-

Mon. Of., (p. 603, col 2).Milton p. 604, col. 1.

www.dacoromanica.ro

38. Sedinpt din 22 Iunie Mon. Of., 24 Iunie 1866 (p. 616, col. 4).

LONST1TUTIA DIN 1866 53'

vènit art. 12 din Constitutie prevedea cloud chestii cutotul deosebite Imbinate Intr'o singurd dispozitie, anumedesfiintarea privilegiilor de clasd i Impiedecarea Roma-nilor de a primi titluri de nobletd strdine fail autori-zarea statului roman. _Articolul i o era astfel conceput :<cToate privilegiile de clasd sunt oprite pentru totdeaunaIn statul roman. Romanii nu au i nu pot primi titluride nobleta strAine. Decoratiile strdine vor fi purtatenumai cu autorizatia Domnitorului».

N. Blaremberg observA cu cuvant, cd trebue facut odeosebire Intre privilegiile cari au fost desfiintate Incddela Divanurile ad-hoc 0 titlurile considerate nu ca pri-vilegii ci ca ceva nominal 0 onorific, a0 cum exista.§i In tdrile cele mai egalitare 88

Articolul era Inteadevdr, conceput cam fard Inteles §imai curioz e Incä faptul cd, cu toate desbaterile Indestul de amanuntite cari urmeaza asupra lui, el rdmanetot aà de putin limpede i In textul definitiv al Cons-titutiei In care acest articol sund :

Mate privilegiile, scutirile 0 monopolurile de clasdsunt oprite pentru totdeauna In statul roman. Titlurilede nobletA strdine precum principr, grafi, baroni 0 alteleasemenea, ca contrarii vechiului asezdmant al tarei, sunt.0 raman neadmise In statul roman. Decoratiunile strainese vor purta de Romani numai cu autorizarea Dom-nului .

Ce se face Insd Cu titlurile de nobletd bastinam nuse spune nimic. Mai rdman sau nu rangurile de boierie,binenteles numai ca vrednicii onorifice, i fdrd alipireade ele a nici unui privilegiu ?

Chestia fiind nelimpede formulatd, dd loc la o des-batere care nu larnurete lucrurile, Inca se pd§We dinconfuzie In confuzie. AO. principele D. Ghica cere ld-muriri, dacd prin dispozitia, ca etitlurile sa fie °borate,se Inteleg acele ce vor fi conferite In viitor; cdci cele

www.dacoromanica.ro


dobandite pan5. acum nu cred sä poata fi atinse» 89. Totasa sustine si Blaremberg, ca «nu poate sä se asociezela un vot cari ar nimici drepturi castigate, mai cu seamäcand ele nu consfintesc nici un privilegiu, cand ele semarginesc a perpetua suvenire istorice si oarecare gloriinationale». Rosetti rdspunde cä si guvernul a cerut su-primarea alineatului privitor la titlurile de noblet.ä dinarticolul comitetului, si ca articolul astfel modificat nuar lua nimAnui nimic. Se iea numai ce a fost luat 0prin Conventiune, adeca privilegiile ; dar titlurile, gloriileacelea al familiilor nu le poate lua si nu le va lua ni-mene. Toti au fost panA acuma si vor fi dispu0 a res.-pecta titlurile dobandite prin fapte mari; prin urmarese ieau privilegiile, iar titlurile _nu» 4°.

Aceeasi declaratie o facA i preqedintele consiliului,amestecand Insa, In o nenteleasä confuzie, titlurile denoble0 Cu decoratiile straine; ca «guvernul nu Intelegea reveni asupra titlurilor trecute, si cä se uneste cuamendamentul d-lui Boerescu, ca sa poata cineva purtaornamente qi decoratiuni Cu voea Domnitorului» 41

Ce Insemnau aceste vorbe ? Aveau ele Intelesul cabundoarA titlul de Principe al lui Dim. Ghica era sä fierespectat, si ca se va putea bucura de el si sub nouaConstitutie ? i daca ele aveau acest Inteles, el putea fiIntins §i la celelalte titluri de boierie, de origina nustrAinA ci romaneasc6, ce fusesera tetdeauna Intrebuintatedupa vechile datini ale tarei. Aceastd interpretare a vor-belor lui Rosetti era cu atat mai fireasca, Cu cat niciodata si prin nici un act formal aceste titluri de boierienu fusesera desfiintate. Asa este §tiut ca Divanul ad-hocal Munteniei nu atinsese de loc chestii de organizarelauntrica, ca acel al NI oldovei care se Indeletnicise §i cuaceste Intrebari, si ca. divanul Munteniei Inlaturase numaiprivilegiile de clasa, fall a pomeni prin nici un cuvant

Ibidem (p. 616. col. 2).!bittern, (p. 616, col. 3).Ibidem (p.616 col, 4).

www.dacoromanica.ro

Acte fi Documente privitoare la RenuFterea Rombniel, VI, 1 p. 128. Comp.Maria Romdnilor din Dacia traland VI, p. 215.

Reprodus de N. Ionescu In sedinta din 22 lunie Mon. Of, 24 Iunie (pag.610 col. 3).

Ibidem (p. 616 col. 3).


despre titlurile de bolerie 42 Numai In Constitutia pre-lucrata de Comisia central a din Focsani se prevazusein art. 7, ca ranguri de Ooerie nu se vor mai putea dawici primi in viitor, iar titlurile actuale nu mai pastreazeinici un privilegiu. Titlurile de nobleta straine precumprincipe, cneaz, graf, baron si alte asemenea, ca contrarevechiului asezamant al tarei, sunt si raman neadmise Instatul roman. Aceste dispozitii nu privesc pe straini» 42.Aceasta Constitutie care insa nu veni la vot dar careare o mare valoare lamuritoare pentru gandurile ce sepurtase asupra acestei chestii, abroga titlurile anumitnumai pentru viitor, pastrand dar pe acele existente,deslipind de ele bine Inteles toate privilegiile cu careele fusesera imbinate in trecut

N. Ionescu care amintea, In cuvantarea lui, dispo-zitiile Constitutiei din Focsani, se Incredintase de lipsurilece infatisa articolul to din project El cera deci «cain Constitutia noastra, sa fie bine expusä dorinta ge-nerala ca nici cu numele nici Cu titlul sa nu maiexiste veo diferenta intre cetatenii statului roman).Rosetti cand adaoga la asigurarile date de el, cä gloriilestrabune nu vor fi atinse adeca titlurile existente nu vorfi Inlaturate, o alta sprijinire, anume, ca ca primi sa semai dee titluri de catre straini, pe and noi nu le maidam, ar fi cu totul anormal»", se gandise a nu se maida titluluri de atunci Thainte, iar nu a se obori titlurileexistente.

Dar de unde se luase chiar acest principiu, 0, nuse vor mai da titluri de boierie In Romania? Doardela un obiceiu ce se stabilise asá din senin de pe vre-mile Domnitorilor dela Balta-Liman ; caci veo dispozitielegislativa tare sa oboare rang-urile de boierie din tara,

www.dacoromanica.ro

534 ISTORIA. _PARTIDELOR POLITICE

afarg de dispozipa, netrecutd In stare de lege, a Cons-titupei din Focani, nu Thalnim In prile RomAxle.

Dacd ne-am luà numai dupä dispozipile legislative,apoi s'ar puteà sustineà cu cea mai deplind izbandd,titlurile si rangurile de boierie bdstina.r nu au fost niei-odatd rddicate In Principate, §i cd ele §i astdzi ar maiputea Infrumuseta numele acelora ce nu s'ar teme deridicolul de a le pura, fie In cap fie in coadd.

Pe cand se credeà cg desbaterile se Inchiseserd sierà sg se voteze articolul Io (i 2), se scoald Laurian cuun nou amendament prin care cautd indirect sd loveascdIn principele D. Ghica. Anume Laurian propund. In chipCu aparentd foarte serioz, ca top locuitorii Românieisa poarte titlul de- Principe, Intru cat ei ar fi cetd;eniai Principatelor. Acest joc de cuvinte care introducagluma In desbaterile camerei, atrage lui Laurian o zdra-vand lectie de purtare cuviincioasd. El este chemat laordine i este nevoit sd ceard iertare intregei adunanipentru nesárata lui Thcercare.

Legea electora 15. In Conventia de Paris c i InStatutul lui Vodd Cuza dispozipile electorale aceauparte intregitoare din actul de temelie al organizdreistatului; Insd ele erau formulate a parte In o lege elec.torald anexata pe langd acel act Constitupa din 1866prime$e In Trisu0 corpul ei principiile fundamentale aleacelor dispozipi, reproducandu-le apoi cu amdruntimiletrebuitoare In legea electorald. Ea voea sä alipeascd.mai mult Inca chipul alegerii mandatarilor tdrei de or-ganizarea ob§teascd a statului, fiind acei ce-i dadurd.naqtere convin§i, cA cnumai o build lege electorala estebaza regimului constitutional»45.

Top deputapi de ambele colori, liberali i conserva-tori, cereau sufragiul universal, insd Thteun cu totulalt înteles decat acel ce se da de obiceiu acestui ter-

45. Radu Ionesctt In sedinla din 26 Iunie Mon. Of. 29 lunie (p. 634 col 3).

www.dacoromanica.ro

$edinta din 26 Iunie Mon. Of. 29 1unie (p. 634 col. 1 §i 2).Romanul 28 gi 29 Mai §i 8 lunie 1866.Mon. cite in nota 44.

CQNSTITTJTIA DIN 1866 535

adecd dreptul de vot egal al tuturor locuitorilortgrei; cgci toti admiteau sd cheme pe toti locuitorii lavot, insd nu In chip egal, ci ting.nd seamd §i de repre-zentarea intereselor, impgqind deci corpul electoral Incolegii. Principiul sufragiului universal propriu zis eràrgspins chiar de liberali, pe motivul rostit de N, Ionescu,cd «nu este cenit de starea de culturd In care se af15.societatea noastrd» 46. Erau Insd §i unele Oren rdzlete,.pe din afard de adunare care cereau egala Impä."1-00re-a tuturor cetd;enilor la dreptul de vot. A§a In Bondi-.nul apdrusera articole care apdrau aceasta tezd, sub iscd-litura «un abonat >. Dar aceasta erà o pgrere singuratecd.Chiar Romanul când scrieà prin propria lui redaqie, ce-reà «Impdrtirea corpului aleg-gtorilor In colegii, ca sä sepoatd stabilì i garanth contra predomindrei numarului,a masselor, asupra inteligentei i asu'pra celorlalte con-ditiuni sociale» 47.

Desbaterea se Incinse asupra acestor colegii, Proiec-tul guvernului, prefdcut de comitetul delegatilor, preveda4 colegii pentru camera 0 2 pentru senat, In totuldeci 6, 0 anume pentru camera unul al proprietd;eimari, unul al celei mici, al 3-lea al industriei, comer- .tului i inteligentei §i al 4-lea al tuturor contribuabililor,adecd al massei poporului.

Liberalii prijineau sistemul a doud colegii, unul ur-ban 0 cellalt rural, In care sä iee parte toata poporaiacu vot direct, dela un cenz oarecare i cu vot indirectsub acet cenz. in acest Inteles prezint5. N. Ionescu unamendament In jurul cdruia se Incing-e In parlamentlupta oratoricd.

Amendamentul lui Ionescu este bine Ir4eles raspinsde comitetul delegatilor cdruia i se trimite spre dapdrerea, pe motivul, cd «pe cgt votantii vor fi ImpgrlitiIn mai multe colegii, pe atita se face o mai sincerdaplicaOune a votului universal» 48

www.dacoromanica.ro


Dup. parerea conservatorului R. Ionescu, tmpartirea In4 colegii ear fi cea din urma expresiune a democra0ei,cea mai perfecta forma la care poate ajunge votul uni-versal bine regulat» 49. Manolache Costache era ipentrurestrangerea pe cat se poate a reprezentatiunei natio-nale, caci nu este cea mai bung lege electorall aceeacare da cel mai mare nurnar de alegatori, de oarecenu se poate impune unei populaOuni un drept politic,and acea populaOune nu are con§tiinta de acel drept»50.El combate deci din acest punct de vedere amenda-mentul lui N. Ionescu. Blarem berg adaoga la aceastacombatere, ca «In sistemul alegerei In doua caturi (adeux &ages) a fiecarui colegiu, In care trebuea sa voteze

alegatori directi §i delegati, sau cei d'intai vor co-varqi pe ace§ti din urma, sau cei din urma pe cei d'intai;§i In ambele cazuti nu vom avea reprezintat decal in-teresul unei clase, Cu toate cä doua sau mai multe clasevor fi votat In fiecare colegfu, ceeace ar fi protivnicrecunoaqterei din partea Intregei camere a nevoiei dea fi reprezintate interesele In adunare»".

Ceeace poate Inca pareâ curio; este de a vedea peunii liberali, ca Bratianu, combatand sistemul celor douacolegii, sistem sprijinit de liberali, Intrucat spunea el,«amendamentul nu da nici un avantaj multimei care §idupa el voteaza indirect»52.

In zadar cauta N. Ionescu sa puna chestia pe un Wainmai Inalt, aratand cum amendamentul lui putea contribuila formarea unei clase mijlocii; caci i se raspunde, ca«clasele In popor nu se formeaza In chip maestritprin artificii electorale, ci numai pe temelii economice,§1 ca clasa a III-a se va creea atunci cand societatea se valini0 de patimile politice; and agricultura I§i va putea

!Wens (p. 635, col. 4).Iblelens (p. 636 col. 5).!bided:, col. 3.!bidet; col. 5.

www.dacoromanica.ro

/WmMaws col. 5.Sedinta din 26 lunie Mon. Of. 29 lunie (p. 695 col. 2)./Went (p. 634, col. 2.)!Meng (p. 634 col. 3).

- CONSTITUTIA DIN 1866 537

desvolta bogdtiile, cand tot atunci 0 comertul va con-tribui la alcdtuirea acelei clase» 53.

Ceeace este Insd mai interesant In desbaterile legeielectorale este destdinuirea raporturilor In care noulproiect stAtea cu legea electorald a Statutului lui CuzaVodd. Dacd conservatorii primiserd, In contra pdrereifruntaului lor, Manolache Costache, votul universal cu4 colegii, ei se supusesea unei nevoi, neputand face altfel,K de oarece moqteniserl aceasta dela reg-imul lui Cuza,0 acum nu mai puteau desbrdca numdrul, gloatele, deacest drept ca§tigat care le este dat prin Statut» 54. Totaa spun 0 alti conservatori de samd ca Ioan Strat, candrecunoate qi el, cä cpopulatiunile rurale au fost Inzes-trate cu sufragiul universal prin Statut»55; iar N. Bla-.remberg, alt conservator, adaogd, c5, «nu am voit a sezice ca am acut inai putin decat Cuza Vodd, §i nuam putut uità mai viirtos, clt chiar noi suntem fructulvotutui universal»56, mArturisire pe cat de Insemnatd peatat 0 de adevdratd, de oarece Constituanta fusese aleasddupd legea electorald din 1864.

Nu e vorb5., se autc3, a se Innegri legea lui CuzaVodd, prin aceea, cd. N. Ionescu spunea ca «votul uni-versal al lui Cuza era minciuna universald, cdci cei maimulti din Romani nu votau deadreptuI pe deputati cinumai prin delegati cari erau smgurii aleg-dtori adevd-rati, fiindcd numai ei alegeau pe deputati» 57. Ca 0 candlegea electorald. din 1866 nu ar fi fdcut tot a$, 0 nuar fi aruncat massele cele adanci ale poporului romantot In votul indirect, ba chiar amendamentul criticuluiiegei lui Cuza Vodd ldsa tot multimea sa voteze indi-rect In cele doud colegii cel urban i cel rural. Deaceea

www.dacoromanica.ro

538 ISTORIA PARTIDELOR .POLITICE

nu fara dreptate critic:1 Bonalnul legea electorala a Con-stituantei, spunand, ca. «se Imparte corpul electoral In 6colegii din care patru sunt ale ptoprietalei fonciare, alaverei, iar poporuf nu are In el nici cea mai micaparte. Din ceilalti doi deputati, unul este al comertului,,industriei i inteligentei, si tot unul numai ar fi sa re-prezinte interesele massei imense a majoritatei poporu,lui, Dar acest colegiu cu votul indirect este numai omare minciuna. El este numai o zestre guvernamentalacari se va colorà totdeauna dupa coloarea partidului dela putere. -Legea lui Cuza Voda, urmeaza Ronuinul,cel putin pastrà o masura pentru WO; ea impuneA vo-tul indirect tuturora. Legea comitetului delegatilor nueste nici dreapta, nici franca. Ea stabileste privilegiul,monopolul reprezentatiunii nationale In favoarea averei 58

Ori cat de neperfecta ar fi fost legea lui Cuza Voda,nu rarnane mai putin adevarat O. ea sparsese pentruprima oara cetatea oligarhiei si rostise marele principiu.ca tot Romanul are dreptul a trimite reprezentanti Inparlamentul tärei. Daca poporul se i'mpart4ise din acestdrept mai mult sau mai pOn, erà mai la urma cutotul indiferent, si este firesc lucru ca legea din 1866sa fi Infatisat un progres asupra celei din 1864. Darfara legea lui Cuza Vodä, legea din 1866 ar fi fostcu neputinta ; caci ceeace hotarAse chiar pe conservatotiicei mai Indaratnici a Ng:AA. sistemul -celor 4 colegii, dincari unul al faranimei, erà tot ideea rostita de Mano,lache Costache, ca «astazi nu mai putem desbraca numa-rul, gloatele, de dreptul astigat de ei prin Statutul luiCuza Vocla' > 59,

Constituanta pi Constitufia din 1866. Dacacautam a ne da seama despre elementele. care alca-tueau adunarea constituanta din 1866, pentru a In-

Romaul 18 Iunie 1866.Mai sus, nota 53. Comp. Romanul 18 lunie 1866.,

www.dacoromanica.ro

Mon. Of. 14 Maiu 1866.Ibidem, din 18 luaie Mon. Of. 19 Iunie 1866.Ibidem din 21 Innie Mon. Of, 33 Iunie (p. 611 col. 5).Trompeta Carpatilor 1 Maiu 1866.Mai sus, pag. 90.


telege lucrarea ei, Constitmia_ din acel an, constatamca. majoritatea membrilor erau din partidul conservator,si numai minoritatea reprezenta partidul liberal. Aceastase vede Intaiu din alegerea presedintelui adunarei, lacare demnitate este urcat conservatorul Manolache Cos-tache, cu" 76 de voturi contra lui I. Brdtianu care do-bandeste numai 46 60 Tot asa si comitetul delegmilorpentru Constitu0e este compus din o majoritate con-servatoare : P. Gradisteanu, col. Catargiu, N. RacoviO.Aristide Pascal care a fost i raportorul proiectului ; iarminoritatea liberala era reprezentata prin N. IonescuPana Buescu i A. Sihleanu 6'. De aceea si Bratianu ladesbaterea articolului privitor la putimalmpamantenireiEvreilor, spune, ca «el nu poate fi banuit a fi introdusacel articol In Constitmie, de oarece ea nu este operalui, nu este facutd. de dansul 62. Prin urmare nu esteexacta,sprijinirea Trompetei Carpatilor ca <alegerile pentruConstituanta se facusera dupa placul ziarului Romásnuladica iesiserä mai toate liberale» 63,

E drept cd elementele conservatoare din adunare eraude cu totul altfel decat acele ce se Intelegeau mai dinvechime sub acest mime ; cg o suflare liberald le atinsesepe toate. Nu se mai Intalneau In Constituantd multenume de tot mari ale tarei, nici mai ales reprezentaMiai ideilor patronate, odinioara de capul conservatorilorde. altddatd, logofdtul Mihail Sturza, care considera «onceschimbare facuta In principiile unei ocarmuiri ca oTnnoire a unor aseza.minte consfimite prin legitimitate

cdrora succesiunea veacurilor le-a íntiparit un caracterneschimbator»64. Conservatorii din Constituantd eraufelul lor tot liberali, desi nu asa de Thnainta0 In ideica partidul RoFilor, dupd. cum s'a vdzut aceasta din

www.dacoromanica.ro


desbaterile urmate In chestia senatuiui si In acele ale legeielectorale. Conservatorii din 1866 sunt acei ce votaseraIn Divanurile ad-hoc oborarea privilegiilor si cari nuIr4elegeau sa mai considere poporul prin perspectivaprincipiilor aristocratice ale privilegiului, ci prin acea ademocratiei si egalitatei. In profesia de credin0. a zia-rului conservator Desbaterile de sub directia lui N. Bla-remberg, I. Cantacuzino, P. Carp, Pantazi Ghica si ALLahovari cetim : «In timpul de fa. cand Romanii sca-pati de sub un regim conrumpator se desteapta ca dinmormant si Incep a rasufla aerul curat al libertatei,cand un guvern liberal (acel al Locotenentei) si onestprimeste si chiar chiarna controlul tuturor, opiniile celemai diverse pot iesì la lumina»65. Aceste cuvinte puteaufi subscrise si de liberali.

Lovitura de stat a lui Cuza-Vocla mai avuse Inca sipriinciosul efect de a destinde Incordarea rela;iilor dintreconservatori si liberali. Nu mai erb. acuma In desbatereinteresul cel ascutit al proprietMei care Inveninase atatde mult raporturile Intre cele doua particle In 1848,1862 si 1864. Legea rurala patrunsese In aevea lucru-rilor. Proprietatea se luase dela boieri si se daduse ..I-ranilor, farä ca pentru aceasta cei d'intaiu sa ajunga lasapä de lemn, cum se temeau la Inceput. Bonurile ru-rale date In schimbul mosiilor Impailite, se plateau re-gulat atAt ea procent cat §i ca amortisment. Prin ur-mare ideea ca proprietarii fuseserd desbracati, trebui sädispara, si cu stingerea acestor temen i Inchipuite trebueasa se Imblanzeasca qi raporturile dintre conservatori qiliberali. Opozitia nu Incetase intre aceste doul tabere;dar ea se restranse din imboldurile ascuOte ale interesuluiindividual, la desbaterile unor chestii mai ideale careputeau destepta numai pasiunile, nu si patimile. De aceeaglsim c6. Insusi conservatorii recunosteau, prin ziarul lorDesbaterile, ca «chestiunile sociale fiind terminate, nu

65. Desbaterile No. 1 din 24 Februsrie 1866.

www.dacoromanica.ro

Desbaterile din 1 Martie 1866 subsemnat de N. Blarenberg si alt articolde BrAiloiu.

Sedinta din 28 lunie Mon Of. 3 lulie 1866 (p. 622, col. 2).Sedinta din 9 lanuarie 1867. Mon. Of, 13 Ian. 1867.Mon. Of, 2 Septembre 1867.Programul politic al comitetului electoral (conservator) din Iasi. Con-

stilutiunea 28 Septembre 1866.

CONST1TUTIA DIN x866 54/

mai este Cu putintd decat un singur partid, acel al oame-nilor morali §i capabili». Aiurea acela organ adaogd.,cd «confraternitatea partidelor politice cari au combdtutpentru mentinerea regimului constitutional 0 care de opotrivd au fost victimile crimei la 2 Mai, a sters di-ferenta de interese intre ele»66. Apoi tot conservatorii dinmintea cdrora ie0se proiectul de Constitutie, prevedeauIn art 132, cd. «inalienabilitatea pdmânturilor clAca01orprevazutä de legea rurald rdmâne neatinsd» 67.

Conservatorul Manolache Costache spune mai tarziuIn adunarea din 1867, cd «nu e nici un proprietar carear dori sd mai revind la starea de mai Inainte»; 68 iarministrul G. Vdsescu, in un raport care Consiliul deMini§tri din 21 Iulie 1867, constatl crWerea Insemnataa arenzilor, spunandi cd «desrobirea muncei 0 a proprie-td.tei prin legea rurald a fost o mdsurd. In favoarea agri-culturei In genere, 0 cd 4 ani au fost de ajuns pentruca perturbatiunea In relatiunile survenite Intre proprie-tari 0 tdrani, prin aplicarea legei rurale, sd Inceteze cutotul» 66.

Tot a§A spune ziarul conservator Constitutiunea dinJai, cd, «astAzi când nu mai este Intre noi discutiunide clasd, iar once chestiuni sociale au dispdrut 0 pro-prietatea fo§tilor cldca.0 s'a recunoscut, prin Constitu-tiune, tot a0 de sacrd ca 0 once altd proprietate, §iand, pe de altd parte drepturile politice sunt garantatetuturor cetatenilorera revolutiilor s'a Inchis» 70

Aceastd primire din partea proprietarilor a nouei stdride lucruri, mult mai anevoie de schimbat decal Intin-derea dreptului electoral, nu-i opreà Insd de a cdutà

www.dacoromanica.ro

'542 1STORIA PARTIDELOR POLITICE

sa Inlantueasca pe alta cale munca Iaraneasca. Chiarsub guvemul Locotenenter domneqti i cu camera Incaramasa dela Cuza Voda, se Intocmise cea Intai legede munci agricole desbatuta §i votan. In ziva de 16Martie 1866 qi care admiteà execu0a personala a a-ranilor pentru acei ce rufqi indeplineau tocmelile. Art.13 prevedek c. «Primarul sa indemne pe locuitori laexecutarea tocmelilor, iar la caz de refuz, va executet elpe locuitori». i art. 14 se rostWe Inca i mai limpede:< Primarul prin mijloacele executive de care dispune vaaduce pe datornici la munca la care s'a tocmit; cand eise vor Indaratnici, se vor tocml oameni In locul lor, cuonce prq». Intelege oricine ce Insemná, In moravurile

obiceiurile timpului §i In raporturile dintre taraniboieri, din care cei d'intaiu abea ieisera. din lanvirileiobagiei, rostiri ca acele subliniate mai sus, §i lucrucurioz este ca. nici un deputat, macar dintre aparatoriiIáranilor, nu se ridicä contra executiei manu militari pre-vazuta In legea tocmelilor agricole votan. In 1866 71,

Daca Insa, proprietarii fara deosebire de partid politicIqi asigurasera interesele prin legea tocmelilor agricole,iara pe de alta parte ei vedeau ca despagubirea Incu-viintata de legea rurala era. reata §i sunatoare, apoi peranga aceste, cand se qtieá, ca §i sub regimul vechiu trebueausa lese taranilor pamântur spre folosima, ba Incä Cu multIngreuietoarea Indatorire de a da pamant nou Insuráleilor,Indatorire stânsä de legea lui Cuza Vodase Intelege dela sine, ca ei nu mai aveau nici un interes a reluá proprie-täçile lucru ce pe de alta parte nici nu ar fi In-draznit sa faca. De aceea qi vedem 'cum Locotenenta

71. Desbaterile legei in Mon. Of. din 18 Martie 1866. Pe lingA aceste legise mai intrebuintau i alte mijloace pentrn a apAsi pe tArani. In 5 lunie 1866FAlcoianu interpeleazi pe guvern asupra faptului, cA nu numai intinderea pA-mAntului dat tAranitor pe moqiile statului a fost mai putinA decit se cuveneit,dar li s'a dat ce e fost mai rAu : prund, rApi i ponoare, locuri ce nu se potcultivi, ca sA poatA supune pe acei ' tArani cu tottd arenda§ilorg. TrompetaCarpafilor 7 lunie 1866.

www.dacoromanica.ro

ReprodusA de Gazeta Oficiald din Foctanl, 17 Aprilie 1866.Vezi Doom& lui Caza Vad de mine, I. p. 454.Trompeta Carpcdilor 27 Maiu 1866..

CONSTITUTIA DIN 1866 '543

ininisterul ei, compuse din prieteni dar si din protivnici aiOranilor i ai ImproprietArirei, prin o proclamatie catre lo,cuitorii steni, Ii asigura, cA «pAmanturile pentru care a-tifäcut In trecut clacA i boieresc si care vi s'a trecut in1864 in deplinA stapanire, sunt farA cea mai mica deo-sebire o proprietate tot atát de consfintitA ca once altaproprietate. Nimeni sub nici un cuvant, fie guvern, fieobsteascä adunare, nu poate atinge stApanirea d-voastrAasupra acelor pAmanturi, precum nu poate atinge nici unfel de proprietate ori de ce fire ar fi. Fostul domn Cuzaprecum i foastele adunAri obstesti n'au facut si nu puteauface altceva, deck a constatá un drept castigat de fostiiclAcasi asupra pamanturilor ce le aveau In posesiune sipentru care faceau clacd. DacA satenii nu ar fi avut nici-un drept asupra acestor pamanturi, fostul domn Cuza n'arfi putut ha da la unii si dela altii, cdci aceasta ar fi fost otalhArie pe care Europa nu ar fi putut-o suferl» 72, si asàmai departe. Acuma proprietarii dela olalta se faceau apä-rAtorii principiului, cä, äranii fuseserA totdeauna proprie-tarii pamanturilor concedate lor, principiu cari îi facea sdspumeze si sA se 'incrunte In 1862, si care Ii ismpinsesela acea luptA disperatl contra Domnitorului ce'l impusese.

