Învăţarea bazată pe joc de rol

,,Învăţarea bazată pe joc de rol reprezintă acea modalitate de participare

activă şi interactivă a elevilor în procesul didactic, care constă în desfăşurarea

de activităţi de simulare de relaţii interumane, profesiuni, status-uri sociale,

funcţii, activităţi, fapte, situaţii, stări de lucru, fenomene, activităţi urmate de

analiza reprezentărilor, sentimentelor, atitudinilor observate în timpul

interpretării personajelor.”(M.Bocoş,2002,p.295)

Jocurile de roluri reprezintă cea mai importantă subcategorie a

jocurilor de simulare .

La fel ca şi învăţarea bazată pe studiu de caz, învăţarea bazată pe joc de

rol se corelează cu învăţarea prin cooperare, contribuind la dezvoltarea

comportamentelor sociale ale elevilor. Literatura de specialitate arată că

jocurile de rol pot fi combinate cu metoda cazurilor, cu deosebirea că

studiu de caz presupune analizarea unor situaţi – problemă, de regulă reale,

iar jocurile didactice se bazează pe simularea didactică a unor contexte reale

sau imaginare. Acelaşi autor atrage atenţia asupra faptului că ,,jocul unui rol

în perspectiva pedagogică trebuie să fie net diferenţiat de psihodrama cu

scopuri terapeutice care nu exclude şocurile psihologice, aici evitate.”

(R.Muchielli,1982,p.60)

Valenţe activizante ale metodei

După Muşata Bocoş (2002, p.295) învăţarea bazată pe joc de rol este o

metodă didactică activă, pentru că :

- este o activitate de expresie, care solicitând elevilor să interpreteze şi

să exerseze comportamentele sau ansambluri de comportamente, îi implică

1

profund în instruire şi îi activează din toate punctele de vedere - cognitiv,

afectiv, psihomotoriu;

- elevii devin actori autentici în situaţii simulate (problematizante,

conflictuale , colaborative, decizionale etc. ) virtuale, de genul celor cu care

se vor confrunta în viitor în viaţa profesională şi socială, situaţii care suferă

transpoziţii ludice , fiind valorificate şi valorizate în context educaţional;

- în calitate de actori în diferite contexte cognitive sau acţionale, elevii

joacă roluri corespunzătoare anumitor status – uri profesionale, sociale,

ştiinţifice, culturale etc, indeplinind anumite operaţii, acţiuni , funcţii şi

atribuţii, luând decizii, pe scurt , formându-se pentru a face faţă in viitor

unor situaţii identice sau asemănătoare, pentru a se integra activ în viaţa

profesională şi socială.

- elevii exersează şi îşi dezvoltă capacitatea de reflecţie personală,

capacitatea de empatie, de înţelegere a opiniilor trăirilor şi aspiraţiilor altora,

capacităţile de comunicare şi cooperare în muncă, de participare activă la

reflecţia comună, deci atât capacităţile de comunicare , cât şi cele de

metacomunicare;

- elevii se familiarizează cu modurile de gândire, trăire şi acţiune

specifice unui anumit status, cu rolurile, comportamentele şi atitudinile care

caracterizează statusul respectiv şi ajung să le înveţe şi să îşi formeze rapid,

corect şi eficient convingeri, comportamente şi atitudini proprii vizavi de

rolul jucat, dar şi de celelalte roluri interpretate ;

- elevii îşi formează o serie de competenţe transversale, cum ar fi : a

învăţa să formulezi situaţii – problemă şi să le rezolvi, a învăţa să stabileşti

ipoteze de plecare / de start, a lucra în grup şi a participa la conducerea

colectivă ;

2

- elevii îşi dezvoltă fantezia, care asigură premisele gândirii divergente

şi ale creativităţii ;

- elevii descoperă noi cunoştinţe, abordări şi experienţe, îşi dezvoltă

curajul de a acţiona liber şi spontan, spiritul activ, critic şi creativ.

