Introducere in Consiliere Genetica.pdf

Introducere n consiliere

genetic

Dr. Psiholog Podina Ioana Roxana

Psihologia sntii Sntatea somatic

www.presentationskills.info

Sntatea mental

Genetic consiliere genetic

Consilierea genetic = Un proces de comunicare care vizeaz probleme asociate cu ocurena sau riscul ocurenei unei tulburri genetice ntr-o familie,

cu urmtoarele scopuri:

nelegerea informaiilor medicale referitoare la diagnostic, cursul probabil al tulburrii i la managementul tulburrii

Aprecierea felului n care ereditatea contribuie la apariia tulburrii, precum i a riscului de apariie n rndul rudelor

nelegerea alternativelor existente referitoare la managementul riscului

Alegerea unui mod de a aciona adecvat persoanei, avnd n vedere riscul de a dezvolta tulburarea, scopurile & convingerile personale, contextul familial,

standarde etice i religioase; alegerea i aparine persoanei

Asigurarea celui mai bun management posibil al tulburrii (n cazul persoanei afectate) sau al riscului de a dezvolta tulburarea (n cazul persoanei aflate la

risc)

Boala Huntington Boala (Coreea) Huntington este o tulburare genetica neurodegenerativa

nca de la debut o usoara afectare la nivel de coordonare motorie ce duce in final spre declin cognitiv, dementa.

se datoreaza unei mutatii autozomal dominante.

Incidenta: 1 -10000/24000

Transmitere autosomal dominanta

Mecanism genetic:

Implicata gena HTT (4p16.3)- > proteina Htt

Repetitie trinucleotidica CAG (glutamina, polyQtract)

Expansiune trinucleotidica


Autosomal dominant presupune ca daca am primit o singura copie defecta

a genei un parinte, voi manifesta boala respectiva

Vrsta de debut: cel mai frecvent la 35-50 ani; forma juvenil la 10-15 ani (Westphal).

Tablou clinic: miscari involuntare asociate tulburarior cognitive si psihiatrice.

Semnele de debut sunt sacade oculare, miscari bruste si necontrolate ale fetei si membrelor care se generalizeaza in coree.

In 5-10 ani de la debut pacientii isi pierd coordonarea motorie si abilitatea cognitiva, iar decesul survine la aproximativ 17 ani de la debut

Manifestari neuropsihiatrice anxietate, depresie, agresivitate, compulsii (comportamente de adictie), dificultati in recunoasterea emotiilor

Tentative de suicid, ideatie suicidala

Mortalitatea

Risc asociat: pneumonie 1/3

Probleme cardiace 1/4

Suicid 7.3 %, tentativa 27%

Traume fizice - cazaturi, malnutritie

Diagnostic predictiv: explorari neurologice si analiza ADN

Profilaxia: diagnostic predictiv si consult genetic

Tratement este deocamdata in principal simptomatic

Fibroza Chistic

Clarificarea cunostintelor despre FC:

FC se datoreaz unor defecte (evitare mutatii) la nivelul unei singure gene, gena CFTR.

Prin gene nelegem seturi de informaii necesare pentru a contrui i a menine n via organismul uman.

gena CFTR vine n perechi: fiecare persoan are dou copii ale unei gene - o copie a genei primit de la mam i o copie a

genei primit de la tat.

ca o gen, fie cu funcionare tipic, fie cu defect, s-i comunice vizibil efectul, are uneori nevoie de o singur copie,

iar alteori de dou copii.

FC - este nevoie de dou copii ale genei CFTR - de la ambii prini, pentru ca persoana s poat s poat fie afectat

fenotipic.

n cazul purttorilor, boala nu se manifest pentru c gena sntoas compenseaz deficitul celei defecte.

Incidenta:

n populaie, 1 din 25 de persoane este purttoare, iar n Romnia 1 din 30 de persoane este purttoare (www.synevo.ro).

FC este de 1:2500-3500

Produsul genei implicat n FC este proteina CFTR, care se gsete n celulele care cptuesc plmnii, tractul digestiv, glandele sudoripare.

