Inventarierea Patrimoniului.doc

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

CUPRINS

I. INVENTARIEREA - PROCEDEU AL METODEI CONTABILITATII. .2

II. FUNCTIILE INVENTARIERII.................................................................3

III. CLASIFICAREA INVENTARIERILOR................................................5

IV. ETAPELE INVENTARIERII:..................................................................7

1



Patrimoniul societatii comerciale se compune din elemente de activ-mijloace economice si elemente de pasiv-surse de finantare.

Pe durata exercitiului financiar,aceste elemente se modifica sub influenta diverselor operatiuni economico-financiare care au loc. Apare astfel necesitatea ca,periodic,sa cunoastem situatia reala (in teren) a acestor elemente si, mai mult decat atat, sa comparam situatia reala cu cea existenta in documentele contabile.

Procedeul contabil care permite acest lucru este inventarierea.

I. INVENTARIEREA - PROCEDEU AL METODEI CONTABILITATII

In categoria procedeelor contabile,inventarierea ocupa un loc insemnat,datorita rezultatelor pe care le furnizeaza societatii comerciale.

Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existenta faptica si starea elementelor patrimoniale de activ si pasiv, cantitativ si valoric sau numai valoric, dupa caz existente in patrimoniul unitatii, la data la care aceasta se efectueaza.

Inventarierea se poate efectua ori de cate ori este nevoie,dar obligatoriu la sfarsitul exercitiului financiar (la data de 31 decembrie), in scopul intocmirii bilantului contabil.

Prin intermediul inventarierii se stabileste situatie reala a patrimoniului privind atat bunurile ce apartin societatii comerciale, cat si bunurile apartinand altor persoane fizice/juridice, aflate temporar in societate.

Constatarea faptica a acestor bunuri se face prin metode diferite, in functie de natura elementelor patrimoniale :numarare, cantarire, masurare, calcule tehnice - pentru bunuri corporale (materiale) sau pe baza de acte justificative si registre pentru cele necorporale (nemateriale).

Deci, momentul obligatoriu de efectuare a inventarierii este 31 decembrie al fiecarui an.

Exista si alte situatii care necesita efectuarea obligatorie a inventarierii, si anume : La infiintarea societatii comerciale ; La primirea - primirea de gestiuni ; La data fuziunii cu alte societati ; La incetarea activitatii comerciale prin dizolvare sau faliment ; In alte situatii prevazute de lege.

2


II. FUNCTIILE INVENTARIERII

In calitatea sa de procedeu al metodei contabilitatii si de tehnica de control faptic, inventarierea indeplineste 3 functii :

a) functia de control al concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate(evidenta scriptica) si situatia reala.

Evidenta scriptica se bazeaza pe inregistrarea cu exactitate si pe documente contabile a operatiunilor economico-financiare ce afecteaza patrimoniul, deci al mijloacelor, surselor si proceselor economice.

Activitatea de transport, depozitare si manipulare a bunurilor, precum si evidenta contabila a elementelor patrimoniale pot conduce, in anumite situatii,la aparitia unor diferente intre soldurile scriptice si realitate. Datele furnizate de contabilitate au un caracter relativ deoarece :

contabilitaea nu poate surprinde modificarile cantitative si calitative produse in timpul transportului, manipularii si depozitarii bunurilor economice ;

in cadrul unor gestiuni pot sa aiba loc furturi, risipa si proasta gospodarire a unor sortimente de bunuri ;

unele date din documentele primare pot fi omise cu ocazia inregistrarii lor in contabilitate, inregistrate repetat sau inregistrate eronat ;

personalul care gestioneaza si manipuleaza bunurile poate da dovada de neglijenta sau nepricepere ;

la unele sortimente se pot crea stocuri fara miscare, greu sondabile sau de prisos ; poate sa apara anularea unor comenzi datiorita renuntarilor unor clienti, calamitati

naturale sau cazuri de forta majora.Prin inventarierea patrimoniului se identifica bunurile care nu sunt utilizate, creantele

vechi si neincasate si se iau pe aceasta baza masurile de preintampinare sau limitare a pagubelor, pentru cresterea eficientei si intarirea disciplinei decontarilor.

b) functia de stabilire a situatiei nete a patrimoniului si a rezultatului exercitiului.

