Ion BOTGROS Viorel BOCANCEA Vladimir DONICI Nicolae ... · Ca disciplină școlară, „Fizica”...

34
FIZICĂ Manual pentru clasa a VII-a Ediţia a III-a, revăzută și adăugită Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Ion BOTGROS Viorel BOCANCEA Vladimir DONICI Nicolae CONSTANTINOV educaţional

Transcript of Ion BOTGROS Viorel BOCANCEA Vladimir DONICI Nicolae ... · Ca disciplină școlară, „Fizica”...

FIZICĂManual pentru clasa a VII-a

Ediţia a III-a revăzută și adăugită

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Ion BOTGROS Viorel BOCANCEA Vladimir DONICI Nicolae CONSTANTINOV

e d u c a ţ i o n a l

Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova

ȘcoalaLiceul ________________________________________________ Manualul nr ____________

AnulNumele și prenumele elevului

care a primit manualulAnul școlar

Starea manualului

la primire la returnare

1

2

3

4

5

bull Profesorul trebuie să controleze dacă numele elevului este corect scrisbull Elevii cărora le este destinat manualul nu trebuie să facă nici un fel de notaţii pe paginibull Rugăm ca manualele să fie păstrate cicirct mai icircngrijitbull Starea manualului se va icircnscrie folosind termenii nouă bună icircngrijită nesatisfăcătoare proastă

Elaborat conform Curriculum-ului disciplinar icircn vigoare și aprobat prin Ordinul Ministrului nr 433 din 25 mai 2012 Editat din sursele financiare ale Fondului Special pentru Manuale

Comisia de experţi Virgil Cheptea doctor conferenţiar universitar Marian Constantin profesor de fizică grad didactic icircnticirci Titu Mereuţă profesor de fizică grad didactic icircnticirci Maria Cotoros inspector de fizică grad didactic superior

Sergiu Burlacu profesor de fizică grad didactic doi Miron Potlog profesor de fizică grad didactic superior

Recenzenţi Eugen Cheorghiţă doctor habilitat profesor universitar Nadejda Ovcerenco doctor icircn pedagogie conferenţiar universitar Valeriu Podborschi conferenţiar universitar Nelu Vicol doctor icircn filologie conferenţiar universitar

CARTIEREditura Cartier SRL str București nr 68 Chișinău MD2012

Telfax 24 05 87 tel 24 01 95 E-mail cartiercartiermdEditura Codex 2000 SRL Strada Toamnei nr 24 sectorul 2 București

Telfax 210 80 51 E-mail romaniacartiermdCartier amp Roman LLC Fort Lauderdale SUA E-mail usacartiermd

Suport juridic Casa de Avocatură EuroLegalwwwcartiermd

Cărţile CARTIER pot fi procurate icircn toate librăriile bune din Romacircnia și Republica MoldovaCartier eBooks pot fi procurate pe iBookstore și pe wwwcartiermd

LIBRĂRIILE CARTIERLibrăria din Centru bd Ștefan cel Mare nr 126 Chișinău Telfax 21 42 03 E-mail librariadincentrucartiermd

Librăria din Hol str București nr 68 Chișinău Telfax 24 10 00 E-mail librariadinholcartiermdLibrăria 9 str Pușkin nr 9 Chișinău Tel 22 37 83 E-mail libraria9cartiermd

Colecţia Cartier educaţional este coordonată de Liliana Nicolaescu-Onofrei Editor Gheorghe Erizanu Lector Em Galaicu-Păun Coperta Vitalie Coroban

Designtehnoredactare Ana Cioclo Prepress Editura Cartier

Tipărită la Combinatul Poligrafic (nr 20 763)

Ion Botgros Viorel Bocancea Vladimir Donici Nicolae ConstantinovFIZICĂ MANUAL PENTRU CLASA A VII-A

copy 2012 2007 2002 Editura Cartier pentru prezenta ediţie

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Fizică Man pentru cl a 7-a Ion Botgros (coord) Viorel Bocancea Vladimir Donici [et al] ndash

Ed a 3-a rev și ad ndash Ch Cartier 2012 (Combinatul Poligr) ndash 144 p ndash (Colecţia bdquoCartier educaţionalrdquo)

ISBN 978-9975-79-776-453(0753)

F 62

Dragi elevi

Acest manual de bdquoFizicărdquo vine să continue icircn anul al doilea de studiu al fizicii cunoașterea naturii inițiată icircn clasele precedente Din el veți afla despre diversitatea fenomenelor și proceselor din jurul vostru despre multe lucruri cunoscute astăzi numai datorită fizicii care pe bună dreptate este considerată o știință fundamentală Viața ne demonstrează că bdquoFizicardquo este utilă nu numai tehnicienilor ci și tuturor oamenilor indiferent de domeniul lor de activitate artă sau politică business sau știință sport sau comerț

Cu regret icircn cadrul orelor de fizică deseori sicircnt prezentate prioritar aplicațiile tehnice ale fizicii pe cicircnd potențialul ei umanistic rămicircne ne-explorat Ca disciplină școlară bdquoFizicardquo are drept scop icircn primul ricircnd for-marea intelectuală și spirituală a elevului care se află zilnic icircn contact cu realitatea Activitățile de analiză și cercetare prezentate icircn manual pentru unele situații reale icircnticirclnite deseori icircn viața cotidiană vă vor ajuta să vă dezvoltați abilitățile de cunoaștere științifică Studiind acest manual veți icircnvăța multe lucruri interesante și folositoare rezolvicircnd icircn mod indepen-dent diverse situații din experiența proprie de viață

Manualul are un conținut concis și accesibil fiind icircnsoțit de activități și imagini atractive ajuticircndu-vă să vă formați o imagine amplă despre va-rietatea fenomenelor și proceselor din jurul vostru

Vă dorim mult succesAutorii

4

Capitolul 1 MIȘCAREA ȘI REPAUSUL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 6

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 711 Poziţia unui corp icircn spaţiu helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 7 12 Mișcarea mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 10 13 Descrierea mișcării mecanice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13 14 Mișcarea rectilinie uniformă Viteza helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 16 15 Reprezentarea grafică a mișcării helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 19 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 22 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 24

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 2521 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 25

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 25B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 30 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 31

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 34

Capitolul 2 FORŢA helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 35

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 3611 Inerţia Masa inertă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 36 12 Forţa ndash măsură a interacţiunii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 40 13 Forţa de greutate Ponderea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 43 14 Forţa elastică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 46 15 Forţa de frecare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 49 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 52 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 53

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 5521 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 55

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 55B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 59 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 60

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 61

Capitolul 3 PRESIUNEA FORŢA ARHIMEDE helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 62

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 6311 Presiunea solidelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 63 12 Presiunea icircn lichide helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 66 13 Presiunea icircn gaze Legea lui Pascal helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69 14 Vase comunicante helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 73 15 Presiunea atmosferică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 75

Cuprins

5

16 Forţa Arhimede Plutirea corpurilor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 77 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 83

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8421 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 84

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 84B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 85 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 88

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 89

Capitolul 4 LUCRUL MECANIC PUTEREA ȘI ENERGIA MECANICĂ helliphelliphelliphellip 90

I Lucrul puterea și energia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91 11 Lucrul mecanic helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91 12 Puterea mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 95 13 Energia mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 98 14 Conservarea energiei mecanice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 102 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 106 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 108

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 10921 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 109

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 109B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 111 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 113

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 115

II Mecanisme simple helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 116

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 117 11 Picircrghia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 118 12 Scripetele helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 121 13 Planul icircnclinat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 124 14 Randamentul mecanismelor simple helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 126 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 128 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 130

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13121 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 131

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 131B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 133 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 133

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 135

Tabelul densităţilor unor substanţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 136Conceptele de bază studiate icircn clasa a VII-a la fizică helliphelliphelliphelliphelliphellip 137Răspunsuri la probleme helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 141

6

Capitolul 1

MIȘCAREA ȘI REPAUSUL

1 Achiziţii teoretice

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

12 Mișcarea mecanică

13 Descrierea mișcării mecanice

14 Mișcarea rectilinie uniformă Viteza

15 Reprezentarea grafică a mișcării

Rezumat

Evaluare

2 Achiziţii practice

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăB ExperimenteazăC Cercetează

Evaluare sumativă

7

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

Capitolul 1 MIȘCARE ȘI REPAUS

Informaţie

Icircn fig 1 este reprezentată schema salonului unui autocar de pe ruta bdquoChiși-nău-Iașirdquo

bull Examinează atent cu colegul tău de bancă această situaţie

bull Unde se află locul tău indicat pe bilet faţă de volanul autobuzului Aproape Departe La sticircnga La dreapta Icircn centru Dar faţă de ușa de la intrare

bull Determină unde se află locul 21 faţă de volanul autocarului Dar faţă de ușa de la intrare icircn autocar

bull Cum sicircnt așezate aceste 2 locuri faţă de centrul salonului din autocar

Din cele studiate icircn clasele precedente la bdquoȘtiinţerdquo (cl a II-a divide a V-a) și la bdquoFizi-cărdquo (cl a VI-a) cunoști despre varietatea corpurilor din natură cum ar fi stelelePămicircntul și alte planete munţii oceanele atmosfera copacii omul și alte or-ganisme vii clădirile mașinile și altă tehnică de pe suprafaţa Pămicircntului etc care icircn fizică se numesc corpuri fizice

Se spune că mulţimea corpurilor fizice sicircnt amplasate icircn spaţiu Fiecare din-tre aceste corpuri se află icircntr-un anumit loc pe care icircl ocupă icircn spaţiul nemăr-ginit al lumii icircnconjurătoare

Asemănător tuturor corpurilor fizice și tu ocupi icircn spaţiuun anumit loc De exemplu la lecţie te afli icircn una din băn-cile clasei Locul comun icircn care se află toate corpurile dinclasă constituie spaţiul clasei

Fie că ai ieșit icircn timpul recreaţiei icircn curtea școlii Locul icircn care se află toate corpurile din imediata apropiere elevii școala co-pacii strada casele de locuit mașinile care trec pe stradă etc constituie spaţiul local

Dacă extindem spaţiul local constatăm icircntinderea care cuprinde totalitatea corpurilor de pe suprafaţa Terrei ndash toa-te acestea constituie spaţiul terestru

Acum să ne imaginăm icircntinderea nemărginită care cuprin-de toate corpurile cerești Prin aceasta icircnţelegem spaţiul universal

Reţine bull Fiecare corp din natură ocupă icircn spaţiu la momentul dat un anumit loc

bull Locul unde se află un corp icircn spaţiu icircn momentul dat de timp este numit icircn fizică poziţia corpului

Situaţia 1

1 Achiziţii teoretice

8

Icircn fig 4 a) este reprezentată o situaţie rutieră ce s-a icircnticircmplat cu o persoanăcare s-a pornit cu mașina din or Bălţi spre satul său natal Ea comunică prin telefonul mobil că mașina i s-a defectat și are nevoie de ajutor aflicircndu-se ladistanţa de 10 km de intersecţie (fig4 b)

Concluzie Poziţia unui corp poate fi stabilită numai icircn raport cu un alt corp

Concluzie Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem distanţa picircnă la corpul de referinţă

Icircn situaţia analizată mai sus ușa de la intrare icircn autocar volanul autocarului icircn raport cu care poate fi determinată poziţia (locul) tău icircn autobuz sicircnt cor-puri de referinţă pentru corpurile din spaţiul autocarului

Icircn continuare vom examina altă situaţie din viaţa cotidiană

La radio a fost transmisă următoarea știre bdquoPe ruta Chișinău-Orhei a avut loc un accident rutierrdquo (fig 2)

bull Este suficientă informaţia transmisă pentru a determina locul accidentului

bull Cum poate fi precizată această știre pentru a veni icircn ajutor

Pentru determinarea exactă a locului accidentului este necesar să indicăm la ce distanţă de la corpul de referinţă se află locul respectiv Această informaţie o pu-tem citi pe bornele kilometrice de pe marginea șoselei Icircn imaginile alăturate sicircnt reprezentate feţele unei borne kilometrice de pe traseul Chișinău-Orhei (fig 3)

Situaţia 2

Situaţia 3

Fig 1 a) b)

1 2

3

4

26 08 2012

Chișinău14 km

Orhei34 km

a) b)

Fig 2 Fig 3

Corpul icircn raport cu care se stabilește poziţia altor corpuri se numește corp de referinţă

Definiţie

9

bull Este suficientă oare informaţia transmisă pentru a ajunge la locul unde se află mașina defectată (fig 4 a)

bull Ce informaţie suplimentară trebuie să cunoască șoferul de la intersecţie care icirci vine icircn ajutor (fig 4 b)

Concluzie Pentru determinarea poziţiei corpului este necesar a cunoaște icircn afară de distanţă și orientarea lui faţă de corpul de referinţă

Icircn practică orientarea corpului icircn locurile nemarcate (pădure munţi mări etc) se determină cu ajutorul busolei Pentru aceasta așezăm busola icircn locul unde se află corpul de referinţă Măsurăm unghiul dintre direcţia spre nord șidirecţia spre corpul a cărui orientare dorim s-o aflăm (fig 5 a și b)

Direcţia spre nord este indicată de vicircrful vopsit al acului indicator al busolei

Reţine Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem orien- tarea lui faţă de corpul de referinţă și distanţa dintre aceste corpuri

Distanţa dintre corpul de referinţă și corpul a cărui poziţie se determină și unghiul care exprimă orientarea acestui corp faţă de corpul de referinţă repre-zintă coordonatele polare ale corpului dat

1 Alcătuiește o propoziţie cu termenii corp fizic spaţiu timpul și locul dat

2 Definește noţiunea corp de referinţă Dă exemple

3 Explică noţiunea poziţia corpului dat Dă exemple

4 Dă 2divide3 exemple de poziţie a unui corp icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

5 Ce este necesar să cunoști pentru a determina poziţia unui corp icircn plan

6 Ce numim coordonate polare

7 Ce trebuie să cunoști cu precizie icircn următoarele situaţii cicircnd dorești să-ţi vizi-tezi prietenul cicircnd pleci la teatru la cinema sau la un antrenament sportiv

Fig 4 a) b)

Drochia

Edineţ

Ricircșcani

Icircncotro

Mă aflu la 10 km de intersecţie

Bălţi

Verifică-ţi cunoștinţele

Fig 5 a) b)

N N

lt A = 270˚lt A = 120˚

10

Informaţie

12 Mișcarea mecanicăIcircn natură icircnticirclnim diferite corpuri care se mișcă de exemplu Pămicircntul icircm-

preună cu toate corpurile terestre ca și celelalte planete se mișcă icircn jurul Soa-relui Luna se mișcă icircn jurul Pămicircntului iar icircmpreună cu el ndash icircn jurul Soarelui

Definiţie Schimbarea icircn timp a poziţiei corpului icircn raport cu alte corpuri se numește mișcare mecanică

Fig 1

Află mai mult

Situaţia 1

avioanele și păsările zboară elevii aleargă pe terenul sportiv trenul se mișcă pe calea ferată iar mașinile pe diferite șosele apa curge icircn ricircu iar peștii plutesc icircn ea etc Deci icircn comportarea acestor corpuri elementul comun este mișcarea

bull Examinează atent poziţia a trei corpuri a autoturismului a min-gii și a Lunii reprezen-tate icircn imaginile din fig 2 (a b c)

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia fiecărui corp a automobilului a mingii și a Lunii peste o dura-tă oarecare de timp

bull Formulează concluzia

Icircn sens larg prin mișcare se icircnţelege orice schimbare (creșterea unui copac icircngălbenirea frunzelor etc) Chiar și viaţa omului este considerată o mișcare Mișcarea reprezintă o noţiune fundamentală icircn fizică Mișcarea mecanică e cel mai simplu tip de mișcare icircn lumea icircnconjurătoare

Fig 2

LunaLuna

a)I II

c)I II

b)I II

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova

ȘcoalaLiceul ________________________________________________ Manualul nr ____________

AnulNumele și prenumele elevului

care a primit manualulAnul școlar

Starea manualului

la primire la returnare

1

2

3

4

5

bull Profesorul trebuie să controleze dacă numele elevului este corect scrisbull Elevii cărora le este destinat manualul nu trebuie să facă nici un fel de notaţii pe paginibull Rugăm ca manualele să fie păstrate cicirct mai icircngrijitbull Starea manualului se va icircnscrie folosind termenii nouă bună icircngrijită nesatisfăcătoare proastă

Elaborat conform Curriculum-ului disciplinar icircn vigoare și aprobat prin Ordinul Ministrului nr 433 din 25 mai 2012 Editat din sursele financiare ale Fondului Special pentru Manuale