Cum se face cd oamenii cari sustinuserd alt4datd cu atataconvingere, cä tAranii nu sunt deck chiriasi" ai pAman-tului 73, sa sputa acuma cA ei au fost totdeauna stä'paniilui, i c5. numai In puterea acestui drept al lor de pro-prietate putuse Cuza VodA a decreta principiul legei rurale ?Conservatorii ecau nevoiti sä schimbe acuma tonul, caciei nu puteau sà mai adaoga la zdruncinarea exterioarA astatului roman si revolutia internA ce i-ar fi amenintatcazul and s'ar fi gandit a se atinge de pämanturile tära-nilor, lucru despre care le &Muse chiar oarecarejire zvonurile de temerile iscate printre tAranii din Calafatpentru pästrarea pAmanturilor lor 74. De aceea gasim, cA

www.dacoromanica.ro

75. Mon. Of. din 20 Iulie 1866.


toate guvernela care urmard dupd i i Februarie, fie con-servator, fie liberal, se silesc a convinge pe toad lumeadespre nestrdmutarea legei rurale. A$a bundoard In aldoilea minister al Domnitorului Carol pus sub preidentialui Ioan Ghica, acesta In Insusirea lui de ministru de in-terne spune In o circulard cdtre prefecti, sä «caute a seIncredinta. unde legea rurald este Inca neaplicatd In toatAa sa Intregime sd pund stdruinti, ca färä Intarziere sd seaduc.A la Indeplinire toate dispozitiunile zisei legi»75. Apoidaca legea erà a$a de build, asa de neapdrata pentruInflorirea çärei, pentru ce atate un i si atata Inver§unarecontra acelui ce o Inaptuise, §i pentru ce atatea pone-grire contra actului care singur Si putuse da fiintd ?

Lovitura de stat a lui Cuza-Vodd i urmdrile ei ne-mijlocite, legea rurald i noua lege electorald, cdzuserAca o loviturd de mAciucA, pe capetele conservatorilor. Eletrebuiserd sd schimbe i mentalitatea acestui partid, maiintaiu In privirea dreptului de proprietate pe care con-servatorii, din. excluziv atribuit lor, cum 11 crezuserApana atunci, se vedeau nevoiti Impdrti cu tdranii;apoi In acea a Indrituirei de a reprezenta poporul pecare zdrobirea privilegiului politic o rdspandise de ase-menea In masse. Ideile de libertate si de egalitate erauurmdrile neapdrate unei astfel de prefaceri psichologice.Lovitura de stat democratizase nu numai in deobge socie-tatea romdneasca, ci democratizase Fi partidul conservatorinsupi. Aceastd noud conceptie a raporturilor dintreoameni isi aca calea tocmai prin opera cea mai deseamd a partidelor noastre politice romanesti : Cqnsti-tutia din 7 866.

Partidul conservator care acuse ideilor liberale atateaconcesii pe tdramul libertdtei si a egaliatei, vol sä semai retind pe povarnisul pe care alunecà sub goanatimpului, pdstrand pentru el reprezentantia tdrei, ceeace

www.dacoromanica.ro

86

Comp. Frédéric Damé, llistoire de la Roumanie contemporaine, Bucarest1900, p. 169: Les Rouges avaient obtenu la liberté absolue de la presse etla liberté d'association, droits sut lesquels ou ne pouvait plus revenir. En¡change ils avaient concédé aux Blancs la loi éléctorale, qu'il leur seraitfacile de modifier plus tard (cum, dim' ed inscrisi in Constitutie ?) et la loisur les contrats agricoles". Scrierea lui Damé atit de aspru criticad de d..Iorga este in destul de bine informati; dar trebuek sâ cacti in picatul pirtinirei,de indati ce se apuch de apretuit evenementele, scrisi fiind dupi vechiul sistemide istoriografie.

Sedinta din 29 Iunie. Mon. Of., 5 lulie 1866 (p. 655, col. 1).


obtinù dela liberali prin un soiu de transactie tacutd, prinlegea electorala care d'a'dù precumpenirea proprietatei, §i.mai ales proprietatei mari, atat In camera cat §i In.senat. Este inteadevar altfel aproape de nenteles, cumalaturea cu libertatile exagerate In forma Incuviintatalor de Constitutia din 1866, sa Intalnim dispozitii elec-torale atat de restrangatoare pentru reprezentarea po-porului. Din 6 colegii, numai unul pentru multime, §iacela mai mult cu vot indirect, §i altul, iarai unul singurpentru industrie, comer; i intelig-enta; iar patru colegiipastrate proprietatei mai mari. Numai pe aceasta toc-maid In folosul lor, consimtira conservatorii a votàmolul de libertati gramadit In Constitutie; apor tot eimai pusesera mana, Inca de mai Inainte, pe legea toc-melilor agricole, Inca pentru ni§te concesii mai multde principiu, conservatorii devenisera stapanii tuturor coar-delor de reala micare a tarei. 76

Daca Insa partidul liberal ceda celui conservator Inchestia senatului i In acea a legei electorale, i el c4-tiga mult pentru viitor; caci libertatile propuse de el §iprimite de conservatori nu erau doar sa ramana pentruvecie Wernute numai pe hartie, ci odata cu dWeptarea po-porului erau sa se introduca In moravuri i obiceiuri.

Aceasta transactie Incheiata Intre liberali i conserva-tori dintre care nu se tiea deocamdata cine vor ieì pa-caliti, explica primirea Constitutiei de ambele particle re-prezentate In Constituanta, §i votarea ei cu unanimitateatuturor deputatilor prezenti In numar de 91 77.

www.dacoromanica.ro

Romanul din 8 lunie 1866.Desbaterik din 17 gi 28 lunie 1866.

-80. Mon. Of. 5 Julie 1866.


Romeinul organul liberalilor Innaintati se declara cmul-tamit cu actul de temelie al tarei votat de adunare 0 care,spune el, cuprinde mai toate conditille neapgrate uneibune organizdri politice»78; iar Desbaterile, ziarul con-servatorilor arata, ca qpentru a vota Constitutia s'a facutde ambele pal-0 ale adunarei, pe cat convictiunile 0credintile sale proprii a, permis fie carui deputat, con-cesiunile neaparate, §i cu modul acesta nimic nu a ramasnediscutat i nelamurit . Conservatorii trebueau sg fie cuatat mai multami%i cu textul votat, cd acest text eraacel Infatiat sub masca anonimatului de Insu0 partidullor, i prin care se Inlaturase proiectul cel milt mai radicaLIn privirea libertatilor ce fusese prezentat de guvern79.

Constitutia din 1.866 poate dar fi privita ca operacomuna a ambelor partide, a conservatorilor 0 a libe-lilor, rentregit iard0 In marele §i unicul partid national,In care cele doua franturi ale lui se contopisera totdea-una, cand era In joc existenta tarei.

Pripcipele Carol jurd pe Constitutie In 30 Iunie 18668°.

Constitutia din 1866 era fara Indoiald cea mai liberaladin Europa. Luatd dupa cea belgiana, ea o depara Inunele priviri. Un arzamant Insa nu poate sg se Implan-teze in o Ord care nu este pregatitd, prin mintea ei, alprimi; el poate sd de§tepte §i sa gräbeasca pregatirea a-acestor minti; dar pana sa se Indeplineasca lucrul, va fio discordantä Intre starea de fapt §i Imbracamintea juri-clica. Urmdrile acestei discordante se vor vedea tocmai Injocul partidelor politice care capatasera, prin marile i ne-tarmuritele libertati, deplina voie de rasfatare.

Principele Carol prim' Constitutia votatg §i jura. man-4inerea ei; dar el nu se puta Impiedeca de a gandi, ca«pentru tara ar fi fost mai nimerit un regim mai absolutist

www.dacoromanica.ro

Aus der Leben, I, p. 98 (2 Aug. 1866).Ibia'em, 1, p. 153 (23 Oct. 1866).

84. Mai sus, p. 94.Scrisoarea din 26 Ianuarie 1858 in Acte i Documente, Vil, p. 54,


dar cd. un atare reg-im nu mai este acuma Cu putintä» 8'.Doamna Cornu care jucase un rol atat de Insemnat, prin

sprijinirea alegerei Principelui Carol pe lânga curtea fran-cezd, scria. Principelui c. «regret\ lipsa unui mic gräuntede absolutismu care ar fi necesar, pentru a face sä pre-cumpeneasa bunele Voastre scopuri» 82 Iatá. deci cu cedispozitii sufleteti pa.rà noul Principe la aplicarea Con-stitutiei.

Aceste dispozitii puteau sal indrumeze pe cloud :

sau pe aceea de a auta sa zädärniceasa jocul prea liberal vietei statului, introducand pe furi acel gräunte de ab-solutismu de a aruia lips. ansul se plângeàsau läsänd-desläntuirea acestui joc In toatä deplinätatea lui, sä se ex-puna a deveni o minge aruncatä In toate pärtile de con-ducatorii politici. Vom vedeá, cum Principele Carol cäutasa Inlature aceastä Indoitä primejdie 83.

Termenii de conservator si de liberal.AdAogimateva tiri asupra timpului §i a chipului cum au aparutaceste cloud denumiri ale celor doua mari partide ale tärei ;-aci la Inceput nici unul nici altul din ele nu purtauasemenea nume.

Cea mai veche In data din aceste dota denumiri esteacea de conservator care, cum am väzut, apare Ina din

Fevruarie 1823 In o scrisoare a lui Mihail Sturzacätre un dregaor rus 84. Dar atunci se vorbe§te numa,ide principii In jurul cdrora se grupase oamenii tim-pului, nu de aceastä. grupare Insäi. Mult mai tarziu,abeit In 1858 gäsim termenul de conservator aplicatpartidului Insui, In o scrisoare a lui T. Bal§ catre Alipava In care se vorbete despre «partidul nostru con-servator»88. In o corespondenta catre ziarul Le Norddin 21 Decembre 1858 se vorbe4te iarai despre <par-

www.dacoromanica.ro

Ibidem, p. 7. Vezi qi Mon. Of. 49 1863.Consp. c. l'Etoile du Danube 2 Aprilie 1856. Acte fi Doc., IV, p. 336.

Bolintineanu, Vi* tul Cuza Trocla, p. 33. Gr. M. Sturza in gedinta din 6Fevruarie 1861. Mon. 0J: al T'arel Romarmegl, 20 Mala 1861. Steaua Dundret7 Ian. qi 17 Maiu 1859. Pentru epitetul batjocoritor de cacocrali vezi Anal-1848 in Pr. rom , IV, p. 687 citat mai sus, p. 262.

Trib. romana 17 Ian. 1860.Le Sourd c. Talleyrand 3. Oct. 1857. Acte fi Doc., V, p. 674.Mai sus, p. 245.


tidul conservator >86 Ziarele opozitiei InsA numesc foartrar pe acest partid cu numele ce singur ii' i °Mea. Termeniifavoriti sunt: retrog-razi, aristocrati, partidul trequtului 87-

Tribuna din Ia§i este unul din cele d'intaiu organeliberale care numwe pe partidul advers : «conservator -A$ spune Intriun rand, cA. In chestia Domnului steainconservatorii vor veril la desperare de a zice : nici tunici eu, ci un domn strdin 88 Diplomatii i organele-straine numesc bine Inteles pe conservatori pe numele-ce i'l dadeau ei 88.

Totui vedem ca conservatorii gdsesc In curand ne-voia de a' i modifica intru cava firma sub care se arAtau.Cand partidul lor apare pentru intaia oara In campulpublicitatei, ei boteazd organul menit a le apAra interesele:Conservatorul progresist, fdcand deci o concesie spirituluitimpului, cum fusesera nevoiti sa Intrebuinteze ca armade luptA a timpurilor noueziaristica pentru aV sprijinivederile.

Partidul liberal iea acest nume abea mult mai Incoace,inai ales dela 1866 Inainte. La inceput el erà insemnatCu epitetele batjocoritoare In gura celor ce le iscodisera,de novatori, carvunari, bonjuriti §i ciocoi. Acest din urma_este irisa aplicat chiar de liberali lor isnile, ca un titlude glorie, schimbanduV

eporecla in renume»,

am vazut mai sus cat sunt de laudati ciocoii de unele-scrieri ale timpului90. Revolutia din 1848 vorbWe Tusafoarte mult de libertate i de liberal, ca adiectiv pentru

www.dacoromanica.ro

Le Sourd. C. Talleyrand citat note 89. Coresp. c. l'Etoile de Danube ci-tatA nota 87. Coresp. din Le Nord cititatA nota 87.

Ordinea, 20 Aug. 1860.

CONSTITUTIA PIN 1866 549

a insemnà actele ce se deosebeau de acele ce tineau lalucruri Thvechite. Aà bund oard Thtalnim In SteauaDunetrei intrebarea: dacd s'a format vreodatd In adunareo majoritate fie liberald fie reactionard», sau gdsim peMinistrul de culte din Muntenia din 1859 spunând, ca

nu s'a vdzut sa se aleagd o adevaratd opinie libera la,.Vasile Boerescu vorbe. te asemenea despre institutiiberale. Numele Insd de partid liberal nu IntalnimInnainte de 1866. Ar fi fost natural ca adiectivulliberal sa fi fost substantivat i sd se Intâlneascd nu-rnele de partid liberal In numeroasele acte ale timpului.Dar lucrul nu se Intampla, i liberalii de pe atuncise numesc pe ei înii democrati, partid democratic,partidul patriotilor sau partidul national", iar termenulde liberal apare regulat abea, dupd 1866. Cea Intal data.când am intalnit terminul de Liberali In desbaterileparlamentare este In edinta din 2 1 Martie 1862, canddeputatul Cernatescu spune: < celelaltd parte de %ara este-compusa din liberali i conservatori >. Ziarele Incepu--serd ceva mai de timpuriu a Intrebuintà acest termin.Costaforu scrie In Ordinea, ziar conservator din Bucu-reti Md. la i86o despre aceia ce sub nunie de liberali4i de conservatori se sf4iesc in lupte 92.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XX.

SERIILE ISTORICE ÎN DESVOLTAREAPARTIDELOR ISTORICE

Serifle istorice. in desvoltarea universului atatca materie brutä. §i organicä, pe cat §i ca spirit orne-nesc In istorie nu existä legi dupä cari sä se In-§ire fenomenele In succesiunea timpului, Cu toate ca.fiecare fapt succesiv este productul unei legi de mani-festare a puterilor naturei, prin mijlocirea conditiilorIn care ele lucreazä asupra existentei. Ceeace nu este §inu poate fi stapanit de legi In desvoltarea fenomenelornu este producerea acestora, ci InFirarea lor n lantutsuccesiunei. Aà bunaoard producerea unei revolutii se-va face dupä lucrarea legilor cari stapanesc mi§carilesufletului masselor, i toate revolutlile vor constitul, Inmersul lor, fenomene de repetire In privirea chipuluicum izbucnesc. Legile psicologice cari le Imping la lu-minä vor puteO fi deci formulate pentru toate, dupa.aceea§i norma. Dar legatura unei revolutii cu sat-Heanterioare din care a ieit nu va mai fi stapanita denici o lege, ci de o Inläntuire In timp care este unicä

se aratä o sing,urä data In decursul veacurilor. Mo-dul cum o revolutie se Infäptuete, prelucrarea masse-lor prin cuvântari sau InteOri ascunse, In timpurile mainouä prin presä, Imboldirea vointelor spre acte

spre rdsturnarea unei stäri de lucruri neplacuta, scu-larea poporului sub conducerea unor capi mai Intre-prinzdtori, sugestia mutualä a indivizilor cand se \Tad.

www.dacoromanica.ro

SERIILE ISTORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR 551

adunati In numAr mare toate aceste parghii ale uneimicari revolutionare se repeta mai mult sau mai putinIn fiecare din ele; dar cauzele cari au produs nemul-tamirile, Incordarea sufletelor O. chipul cum mi§carea seva desfafpra, vor fi altele la fiecare revolutie §i nu sevor mai repeta niciodatA In timp.

Istoria In sensul cel larg al cuvantului fiind expune-nerea desvoltarei materiala sau intelectuala, adeca tin-tind a arata chipul cum s'au succedat fenomenele sauevenementele, ea nuV va Indrepta luarea aminte asupraceeace se repeta In omenire, asupra legilor care ism-ping aceste fenomene sau evenemente la lumina zilei,ci asupra succesiunei, adeca asupra unicitatei Inlantuireifaptelor In timp, deci asupra seriilor de desvoltare.

Aceasta Inirare a 'faptelor In serii este neaparatapentru expunerea tiintifica a desvoltarei. Prin ea sestrang faptele singuratece In manunchiuri mai cuprin-zatoare care dau cugetarilor un caracter general, farade care tiinta nu poate exista. Precum ftiinfele de re-petire leaga faptele 'in legi, a?à, acele de succesiune leinlantuesc in serii. Astronomia, fizica, chimia, biologiapsicologia i sociologia nu exista ca §tiinti, cleat dinmomentul cand pot formula legi de producere ale feno-menelor pe care le cerceteaza. Pe de alta parte Insageologia, transformismul, preistoria i istoria care alca-tuesc grupul tiintelor de succesiune, nu pot exista cadiscipline tiintifice, daca nu vor formula seriile faptelorpe cari le Inregistreaza. Numai prin aceasta legare Im-preuna a faptelor succesive, istoria va ajunge a Inle,snimintei stapanirea asupra namolului de fapte singuratice,va limpezi Intelegerea i patrunderea lor de inteligentaomeneasca, dupa cum legile tiintelor de repetire faceceea0 slujba pentru faptele ce se repeta In univers.

Prin ce este Insa constituita seria istorica ? SimplaInOtare a faptelor dupa o lain.' nu'i da fiinta. Se cereintre ele un element de legatura. in legi elementul deInchegare Intre faptele de repetire este generalizarea.

www.dacoromanica.ro


In serii acest element al generalizdrei nu se poate In-talnl, de oarece In ele nu mai e vorba de a se contopimai multe fapte Inteo singurd idee; elementul de legaturd care va da fiintd seriei va fi legdtura eauzalaIntre faptele ce se succeda, 0 cu cat aceastd legdturdva fi mai puternicd i mai bine Intemeiatd, cu atata i

istoria va dobandi un caracter mai §tiintific.Aceste principii pe care le-am desvoltat In Teoria

Istoriei1) i pe care le-am aplicat In expunerea Dom-niei lui Cuza Vodd, le-am pus 0 aici ca temelie laexpunerea istoriei partidelor pplitice la Romanii de din-coace de Carpati.

Seria Partidului National. -- Seria desvoltdrei par-tidelor politice in Tdrile Romane nu este cleat o ve-rig-A mai tarzie a lantului de fapte ce strabate Intreagalor istorie. De aceea am -§i vdzut cum partidul na-tional, trunchiul pe care s'a altoit viata de partid lapoporul roman din Principate, '4i are Implantate am-bele lui radacini, -- acea de reactie contra apdsdrilorstrdine §i acea lduntricd de ndzuintä dupd o viatä desine stdtatoare 0 mai vrednicä de oameni, In paman-tul roditor al istoriei sale Intregi. Partea vietei acestuipopor care se rasfrange In partidele lui politice, nu pu-tea. fi decat rezultanta tuturor faptelor pe care cursultimpului le varsase In lata albie a desvoltarei lui.

Seria care da nWere desfa0irdrei partidelor politicese leagd deci, prin cursul ei, de curentul cel mare alistoriei románWi, ca una din ramurile bogatei ei In-cranguiri. Ea Is0 are obar0a mai indepdrtatd in aceaa istoriei Ths5.0, §i se va urmarl §i In veacurile ce ausd vina, 0 pentru care istoria incd nu este nascutd.

Partidul national Intaia manifestare de g-rupare aunor cugetari politice se nWe atunci cand poporul ro-

1. Théorie de l'Histoire Paris 1908, deuxième éclition des Prinelpes fonda-mentaux de l'Histoire, Paris 1899 si romfineste ; Principille fandamentale aleistoriet; Iasi 1900. Le Théorie de l'Histoire a fost tradusl $i in spanioleste,Madrid 1911.

www.dacoromanica.ro

SERIILE 1STORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR 553

-man, adus prin suferinti a don l mantuirea de stdpani--rile straine, cea turceascd, cea austriacd i cea rusascd,IntalnWe pe una izvorata din cea d'intai, mai slabaInsa prin ea Ins* §i sldbitd înc. prin Imprejurari, §i cu-care stdpanire poporul roman Indrdzni sri,V masoare pu-tenle. Era acea a Grecilor, unealtd numai cat al Turci-lor, dar care se compromiseserd In ochii stdpanilor lor,prin o nechibzuitd revolutie. De aceea partidul nationalromanesc se Incheagd pentru Intaia oard In o opozitieIn potriva elementului grecesc, §i cea Intai izbandd aRomanilor pe taramul politic este rdsturnarea Domnieiianariote (mai sus pag. I 3).

Tot cdtrd mantuirea de aceastd asuprire, pusa In lu-crare nu mai mult pe din afard ci pe din lduntru, tre-buea s. tinda i desfa.prarea tot mai lam'urita a cuge-tarei nationale, innabuitd qi apdsata pand atunci de ame-nintgoarea grecizare a societatei.

Odata Insd cu izbanda aceasta nationald, trebuea sase manifesteze In viata poporului roman alt curentde o covarqitoare Insemndtate, venit de foarte departeca sa'i Inriureascd viata. Era acel al Revolutiei francezecare samand pentru Intaia oard In mintile unor Romani-Weile de libertate i egalitate zemislite din sang-ele po--porului francez.

acest curent este hrdnit de valuri vechi, de acelece venierd sa ImbogAteascd viata romaneascd cu Inriu-rirea civilizatiei franceze, importata Intai de Greci InTarile Romane, apoi Intarita prin coViinta latinitateineamului ce se sdpa tot mai adanc In sufletul Roma-nilor. Cuno§tinta limbei franceze, pdtrunderea scrierilorTevolutionare i atingerea cu Francezii care erau repre-zentantii ideilor noud In Tdrile Române, deschiserd catevaminti altruiste catre acelea. i idei, cum a fost VasileMdlinescu In Moldova i Constantin Radovici din Go-lep In Muntenia (p. 39 O. i2o). Urmdrile mai Insem-nate ale nouei Indrumdri a mintilor se vdzurd Intai InMoldova, unde se ivi o miqcare catre libertate §i ega-

www.dacoromanica.ro

554 ISTORLA. PARTIDELOR POLITICE

litate, mdrginitd deocamdatd In sinul boierimei miciIndreptatd contra celei mari, In vestita Constitutie din1822 a lui Ioan Sandu Sturza Voevod (p. 76 i urm.)Dar paralel cu aceastd miscare mai mult ideald seivi o alta care urmdrea o tintd practica si precizd;ImbunäTätirea soartei muncitorului de pdmant. Acestafusese tot mai apdsat In decursul veacurilor ; dar sufe-rise In tdcere i resemnare jugul ce i se lasa tot maigreu pe grumaz, necercand nici mdcar calea turburd-toare prin care sd tindä a scdpa de el, cum acuserd fratiisdi din Transilvania. Tocmai Care lucirea veacului alXIX-lea, eand se infiltreazd. In 'raffle Romane ideilefranceze, vedem si la tärani niste Inceputuri de miscdride nemultdmire. Pe cand boierii cei mici din Moldova a-menintau pe cei mari cu grozdviile rdvolutiei franto-ze0i (1804), tdranii de aici puneau In grija pe MitropolitIn 1805 Cu Incercdrile lor de a nu se supune boierescu-lui (p. 13 si 95). Aceasta miscare tdraneascd culmi-neazd In revolutia lui Tudor Vladimirescu care are laInceput un caracter esclusiv social, Indreptat contra asu-prirei boierilor, i nurpai cat mai tarziu este Intoarsätocmai de acestia, spre tinta nationald, IndepartareaGrecilor (p. 47 i urm.). Boierii intinsera o capcana luiVladimirescu, facându-1 sä se lepede de revolutia so-ciald i sä se uneascd cu ei pentru alungarea Grecilor,ceeace piercIA pe Vladimirescu (p. 53- si urm.). Trebuefacut Insd o deosebire Intre miscarea spre libertateegalitate, i cea mai adanc reformatoare care tinteà laschimbarea soartei tdranului, tendinti care nu vor mergetotdeauna mand In mand, dei Ingemanate erau din fi-rea lor i IngernAnatd le era obarsia.

Aceste idei Msä de egalitate si libertate introduse In.cugetele unor reprezentanti ai clasei conduatoarea boierilor,fie Trite() masurd mai Intinsa si gandindu-sesi la tdrani cum o ceruserd. V. Mdlinescu i C. Radovicidin Golesti, fie In una mai restransd cum era formulataIn Constitutia din 1822 avuserd de rezultat a rupe sia despdrti partidul national In doud pä'rti cari dAduranastere celor cloud particle, cunoscute mai tarziu subnumele de conservatori i lib erati.

www.dacoromanica.ro

SERIILE 1STORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR 555

aerie desuoltSrei partidului conseruatorDespretendintele partidului boieresc din Tdrile Romane daudovadd urmatoarele doua propuneri acute In urmafugei lor din tara, de frica turburarilor Intamplate In1821. Acei din Moldova cereau Thee!area gospodara-tului i Inlocuirea lui cu un guvern aristocratic, compusdin un numar de boieri cu un bas-boier In frunte; laracei din Muntenia merg atat de departe In -supunerealor care Rusi, cä cer contopirea desdvarsitd a tdrei lorIn Imparatia rusasca (p. 78 qi 126). Ambele aceste cererierau repetarea celor acute cdtre Impa'rateasa Catherinaa II-a (p. 18).

Dupa numirea lui loan Sandu Sturza In Moldovavdzand boierii destarati, cd el Isi. Intemeia puterea pe par-tidul novatorilor care voea sä r5stoarne privilegiile pro-tipendadei, ei cautd la Ru0 aparare contra ceea ce eiImbracau In cuvintele pompoase de teamA de peirea tdrei. Boierimea cea mare voeà sä Impiedice atatemanciparea taranilor cat i Indrituirea altora decal el,singuri la conducerea tarei; dorea deci sd mentind nes-tirbite privilegiile ei sociale si politice. Este adevaratinsa ca acest recurs la straini se facea de boierimeaTarilor Romane numai atunci cand i se atingeau inte-resele. De altfel ea pusese Insa'si de mai multe oripiept contra Ingenunchierei patriei sale, and ea era preaInjosita de strdini; cdci tot se destepta si In aceste clasestapanitoare dorul de tard care nu poate niciodatd sase stinga Cu totul In inima omeneasca.

De aceea vedem bunaoara, pe timpul ocupatiei ru-sesti, cand comisiile Insarcinate Cu lucrarea Reg-ulamen-tului Organic sunt puse sub presidentia unui dregdtorrus, cd boierii ard deosebire de progresisti sau conser-vatori protesteazA contra acestui amestec al Rusilor -Ino daraverd lduntricd a tdrilor, cum era prefacerea le-giuirei ce era sa le ocarmueasca (p. 147 si urm.). Dar totacesti boeri si tovarasii lor se aratA foarte multamitide chipul cum Rusii se Ing-rijiserd de interesele lor, prinapasarea tdranilor In legiuirea acelui Regulament, (p, 191§i urm.). Ba chiar Kiseleff, guvernatorul rusesc, trebui

www.dacoromanica.ro

.556 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

lupte contra boierilor, spre a le mai zmulge cate o con--cesie In favoarea poporatiei rurale (p. 152).

Sub domnia lui Alexandru Ghica se Intampla iar4io micare de opozitie a partidului conservator unit cuacel al ideilor noue care reintregWe jar-4i partidul na-tional Inteo singura suflare, anume opozitia cea Inver-1.1nata contra introducerei articolului fraudulos In Re-

gulamentul Organic. Intre acei ce protestasera contraacestei fara de lege este §i Emanoil Baleanu care estearatat mai tarziu ca unul din boierii cei mai protivniciemanciparei taranilor (comp. p. 164 §i p. 259), prinurmare un conservator neInduplicat. De acee* natura,cu toate ca mai putin altruista, este Impotrivirea Intregeiclase boiere0, fara deosebire de idei, In chestia con--cesiei minelor, Incuviintata de Principele Bibescu cdm-paniei rusep Trandafiroff, prin care se credeà atnenin--tata proprietatea nioiilor (p. 183).

Tot acestei Imboldiri generoase de aparare a nea-mului este datorita i purtarea boierilor atat din Mun-tenia cat i din Moldova In sprijinirea pe care o daulimbei, Invatamantului i teatrului national Acela dintreei care sprijinise mai cu seama < paradosirea Invataturilorin limba nationalro este Mihail Sturza, acel boier carepe de alta parte nici nu Intelegea macar, cum se potcere schimbari In org-anizarea unui stat careia succe-siunea veacurilor i-a Intiparit un caracter neschimbator>-(comp. p. 90 §i 206). Un conservator retrograd dincei mai rostiti se face deci apostolul prop4irei cuge-tarei romane0! Tot aà fac boierii In deobtie candsprijinesc Societatea filarmonica din Bucure0, Conser-vatorul filarmonic dramatic din I* sau Societatea stu-clentilor din Paris (p. 180, 207 §i 237). De aceea. i. fireeste i purtarea Principelui Gh. Bibescu care la suirealui In scaun se Imbraca In costumul lui Mihaiu Viteazul

apoi ducandu-se la mAnäistirea Dealu, Ingenunchiazape mormantul eroului muntean (p. 182). Toate acesteavanturi date cugetarei nationale de catre reprezentantii

www.dacoromanica.ro


conservatorilor erau datorite unei covar§iri a interesuluiolotesc asupra celui al clasei lor de care parere mai tArziu_vedem cum tot ei sunt nevoiti sa se lepede, anume atuncicAnd ei se conving unde conduceà deslantuirea cuge-tarei nationale. De aceea vedem pe Mihail Sturza caresustinuse limba nationala ca cel mai spornic mijloc de-isnvdtdmânt i pe Gh. Bibescu care spusese cd teatrulnational este menit a desvola limba patriei, cd amândoidesfiinteazä învatd.mântul national din Tdrile Române,.pentru a taeà izvorul din care se hraneau ideile ras-turndtoare (p. 186, I as, 21 7). *i. la aceasta desfiintarese intovard.,esc toti boierii conservatori care doara totei sprijinisera societatile desvoltatoare ale culturei nea-mului.