Pe baza inventarierii se definitiveaza situatia neta a patrimoniului (activul net contabil),care se determina cu ajutorul relatiei :

Situatia neta a patrimoniului = total active inventariate - datorii inventariate

In cazul in care are loc o crestere sau o micsorare a aportului proprietarilor la capitalul social, rezultatul net al exercitiului se determina in functie de variatia situatiei nete:

Rezultatul net = activul net de la sfarsitul exercitiului – activul net de la inceputul exercitiului

3


Prin inventariere se confirma realitatea activelor patrimoniale si a

datoriilor,asigurandu-se premisele determinarii corecte a situatiei nete, a obligatiilor finale si a rezultatului net.

c) functia de calcul si evidenta stocurilor,consumurilor si vanzarilor.Aceasta functie se exercita avand in vedere metoda de contabilitate a stocurilor

aplicate de societatea comerciala. Astfel, exista 2 metode de contabilitate a stocurilor : metoda inventarului permanent metoda inventarului intermitent

Metoda inventarului permanent se aplica obligatoriu in unitatile mari. Ea permite cunoasterea stocului in orice moment din luna, intrucat stocul initial, intrarile si iesirile din timpul perioadei se inregistreaza cronologic in conturile de stocuri. Stocul final se determina conform relatiei :

Stoc final = stoc initial + intrari - iesiri

Prin aceasta metoda, inventarierea lunara nu este necesara.I nventarierea anuala compara stocul faptic cu cel scriptic inregistrat in contul de stocuri si determinat conform relatiei de mai sus.

Prin aceasta metoda,evidenta analitica a stocurilor se realizeaza cu ajutorul a 3 procedee:

procedeul operativ-contabil(pe solduri) procedeul cantitativ valoric procedeul global valoric

Procedeul operativ-contabil

Evidenta stocurilor se tine la magazie , pe fise de magazie, deci cantitativ, iar la compartimentul contabilitate cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse, deci valoric.

Lunar, verificarea concordantei dintre cele doua evidente se realizeaza astfel :-se evalueaza cantitatile din fisele de magazie si se transcriu in registrul

stocurilor ;-se puncteaza valorile din registrul stocurilor cu cele din fisele de cont pentru

operatii diverse.

Procedeul cantitativ-valoric

Evidenta stocurilor se tine cantitativ la depozit, pe fise de magazie, iar la compartimentul contabilitate, cantitativ - valoric, pe fise de cont analitic pentru valori materiale.

Lunar, verificarea concordantei dintre cele doua evidente se realizeaza astfel :-se puncteaza cantitatile din fisele de la magazie cu cele din fisele de cont analitic

pentru valori materiale

4


-se evalueaza cantitatile din fisele de magazie si se puncteaza cu valorile din fisele

de cont analitic pentru valori materiale.

Procedeul global-valoric

Evidenta stocurilor se tine valoric atat la depozit, cat si la compartimentul contabilitate prin intermediul fiselor de cont pentru operatii diverse.

Lunar, se puncteaza valorile din cele doua fise, verificand concordanta dintre cele doua evidente.

Metoda inventarului intermitent se aplica optional in unitatile mijlocii si mici.In acest caz, inventarierea lunara este obligatorie.La inceputul lunii se anuleaza stocul initial determinat prin inventar la sfarsitul

lunii precedente, intrarile din timpul lunii se inregistreaza direct pe cheltuieli, iar stocul final determinat prin inventar se inregistreaza in conturile de stocuri.

Iesirile din stoc timpul lunii se determina la sfarsitul lunii conform relatiei :

Iesiri = stocuri initiale inventariate la sfarsitul lunii precedente + intrarile din cursul perioadei(aprovizionari sau din productie) – stocuri finale inventariate la sfarsitul lunii curente

La inceputul lunii urmatoare, stocul final din luna curenta devenit stoc initial, se va anula, in ipoteza ca se va consuma sau se va vinde in aceasta perioada.Deci, prin aceasta metoda, cu ajutorul inventarierii lunare se stabilesc, cantitativ si valoric, consumurile de stocuri.