Există mai multe tipuri de jocuri de rol, cu o gamă largă de

posibilităţi de aplicare la obiectivele de învăţământ : jocuri de rol structurale,

jocuri de modelare a structurilor organizatorice din instituţii, jocuri de

decizie, jocuri de previziune, jocuri de arbitraj, jocuri de competiţie, jocuri de

incidente critice, jocuri strategice, jocuri de negociere în relaţiile umane, jocuri

de-a ghidul şi vizitatorii, jocul de - a profesorul şi elevii ş.a

Etapele învăţării bazate pe joc de rol:

Rolurile sunt de fapt sarcini de învăţare, în care elevii îşi exersează /

modelează capacităţile vizate în momentul de instruire.Elevii pot fi aceia care

fac propuneri de roluri şi situaţii care să fie analizate, sau acestea pot fi

proiectate şi experimentate de către profesor. Finalitatea urmărită de metodă

este de a creşte gradul de adaptabilitate şi de a ameliora relaţiile dintre

persoane, dezvoltând în acelaşi timp gândirea critică, capacităţile de

exprimare şi cele empatice.

Etapele care se parcurg în învăţarea bazată pe jocuri de roluri sunt

următoarele :

a) Stabilirea obiectivelor urmărite, respectiv precizarea competenţelor,

abilităţilor, comportamentelor pe care elevii şi le vor însuşi prin interpretarea

jocului de rol.

b) Precizarea temei / problemei care poate fi reală sau imaginară şi

stabilirea personajelor.

3

c) Transpunerea didactică a situaţiei alese şi proiectarea scenariului

didactic etapă în care dacă s-a optat pentru o situaţie reală aceasta va fi

adaptată şi simplificată din perspectiva obiectivelor urmărite.

d) Distribuirea rolurilor protagoniştilor şi a participanţilor-

observatori , acţiuni car se realizează de către învăţător împreună cu elevii .

Fiecare categorie va fi informată asupra atribuţilor specifice, interpretarea

rolurilor şi notarea obsevaţiilor .

e) Stabilirea modului în care se va desfăşura jocul sub forma unei

scenete , cu improvizarea replicilor.

f) Etapa de învăţare individuală a rolului de către protagonişti –

într-un interval de timp care poate varia de la câteva minute la 20 de

minute. ,, Actorii ” analizează atent rolul, interiorizându-l şi stabilidu-şi

maniera personală de interpretare . Se pot face modificări de decor sau alte

pregătiri necesare derulării în bune condiţii a jocului de rol.

g) Interpretarea rolurilor de către protagonişti sub privirile

observatorilor şi ale învăţătorului.

h) Reflecţia , analiza şi dezbaterea colectivă a jocului de rol prin

implicarea tuturor celor prezenţi : interpreţi , observatori şi învăţătorul .

i) Desprinderea concluziilor, discutarea soluţiilor şi consecinţelor,

esenţa şi mesajul jocului de rol pot fi valorificate, prin transferarea în

domenii apropriate sau convexe, prin realizarea de abordări intra – şi

interdisciplinare.

Utilizarea cu eficienţă sporită a acestei metode presupune stăpânirea de

către cadrele didactice a unui evantai de concepte: statut, rol, contrapoziţie,

persoană sau actor, parteneri de rol, comportamente de rol, obligaţii de rol.

Evaluând nivelul de pregătire a elevilor, cadrul didactic adoptă cele mai

4

potrivite măsuri în direcţia ameliorării pregătirii sale, prin motivarea elevului

spre a învăţa .

Prezentarea unor exemple

Manualul de Limba română de clasa a III a oferă multe ocazii de a aplica

jocul de rol ca metodă didactică activă , având în vedere eficienţa acestei metode .

Jocul de rol se poate aplica atât la textele narative cât şi la cele lirice , realizându-se

astfel adevărate ,,procese literare ”.

,,Micii judecători”:

Pe baza textului narativ-dialogat, ,,Cioc ! Cioc !Cioc! de Emil Gârleanu,

studiat la clasa a III a , s-a desfăşurat jocul ,,Micii judecători ”. Personajele textului

, veveriţa şi ciocănitoarea interpretate de doi elevi au devenit părţi în proces, un

alt elev judecătorul, iar restul copiilor erau reprezentanţii celor două părţi . Veveriţa

o dă în judecată pe coicănitoare că este o hoaţă şi i-a furat alunele. Coicănitoarea

se apără , din contră o acuză pe veveriţă că i-a furat coada .

