Istoria medicinei
2
Istoria medicinei este o arie de studiu care își îndreaptă atenția atât spre evoluția medicinei ca știință, cât și asupra diverselor personalități care au contribuit la dezvoltarea acesteia. La începuturile concepția medicală era una demoniacă, boala fiind văzută ca o stăpânire a organismului de către un demon. Odata cu inaintarea in timp medicina cunostea o dezvoltare, astfel, în Egiptul Antic vracii sunt înlocuiți de medicii laici, care acum erau specializați pe domenii. Chiar dacă în Egiptul Antic s-au făcut progrese semnificative, istoria medicinei este marcată de medicii din Grecia Antică, care desprind conceptul de magie si supranatural. Porniind de la informaţii din etnoiatrie, putem astăzi ajunge la medicamente naturale cu o mare eficacitate terapeutică şi cu o buna biodisponibilitate, prin folosirea mijloacelor moderne de cercetare-dezvoltare din domeniu. Yoga este una din cele 6 școli traditionale ale hinduismului , bazată pe meditație ca o cale spre auto-cunoaștere si eliberare, este practicată de mai bine de 5 000 de ani. În toate ramurile yoga, țelul final este atingerea unei stări eterne de conștiință perfectă. Acupunctura este considerată o medicină alternativă nu medicină „de bază”, pentru că nu poate fi verificată foarte precis. Practica acupuncturii datează din secolul 2 î.e.n. în China. Practic, acupunctura preia de la medicina tradițională chineză foarte multe date și procedee. Există diferite feluri de acupunctură pe glob. Medicina tradiţională chineză mentionează existenţa a 365 de puncta . În timpul inteparii punctul începe să transmită un flux de informaţii bidirecţional: energetic către organul afectat şi pe circuitul sistemului nervos către creier, care „comandă” organului afectat să înceapă procesul de vindecare. Evul mediu este definit în istorie, în sens general, drept perioada de timp cuprinsă între data căderii imperiului Roman de Apus (anul 476), data ocupării Constantinopolului (capitală aImperiului Bizantin) de către turci (1453). In Eur opa Med iev ala , di n cau za con dit iil or soc ial ist ori ce ale feu dal ism ului, dezvolt area medicinei avea un ritm incetinit si un timp indelungat, singurele focare ale medicinii timpului erau unele manastiri catolice din Occident, inzestrate cu scoli, biblioteci si gradini. Clerici si laici se indel etniceau cu farmacia. La unele manastiri anumiti caluga ri aveau in gr ij a lor atit cu lt iv ar e a plant el or me di ci na le, cit si depozitu l de medi came nt e . Ciuma şi foametea sunt două flagele strâns legate între ele. Subalimentaţia constituie un teren favorabil pentru epidemie. Primele elemente de medicina apar in mânastiri. Odata cu crestinarea popoarelor germanice, ei adopta punctul de vedere crestin al medicinei. Au existat calugari specializati la nivelul medicinei populare. Prima scoala de medicina propriu-zisa laica din Europa Occidetala este {coala medicala din Salermo (port in Italia, in apropierea mânastirii Monte Casino - unde calugarul Benedict a intemeiat primul spital din Occident si un ordin calugaresc pentru asistenta bolnavilor, spre sfârsitul sec. VIII, inceputul sec. IX). - au fost primii care au acceptat si femei (Trotula a fost medic ginecolog) - volumul "Regimul de la Salermo" a fost tradus si in româna ("Floarea sanatatii"). Traducerile ce se faceau la Salermo erau din araba Igiena precara a oraselor a permis producerea marilor epidemii al Evului Mediu (lepra, ciuma, variola, sifilis cu ipoteza originii americane a acestuia). Au existat insa si asa-numitele "epidemii psihice", isterii colective (coreo-mania, când ieseau si tremurau la marginea satului pâna la epuizare, flagelatii colective). Are loc o decadere a chirurgiei, nu erau permise manevre sângerânde, pentru ca medicii erau si preoti. Existau 2 categorii de chirurgi: chirurgii de roba lunga (propriu-zisi), care invatau doar anatomie si tehnici chirurgicale chirurgii de roba