III. CLASIFICAREA INVENTARIERILOR

Inventarierea se clasifica dupa urmatoarele criterii :1. Din punct de vedere al perioadei când se efectuează, inventarierea este:¨anuală;¨periodică.Inventarierea anuală a elementelor patrimoniale se face, de regulă, cu ocazia

încheierii exerciţiului financiar, avându-se în vedere şi specificul activităţii unităţii economice.

Inventarierea periodică se face la alte intervale de timp mai mici, sau mai mari, decât anul calendaristic. De exemplu, casa şi alte valori gestionate în casieria unităţii se inventariază cel puţin o dată pe lună, de către contabilul şef sau altă persoană desemnată în acest scop, mărfurile şi ambalajele la unităţile comerciale cu amănuntul se inventariază de două ori pe an, vagoanele de cale ferată o dată la cinci ani.

5


2. Din punct de vedere sferei de cuprindere, inventarierea poate fi:¨generală;¨parţială. Inventarierea generală cuprinde întregul patrimoniu, adică toate elementele

patrimoniale ale unităţii, precum şi toate bunurile deţinute, cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice.

Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991 (artic.8, al.l) şi Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 2388/XII.1995, pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii, inventarierea generală se efectuează: la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an obligatoriu, cu ocazia închiderii exerciţiului financiar, pe parcursul funcţionării sale, în cazul fuzionării, divizării sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

Inventarierea parţială cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numai anumite gestiuni şi are, de regulă, caracter ocazional.

Conform reglementărilor art. 8 al. (2) din Legea contabilităţii, Ministerul Finanţelor poate aproba, pentru instituţiile publice, excepţii de la regula inventarierii obligatorii anuale, la solicitarea justificată a unităţii patrimoniale, cu avizul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Inventarierile periodice sunt de regula partiale. 3. După natura elementelor supuse inventarierii se disting:Ïnventarierea mijloacelor materiale şi băneşti, adică: imobilizări corporale,

elemente patrimoniale de natura stocurilor (materii prime, materiale consumabile, mărfuri), titluri de valoare, disponibilităţi, etc. Verificarea acestora se face prin constatare faptică şi cantitativă, iar în cazul disponibilităţilor în conturi la bănci se face pe bază de documente (extrasul de cont).

Ïnventarierea producţiei neterminate se efectuează, fie prin constatare faptică la sfârşitul perioadei, fie prin metoda contabilă.

Ïnventarierea creanţelor (clienţi, debitori interni şi externi), respectiv a datoriilor (furnizori, etc.) se face pe bază de documente şi punctaje cu persoanele juridice sau fizice partenere. Acestea se concretizează în situaţii în care se înscriu facturile sau alte documente de decontare cu referire la: numărul şi data lor, valoarea care urmează să se încaseze sau să se plătească, după caz, precum şi termenele de decontare.

4. După rolul pe care îl are inventarierea în activitatea practică a unităţii patrimoniale:

Ïnventarierea de control a gestiunii, ce reprezintă, de fapt, o formă a controlului gestionar asupra modului de gospodărire a bunurilor materiale şi valorilor băneşti.

Ïnventarierea de predare - primire a gestiunii, constituie o operaţiune obligatorie în cazul înfiinţării unei gestiuni sau schimbării unui gestionar.

Ïnventarierea ca operaţiune premergătoare întocmirii bilanţului contabil anual al unităţii patrimoniale, care are ca scop verificarea concordanţei dintre realitatea faptică şi datele înregistrate în contabilitate.

6


5. Dupa modalitatea de efectuare:ïnventarieri totale-se extind asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune indiferent

de natura lor;ïnventarieri prin sondaj-cuprind numai unele bunuri dintr-o gestiune. Daca in

urma inventarierii prin sondaj se constata nereguli semnificative, se trece la inventariere totala.

6. In functie de conditiile in care se desfasoara: ïnventarieri ordinare-au un caracter normal, planificat;ïnventarieri extraordinare-impuse in anumite siituatii de exceptie,cum ar fi:la

cererea organelor de control, cu ocazia modificarilor de preturi, in urma calamitatilor sau a altor cazuri de forta majora.