Comisia de experţi Virgil Cheptea doctor conferenţiar universitar Marian Constantin profesor de fizică grad didactic icircnticirci Titu Mereuţă profesor de fizică grad didactic icircnticirci Maria Cotoros inspector de fizică grad didactic superior

Sergiu Burlacu profesor de fizică grad didactic doi Miron Potlog profesor de fizică grad didactic superior

Recenzenţi Eugen Cheorghiţă doctor habilitat profesor universitar Nadejda Ovcerenco doctor icircn pedagogie conferenţiar universitar Valeriu Podborschi conferenţiar universitar Nelu Vicol doctor icircn filologie conferenţiar universitar

CARTIEREditura Cartier SRL str București nr 68 Chișinău MD2012

Telfax 24 05 87 tel 24 01 95 E-mail cartiercartiermdEditura Codex 2000 SRL Strada Toamnei nr 24 sectorul 2 București

Telfax 210 80 51 E-mail romaniacartiermdCartier amp Roman LLC Fort Lauderdale SUA E-mail usacartiermd

Suport juridic Casa de Avocatură EuroLegalwwwcartiermd

Cărţile CARTIER pot fi procurate icircn toate librăriile bune din Romacircnia și Republica MoldovaCartier eBooks pot fi procurate pe iBookstore și pe wwwcartiermd

LIBRĂRIILE CARTIERLibrăria din Centru bd Ștefan cel Mare nr 126 Chișinău Telfax 21 42 03 E-mail librariadincentrucartiermd

Librăria din Hol str București nr 68 Chișinău Telfax 24 10 00 E-mail librariadinholcartiermdLibrăria 9 str Pușkin nr 9 Chișinău Tel 22 37 83 E-mail libraria9cartiermd

Colecţia Cartier educaţional este coordonată de Liliana Nicolaescu-Onofrei Editor Gheorghe Erizanu Lector Em Galaicu-Păun Coperta Vitalie Coroban

Designtehnoredactare Ana Cioclo Prepress Editura Cartier

Tipărită la Combinatul Poligrafic (nr 20 763)

Ion Botgros Viorel Bocancea Vladimir Donici Nicolae ConstantinovFIZICĂ MANUAL PENTRU CLASA A VII-A

copy 2012 2007 2002 Editura Cartier pentru prezenta ediţie

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Fizică Man pentru cl a 7-a Ion Botgros (coord) Viorel Bocancea Vladimir Donici [et al] ndash

Ed a 3-a rev și ad ndash Ch Cartier 2012 (Combinatul Poligr) ndash 144 p ndash (Colecţia bdquoCartier educaţionalrdquo)

ISBN 978-9975-79-776-453(0753)

F 62

Dragi elevi

Acest manual de bdquoFizicărdquo vine să continue icircn anul al doilea de studiu al fizicii cunoașterea naturii inițiată icircn clasele precedente Din el veți afla despre diversitatea fenomenelor și proceselor din jurul vostru despre multe lucruri cunoscute astăzi numai datorită fizicii care pe bună dreptate este considerată o știință fundamentală Viața ne demonstrează că bdquoFizicardquo este utilă nu numai tehnicienilor ci și tuturor oamenilor indiferent de domeniul lor de activitate artă sau politică business sau știință sport sau comerț

Cu regret icircn cadrul orelor de fizică deseori sicircnt prezentate prioritar aplicațiile tehnice ale fizicii pe cicircnd potențialul ei umanistic rămicircne ne-explorat Ca disciplină școlară bdquoFizicardquo are drept scop icircn primul ricircnd for-marea intelectuală și spirituală a elevului care se află zilnic icircn contact cu realitatea Activitățile de analiză și cercetare prezentate icircn manual pentru unele situații reale icircnticirclnite deseori icircn viața cotidiană vă vor ajuta să vă dezvoltați abilitățile de cunoaștere științifică Studiind acest manual veți icircnvăța multe lucruri interesante și folositoare rezolvicircnd icircn mod indepen-dent diverse situații din experiența proprie de viață

Manualul are un conținut concis și accesibil fiind icircnsoțit de activități și imagini atractive ajuticircndu-vă să vă formați o imagine amplă despre va-rietatea fenomenelor și proceselor din jurul vostru

Vă dorim mult succesAutorii

4

Capitolul 1 MIȘCAREA ȘI REPAUSUL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 6

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 711 Poziţia unui corp icircn spaţiu helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 7 12 Mișcarea mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 10 13 Descrierea mișcării mecanice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13 14 Mișcarea rectilinie uniformă Viteza helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 16 15 Reprezentarea grafică a mișcării helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 19 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 22 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 24

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 2521 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 25

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 25B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 30 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 31

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 34

Capitolul 2 FORŢA helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 35

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 3611 Inerţia Masa inertă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 36 12 Forţa ndash măsură a interacţiunii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 40 13 Forţa de greutate Ponderea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 43 14 Forţa elastică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 46 15 Forţa de frecare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 49 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 52 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 53

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 5521 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 55

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 55B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 59 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 60

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 61

Capitolul 3 PRESIUNEA FORŢA ARHIMEDE helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 62

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 6311 Presiunea solidelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 63 12 Presiunea icircn lichide helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 66 13 Presiunea icircn gaze Legea lui Pascal helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69 14 Vase comunicante helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 73 15 Presiunea atmosferică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 75

Cuprins

5

16 Forţa Arhimede Plutirea corpurilor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 77 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 83

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8421 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 84

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 84B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 85 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 88

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 89

Capitolul 4 LUCRUL MECANIC PUTEREA ȘI ENERGIA MECANICĂ helliphelliphelliphellip 90

I Lucrul puterea și energia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91 11 Lucrul mecanic helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91 12 Puterea mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 95 13 Energia mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 98 14 Conservarea energiei mecanice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 102 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 106 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 108

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 10921 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 109

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 109B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 111 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 113

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 115

II Mecanisme simple helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 116

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 117 11 Picircrghia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 118 12 Scripetele helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 121 13 Planul icircnclinat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 124 14 Randamentul mecanismelor simple helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 126 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 128 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 130

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13121 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 131

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 131B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 133 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 133

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 135

Tabelul densităţilor unor substanţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 136Conceptele de bază studiate icircn clasa a VII-a la fizică helliphelliphelliphelliphelliphellip 137Răspunsuri la probleme helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 141

6

Capitolul 1

MIȘCAREA ȘI REPAUSUL

1 Achiziţii teoretice

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

12 Mișcarea mecanică

13 Descrierea mișcării mecanice

14 Mișcarea rectilinie uniformă Viteza

15 Reprezentarea grafică a mișcării

Rezumat

Evaluare

2 Achiziţii practice

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăB ExperimenteazăC Cercetează

Evaluare sumativă

7

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

Capitolul 1 MIȘCARE ȘI REPAUS

Informaţie

Icircn fig 1 este reprezentată schema salonului unui autocar de pe ruta bdquoChiși-nău-Iașirdquo

bull Examinează atent cu colegul tău de bancă această situaţie

bull Unde se află locul tău indicat pe bilet faţă de volanul autobuzului Aproape Departe La sticircnga La dreapta Icircn centru Dar faţă de ușa de la intrare

bull Determină unde se află locul 21 faţă de volanul autocarului Dar faţă de ușa de la intrare icircn autocar

bull Cum sicircnt așezate aceste 2 locuri faţă de centrul salonului din autocar

Din cele studiate icircn clasele precedente la bdquoȘtiinţerdquo (cl a II-a divide a V-a) și la bdquoFizi-cărdquo (cl a VI-a) cunoști despre varietatea corpurilor din natură cum ar fi stelelePămicircntul și alte planete munţii oceanele atmosfera copacii omul și alte or-ganisme vii clădirile mașinile și altă tehnică de pe suprafaţa Pămicircntului etc care icircn fizică se numesc corpuri fizice

Se spune că mulţimea corpurilor fizice sicircnt amplasate icircn spaţiu Fiecare din-tre aceste corpuri se află icircntr-un anumit loc pe care icircl ocupă icircn spaţiul nemăr-ginit al lumii icircnconjurătoare

Asemănător tuturor corpurilor fizice și tu ocupi icircn spaţiuun anumit loc De exemplu la lecţie te afli icircn una din băn-cile clasei Locul comun icircn care se află toate corpurile dinclasă constituie spaţiul clasei

Fie că ai ieșit icircn timpul recreaţiei icircn curtea școlii Locul icircn care se află toate corpurile din imediata apropiere elevii școala co-pacii strada casele de locuit mașinile care trec pe stradă etc constituie spaţiul local

Dacă extindem spaţiul local constatăm icircntinderea care cuprinde totalitatea corpurilor de pe suprafaţa Terrei ndash toa-te acestea constituie spaţiul terestru

Acum să ne imaginăm icircntinderea nemărginită care cuprin-de toate corpurile cerești Prin aceasta icircnţelegem spaţiul universal

Reţine bull Fiecare corp din natură ocupă icircn spaţiu la momentul dat un anumit loc

bull Locul unde se află un corp icircn spaţiu icircn momentul dat de timp este numit icircn fizică poziţia corpului

Situaţia 1

1 Achiziţii teoretice

8

Icircn fig 4 a) este reprezentată o situaţie rutieră ce s-a icircnticircmplat cu o persoanăcare s-a pornit cu mașina din or Bălţi spre satul său natal Ea comunică prin telefonul mobil că mașina i s-a defectat și are nevoie de ajutor aflicircndu-se ladistanţa de 10 km de intersecţie (fig4 b)

Concluzie Poziţia unui corp poate fi stabilită numai icircn raport cu un alt corp

Concluzie Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem distanţa picircnă la corpul de referinţă

Icircn situaţia analizată mai sus ușa de la intrare icircn autocar volanul autocarului icircn raport cu care poate fi determinată poziţia (locul) tău icircn autobuz sicircnt cor-puri de referinţă pentru corpurile din spaţiul autocarului

Icircn continuare vom examina altă situaţie din viaţa cotidiană

La radio a fost transmisă următoarea știre bdquoPe ruta Chișinău-Orhei a avut loc un accident rutierrdquo (fig 2)

bull Este suficientă informaţia transmisă pentru a determina locul accidentului

bull Cum poate fi precizată această știre pentru a veni icircn ajutor

Pentru determinarea exactă a locului accidentului este necesar să indicăm la ce distanţă de la corpul de referinţă se află locul respectiv Această informaţie o pu-tem citi pe bornele kilometrice de pe marginea șoselei Icircn imaginile alăturate sicircnt reprezentate feţele unei borne kilometrice de pe traseul Chișinău-Orhei (fig 3)

Situaţia 2

Situaţia 3

Fig 1 a) b)

1 2

3

4

26 08 2012

Chișinău14 km

Orhei34 km

a) b)

Fig 2 Fig 3

Corpul icircn raport cu care se stabilește poziţia altor corpuri se numește corp de referinţă

Definiţie

9

bull Este suficientă oare informaţia transmisă pentru a ajunge la locul unde se află mașina defectată (fig 4 a)

bull Ce informaţie suplimentară trebuie să cunoască șoferul de la intersecţie care icirci vine icircn ajutor (fig 4 b)

Concluzie Pentru determinarea poziţiei corpului este necesar a cunoaște icircn afară de distanţă și orientarea lui faţă de corpul de referinţă

Icircn practică orientarea corpului icircn locurile nemarcate (pădure munţi mări etc) se determină cu ajutorul busolei Pentru aceasta așezăm busola icircn locul unde se află corpul de referinţă Măsurăm unghiul dintre direcţia spre nord șidirecţia spre corpul a cărui orientare dorim s-o aflăm (fig 5 a și b)

Direcţia spre nord este indicată de vicircrful vopsit al acului indicator al busolei

Reţine Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem orien- tarea lui faţă de corpul de referinţă și distanţa dintre aceste corpuri

Distanţa dintre corpul de referinţă și corpul a cărui poziţie se determină și unghiul care exprimă orientarea acestui corp faţă de corpul de referinţă repre-zintă coordonatele polare ale corpului dat

1 Alcătuiește o propoziţie cu termenii corp fizic spaţiu timpul și locul dat

2 Definește noţiunea corp de referinţă Dă exemple

3 Explică noţiunea poziţia corpului dat Dă exemple

4 Dă 2divide3 exemple de poziţie a unui corp icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

5 Ce este necesar să cunoști pentru a determina poziţia unui corp icircn plan

6 Ce numim coordonate polare

7 Ce trebuie să cunoști cu precizie icircn următoarele situaţii cicircnd dorești să-ţi vizi-tezi prietenul cicircnd pleci la teatru la cinema sau la un antrenament sportiv

Fig 4 a) b)

Drochia

Edineţ

Ricircșcani

Icircncotro

Mă aflu la 10 km de intersecţie

Bălţi

Verifică-ţi cunoștinţele

Fig 5 a) b)

N N

lt A = 270˚lt A = 120˚

10

Informaţie

12 Mișcarea mecanicăIcircn natură icircnticirclnim diferite corpuri care se mișcă de exemplu Pămicircntul icircm-

preună cu toate corpurile terestre ca și celelalte planete se mișcă icircn jurul Soa-relui Luna se mișcă icircn jurul Pămicircntului iar icircmpreună cu el ndash icircn jurul Soarelui

Definiţie Schimbarea icircn timp a poziţiei corpului icircn raport cu alte corpuri se numește mișcare mecanică

Fig 1

Află mai mult

Situaţia 1

avioanele și păsările zboară elevii aleargă pe terenul sportiv trenul se mișcă pe calea ferată iar mașinile pe diferite șosele apa curge icircn ricircu iar peștii plutesc icircn ea etc Deci icircn comportarea acestor corpuri elementul comun este mișcarea

bull Examinează atent poziţia a trei corpuri a autoturismului a min-gii și a Lunii reprezen-tate icircn imaginile din fig 2 (a b c)

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia fiecărui corp a automobilului a mingii și a Lunii peste o dura-tă oarecare de timp

bull Formulează concluzia

Icircn sens larg prin mișcare se icircnţelege orice schimbare (creșterea unui copac icircngălbenirea frunzelor etc) Chiar și viaţa omului este considerată o mișcare Mișcarea reprezintă o noţiune fundamentală icircn fizică Mișcarea mecanică e cel mai simplu tip de mișcare icircn lumea icircnconjurătoare

Fig 2

LunaLuna

a)I II

c)I II

b)I II

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

Dragi elevi

Acest manual de bdquoFizicărdquo vine să continue icircn anul al doilea de studiu al fizicii cunoașterea naturii inițiată icircn clasele precedente Din el veți afla despre diversitatea fenomenelor și proceselor din jurul vostru despre multe lucruri cunoscute astăzi numai datorită fizicii care pe bună dreptate este considerată o știință fundamentală Viața ne demonstrează că bdquoFizicardquo este utilă nu numai tehnicienilor ci și tuturor oamenilor indiferent de domeniul lor de activitate artă sau politică business sau știință sport sau comerț

Cu regret icircn cadrul orelor de fizică deseori sicircnt prezentate prioritar aplicațiile tehnice ale fizicii pe cicircnd potențialul ei umanistic rămicircne ne-explorat Ca disciplină școlară bdquoFizicardquo are drept scop icircn primul ricircnd for-marea intelectuală și spirituală a elevului care se află zilnic icircn contact cu realitatea Activitățile de analiză și cercetare prezentate icircn manual pentru unele situații reale icircnticirclnite deseori icircn viața cotidiană vă vor ajuta să vă dezvoltați abilitățile de cunoaștere științifică Studiind acest manual veți icircnvăța multe lucruri interesante și folositoare rezolvicircnd icircn mod indepen-dent diverse situații din experiența proprie de viață

Manualul are un conținut concis și accesibil fiind icircnsoțit de activități și imagini atractive ajuticircndu-vă să vă formați o imagine amplă despre va-rietatea fenomenelor și proceselor din jurul vostru

Vă dorim mult succesAutorii

4

Capitolul 1 MIȘCAREA ȘI REPAUSUL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 6

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 711 Poziţia unui corp icircn spaţiu helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 7 12 Mișcarea mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 10 13 Descrierea mișcării mecanice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13 14 Mișcarea rectilinie uniformă Viteza helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 16 15 Reprezentarea grafică a mișcării helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 19 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 22 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 24

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 2521 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 25

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 25B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 30 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 31

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 34

Capitolul 2 FORŢA helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 35

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 3611 Inerţia Masa inertă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 36 12 Forţa ndash măsură a interacţiunii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 40 13 Forţa de greutate Ponderea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 43 14 Forţa elastică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 46 15 Forţa de frecare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 49 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 52 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 53

