UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI Facultatea de Geografie, Sectia Geografia Turismului Turism International

Referat ISRAEL

Profesor :

Studenti:

Introducere

Am ales statul Israel fiindca este unul dintre cele mai importante state, cu o impresionanta istorie politica, aflandu-se intodeauna in centrul atentiei marilor puteri. Importanta lui se datoreaza nu numai politicii ci si rolului sau pe care la avut de-a lungul istoriei.

1.

Localizare si geografie

Israel este localizat in vestul Asiei, pe tarmul estic al Marii Mediterane. Se invecineaza la sud-vest cu Egiptul, teritoriile autonome palestiniene, Iordania su Marea Moarta la est, Libanul la nord si Siria la nord-est. Granita terestra este de 1.017 km, iar cea maritime de 273 km. De aseamenea se poate localiza ca fiind in Orientul apropiat. Cel mai sudic punct al Israelului este Golful Aqaba( long.34046min 59 sec, lat.290 0 min 0 sec)la Marea Rosie. Israelul este definit n Declaraia de Independen i n legile lui de baz ca un stat evreiesc i democratic i este singurul stat din lume unde evreii sunt majoritari Relief Trei regiuni topografice: cmpiile de coast de-a lungul Mrii Mediteraneene, munii (Hermon, Galileea superioar, Galileea inferioas, Carmel, n nord; Samaria i Iudea n sud), vi (Hula, Capernaum, Iordan, Jezreel), deerturi. Ruri: Iordan, Yarkon, Naaman, Kishon, Raninim, Alexander, Gaaton. Clima Clim mediteraneean caracterizat prin ierni lungi, fierbini i uscate i ierni umede i clduroase. Aproape 17 % din precipitaiile anuale se produc ntre noiembrie i februarie, prin furtuni violente. Ninsori ocazionale. Temperaturi anuale: 5-13 grade Celsius n Ianuarie; 18-31 grade Celsius n august. Oraele principale: Ierusalim, Tel-Aviv, Haifa. Ierusalimul adaposteste patru cartiere importante: Cartierul Evreilor, Cartierul Crestinilor, Cartierul Musulmanilor si al Armenilor. Astazi aceste patru comunitati etnice si religioase promoveaza impreuna culturi diferite cu acelasi patrimoniu. Sunt 8 porti care strabat zidurile orasului, iar cel mai important trafic se desfasoara prin Poarta Jaffa.2. Istorie

Israelul este o tara in Orientul Mijlociu, pe coasta estica a Marii Mediterane. Este o democratie parlamentara si, prin politica nationala, un stat evreu. Populatia Israelului e predominant evreiasca, cu o minoritate neevreiasca consistenta, formata in special din arabi musulmani, din crestini sau druzi. Israelul a fost intemeiat in anul 1948. Are o suprafata de 21596 km. Aici se include Ierusalimul de est si Inaltimile Golar, ambele cucerite de Israel in urma razboiului, dar in urma tratatelor de pace cu palestinienii aceste doua regiuni au intrat sub jurisdictie palestiniana.

Ierusalimul este considerat cel mai mare oras al Israelului, dar datorita disputelor pentru Ierusalimul de est, O.N.U. nu recunoaste acest oras drept capitala, de aceea Tel Aviv-ul a preluat functia de capitala a Israelului. Tara Israel e numele ebraic antic al tarii locuite de evrei inaintea exilului lor. Dupa exilul multor evrei din populatia Tarii Israelului, romanii au fost cei care au schimbat numele tarii cu dorinta sa piarda amintirea independentei evreiesti. Romanii au dat tarii numele de Palestina, in amintirea unui popor antic de origine greceasca pe nume Philistini, popor ce a invadat limanul Tarii Israelului, au construit cinci orase si sau luptat cu evreii multi ani. La sfarsit Philistinii au fost invinsi de evrei si au disparut din istorie. Monarhia evreiasca din Tara Isrelului, s-a impartit in doua, monarhia Iehuda si monarhia Israel. Numele statului modern Israel provine din acelasi nume. Istoria iudaismului si a poporului evreu incepe in timpuri stravechi si continua sa existe si in ziua de astazi. Poporul evreu este unul dintre cele mai vechi popoare din lumea civilizata. Iudaismul se bazeaza pe ideea monoteismului etnic si se ocupa in principal cu comportamentul etnic al oamenilor unul fata de altul. Biblia ebraica numita Torah este cea mai influenta carte din istoria omenirii. Cele zece porunci, documentul cel mai faimos din Biblie, au contribuit la imbunatatirea comportamentului etic uman mai mult decat orice alta lege din istorie. Dupa traditia evreiasca , Torah contine 613 porunci care include etica, credintele de baza, sarbatorile si evenimentele ciclului de viata.