scurta (chirurgi barbieri), care transmiteau deprinderile din tata in fiu Primele orase cu facultate de medicina au fost Montpellier (1220), apoi Padova, pentru statul Venetian; si Salermo(adevarata facultate de medicina). Medicina in Secolul al XIX-lea Medicina modernă se bazează pe Științele Naturii : ( Fizică , Chimie , Biologie , Biostatistică ), Anatomie , Fiziologie , Microbiologie , Farmacologie , Radiologie . Numeroase descoperiri au condus la progrese importante in diagnosticul si tratamentulbolilor precum si in dezvoltarea interventiilor chirurgicale. În jurul anului 1819, in Franta, ReneLaennec (1781 - 1826) introduce stetoscopul, pana astazi cel mai utilizat instrument inexaminarea medicala.Lucrarile lui Marie Bichat (1771 - 1804), in Franta, asupra tesuturilor pun bazelehistologiei, in timp ce germanul Rudolf Virchow (1821 - 1902), in Berlin (Germania)studiazasubstraturile anatomo- patologice ale bolilor si emite cunoscuta teorie a patologiei celulare.Descoperirile fundamentale in lumea microorganismelor ale lui Louis Pasteur (1822 -1895) si ale lui Robert Koch (1843 - 1910) contribuie la dezvoltarea Microbiologiei, ale lui Emilvon Behring (1854 - 1917) si Ilia Mecinicov (1845 - 1926) pun bazele Imunologiei. Pornind de laaceste descoperiri, obstetricianul maghiar Ignaz Semmelweis (1819 - 1865) introduce Asepsiaiar Joseph Lister (1827 - 1912), in Anglia foloseste pentru prima data fenolul ca substantaantiseptica. Pe taramul fiziologiei sunt de remarcat lucrarile francezului Claude Bernard (1813 -1878) asupra functionarii glandei tiroide, ficatului si asupra sistemului nervos vegetativ si ale luiIvan Petrovici Pavlov (1849 - 1936), in Rusia, cu privire la reflexele conditionate. Introducerea narcozei cu eter in America in de catre americanul William Thomas Morton in 1846, a anesteziei locale cu cocaina in 1884 de austriacul Christian Koller si rachianesteziei in 1898 de catre August Bier in Germania contribuie la dezvoltarea furtunoasa a chirurgiei. Numeroase descoperiri au condus la progrese importante in diagnosticul si tratamentul bolilor precum si in dezvoltarea interventiilor chirurgicale. Dintre chirurgii de seama ai sec.XIX amintim: Constantin Dumitrescu, Grigore Romniceanu, Victor Babes, George Assaky, Nicolae Kalinderu, Thoma Ionescu, Victor Gomoiu. Const. Dumitrescu: Are meritul de a fi format o școală chirugicală modernă, în a doua jumătate a secolul XIX . A înființat „Gazeta medico-chirugicală” ( 1870 ) și a contribuit la întemeiarea revistei „Progresul medical român”. A fost unul dintre primii medici care au intordus antisepsia listeriană în medicina românească, iar în 1897 a început să utilizeze razele X în chirurgie . Grigore Romniceanu: Studiile sale au cuprins atât domeniul anatomiei, cât şi al patologiei chirurgicale (grefe dermo- epidermice, bandaje şi aparate pentru fracturi, bolile chirurgicale ale copiilor, patologia operatorie a tuberculozei localizate Victor Gomoiu - doctor docent în specialitatea chirurgie Organizația Mondială a Sănătăți a fost înființată la 7 aprilie 1948 , având în prezent 193 de state membre. Rolul organizației, stabilit în constituția ei, este menținerea în cea mai bună stare a sănătății populațiilor pe glob. Nivelul de sănătate atins trebuie să-i asigure omului o stare fizică și psihică pentru a putea deveni productiv și folositor societății. Concepția despre sănătate și despre menținerea ei prin strategia combaterii bolilor este formulată în „Charta de la Ottawa” (1986). In anul 1899 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor care are ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru , profesia de nursa fiind direct legata de societate .In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cuexigente sporite . Nursingul este o activitate complexa , nursa trateaza pacientul complex , bio-psiho- social in vederea asigurarii unei stari perfecte de bunastare fizica , psihica si sociala . Prin îngrijire medicală la domiciliu se înţelege orice activitate de îngrijire medicală prestată nemijlocit la domiciliul pacientului. Scopul îngrijirilor medicale la domiciliu este ca pacientul să beneficieze de îngrijire calificată, demnă, adecvată şi corespunzătoare cerinţelor individuale în vederea stimulării însănătoşirii, întreţinerii şi/sau reabilitării sănătăţii şi reducerii consecinţelor negative ale maladiilor. În Republica Moldova serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu au fost organizate începînd cu anul 1998. Activitatea serviciilor a fost reglementată în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la organizarea îngrijirilor medicale la domiciliu persoanelor asigurate, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.333 din 19 august 2008. Beneficiarii îngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu maladii cronice în stadiu avansat şi/sau după intervenii chirurgicale mari, care prezintă un anumit nivel de dependenţă şi o capacitate limitată de a se deplasa la o instituie medico-sanitară. Medicina Renașterii reprezintă acea parte din istoria medicinei cuprinsă între secolele al XIV-lea și al XVII-lea, repezentând tranziția dintre Evul Mediu întunecat, dominat de dogme și superstiții, și epoca modernă, în care medicina devine cu adevărat o disciplină științifică. Tranziția către anatomia modernă a fost pregătită de marii artiști plastici care au urmat lui Giotto ( 1266 - 1336 ), Astfel, Leonardo devine creatorul iconografiei anatomice moderne și al anatomiei topografice. Studiind și disecând peste 30 de cadavre [1] , efectuează observații amănunțite. A lăsat peste 750 de planșe reprezentând oase , mușchi, organe , până și secțiuni prin creier ; a figurat fătul în uter , mușchii antagoniști ai ochiului , interiorul inimii . El a făcut pentru prima dată secțiuni încrucișate și a injectat cu ceară caldă cavitățile, pentru a le menține forma la secționare.
-
Upload
nastea-straticiuc -
Category
Documents
-
view
12 -
download
6
description
Istoria medicinei
Transcript of Istoria medicinei
Istoria medicineieste o arie de studiu care i ndreapt atenia att spre evoluia medicinei ca tiin, ct i asupra diverselor personaliti care au contribuit la dezvoltarea acesteia. La nceputurile concepia medical era una demoniac, boala fiind vzut ca o stpnire a organismului de ctre un demon. Odata cu inaintarea in timp medicina cunostea o dezvoltare, astfel, n Egiptul Antic vracii sunt nlocuii de medicii laici, care acum erau specializai pe domenii.Chiar dac n Egiptul Antic s-au fcut progrese semnificative,istoria medicineieste marcat de medicii din Grecia Antic,care desprind conceptul de magie si supranatural.Porniind de la informaii din etnoiatrie, putem astzi ajunge la medicamente naturale cu o mare eficacitate terapeutic i cu o buna biodisponibilitate, prin folosirea mijloacelor moderne de cercetare-dezvoltare din domeniu.Yoga este una din cele 6 coli traditionale alehinduismului, bazat pemeditaieca o cale spre auto-cunoatere si eliberare, este practicat de mai bine de 5 000 de ani. n toate ramurile yoga, elul final este atingerea unei stri eterne de contiin perfect.Acupunctura este considerat o medicin alternativ nu medicin de baz, pentru c nu poate fi verificat foarte precis. Practica acupuncturii dateaz din secolul 2 .e.n. n China. Practic, acupunctura preia de la medicina tradiional chinez foarte multe date i procedee. Exist diferite feluri de acupunctur pe glob. Medicina tradiional chinez mentioneaz existena a 365 de puncta. n timpul inteparii punctul ncepe s transmit un flux de informaii bidirecional: energetic ctre organul afectat i pe circuitul sistemului nervos ctre creier, care comand organului afectat s nceap procesul de vindecare.Evul mediu este definit n istorie, n sens general, dreptperioadadetimpcuprinsntre data cderii imperiuluiRoman de Apus (anul 476), data ocuprii Constantinopolului (capital aImperiului