IP- Abonamentul: Pentru monarcnie.

Pe an 12 cor., '/, « ° 6 «or. '/•« an 3 COT.'

Pentru străinătate: Pe 1 an 18 fpc.,«/«

an 9 frc., '/* « a , 4 frc. 50 cm.

Foea apare In fie care

S â m b ă t ă .

"EJK

Fot bisericeseă-politică. 1

Inserţinni: .(Înşir gafmond:

odată 14 fii., a ddua 6*ă 12 fii, a.treia *' m ir> ai. Tot ce privesee foia, să se adreseze la: Re-dacţiunea şl admini-straţiunea „Unire!"

în B l a ş .

-BIS

la I M :

inul XIH. Blaş 23 Maiu 1903. Numşrul

Esamenele la şeolele poporali.;

( E ) în zilele acestea sînt în curgere esamenele pe la şeolele po­porali din întreg» n6stră archidiecesâ.

Protopopii noştri merg din sat în «at, asistând la acestea esamene, obli-gământ având a face rap6rte eonsciin-ţi6se şi detaiate despre decursul lor.

în împrejurările de azi, singur numai biserica şi şcola ne-au rămas fortăreţe spre apărarea credinţei, moralităţii, limbei şi individualităţii etnice a neamului nostru —- trebue deci ca trezi să fim şi să yeghiem, ca acestea fortăreţe să ni le seim apară şi întări, şi să lacrăm într'acolo, ca şc61a să fie la cşilmea chemării sale.

Şeolele năstre o mare parte sfnt în agonie, periclitate a fi închise, ne mai pntendu-le susţinea, multe nu co­respund chemării lor,. şi fi&rte puţine sînt de acelea, cari sînt la nivoul ce trebue să-l ocupe o şcola' românâscă între împrejurările date.

Şi întru cât o şc61ă a corespuns ori ba chemării sale, ne putem con­vinge cn deosebire cu ocasiunea esa-menelor, când copiii au să dee probă despre cunoscinţele câştigate în de­cursul unul an.

în primul loc, de la învăţător atîrnâ ca şcola încredinţată lui, să corăspundă misiuneî. în trecut — având învăţători necualificaţi In de ajuns — şcdlele ndstre nu puteau fi conduse cum se cuvine. Mulţi dintre învăţă­torii noştri considerau — şi durere consideră si azi — cariera lor de un simplu mijloc de a-şi câştiga pânea de tote zilele, ultându-şi de misiunea ce o au şi de greua responsabilitate naţională ce au luat asupra lor. Se sperăm înse că cu timpul vom avă un corp învăţătoresc conseiu de misiunea ce .o are, ceea ce se va ajunge de sigur prin reforma proiectată de a

ridica cursurile preparandiali de îa trei — la patru..

Dar cu deosebire spiritul şi dir recţia > In care se face instrucţia în şeolele năstre poporali acum 'mai vîrtos ca ori şi când, trebue să for­meze obiectul principal al preocupărilor nostre.

Socialismul începe a prinde ră­dăcini adânci şi a se estinde tot mai mult şi printre romani, nazarinenii, baptiştii şi alte secte de acestea să lăţesc printre credincioşii noştri cu o îuţălâ înspăîmîntătore, poporul nostru bun şi moral de la natură, începe a decade zilnic Şi tote acestea sapă şi sgudue temeliile bisericilor şi a şc61elor ndstre, unicele fortăreţe, de la esistinţa cărora — depinde şi esistinţa neamului nostru.

Cine p6te opri poporul nostru pe povârnişul apucat, dacă nu biserica şi şc61a, preotul şi învăţătorul?!

A cresce caractere firme şi mo­rale, pătrunse de adevărată credinţă în Dumnezeu, iată ce trebue să fie misiunea şcolelor, şi atunci între ro­mâni de sigur nu se vor pută lăţi balele societăţii moderne, înveninând şi slăbind forţa vitală a poporului nostru.

Să se pună deci pe viitor un pond şi maî mare In şeolele n6stre poporali, pe crescerea religiăsâ-morală.

Catechisarea în şeolele poporali — durere trebue să o recunoscem, nu se face în tot locul cum ar trebui să se facă. Unii preoţi, ţin orele de religiune cu pruncii numai să le ţină, alţii nu le ţin de loc şi le încredintiză învăţătorilor, şi în celea maî multe şcdle, religiunea, care ar trebui să se propună mai bine şi mai cu fundament, să propune mai slab ca tote cele alalte obiecte de învăţămînt.

Şi dacă e să se pună pond, apoi în primul loc pe propunerea religiunei trebue să punem pondul cel mai mare, pentru că numai crescând o generaţie cu frica lui Dumnezeu, morală, vom pută spera ca popor un viitor mai bun.

• Nu numai în propunerea religiuneî r

fără in t6te cele alalte prelegeri, în­văţătorul să-sl dee silinţa a sădi în fragedele inimii ale pruncilor,, credinţa adevărată, în şcâlă cât şi afară da şedlăj pruncilor cât şi părinţilor, ser-vtn&u-le de esemplu şi model de viaţă cinstită şi morală.

Cu ocasiunea esamenelor proto­popii noştri în urma oficiului ce-I ocupă, se vor pută convinge, întru c i t şc6lele n6stre "corespund chemării lor r

de a cresce fii credincioşi bisericii şi neamului, vor observa ce ar fi de îndreptat în o direcţie,- ori alta, ce e de lăudat şi ce e de condamnat, şi sîntem convinşi, că nu v'or pregeta, a atrage în raportele lor, atenţiunea, forurilor mai înalte asupra celor esper riate de ei.

Altcum fără de înţeles, şi scop moral ar fi visitaţiunile lor pe la esamene.

îar în decursul anului scolastic, preoţii numai datoria Îşi vor face, catechisând consciinţios pruncii, şi mână în mână cu învăţătorii silindu-se într'acolo, ca pruncii să capete o cres-cere adevărat creştinescă.

A fost fericită idea V. Ordinariat, de a esmite din gremiu pe inspectorul şcolar archidiecesan Rev. canonic Dr. Augustin Bunea, să esiste la esamenele şc61elor din tractul protopopesc al Cluşuluî, ca aşa nemijlocit să-şi potă forma cei chemaţi o idee clară despre modul, cum se face instrucţia în şeolele nostre poporali.

Pe viitor ar fi de dorit să se prac-tiseze acest lucru, ca aşa încetul pe încetul, cei chemaţi să cundscă de fapt, nu numai din rap6rte t6te şc61ele nostre şi neajunsurile lor.

Pentru că dacă voim a ne susţină individualitatea etnică ca popor, legea şi biserica, atunci devisa tuturor trebue să ne fie: a ne apăra şcdlele, şi a cresce în ele copiii în frica lui Dumnezeii, în spirit adevărat creştinesc şi moral.

\

Onoratul P A R A C L I S al Preasfintel Născătdrel de Dumnezeu şi pururea Feci6rel Măria şi CAN&STEIEJS cătră Domnul nostru Isus Christos şi îngerul păzitoriu. Preţul 20 fll. + 10 AL porto.

Pag. 2 0 4 ü S I R E.X.. ST. 20

Corespondipţe.

VISITAŢIUNE CANONICA. -— Raport special al ^Unirii11. —

Revenim asupra visitaţiunii canonic* făcute de înalt Preasfinţitul noaţru Mitro­polit, despre care am luat notiţă şi tn nrul trecut, şi o schiţăm aici pe scurt.

Escelenţa Sa Însoţit de IU. Sa cano-nicul-prelat Dr. Vasile Hossu. a plecat din Btăş Joî în 14/1 Haiti la 3 ore noptea la Abuş. Aici au fost întimpinaţi de Ba­ronul din Abuş 111. S ă ' A por Istvân şi con­duşi până.la biserica gr. caţ. unde II aş­teptaţi v.-proţopopul Dicjo-SânrMărtinuluI Mon. Laurenţiti Pascu şi preotul din Abuş, On. Nonie Rus, îmbrăcaţi în odăjdii. Esc. Sa a ascultat s. liturgia celebrată de nu­miţii preoţi, Iar după cetirea s. Evangelil a ţinut o frumosă predică poporului adunat în-număr mare şi din tote părţile, ca să-şi veză pe Archipăstorul săi.

Sfîrşindn-s*: serviţiul divin, au mers la biserica rom. cat. din Abuş. unde Epis­copul transilvan 111. Sa contele Majlâth a împărtăşit s. sacrament al mirului pruncilor rom. cat; diu Abuş. Au făcut apoi visita datorită familiei Baronului Apor Istvân. familie vestită pentru sentimentele sale pronunţate catolice. Aici aâ luat şi prânzul împreună cu neobositul episcop transilvan. Atât Esc. Sa Mitropolitul, cât şi. Ilustrul său însoţitor — care într'aceea era deja numit episcop al Lugoşulul — aâ fost obiectul unor ovaţiunl fdrte cordiale.

L a 4 ore d. a. Esc. Sa a plecat cu trăsura proprie la Mureş-Oşorheiti. luând cn sine pe lângă 111. Sa Dr. Vasile Hossu

şi pe v.-protopojpul D. -Sâ ţ^ l^ t inu lurLaju-renţiti Pascţjj,* \ di <f

P r i m i t sèrWorèJjcà^fn QşorŞi|ju s'a făcut Arhiereului , .pentru c | anume oît a avisattniel 'pe protopopul nici pe auctb-rităţile civile destare sosirea Sa,' de cât Î I T ziua precedentă.

Archiereul lmpreană cu însoţitorii sèi a descălecat deadreptul là biserici, unde Ta întlmpinat protopopul Mureşului Iosif Vancea îmbrăcat tn ornate şi asistat de Y.-notariul consistorial Iacob Popa. ca diacon, carele .sosise cu trenul direct de la Blaş.

Dttpă vorbirea de binecuvîntare a protopopului şi răspunsul părintesc a l A r -chiereului. Îndată s'a început visitaţiunea canonica, cerfcetâridu-se ornatele şi vasele sacre, cărţile li turgice şi corale dinbiserică, apoi starea edificiului bisericii şi a locului dimpr-ejurul aceleia, într'aceea se adunase poporul în biserică şi JEsc. Sa îmbrăcat în man dia şi camilafca, a ţinut rugăciunile de la litie şi a dat binecuvîntare celor de faţă.

Vineri în 15/2 Maiù la 8 óre v.-pro-

topopul Laurenţiti Pascu, a celebrat o li­turgic diaconind v.-notariul consistorial I acob .Popa , — Iar Esc. Sa Mitropolitul a ţinut celor adunaţi o frumósà predica, în-demnându-I la vieţă cumpătată şi la alipire de s. biserică şi de instituţiunile bisericesci,

După s. liturgie Esc. Sa a servit pa­rastas pentru repausatul protopop al Mu­reşului Vasile când-va Hossu. tatăl 111. Sale Dr. Vasile Hossu, — şi a cetit rugăciunile de deslegare pentru sufletele repausaţilor parochiei M.-Oşorheiu.