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 5521 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 55

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 55B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 59 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 60

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 61

Capitolul 3 PRESIUNEA FORŢA ARHIMEDE helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 62

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 6311 Presiunea solidelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 63 12 Presiunea icircn lichide helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 66 13 Presiunea icircn gaze Legea lui Pascal helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69 14 Vase comunicante helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 73 15 Presiunea atmosferică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 75

Cuprins

5

16 Forţa Arhimede Plutirea corpurilor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 77 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 83

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8421 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 84

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 84B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 85 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 88

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 89

Capitolul 4 LUCRUL MECANIC PUTEREA ȘI ENERGIA MECANICĂ helliphelliphelliphellip 90

I Lucrul puterea și energia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91 11 Lucrul mecanic helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91 12 Puterea mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 95 13 Energia mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 98 14 Conservarea energiei mecanice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 102 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 106 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 108

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 10921 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 109

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 109B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 111 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 113

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 115

II Mecanisme simple helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 116

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 117 11 Picircrghia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 118 12 Scripetele helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 121 13 Planul icircnclinat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 124 14 Randamentul mecanismelor simple helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 126 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 128 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 130

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13121 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 131

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 131B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 133 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 133

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 135

Tabelul densităţilor unor substanţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 136Conceptele de bază studiate icircn clasa a VII-a la fizică helliphelliphelliphelliphelliphellip 137Răspunsuri la probleme helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 141

6

Capitolul 1

MIȘCAREA ȘI REPAUSUL

1 Achiziţii teoretice

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

12 Mișcarea mecanică

13 Descrierea mișcării mecanice

14 Mișcarea rectilinie uniformă Viteza

15 Reprezentarea grafică a mișcării

Rezumat

Evaluare

2 Achiziţii practice

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăB ExperimenteazăC Cercetează

Evaluare sumativă

7

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

Capitolul 1 MIȘCARE ȘI REPAUS

Informaţie

Icircn fig 1 este reprezentată schema salonului unui autocar de pe ruta bdquoChiși-nău-Iașirdquo

bull Examinează atent cu colegul tău de bancă această situaţie

bull Unde se află locul tău indicat pe bilet faţă de volanul autobuzului Aproape Departe La sticircnga La dreapta Icircn centru Dar faţă de ușa de la intrare

bull Determină unde se află locul 21 faţă de volanul autocarului Dar faţă de ușa de la intrare icircn autocar

bull Cum sicircnt așezate aceste 2 locuri faţă de centrul salonului din autocar

Din cele studiate icircn clasele precedente la bdquoȘtiinţerdquo (cl a II-a divide a V-a) și la bdquoFizi-cărdquo (cl a VI-a) cunoști despre varietatea corpurilor din natură cum ar fi stelelePămicircntul și alte planete munţii oceanele atmosfera copacii omul și alte or-ganisme vii clădirile mașinile și altă tehnică de pe suprafaţa Pămicircntului etc care icircn fizică se numesc corpuri fizice

Se spune că mulţimea corpurilor fizice sicircnt amplasate icircn spaţiu Fiecare din-tre aceste corpuri se află icircntr-un anumit loc pe care icircl ocupă icircn spaţiul nemăr-ginit al lumii icircnconjurătoare

Asemănător tuturor corpurilor fizice și tu ocupi icircn spaţiuun anumit loc De exemplu la lecţie te afli icircn una din băn-cile clasei Locul comun icircn care se află toate corpurile dinclasă constituie spaţiul clasei

Fie că ai ieșit icircn timpul recreaţiei icircn curtea școlii Locul icircn care se află toate corpurile din imediata apropiere elevii școala co-pacii strada casele de locuit mașinile care trec pe stradă etc constituie spaţiul local

Dacă extindem spaţiul local constatăm icircntinderea care cuprinde totalitatea corpurilor de pe suprafaţa Terrei ndash toa-te acestea constituie spaţiul terestru

Acum să ne imaginăm icircntinderea nemărginită care cuprin-de toate corpurile cerești Prin aceasta icircnţelegem spaţiul universal

Reţine bull Fiecare corp din natură ocupă icircn spaţiu la momentul dat un anumit loc

bull Locul unde se află un corp icircn spaţiu icircn momentul dat de timp este numit icircn fizică poziţia corpului

Situaţia 1

1 Achiziţii teoretice

8

Icircn fig 4 a) este reprezentată o situaţie rutieră ce s-a icircnticircmplat cu o persoanăcare s-a pornit cu mașina din or Bălţi spre satul său natal Ea comunică prin telefonul mobil că mașina i s-a defectat și are nevoie de ajutor aflicircndu-se ladistanţa de 10 km de intersecţie (fig4 b)

Concluzie Poziţia unui corp poate fi stabilită numai icircn raport cu un alt corp

Concluzie Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem distanţa picircnă la corpul de referinţă

Icircn situaţia analizată mai sus ușa de la intrare icircn autocar volanul autocarului icircn raport cu care poate fi determinată poziţia (locul) tău icircn autobuz sicircnt cor-puri de referinţă pentru corpurile din spaţiul autocarului

Icircn continuare vom examina altă situaţie din viaţa cotidiană

La radio a fost transmisă următoarea știre bdquoPe ruta Chișinău-Orhei a avut loc un accident rutierrdquo (fig 2)

bull Este suficientă informaţia transmisă pentru a determina locul accidentului

bull Cum poate fi precizată această știre pentru a veni icircn ajutor

Pentru determinarea exactă a locului accidentului este necesar să indicăm la ce distanţă de la corpul de referinţă se află locul respectiv Această informaţie o pu-tem citi pe bornele kilometrice de pe marginea șoselei Icircn imaginile alăturate sicircnt reprezentate feţele unei borne kilometrice de pe traseul Chișinău-Orhei (fig 3)

Situaţia 2

Situaţia 3

Fig 1 a) b)

1 2

3

4

26 08 2012

Chișinău14 km

Orhei34 km

a) b)

Fig 2 Fig 3

Corpul icircn raport cu care se stabilește poziţia altor corpuri se numește corp de referinţă

Definiţie

9

bull Este suficientă oare informaţia transmisă pentru a ajunge la locul unde se află mașina defectată (fig 4 a)

bull Ce informaţie suplimentară trebuie să cunoască șoferul de la intersecţie care icirci vine icircn ajutor (fig 4 b)

Concluzie Pentru determinarea poziţiei corpului este necesar a cunoaște icircn afară de distanţă și orientarea lui faţă de corpul de referinţă

Icircn practică orientarea corpului icircn locurile nemarcate (pădure munţi mări etc) se determină cu ajutorul busolei Pentru aceasta așezăm busola icircn locul unde se află corpul de referinţă Măsurăm unghiul dintre direcţia spre nord șidirecţia spre corpul a cărui orientare dorim s-o aflăm (fig 5 a și b)

Direcţia spre nord este indicată de vicircrful vopsit al acului indicator al busolei

Reţine Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem orien- tarea lui faţă de corpul de referinţă și distanţa dintre aceste corpuri

Distanţa dintre corpul de referinţă și corpul a cărui poziţie se determină și unghiul care exprimă orientarea acestui corp faţă de corpul de referinţă repre-zintă coordonatele polare ale corpului dat

1 Alcătuiește o propoziţie cu termenii corp fizic spaţiu timpul și locul dat

2 Definește noţiunea corp de referinţă Dă exemple

3 Explică noţiunea poziţia corpului dat Dă exemple

4 Dă 2divide3 exemple de poziţie a unui corp icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

5 Ce este necesar să cunoști pentru a determina poziţia unui corp icircn plan

6 Ce numim coordonate polare

7 Ce trebuie să cunoști cu precizie icircn următoarele situaţii cicircnd dorești să-ţi vizi-tezi prietenul cicircnd pleci la teatru la cinema sau la un antrenament sportiv

Fig 4 a) b)

Drochia

Edineţ

Ricircșcani

Icircncotro

Mă aflu la 10 km de intersecţie

Bălţi

Verifică-ţi cunoștinţele

Fig 5 a) b)

N N

lt A = 270˚lt A = 120˚

10

Informaţie

12 Mișcarea mecanicăIcircn natură icircnticirclnim diferite corpuri care se mișcă de exemplu Pămicircntul icircm-

preună cu toate corpurile terestre ca și celelalte planete se mișcă icircn jurul Soa-relui Luna se mișcă icircn jurul Pămicircntului iar icircmpreună cu el ndash icircn jurul Soarelui

Definiţie Schimbarea icircn timp a poziţiei corpului icircn raport cu alte corpuri se numește mișcare mecanică

Fig 1

Află mai mult

Situaţia 1

avioanele și păsările zboară elevii aleargă pe terenul sportiv trenul se mișcă pe calea ferată iar mașinile pe diferite șosele apa curge icircn ricircu iar peștii plutesc icircn ea etc Deci icircn comportarea acestor corpuri elementul comun este mișcarea

bull Examinează atent poziţia a trei corpuri a autoturismului a min-gii și a Lunii reprezen-tate icircn imaginile din fig 2 (a b c)

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia fiecărui corp a automobilului a mingii și a Lunii peste o dura-tă oarecare de timp

bull Formulează concluzia

Icircn sens larg prin mișcare se icircnţelege orice schimbare (creșterea unui copac icircngălbenirea frunzelor etc) Chiar și viaţa omului este considerată o mișcare Mișcarea reprezintă o noţiune fundamentală icircn fizică Mișcarea mecanică e cel mai simplu tip de mișcare icircn lumea icircnconjurătoare

Fig 2

LunaLuna

a)I II

c)I II

b)I II

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

4

Capitolul 1 MIȘCAREA ȘI REPAUSUL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 6

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 711 Poziţia unui corp icircn spaţiu helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 7 12 Mișcarea mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 10 13 Descrierea mișcării mecanice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13 14 Mișcarea rectilinie uniformă Viteza helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 16 15 Reprezentarea grafică a mișcării helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 19 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 22 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 24

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 2521 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 25

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 25B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 30 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 31

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 34

Capitolul 2 FORŢA helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 35

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 3611 Inerţia Masa inertă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 36 12 Forţa ndash măsură a interacţiunii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 40 13 Forţa de greutate Ponderea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 43 14 Forţa elastică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 46 15 Forţa de frecare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 49 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 52 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 53

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 5521 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 55

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 55B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 59 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 60

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 61

Capitolul 3 PRESIUNEA FORŢA ARHIMEDE helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 62

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 6311 Presiunea solidelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 63 12 Presiunea icircn lichide helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 66 13 Presiunea icircn gaze Legea lui Pascal helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69 14 Vase comunicante helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 73 15 Presiunea atmosferică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 75

Cuprins

5

16 Forţa Arhimede Plutirea corpurilor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 77 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 83

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8421 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 84

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 84B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 85 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 88

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 89

Capitolul 4 LUCRUL MECANIC PUTEREA ȘI ENERGIA MECANICĂ helliphelliphelliphellip 90

I Lucrul puterea și energia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91 11 Lucrul mecanic helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91 12 Puterea mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 95 13 Energia mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 98 14 Conservarea energiei mecanice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 102 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 106 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 108

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 10921 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 109

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 109B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 111 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 113

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 115

II Mecanisme simple helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 116

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 117 11 Picircrghia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 118 12 Scripetele helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 121 13 Planul icircnclinat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 124 14 Randamentul mecanismelor simple helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 126 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 128 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 130

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13121 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 131

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 131B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 133 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 133

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 135

Tabelul densităţilor unor substanţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 136Conceptele de bază studiate icircn clasa a VII-a la fizică helliphelliphelliphelliphelliphellip 137Răspunsuri la probleme helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 141

6

Capitolul 1

MIȘCAREA ȘI REPAUSUL

1 Achiziţii teoretice

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

12 Mișcarea mecanică

13 Descrierea mișcării mecanice

14 Mișcarea rectilinie uniformă Viteza

15 Reprezentarea grafică a mișcării

Rezumat

Evaluare

2 Achiziţii practice

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăB ExperimenteazăC Cercetează

Evaluare sumativă

7

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

Capitolul 1 MIȘCARE ȘI REPAUS

Informaţie

Icircn fig 1 este reprezentată schema salonului unui autocar de pe ruta bdquoChiși-nău-Iașirdquo

bull Examinează atent cu colegul tău de bancă această situaţie

bull Unde se află locul tău indicat pe bilet faţă de volanul autobuzului Aproape Departe La sticircnga La dreapta Icircn centru Dar faţă de ușa de la intrare

bull Determină unde se află locul 21 faţă de volanul autocarului Dar faţă de ușa de la intrare icircn autocar

bull Cum sicircnt așezate aceste 2 locuri faţă de centrul salonului din autocar

Din cele studiate icircn clasele precedente la bdquoȘtiinţerdquo (cl a II-a divide a V-a) și la bdquoFizi-cărdquo (cl a VI-a) cunoști despre varietatea corpurilor din natură cum ar fi stelelePămicircntul și alte planete munţii oceanele atmosfera copacii omul și alte or-ganisme vii clădirile mașinile și altă tehnică de pe suprafaţa Pămicircntului etc care icircn fizică se numesc corpuri fizice

Se spune că mulţimea corpurilor fizice sicircnt amplasate icircn spaţiu Fiecare din-tre aceste corpuri se află icircntr-un anumit loc pe care icircl ocupă icircn spaţiul nemăr-ginit al lumii icircnconjurătoare

Asemănător tuturor corpurilor fizice și tu ocupi icircn spaţiuun anumit loc De exemplu la lecţie te afli icircn una din băn-cile clasei Locul comun icircn care se află toate corpurile dinclasă constituie spaţiul clasei

Fie că ai ieșit icircn timpul recreaţiei icircn curtea școlii Locul icircn care se află toate corpurile din imediata apropiere elevii școala co-pacii strada casele de locuit mașinile care trec pe stradă etc constituie spaţiul local

Dacă extindem spaţiul local constatăm icircntinderea care cuprinde totalitatea corpurilor de pe suprafaţa Terrei ndash toa-te acestea constituie spaţiul terestru

Acum să ne imaginăm icircntinderea nemărginită care cuprin-de toate corpurile cerești Prin aceasta icircnţelegem spaţiul universal

Reţine bull Fiecare corp din natură ocupă icircn spaţiu la momentul dat un anumit loc

bull Locul unde se află un corp icircn spaţiu icircn momentul dat de timp este numit icircn fizică poziţia corpului

Situaţia 1

1 Achiziţii teoretice

8

Icircn fig 4 a) este reprezentată o situaţie rutieră ce s-a icircnticircmplat cu o persoanăcare s-a pornit cu mașina din or Bălţi spre satul său natal Ea comunică prin telefonul mobil că mașina i s-a defectat și are nevoie de ajutor aflicircndu-se ladistanţa de 10 km de intersecţie (fig4 b)

Concluzie Poziţia unui corp poate fi stabilită numai icircn raport cu un alt corp

Concluzie Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem distanţa picircnă la corpul de referinţă

Icircn situaţia analizată mai sus ușa de la intrare icircn autocar volanul autocarului icircn raport cu care poate fi determinată poziţia (locul) tău icircn autobuz sicircnt cor-puri de referinţă pentru corpurile din spaţiul autocarului

Icircn continuare vom examina altă situaţie din viaţa cotidiană

La radio a fost transmisă următoarea știre bdquoPe ruta Chișinău-Orhei a avut loc un accident rutierrdquo (fig 2)

bull Este suficientă informaţia transmisă pentru a determina locul accidentului

bull Cum poate fi precizată această știre pentru a veni icircn ajutor

Pentru determinarea exactă a locului accidentului este necesar să indicăm la ce distanţă de la corpul de referinţă se află locul respectiv Această informaţie o pu-tem citi pe bornele kilometrice de pe marginea șoselei Icircn imaginile alăturate sicircnt reprezentate feţele unei borne kilometrice de pe traseul Chișinău-Orhei (fig 3)

Situaţia 2

Situaţia 3

Fig 1 a) b)

1 2

3

4

26 08 2012

Chișinău14 km

Orhei34 km

a) b)

Fig 2 Fig 3

Corpul icircn raport cu care se stabilește poziţia altor corpuri se numește corp de referinţă

Definiţie

9

bull Este suficientă oare informaţia transmisă pentru a ajunge la locul unde se află mașina defectată (fig 4 a)

bull Ce informaţie suplimentară trebuie să cunoască șoferul de la intersecţie care icirci vine icircn ajutor (fig 4 b)

