Istoria ceramicii
4
Istoria ceramicii Arta olăritului – în sensul larg al cuvântului – datează din preistorie, unii autori plasându-i originea în prima jumatate a mezoliticului, acum 8 – 10 milenii. Omul preistoric a remarcat că argila din anumite zone reţinea apa de ploaie, fiind şi plastică. Se poate ca urma unui picior imprimată în solul umed să-i fi sugerat idea de a confecţiona recipiente din argilă udă. Acestea erau modelate grosolan, cu mâna, şi uscate la soare. Mai târziu a apărut ideea de a face din argilă şi cărămizi. Spre deosebire de piatră, acestea aveau avantajul unei forme regulate şi al posibilităţii fabricării pe loc, eliminând astfel munca dură de extracţie din carieră. Argila prezenta şi avantajul de a fi modelată cu uşurinţă pentru a se obţine figurine de lut şi podoabe. Cele trei domenii – ustensile, materiale de construcţie şi ceramica artistică – s-au manifestat pretutindeni, deci nu există o istorie a ceramicii, ci tot atâtea istorii, câte civilizaţii. Totuşi, pe baza vestigiilor cunoscute, cel mai vechi centru al ceramicii poate fi situat în Asia Occidentală, în ţinuturile de coastă unde se întinde actuala Anatolie turcă, pâna în Palestina, iar în interior pâna în Irak. Această industrie s-a dezvoltat în Egipt, de unde s-a răspândit şi în Asia şi Europa, începând cu mileniul al VI-lea î.Hr. Primele obiecte din lut, uscate la soare, n-au rezistat scurgerii timpului. Cărămizile au rezistat mai bine din cauza aşezării în straturi. Primele cărămizi turnate au apărut în Mesopotamia la sfârşitul mileniului al V-lea î.Hr. În Egipt, în acelaşi mileniu, exista deja o industrie a olăritului: lutul din valea Nilului permitea obţinerea de obiecte de culoare roşie sau cafenie, în timp ce din marna argiloasă se făceau recipiente poroase de culoare gri. Amestecul de lut şi apă era obţinut prin călcare în picioare, într-o groapă săpată în pământ.
-
Upload
contras-eugen -
Category
Documents
-
view
228 -
download
0
description
Istoria ceramicii.docx
Transcript of Istoria ceramicii
Istoria ceramicii
Arta olritului n sensul larg al cuvntului dateaz din preistorie, unii autori plasndu-i originea n prima jumatate a mezoliticului, acum 8 10 milenii. Omul preistoric a remarcat c argila din anumite zone reinea apa de ploaie, fiind i plastic. Se poate ca urma unui picior imprimat n solul umed s-i fi sugerat idea de a confeciona recipiente din argil ud. Acestea erau modelate grosolan, cu mna, i uscate la soare.Mai trziu a aprut ideea de a face din argil i crmizi. Spre deosebire de piatr, acestea aveau avantajul unei forme regulate i al posibilitii fabricrii pe loc, eliminnd astfel munca dur de extracie din carier. Argila prezenta i avantajul de a fi modelat cu uurin pentru a se obine figurine de lut i podoabe.Cele trei domenii ustensile, materiale de construcie i ceramica artistic s-au manifestat pretutindeni, deci nu exist o istorie a ceramicii, ci tot attea istorii, cte civilizaii. Totui, pe baza vestigiilor cunoscute, cel mai vechi centru al ceramicii poate fi situat n Asia Occidental, n inuturile de coast unde se ntinde actuala Anatolie turc, pna n Palestina, iar n interior pna n Irak. Aceast industrie s-a dezvoltat n Egipt, de unde s-a rspndit i n Asia i Europa, ncepnd cu mileniul al VI-lea .Hr.Primele obiecte din lut, uscate la soare, n-au rezistat scurgerii timpului. Crmizile au rezistat mai bine din cauza aezrii n straturi. Primele crmizi turnate au aprut n Mesopotamia la sfritul mileniului al V-lea .Hr. n Egipt, n acelai mileniu, exista deja o industrie a olritului: lutul din valea Nilului permitea obinerea de obiecte de culoare roie sau cafenie, n timp ce din marna argiloas se fceau recipiente poroase de culoare gri. Amestecul de lut i ap era obinut prin clcare n picioare, ntr-o groap spat n pmnt.
Mult vreme, obiectele de lut erau uscate la soare, timp de luni ntregi. Apoi s-a vzut c focul scurta mult aceast operaie i mrea rezistena obiectelor. Totui, oamenii erau departe de inventarea cuptorului. Arderea se fcea pe pmnt sau n gropi spate special, materialele combustibile fiind aezate printre obiectele de lut i sub ele. Arderea fcut astfel, la temperaturi joase ( 500-600 grade Celsius ) era mai mult o uscare forat. Pentru c nu exista suficient aer n timpul combustiei, gazele nnegreau lutul. Cuptoarele nchise, care asigurau n evul mediu o ardere la 800-900 grade Celsius au aprut prin anul 3000 .Hr. n Siria.
Cuptoarele dacice de la Mediesu Aurit
Utilizarea ceramicii in ziua de azi
Principalele tipuri de produse ceramice decorative si de menajMarfurile ceramice pentru articole de menaj si decorative pot fi obtinute din patru tipuri de masa ceramica: portelan, semiportelan, faianta si ceramica comuna.Portelanul este un produs ceramic fin cu structura vitrifiata de culoare alb- cenusiu sau alb- galbui si translucid. In functie de natura si proportiile materiilor prime si dupa natura fondului principal, portelanul poate fi moale sau tare.
Principalele marfuri ceramice pentru constructiiCeramica in constructii creste ca importanta in conditiile actuale fiind realizata din toate tipurile de masa ceramica.
- marfurile ceramice pentru zidarie si invelitori: caramizi, tigle, olane;- materiale de constructii de finisaj : placi ceramice din faianta, placi din gresie semifina si fina pentru pardoseli glazurate si neglazurate;- obiecte sanitare: lavoare, rezervoare de spalare, bideuri, accesorii de baie (etajere , sapuniere, cuiere, port hartie), piedestale pentru lavoare etc.- tuburi din gresie ceramica antiacida cu diferite dimensiuni pentru lucrari industriale.Ceramica in industria auto
