Ion

5
ION-RELATIA DINTRE PERSONAJE Romanul „Ion” este prima creaţie epică majoră a lui Liviu Rebreanu,impunân du-se încă de la apariţie în peisajul literaturii române prin rig oareaconstrucţiei, stil, care îi conferă statutul de creator al romanului românesc obiectiv şirealist de valoare. „Ion” este un roman obiectiv, realist, care a fost publicat în anul 1920, în perioada interbelică a literaturii române, fiind o frescă socială a satului transilvăneande la începutul secolului XX. Tema romanuluieste problema pământului în Transilvania sfârşitulu isecolului al XIX-lea, fiind o frescă socială, o monografie a satului românesc. Cultulţăranului român pentru pământ este considerat de Rebreanu însuşi: „problema vieţii româneşti, a existenţei poporului românesc, o problemă menită să fie veşnic deactualitate” . Încă de la începutul romanului se prezintă relaţiile temporale şi spaţiale şi,de asemenea, personajele principale, ceea ce conferă veridicitate romanului realist.Acţiunea romanului începe într-o zi de duminică, în care locuitorii satului Pripas seaflă la horă, în curtea Todosiei, văduva lui Maxim Oprea. Conflictul central din roman este reprezentat de lupta pentru pământ în satultradiţional, unde posesiunea averii condiţionează dreptul indivizilor de a fi respectaţiîn comunitate. Conflictul exterior social, de interese, între Ion al Glanetaşului şiVasile Baciu, este dublat de conflictul interior, dat în sufletul personajului central,Ion,conflict precizat în structura romanului prin titlul celor două părţi:

description

ion

Transcript of Ion

ION-RELATIA DINTRE PERSONAJERomanul IonesteprimacreaieepicmajoraluiLiviuRebreanu,impunndu-sencdelaapariienpeisajulliteraturiiromneprinrigoareaconstruciei, stil, care i confer statutul de creator al romanului romnesc obiectiv irealist de valoare.Ioneste un roman obiectiv, realist, care a fost publicat n anul 1920, nperioada interbelic a literaturii romne, fiind o fresc social a satului transilvneande la nceputul secolului XX.TemaromanuluiesteproblemapmntuluinTransilvaniasfrituluisecolului al XIX-lea, fiind o fresc social, o monografie a satului romnesc. Cultulranului romn pentru pmnt este considerat de Rebreanu nsui:problema vieiiromneti, a existenei poporului romnesc, o problem menit s fie venic deactualitate.nc de la nceputul romanului se prezint relaiile temporale i spaiale i,de asemenea, personajele principale, ceea ce confer veridicitate romanului realist.Aciunea romanului ncepe ntr-o zi de duminic, n care locuitorii satului Pripas seafl la hor, n curtea Todosiei, vduva lui Maxim Oprea.Conflictul central din roman estereprezentat de lupta pentru pmnt nsatultradiional, unde posesiunea averii condiioneaz dreptul indivizilor de a fi respectain comunitate.Conflictul exterior social, de interese, ntre Ion al Glanetaului iVasile Baciu, este dublat deconflictul interior, dat n sufletul personajului central,Ion,conflictprecizatnstructuraromanuluiprintitlulcelordoupri:Glasulpmntuluii Glasul iubirii. Cele dou chemri luntrice nu l arunc ntr-o situaie-limit, pentru c fora lor se manifest succesiv, nu simultan.Perspectiva narativ prezent n romanulIoneste obiectiv, naratorul fiind obiectiv i detaat, care nu se implic n faptele prezentate, las viaa s curg.Naratorul este omniscient, tie mai mult dect personajele sale, i omniprezent, dirijnd evoluia lorca un regizor universal. El plsmuiete traiectoriile existeneipersonajelor, conform unui destin prestabilit, cunoscut de la nceput la final.Statutul iniialal celor dou personaje ale cror destine se intersecteaz, iaaz la polii opui ai ierarhiei sociale:Ana este fiica celui mai bogat om din sat, iarIon este un ran harnic, dar srac, ns dornic de a obine avere. Pentru Ioninstinctul posesiunii este puternic, setea de pmnt l stpnete, ntre el i pmntexistnd o legtur organic, sugerat n secvena a doua din cap. Ii: ,,Glasulpmntului ptrundea nvalnic n sufletul flcului, ca ochemare, copleindu-l....(:..)Iubirea pmntului l-a stpnit de mic copil.Venic a pizmuit pe cei bogai ivenic s-a narmat ntr-o hotrre ptima: trebuie s aib mult pmnt, trebuie!De pe atunci pmntuli-a fost maidrag ca omama.Pe de alt parte, instinctul de proiprietate este n relaie de opoziie cu celerotic. Ion, cel care iubete pmntul mai mult dect pe o mam, iubete n acelaitimp, o fat fr pmnt, pe Florica. De aici drama personajului care nu poatealege ,ci se supune destinului, urmndu-i ambiiile . La polul opus se afl Ana, personaj ceilustreaz cel mai clar tipologia victimei: ndrgostit de Ion i traumatizat de untat prea dur, lipsit de afeciunea matern i de orice form de comunicare, Ana i seofer lui Ion cutnd la el afeciunea de care a fost lipsit. Naiv i supus autoritiimasculine, ea nu poate fi dect o victim ntr-o lume condus dup legi patriarhale.Statuturile psihologice ale celor doi sunt, de asemenea, antitetice: Ana ecea manipulat, iar Ion manipulatorul. Din dorina de a-l putea fora pe Vasile Bacius i-o dea pe Ana, dar i pmnturile, Ion urmeaz contient un plan de seducere aAnei, n urma cruia fata rmne nsrcinat. Dup ce Vasile Baciu afl cine estetatl copilului, Ana devine obiectul rzbunrii celor doi brbai. Paralel cu evoluiaconflictului dintre cei doi brbai, Ana devine fascinat de moarte, gsind-o ca unicsoluie salvatoare. n momentul n careSavista i spunedespre relaia dintre Ion iFlorica, Anarealizeaz ctoate sacrificiile eiau fostinutile ic nicimcar copilulnu l poate face pe Ion s o iubeasc, n consecin se spnzur. n schimb, Ion econsecventnurmrireaplanuluisui,dupseducereaAnei,ignorsuferinaacesteiadin cauza btilor i a umilinelor tatlui ei. n incontiena lui sincer,dup obinerea pmnturilor, elcaut srefac relaiile cuFlorica, femeia pecare oiubete.Din perspectiv moral, cele dou personaje sunt victimele unor destineimanente, manipulai de dou dorine diferite: Ion de dorina de a obine pmn, iarAna de dorina de a obine afeciune. Ei sunt vinovai c ncalc legile nescriseconform crora destinul nu poate fi schimbat, individul nu i poate depi condiia.nilustrarea relaiei dintre cei doi, o scen semnificativ este scena de lanceputul romanului, cndIon pleac de la hori o caut peAna, pe care oatragelaumbra unui nuc.Aici Ion i oferuic, pe care Ana o refuz,amintindu-i de tatl ei.Secvena urmtoare este realizat n stil indirect liber, n care sunt prezentategndurile lui Ion n timpul conversaiei cu Ana: ,,Nu-i fusese drag Ana i niciacuma nu-iddea bine seama dac i-e drag. Iubise pe Florica i, de cte ori ovedea sau i amintea de ea, simea c o mai iubete.(...) Dar Florica era maisrac ca dnsul, iar Ana avea locuri, i case, i vite multe.... i asculta glasulplngtor i-l cuprindea mila, nacelai timpse gndeala Florica. n timp ce, nsufletulpersonajuluimaiexistdubii,nprivinasentimentelorpentruAna,receptorul textului nu are niciun dubiu c Ion nu o iubete pe Ana, n ai crei ochi nuse uit cnd i vorbete, dei ea e prezent, pe cndFlorica, absent fizic de la scen,este prezent n mintea lui.O alt scen semnificativ pentru relaiile dintre cei doi este cea n care,dup ce Vasile Baciu afl c Ion e tatl copilului Anei, i trimite fata acas laGlanetau. Ana ajunge la casa lui Ion fr s tie cum, dar indiferena cu care oprimete Ion o blocheaz: acesta mnnc ,tindu-i cu atenie feliile de mncare itergndu-i tacticos briceagul de pantaloni, fr a se uita la femeia nenorocit dinfaa lui. Apoicntrete burta Anei cu o privire triumftoare, dup care i spune s i trimit tatl, pentru c situaia nu poate fi rezolvat de ea. Rceala lui Ion,indiferena i detaareacu care elo privete pe Anaprefaeazdestinul femeii.Anaeste o victim ntr-un rzboi al brbailor, o marionet care ajunge fr s tire cumde la o cas la alta, pe cnd Ion este sigur pe el, arogant i superior, iar copilul dinpntecele Anei i d sigurana c va reui.n opinia mea, relaiile dintre Ana i Ion sunt cele dintre manipulator imanipulat, ns niciunul nu reuete s obin ce vrea de la cellalt. Pe de-o parte, ceidoi au n comuntentativa de a-ischimba statutul :Ion dorete s-i schimbe statutulsocial prin obinerea averii, pe cnd Ana dorete s-i schimbe statutul psihologic,cutnd iubirea. Pentru Ana, Ion e un substitut al afeciunii de care e lipsit, iarpentru Ion, Ana e o cale de a se mbogi rapid i sigur.Pedealtparte,ceidoieueaztocmaidincauzasinceritiisauaincapacitii de disimulare: Ana nu poate lua nicio atitudine fa de Ion din cauzaiubirii sincere pe care i-o poart, nct i se ofer fr a cere vreun angajament dinpartea lui, n vreme ce Ion, brutal n sinceritatea lui, e incapabil s i disimulezerepulsia fa de Ana sau iubirea pentru Florica.n concluzie, cuplul Ion-Ana , din romanul Ion de Liviu Rebreanu, sedistinge prin ,maniera naturalist n care e tratat relaia celor doi, prin raporturile demanipulator i manipulat, dar i prin sinceritatea instinctual care i mpiedic pe ceidoi s comunice conferindu-le celor doi statut de victime n faa unui destinimplacabil, mai ales cu cei care ncearc s i schimbe soarta.