Ghid practic -...

Ghid practicMICĂ FERMĂ PENTRU ACVACULTURĂCum putem să începem o afacere în sectorul pescuitul la scară mică

Proiectului pilot„Măsuri de sprijinirea pescuitului

la scară mică”

Conform Contractului de asistență financiară nerambursabilă

de Uniunea Europeană: MARE/2014/04 – SI2.724176

2017

Ghid PRACTiCMică ferMă pentru acvacultură

cum putem să începem o afacere în sectorul

pescuitul la scară mică

2017

2

Casetă editorială:Sp consult BG ltdShumen 9700, stradă Vasil Levski, nr. 29, bl.2e-mail: [email protected]://smallscalefishing.eu/

Editura: Strategma agency ltd.

2016all rights reserved

3

Conținutul

1. introducere 5

2. acvacultura în Bulgaria și românia 9

3. peștii care pot fi cultivate în fermele de la Marea neagră 11

4. tipuri de tehnologii pentru acvacultură în fermele mici 21

5. cerințele și factori pentru a crearea o fermă pentru organismele acvatice în zona Mării negre 31

6. ce este dezvoltarea și viitorul fermelor de acvacultură 36

literatura utilizată 46

4

Abrevieri utilizate

SiG Sistemul informațional geografic

AEPPA Agenția executivă pentru pescuit și acvacultură

inS institutul național de statistică

CȘtPPA Comitetul științific și tehnic pentru pescuit și acvacultură

iCFEM institutul de cercetare franceză pentru explorarea mării

inCA institutul național de cercetare agronomie

5

1. introduCErE

această publicație este rezultatul punerii în aplicare a proiectului-pilot: „Măsuri de sprijinire a pescuitului la scară mică“ în cadrul unui contract de subvenții din uniunea europeană: Mare / 2014/04 - Si2.724176 și „SpS cOnSult BG“ Srl.

asistența financiară este furnizată în scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la rolul pescuitului la scară mică în deciziile viitoare privind politicile relevante la nivel național și european, replicarea celor mai bune practici relevante pentru regiunea din bazinul Mării negre.

În cadrul proiectului planificat în principal, care urmează să fie stabilit asociația europeană a pescarilor din Marea neagră, pentru a efectua analize și de cercetare. vor fi instruiți și informați mai mult de 130 de reprezentanți ai pescuitului la scară mică de către Bulgaria și românia. vor fi, de asemenea, schimbul de experiență în Marea Britanie ca o țară cu tradiții puternice în această industrie.

publicația este destinată pentru reprezentanții Organizațiilor de pescari la scară mică și alte părți interesate din sector. Aceasta reflectă doar poziția compilator, Comisia nu este responsabilă pentru utilizarea informațiilor conținute în publicația.

Manualul „Mică fermă pentru acvacultură” este destinat pentru antreprenori viitori interesate de acvacultură. În scopul acestui manual este utilizat următoarea definiție pentru acvacultura:

„Acvacultura este o activitate care are ca scop reproducerii și creșterii diferitelor organisme acvatice. Subiectul ei este o gamă largă de plante și animale care sunt diferite nu numai în biologie lor, dar, de asemenea, habitatul și mediul în care acestea cresc - oceane, mări, râuri, lacuri, mlaștini, iazuri și diferite tipuri de facilități. Cu toate acestea, diversitatea la toate există un element unificator - apa ca habitat. La nivel global, subiectul creșterea sunt mai mult de 150 de specii de organisme acvatice, printre care există atât reprezentanți ai vieții animalelor și a plantelor. Cele mai numeroase sunt pește - midii de mare și de apă dulce, crustacee și alte plante acvatice. Pentru obiect de acvacultură este considerat și unele amfibieni precum broaște, țestoase și crocodili în care anumite stadii de dezvoltare trebuie să fie efectuate în mediu apos. În plus față de produsele alimentare, hidrobionți sunt folosite de oameni ca materie primă pentru producerea de diferite produse industriale.“

publicația examinează starea actuală a acvaculturii în Bulgaria și românia, tipurile de pește și alte organizami acvatice, care sunt potrivite pentru cultivarea în zona Mării negre, tipurile de tehnologii pentru acvacultură în fermele mici. prezentat este informații în antreprenorii asociate cu orientare: (i) factorii care trebuie să fie furnizate și contabilizate în construcția

6

unei mică fermă pentru acvacultură; (ii) faptele pe care trebuie să fim conștienți; (iii) cerințe pentru ferme. in final, este văzută perspectivă în dezvoltarea a acestui tip de producție.

Știința nutriției bună acordă o atenție serioasă la valoarea nutritivă extrem de mare de pește și produse din pește și beneficiile din consumului regulat asupra sănătății umane. acizii grași omega-3 sunt considerate a fi unele dintre cele mai valoroase substante nutritive pentru organism. Mai mult, acestea conțin un număr de vitamine - în care a, D, e, K, B1, B2, și, de asemenea, B12 in ficat si oua - precum și mineralele utile, cum ar fi: calciu, fosfor, sulf, potasiu, magneziu, cupru, seleniu, zinc, iod, cobalt, mangan, fosfor. consumul de pește / produse din pește sprijinirea funcției tiroidiene și absorbția glucidelor; accelerează arderea grăsimilor și creșterea masei musculare; reduce defalcare musculare, riscul de accident vascular cerebral, tulburari de ritm cardiac si infundarea arterelor si riscul de cancer.

potrivit informațiilor furnizate de agenția executivă pentru pescuit și acvacultură (anpa) consumului de pește în Bulgaria a scăzut în ultimii ani. Datele inS aratăt că, în 2014, consumul de pește pe cap de locuitor a fost de 5,7 kg., În scădere cu 14% față de 2013. in contrast, în românia, după o perioadă de volatilitate în timpul crizei economice bonuri de consum (deși mici) de creștere și de așteptat să continue. Baza inițială, cu toate acestea, este semnificativ mai mică decât în Bulgaria (4,09 kg în 2014).

