8/10/2019 Istoria Artei Contemporane - Curs 7.docx

1/3

Curs 7

ROMANTISMUL

Sec. XIX e un secol greu de descris deoarece lumea se schimba foar e mul

din !unc ul de "edere economic# social# !oli ic. Se sim efec ele Re"olu iei

$rance%e. Absolu ismul monarhic dis!are !re u indeni# cu e&ce! ia Rusiei. Raman

monarhiile cons i u ionale cu regimuri care ind re! a ca re regimuri liberale

'dar nu si democra ice(# egali a e in fa a legi# e c. Ca egorii care erau

discrimina e 'e"reii( ca!a a in aces secol in a!roa!e oa e arile# dre! uri. )is!ar

discriminarile religioase# desi raman diferen ele confesionale# o ce ine de

cri eriul nas erii decade in fa"oarea "alorilor burghe%e. Sec. XIX es e un secol al!ro!asirii "alorilor burghe%e# secol asocia si cu decaderea "echilor aris ocra ii.

Are loc o fu%iune in re aris ocra i si burghe%i.

Un al mare e"enimen es e cel al Re"olu iei Indus riale# care ince!e sa se

e& inda si in ari din Asia '*a!onia(# ceea ce conduce la rasnformari

fundamen ale. A!are o schimbare fundamen ala in ceea ce !ri"es e !ublicul#

comandi arul de ar a# !roduc ia# sociologia si !rac ica aces ei !rofesii. +ublicul

era forma !e de o !ar e din aris ocra iile "echi si burghe%ia cu dorin a de e alarea lu&ului# iar !e de al a !ar e# ,iserica. Acum se schimba din nou s a u ul

ar is ului. Unul din !rinci!alii comandi ari es e s a ul# cu in erese des ul de

diferi e. In sec. XIX# !rinci!ala idee a s a ului es e e alarea im!or an ei na iunii#

na ionalismului. Cel de-al doilea !ublic# care de"ine o mai im!or an # es e

burghe%ia# clasa de mi loc care a cunoscu o !u ernica ascensiune sociala si

ma eriala# iar aceas a e de!enden a de gus urile claselor su!erioare si es e

conser"a oare# radi ionalis a 's iluri eclec ice( !en ru ca "ede in ele chin esen a

frumosului. A!are o anumi a !ra!as ie in re gus ul comandi arului si cel al

ar is ului# care "rea sa ino"e%e. Conclu%ia "a / o anumi a ne!o ri"ire 'ar is i

acce! a i# dar mediocri si ar is i neacce! a i# dar de o im!or an a "aloare(.

Tre! a a!ar ehnici noi. In arhi ec ura a!ar ehnicile ingineres i#

cons ruc iile din me al '!oduri# cai fera e# !a"ilioanele unor e&!o%i ii(. S!re

sfarsi ul secolului# aces e ehnici ince! sa !a runda in arhi ec ura !ro!riu-%isa

'%garie nori la Chicago(. Se regasesc si in al e ar e "i%uale. In sec. XIX ince!e sa

e&is e o indus rie a "o!selurilor. Ar is ul nu mai es e si un mes er# ci de"ine un!rofesionis care dis!une de mi loacele necesare# de indus rie. 0&is a acum

8/10/2019 Istoria Artei Contemporane - Curs 7.docx

2/3

academiile de belle ar e# cu un in"a aman foar e clasici%a # dar dis!are re! a

aceas a "eche obisnuin a din re maes ru si disci!oli. +e la uma a ea sec. XIX se

in"en ea%a fo ogra/a# iar !ic ura isi !une in rebarea fundamen ala a imi a iei.

Imi a ia era considera a de la Renas ere ca !rinci!ala func ie a ar ei 'imi a ia

na urii si a an icilor(. )aca un a!ara !oa e face aces lucru# care mai e ros ul

!ic urii1 To oda a a!are !osibili a ea !roducerii mecanice a imaginii# !roduc ia de

serie. Ins!re sfarsi ul secolului a!ar curen e care mili ea%a !en ru rein"ierea

mes esugurilor radi ionale. Oamenii de"in cons ien i ca indus riali%area duce la

uniformi%are si scaderea cali a ii.