Daca Insa conservatorii se umplusera de grija andvazusera Incotrò tindeau ideile desvoltate prin §coale,.ei ramaseseta Ingroziti In Muntenia, cand se convinserd.ca revolutia din acea tara din anul 1848 tindeà sd leiee moiile. Fata cu asemenea primejdie i nedand nicio crezare revolutionarilor, ca rm*ile vot fi luate cudespagubire din banii dobAnditi dela mandstirile Inchi-nate, boierii conservatori uitara §i tara i tot i recur-sera la ultimul mijloc de a'§i aparà proprietatile, la aju-torul Strdinilor pe cari ii chemara pe Intrecutele Intara, ca sa o ocupe militarWe §i sa faca sd Inceteze-umascarallcurite ce se petreceau In ea > dupa cum le-calificA boierul conservator Scarlat Ghica (p. 260). Mi-tropolitul Neofit organul cel mai autorizat al conser-vatorilor, Principele Dimitrie Ghica capul recunoscut alacestui partid, Banul Gh. Filipescu, Emanuil Baleanu,Scarlat Ghica, capeteniile cele mai de seama ale con-servatorilor, chemau cu totii, mai pe fata sau mai pe-ascuns, pe R4 care sa-i scape de amenintarea socia-lista (p. 259, 265). Aceleaqi tendinti contra taranilor le-arata conservatorii In Divanul ad-hoc al Moldovei, candyen' In desbatere chestia rurald, propunând inlocuireaboierescului cu o plata In bani a muncei prin bund. In-

www.dacoromanica.ro


-telegere, insa. cerand ca sa nu mai fie Indatorati apune pamant de hrana la Thdamana taranilor deck acella care s'ar Invoi prin tocmala cu ei. Taxanii din contra,prin o propunere foarte agresiva., cereau impamantenirealor pe locurile de care pana acum se folosisera ca uzu-fructuari. Dei desbaterile nu ajunsera la nici un re-zultat, ele rebnoira Insa punerea In lumina a antago-nismului celui nempacat 'intre clasa boereasca a pro-prietarilor si acea taraneasca a muncitorilor.

Dar conservatorii trebuira, sä renunte la privilegiilelor sociale, cand tratatul de Paris impuse Tarilor Ro-mane regimul constitutional si principiile vietei moderne.Ascultand de un indemn canija nu se puteau opune, eivotara, In memorabilele sedinti din Divanurile ad-hoc, ollo-rarea privilegiilor ; dar ei Intelegeau ca aceasta desfiintaresa se faca pe indeletele si In o masura cat se poate derestransa ; apoi ei voeau sa mentina privilegiile politice,impartasindu-se -singura clasa boiereasca la conducerea¡arilor, ceca ce'i fusese blesnit si oarecum, garantatprin legea electorala a Conventiei din Paris (p. 395).

In tot timpul Domniei lui, Cuza Voda ava de luptat.cu oligarhia boiereasca. Boierii se supusera numai curnare greutate la _impunerea la dan. Asa proprietariica,utau sä zadarniceasca facerea catagrafiei (p. 397 si401); iar and fa vorba sä se voteze o lege definitiva deimpozite, conservatorii se silira sa'i reduca, procentul lacat mai pupil (p. 411). Mai ales Thsa. nu 'voeau boieriisa auda de o Ismbunatatire a soartei taranilor care nu seputea Tndeplini decat pe seama lor. In tot decursul Domnieilui Cuza Voda, ceca ce mica mai mult clasele privilegiatecontra lui era chestia rurald care apare in dosul celor maimulte legi tintitoare la reforme de alea natura.

Cuza Vodä care fusese mai mult impus de i'mpreju-rari decal ales de buna voie si de conservatori, venisecu gandul hotarat, nu numai de a aplica In toata. In-tregimea lor reformele formulate de Conventia de Paris

www.dacoromanica.ro


(egalizarea drepturilor si Imbunatätirea soartei munci-torilor plugari) dar si de a le depasi, realizand unirea,radicand puterea si vaza tarei si mantuind cu totulpe Romani de stapanirea greceasc5.. Noul Domnitoraveà sa lucreze In cloud, directii, acea nationala placutapartidului conservator si primita de el, si aceea liberalacare era sal puna In lupta cu dansul. De acea si vedembuna oara cum conservatorii multamesc Domnitoruluipentru Infaptuirea unirei si pentru secularizare; dar %-data dupa aceste momentane izbucniri de simtimintefavorabile Domnitorului, se Intorc In protiva lui, candel ataca problema taraneasca (p. 423 si 434, 445), sauacea a introducerei egalitatei, mai ales a celei politice,prin reforma legei electorale, care si ea avea de tintatot rezolvirea chestiei rurale, prin o adunare alcatuita dinelemente mai favorabile masselor.

In loc de a merge In acest sens, adunarile Tarilor Ro-mane mantin reprezentarea lor tot In randurile avereichiar si. pentru comisiile de agricultura (p. 405).

Aceasta opozitie. a partidului conservator contra Prin-cipelui Cuza din cauza plearei lui catre tarani reiesa'in tot cursul Domniei lui ; asà chiar de la Inceput, candcele doua Intai ale lui ministere cad din cauza unuisprijin indirect dat taraniloi (p. 387-390).

Kogalniceanu In primul sau minister (I Iunie 186017 Ianuarie i861) opreste bataia aplicata taranilor, siaratandu-se astfel favorabil clasei lor, Impinge pe con-servatori a cere darea lui In judecata pentru purtarea luifata cu mitropolitul, spre a scapa de ministerul sau, Inmomentul cand legea rurala era sa vinä, din sinul Comi-siei centrale, In desbaterea adunarei.

Cuza Voda cauta sa zdrobeasca oligarhia prin inter-ventia puterilor straine carora le trimise memorandumullui din 186i, ceea ce aflandu-se In tara Incoarda Inca simai mult relatiile Domnitorului cu conservatorii.

Dup5 realizarea unirei si deschiderea adunärei comuneIn Bucuresti, legea ruralä venita din comisia centrala

www.dacoromanica.ro


fiind votatd, contra conving-erilor Domnitorului pe temeiutlibertdtei mutuale si a muncei si a proprietdtei, Domni-torul refuza sanctionarea ei, ceea ce ad use izbucnirea.luptei pe fata Intre Domnitor si partidul conservator.In aceastä luptä 1nsà partidul conservator izbuteste aatrage de partea lui si pe acel liberal, nemultumit si elCu purtarea lui Cuza Vodd din alte motive, ceea ce da.nastere la coalitia monstruoasa.

Cuza Voda prezentand o noua lege rurala, Kogdl-niceanu este expus din nou la un vot de blam, apoiIn 2 1VIaiu 1864 adunarea refuzand a desbate si legeaelectorald, Domnitorul si eu ministrul sau se hotarascsä sfarme Constitutia prin lovitura de Stat, decretan&legea rurala In puterea Statutului, ceca ce atrage dinpartea coalitiei rásturnarea Domnitorului prin complotutcunoscut

In g,uvernul Locotenentei domnesti iardsi nu se maiIntalnesc dota partide. Marele interes al introducereiDinastiei straine impaca cugetarea politicd si o adund.iarasi In matca nationald, din pricina marei primejdiiIn care rasturnarea lui Cuza Vodd. si ten dina de aIntrona. o Dinastie europeand aruncaserd tara. Darfiindca Locotenenta domneasca fusese nevoitd, tocmaidin cauza introducerei Dinastiei strdine, a mantineà sirespecta. Statutul lui Cuza Vodä, apoi se mdntinù silegea electorald a loviturei de stat prin care se demo-cratiza viata politicd. a Romaniei, chemand-o sd repre-zinte toate puterile vii ale natiunei si mantuind'o deprivilegiul politic al aristocratiei. De aceea Constitutia.din 1866 care este opera unei adundri In majoritateconservatoare este asá de liberald. Prin lovitura de Statse democratizase chiar partidul conservator.

Seria desuonrei partidului liberal. Este greu de-determinat originele partidului liberal, pentru ca ele se-Imbind cu Injghebarea partidului national nedeosebit Incd.In cele doud ramuri ale sale de mai tarziu; dar semanta_

www.dacoromanica.ro


ideilor desparOtoare ale acestor doua ramuri sunt arun-eate chiar de pTimele manifestari ale ideilor n4onale,de oare ce pe baza acestora se va desvoltà partidul li-beral, pe cand cel conservator va bate in retragere In-naintea lor, Indata ce va vedeà ca ele lovesc In intereselesale de clasa.

Pentru a ne çineà strâns numai de ideile egalitare,ele se manifestg in acelas timp pe mai multe cal, In-drumate toate -de marea Imboldire venita din Frantia.

Pe la 1805, se temeau boierii din Moldova de o im-protivire a taranilor la lucrarea boierescului si cu acestprilej boierul cu idei egalitare, Vasile Malinescu, pro-pune Mitropolitului Veniamin Improprietdrirea taranilor(P. 39).

Revolu0a mai de sama conclusa de Tudor Vladimi-rescu tindeh si ea, fara un plan hotgrat, la scoatereataranilor din iadul In care erau framântati. Dar acearevoluOe este Innabusita odata cu a Grecilor, si singurulfolos pe care 'raffle Române 11 trasera din ea nu seintoarse catre acei ce o indrumasera, ci catre boieriicare se slujira de clansa pentru a aduce Domniile ro-manesti iarasi In manile clasei lor. Ideile egalitare nudobandira deci nici un indemn din miscarea violenta dinMuntenia. Aceste idei trebueau si faca drumul pe altapartie decAt pe aceea a revendicarilor taranesti, si antnneprin o pornire a boierilor contra boierilor, adeca a celormici contra celor mari. Sub Imboldul ideilor pripasitedin Frantia In mintile Inca inapoiate ale clasei boierestidin Moldova, vedem de odata aparând Inca In anul 1804un pamflet care cereà egalizarea tuturor boierilor MrImpartasirea lor la conducerea tärilor, sub ameninarearepetarei scenelor sangeroase din Revolutia franceza.(P. 95).

Optsprezece ani mai tarziu, aceste idei Infratindu-sesi cuprinzand mintile tuturor boierilor mai mici si alecatorva boieri mari, acestia cer dela Ioan Sandu Sturza,Voevodul na0onal numit de Turci dup. stftngerea re-.

36

www.dacoromanica.ro


volutiei grece§ti, 0 care Domnitor erà tocmai din partida«novatorilor», ca el sa consfintasca nite (Jponturi», In catese cerea deplina egalizare boierilor mici cu cei mariIn conducerea daraverilor publice (p. 8

In Muntenia nu vedem aparand o asemene miFare,ci ideile egalitare sunt taspandite mai mult pe cale in-dividuala, de o parte prin scrierea Golescului, de alta prinpropoveduirea lor din viu graiu de catre cei patru bursierireIntor0 In Muntenia din Piza §i Paris pe la 18251828 : Eufrosin Poteca, Constantin Moroiu, SimionMarcovici j P-etru Poenaru (p. ii9 i 176).

Tot la a$ rezultat duce i reorganizarea liceului Sf.Saya de care profesorul I. A. Vaillant (p. 179).

Dacd ins5, In Muntenia ideile egalitare nu se Inma-nunchiasera ca In Moldova In un partid politic, Dom-nitorul Bibescu realizaza pAnA la un punt aici cele ceboierii cerusera lui Sturza prin Constitutia din 1822.Anume Bibescu iea masura ca boierii ce locueau Incapitala sa nu mai poata fi ale0 ca deputati In tinuturi,and astfel i celor mici putinta pune candidaturilepe acolò (p. 187). Tot catre egalizarea conditiei oame-nilor tinde masura lui Bibescu de a emancipa. pe Tiganiistatului qi ai mandstirilor (ibidem).

Pentru a reveni la Moldova- catre acela timp, subdomnia lui Mihai Sturza, Intalnim o reInviere a mi--carei boierilor mici sprijiniti 0 de cate va nume maricare voeau sa prefaca iara0, Constitutia tarei; de asta-data Insa nu In unire cu Domnitorul ca pe timpul ce-luilalt Sturza, ci planuind o s'angeroasa rasvratire. Con-juratia comisului Leonte Radu este Insa descoperitdinnabu0ta In fap. (p. 193). in proiectul de obladuirea tarei Moldovei Inchipuit de minteosul comis, se mer-gea Insa mai departe cu ideile egalitare de cum ajun-sesera toyar4ii lui de gandire din 1822; anume pri-mirea In tribunalele i ispravnicatele Wei §i a unor«comisan» luati dintre_ rdzeqi i dintre tarani, cea Intaipropunere de introducere a elementului de jos In con-

www.dacoromanica.ro


ducerea t'arei, pgstratg pgng atunci numai clasei boie-resti (p. 197). Tot pe atunci Rusii cer lui Mihail Sturzastrgmutarea la Berlin a catorva studenti Moldoveni cese duseserg la Paris, In focarul ideilor rAsturnAtoare, siaceastA cerere este mai apoi repetatd. de Rusia cu pri-lejul ducerei Insusi a fiilor Principelui Sturza, Dimitriesi Grigore si a lui Mihail Kogglniceanu (p. 200 §1. 2 I 3).Mihail Sturza se mai plange lui Titoff asupra emisari-lor turburgtorl care ar Ten' din Muntenia si Moldova,Intre altii I. Vacgrescu, acel care protestase contra pre-sidgrei comisiei Regulamentului Organic de cgtre Min-Oaki (p. 201.) Tot asa arafg M. Sturza Indoielile lui,dacd scoalele primare deschise In _Muntenia In 1838nu ar puta deveni un izvor de ¡dei pierzgtoare pentrupoporatia campului (ibidem). M. Sturza promite Rusilorca'si va Indrepta toata privigherea asupra acelora care vindin strgingtate cu idei primejdioase (p. 203), si el opresteintrarea In Moldova a scrierei lui Felix Colson, Précisdes droits des Moldo-Valaques .(ibidem).

0 loviturg mai directa si mai puternica este dataclasei privilegiatilor i deci partidului conservator decgtre Mihail Kogalniceanu care, Intors din Berlin si fiindfavoritul Domnitorului, este numit de el profesor de is-toria Romanilor In Academia Mihaileang unde, In

lui introductivg, eI loveste fgr5, crutare In despoitoriiçärei lui, Austria si Rusia, precum i In «aristocratia.c ea nestiutoare care sine In Inlantuire un popor demai bine de doug milioane de suflete > (p. 216). Ko-g-glniceanu este bine Inteles destituit din catedra creatacare si ea este desfiintata. Elevul Academiei N. Ionescurecitand prea ca Infocare versurile lui Asaki care In-cep cu apostrofa:

eNobili plini de ingamfare

In care rdsuna iardsi Cu putere struna tárgneascg, esteoprit de M. Sturza a urma mai departe cu, declamarea

Ideile liberale si egalitare Incuibandu-se mai

www.dacoromanica.ro


ales In clasele superioare ale coalelor din I4 i Bucu-resti, aceste clase sunt suprimate.

Revolutia din 1848 din Muntenia aduce la luminape lânga prima Intruchipare a ideilor liberale §i egali-tare, §i pe aceea ce pareà a fi nedeslipit legatg de ele,dar care rgingsese de mai multe ori uitata, anume Im-bunatatirea clasei taranilor, §i anume prin m5sura cearadicalg a Improprietärirei. Aceastg mäsurg aparusechiar la zorii cugetarei liberale In Tgrile Romane, cu Va-sile Mglinescu In anul 1805; dar ea fusese cu totul uitataIn constitutia moldoveneascg din 1822 qi In repetarea ace-leiai In 1839; iar In Muntenia nu mai fuses&reInnoitg dela Constantin Radovici din Gole0. Aceastaidee este MA., sustinutd In Muntenia mai ales de mariiboieri liberali, ca Goletii, Grgdi§tenii, Campinenii,

precum §i de mai multi boieri maimici, precum fratii BrAtianu, Magheru, Ipdtescu, Plesoianucum §i de o pleiada Intreagg de oameni culti ridicatidin sinul poporului, ca Heliade, Tell, Serurie. Toti a-ceti conducgtori ai mi§cgrei de regenerare CautA, sg.de§tepte mai ales pe tárani spre con§tiinta de sine, sprepretuirea ideilor de libertate i egalitate, i ei ajung-dupg strapice sfortgri a lumira pupil mintea norodu-lui, i lucru In destul de afarg din cale, a'l por' chiarIn contra fratilor sai Tntru Hristos, pravoslavniciidespre care izbutirg a'l convinge ca erau I !C3patorii apg-sgrei lui prin legiuirea Regulamentului Organic (p. 259).

Partidul liberal autorul revolutiei vrol Msä sä rgmang.liberal nu numai In realizarea dorintelor lui, ci §i Inmijloacele pe care le IntrebuintA spre a'§i ajunge tintasä convinga anume pe boieri prin argumente, prin,desbaterea intereselor comune Impreung cu tgranii, ca

hotgrascg a prim' Improprietgrirea, qi de aceea in-sail' el acea comisie a proprietgtei, ce pentru oamenicu privirea sanà.loasa a lucrurilor reale trebueà sg fieosanditg chiar dela Inceput, i care comisie de aceea.

www.dacoromanica.ro

SERI1LE ISTORICE IN DES VOLTA.REA. PARTIDELOR 565

nu ie§1 la nici un capat; atata doar numai izbutird des-baterile din sinul ei, ca sa puna Trite() lumina §imai vie Inca, antagonismul cel neImpacat dintre tarani§i boieri In deob§te, i deci Intre partidul conservatori acel liberal In grava chestie care le despartise pe

amandoua chiar dela a lor obar§ie, chestia proprie-tatei (p. 292 - 206).

Revolutia din 1848 fiind MA. zdrobitd, ideile libe-rale trebuira sa atipeasca din nou, cu toate ca. Ru§ii numai strangeau acuma franele atat de tare, de frica casa nu provoace turburari noue (p. 230). Ideile liberaleMsä daca fusesera zugrumate In Principate, Inviara cuatat mai putemic peste hotar, mai ales In Parisul celgeneros, unde ele se Infratira cu acele ce tindeau laregenerarea nationala a Romanilor i la contopirea maiales a celor doua Principate In un sing-ur corp.

Tratatul §i Conventia de Paris din 1856 §i 1858 pu-sera aceste idei ca temelia reorganizarei vietei poporu-lui roman i &Aura deci partidului liberal, daca nu spri-jinul Europei Intregi, .cel putin al majoritatei puterilorhotaritoare, inspirate §i stapanite de puternica Frantie.Conventia de Paris, de§1 nu recunoscuse toate dorintele.rostite de Divanurile ad-hoc, totu§i impusese Tarilor Ro-mane doua prefaceri ale a4ezaminte1or lor care erau toc-mai acele pe care partidul liberal le aparase In 1848§i anume : guvernul constitutional cu oborarea tuturorprivilegiilor de clase §i Imbunatatirea starei poporatieirurale. Daca prin Innabu§irea revolutiei din 1848 par-tidul conservator ieise triumfator, urmarile razboiuluiCrimeei rasturnase situatia de-a totului tot, dand izbandapartidului liberal.

Aceasta izbanda se marl Insa atunci cand din urnelealegerei Domnitorilor din 1859, ie0 un singur nume, acelal colonelului Alexandru Cuza, barbat cu veden i libe-rale care era menit sa preideze el, corn nou» la apli-carea «ideilor noue> .

www.dacoromanica.ro


Putin timp Insd dupd a lui Intronare qi mai alesdupd realizarea unirei, liberalii vdzurd cd Dornnitorul nuera hotdrat a, infra cu totul In apele lor i cd el voeasä aplice ideile liberate In felul cum le tntelegea el, 0care nu era acel al partidului liberal constituit 0- orga-nizat In 1848. Din aceastd deosebire de 0:red se faceo rupturä. Tntre partidul liberal i Domnul care era cutoate acestea reprezentantul ideilor acestui partid, rup-turd ce se (DMA pe fatd, mai ales cu prilejul chemdreila putere a partidului liberal, urmat dupä putine zilede o rdsunätoare rdspingere a lui dela carma statului(P. 408).

Cuza Vodd care Infdptuise cloud mari izbanzi politice,unirea 0 s'ecularizarea, voea sd conducd soarta Roma-niei tot mai mutt dupd cugetul lui, ceea ce partidul libe-ral, Indoctrinat mai ales de teoriile liberate pe atunciIn curs, nu putea IngAdul, i care 0 gdsird rostirea Incuvântarea lui Bratianu din adunarea din 1863 (p. 402,406, 441-442).

in timpul Domniei lui Cuza Vodd trebue facuta decio deosebire Intre ideile liberate reprezentate de Domni-tor i acele apdrate de partidul liberal. Pe când CuzaVodd se interesa mai mutt de egalitate qi btre ideiledin aceastd sferd In intaiul loc de Imbunatdtirea std-rei claselor de jos, partidul liberal se facea Apdrdtorullibertatilor formale (presd, drept de Intruniri, neameste-cul Domnitorului In od.rmuirea tdrei qi altele de acela4fel), 0 fiindcä, Cuza Vodd nu intelegea de loc sd con-ducd astfel tara, el care realizaze pä'nd atunci atâtea re-forme Thsemnate tocmai prin intervenirea lui personald,

partidul liberal se IndepArtd atftta de fostul sdu ideal,Inca . nu numai c5., se uni cu conservatorii pentru alui rdsturnare, dar ceea ce era mai gray, jdrtfi conser-vatorilor, pentru a puteà merge aldturea cu ei, chiaridealul cel mai scump al vietei lui, sprijinirea claselorde jos, pentru care acest partid In 1848 pusese In cum-pdnd chiar existenta patriei române.

www.dacoromanica.ro


Se 'ntelege cä lovitura de stat acand pe Domnitorsa Innainteze Inca mai departe pe calea puterei perso-nale, a InAsprit 0 mai mult relatiile Intre el 0 parti-dul liberal care nu s'a mai uitat nici la legea rural.care Indeplinise visul liberalilor din 1848, nici la legeaelectoralg care pusese pe adevarata lui temelie vointanatiunei, sistemul constitutional, 0 mergand mai de-parte mang In mâng cu conservatorii, puserg capa Dom-niei omului ce reprezintase cele mai Insemnate dinideile lor.

Dei liberalii pusese umgrul la rasturnarea lui CuzaVodd, totu§i tot ei se folosirg din lovitura de stat,de oare ce constitutia din 1866, atat de conformg cuideile din 1848, aca sä se adu-cg la Indeplinire maiales prin protivnicii lui conservatorii idealul political partidului liberal.

Partidul unirei gi al Principelui strAin. Acestedoua tendinti ale poporului roman au fost Imbinate dela Intaia lor argtare In campul faptelor politice. in do-cumente apare chiar ideea Principelui strgin Intai Inanul 1824 (p. 99). Apoi curand dupg aceea se valapgrand ambele idei, acea a Principelui strain §i. aceaa unirei IngemAnate In aceea0 dorintg (p. 137). Regu-lamentul Organic se face rgsunetul ideei unirei §i. chiarPrincipele strain era sg fie primit de Ru§i, dacd Ro-mani nu ar fi cerut excluderea caselor domnitoare aleImpgrgtiilor vecine dela ocuparea tronului romanesc(p. 172, 176).

Totu0 Romanii cercarg unirea 0 farg Dinastie styling,cand In 1841 Muntenii propun la cgderea lui Al. Ghicatronul .tgrei lor lui Mihail Sturza (p. t8i). Acesta nepri-mind propunerea, Bibescu este ales In Muntenia 0 el-face sg Innainteze ideea unirei, prin desfiintarea vgmilorIntre Moldova 0 Muntenia (p. 185).

In conjuratia confederativg a lui Leonte Radu se vgdiarg0 apgrand numai cererea Principelui strä'in fArg acea.

www.dacoromanica.ro


a unirei care se pierde in mai marea inglobare a ideeiunei confederatli balcanice (p. 282).

In revolutia din 1848 unirea iea un caracter mai ob-stesc, tinzand la contopirea vietei tuturor Romanilor, zeeace face pe Rusia a combate o idee a careia germeneprimordial îl favorizase (p. 274, 277). Pe PATIO. aceastaunire mai mare, revolutia din 1848 strange legaturileintelectuale intre Muntenia si Moldova (p. 282).

Ideile revolutionarilor romani fiind raspandite In Paris,Napoleon si le insuseste si propune In Congresul deParis unirea ;sarilor Romane sub o Dinastie straina (p. 31o).

Vointa aproape unanima a Tarilor Romane fiind insapentru unire si partidele cele cloud, conservatorii si li-beralii vaiand In ea acelasi ideal, ele se rostinsera cu mareputere pentru unire sub Dinastie strAind, inscriind aceastadorinta. Intre cele patru punte ale Divanului ad-hoc.

Opozitia Tr-BA a Turciei si Austriei adausa apoi cu aceeaa Angliei care se alipi pe langa ele, zadarnici toate sfortarile,si Conventia de Paris recunosca numai cat o aparenta deunire, pastrand ocarmuirea separata a Principatelor.

Conservatorii se hotarasc atunci sa. aleaga candidatiilor, adeca pe fostii Domni ai Tarilor Romane: Sturzasi Bibescu. Dar partidul liberal faca sa triumfe In Mol-dova indirect, In Muntenia chiar direct prin presiunea po-porului, pe candidatul nationalist si partizan al ideilor li-berale, Alexandru Cuza. Sprijinit de Frantia care tocmairepurta izbanda asupra Austriei In razboiul pentru Italia,Cuza fu recunoscut de Domnitor al ambelor Taxi Ro-mane pentru timpul vietei sale, unire temporara care seschimba insa In una desavarsita, cand Cuza dobandlInvoirea Portei de a contopi. ambele Domnii, unificandcamerile si ministeriile si stramutand capitala la Bucuresti.

In tot timpul Domniei lui Cuza Voda, conservatoriicare nu puteau ingadul tendintele prea liberale aleDomnitorului, Intrebuintasera ideea Principelui strain caun mijloc de coborare si de Incurcatura pentru DomniaPrincipeluti bastinas.

www.dacoromanica.ro

SERIILE ISTORICE IN DESVOLTAREA. PA.RTIDELOR 569

Nemultamind Cuza §i pe liberali, ambele partide seunira iar din nou, nu numai pentru al rasturna pe dan-sul, dar pentru a Introná si Dinastia straina care fuintrodusa In tara dupa Indepartarea lui Cuza In 1866.Dupa cum seria privitoare la unire se sfar*se cu rea-lizarea unirei reale de Cuza Voda In 1862, asa si seriaprivitoare la Princlpete strain se Inchise cu Intronarealui Carol de Hohenzolern In 1866.

Partidul separatist qi acel al reuendidrilor iesenese nascù de cand Incepù sa se coboare unirea din lumeaInchipuirei In realitate lucrurilor. Impotrivirea cea d'intaise Intrupeaza In brosura Chestia zilei» de N. Istrate(p. 317). Partidul separatist Insa fu totdeauna loarteslab, si daca el lupta, la Inceput chiar cu izbanda,contra partidului unirei, o putù face numai multamitasprijinului Turciei i Austriei, din care aceasta din urmaocupa Moldova chiar cu armele, precum §i acelui per-sonal interesat al Caimacanilor care vanau Domnia fiecarei tari In parte, pentru fie care din ei. Cu efectuareaunirei partidul separatist se stinse si ramase In urmalui, nu atat un partid, cat niste apucaturi individuale carese Incorporau In revendictirile Iaului, orasul ce suferiseatat de mult, jertfindu-se el Intai si apoi fiind jertfit deCuza Voda pentru a Infaptuì Unirea.

Zemisliri de partide. a) Antisemitismul este destulde vechiu In 'raffle Rom ane. vedem manifes-tându-se Inca. In 1823 In Muntenia (p. 131 si 135), luanddela Inceput Inca caracterul si de xenofobie. Tot In sensantisemit trebue interpretate i Ingrijirea Muntenilor candvad cum Evreii din Moldova Incep a se aseza In Bu-cure§ti (p. 132). Tot Inteacolo tinde conjuratia confede-rativa a lui Leonte Radu care oprea pe Jidovi de a luamosii In arenda (p. 198). i daca revolutia din 1848tinde la a$a numita emancipare a Izraelitilor (p. 248,252), aceasta ramane numai un desiderat care nu se

www.dacoromanica.ro

5?0 ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

realizeazI. Cand IVIoldovenii descriu nenorocita stare aIasului, ei apasA Cu deosebire asupra stoarcerei poporuluide Care Evrei (p. 486). and este vorba s5. se intindadrepturile electorale comunale la Evrei, KogdIniceanucare cu toate acestea- In Dorintele partidului national din1848 primise si emanciparea Izraelitilor, se temeà ca o ase-menea ImpArtaire de drepturi sä". -nu aduca un mdcel InMoldova (p. 448).