Atunci cnd defectule se afl pe ambele copii ale genei, mucusul devine gros, lipicios si greu de deplasat. Mucusul gros si lipicios reine germeni in plmni, care sunt astfel infectati, blocheaz enzimele digestive in pancreas, importante pentru digestia alimentelor. Cand acest lucru se intampla, corpul nu poate procesa sau absorbi corect mai ales grasimile.

Distrofia musculara Duchene DMD afectiune genetica caracterizata prin degerenescenta progresiva a

fibrei musculare striate handicap motor sever

Incidenta un baiat la 3500 nn

Gena DYS, Xp21.2 codifica DISTROFINA, componenta importanta a fibrei musculare

Gena DYS-cea mai mare gena umana

DISTROFINA confera stabilitate structurala complexului distroglican localizat in membrana celulara (sarcolema)

Tesutul muscular afectat devine necrotic si este apoi inlocuit de tesut conjunctiv si adipos

Simptome

Varsta medie de debut ~ 3 ani (DMD) si 13 ani pentru DM Becker slabiciune musculara progresiva

Mers dezordonat, dificil,leganat Dificultati de mentinere a echilibrului Disfagie Ptoza palpebrala Dificultati respiratorii Tulburari cardiace Scolioza

Tulburri genetice diagnosticate frecvent ca

tulburri mentale

Boala Wilson Boala genetica caracterizata prin acumulari de cupru, mai ales la nivelul

SNC

Netratata, boala este fatala

Persoanele cu Wilson mostenesc doua copii anormale ale genei ATP7B (transporta cupru) (transmitere autosomal recesiva)

Simptome: Acumulari de cupru in ficat (inflamare, oboseala generala, icter al pielii,

ochilor)

Dificultati in limbaj, coordonare, la inghitire

Rigiditate musculara

Modificari comportamentale

Aproximativ 40/50 % dintre persoane afectiuni la nivel de SNC

Acumularile de cupru neurotoxice disfunctii neurologice

Asociate simptome psihotice de multe ori primele semne - delir, halucinatii greu de distins fata de schizofrenie

Probleme de diagnostic.

Tratament

- Dieta saraca in cupru, bogata in Zinc

Semne

Kayser-Fleicher rings

Acumulari de cupru

Hemocromatoza Este transmisa ereditar autosomal recesiv

Una dintre cele mai comune boli genetice in SUA

1 din 100/200 de persoane (indicenta mai mare in Marea Britanie, Irlanda, Scotia)

Corpul metabolizeaza aproximativ 10% din necesajul zilnic de fier din mancare, o persoana cu hemocromatoza metabolizeaza mai mult fier decat are nevoie acumulari in organe ficat, inima, pancreas

Tratament - donare de sange/flebotomie

Hemocromatoza

Contribuie la tulburari mentale rezistente la tratament

Spre exemplu, 80% dintre persoanele rezistente la tratament pentru tulburarea bipolara sunt purtatoare ale

genei pentru hemocromatoza

Se estimeaza ca la aproximativ 1% dintre persoane cu boli mentale diagnosticabile este prezent un nivel ridicat

de fier

Hemocromatoza Simptome comune: oboseala, dezorientare, confuzii, probleme de

memorie, dureri articulare confundata cu depresia

Semnele bolii apar in jurul varstei de 40-60 de ani, dar unii prezinta semne si in jurul varstei de 20 de ani.

Cauzeaza inflamarea ficatului, articulatiilor, miocardului, inflamatii la nivelul creierului - ganglionii bazali dopamina

Asociata cu debut mai rapid al bolilor de tip Parkinson si Alzheimer

Consiliere genetica in

cancer

De ce este esentiala o consiliere genetica in cancer?