4. Situatia politica Israel este o republic democratic parlamentar, cu un parlament unicameral numit Knesset ( ,) ales prin sufragiu universal. Preedintele Statului Israel este eful statului ns atribuiile sale sunt n mare parte ceremoniale. Guvernul este condus de ctre un membru al Knesset-ului susinut de o majoritate, devenind astfel Prim Ministru. Deobicei acesta este preedintele celui mai mare partid, respective cu cele mai multe mandate n Parlament. Israelul este mprit n 6 districte administrative teritoriale, dintre care cel mai dezvoltat din punct de vedere economic ct i cel mai populat este Zona Metropolitan Tel-Aviv de pe coasta Mrii Mediterane, oraul Tel-Aviv fiind capitala economic a statului. Principala problema din punct de vedere al investitorilor strini o reprezint permanena conflictului arabo-israelian din Orientul Apropiat. Conflictele militare din zon cum ar fi A doua Intifada din anul 2000 sau Rzboiul din Gaza din 2009 au dus la ntreruperea relaiilor diplomatice ct i economice cu mai multe state arabe i nu numai. Astfel, Intifada din 2000 a dus la rcirea relaiilor cu Maroc i Tunisia, iar n 2009 Qatar, Bolivia, Mauritania i Venezuela au ntrerupt legturile politice i economice cu Statul Israel. Deasemenea Nordul Israeului a fost i nc este o zon expus, fiind inta atacurilor lansate de pe teritoriul Libanului de ctre gruparea terorista Hezbollah. Din punct de vedere al relaiilor internaionale, Israelul menine legturi diplomatice cu 161 de state, una dintre cele mai apropiate din punct de vedere economic, politic i militar fiind cu Statele Unite ale Americii. Israelul este principalul aliat SUA din Orientul Apropiat i Orientul Apropiat Extins (adic zona bogat n petrol), meninerea unor relaii bune fiind considerat de o importan deosebit i este ncurajat de Congresul SUA, acest lucru materializndu-se n special prin ajutoare externe acordate Israeului, cuantumul lor fiind cel mai mare pe care America l acord unui stat. Sunt notabile deasemenea ajutoarele militare pe care Statele Unite le-au acordat Israelului i continua sa le acorde. Un caz recent este razboiul din Liban din 2006 cand SUA a vndut armatei Israeliene (IDF) combustibil pentru avioane. Au fost deasemenea zvonuri cu privire la tranzacionarea de rachete Bunker Buster ntre cele dou state, scopul acestora fcnd obiectul multor controverse media. Din punct de vedere economic, cele dou state au ncheiat n 1985 un acrod de liberschimb, ceea ce a fcut din piaa american principala pia de export a Israelului. Deasemenea numeroase corporaii americane au centre de cercetare i dezvolare n Israel, cum ar fii Motorola, IBM, Microsoft etc.. Totodat israelienii au cele mai multe companii listate la NASDAQ, cu excepia statelor Nord-Americane. Alt zon de cooperare este cea strategic i de combatere a terorismului constnd n programe comune de culegere a informaiilor i antrenament. n concluzie relaiile dintre SUA i Israel sunt foarte puternice, foarte bine sedimentate din punct de vedere istorie, aa cum a precizat i Preedintele American Barack Obama, respectiv c o legtur special cu Israelul, care nu va disprea. Israel face parte de asemenea din Dialogul Mediteranean, care este un forum de cooperare ntre NATO i 7 ri din zona Mediteranei i are scopul de a duce la o stabilizare a situaiei politice i de a promova securitatea n regiune. ntre 2003 i 2009, Israelul a ratificat, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe din aceast ar, 104 tratate internaionale, dintre care 103 bilaterale i unul singur multilateral (Al 7-lea protocol internaional privind Uniunea Potal Universal, semnat la Bucureti n octombrie 2004, tratatul fiind ratificat de toate cele 191 de state membre).

ntre tratatele bilaterale se numr acorduri cu Cehia (privind cooperarea n sistemul industrial privat), cu Canada (privind cooperarea n domeniile economic i tehnologic), cu Frana (protecia mediului), cu Rusia (regimul vizelor), cu Romnia (domeniul economic), cu SUA (regimul de extrdare al cetenilor) sau cu Egipt (domeniul energetic, al gazelor). n aceste condiii, se poate spune c Israelul se bucur de o deschidere la nivel internaional, ceea ce este benefic oricrei afaceri, un dezavantaj fiind ns aparenta izolare din lumea arab. Din punct de vedere al corupiei, aceasta pare s nu fie o problem n Israel. n clasamentul indicilor de corupie elaborat de Transparency International, Israelul ocup locul 32 din 180 n anul 2009 (pe locul 1 se afl statul cu cel mai sczut grad de corupie Noua Zeeland, iar pe ultimul loc se afl ara cu corupia cea mai ridicat Somalia). n aceste condiii, este evident c acesta este un argument n favoarea unei investiii, nefiind necesar oferirea de mit sau apelarea la intermediari precum n alte ri unde corupia este la un nivel mult mai ridicat. Judecnd strict dup situaia politic, marea problem din Israel ine de fapt de instabilitatea din punct de vedere militar i de conflictele existente. n aceste condiii, n calitate de investitori, am decide o amnare a intrrii pe piaa israelian, ateptnd o soluionare mai clar a problemelor din zon. Cu toate acestea, pentru o decizie final va trebui analizat situaia economic a rii. 3.Situatia economica Din punct de vedere al mrimii produsului intern brut nominal, Israelul se afla pe locul 39 n clasamentul statelor, conform CIA World Factbook, cu un PIB de 215 miliarde USD. Conform aceleiai surse, raportul nominal per capita plaseaz statul pe locul 30, iar paritatea puterii de cumprare pe locul 35.