S'a continuat apoi visitaţiunea cano­nică atât înainte cât şi .după amézl, cerce-tându-se cu deamănuntul: cancelaria paro-chială şi protopopóscà, cassa bisericii,

ziarele de IţaaloficioşI, locuinţa parochială, ş c o l a r i t foe^npefedif icatele, cemeteriul. numeral şi"? aişrea morală a credincioşilor şi. a feţelor ibwericeicl special.

?Sle lâog* tote acestea, neobositul Ar-chiereft în acşţ i-ş l ,zi a făcut aprdpe la 30 d<| visite, eereetşnd pe corniţele suprem, p teş /T»hJe î regeaeJ, primarul oraşului, cu

)an cuvîrift,â@ţe notabilităţile şi pe mal mulţi credincioşi gr. cat. şi membri al curatora-tnluî bisericesc. - Esc. Sa Mitropolitul a fost găzduit la

protopopul gr. cat.. Iar însoţitorii săi aţi fost Invitaţi la ospitalul abate-pleban rom. cat. Magn. Sa Karâcson Mârton;

Atât prânzul cât şi cina fiind Vineri şi zi de post, — s'a servit la protopopul Iosif Vancea şi aâ luat parte pe lângă Mitropolitul şi suita şa, încă şi Magn. Sa Karâcson Mârton şi căpitanul suprem de poliţie Spect. d„n Hegediis Sândor. care altcum a însoţit pe Esc. Sa în tot timpul cât a petrecut în M.-Oşorheiti până la plecare. stândn-Ma disposiţie cu cea mal mare prevenire. .

Esc. Sa a dărujţ bisericii gr. cat, din M.-Oşorheiu 200 cor. Iar săracilor din acel oraş asemenea 200 cor., cari le-a pus la disposiţia primarului orăşenesc.

Sâmbătă dimineţă între sunetele clo­potelor de la bis.,gr. cat. şi de la cea rom. cat. a Ieşit la gară însoţit de suita sa. de zelosul abate-pleban Magn. Domn Karâcson Mârton şi de căpitanul suprem de poliţie, şi 'cu trenul de la 5 ore a plecat la Mureş-Uiora, unde a sosit la 8 ore dimineţă.

O primire demnă şi sărbătorescâ s'a făcut înaltului Prelat în acest oraş montan.

Deja la ga i a a fost întîmpinat de cătră Magn. Domn Paul Fritz, consilier suprem montan şi şef al oficiului montan

FEUILLETON.

T u es P e t r u s . . . Timpurile tulburente de sub Napoleon

marele, a comstrîus pe contele Ludovic Pecci, să se retragă în frumosul şi liniştitul castel Oarpineto; pentru că, sufletul şi inima lui plină de întristare şi amărăciune, vedé clătinându-se tronul pontificelui.

GouBórta, mamă evlaviosâ, conducea ziuariul vremilar trecute, ..pe sama fiului săti, ca acela să fie Inmină conducetóre în vieţa lui.

Tata, — cu pieptul lui plin de dul-ceţă — ca mierea, şi cu nădejde în viitor, chiamă totă familia sa în jurul său şi le cetescé célea mal frumóse pagini dinSfinta biblie, şi cu o deosebită Iubire pârinţescă — ÎI face atenţi, să trâescă în frica şi legea lui Dumnezeu şi poruncile bisericel.

Aşa s'a crescut bătrânul din Vatican.

Mari şi glorioşi aâ fost Gregoriü a V I I - l e a . ' : Bonifa&ti a VIH- lea dar marile idei, concepute în • mintea lor, numai gloriosul -pontifice Leon al XI I I - l e a 1-ea adus îndeplinire.

Pe lângă t o t e ' încercările atheistice, aimicitóre, catolicismul, — ca prin minune s'a ridicat la g r a iu l cel mal perfect.

Şi de pe tropul pontificelui, cu o nespusă putere maîestaticâ, strălucesc razele binefácétóre pe întreg rotogolul pămîntulul.

Braţul puternic a lui Napoleon s'a strîns în cătusi, coróna iul stràlucitóre s'a prefăcut în cenuşe şi imperialismul lui a apus.

Corabia lui Christos condusă de braţul neînvins a lui Leone XII I - l ea plutesce măiestos pe marea fortunósa şi spume-gàtóre cătră limanul ceresc.

Şi lumea întregă, cu nemărginita dragoste şi alipire, cu lacrimi de bucurie în ochi, cu suflet şi inimă înălţată la ceriu, lubileză anul al 25-lea al domniei pontificale.

Tòta vieţa lui lungă e plină de fapte nemuritóre.

Peana mea slaba nu-I în stare a descrie măreţele lui opere ' teologice şi filo­sofice creştinesc!; las, că o mână mal desterà, cu minte inspirată de sus . . . . să-le descrie îa istoria universală unde vor străluci, ca un,focular nestins!

Părintele şi mal marele cap al bisericel, reformeză seminarele tinerimel teologice, ordul călugăresc e îndrumat la o altă vieţă nouă şi fplositóre, spre a aduce rodurl spre mântuirea suflatelor, enciclicele lui pline de mângâiere vin ca róua'rè'coritóre a ceriului, ca să le aşe4ăm în inimile nòstre spre a pute contrasta vrăşmaşilor bisericel lui Christos.

Mintea lui înţelepţi şi diplomatică aduce în uimire capetele încoronate şi pe mai marii ţârilor; câte> cestiunl de l i c a t e . . . de interes universal le aduce la deslegare indestulitóre!

Strălucirea lui se' arată şi î n ' a l t a formă, mult folositóre omenimel întregi.

Pedépsa lui Dumnezeii s'a apropiat . . . ! O vede mare şi mic. puternic şi slab,

domnitor $i supus, a se păzi nime nu se pote.

îngrozitor! Ochii ne ;miloşI schinteeză de răsbu-

nare . . , focul inimel creştinesc! la mulţi s'a potolit, sufletele lor s'ati depărtat de eerifi,.

Satana urlă! Focul armelor şi ascuţitul suliţelor

nu te pot scuti. împăraţii, regii şi domnitorii cad jertfă

fără vină. •.. , Unde-1 omul? uude-I alesul lui Dum­

nezeii? să vindece ranele durerose a omenimel?

Da. Acel cu ranele sângerânde voiesc a fi, şi el liberi, ca vulturul din munte, dărîmă tronuri şi altare, răpesc bunuri şi averile omenilor cu forţa, ţipetele lor se aud.

Strîgă după, pâne! Dar îngânfaţii avuţi, fără iubire în

inimă, — nu le aud, şi înbuibaţl în dul-ceţile lumescl, nu văd suferinţele din colibi. Dumnezeul lor e banul, pe omul lucrător îl socotesc de un instrument pentru înmul­ţirea averilor lor.

Din inima acestora a săcat înbirea deapropeluî adusă din ceriu; dînşii n'ati Dumnezeă, n'ati patrie, n'ati familie.

Aceştia âti născut anarchia şi socia­lismul, cari întunecă orizonul.

., Şi după « e focul armelor se arată ne-potincios, ascuţitul suliţilor slab, de a scuti pe blândul cetâţan de uneltirile infernale anarchistice; vine omul, alesul.lui Dumnezeu, pontificele roman Leon al X I I I - l e a , şi cu Evângelinl în mână — deşteptă societatea omenimel, rătăcită* de la Iubirea lui Christos.

Şi că un S6re îşi revarsă razele lubirel creştinesc! şi alunga Intunereeul.

Nr. 20 U N I R E A Pag. 205

din Uiôra, protopretorele Bojthe. pretorele Dr. Anrel Sava şi notariul Chirilă Cnrtă. într'un şir întreg de trăsuri elegante aù intrat In oraş, în care drumul era numai verdeţă şi flori.

tn dreptul fabricel de sodă era arcul triumfal ridicat de corpul funcţionarilor de la fabrica. Aici a fost a dona oră bine-ventat prin inteligentul director al fabricel.

L a vre-o 200 de paşi înainte, era falnisnt arc triumfal ridicat de băieşl, unde l'a întimpinat întreg corpul funcţionarilor de la oficiul montan prin rostul suprem al băilor, şi i-s'a oferît 'un frumos buchet de, flori prin Dşora Aurelia Radu, fica proto­popului M.-Ûi6rêi. — Sunetele armoniose ale capelei băieşilor aii însoţit de aici în colo pe serbătoritnl Archierefi şi 4 fetiţe îmbrăcate în costum ţărănesc din localitate ÎI presărafi calea cu flori.

Aprope de biserică l'a salutat clernl districtului protopopesc al Murăş-Uidre!, représentât în mod demn atât prin număr, cât şi prin oratorul său Ioan Moldovan, parochul din Ciunga.

în uşa bisericii l'aû primit apoi preoţii îmbrăcaţi în odăjdii. Eraù: 111. Sa Dl Dr. Vasile Hossu, protopopul M.-Uiôreï Dr. Se*-bastian Radu, Ioan Bacifi, preotul din Noşlac, Vasile Gruia, preotul din Cisteiul-uag. şi v.-notariul Iacob Popa, ca diacon.

După ce Archiereul a îmbrăcat mandia şi camilafca şl-a luat cârja pastorală şi crucea, — protopopul Radu prin cuvinte mişcătore oferindu-I cheia bisericii I-a tăl­măcit entasiasmul şi bucuria omagială, cu cari biserica şi parochia acesta primesce pe mirele Bău.

Mitropolitul a răspuns lăndând păs­torirea „blândă şi înţăleptă a protopopului său şi a ţinut poporului adunat în număr

Numai Iubirea nasce dreptate, numai Iubirea adace egalitate.

Dar iubirea atunci va rămâne statornică, dacă în lăuntrul omului va locui credinţa adevărată creştinescă.

Să zidim biserica credinţei . . . şi să urmăm sfaturile înţelepte şi pline de dragoste a marelui pontifice León a XIH- l ea .

I. T. Fane preot.

M K K —

î n g e r u l p ă z i t o r (de Pedro A. de Alarcon).

„ î n prima Maiü se reîntorc rându-nelele", aşa-i zicala în Spania, şi de cându-i lumea să pare în adevăr, că acurat în acesta zi revin rândunelele de casă şi de ţărmure din iernaticul lor din Africa în acesta ţară, s'au mai adevărat în aerul acelei ţări. Ceea ee inse n'a spus nime până acum, — o sciü acesta din cel mai bun isvor — este. că în nici un an rân-dnneleie nu aú vă<|ut zidurile din Tarragona şi nu şi-au luat în posesiune cuiburile lor vechi într'o zi mai frumosă, mai balsamică, şi mai Btrâlucitore, ca în ziua de prima Maia 1814.

Marea deplin albastră şi nemişcată, ca însu-şl ceriul, nu se părea a fi o com­pletare a pămîntulul mărginit, ci începutul spre eternitate şi spre infinit. Zimbind in-tîmpina câmpiile desmlerdârile sorelui şi ÎI răsplătea cn flori pompóse, solii, cari promitéü róde abundante. Scurt, tote respirau o dragoste şi vieţă, şi în aerul zuzuitor să

forţe mare o cuvtntare plină de entusiasm şi de zel apostolic, vărsând curaj şi mân­gâiere tu inimile ascultătorilor. — . „ P e cum voi vă 8CoborîţI în adîncimile pămîntulul — â zis între altele — pentru ca de acolo să scdteţi sarea materială indispensabilă pentru vieţa trupescă a omenilor, asa să vă înălţaţi de altă parte cugetele în regiunile ceresc!, spre a cânta sarea Mântuitorinlul, indispensabilă pentru vieţa sufletescă, şi care singură este îh stare a conserva li­niştea şi seninătatea gândurilor vaste în munca grea ce o îndepliniţi."