Concluzie Pentru determinarea poziţiei corpului este necesar a cunoaște icircn afară de distanţă și orientarea lui faţă de corpul de referinţă

Icircn practică orientarea corpului icircn locurile nemarcate (pădure munţi mări etc) se determină cu ajutorul busolei Pentru aceasta așezăm busola icircn locul unde se află corpul de referinţă Măsurăm unghiul dintre direcţia spre nord șidirecţia spre corpul a cărui orientare dorim s-o aflăm (fig 5 a și b)

Direcţia spre nord este indicată de vicircrful vopsit al acului indicator al busolei

Reţine Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem orien- tarea lui faţă de corpul de referinţă și distanţa dintre aceste corpuri

Distanţa dintre corpul de referinţă și corpul a cărui poziţie se determină și unghiul care exprimă orientarea acestui corp faţă de corpul de referinţă repre-zintă coordonatele polare ale corpului dat

1 Alcătuiește o propoziţie cu termenii corp fizic spaţiu timpul și locul dat

2 Definește noţiunea corp de referinţă Dă exemple

3 Explică noţiunea poziţia corpului dat Dă exemple

4 Dă 2divide3 exemple de poziţie a unui corp icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

5 Ce este necesar să cunoști pentru a determina poziţia unui corp icircn plan

6 Ce numim coordonate polare

7 Ce trebuie să cunoști cu precizie icircn următoarele situaţii cicircnd dorești să-ţi vizi-tezi prietenul cicircnd pleci la teatru la cinema sau la un antrenament sportiv

Fig 4 a) b)

Drochia

Edineţ

Ricircșcani

Icircncotro

Mă aflu la 10 km de intersecţie

Bălţi

Verifică-ţi cunoștinţele

Fig 5 a) b)

N N

lt A = 270˚lt A = 120˚

10

Informaţie

12 Mișcarea mecanicăIcircn natură icircnticirclnim diferite corpuri care se mișcă de exemplu Pămicircntul icircm-

preună cu toate corpurile terestre ca și celelalte planete se mișcă icircn jurul Soa-relui Luna se mișcă icircn jurul Pămicircntului iar icircmpreună cu el ndash icircn jurul Soarelui

Definiţie Schimbarea icircn timp a poziţiei corpului icircn raport cu alte corpuri se numește mișcare mecanică

Fig 1

Află mai mult

Situaţia 1

avioanele și păsările zboară elevii aleargă pe terenul sportiv trenul se mișcă pe calea ferată iar mașinile pe diferite șosele apa curge icircn ricircu iar peștii plutesc icircn ea etc Deci icircn comportarea acestor corpuri elementul comun este mișcarea

bull Examinează atent poziţia a trei corpuri a autoturismului a min-gii și a Lunii reprezen-tate icircn imaginile din fig 2 (a b c)

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia fiecărui corp a automobilului a mingii și a Lunii peste o dura-tă oarecare de timp

bull Formulează concluzia

Icircn sens larg prin mișcare se icircnţelege orice schimbare (creșterea unui copac icircngălbenirea frunzelor etc) Chiar și viaţa omului este considerată o mișcare Mișcarea reprezintă o noţiune fundamentală icircn fizică Mișcarea mecanică e cel mai simplu tip de mișcare icircn lumea icircnconjurătoare

Fig 2

LunaLuna

a)I II

c)I II

b)I II

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

5

16 Forţa Arhimede Plutirea corpurilor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 77 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 83

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8421 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 84

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 84B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 85 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 88

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 89

Capitolul 4 LUCRUL MECANIC PUTEREA ȘI ENERGIA MECANICĂ helliphelliphelliphellip 90

I Lucrul puterea și energia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91 11 Lucrul mecanic helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 91 12 Puterea mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 95 13 Energia mecanică helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 98 14 Conservarea energiei mecanice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 102 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 106 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 108

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 10921 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 109

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 109B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 111 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 113

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 115

II Mecanisme simple helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 116

1 Achiziţii teoretice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 117 11 Picircrghia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 118 12 Scripetele helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 121 13 Planul icircnclinat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 124 14 Randamentul mecanismelor simple helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 126 Rezumat helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 128 Evaluare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 130

2 Achiziţii practice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13121 Soluţionează situaţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 131

A Exersează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 131B Experimentează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 133 C Cercetează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 133

Evaluare sumativă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 135

Tabelul densităţilor unor substanţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 136Conceptele de bază studiate icircn clasa a VII-a la fizică helliphelliphelliphelliphelliphellip 137Răspunsuri la probleme helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 141

6

Capitolul 1

MIȘCAREA ȘI REPAUSUL

1 Achiziţii teoretice

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

12 Mișcarea mecanică

13 Descrierea mișcării mecanice

14 Mișcarea rectilinie uniformă Viteza

15 Reprezentarea grafică a mișcării

Rezumat

Evaluare

2 Achiziţii practice

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăB ExperimenteazăC Cercetează

Evaluare sumativă

7

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

Capitolul 1 MIȘCARE ȘI REPAUS

Informaţie

Icircn fig 1 este reprezentată schema salonului unui autocar de pe ruta bdquoChiși-nău-Iașirdquo

bull Examinează atent cu colegul tău de bancă această situaţie

bull Unde se află locul tău indicat pe bilet faţă de volanul autobuzului Aproape Departe La sticircnga La dreapta Icircn centru Dar faţă de ușa de la intrare

bull Determină unde se află locul 21 faţă de volanul autocarului Dar faţă de ușa de la intrare icircn autocar

bull Cum sicircnt așezate aceste 2 locuri faţă de centrul salonului din autocar

Din cele studiate icircn clasele precedente la bdquoȘtiinţerdquo (cl a II-a divide a V-a) și la bdquoFizi-cărdquo (cl a VI-a) cunoști despre varietatea corpurilor din natură cum ar fi stelelePămicircntul și alte planete munţii oceanele atmosfera copacii omul și alte or-ganisme vii clădirile mașinile și altă tehnică de pe suprafaţa Pămicircntului etc care icircn fizică se numesc corpuri fizice

Se spune că mulţimea corpurilor fizice sicircnt amplasate icircn spaţiu Fiecare din-tre aceste corpuri se află icircntr-un anumit loc pe care icircl ocupă icircn spaţiul nemăr-ginit al lumii icircnconjurătoare

Asemănător tuturor corpurilor fizice și tu ocupi icircn spaţiuun anumit loc De exemplu la lecţie te afli icircn una din băn-cile clasei Locul comun icircn care se află toate corpurile dinclasă constituie spaţiul clasei

Fie că ai ieșit icircn timpul recreaţiei icircn curtea școlii Locul icircn care se află toate corpurile din imediata apropiere elevii școala co-pacii strada casele de locuit mașinile care trec pe stradă etc constituie spaţiul local

Dacă extindem spaţiul local constatăm icircntinderea care cuprinde totalitatea corpurilor de pe suprafaţa Terrei ndash toa-te acestea constituie spaţiul terestru

Acum să ne imaginăm icircntinderea nemărginită care cuprin-de toate corpurile cerești Prin aceasta icircnţelegem spaţiul universal

Reţine bull Fiecare corp din natură ocupă icircn spaţiu la momentul dat un anumit loc

bull Locul unde se află un corp icircn spaţiu icircn momentul dat de timp este numit icircn fizică poziţia corpului

Situaţia 1

1 Achiziţii teoretice

8

Icircn fig 4 a) este reprezentată o situaţie rutieră ce s-a icircnticircmplat cu o persoanăcare s-a pornit cu mașina din or Bălţi spre satul său natal Ea comunică prin telefonul mobil că mașina i s-a defectat și are nevoie de ajutor aflicircndu-se ladistanţa de 10 km de intersecţie (fig4 b)

Concluzie Poziţia unui corp poate fi stabilită numai icircn raport cu un alt corp

Concluzie Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem distanţa picircnă la corpul de referinţă

Icircn situaţia analizată mai sus ușa de la intrare icircn autocar volanul autocarului icircn raport cu care poate fi determinată poziţia (locul) tău icircn autobuz sicircnt cor-puri de referinţă pentru corpurile din spaţiul autocarului

Icircn continuare vom examina altă situaţie din viaţa cotidiană

La radio a fost transmisă următoarea știre bdquoPe ruta Chișinău-Orhei a avut loc un accident rutierrdquo (fig 2)

bull Este suficientă informaţia transmisă pentru a determina locul accidentului

bull Cum poate fi precizată această știre pentru a veni icircn ajutor

Pentru determinarea exactă a locului accidentului este necesar să indicăm la ce distanţă de la corpul de referinţă se află locul respectiv Această informaţie o pu-tem citi pe bornele kilometrice de pe marginea șoselei Icircn imaginile alăturate sicircnt reprezentate feţele unei borne kilometrice de pe traseul Chișinău-Orhei (fig 3)

Situaţia 2

Situaţia 3

Fig 1 a) b)

1 2

3

4

26 08 2012

Chișinău14 km

Orhei34 km

a) b)

Fig 2 Fig 3

Corpul icircn raport cu care se stabilește poziţia altor corpuri se numește corp de referinţă

Definiţie

9

bull Este suficientă oare informaţia transmisă pentru a ajunge la locul unde se află mașina defectată (fig 4 a)

bull Ce informaţie suplimentară trebuie să cunoască șoferul de la intersecţie care icirci vine icircn ajutor (fig 4 b)

Concluzie Pentru determinarea poziţiei corpului este necesar a cunoaște icircn afară de distanţă și orientarea lui faţă de corpul de referinţă

Icircn practică orientarea corpului icircn locurile nemarcate (pădure munţi mări etc) se determină cu ajutorul busolei Pentru aceasta așezăm busola icircn locul unde se află corpul de referinţă Măsurăm unghiul dintre direcţia spre nord șidirecţia spre corpul a cărui orientare dorim s-o aflăm (fig 5 a și b)

Direcţia spre nord este indicată de vicircrful vopsit al acului indicator al busolei

Reţine Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem orien- tarea lui faţă de corpul de referinţă și distanţa dintre aceste corpuri

Distanţa dintre corpul de referinţă și corpul a cărui poziţie se determină și unghiul care exprimă orientarea acestui corp faţă de corpul de referinţă repre-zintă coordonatele polare ale corpului dat

1 Alcătuiește o propoziţie cu termenii corp fizic spaţiu timpul și locul dat

2 Definește noţiunea corp de referinţă Dă exemple

3 Explică noţiunea poziţia corpului dat Dă exemple

4 Dă 2divide3 exemple de poziţie a unui corp icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

5 Ce este necesar să cunoști pentru a determina poziţia unui corp icircn plan

6 Ce numim coordonate polare

7 Ce trebuie să cunoști cu precizie icircn următoarele situaţii cicircnd dorești să-ţi vizi-tezi prietenul cicircnd pleci la teatru la cinema sau la un antrenament sportiv

Fig 4 a) b)

Drochia

Edineţ

Ricircșcani

Icircncotro

Mă aflu la 10 km de intersecţie

Bălţi

Verifică-ţi cunoștinţele

Fig 5 a) b)

N N

lt A = 270˚lt A = 120˚

10

Informaţie

12 Mișcarea mecanicăIcircn natură icircnticirclnim diferite corpuri care se mișcă de exemplu Pămicircntul icircm-

preună cu toate corpurile terestre ca și celelalte planete se mișcă icircn jurul Soa-relui Luna se mișcă icircn jurul Pămicircntului iar icircmpreună cu el ndash icircn jurul Soarelui

Definiţie Schimbarea icircn timp a poziţiei corpului icircn raport cu alte corpuri se numește mișcare mecanică

Fig 1

Află mai mult

Situaţia 1

avioanele și păsările zboară elevii aleargă pe terenul sportiv trenul se mișcă pe calea ferată iar mașinile pe diferite șosele apa curge icircn ricircu iar peștii plutesc icircn ea etc Deci icircn comportarea acestor corpuri elementul comun este mișcarea

bull Examinează atent poziţia a trei corpuri a autoturismului a min-gii și a Lunii reprezen-tate icircn imaginile din fig 2 (a b c)

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia fiecărui corp a automobilului a mingii și a Lunii peste o dura-tă oarecare de timp

bull Formulează concluzia

Icircn sens larg prin mișcare se icircnţelege orice schimbare (creșterea unui copac icircngălbenirea frunzelor etc) Chiar și viaţa omului este considerată o mișcare Mișcarea reprezintă o noţiune fundamentală icircn fizică Mișcarea mecanică e cel mai simplu tip de mișcare icircn lumea icircnconjurătoare

Fig 2

LunaLuna

a)I II

c)I II

b)I II

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

6

Capitolul 1

MIȘCAREA ȘI REPAUSUL

1 Achiziţii teoretice

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

12 Mișcarea mecanică

13 Descrierea mișcării mecanice

14 Mișcarea rectilinie uniformă Viteza

15 Reprezentarea grafică a mișcării

Rezumat

Evaluare

2 Achiziţii practice

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăB ExperimenteazăC Cercetează

Evaluare sumativă

7

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

Capitolul 1 MIȘCARE ȘI REPAUS

Informaţie

Icircn fig 1 este reprezentată schema salonului unui autocar de pe ruta bdquoChiși-nău-Iașirdquo

bull Examinează atent cu colegul tău de bancă această situaţie

bull Unde se află locul tău indicat pe bilet faţă de volanul autobuzului Aproape Departe La sticircnga La dreapta Icircn centru Dar faţă de ușa de la intrare

bull Determină unde se află locul 21 faţă de volanul autocarului Dar faţă de ușa de la intrare icircn autocar

bull Cum sicircnt așezate aceste 2 locuri faţă de centrul salonului din autocar

Din cele studiate icircn clasele precedente la bdquoȘtiinţerdquo (cl a II-a divide a V-a) și la bdquoFizi-cărdquo (cl a VI-a) cunoști despre varietatea corpurilor din natură cum ar fi stelelePămicircntul și alte planete munţii oceanele atmosfera copacii omul și alte or-ganisme vii clădirile mașinile și altă tehnică de pe suprafaţa Pămicircntului etc care icircn fizică se numesc corpuri fizice

Se spune că mulţimea corpurilor fizice sicircnt amplasate icircn spaţiu Fiecare din-tre aceste corpuri se află icircntr-un anumit loc pe care icircl ocupă icircn spaţiul nemăr-ginit al lumii icircnconjurătoare

Asemănător tuturor corpurilor fizice și tu ocupi icircn spaţiuun anumit loc De exemplu la lecţie te afli icircn una din băn-cile clasei Locul comun icircn care se află toate corpurile dinclasă constituie spaţiul clasei

Fie că ai ieșit icircn timpul recreaţiei icircn curtea școlii Locul icircn care se află toate corpurile din imediata apropiere elevii școala co-pacii strada casele de locuit mașinile care trec pe stradă etc constituie spaţiul local

Dacă extindem spaţiul local constatăm icircntinderea care cuprinde totalitatea corpurilor de pe suprafaţa Terrei ndash toa-te acestea constituie spaţiul terestru

Acum să ne imaginăm icircntinderea nemărginită care cuprin-de toate corpurile cerești Prin aceasta icircnţelegem spaţiul universal

Reţine bull Fiecare corp din natură ocupă icircn spaţiu la momentul dat un anumit loc

bull Locul unde se află un corp icircn spaţiu icircn momentul dat de timp este numit icircn fizică poziţia corpului

Situaţia 1

1 Achiziţii teoretice

8

Icircn fig 4 a) este reprezentată o situaţie rutieră ce s-a icircnticircmplat cu o persoanăcare s-a pornit cu mașina din or Bălţi spre satul său natal Ea comunică prin telefonul mobil că mașina i s-a defectat și are nevoie de ajutor aflicircndu-se ladistanţa de 10 km de intersecţie (fig4 b)

Concluzie Poziţia unui corp poate fi stabilită numai icircn raport cu un alt corp

Concluzie Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem distanţa picircnă la corpul de referinţă

Icircn situaţia analizată mai sus ușa de la intrare icircn autocar volanul autocarului icircn raport cu care poate fi determinată poziţia (locul) tău icircn autobuz sicircnt cor-puri de referinţă pentru corpurile din spaţiul autocarului

Icircn continuare vom examina altă situaţie din viaţa cotidiană

La radio a fost transmisă următoarea știre bdquoPe ruta Chișinău-Orhei a avut loc un accident rutierrdquo (fig 2)

bull Este suficientă informaţia transmisă pentru a determina locul accidentului

bull Cum poate fi precizată această știre pentru a veni icircn ajutor

Pentru determinarea exactă a locului accidentului este necesar să indicăm la ce distanţă de la corpul de referinţă se află locul respectiv Această informaţie o pu-tem citi pe bornele kilometrice de pe marginea șoselei Icircn imaginile alăturate sicircnt reprezentate feţele unei borne kilometrice de pe traseul Chișinău-Orhei (fig 3)