IV. ETAPELE INVENTARIERII:

¨ pregătirea inventarierii;¨ inventarierea propriu-zisă;¨ evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii;¨ înregistrarea în contabilitate a rezultatelor definitive ale inventarierii.

1. Pregătirea inventarierii este o etapa premergatoare inventarierii propriu-zise a patrimoniului de care depinde eficienta tuturor lucrarilor urmatoare. Aceasta etapa este foarte importanta deoarece sta la baza celorlalte etape. In cadrul aceste etape se iau masuri organizatorice si se executa unele lucrari cu caracter contabil .

Printre lucrarile de natura organizatorica, se pot aminti :a) denumirea prin decizie scrisa, data de conducatorul unitatii, a unei comisii de

inventariere constituite in functie de numarul de gestiuni ce urmeaza a fi inventariate. Aceste comisii trebuie sa fie constituite din cel putin doua persoane cu pregatire corespunzatoare, economica, si tehnica. Nu pot face parte din comisia de inventariere gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunilor respective.

b) Pentru o buna desfasurare a ioperatiunilor de inventariere se iau masuri in vederea crearii tuturor conditiilor optime de lucru comisiei de inventariere : Organizarea depozitarii tuturor valorilor materiale pe sortimente, tipuri,

dimensiuni, codificarea si etichetarea acestora pe rafturi ; Sa tina corect si la zi evidenta tehnico-operativa la fiecare gestiune de bunuri,

precum si a celei contabile si confruntarea lunara dintre cele doua evidente ; Asigurarea personalului necesar pentru manipularea, sortarea, cantarirea,

masurarea etc. a bunurilor care sunt inventariate; Participarea la lucrarile inventarierii a intregii comisii de inventariere;

7


Pentru identificarea bunurilor inventariate (calitate, sortiment, prêt etc.), este

necesara participarea unor persoane competente, la cererea respunsabilului comisiei de inventariere, persoane care au obligatia de a semna listele de inventariere ;

Dotarea gestiunilor (unitati, depozite etc.) cu doua randuri de chei diferite ; Dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a

spatiilor inventariate.c) sa ceara gestionarului o declaratie scrisa din care sa rezulte daca :

gestioneaza bunuri si in alte locuri de depozitare ; are in gestiune bunuri ce apartin tertilor, primite cu sau fara documente ; are bunuri nereceptionate sau livrate pentru care nu s-au intocmit

documentele aferente ; are documente de primire – eliberari care nu au fost operate in evidenta

gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitati ; se identifica toate locurile unde exista bunuri ce urmeaza a fi inventariate ; sa bareze si sa semneze fisele de magazie la ultima operatiune, mentionand

data la care s-au inventariat bunurile ; sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua

curenta, solicitand intocmirea monetarului si depunerea numerarului la casieria intreprinderii ;

sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau cantarire au fost verificare si daca sunt in buna stare de functionare ;

se sigileaza caile de acces in gestiuni ori de cate ori se intrerup operatiile de inventariere si se paraseste gestiunea.

De asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa numarul, felul si data ultimului document de intrare si de iesire a bunurilor in/din gestiune. Declaratia se dateaza si se semneaza de catre lucratorul gestionar si comisia de inventariere prin care se atesta ca a fost data in prezenta lor.

Lucrarile pregatitoare de natura contabila presupun :- asigiurarea inregistrarii tuturor operatiunilor in contabilitatea sintetica,

analitica si in evidenta operativa condusa in cadrul gestiunilor (fise de magazie, rapoarte de gestiune).

- Verificarea exactitatii inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din contabilitate cu cele din evidenta operativa si prin intocmirea balantelor de verificare sintetice si analitice;

- Ridicarea de la gestiune a tuturor evidentelor operative si vizarea lor dupa ultima operatiune (fisa de magazie, benzi de la casele de marcat, rapoartele de gestiune etc.)