Urale entusiaSte aii întîmpinat vor­birea acesta a Arcbiereuîui. care însoţit de acestea şi de sunetele clopotelor şi între salve repeţite de trascuri a intrat în biserică. Aici s'a celebrat s. litnrgie, la care 111. Sa Dl Dr. Vasile HOSBU, a ţinnt o frumosă predică ocasională. iar la fine Archiereul a cetit deslegârile morţilor şi a împărtăşit asupra credincioşilor, cari în nnmăr de aprope 600 persone s'afi presentat la să­rutarea s. drepte.

Actul oficios al visitaţiunii canonice s'a petrecut şi aici ca şi ia M.-Oşorheifi. Şi aici a făcut Esc. Sa numărose visite. L a Magnificenţa Sa Dl Paul Fitz. a primit corpul oficialilor montani, dintre cari pe mulţi i-a cercetat pe la casele lor, asemenea a cercetat pe directorul fabricel de sodă, şi pe representanţil anctorităţilor admi­nistrative.

Prânzul s'a servit la protopopul Dr. Radu, pentru 17 persone; a domnit ani­maţie şi veselie cordială şi s'afi ţinut multe toaste frnmdse. în decursul prânzului capela băieşilor (40 persone) a delectat pe meseni cu mal multe piese clasice bine şi precis esecutate.

Amintim aici, că parochia gr. cat. a M.-Uiorii stă sub patronul înaltului Erarifi

simţia resuflul balsamic al primăverei, carea deja cocheta cu vara.

Dar nu numai de acesta natnrâ era farmecul primăverei în acea zi de amintire ne-peritore. Sentimente sărbătoresc!, morale şi patriotice de mulţumită mişcafi piepturile omenilor încetate la cugetul, că a revenit rândunelele acasă, că s'a început luna florilor şi în ziua următore va fi 2 Maifi, sentimente, cari asemenea le vorbiafi de reînviere şi înflorire! . . . '

încă nu trecuse două săptămâni, de când după lupte necurmate dormia în Spania pace. Resbelul de independenţa — a cărui eroi afi fost părinţii lor — acum era terminat. Generalii lui Napoleon cu ostile şi regele lor pretenţios o luaseră la fugă. ca să spună cuceritoriulul atâtor naţiuni că ar fi nebunie a cugeta la sub­jugarea poporuiul spaniol! în totă peninsula nici un singur soldat străin nu mai pute-î vede.

Patria storsă şi slăbită de puteri zăcea pentru acesta în aceea lumină strâ-lucitore a sorelui ca un reconvalescent, carele după lungă luptă cu mortea pentru prima oră şl-a părăsit patul durerilor! — Un moment melancolic, sublim! — Clopotele chemau pe credincioşi din nou în bisericile stricate şi prădate. . . De pe vetrele petate cu sânge se înâlţafi nori albaştri de fum câtră ceriu. . . Vântul lară-şî respândea în depărtare vechile cântece populari. . . . Patria bravă depuse armele şi să reîntorcea larâ-şl la muncă, aflând mângăiere pentru pierderea fiilor, fraţilor şi părinţilor în gândul de a vede ţara scăpată, carea fusese martora nascereî şi morţii lor! . . . T6te era fi dolifi sfint şi bucurie patetică de

regesc. Esc. Sa Mitropolitul a trebuit s i simtă adevărată mângăiere şi bucurie pâ-rinţescâ, convingându-se cu ocasiunea visite! acesteia, că acel car! conduc astăzi oficiul montan din M.-Ui6ra, că representanţi al înaltului patron împreună Cu directorul fabrice! de sodă şi cn organele administra­tive sînt omeni cn cugete înălţate şi cn sentimente nobile, cari n'afi în vedere numai bunăstarea materială a poporului, ci să iutereseză de aprope şi de prosperarea lui în cele spirituale şi de întărirea şi des-voltarea vieţii lui, mwale . acesta se pdte deduce, din nivonl înalt al primării, ce afi făcut'o Archiereulnl; nostru în 16 Maifi aran-giate cn deplin acord en harnicul paroch şi protopop gr. cat., care primire a dat întregii comune o faţă sărbâtorescă şi prin aceea, că în zina aceea lucrările din băl afi fost sistate.

Esc. Sa şi aici a dăruit bisericii 100 cor. Iar 50 cor. a dăruit Reuniuni! pentrn tmbrâcarea copiilor săraci; sara cn trenul de la 11 ore a plecat apo! acasă la Blaş.

Sărbători neuitate vor rămâne pentru aceste două parochii visitaţijle din 15 şi 16. Maifi şi sperăm, că fructele acestor v i -sitaţil vor fi bogate şi rămânătore. Pretu-tindenea Archiereul îndemnă, încurajeză şi certă dacă e de lipsă, cu cuvînt energic dar plin de dragoste şi de zel apostolic pentru delătnrarea scăderilor şi a neajun­surilor. Pretutindenea inimile credincioşilor şi ale persdnelor bisericesc! rămân mân­gâiate, pline de curaj de hotărîre şi de propusuri bune.

Dumnezefi să ajute bunului nostru Archierefi, ca să potă procura ast fel de momente iuălţătore credincioşilor săi şi din alte părţi, visitând şi alte parochii aşa pe

la San Sabastia până la Cadix, de la Cornna până la Gerona.

Din provincie în provincie, din oraş în oraş, din sat în sat tote mărturisiafi, că cu eroism şi în unire să străduiseră a scu­tura jugnl străin; tote erafi rugăciune de mulţumită cătrâ Dumnezefi pentru a învinge, gândire piosâ cătră cel morţi, propus de a reconstrui cetăţi nouă şi case nouă în speranţa de a duce în el o vieţă ma! feri­cită şi ma! lungă de cât martirii eroici al patriei în cele vechi, dărîmate.

în dimineţa zilei, de care vorbesc, doi tineri, un june bine făcut şi o prea frumosă fetiţă, ambii îmbrăcaţi simplu şi cu gust, ca omenii cu stare bună din clasa de mijloc, părăsea biserica Sfîntulul Dominic, în care să cununaseră.

Acela-şi preot, carele cu o săptămână înainte le deduse binecuvîntarea îi însoţia şi acum, păşind între juna pâreche aşa de îndestulă şi vesel, ca şi când lui ar ave sâ-şl mulţumescâ tinerii întregâ fericirea lor.

în faptă îi şi mulţumiau mult acestui preot. Clara şi Emanoil îşi pierduseră ambii rudeniile în 28 Iunifi 1811 la asediul

•Tarragoniei sub generalul Surhet. Mal târziu, după espediţia din 1813. trecu per­secutatul Snchet laiă-şl prin sate şi cn ocasiunea acesta aruncă în aer fortăreţele şi unele case. între acelea a fost casa no-tariului, unde se aflafi tote documentele despre averea lui Emanoil carele pe atunci fugise cu Clara şi mama acesteia. în acelea două zile cumplite mal mult din jumătate din locuitorii Tarragoniei fnseseră decapitaţi. După relntorcere făcând nefericitul cercare după casa şi averea sa, voind a le oferi femeilor fără adăpost, află cu spaimă, că

Pag. 206 U N I R E A Nr. 20

cum inima Lui nobilă doresce şi inten-ţioneză.

Nn putem lăia f i r i amintire faptul; că tn t ó t i eecurginnea acesta 111. Sa Dr. Vas. Hossu a fost Io mod deosebit serbătorit si felicitat ea non episcop al Lugoşulnl. Vestea denumirii Lu i să lăţise pretutindenea, aşa dară ovaţinnile nesfîrşite ni-se par forte naturale, sciind, că totă lumea îl iubesce. Un fapt mal ales ţinem a-1 aminti: L a prânzul dat de protopopul Mureşului logif Vaucea. abatele-pleban Karáeson Márton, tractând pentru Esc. Sa Mitropolitul, a relevat între altele momentul acela, că Esc. Sa. . care ş'I'a creat şi şl-a format ore'cam pe IU. Sa. Dr. V a » ; Hoasn, după gândul şi instrucţiunile Sale, c a s i potă fi vrednic şi bun .episcop. — a avut faţă de dînsul atenţiunea delicată de a-I oferi ocasiunea, ca ziua cea 'dintâiu ca episcop, impresiile cele dintâiu, cele mal puternice şi cele mal virgine să le petrecă şi să le simtă în casa părinţescă. unde a vedut lumina zilei şi unde fie care cuiü îl este o amintire scumpă din copilărie.

Nu ne este dat a aci. că s'a făcut acesta premeditat, ori a fost numai o în-ttmplare norocosă. în fine pentru noi acesta e un lucru secundar. Faptul inse s'a întîmplat .

Raportor.

SCRISdRE DIN VIENA. — De la corespondentul nostru. —

Viena, 22 Maiu 1903.

(Primăvara). Dnpă „zilele învier i i " şi-a schimbat şi oraşul împărătesc portul şi şi-a îmbrăcat spaţiosele parcuri în ves-mîutul primăverii.

nici persona sa nici pretefisiunile sale în­dreptăţite nu şi-le pote documenta cu probe demne de credinţă. Din norocire preotul pe carele tocmai mai înainte l'am întâlnit, venise în cetate. El cunoscea pe Emanuil din legân, fusese preot In comuna iul, el îl botezase şi învăţase a ceti; şi în urma spuselor acestui servitorii! ai Dom­nului, tinărul, ce să credea deja ajuns la sapă de lemn, în ziua urmâtore sâ afla tn posesiunea averii sale.

Puţine zile în urmă îşi serba cununia cu Clara.

„Aşa dar, curaj copii mei; v o r b i ţ i . . . De ce e vorba?" întrebă preotul la uşa bisericei.

„ E vorba de un secret, Domnule părinte, ce am voi să ţi-1 împărtăşim. ; ." începu Clara cu voce tristă.

„Un secret? Mie? D'apoînu v'aţl măr­turisit la mine azi d imineţ i?

„Da, da, replică Emanoil încă şi mai trist. Dar secretul nostru nu e păcat."

„Aha! ceva alta dară." „Cel puţin nu e păcat pentru noi",

gângavi noă cununată. „Fi ind că voi cercaţi după ajutor la

un moşneg, presupun, că lucrul stă încât-va răii. . . Ian să vedem. . . în ce stă totă treba. . .

„Vorbesce tu . . . zise Clara cătră soţul ei.

(Va urma.)

De abia acum vedi ce plătesce Viena, Gradinele şV- parcurile înverzite, au dat vièta zidurilor amorţite în frigul Iernii. Tot e senin şi v « » e l . Stradile glnt impo-pulate de feţe senine. Copii sburdslnicî a le rg i la joeui lor, ce-1 aşteptă de atâta timp.

Tramvainrl şi automobile vî jăie de-alnngul şi de-a latul Stridilor, şi mătură tot ce le stă în cale.