Situaţia 2

Situaţia 3

Fig 1 a) b)

1 2

3

4

26 08 2012

Chișinău14 km

Orhei34 km

a) b)

Fig 2 Fig 3

Corpul icircn raport cu care se stabilește poziţia altor corpuri se numește corp de referinţă

Definiţie

9

bull Este suficientă oare informaţia transmisă pentru a ajunge la locul unde se află mașina defectată (fig 4 a)

bull Ce informaţie suplimentară trebuie să cunoască șoferul de la intersecţie care icirci vine icircn ajutor (fig 4 b)

Concluzie Pentru determinarea poziţiei corpului este necesar a cunoaște icircn afară de distanţă și orientarea lui faţă de corpul de referinţă

Icircn practică orientarea corpului icircn locurile nemarcate (pădure munţi mări etc) se determină cu ajutorul busolei Pentru aceasta așezăm busola icircn locul unde se află corpul de referinţă Măsurăm unghiul dintre direcţia spre nord șidirecţia spre corpul a cărui orientare dorim s-o aflăm (fig 5 a și b)

Direcţia spre nord este indicată de vicircrful vopsit al acului indicator al busolei

Reţine Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem orien- tarea lui faţă de corpul de referinţă și distanţa dintre aceste corpuri

Distanţa dintre corpul de referinţă și corpul a cărui poziţie se determină și unghiul care exprimă orientarea acestui corp faţă de corpul de referinţă repre-zintă coordonatele polare ale corpului dat

1 Alcătuiește o propoziţie cu termenii corp fizic spaţiu timpul și locul dat

2 Definește noţiunea corp de referinţă Dă exemple

3 Explică noţiunea poziţia corpului dat Dă exemple

4 Dă 2divide3 exemple de poziţie a unui corp icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

5 Ce este necesar să cunoști pentru a determina poziţia unui corp icircn plan

6 Ce numim coordonate polare

7 Ce trebuie să cunoști cu precizie icircn următoarele situaţii cicircnd dorești să-ţi vizi-tezi prietenul cicircnd pleci la teatru la cinema sau la un antrenament sportiv

Fig 4 a) b)

Drochia

Edineţ

Ricircșcani

Icircncotro

Mă aflu la 10 km de intersecţie

Bălţi

Verifică-ţi cunoștinţele

Fig 5 a) b)

N N

lt A = 270˚lt A = 120˚

10

Informaţie

12 Mișcarea mecanicăIcircn natură icircnticirclnim diferite corpuri care se mișcă de exemplu Pămicircntul icircm-

preună cu toate corpurile terestre ca și celelalte planete se mișcă icircn jurul Soa-relui Luna se mișcă icircn jurul Pămicircntului iar icircmpreună cu el ndash icircn jurul Soarelui

Definiţie Schimbarea icircn timp a poziţiei corpului icircn raport cu alte corpuri se numește mișcare mecanică

Fig 1

Află mai mult

Situaţia 1

avioanele și păsările zboară elevii aleargă pe terenul sportiv trenul se mișcă pe calea ferată iar mașinile pe diferite șosele apa curge icircn ricircu iar peștii plutesc icircn ea etc Deci icircn comportarea acestor corpuri elementul comun este mișcarea

bull Examinează atent poziţia a trei corpuri a autoturismului a min-gii și a Lunii reprezen-tate icircn imaginile din fig 2 (a b c)

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia fiecărui corp a automobilului a mingii și a Lunii peste o dura-tă oarecare de timp

bull Formulează concluzia

Icircn sens larg prin mișcare se icircnţelege orice schimbare (creșterea unui copac icircngălbenirea frunzelor etc) Chiar și viaţa omului este considerată o mișcare Mișcarea reprezintă o noţiune fundamentală icircn fizică Mișcarea mecanică e cel mai simplu tip de mișcare icircn lumea icircnconjurătoare

Fig 2

LunaLuna

a)I II

c)I II

b)I II

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

7

11 Poziţia unui corp icircn spaţiu

Capitolul 1 MIȘCARE ȘI REPAUS

Informaţie

Icircn fig 1 este reprezentată schema salonului unui autocar de pe ruta bdquoChiși-nău-Iașirdquo

bull Examinează atent cu colegul tău de bancă această situaţie

bull Unde se află locul tău indicat pe bilet faţă de volanul autobuzului Aproape Departe La sticircnga La dreapta Icircn centru Dar faţă de ușa de la intrare

bull Determină unde se află locul 21 faţă de volanul autocarului Dar faţă de ușa de la intrare icircn autocar

bull Cum sicircnt așezate aceste 2 locuri faţă de centrul salonului din autocar

Din cele studiate icircn clasele precedente la bdquoȘtiinţerdquo (cl a II-a divide a V-a) și la bdquoFizi-cărdquo (cl a VI-a) cunoști despre varietatea corpurilor din natură cum ar fi stelelePămicircntul și alte planete munţii oceanele atmosfera copacii omul și alte or-ganisme vii clădirile mașinile și altă tehnică de pe suprafaţa Pămicircntului etc care icircn fizică se numesc corpuri fizice

Se spune că mulţimea corpurilor fizice sicircnt amplasate icircn spaţiu Fiecare din-tre aceste corpuri se află icircntr-un anumit loc pe care icircl ocupă icircn spaţiul nemăr-ginit al lumii icircnconjurătoare

Asemănător tuturor corpurilor fizice și tu ocupi icircn spaţiuun anumit loc De exemplu la lecţie te afli icircn una din băn-cile clasei Locul comun icircn care se află toate corpurile dinclasă constituie spaţiul clasei

Fie că ai ieșit icircn timpul recreaţiei icircn curtea școlii Locul icircn care se află toate corpurile din imediata apropiere elevii școala co-pacii strada casele de locuit mașinile care trec pe stradă etc constituie spaţiul local

Dacă extindem spaţiul local constatăm icircntinderea care cuprinde totalitatea corpurilor de pe suprafaţa Terrei ndash toa-te acestea constituie spaţiul terestru

Acum să ne imaginăm icircntinderea nemărginită care cuprin-de toate corpurile cerești Prin aceasta icircnţelegem spaţiul universal

Reţine bull Fiecare corp din natură ocupă icircn spaţiu la momentul dat un anumit loc

bull Locul unde se află un corp icircn spaţiu icircn momentul dat de timp este numit icircn fizică poziţia corpului

Situaţia 1

1 Achiziţii teoretice

8

Icircn fig 4 a) este reprezentată o situaţie rutieră ce s-a icircnticircmplat cu o persoanăcare s-a pornit cu mașina din or Bălţi spre satul său natal Ea comunică prin telefonul mobil că mașina i s-a defectat și are nevoie de ajutor aflicircndu-se ladistanţa de 10 km de intersecţie (fig4 b)

Concluzie Poziţia unui corp poate fi stabilită numai icircn raport cu un alt corp

Concluzie Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem distanţa picircnă la corpul de referinţă

Icircn situaţia analizată mai sus ușa de la intrare icircn autocar volanul autocarului icircn raport cu care poate fi determinată poziţia (locul) tău icircn autobuz sicircnt cor-puri de referinţă pentru corpurile din spaţiul autocarului

Icircn continuare vom examina altă situaţie din viaţa cotidiană

La radio a fost transmisă următoarea știre bdquoPe ruta Chișinău-Orhei a avut loc un accident rutierrdquo (fig 2)

bull Este suficientă informaţia transmisă pentru a determina locul accidentului

bull Cum poate fi precizată această știre pentru a veni icircn ajutor

Pentru determinarea exactă a locului accidentului este necesar să indicăm la ce distanţă de la corpul de referinţă se află locul respectiv Această informaţie o pu-tem citi pe bornele kilometrice de pe marginea șoselei Icircn imaginile alăturate sicircnt reprezentate feţele unei borne kilometrice de pe traseul Chișinău-Orhei (fig 3)

Situaţia 2

Situaţia 3

Fig 1 a) b)

1 2

3

4

26 08 2012

Chișinău14 km

Orhei34 km

a) b)

Fig 2 Fig 3

Corpul icircn raport cu care se stabilește poziţia altor corpuri se numește corp de referinţă

Definiţie

9

bull Este suficientă oare informaţia transmisă pentru a ajunge la locul unde se află mașina defectată (fig 4 a)

bull Ce informaţie suplimentară trebuie să cunoască șoferul de la intersecţie care icirci vine icircn ajutor (fig 4 b)

Concluzie Pentru determinarea poziţiei corpului este necesar a cunoaște icircn afară de distanţă și orientarea lui faţă de corpul de referinţă

Icircn practică orientarea corpului icircn locurile nemarcate (pădure munţi mări etc) se determină cu ajutorul busolei Pentru aceasta așezăm busola icircn locul unde se află corpul de referinţă Măsurăm unghiul dintre direcţia spre nord șidirecţia spre corpul a cărui orientare dorim s-o aflăm (fig 5 a și b)

Direcţia spre nord este indicată de vicircrful vopsit al acului indicator al busolei

Reţine Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem orien- tarea lui faţă de corpul de referinţă și distanţa dintre aceste corpuri

Distanţa dintre corpul de referinţă și corpul a cărui poziţie se determină și unghiul care exprimă orientarea acestui corp faţă de corpul de referinţă repre-zintă coordonatele polare ale corpului dat

1 Alcătuiește o propoziţie cu termenii corp fizic spaţiu timpul și locul dat

2 Definește noţiunea corp de referinţă Dă exemple

3 Explică noţiunea poziţia corpului dat Dă exemple

4 Dă 2divide3 exemple de poziţie a unui corp icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

5 Ce este necesar să cunoști pentru a determina poziţia unui corp icircn plan

6 Ce numim coordonate polare

7 Ce trebuie să cunoști cu precizie icircn următoarele situaţii cicircnd dorești să-ţi vizi-tezi prietenul cicircnd pleci la teatru la cinema sau la un antrenament sportiv

Fig 4 a) b)

Drochia

Edineţ

Ricircșcani

Icircncotro

Mă aflu la 10 km de intersecţie

Bălţi

Verifică-ţi cunoștinţele

Fig 5 a) b)

N N

lt A = 270˚lt A = 120˚

10

Informaţie

12 Mișcarea mecanicăIcircn natură icircnticirclnim diferite corpuri care se mișcă de exemplu Pămicircntul icircm-

preună cu toate corpurile terestre ca și celelalte planete se mișcă icircn jurul Soa-relui Luna se mișcă icircn jurul Pămicircntului iar icircmpreună cu el ndash icircn jurul Soarelui

Definiţie Schimbarea icircn timp a poziţiei corpului icircn raport cu alte corpuri se numește mișcare mecanică

Fig 1

Află mai mult

Situaţia 1

avioanele și păsările zboară elevii aleargă pe terenul sportiv trenul se mișcă pe calea ferată iar mașinile pe diferite șosele apa curge icircn ricircu iar peștii plutesc icircn ea etc Deci icircn comportarea acestor corpuri elementul comun este mișcarea

bull Examinează atent poziţia a trei corpuri a autoturismului a min-gii și a Lunii reprezen-tate icircn imaginile din fig 2 (a b c)

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia fiecărui corp a automobilului a mingii și a Lunii peste o dura-tă oarecare de timp

bull Formulează concluzia

Icircn sens larg prin mișcare se icircnţelege orice schimbare (creșterea unui copac icircngălbenirea frunzelor etc) Chiar și viaţa omului este considerată o mișcare Mișcarea reprezintă o noţiune fundamentală icircn fizică Mișcarea mecanică e cel mai simplu tip de mișcare icircn lumea icircnconjurătoare

Fig 2

LunaLuna

a)I II

c)I II

b)I II

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

8

Icircn fig 4 a) este reprezentată o situaţie rutieră ce s-a icircnticircmplat cu o persoanăcare s-a pornit cu mașina din or Bălţi spre satul său natal Ea comunică prin telefonul mobil că mașina i s-a defectat și are nevoie de ajutor aflicircndu-se ladistanţa de 10 km de intersecţie (fig4 b)

Concluzie Poziţia unui corp poate fi stabilită numai icircn raport cu un alt corp

Concluzie Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem distanţa picircnă la corpul de referinţă

Icircn situaţia analizată mai sus ușa de la intrare icircn autocar volanul autocarului icircn raport cu care poate fi determinată poziţia (locul) tău icircn autobuz sicircnt cor-puri de referinţă pentru corpurile din spaţiul autocarului

Icircn continuare vom examina altă situaţie din viaţa cotidiană

La radio a fost transmisă următoarea știre bdquoPe ruta Chișinău-Orhei a avut loc un accident rutierrdquo (fig 2)

bull Este suficientă informaţia transmisă pentru a determina locul accidentului

bull Cum poate fi precizată această știre pentru a veni icircn ajutor

Pentru determinarea exactă a locului accidentului este necesar să indicăm la ce distanţă de la corpul de referinţă se află locul respectiv Această informaţie o pu-tem citi pe bornele kilometrice de pe marginea șoselei Icircn imaginile alăturate sicircnt reprezentate feţele unei borne kilometrice de pe traseul Chișinău-Orhei (fig 3)

Situaţia 2

Situaţia 3

Fig 1 a) b)

1 2

3

4

26 08 2012

Chișinău14 km

Orhei34 km

a) b)

Fig 2 Fig 3

Corpul icircn raport cu care se stabilește poziţia altor corpuri se numește corp de referinţă

Definiţie

9

bull Este suficientă oare informaţia transmisă pentru a ajunge la locul unde se află mașina defectată (fig 4 a)

bull Ce informaţie suplimentară trebuie să cunoască șoferul de la intersecţie care icirci vine icircn ajutor (fig 4 b)

Concluzie Pentru determinarea poziţiei corpului este necesar a cunoaște icircn afară de distanţă și orientarea lui faţă de corpul de referinţă

Icircn practică orientarea corpului icircn locurile nemarcate (pădure munţi mări etc) se determină cu ajutorul busolei Pentru aceasta așezăm busola icircn locul unde se află corpul de referinţă Măsurăm unghiul dintre direcţia spre nord șidirecţia spre corpul a cărui orientare dorim s-o aflăm (fig 5 a și b)

Direcţia spre nord este indicată de vicircrful vopsit al acului indicator al busolei

Reţine Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem orien- tarea lui faţă de corpul de referinţă și distanţa dintre aceste corpuri

Distanţa dintre corpul de referinţă și corpul a cărui poziţie se determină și unghiul care exprimă orientarea acestui corp faţă de corpul de referinţă repre-zintă coordonatele polare ale corpului dat

1 Alcătuiește o propoziţie cu termenii corp fizic spaţiu timpul și locul dat

2 Definește noţiunea corp de referinţă Dă exemple

3 Explică noţiunea poziţia corpului dat Dă exemple

4 Dă 2divide3 exemple de poziţie a unui corp icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

5 Ce este necesar să cunoști pentru a determina poziţia unui corp icircn plan

6 Ce numim coordonate polare

7 Ce trebuie să cunoști cu precizie icircn următoarele situaţii cicircnd dorești să-ţi vizi-tezi prietenul cicircnd pleci la teatru la cinema sau la un antrenament sportiv

Fig 4 a) b)

Drochia

Edineţ

Ricircșcani

Icircncotro

Mă aflu la 10 km de intersecţie

Bălţi

Verifică-ţi cunoștinţele

Fig 5 a) b)

N N

lt A = 270˚lt A = 120˚

10

Informaţie

12 Mișcarea mecanicăIcircn natură icircnticirclnim diferite corpuri care se mișcă de exemplu Pămicircntul icircm-

preună cu toate corpurile terestre ca și celelalte planete se mișcă icircn jurul Soa-relui Luna se mișcă icircn jurul Pămicircntului iar icircmpreună cu el ndash icircn jurul Soarelui

Definiţie Schimbarea icircn timp a poziţiei corpului icircn raport cu alte corpuri se numește mișcare mecanică

Fig 1

Află mai mult

Situaţia 1

avioanele și păsările zboară elevii aleargă pe terenul sportiv trenul se mișcă pe calea ferată iar mașinile pe diferite șosele apa curge icircn ricircu iar peștii plutesc icircn ea etc Deci icircn comportarea acestor corpuri elementul comun este mișcarea

bull Examinează atent poziţia a trei corpuri a autoturismului a min-gii și a Lunii reprezen-tate icircn imaginile din fig 2 (a b c)