Conform datelor, se poate observa tendina generala de cretere a Produsului Intern Brut pe parcursul perioadei de timp analizate. Cu toate acestea, trebuie noatat scderea abrupt a ratei de cretere n anul 2009 comparativ cu anul anterior. Acest fenomen poate fi asociat i cu reducerea semnificativ a Investiiilor Strine Directe n economia israelian, ct i cu reducerea exporturilor. Ambele pot fi corelate cu criza economic, n sensul c aceasta a determinat investitorii s fie mai precaui i totodat a afectat principalele piee de export, respectiv SUA i UE.

Rata de Cretere a PIB crete semnificativ n 2004 fa de 2003, punctul de maxim al acesteia fiind n anul 2006, care coincide cu un record al ISD-urilor de 13,2 miliarde USD, nu nivel care nu a mai fost atins n urmtorii ani analizai. Exporturile sunt o component important a economiei israeliene i pentru formarea prodsului intern brut. Acestea au fost de circa 36-43 % din produsul intern brut anual pe parcursul perioadei analizate. Principalele piee de export sunt Uniunea Europeana i Statele Unite, totalul exporturilor ctre aceste ri fiind n 2008 de cca. 18 miliarde USD, respectiv 20 miliarde USD. Israelul este cel mai mare exportator de diamante lefuite, n 2006 reprezentnd 17,9 % din totalul exporturilor. Principalele produse exportate sunt mainile si electronicele 43,5 % (2006) i produsele chimice i plastice 28,5 % (2006). Deasemenea un important sector al exporturilor este exportul de armament. Din punct de vedere al serviciilor, principalul exportat este turismul, Israelul fiind una din marile atracii turistice n special pentru cel cultural-religios. Exportul este stimulat i de tratatele comerciale pe care le-a ratificat statul israelian. Astfel acesta a ncheiat tratate de liber schimb ( Free Trade Agreements) cu SUA ( care a fost i primul n anul 1985), Canada, Mexico, UE, EFTA, Iordania, Egipt i se afl n negocieri cu MERCOSUR. Deasemenea au mai fost ratificate corduri de protejare a investiiilor, evitarea dublei taxri, cercetare i dezvoltare etc. . Totodat , Israelul aspir la calitatea de membru OCDE, acesta formulndu-i poziia printr-un raport din 2006 n care erau enumerate obiectivele pe care trebuie s le ating pentru primirea membreship-ului. Din punct de vedere al investiiilor se poate observa ca majoritatea din principalii zece investitori sunt de origine american. Acestea au nfiinat n special importante centre de Cercetare-Dezvoltare, asa cum a fost cazul IBM, Motorola, Microsoft. Israelul se bucur de o economie destul de stabil, ceea ce favorizeaz investiiile. Aceasta reiese i fin raportul cursului de schimb al monedei naionale cu euro i dolar, unul destul de stabil n ultimii ani (la dolar a variat ntre 4,5 n 2003 i 3,9 n 2009 iar la euro 5,1 n 2003 i 5,4 n 2009). n plus, rata inflaiei, dei variabil n ultimii ani, a fost una destul de sczut, ceea ce de asemenea reprezint un punct forte n atragerea de investiii strine. n ceea ce privete rata dobnzii, aceasta a variat n principal asemntor cu cele din restul statelor dezvoltate sau n curs de dezvoltare, ajungnd la valori foarte sczute n ultima perioad, pentru a ncuraja creditarea n condiiile crizei economice. Avnd o rat a dobnzii de referin de sub 1% la momentul actual, piaa din Israel permite bncilor s se mprumute la dobnzi foarte sczute i s acorde credite cu dobnzi reduse, ceea ce reprezint un beneficiu pentru orice companie care dorete s acceseze creditarea.