Bizantin) de ctre turci (1453).InEuropaMedievala,dincauzaconditiilorsocialistoricealefeudalismului,dezvoltarea medicinei avea un ritm incetinit si un timp indelungat, singurele focare ale medicinii timpului erau unele manastiri catolice din Occident, inzestrate cu scoli, bibliotecisi gradini.Clericisilaicise indeletniceaucu farmacia.Launelemanastirianumiticalugariaveau ingrijaloratitcultivareaplantelormedicinale,citsidepozituldemedicamente. Ciumaifoameteasunt dou flagele strns legate ntre ele.Subalimentaia constituie un teren favorabil pentru epidemie. Primele elemente de medicina apar in mnastiri. Odata cu crestinarea popoarelor germanice, ei adopta punctul de vedere crestin al medicinei. Au existat calugari specializati la nivelul medicinei populare.Prima scoala de medicina propriu-zisa laica din Europa Occidetala este{coala medicala din Salermo(port in Italia, in apropierea mnastirii Monte Casino - unde calugarul Benedict a intemeiat primul spital din Occident si un ordin calugaresc pentru asistenta bolnavilor, spre sfrsitul sec. VIII, inceputul sec. IX).-au fost primii care au acceptat si femei (Trotulaa fost medic ginecolog)-volumul "Regimul de la Salermo" a fost tradus si in romna ("Floarea sanatatii"). Traducerile ce se faceau la Salermo erau din arabaIgiena precara a oraselor a permis producerea marilor epidemii al Evului Mediu (lepra, ciuma, variola, sifiliscu ipoteza originii americane a acestuia). Au existat insa si asa-numitele "epidemii psihice", isterii colective (coreo-mania, cnd ieseau si tremurau la marginea satului pna la epuizare, flagelatii colective).Are loc o decadere a chirurgiei, nu erau permise manevre sngernde, pentru ca medicii erau si preoti. Existau 2 categorii de chirurgi:chirurgii de roba lunga(propriu-zisi), care invatau doar anatomie si tehnici chirurgicalechirurgii de roba scurta(chirurgi barbieri), care transmiteau deprinderile din tata in fiuPrimele orase cu facultate de medicina au fostMontpellier(1220), apoiPadova, pentru statul Venetian; siSalermo(adevarata facultate de medicina).
Medicina in Secolul al XIX-leaMedicina modern se bazeaz petiinele Naturii: (Fizic,Chimie,Biologie,Biostatistic),Anatomie,Fiziologie,Microbiologie,Farmacologie,Radiologie.Numeroase descoperiri au condus laprogrese importante in diagnosticul si tratamentulbolilor precum si indezvoltarea interventiilor chirurgicale. n jurul anului 1819,in Franta, ReneLaennec (1781 - 1826)introduce stetoscopul, pana astazi cel mai utilizat instrument inexaminarea medicala.Lucrarile lui Marie Bichat (1771- 1804), in Franta, asupra tesuturilor pun bazelehistologiei, in timp ce germanul Rudolf Virchow (1821 - 1902), inBerlin (Germania)studiazasubstraturile anatomo-patologice ale bolilor siemite cunoscuta teorie a patologiei celulare.Descoperirile fundamentale in lumea microorganismelor ale lui Louis Pasteur (1822-1895) si ale lui Robert Koch (1843 - 1910) contribuie la dezvoltarea Microbiologiei, ale lui Emilvon Behring (1854 - 1917) si Ilia Mecinicov (1845 -1926) pun bazele Imunologiei. Pornind de laaceste descoperiri, obstetricianul maghiar Ignaz Semmelweis (1819 -1865) introduce Asepsiaiar Joseph Lister (1827- 1912), in Anglia foloseste pentru prima data fenolulca substantaantiseptica. Pe taramul fiziologiei sunt de remarcat lucrarile francezuluiClaude Bernard (1813 -1878) asupra functionarii glandei tiroide, ficatului si asupra sistemului nervos vegetativ si aleluiIvan Petrovici Pavlov (1849 - 1936), in Rusia, cu privire lareflexele conditionate.Introducerea narcozei cu eter in America in de catre americanul William Thomas Morton in 1846, a anesteziei locale cu cocaina in 1884 de austriacul Christian Koller si rachianesteziei in 1898 de catre August Bier in Germania contribuie la dezvoltarea furtunoasa a chirurgiei.Numeroase descoperiri au condus la progrese importante in diagnosticul si tratamentul bolilor precum si in dezvoltarea interventiilor chirurgicale.