Pornirea contra Evreilor nu er5, Insd, Inchegata In ogrupare de partid. Simtimántul poporan le el-5, nu evorbä duplan; dar aceastN, Onutd nu 8e reflectl In ideicristalizate In un mdnunchiu de oameni din clasa condu-cdtoare. Aba, cu alatuirea Fractiunei, apare antisemi-tismul ca un crez al unui partid politic.

b) Feminisnaul. Mai putin Tricä decát antisemitismulapare feminismul pe orizonul vietei noastre politice pecare nici astäzi Ina nu s'a urcat sub formg de partid, nicimacar Intre femei.

ateva femei se amestecasera In luptele politice ale b'ár-batilor lor. Ana Ipate,scu, Efimia Plerianu, Maria He-liade, Maria Rosetti (p. 254-256) i Sofia Hrisoscoleunascuta Cocea (p. 408) dar atata-i tot, §i nici o cugetare pen-tru largirea drepturilor femeei nu se IndrumeazA In epocape care am cercetat-o.

SFAR5ITUL VOL. I.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL DE CONSTITUTIE DIN 1822

INTOCMIT SUB TITLUL :

Cererile cele mai Insemnatoare ce se fac din parteaob§tiei Moldaviei In atocmire cu cele cuprinse priliob§teasca jaiba sa, trimisa catre prea innaltul Devlet§i In temeiul sfantului i Inflan Imparatescului fermance s'a slobozit la ca sa fie ob§teqte sfintite-aceste cereri, spre a sluji pamante§tei ocarmuiri detemelie pana se va putea infiinta pravila lar& l'Ideodesavar§ita alcatuire.

Pontal Norodul Moldaviei, ca un norod ce din in-vechime i pana' astazi a avut si are sfintit privileghiulslobozeniei si acela al volniciei de a se obladul cu ocarmui-toriul su si Cu pravilele t'arel supt umbrirea prea puter-nicei Imparätii careia este supusä, cere de a ayeà i folo-sinta acestui privilegiu Intru deplina legiuire cele cazutedreptatei si In pazirei celei datornice a sa supunericredintei sale catre prea inaltul Devleat, adeca:

2-1e.SWO alba Intru nestramutare viatä stapanitoare.a pravoslavnicei credinte crestinesti a raiaritului, spre aurma cu toata slobozenia dupa randuelele ei cele legiuite

Autonomia in privirea ocirmuirei prin Domn deosebit, racunoscutiprin hatigerifurile (nu tractatele) de inchivare §i mai ales prin practica nein-cetatA. Degl aceastA autonomie a fost tirbitA, inlocuindu-se alegerea Dom-nului prin numirea lui, i Domnul national prin strAini, principiul Domnieideosebite n'a fost nid odatA incAlcat. TArile romine n'au fost pa§alicuri. (Xe-nopol, (storia Romdnilor din Dacia Trama, 11, pp. 108, 195, 514 gi 516)..

Autonomia religioasii, respectatA de Turci mai mult decAt cea polí-tica. Turcii n'au fAcut nid odatA geamii pe pimintul romAnesc.

www.dacoromanica.ro

574 A. D. XBNOPOL

obidnuite In pAmantul acesta; sA fie suferiti Ina toti ceide alte credinti, dupA -obiceiul din vechiu pAzit in pA-mantul acesta, de a avea slobodá lucrare credintei lor, incknu ar mijloci sub pricinA de legi din partea acelora vre-oatingere de vAtAmare In credinta pAmânteascA.toare i nemiscAtoare, volnic fiind fieste cine de _a hotArIprecum ti va plAcea pentru dreapta avere a sa, pentru rol-durile ostenelelor si a iscusintei, si nesupus fiind cAtre a-ceastA vre-unei altei indatoriri deck acea sfirrtitä de pra-

tarei.Sa nu poata fi nimenea oprit de a face cele ce

nu vatamA pravilele.SA nu poata fi nimenea lipsit de vre-o parte din

averea sa fArA slobodA vointa sa, afarA numai de are vre-oIntamplare and o neapAratA obsteasca trebuinta pravi-liceste indreptatita o va .cere aceasta ; dar si atunci dupace i se va face o despagubire potrivita cu lucrul ce sava cere a i se ILIA.

SA nu poatA fi nimenea invinovatit, radicat jaInchisoare sau pedepsit deck numai intru intamplarilehotArke pirn pravila si dupai formele pravilei.

Tot acela ce sA va cherna sau s'a radica din poruncadupA hotArarea pravililor si a formelor ei sA sa supueindatA ; iar improtivirea sA fie cunoscuta de vinovAtie sisA supue judecdtei pravilicesti.

Tot cela ce va cutezá vre-o lucrare In potriva cuiv.1nevolnicita In pravilà si in formele pravilei, fie macar

judecator sau stApan aceluia, precum si tot cela ce ar

Ad 3: Respectul proprietAtei, principiu adese ori inalcat in vremile maivechi. Chiar dacA ambit la o parte dreptul de confiscare- nevoia de a'sireinnol uricele de proptietate la suirea fiecitrul Domn nou In scaun,amintim abuzurile comise In proprietatea mi§cAtoare. Ori-ce curier.al Dom-nului sau al Turcilor avei dreptul sA iea calul celui ìntâiu om ce'l Intilnekpe drum, dacA animalul era mai bun sau mal odihnit ca al lui. (Xenopol, op.cit., V, p. 526.)

Ad 5: Principiul exproprierei pentnt cauzit de folos public, introdus pentruintAia oarA in asezimintele RomAnilor.

-Ad 6: Un f el de habeas corpus acta, principiu iarAi cu totul necunoscutvremilor mai vechi cari lAsau, nu numai libertatea omului, dar si viata lui,la bunul plac al ocArmuitornlui. (Xenopol, op. di., 11, pp. 151, 153 sip. 585.)

Ad 8: Principiul egalitAtei Inaintea legei, ca desAvirgire strAin obiceiurilorvechi. Fdrd ategere de obroji, rostire ca tottil necunoscuti in tArile romine,unde totul atirna pânä atunci de consideratiunea obrazelor. Ba articolul esteindreptat chiar in contra celor ce detia puterea, de indatA ce ar Intrebuin-ta-o in contra pravilei.

www.dacoromanica.ro

ANEXE 575

indemna, ar unelti, ar iscàlì, ar sal/MO sau ar porunci a sesavarpi ori ce alta fapta. neiertata In pravila pi numai dupavolnicia pi placerea cea de sine, sä fie supus vinovätieijudecatei pravilicepti, färä alegere de obraji.

Pentru tot cela ce se va invinovall cu vre-o faptal,pi mai inainte de a pe dovedi fapta vinovatiei lui, trebuintaar cere neaparat de a 'se pune la inchisoare, toatà asprimeaacea de prisos peste trebuinta sigurantei despre persoanalui sa fie oprita i neiertatä.

Tot cela ce s'ar atinge de cinstea altuia sau pringraiu sau inscris sau prin oricare alibi mijlocire in chipocarnic, batjocoritor sau defaimator, precum insupi ceitrimipi cu porunci din -partea zabetilor, a judecatorilorpi a once dregator, daca vor papi din cuprinderea poruncei

sä vor atinge de cinstea persoanei sau îi va face altäasemene suparare nevolnicita, sä fie supupi fara iertarepraviliceptei certari.

Tot cela ce Va face entrigh (sic) pi spionlac, pri-gonire sau viclenire, precum pi tot cela ce ar ridich turbu-rare sau räivratire impotriva binelui patriei, sa fie nea-aarat supus pedepsei pravilicepti, asemenea urmandu-sepi pentnt cei ce ar cutezA vre-o silnicie asupra persoanei.obladuitorului.

Nici un fel de slujba obpteasca, nici de judecatorie,nici de zabetlac, nici de ori-ce altä trebuinta sa nu se so-coteasca de clironomie sau de chiverniseall, i nici sa sedee vre odinioara subt acest fel de socotinta.

Lucrarea pamantului in tot chipul, meptepugurile,deschiderea de fabrici de ori-ce trebuintd, precum $i alca-tuitura (sic) de iscusinti cele nevinovate pi tot felul denegustorie sa fie neoprita in pamantul Moldovei, slobodefiind productele pamantului de ori-ce fel a trece pi pestehotar, garb'. din Ora, spre folosul alipveripului tarei, farasá fie supusa vre-unei dad sau altei indatoriri, gall' decea a vamei legiuità, precum pi inlauntrul tarei de a se

aceasta fara nici o indatorire de plata, ase-

Deosebire intre preveniji i osindijl, care ind nici astAzi, din lipsAde inchisori sistematice, nu este adusl la desävlirsita indeplinire. (Raportulasupra inchlsorilor centrale, de Gr. I. Dianuf 1897).

ApArarea onoarei oamenilor chiar fajA Cu trimisii ociirmuirei ; prin-cipiul respectului persoanci. Zabet= administratiune, ocArmuire.

Ad 12: Principiul meritului, recunoscut. Dupl cum obrazul mai inaintescutd de rAspundere in faja legilor, a$it tot el dAdd drept la dregAtorii.Articolul cere In locu-i destoinicia.

Ad 11 §i 13: Product, entrigA, neologisme.

www.dacoromanica.ro

376 A. D. XENOPOL

menea slobozenie päzindu-se si pentru lucrurile trecätoaredin pärtile sträine aicea In tarA, dupA trebuinta ce va aveätara de acest fel de lucruri, ca sä nu fie Insärcinatä cu vre-coaltä platä gall de cea a vämei legiuite.

14.Pämântean al Moldovei sä se numeascä tot celnäscut in Moldova din pärinti nioldoveni slobozi si asezatcu locuinta in Moldova, care sä.' se IndulceascA i cu dri-turile pAmAntenilor celor legiuite; s'A se numeascA pAmAn-teni si tot streinul ce va veni de acunr inainte In MoldovaIn vArstä legiuitä si se va Insurä Cu vre-o pArnkiteanclcu avere nemiscAtoare. DupA ce cu bune purtäri va pe-trece necurmat 10 ani In Mold,ova, sä se InfAtoseze' nea-pärat la judeatorie, ca arAte hotärArea, de va volsä.' intre In rAndul pAmAntenilor, i aceasta fiind, judecä.-toria sä.' dee märturie, dupä care de acolo inainte sä rAmAeIn rAndul pämAntenilor, ca sä aibä i driturile si Inda-toririle unui pAmAntean.

15.OcArmuirea Moldovei sä fie In slobodh vointä dea primi sau de a nu priml de pAmAntean pe ori-care vasocotl din sträinii cei dupA paragraful al 14.

16. Dritul de pämAntean sä poatA avea cela ce seva face din Moldovan pAmiA'ntean la altä, tail; sä conte-neascA de a'l avesa si tot cel ce sä va dovedl In faptA crimi-naliceascä sau In pricini de comploturi impotriva ocArmuireisi a obstei linistiri a pAmantului, care nici odinioaraslujbele pAmAntesti sA nu poatA fi pusi, nici primiti.

17.Pravila tärei In deplinä cuprindere i al (sic) In-datoririlor si a indreptArilor obstiei sä se dee In obsteascacunostintä, ca sä.' stie fieste cine ce este slobod si ce nueste slobod a face.

18. Inaintea pravilei sä fie socotiti toti deopotrivä siark' deosebire, avAnd a fi si pravila una si aceiasi pentratoti, sau pentru a ocrotl, sau pentru a pedepsl. In .pra-

Ad 14-16: Regularea impamintenirei, care mai inainte decurgek numai dincasatoria cu o paminteancii, acuma este ingreuiata cu alte trei condijiunia) pamanteanca sa aiba avere nemilcitoare, b) strainul sa fie casatorit Cu ea.de 10 ani §i e) cererea lui sa fie primita de judecatorie, l Inca atunci totriminea la voia ocirmuirei a prim' pe strain intre parnanteni sau nu. De-asemenea art. 16 hotara§te cazurile In cari se perde dreptul de pamintean.Comakt, neologism.

Publicaren legilor, cu desivir§ire necunoscutii in vremile mai vechl,.and NITA-ma impozitele se impuneau gi se executau prin aceea§l masurit.

Prindpiul egalitatii inaintea legilor, recunoscut vi in chip teoretic:Pravila BA fie una §i aceea§i, pentru a ocroti, §i pentru a pedepsl, pe boieri,.vi pe neboieri.

www.dacoromanica.ro

ANEXE 577

vilä nu poate sä, se hotä'reasca deckt eia ce este dreptfolositor si nu poate sá se opreascä cleat ceia ce estenedrept i de striaciune.

19. Norodul, spre a i se ocArmul trebuile sale cele dinläuntru In chipul cuviincios, ca 84 se poatà folosì cudreptdtile vechilor sale privilegian, cere ca s i se Intl-reasca si legiuirea aceia sfatului obstesc ce au avut-o pä'-mäntul acesta iarä'si din vechime, legiuire dupA care pu-terea ocfirmuirei si a Implinirei sä. fie In singura man5. aDomnilor, iar puterea hotArArei sá fie pururea in manaDotnnului Impreunä cu sfatul obstesc.

20.Spre a se Intemeiä aceastä legiuire subt o Inca-viintatä siguripsire cererilor obstiei, este ca sfatul obstescsä se alatuiascA Inteacest chip, adecä de mitropolitullarei, de amândoi episcopii, a Romanului si a Husului,de toate persoanele infiintätoare a divanurilor si a depar-tamenturilor, de Cite un boler vechil randuit dela fieste-care tinutsi adunarea sfatului sä se facä cu toatà slobo-zenia persoanelor ce o alcätuesc, sau In domneasca curte.sau afarä de aceasta Inteun loc hotärAt ; si sä se infiintezesi de sinesi din poronca Domnului, prin tidulä chemat.

21.De adunarea sfatului obstesc sä.' atarne toate pra-vilele acele de obstie privighitoare, precum: Indreptareapravilelor dupa trebuinta ce ar fi, sau de adängire sau-scadere, sau de Innoire, Intämplkile cele ecstraordinare,poruncile Imparatesti de vre-o cerere sau de vre-o Indato-fire de havalelile (sic), indreptarea birului, Imbunatatireaeconomiei câmpului, Intemeierea comertiei (sic), Intocmireamoralului, asezarea de scoale si alte publicesti asezaturi(sic)3 buna onânduialä bisericilor si a manästirilor tä'rei,-- .pricinile atingatoare de lege si alte puneri la cale pentrusaraci, obsteasca trebuinta, Ineit spAnzura binele obstesc.

22. Asupra a ori-ce pricina sfatului (sic) obstescaiba a da cu toata slobozenia gnomile sale si a Incheiäsocotinta sa In chip de hoar:ire, pururea dupä gnomilecelor mii multi (sic) din persoanele sfatului. O asemeneahotaräre Insä sä nu se poatä Incheiä, claa fetile sfatu-lui nu vor fi toate de fata In numärul si persoana (sic)lor. Pentru aeeea, ori-care din fetele sfatului, ori pentrupricinä' de boalä, sau pentru ori-ce altä. pricinsä bine-cu-vântata, nu va puta merge In adunarea sfatului, sä' fie

Ad 19-23: Regimul constitutional reprezentativ in hotarele pirefflortimpului. Important e cl, in caz de conflict intre parerea Domnului i acea aSfatului ob§tesc, aceasta din urml precumpene§te (art. 23). Reprezentarea

www.dacoromanica.ro

578 A. D. XENOPOL

dator a lincha neapArat a veni In locul säu, nu Insä dinpersoanele alcätuitoare a sfatului nici odinioad, ci numaidin boierii acei ce nu vor fi In slujbä, pentru care sä aibäa ridica toatä räspundire (sic).

23.Sfatul ob$tesc Incheind socotinta sa la ori-ce pri-cia. de ob$teasd trebuintä, acea cuno$tintä sà se fadcunoscuta Domnului stäpinitor prin anaforä iscälitä detoate fetile adunärei, In a se Intarl $i aduce intru Impli-nire, dad se va uni $i gnomia Domnului cu acea socotinta.lar dad Domnul va aveä a da a sa gnomie cu vre-o deo-sebire, atunci acea gnomie sa o fad cunoscutà prin tidulägospod sfatuiui ob$tesc, intorcând Inapoi $i anaforaua ;$i dad acea gnomie va fi primitä intru o covär$itoaiesocotintä $i unire de glasuri, atunci anaforaua sä se pre-fad $i Incheindu-se hotarärea pricinei dupà acea gnomie.lar dad n u va fi primitä cu aceasta covär$ire de unir;atunci Domnul, primind anaforaua iaräi, sä o infäreascaspre a luä fiinta de hotaräre $i a se duce intru Implinire.

locurile ande sd se azule dreptatea politiceasca,si criminaliceascd.

24. Ce! Intäi loc sä fie divanul Intaiu. Acest divans'a* se alcatueasca de $apte persoane, adeca de un vellogofat, de patru vel-vornici, de un halè spatar $i deun halè ban.

25.Al doilea loc sa fie divanul al doilea, alcatuitde cinci persoane, adecä de un boier de cei ce nu vor fihalè, socotit de Intäi $ezator In divan, de un ve!-comis,de un vel-paharnic, -de un vel-sardar, de un ver-stolnic.

26.Departamentul pricinelor straine, care sa se alca-

stirilor tarei este, Ud. Indoiall neindestulatoare, Intru cid ea este data nnmaiclasei boieresti. Totusi acest sfat are, In toate misurile de interes general,putere mai mare decat Domnul. Acesta este deci pus sub lege qi sub autori-tatea care'i di fiinti : esenta principiului constitutional. (Vezi si art. 74).Desi reprezentarea tarei este data boierilordin modul cum e compus sfatulobstesc (Mitropolitul i doi Episcopi, 16 boten tinutali sl tot personalul Diva-nurilor, din care cei mai multi puteau fi boieri mici), se vede cA majoritatealui trecei la boierimea cea mica. De aici se explica lupta Inversunati a boie-rimei celei mari contra acestui proiect de Constitutie. (Vezi si art. 46.)

Extraorclinar, =medie, moral, publicesc, persoand, ueologisme. Gnomiile =pirerile.

Ad 24-28: Organizarea judeditoreasci. Divanul I, singur pistrat proti-pendadei, i anume Logofatul i cei patru Vornici puteau fi si sImpli tituladai rangurilor, pe cand Spatarul i Banul trebueau sa fie hale, adedt in func-

www.dacoromanica.ro

ANEXE 579

tueasca de cinci boieri, alesi farä osabiri de ranguri, dinacei ce nu sunt halèr oranduindu-se dupa vrednicia cu-noscutri pentru acel loc.

27. Departamentul criminalicesc care s'A se alcatuiascäde cinci persoane, alegandu-se iarasi din boierii acei cenu vor fi halè, -rara osabiri de rang si numai pentru ocunoscuta vrednicie pentru acel loc. La acest departa-ment sä aiba si vel-armasul atarnarea sa, unde poate filmpreuna sezator si a da si gnomii. lar la incheiereahotararilor sa nu se amestece, nici sa iscäleasca.

28 CAte urr judecator la fies-te-care finut, care dim-premia cu ispravnicul tinutului, sa caute toate pricinilede judecata ce se vor Infatosà acolo, hi casa-i sau In ose-bita' casa de iudecatorie sevor face, avand nestramutatjudecatorul fieste-carui tinut o condica de zile pentrutotdeauna statornica, care sa pazeasca toata lucrarea sitoate hartiile si condicile cantaleriei.

Inceputul a ori-ce judecata, sau de priciná poli-ticeasca sau criminaliceasca, sa sq faca pururea la judecä-toria tinutului unde sà va aflà lucrul de pricinà sau per-soana trasa. In judecata.

Pornitorul pricinei s'a' aiba a da jaloba In scris,iscalita de sine, sau la judecatoria tinutului.sau la Domnie,pentru ca sa se randuiasca la judecatoria tinutului ; sipricina de va fi din acele ce cercetarea (sic) dupa pravilapoliticeasca sau criminaliceasa, s'A se caute de catre ju-decator dimpreuna cu ispravnicii ; iar daca pricina va fi

Orne efectivi. In celelalte divanuri (al II-lea, cel al pricinelor striine, si de-partamentul criminalicesc) se admit boieri mici, deci fanà deosebire de rang,numai cfit ca vrenicie cunoscutil. Dad facem socoteala glasurilor din sfatulobstesc, gisim a dela tinuturi erau 16 boieri alesi de obstia boierilortinutali (art. 20), care obstie fiind in majoritate compusi din boieri mici, erisi trimiti mai curind din asemenii lor. Dar dad chiar socotim si fi trimistinuturile I 2 boieri mari si 1/2 mici, bici avem in sfatul obstesc : boieri mari,din divanul I 7, plus 8 dela tinuturi=15 ; boieri miel, 8 dela tinutururi-l-1 5 delacele 3 divanuri al II-lea= 23. Fetele bisericesti, chiar dacit s'ar fi dat inpartea celor mari, nu puteau schimbh majoritatea. De acest rezultat, totdea-una cu nutinti, se spiimintari boierii mari.

Ad 28-37: Rinduiala judecitoreasci. Din art: 33 se vede ci Divanul Iera o curte de casatie, celelalte divanuri erau cursi de apel, iar tribuna-lele erau alcituite de un judecitor tinutal si de ispravnic. Din art. 34 se vedeci principiul lucrului judecat era recunoscut numai in parte. Nu se mal puteireincepe prncesul la once Domnie nema, cam se ficea in vrernile vechi (Xe-nopol, op. cit., IV, p. 114); dar el se putei intenta din nou, in cazul ciadse descoperiau dovezi nota un soiu de revizuire.

Canfdlerie, adresarisi, ruoort,. apelage, pont, rezon, copie, tratafie, acturi:neologisme.

www.dacoromanica.ro

580 A. D. XENOPOL

din acele ce atArnä de buna orAnduiall tArgului, a eco:nomiei câmpului, a negutitoriei, de darea birului sauvre-o havalè, sau ori-ce altä din trebile ce sunt supuse-datoriei In pravile, sk se caute numal de is (ispravnici)si 86 se hotArasa.

31.Nemul1tutnindu-se vre-o parte cu hotarfirea saujudeatoriei, Sau a isprävniciei, aceea parte sk aiba slobod'dritul apelatiei, si atunci, dupä nemultumirea ce va arata-oIn scris si sub iscaliturä acea parte (un loc alb, probabil :Itnyotriva) ispravniciei sau judecAtoriei, pue zi desoroc pentru o vreme hotärätä, ca sA mearga:la divanulal doilea, sau la departamentui pricinelor straine, saula acel criminalicesc, unde va fi pricina atArnatoare ;spre aceasta is : (isprAvnicia) sau judecAtoria sa aiba a adre-sarisl pricina aceea cu raport Inadins si In tot actul eilocul unde va aveä a merge apelatia, spre a Inträ acolo.pricina In de iznoavä cercetare,

Daca apoi si In aceastA al doilea (sic) tercetare.va ramAnea vre-o parte nemultamitä si va vol sa faca larasiapelatie, acea apelatie sa se faca la divanul IntAi, sidara cu asemenea ränduiala precum la pontul de maisus s'au Insemnat, adecl cu raport Inadins si cu primirea tot actul pricinei, si acolo, In divanul Intai, sä ice pri-cina cea desavärsita si mai de pe urma hotarAre.

Divanul intai sä nu poata strica actul judecateifAcute In judecatoria aceea de unde du pasit apelatiacatra dAnsul, ce numai sa cerceteze pricina dupa cumuliactului i dupa cuvintele pärtei nemultumite ce au cerutapelatie, si daca va gAs1 vre-o gresala, sau vre-o urmarede nedreptäti, sa Intoarca inapoi actul jara la judecatoriade Linde l'au primit, Intovarasit cu poruncl aratatoarede gresalà sau pricina gAsitä si Indatoritoare ca sA pre-faca actul si sa Indrepteze gresala.

judeatoria ce va priml actul iarä Inapoi si po-runca divanului Intaii Indatä sä fie urmatoare -poruncei,.Dug Insä de cuvinte de rezon (sic) a divanului IntAi nuva fi vre-o nedumerire ; iar fiind aceasta, atunci sA facaiaräsi raport la divanul întâi, trimitAndu-i si actul totprecum au fost, si divanul ori It va intkrl, ori prin Infato-sare a Domnului, care poate sä adune i sfatul obstescspre mai desivArsitä deslegare a pricinei, va face ob-steascA izbrAnire si va da hotArAre, care hotArire, oricA va fi sä rämäe actul bun, ori sä se prefacA, sit fie cea-,mai de pe urtnä, ark' a mai primi altà apelatie sau mai

www.dacoromanica.ro

ANEXE 581

multe cercetäri; si o pricing, de judecatä sävärsitg dupgchipul acesta sg,nu se mai poatg, cAutä alt-fel, decatmai cAnd se vor <fi Infgtosat alte, dovezi vrednice careDu s'au väzut la cercetgrile de fuá inainte.

35. Pricinile de obstie de judecgti, ori ce fel arori de unde s'ar luà Inceput, s'A se alcátuiascg In acturi,

In care s'A se lege la un loc jalobele In orighinalul lor,faspunderile (sic) in scris date a fieste cgruia din cei cupricini, despre o parte, i despre alta mgrturiiler de cer-cetare ce s'ar urma In cursul .pricinelor, iscá.litg (sic) decei ce le-au facut, copiile sau perilipsurile si toate alte,ori ce hartii vor mijlocl In pricinä si se vor tineä de-trata& pricinei, i apoi In aceleasi acturi sg-si teamá.(sic) si judecgtoria lucrarea cercetgrei, llmurirea si inche-lerea cea desgvärsita A hotgririlor.

36.Cautarea tuturor pricinelor de judecäti In toatelocurile judecatoriei sa se facg cu cea mai Intreaga li-nistire si cu toata luarea aminte, spre pgtrunderea ade-varului, iscglindu-se hotänärile c-u pgzirea dreptatei si In-tocma, fära cea mai micä stramtitare din glasurile pra-vilelor si a formelor ei, i hotgrarea sal I se dea purureadupa gnomiile cele mai multe la numgr i cu fiinta de fatga persoanelor ce sa judecl.

37.Fie0e-care din judecgtoriile Insemnate mai sus sg.'siaiba a sa cantalerie, alcgtuita de logofeti si scriitori,dupa trebuinta, si de un povatuitor al eantgleriei, caresg nu sa pagubeasca din dreptul ce li s'ar cadeä de pe

fgrg pasuire de vreme, si de a ferl fiestecare de ceamai putina gresalg, având s'A fie supusi räspunderei, fargiertare pentru urmare dimpotrivg si mai vartos pentruprelungirile ce ar face In sgv:ársirea lucrärei hotararilorsi a slobozirei actelor.

Peatra alte mansapari ;si dregdiorii.

38. Vistiernicul halè sg fie ocarmuitor si Implinitor

Ad 38: Modèlele este pliiralul dela modè (moda), insemnind cancelarie,Inurou, dupl cum se poate vedea aceasta mai bine din art. 45, care vorbestelespre impArtirea casei asezAturilor obstesti in mai multe modèle, dupi deo-sebitele case (a spitalului Sf. Spiridon, a scoalelor, a podurilor, a cutiei mi-lelor) intocmite in ea precum si de pe dregitoria de modefi, pusI alAtureacu scriitorii, in art. 39 si 45. SA nu se amestece acest terrnin de modeir cuseda semAnAtor de moda (plural: mode), sau lude, sau cruce : o asociare depatru familii pentru plata unor contributii. (Xenopol, Op. cit., V, p. 417.)

www.dacoromanica.ro

582 A. D. XENOPOL

modèlelor ce atarnä de vistierie, far'l sà poata insa. Lucavre-o prefacere cat de putin In vre-o modè, lucru careatarnA de obsteasca socotintA si de Intarirea Domnuluiunita cu a sfatului obstesc.

39.Vistieria sa aiba, precum si pana acum, un logoatde visterie, un sames de vistierie i atata modèti si scriitoricati vor trebui neaparat pentru cäutarea trebilor dupa ceamai atocmitä (sic) bunä. oranduiala, i Intru toate cele ceatarna de slujba vistieriei sa fie sub ascultareavistierniculuihalè si subt povatuirea logofatului de vistierie, i supusifind si acestei Inchezasluiri pentru raspunderea la oncecusur ar da, si legandu-se subt Indatorire de a nu 1)41 catde putin ori care din randuiala acea legiuita a trebei sale.

Hatmanul halè sa aiba subt a sa purtare de grijapaza marginilor Ord i prinderea tä.lharilor cu plàieiisislujitorii tarei, iar nu cu alt feliu de pameni straini. Capi-tanii marginilor sa sil oranduiasca hatmanul ; iar pricinilece vor avea cäpitanii cu locuitorii tärei sa le judece si sa lehotärasca ispravnicii ; iar prin targurile din tara sa nu samestece hatmanu a randul capitanii, fiind ispravnicii In-särcinati cu nezamul In acele targuri ; apoi pentru randuialaa (sic) pazirei marginilor cum sa se urmeze, sa se puela cale precum se va gas1 mai cu cuviinta dupa socotintaDomnului si a sfatului obstesc, avand a fi hatmanul halesupus poruncilor Domnului stapanitor i pavatuirei (sic)sfatului obstesc.