Riscul de cancer in populatie Aproximati din 1 din 3 persoane este afectata de o forma de cancer

Riscul in populatia generala, pentru cele mai comune forme de cancer:

1 din 10 cancer mamar 1 din 25 cancer colorectal 1 din 70 - cancer ovarian

Cauzele principale ale celor mai multe tipuri de cancer sunt necunoscute, desi unele dintre ele sunt, aproximativ, in intregime determinate de mediu (cancerul cervical, cancerul pulmonar)

Aproximativ 5-10% dintre formele comune au transmitere ereditara majoritatea autosomal dominanta (genele de susceptibilitate pentru cancerul mamar, spre exemplu, pot fi primite in egala masura de la mama sau de la tata).

Peste 200 de forme ereditare de cancer descrise in literatura

Red Flags! Deosebiri fata de forma

sporadica

Formele ereditare de cancer tind sa apara la varste mai tinere (in comparatie cu cancerul sporadic)

Tind sa fie bilaterale si multifocale

Majoritatea au un pattern de trasmitere autosomal dominant (putine sunt recesive)

Pedigree Evaluari pe ambele laturi ale familiei (latura materna si paterna)

Factorii importanti de risc sunt:

Numarul de persoane afectate din familie

Varsta de diagnostic

Gradul de rudenie

Tipul de cancer

Persoane in familie cu mai mult de un tip de cancer

Background-ul etnic

Componente ale unei sedinte de consiliere genetica in

probleme oncologice

1. Setarea unei agende comune de probleme:

ex., problema clientului testarea pentru BRCA1; problema consilierului genetic daca o asemenea testare se justifica

2. Adresarea factorilor socio-cognitiv-emotionali

3. Inregistrarea unui istoric medical familial si personal detaliat

4. Evaluarea riscului

5. Informarea asupra testarii genetice si recomandari

6. Comunicarea rezultatelor testarii genetice

7. Stabilirea de planuri de management si screening

8. Sumarizarea informatiilor si planificarea unor sedinte de follow-up

Cancerul mamar

Cancerul mamar reprezint 20% din totalul deceselor provocate de cancer n Europa de Vest (printre persoanele

de sex feminin).

Boala este mai putin frecventa la femeile de origine asiatic

Riscul de cancer mamar creste cu varsta

80% dintre cazurile de cancer mamar au loc peste 50 ani

Aproximativ 1% la barbati

Screening-ul periodic al persoanelor cu risc ridicat

Cancerul mamar

Dubla Mastectomie profilactica

Recomandata in cazul femeilor care sunt purtatoare ale mutatiei BRCA1 risc crescut pentru tumori de tip ER-ve (estrogen

receptor positive tumors) risc crescut de malignizare

Poate reduce riscul de cancer mamar cu pana la 90-95%

Cancer ovarian

Risc crescut

Factori de risc comuni pentru

cancerul ovarian si mamar

Sarcina peste 35 de ani, nuliparitatea, menarha precode, uzul de contraceptive orale (de peste 10 ani), menopauza tardiva

Reducerea chirurgicala a riscului de cancer ovarian

Aceasta este singura strategie, dovedita , de reducere a riscului de cancer ovarian.

Din nou, femeile purtatoare ale mutatiei pentru BRCA1, care au dezvoltat cancer ovarian, au un prognostic de supravietuire destul de scazut ca urmare a interventiei.

In rest, interventia descreste riscul de cancer ovarian cu pana la 90%, iar cel de cancer mamar cu pana la 50%.

BRCA1/2 BRCA1 : 17q12

Creste riscul de cancer mamar cu 60-80 % fata de populatia generala; de 60 % pentru un al doilea cancer mamar

Creste riscul de cancer ovarian cu 40-60 % Prognostic de supravietuire este mai scazut fata de cel pentru tumorile

sporadice

La barbati riscul de cancer mamar creste de la 0.1 (in populatia generala) la 1%

BRCA2: 13q12

Creste riscul de cancer mamar cu 50-80% fata de cel din populatia generala; de 60% pentru un al doilea cancer mamar

Barbati au un risc de cancer la san de 5-10% fata de populatia generala BRCA2 asociat si cu cancer pancreatic, de arbore biliar, stomacal, melanom