T e Înfiorezi de atâtea caşuri de nenoro­cire, ce zilnic înregistreze foile. „Flirgende Blătter" le şinnmeşce „semne de primăvară n . ,

Aceg,te,.Inse ,se ţin 4 e , „folosele" ce ni-leta adus p r o g r e s u l . . . , , :

. (Congresul tcatolic)t In 10 'ş i 11 a c. s'a ţinnt a trei* adunare generală a con­gresului c*tolic, la care aù fost de faţă şi nunţiul apostolic Tagliani . Congresdl a fost salntat mal întâiu din partea prima­rului Lueger , prin o vorbire, care a produB aplause adevărat fortunóse.

Al doilea vorbitor, nici ntf şî-a luat alt obiect, de cât persóna şi caracterul Dr.-lul Lueger, L 'a propus de model congre­sului catolic, ea toţi membrii cu aceea-şl sinceritate să-şl mârturisescâ credinţa în faţa lumii şi cu acela-şî zel să luere pentru binele bisericii, cu eare lucră „cel mai popular primara celor cinci părţi a lumii", pe cum l'a numit P. Opitz S. I .

Congresul a fost forte numeros cer­cetat. Vedî bine, acesta însemnă p reac-ţiune în contra turburătorilor „ L o s von Rom", cari sînt trimişi cu dróia din Ger­mania, din partea bisericii protestante, ca să predice aci „daă reine Gottes wort".

Şi cuceresc de minune zeloşii Apostoli ! cel puţin aşa spune chiar şi „Telegraful ," cel aşa de grabnic în a publica scirl contra bisericii catolice.

Autorităţile civile nu le pun nici o pedecâ acestor agitatori, ma din contra le daù tot ajutorul, numai ca sâ mântuiască pe bieţii germani de jugul Papei şi să-I aducă iară-şi în staulul lui Luther. Munca lor înse n'are nici o resplată, căci poporul în a cărui inimă e sădită adénc credinţa adevărată, nu ascultă de vorbele lor.

Dar dacă nu pot ajunge la scop în biserică, se duc şi predică în crişmâ. Predica acesta apoi are efect!

Cuvîntul lui Luther amestecat cu puţin alcohol, îi transpune pe nemţi până într'al treilea ceriu, şi strigă cu totă fur rórea: Los von Rom! Şi după o ast fel de învingere gloriósa se duce predicatorul în triumf şi presintă lista celor „întorşi" la locul competent.

în cealaltă zi dnpă ce s'au trezit din ameţală, să miră crucindu-se, cum de aù

ajuns ei în lista convertiţilor.

Să trimită catolicii de aci nisce „ i e -suiţi" în Germania, să facă şi el propa­gandă, cum i-ar primi protestanţii?

(Turburărî la universitate şi technică.) Mai sus pomeniţii predicatori aţîţă şi tine­rimea, cu nisce frase góle în potriva cato­licilor.

Membrii corporaţiunilor catolice de la şcolele superióre, nu primesc provocările la duel. Aeésta dă ansă apoi la conflicte.

Se înţelege, studenţii catolici tot de una trag scurta, când e vorbă sâ céra satisfacţie la corpul profesoral.

Iu zilele din urmă unul a fost relegat, Iar mal mulţi eschişi pe vre-o cftte-va se­mestre, pentru că a „ofensat" corpul pro­fesoral, cerând egală îndreptăţire. :

Congresul catolic n'a rămas pasiv faţă de mişcările aceste.. Ministrul de culte Harfei a ţi fost interpelat.

Efectul e de prevădut. Faţă de mişcările aceste tinerimea

română e cu totului neutrală.

(„România Jună") şi de astă dată a serbat ziua de 3/15 Maifi, nutrind prin acesta Iubirea de neam în colonia română, care deşi e împrăştiată prin deosebitele pături â străinilor,"..îşi manifestezi ,,dra­gostea faţă de fraţii din depărtare.

Punctul culminant a şedinţei a fost disertaţia tineruluî istoric D o b r e s c u , preşedintele societăţii, care într'un stil uşor a povestit unele evenimente din istoria Românilor ardeleni din anii 48—49, şi în specialadnnarea Cea mare din Blaş.

Publicul a ascultat cu atenţiune cu­vintele tineruluî profesor, care anume este trimis aci, ca să se perfecţioneze pe terenul istoriografiei românesc!.

De altcum colonia română, mulţumită Iubitului el preşedinte dl Colonel Lupu, să intrunesce la 1 şi 15 a fie-cărel luni.

Vienezul.

SINODELE PROTOPOPESCl. — Distr. Halmagift. —

Despre un mic si înstrăinat de amici district protopopesc -<- despre care de abia cred sâ se fi scris când-va vre-nn şir, aşi dori sâ scria ceva. Nu într'atâta că aşi avea de încrestat lucruri spornice şi îmbu-curitore culegeri statistice — ci mai mult -pentru aceea, ca cel ce aprope ar fi fost să ne'uite, să-şi aducă aminte Iarăşi de noi, Iar cei ce nici n'aii avut acire de noi, sâ scie că trăim şi aici nu grup de ele­mente unite.

Drept ce scurt voi fi peste tot.

Cum pe ai re a să obiclnuîesce — aşa pe ziua Sâmbetei de 4 April n. întruniţi împreună, — am plecat din curtea M. On. Constantin Pop, protopopul districtual al Hălmagiului la biserica parochială. Intrând în lâuntrul el ţi-se intipăresce fără de veste o impresie atât de măgulitore despre gustul bine ales şi frumosa zugrăvirea ei. Eacesta strădania actualului Protopop. . .

Fără voie întrebi, de ce nu avem tot atât de frumdse biserici şi pe aiurea! Cunosc parochii mari, mal mari singure de cât întreg districtul nostru, şi nu au ast feliu!

Dar după ce o mişcare mai viuâ să simte în pornela spre înaintare — nădăjduim. — Şi cât de bine am putea sâ nădăjduim, dac i nu ar fi altele atâtea. . .

— După ce ne-am mărturisit şi cumi­necat, s'a deschis adunarea.— Deschiderea adunării protopopesc! a fost o cuvîntare vrednică de mai mulţi ascultători, pe cum pe atât de vrednică a fost Introducerea oficioşi din raportul protop. pe an. 1902/3. — Piere idealismul din spiritul preoţime!, interesul şi grija, zilei de mâne voiesc par'ca să sugrume tot, ce o a rămas neatins încă din nobleţă şi pietatea eleruluî nostru.

Nr. 20 0 N I R E A Pag. 207

Acesta e rodai limpede al ideilor stăpâne azi, egoistice s | poati! de Iubirea reejnulof.. J; Şi trebne s i ne convingem In de ajuns de adevărătatea acestor vorbe. . ; .

Din cifrele statistice voi aminti aceste: în districtul acesta avem 6 parochil fiecare avendu-şl filiile sale. Biserici gr. cat. 5. Şcoli confesionali: a fost unica In Rudabaia, dar din lipsa mijldcelor de susţinere a trebuit să Înceteze en Începerea an. scol. 1902/3. Case paroch. proprii d6uă. Nnmernl sufletelor gr. cat. 826. Moralitatea-^oporulul considerând din tote punctele de vedere .e îndestulitore. : y

Şi atât ml-ar fi strict'rapdrtul; -Voia adauge Inse eă-nu e mirare că

stăm încă aşa, ei să ne temem, că nu Intru prea Îndepărtat viitor, putem să fie mal rău! Poporul băştinaş e puţin — o bnnişoră nane din el 11 constitue străină­tatea aplicată la băile de aci. . . Şi apoi situaţia materială a preoţilor!! Un frate, aprope plângând deelară In faţa sinodului, că din suta de fi. ce-o primesce anual — nu pote trăi.

Din partea preoţimel, şi mai vîrtos din partea actualului Protopop Cor st. Pop, s'aă mijlocit pentru unele parochil stipendii sorginţl străine, nu e Inse chip a mal dobândişi pentru celealalte, cari nu aă Încă.

Noi , aci avem lipsă de-o preoţime alesă, Învăţată şi zălosă. în mijlocul atâtor credincioşi de alte confesiuni nuna] In ăst chip vom pute trăi Încă.

Până azi am ajuns să impunem —nu cu numărul — ci prin frumosa datorie din 88. Paresimî, a spovedaniei, pe care nu o aă ceştialalţl. Dele Dumnezeă şi alt fe l !

î n prejma Inbileuluî de 50 de ani de la Înfiinţarea canonică a acestei Diecese, stăm In destul progres, — şi ne rugăm de bunul Dumnezeă c a p â n ă l a a l doilea period de 50 ani, . să trinmfeze sporirea celor mal puţinii

Cu sfat, cu chibzuială binevoitore şi ajutorindu-ne Domnul, să pote.

— ps. —

Dare de samă şi mulţumită publică.

Preaon. Domn protopop al tractuluî, Coşocna: Ioan Hăţăgan, îndată după ce a luat în samă conducerea tractuluî. a visitat tractul, urmarea căreia â fost aducerea în ordine a afacerilor bis.-scolastice. între alte multe binefaceri, vădind şcola nostră miseră şi lipsită de recuisite, a donat pe sama şcolel „mapa Ungariei" , colorată, pe pânză, în preţ de 11 cor. 50 fii.

Asemenea şi Mon. comitet al despăr-ţemîntului X V . Mocifi al „As t re l " pentru cultura şi literatura poporului român, ne-a pus la disposiţiune 5 cor. 38 fii. apre pro­curarea celor mal necesare recuisite de şcolă; pentru cari fapte marinimoae, sub­scrisul In numele poporului meu, vin şi pe acesta cale a le aduce cea mal profundă mulţumită, poftiodu-le ca Dumnezeă să le resplătescă cu fericirea sa pămlntescă,

Ghirişul-rom., la 26 Apr i l 1903.

Ioan Blaga paroch. local.

-1 C&*r* F . T . Cetitori. ^ On. Cetitori, cărora le expiră

abonamentul cu finea " pătrariulni prim, sînt rugaţi ă-şl renoi abo­namentul; cum şi cel ce sînt în restanţă să. bîirevoiescă aşi achita restanţiile, căci foia are lipse mari şi ar$6tore.