3. Cultura si Religie

Diversitatea Israelului provine din diversitatea populaiei: evreii din ntreaga lume au adus tradiiile lor culturale i religioase cu ei, crend un amestec de obiceiuri si credinte evreiesti. Israelul este singura ar din lume n care viaa se nvrte n jurul calendarul ebraic. Vacanta de munc i colare sunt determinate de sarbatorile evreiesti, i ziua de odihn este oficial smbt, Sabatul evreiesc. Arabii, minoritatea semnificativa a Israelului a lsat amprenta asupra culturii israeliene n domenii cum ar fi arhitectura, muzica, i gastronomia. Traditii si obiceiuri evreiesti Evreii cred ca le-a fost data pe langa Torah care este Vechiul Testament, si Torah Orala, iar cea mai mare parte a evreilor traditionalisti sunt de accord ca ar fi fost data pe muntele Sinai. Traditia orala serveste ca o explicatie a multora dintre poruncile din Torah, care sunt mentionate, dar nu sunt detaliate in mod special. Credinta intr-o traditie orala este obligatorie, macar pentru faptul ca fara ea foarte putine dintre porunci ar avea vreun sens. Aceasta Torah orala se numeste Talmud. Talmud-ul este impartit in sase sectiuni menite sa codifice legile intr-o ordine usor de inteles. Prima sectiune se numeste Zeraim (semintele) si se ocupa cu detaliile agriculturii Isrelului antic. Moed (sarbatoare) se ocupa cu legile asociate sarbatorilor, ca de exemplu Pesach, Shabbat si Yom Kipur. Nezikin (despagubirile) discuta legile evreiesti civile si penale. Nashim (femeile) vorbeste despre problemele dintre sexe, ca de exemplu casatoria si divortul. Kodshim discuta legile sacrificiului si taierii rituale. Tahorot contine legile puritatii si impuritatii. Interdictii alimentare In Biblie se mentioneaza san u fierbi un ied in laptele mamei lui. Torah Orala explica cum ca acest pasaj interzice sa se manance carne si lactate impreuna, lucru acceptat la alte confesiuni (ciulama cu carne de pui). Rabinii au extins aceasta interdictie alimentara la mancatul carnii de pasare impreuna cu laptele. In plus, Talmudul interzice gatitul carnii si al pestelui impreuna sau servirea acestora pe aceeasi farfurie, pentru ca e considerat nesanator. Este insa permisa consumarea pestelui impreuna cu lactatele, si chiar este un lucru obisnuit. Este de asemenea permisa consumarea lactatelor impreuna cu ouale. Aceasta separatie nu include numai mancarurile ci si ustensilele, ouale si vasele in care sunt gatite, farfuriile si vasele din care se consuma, masina de spalat vase sau vasele in care sunt spalate si prosoapele cu care sunt uscate. O gospodarie Kasher va avea cel putin doua seturi de vase, oale si farfurii unul pentru carne si unul pentru lactate. De asemanea, trebuie sa se lase sa treaca un interval de timp intre momentul consumarii carnii si a lactatelor. Parerile sunt impartite si variaza de la 3-6 ore in functie de obiceiurile sau