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia fiecărui corp a automobilului a mingii și a Lunii peste o dura-tă oarecare de timp

bull Formulează concluzia

Icircn sens larg prin mișcare se icircnţelege orice schimbare (creșterea unui copac icircngălbenirea frunzelor etc) Chiar și viaţa omului este considerată o mișcare Mișcarea reprezintă o noţiune fundamentală icircn fizică Mișcarea mecanică e cel mai simplu tip de mișcare icircn lumea icircnconjurătoare

Fig 2

LunaLuna

a)I II

c)I II

b)I II

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

9

bull Este suficientă oare informaţia transmisă pentru a ajunge la locul unde se află mașina defectată (fig 4 a)

bull Ce informaţie suplimentară trebuie să cunoască șoferul de la intersecţie care icirci vine icircn ajutor (fig 4 b)

Concluzie Pentru determinarea poziţiei corpului este necesar a cunoaște icircn afară de distanţă și orientarea lui faţă de corpul de referinţă

Icircn practică orientarea corpului icircn locurile nemarcate (pădure munţi mări etc) se determină cu ajutorul busolei Pentru aceasta așezăm busola icircn locul unde se află corpul de referinţă Măsurăm unghiul dintre direcţia spre nord șidirecţia spre corpul a cărui orientare dorim s-o aflăm (fig 5 a și b)

Direcţia spre nord este indicată de vicircrful vopsit al acului indicator al busolei

Reţine Pentru determinarea poziţiei unui corp este necesar să cunoaștem orien- tarea lui faţă de corpul de referinţă și distanţa dintre aceste corpuri

Distanţa dintre corpul de referinţă și corpul a cărui poziţie se determină și unghiul care exprimă orientarea acestui corp faţă de corpul de referinţă repre-zintă coordonatele polare ale corpului dat

1 Alcătuiește o propoziţie cu termenii corp fizic spaţiu timpul și locul dat

2 Definește noţiunea corp de referinţă Dă exemple

3 Explică noţiunea poziţia corpului dat Dă exemple

4 Dă 2divide3 exemple de poziţie a unui corp icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

5 Ce este necesar să cunoști pentru a determina poziţia unui corp icircn plan

6 Ce numim coordonate polare

7 Ce trebuie să cunoști cu precizie icircn următoarele situaţii cicircnd dorești să-ţi vizi-tezi prietenul cicircnd pleci la teatru la cinema sau la un antrenament sportiv

Fig 4 a) b)

Drochia

Edineţ

Ricircșcani

Icircncotro

Mă aflu la 10 km de intersecţie

Bălţi

Verifică-ţi cunoștinţele

Fig 5 a) b)

N N

lt A = 270˚lt A = 120˚

10

Informaţie

12 Mișcarea mecanicăIcircn natură icircnticirclnim diferite corpuri care se mișcă de exemplu Pămicircntul icircm-

preună cu toate corpurile terestre ca și celelalte planete se mișcă icircn jurul Soa-relui Luna se mișcă icircn jurul Pămicircntului iar icircmpreună cu el ndash icircn jurul Soarelui

Definiţie Schimbarea icircn timp a poziţiei corpului icircn raport cu alte corpuri se numește mișcare mecanică

Fig 1

Află mai mult

Situaţia 1

avioanele și păsările zboară elevii aleargă pe terenul sportiv trenul se mișcă pe calea ferată iar mașinile pe diferite șosele apa curge icircn ricircu iar peștii plutesc icircn ea etc Deci icircn comportarea acestor corpuri elementul comun este mișcarea

bull Examinează atent poziţia a trei corpuri a autoturismului a min-gii și a Lunii reprezen-tate icircn imaginile din fig 2 (a b c)

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia fiecărui corp a automobilului a mingii și a Lunii peste o dura-tă oarecare de timp

bull Formulează concluzia

Icircn sens larg prin mișcare se icircnţelege orice schimbare (creșterea unui copac icircngălbenirea frunzelor etc) Chiar și viaţa omului este considerată o mișcare Mișcarea reprezintă o noţiune fundamentală icircn fizică Mișcarea mecanică e cel mai simplu tip de mișcare icircn lumea icircnconjurătoare

Fig 2

LunaLuna

a)I II

c)I II

b)I II

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

10

Informaţie

12 Mișcarea mecanicăIcircn natură icircnticirclnim diferite corpuri care se mișcă de exemplu Pămicircntul icircm-

preună cu toate corpurile terestre ca și celelalte planete se mișcă icircn jurul Soa-relui Luna se mișcă icircn jurul Pămicircntului iar icircmpreună cu el ndash icircn jurul Soarelui

Definiţie Schimbarea icircn timp a poziţiei corpului icircn raport cu alte corpuri se numește mișcare mecanică

Fig 1

Află mai mult

Situaţia 1

avioanele și păsările zboară elevii aleargă pe terenul sportiv trenul se mișcă pe calea ferată iar mașinile pe diferite șosele apa curge icircn ricircu iar peștii plutesc icircn ea etc Deci icircn comportarea acestor corpuri elementul comun este mișcarea

bull Examinează atent poziţia a trei corpuri a autoturismului a min-gii și a Lunii reprezen-tate icircn imaginile din fig 2 (a b c)

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia fiecărui corp a automobilului a mingii și a Lunii peste o dura-tă oarecare de timp

bull Formulează concluzia

Icircn sens larg prin mișcare se icircnţelege orice schimbare (creșterea unui copac icircngălbenirea frunzelor etc) Chiar și viaţa omului este considerată o mișcare Mișcarea reprezintă o noţiune fundamentală icircn fizică Mișcarea mecanică e cel mai simplu tip de mișcare icircn lumea icircnconjurătoare

Fig 2

LunaLuna

a)I II

c)I II

b)I II

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

11

bull Icircn fig 3 (a b c) este reprezentată mișcarea unui autoturism alături de un troleibuz

bull Examinează atent această situaţie

bull Ce se icircnticircmplă cu poziţia troleibuzului icircn raport cu monumentul lui Ștefan cel Mare

Fig 4 a) b) c)

Chișinău

9 0 0 910 935

30 km8 km

Situaţia 2

bull Icircși schimbă oare troleibuzul poziţia faţă de autoturism

bull Dar autoturismul faţă de troleibuz

Aticirct timp cicirct corpul icircși schimbă poziţia icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că el se află icircn stare de mișcare Corpul aflat icircn stare de mișcare semai numește mobil Atunci cicircnd poziţia corpului nu se schimbă icircn raport cu corpul de referinţă ales se spune că corpul se află icircn stare de repaus

bull Icircn fig 4 este reprezentată mișcarea unui automobil pe traseul Chișinău-Hicircncești

bull Determină poziţia automobilului la ora 900 La ora 910bull La ce oră a ajuns automobilul la kilometrul 30bull Poate oare avea automobilul diferite poziţii icircn același moment

Concluzie bull Unul și același corp poate fi icircn același timp icircn mișcare faţă de un corp de referinţă și icircn repaus faţă de altul

bull Se spune că mișcarea și repausul sicircnt relative

Situaţia 3

Concluzie Schimbarea poziţiei corpului icircn raport cu corpul de referinţă are loc icircntr-un anumit interval de timp

De exemplu dacă considerăm drept corp de referinţă indicatorul de la ieșirea din orașul Chișinău atunci intervalul de timp necesar automobilului pentru a parcurge distanţa picircnă la kilometrul 8 este de 10 min Pentru măsura-rea intervalelor de timp se utilizează cronometrul sau ceasornicul

Fig 3 a) b) c)

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

12

Definiţie Sistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat distanţe unghiuri și intervale de timp este numit icircn fizică sistem de referinţă (SR)

Reţine Sistem

de referinţă

Corp de referinţă

Instrumente de măsurat distanţe și unghiuri

Instrumente de măsurat intervale de timp

1 Ce numim mișcare mecanică

2 Prin ce se deosebește starea de mișcare de starea de repaus a unui corp Dă exemple din viaţă

3 Descrie un exemplu privind relativitatea stării de mișcare și a stării de repaus a unui mobil

4 Din ce este constituit sistemul de referinţă

5 Un elev afirmă că numai unele corpuri se află icircn stare de repaus iar altul invers ndash că toate corpurile din Univers se află icircn permanentă mișcare Care dintre elevi are dreptate Argumentează răspunsul

6 Completează icircn caiet căsuţele de mai jos cu noţiunile studiate recent

1)

2)

3)

7 Icircn figurile de mai jos sicircnt reprezentate poziţiile corpurilor peste un anumit interval de timp Determină care corpuri se află icircn stare de repaus icircn raport cu

a) bradul b) primul băiat c) benzinăria d) autoturismul

Verifică-ţi cunoștinţele

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

13

13 Descrierea mișcării mecaniceDeseori mișcarea unui corp nu este aticirct de simplă după cum ni se pare la

prima vedere iar descrierea acesteia poate fi destul de complicată Pentru asoluţiona această problemă se fac unele simplificări De exemplu un automo-bil cu lungimea de 4 m a parcurs de la Chișinău o distanţă de 100 km Distanţa parcursă de el este de 25000 de ori mai mare decicirct lungimea lui Avem aceeași situaţie dacă ne referim la mișcarea Pămicircntului icircn jurul Soarelui Distanţa din-tre Pămicircnt și Soare este de aproximativ 25000 de ori mai mare decicirct raza Pă-micircntului Deci icircn ambele cazuri dimensiunile automobilului sau ale Pămicircn-

Informaţie

Definiţie Corpul ale cărui dimensiuni pot fi neglijate icircn condiţiile date se numește punct material

1525 mln km

Situaţia 1

tului pot fi neglijate deoarece sicircnt foarte mici faţă de distanţa respectivă Icircnastfel de cazuri automobilul sau Pămicircntul ca și alte corpuri care se mișcă pot fi reprezentate printr-un punct

bull Icircn imaginile de mai jos este reprezentată mișcarea unei motonave icircn două cazuri pe mare și pe ricircu la trecerea pe sub un pod

bull Putem oare neglija dimensiunile motonavei atunci cicircnd calculăm distanţa parcursă de ea pe mare Dar la trecerea ei sub un pod de peste ricircu

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

14

Mișcarea tuturor corpurilor din natură este foarte diferită iar descrierea acestora reprezintă pentru om o necesitate practică de mare importanţă

Orice corp se mișcă icircn spaţiu de-a lungul unei linii

De exemplu linia descrisă de un pix pe o foaie de hicircrtie este linia pe care s-a mișcat vicircrful pixului

Concluzie Icircn unele situaţii dimensiunile corpului pot fi neglijate Icircn asemenea cazuri corpul poate fi considerat punct material și reprezentat gra-fic printr-un punct De exemplu zborul unui avion la icircnălţime mare poate fi considerat drept mișcarea unui punct pe bolta cerească icircn raport cu observatorul de pe pămicircnt

Definiţie bull Linia de-a lungul căreia s-a mișcat mobilul se numește traiectorie

bull Compară traiectoria avionului cu cea a motonaveibull Discută cu colegul tău despre forma acestor traiectorii

Reţine bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie dreaptă atunci mișcarea se numește rectilinie

bull Dacă traiectoria unui mobil este o linie curbă atunci mișcarea se numește curbilinie

Situaţia 2 bull Icircn imaginile de mai jos sicircnt reprezentate plutirea unei motonave și zborul unui avion

Cel mai simplu caz de mișcare curbilinie este mișcarea circulară Traiectoria acestei mișcări reprezintă un cerc Drept exemplu de mișcare circulară poate servi mișcarea vicircrfurilor acelor ceasornicului

Traiectoria planetelor se aseamănă icircntr-o anumită măsură cu niște cercuri

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

15

Icircn imaginea alăturată (fig 1) sicircnt reprezentate traiectoriilemișcării din localitatea A icircn localitatea B a unui autoturism și a unui elicopter Autoturismul s-a mișcat pe șosea parcurgicircnd o anumită distanţă Această distanţă este egală cu lungimea traiectoriei

Traiectoria mișcării elicopterului este o linie dreaptă Lun-gimea ei este egală cu distanţa dintre localitatea A (poziţia iniţială) și localitatea B (poziţia finală)

Orientarea acestui segment de dreaptă se indică printr-o săgeată (fig 1)

1 Completează icircn caiet căsuţele cu noţiunile studiate recent a) b)

Reţine Drumul parcurs și deplasarea sicircnt mărimi fizice care au icircn SI unitatea de măsură metrul

Definiţii bull Lungimea traiectoriei se numește drum parcurs (distanţă parcursă)

bull Segmentul de dreaptă orientat de la poziţia iniţială a mobilului spre poziţia lui finală se numește deplasare

2 Dă exemple de corpuri care pot fi considerate puncte materiale icircn anumi-te condiţii

3 Ce se numește bdquotraiectorierdquo

4 Cum se clasifică traiectoriile Dă exemple de fiecare tip

5 Cum se clasifică mișcarea mecanică icircn funcţie de traiectoriile parcurse de mobil

6 Definește noţiunile bdquodrum parcursrdquo de mobil și bdquodeplasareardquo mobilului Dă 2divide3 exemple

7 Compară exemplele privind drumul parcurs și deplasarea mobilului icircn mișcarea rectilinie și mișcarea curbilinie Formulează concluzii

8 Ce se ia icircn consideraţie la achitarea taxei icircntr-un taxi drumul parcurs sau deplasarea

Fig 1

A

B

Verifică-ţi cunoștinţele

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

16

14 Mișcarea rectilinie uniformă VitezaDin lecţiile precedente cunoști că mișcarea unui mobil poate fi deosebită

de alte mișcări după forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul Icircn funcţie de aceasta mișcările mecanice se clasifică icircn rectilinii și curbilinii De exem-plu un tren se mișcă rectiliniu pe o cale ferată dreaptă iar un automobil se

Informaţie

Experimentul 2

Fig 2

a)

b)

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe egale icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare uniformă

Experimentul 1

Un capăt al sforii se leagă de cărucior iar celălalt de axul unui motor (fig 2 a)Icircn vasul cu robinet se toarnă tuș Ro-

binetul se reglează astfel icircncicirct din el icircn intervale egale de timp să cadă cicircte o picătură de tuș Căruciorul fiind pus icircnmișcare de motor lasă icircn urma sa pe o ficircșie de hicircrtie picături de tuș aflate ladistanţe egale una de alta (fig 2 b)

mișcă curbiliniu pe un drum cotit Deci traiectoria este una din caracteristicile mișcării mecanice Icircn natură și icircn practica de zi cu zi mișcările pot fi deosebiteși după alte caracteristici

Fie că pe o masă se află un cărucior Vom analiza două cazuri

Cazul I Căruciorul este lovit astfel icircncicirct el se mișcă rectiliniu pe suprafaţa mesei (fig 1 a) Cum se va schim-ba mișcarea lui

Cazul II Același cărucior fiind unit cu un fir de axul unui motoraș electric de asemenea se mișcă rectiliniu (fig 1 b) Se va schimba mișcarea căruciorului icircn acest caz

Descrie și compară mișcările rectilinii ale căruciorului icircn ambele cazuri

Fig 1

a)

b)

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

17

Icircn funcţie de forma traiectoriei pe care se mișcă mobilul mișcarea uniformă poate fi rectilinie sau curbilinie

Icircn natură mișcarea uniformă se observă foarte rar Aproximativ uniformă poate fi mișcarea unui tren pe o porţiune de cale ferată mișcarea unui automobil pe oporţiune de drum zborul unui avion care a atins icircnălţimea cuvenită etc Aproape de mișcarea uniformă este mișcarea Pămicircntului (și a planetelor) icircn jurul Soarelui a Lunii icircn jurul Pămicircntului Uniformă este și mișcarea acelor ceasornicului

Icircn natură majoritatea mișcărilor nu sicircnt uniformeDe exemplu trenul plecicircnd din gară parcurge icircn intervale egale de timp

distanţe din ce icircn ce mai mari și invers la sosire icircn gară trenul parcurge icircn inter-vale egale de timp distanţe din ce icircn ce mai mici Același lucru se icircnticircmplă și cu avionul icircn timpul decolării și aterizării la pornirea și oprirea unui automobil etc

Definiţie Mișcarea icircn care mobilul parcurge distanţe diferite icircn orice intervale egale de timp se numește mișcare neuniformă sau mișcare variată

Concluzie Două mișcări uniforme se pot deosebi prin rapiditatea lor

Definiţie Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

Situaţia 1 bull Icircn imaginea de mai jos este reprezentată mișcarea a două mobile pe o traietorie rectilinie a unui pieton și a unui biciclist

bull Compară intervalele de timp icircn care a avut loc mișcarea uniformă a pieto-nului și a biciclistului

bull Cum se mișcă biciclistul icircn comparaţie cu pietonul

bull Dă exemple de mobile care icircn același interval de timp pot parcurge o distanţă mai mare decicirct biciclistul