N o u t ă ţ i . întră mărirea lui Dumnezeii. Su-

sana Iacob mâr. Brudan. a dăruit pe sama sfiatai biserici o cădelniţă de argint de china în preţ de 26 cor.ţ Iar Maria Juoraş Împreună cu fiii sèi: Niculae, George şi Susan», aă dăruit doi prapori frumoşi în preţ de 30 cor. Dumnezeu să le res­plătescă însutit pentru faptele lor! Nandra, 25 Apr i l 1903. G e o r g e S p i n e a n , adm. par. gr. cat. — Popa I l ie şi soţia sa Găthina, credincioşi gr . cat. din Cingndinl-de-jos, aă cumpărat pe sama sfintei bise-rice o Er&ngelie cu litere latine în prftţ de 25 cor. Intru pomenire vecînică. Dnm-nezeă să le resplătescă cu darurile sale! — C u r a t o r â t u l . — Domnul arendator N i -colaă Giurgiă. şi soţia s'a a dăruit Bise­ricii gr. cat. din Ghişasa-de-sus, protopo­piatul Sibiului acum de curând un rSnd de ornate preoţesc! în preţ de 80 cor. Afară de aceste dènsi! să Îngrijesc de vre-o câţî-va.an! de luminile ce ard în sfeşnicile dinaintea s. Altarifi. Tóder T. Opreau, ce petrece în America, de acolo a trimis o măgăriţa şi dótte ştergare de bumbac forte frnmóse, cn cari s'aă decorat s. Presto!. Ana Z, Togan, a dăruit un ştergar, care s'a. pus pe tetrapodul din stânga de la femei. Asemenea a dăruit câte un ştergar şi Anica I . Manciù şi Sabina Răduţ. Domnul Alexia Irod, diregătOrnl curţii Principelui Ştirbei, . din Buftea (România) a dăruit 40 cor. bani cu cari să se procure ceea ce ar fi de lipsă Intru împodobirea s. Biserici din Ghişasa-de-sus unde densul s'a născut. Respectabilul Domn Ioan Bela notariù, şi soţia sa Maria n. Togan, de vre-o câţi-va tot dinşli se îngrijesc de vinul de pausul de lipsă la aducerea s. jerte a liturgil Tuturor acestor buni creştini şi binefăcători li-se aduce mul­ţumită, dorind şi rugând pe Părintele îndu­rărilor să le priméscà jertfa acesta întru împărăţia s'a cea cerescă. Ghişasa-de-sus, în '7 Maiu 1903. V a l e r i a S ţ o i a n , adm. parochial.

Scirî personale. Dr. I o a n P a p p şl-a deschis cancelaria advocaţială în Brad, com. Huneadóra .— Dr. V i c t o r P o r u ţ şi Dr. L a u r e n ţ i u N e s t o r , aă depus cu deplin succes censura de advocaţi, cel dintâiu la Oşorheiu, Iar al doilea la Pesta.

Director la gimnasiului din Năşeai a fost ales profes. V i r g i l Ş o t r o p a . Să sperăm, că acum în sfîrşit, totuşi se va aproba alegerea comisiunel administrative.

Osîndiţi. Miercuria trecută s'a ţinut pertractarea procesului preotului l o s i f S t u p i n e a n , acasat, că a oprit pe băieţii de şcolă să-l salute unguresee. Tribunalul l'a aflat vinovat şi l'a osîndit la 3 luni închisore de stat şi 100. cor. amendă. Tot săptămâna trecută s'au ţinut la Clnş alte două pertractări, a Dr. C a s s i a M a n i a , pentru un articol din „Tribună", scris cu prilejul osîndel acelui ziar; aflat vinovat, a fost pedepsit cu un an închisore şi spe­sele procesuali. Sâmbătă a fost procesul d-lnl I o a n M o ţ a de la „Liber ta tea" , acusat pentru un articol, scris cu ocasia desvèltrii statue! regelui Matia. Osînda un an temniţă ordinară şi 1000 cor. amendă.

SoolaatiO; Desparţemîntul „Alba-Iul ia" a J;re|ăito|el | lnv|ţătorilflr : afchidieeesanl, îşi va ţine adunarea generală de primăvară în comuna întregalde.

Avis. Dr, M i n ţ i i |Pop , . ca re .a trecut cu succes- e«amenu4 d é l ibers practică la universitatea din Bucurescî, şl-a început nraxa medicală la Băi Herculane la Me­nadi*.

Eeuniunea gr. oat. română de inmor-mîntar» din Tohanul-Techit. A z i . în 17 Maia 1903- şî-a ţinut adunarea generală constituantă a. reuniune! acesteia, ce vrea să îndëpfinéscâ o lacună mare în vieţa poporului nostru: şi tot odată forte nobilă, Intra cât prin ea se vor mângâia inulte inimi,, şi ae vor şterge multe lacrinal. î n « chegênd eu o cale tot mal mnlt labgrea creştineşti Intre membri! , el. Statutele Reuniune!, după ce In 2 rîndnrî afi fost modificate conform cereri! înaltului Ministru de interne reg. ung. afi fost sub titlul de mal sus srovăţţute eu clausnla de aprobare, în general poporul a primit cu bucurie vestea aprobării lor. şi cum am zis — azi . ne-am adunat cu toţii ca să facem Începutul. S'aû înseris membrii péste aşteptare, şi înscrierile dureză Încă. Adunarea a decurs In bună ordine sub conducerea preşedintelui ad hoc, administratorul par. Moïse Brum-boifi, care printr'o vorbire potrivită, ascul­tată eu plăcere de toţi cel de faţă, a arătat poporului binefacerile însoţirilor de acest fel, cari nu se întemeieză pe dorul de profit, ci afi o chemare cu mult mal nobilă, anume întărirea massel poporului prin ajutorarea reciprocă In caşuri de nenorociri, A adus ca esemplu felul de a lucra al altor popóre mal culte şi a relevat importanţa unirei puterilor într'nn mănunchifi: că se putem cu toţi! da faţă poverilor ce se înmulţesc pe zi ce merge. Adunarea generală a ales apoi un comitet administrativ compus din 15 membri ordinari şi anume, dnil: Moïse Brumboifi. Gr. Manoilă. Dum. Pop, Niculae Pop. Carol Bakó, Niculae CrăciuD, Niculae Vodă, Haralambie Ungur, Benjamin Cloco-cean, Aristotel Mucea, George I . Grozea, Spirid. Bălăşcăfi. George Io a. N . Popa, Ion D, Popa şi George Oprea şi 5 suplenţl pe un period de 3 ani. Comitetul admi­nistrativ a ales apoi din sinul şefi ca di­rector al Reuniune! pé Moïse Brumboifi, adm. par., ca cassar pe Gregorio Manoilă, cooperator. Iar ca notar pe George Oprea, magistru postai în loc. După Închiderea adunării generale, comitetul administrativ a ţinut prima sa şedinţă, resolvând câte-va obiecte importante de ale Reuninnel. Dele buuul Dumnezeii, ca acesta reuniune să producă ródele şale binecuvîntate în mij­locul poporului nostru.

Necrolog, f Ş t e f a n F i l e p d e R e -m e t e a preşedinte de tribunal în pensiune, membru viril al congregaţiunel comitetului Sătmar, etc. a încetat din vieţa în Remetea în etatea de 80. ani după un morb scurt în 10 crt.

f Dr. I u s t i n C o l b a z i de E o r m e n i e ş, medic de regiment ces. şi reg. în regimentul de infanterie Nr. 64, decorat.cn crucea de aur cu coronă pentru merite etc. a repausat subit la 15 Maifi st. n. a. c. sarà la 8 óre în ètatè de 45 ani.

f R e m u s S u c i f i , a repausat în Chizdia Ia 8 crt. în etate de 20 ani.

f A u r e l K i s s , student abs. de a V I I I . clasă gimnasială, a repausat la 15. Maiû st. n. a. c. sarà în anul al 19. al etăţii sale, după un morb grett şi îndelungat, suferit cu esemplare resignaţiune creşti­neseă şi împărtăşipdu-se de repeţite ori cu SS.>Taine ale muribundelor.

în veci amintirea lor!

Pag. 208 U N I R E A S r . 2 0

SC11NT*IÏ?ICÀ-Lï T E R A R A . :;9ţm P A R T E

C R E D I N Ţ A . (Continuare şi fine.)

I I .

Dar pote reţl atice: Concedem că ade-veraţil necredincioşi nn constrtuesc maiori-tatea, dar el au cea mal Înaltă cultură in­telectuală. Sciinţa astăzi e necredinciosă.

Inse asta nu e. adevărat. Omeni! cel mal învăţaţi, în ori ce gen de sciinţă. àù fost credincioşi. S'a probat lucrul acesta în forte multe rîndurî şi forte multe forme. Opurile apologetice sînt pline de ast fel de argumente. Nu e cu cale, ca noi aici să probăm din noû acesta. Să ne mărginim numai là unele caşuri din veacul al X I X . zis „a l luminel".

Ascultaţi d. e. pe Augustin Cauchy, In timpul său cel mal mare matematician al Europei. „Eu sînt creştin" — scrie el în prefaţa unul op al său. — „adecă eû cred în divinitatea Iul Isus Christos, cum a credut Tycho-Brahé, Copernic, Descartes, Newton, Leibnitz, Pascal. Grimaldi, Euler, Guldin, Boscovich; după cum aù credut toţi marii fisicianl şi geometri a veacurilor trecute. De asemenea sînt catolici, ca cea mal mare parte dintre eî; şi dacă cine-va ar vrea să cnnoscă motivele credinţei mele, i-le-aşl spune forte bucuros."

„ A r vedé ori cine, că convingerile mele nu sînt resultatul prejudiţiilor. ci re-sultatul unei cercetări profunde. Ar vedé cum s'aù gravat pentru vecie în spiritul şi inima mea adevărurile, cari după a mea judecată, sînt cu mult mal incontestabile, de cât teorema pătratului ipoteuusei ori teorema lui Maclaurin.

„Eu sînt catolic sincer, cum aù fost: Corneille, Racine, L a Bruyère, Bossuet, Bourdalone, Fènelon; cnm aù fost şi cum sînt încă cel mal distinşi bărbaţi a timpului nostru, cari aù făcut mal multă cinste sciinţel, filosofiel, literaturii, — cari mal mult au ilustrat academiile nostre."

„Eu împărtăşesc convingerile pro­funde, cari s'aù manifestat în vorbele, fap­

tele, scrierile atâtor savanţii, ca Haiiy, Laennec, Ampère, Pelletier, Corioli şi alţii, asemenea acestora." — Şi dacă atâta n'ar fi de ajuns, Canchy a credut în felul lui L a Verrier, Biot, Bequerel. Babinet. Chev-reul, Dumas. Pasteur. Faye , Hermite.

Volta (1745—1826), inventatornl acelei electro-dinamice. ce pune în uimire lumea, z ice : „Am dubitat mult, am cercat, am aflat. Marele păcat al juneţii mele a fost, că am vădut pe savanţii acelor vremuri, atacând religiunea. — Ce mă privesce pe mine, azi nu văd de cât pe Dumnezeu pretutindenea."

Dar. ca să revenim la fapte de tot contimporane, mă provoc la d. Ferdinand Brunetière. Cred că nime nu va sta la îndoielă. de a-1 înşira între spiritele celea mai cultivate din timpul nostru. Aşa dar care e „Credeul" lui? „Cu cât am studiat mai mult, cu cât am vădut şi am trăit mai mult, cu cât am pătruns mal adênc sim-tônele timpului présent, cu atât mal multă autoritate şi convingere mă declar catolic.

. . . . Cugetarea liberă., n'a aflat alt-ceva mal bun de făcut, de cât să laieiseze ideile creşt ine; ' . - • « a ş a , d a r noi să ne propunem de a catolicisa tot progresul ci-viligaţiuJuiL şi totă filosofia modernă."