Etapele jocului:

1. Analiza situaţiei create înre cele două părţi, veveriţa şi ciocănitorea,

situaţie ce reiese din textul amintit.

2. Alegerea participanţilor la jocul de rol şi instruirea lor. Au fost aleşi mai

întâi elevii care au interpretat rolul veveriţei şi al ciocănitoarei, judecătorul, iar

ceilalţi elevi s-au împărţit în două grupe, fiecare după preferinţă. Cei din prima

grupă au adresat întrebări veveriţei, iar cei din a doua grupă au adresat întrebări

ciocănitoarei.

3. Interpretarea rolurilor : Prin întrebările adresate veveriţei şi

ciocănitoarei a ieşit la iveală adevărul.

5

4. Desprinderea concluziilor. S-au exprimat păreri asupra modului de

interpretare a rolurilor. Copii au ajuns la concluzia că dintre cele două personaje,

vinovată este ciocănitoarea, deoarece a luat ce nu îi aparţine.

S-a pronunţat şi sentinţa cu valoare de învăţătură: ,, Cine fură azi un ou,

mâine va fura un bou “.

Un alt text liric, transformat într-un proces literar, a fost ,,Balada unui greier

mic” de George Topârceanu.

Numele reclamantului : Greierele

Numele reclamantului : Furnica

Numele judecătorului : Toamna

Numele procurolului : Opinia publică

Avocaţii apărări : Elevii.

În delurarea procesului desfăşurat în faţa Toamnei, avocaţii greierului

au adus tot felul de argumente care să o incrimineze pe furnică :

Avea destulă hrană

Îi rămâneau destule provizii şi după trecerea iernii.

Nu trebuia să – l spună pe greier la toată lumea

Putea să - l ajute măcar o dată .

Ar fi putut să – l avertizeze şi pe greier din vară.

Ba chiar au de scris cu amănunte locunţa furnicii apelând la

traducerea lui Tudor Arghezi a fabulei ,, Greierele şi furnica ” de La

Fontaine:

Muşuroiul sta clădit Mălai galben şi zahar.

Plin cu tot ce – ai fi râvnit, Ouăle cu coajă mică,

Magazia cu făină Erau ouă de furnică,

Era sub o rădăcină; Căci cumetrele îşi fac

6

Şi la rând în multe cazuri, Prăjituri şi cozonac

Erau saci cu mei pe paturi, Într-un beci închis cu scoabe

Adunaţi într-o firidă, Boloboace : struguri boabe.

Sâmburi roşii de stafidă. Va să zică un belşug

În dulap şi-ntr-un sertar Rânduit cu meşteşug

Avocaţii acuzării au argumentat :

Greierele este leneş

Toată vara a cântat

Nu prea – i place să muncească.

Seamănă cu unii dintre colegii noştri.

Aşteaptă totul de – a gata

Toamna, ca judecător a afirmat că se simte puţin vinovată că l-a

luat prin surprindere pe greieraş, ea nu poate să plece, de aceea ar fi bine ca

furnica să – l împrumute până la primăvară cu hrană, iar acesta să – şi ia

angajamentul că – i va restituii împrumutul la vară.

Dinamica jocurilor a fost asigurată de participarea intregii clase la

activităţile desfăşurate, fiecare străduindu – se să adreseze întrbări potrivite al

căror răspuns să ducă la soluţionarea problemelor investigate. Caracterul

formativ al unor astfel de activităţi reiese din faptul că elevii îşi dovedesc

capacităţile de analiză critică a unor fapte omeneşti , de comunicare , de

investigare de luare a unor decizii juste, de găsire de soluţii la diferite

probleme competenţe pe care le vor folosi mai târziu. Inclusiv elevii mai

timizi se antrenează până la urmă în acest tip de activitate.

Fiind o metodă activă şi interactivă, jocul de rol contribuie la

valorificarea în condiţii şi forme noi a ablităţiilor şi cunoştinţelor pe care

elevii le posedă, la formarea unor atitudini, conduite şi cmportamente necesare

în viaţă, dar şi la înţelegerea şi trăirea intensă a textului literar.

7

8