0 o lu! a in re neoclasic si curen ele an iclasice# dar care cu!rind in mai

mare masura carac eris icile secolului. +e de o !ar e con inua clasicismul# care se

asocia%a cu endin ele ra ionalis e# chiar cu !rogresul. Lui i se o!uneroman ismul# care !une accen !e is oria na ionala# folcloru2 cam oa e arile isi

"or cons i ui mu%ee na ionale# scoli na ionale 'in s!ecial in s a ele noi ca

3ermania# I alia( 4 ideea de a cons rui o nara iune uni ara# ar is ica# ce uneori

!resu!une recurgerea la is oricism 'neogo icul2 !arlamen ul 5es mins er# de la

,uda!es a si numeroase al e biserici(. +re%en a aces or 6 curen e duc si la

numeroase al e re"i"e-uri 'neoromanicul( 0uro!a es e o 0uro!a a eclec ismului

in aceas a !erioada '8iena# ,uda!es a# +raga# chiar si ,ucures i(.

Roman ismul es e in r-un anume sens o re"enire la baroc# sau renas erea

unui anumi i! de baroc. )iferen a "a / ca es e un an iclasic modern# o !unere in

discu ie mai sis ema ica a unuia din !rinci!iile fundamen ale. Condi ia geniului2

!en ru e!ocile mai "echi# chiar daca ar is ul dobandise o func ie im!or an a in

socie a e# nimeni nu ii a ribuia cu"an ul geniu# sau crea or. Talen ul si geniul nu

se con o!esc. Abia du!a 3oe he si ,ee ho"en "i%iunea ince!e sa se schimba.

Se !une in discu ie rolul !ic urii. A!are ermenul de au en ici a e# dar

au en ice in ra!or cu sine insusi# ar a rebuie sa e&!rime rairea unui su9e #

obsesii# "ise# fan e%ii# nu mai are ca sco! sa %ugra"easca o na ura obiec i"a# es e

o e"olu ie e& rem de im!or an a. Omul fusese /gura !rinci!ala in ar a# cu mici

de"ieri. In roman ismul german se ince!e o de%umani%are a !ic urii si sa o ra am

ca !e un !eisa sau na ura moar a.

Eugene Delaccroix 2 seful ribului roman icilor france%i# un ar is !lin de

energie# !a os# en u%iasm# de culoare. Se ins!ira din marii maes ri "ene ieni#

!lacerea de a !ic a cai# "esmin e# armuri. Ca si ingres# es e obseda de Orien # de

8/10/2019 Istoria Artei Contemporane - Curs 7.docx

3/3

!i orescul:s ranie a ea Orien ului. Occiden ul es e "a%u inca !ur# inu sub

con rol# o ce e !asional# are loc in Orien . Ames ec de miscare si calm.

Libertatea calauzind poporul 2 !re%en a diagonalei# dinamism# endin a de

confrun are.

Gericault 2 Cursa de cai 4 ea ilus rea%a fa! ul ca !ic ura ince!e sa !una in

discu ie conce! ul de imi a ie. 0a nu reda na ura# ci o e&!resie a unui "is# fuga#

galo!ul# de%in eresul !en ru na ura obiec i"a.

Pluta meduzei : Alienatul 2 asime ric 4 es e ica ura ului ar is ul nu mai e

!reocu!a doar de frumos.

Gaspard David Friedrich 2 din !unc ul de "edere ehnic# el es e foar e

neoclasic# !ic ea%a cu minu ie /ecare de aliu. )ar el es e roman ic si a!roa!e debi%ar in ceea ce !ri"es e subiec ul ablourilor si felul in care le reali%a%a. Sime ria

absolu a. +ersona ele lui de regula i i in orc s!a ele# !ri"esc in de!ar are.

Francisco Goya Lucientes 2 el es e obseda de redarea dia"olului sub

diferi e forme. 0l se remarca !rin com!o%i ia remarcabila# ca!aci a e de descriere

a !ersona elor !u in carica urala# sarcasm si ironie# un mare coloris # un s!ecialis

al griurilor 's raluci oare(. In nuduri2 nu mai e "orba de o %ei a. : Executiile de la

3 mai.