traditiile respectate. Aceasta este din cauza ca reziduurile de grasime si particulele de carne au tendinta de a se lipi de cerul gurii. Totusi, de la lactate la carne nu este nevoie decat sa se clateasca gura sis a se manance ceva solid care sa nu fie nici carne , nici lapte, cum ar fi painea, doar daca produsul lactat in cauza nu se lipeste de cerul gurii, cum ar fi untul. De asemenea din categoria alimentelor interzise mai fac parte toate animalele marine care nu au aripioare pt inotat (caracatita, calamari, crabi, creveti) sau orice animal care se taraste pe pamant (serpi), iepure, camila, sau orice animal vanat iar combinatia carne-lactate: daca se mananca branzeturi, se pot manca produse din carne dupa jumatate de ora, iar daca se mananca produse din carne, se pot consuma lactate dupa 8 ore. De asemenea carnea nu se prepara in sange (fripturi in sange). Sarbatori evreiesti Postul Esterei (20 martie/ 13 Adar). Postul Esterei este un post minor care precede Purimul. Comemoreaza perioada cand regina Estera i-a condus pe evreii din Persia intr-un post de trei zile si s-a rugat ca acestia sa fie salvatide la masacrul pe care Haman il pregatise pentru ei. Purim (21 martie/ 14 Adar). Purim comemoreaza ziua cand Haman planuise sa omoare pe evreii din Persia, dar prin interventia lui Mordechai si a reginei Estera, evreii au fost salvati si in schimb au fost omorati cei care intentionasera sa-i omoare. Se citeste povestea Esterei din Megillah. In timpul zilei se sarbatoreste. Se da de pomana la doi oameni nevoiasi. O delicatesa care se serveste de Purim este humentaschen, prajiturele in trei colturi umplute cu jeleu sau cu seminte de mac, miere si nuci. Pastele (20-27 aprilie/15-23 Nisan). Este o sarbatoare care dureaza opt zile, dintre care primele si ultimele doua implica stricta respectare a regulilor religioase. Se mananca matzah si nu se mananca produse cu drojdie de-a lungul celor opt zile pentru a comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt , deoarece nu avusesera timp sa lase aluatul sa creasca. Toata mancarea nedospita din casa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceputul sarbatorii. In primele doua seri ale Pastelui , se tine seder, timp in care se povesteste istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-si dobandi libertatea. Aceasta poveste se citeste din Haggadah, o colectie de pasaje din Tora si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. In timpul sederului, se beau patru pahare de vin si se mananca maror, ierburi amare. Yom Hashoa (2mai/ 27 Nisan). Aceasta este ziua Memoriala a Holocaustului, cand ne amintim de milioanele de oameni ucisi in Holocaust. In Israel, o sirena suna timp de doua minute la ora 11; atunci toata lumea se opreste din lucru si pastreaza un moment de liniste. Yom Hazikaron (9mai/Ykar 4). O zi dedicata tuturor soldatilor cazuti in Israel. Yom HaAtzmaut (10mai/5 Iyar). Aceasta este ziua independentei Izraelului, ziua cand evreii din Israel si-au proclamat independenta si au infiintat Statul Israel. Lag BOmer (23mai/18Iyar). Este cea de-a 33-a zi cand se numara Omer. Este o sarbatoare vesela care povesteste faptele rabinului Akiva, ale rabvinului Shimon bar Yochai si Bar kochba in incercarea lor de a castiga independenta si suveranitatea evreilor din Israel fata de romani. Se obisnuieste sa se faca focuri de tabara si sa se cante. Yom Yerushalaym (2iunie/28Iyar). Aceasta este cea mai noua sarbatoare evreiasca si sarbatoreste recapturarea Ierusalimului in timpul razboiului de sase zile din 1967. Tisha BAv (10august/9Av). Tisha BAv este o zi de post care comemoreaza distrugerea primului si a celui de-al doilea Templu sfant din Ierusalim, precum si alte tragedii ale evreilor. Rosh Hashanah (30septembrie/ Tishrei 1-2). Este anul nou evreiesc. Spre deosebire de

celelalte sarbatori evreiesti, este de natura foarte personala. In timpul acestei sarbatori, evreii trebuie sa reflecteze asupra experientelor din anul precedent si sa-si evalueze in mod scrupulous actiunile bune si rele. Se mananca lucruri dulci care sa simbolizeze dorintele noastre pentru un an nou bun si dulce. Cele o suta de sunete impresionante produse de suflatul in shofar (corn de berbec) in fiecare din cele doua zile de Rosh Hashanah sunt destinate san e trezeasca in mod simbolic, ca sa putem reflecta si deveni mai buni. Postul lui Gedaliah (2octombrie/ 3Tishrei). In aceasta zi, postim pentru a comemora moartea lui Gedaliah, ultimul guvernator evreu al regatului Iudeei, asasinat in 586 i.e.n.. Moartea lui a fost inceputul unei perioade de persecutie pentru evrei. Yom Kippur (9octombrie/10 Tishrei). Ziua rascumpararii. Intreaga zi este interzis sa mananci, sa bei, sa porti pantofi de piele, sa folosesti machiaj, parfum sau lotiuni, sa ai relatii sexuale si sa te speli. Sukkot (14-21 octombrie/ 15-22 Tishrei) este o sarbatoare de opt zile, dintre care primele si ultimele doua implica stricta respectare a regulilor religioase. Se locuieste intr-o sukkah, o locuinta temporara, timp de sapte zile, timp in care se comemoreaza calatoria de 40 de ani a evreilor in desert, catre Israel, perioada in care nu au putut sa-si construiasca un adapost permanent. Peretii acestei sukkah sunt in mod normal facuti din lemn sau din panza si tavanul este facut din crengi taiate. Trebuie lasate gauri intre crengi pentru ca oamenii dinauntru sa poata vedea stelele. Toate mesele trebuie mancate in sukkah si se spune o binecuvantare speciala. De asemenea, se binecuvanteaza cele patru specii: palmier, mirt, salcie si lamai. Shemini Atzeret (21 octombrie/ 21 Tishrei) este a opta zi din Sukkot. In Israel, Shemini Atzeret si Simchat Torah sunt combinate intr-o singura zi. Ele culmineaza in celebrarea multumirilor pe care le aducem lui Dumnezeu pentru ca i-a retinut pe evrei in desert. Simchat Torah (22 octombrie/ 23 Tishrei). Este ziua cand ne bucuram de Torah, in momentul in care terminam ciclul anual al citirii Torei si cand incepem sa citim din nou pentru anul urmator. Este una din cele mai fericite zile ale iudaismului. Seara, toate sulurile Torei sunt scoase din arca si sunt date membrilor marcanti ai congregatiei in timp ce acestia marsaluiesc intrun hakafah sau circuit in jurul sinagogii. Ceilalti membri ai congregatiei danseaza si canta in timp ce se strabate acest circuit. Cand grupul ajunge inapoi la arca, un nou grup are onoarea de a tine sulurile Torei. In cursul serii se fac sapte hakafot. Dimineata, toti sunt chemati sa binecuvanteze Tora. Cele mai multe congregatii se impart in grupuri mai mici pentru rugaciuni in scopul de a face loc la cati mai multi oameni. Se indeplinesc alte sapte hakafot, intr-o atmosfera de bucurie. Chanukah (prima seara 21-29/ 25 Kislev- 2 Tevet). In prima seara se aprinde o lumanare si se adauga cate una in fiecare din cele opt seri. Chanukah sarbatoreste ridicarea Templului din Ierusalim de catre maccabei in 167 i.e.n. si victoria lor impotriva grecilor si a evreilor elenisti. Prin traditie, oamenii se joaca cu titirezi cu patru fete, numiti dreidles. Se mananca mancaruri prajite, ca de exemplu chiftelute de cartofi sau lotkes, gogosi cu jeleu sau safganiot, datorita asociatiei miracolului de Chanukah cu uleiul. Cea de-a zecea zi de Tevet(5 ianuarie/ 10 Tevet) este o zi de post care comemoreaza inceputul atacului babilonienilor asupra Ierusalimului. In statul Israel, Kaddish se recita in aceasta zi pentru oamenii carora nu li se cunoaste ziua decesului. Tu BShevat(8 februarie/ 15 Shevat). Este anul nou al pomilor. Se obisnuieste sa se manance din cele sapte specii care cresc in Israel: grau, secara, struguri, smochine, curmale, rodii si masline. In Israel se obisnuieste de asemeni sa se planteze pomi.