2. Inventarierea propriu-zisă se realizează la locurile de păstrare sau depozitare.

8


Constatarile trebuie trecute in listele de inventariere separate pentru:

- fiecare loc de depozitare;- fiecare gestiune din unitate ;- fiecare categorie de bunuri;- bunuri aflate asupra angajatilor in momentul inventarierii (scule,unelte,etc);- bunuri care apartin altor unitati;- bunuri necorespunzatoare din punct de vedere calitativ, degradate etc.- bunuri fara miscare, cu miscare lenta sau greu vandabile ;- creantele sau datoriile incerte sau in litigiu.Bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere cu precizarea denumirii, a

codului, a unitatii de masura, a indicilor calitativi, a pretului unitar de evidenta. Listele de inventariere se completeaza citet, fara stersaturi sau intercalari de randuri. Spatiile libere se bareaza, eventualele corecturi se certifica de catre persoanele care urmeaza sa semneze aceste liste.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire sau calcule tehnice. Bunurile aflate in ambalaje originale se despacheteaza si se verifica prin sondaj. Stivele formate din saci, lazi, cutii, containere etc. se desfac si se verifica separat. Bunurile de volum mare (de masa), cum ar fi silozurile de cereale, rezervoarele de benzina sau de vin, se inventariaza pe baza de calcule tehnice si pe baza analizelor de laborator.Elementele patrimoniale de activ si de pasiv a caror existenta nu poate fi constatata

prin inventarieri fizice se verifica pe baza datelor din contabilitate. Acest procedeu se utilizeaza in cazul bunurilor apartinand unitatii, dar care sunt in afara acesteia (mijloace fixe date in chirie, materiale lasate in pastrarea furnizorului, produsele expediate catre clienti si expediate catre clienti si refuzate de catre acestia, bunurile trimise spre prelucrare la terti etc.). Tot prin acest procedeu, al constatarilor indirecte, se verifica : disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in extrasele de cont eliberate de catre banci) ; creantele si obligatiile unitatii in raport cu tertii (oglindite in contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de terti).

In vederea calcularii plusurilor si minusurilor de inventar, elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea de intrare in patrimoniu sau la alta valoare contabile.

Pentru asigurarea imaginii fidele, evaluarea elementelor patrimoniale inventariate se face astfel :

- bunurile de natura imobilizarilor si stocurilor se evalueaza la valoarea actuala, denumita valoare de inventar ;

- bunurile depreciate se evalueaza la valoarea de utilitate a fiecarui element, stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si de pretul pietei ;

- bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaza cu prioritate, fara a afecta desfacerea imediata a acestora ;

- bunurile care apartin altor intreprinderi (inchiriate, in leasing, in custodie etc) se inventariaza si se inscriu in liste separate ;

- creantele si datoriile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza extraselor, soldurilor debitoare, respectiv creditoare ale conturilor de clienti, furnizori etc. sau pe baza punctajelor reciproce in functie de necesitati. Pentru

9


creantele mai vechi de sase luni, confirmarea soldurilor se face in mod obligatoriu pe baza de adresa cu confirmare de primire ;

- disponibilitatile in lei si in valuta aflate in conturile de la banci se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de banci cu cele din contabilitate ;

- disponibilitatile in lei si in valuta din casieria intreprinderii se iinventariaza in ultima zi lucratoare a exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari, confruntandu-se soldurile din registrul de casa cu cele din contabilitate.

- Productia in curs de execiutie : se inventariaza atat produsele care au trecut prin toate fazele de prelucrare impuse de procesul tehnologic de productie, precum si produsele terminate care nu au trecut toate probele de receptie tehnica ;

- Inventarierea generala a pozitiei financiare se materializeaza prin inscrierea bunurilor in formularul « lista de inveltariere » care este un formular tipizat, in mai multe versiuni, in functie de tipul gestiunilor inventariate, respectiv gestiuni cantitativ-valorice sau gestiuni valorice.

- Creantele si datoriile incerte si in litigiu se evalueaza la valoarea lor de utilitate, stabilita in functie de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata.

Toate bunurile inventariate se înscriu în liste de inventariere separate pentru: fiecare loc de depozitare,fiecare gestiune din unitate,fiecare categorie de bunuri,bunuri aflate asupra angajatilor la momentul inventarierii(scule,unelte etc),bunuri care apartin altor unitati,bunuri necorespunzatoare din punc de vedere calitativ(degradate),bunuri fara miscare,cu miscare lenta sau greu vandabile,creantele sau datoriile incerte sau in litigiu. Listele de inventariere trebuie să se întocmească pe locuri de depozitare, pe gestionari şi pe categorii de bunuri cu caracteristicile respective. Conţinutul informaţional al acestui document se prezintă în continuare:

Unitatea.... ... Pag...Gestiunea... ...

