Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Departamentul de Psihologie

Curs: Evaluarea psihologică a aptitudinilor, intereselor și motivației

Testele de inteligență:

RAVEN, ST-B, MAB, WAIS.

Ioniță Ana-Maria Profesor coordonator:

Anul II, seria 1, grupa 3 Lect. Dr. A. Luca

București, 2014

1.Matricele progresive Raven reprezintă un test non-verbal, fără limită de timp, a

funcționării intelectuale. Este compus dintr-o serie de 60 de itemi, dificultatea acestora

crescând odată cu numărul. Task-ul constă în alegerea unei părți lipsă din designul de bază

prezentat în imagine. Este un mijloc de măsurare excelent al capacității de raționament

abstract non-verbal și este corelat cu factorul g din multe studii (Jensen, 1998)

Ree, Earkes & Teachout (1994) au demonstrat că adăugarea de scoruri specifice la estimările

factorulului g îmbunătăţeşte rareori abilitatea de a prezice performanţa la locul de muncă.

Snow, Kyllonen și Marshalek (1984) au arătat că abilitatea educativă stă în centrul unui

model Guttman Radex, care poate fi distilat din mai multe studii și mediază relațiile între

abilitățile de reproducere verbală, numerice și spațiale.

Horn (1994 ) a concluzionat că: ceilalți opt factori majori care au fost indentificați în timp ce

s-a incercat dezvoltarea unor măsuri mai bune a funcționării cognitive de bază nu fuzionau în

inteligența fluidă sau cristalizată, înainte de a fuziona în factorul g; inteligența cristalizată nu

se diferențiază din inteligența fluidă, dar este diferită de la început; aceste două componente

ale factorului g, au origini genetice diferite și sunt influențate de diferite aspecte ale mediului;

au diferite traietorii pe parcursul vieții; au diferite corelații in viața reală.

2.Stanford-Binet reprezintă un test standardizat care măsoară inteligența și abilitățile

cognitive la copii și adulți, de la vârsta de doi ani până la maturitate. La început a fost creat

pentru a plasa copiii în medii educaționale adecvate. Poate ajuta la determinarea nivelului de

funcționare cognitivă și intelectuală la preșcolari, copii, adolescenți și adulți, și ajută la

diagnosticarea dificultăților de învățare, retard mental sau cazuri de supradotați.

Testul conține 15 subteste, care sunt grupate în patru zone de scorare. Nu toate subtestele

sunt administrate la fiecare categorie de vârstă, dar șase dintre ele sunt, și anume: Vocabular,

Înțelegere, Model de analiză, Cantitativ, Memorarea șirgului de mărgele și Memorarea de

propoziții.

Numărul de teste administrate și dificultatea generală a lor este adjustată în funcție de vârsta

subiectului și de performanța la sub-testul care măsoară cunoștințele lexicale (Caruso, 2001).

3.Multidimensional Aptitude Battery (MAB) este un test-grup de inteligență. A fost

conceput ca un test-grup de inteligență cu subteste și factori paraleli la Wechsler Adult

Intelligence scale-Revised (WAIS-R), dar cu un format cu alegeri-multiple, capabil să fie

scorat pe computer, raportat pe un plafon mai mare. Acesta răspunde la câteva probleme

inerente in administrarea individuală. Materialele testului sunt atractive și bine scrise și

computerul poate scora testul (Krieshok, Thomas S, Harrington, Robert G, 1985).

4.Wechsler Adult Intelligence Scale (WAIS) este un test care măsoară inteligența la adulți

și tineri. WAIS a fost publicat în anul 1955, fiind urmat de WAIS-R care reține din prima

formă 80% din itemi. Îmbunătățirile aduc unele modificări referitor la eliminarea unor

ambiguități și excluderea itemilor care ar favoriza o tratare discriminativa a minoritarilor.

WAIS conține unsprezece subteste împărțite în șase subteste verbale și cinci subteste de

performanță:

Scalele verbale: itemii fac apel la cultură generală a individului și, în general, ei sunt

folosiți în practică examinărilor psihiatrice pentru determinarea nivelului intelectual al

subiecților.