Nunta traditionala evreiasca Casatoria religioasa evreiasca impune anumite exigente datorita faptului ca un astfel de eveniment este relative rar, mai des intalnite fiind casatoriile mixte. Destinele mirilor sunt legate de regula de sinagoga, iar ceremonia este realizata de rabin. Mazel Tov! (Noroc Bun!) este expresia care se spune atunci cand mirele sperge o cana sau un pahar, moment care marcheaza finalul ceremoniei, prin care cei doi miri sunt recunoscuti, din punct de vedere religios, sot si sotie. Exista sapte binecuvantari care le sunt dedicate, mirelui si miresei, insa doar in ultima, li se recunoaste noul statut, de intreg, de noua familie constituita. Dupa momentul inmanarii inelului, mirele semneaza un contract matrimonial prin care se angajeaza la constructia unui nou templu, cel al unei casnicii. incapere separate, pentru cateva minute, simbolizand momentul de intimitate al mirilor, care, conform traditiei, nu au voie sa se vada inainte de ceremonia nuntii, timp de trei zile. Tot ceremonialul se petrece sub baldachin, unde la sfarsit, in acordurile klezmerilor, femeile care au insotit miresa la altar, danseaza. Sala de receptie unde se face ceremonia ori are un antreu unde se face un buffet suedez cu tot felul de mancaruri, carnuri diferite, si sunt locuri unde se prepara carne la gratar si este taiata si servita de bucatari, salate, somon, si exista un bar de unde se poate bea tot ce se doreste, ori se organizeaza in restautante care au gradina si fac acest aranjament al bufetului suedez si al cortului de ceremonie al nuntii afara. In faza initiala, invitatii sosesc, langa usa se afla un mic seif in care se baga plicurile cu bani, si dupa aceea sunt primiti de parintii mirilor.Invitatii le vor ura acestora mazel tov. In aceasta sala se sta aproape o ora- 1ora jumatate, timp in care oaspetii mananca si beau, iar mirii sunt intr-oi camerra cu rabinul, si semneaza contractul prin care sotul se angajeaza sa aiba grija de sotie. Dupa ce se termina cu semnarea contractului, mirii sunt anuntati si sunt primiti de invitati, cu muzica si aplauze. Mirii isi fac aparitia si se indreapta direct spre cort. Mesele sunt aranjate aranjate astfel:in mijloc o glastra cu flori,in jurul acesteia sunt aranjate tot felul de bauturi in jurul bauturilor se aranjeaza salatele. Pe masa langa glastra se afla meniul serii care consta in 3 feluri de mancare si un desert fiecare fel doua sau trei alternative. De obicei nunta este coordonata de muzicanti numiti kletzmetri alaturi de care sta o persoana care conduce programul. La vreo 10 minute de la livrarea invitatiilor, isi fac intrarea si mirii, tot in aplauze sip e ritmuri musicale, si acestia se opresc in mijlocul ringului de dans unde danseaza primul dans impreuna ,inconjurati fiind de toti invitatii.Dupa dansul mirilor,acestia,impreuna cu invitatii se duc la mesele lor si incep sa consume numai bucate traditionale evreiesti. Este un obicei ca mirele si mireasa sa fie asezati pe scaune si ridicati (deasupra capetelor de barbati)sis a danseze astfel cu ei ,asta simbolizand ca in acesata zi ei sunt regi. Prietenii calor doi miri danseaza intotdeauna in jurul lor si fac atmosfera nemaipomenita. Mirii colinda tot timpul printre mese si vorbesc cu inviitii toata seara. In Israel, nuntile au loc cam intre 7-8 seara pana la 1-2 noaptea si au loc in timpul saptamanii. Traditii culinare evreiesti Traditia de Anul Nou evreiesc cere la inceput sa fie pe masa un platou cu mancaruri amare (frunze de patrunjel, coaja de lamaie), felii de mere si miere. Mesenii trebuie sa guste din mancarurile amare (care simbolizeaza binele care va urma in anul ce incepe). Se pare ca traditia