Incidenta BRCA1/BRCA2

Una din 800 de femei din populatia generala, 5-10% din totalul femeilor cu cancer la san

18% din totalul femeilor cu cancer la san sub 50 de ani

Baza genetica a tulburrilor mentale

Baza genetic a tulburrilor mentale

Datele provenite din studii familiale, studii realizate pe gemeni i studii de adopie susin existena unei componente genetice

clare n cazul tulburrilor precum - schizofrenia, tulburarea

depresiv major i tulburarea bipolar

DAR

Etiologia tulburrilor mentale este complex & neclar

Presupune o interaciune combinat a factorilor genetici & de mediu tulburri multifactoriale


Interaciunile complexe dintre factorii de risc genetic (gene multiple, localizate pe cromozomi diferii) i factorii de

mediu e decisiv pentru manifestarea tabloului clinic al

tulburrii

Aceleai gene pot fi implicate n generarea tabloului clinic al unor tulburri diferite.

Nu e clar dac e neaprat necesar i cu siguran nu este suficient s ai un anumit polimorfism (variant a genei) ca s

dezvoli o tulburare mental (tulburri multifactoriale)

Nu se face testare genetic

tim prea puin...


Riscul de a dezvolta o tulburare mental e mai mare dac:

Exist un istoric familial de tulburri mentale

Unul (sau ambii) prini au o tulburare mental (risc mai mare cnd e vorba de ambii prini)

Riscul de a dezvolta schizofrenie pentru rudele unui pacient

diagnosticat cu schizofrenie


Risc empiric pentru cele mai frecvente tulburri mentale


Alte informaii relevante

Vrsta

Instalarea mai timpurie a simptomelor e

considerat a fi indiciul unei influene mai mari a

factorilor genetici

Apartenena de gen

De ex., depresia e mai frecvent de dou ori la

femei dect la brbai


Consiliere genetic n tulburri mentale?

Potenial:

Reducerea stigmei, ruinii, nvinovirii, prevenie

Presupune:

Oferirea de informaii / educarea pacientului

Managementul incertitudinii

Asistarea pacientului n luarea de decizii pe baza informaiilor oferite

Asistarea familiilor/pacientului n procesul de adaptare la o decizie deja luat sau n managementul riscului


Consiliere genetic n tulburri mentale?

Strategii preventive

Consumul de substane

Stresorii psihosociali

Flexibilizarea cognitiv

Un stil de via sntos (alimentaie, sport)

Obinerea tratamentului de la primele simptome

Daca am dezvoltat boala, ma ajuta sa stiu daca am o baza genetica in spate sau nu?


ncotro ne ndreptm?

Descoperirea genelor candidate ne poate ajuta:

S nelegem mai bine etiologia tulburrii

S mbuntim procesul de diagnostic

Evaluarea indizilor aflai la risc prin testare genetic: implicaii pentru detectare timpurie, prevenie

Prezicerea probabilitii recurenei simptomelor

S mbuntim rspunsul la tratament (farmacogenetica, intervenii terapeutice personalizate)


Cazul Schizofreniei

Cazul schizofreniei Una dintre cele mai severe tulburri mentale

Curs cronic (vrsta medie de debut: 16-30 de ani)

Impact foarte mare asupra calitii vieii & costuri asociate (directe + indirecte) foarte ridicate

Afecteaz felul n care individul gndete, percepe, simte, inter-relaioneaz

Elemente caracteristice: simptome psihotice

Diagnosticul

Evaluarea simptomelor & a istoricului de via;

Diagnosticul diferenial - atenie la factori care pot mima simptomele!

