Ion Creangă

5
Ion Creangă (n. 1 martie 1837 , Humulești ; d. 31 decembrie 1889 , Iași ) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie . Biografie Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837 . [1] O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839 , conform unei mitrici (condici) de nou-născuți din Humulești, publicată de Gh. Ungureanu. [2] Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919 . [3] Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie . În 1847 începe școala de pe lângă biserică din satul natal. Fiu de țăran, este pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințează bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig"), David Creangă, care-l duce pe valea Bistriței , la Broșteni , unde continuă școala. [2] În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorința mamei, care voia să-l facă preot , este înscris la Școala catihetică din Fălticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași , absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi " de la Socola . [2] S-a despărțit cu greu de viața țărănească, după cum mărturisește în Amintiri: „Dragi mi-erau tata și mama, frații și surorile și băieții satului, tovarășii mei de copilărie, cu cari, iarna, în zilele geroase, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, țarinele cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi mi-erau șezătorile, clăcile, horile și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire.” Din 1855 până în 1859 urmează cursurile seminarului iar apoi, luându- și atestatul, revine în satul natal. Se însoară mai târziu la Iași cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfinți din Iași, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859 ). La 19 decembrie 1860 se naște fiul său Constantin. În 1864 , Creangă intră la Școala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi , unde l- a avut profesor pe Titu Maiorescu . Acesta îl aprecia foarte mult și l- a numit învățător la Școala primară nr. 1 din Iași. După ce timp de 12 ani este dascăl și diacon la diferite biserici din Iași, este exclus definitiv din rândurile clerului (10 octombrie

description

Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești; d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.Biografie

Transcript of Ion Creangă

Ion Creang (n. 1 martie 1837, Humuleti; d. 31 decembrie 1889, Iai) a fost un scriitor romn. Recunoscut datorit miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorit operei sale autobiografice Amintiri din copilrie.BiografieData naterii lui Creang este incert. El nsui afirm n Fragment de biografie c s-ar fi nscut la 1 martie 1837. [1] O alt variant o reprezint data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-nscui din Humuleti, publicat de Gh. Ungureanu. [2]Creang a mai avut nc apte frai i surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile i Petre. Ultimii trei au murit n copilrie, iar Zahei, Maria i Ileana n 1919.[3]