- comprehensiune (înțelegerea sensului) -14 itemi. Persoană examinată trebuie să explice ce

va face în anumite circumstanțe care îi sunt prezentate, de ce sunt urmărite unele activități,

înțelegerea sensului unor proverbe etc;

-aritmetica. Este compus din 14 probleme de nivelul școlii elementare. Fiecare problemă este

prezentată oral și se cere rezolvarea ei fără urilizarea creionului și hârtiei;

-similarități. Subtestul este compus din 13 itemi care cer subiectului să spună prin ce se

aseamănă două lucruri;

- șiruri de cifre. Subtestul constă în prezentarea orală a unei liste de șiruri de cifre cu o

întindere de la trei la nouă și care apoi trebuie reproduse oral. În partea a două a testului

subiectul trebuie să reproducă liste de la două la opt cifre, dar în ordine inversă citirii lor;

- vocabular. Subtestul conține 40 de cuvinte de dificultate crescândă, care sunt prezentate oral

și vizual. Examinatul trebuie să spună ce înseamnă fiecare cuvânt;

Scală de performanță

- simboluri numerice. Subtestul este o versiune a așa-numitului test de substituție care a fost

frecvent introdus în scalele de inteligență că probă neverbala;

-completare de imagini. Subtestul conține 21 de imagini, fiecare avînd figuri lacunare,

Subiectul trebuie să spună ce lipsește din fiecare figură;

- construcții din cuburi;

-aranjare de desene;

- asamblarea de obiecte.

În continuare, se vor prezenta câteva cercetări în care s-au folosit testele de inteligență

menționate mai sus.

Obiectivele studiilor

Un bun simț al umorului este atractiv sexual, poate pentru că dezvăluie inteligență,

creativitate și alte gene bune. Un studiu realizat în 2010 de către Greengross și Miller,

încearcă să găsească legăturile dintre inteligență, umor și succesul privind relațiile sexuale,

plecând de la următoarele ipoteze:

-inteligența generală ar trebui să fie predictor al simțului umorului, iar inteligența verbală ar

trebui, în special, să prezică abilitatea umoristică verbală;

- abilitatea umoristică ar trebui să prezică succesul în relațiile sexuale, chiar dacă acesta nu

prezice succesul de reproducere dat de concepția modernă;

- având in vedere că femeile arată preferințe mai mari pentru abilitățile umoristice decât

bărbații, capacitatea umoristcă la bărbați ar trebui să fie mai mare, chiar dacă nu exista

diferențe între sexe privind inteligența.

Un alt studiu care studiază, printre altele, tot abilitățile cognitive, este făcut de Wicherts,

Dolan, Carlson & van der Mass în 2009, aceștia prezentând un review sistematic al datelor de

performanță a sud-africanilor obținute prin Matricele Progresive Raven. Obiectivele au fost

de a estima nivelul mediu de performanță, de a a studia Efectul Flynn în probele respective și

de a examina sensul psihometric al scorurilor Raven de inteligență geneală.

Un al treilea studiu în care se folosesc Matricele Progresive Raven drept instrument, este

cel al lui Tamez, Myerson și Hale (2008). Dacă în studiile menționate mai sus, inteligența a

fost măsurata pentru a se cerceta ulterior legături cu trăsături care au o mare încărcătură

socială, cum este umorul și atractivitatea sexuală, respectiv în scop psihometric, acest studiu

își propune ca obiectiv cercetarea relației dintre inteligență, memoria de lucru și performanța.

Printre studiile în care se folosește testul Stanford-Binet se numără și cel al lui Vig și

Jedrysek din 1996. Acest studiu descripitv a fost bazat pe analiza retrospectivă a

înregistrărilor clinice și a testelor pentru 103 de copii, de 4-5 ani, care au fost evaluați pentru

descoperirea unor probleme de dezvoltare cu testul Standford-Binet. Scopul cercetării a fost

de a vedea dacă testul a fost folositor pentru copiii cu probleme de limbaj.

Un alt studiu în care se folosește testul Stanford-Binet și, în plus, și WISC-R a fost făcut în

1990 de către Sapp și Greene. Acesta a avut ca scop corelația dintre cele două teste, aplicate

pe 54 de studenți negri.

O temă interesantă în domeniul cercetării științifice este inteligența criminală. Un studiu

realizat de Jones, Virgiriiu, Barnett și McCormack în 1988 s-a folosit de Multidimensional

Aptitude Battery pentru a examina fenomenul de supraprezentare verbală a deținuților

încarcerați.

Metodologie

În studiul lui Greengross și Miller (2011), participanții au fost 400 de studenți la psihologie,

200 de sex masculin, 200 de sex feminin, de la Universitatea din New Mexico. Vârsta medie a

fost de 20,6 ani.

Inteligența a fost măsurată prin Matricele Progresive Raven, o versiune de 12 itemi.