Vornicul de aprozi sa alba datorie de Infatosat Indivan pre cei cu pricini de judecati, pazind randul fiestecaruia dupa numarul jalbelor, sau dupa alta regula ho-Janata, i sa nu poata lua nimic dela cei ce vor castigajudecati pentru once pricina ar fi. Volnicii sub proto-calarea i iscalitura sa sa nu se urmeze, nici pentru aImplinI cevà, nici pentru a aduce pe cineva, ci volniciilesa fie protocalarea (sic) de vel logofat sau de intälursazator a fieste caruia loc de judecatorie, si trimitereavolniciilor sa fie numai prin aprozi, dar nu si prin tidula, siciohodari, care se -Meuse obiceiu dela o vreme a se tramitepentru implinire de bani, i mergerea lor nu era pentru altadeck numai pentru a *ill ; si aprozii îi vor lua ostinealalor dupa condica Domnului Grigore Ghica ; dar pentru altepricini de Invinovatiri Incredintata, pot sa se trimata si din

Nezanzul= ordinul, porunca.Vo in =__ formula executorie.

www.dacoromanica.ro

ANEXE 583

oamenii curtei, luánd ce va cere trebuinta dupa socotintaDomnului.

Aga halè sä aiba slujba sa de a privighea pentrupaza targului de foc $i pentru sigurantii de furti$aguri $ialte suparäri personalice$ti $i de averi a targovetilor, pre-cum i pentru vanzarea lucrurilor cele de trebuinta, adecapane, carne $i celelalte ale indestulairei, ca s'a se faca pemansupurile cele drepte i cu preturile legiuite, sprea se paz?! eftinatatea $i buna oranduiall In targ, oranduin-du-se la agie $i un judecator pentru cautarea pricinilorde judecati, dimpreunä cu vel aga, i aceastá judecatorie vasluji, precum i judecAtoriile de pe la tinuturi, pentruInceperea a once pricini de judecatä ce se va (sic) in-tampla Intre locuitorii ora$eni locului, avand $i apelatiia pa$1 dela acest loc la celelalte giudecatorii, In tocma dupäränduiala insemnata la giudecatoriile tinuturilor.

Comisul halè i ispravincul de curte sa'$i aibasluja In curtea domneascä.

Logofatul al doile, ca unul ce are o slujba spreranduirea tuturor jalbelor $i la hotalarile giudecatilor savie $i In divanul domnesc, sa fie ales din pamanteni, bärbatcinstit $i ispitit In credinta de a pazi datoria slujbei Innevatamarea dreptatei.

45. Casa rasurilor, casa cutiei milelor, casa datoriilor,casa podurilor din E$i, casa ci$melilor, casa $coalelor ob-$te$ti, casa spitalului Sf. Spiridon $i casa epitropiei celornevarstnici, care pana acum se afla. Impartite in multelocuri, toate aceste sa sa adune numai Inteo o (sic) casä,alcatuita sau la curtea domneasca, sau afara din curte,mide se va gasi loc cu Indamanare, i sa se Incredinteze,In manile a $ese boeri, care sa vor socoti, numindu-seaceasta casa casa a$5.zaturilor (sic) patriei $i boierii nu-mindu-se iepitropii a casei a$azAturilor patriei.

Indatorirea acestor epitropi sa fie privigherea ca sapazeascä casa In cea mai buná stare, ca sa se caute fi$te-care modè deosebi $i cu socotelile ei deosebite, neameste-candu-se una cu alta, ca sä s'a pazasca fära cea mai putinä

Ad 42: Mansup este o greai evidentA de copist pentru mdsuri. MansupinseamnA functiune, rang. (SAineanu. Elemente turcefti in limba romana inRevista p. Istorie, arheolog(e ctflíoíogie a lui Gr. G. Tocilescu, V. p. 323).Asemenea greeli se mai intilnesc i aiurea. Sigurantd, neologism.

Ad 46: AqAztituri pentru agAzAminturi cuvintul nostru de astAzi. Se vedelimbei de a alcAtui cuvinte nota dupA spiritul ei. Proiecturi, neolo-

gism.

www.dacoromanica.ro

584 A. D. XENOPOL

vatgmare in trebile fie$te cgreia modè dupà ponturile lor$i nanduelile a$Azate de Domn si de sfatul obstesc, ca saprivigheze pentru stringerea banilor si pentru sigura Os-trarea lor, ca sg.' nu se cheltuiasca dinteinsi decat numaiIn trebuintele pentru care s'ant legiuiti dupä izvoade $iproiecturi mai inainte aratate Domnului $i sfatului obstesc,ca pe fiste care an s'a" facA sami deosabi pentru fiste caremodè si s'a" le inchee in divanul sfatului obstesc, cercetan-du-se cu toata cuviincioasa lamurire, $i in sfarsit sä sesirguiascg a face cea mai bunk' sporire In ob$tescul folosal acestor asazaturi, adaugAnd $i asazand $i din nou $coale,spitaluri, doctori $i altele, unde va cere trebuinta, dupapgvatuirea sfatului ob$tesc; $i aceasta casa sa'si alba $icantaleria ei, alatuita de atata modeti $i scriitori cati vortrebul neaparat pentru cgutarea trebilor.

Pentra alegerea persoanelor de slujba.

46. Toate fetele ce alcatuesc sfatul oWtesc, afara de$asasprezece boieri vechi vechili a tinuturilor, toate fetelealcatuitoare a divanului intâiu, a divanului al doile, a de-partamentului pricinelor straine $i a depart. criminalicesc,toate fetile ce au a Implinl locurile osàbitelor pamantestidregatorii (loc alb), vel vestiernicul, hatmanul, vel aga, velvornic de aprozi, vel armas, persoanele casei asazaturilorpatriei, giudecatorii $i ispravnicii de pe la tinuturi, a$4dere$i toate persoanele povatuitoare a cantaleriilor, precumlogofatul de taina ce este pavatuitor cantaleriei divanuluiintaiu, a cantaleriei sfatului obstesc, logofatul de visterie,logofatul casei mitropoliei, pavatuitorul cantaleriei caseia$gaturilor, asemine si samesii Modèlelor vistieriei a tinu-turilor, ,a hgitmgniei, a agiei $i a once alte modèle deobsteasca trebuinta, sA sà aleagl toti acestia dupa socotinta Domnului unita cu a sfatului ob$tesc, urmindu-sealegerea numai dupa meritul bunelor fapte $i dupà pu-terea vredniciei fie$te cgiruia pentru slujba ce este so seincredinteze si dupl socotintele cele mai covfirsitoare lanumarul sfatului obstesc, färà sl poatà fi primiti ins6 lavre-o slujb6 pamAnteasa cei ce se vor afla atarnând dealti supusi, fie In casnica slujbA,--rgrnAind slobod Domnulde a face oarecare schimbare intre cei alesi de sfatul

Ad 46-47: Alegerea dregatorifor este data Domnului si sfatului obstesc,in intelesul articolului 19, adeci cu precumpanirea vointei sfahilui in caz de

www.dacoromanica.ro

ANEXE 5 8 5

obstesc, si de va fi vre-o pricinä neaparata si privitoare,iaras numai spre binele obstesc al pamantului.

Spre a lipsl entpigile (sic) si prigonirile i sprea puteà Intie (sic) toti pamantenii dupà meritul al tar (sic)In slujbele pamantului, ob,stia gaseste cu cale ca toatefetile sau persoanele ara.'tate la paragraful patruzeci sisasa, pan'A la unu, dela mare pana la mic, sa se schimbela plinirea fieste caruia an, purtandu-se bine, iar din po-triva, praviliceste gasindu-se vinovati, sa sa schimbe si MaiInainte de plinirea anului.

$asasprezece boieri vechili de pe la tinuturi, ce ausa fie de pururea In sfatul obstesc, sa fie alesi dupa slo-boda vointai i socotinta obstiei boierilor tinutasi.

Lefile tuturor celor din slujba de giudecatoriide celelalte dregAtorii si Mansupgri a curtei si a Oman-tului, precum si cheltuelile cantaleriilor, sä sa regularisasca

sa sa hotarasca, ca sa fie Inteun chip incuviintate dupAtreapta si materia slujbei i Intr'un chip vrednic de multa-mire pentru cei ce slujasc, ca sa." poata avea oarecare fo-losinta, spre a fi Ingaduiti dela urmarile netrebnicilorcastiguri i cu dreptate supusi pedepsei pentru cutezariledin potriKa ; iar avaeturile si poclaanele i alte venituri atoate mansupurilor si slujbelor s'A sA pue la cale prin Ina-dins socotinta Dombului si a sfatului obstesc cum sa seurmeze.

Dar pentru acei din slujba curtei, precum ; logofat, mu-hurdar; divictar, scriitori i toti ceilalti, sa se urmeze, panase va da si pentru aceastá obsteasca hotarare, dupa tidulagospod facutä In vremea Domnului Scarlat Calimah, faraalta adaugire cat de putin, .pentru 9rice mansup sau per-soana va fi. Si Implinele pentru, bani ce se implinesc dinoricare zabetlac ca sa ice numai cate o para la leu, iar nu

conflict. Sfatul irebue sit hotIrasa deci cine a ocupe Edit dregitoriile diva-nurilor, cât i acele mai mici, enumerate in articolul 46. Domnul puteit numaiface nilte schimbiri in atributiunile persoanelor alese de sfat, bunA-oarasAnumeasa in divanul pricinilor staine pe o persoani alma de sfat pentrudepartamentul criminalicesc l a§a mai departe. Sfatul fiind compus in majo-ritatea lui din boieri mici (vezi nota la art. 19-23), se intelege toata furiaboierilor mari contra acestui proiect de aparnint al Moldovei.

Entrigele, meritul, neologisme.Ad 49: Reguiarisasca, materia, neologisme. Ain:et taxA, venit. Mu-

hurdar =.-- cel care pune pecetea. Divictar= ingrijitorul alimarei Principelui.(Hurmuzaki, Documente, X, Rapoartele prusiene, colectiunea N. lorga, p. 532.Zabetit2c daraverit de ocarmuire-- Mansup are aid intelesul sau ob4nuitde fungi& Vezi mai sus nota la art. 42.

www.dacoromanica.ro

5 86 A. D. XENOPOL

la zece unulucru ce sa urmà panä acumdupl obiceiulce nu se mai urmeaza acum In vre-o alta. tara. Aceste cate opara la leu, cu toate aceste, luandu-se pana and si pentruaceasta se va face obsteasca hotarare, sa fie supus da-tornicul a da plata, iar nu cel ce are &A iee, si sa icenumai pentru banii ce se vor Implini cu adevarat, iar nu sipentru acei ce se vor pasul prin vadele, macar ori si cumse vor siguripsì, si apoi Implinirea sä se faca pururea dui-Apravilicestile hotarari a pricinilor prin giudecatorie.

Cei ce vor Indrazni a urrna protivnice datorii (sic)slujbei, precum si cei ce se vor dovedl ca au primit mitasau rusfert dela cineva, spre vatamarea dreptatei sau adreptului cuiva, sa fie supus sub giudecata praviliceasca.

Numirea boierilor prin Imbracare de caftan sa fiepurure numai pentru cinstile vredniciei si pentru oarecarerasplatire a fistecaruia pentru slujbele sale, si potrivireacinurilor sa. fie pe aceste masuri a vredniciei dupa oncetrebuinta a patriei. Numirea boierilor, atat cei, de punereIn slujba, cat si aceia ce au sa privivasasca (sic) prinslujbe pe itrecut, sa se faca purure dupa socotinta Domnuluiunita cu a sfatului obstesc. lar boieriile cele alcatuitoarenumai din slujba cea din launtru cartei (sic) gospod,precum si alte caftane de miluire, sa se faca dupa singuravointa si sorotinta Domnului, si acele din slujba curtei Intrutoate urmariJe Intrebuintarei lor la pricini pamantesti sialte urmari particularnice atingatoare de pamanteni sa fiesupusi ca si pamantenii pravililor tare.

Modèlele ce atarna de vistierie, ca nisie lucruri cese ating de cele mai simtitoare drituri si entiresuri (sic)obstiei pamantului, okstia cere cle a se aduce Intru Indrep-tarea cazutä si intru oranduialä, ca sa lipsasca nesuferitelecatahrisuri In care era pana acum supusa.

Chipul Indreptarei cerut de pWie pentru acele mai ¡osinsemnate.

Adetul lacuitorilor tarani catra stapanii mosiilorsa sa indrepteze intru o potrivire, ca nici stapanif mosiilor

Ad 50: Cerinti foarte greu de pus in practicA. Nici azi Ina rueerful (=présent donné pour corrompre, Aineanu, 1. c., in nota la art. 42) nu a pututfi cu totul desrAdAcinat.

Ad. 51: Acest articol aratfi, el erau unele exceptiuni la alegerea dregAtorilorprin sfatul obgtesc. DregAtorii curtei, precum LogofAtul, Muhurdarul, Aga,Postelnicul si altii, erau numiti direct de Domn.Particularnice, neologism.

Ad. 52: Entiresuri, neologism.Ad. 53: Adet= obiceiu.

www.dacoromanica.ro

ANEXE 581

sä nu se pugubeasca din dreptul ce li s'ar cadei de pedrept pamantul lor ce'l dau lIcuitorilor de se hränesc, darnici läcuitorii sa nu se asupreasca. lar adeturile targove-tilor si mai vartos a targurilor, ce au fost drepte ale pa-mantului si le-au instrainat Domnii prin danii, sa se im-putineze, usurandu-se in cat se poate mai mult, pentru casä se poata intemeia targurile, stiut fiind cA ticalosia tar-gurilor si a politiilor aduc (sic) neapäratä ticalosie i lu-cratorilor de pamant si comertiei.

Birul tarei, care pAnä acum n'au avut dreapta luicumpänire, sA sà puie Intru oranduiala, ca acea ce s'arsocoti mai bine si mai nimerit, pentru ca nici sa se asu-preasca prin el pamintenii, dar sä lipsasca i toate greu-tatile, analogand (sic) si strangerea, acele ce aduc pururegresala, Incurcaturi si prilejuri de scaderi si de adaugirinedreapta i asupritoare, si spre acest sfarsit s a se randuiascala fieste care tinut cate trei boieri, doi din boierii tinutasisi unul care se va socotl din partea ocarmuirei, ca sa facascriere in ivala de tot numarul läcuitorilor, cu arataremurita de toate starile si Indemanarile fieste caruia sat,care scriere sa se cerceteze de sfatul obstesc, spre a sluji lasocotinta de indreptarea birului.

Dajdia ;mazililor si a ruptasilor aducand intruindreptarea acea cuviincioasa, sa fie päzite si pravilelece au aceste trepte prin vechi hrisoave, asemine urmandu-se$i pentru negutitorii hrisovoliti; iar ruptele camarei, aceice nu vor fi din starea oräseneasca, sa se dee in birulobstesc. Feciorii de preoti, dupd randuiala de mai Inaintehotarata, sa intre tot la randuiala ruptdsilor, si toti baniidajdiilor acestor trepte sa intre in socoteala birului le-giuit al tarei_

Slujbele ruzumaturi, gostina, desetina, vadraritul,precum si venitul 'dela ivami si al ocnilor, sä se urmeze i deacum dupa randuiala obicinuita din vechi, fall a se maiface vre-o sporire peste ceeace este legiuit ; $i aceste slujbe,ori In vanzare sau In credinta de vor fi, sa se: caute numaide pamantenni si inteun chip ca sA lipsasca.' tot feliul deasuprire si de jacuire ce se arma pang. acum, dându-se

Ad. 55: Asupra maziliilor, ruptasilor i ruptelor Vistieriei, vezi Xenopol,Op. Ca., V. pp. 572 si 598.

Ad. 56: Chitanta pentru plata contributiunei ceruti pentru intAia mil intArile rom5ne.Ruzumaturi = did indirecte cuvenite Domnului. (Xenopol, Op.cit. V, p. 574.)In vtInzare=intreprindere; In credinid=regie.

www.dacoromanica.ro

588 A. D. XENOPOL

spre acest sfarsit $i tidule In tipariu pe la toate sateletärei, argtätaare,..lamurit- cgt are sä plateasa la fiestecare ruzumat, si indotorindu-se slujbasii ca ski dee si ei.neaparat tidule iscglite si Igmurit argatoare de citi banis'au luat .dela fieste cine anume i pe ate bucate.

Spre tinerea menzilurilor care dupg ränduiala cese urna pang acum, cu darea in naturá. a fgnului si a or-zultu trebuincios, se pricinua atita supärare si g-reutatetärei, sä. socoteste a fi din (sic) cel mai nimerit lucrusi din cea mai neaparata trebuintg, cA atkt pentru sumacailor trebuinciosi sa cumpere, cgt si pentru hacul 8u-rugilor, plata ignului si a orzului, a imasurilor si toatecelelalte neapgrate cheltuele (sic), sä socoteascg cati banitrebuesc, si acea surta,' sä sA analoghisasca in tara pebanii birului, dupa cuprinderea inaltului imporatesc ha-tiserif dat la anul 1803, si sg se strlingg banii (apgrându-sede aceasta dare lusa scutelnicii si breslasii), $i apoi tnen-zilurile sa se y:Onza sau toptan sau pe drumuri, si mustereice se vor gasi a le Ita, primindu'si banii dupa tocmealavgnzarei, sa rilmae singuri cu purtarea de grija de acumpark cai, de a platl surugiile (sic), de a platl finul siorzul i caratura lor, precum si emasurile (sic) si toatecelelalte cheltueli, fora sa rämge a se mai ingrifi -vistiria(sic) cu ceva, avAnd a Ita acei cumparatori si plata uge-ritutui c'a..te cincisprezece parale sau si mai gios, pana seva pune pe un cal pe ceas. In care bani a ugeritului nimenealtul sa nu se mai amestece, ca -so se impartasasca cevkdin trfinsii. lar pe Muga altele, sa se regularisascg si ceasu-rile postilar, pentru ca sl ridice asuprirea acea urmatoarecu randuiala (sic) de acum, dar merimetul si intocmireapostelor cere trebuing s'A se fuá, cu tara la al frene an.

58.Innoirea hrisoavelor si a artilor treptelor, ce seobicinuesc la toatä prifacerea de Domnie, ca 'un lucrunedrept si pricinuitor de struncinare, s'A se rgdice din a-ceastà obicinuintg, avându'si toti acestia nestrgmutate pri-vileghiile, fara sa le mai innoiasca cartile si hrisoavele.

59. Pentru zaharelile, oile de mumbaed §i cherestelilece din porunca impärgteascg se cer a merge de aici la

Ad. 57: Menzil=postA pentru slujba Turcilor.Hactd= dreptul, ceea ce sedatoreqte.Toptan=cu ridicata, en gros. Ugeritu1=--3 Natura, neologismu.

Ad. 58: Introducerea stabilitAtei, urmare a garantirei proprietAtei prevAzutela art. 3 si 5.

Ad. 59: Mumbani--.aprovizionare.Caban=caftan; la figurat: curte, palat.Rizapazar=mezat, 1icitatie.Capan1âi=negutitori turci.

www.dacoromanica.ro

ANEXE 589

Tarigrad, cererea ob#iel este de a se urma sfantului Maltimparätesc hatiserif ce este dat la anul 1803, sau dupl.Inaltà milostivnicá porunca Imparateascl ce se va da pen-tru aceasta pricinä, i vitele de zalhana (sic) de -tot feliul,ce se vor face In tara, sä se tae la zalhanalelefärei, i säul,cerviciu i pastramaoa (sic), afara de suma acea trebuin-cioasä pentru tara, pogorindu-se la Galati pentru ca sämeargä la imparätescul caban, sä se vanzä u riza-patarcapanlailor, sau se va urma dupa Inalta 1mparäteascä po-runcä' ce se va da.

60. Scutelnicii, breslasii i slugile, ca un privileghiulegiuit, sä se dee neapIrat si fära osabiri fieste caruiaboier, dup5, rangul säti si ori la ce loc Ii va cere, slobozin-du-se acest privileghiu pururea din sfertul urmAtor delavremea ce se va aräta cererea, cu plata si a banilorlegiuiti din vistirie (sic), cate doi lei de liude. Nimine Insäsa nu fie suferit nici de cum de a'si 'scutl -un om mai rtfultpeste numarul acesta legiuit si randuit din vistirie; iarapoi acei legiuiti sä nu fie suparati iici cu un fel dehavalele sau angarii.

Strainii sa fie departati cu totul de acest privileghiucare este numai al pamantenilor, dandu-se si pentru giu-panesele vkluve si acei numarul (sic) stiut care n'au1mbracat caftane, in tocma dupa vechiul obiceiu.

Breslasi sa aiba. fieste cine la mosiile sale, iar slugileunde va avek trebuinta, afarä insä de cate douà slugi i doipadurari, fiind paduri pe mosii, la fieste care mosii, simoran i dupd morile ce vor fi la o Mosii (sic) care Si acestiasa fie scutiti.

61. Darte cele din nou scornite, precum cfitul cä'l-darilor de velnita, cfitul papusoilor ce tree peste hotarpentru negutitorie, vama ce se luà pe perjä si pe titcovind(sic), plata pentru tot felul de vin ce trece peste hotar,afara de suma legiuita analoga a zalhanalei din ialovitade negot, banii potirilor de pe la crasme, banii beslegä-raid-ill ce se lua sub once fel de numire, toate aceste,fiind de o vätamare vederatä pentru negutitori si asu-priri pentru läcuitori, sa se ridice ca sä nu mai fie, fiindcädin -vechiu aceste nu au fost.

Ad. 60: Asupra scutelnicior, vezi Xenopol, Op. tu, V. p. 110 si VI, p. 110.OrAnduirea ca numai boerii pitninten1 si aibi scutelnici se trage dela ScarlatCalimah. (Xenopol, lstoria i genealogia casei Caiimach4 Bucuresti 1897,p. 126.)

Ad. 61: Cffl=taxi.Poth=pahar.Befleerit=dare pentru intre/inerea beg-egilor, dregitori pe la jude(e.

www.dacoromanica.ro

590 A. D. XENOPOL

Alte cereri de o4teasc11 trebuingi

Mitropolitul tärei si episcopii Romanului si aHusului, sä se pazaseä legiuire de a orandul, precum dinvechi s'au urmat i pänK acum, nun*,dii pInanteni si prinalegerea sfatului obstesc. Asemine si egumeni prin toatemängstirile tärei säi se ränduiasa numai din pämäntenimoldoveni si iaräs prin sfatul obstesc iar alti arhierei sau

egumeni sträini, aceia In tarä sä nu fie primiti.Toate manastirile cu mosiile lor, ce sunt In pä-

mäntul acesta deintru invechime facute si date de mosiistramosii nostri pentru miluire i spriijnire säracilor pa-trioti si pentru 'dare din veniturile lor Supt nume de embaticla Ierusalim, la Sinaia si la Sfetagträ, sä se dee pe soco-tinta pämäntenilor, subt indatorire de a plati embaticullegiuit la locurile unde sunt Inchinate si de a face $i agiu-torare de miluire cäträ saraci- dupä hotarärea danielorvechi ; nu mai putin si de a se scoate de subt sarcina da-toriei In care se gasesc unele din aceste manastiri.

Iar mänästirile Neamtul i Secul sa ramae slobode,precum au fost i päna acum, Mat vor pazi rânduialalor acea dupa cuviintä. Veniturile Agapiei $i a Varaticuluisa sä uneascA la un loc i sa sA Intrebuinteze la amändouàmänästirile, i socoteala vaträturilor (sic) $i a cheltuelelorsa se caute la epitropia celurlalte manastiri, supt careepitropie sa se dee si toate 'manastirile pamântesti ce suntsau supuse mitropoliei sau slobode, legiuind spre aceastade a sä rändui prin sfatul obstesc patru boieri inadinsdin boierii pamanteni si doi din partea bisericeasca, pecare se vor socoti, ca sa stränga veniturile lor, sä" grijascade buna cuviinta bisericile si de mosiile lor si de a Implinisi celelalte hotaräte, si sä dee socoteala pe tot anul Insfatul obstesc ; iar prisosul veniturilor sl se dee la casaasäzäturilor patriei. Supt aceastä epitropie sä. fie si casamitropoliei si amânduror episcopilor, urmändu-se epitropialor dupa hrisovul domnului Alex. Moruzi din anul 1804.

Pentru preuti i diaconi, prin sfatul obstesc sase pue la cale ca sä se aduca In starea acea dupg cuviintàpentru vremea viitoare, ca sa nu fie mai multi de cati vacere trebuinta, i acei care se vor face de acum, sa fie In-

Ad. 62: Insemnat pentru indreptarea lui in contra Grecilor, cari pe atunci1822 erau disgratiati de Turci. (Xenopol, lstoria Ronanitor, VI, p. 56).

Ad 64: Catabris = abuz.

www.dacoromanica.ro

ANEXE 591

vätati la scoalele patriei Cu stilt* cea deplinä* pentru alebisericei si a legei si cu acea stiintA cuviincioaa pentruaceastä vrednicie, si toti preutii bisericilor si a mängstirilorsä. fie numa din pà'manteni moldoveni. lar pentru platapeciurilor de cununie, ce ieu protopopii, si pentru platapreutilor pentru tot felul de cetire, ca sä." lipsaaeä cata-hrisul ce urma Ong acum din cetire, acele präti prin afatulobstesc sä sä. pue la cale, hotärändu-sl ce platä. sä. ice.

65. Spre obstescul folos i päsire inainte pentru In-vatatura- neamului moldovenesc, sä." se asäze scoale obstestiIn Esi (sic) si pe la toate tärgurile din Oa, in ränduialacea mai buna si mai cuviincioasä, inteun chip ca acela casä poatä invAta oricine in limba noastrà ; gramaticA, aritme-tick geometrie, logicä si mestesugul alatuitor de scris,aceste fiind cele mai de trebuinta pentru toatà starea deobstie, pe l'inga stiinta celor cuviincioasä a legei, a pravileisi a datoriei obstesti. Apoi dupa aceasta,- sä intre cei(ce) vor voi in scoale de limbrstreine, asezändu-se si acestfel de scoale cum se vor socoti i unde, spre a se da in-vataturi Inteinsele in limbile ce aunt mai de trebuintapentru acest pámant, In care limbi sä se dee si once altastiinta de tot felul.

66. 0 tipografie obsteasca In bimba patriei, afara deacea ce o aveä mitropolia, sä se sloboada a se deschide sia se álcatul In cea mai buna oranduiala, care de nu o vaface ocarmuirea, sa se sloboada voie ori carui din pämän-teni s'ar gasi ca sa o alcatuiasca cu a sa cheltuiala, andinsa si ockmuirea tot agiutorul cel putincios din partea ei,spre a se infiinta dupl trebuinta si a sluji spre tipärireaa tot feluf de carti ce se vor infatosä trebuincioasa fiindsi pricina vederat vrednica de oprire.

67.Pentru a se inconteni inmultitele chipuri de saräciebantuelele ce urmeaza cu pricinele impresurärilor de

sä se randuiascà prin sfatul obstesc cite o comisieinadins de boieri si cu ingineri pe la toate tinuturile, ca sahotarasca toate mosiile dup'n* puterea scrisorilor ce va in-fáto. à fieste care ; care boieri sä fie alesi acei mai cunoscutiintru fstiinta si mai ispititi intru dreptate, supuindu-sesubt giuramant, ca vor pazi singura dreptatea acea urmä-toare dupa puterea scrisorilor, si sa dee sfirsit hotararilorla fata /ocului. far unde vor fi niscaivä pricini mari, cu ne-

Ad 63 -66: Introducerea limbei romine in gcoale i tipografie.Ad 67: Ingineri hotarnici esise in 1818 din cursul de inginerie In limba

tomanA a lui Oh. Asaki.

www.dacoromanica.ro

5,92 A. D. XENOPOL

multamire despre o parte, pentru ca sa se curme i aceletot 'Weer vreme, sa aiba voe amandoua partite maialege dot Sau patru boieri hotarnici, ea Impreuná cu boieriicomisiei Sa mai cerceteze la fata lotului si sa ispraveascahotaratura ca izbandirea de istov. lar dud socotinta boie-rilor comisiei i ca a hotarnicilor nu se 'vor uni spremultamirea amanduror partilor, atunce sà sà dee sfarsitsi acelei pricini cii domnescul divan, prin vadeà hotaritäde un an, ca sä iee.sfarsit. lar pentru plata ostinelei (sic)boierilor comisiei sf a inginerilor, sà sa socoteascasfatul obstesc un pret cuviincios si farà asuprire, care sa.'Iplateasca mosinasii dupa analoghia cat va agionge (sic) pefieste care pe mosie sau partea sa de mosie.

Streinii (sic) sa nu poata de acum Inainte a maicampara mosii si alte acaret-uri stapanitoare- de veci Inpatnarrtul acesta. lar pentru lucrarea negutitoriei, sa fieslobozi tot felul de straini (sic) de a urma In pamantulacesta, fail a putek sA sA statorniceasca cu lacuinfa (sic)In tara.

Strânsura acea de Arnatuti si alfii, ce se obicinuisea fi In pamantul acesta purtatoare de arme, ta niste oamenice au fost pururea turburatori i suparätori patriei, sa seincontineasca (sic) si niciodata sa nu se mai primeascasubt TliCi un fe! (de) chip In Moldova.

