Tema 1.1 Profesorul şi curriculumul centrat pe competenţeSubtema 1.1.8. Bunele practici europene în implementarea curriculumului centrat pe competenţe

Realizaţi şi postaţi on-line eseul intitulat „A educa centrându-te pe elev”.

Profesor învățământ primar: Anca Mica-PrundeanuColegiul Național ”Vasile Goldiș” Arad

A existat și a apărut această problemă pentru că materia predată era prea multă și elevii, de foarte multe ori, nu aplicau aproape deloc în viață unele cunoștințe, stufoase, studiate la școală.

Modulul didactic oferit de curriculumul axat pe competenţe presupune seturi de cunoştinţe, situaţii de învăţare, abilităţi, mijloace de învăţare distincte, pentru a răspunde cerinţelor şi posibilităţilor unei grupe sau clase de elevi. Rezultă de aici adecvarea demersului didactic la nivelul şi aptitudinile elevilor, la stilul individual de învăţare, printr-o paletă largă a modalităţilor de realizare. Abordarea modulară se află la intersecţia între educaţia în şcoală şi cea permanentă, oferind astfel deschideri spre viitor. Se îmbină, în construirea modulelor, instruirea formală cu cea non-formală, într-o „strategie a reuşitei”, adică se poate merge în diferite direcţii, chiar cu „întoarceri” pentru acoperirea lacunelor, se pretează utilizării IT, accentuează flexibilitatea conţinuturilor, diminuează redundanţa, asigură o organizare logică a materiei.

Prin abordarea modulară a conţinuturilor, sunt antrenate atât emisfera dreaptă (emoţională, sensibilitatea), cât şi cea stângă (raţională, responsabilă pentru abstractizarea informaţiei). Emisfera dreaptă ajută la formarea de imagini, dar pentru abstractizarea informaţiei, elevii trebuie să devină conştienţi că apelează la emisfera stângă. Răspunsul afirmativ sau negativ la o întrebare de felul „Vă place toamna?” este emoţional (cu referire subconştientă la sfârşitul vacanţei, instalarea frigului, scurtarea timpului de joacă până la lăsarea întunericului). Întrebarea „De ce?” deschide drumul spre gândirea conştientă. Strategia de învăţare devine un proces conştient, stimulând activităţi cognitive la un nivel superior. Componentele sale sunt reguli de urmat în aceeaşi ordine. Totuşi elevii au o anumită libertate în a-şi alege maniera în care vor rezolva sarcinile de lucru.

Strategia modernă de învăţare se axează pe interesele elevului. Alegerea sarcinilor de lucru pentru elevi are în vedere relevanţa pentru experienţa lor de viaţă (să se bazeze pe ceea ce ştiu deja, să dezvolte acele conţinuturi, să solicite răspunsuri multiple prin rezolvarea de probleme, să fie aplicabile în situaţii noi). Sarcinile trebuie să fie realizabile şi motivante. Profesorului îi revine rolul important de a crea şi de a menţine motivaţia elevului pentru ceea ce urmează a fi învăţat. Apropierea de viaţa reală se realizează prin interdisciplinaritate. O definiţie a inteligenţei se referă la crearea de conexiuni noi între noţiuni deja cunoscute.

Curriculumul centrat pe competenţe presupune creşterea responsabilităţii elevului în actul educaţional. Motivaţia se doreşte a fi mai degrabă cognitivă decât emoţională. Autosatisfacţia să devină cea mai importantă recompensă printr-o renunţare treptată şi nuanţată la coerciţie, prin eliminarea fricii şi creşterea încrederii în sine. Elevii sunt învăţaţi să se autoevalueze, să reflecteze şi să opereze modificările necesare, având în vedere rezultatul dorit. Să-şi facă un plan personal de acţiune săptămânal, lunar, semestrial, anual. Rezolvarea de probleme şi realizarea de proiecte apropie activitatea de învăţare de viaţa reală, acordă o anumită libertate elevilor în alegerea manierei de rezolvare a sarcinilor, încurajează creativitatea. De asemenea, elevii se simt apoi mult

Programul de formare continuă: Curriculum centrat pe competenţeModulul I - Curriculumul centrat pe competenţe – repere generale

mai stăpani pe ei înșiși atunci cand termină liceul, avand formate aceste competențe absolut necesare în viață.

Programul de formare continuă: Curriculum centrat pe competenţeModulul I - Curriculumul centrat pe competenţe – repere generale