Variabilitate mare a simptomelor (n termeni de severitate)


Implicaii genetice N-au fost identificate gene specifice asociate cu dezvoltarea

schizofreniei

Au fost identificate regiuni pe anumii cromozomi, care par s fi indicatori statistici fideli ai unui risc crescut pentru

schizofrenie

Cel mai adesea, sunt implicate locaii de pe braele lungi ale cromozomilor 5, 11, 18, i de pe braele scurte ale

cromozomilor 9, X; de asemenea, deleii la niv . cromozomului

22, 6, 8

Aprox. 1%-2% dintre indivizii diagnosticai prezint o anormalitate cromozomial la nivelul cromozomului 22

(22.q.1l.2)


Schizofrenia are un pattern complex, neregulat de

transmitere familial

Nu toi indivizii predispui din punct de vedere genetic s dezvolte boala o vor dezvolta (+

heterogenitate genetic)

Riscul genetic poate fi transmis chiar n lipsa manifestrii simptomelor..


Riscul crete cu:

Severitatea primului caz aprut n familie

Numrul rudelor afectate & gradul de rudenie (riscul e mai mare pentru rudele de gradul 1)

Vrsta mai timpurie a instalrii simptomelor (aa cum

reiese din istoricul familial)

Msura n care istoricul familial implic cazuri de persoane afectate att pe linie matern, ct i pe linie

patern www.presentationskills.info

Riscul de aproximativ 1% n populaia general

n cazul n care unul dintre prini e afectat, riscul este, n medie, de aprox. 13%, DAR variaz ntre 2%-35% n funcie de numrul

rudelor afectate i severitatea simptomelor

n cazul n care ambii prini sunt afectai, riscul este, n medie, de 46%

Riscul de a dezvolta boala pentru un frate/o sor a unui proband este de aprox. 8% (dac nu exist alte rude apropiate cu schizofrenie)

Gemenii identici nscui dintr-un printe cu schizofrenie: aprox. 48%

Gemenii dizigoti: aprox. 17%


Personalizarea riscului

Factori de luat n considerare:

Vrsta

Riscul e mai mare pentru persoanele aflate n perioada critic pentru debut

Der Heiden et al. (2000): 41% au primul episod nainte de 20 de ani, i 77% au primul episod nainte de 30 de ani

Apartenena de gen

Brbaii ar putea avea un risc mai mare pentru forme mai severe ale tulburrii

Istoricul psihiatric

Un episod afectiv pe fondul unui istoric familial de schizofrenie

poate crete riscul instalrii simptomelor psihotice


Ce stim despre etiologia schizofreniei Mai mult de jumtate dintre perechile de gemeni monozigoi sunt

discordante n ceea ce privete tulburarea

Perechile de gemeni identici dintre care doar unul e afectat transmit riscul genetic ctre copiii lor cu o probabilitate relativ similar

Copiii prinilor afectai, crescui n alte familii dect familia de origine, prezint un risc mai mare dect populaia general de a dezvolta tulburarea

Drogurile i alcoolul pot precipita instalarea simptomelor n cazul indivizilor vulnerabili din punct de vedere genetic / pot exacerba

simptomele deja instalate

Therapy Genetics (lester et al., 2013)

Raspunsul diferentiat la interventii psihologice in functie de variatiile in genotip

Domeniu la inceput, dar in crestere

Bazat pe Modelul Stres-Vulnerabilitate:

Indivizii cu o vulnerabilitate genetica pot fi afectati mai negativ de stresorii din mediu decat cei cu un genotip de rezilienta - mai

predispusi sa dezvolte o boala mentala ca urmare a expunerii la un

mediu aversiv .

TherapyGenetics (lester et al.,

2013) At present, genetic predictors do not have sufficient predictive power to warrant their use as a clinical biomarker.

Despite these methodological challenges, we believe that this would be a promising line of research, although it is unclear at this stage whether GE interactions will have sufficient predictive value to guide personalized treatment decisions. Two recent studies identified that carriers of the SS genotype of the 5HTTLPR responded poorly to SSRI treatment but this association was only observed in those who experience a stressful life event prior to treatment

One possibility is that increased genetic vulnerability to stress (e.g. presence of the 5HTTLPRSS genotype) in combination with the presence of a stressful life event may in fact be associated with a better response to psychological therapies - Differential susceptibility Theory plasticity genes

Introducere in Consiliere Genetica.pdf

Documents

Transcript of Introducere in Consiliere Genetica.pdf