Lista de inventariere

Data-----------------

Nrcrt.

Cod sau denumire

Inventar faptic Nr.crt.

Cod sau denumire Inventar faptic

Comisia de inventariere… Numele si prenumele… Semnatura….

Modul de efectuare al inventarierii, precum şi datele tehnice care au stat la baza calculelor se menţionează în listele de inventariere.

Stabilirea lipsurilor şi plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii se efectuează în cadrul listei de inventariere centralizatoare (cod 14-3-12), prin preluarea din listele de inventariere, varianta simplificată, numai a poziţiilor cu diferenţe.

10


Listele de inventar cuprind urmatoarele elemente :

- Denumirea si codul elementului inventariat ;- Unitatea de masura ;- Cantitatea constatata faptic ;- Pretul unitar de inregistrare in contabilitate ;- Valoarea stocului faptic (cantitatea faptica * prêt de inregistrare)- Observatii privind aspectul sau utilitatea bunului.

Listele de inventar se semneaza fila cu file de catre comisia de inventariere.Listele ce cuprind bunuri ale tertilor se intocmesc in mai multe exemplare, unul

fiin trimis proprietarului. Pe ultima fila a listelor de inventariere se inscriu : data inceperii si data terminarii ei,precum sii mentiunea gestionarului ca toate bunurile au fost masurate, numarate, cantarite in prezenta sa, iar bunurile se afla in pastrarea se pe raspunderea sa. De asemenea, gestionarul mentioneaza daca maii are bunuri neinventariate si eventualele obiectiuni referitoare la desfasurarea inventarierii.

3. Evaluarea si stabilirea rezultatelor inventarierii .

Evaluarea stocurilor faptice în listele de inventariere centralizatoare se face utilizând aceleaşi preţuri folosite la înregistrarea bunurilor în contabilitate.

Valoarea de inventar reprezinta o valoare actualizata,stabilita pentru fiecare categorie de element patrimonial inventariat in functie de pretul pietei si de starea si utilitatea elementului respectiv.

Stabilirea valorii de inventar se face in mod diferit , in functie de natura elementelor patrimoniale,astfel:- pentru activele imobilizate care se supun amortizarii (necorporale si corporale : cheltuieli de constituire,mijloace fixe,amenajari de terenuri etc): Vinv = valoarea ramasa neamortizata,numita si valoare neta contabila(valoarea de inventar – amortizarea inregistrata pe cheltuieli)In cazul in care imobilizarile au fost reevaluate,se considera valoarea ramasa reevaluata (actualizata)

- pentru activele imobilizate care nu se supun amortizarii(terenuri fara amenajari si imobilizari financiare): -terenuri : Vinv = pretul pietei pentru categoria de pret respectiva

-titluri imobilizate(de participare,de portofoliu):Vinv = cotatia bursiera la 31 decembrie

- pentru stocuri : -cumparate(materii prime,materiale,marfuri,obiecte de inventar,ambalaje etc) :

Vinv = costul de achizitie al ultimului lot cumparat-fabricate(produse finite,produse reziduale,semifabricate) :

Vinv = costul de productie al ultimului lot fabricat

11


- pentru creante si datorii in lei(pe termen lung,mediu si scurt) : Vinv = valoarea nominala inscrisa in facturi si contracte,tinand cont de probabilitatea de incasare sau plata

-pentru creante si datorii in devize(pe termen lung,mediu si scurt) : Vinv = valoarea calculata in functie de cursul oficial comunicat de BNR la 31 decembrie.