este posibil ca unul dintre motivele pentru această situație sunt în scădere cantități de produse locale. potrivit anpa de captură în Marea neagră, râuri și baraje declin. În 2015, marea a dat mai puțin pește decât anterior, cu excepția capturilor de șprot. capturile de calcan ca mult sub cota. la fel ca în majoritatea țărilor europene, lipsa este completat de import: de exemplu, pentru Burgas a emis 82 numărul de certificate pentru importul de pește pentru 3000 de tone. pește și produse din pește sunt importate în principal din argentina, chile, canada, china, indonezia, turcia, ecuador, islanda, indonezia și coreea. totuși, ponderea speciilor native precum coregon și biban este neglijabilă în raport cu producția totală.

consumatorii români preferați în mod tradițional produse din carne, care rezultă în consumul de pește și de acvacultură este cu mult sub media pentru ue. cu toate acestea, tendința este promițătoare: în anul 2015 consumul a ajuns la 6,3 kg. Majorarea se datorează mai multor factori, cel puțin nu reducerea tva la pește de la o iunie 2015 de la 24% la 9%. pește și produse din pește sunt distribuite aproape în întregime în lanțuri de magazine. cele trei specii de cele mai preferate sunt păstrăv, crap și macrou, dar piața este dominată de importuri.

9

2. ACvACulturA în BulGAriA Și roMâniA

cu fondurilor europene va promova diversificarea speciilor în ferme acvatice, și fabricarea de specii marine pe cale de dispariție, ca calcan și stridii negru.

ce este starea actuală? În anpa înregistrate crescătoriile de pești sunt un total de 451. valoarea totală a producției de acvacultură în anul 2014, inclusiv consumul total de pește este egal cu 11,207 de tone, ceea ce este de 8% sau 971 de tone mai mult decât în anul 2013. această scădere se referă în principal cele 16 specii valoroase, deoarece acestea reprezintă 99% din acvacultură în Bulgaria. Speciile pentru care au înregistrat o creștere a producției, în 2014, au fost midii negre cu 694 de tone, păstrăv curcubeu de 270 de tone, somn african cu 135 de tone, crap cu 72 tone și baramundi cu 4,3 tone până în 2013 an.

acvacultura în Bulgaria este dominată de producția de pește, urmată de producția de midii negru. Din crustaceelor principal obiect de cultivare este rac de râu, a cărui producție în anul 2012 a fost de 3,4 tone, sau 0,05% din producția totală de acvacultură în țară în acel an. in ultimii ani, este înregistrate și producție (mai puțin de 1 tonă) de tip protector al legislației bulgare fel de rac de râu.

ferme acvatice din Bulgaria ar trebui să realizeze o producție anuală de 20.000 de tone până în anul 2020. acest obiectiv a fost stabilit în planul național Strategic pentru dezvoltarea acvaculturii în agenția executivă Bulgaria pentru pescuit și acvacultură (anpa). Strategia clarifică faptul că prioritate va fi sponsorizarea fermelor cu o producție anuală de peste mai mult de 100 de tone de produse.

10

ultimilor 5-10 ani, speciile sunt îmbogățite. Motivele sunt în principal două - interzicerea pescuitului de sturioni și introducerea unor tehnologii moderne, care să permită cultivarea de specii exotice. După interdicția a început să se dezvolte sturionilor, a intrat noi specii, ca somn african și canal și baramundi în sisteme închise.

Situația în Bulgaria se caracterizează cu prevalență semnificativă a industriilor majore în valoarea totală a producției anuale. 13 industrii majore din țară furnizează aproximativ 65%, sau mai mult de 4 870 de tone din total cantitate. contribuția fermelor mici - 59 la număr – este 16,8%, iar „micro“ întreprinderile cu producție la 10 de tone pe an - 139 la număr - doar 6,7%.

În românia acvacultura se dezvoltă practic exclusiv în apă dulce și din punct de vedere tehnologic există două tendințe: (i) creșterea intensivă (în special păstrăvul; (ii) cultivarea extensivă și semi-extensive de crap în lacuri. conform registrului sectorului acvaculturii sunt înregistrate 518 producții, inclusiv 324 pentru fermele piscicole și 175 cu licențiate și pentru ambele. pentru anul 2015 industria a produs 11 016 tone, ca o creștere a producției naționale se datorează în principal sumelor crescute de crap.

numărul total de centre de producție până în 2015 an este de 625, dintre care 501 sunt crap, 132 salmonide și alte salmonide specii, una dintre calcan, clam 1 și 4 pentru producerea de puiet. În anul 2016, există deja și 29 de ferme de producție ecologică. O altă evoluție nouă este introducerea de servicii în ferme pentru producția extensivă, cum ar fi turismul ecologic, pescuit, activități educaționale legate de conservarea diversității acvatice.

politica al ue de reducere a pescuitului comercial în apele marine cu scopul de a demonstra o scădere a populațiilor naturale și creșterea cererii de produse din pește și de pește la nivel european (global și) indică necesitatea de a restructura industria în ambele țări. acvacultură, în special la mare, apar cel mai bun înlocuitor la pești. Specii cultivate trebuie să fie diversificate prin încurajarea specii de ferme de apă sărată (inclusiv specii pe cale de dispariție și citându, cum ar fi calcan și stridie din Marea neagră) potrivit pentru prelucrare și export potențial. este recomandabil, de exemplu, fermele producătoare de crap, care nu au un potențial de export bun sa trecerea la noile specii de oportunități mai bune pentru comercializarea.