Tinereea lui Creang este bine cunoscut publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilrie. n 1847 ncepe coala de pe lng biseric din satul natal. Fiu de ran, este pregtit mai nti de dasclul din sat, dup care mama sa l ncredineaz bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creang din Pipirig"), David Creang, care-l duce pe valea Bistriei, la Broteni, unde continu coala. [2] n 1853 este nscris la coala Domneasc de la Trgu Neam sub numele tefnescu Ion, unde l are ca profesor pe printele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). Dup dorina mamei, care voia s-l fac preot, este nscris la coala catihetic din Flticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creang, nume pe care l-a pstrat tot restul vieii. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.[2]S-a desprit cu greu de viaa rneasc, dup cum mrturisete n Amintiri:Dragi mi-erau tata i mama, fraii i surorile i bieii satului, tovarii mei de copilrie, cu cari, iarna, n zilele geroase, m desftam pe ghea i la sniu, iar vara n zile frumoase de srbtori, cntnd i chiuind, cutreieram dumbrvile i luncile umbroase, arinele cu holdele, cmpul cu florile i mndrele dealuri, de dup care mi zmbeau zorile, n zburdalnica vrst a tinereii! Asemenea, dragi mi-erau eztorile, clcile, horile i toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare nsufleire.Din 1855 pn n 1859 urmeaz cursurile seminarului iar apoi, lundu-i atestatul, revine n satul natal. Se nsoar mai trziu la Iai cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfini din Iai, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859).La 19 decembrie 1860 se nate fiul su Constantin.n 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta l aprecia foarte mult i l-a numit nvtor la coala primar nr. 1 din Iai.Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Iai, este exclus definitiv din rndurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece i-a prsit nevasta, a tras cu puca n ciorile care murdreau Biserica Golia i s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (n 1993, el a fost reprimit post-mortem n rndurile clerului.) [4] Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell l destituie i din postul de institutor, ns venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale colare.n 1873 se ncheie procesul su de divor, copilul su de 12 ani fiindu-i dat n ngrijire. A cutat o cas n care s se mute, alegnd o locuin n mahalaua icu (bojdeuca)n 1875, l cunoate pe Mihai Eminescu, atunci revizor colar la Iai i Vaslui, cu care se mprietenete. ntre 1875 i 1883, la ndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.ntre 1883 i 1889 a fost bolnav de epilepsie[2] i a suferit foarte mult la aflarea bolii i apoi a decesului lui Eminescu, i al Veronici Micle.Ion Creang moare pe data de 31 decembrie 1889, n casa sa din cartierul icu.La 1 martie 1837 se nate la Humuleti Ion Creang , primul dintre cei 8 copii ai lui tefan a Petrei Ciobotariul i a Smarandei Creang. n 1846 ncepe sa frecventeze coala primar din satul natal , primul su nvtor fiind bdi Vasile , dasclul bisericii , pe care l evoca cu mult dragoste n Amintiri din copilrie.n 1847 dasclul Vasile este luat la oaste , elevii rmnnd n grija dasclului Iordache.Bunicul David Creang i duce pe fiul su Dumitru i nepotul su Nic la coala lui Alecu Bal , n Broteni , unde era profesor Nicolae Nanu. Frecventeaz pentru scurt timp cursurile colare , mbolnvindu-se de rie , episod nfiat n Amintiri din copilrie.(1848)n 1852 , Ion Creang asist la inaugurarea colii domneti din Trgu-Neam, ale crei cursuri le i urmeaz.La 1854 se nscrie la coala catihetic din Flticeni. Toamna , la 1855 , Creang urmeaz seminarul de la Socola , e lng materii teologice studiind istoria , aritmetica , gramatica , geografia , latina i elina.n 1858 moare tatl lui Ion Creang. n acest an viitorul scriitor termin cursul inferior al Seminarului i cere hirotonisirea ca diacon.La 1859 se cstorete cu Ileana Grigoriu , fiica printelui Ioan Grigoriu. n luna decembrie a aceluiai an este hirotonisit diacon.n 1860 , 19 decembrie , se nate unicul su fiu , Constantin Creanga.n 1861 se nscrie la Facultateade de Teologie , pe care ns o abandoneaz dup scurt timp.Ion Creang se nscrie la coala normal Vasilian de la Trei Ierarhi din Iai. Directorul acestei coli este Titu Maiorescu.(1863)La 1864 ocup prin concurs postul de institutor la coala primar de la Trei Ierarhi. Decretul de numire este semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Viitorul scriitor va rmne credincios carierei didactice pn la sfritul vieii.n 1865 termin cursurile colii normale i obine diploma de absolvire.Dedic din ce n ce mai mult timp literaturii i muncii de elaborare a manualelor colare. (1866)1867-apariia primului abecedar conceput de Ion Creang, intitulat Metod nou de scriere i citire.n 1871 apare n Columna lui Traian articolul MIsiunea preotului la sate, semnat de preotul Ion Creang. n acelai an este exclus din rndurile bisericii , fiind acuzat de a fi frecventat teatrul. Public acum un manual de citire intitulat nvtorul copiilor , unde insereaz