70. Neamul jidovesc fiind ca o sarcina pentru lacui-torii pamantesti, dupa chipurile cu cart se chivernisesc(sic), nefiind lucratori de pamânt, sa nu fie Ingaduifide acum inainte a se mai Inmulti cu venirea din alte parti,

acei ce sunt sa nu fie slobozi a tinea moii cu anu sauoranzi pe la sate, sau sa locuiasca statorniciti prin sate,precum nici de a face velniti pre la targuri sau a tineicasapii j a vinde norodultli crestinesc carne, avand slo-bozenie numai pentru dansii sa'si tae carnea trebuincioasa ;iar velnita pentru lucrare de holerca i rachiu sa aiba voenumai stäpanii de mosii a deschide (sic) si a tinea pe mo-

Ad 68: Oprirea strAinilor de a cumpirk mosit alte accuelarl (case Ilkorase). In vremile Vechi striinii puteau campira mosii. (Xenopol, lstoria Ro-tar:11°r, IV, p. 106). In tratatul lui Cantemir cu Petru-cel-Mare se prevede-clauzula ca Rusii si nu poati cumpira mos'i in Moldova (Ibidem, IV, p. 514si 525 530.) StrAinii au avid in toate timpurile dreptul de a cumpAra casein orase; Armenli si pe acela de a cumpAra vil. (lbidem, IV, p. 108 si VI,p. 202.)

Ad 70: Oprirea Jidovilor de a tineit mosii in arendrt, orAnzi, adeolcrâtnepe la sate, velnite i cásäpi pentru crestini, arati ci et se indeletniceau Cuasemenea daraveri pe la inceputul veacului al XIX-lea, de oare-ce proiectukvoieste si'i opreasci dela ele.

www.dacoromanica.ro

ANEXE 593

$iile lor, atunci msa cand và fi lipsa de pane In tail,$i cu alt feliu de plata sä nu fie suparati, afara de aceaa vamei legiuita' pe cata holerca i rachiu vor scoatecand vor trece peste botar.

71. Tiganii làiei i lingurari ce sunt obi boiere$ti $iumbla cu $atrile prin tara din loc in loe, fiinda pri-cinuesc multe suparari de furti$aguri $i pagubiri 16-cuitorilor Wei i stäpanilor de ino$ii, sa fie opriti dinobicinuinta umblarei lor acestei nestatornici, Indatorindpestapanii lor de a-i statornici pe la mo$iile lor, sau $i pe latarguri, acei ce au me$te$uguri ; asamine i pentru Tiganiidomne$ti, prin sfatul de ob$te sa sa pue la cale, ca sälipsasca suplrarile i pagubirile ce pricinuesc $i ace$tiaIn tail.

72.Pentru Domnii acestei fàri, ramaind dupa milostiv-nica Indurare pre puternicei noastre Imparatii ca sä fi dinpamAnteni Domni, atunce alegerea Domnului sa fie prinob$tesca Alunare, alcatuita de mitropolit $i de episcopiitarei $i de toata ob$tia boierilor, dela logofät mare $I pangla $atrar, alegandu-se Domuul numa din pamanteni $i pi(sic) acel ce va fi mai cu deplina ispitire, cunoscutinsamnat pentru faptele sale cele bune, pentru ravna pa-trioticeascä, pentru vrednicia cea cuviincioasá unui Domn $ipentru credinta sa catra pre puternica Imparatie, $i fä-candu-se alegirea (sic) dupa socotinta i primirea celor maimulti, dupa care, facandu-sa cungscut pre puternicei Impa-ratii prin ob$tesc Arz-magzar pentru acel ales, sa faca$l rugaminte de a se intarl $i a se orandul Domn.

73.Legiuiticlu-se privileghiil aceita a sfatului ob$tesc,ce Pau avut din Invechime- (sic) pärnantul, dupal rugltoareacerere a ,se face din parte (sic)ob$tiei pamantului, tot ce seva hotarl 'de Domnlmpreuna cu sfatul ob$tesc sä fie $ise cunoasca *de hoar:are i vointa a toata tara,- Acea ho--Ware are sa fie desavar$ita pravila, careia toata ob5tia no-,rodului este datoare neaparat a se supune.

Pravilelor tarei i hotararilor celor savar$ite $ide Domn unit cu sfatul ob$tesc este supus Insu$ Domnul$i sfatul ob$tesc, panä 'dud nu s'ar anerisl acea hotarareprin alta praviliceasca hotarare.

Pravila fiind tot temeiul in care sta stavila intregeislobozenii, hotarul puterei celor ce plinesc trebile ob$te$ti,pravatul cel pov.atuitoriu (sic) spre ocrotirea acestei

Ad 74: Articol insemnat, care rosteste pe fati principiul ce resulti impli-cit din art. 19-23, anume ci Domnul i Sfatul obstesc trebue si se supuniorinduirilor intocmite de el, pia cAnd ele se schimbi n Cu alte cuvinte : st-punerea autoriteffilor ocarmudoare sub lee, esenta regimului constitutional.

58www.dacoromanica.ro

.594 A. D. XENOPOL

(sic), a averei si a (drepturilor obstesti sau In partea fieste-caruia, si In sfarsit temeiul puterei care plineste si facea se Plinl toate aceste legaturi sotialicesti, cererea obstieieste ca, pe temeiul cererilor sale aceste aratate i aceleurnatoare de aceste, precum si acele ce se vor mai gas1 decuviinta1) afara de aceste, s'A infatosaze o pravila a¡arel In deplina cuprindere si a pravililor politicestiacele criminalicesti, precum si a tuturor oranduelilor celorsfintiter a pamantului, care pravA (sic), alcatuindu-se Inlijnba noastra, sa se intareasca si s'a se dee in cunostintacea de obstie, spre a o avek fieste cine de pravät asupradrepatilor i asupra indatoririlor sale; dar pan se vaalatul si se va (sic) Infiintà pravilele farei dupà chipularatat, se va urna In pricinile de giudecati politicesti dupaImparatestile .pravile si In pricinile de giudecati crimi-nalicesti dupa,..2) pana( cand va luà sfarsit pravila tarei.

76. Sfatul obstesc fiind lucrul cel mai cu dinadinsulce se cere de afta toata ob$tia pamantului i fiind-ca prinacesta, dimpreuna i cu Domnu stapanitoriu, are sa. sefaca inceputul si pornireal a toatá lucrarea privitoare catrasfarsitul cererilor insamnate pentru binele patriei, adaugeobstia i aceasta rugatoare ceiiri (sic), ca, legiuindu-seprivKleghiul acesta pamantului (sic), acum de °data adu-narea sfatuilui sa Infatosaze prin insus ocarmuirea._ Ocar-muirea Domniei sa faca' adeca Tnadins luminata poruncadomneasca catea.' boierii tinuturilor, ca aleaga delafieste care tinut cate un boier vechil si sa se trimeatä aicila Esi: sä faca iarási inadins luminata poroncas) dom-neasca cata boierii oraseni, Ihn Esi, ca s'A sa aleagä doi-sprezece boieri de toata treapta pentru acest dintai sfatul(sic) obstesc; si aceasta facandu-se, apoi, prin alta turni-nata (sic) -porunca aftä preosfintia lor mitropolitul siepiscopii tärei i aträ toti alesii boieri vechili _de pela tinuturi si acei din boieri orlseni a Esului, ca In zihotärata sä se adune toti la un loc socotit, spre a In-fiinta tsfatul obstesc, dupa. care sä se faca in adunanisa (sic), si socotinta de alegirea a boierilor celor ce aus'A plineasca locurile osäbitilor dregatori, mansupuricelelalte slujbe de pämantesti trebuinta.

Ad 76: Lucrul de clipetenie pentru reformatori era infiintarea Sfatului ob-tesc, prin care tomnai se putea Indruma domnia legil In locul arbitrariului

Orl-alt de rudimentar, era un Inceput de Parlament.I. Punctat pe de desupt I inlocuit cu: ¡rehuir:A

Lisat loc alb.CuvXntul laminad, uitat, e scris deasupra.

Ad. 74: Anerisi= schimbi.

www.dacoromanica.ro

ANEXE 595

77. Fiindca jalbele obstiei n trebuintele patriei caträprea puternica si umbfitoarea noaitra irnparätie au fostoprite dela o vreme Incoace de catra Donna greci, dincare pricina niciodatä obstia cea adevarata al (sic) acestuipamant nu au putut sä'si arate nevoil-e si tanguirile sale,pricina pentru care au si venit panf.intul nostru In aceastanenorocita starer cerirea obstiei este, ca slobozindu-se decatra imparateasa milostivire pamanturilor dritul acesta.ce din vechiu l'au avut, sä fie sloboda si lucrarea acestui.drit in once vreme de trebuinta. Iar osabit jalobe, afarä detrebuintele cele obstesti a patriei i numai de vre-ounuia asupra altuia, sa fie oprite si neertate.

lncheere

De nu ar fi fost sadita in oameni pricina stapanirei depatimi, precum pizma, lacomia, mandria, ambitia§i celelate cate le infatosaza iubirea cea de sinesi sienteresul- (sic), intru adevar CA nu ar fi trebuit ominirei(sic) nici un fel de pravila sau Toti ar fi pututatunce sà petreaca Intru o linistita unire i multamire.Omul catra om si norod catra norod ar fi avut o fireascastavila, care nu i-ar ii lasat sá jigneasca nici sä vatameunul pe altul. Pronia Msä n'a randuit ominirei o asemenesoarfa".. Moldova infatosaza dovada cea mai vie si mai lu-minata ea o sotietate de oameni, ce nu sc pävatueste cupravila i c u bunele orandueli, este starea cea mai ticaloasa

mai nesuferita ce se poate da pentru om. Acest parnanta ticaloasei noastre patrii, dupa ce prin insus intamplareanenorocirii -ce i-au venit asupra, au agiuns acum a sedeslega (sic) un minut din leg-Muffle impilärei supt carezacek este cu neputinta sA stee mult i sä nu'si iee locumintuirei din acele impilatoare legaturi prin cea ce s'auputut (sic). Pre puternicul si intru tot Induratoriul nostruImparat, prin a sa fireascä nemarginita iubire de oameni,invrednicindu-ne cu miluirea de a vedei acum innainte (sic)ocarmuitor din _adeväratii nostri pamanteni i cu interne-ierea celor din vechi legiuite pravili, cum si orandueli alepamantului nostru, negresit a ,privileghiilor si a orandue-lilor ce vor urmä inainte de Incepere rälelor In pämantul a-cesta (sic), ne-a slobozit cu a sa malta milostivire si inta-rirea acestui privilegiu, prin inadins &rant si vrednic detoga inchiniaciunea imparatesc firman, intru care se mar-turiseste In destul de luminat Imparateasca sa induratoareburia vointä de a se desrädäcink din sanul pamantului

www.dacoromanica.ro

596 A. D. XENCTOL

nostru nedreptatea i asuprirea si de a se Ihfemed iat4pacta si buna. vietuire.

Obstia norodului acestuia, insufletitä de aceastä Inaltasi plink' de milostivire indurare a prea puternicului Impá-rat, nu se stanjineste de a luà Ingrijirea acea prin putintä,ca sä InchipuiascA o mijlocire prin care sä-si dovedeasd

folosinta cea dreaptä si cuviincioasä a miluirei a-cestei särguinte; dar' si pune de fatä inainte pre Inälta-tului i milostivului stäpänitor sau Domn aceste insemnate-prea plecate eereri, care s'au aleätuit indt s'au pututatocmit cu cererile cuprinse prin obsteasca jaloba sa aceamai de innainte trimisà eatra prea strälucitul pre a inaltului(sic) si pre puternicului devlet, Ì cu hotärkea cea mi-lostivnid a sfântului impärätesc firman, ce s'au slobozitasupra norocitei innoiri a Domniei -pginfintului nostru.

De urmeaa In aldtuirea !acestei cereri ores ce (sic) pu-tina abatere dela cele obicinuite din invechime ale pä-mäntului sau de alte obiceiuri ale vremii acestei de mai inurmä a Domniilor streint, aceasta insusi firea lucrurilor oau cerut a se face. Scoposul nu priveste aiure deck la otemelie de sigurantä inck s'ar putè mai atocmità, pentru_ca sä se ocroteasd si sä se intruneascA dreptatile celede obste a (sic) :norodului si a fieste cäruia, si aceastä te-melie pämäntul nu o gäseste a sta in alta deck numai Intru_aldtuirea de pravilä pàmânteasd, ImbrAcatä cu toatädestoinicia acea cuviincioasä pentru binele cel de obstie..Intru acest scopos, näzueste obstia pärnkitului a pune Ina,intea prea Inältatului stäpfinitorului sàu Domn prea ple-catele sale ceriri aceste (sic), care se IntovAdsesc si cucea mai adând obsteascä rugäciune de a se primi si de ase lui acum de odatà ,dreptul temeiu, drept oaresi care lu-mink' de poväluire in lucrarea pämintestilor noastre tre-buinte, pAnä se va aldtui pravila 01-6, pentru ca sä se-poatä desrädacink relele cele adânc sträbltute a neoran,duelei urmate intru atka delungare de vreme, a stäpfiniriiDomnilor streini, pentru ca sä putem infiintà, dupä tristelesfärmkuri a kievoei acestia, (in care am venit, o oaresi careadgpostire de odihnä, cu drepatile micsuratelor noastre-averi i cu sudorile fefii noastre, ca sä depärtám In sfarsitdeasupra noasträ urgia proniei acei ce nici odinioad, delainceputul veacurilor si pänä acum, n'au blagoslovit niciun fel de fericire asezatà pe temeiul nedreptätii si a im-pilärei.

F'äcuta In Esii la anul 1822, Sept. 13.

www.dacoromanica.ro

ll

A. Mr. le Conseiller d'Etat Dasckoft, ASt. Petersbourg

Monsieur le Conseiller d'Etat,

Fa' eu l'honneur, dans mon rapport sub No. 70 del'année dernière, de vous- annoncer que les boyards ré--fugiés en Bucovine venaient d'adresser à la Porte un nouvelarz-magzar, dont je vous présenta la substance, avecles reflexions que cette démarche m'avait fait nattre. Jejoins ici la traduction de cet arz-magzar, qui se trouve.conforme A ce que j'en avais dit.

J'ai reçu la copie du règlement proposé pour la pro-vince par les boyards d'Iassi et dont ils espèrent recevoirsous peu la confirmation par la Porte, ainsi que je l'aiannoncé par mon rapport No. 79. Cet acte, étant volu-inineux, n'a pu étre encore traduit ; pais j'aurai l'honneurde vous en présenter une traduction exacte par le prochaincourrier.

A la solennité de la fête de Noël, at moment où l'offici-ant sort idu sanctuaire, pour offrir le st. sacrement i l'adora-lion des fidèles, l'évégite de Housch, qui officiait, fit au"Hue une innovation qui fut généralement remarquée, ence qu'elle tendait ä établir, qu'on ne devait reconnaItre au-cune noblesse.

Et ce n'était point sans but ; car quelques jours aprèsles boyards ont présenté A l'hospodar un anaphora, danslequel ils exposent que les boyards émigrés, en refusant derentrer dans leur pays, n'ont d'autre but que d'entraverl'organisation !demand& a la Porte, afin de prolonger leursuprématie ; que plusieurs, et particulièrement ceux quisont en Bucovine, ne cessent de machiner contre les bo-

www.dacoromanica.ro

5 9 8 A. D. XENOPOL

yards fidèles et tendent mémle A exciter en Moldavie unerévolution contre le gouvernement présentement etabli.En conséquence, ils demandent, que les boyards émigrés.soient déclarés n'être plus Moldaves, et que leurs bienssoient confisqués.

L'hospodar doit envoyer cet anaphora au SerasquierPacha de Silistrie.

J'ai l'honneur d'être etc.(Conumicat de d. A. de Giers).

Traduction de l'arz-mahzar adresse A la SublimePorte par les boyards rétugiés en Bucovine1).

1823.

Nous les très soumis et indignes sujets, habitants fi-dèles de la Moldavie, le Métropolitain avec tout l'étatecclésiastique et nous les boyaids qui par succession som-mes en effet vraiment sujets Moldaves profondément sou-mis, cependant A cause de nos pêchés égarés présente-ment à l'étranger, nous nous prosternons au pied du trônede la Sublime Porte et, priant le Tout-Puissant pour lagrandeur supréme de notre Monarque (dont la force soitéternellem.ent invincible), c'est avec des larmes que nousosons exposer que, depuis que Dieu a bien voulu quenous ayons le bonheur d'être soumis à la Sublime Porte.nous n'avons cessò un moment de remplir les devoirssacrés d'une profonde soumission et de notre fidéliteet que, tant que nous respirerons, nous ne cesserons decontinuer le droit chemin qui mène A la soumission, ayantcette soumission par une succession paternelle, soumissionque le peuple entier conserve aussi, en conduisantcharrue et labourant la terre, afin de pouvoir accomplirensemble les o rdres suprémes et de procurer A Constan-tinople l'abondance des vivres. Avec la conservation de la,

(1) Traducerea se vede a fi fficutA de un personagiu ce §tie rAu fran-(uzeqte. Acest arz este un altul decit acel trimes In 1822, prin care boierif,cer guvern municipal (arz pnblicat in Uricarul, IV, p. 123), ceeace se vedecif ar din raportul care inainteazii aceastA traducere cAtre Daschkoff, i incare se spune, ,que les boyards réfugiés en Bucovine venatent d'adresserla Stblime Porte un nouvel arz-mahzar".

www.dacoromanica.ro

ANEXE 599

fidélité, nos aieuls laissèrent à nous, vrais enfants issusdes families des premiers boyards, le présent malheur,afin que nous puissions voir de nos jours les plus tristescirconstances de la contagion qu'amena dans la patrie lechoix des Princes grecs da Fanal, par suite duquel nousavons été victim es de Vinjustice et spectateurs de la vio-lence, de l'insurrection que le révolutionnaire Souzzo a mispar irnalheur parmi les Moldaves innocents. Vu qu'aprèsméme que l'insurrection fut passée, -et que les révolution-naires furent défaits à nos' dépens, il en resta encore unesemence empoisonnée que le Prince Michel Souzzo, commerévolutionnaire, répandit lui-méme dans les Ames faiblesdes hommes bas et ignorants de la seconde et troisièmeclasse, qui descendent de ceux qui ont servi Anos ancaresainsi que nons-mêmes, et que le révolutionnaire Souzzoentraina dans son parti et excita contre nous, les plusanciens, seulement parce qu'il avait senti que nous sommesimtnobiles dans les bornes de la fidélité. C'est de eetteclasse d'habitants, dont la plus grande partie est constituéede ceux qui ont servi chez nous et d'étrangers, qui plusieursont été pris du néant et élevés à des rangs distingués.pour les assimiler avec nous, les premiers boyards, etles soulevant ainsi contre nous, il foula aux pieds lesprivilèges et statuts du pays qui ordonnent, que les titresde noblesse ne soient donnés qu'aux enfants et aux des-cendants des premières familles, ainsi qu'à ceux qui avecfidélité et en sacrifiant leurs peines auront rendu de longsservices. Nous avons redouté de faire plutôt une repré-sentation sur eux, vu qu'ils sont du nombre de nos chershabitants. Nous (tressaillons niêmleà (présent ; mais le devoirsacré nous forçant de faire connaitre ceci au pied dutrône de la Sublime Porte, pour ne point tomber dansla faute terrible que nous nous sommes tus, jusqu'à cequ'ils se sont par malheur appropriés ces titres, nousosons représenter ceci pour nous délivrer de la fauteévidente provenue de la faiblegse de quelques habitantsdu pays, que les bienfaits de nos ancêtres ainsi que denous-mémes, qu'ils ont reçus sans reconnaissance, ont ce-pendant distingués. Le révolutionnaire Souzzo ne s'estpas contenté seulement avec ceux qu'il éleva à des titresmarquants, étant sur le trône de la Principauté ; il dis-tribua des rangs par écrit méme après sa malheureuse fuite,et tout cela paree était insatiable et qu'il voulaitavoir des complices de ses malveillants procédés.11 est vrai

www.dacoromanica.ro

600 A. D. XENOPOL

que, si méme ils ont agi de la sorte, ils n'ont pas -putrouver un grand bonheur pour eux-mémes et pour lepeuple Moldave et d'une manière propre à lui donner unepromte récompense, vu que nous avons su par successioninspirer aux inférieurs et dans tous les esprits, l'observationdes devoirs convenables, et c'est pourquoi pendant des.siècles la vraie soumission a été observée. Mais l'animositécontre .nous de la seconde et troisème classes, et les trou-bles intérieurs de nos compatriotes les ont affermis dansce bonheur. Cependant, après cela méme, le mal a aug-menté encore, attendu que, lorsque, du temps de laKaimakamie du hetman Vogarides, les armées invinciblesde la Sublime Porte ont été en Moldavie, la méme -usur-pation desprivilèges du pays a eu lieu, et que nous,quoique supérieurs, en versant des larmes, nous noussommes ,retirés dans les pays étrangers, à cause desrévolutionnaires qui mettaient notre vie en péril, seulementparce que nous nous sommes efforcés de faire faire desrapports au pied du trône de la Sublime Porte, par desboyards que nous avons envoyés au grand Séraskier deBraila, pour la destruction des révolutionnaires: C'est pources devoirs sacrés qu'ils ont donné par ecrit, que nosbiens, ceux des premiers bovards, sont confisqués. Ce-pendant le nommé Karmakam, malgré lui peut-étre ,(carnuns en doutons) ou méme de bon gré, fut forcé parceux de la seconde et de la troisième classes, ennemisconnus de ceux de la première, à les élever par l'inter-vention des principaux janissaires et autres à des rangsdistingués et à faire par des billets une infinité de noblesparmi eux, ce qui produit l'entière usurpation des pri-vilèges du pays et des ordres suprémes, ainsi que desstatuts, vu qu'anciennement il n'était pas d'usage quele Kalimakam eilt le droit de distribuer des titres ; cecin'était permis rien qu'aux Princes légitimes. Ces derniersmémes ne peuvent nommer aux rangs, qu'après l'exécutionde toutes les formes, par l'investiture du caftan impérialAinsi le mal s'est multiplié à un dégre tel, que les élevésdu néant, étant unis entr'eux, cherchent le péril de notrevie, pour qu'il puissent étre les premiers de la patrie, eteest pourquoi ils ne cessent de nous charger de parolesinjurieuses, comme si nous méditions sur des intérétsétrangers, comme si nons travaillionsi des intéréts etran-gers, en confirmant leurs machinations pour les déchargersur nuns, et ils disent tout haut qu,aussitôt que nousviendrons dans notre patrie, ils mettront notre vie en

www.dacoromanica.ro

ANEXE 6o 1

danger et qu'avec un mahmoudié ils rachèteront la pertede nos Ames, se louant assez qu'ils ont servi et que leursrangs sont semblables aux nôtres. Mais le peuple in-nocent souffre, s'appauvrit et se ruine. Car si nous attri-buons Vincendie et les autres désastres du pays au grandnombre de nos Ophés, les suites ficheuses dériverontde l'insouciance des esprits, tendant A s'approprier nosbiens. C'est avec des larmes que les pauvres laboureurs.cherchent la protection des vieux boyards et commentnous approcher, car voilà la véritable cause de ce quemous n'osions pas faire un rapport dans le sein de- lapatrie et sous la protection des maitres miséricordieuxde l'empire. Ils osèrent composer d'après leur consciencedes lois &rites du gouvernement et demander la rati-fication, afin de déprimer les grands et d'atteindre leurbut. Car si en effet la véritable cause qu'ilsi allèguent étaitla douleur que nous serions des oppresseurs et extor-queurs, voilà l'équitable prince du pays. Ils n'ont qu'àporter plainte de toutes les injustices qu'ils croient avoiréprouvées, vu que nous ne savons rien et que nous con-naissons que c'est de nobs que leur fortune a pris son exis-tance. Mais si au contraire il était prouvé qu'ils eussentessayé quelque injustice, qu'elle soit rectifiée en vertudes lois du pays, ainsi que des statuts établis depuis dessiècles. C'est avec t oute la soumission possible que nousavons porté tous ces détails sa. la conniissance du Princerégnant du pays, reconnaissant la nomination de ce Princepour une bonté stable inspirée par la justice, attendu qu'ilest d'une des premières families, doué de sagesse et d'af-fabilité, et pour cela, en rendant grâce de notre sortheureux, c'est avec une profonde reconnaissance et deslarmes de joie envers la Sublime Porte, que nous décla-rons -le bienfait que nous avons Teq1.1 de sa grande bonté,et nous avouons, avec des voix humiliantes, que nousavons obtenu avec abondance sa protection impériale, vuqu'il nous a été donne des hattischeriffs plenis de bonteet dignes de vénération, pour le maintien de la police etpour la consolidation des ancieng privilèges, ainsi que dela continuation de notre vit (sit). De plus, vers la fin del'année ottomane 1217, il a eté donné entr'autres pour lescas de cette nature, un décret impérial digne de véné-ration, par lequel, sous peine de condamnation, il est dé-fendu que les principaux boyards ne soient respectés dela part des petits, et par lequel le respect est confirmépour un devoir. Il y est arrété encore l'éldignemetit de ceux

www.dacoromanica.ro

602 A. D. XENOPOL

qui fondent leurs espérances hors des fontières ét lemaintien de là police en général. Car si les vieux bovardsde la première classe, descendants des familles aticien-nes, qui à cause de I eur fidélité se sont sacrifiés pourleurs devoirs envers la Sublime Porte, et qui sont connus-depuis trois 'siècles Icomirne enracinés dabs leurs obligations,ne rendaient pas au Prince régnant le devoir de leur sou-mission et de leur fidélité, et si ceux de la seconde ettroisième classes ne gardaient pas envers ceux de la pre-mière le respect et l'obéissance, ainsi gull a été d'usageanciennement, comment serait-il possible que le bon ordreet le bien-étre du paysan du Idler grainier) Hit maintenu?Et comment serait-il possible que le soin d'affermissementde la fidélité, reellement due à la Sublime Porte, filitentièrement fondé? Puisque c'est donc de ce soin quedépend toute l'essence de la Moldavie, et que sans ce soinnous voyons les dangers que peuvent amener les penséesrévolutionnaires, et puisque nous voyons aussi que parl'imprudence des boyards inférieurs, nous, les innocentsqui, depuis un temps immémorial, sommes par successionentièrement inébranlables dans notre fidélité, nous nousmettons en danger nous-mémes. C'est pourquoi nous som-mes poussés et nous nous voyons forcés d'importunerl'oreille de la Sublime Porte, en Lui exposant aussi toutce que nous voyons. Car quoique nous pensions que lesincendies et les maux actuels de l'Etat n'ont eu lieu qu'àcause du grand nombre de nos péchés, cependant nousjugeons que l'excès de la mauvaise conduite et de la con-tagion ne dérive que de l'incapacité et de l'insouciance deceux qui nous ont réduits nous-mémes, leurs pères et leursbienfaiteurs, à ne pouvoir jusqu'à présent rentrer au seinde la patrie, et versant des larmes nous sommeSk l'étran-ger, dans la nécessite la plus pénible et spectateurs dudésespoir du peuple qui tout étouffé pleure et demandela présence des vieux boyards, et qui les yeux fixés surlu Sublime Porte et ferme dans sa soumission, attend sous-tous les rapports la miséricorde de l'empire. En attendant,nous supplions qu'on ne nous accuse comme coupables,de ce que nous avons fait des représentations concernantceux de la seconde et de la troisième classe ; mais nous nedemandons pour eux aucune punition ; seulement une dis-position pleine de bonté et un règlement qui mette fin 5cette conduite, et d'après lequel chacun d'eux demeuredans sa sphère primitive ; et pour prouver affirmativementà la Sublime Porte que ce n'est pas pour' nos intéréts per-

www.dacoromanica.ro

ANEXE 603,.

sonnels que nous faisons cet exposé, nous vieux boyards,pénétres de zèle pour le kéler et voyant les ntauxa soufferts, nous renoncons A tout profit des revenus, des,titres et des émouluments sur les malheureux habitants quimanquent méme de bestiaux, endurent présentement beau-coup de privations et ont besoin de la pifié et de la misé-ricorde de la Sublime Porte. Tous en général, vieux etjeunes, nous devons servir l'empire et la patrie avec zèleet dévouement, sans charger les sujets. Mais que ceux-ci semettent sur la )méme ligue que TIOUS et qu'ils soient les pre-miers dans le conseil, tandis qu'essentiellement ils dériventde basses familles et de la classe des domestiques, ce seraitmettre en doute les convenances, la silreté de la vie et lemaintien de la fidélité. Si par -un decret impérial digne derespect on ne venait, par un effet de la, bienveillance de laSublime Porte, A effacer et abolir entièrement les titresde noblesse-qu'ont donnés le révolutionnaire Souzzo et le-Kamakam Vogarides (titres que chacun doit regarder illé-gitimes), recommandant au prince régnant de se conformer

tout ce qui avait été anciennement etabli et faire distinc-tion des familles, pour que nous puissions alors, commesujets fidèles, rentrer aussi dans notre patrie, sous la pro-tection de la Sublime Porte, pour laquelle nous adressonsil'Etre supréme des voeux, avec prière de conserver notreMonarque et tous les grands de l'Empire.

Comunica' de d. A. de Giers).