11

tradițional de pescuit nu este suficientă pentru a face pește mai masive și o par-te mai competitivă a meniului, în special pentru bulgarii și românii. Din acest mo-tiv, pisciculturii devine mai mult o nece-sitate decat o oportunitate. fermele de pește în mediul lor natural nu sunt noi în țări maritime, iar recent de asemenea, există în Bulgaria și românia fermele de pește. Mai mult decât atât - în multe lo-curi ele oferă o cantitate mare de pește decât pescuitul tradițional. În cipru, de exemplu, 92% din oferta provine de la ferme marine din Grecia, Spania și italia raportul este mai mic, dar, de asemenea, impresionante. De fapt, este aproape si-gur că majoritatea peștilor noi cumparam în magazin este exploatat, nu a capturat.

potrivit specialiștilor de acolo, unde în marea există instalațiile de acvacultură în jurul există o concentrație al pește. fer-me marine pot livra pește viu în restau-rante. În plus furaje plantelor, care sunt alimente pentru crescătorii de pește, au toate certificatele necesare și sunt supu-se controlului. Deși că acest fapt nu este foarte popular, crescătoriile de pești, precum și fermele de midii asigurați mare curată. Mai mult decât atât, piscicultura devine mai larg în mare și nu interferează cu curse de coastă și atracțiile turistice de pe litoral. În ceea ce privește efectele economice, crearea de noi locuri de mun-că este întotdeauna binevenit. Și dacă ferma de pește dezvolta baza naturală de prelucrare a produselor marine, acestea nu sunt mai puțin.

pește este foarte potrivit pentru cultiva-re. Se convertește alimente în greutate corporală mai eficient decât majoritatea animalelor de fermă - până la 70%. Mai mult decât atât, pește are proprietăți comerciale, deoarece, în medie, aproxi-mativ 60% din greutatea corpului ei este un produs vandabil și au o pondere mai mare de carne macră comestibile de cele mai multe animale. peștii pot fi crescute intensiv într-o cantitate relativ mică de apă. ferme piscicole oferă o alternativă care ar putea inlocui alte specii ale că-ror popularitate sau scade profitabilita-tea. pești sănătoși, de crescătorie, care a garantat nici boli, pesticide și alte toxine dăunătoare este substitut mai de dorit al pești sălbatici din apă potențial contami-nate.

dintre speciile de la Marea neagră po-trivite pentru agricultura sunt biban de mare, plătică, barbuni și de calcan.

la fel ca cele mai multe tipuri de ferme, crescătoriile de pești conțin risc de afa-cericare impune cunoștințe speciale, de calificare și pregătire atentă. unii dintre cei mai importanți factori pentru decizie dacă să înceapă o afacere cu ferme de pește sunt indicate aici. trebuie avut în vedere faptul că răspunde „da“ la toate sau cele mai multe dintre întrebări nu ga-rantează succesul, și nici nu răspunde la „nu“ garantează eșecul. antreprenorii cu puțin sau deloc experiență și resurse mici pot deveni producător de pește de suc-ces, dar trebuie să înceapă de la mici și să se extindă treptat, și, de asemenea, să fie pregătite să investească o mulțime de timp și efort.

3. PEȘtii CArE Pot Fi CultivAtE în FErMElE dE lA MArEA nEAGră

12

răSPundEți Cu „dA“ SAu „nu“

întrEBări EConoMiCE:

1. aveți resurse financiare suficiente?

2. Dețineți o proprietate adecvată cu apă de calitate?

3. aveți acces la apă suficientă și teren pentru o societate profitabi-lă?

4. există o cerere suficientă și o piață pentru produsul dumneavoas-tră?

5. aveți echipamentele și utilajele necesare?

6. profitul așteptat de ferma piscicolă este mai mult din utilizarii alternative al teren?

7. puteți într-adevăr sa dedicați resursele necesare, timp și muncă?

întrEBări juridiCE:

1. Știți legile naționale referitoare cu fermele piscicole?

2. Știți unde să depuneți cereri pentru permisele și licențele necesa-re?

3. Sunteți familiarizat cu responsabilitatea personală pe care trebuie să ia?

EvAluArEA riSCurilor:

1. vă puteți permite să-și piardăți întreaga captură?

2. puneți sa faceți teste pentru calitatea apei?

3. aveți diagnostice pentru boli, printre pești?

4. este posibil contaminarea cu pesticide, metale sau ulei?

5. ce faceți cu vandali?

6. Știi unde puteți sa obțineți informații și ajutor?

13

În apele ai Bulgariei salmonide este re-prezentată de cinci specii. una dintre ele este păstrăvul de râu, un ocupant majoră a râurilor de munte și lacuri / în rila și pi-rin / iar în cele mai multe dintre ele este singurul reprezentant al ihtiofaunei. Stu-diile privind numerele acesteia arată că pe hectar suprafață râu din țară se găsesc printre 1125 numărul de păstrăv fântânel.

O altă specie, care are loc în apele bulga-re este păstrăva la Marea neagră. ea locu-iește în principal unele caucaziană râuri și intră pentru a hrăni în Marea neagră. În coasta noastră se încadrează exemplare unice. râu Dunarii locuite de păstrăv. În cantități mici în țară este cultivat în mod artificial sivenat, care sa transferat de la america de nord în europa în 1889 an.

in final pe această listă, dar mai întâi în importanță pentru producția de păstrăv nativ este păstrăv curcubeu sau ame-rican. acesta a fost mutată și condiți-onată în europa din california, în 1882 an. acum, păstrăv curcubeu se cultivate artificial ca obiect principal în fermele noastre de păstrăv. cu dezvoltarea ma-sivă de acvaculturii interes industrial în ea continuă să crească. acesta are legă-tură cu caracteristicile acesteia biologice. păstrăvul curcubeu au o rată de creștere rapidă, alimente artificiale bine digerate și, dacă este necesar, poate fi adaptat la ape cu salinitate mai mare. Salinitatea în Mării negre demonstrat complet supor-tabile pentru ea. experimentele efectu-ate au arătat, că păstrăvul curcubeu de toate vârstele pot fi transferate de la apa de mare proaspete și înapoi. În plus, se adaptează rapid la noile condiții de viață,

începe să se hrănească în mod activ și să crească menținând în același timp ritmul rapid de creștere în greutate. Definit ca o țintă promițătoare pentru dezvoltarea pisciculturii marin de pe coasta bulgară a Mării negre.