Dintre chirurgii de seama ai sec.XIX amintim: Constantin Dumitrescu, Grigore Romniceanu, Victor Babes, George Assaky, Nicolae Kalinderu, Thoma Ionescu, Victor Gomoiu.Const. Dumitrescu: Are meritul de a fi format o coal chirugical modern, n a doua jumtate asecolul XIX. A nfiinat Gazeta medico-chirugical (1870) i a contribuit la ntemeiarea revistei Progresul medical romn. A fost unul dintre primii medici care au intordus antisepsia listerian n medicina romneasc, iar n1897a nceput s utilizezerazele Xnchirurgie.Grigore Romniceanu: Studiilesaleau cuprins att domeniul anatomiei, ct i al patologiei chirurgicale (grefe dermo-epidermice, bandaje i aparate pentru fracturi, bolile chirurgicale ale copiilor, patologia operatorie a tuberculozei localizateVictor Gomoiu - doctor docent n specialitatea chirurgie
Organizaia Mondial a Snti a fost nfiinat la7 aprilie1948, avnd n prezent 193 destatemembre.Rolul organizaiei, stabilit n constituia ei, este meninerea n cea mai bun stare a sntii populaiilor pe glob. Nivelul de sntate atins trebuie s-i asigureomuluio stare fizic i psihic pentru a putea deveni productiv i folositorsocietii.Concepia despre sntate i despre meninerea ei prin strategia combaterii bolilor este formulat n Charta de laOttawa (1986). In anul 1899 a luat fiintaConsiliul International al Nurselor care are ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru ,profesia de nursa fiind direct legata de societate .In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cuexigente sporite . Nursingul este o activitate complexa , nursa trateazapacientul complex , bio-psiho-social in vederea asigurarii unei stariperfecte de bunastare fizica , psihica si sociala .
Prin ngrijire medical la domiciliu se nelege orice activitate de ngrijire medical prestat nemijlocit la domiciliul pacientului. Scopul ngrijirilor medicale la domiciliu este ca pacientul s beneficieze de ngrijire calificat, demn, adecvat i corespunztoare cerinelor individuale n vederea stimulrii nsntoirii, ntreinerii i/sau reabilitrii sntii i reducerii consecinelor negative ale maladiilor. n Republica Moldova serviciile de ngrijiri medicale la domiciliu au fost organizate ncepnd cu anul 1998. Activitatea serviciilor a fost reglementat n conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la organizarea ngrijirilor medicale la domiciliu persoanelor asigurate, aprobat prin Ordinul Ministerului Sntii nr.333 din 19 august 2008.Beneficiarii ngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu maladii cronice n stadiu avansat i/sau dup intervenii chirurgicale mari, care prezint un anumit nivel de dependen i o capacitate limitat de a se deplasa la o instituie medico-sanitar.