-pentru titlurile de plasament(actiuni,obligatiuni,bonuri de tezaur etc) : Vinv = cotatia bursiera la 31 decembrie

-pentru disponibilitatile in lei(in contul curent,casierie,alte valori de trezorerie) : Vinv = valoarea nominala inscrisa in documente (registru de casa,extras de cont,fila CEC etc)

-pentru disponibilitatile in devize(casa,banca,acreditive etc) : Vinv = valoarea calculata in functie de cursul oficial comunicat de BNR la 31

decembrie

- bunurile depreciate, se evaluează la valoarea de utilitate a fiecărui element, în funcţie de utilitatea bunului în unitate şi de preţul pieţei;

Stabilirea rezultatelor inventarierii se realizează prin confruntarea datelor consemnate în listele de inventariere cu cele din evidenţa contabilă sau evidenţa operativă.

Pentru ca cifrele să fie comparabile şi diferenţele reale, este necesar ca datele inventarierii să fie stabilite la aceeaşi dată calendaristică. Determinarea rezultatelor inventarierii, respectiv a diferenţelor, în plus sau în minus, se face direct pe listele de inventariere.

Pot exista doua categorii de diferente:a) diferente cantitative: plusuri sau minusuri de inventar:

plusuri cantitative - cand avem cantitate faptica evaluata la pretul de inregistrare in contabilitatea mai mare decat cantitatea scriptica evaluata la pretul de inregistrare in contabilitate.

Minusuri cantitative (lipsuri la inventar) - cand avem cantitate faptica evaluata la pretul de inregistrare in contabilitate mai mica decat cantitatea scriptica evaluata la pretul de inregistrare in contabilitate.

Atat plusurile cat si minusurile cantitative se datoreaza unei gestionari defectuoase a bunurilor sau unor inregistrari eronate in evidenta operativa a depozitului,respectiv in evidenta sintetica si analitica la compartimentul contabilitate.

b) diferente valorice (plusuri valorice sau minusuri valorice): – rezulta prin compararea cantitatilor faptice la valoarea de inregistrare in contabilitate cu aceleasi cantitati evaluate la valoare actuala (valoare de inventar). Comparand valoarea de inregistrare a elementelor inventariate cu valoarea de inventar(actuala),putem constata:

Plusuri valorice -cand valoarea de inventar este mai mare decat valoarea de inregistrare . acestea se inregistreaza pentru elementele de pasiv si nu se

12


inregistreaza pentru elementele de activ (conform principiului evaluarii,bunurile raman la valoarea lor de intrare,mai mica)

Minusuri valorice -cand valoarea de inventar este mai mica decat valoarea de inregistrare.Acestea se inregistreaza pentru elementele de activ(ca deprecieri)si nu se inregistreaza pentru elementele de pasiv(conform principiului evaluarii,datoriile raman la valoarea lor nominala,mai mare)

Deprecierile elementelor de activ se inregistreaza in functie de natura lor:-ireversibile(definitive)-reversibile(temporare)

Datele din listele de inventariere servesc la întocmirea registrului inventar (cod 14-1-2).

Rezultatele inventarierii se consemnează în documentul numit proces verbal de inventariere, în care se înscriu în principal: - data intocmirii- numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere- numarul si data actului de numirea comisiei de inventariere- gestiunea inventariata- data inceperii si terminarii inventarierii- rezultatele inventarierii- concluziile si propunerile comisiei in legatura cu plusurile si lipsurile constatate, cu persoanele vinovate si masurile ce trebuie luate in legatura cu acestea- volumul stocurilor depreciate,al celor fara miscare,cu miscare lenta,greu vandabile si propuneri privind reintegrarea acestora in circuitul economic- constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, precum si alte aspecte in legatura cu activitatea gestiunii inventariate.

Propunerile cuprinse in procesul verbal al comisiei de inventariere se prezinta in termen de 3 zile de la data incheierii operatiunilor de inventariere administratorului unitatii patrimoniale. Acesta, cu avizul compartimentului juridic, decide in termen de cel mult 5 zile asupra solutionarii propunerilor facute cu respectarea dispozitiilor legale( cf. pct. 41 ,al. 2 din Norme Metodologice)

Pentru a stabili caracterul diferenţelor, comisia de inventariere analizează cauzele care au produs plusurile şi minusurile, solicită explicaţii în scris de la gestionar şi formulează, potrivit dispoziţiilor legale, propuneri de regularizare a acestora şi înregistrare a diferenţelor de inventar.