După o lucrare preliminară experimentale în condiții de acvariu la institutul resur-selor de pescuit au efectuat o serie de experimente pentru îngrășare păstrăv curcubeu în cuști în mare, la scară pilot. Scopul creării de experimentare e culti-varea biotehnologiei de păstrăv curcu-beu în cuști, în ceea ce privește coasta noastră și în bazine pe uscat hrănite cu apă de mare. În acest sens, sa verificat posibilitățile de obținere a producției de mărfuri de păstrăv an, îngrășata în dife-rite perioade de timp asociate cu carac-teristici hidrologice. Scopul este stabilirea în ce perioadă a anului îngrășare este cel mai profitabil, pentru a determina rata de creștere și greutatea optimă a puietului de pește care vor fi utilizate pentru repo-pularea celulelor în diferite perioade de îngrășare.

O atenție deosebită este acordată pentru rezolvarea problemei cu alimentare păs-trăvului în noile condiții de viață și abun-dența de pește de mare inferior negre au necesitat studiul a eficienței din utilizării sale ca un aliment de bază pentru păs-trăv.

A. Cultivarea speciilor de salmonide în apele Bulgariei

15

experimentele au fost efectuate în peri-oada cuprinsă între noiembrie-mai (iunie) martie-iulie martie-noiembrie, cu o me-die prăjește care cântăresc între 7 la 37,5 grame. peștii sunt îngrășate în cuști de măsurare 6/4/4 m la o densitate de factor de densitate 70, 100 și 140 numărul de metru cub. Sunt hrănite cu pește tocată - șprotul și merlan trei sau patru ori pe zi și acvariu condiții de precipitații repetate până la 18% din greutatea corpului lor, în experimente separate pentru sațietate. experimentarea este hrănire cu furaj gra-nulat.

indicatori de creștere de păstrăv curcu-beu în apă de mare sa dovedit a fi bun. pentru o scurtă perioadă de îngrășare - aprilie-iunie - cei mai înalți parametri li-niari și greutate (25,86 cm și 281.60 g) au fost obținute în prăjește îngrășare cu o greutate unitară medie de 34 grame de hrănire la saturație cu alimentele dige-rate, cu un factor nutrițional de 5-6 (în condiții de acvariu). În aceleași condiții păstrăv cu o greutate inițială de 11 g a atins 96 g, iar cu 21,10 g - 134 g.

trimestrial de îngrășare de primăvară la scară pilot în Golful din Sozopol, care a fost realizat în martie-mai, pentru a evita temperaturile mare, mai mare de 20°c, tipic pentru lunile de vară, de asemenea, a dat rezultate bune. Materialul de re-populare cu o greutate medie de 24 g. a ajuns 155 g. cu o greutate medie unitară la sfârșitul lunii mai. cea mai bună creș-tere în greutate a fost înregistrată în peri-oada mai-primăvară toamnă de îngrășare în care peste șapte luni (noiembrie-mai) păstrăv cu o greutate inițială de 28 g. аu ajuns la 324 grame în luni cu temperaturi

corespunzătoare și minime în timpul luni-lor reci de iarnă, când temperatura mării este coborâtă sub 4°c.

Sa constatat că, în condițiile de la Marea neagră păstrăv curcubeu creștere a tem-peraturii apei la aproximativ 18°c. apoi, la 20°c, are loc o reducere a ratei de ali-mentarea, la 20-22° este mai sensibil, iar temperaturi peste 22°c sunt nefavorabile pentru alimentarea și creșterea ei, deoa-rece practic încetează să ia alimente.

prin urmare în cuști de îngrășare în tim-pul lunilor de vară păstrăvul este puternic epuizat. este de remarcat, că peștele cu dimensiuni mai mari ale corpului, în iunie au revenit rapid în greutate după epuiza-rea perioadei de vară și de a ajunge în toamnă dimensiunea pieței. exemplarele mai mici epuizate, au epuizat limita și au pierdut abilitățile de regenerare, prin ur-mare, există o mortalitate ridicată.

experimentele efectuate în mod repetat, în diferite perioade de îngrășare, cu dife-rite materiale de prăjește în greutate a fost demonstrat, că în condițiil din Bulga-ria ar trebui folosite prăjește de păstrăv care cântăresc mai mult de 35 de grame. numai în acest fel îngrășarea păstrăvilor în apa de mare poate fi eficientă și să res-pecte norma definită pentru cheltuielile de materialului de reproducere dintr-un păstrăv de un an pentru a obține 1 kg de carne de pește.

pentru a se conforma normativul greutate minimă de recoltat pentru consum păs-trăvul nu ar trebui să fie mai mică de 167 de grame, și în cazurile cele mai favorabi-le, că nu există moarte. când pariază pe de reproducere care cântăresc mai mult

16

de 35 de grame normativul rămâne chiar și în moarte peștilor îngrășați 30%.

temperaturile ridicate de vară ale apei de mare creează condiții pentru dezvoltarea bolilor virale bacteriene la pastrav. unele dintre experimentele au fost întrerupte din cauza mai mare a mortalității în rân-dul peștilor infectate. această problemă este rezolvată, deoarece au găsit mijloa-ce de prevenire și combatere cu acestor boli de păstrăv.

Mortalitatea în creștere de apă dulce de păstrăv în mare devine în lunile de iarnă. acesta este asociat în principal cu pești traumatizați în timpul tulburărilor și a cu-renților puternici în lansatoare nete. Oda-tă cu introducerea de rezistente la fur-tuni de risc celule de mortalitate în urma furtunii de iarnă în zona de coastă poate fi îndepărtată.

utilizarea midzhita și șprot ca aliment în producția de păstrăv de mare și-a dove-dit utilitatea în ceea ce privește exploa-tarea în continuare insuficient rațională a acestei materii prime de proteine în țară. aceste tipuri sunt deosebit de potrivite pentru bazinul de îngrășare de păstrăv în apă de mare.

De asemenea, sa constatat că dinamica anuală a regimului de temperatură a Mă-rii negre și condițiile hidrometeorologice cauzează adesea o perturbare a ritmului în alimentarea, ceea ce duce la o redu-cere a creșterii planificate.variantele ex-perimentale ale produselor alimentare cu pești mărunțiți au arătat, că randamen-tele ridicate pot fi realizate numai sub alimentarea intensivă păstrăv la saturație într-o perioadă relativ scurtă cu condițiile de temperatură corespunzătoare pentru îngrășare de păstrăv pe coasta bulgară a Mării negre.