IV

jaiba atre Generalul Mircovici.

Tratatul Akermanului,la pontul alegerei Domnului si al-cgtuirei obstestilor asgzämAnturi, hotAreste ca sà se faciiaceste de ateä obsteasca adunare a divanului, cu unireaobstiei, dupA vechiul obiceiu, pe temeiul cAreia (sic) InnaltaPoartA au slobozit i h atiserit pentru intocma infiintare adivanului dupA vechiul obiceiu a pAmAntului.

La anul 1826 Dechemvrie 14, dupA vestirea acestuitratat, iscodindu-se multe si feliuri de tAlmAciri asupraInchegArei obstestei adunAri, siliti am fost a da jalobà.cäträ domnul ministru Ribopier (Ribeaupierre), arAtAnd cadivanul Moldaviei din invechime se alcAtua din boiericinstiti de atrA Domn cu cinuri, dela marele log: si pAnsi

www.dacoromanica.ro

6O4 A. D. XENOPOL

la marele satr: (satrar) ; iar in pricinele opstesti se alatueäadunarea obsteascA a divanului, intru care ava glas sauvotum (sic) toti acei ce avea acest feliu de cinuri, careimpreunl cu cinul castiga si pronomion de nobil.

Spre dovada. ide Pichegate unor asement obstesti adunki,alAturám copie de pe hrisovul domnului Const: Modal!(Mavrocordat) V. V., pentru asezämantul ce s'au fAcut cuobsteasca adunare pentru randuiala lacuitorilor de prinsate ce se numea vecini, acAruia orighinalul (sic) se aflAla muzeul din 'orasul Odesa, pentru ca sA nu vA supArAmcu alte multime de ispisoace vechi, ce sä aflä in manilenoastre, pentru niste asemene lucrAri.

Acum InsA adunärile obstesti ce se fac pentru feliuride pricini atingAtoare de soarta obstiei, mäcarcà predloje-niile sunt cuprinzAtoare a se face cu obsteasca adunare adivanului, videti CI se incheagA numai de o samä de boieri.

Adunärile care s'au fAcut acum in prilejul alegerei adoua cilenuri (dregAtori) lucratoare la comitetul ce se aid.-tueste in Bucuresti, subt prezädentia domnului adevAratsfetnic al statului Mintiaki, sant viderate dovezi intru acestadevär netägAduit, pentru care de yeti binevoi a vA in-credinta, ceiând jurnalurile ce s'au incheiat la sfanta mitro-polie, yeti videä cA inteinsele se aflä iscAliti numai din ceice sA socotesc a avea dreptate a trage la sine drituriletuturor celorlalti boieri.

Noi dar, care suntem cinstiti cu rangurile ce se numescboierii, acei care stäpanim averi statornice in Jiämäntulacesta, care implinim slujbele pAmantului la tot feliul degreutAti, pentru starea rangurilor ce avem noi, pe carenici o fondameltalnicA pravilA nu despärteste, nici din.trupul numirei boieresti, nici din drepturile acesteia, vA-zandu-ne depArtati de presustvie si nechemati la dansele inobstestile adunäri, cu toatA supunerea indriznim, a aduce lacunostinta Excelentei voastre aceastä urmare protivniatuturor vechilor obiceiuri i värämAtoare dritului boierescsi a folosului obstesc, si a vä vesti cA alegerea fAcutä" inadunarea dela 27 Iunie pentru cilenuri, pomAzuindu-se amerge la Bucuresti, este fail impArtäsirea- cei mai maripArti din boieri ce sA aflA in orasul Esii (sic), pentrucare dacA tratatul Akerrnanului i hatiseriful urmat dupAdansul, i dacA pronomiile i obiceiurile cele vechi secuvin a aveä fiinta si lucrarea ion, apoi au trebuit, dupä.aceste legiuiri, ca sA fie chemati toti boierii aflati in Esi,

plecat ne rugAm ca sA bine-voiti a porunci ca o alegere,

www.dacoromanica.ro

ANEXE 605

ce priveste pentru Imbunätätirile obstesti stäri a tuturorlocuitorilor printipatului acestuia, sä se facà prin clobodasi de obstie aduna,re a tuturor boierilor de toate rangurilefarà osàbire, si pentru grabirea lucrului, macar acei ce seaflä* In orasul Esii, si asemene pe vreme viitoarei adunäriObstesti, pentru tot feliul de pricini ostesti, sä fie alatuitàcu aceastà ränduialä, adecA de toti boierii ce se vor aflaIn Esi.

(ss) ConStandin Carp agd, Mikalake agel, ConstandinBarghelea spatar, Gheorghe Hermezia agä, Grigore Co-dreana spdtar, Gheorghe Negruf agá, Constandin Matheispatar, Vas/le Veisa- spatar, Dumitrache Florea alminar,Hie Noglilniceanu agi, Vasile Alexandrescu spatar, Du-mitrache Codreanu spatar, lordache Gane spatar, EnacheCercel ban, Constandin Veisa paharnic, M1MiIL comis,Ddmitrie Bran comis, Vasile Buidagan comis', GrigoreGane comis, Grigore Carp spatar, Grigore Tufescu comis,Saya Cornescu sardar, Enache Negrat spatar, MihalachePascal ban, loan Stravru paharnic, Stavru ban, Cercetcomis, Dumittu Leca ban, Grigoray caminar,_ lordache Brd-ni,steanu comis, Costa,che Mereacre caminar, Gavril !stratapaharnic, Apostolescu spatar, I ordache sarda,, iAndronancheVasiliu sardar, Aleca lacovache paharnic, loan Pavlu stol-nic, Constandin Diaconescu stolnic.0

1829 lulie 1.

(Comunicat de d. J. Tanoviceanu).

Toti acegti boeri erau nobili de clasa a doua care reciamA cA nu au fostconvocati pentru reformarea agezAmlinturilor Moldovei ca toate cA unii dinei au boerii de rangul I; dar ei sunt tocmai aceia despre care am vAzutcum boerii cei mari se jAluiau di au fost inaintati fArà drept in ranguri.

www.dacoromanica.ro

(Indicele se referA mai cu seaml la numele din text, numaiexceptional la cele din notA. Anexele nu sunt cuprinse In el).

A

Acadettia greceascl, 29.mihAileank 206,212, 225,

226, 233, 563.Adrianopole (tratat de), 114, 116,

145, 155,Admari ad-hoc (v. Divanuri ad-

hoc).Agarici, I, 333.Alp-aga, 108.Akerman (conventia), 112, 134, 137,

140, 170.AlAuta romAneascl, 214.Albania, 231.Albina rom6neascfi, 171, 204, 21r.Alexandrescu Gr., 214.Alexandri loan, 420.

Vasile, 207, 212, 242, 243,24'8, 297, 306, 326,333,387,444, 449.

Alexandra I Imp. Rusilor, 24.II Dom nul Munteniei, 7.Iliasi, 9.

Alfieri (drama Saul), 210.Ali Effendi, 64.Ali-pasa, 419.AlIgemeine Zeitung, 243.Amfitrionul, 180.Anaforaua c. pam fletului 1804, 96.

p. pronomiile boierilor,113.

Anghel D., 511.

INDICE

311, 351, 419, 432,

138, 449, 451, 452,518, 569 (vezi si

Anglia, 273, 309,b27.

Aninisul, 40.Antisemitismul,

506, 510, 513,Evreii).

Apostolescu, 101 nota.Aprodul Purice, 211.Ar6tarea scrierepatriotia 1813,33.Arbore stefan, 246.Ardeal (v. Transilvania).Arghiropol, 125 nota.Arhiva rombineascA, 215.Aricescu C., 464-465.Arion C., 433.Aristia, 185, 232, 256.Armeni, 194, 196.Aromilni, 61.Artiste (L') ziar francez, 1848,235.Asaki Gheorghe, 29, 30, 32, 38, 75,

115, 148, 172, 205, 207, 211; 212,227, 231, 233, 331, 349.

Hermiona, 234.Asian N. Ceaur, 483, 498.Aupick, 264.Austerlitz, 73.Austria, 12-25, 42, 63, 69, 75, 89,

93, 120, 124, 127, 130, 155, 197,223, 337-338, 419, 431.

Averoff, 63.

www.dacoromanica.ro

Baba Cloanta, 212.BacAu, 333.BAddranul boierit, 180.Badea, 291.Masa, 61.Balaban, 262.BAläceanu C. Banul, 119, 143, 149.

loan, 272.te fan, 49, 134,136, 147,

148, 164,RMAcenilor (familia), 253.BMAsescu, 333.BdIcescu Neculai, 272, 2'75, 2761

301, 305.Baldovin, 424.BAleanu Emanoil, 149, 162, 164,

167, 259, 377, 556, 557.Grigore, 49,124, 134, 148.Neculai, 170.

Balica Alex., 194,413.Bals Alex. Aga, 95 nota, 101 nota,

360.Const. Vornic, 93 nota, 101

nota.Const. Hatman, 101 nota.Grigore, 242, 373,279, 388,406,

419.Iordache A" 95 nota.Lupu Voriuc, 95 notar 208.Neculai Vornic, 96 nota.Teodor Vornic, 45, 77, 80, 95

nota, 101 nota, 339.Teodor Spatar, 95 nota, 101

nota, 102.Bala Vasile 333_Balta Liman (conventia), 317, 320,

533.Banat, 33, 277.Banc (banca), 197.BArbAtescu loan, 41.Barbu Banul Craiovei, 6.Baricadele Parisului, 283.13arit, 268.BArlad, 204.BArnut Simion, 504-506.Barsescu, 262.Bartolomeu Arhimandritul, 334.Basarab Mateiu, 9, 27.BAsArlbesti, 6-7.Basarabia, 19, 25, 72, 303, 429.Basoth An., 208.Ba§chevici, 150.Bataillard P., 236, 305, 308.

Bathiany Vincenz, 153.Bela IV, 1.Beldiman Alex., 34, 78, 101 nota.Bell Georges, 306.Belu Stefan, 52, 134.Berlin, 200, 213.Berzelius, 208.tesac, 321,Biberi Const., 242, 333.Bibescu Gheorghe, 75, 119, 154.

160, 182-185, 187-188, 190, 232,237, 250, 256, 270, 314, 355, 377,556, 557, 562, 567, 568.

Bibescu Neculai, 434.Blaremberg C., 494,

N., 494,496, 527, 530,531, 532, 536, 540.

Bobulescu Economul, 333.Bodescu Gh. preot, 237.Bodnariciu, 194.Boerescu Vasile, 308, 312, 327, 382,

394, 409, 443, 447, 448, 472, 529.Boerescu Const. 469, 493.Bogdan Dim. Spatar, 95 nota.

Gh., 75, 118.

Boierii a) in deobftie, 1, 2, 4, 5, 11,13, 16-19, 39, 41, 45, 48-55, 77,90, 107, 160, 166, 180, 207, 237,297.

B. conservatori, 89, 93-94, 1i39,111, 113, 124, 126, 129,133,139,148, 155, 170, 191, 225, 262, 263,268, 273, 287, 367. 383.

B. liberali, 68, 76,101 nota, 101,nota, 110, 149,161-162, 193, 200,242, 247, 248, 253, 297, 383.

Boieroaicele romAne, 231, 46, 268,Bois le Comte, 174, 318.Bois Robert, 306.Boliac Cesar, 308, 409, 502.Bolintineanu Dim., 306, 307, 390,

406, 440.Bonaparte, 141.Bongianini, 180.Bosie Const., 333, 374.Bossel (sala), 407.Botescu C. Caminar, 9.Botez Rudi, 199.

Vasile, 199.Botezatu lonia, 199.

6o$ INDICE

www.dacoromanica.ro

Botosani, 204, 210, 335, 452.Boucher de Perthes, 307.I3ozianu, 407.Bozienii, 208.Brg'iloiu Const., 171, 178, 231, 436,

497-498.Bran, 101 nota.Brancovanu Const., 12, 16.

Gheorghe,41, 61,72, 133Grigore, 134, 146, 149.Spatarul, 52.Bibescu Basarab, 436,

443.Brandaburul Ionitg, 103.BrAtianu Const. stolnic, 253.

Dim., 235, 236, 237, 238,253, 272, 306, 328, 389, 409, 436,438, 564.

BrAtianu loan, 238, 253, 271-275,278, 306, 312, 327, 357, 394, 399,409, 412, 428, 436, 438-440, 468-469, 472, 489-491, 501, 607-508,513. 514, 516, 517, 536, 539, 664.

Brasov, 133, 135, 137, 255, 263.

Cacocrati, 262.Calafat, 543.Calimah Papadopol Al., 443-444.

Scarlat, 10, 30.Camban Anton, 333.CAmpeanu, 206.CAmpineanu loan, 134, 144, 149,

162-164, 167, 181, 203, 232.ScArlat, 42, 49, 129.

Cgmpinenilor familia, 253, 564.Canangu loan, 75.

Iorgu, 193.Sebastian, 360.familia, 335.

Canta Const. Spatar, 91 nota.Grigore Spatar, 91, nota.loan Postelnic, 95 nota.Iordache Logofgt, 95 nota.Neculai, 341, 342, 344.Neculai cronicarul, 28.Vasile 242, 248.

Cantacuzino a) boeri nuudeni:familia, 16.Const., 273, 494.Grigore, 149, 162, 164.loan, 507.

INDICE 609

Brongniard, 208.Brosteanu Z., 262.Brun (Le), 60, 63.Buchez ajutor de primar al Pa-

risului, 239.Bucovina, 14, 24, 105, 158, 244, 274,

277.Bucsenescu Const., 80, 101 nota.Bucuresti, 21, 24, 31, 53-55, 60,

149, 150, 174, 185, 187, 189, 232,233, 263, 268, 271, 328, 331,380, 273, 381, 384, 421, de acoleapassim.

Buda, 33.Buescu Pang, 525, 539.Bulgaria, 15.Bulgari, 52, 173.Buna Vestire poezie patrioticg. de

Vgcgrescu, 37.Burada Teodor, 204,Burghele, 101 nota, 199.Butenief. 153.Buzdugan, 101 nota.Buzeu, 427.

Cantacuzino rrban, 12, 28.tefan, 12.

roma, 16.b) boeri moldoveui:Al. Vornic, 101 nota.Const. Pascanu, 101

nota, 145, 148.Gheorghe, 101 nota.I. G., 334, 385.I. I., 360, 436, 540.Mihail Pascanu, 322,

342.Neculai, 349, 464.

CAntec romgnesc poezie patrio-tica de Vhchrescu, 37.

Cantemir Dim., 16, 84.Capuchehaele, 197.Caracas Const., 71.Carageali revol. munt., 256.

Const., actor, 210.Caramlgu Alex., 262.

Sgrban, 262.Carol de Hohenzollern, (Princi-

p ele), 452, 453, 491, 492, 493, 500.si de acolo passim.

Carp, 101 nota.39

www.dacoromanica.ro

o INDICE

Carp Petru, 540.Carvunari, 94, 98, 99, 100.CAsatoria silitä, 180.Casatie (curtea de), 488-500.Catacatu, 52Catargiu Alex., 333.

Barbu, 389, 394, 409, 411,417,420, 423, 427, 432-435, 438, 439.

Colonel, 539.Costin, 344, 345, 347, 349,Dim., 335.Iordache, 43, 75, 95 nota,

174.Lascar, 360, 383, 387, 394,

413, 417, 443, 467, 471,488, 490, 507.

Neculai, 242, 334, 381.Stefan Logofilt, 199, 207,

333, 373.Catichi D. M., 497.Catchezie (Koala de), 29.Caterina a ll-a, 18, 555.Catichi Const., 199.

D. M., 497.Cazimir Panaite, 238, 242, 248, 488.Ceau§escu Badu, 292-293.Cercel (Vezi Petru).Cercel boier mic liberal, 101 nota.Cerchez Stefan Batman, 101 nota.Cernatescu 525, 549.Champagny, 43.Charivari ziar francez, 1848, 238.Chateaubriand, 99.Chelerul impArdtiei, 155.ChezAsie p. evacuarea Mold., 1821,

109.Chiajna, 7, 8.Chintescu, 262.Choiseul-Gouffier, 65.Chopin (v. Ubicini).Cigaras G., 496.Cihac, 206.Cinel-Cinel poezie de Alexandri,

212.Ciocoi, 47, 78, 94, 97, 123, 125, 243,

245, 381, 548, (v. 0 Carvunari).Cignigiul, 184.Climente, 194.Clopni, 97.Cocea Sofia (v. Hrisoscoleu).Cocorescu, 128.Codreanu, 101 nota.Codrescn Teodor, 333.Codrica, 60.Cojocaru Enea, 155, 291.

Colegiul de Frantia, 236.Colqhoun, 273.Colson Felix, 203, 237, 563.Comisan i de propagandà, 257.Coma Dim., 335.Concordia (otelul), 381.

ziar, 464-465.Conjuratia confederativA, 193,

232.Conservatorul filarmonic-drama-

tic, 207.Conservatorul progresist ziar, 404,

548.Costaforu G., 472.Constantinopole (Journal de), 315.Cons tantinop ole,. passim.Constitutiunea mar, 493, 499.Costitutionnel (Le), 202, 239, 294,

309, 425.Corjescu Iancu, 424.

Const., 333, 424.Cornea D., 335.Cornescu C. Aga, 124 nota.

I. Comandant Ia0, 1866,483.

M. Vorn., 124 nota.P., 424.

Cornu (Doamna), 547.Correspondant (Le), 308.Costache C. Postelnic, 95 nota.

Manolache (v. Epureanu)Neculai, 334.Slugerul, 131.

Costaforu G., 448.Costea I. 32.Costin Neculai cronicarul, 16,

17, 25.Costin Aga, 334.Costinescu

Alex.'206.

Coulin Claude, 133-134.Craiova, 20, 61.Craiu-nou poezie de Alexandri,

212.Crémieux Adolphe, 513-515.Cretulescu familia, 253, 297, 564.

Alexandru, 253.Const., 356.Dim. 253.Neculai' 253, 318, 407,

435, 444, 467, 478.Criloff fabule, 212.Cristea Panaite, 424.Cri,ve0i, 199.

Cuciureanu'211, 420.

Cuénin, 204.Culiano N., 511,

www.dacoromanica.ro

Cultura nationalk termin intre-buintat in 1826, 33.

Curierul de ambe sexe, 212.Principatelor Unite, 401

-402, 442.romAnesc, 170-172. 211,

231.Cutui Simion, 127.

Ghitä, 127.Cuvantul unui t6ran c. boieri, 28.

Dachia, 30, 38.Dacia literark 215.Daily News, 309.DAmboviceanu C., 162.Diimbovita ziaA 421.DAnegi, 6.Darzeu St., 333.Daschkk'of, 102.Davicion, 255.Dealu (mdrastirea), 182, 556.Débats (Journal des), 308, 399.Demagogi, 200.Dervis pap, 50.Desbaterile ziar, 482, 540, 546.DescAlcarea, 2.Descorches, 63. 66,Desprez Hippolyte, 238, 295. 305.Diaconescu, 105 nota,Diamandescu, 742.Dimache Manole Vorn., 95 nota.Dimitriu Alex., 242.Dinastie strAink (v. Principele

strain).Dionisie Mitrop., 119, 124 nota.

Ecaterina a II-a, 18.Ecleziarhul Dionisie, 19, 34, 35.Eder, 266.Eforia Sf. Mormiint, 186.Egalitatea inaintea legei (1822), 86.Ell5patak, 265.Ems, 468.Enache Dascalul, 30.

Dim. Banul, 91.Enciclopedia francez6, 59.Eni Neculai, 194.Epureanu Man. Costache, 242, 359,

INDICE ói r

E

Cuza Alexandru, 241, 248, 350, 379,382, 383, 385-387, de aici Ina-inte passim.

Cuza Dim., 242.loan, 242.Grigore, 242, 405, 464, 466.Gh. Postelnic, 101 nota.Spatarul, 193-199.

Cuzegi boieri, 45.

Di onisie staretul MättAstirei Neam-tul, 332.

Directorul (v. Frantia).Divanurile ad-hoc, 322-323, 332,

338-339, 343-344, 352, 353-376,377, 382, 400, 470, 500, 527, 530,557, 558, 564, 568.

Docan C., 333.loan, 429.N., 335.

Doina poezie de V. Alexandri, 212.Domando, 142.Dombrovsky, 69.Donici Alex., 211, 326.

Andronache Vornic, 101nota.

Dorohoiu, 334, 452.Dracul Vlad, 6.Draculesti, 6.DrAghici Manolache, 149.Duca Gheorghe, 9, 28.Dudescu Nec., 48, 75.Duhamel, 267.Durac Sardarul, 9.

361, 385, 388-389, 403, 407, 436,444, 448, 472,511, 519, 521, 523,530, 536, 537, 538, 539, 541.

Epureanu Spatar, 101 nota.Ereditatea tronului, 110.Eteria, 44, 47.Eteri§ti, 91,Etoile du Danube, 346.Evrei (Israeliti, Jidovi), 131, 132,

138, 198, 248, 252, 425-426, 448,449-452. 473, 486-487, 505, 509-519, 569-570.

www.dacoromanica.ro

61 2 INDICE

Fabian (Bob), 32.Falciu, 334.Fälcoianu Scarlat, 472.Fälcoiu, 262,Falticeni, 335, 452.Fanarioti, 10, 29, 35, 427.Fanariatilor (epoca), 9-10, 28,553.Fat-Logofat poezie de Alexandri,

212.Fatu Anastase Dr., 206, 333, 363.511.Faustain, 242.Feldman, 450.cpgpat 61.Ficquelmont, 306.Filaretului (câmpul), 421.Filarmnnica Sometatea, 180.Filipescu familia, 263, 297, 564.

candidat laVistiernicie, 23.Al. Logofat, 124 nota.Al. Vulpe, 49. 134, 147, 181.Const., 170, 178.E., 124 nota.Gh. Logofät, 41, 144,

147, 148, 266, 557.Grigore Vorn., 49, 124 no-

ta, 175.Grigore student in Paris,

238, 389.loan A., 377, 389, 394.I. I., 408.Mihail, 49, 128, 135.Neculai Aga, 124 nota.Dimitrie din Moldova (Al-

haz), 040.Leon din idem bursier,

206, 212.Filitis, 200.

Gablentz, 339.Gagern, 280.Gal, 194.Galati, 204.Galitia, 158.Ganea, 101 nota.Ganescu Gr., 306-307.Gaudin Emile, 63.Gazan, 262.Gazeta Moldovei, 340

româno-evreiasca, 449.

Flandra (Comitele Filip de), 472--473, 475, 477, 482, 485.

Flechtenmacher Christian, 204,206.

Florea Mallon Aga, 224 nota.Florian academ. francez, 38, 38.

Aron, 176, 255.Florescn Al. 464,

Em., 436, 444.Flury, 68, 69, 70.Foaie p. Minte, 185, 211, 212, 249.Foaia publicatiilor oficiale, 424.Foaie §tiintifica §i literal* 212,

320.Fotiade-bey 347.Fontainebleau, 64.Fornetty, 21.Fotino Dionisie, 52.Fractiunea libera §i independentg,

504, 510, 512, 513, 518.France (ziar), 425.France mdustriele (La) ziar 1848,

235.Frantia, 21, 42, 43, 58-60, 64-75,

95 98, 103, 105, 109, 118 119,133, 136, 145, 162, 179, 185, 190200, 203, 204, 208, 212, 224, 279,283, 295, 303, 310-316, 350, 357,418, 419, 420, (v. §i Paris).

Frantozasca nesupunere, 96.Friburg 207.Frumoasa (campia de la), 421.Frunza Colonelul, 334, 342.Fuad Effendi, 267, 272, 273, 276.Fuad pw, 312, 315.Fundateanu Clucerul, 208.Furnaraki, 71.

Gazeta Transilvaniei, 242, 263, 265,,279.

Geografla de un iubitor al Nea-mului 1814, 33.

Gérardin St: Marc de, 145.Gerusalemme liberata, 211.Ghenadie, 200, 228, 233.Gheorghe Sf., 31,

stefan, 9.Gheorghian V. 511.Gheorghiu, 333.

www.dacoromanica.ro

Gheorghiu A. I., 511..Gherghel St., 49.

Ghica familia, 253.a) Munteni.

Alex. Hatm., 101 nota.Alex. Vorn., 101 nota, 124

nota.Alex.Domnul Munteniei, 160,

168, 181, 556, 567.Alex. al 2-lea frate al lui

Gr. Ghica Domnul Munt.128, 154.

Const. fiul lui Gr. GhicaDomnul Munt., 128.

Const. fratele lui Gr. GhicaDomnul Munt., 128.

Ditn., 42.Dim. Beizadea, 172, 260, 381,

436, 471, 531, 532, 557.Grig., 1673, 15.(;rig.pe timpul lui Napole-

on, 42.Grig. Domn Munt., 121, 130,

141, 144.Grig. din 1848, 263.loan, 181, 212, 235, 216, 238,

254, 256, 276-277, 278. 393,407, 471, 484, 507, 522, 544.

Iorgu, 454.Mihail fiul lui Grig. Domnul

Munt., 128, 134.Neculai Vornic, 125 nota.Neculai vArul lui Gr. Ghica

Domnul Munt., 128.Pantazi, 540.Profira, 128,Scarlat, 259-260, 357.Vladimir, 494.

b) Moldoveni.chica Alex.. 333.

ConTánesteanu, 519.Const., 333.Dim. Vornic, 95 nota, 333.

Hai RomAne poezie de Nrcarescu,37.

Ilajdeu B. P., 503-504, 506.Halunga Enache, 172.Hammer istoricul, 324.HAncu Mihalcea, 9.

INDICE 613

H

Ghica Gheorghe, 488.Grig. Domnul Moldovei, 320

321, 407, 429.Iancu, 333, 507.Leon, 333.Neculai, 242,N'asile, 241, 322, 330, 335, 347.

Girardin St. Marc, 145, 399.Giurgiu, 275.Giu§ch (cornetul), 242.Glasul lui Mihai Viteazu poezie

de VAcArescu, 37.Glasul poporului, idem.Golescu familia, 253, 297, 564.

A. C. flul lui Const., 253.A. G., 238, 259, 275, 280, 285

-286, 306, 436, 472, 494,528.

Const. (Radovici din Go-lWi), 11-9120, 125 nota,134, 169, 170, 175,231, 234,253, 296,553,554, 562, 564.

Dimitrie, 170, 253, 281.Neculai, 162, 238, 253, 389,

394, 408, 471, 494.Stefan, 238, 253, 271-272,

276, 305, 381, 398,436, 437,483, 494.

Gorjul, 40, 47.GrAdinarul pies6 de teatru, 180.GrAdi§teanu familia, 253, 564.

Grigore, 253.Petru, 539.Scarlat, 49, 149, 272.

Grehanu Al. S'Atar, 95 nota.Const. Log., 95 nota.Grig. Vist., 101 nota.

Grecii, 9, 10 21, 25, 34, 43, 48, 57,60, 61, 63, 197, 553, 554, 561.

Grecu Const., 194.Grigore Mitropolitul Munteniei,

146.Grigoriu Aga, 335.Gueroult, 244, 246, 247.Gusti Dim., 333, 493.

Hangerliu, 71.Haralamb Colonelul, 471.Hardenberg, 213.HArlAu, 150, 318.Ha§na§ Gh., 379.Hati,eriful din 1802, 141.

www.dacoromanica.ro

614 INDICE

Heliade (v. liddulescu).Maria (idem).

Hermeziu, 101 nota.Nectarie episcop de Ro-

man, 360.Herta, 150.Hodocin (Mihalic de), 208.Hohenzollern (V Carol).Holban A. D., 451-452, 511.

I., 333, 342.

Iacobeni, 60.Iacovache, 101 nota.

Const., 360.Iamandi N., 506.Ianculeo, 95 nota.Ianina, 66.Iasul, 29. 30, 34, 60, 67, 78. 105, 108,

149, 172, 200, 202, 204 205, 207,210, 211, 213, 233, 241, 251, 281,318, 320, 401, 421, 424-426, 452,486 si de acolo passim.

Ilarion, 49, 125.Iliai Alex., 9.Ioan Vodä cel Cumplit, 8.Ionescu loan, 157, 242, 289, 294.

Neculai, 217, 233, 239, 242,333, 441. 473. 489, 493,

Jacherie, 52.Jianu Aga, 262, 335, 360.Jidovii (v. Evreii).

Hory, 276.Hortotan si Pellet, 63, 67.Hotin, 15, 20.Hrisoscoleu Logof., 124 nota,- Sofia, 408. 570.Humboldt (Al. de), 208.Hurmuzaki Const., 322, 333, 361

365, 379, 420.Hui, 204.

494, 506, 512, 525, 527,533, 535, 536, 537, 539,563.

Ionescu Radu, 524, 526.Iorgu de la Satagura de Alexandri,

210.Iosafat arhim. capelei Paris, 307,Ipätescu Ana, 254, 570.

Neculai, 254, 564.Ipsilanti Alex., 34, 47, 61.

Const., 43, 60. 75.Islazul, 41, 251, 449, 514.Israelitii (v. Evreii).Istrate paharnic, (din Zvorasti),

46, 49, 101 nota.Istrate Neculai, 317, 330, 335, 342

345, 424.

Joltuhin, 146.Jucaria Norocului trad. de Lazar

Asaki, 33.