4. Înregistrarea rezultatelor definitive ale inventarierii se face în scopul punerii de acord a datelor contabilităţii cu realitatea faptică constatată.

Potrivit anormelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului,pct. 9,al. 3 (aprobate prin Ordinul M.F nr. 2388/15.12.1995),” rezultatele

13


inventarierii trebuie înregistrate, atât în evidenţa tehnic-operativa, cât şi în contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data terminării operaţiunilor de inventariere.”

De regulă, valorificarea inventarierii se face prin înregistrarea plusurilor şi imputarea minusurilor.

Dacă lipsurile nu se datorează vinovăţiei unei persoane acestea se trec pe cheltuielile unităţii patrimoniale. Se admit compensări cantitative ale lipsurilor cu plusurile numai când există riscul de confuzie, când se referă la aceleaşi bunuri, aceeaşi perioadă de gestiune şi la acelaşi gestionar, fără însă a diminua valoric patrimoniul unităţii.

Listele cu valorile materiale care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratorii, respectiv de către ordonatorii de credite.Lipsurile peste normele stabilite şi pierderile cauzate de proasta gestiune se pot imputa celor vinovaţi la valoarea de înlocuire reprezentată de costul de achiziţie, care cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate a bunului respectiv.

Lipsurile constatate la inventariere se inregistreaza ca o iesire din patrimoniu a elementelor respective de activ, prin creditarea conturilor corespunzatoare, astfel : Lipsa de constructii integral amortizate :

281 amortizari = 212 constructii

1. Lipsa de mijloace fixe partial amortizate : = 212 „constructii”

2812 „amortizarea constructiilor” 6811 „cheltuieli de exploatare

privind amortizarea imobilizarilor”

2. Lipsa de materii prime : a) neimputabile

601 „ cheltuieli cu materiile prime ” = 310 „ materii prime ”

3. Lipsa produse finite : 711 „ variatia stocurilor ” = 345 „ produse finite ”

4. Lipsa de marfuri : 607 „ cheltuieli privind marfurile ” = 371 „ marfuri ”

b) imputabile

6588 „ alte cheltuieli de exploatare ” = 301 „ materii prime”

14


5. Lipsa de marfuri, materiale de natura obiectelor de inventar, produse finite,

distruse din cauza calamitatilor naturale:

671 „ cheltuieli privind = calamitatile si alte 303 „materiale de natura evenimente obiectelor de inventar” extraordinare” 345 „produse finite”

371 „marfuri”

5. Clienti proveniti din vanzarea de bunuri,deveniti incerti: 4118 „ clienti incerti sau in litigiu” = 4111” clienti”

6. Starea de faliment a clientului incert, atestata de o hotarare judecatoreasca: 654 „pierderi din creante = 4118 „clienti incerti sau in litigiu” si debitori diversi”

Lipsurile constatate la inventariere se inregistreaza in patrimoniu prin debitarea conturilor de activ corespunzatoare, astfel:

1. Plus de mobilier constatat se inregistreaza ca o intrare, ca o crestere a capitalurilor proprii reflectate in contul 131 „subventii pentru investitii”:

214 „mobilier, aparatura birotica, = 131 „subventii pentru investitii” echipament de protectie”

2. Plusurile de materii prime se inregistreaza ca o intrare in conturile de stoc si ca o reducere a cheltuielilor:

310 „materii prime” = 610 „cheltuieli cu materiile prime”

Pentru a nu influenta rulajul contului 601 „cheltuieli cu materiile prime” , iinregistrarea de mai sus se poate face in rosu in debitul contului de cheltuieli si in creditul contului de stoc.

3. Plusurile constatate la materiale de natura obiectelor de inventar se inregistreaza:

303 „materiale de natura obiectelor = 603 „cheltuieli privind materialele de inventar” de natura obiectelor de inventar”

4. Plusurile de produse finite se inregistreaza:

345 „produse finite” = 711 „variatia stocurilor”

5. Plusurile de marfuri se inregistreaza: 371 „marfuri” = 607 „cheltuieli privind marfurile”

15


16

Inventarierea Patrimoniului.doc

Documents

Transcript of Inventarierea Patrimoniului.doc