17

există mai multe modalități de a furniza fondurile necesare pentru ferma. este necesar să se pregătească un plan de afa-ceri și evaluare pentru fezabilitate, care să ia în considerare toate costurile și ve-niturile viitoare. acest lucru ne va ajuta pentru a atrage fonduri, investitori și par-teneri. trebuie să încercăm să evalueze toți factorii și de a determina dacă ferma de pește este cea mai bună afacere pen-tru noi. Si mai ales să se acumuleze cât mai multe cunoștințe și resurse.

există estimarile, potrivit căruia acvacul-tura este cea mai rapidă creștere din sec-torul agricol din lume, chiar acum. la ni-vel global, multe țări se bazează pe pește ca un aliment de bază pentru prima dată în istorie, în anul 2012, producția de peș-te la nivel mondial depășește cantitatea de carne de vită produsă cu 3 milioane de tone.

ferme piscicole sunt răspund la cererea tot mai mare de proteine la nivel mondial. acesta este un răspuns la foame în lumea modernă, în timp ce în același timp, este ecologic și ajută la conservarea stocurilor de pește sălbatic în ocean.

cinci fapte despre fermele de acvacultură / pește, care trebuie să știm

1. Peștii, cultivate în fermele are o va-loare nutritivă diferită

pe lângă faptul că este o sursă majoră de alimente în multe țări din lume, peștele se consuma și datorită beneficiilor de sănă-tate, în special pentru conținutul de acizi grași Omega-3, care sunt benefice pentru inima. peștii sălbatici mâncat de plante sălbatice, alge, plante acvatice și animale mici acvatice și, prin urmare, are o va-loare nutritivă mai mare decât de crescă-torie în fermele. De exemplu, somon din ferma poate conține 50% mai mică canti-

B. Ceartrebuisăconsiderămînaintedealuam laofermădepește?

19

tate de acizi grași Omega-3 comparativ cu sălbatic, deoarece este alimentat în prin-cipal cu furajere pe baza de soia si culturi de cereale cum ar fi porumbul. chiar și atunci când este mare și gras, peștii de crescătorie din ferma conțin mult mai pu-ține substanțe nutritive din sălbăticie.

2. Peștii simt durerea și anxietatea

Similar cu oameni, animale și păsări, pești de asemenea, simitiți durere si anxieta-te. Studiile arată că păstrarea peștelui în fermele mici și din cotețele supraaglome-rate în cazul în care nu furnizarea îngri-jire adecvată, conduce la mediu dureros și dureros pentru ea. Mai mult decât atât, șansele de boli, printre ea sunt mult mai în vârstă și ea putea muri de foame sau de sufocare. prin urmare, fermele mici ar trebui să asigure un mediu adecvat pen-tru cultivarea de pește cu suficientă ali-mente și apă curată, ceea ce le permite să respira.

3. Peștii să crească cu pește

unele ferme manance pește, care culti-vate cu furaje, realizate din alte specii de pești. De exemplu, unii pești răpitori ca ton trebuie să mănânce pește mare canti-tate. pentru a le manance, agricultorii au nevoie pentru a recolta sau pentru a cum-păra pește mici. Deci, locuri cu o concen-trație de ferme pentru aceste tipuri de heringata și șprot drastic redusă și sunt la un pas de supraviețuire.

4. Escape de pește din ferma

În fiecare an, milioane de pește din fer-mele dispara și acest lucru poate crea probleme pentru populație sălbatică. De obicei, astfel de lucruri se întâmplă în fer-mele de coastă - cele care se pot produce inundații și pește sa mearga în piscina cu apă. pești in fermele de obicei este mai puțin viabilă din salbatica. Din acest mo-tiv, folosind tehnici de inginerie genetică pentru a crește rezistența lor. ca urmare, în escapada ei pot „contaminați“ genotip și biodiversitate de pești sălbatici.

5. impactul asupra mediului

atunci când sunt situate în zonele de coastă, fermele piscicole pot modifica ecosistemul. De exemplu, multe dintre fermele de creveți și scoici în apă sărată în Sri lanka, Japonia, Bangladesh, thai-landa, vietnam și china au cauzat schim-bări în ecosisteme și habitate. pădurile Mango, care sunt ecosisteme complexe, ocupă suprafețe mari ale acestor regiuni sunt parte a echilibrului ecologic. clima-tul acestor zone ar putea suferi în cazul în care fermele piscicole nu sunt gestio-nate în mod responsabil, fără efecte asu-pra mediului pe termen lung.

20

Buna guvernare, monitorizarea și aplica-rea de reglementare și normele privind fermele sunt o condiție necesară la ni-vel mondial. De asemenea, este necesar să se mărească sensibilizarea publicului și educarea publicului larg cu privire la pericolele pentru mediu, care ascunde nerespectarea reglementărilor guverna-mentale, specificațiile și procedurile de siguranță. ferme piscicole durabile, vor juca un rol tot mai important în rezolva-rea problemelor cu alimentare a popula-ției și protecția resurselor de apă pe pă-mânt.

alegerea speciilor pentru cultivare tre-buie să fie foarte atent. aici sunt unele dintre regulile care guvernează această alegere:

• preferința pentru piața internă peste în detrimentul speciilor exotice;

• completare de piețe de nișă în anu-mite domenii;

• diversificarea este o prioritate, în special atunci când mai multe spe-cii cu creștere rapidă ocupă aceeași infrastructură, care închide ciclul lor de viață.

21

Sisteme de creștere de acvacultură vari-ază de la foarte extinse în semi-intensive și de înaltă intensitate la intensiv hiper. Distincția dintre ele nu este doar și nive-lurile de intensificare sunt oarecum con-troversate. Sistemele sunt de asemenea:

• acvatice (cutii și stilouri);

• terrestrial (lacuri de ploaie, sisteme de irigate sau transportoare, rezer-voare, jgheaburi);

• Sisteme de reciclare (sisteme închise cu un nivel ridicat de control, siste-me deschise de recirculare);

• ferme integrate (de ex. animalele și pești, acvacultură și rezervoare de irigare).