Şi într'alt loc : „Mă veţi întreba, -— şi m'aù şi întrebat în multe rîndurî, — aşa dar ce cred! tu, care vorbesc! ast fel. Ce e ceea ce c r e d , şi eû apăs cu totă puterea pe acest cuvînt. ceea ce c r e d , nu ceea ce presupun, nici ceea ce-mi închiptiesc, nici ceea ce SCHÎori înţeleg,* e i ' -ceef t « e c r e d , că ce e acesta, î n t r e b a ţ i R o m a . "

Etă un alt academician d. Paul Bourget. „Da eù sînt creştin" zice el. „Eu am ajuns să eunosc, că bărbaţii şi femeile, cari urmeză poruncile bisericii, sînt în cea mal mare proporţiune — scutite de disordinea morală, pe care am descris'o în romanele mele, şi care e aprope neîn-cunjarabilă, când omenii să lasă conduşi de simţurile, pasiunile şi slăbiciunile lor. In decurs de mal mulţi ani, — ca cea mal rafre parte a generaţii tinere, — n'am credut; la ideile de azi am ajuns prin considerarea responsabilităţii, de care să face culpabil, tot cel ce, în ore care formă influinţeză asupra altora.

„Pretutindenea unde e în fiere creşti­nismul, curăţenia moravurilor se ridică; pretutindenea unde lâncezesce, — moralul se cufundă. Creştinismul acesta e arborele din care înfloresc virtuţile omenesc!, fără cari nici o societate nu pôte esista. — Daţi-ml voe să v'o spun verde : Démorali­sât! Franţa, luându-I credinţa, descreşti-nându-o, voi o asasinaţi. Nu esistă prin­cipii, prin cari s'ar puté susţine ordinea morală, afară de preceptele decalogului. Acesta a fost eonvincţiunea lu! L e Play, acesta a fost a lui Taine, Ia acesta mă alătur şi eu."

Aceşti doi (Brunetière şi Bourget) aù ajuns la credinţă, alţii sînt pe calea, care conduce aci. Ast fel Emil Faquet. membru al academiei franceze, să esprimâ în chipul următor asupra lui Bourget: „Etă un om, care a percurs lumea scepticilor, pesimiş­tilor şi chiar a demoniştilor. El le-a iubit mult, le-a cercetat îndelung principiile lor, şi în urmă la ce a ajuns?

„ A devenit un om convins, optimist şi credincios."

„Din el s'a ales un om, care mărturi-sesce cu L e P l a y : „Studiul metodic al so­cietăţii europene m'a adus la convingerea, că fericirea şi bunăstarea publică cu energia şi curăţenia convingerilor religiose."

„Din el s'a ales un om, care subscrie convingerea lui Taine: „Creştinismul e o uriaşe păreche de aripi, cari susţin la înăl­ţimea ideală inima omenéscà. De 18 vea­curi pretutindenea, îndată ce acestea aripi s'aù ostenit ori aû fost împedecate, mora­vurile publice şi private aù degenerat.

„EI e acum un om, ce crede fir m în regenerarea şi reîntinerirea ţării acesteia, prin renascerea moravurilor curate şi prin reînvierea energii din provinţii.

„Ce însemneză asta? Că el a început să studieze cu mare atenţiune tote înaltele gândiri omenescl, şi că însu-şi a ajuns să

albă o filosofie puternică, plină de senină­tate şi de încredere. EI a ajuns la spe­ranţă şi Ia credinţă, pentru că a început cu iubirea."

* * Merg mai de parte şi întreb: Ce aû

sciut savanţii aceştia, pe cari necredinţa atât de mult Iubesoe, sâ-i pună în faţa credinţei, ce aù sciut ei .din religiune?

Nu le deneg competinţa în sferele lor speciale,,asta. ar -fi absurditate, — dar îndată ce să mestecă în lucruri de Credinţă arată, că aaă de* loc, sau forte puţin sînt stăpâni pe ceea ce discută. După sfîntul apostol Iuda, Bossuet i-a caractérisât mal bine: „Blasfemeză ceea ce nu seiù, şi corump ceea ce sciù."

„Ast fel după baronul de Bretenil, care somat să numescă pe autorul rugă­ciunii „Ta tă l nostru", a răspuns că e Moïse, — până la Francise Ara go. càre a audit întâia oră tot rugăciunea acesta din gura unei surori de caritate, care veghia la patul lui; — savanţii nu represintă în lucrurile religiose de celea mal multe ori, de cât cea mal periculosă ignoranţă." * )

Jonbert a z is : „Trebue să te temi de a nu fi înşelat în poésie, când nu cugeti ca poeţii, şi în religiune, când nu cuget! ca sfinţii." — Acesta nu-1 de cât espre-siunea fină a unul adevăr de tot comun. Cine are să facă planurile de résboiù? Negreşi t că generalii. Dar planurile de construcţiunl? Evident că architectul. Când e vorbă de vindecarea unul morb, nime nu merge să ceră sfat de la un zidar, nici nu se cere părerea unul advocat, când e vorbă de probleme astronomice. Pentru ce dar să se facă escepţiune numai cn rel i­giunea? In controversele religiose nu de­cide, ceea ce vine de comun sub numele de „sciinţă", ci teologii, adecă omenii spe­cialişti în studiile sacre.

D. Brunetière a pronunţat un cuvînt aspru, dar adevărat, în potriva acestei sciinţe, care din nepriceperea sa în celea religiose vrea să facă tot atâtea dogme. Dacă ar fi spus un preot cuvîntul acesta, ar fi putut fi suspect, că pledézà „pro domo", pronunţat înse de un academician din timpul nostru, a fost în stare să aţîţe furia — de altcum neputinciosă — a liber-cugetătorilor.

„Renan s'a fost esprimat, că meritul sciinţel e, că cerceteză şi demustră, ceea ce religia pretinde, să înveţă."

„El bine" — observă Brunetière — „după 6 mii de ani, Iată că progresul material câştigat prin sciinţă, nu ne-a făcut să înaintăm nici tin paş în cunoscerea o r i g i n i i n o s t r e , n a t u r i i şi s c o p u l u i nostru. Până când sciinţa nu va răspunde la întrebările acestea, ea mal mult ne va fi o pedecă de a ne gândi nnmal la între­bările cari ne intereseze, şi ne va face să cădem în desperarea, în care ne cufundă neputinţa nostră."

Şi acesta neputinţă seculară a sciinţel, eminentul academician a caracterisat'o forte bine prin un singur cuvînt: faliment.

' ) Caussette 1. c.

>"r, 20 U N I R E A Pag. 209

Vorba aeéstR * tu rn i r t tnin în întreg ateismul sciinţific, care şl-a propus să-şl rèsbune într'un mod ne mal pomenit.

Résbnnarea a iost a un banchet al

8eiinţel", ţinut la 4 c A p r i l 1895.^ în Şaint-Mandé. Aici s'aâ rostit 14 discursuri,,cari tòte au fabricate pe acela-şî calapod. Voind să arete „că nici odată credinţelerreligiose n'aù procurat omeuimil vre-un adevér folo­sitor, practic, nici n*àfl concurs cn cera Ia înbunătăţirea condiţinnil ei;*

Aserţiunea, s'ar pute combate în multe forme, dar noi ne mărginim a cita numai nisce eouclnsvnni "la cari a ajtins „Reven des Deux-Mondes", .la afîrşiţul unei serii de articoli asupra;- „Mecanismului vieţii moderne.;". . • •

„Omul în decursul unei muncii de o sută de ani a înfiinţat manfacturi. mine, dramuri de fer. telegrafe: şcoîe, teatrev a născocit tot felnl de vestminte, jurnale, a aplicat gazurile, a pus basa bygieni i ; a înfiinţat societăţi filantropice, de asigurare, a descoperit bogăţii şi plăceri none, a dat nascere constituţiunUor politice şi sistemelor filosofice; dar.nxinjea, otn^négcà n'a putut pune o basă solidă i u b i r i i şi f e r i c i r i i , mal ales u'a- putut produce r e s i g n a ţ i -u n e a ş i i d e a l u l , adecă pacea şi speranţa.

„Tote luptele nostţe, în-, potriva ele­mentelor, tòte învingerile asupra naturii,

în chestie de moral • n'aù" făcut nici nii progres. Clasele înalte reţnân/^i mal de parte nervóse, iritate, fără odihnă, simţurile sînt tot mal susceptibile, sufletul îndreptat spre o ţintă imposibilă, inima tristă şi decepţionată. , . . . . . . .

^Ca să producem mnlt, noi am lăsat de' conducător geniul 'forţei", şi' am lăsat să decadă pe cel al vitâlittţir sTviòIciùntt.

„ Am inventat maşito, cari înghit munca, şi noi înşine am devenit sclavii acestor maşini. Va veni o vreme, când nici o parte a spatului nu va remane góla, şi nici o parte din timp perduta. Dar atunci — dacă s'ar grămădi de sute de ori mal multe plăceri — omenimea va' de­veni prada unei grozave dureri, provenită din golul ce-1 vor simţi omenii în inimă, de a nu mai vede nici un turn,, nici o bi­serică, de a nu mai au<ji glasul clopotelor.

„Muncitorii, ţăranii, toţi vor deveni b u r g h e z i , în sensul, care îl dăm noi astăzi acestui cuvînt, se vor schimba cu toţii îp „ c u g e t ă t o r i " . — Şi apoi chiar prin acesta vor simţi dureri, pe cari mai înainte nu le-aù cunoscut — durerile ; cugetării. — şi vor despera de a mai trăi în lume, după ce şi-au pierdut nădejdea de a afla vre-un mijloc de a eşi de aicea.

„Atunci popórele vor làpèda reiigiunile civile, lumesc!, pe cari cu atâtea greutăţi le-aù primit, atunci popòrele vor pretinde

să H-se dea înapoi DumnezeutJor.f (Din Messager du Coeur de Jesus.)

- " ' • Alfltta. -

Din „Şematisrnul lubilar al . \ d i e c e s e i d e L u g o ş " .

(Continuare.)

Estrasul aceluiaşi Protocol, Guvernul civil şi militar al Transilvaniei , l'a comunicat Veneratul Capitul al Bisericei Catedrale din Blaş, cu următorea scriş^ore: „ N r . 4776— 1851. — După tenorea înaltei înştiinţări a

dlul Ministru de cult şi fpveţâmînt din 8 curentei Nr. 259/230 s'a îndnrat Maiestatea Sa, prin preaînalta sa decisiune din 12 Decembre analul trecut reînvierea a fostulnl odiniorâ In Transilvania sub numire de Mitropolit Alba-Inlian G. C. român Archi-episcopat în Alba-Carolina, pe cum şi în­temeierea a dóué nóué G. Catolice, Epis­copate, unul la Gherla în Transilvania şi altul la Lugoş în Bănatul timişan. după planul în alăturatul estras protocolar cuprins preagraţios a le întări, poftitele donaţionall supleniente din cassa statului a le aproba, şi aceea preaîrialtâ împuterire concede, ca respectiva eanonisare în modul prescris să se cs'opereíe. — Acesta nóuá¿

adeverinţă .de preaînalta •graţie a Maiestăţii Sale câtră clerul G. C. arătată se comunică Veneratului Capitul spre îmbucurâtore ctmoscinţă . '—Sibiu în 23 Februar 1851.. în locul Gu-v.ernatorului civ. milU.Kailyany". '

La réndul séü Ven. Capitul din Blaş, a comunicat clerului îmbucurâtorea încu-aoştiinţare prin circularul cu Nr. 201—1851 din 21 Februar st. v.. după care am re­produs saripta de maî euş.