este mult mai pregnanta pentru Paste decat la Anul Nou. Masa incepe de obicei cu o supa de gaina, sau mai nou cu salate si entrees dupa principiile spuse mai inainte. Urmeaza o friptura de miel, de pasare ori un peste la cuptor. De Rosh ha shana (anul nou) se mananca: -peste, sub orice forma preparat; -felii de mere inmuiate in miere pentru un an dulce; -paine alba impletita; -prajituri, mai ales facute cu miere; -preparate de carne; -tot ce se poate servi la o masa festiva; Se aprind lumanari. De rosh hashana Se mananca mere si miere. Se mananca un fruct nou care este menit san e dea un alt semn ca a inceput un an nou. Multi mananca partea din fata a pestelui, pentru ca in anul care vine sa facem parte din cap si nu din coada. De asemenea se face Tashlich, adica evreii merg la o apa sau la un turn de apa daca nu este in zona nici o apa si isi arunca in mod simbolic pacatele. Ceremonia se bazeaza pe versetul biblic al profetului Micah si Tu(Dumnezeu) le vei arunca pacatele pe fundul marii.

Religie Religia in Israel este un element foarte important al tarii si joaca un rol major in modelarea culturii israeliene si stilului de viata. Israelul este singura tara din lume in care o majoritate a cetatenilor sunt evrei. Potrivit Biroului Central de Statistica Israelian, populatia in 2008 a fost formata din: 75,4% evrei 20,6% arabi 4 % minoritati In ceea ce priveste apartenenta religioasa a populatiei israeliene: 76,2% evrei 16,1% musulmani 2,1% crestini 1,6% druzi Israelul nu are o constitutie inradacinata dar libertatea de religie este ancorata in lege. In timp ce legile de baza ale Israelului, care servesc in loc de constitutie definesc tara ca un stat evreiesc; ele impreuna cu statutul Knesset-ului, deciziile Curtii Supreme si diferitele elemente ale legii comune actuale acorda cetatenilor dreptul de libera practica a religiei in tara. Legislatia israeliana recunoaste oficial doar cateva religii, toata apatinand religiei ebraice: iudaismul, crestinismul, islamul si credinta bahai. Iudaismul adopta credinta intr-un singur Dumnezeu, care este creatorul universului si care conduce poporul ales, evreii, prin profetii cu care el vorbeste. Biblia evreiasca (sau Vechiul Testament) este scrisa integral in ebraica - cu exceptia catorva capitole sau versete, care sunt in aramaica, limba semitica asemanatoare cu ebraica - si care

este cartea cu cele mai multe traduceri si cei mai multi cititori din lume. Biblia este impartita in: Torah (cele cinci carti ale lui Moise), Neviim (Prorocii) si Ketuvim (Scrierile, Psalmii). In literatura rabinica se intalneste des termenul Torah pentru a desemna intreaga Biblie. Iudaismul promoveaza ideea de comunitate printre toti oamenii de credinta evreiasca, apartenenta la o sinagoga sau templu, si importanta vietii de familie. Ceremoniile religioase au loc atat acasa, cat si la sinagoga . Sinagogele (inseamna in ebraica case de intrunire) sunt de 20 de secole locuri in care evreii se intrunesc pentru a se ruga si a studia. Orice loc poate sluji acestui scop cu conditia sa fie orientat spre Ierusalim, sa nu fie acoperit de alta constructie si sa contina un anumit numar de obiecte de cult. Chivotul sfant este partea esentiala, care contine sulurile Torei, suluri de pergament pe care Torah a fost scrisa de mana. In fata Chivotului sfant arde o lumina vesnica, care simbolizeaza faptul ca Sfanta Scriptura continuta in Torah este lumina. In zilele de luni, joi, de Shabbat si in diminetile zilelor de sarbatoare, este scos unul din aceste suluri pentru a se citi textul recomandat. Shabbat-ul este in religia iudaica ziua binecuvantata si sfintita de Dumnezeu, care i-a incredintat-o poporului Israel, ca semn al legamantului incheiat cu el. Ragazul creat de odihna de Shabbat trebuie sa fie ocupat cu rugaciuni, studiu, o atmosfera sarbatoreasca, atat la sinagoga, cat si acasa. Torah interzice consumarea sangelui, de unde si interdictia de a consuma orice animal ucis prin vanatoare si stabileste reguli speciale pentru taierea animalelor si necesitatea de a sara carnea inainte de taiere. Alimentele din carne nu au voie sa fie amestecate cu cele din lapte.

