ÎNVĂŢAREA CENTRATĂ PE ELEV

Având în vedere că învăţământul actual este centrat pe elev, că actualitatea şi problemele vieţii au un impact tot mai mare asupra activităţii educative din diversele instituţii de învăţământ, şcoala reprezintă, la modul general un mediu deschis, în cadrul căruia se instaurează relaţii de tip democratic intre dascăli şi elevi şi unde rolul elevului a devenit din ce în ce mai important, în sensul deplasării accentului dinspre cadrul didactic înspre elev în cadrul procesului instructiv.

Învăţarea centrată pe elev impune respectarea particularităţilor individuale ale elevilor, iar activitatea de la clasă nu se mai desfăşoară într-un mod standardizat. Elevul se transformă dintr-un receptor pasiv într-un colaborator activ, iar învăţătorul nu are rolul de a transmite, ci şi pe acela de a forma, ţinând cont de tot bagajul personal al elevului: ereditate, experienţa de viaţă, dezvoltare intelectuală, perspective, interese.

Metodele centrate pe elev îl ajută la pregătirea individului atât pentru o tranziţie mai uşoară spre locul de muncă, cât şi spre învătarea continuă.

Iată câteva exemple de metode active centrată pe elev: ciorchinele, diagrama Venn, turul galeriei, metoda mozaic, R.A.I., harta conceptelor, metoda piramidei, ştiu, vreau să ştiu, am învăţat.În continuare am să prezint câteva metode pe care le-am aplicat în acest an şcolar la clasa a

III a . METODA PIRAMIDEI

Metoda piramidei, cunoscută şi sub numele de metoda bulgărelui de zăpadă, este o îmbinare armonioasă între activitatea individuală şi cea a grupurilor de elevi. Această metodă are rolul de a încorpora activitatea fiecărui elev într-un demers amplu menit să rezolve o problemă complexă.

Această metodă presupune organizarea unei activităţi structurate în următoarele etape :a) individuală – elevii primesc o temă pe care o rezolvă individual într-o perioadă

scurtă de timp ( de obicei, cinci minute ) . Se pot formula şi întrebări legate de subiectul tratat .b) perechi – se formează grupe de doi elevi, care îşi verifică reciproc rezultatele

şi încearcă să răspundă la întrebările care s-au formulat în interiorul acestui grup. c) grupe de patru – formate prin unirea perechilor două câte două . Elevii îşi

confruntă rezultatele, concep un răspuns nou, într-o formulare nouă la care îşi aduc toţi contribuţia, identificând concluziile cu caracter general şi zonele de controverse în urma întrebărilor fiecăruia .

d) întreaga clasă – un reprezentant al fiecărui grup prezintă concluziile echipei sale. Acestea pot fi notate pe tablă pentru a putea realiza comparaţia între răspunsurile grupurilor. Pe baza lor se concep concluziile finale.

Folosirea cumulativă a piramidei are următoarele avantaje :- activitatea individuală, urmată de activitatea în echipă, le oferă elevilor posibilitatea de

a-şi formula opiniile personale şi de a le verifica, îmbunătăţi sau transforma în raport de răspunsurile altor membri ai grupului;

- creşterea progresivă a dimensiunilor grupului implică o confruntare repetată cu idei noi; Am aplicat această metodă la clasa a III a la obiectul limba şi literatura română.În prima etapă am distribuit fiecărui elev câte o fişă cu fragmente de textul „Stejarul

din Borzeşti” după Eusebiu Camilar . Între propoziţiile din opera amintită am introdus fragmente din două lucrări cunoscute: ,, Condeiele lui Vodă” după Boris Crăciun şi poezia ,, Stupul lor” de Tudor Arghezi. Textul arăta în felul următor:

Era o zi de sărbătoare într-un sat de pe Argeş.Ţăranii veneau de la biserică, în mândre straie.Stupul lor de pe vâlceaStă păzit într-o broboadăDomnitorul Ştefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei, încă din copilărie. Toţi îi

spuneau Ştefăniţă sau Ştefănucă.De trei plopi înalţi de nea,Pe o blană de zăpadă.În faţa casei meşterului Lemnaru, mai mulţi ţărani cu căciuli brumării tăiau cu cuţitele

nişte beţe lungi şi le lustruiau.Mic, sprinten şi ager, nu-l putea nimeni întrece în aruncarea săgeţilor către ulii. Avea

ochii albaştri, părul inelat. Elevii au citit fiecare fragment, au decupat şi au selectat numai pe acelea care făceau

parte din text. Apoi, din etichetele de titluri şi autori au ales pe cea potrivită. CONDEIELE LUI VODĂ BORIS CRĂCIUNSTUPUL LOR TUDOR ARGHEZISTEJARUL DIN BORZEŞTI EUSEBIU CAMILARA doua etapă a presupus aşezarea textului în pagina caietului, cu titlu, autor, în ordinea

logică a întâmplărilor, clasa fiind împărţită în perechi.În a treia etapă, am unit câte două perechi în grupe de câte patru elevi. Fiecare grupă

a primit o listă cu întrebări referitoare la conţinutul textului alcătuit. Împreună au citit textul şi au formulat răspunsurile care, apoi au fost scrise pe fişe.

1) Cine a fost Ştefan cel Mare?2) Ce iubea domnitorul încă din copilărie? Pentru atingerea pragului superior al piramidei, am verificat cu întreaga clasă modul

cum au alcătuit textul şi corectitudinea răspunsurilor scrise. În final am realizat împreună un ciorchine, micului domnitor, pe care l-am scris cu

întreaga clasă:

mic sprinten ochii albaştri

ŞTEFĂNIŢĂ

părul inelat indrăgea plaiurile Moldoveiager

METODA CUBULUI

Am utilizat cu succes această metodă în cadrul lecţiei Bunicul de Barbu Ştefănescu Delavrancea. Elevii au studiat la clasă textul, după care au fost împărţiţi în şase grupe cu ajutorul unor bileţele de la 1 la 6. După ce s-au format grupele, fiecare şi-a preluat sarcina de lucru după cum urmează:

1. Descrie - din punct de vedere fizic şi sufletesc pe bunicul din lecţia cu acelaşi nume de Barbu Ştefănescu Delavrancea.

2 .Compară - prin ce se aseamănă şi se deosebeşte bunicul tău cu bunicul din poveste.3. Asociază - la ce te gândeşti când pronunţi cuvântul bunic?4. Analizează - atitudinea bunicului faţă de nepoţi5. Aplică - scrie o scrisoare bunicului tău

6. Argumentează- e bine sau nu ca bunicii să fie îngăduitori cu nepoţii?

METODA CADRANELOR

Această metodă se poate folosi în momentul de sintetizare şi rezumare a cunoştinţelor învăţate într-o anumită lecţie. Pe tablă sau pe o foaie se deseneauză patru cadrane obţinute din două drepte perpendiculare:

I II

________________________________

III IV

După parcurgerea lecţiei, în cadrane se notează lucrurile importante. Se poate lucra individual sau în perechi.

După parcurgerea lecţiei, Adjectivul, în etapa de fixare a cunoştinţelor elevii au completat următorul cadran:

I. Titlul lecţiei: AdjectivulII. Cuvântul cheie: ÎnsuşiriIII Patru exemple de adjectiveIV O propoziţie care să conţină mai multe adjectiveFolosite cu discernământ, metodele de învăţare centrate pe elev asigură şanse egale

pentru toţi elevii, le dezvoltă încrederea în forţele proprii, contribuind la socializarea lor, dar mai ales îi învaţă cum să înveţe şi le dezvoltă strategii de autoinstruire şi autoformare.

Rolul învăţătorului este de a organiza în aşa fel activitatea elevului încât acesta să dobândească nu numai cunoştinţe şi deprinderi de muncă, de studiu, ci trebuie pus în situaţia de a se bucura de succesul muncii depuse de el. Prezenţa succesului în viaţa şi activitatea elevului reprezintă o pârghie, un punct de sprijin în organizarea activităţii şi a vieţii.

Ca învăţători, să ne străduim să ne unim forţele spre binele a ceea ce avem mai de preţ : COPILUL, pentru că ,, Dacă nu-l deprinzi pe copil să muncească, nu va învăţa nici să citească, nici să scrie, nici muzica, nici gimnastica, nici ceea ce cuprinde întreaga virtute a omului: respectul, izvorât din exercitarea tuturor învăţăturilor de mai sus.”