trei povestiri: Acul i barosul , Prostia omeneasc i Inul i cmea.La 14 iulie 1872 este exclus i din nvmnt i, n ciuda plngerilor i protestelor sale , situaia rmne aceeai. i ctig existena ca mandatar al unui debit de tutun.La 1874 , Titu Maiorescu devine ministru al Cultelor i al Instruciunii Publice , odat cu numirea acestuia fiind posibil reintegrarea n nvmnt a lui Ion Creang , la coala primar de biei numrul 2 din suburbia Pcurari-Iai.1875-acum l cunoate pe Mihai Eminescu , legndu-l de acesta o prietenie trainic. La ndemnul lui Eminescu frecventeaz societatea Junimea, unde citete din scrierile sale. n cadrl revistei Convorbiri literare public Soacra cu trei nurori i Capra cu 3 iezi.n vara lui 1876 Ion Creang l gzduiete pe Eminescu n bojdeuca sa din icu.Public povestirea Mo Nichifor Cocariu i basmul Harap-Alb.(1877)La 1878 , pentru activitatea sa didactica , este decorat cu ordinul Bene-merenti . Public basmul Ivan Turbinc.n colaborare cu G. Ienchescu i V. Rceanu , tiparete la 1879 Geografia judeului Iai.La 1 ianuarie 1881 public n Convorbiri literare prima parte din Amintiri din copilrie , urmat i de partea a II-a. n urma primelor semne de boal (epilepsie) , se interneaz la Spitalul Brncovenesc din Bucureti.La Craiova , n 1883 , apare broura Dou istorioare prea frumoase din viaa lui Cuza Vod de Ion Creang.1885-Ion Creang cltorete la Slnicul Moldovei pentru a-i ngriji sntatea.Scriitorul l viziteaz pe Mihai Eminescu la Mnstirea Neamului.(1887)La 1888 , n cadrul Cenaclului literar al lui N. Beldiceanu citete partea a VI-a din Amintiri din copilrie.La 31 decembrie 1889 se stinge din via n urma unui atac cerebral.Ion Creang este nmormntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iai.Basmelen primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de ctre un povestitor care nsui crescuse n mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au expresiuni, construcii i gndiri ciudate care se vor personifica n Ivan Turbinc. n aceasta din urm regsim tema din Toderic, povestirea lui Costache Negruzzi. Aici Dumnezeu blagoslovete turbinca lui Ivan ca s intre ntr-nsa cine o vrea Ivan i fr voia lui s nu poat iei.A doua categorie de lucrri a lui Creang o formeaz anecdotele, povestiri cu dezvoltri lungi, cu o intrig bine condus i cu subiecte mai adesea din istoria noastr contemporan. n "Cinci pini" aflm o satir la adresa judectorilor i avocailor, pe care i numete: "ciorogari, poreclii i aprtori". n dou din ele aflm o persoan istoric foarte interesant. Ion Roat, unul dintre deputaii rani n divanul ad-hoc. Cea intitulat "Ion Roat i Unirea" este o glum cu mult finee satiric la adresa stratului conductor al rii, care nu voiete a recunoate drepturile rnimii.Pe cnd se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din Moldova, mai muli boieri, membri ai partidului, cheam pe deputaii rani ca s le explice programa i n special chestiunea Unirii. Toi ranii preau convini de argumentele boierilor afar de Mo Ion Roat.n cele din urm unul din boieri l invit s ridice singur o piatr mare ce se afla n grdin. Neputnd s-o fac singur, Roat e ajutat de ceilali rani. "Acum ai neles", ntreab boierul. Roat rspunde: Am neles aa, c pn acum noi ranii am dus fiecare cte o piatr mai mare sau mai mic pe umere, ns acum suntem chemai a purta mpreun tot noi, opinca, o stnc pe umerele noastre.Prima parte a operei lui Creang o formeaz precum am vazut, mai mult reproducerea produciunilor poporane. Ne-am nela ns dac l-am socoti ca un culegtor de folclor: trebuie s-l privim ca pe unul ce a trit la ar, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane i apoi a dat drum liber fanteziei sale. De aceea basmele i povetile lui, dei nfieaz n mod admirabil spiritul poporului de la ar, pun ns n eviden nsuirile lui literare proprii.O alt fa, mai puin cunoscut, a lui Creang este cea a povetilor licenioase: Povestea povetilor.Amintiri din copilrieAmintirile din copilrie reprezint partea cea mai personal a operei lui Creang. Acestea i-au stabilit reputaia de mare prozator. ntr-adevr, alctuirea meteugit a frazei, n care se vede totui tonul poporan, - scoaterea la iveal a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebit, vivacitatea naraiunii i sinceritatea cu care povestete cele mai intime detalii ale vieii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creang una din cele mai nsemnate opere ale literaturii romne.

OperaPoveti Capra cu trei iezi (1875) Dnil Prepeleac (1876) Fata babei i fata moneagului (1877) Ft Frumos, fiul iepei (1877) Povestea lui Harap-Alb (1877) Ivan Turbinc (1878) Povestea lui Ionic cel prost (1877) Povestea lui Stan-Pitul (1877) Povestea porcului (1876) Povestea povetilor (1877-1878) Povestea unui om lene (1878) Pungua cu doi bani (1875) Soacra cu trei nurori (1875)

Povestiri Acul i barosul (1812) Cinci pini"' (1883) Inul i cmea (1874) Ion Roat i Cuza-Vod (1882) Mo Ion Roat i Unirea (1880) Pcal (1880) Prostia omeneasc (1874) Ursul pclit de vulpe (1880)Nuvele Mo Nichifor Cocariul (1877) Popa Duhul (1879)Romane autobiografice Amintiri din copilrie (1879) Fragment de autobiografie