4.

Turism

Israelul este o destinatie turistica de peste 2000 ani. In intreaga tara veti descoperi muzee, parcuri nationale, rezervatii naturale si locuri sfinte. Israelul este plin de ruine si orase vechi. Oamenii vin in Israel pentru a atinge o parte a trecutului. Evenimentele, povestile si legendele despre aceste locuri au ramas intiparite in mintea oamenilor de pretutindeni. Obiective turistice Cetatea Ierusalimului - se poate vizita casa in care a unde a locuit Maica Domnului in cetatea Antonia. Orasul lui David: Silwan (in Biblie Siloam ) este cea mai veche parte a Ierusalimului. David, Solomon si profetii au trecut pe aici. Gradinile din Siloam au inspirat Cantecul Cantecelor. Orasul lui David poate fi vizitat cel mai bine impreuna cu un ghid autorizat. Via Dolorosa este drumul pe care Iisus a mers de la judecata catre rastignire. Aici sunt cele 14 opriri ale Crucii care conduc si spre Biserica Sfantului Mormant din Cartierul Crestin , cunoscut ca locul unde a fost ingropat si unde a inviat Hristos - centrul credintei crestine din intreaga lume. Zidul Plngerii Gradinile Suspendate din Haifa Muntele Sionului - pe care se afl Biserica Adormirii Maicii Domnului, Muntele Maslinilor - loc n care mulimile se ntlnesc n Duminica Floriilor ca sa reediteze intrarea lui Iisus in Ierusalim. Se opresc acolo unde Domnul a plans, prevazand soarta sa si a orasului. Locul e marcat de o biserica in forma de lacrima, numita Dominus Flevit ("Domnul a plans"). Tot pe acest munte este Gradina Ghetsimani, in care exista inca o mica livada de maslini, despre care se spune ca ar avea aproape 2000 de ani. De pe Muntele Mslinilor putem avea o superb panoram asupra oraului vechi. Alte biserici pe Muntele Mslinilor: Biserica Natiunilor, Biserica Maicii Domnului si Pestera Ghetsimani, Biserica Pater Noster (Tatal Nostru) Alte orae i atracii turistice Nazareth, orasul copilariei lui Isus Obiective

Catedrala Catolic Buna Vestire, cea mai mare construcie de cult din Orientul Apropiat, pe locul unde s-a aflat casa Fecioarei Maria; Biserica Sf. Iosif; Sinagoga; Biserica Sf. Gavril, unde se gsete izvorul Mariei. Localitatea Cana Galileei, unde Isus a savarsit prima minune, transformand apa in vin. Haifa, ora port al Israelului. Se pot vizita: Grdinile Bahai , (din exterior) Templul Cultului Bahai si mnstiriea Stela Maris. Bethleem, Cetatea lui David, cu locul unde ciobanii vremii au fost anuntati de ingeri despre nasterea lui Mesia. De vizitat: Biserica Nasterii Domnului, Piata Ieslei si Mormantul Rachelei. Tel Aviv: Cu o vechime de mai puin de un secol, Tel Aviv nu poate concura cu Ierusalimul. Un scurt tur panoramic al celui mai mare ora cosmopolit al Israelului este absolut necesar turistului care vrea s guste mixtura cultural prezent prezent aici. Muzeul Diasporei - situat n campusul Universitii din Tel Aviv La Qumran la Marea Moarta - magazinul de cosmetice produse din mineralele din Marea Moarta. De-a lungul Raului Iordan, via Jericho - locul botezului ( Chibutz Yardenit ). Sit-ul arheologic Tzippori (Sepphoris), iniial aezare datnd din secolul al II-lea .Hr., a fost apoi capital roman a Galileei. Astzi este un obiectiv deosebit de vizitat datorit ruinelor bine pstrate. Se pot vedea drumuri romane, o cas roman cu superbe podele decorate cu mozaicuri, o cetate a cruciailor i sistemul roman de apeducte.