Învăţarea

• proces de modificare relativ permanentă a comp., cogniţiilor sau emoţiilor

• învăţare vs maturare (proces normal (programat) de creştere şi dezvoltare fiziologică)

• învăţare vs fluctuaţii comportamentale cotidiene

Învăţarea

• biologia – mec. neurofiziologice ale învăţării • psihologia, sociologia, epistemologia – dimens.

individuală şi socială • activ dirijată, într-un cadru organizat = învăţare şcolară

cun declarative - „knowing that” (Anderson, 2000) (inf. categoriale, definiţii, legi ale naturii, taxonomii, stabilirea de ierarhii, relaţii cauză-efect, principii explicative, generalizări)

cun procedurale - “knowing how” (Reed, 2000)

cun condiţionale (a şti când, cum, de ce )

Forme ale învăţării• habituarea

• condiţionarea de tip clasic

• condiţionarea de tip operant

• învăţarea cognitivă (învăţare perceptivă (învăţarea prin discriminare) (coduri figurale, semne, simboluri), învăţarea noţiunilor, organizarea cunoştinţelor, învăţarea regulilor, învăţarea de strategii, rezolvarea de probleme)

• învăţarea autoreglată

Condiţionarea clasică

• Ce explică mecanismul condiţionării clasice?

– contiguitatea temporală

– valoarea informaţional-anticipativă a stimulului necondiţionat

Implicaţii educaţionale

Anxietatea de testare Condiţii: (1) elevul percepe situaţia de testare ca fiind

ameninţătoare (2) consideră că nu are suficiente resurse

pentru a face faţă situaţiei (3) anticipează în mod negativ consecinţele

unui eşec

Manifestări ale anxietăţii de evaluare

• la nivel fiziologic

• la nivel cognitiv - „Nu pot să mă concentrez.”, „Sigur nu o să-mi amintesc nimic.”, „Situaţia asta este îngrozitoare.”, „Nu sunt în stare să îmi adun/organizez gândurile.”

• la nivel comportamental - agitaţie motrică, comportamente de evitare, abuz de substanţe

• la nivel emoţional - frică, furie, dezamăgire, neajutorare

Recomandări practice

• evitarea generării de stări emoţionale condiţionate negativ (ameninţări)

• asocierea activ de învăţare şi predare cu stări emoţionale pozitive

• ajutarea elevilor să depăşească momentele asociate cu niveluri crescute ale anxietăţii

Condiţionarea operantă

Condiţii pt. ca o stimulare să devină întărire

• să fie în relaţie de contingenţă cu comportamentul

• să aibă un anumit efect (impact) asupra acelui comportament

• dependentă de context (vizează funcţia pe care o poate dobândi un stimul şi nu calitatea intrinsecă a acestuia)

• distincţie întăriri recompense

Ghid pentru administrarea întăririlor

• Întărirea să fie contingentă cu comportamentul ţintă • Elevul trebuie conştientizat că întărirea este o consecinţă a

comportamentului său

• Întărirea trebuie administrată imediat după comportamentului ţintă (învăţare)

• La început întăriri continue, intermitente regulate, intermitente

neregulate

• Întărirea trebuie să fie puternică, să fie menţinută la intensitatea iniţială

• Este preferabil să utilizăm întăriri naturale

Întăriri în şcoală

• crearea de situaţii în care elevul să aibă succes (să-şi identifice punctele tari, să aibă oportunitatea de a oferi ajutor colegilor; domenii de competenţă, să-şi exprime în grup calităţile)

• a-i lăsa timp să se exprime verbal • a avea o atitudine pozitivă • a păstra contactul vizual • a manifesta entuziasm • a aprecia străduinţa • a arăta recunoştinţă în faţa celorlalţi• oferirea de posibilităţii de opţiune

Întăriri în şcoală

• expectanţe clare• „surprinde-i când sunt buni” • sarcini mai uşoare, pe termen scurt• sarcini personalizate• respectarea genului şi culturii elevilor • recompensarea pentru efort şi progres• sublinierea progresului individual în

evaluările făcute.

Costurile penalizării

• stabileşte o barieră profesor –elev• blocaje cognitive • agresivitate, reacţii emoţionale negative şi pb.

comportam• comp de tip evazionist / evitativ din partea elev• îndepărtare nu doar de prof. ci şi de materia

sa, chiar de şcoală • îl poate face pe un elev să înveţe (temporar)

mai mult, dar nu-i va dezvolta pasiunea pentru materia respectivă

Costurile penalizării

• se pot construi scuze, minciuni, simulări • poate funcţiona ca întărire negativă pentru cel

care o utilizează (duce la utilizarea ei abuzivă)

• modelează comportamentul celui pedepsit

• scade stima de sine a elevilor, crescând frecvenţa comportamentelor disruptive

Abordări cognitive ale învăţării

Cum funcţionează mintea umană?

Ce se întâmplă la nivelul sistemului cognitiv al unui elev când:

• vine în contact pentru prima dată cu un anumit conţinut semantic

• când încearcă să rezolve o sarcină şcolară?

Teoria procesării de informaţie

• sistemul cognitiv dispune de două proprietăţi: (Newell şi Simon, 1972)

• produce reprezentări mentale ale realităţii (şi implicit ale sarcinii sau ale conţinuturilor studiate)

• implică mecanisme de procesare, pe baza cărora operează asupra acestor reprezentări (le manipulează pe baza unor reguli, algoritmi sau strategii).

Cum are loc învăţarea?

• mintea umană semnifică şi interpretează conţinuturilor pe care le manipulează

• Mecanisme de procesare

(a) separăm mesajul de distractori din mediu,

(b) identificăm ceea este nou

(c) integrăm noile informaţii în baza de cunoştinţe

(d) decidem dacă este important să reţinem / ignorăm anumite secvenţe ale mesajului, etc.