Katkolf, 142. Kogälniceanu Mihail, 212, 214, 215Kerniski, 333. 216, 228, 233, 247, 248, 249, 320,Kiriac, 134. 333, 360-362, 364, 373, 385-387,Kiseleff, 147, 149, 150, 153, 154, 204,

205, 232, 555.389, 393-395, 401, 407-408, 412-414, 424, 426, 428, 433, 436, 438

Kogälniceanu, 101 nota. 440, 443-444, 447-448, 449, 453Enache cron., 28. -456, 458, 460, 466-467, 489,.Ispravnic de Härldu,

150.493, 514, 522, 563.

Konaki Const., 98, 148, 226, 344, 347

www.dacoromanica.ro

Lahovari, 290.Al., 540.Gh., 494.N., 464.

Lambert Gr., 456.Lambrino N., 464.

Sc., 464.Lannoy (G6del de), 349.Lapati, 530.Lapeyrouse melodrama, 20'7.Lapusneanu novela lui Negruzzi,

211.Larga (Gorj), 40.Latescu Teodor Boldur, 333, 483,

485-486, 506.Lates Teodor, 497, 519.Laurencon, 162.Laurian Tr. A., 255, 534.Lavalette, 418, 420.Lazar Alex. iubitor al neamului,33.

Gh., 31, 176, 211, 255.Lazare, 114.Lazarescu D., 424,Leca loan, 242, 506.Ledoulx Jacques, 67.Lemberg, 30.Len s Al., 170.

Const., 170.Filip, 129, 134, 135, 289-291,

293.

Macarescu, 333.Magheru Gh., 253, 255, 271, 273, 275,

308, 564.Mahomet piesa, 180.Maior Petru, 29,Maiores Terrae, 1.Maiorescu loan, 255, 268-273, 280.

Vasile, 272 nota.Titu, 498, 503.

Maisonabe, 206.MAIM eru Nita, 427, 454.Malinescu Vasile, 39, 98, 103, 119,

123, 196, 230, 234, 553. 554, 561,564.

INDICE (-,H 5

Kotzebue, 203, 218, 265, 266. Kuciuk Kainargi, 41.Kreuchely, 145. Kutusolf, 20-21.Kubalsky, 306,

Len s Gh., 390.Lepine l'abr. de ceasuri Paris, 71.Leuchtenberg, 279.Leurdeanu, 176.Levy Armand, 306.Liber (explicarea cuvântului), 258,

289.Libertatea individualä, 80.Liehmann, 135.Liman (Balta, conventia), 429.Linchou, 134, (vezi Lens).Lincourt, Chefneu si Bagarre, 204.Lipan, 290.Lipitorile satului de V. Alexandri,

448.Lipsca, 134.Locotenenta domneasca din 1848,

273-276.Locotenenta domneasca din 1866_Lotrului (Tara), 2,Louis le Grand (college), 188.Luce Ste., 42, 64, 73.Ludovic al XVI-lea, 60.Lunéville, 205.Lupascu Gh., 356.Lupu Dionisie Mitr., 49.

Dumitru, 333.Vasile (v. Vasile).

Luxul, 198.

Mälinescu Vasile fiul precedentu-lui, 239.

Malgouverné, 224, 225.Mamfi, 32.Manega, 119.Manole Gh.,194.Maniu V., 518.Manu G. A., 182 nota.

loan, 52, 377.Hatmanul, 263.

Maramuresul, 2.Marcovici Shnion, 31 119, 176, 562..Marea Neagra, 155, 303.Margeala Sovetnic, 170.

www.dacoromanica.ro

616 INDICE

Marinescu, 194.Marsillac (Ulysse de), 421.MArzescu Gh., 479, 490, 491, 493,

494, 523-524.Maurice (Dubois de S-te) 71.Mavrichi Colonelul, 381.Mavrocordat stud. Paris, 200, 228,

233.Al., Postelnic 101

nota.Al., 436.Const. Domnul, 10.Const. epitr. scoa-

lelor Iasi, 115.Neculai Domnul, 10,

12, 85.Nec. unionist, 335.

Mavrogheni Domnul Munt., 61.Petru, 420, 471, 507.

Melchisedek, 321.Meletie Episc. Husilor, 202.

Petru, 333.Melinte, 194.Memorial diplornatique ziar, 467.Mercuriu ziar, 503.Mere-acre, 101 nota.Mesnicoff, 33.Michelet Jules, 306.Miclescu Calinic Mitrop., 413, 483.

I., 334-335, 406D., 389.Sandu, 193, 242, 360.Vasile Vorn., 101 nota.Scarlat, 428.

Micu Samuil, 29.Mihaiu Viteazu, 3, 8, 10.Milcovtd, 37. 185.Milicescu (Generalul), 389.Millo Al. Vorn., 335.

Nalèche (Louis de) 308.Napoleon cel Mare, 24, 41, 43, 72.

al III-lea, 303, 306, 309,351, 313, 392, 435, 568.

National (Le), 235, 259, 266,267, 273,279, 283.

Nafionalist, cuvfint Intrebuintat in1816, 94.

Nationalist (partid), 452.Nationalul, 400.Neagu, preot, 156, 290.Neamtul judetul, 150, 334.

N

Miloradovici, 21.Mintiaki, 105, 142, 148. 162.Mircea cel Mare, 6, 7.Mircovici, 150.Mirtil i Hloe piesa de Asaki, 1813,

38.Misir Garabet, 194. 199.Mitropoliei (Dealul), 380.Moisi Movilà, 6, 9.Moldova, passim.

gazetl separatistti, 1866,4'87.

Moldovanu, 172.Z., 362.

Moldoveni sat In Gorj, 41.Momuleanu Paris, 36.Momulo, 264.Moniteur, 235.Monitorul oficial al Moldovei, 424.Morarul loan, 485.Moreea, 15.Moroiu Const., 32, 119, 176, 562.Mormonii, 530.Mortun C., 363.Moruzi Al., 1804, 95, 163.

Al., 1848, 242.Const. 242, 244, 483-484,

486.Mosilor Siimbata, 335.Mosneni, 3.Movill (v. Moisi).Mfiller François, 62.Miinnich Generalul, 17.Muntenia (v. Tara RomAneasca).Muresanu A., 35.Murgu Eftimie, 206.Muscali, 17.Mustea N., cronicarul, 28.

Nemti, 10.Nectarie Hermeziu, 334.Neculcea, 16, 17.Negel Slrban, 77, 101 notl.Negoità, 194.Negri Petrache, AA 79.

Costache, 212, 242, 297, 333,363, 371-372, 381, 383, 403,415, 417-420, 435, 444, 464.

C. caimacam In Munt., 125.Negruzzi Const., 24, 101 nota, 226,

242, 248.

www.dacoromanica.ro

Negurg loan, 322, 506.Nei stefan, 333.Nemtii, 11, 20 (v. si Austria).Neoflt Mitrop., 265-268, 557.Nesselrode, 157, 200.Neugebauer, 308.Nichipercea, 407.

Oda rivnitoare poezie 1822, 37.Odessa, 22.Odobescu Colonel 254, 256, 264,

270.Oken C. T., 208.Olimpiotul Iordache, 47.Oltenia, 12-14, 47, (v. i Islaz), 466.Opinion nationale ziar, 519.

Palade C. Vorn., 91, 95 nota.PAmAnturile domnesti, 3.Pamflet 1804 in Mol.d., 96.

sub Gr. Chica in Munt,134-136.

Pandele loan, 32, 119.Panu Anastase, 333, 373, 377, 385,

387, 420, 424, 436, 447, 488, 493.Papazoglu Nlaior, 333.Paris, 42, 60, 75, 118, 119, 167 nota,

175, 178, 180, 234-240, 262, 283,303-304, 322, 324, 327, 332, 338,340, 472, de acolo passim.

Parrant, 67.Partidul conservator, passim.

fractionist (v. Fractiunea).liberal, passim.national, 25, 42, 44, 138,

168, 180,207, 210, 353, 552.patriotilor (turcesc), 127.personal, 5.reactionar (v. Reactionari

Cacocrati).rusesc, 127.rev endicarilor iesene, 499.Rosilor, 539.Separatist (v. Separatisti).unionist (v. Unirea)

Parveniti, 94, (v. si Chrvunari, do-coi, novatori).

PArvulesti (partidul boerilor), 6.

INDICE 617

Nion, 228, 254.Nobilii, 2-3.Nord (Le), 308, 547.Norma °perk 207.Novatorii, 94, 97, 99, 100, 108 (v. si

CArvunari, Ciocoi).

oOrdin (decoratie), 197.Ordinea ziar, 457, 549.Otetelesanu Clucer, 121 nota.

loan, 164.Othon regele Greciei, 315.Otoman, Imperiul, (v. Turcii).Outry, 315.

Passarowitz, 12.Pascal Aristide, 539.Pastia Scarlat, 333.Pasvantoglu, 64.Patria prima mentionare a cuviln-

tului, 24, 129 si nota.Pavlu, 101 nota.Pays (Le) ziar, 425.Pech Vincent, 60.Pelimon Al., 451.Perietanu, 262.Perrhaibos, 62.Petersburg (Otel de), 241, 251.Petriceicu, 15.PeLrovici, 33.Petru cel /flare, 15, 17.

Cercel, 7.Rares, 7.

chiopul, 7.Peuple (Le), 28.Piatra N., 452.Pini, 90, 105, 125.Pisoschi I., 333.Place Victor, 316, 318, 320, 325. 339,

340, 349.Plesoianu Efimia, 255, 570.

Neculai, 253, 564.Ploiesti, 150.Poarta (v. Turcii).Poenaru Petru, 31, 119, 231, 562.PogorVasiletraduc.Henriadei,211.

www.dacoromanica.ro

618 INDICE

Pogor V. Vasile, 498, 503, 506, 522,523.

Poloni, 12, 30, 66, 69, 71.PomArla, 208.Pomeru, 80.Poni loan, 242.

Petru, 511.Pop Vasile, 32.Popazu D., 451-452.Popolul suveran, 249, 275, 2814 285,

286.Poporanismu, 138.Popovici Dumitru, 206.

Neculai, 33.Porfiriu T., 326.Poteca Eufrosin, 31, 119, 176, 177,

231, 562.Prkjescu Iancu, 193.Presse (La), 304, 309.Prescovanu St., 41.

Racovicioara, 41.Racovita, 41.Racovitä, 101 nota.

Al., 125 nota.C., 494.N., 539.

Radu Iorgu, 379, 443.Leonte, 193-199, 233, 562,

567, 569.Mihnea, 9.

RAdulescu Heliade loan, 134,164,167, 173, 176, 180, 211, 231, 251,275-278, 305, 449, 478, 480, 502,514, 564.

RAdulescu Maria, 254, 570.Ralet familia, 297.

Const. din Munt., 51, 464.Dim. din Mold., 95 nota.Dim. unionist, 326, 333.loan, 375.

Ramadan lord. Ban, 95 nota.Rfimniceanu loan, 242.

Naum, 34,

Q

Quinet Edgard, 38, 234-237.

R

1. SA se indrepte gresala de tipar Prondhon.

Principe latin, 502-503.Principe strdin, 99, (1824), 137, 138,

174, 175, 191, 282, 310, 313, 314-317, 319, 325, 327, 330, 332, 331-335, 382, 391-393, 397-401, 407,417, 420-423, 442-444, 461, 476,481-485, 500 si de acolo passim.

Procopie CApitanul, 16.PropAsirea foae stiintificA si lite-

rarA, 210.Proprietatea 86.Comisia pr., 284-295.Proudhon 1, 432.Pruncul romAn,-255, 264, 275-276,

282.Prusia, 340, 350.Prutul, 24, 25, 43, 425.Pultava, 15..Puma, 334.

Rares, (v. Petru).RAscanu lord., 1821, 45.

Petru, 1848, 239.RAzesi, 3, 197.Razu Iancu Log., 95 nota.Regnault Elias, 306.Regulamentul organic, 4, 114, 14'T

-153, 157, 158-159, 163-168, 173,191-192, 194, 236, 240-243, 246-247, 249-251, 267, 273-274, 282286, 310, 321, 329, 332, 343,368, 377, 390, 397, 458, 556, 563,564.

Regulus tragedia, 176.Republica romlinA foae rom. dirt

Paris, 278.Resid pasa, 350.Rusciuk, 329.Revolutia francezA (v. Frantia).Revue des deux Mondes, 238, 305.

de Paris, 305, 308.du Progrès, 235.

Ribeaupierre, 142.

www.dacoromanica.ro

Riga Velestinliul, 61-63.Rober Inge ArnAutul, 483.Rolla C., 242, 323, 389, 420, 425.Roma, 30.Romalo Gr., 242.

V., 464.Roman, 150, 204, 281, 334, 452.Romanati, 41.Romanoff Alexei Mihail, 15.Romantoft, 18, 41.Românul ziar, 406, 407, 421, 425-

426, 428, 439, 440, 470, 473-475,477, 479, 487, 489, 514, 516, 525,529, 535, 538. 539.

Romul in loc de Roma, 30.Rosetti C. A., 235-236, 253, 274-

278, 288, 378, 407, 408, 421, 436,438, 447, 454-455, 471, 507-508,511, 517.

Rosetti Maria, 255, 570.Radu, 397, 413.Tetcanu, 324, 333, 370, 373.

Sakelarie A., 199,Salvandy, 189.Samurcas, 324 nota.Sanejouand, 308, 321, 325.Sapcl (preotul), 255.Sasii din Brasov, 169.SAulescu fabule, 211.Sf. Saya scoala, 31, 176, 179, 188,

223, 226, 256.$coale shtesti, 201.Schiopu Petru, 7.$chweinitz, 280.Scobihorn, 194.Scorteanu, Al., 379.Scortescu, 194.Scriban Neofit, 325,Sémonville, 65.Separatisti, separatismu, 335, 336,

339, 345, 423-426, 443, 482-488,494, 500, 569.

Serbia, 15, 52, 173.Serbii pgmântului, 3 (vezi t6ranii).Serurie G., 494, 564.Sfatuire si Rugdciune poezie de

VIcArescu, 31.Sfatul obstiei, 83. 88-89, 92-93.Siberia, 21.Siècle (Le) 279, 295, 308, 425.

INDICE 619

S §i

Rournanie, inthia intreb. a termi-nului in Le Siéele, 279.

Roznovanu lord. Vist., 78-79, 101nota, 145.

Neculai, 483, 486.Rukmann, 161, 163-167, 179.Ruset Al. Agh, 199.

Iancu, 162, 163, 167.lord. Vorn., 16.Lascar, 242.Mitick 242.Neculai, Log., 95 nota.RAducanu, Hatm., 95 nota,

101 nota, 242.Vasile, Vorn., 95 nota.

Rusia si Rusii, 15-25, 67, 69, 72-74,77, 90, 93, 105, 113, 116, 125, 127,140-149, 161, 163-168, 173, 174,179-181, 183-184, 188, 198-203,210-217, 250, 265, 268-274, 294,321, 337-352, 431, 486, 488.

Rusu Neculai, 277.

Sihleanu A., 525, 539.Sincai Gh., 29, 320.Slävescu N., 494.Socola, 29.Soliman al II-lea, 8.Soliman pasa, 270-276.Solomon colonelul, (v. Odobescu).Sora si Hotul, poezie de Alexandri

212.Soranzo Giacomo, 15.Sorbona, 75.Solietaua lui Golescu, 169.Spirei (Dealul) 273.Stamate Const., poet basarabian,

211.Teodor, prof. Iasi, 206, 208.

Stamati Const. Grec, consul fran-cez, 59, 69.

Stamatiu, 194.Stäncesti, 40.Stanciu, 291.StavAr lancu SArdar, 45.Steaua DunArei, 322, 324, 380, 388,

394, 402, 404, 408, 549.Steege Lud., 398, 472.Stefan Gheorghe, 9.$tefan cel Mare, 7, 331, 339, Necro-

logul lui, 28.

www.dacoromanica.ro

620 INDICE

Stihi G., 333.tirbeiu, 42.

I3arbu, 75, 119, 148, 153,161, 172, 252, 326, 377,408. 429, 436, 489, 530.

Stolojan Const., 262.State, 262.

StrAini, 131, 138.StrAjescu loan, 518.Strat L, 519, 537.StrAtilat Neculai SpMar, 95 nota.Strunga poezie de Alexandri, 212.Struve G., 208.Stuart Dudley, 306.Sturza (contesa), 308.

Const., 38, 95 nota, 193, 199-200.

Costache, 334.Dim. A., 404, 420, 507.Dim., Vorn., 95 nota, 101

nota.Dim., fiul lui Mihail, 213,

216, 563.Gheorghe, Logof., 333-334,

364.Grigoras, tat61 lui Mihail,

89, 95 nota, 101 nota, 104.Grigore, flul lui Mihail, 213,

226, 377, 385-387, 395,397, 398, 431, 436,443, 563.

Tacu Dint., 333, 497, 503, 506.Talleyrand, 314, 357.Talma, 180.TAranul Român, ziar, 426, 428.prani, 1-4, 39-41, 45, 47, 48-50, 57,

87-88, 103, 120, 150, 152, 153, 157(368), 158, 197, 246, 257, 259, 268,289-295, 354, 365-376, 383, 345,387, 389-391, 402, 428-433, 452-460, 462, 558, 559-560.

Tlrile romilne, passim.Tiirgovistea, 265.Tirtan dela Untertan, 131, 450.TAtArAsenii, 10.Teatrul, 186.Tecuci, 334.Tell Cristian, 256, 264, 273, 276, 397

-398, 435, 464-465, 467, 475, 564.

T §i

Sturza Iorgu Beizadea, 193, 199.Ionit5 Vorn., 48.IonitBandu Domnul Mold.,

78, 81, 91, 105-107, 109,112, 144-145, 153, 554,555, 561, 562.

Mihail, Domnul Mold. 3, 89,90-92, 95 nota, 101 nota,107, 115, 145, 160, 181,193-204, 206, 208, 214, 217-225, 227, 232, 240, 244,246, 250, 377, 429, 539,547, 556,557,562, 563, 567,568.

Neculai, flul lui I. SanduSturza, 145.

Petrache Spdtar, 45, 46, 49,101 'Iota.

Sandu Hatm., 95 nota, 101nota, 145.

Vasile, 342, 377, 389.ubin Elena n. Ghica, 38.

Suciu Petru, 511, 512.titti Al., 47.

Const., 161, 456.Gr. A., 436, 456.lord., 71.Mihail, 40.Neculai, 124 nota, 169.Neculai Moldo van, 333.

Temps (Le) ziar, 467.Tenzur6, 197.Teodorini C., 333.Teologu Neculai, 162.Teriachiu Al., 464.Texier Edmond, 307.Thibault Lefévre, 306-308.Thouvenel, 310, 314, 315, 322, 350.Tiganii, 4, 117, 163, 187,198,248,251,

320, 562.Tilsit (pacea dela) 73.Tinghir, 276.Titoff, 198.Toma (v. Leon).Tone Const., 194.Traían, 27.Traiana Dacie, 27.Tara româneasca, passim.

3. Sunt 2 Milian Sturza, unul LogofAt in 1804 (p. 95 nota) altul Vornic in 1821(101 nota) care ajunge Domn. Nu se poate ca LogofAtul sA se fi coborit la Vornicie.

www.dacoromanica.ro

Transilvania, 2, 29, 32, 43, 133, 206,212, 278-281, 554.

Trandailloff, 183, 184, 556.TrAsnea, 134.Trecutul (ziar), 415.Trei-Erarhi, 200, 205, 233.Tribuna romang, 396, 421, 480, 489,

548.Triumful Amorului, piesA de tea-

tru, 180.Trompeta Carpaiilor, 502, 512, 518,

539.

Ubicini, 272, 305, 308.Udricani, 31.Ungurii $i Ungaria, 2, 6, 11-12, 69,

169, 277.Unirea, 137, 138, 172, 174, 181, 185,

269, 274, 277, 302-309, 317, 320-

V6cArescu Barbu, 41, 42, 52.- loan, 37, 75, 149, 162,176,201 $i nota 22,563.

Neculai, 49, 51,124 nota.VAduva vicleang, pies, 207.Vaillant, 179, 306, 308, 325, 378, 562.Valahi, Valahia, 35, 274-275, 380.Valentineanu, 427.Vasile Lupu, 9, 27.Walewsky, 311, 312, 314, 316, 318,

347, 349.Vargolici, 333.VArlam, 23.Vdrnav, 101 nota.

Scarlat, 236-237, 334.Vassan, 133.VAsescu Gh 398, 447, 449, 488, 541.VasilianA ($coala), 125, 172, 204.Vasiliade, 272.Vasiliu, 101 nòta.

262.Veisa, 101 nota.Vele$tin, 61.Velini Anton, 206.

INDICE 621

V W

Tru$inä, porec16 aromânh a luiRiga, 61.

Ibu fratele lui Riga, 61.T$it$akoff, 21.Turcii si Turcia, 6-9, 12, 14-17, 41,

63, 72, 93, 96, 105-107, 109, 112,126-127, 136-137, 140-141, 147,167, 182, 268, 276, 282-284, 303304, 309, 321, 324, 326, 327, 352,418, 448, $i de acolo passim.

Tutova, 322, 334.

330. 331, 332-352, 354, 357, 415,426, 467, 481-488, 503 567.

Urbarii, 152, 153.Urdiireanu, 47.Urjan, 262.Ursu Economul, 511.

Veniamin Costache Mitrop., 38, 39,40, 101 nota, 115, 561.

Verdea sat in Romanati, 41.Vernescn G., 436, 444, 448, 467.Vestitorul, 331.Vicleniile lui Scapin, 180.Viena, 30, 64, 205, 263.Vii$oreanu, 262.Viitorul ziar, 420, 422, 451.Vilartl Alex. AO, 124 nota, 125, 127,

134, 148, 262.- Manole, 52.

VintilA Vlad, 6.Visul poezie de Alexandri, 212.Vlad Tepes, 7.- Vintila, 6.

Vladimirul, 47.Vladimirescu Tudor, 47-57, 125,

427, 554, 561.Vladislav Vodg, 6.VlAdoianu C., 124 nota.- loan, 170, 389, 468.Vlahia a doua, 61.Vlasto, 343.

www.dacoromanica.ro

.622 INDICE

Vogoride, 80.Neculai, 336, 339, 341,

343, 346, 347.Principesa (fata lui Ko-

naki) 347.

X

Xenofobie (v. straini).

Z

Zaharia V., 370. Zefirescu Const., 206.Zarifi, 343. Zilot Romanul, 22, 34, 36.Zass, 20, 22. Zottu, doctor, 207.Zefcaride Sultana n. Ghica, 135.

Voinescu, 238, 253, 306.Voinov N., 342, 525.Voix de la Roumanie ziar 421.Volos, 61.Voltaire, 59.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Pagina

Prefata I

PAR TEA I.DE LA ORIGINI PANALA 1848 1

CAPI7'OLUL LOriginea parlidului nafional 1

Boierii si taranii 1Partidele personale 5Partidul anti-grecesc 7Partidul anti-austriac 11Partidul anti-rusesc .. 15

CAPITOLUL 11.Inchegarea partidului nalional 27

Gh. Asaki si Gh. Lazar 29Scrisori si cat* 34Revolutiile taranilor 38Islazuintele boierilor .- . 41

CAPITOLUL III. Revolujia partidului national contra Gre-cilor (1821-1822) 45

Revolutia din Moldova contra Grecilor 45Revolutia sociald a lui Tudor Vladimirescu 47Antoareerea lui Tudor contra Grecilor 53

CAPITOLUL IV.Inrittrirea Revolufiei franceze 58

Grecii si Revolutia franceza 59Fteprezentantii francezi ai ideilor noue 65

www.dacoromanica.ro

624 TABLA DE MATERII

Pagina

CAPITOLUL V.Ideile liberale ;i cele conservatoare inMoldova (1822-1828) 76

Partidul boierilor marl si al celor mici 76Proiectul de Constitutie 81Lupta din jurul Constitutiei din 1822 89Ideile noue ............. 95Soarta Constitutiei din 1822 105

CAPITOLUL VLPartidul liberal si cel conservator in Mun-tenia- (1822-1828) 117

intaiul izvor al ideilor liberale in Muntenia 117Constantin Radovici din Golesti 120Opozitia contra Domnului 124Societati literare si politice 132

CAPITOLUL VILPartidele in vremile Regulamentulni or-ganic (1828.-1834) 140

Conventia dela Akermann 140Regulamentul organic 145

CAPITOLUL VIII.Partidele politice in Muni. dela 1834-1848. 160

Partidele politice sub Alex. Ghica . . . . 161Partidele politice sub Domnia lui Bibescu 182

CAPITOLUL IX. Partidele politice in Moldova sub MihailSturza (1834-1848) 191

Cele doue opozitii 191Conjuratia confederativa a comisului Leonte Radu . . . 193Propasirea culturei 203Mersul culturei moldovenesti dela 1834-1848 si apasarea

Rusiei 210Suprimarea invatamântului national 217

CAPITOLUL XI'.Partidele politice in revolutia din 1848In Moldova 230

Seria istorica a formarei partidului liberal 230Miscarea premergatoare a studentilor din Paris 234Revolutia in Moldova 240

1. S'a numerotat greqit XI In loc de X.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII 625

Pagina

CAPITOLUL XII. Partidele politice in revolufia din 1848in Muntenia 249

Caracterul mi§cArei 249Lupia intre partidul liberal §i cel reactionar 263Partidul unirei Romanilor 274Comisia propriet4ei 284Rezultatele revolutiei din 1848 295

PARTE A a 1I-a DE LA 1848 1866 299

CAPITOLUL XIII. Unionifli f i separalifti 301

Faptele intamplätoare amestecate In viata Românilor. 303Partidul unirei in vremile domniilor dela Balta-Liman 317Partidul unirei în luptl 337

CAPITOLUL XIV. Partidele politice in sinul Divanu-rilor ad-hoc 353

Partidele In Divanul ad-hoc al Munteniei 355Partidele politice in Divanul ad-hoc al Moldovei . . . 359

CAPITOLUL XV.Partidele politice la inceputul domnieilui Caza Vodd 377

Primele neintelegeri 377In timpul adunArilor elective 385

CAP/TOLUL XVI. Lupia inire Cuza VodáFi par-tidele politice 405

Cele doul disolvAri 405Unirea 415SeparatiOi cei noi 423Prima dcsbatere a legei rurale 427Izbucnirea luptei mire Domnitor i Adunare 434

CAPITOLUL XVII. Democratizarea viefei politicein Romdnia 446

Nevoia loviturei de stat 446UrmArile loviturei de stat asupra vietii de partid in Rpmania 457Democratizarea vietei politice 463

40

www.dacoromanica.ro

626 TAELA DE MATERII

Pagina

CAPITOLUL XVIII.Parlidele politice in vremile Locole-nentei domnoti 471

Statutul lui Cuza Voda 471Plebiscitul ce! nou 476Situatia exterioara si partidele 480Miscarea separatista din Iasi 482Chestia stramutarei Curtei de Casatie 488Alegerea Principelui Carol 500

CAPITOLUL XIX. Constitafia din 1866 509

Chestia evreeasca 509Chestia Senatului 519Libertatile publice 528Legea electorala 534Constituanta si Cohstitutia din 1866 537Termenii de conservator si liberal 548

CAPITOLUL XX. Sallie istorice in desvollarea parlidelorpolitice 550

Seriile istorice . . . . 550Seria partidului national 552Seria desvoltärei partidului conservator 555Seria desvoltarei partidului liberal 560Partidul unirei si al Principelui strain . . . . 567Partidul separatist si acel al revendicarilor iesene , 569Zemisliri de partide 569

Anexe 571

I Proiectul de Constitutie din 1822 573II A. Mr. le Conseiller d'Etat Dasckoff, a SL-Pétersbourg 597ill Traduction de l'arz-mahzar adressé A la Sublime Porte

par les boyards réfugiés en Bucovine 598IV Jaiba cfitre Generalul Mircovici 603Indice - 605

www.dacoromanica.ro

NOUTATI LITERARE

N. ZAHARIA

VASILE ALEXANDRIVIATA li OPERA Lill

Lel 8.

E. LOVINESCU

EPILOGURILITERARE

I

Lei 8.

MIHAIL EMINESCU

DELA NISTRU

PAN LA TISA"

Leí 4.

STELIANCONSTANTINESCU

SCHITE DIN NORVEGIA

INSEMNARI DINTR'0CALATORIE IN TINUTURILENORDICE Cu 10 REPRODU-

CERI DI4PA NATURA

Lel 8.

www.dacoromanica.ro

IMMIX NOUPATI L1TERARE APARUTE

Ed: ABOUT

CASÁTORIILELA PARISROMAN

Traducere de

Dr. G. Ft. DEMETRESCU

Lei 12. 1

POPESCURAMNICEANU

LUPiELEROMANILOR

DIN ARDEAL

1848-1849

Lei 12.

ED1TURA STANCIULESCU BUCUREST1

VICTOR HUGO

NOTRE DAMEDIN PARISROMAN

Traducere de

Dr. G. FL DEMETRESCU

Lei 12. -

LEO TOLSTOI

HAGI MURADROMAN

Traducere de

B. R RE5,;

Lei 8. -

-

-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA PARTIDELOR POLITICE

Documents

Transcript of ISTORIA PARTIDELOR POLITICE