Diferite organisme acvatice sunt crescute într-un mod diferit:

• peste (lacuri, rezervoare, sisteme in-tegrate)

• algele și macrofite (plutitoare / agă-țat structuri, rezervoare / iazuri de pe coasta)

• crustacee (jos, coloană, zăbrele, flo-toare, cordoane, într-un mediu natu-ral)

• crustacee (lacuri, rezervoare, jghea-buri de apă în mediul natural)

fazele cultivării afaceri includ hașurarea, producerea incubator de material de în-mulțire, puiet de creștere, de reproduce-re a peștilor și organismelor acvatice și perioada de carantină.

4. tiPuri dE tEhnoloGii PEntru ACvACultură în FErMElE MiCi

toate aceste cerințe sunt o condiție pre-alabilă pentru o largă varietate de tehno-logii și sisteme de acvacultură în fermele mici. pentru a lansa o fermă de pește sunt necesar un număr de resurse, cum ar fi pești tineri, produse alimentare, pompe, mijloace de aerare, echipamente de re-țea pentru sortare, sortare a apei echipa-mente etc. există o varietate de sisteme de producție și capacitatea de a selecta cele mai potrivite este un pas foarte im-portant la crearea domeniul pescuitului. unele sisteme de producție sunt adecvate pentru mediul marin și alte pentru medii cu apă proaspătă. Sistemele de producție diferă de asemenea în structura și specii-le, pentru care sunt potrivite.

fermele în mediile naturale marine de exemplu asigure o mai bună schimb și dispersia deșeurilor, poate fi sigur punct de vedere tehnic, dar au nevoie de echi-pamente mai bune pentru supraveghere și monitorizare de la distanță a nutriți-ei. costurile de producție sunt ridicate și cele mai multe exemple disponibile sunt încă prototipuri. Se apărea însă promiță-toare evoluții cu un grad ridicat de auto-matizare, inovare și grija pentru mediu, inclusiv în Bulgaria.

computerizării de acvacultură se refe-ră la sistemele de control financiar pen-tru a sprijini planificarea, software-ul de management al fermei, echipamentul de supraveghere și o mai bună calibrare de încredere și de auto-diagnostic (pen-tru biomasă și parametrii de mediu). De asemenea, în guvernul introduce sisteme GiS, metodologii de evaluare a impactu-lui, aplicarea vaccinurilor și a paraziților eliminarea.

23

SiStEMul dE FErMEi MArin

În acest sistem de producție minori hrănesc în mod natural, fără participarea agri-cultorului.

Caracteristici:

ferma de mare introdus minori (produse sau capturate) într-un mediu natural, în cazul în care acestea se pot dezvolta fără structuri, care să le restricționeze. pesti mici sunt plasate pe fundul mării, prin intermediul unui tub sau manual. Mediul le oferă cu tot, ce au nevoie și nu au nevoie alimentare suplimentară.

Specii, potrivite pentru fermei marin:

ferma de mare este potrivit pentru cultivarea diferitelor tipuri de echinoderme. in astfel de sisteme este în creștere castraveți mare și scoici, ca puiet de caviar produse sunt plasate pe partea de jos și lăsate să crească la dimensiunea comer-cializabilă. castraveții de mare sunt colectate manual sau scufundare, sau în apă puțin adâncă la reflux. Midii trăiesc de obicei în apă adâncă și scoase cu o barcă de traulare.

Ceea ce trebuie să luăm în considerare:

ferma de mare pentru scoici și castraveți de mare este de succes numai dacă:

• locul de proveniență agricolă este aproape de pescuitul industrial în timpul procesului;

• acestea rămân în zona definită de cultivare de colectare a acestora.

24

SiStEMul dE Corduri dE SuPrAFAță

în sistemul de cordoane de suprafață crescute moluștele hrănire prin filtrare a structurilor amplasate în coloana de apă.

Caracteristici:

Sistemul de corduri de suprafață de acvacultură sunt realizate dintr-o serie de corzi paralele, plasate pe suprafață cu geamanduri și ancorate la fund. Moluștele cres-cute în coșuri sau pe celule mici corzi coborât din plutind pe corzile de suprafață. rangurile cabluri și geamanduri sunt de obicei vizibile și colorate, astfel încât să fuzioneze cu mediul.

fundul mării rămâne fără obstacole (cu excepția celor de la punctele de ancorarea) și în ferma pot dezvolta procese naturale. impactul asupra mediului al corduri de suprafață este redusă prin poziționarea corectă și o distanță adecvată între ele, astfel încât să se minimizeze interferența de jos.

Specii adecvate pentru sistemul:

corduri de suprafață sunt utilizate în principal pentru crustacee, cum ar fi stridii, diferite midii, tunicate, alge marine și bureți marini.


acest sistem de producție este ecologic, deoarece reduce efectele negative asupra animalelor acvatice sălbatice. corzile sunt păstrate întinse și cu o bună distanță între ele, pentru a reduce riscul de inseparabilitatii.

25

SiStEMul dE Corduri SuBtErAnE

în sistemul subteranului cordoane orizontale / principale cordoane și panourile suspendate sunt situate mult sub suprafața apei.

Caracteristici:

Deoarece cablurile și geamandurile sunt sub apă, singurele structuri vizibile sunt markeri unghiulare și posibile geamanduri intermediare, care indică locațiile cor-doane submarini și ancore. panourile de creștere sunt separate din partea de jos, cu o serie de geamanduri de pe linia de bază. corduri subacvatice ajuta la protejarea organismelor de acțiunea valurilor și a mareelor.

ca cordoanele de suprafață, acestea mențin tensiunea și o distanță corespunzătoa-re, astfel încât animalele acvatice se pot deplasa liber și pentru a reduce riscul de inseparabilitatii. Spațiul larg între linii permite un flux bun, penetrare lumină bună la fund și în coardele pot executa organic procese.