Maiestatea Sa împSratul şi Regele Apostolic Francisc Iosif L s'a îndurat a aproba acest Protocol memorabil prin prea­înalta Resoluţiune din 12 Decembre 1850, după cum se pote vedea din actul următor:

Ministrul de Culte' şi Instrucţiunea publică. 259/230. , .

Escelenţiei Sale Domnului Ep iscop ' greco-catolic de Oradea-mare Basi l i î Erdélyi.

Reverendissime DomnuleEpiscop! Prin Resoluţiunea din 12 Decembre anul trecut, Maiestatea Sa s'a ' îndurat 'preagraţios a aproba reactivarea Archiepiscopiei greco-

• catolice române de Alba-Iulia din Transil­vania, carea a esistat sub numirea de Metropolia Albajuliensis. pe cum şi în­fiinţarea alor dóué Episcopii greco-catolice ia Gherla îa Transilvania şpoi ia Lugoş în Bănatul timişan, amésurat proiectului cuprins în Protocolul alăturat. T o t odaia a conces din Tesaurul ţărel adausul de lipsă pentru donaţiune şi a dat- plfrnipotinţa preaînalta de a cere după-regulă canonisarea acelora.

. Trirniténd tot odată o recercare în acésta causa Domnului Ministru de esterne. am onórea a Vé încunoştinţa despre acesta pe Excelenţa Vostră, pentrn ulteriora co­municare. Remân cu deosebit respect, al Escelenţiei Vótre. Viena la 8 Februarie 1851 devotat serv Thun m. p.

Lipsea acuma numai aprobarea ca­nonică din partea Pontificelui Roman. Spre obţinerea acesteia, Guvernul imperial a înaintat actele la Roma în decursul lunel lui Februarie anului următor, 1851. Sfîntul Seaun Apostolic a răspuns Guvernului, prin Ambasada imperială din Roma, că este cu

¡ cea mai mare bunăvoinţă şi interesare faţă de causa propusă, dar spre a se putea acorda ceruta aprobare trebtoe să se des-luşoscă mai întâiu unele puncte, cari s'aü

^ rfpseaü, s'aü nu erafi pe deplin lămurite în propunerile făcute. Jar ca lămurirea acesta; şi în consecinţă resolvarea causel, să se potă întîmpla cât mal curând, Şftntul Scaun, cu abatere de la calea Nnjpciatureî Apos­tolice din Viena,. — calea- ordinară a in-formaţiunilor sale — şi din. .deosebită în­credere cătră Guvernul imperial, cere ca acesta şă-I de-a şi să-l comunice desluşirile şi documentele delipsă prin aceea-şi Ambasadă.

Răspunsul Sfintulul Scaun Apostolic, Guvernul, prin serisóréa Ministrului de caite de dato 26 Iul ie 1851 Nr . 354, Pa comunicat atât Primatelul, cât şi Episcopului de Oradea-mare. în sensul acestui co­municat, Primatele, sub datul de 7 August 1851, spre studiarea lucrului si spre adu­narea lucrului şi spre adunarea desluşirilor cerute, a denumit iarăşi o comisinne sub preşedinta Episcopului Erdélyi. şi compusă din Episcopul Mnncaciulnî Basiliü Po'povics,. Episcopul Făgăraşului A l . St. Şnluţiu, din membrii comisiunel de mal înainte şi din Gregoriü Mihályi, protopopul Zlatnei. Co-y-misinnea s'a întrunit la Oradea-mare în 14 Septembre 1851, şedinţe plenare Inse abia în 20 Octobre a început a ţine, de ore ce membrii săi din diecesa Făgăraşului din. causa esuadărel apelor, n'aü putut sosi acolo mai curénd. Punctele de studiat şi de lămurit privéü: titlul metropoliei de Alba-Iulia şi istoricul lui; descrierea oraşelor Alba-Iulia, Gherla şl Lugoş ; descrierea bisericilor car i aveau sâ fiej catedralele, nonelor diecese, şi cimiteriile acestor bi­serici; determinarea parochielor şi a con-fiaielor naturale ale ' dieceselor; apoi pro-, curarea şi alăturarea scrisorilor de renun­ciare din partea Primatelui asupra iuris-dicţiuael ce o aveapeate Biserica romanesca. Iar din partea Episcopilor Muncaciului, Orâdil-niarI şi Făgăraşului asupra parochilor destinate a constitui dieceseic cele u t ' té ; declararea guvernului faţă de susţinerea seminarielor; şi în fine o scurtă notiţă istorică asupra poporului român pentru care aveja să se orgauişezeJtióoa provinr ie bi-sericescă. Comisiunea şl-a împlinit misiunea de lămurire asupri acestor puncte însemnate printr'un o p e r a t lung. forte bine redactat şi însoţit de mal multe documente. Neputénd publica în întregimea sa acest operat, vom reproduce pe românecce dintr'însul numai următorele estrase, cari încă sînt-de ajuns spre a dovedi nu: numai soiinţa autorilor lui, ei zelul, şi .Însufleţirea, stăruinţa şi vina interesare desfăşurata de dănşil pentru realisarea acelei opere adevărat vitale faţa de sórte Bisericel gr. cat. române.

(Ta urm».)

Bibl iograf ie , A apărut:

„Sămănătorul", sub direcţia unui co­mitet. Anul I I . Nr ; 16. cu Hrmătornl sumar:

• N . I o r g a . — Cu prilejul dispariţiei „Tribunei". St. O. Iosif. — Ciobănaşul (poesie). George Stoica. — L a isvor. M. Eminescn. — Iar faţa ta e străvezie. Ilarie Chendi.— Spleen. Alice Călugăru. — în grădină. Miron Aldea. — Robul (Schiţă). N . Iorga. — Cronică Săptă­mânală. Red. — Răspunsuri. Numărul 20 bani. Abonamentul 10 lei pe an.

Post» „Unirii". M. C. Ne pare reu, dar nu credem, că ar

avâ interes pentru cetitorii noştri. I. P. F. De ce aşa de târzia? vom vedă,

dacă ii vom pute face loc. Cealaltă fiu s'a putut, de cât aşa.

V. M. Sperămj să-I facem loc în curând. Impărtăşesce complimente colegilor, cari ; desv61tă o: activitate aşa de viuă în interesul bisericii şi a nea­mului. Înainte numai, ca celea puse pe hârtie, săi Iele fiinţă. . . .

O. M. Aşa ceva n'avem nici noî, şi credem, că e şi grea de reaiisat de Odată atâtea scopuri.

P. S. Primim,şi publicăm bucuroşi scrisele Dtale._

Editor şi redactor respundetor: Aurel C. Domşâ..

Pag. 210 U N I R E A Nr. 20

I n s e r a t e .

5©0O©©O©©OOOO©©©OOO©OOO©OOOÔ©©Ç

(54) 20—20

Numai 2 75 fl.

Să trimite cu ram­

bursa ori anticipali?

du-se preţul;

U B eScêleat ceas de busunar

Remontoir, de nichel sistem . „Patent

Roskopf." Se-vinde cn garanţ i de 3

anî. — Se dă gratis şi o- frumosă

catenă aurită şi alte articole de reclam.

Celor ce nn Ie connue li se retrimit tonii.

E. H Ö L Z E R mare deposit de ceasuri şi juvaere

Erakovia Stradom 18.

Liferantul oficialilor de stat.

PreţcuranturI se trimit la cerere gratis şi franco.

Se cauta agenţi.

Bănea de asigurare

— = întemeiată, la anul 1868 = — In Sibila, strada Cisnădiei nrul 5 (edifloiile proprii),

asigureză în cel©: mai avantagióse condiţii:, u

contra pericolului d e incendiu şr esp los ione ,

edificii de ori ce fel/mărfuri, mobile, vite şi producte economice etc.

— • = asupra vieţii omului = — -în tòte combinaţiile, capitale pentru caşul morţii, asigurări de

zestre» de copii, rente, pe viaţă etc. etc.

Asigurări poporale fără oeroetare medioala.

Asigurări pe spese de înmormântare cu solvirea imediată a capitalului scadent. Fonduri de reservă şi de garanţie specială,

cu finea anului 1900: 1,303.572 car. 15 bani. Valori asigurate contra incendiului: J |\ Capitale asigurate asupra vieţii:

72,420 299 ooróne. <ff> 9,248:543 ooróne.

Pentrn desBuPbirt de incendii 3,003 550 c. ptrn capitale astate pe Tiată 2,738.793 c

Oferte şi orî ce informaţiunî se pot primi de Ia:

Direc ţ iune în S i b i u , str. Cisnădie i nr. 5 , et. I., curtea I., precum şi de la subagenţil din tote comunele mal mari.

A g e n t u r i p r i n c i p a l e : în Arad, Braşov, Caşovia, Cluş, Seghedin, Şopron, Szabadka şi

(5) 16—52 T i m i s ó r a.

MERSUL TRENURILOR pe liniile orientale ale căi! ferate de stat r. u. valabil din 1 Maiu 1903. Budapesta—Predeal

i.4 S I * i

FA S

el « 10— 8.50 2.10 9.— 6.50 5.45 9.15

11.56 9.02 11.12 2.14 11.33 12.47 3.49 1.48 2.11 4.10 CS 2.06 2.18 4.50 e 3.04 2.51 5.33 3 - 3.50 3.26 5.56 4.14 6.42 5.02 4.16 7.23 5.49 4.52 8.11 a 6.42 8.32 CD 7.12 5.55 8.54 M 8.30 6.11 9.11 8.59 6.27

10.17 t> 10.29 7.26 10.47 11.16 7.50 10.56 8s 11.31 7.52 11.03 P* 11.40 11.12 11.60 11.34 12.20 8.16 11.52 11.42 12.46 8.32 12.24 12.— 1.48 8.37 12.53

12.— 2.20

1.02 12.28 2.29 9.04 1.45

12.28 3.11 9.31

2.01 1.05 S.27 9.43 2.15 1.09 3.32 9.47 2.33 4.08 10.01 3.04 4.45 10.25 3.40 2.08 5.27 10.53 3.47 2.15 5.43 11.— 4.03 2.29 6.08 11.14 5.28 7.52 1226 6.03 8.32 12.58 6.34 9.09 1.16 7.10 9.40 1.35 7.50 5.07 10.25 2.09 3.55 2.19 4.40 3.01 5.10 8.31

11.55 9.10

pl. Viena . . . . Budapesta . Szolnok . . . P. Ladàny .

p ° 8 - 1 Oradea-mare Mezó'-Telegd Kév Bratca . . . . Ciucia . . . . B.-Huiedin . GHÂRBÔU. . .

jc iuş

Apahida. . . Ghiriş . . . .

^ s - | Cucerdea . . .

Uióra . . . . Vinţul de sus Aiud . . . . .

sos.

/ Pi-\sos.

sos pl.

/ p l . I 8 0 S .

pl. . 8 0 3 .

{ Crăciunel . . . BLAS-Kükülöszög. Micăsasa . . .

^ j C o p ş a - .

Mediaş . . , Elisabetopol

Pi­sos.

sos. pi­

pi.