Icircn mișcarea uniformă viteza corpului este egală numeric cu raportul dintre distanţa parcursă (d) și intervalul de timp (t) icircn care a fost parcursă această distanţă Viteza se notează cu v

Reţine Icircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constantă

Icircn formă matematică această afirmaţie se reprezintă icircn felul următor Viteza= sau v

dt

distanţa parcursă

timpv = d

t

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

18

Reţine 1 ms este viteza mobilului care parcurge 1 m timp de 1 s

Reţine Relaţia d = v t exprimă dependenţa distanţei parcurse de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei corpului care se mișcă rectiliniu și uniform

Află mai mult

Din relaţia v = dt

rezultă că distanţa parcursă de mobil d = v t Astfel

cunoscicircnd viteza mobilului putem afla distanţa pe care el o parcurge de la corpul de referinţă icircn orice moment de timp mișcicircndu-se rectiliniu și uniform Timpul se icircncepe a măsura atunci cicircnd poziţia mobilului coincide cu poziţia corpului de referinţă

Această lege exprimă relaţia dintre trei mărimi fizice drumul parcurs de mo-bil viteza mobilului și intervalul de timp aflat icircn mișcare

Atunci cicircnd mobilul se mișcă neuniform viteza lui pe diferite porţiuni de drum este diferită De exemplu un automobil parcurgicircnd drumul de la Chișinău la Orhei a dezvoltat pe unele porţiuni ale drumului o viteză de 80 kmh iar pe altele o viteză mai mică Ajungicircnd la Orhei icircntr-o oră el a par-curs distanţa de 48 km Icircn acest caz se spune că automobilul s-a mișcat pe ruta Chi șinău-Orhei cu viteza medie de 48 kmh

Viteza medie = distanţa totală parcursă

timpul total sau v =

dtot

ttot

1 Completează icircn caiet schema

2 Definește noţiunile bdquomișcare uniformărdquo și bdquomișcare neuniformărdquo Dă 3divide4 exemple

3 Prin ce se deosebește mișcarea rectilinie uniformă de mișcarea rectilinie neuniformă Dar două mișcări rectilinii uniforme

4 Definește viteza icircn mișcarea rectilinie uniformă Care este unitatea sa de măsură icircn SI

5 Scrie expresia matematică și numește mărimile fizice care caracterizează legea mișcării rectilinii uniforme

Cu alte cuvinte viteza indică ce drum parcurge mobilul icircntr-o unitate de timpUnitatea de măsură a vitezei icircn SI este 1 ms Această afirmaţie se scrie astfel

[v] = [d]

SI

[t]SI

= ms

Mișcarea mecanică

Verifică-ţi cunoștinţele

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

19

15 Reprezentarea grafică a mișcării Un biciclist s-a mișcat uniform cu viteza de 5 ms

bull Completează tabelul

t s 0 1 2 3 4 5 6d m 0

bull Construiește icircn caiet un sistem de două axe perpendiculare Acest sistem se aseamănă cu două rigle al căror punct de intersecţie corespunde valorilor bdquozerordquo Săgeţile la capetele axelor indică sensul creșterii valorilor

bull Pe axa orizontală notează icircn ordine crescătoare valorile tim-pului iar pe axa verticală ndash valorile drumului parcurs Este important să alegi cicircte o scară potrivită pentru fiecare axă (fig 1)

Se recomandă ca diferenţa a două valori consecutive notate pe axe să fie 1 2 5 10 sau produse ale acestor numere Aceastădiferenţă se alege ţinicircnd cont de valoarea maximă din tabel și de lungimea axei

Analizează situaţia

t s

1 s

d m

5 m

30

25

20

15

10

5

0 1 2 3 4 5 6

Fig 1

0 1

2 3

0 1 2 3

t s

d m

t s0 1 2 3 4 5 6

1 s

Icircn cazul nostru lungimea axei tim-pului e de asymp 6 cm iar valoarea maximă a timpului din tabel e de 6 s Așadar diferenţa dintre două valori consecuti-ve pe axa timpului se poate lua drept o unitate

Astfel lungimii de 1 cm pe axa timpu-lui icirci corespunde 1 s iar lungimii de 3 cm ndash 3 s etc Nu este obligatoriu ca scara pentru axa verticală să coincidă cu sca-ra de pe axa orizontală

Icircn exemplul nostru valoarea maximă a drumului parcurs de biciclist e de 30 m

Lungimea axei de coordonate a dru-mului parcurs e de 6 cm (fig 1) Decilungimii de 1 cm pe axa drumului par-curs icirci corespunde un drum de 5 m

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

20

Pentru a construi graficul distanţei parcurse de biciclist este necesar a găsi punctele ce corespund perechilor de valori (valoarea timpului și valoarea dru-mului parcurs) din tabel

Trasaţi o linie icircntreruptă paralelă cu axa drumului parcurs prin punctul t = 6 s (de pe axa orizontală (fig 2)) apoi o linie icircntreruptă paralelă cu axa timpului prin punctul d = 30 m (de pe axa verticală) punct care cores-punde valorii t = 6 s din tabel

La intersecţia lor se obţine un punct ce corespun-de perechii de valori (6 s 30 m)

Activitate practică

Cu ajutorul acestui grafic se poate afla drumul parcurs de mobil icircn orice interval de timp

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla drumul parcurs de el icircn 45 s Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa dru-mului parcurs prin punctul t = 45 s de pe axa timpului

Notăm prin A punctul obţinut la intersecţia cu graficul mișcării Apoi tra-săm prin acest punct o paralelă cu axa timpului Punctul d = 225 m obţinut la intersecţia cu axa drumului indică drumul parcurs de biciclist icircn 45 s (fig 3 a)

Cu ajutorul graficului distanţei se poate afla și timpul icircn care un mobil a parcurs un anumit drum

bull Procedicircnd similar construiţi punctele care co-respund celorlalte perechi de valori din tabel

bull Cicircte puncte aţi obţinut icircn total

bull Ce obţineţi unind aceste puncte

Graficul distanţei parcurse la mișcarea uniformă este o linie dreaptă

Reţine

Fig 2

0 1 2 3 4 5 6

30

25

20

15

10

5

d m

t s

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

175

35 55

B

A

0 1 2 3 4 5

30

25

20

15

10

5

225

45 55

d m

t st s

d m

Fig 3 a) b)

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

21

De exemplu cunoscicircnd graficul mișcării biciclistului putem afla timpul icircncare acesta a parcurs drumul d = 175 m (fig 3 b)

Pentru aceasta trasăm o paralelă punctată cu axa timpului prin punc-tul d = 175 m de pe axa drumului parcurs Notăm prin B punctul obţinut la intersecţia acestei paralele cu graficul mișcării Trasăm prin punctul B o para-lelă punctată cu axa drumului parcurs Punctul t = 35 s obţinut la intersecţia acestei paralele cu axa timpului indică timpul necesar biciclistului pentru a parcurge drumul d = 175 m

Concluzie Reprezentarea grafică a mișcării uniforme ne permite să determinăm ușor drumul parcurs icircn orice interval de timp și invers să determinăm intervalul de timp icircn care a fost parcurs un anumit drum

1 Utilizicircnd graficul distanţei parcurse de biciclist construit icircn caiet află

a) drumul parcurs de biciclist icircn 15 s 55 s și 05 s

b) timpul necesar biciclistului pentru a parcurge 75 m 28 m

2 Construiește icircn același sistem de axe graficul distanţei parcurse de bici-clist pentru cazul cicircnd el s-a mișcat uniform cu viteza de 8 ms

ndash Compară graficul obţinut cu cel precedent

ndash Formulează concluzia

3 Icircn fig 4 este reprezen-tat graficul dependen-ţei vitezei unui mobil de timp Cum s-a miș-cat mobilul și ce drum a parcurs el icircn 5 s

4 Icircn fig 5 este re-prezentat graficul dependenţei drumu-lui parcurs de timp Determină din acest grafic viteza pie-tonului

5 Știind că viteza unui automobil este de 25 ms determină timpul icircn care acesta a parcurs distanţa de 60 km

6 Un biciclist a parcurs distanţa dintre două localităţi egală cu 63 km timp de 1h 15 min Determină viteza medie a biciclistului

Fig 4

10

5

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 5

0 1 2 3

t s

d m

6

4

2

Verifică-ţi cunoștinţele

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

22

RezumatAvionul trenul și biciclistul din fig 1 a b c sicircnt

trei corpuri fiziceLinia de start pentru avion staţia de pornire

pentru tren și linia de start pentru biciclist repre-zintă corpurile de referinţă faţă de care se studia-ză respectiv poziţia fiecărui corp

Atunci cicircnd avionul se află la linia de start tre-nul ndash icircn staţia de pornire iar biciclistul ndash la linia de start se spune că corpurile fizice se află icircn stare de repaus

Aticirct timp cicirct avionul trenul sau biciclistul icircși schimbă poziţia faţă de corpurile de referinţă aceste corpuri fizice se află icircn stare de mișcareCorpul aflat icircn stare de mișcare este numit mo-bil Pentru determinarea poziţiei avionului a tre-nului sau a biciclistului icircn mișcare se recurge la reprezentarea fiecărui corp ca un tot icircntreg iardimensiunile lor pot fi neglijate Icircn aceste cazuri corpul fizic este numit punct material

Linia de-a lungul căreia avionul trenul sau bici-clistul s-au mișcat faţă de corpul de referinţă este numită traiectoria mișcării

Traiectoria unei mișcări poate fi o linie dreap-tă sau o linie curbă numite respectiv traiectorie

a)

b)

c)

Fig 1

Fig 2 a) b) c)

rectilinie (fig 2 a) și traiectorie curbilinie (fig 2 b c) Icircn funcţie de traiecto-riile descrise de mobil mișcările mecanice se clasifică icircn mișcare rectilinie și mișcare curbilinie

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

23

Mișcarea rectilinie sau cea curbilinie a mobilului poate fi reprezentată sche-matic (fig 3 a b)

AM 0

M 1

M 2

Mn

t 0

t 1

t 2

tnM0 M1 M2 Mn

t0 t1 t2 tn

A

Fig 3 a) Mișcare rectilinie b) Mișcare curbilinie

Punctele M0 M1 M2 hellip Mn reprezintă poziţiile succesive ale mobilului la momentele de timp respective t0 t1 t2 hellip tn

Poziţia M0 icircn momentul de timp t0 se numește poziţia iniţială a mobilului iar poziţia Mn la momentul de timp tn se numește poziţia finală a mobilului Poziţiile M1 M2 etc aflate icircntre M0 și Mn se numesc poziţii intermediare

Lungimea traiectoriei pe care se mișcă mobilul din poziţia iniaţială M0 icircn poziţia finală Mn icircn intervalul de timp t este numită drum parcurs de mobil Iar segmentul de dreaptă orientat care unește poziţia iniţială cu poziţia finală(fig 3 b) este numit deplasarea mobilului Drumul parcurs se caracterizează numai prin valoare numerică urmată de unitatea de măsură a lungimii Icircn SI unitatea de măsură a lungimii este metrul (m) așadar drumul parcurs de un pieton se scrie 150 m 300 m etc Pe cicircnd deplasarea se caracterizează și prin sensul mișcării ndash de la poziţia iniţială spre poziţia finală Icircn mișcarea rectiliniedrumul parcurs este egal cu valoarea deplasării mobilului

Dacă icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge dru-muri (distanţe) egale d1 = d2 = hellip pe o traiectorie rectilinie sau curbilinie atunci mișcarea mecanică este numită uniformă Și invers cicircnd icircn oarecare intervale egale de timp t1 = t2 = hellip mobilul parcurge diferite drumuri (distanţe) d1 ne d2 ne hellip mișcarea este numită neuniformă sau variată

Icircn mișcarea uniformă unele mobile se mișcă mai repede decicirct altele de exemplu avionul se mișcă mai repede decicirct trenul iar acesta la ricircndul său mai repede decicirct biciclistul Mărimea fizică ce caracterizează rapiditatea mișcării mobilului se numește viteză

viteza = drum parcurs

interval de timp sau v =

dt

Relaţia d = v t exprimă dependenţa drumului parcurs de timp și caracteri-zează legea schimbării poziţiei mobilului care se mișcă uniform

Graficul mișcării rectilinii uniforme a unui mobil reprezintă o linie dreaptăIcircn mișcarea uniformă valoarea numerică a vitezei este permanent constan-

tă Unitatea de măsură a vitezei icircn Sistemul Internaţional (SI) este de 1 msSistemul constituit din corpul de referinţă și instrumentele de măsurat

distanţe unghiuri și intervale de timp se numește icircn fizică sistem de referinţă

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

EVALUARETestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a sistemului de cunoștințe specifice acestui capitol

I La itemii 1-2 prezintă răspunsul succint

1 Continuă următoarele afirmaţii astfel ca ele să fie corectea) Poziţia unui corp icircn spaţiu este helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctb) Corp de referinţă se numește corpul icircn raport helliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctc) Mișcarea mecanică reprezintă schimbarea poziţiei helliphelliphellip mdash 1 punctd) Sistemul de referinţă este constituit din helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 punctee) Punct material se numește corpul ale cărui helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctf) Se numește traiectorie linia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctg) Se numește drum parcurs lungimea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 puncth) Se numește deplasare segmentul de dreaptă orientat hellip mdash 2 punctei) Se numește mișcare mecanică uniformă mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctj) Se numește mișcare mecanică variată mișcarea helliphelliphelliphellip mdash 1 punctk) Viteza este mărimea fizică ce caracterizează helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 1 punctl) Legea mișcării rectilinii uniforme exprimă relaţia dintre hellip mdash 3 puncte

2 Transferă icircn SIbull 360 kmh helliphellip mdash 2 punctebull 7200 mh helliphellip mdash 2 punctebull 12 kmmin hellip mdash 2 puncte

bull 72 kmmin hellip mdash 2 punctebull 180 dmmin hellip mdash 2 punctebull 108 kmmin hellip mdash 2 puncte

II Icircn itemii 3-4 prezintă răspunsul icircn formă liberă

3 Analizează situaţiile utilizicircnd noţiunile de bază studiate

a) Determină poziţia casei tale icircn raport cu 2 corpuri de referinţă din jurul ei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) Numește 2 corpuri din mediul icircnconjurător care se află icircn stare de repaus și 2 care se află icircn stare de mișcare alegicircnd respectiv corpurile de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) Icircn ce condiţii un vehicul poate fi considerat punct material la determinarea vitezei lui pe traseu sau la parcarea icircn garaj helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

d) Demonstrează icircn ce caz drumul parcurs este mai mare decicirct deplasarea și icircn ce caz acestea sicircnt egale helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

e) Numește porţiunile de drum pe care un tren se mișcă icircntre două staţii uniform și neuniform (variat) helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 3 puncte

4 Scrie un eseu din 10 propoziţii despre mișcarea mecanică uniformă rectilinie (sau curbilinie) utilizicircnd termenii studiaţi helliphelliphellipmdash 10 puncte

24

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

21 Soluţionează situaţiiA ExerseazăIcircn acest paragraf sicircnt prezentate diverse situaţii din viaţă pe care le poţi icircnticircl-

ni deseori Soluţionarea lor se bazează pe cunoștinţele achiziţionate la lecţiile precedente Studiază-le examinează-le cercetează-le caută soluţii și ia deci-ziile respective

Fig 1

Plecare

Sosire

N

1

2

3

1 Un turist s-a deplasat din localitatea A icircn localitatea B folosindu-se de buso-lă conform traseului schiţat icircn fig 1 Știind că fiecărui centimetru din schiţă icirci corespunde un kilometru determi-nă distanţa parcursă de turist Cum vei transmite prin telefonul mobil informaţia despre traseul parcurs

2 Privește harta (fig 2) Ce indicaţii vei da unui oaspete al capitalei care dorește să ajungă de la Casa Presei la Cinematograful bdquoPatriardquo Dar de la Teatrul bdquoM Eminescurdquo la Ambasada Romacircniei

3 Găsește pe harta Republicii Moldova localitatea ta Determină orientarea localităţilor din apropiere și distanţa picircnă la ele

4 Icircn imaginea de mai jos este reprezentată harta insulei din celebrul roman de aventuri al lui Robert Louis Stevenson bdquoComoara din insulărdquo Descrie poziţia fortului icircn raport cu diferite corpuri de referinţă