Inteligența non-verbală s-a măsurat prin 47 de itemi ai subtestului de vocabular din

Multidimensional Aptitude Battery (MAB), care cerea subiecțiilor să aleagă care dintre

cinci cuvinte are sensul mai apropiat de un cuvânt dat (Jackson, 1984). Este o formă puternică

de măsurare a vocabularului și arată corelații destul de mari cu subsetul verbal al Wechsler

Adult Intelligence Scale-Revised (WAIS-R) (Wechsler, 1981), precum și a scalei IQ (Carless,

2000).

Wicherts et al. au combinat raționamentele abstracte ale Raven-ului cu scorurile de

vocabular din MAB pentru a estima inteligența generală.

Pentru măsurarea umorului, subiecțiilor li s-au cerut să scrie câte o descriere pentru câte o

imagine cu personaje din benzi desenate, pentru cât de multe pot, în 10 minute. Apoi un juriu

format din 6 studenți au dat note pentru cât de amuzante li s-au părut descrierile (pe o scală de

la 1 la 7).

Pentru măsurarea succesului în împerechere, subiecții au completat Sociosexual Orientation

Inventory (SOI) (Simpson & Gangestad, 1991). Acesta conține 9 întrebări cum ar fi numărul

de parteneri sexuali, sau câți parteneri sexuali au avut în ultimele 24 de ore. De asemenea,

chestionarul a inclus și 9 itemi care au măsurat atitunea față de relațiile sexuale, precum

„Sexul fără dragoste este ok, din punct de vedere moral.”

În al doilea studiu (Wicherts et al, 2009) s-au căutat cercetări în care s-au folosit Matricele

Progresive Raven în măsurarea inteligenței a sud-africanilor. S-au exclus câteva studii care nu

îndeplineau criteriile dorite, cum ar fi cel al lui (Osuji, 1985), deoarece se folosea și de adulți

cu deficiențe sau cele în care participanții erau și copii. Înscris în baza SPM și CPM, scorurile

trebuiau să fie convertite la scoruri percentile din tabelele britanice de normă. Apoi au fost

transformate in IQ standard (M = 100 și DS = 15).

În cel de-al treilea studiu (Tamez et al., 2008) participanții au fost 30 de femei și 30 de

bărbați studenți de la Universitatea din Washington. Înainte, participanții au completat un

chestionar care vizează sănătatea, pentru a elimina din studiu pe cei cu probleme de vedere,

depresivi sau cu probleme neurologice. Paricipanții au completat următoarele task-uri: testul

de vocabular WAIS-III, un task de învățare verbală, Matricele Progresive Raven, un task

non-verbal de învățare și două task-uri nonverbale de memorie de lucru. Participanților li s-au

oferit câte o pauză la fiecare 30 de minute în timpul probelor.

În studiul lui Vig și Jedrysek, din 1996, eșantionul a fost alcătuit din 52 de copii,

diagnosticați cu probleme primare de limbaj , 25 dintre ei având probleme secundare și 26 alte

probleme. Copiii au fost testați prin SB-IV pe parcursul a trei ani. Având loc o evaluare

multidisciplinară, copiii au fost văzuți de un psiholog, pediatru, audiolog și, mai ales, de un

specialist în patologia limbajului. Copiii au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de

problemele lor.

Sapp și Greene (1990) au avut ca subiecți pentru studiul lor 51 de studenți negri de la o

școală elementară. Aceștia erau elevi in clasa a8a aveau note slabe. Au fost împărțiți în trei

categorii: retard mental, dizabilități de învățare și tulburări comportamentale.

Jones et al. (1988) au avut ca subiecți 1225 de deținuți, evaluați la un centru de

diagnosticare. Aceștia au primit următoarele teste în ordine: MAB Verbal, MAB

Performance, Millon Clinical Multiaxial Inventory (MCMI), MMPI, 16 Personality Factors

(16PF).

Rezultate

În primul studiu, participanții care au avut scoruri mai mari la producerea de umor, tind să

raporteze mai multe relații sexuale.

Corelația dintre scorul de vocabular și umor a fost de r=0,38 și între scorul Raven și umor de

r=0,25. Diferența dintre corelații a fost seminficativă, sugerând că inteligența verbală prezice

mai puternic capacitatea de umor verbal decât o face raționamentul abstract.

Analizele de regresie au arătat că, chiar dacă se controlează scorul Raven și de vocabular,

bărbații au creat descrieri mai amuzante, la medie, reflectând, probabil, un efort mai mare,

inconștient, de împerechere. Nu au existat diferențe semnificative între sexe privind corelația

dintre umor și vocabular sau scorurile de la Raven, deci umorul ar putea fi un indicator al

inteligenței la ambele sexe (Greengross & Miller, 2011).