JSIGHIŞORA . .

Haşfaleu . . Homorod . . Âgostonfalva Âpaţa . . . . Feldióra. . .

'I Braşov . . . Timiş . . . . Predeal . .

. BucurescI. .

V 8 0 S .

/ Pl-\ sos.

/ p i . Isos.

pl.

1.50 7.10 3.37

12.54 11.04 10.44 10.07 9.32 9.11 8.37 7.58 6.59 6.17 5.41 5.22 3.54 3.11 3.02 2.56 2.49 2.27 2.05 1.47 1.11

12.58 12.06 11.45 11.09 10.53 10.24

9.48 9.0: 8.43 7.30 6.49 6.27 5.56 5.20

"¡OB

•9

CB P.

IM

09 S a a

1.50 7.50 6.321 3.56 2.38 2.32 2.03 1.37

12.55 12.23

11.10 10.50

9.29 9.— 8.56

3.33 3.18

2.51

2.16 2.14'

1.14 1.07

12.53

8.29 8.12 8.00

7.34 7.08 6.56 6.50 6.37 6.16

10.14

5.49 5.42 5.28 4.23 3.50 3.36 3.15 2,45 2.18 1.42 1.17 9.15

6.20 6.40 3.46 1.12

11.36 11.15 10.43 10.13 9.55 9.24 8.48 7.50 7.13 6.45 627 5.12 4.43 4.33 4.27 420 369 3.38 3.02 2.36 2.21 1.44 1.25 1.06

12.51 12.23 11.49 11.42 11.27 10.15 9.30 9.17 8.40 8.13 5.— 4.24 3.32 7.86

Copşa-mică—Sibiu—Avrig—Făgăraş

2.21 3.50 4.12

ir. ffl. 4.83 5.23 6.15 8.34

ui- Tren

.

de

pers

on

Tren

m

ixt.

4.43 11.14 12.42 1.04

7.10 8.50 9.16

6.36 7.04

11.14 12.42 1.04

7.10 8.50 9.16

i u I I I

tr. m.

i u I I I

2.— 2.54 3.59

i u I I I

6.85

pl- Copşa mică Ocna . . . .

sos.

8 0 8 \ .. / Pi­pi. / Sibnu . . . . \ 8 0 g .

Tălmacin-m.. Arrig . . . . Făgăraş . . , pl.

"STÍO 4.5: 4.25

fi S

9.32 8.15 7.41

7.33 6.45 6.01 3.32

A c o

3.09 1.34 1.05

fî a s

. M .

Ç3

;-o E a

11.01 10.301 tr. m 1 5 7 8.04 7.15 4.25

4. 5.01

6.67 7.56 8.47 9.24

10.14

9.06 4.26 10.29 5.39

- g 12.48 3 a 1.55

3.02 3.52 4.55

7.19

Nomai Marţ» oomun

M o r é ş-L u do ş-Mureş -Ludoş

B i s t r i t a.

Zau Ţagu-Budatelic . . . St. Mihaiu de câmpie Lechinţa S.-Măghiăruş . . . . Bistriţa

Ì.49 5.52 4.10

Circ. Marti

Vineri

7.30 6.35

4.54 3.44 2.48 2.02 1.16

9.44 8.46 7.43 652 5.55

Cucerdea — Oşorheiu — Regh.-sasésc. 316 3.67 4.44 5.34 5.45

a i o 8.51 9.40

10.30 10.42 12.16

9.10 9.51

10.35 11.27

1.25 2.17 3.14 4.17 4.42

pl. Cucerdea . . sos. Ludoş . . . Cipău . . . .

809.'» / pi­pi. /Oşorheifi . . ( 8 0 s . sos. Regii.-sas . pl.

7.42 7.04 6.24 6.30

2.38 1.55 1.19

12.25 8.45 7.24

8.30 7.87 6.51 6.43 5.0t 3.80

12.31 11.43 10.44 9.85 9.15 7.64

316 3.67 4.44 5.34 5.45

a i o 8.51 9.40

10.30 10.42 12.16

1.25 2.17 3.14 4.17 4.42

pl. Cucerdea . . sos. Ludoş . . . Cipău . . . .

809.'» / pi­pi. /Oşorheifi . . ( 8 0 s . sos. Regii.-sas . pl.

2.38 1.55 1.19

12.25 8.45 7.24

8.30 7.87 6.51 6.43 5.0t 3.80

12.31 11.43 10.44 9.85 9.15 7.64 7.14

a i o 8.51 9.40

10.30 10.42 12.16 6.11

pl. Cucerdea . . sos. Ludoş . . . Cipău . . . .

809.'» / pi­pi. /Oşorheifi . . ( 8 0 s . sos. Regii.-sas . pl.

2.38 1.55 1.19

12.25 8.45 7.24

8.30 7.87 6.51 6.43 5.0t 3.80

12.31 11.43 10.44 9.85 9.15 7.64

G i i r i ş — T u r d a 7.38 7.55

10.50 11.12

5.40 6.02

10.26 10.48

6.29 6.61 Ghiriş — Turda 7.—

6.40 5.05 4.45

10.15 9.55

3.20 3.00

9.12 8.52

A l b a - l o l l e — Z l a t n a . 4.37 9.40

12.82

4.36

7.47 Alba-Iulia—Zlatna.

7.23J 11.03

Tool 8.20

6.14 3.43

B l a ş — K u k t t l l ö s i O g — 8 ó T à r a d. 3.10 3.47 4.16 5.15 ÌT26"

2.48 3.80 4.15 5.21 8.59

KAKULLO'sz6g-Blaş Sâu.-Miclăuş . . . Cetate-de-Balti . D.-Sàn.-Martin . Sóvárad

8.48 8.13 7.41 7.03 4.03

6.60 6.16

6.— Ï.60

Notă: Orele însemnate In stânga staţiunilor slnt a se ceti de sus In jos, cele lusemnate In drâpta de jos In sub. — Numeril tncuadraţl cu linii mal negre lnsemnecă orele de n6pte.

.Kr. 20 U N I R E A P*g. 211 >J$. Si*''

w ö OCO JO G o o o c o o o o o o o c o o o o o

E M I N E S C U şi C G S B Ü ® de Âlesfcnd^u Givrä, profesor.

Atragem atenţiunea stim. noştri cetitori asupra* acestef ^ o l f ^ ^ p r e fiind scose numai într'un nuingf restrîns de exemplare^ "şe %j>iijjj$fţ _%e epuisare. — Exemplariul costă numai 1 cor. + I O fii. porto jp Se află de vînzare ia Autor şi ia Tipografia seminarială1 din Blaş.

•ti

v.

întreprindere de transportarea şi mmăgăzinarea mobilelor.

O :

•0Î

BUDAPESTA,

VII. ker.i Erzsebet - korut 21. szăm.

Primirea transporturilor de mobile în car& de transport patent ces. reg. lucrate după model francez, parchetate complet şi închise, pentru

tote localităţile din ţară şi străinătate. . . |> m TELEFON, m Adresa telegrafică 20EN MOR, BUDAPEST. <§f TELEFON. *

Transporturi de mobile pe tren şi pe cer&bil* MMlîkft&®fâr pere, cu cruţarea speselor de pachete^.

Iimnuţa/Jiiarca mobilelor în magazine cu totul uscate şi acomodate, pe lângă responsabilitate.

— ^ = RepresentanţHn tote oraţie filat inafl dm ţara şi străinătate. = (9) 17-62 j -

' • W S » - . '

Ţimbalele mele au fost decorate la esposiţia milenară. -.̂

T i m b a l e de sa lon •JV

cu pedal, castanii, negre, cu o resonânţă forte tare şi plăcută, de o construcţie bună, cu garantă de trei ani. Preţul de prăvălie 150 ^

florenî, ir la mine se pot căpSta cu 75 florenî. E)au instrucţie deplină pentru 8 fl. la lună. *

^ ^ ^ ^ ^ P r e s c u r a n t t r i m i t g r a t u i t . •

măiestru de ţimbale diplomat şl imntatoml ţimbtlil „Corcaa de

BUDAPEST, VIL, Nefelejts-utcza 43. szam. (10) 17—52 \ ££

Pag. 212 U N I R E A Nr. 20

^ O O O O O o ^

ani mijlocesc mai ieftin, mai discret, şi mai iute:

Ofiţerilor, oficianţilor privaţi şi de stohţ%i^ gustorilor şi persanelor apte de credit. Q

P e l â n g ă rep lă t i re a v a n t a g i o s ă

Pe casi, pământuri, realităţi mijlocesc în locul prim al W doilea şi chiar şi al treilea împrumuturi de amortisa- <p

ţiune cu 4 \ şi 5 °|0. îl] ? 9 Conversiunile eele mal complicate le mijlocesc iute, pe lângă

' 5 remunerare ulteriora.

Câştig informaţiuni industriale şi comerciale de natura cea <j> 6 ©

mai discretă din tote părţile terii, şi în sfîrşit, catifele de tranşare ale comercianţilor necapabilî de a plăti le descurc cu pricepere şi mare grijă.

Pentru rèspuns e de a se aclude marca.

(7) 17-52

. ti

SZENES A. Cancelarie de informaţii şi tranşării comerciale.

B U D A P E S T , VIL Erzsébet korút 22, 1 f 12.

9 9 9 9 o

~ Numérul patentei 16.794. r

(8) 17—62

»•> I • i

¿',"í'?":í*»'¿',i '

C a r o l B e c k p r e g ă t i t o r d e ven t i l a tóre patentate p e n t r u fereşt i .

B U D A P E S T , Vin, József-utcza 14.

în atenţia dlnotnllor fa ş e i i i ! Ì000 ¿s bieiţl siat ásja în folosinţa ! ;

Pentru luarea mâsiirif, mă rog s | ve adresaţi mie.

Nu set nime ce-i sănătatea!! şr care ne-o putem păstra numai pe lângă ventilaţie potrivită.

Ventila^bVul arflâtJ şi patenta-b-de cătră Carol Beck «ste fabricaţiunertiâgiară, care întrec^!', tdte ventilatdrele din străinătate, atât în ce .priveşte spopul, cât şi bunătatea. Din punct de ve-A dere sanitar, curentul e eschis prin apertura de 45 °/o. Se pot aplica la tote ferestile. Am forte multe scrisori de recunoscinţă, cari dovedesc, că publicul e deplin uiulţămit.

m

k'.-t

Preturile ventilatorelor: Oel mal mare si mal greu, cu . . .

decoraţiune. . . Pentru fereşti comune, seolî, institute .

şi locuinţe private Pentru fereşti mal uşdre si mal simple Fereşti de Closett . ' . . '

O. 25-—

, 13--„ 9— . 7-60

Preliminar de spese gratuit: Ventilatocele mele se folosesc în următorele/

locuri mal renumite. Casina Naţională magiara, Ministeriul de comerciu, Gimnasiul reformat^ Ludoviceul, Şcolele elementare de stat din Kis-' :

Pest şi în mal multe spitale şi şcoli din capitală dovedindu-se de forte bune. şi provinţă,

Comándele atât în loc, cât şi în provinţă se efeotuesc forte prompt şi forte repede.

Tipografía Seminariului archidiecesan.