25

Fig 2

bd Ștefan cel Mare și Sficircnt

mon Ștefan cel Mare și Sficircnt

Casa Guvernului

Cinematograful PATRIA

Palatul Republicii

Ambasada Romacircniei Casa PreseiTeatrul

ldquoM Eminescurdquo

Catedrala Mitropolitana bdquoNașterea Domnuluirdquo

Palatul Naţional str

PușkinPrimăria

str Mitr

Bănulescu-Bodoni

Teatrul de Operă și Balet

Arcul de Triumf

Biblioteca Naţională

2 Achiziţii practice

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

26

5 Privește imaginile de mai jos

ndash Icircn ce stare se află sportivii icircn imaginea din sticircnga Dar icircn cea din dreapta

ndash Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care sportivii se mișcă

ndash Dă exemple asemănătoare

6 Un copil mergicircnd cu autobuzul a exclamat bdquoMămico copacii aleargărdquo Numește cicircteva corpuri de referinţă icircn raport cu care copacii se mișcă Cum crezi de ce afirmaţia copilului pare la prima vedere absurdă

7 Dă exemple de corpuri

a) considerate icircn stare de repaus icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de mișcare icircn raport cu alte corpuri

b) considerate icircn stare de mișcare icircn raport cu Pămicircntul dar aflate icircn stare de repaus icircn raport cu alte corpuri

8 Privește imaginea de mai jos Identifică pe ea 6divide7 corpuri Considericircnd pe ricircnd fiecare din aceste corpuri drept corp de referinţă stabilește starea de mișcare sau de repaus a celorlalte corpuri

9 Un automobil se mișcă pe o șosea Icircn ce condiţii automobilul poate fi considerat punct material

Dă exemple icircn care automobilul nu poate fi considerat drept punct material

10 Desenează icircn caiet traiectoriile mișcării corpurilor reprezentate icircn fiecare desen Stabilește care este deplasarea corpurilor icircn fiecare caz

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

27

11 Din orașul A icircn orașul B se poate ajunge pe calea ferată și pe autostradă Determină din ambele imagini deplasările și drumurile parcurse de un automobil și de un tren

12 Un elicopter a parcurs distanţa dintre două orașe tur-retur Determină drumul parcurs și deplasarea dacă distanţa dintre orașe e de 100 km

13 Utilizicircnd triunghiul determină

a) v= b) t= c) d=

14 Pe licircngă unitatea de măsură a vitezei icircn SI icircn practică se mai utilizează unitatea kmh Transformă 1 kmh icircn ms și invers

15 Un pieton mișcicircndu-se uniform rectiliniu a parcurs un drum de 360 m timp de 12 min Determină viteza pietonului icircn ms

16 Distanţa de la Pămicircnt picircnă la Lună e de 384 000 km Determină timpul ne-cesar luminii pentru a parcurge acest drum dacă se știe că viteza luminii e de 300 000 kms

17 Pămicircntul se mișcă icircn jurul Soarelui cu viteza de 30 kms Ce distanţă va parcurge Pămicircntul timp de 1 h

18 Descrie graficul mișcării unui biciclist reprezentat icircn fig 3

cale ferată

autostradă

0 1 2 km

A

B

A

B

vd

t

Fig 3 0 1 2 3 4

6

4

2

t s

d m

A B

C

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

28

19 Un automobil s-a deplasat uniform din punctul A icircn punctul B Icircn figura de mai jos sicircnt fixate momentele de timp icircn care automobilul a trecut prin aceste puncte Utilizicircnd scara determină viteza automobilului

1234

5678

910

11 12

24 km

1234

5678

910

11 1223 km

20 Un elev fixează timpul licircngă fiecare bornă kilometrică Determină ce drum a parcurs el dacă s-a deplasat uniform timp de 1h

21 Determină viteza mobilului a cărui mișcare este reprezentată icircn fig 4 Construiește acest grafic icircn caiet Icircn același sistem de axe construiește graficul distanţei parcurse de alt mobil care s-a pornit cu 8 s mai ticircrziu din același loc și cu aceeași viteză

30

20

10

0 4 8 12 16 20

t s

d m

Fig 4

0 4000 m1

234

5678

910

11 121234

5678

910

11 12

A B

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

29

22 Un avion a zburat timp de 30 min cu viteza de 450 kmh apoi 200 km ndash cu viteza de 500 kmh Determină

a) distanţa parcursă

b) viteza medie

23 Un motociclist s-a mișcat uniform cu viteza de 20 ms timp de 10 min apoi s-a oprit Odihnindu-se 5 min a continuat mișcarea cu viteza de 15 ms timp de 20 min Construiește graficul mișcării motociclistului

Fig 5

20

10

0 1 2 3 4 5

t s

v ms

Fig 6

3

2

1

0 1 2 3

t s

d m

Fig 7

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5

t s

d m I IIIII

Fig 8

0 2 4 6

t s

d mI

II

60

40

20

24 Icircn fig 5 este reprezentat graficul vite-zei unui automobil

a) Determină viteza automobilului

b) Ce traiectorie descrie automobilul

c) Ce distanţă parcurge automobilul icircn timp de 5 s

25 Icircn fig 6 este reprezentat graficul mișcării unui pieton

a) Ce tip de mișcare efectuează pieto-nul

b) Determină viteza pietonului

26 Icircn fig 7 sicircnt prezentate graficele mișcării a trei mobile

a) Care dintre aceste mobile se mișcă cu viteză mai mare

b) Calculează viteza fiecărui mobil

c) Care este distanţa dintre mobile la t = 2 s

27 Icircn fig 8 sicircnt prezentate graficele mișcării a două mobile

a) Determină vitezele mobilelor

b) Poziţiile mobilelor la t0 = 0

c) Momentul și locul icircnticirclnirii

d) Momentul icircn care distanţa dintre mobile este d = 20 m

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

30

B Experimentează

1 Schiţează pe o foaie de hicircrtie planul cabinetului de fizică Alegicircnd instru-mentele necesare determină poziţiile a trei corpuri din cabinet și indică-le pe plan Determină poziţia celui de-al doilea corp icircn raport cu primul a celui de-al treilea corp icircn raport cu al doilea

2 Un grup de turiști a mers 5 km spre nord apoi 3 km spre vest și 1 km spre sud Desenează icircn caiet schema traseului parcurs de turiști calculează deplasarea și drumul parcurs

3 Construiește icircn caiet trei traiectorii ale mișcării unui corp astfel icircncicirct

a) drumul parcurs să fie mai mare decicirct deplasarea

b) drumul parcurs să fie egal cu deplasarea

c) deplasarea să fie egală cu 0

4 Alege trei jucării sau alte trei obiecte de dimensiuni mici și demonstrează starea de mișcare starea de repaus și relativitatea mișcării

Fig 1

Fig 2

Fig 4Fig 3

5 Avicircnd la dispoziţie o riglă cu lungimea de 30divide35 cm un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază rigla pe foaia de hicircrtie și apas-o la un capăt cu degetul micircinii sticircn-gi (fig 1) Cu ajutorul creionului deplasează rigla sub un anumit unghi astfel icircncicirct creionul să nu se miște icircn raport cu rigla

a) Icircn ce stare se află vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie Dar icircn raport cu rigla

b) Care este forma traiectoriei descrise de vicircrful creionului icircn raport cu corpul de referinţă aflat icircn repaus Dar cu corpul de referinţă aflat icircn mișcare

6 Avicircnd la dispoziţie un echer un creion și o foaie de hicircrtie A4 așază echerul pe foaia de hicircrtie și notează cu creionul punctele D și E de licircngă laturile unghiului drept (fig 2)

a) Deplasează vicircrful creionului din punctul D spre punctul E de-a lungul laturilor triunghiului icircn sensul DABE

b) Determină drumul parcurs de vicircrful creionului icircn raport cu foaia de hicircrtie

c) Determină deplasarea vicircrfului creionului

d) Compară drumul parcurs cu deplasarea și formulează concluzii

7 Avicircnd la dispoziţie două rigle identice cu lungimea de 30divide35 cm și o bară de lemn de forma unui paralelipiped drept cu dimensiunile 40 x 25 x 8 mm așază bara de lemn și riglele pe masă (fig 3) Deplasează rigla și bara de lemn pe riglă de-a lungul riglei aflate icircn repaus la o anumită distanţă (fig 4)

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

31

Determină a) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn mișcare b) deplasarea riglei aflate icircn mișcare icircn raport cu rigla aflată icircn repaus c) deplasarea barei de lemn icircn raport cu rigla aflată icircn repaus

8 Experimentează avicircnd instrumentele necesare un tub din sticlă cu lun gimea de 200-250 mm și cu diametrul interior 7divide8 mm umplut cu apă o bilă din stearină trei inele elastice care se pot fixa pe tub o riglă cu lungimea de 30-35 cm un dop din cauciuc pentru tubul de sticlă și un cronometru

Fig 1

Fig 5

8

6

4

2

0 1 2 3

t h

d kmI

II

a) Așază tubul plin cu apă icircn poziţie verticală și ţine-l icircn această poziţie picircnă cicircnd bila de stearină se va ridica la capătul de sus (fig 5)

b) Icircntoarce brusc tubul cu apă cu 180˚ și icircn același moment fixează timpul și determină viteza medie a bilei

c) Fixează un inel elastic la mijlocul tubului și convinge-te că bila parcurge 12 din lungimea tubului icircn 12 din intervalul de timp icircn care bila se mișcă

d) Fixează două inele elastice apoi toate trei la dis -tanţe egale și convinge-te că bila se mișcă uniform Determină viteza mișcării bilei

C Cercetează1 Imaginează-ţi că te afli icircn compartimentul unui vagon ce staţionează icircn

gară Prin fereastră se vede numai vagonul altui tren ce staţionează pe linia vecină La un moment dat unul din trenuri icircncepe să se miște

a) Cum vei stabili dacă trenul icircn care te afli staţionează sau a pornit

b) Icircn ce caz poţi stabili dacă trenul vecin se mișcă

c) Dacă ambele trenuri s-ar mișca la fel s-ar schimba atunci poziţia pasagerului faţă de trenul vecin

2 Icircn fig 1 sicircnt reprezentate graficele mișcării a doi turiști Determină

a) viteza mișcării fiecărui turist

b) distanţa parcursă de fiecare turist picircnă la icircnticircl-nire

c) peste cicirct timp de la icircn -ceputul mișcării celui de-al doilea turist a avut loc icircnticirclnirea

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

32

3 Un motociclist a plecat din localitatea A cu viteza de 15 ms Peste 2 min din aceeași localitate icircn urma motociclistului a pornit un autoturism cu viteza de 20 ms Construiește graficele distanţelor parcurse de motociclist și autoturism Determină

a) timpul necesar autoturismului pentru a ajunge motociclistul

b) la ce distanţă de localitatea A a avut loc icircnticirclnirea

Fig 2

20

10

0 5 10 15 20

t s

d m

A B

C

4 Un elev s-a pornit de la școală spre casă cu viteza de 1 ms El a decis să traverseze strada din apropierea școlii dar icircn acest moment a observat un automobil care se mișca cu viteza de 20 ms Va avea loc accidentul dacă elevul se afla la distanţa de 20 m iar automobilul la distanţa de 400 m de la punctul de icircntretăiere a traiectoriilor Reprezintă grafic mișcarea elevului și a automobilului

5 Un biciclist a ieșit din curtea blocului a icircnconjurat cartierul locativ de forma unui pătrat cu latura de 250 m și s-a icircntors icircn curtea) Construiește icircn caiet traiectoria parcursă de biciclistb) Poate fi considerat biciclistul punct material icircn raport cu bicicleta

Dar icircn raport cu drumul parcursc) Cum se schimbă poziţia biciclistului pe parcursul mișcării icircn raport cu

poziţia lui iniţialăd) Considericircnd mișcarea biciclistului uniformă calculează drumul par-

curs timp de 12 din intervalul de timp aflat icircn mișcare

6 Două automobile se mișcă icircn același sens pe o șosea rectilinie destul de lungă astfel icircncicirct distanţa dintre ele nu se schimbă icircntr-un anumit interval de timp Analizează această situaţie și răspunde la următoarele icircntrebăria) Icircn raport cu care corp al doilea automobil se află icircn stare de repaus

Dar icircn raport cu care corp se află icircn stare de mișcareb) Calculează viteza primului automobil dacă el a parcurs distanţa de

6 km timp de 5 minc) Calculează drumul parcurs de al doilea automobil timp de 10 mind) Cu ce este egală deplasarea fiecărui automobil timp de 20 min

7 Analizează drumul parcurs de un pieton reprezentat icircn fig 2 și răspunde la următoarele icircntrebări

a) Descrie mișcarea pietonului pe fiecare porţiune de drum

b) Compară vitezele pietonului pe fiecare porţiune de drum

c) Calculează viteza medie a pietonului pe icircntregul drum parcurs

d) Cu ce este egală deplasarea pietonului din poziţia iniţială icircn poziţia finală

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

33

0 50 100 150 200

v1 = 60 kmh v

2 = 70 kmh v

3 = 40 kmh

X km

Fig 3

8 Cercetează situaţia din fig 3 icircn care sicircnt reprezentate 3 mobile pe un traseu rectiliniua) Determină poziţiile iniţiale ale celor trei mobile icircn raport cu benzinăriab) Calculează icircn cicirct timp și unde se vor icircnticirclni

ndash automobilul cu autoturismul ndash automobilul cu motociclistul

cale ferată

cărare

ricircu

A

B

șose

a

9 Imaginează-ţi că ai de parcurs drumul dintre localităţile A și B (vezi imaginea alăturată) avicircnd la dispoziţie două mijloace de transport

a) bicicleta cu care se poate ajunge icircn localita-tea B icircn 2 ore pe șosea iar pe cărare icircntr-o oră

b) trenul care parcurge distanţa dintre localităţi icircntr-o oră

Ce decizie vei lua pentru a ajunge icircn localitatea B icircn cel mai scurt timp Examinează două cazuri

a) vremea e frumoasă

b) vremea e ploioasă

Condiţii suplimentare

10 Folosind graficul din fig 5 răspunde la următoarele icircntrebări

a) Care sicircnt vitezele cu care s-a deplasat turistul pe fiecare porţiune de drum

b) Care este viteza medie pe icircntreaga porţiune

c) Cu ce unitate de trans-port s-a deplasat acesta pe fiecare porţiune de drum

d) Peste cicirct timp și la ce dis-tanţă de casă s-a odihnit turistul

Fig 5

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14

t h

VIId km

VI

VIV

IIIIII

a) trenul circulă la intervalul de 2 ore

b) pe timp de ploaie cu bicicleta se poate merge numai pe șosea

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34

EVALUARE SUMATIVĂTestul respectiv este propus pentru verificarea nivelului de formare a achizițiilor finale specifice acestui capitol

I Pentru două mobile ce se mișcă uniform și icircn același sens este dat tabelul de valori

t s 0 2 4 6 8 10

Mobilul 1 d1 m 0 8 16 24 32 40

Mobilul 2 d2 m 4 10 16 22 28 34

1 Reprezintă icircn același sistem de axe graficele distanţelor parcurse de mobile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 4 puncte

2 Determină

a) viteza cărui mobil este mai mare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) la ce distanţă se află mobilele unul faţă de altul

icircn momentele de timp t0 = 0 s t1

= 2 s t2 = 4 s hellip mdash 2 puncte

c) care e semnificaţia punctului de intersecţie a graficelor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

3 Admitem că mobilul 1 s-a oprit după 10 s de la icircnceputul mișcăriia) Construiește graficul distanţei parcurse de acest mobil

pentru t gt 10 s helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncteb) Ce interval de timp este necesar mobilului 2 pentru

a ajunge mobilul 1 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 punctec) Peste cicirct timp de la icircnceputul mișcării mobilele

s-au icircnticirclnit a doua oară helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncted) Stabilește intervalul de timp dintre icircnticirclniri helliphelliphellip mdash 2 punctee) Stabilește distanţa dintre locurile icircnticirclnirii helliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

II Cercetează imaginea de mai jos icircn care sicircnt prezentate un traseu rectiliniu și trei mobile biciclistul pietonul și autoturismul De-a lungul traseului este trasată axa de coordonate OX

1 Considericircnd copacul corp de referinţă determină deplasarea și drumul parcurs pentru trei cazuri

a) automobilul a ajuns la semafor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

b) pietonul a ajuns la copac helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 2 puncte

c) biciclistul a ajuns la semafor și s-a icircntors la copac hellip mdash 2 puncte

2 Determină deplasarea și drumul parcurs de fiecare mobil icircn aceleași trei cazuri dacă podul se consideră corp de referinţă helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip mdash 12 puncte

0 1 diviziune = 100 m

X km

34