Medicina Renateriireprezint acea parte dinistoria medicineicuprins ntre secolele al XIV-lea i al XVII-lea, repezentnd tranziia dintreEvul Mediuntunecat, dominat de dogme i superstiii, i epoca modern, n caremedicinadevine cu adevrat o disciplin tiinific. Tranziia ctreanatomiamodern a fost pregtit de marii artiti plastici care au urmat luiGiotto(1266-1336),Astfel, Leonardo devine creatorul iconografiei anatomice moderne i al anatomiei topografice. Studiind i disecnd peste 30 de cadavre[1], efectueaz observaii amnunite.A lsat peste 750 de plane reprezentndoase, muchi,organe, pn i seciuni princreier; a figurat ftul nuter, muchii antagoniti aiochiului, interiorulinimii. El a fcut pentru prima dat seciuni ncruciate i a injectat cucearcald cavitile, pentru a le menine forma la secionare.Un alt anatomist celebru a fostGabriele Falloppio(1523-1562). i acesta a fost antigalenist convins. A descoperit: coarda timpanului, canalele semicirculare aleurechiiinterne, un numr de nervi i a studiat placenta ivaginul.Bartolomeo Eustachio(1510-1574), n-a fost numai un mare anatomist, ci i un nzestrat desenator. Planele anatomice create de el au o valoare excepional.[4]Eustachio a semnalat trompa dintrefaringei urechea medie (care astzi i poart numele),glandelesuprarenale, originea nervilor optici i a dat o bun descriere a dinilor.Un alt anatomist celebru a fostGabriele Falloppio(1523-1562). i acesta a fost antigalenist convins. A descoperit: coarda timpanului, canalele semicirculare aleurechiiinterne, un numr de nervi i a studiat placenta ivaginul.Renasterea(sec. XV-XVI) a readus in prim-plan valorile antichitatii. Pe plan laic se dezvolta doctrina umanista, care considera ca Dumnezeu l-a creat pe om liber si omul trebuie sa aiba demnitate. Pna atunci, disectiile fusesera interzise, dar odata cu aparitia facultatilor de medicina, au inceput sa se permita (prin bule papale) disectii in scop didactic. Era disecat cte un singur cadavru intr-un an universitar. Erau interdictii clare referitoare la comentariile privind opera lui Galen.Toate facultatile de medicina erau religioase. Oficial se cerea ca operatia chirurgicala sa fie indicata de medic iar chirurgul s-o execute la indicatiile si sub controlul medicului.Ambroise Pana fost cel mai mare chirurg din acel timp.-a urmat cursurile colegiului de chirurgie de laParis(chirurg de roba lunga)-numeroase operatii in armata franceza-numeroase inventii in chirurgie (instrumente noi)-redescopera ligatura vascularaAntonie LAvoiser- A clasificat substanele anorganice noxizi,baze,aciziisruri. De asemenea, el a elaborat o list a tuturor elementelor chimice cunoscute atunci i a enunatlegea conservrii masei substanelor. A introdus noiunea deelement chimici a demonstrat c tot ce ne nconjoar este compus dinelemente chimice. De asemenea, a dovedit c arderile care se produc naerau loc deoarece acesta conineoxigen.
n prima jumtate a sec. 19, datorit eforturilor multor savani, printre care i al savantului rus P. F. Goreaninov (17961865), a fost creat tiina despre structura celular a plantelor i animalelor. Cercetrile patologului vienez C. Rochitanschii (18041878) au avut ca rezultat concepia humoral, n afar de aceasta, n sec. 19 medicina clinic dispune de acum de noi metode mai precise de examinare a bolnavilor (percuie. auscultaie, analiza biochimic a sngelui, urinei, sucului gastric) i de o serie de metode microbiologice, care a u fcut posibil descoperirea agenilor patogeni i transmitorilor multor boli infecioase. Rzboaiele din epoca capitaliste contribuie la dezvoltarea vertiginoas a chirurgiei. Fondatorul chirurgiei de campanie i a anatomiei chirurgicale a fost savantul rus N. I. Pirogov (18101881). n deceniul 5 al sec. 19 au fost introduse anestezia i metodele de asepsie i antisepsie.
![· PDF fileISTORIA Istoria medicinei. Studii cercetäri. [Re- dactori: Dr. G. Barbu, dr. G. Brätescu si dr. V. Manoliu], Bucure$i, Editura medicalä, 1957](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5a7520fd7f8b9a1b688c2852/a-istoria-istoria-medicinei-studii-cercetari-re-dactori-dr-g-barbu.jpg)