În cel de-al doilea studiu, validitatea convergentă a testului Raven s-a găsit destul de slabă,

deși fiabilitatea și validitatea predictivă sunt comparabile cu cele din Vest. Analizele

factoriale indică faptul că testele Raven sunt indicatori relativ slabi ai inteligenței generale a

africanilor, și adesea măsoară alți factori, decât inteligența generală. IQ-ul mediu la africani

este de 80, în comparație cu normele americane. Scorurile Raven ale africanilor adulți au

arătat creșteri de-a lungul anilor. Se concluzionează că efectul Flynn există în Africa de Sud

(Wicherts et al., 2009).

Studiul lui Tamez et al., din 2008, a găsit că sarcina de învățare a explicat aproape 25% din

variația scorurilor Matricelor Progresive Raven. Adăugarea task-ului verbal de memorie de

lucru , nu a arătat predicție. Acest lucru nu s-a datorat lipsei de corelare dintre memoria de

lucru și scorurile RAPM. Mai degrabă, aceasta a avut loc pentru că majoritatea varianței

memoriei de lucru a fost deja reprezentată de task-ul de învățare.

În studiul lui Vig și Jedrysek (1996), pentru toți cei 103 copii, SB-IV a arătat scoruri pentru

toate cele patru arii și scoruri pentru fiecare dintre cele opt subteste specifice vârstei. Zona

raționamentul verbal a fost mai înalt sau nesimnificativă față de raționamentul abstract/vizual

pentru mai mult de jumătate dintre copiii cu probleme de limbaj. Rezultatele au sugerat că

este nevoie de prudență în folosirea diferențelor scorurilor sau a punctelor slabe pentru a

susține un diagnostic de probleme în limbaj la această categorie de vârstă.

Pentru a determina relația dintre SB-IV și WISC-R,în studiul lui Sapp și Greene (1990)

testul de corelație a fost făcut pe computer între 5 SB-IV scale (Compozit, Raționament

Verbal, Raționament Vizual/Abstract, Raționament Cantitiav și Memorie de Scurtă Durată) și

cu 3 scale WISC-R (Verbală, Perfomanță și întreaga scală IQ) . Toate cele 25 de corelații au

fost statistic semnificative. Aceasta sugerează că cele două teste au un fundal conceptual

comun.

În cercetarea lui Jones et al. (1988), rezultate sugerează că există o semnificativă

supraprezentare a divizării verbale/ performării, cu scorurile performanței de obicei mai mari,

printre criminalii de sex masculin. Mai departe, aceste rezultate sugerează ca fenomenul nu

este direct legat de vârstă, nivelul de citire sau nivelul general de inteligență.

Bibliografie

Anthony C. Greene, Gary L. Sapp, Brad Chissom. (1990) Validation of the Stanford-Binet

Intelligence Scale: Fourth edition with exceptional black male students. Psychology in the

Schools 27(1):35–41.

Caruso, J. "Reliable Component Analysis of the Stanford-Binet: Fourth Edition for 2–6-

YearOlds." Psychologica Assessment 13, no. 2. (2001): 827–840.

G., Greengross, & Miller, G. (2011). Humor ability reveals intelligence, predicts mating

success, and is higher in males. Intelligence. 39 (2011) 188–192.

Jensen, A. R. (1998). The g factor: The science of mental ability. Westport, CT7 .

Jones, J. M., Barnett, R. W., & McCormack, J. K. (1988). Verbal/performance splits in

inmates assessed with the Multidimensional Aptitude Battery. Journal of Clinical Psychology,

44, 995-1000.

Praeger Ree, M.,J., Earles, J., A., & Teachort, M., S. (1994). Predicting job performance:

Not much more than g. Journal of Applied Psychology, 79, 518-524.

Snow, R. E., Kyllonen, P. C., & Marshalek, B. (1984). The topography of ability and

learning correlations.

T., Krieshok,& Harrington, R.,G. (1985).The Multidimensional Aptitude Battery.

Tamez, E., Myerson, J., & Hale, S. (2008). Learning, working memory, and intelligence

revisited. Behavioural Processes, 78, 240−245.

Vig, S., &Jedrysek, E. (1996). Stanford-Binet, fourth edition: Useful for young children

with language impairment? Psychology in the Schools, 33(2), 124–131.

Wicherts, J. M., Dolan, C. V., Carlson, J. S., & van der Maas, H. L. J. (2010). Raven’s test

performance of sub-Saharan Africans; mean level, psychometric properties, and the Flynn

Effect. Learning and Individual Differences, 20, 135-151.