Sistemul de corduri subterane utilizate în principal pentru cultivarea stridii perla sau midii.


având în vedere că liniile de bază sunt sub apă, vasele sunt libere să se deplaseze de-a lungul suprafeței de deasupra fermei.

26

SiStEME dE Cu zăBrElE

Sistemele cu zăbrele sunt utilizate, de exemplu, în Australia pentru cultivarea stridii comestibile.

Caracteristici:

Standardul pentru sisteme de rețea este un sistem adaptabil, în cazul în care stri-diile sunt închise în plase de plastic, agățat de corzi, înșirate între stalpi de lemn sau metal. rețelele de stridii sunt suspendate ridicate în linia de apă între mareele, astfel încât partea de jos se poate produce procese naturale.

Sisteme scalabile cu șiruri lungi permit ridicarea și scufundarea a rețelelor de pe linie, oferind astfel agricultorilor o tehnică de management pentru a controla creș-terea, starea și curățenia cojii. Deoarece structurile sunt, de obicei înguste și rare, lumina poate pătrunde pentru a reduce impactul asupra iarbă de mare și alte plante și animale de fund.


Stridii din rocile.


fermele cu un sisteme cu zăbrele au un impact minim asupra mediului, dar definiția corectă în loc este important pentru interferență minimă pe partea de jos.

27

SiStEMul Cu CuȘti MArinE

Celulele marine sunt sistemul de producție normale, folosite pentru creșterea intensivă a peștelui. Acesta este unul dintre sistemele cele mai de succes și profitabile, care a demonstrat beneficii economice semnificative pe plan inter-național.

Caracteristici:

tipul, mărimea și designul celulelor depinde de mai mulți factori, inclusiv specii marine, condițiile al locației și caracteristicile mediului. celulele sunt de obicei re-alizate din plasă de nailon. ele sunt utilizate, de asemenea, semi-poliester cu strat de pvc, rețele de alamă și oțel galvanizat, care sunt mai rezistente la șoc și pentru a preveni atacurile de rechini și alte animale marine.


Dintre speciile care pot fi crescute în cuști marine sunt febra, iepe, baramundi, păs-trăv de corali, crabi, bibanul roșu, croakers japoneză de argint.


experiența a arătat, că cultivarea peștilor de crescătorie în cuști de mare se poate face într-un mod durabil al mediului. inovații tehnice ajuta industria să crească rapid.

28

SiStEMul dE lACuri MArinE Și iAzuri

iazuri de pământ de-a lungul coastei sau în apropierea estuarele râurilor se uti-lizate pentru agricultura intensivă de creveți și coregon.

Caracteristici:

apă sărată este pompat în fermă, unde apoi alimentat gravitațional într-o serie de bazine pentru cultura piscicolă. apa curge din ele și în lacul de reducere în cazul în care sedimentele deșeuri solide înainte ca apa este returnat la mare. În unele cazuri, sistemul de reciclare se întoarce de apa prin sistemul fermei.

lacurile au un fund ușor înclinată, în scopul de a asigura un drenaj și captura peri-oadele de ieșire de golirea completă între recolte. intervalele lor de adâncime ale 1,5-2,0 m. Dimensiunea poate varia, dar dimensiunea cele mai multe lacuri pentru crevete este de aproximativ 1 hectar.


Diferite tipuri de creveți și coregon.


acesta ar trebui să ia în considerare cu atenție planificarea, construcția și întreți-nerea lacurilor terestre.

29

inCuBAtoArE PEntru ACvACultură

incubatoarele sunt instalațiile, în care cultivate acvacultura cel puțin o parte a ciclului lor de viață. incubatoare pentru acvacultură oferă adesea răsaduri pen-tru fermele industriale, comerțul cu acvarii și programe de refacere a stocurilor.

Caracteristici:

crearea incubatoare pentru incubație în condiții controlate pentru a stimula crește-rea și producția de ouă. proiectarea incubatorul este determinată de cerințele de la locul, de specii cultivate și a fondurilor disponibile. incubatorul poate produce spe-cimene mici de vânzare sau să fie parte a unei activități mai ample de acvacultură.

un incubator conține de obicei zone pentru plasarea ouălor, pentru incubație, o masă, un loc pentru locul larvelor, pentru minori, pompe, de laborator și zona de carantină.


cele mai multe incubatoare produc un număr mai mare de specii pentru creșterea industriei acvaculturii și comerțul cu acvarii.

incubatoare de mare: pești ornamentali și nevertebrate; stridii, baramundi, creveți, perla si roci, scoici, negru tigru creveți.

incubatoare de apă dulce: pești ornamentali și nevertebrate; diferite tipuri de bi-ban; cod, crabi.


unele ferme au propriile lor incubatoare, alții se bazează pe vânzarea de materiale pentru repopulare.

30

indiferent de ceea ce metoda specială se utilizează, există anumite reguli pe care trebuie să o urmeze. Midii, de exemplu este bine să fie cultivate în zone bogate în plancton.Midii mănâncă în mod natural cu aceste microorganisme, filtrate în mod constant apa de mare. cultivarea-l până la colectarea durează aproximativ un an. pe coastele europene pentru ea folosind patru metode:

• partea de jos sau prin răspândirea (în principal în Olanda) - tinere spe-cimene sunt răspândite pe suprafețe de adâncime mică, în general în gol-furi sau zone protejate și să adere la fund. colectate prin dragare din nave special adaptate.

• pe mizele (în franța, numite „bouc-hots“) - acest tip de cultivare se face în rânduri de țăruși de lemn situate în zona intertidale. in jurul mizele sunt laminate si securizate 3-5 m. frânghiilor pentru a prinde sau profi-luri, pline de larve eclozate.

• pe frânghii (în Spania și Meditera-nă) - Midiile sunt atașate de frânghii, care atârnă vertical în apă dintr-o structură fixă sau plutitoare. această tehnică este potrivită pentru mări-le cu maree slabe, cum ar fi Marea Mediterană, dar a început să fie apli-cată în Oceanul atlantic, simultan cu dezvoltarea agriculturii midie pe mare, în franța, irlanda și Belgia, de exemplu. colectia devine o separare a midii ciorchini după scoaterea ca-blului din apă.

• pe trestles - În unele locuri, midiile sunt cultivate ca stridii - în saci, pe suporți atașat pe plaja mareelor sau chiar în partea de jos.

31

5. CErințElE Și FACtori PEntru A CrEArEA o FErMă PEntru orGAniSMElE ACvAtiCE în zonA Mării nEGrE

A. Cerințele,careafecteazăalegerea

la alegerea unui loc pentru acvacultu-ra marină de-a lungul coastei trebuie să luăm în considerare următoarele cerințe generale:

Cerințe de pământ

Înainte de a alege un loc este bine pen-tru a studia pământ. Solul trebuie să fie rezistentă la apă (cu mai mult de 20% ar-gilă), pentru a asigura o pierdere minimă de infiltrații de apă. argilă sau sol negru argilos sunt ideale pentru acest scop.

este mai bine să se evite aceste tipuri de sol:

• cu alac straturi / nisip sau formațiuni de rocă;

• permeabil, cu un conținut mare de sedimente, nisip sau materii organi-ce, care erodează;

• acid sau ridicată în nitrat.

Cerințele de apa

cele mai multe activități în domeniul acvaculturii marine sunt situate în apro-pierea coastei sau estuare fluviale, deși dezvoltate și locuri de pe teren, în cazul în care apă sărată se apărea ca proble-ma agricolă. Gradul de salinitate de apă în apropierea locului determină ce spe-cii pot fi cultivate cu succes. În apa de mare are de obicei există o salinitate de aproximativ 35 de părți la mie. În zonele

sisteme fluviale de apă salmastră sau de estuar, de obicei, reduce salinitatea din amonte acesteia.

Salinitatea și calitatea apei schimba de multe ori în funcție de energia maree-lor, mărimea râului la reflux, precipitații, inundații și bariere. alți factori sunt cu-renții mare și adâncimea apei, suspensii-le de tipul de argilă și materie organică, nutrienți și substanțe chimice toxice di-zolvate. În timp ce unele specii prefera ape tulburi, altele necesită din salinitate mai mare. este necesar și afluxul de apă proaspătă pentru unele incubatoare și în-treprinderi de prelucrare. Sursele pot fi rezervoare, canale, navigabile subterane.

este recomandabil să se evite aceste ti-puri de apele:

• apa de la robinet (poate conține clor și costisitoare);

• apă cu un conținut ridicat de mate-rie organică;

• apa de maree cu conținut prea ridi-cat de azot, carbon, săruri și minera-le dizolvate și gaze.

32

Cerințe de topografice

topografia de locul afectează proiectarea lacurilor. cele mai bune sunt ușor teren în pantă (1-3%), cu un drenaj bun, deoa-rece acestea permit o construcție ușoară a lacurilor înclinate. Dacă terenul pe care este foarte plat, acestea trebuie să con-struiască ziduri de a iazului cu mult peste mărcile de apă de mare și se lăsă pe spa-te (pentru a permite drenarea completă).

verificați contaminarea chimică: ar trebui să se intereseze cu privire la utilizarea anterioară a locul, de pentru a se asigu-ra, că nu există nici un risc de contami-nare cu reziduuri chimice. ele pot afecta producția, șansele de vânzare și siguranța producției.

Cerințele de specii

Speciile pe care ne propunem să crească va determina cerințele specifice locului și în special la salinitatea de apa. trebuie să ne asigurăm, că speciile se vor simți bine în climatul local (dacă este crescut în iazuri) și pot tolera condițiile meteoro-logice extreme pentru zonul. trebuie să analizăm ce industriile din regiune gene-rează poluare și alte fenomene, care ar putea avea un impact negativ asupra po-pulației, de exemplu, cum ar fi vibrațiile de la explozii.

Cerințele de sistem de producție

Înainte de a alege, trebuie să ia o decizie privind sistemul de producție corespun-zător. În sistemele generale de producție pentru acvacultură marină, folosind ia-zuri special construite pe coasta. apă să-rată este pompată și sistemul funcționea-ză prin înlocuirea apei, pentru a asigura calitatea acesteia. unele sisteme includ sisteme de circulare a apei, reducerea dependenței de aprovizionarea cu apă.

alegerea de locul pentru acvacultură ma-rină necesită luarea în considerare mai multe aspecte. calitatea apei sărate, apropierea de zone marine protejate sau a habitatelor de pește și distanța până la piețele sunt unele dintre factorii, care pot afecta decizia finală.

Întreprinderile de acvacultură solicită permise pentru anumite activități, cum ar fi eliminarea apelor uzate. industria de acvacultura este într-un mediu complex de reglementare, care ar trebui să fie bine cunoscute de către întreprinzători.

33

un exemplu de cerințe de regle-mentare:

În cazul în care instalațiile tehnice sunt în Marea neagră:

Înregistrarea se face după consul-tarea cu șefii departamentelor teri-toriale ale agenției executive „ad-ministrația Maritimă“ și cu șefii de baze navale pe armata Bulgară.

În termen de 14 zile de la depu-nerea cererii în temeiul articolului 25a, alin. 1 persoană este înscrisă în registru și să emită un certificat de înregistrare.

În cazul în care lacunele sau ine-xactități în documentele depuse, directorul executiv al anpa sau a persoanei autorizate în termen de 7 zile de la primirea cererii trimite un mesaj pentru eliminarea lor.

Solicitantul trebuie să elimine nere-gulile prevăzute la alin. 2 în termen de 14 zile de la primirea mesajului.

crescătoriile de pește poate oferi Stcfa prin proiecte anpa, legate de dezvoltarea pescuitului și acva-culturii. proiectele sunt însoțite de o justificare și un plan financiar.

trebuie sa fie aplicat schema tehno-logică de producție.

Cerințe pentru întreprinzători

investiția în fermă de pescuit necesită dezvoltator pentru a obține cât mai mul-te cunoștințe despre acest tip de activita-te. una dintre cele mai bune metode este posibilitatea de a vizita fermele de pescu-it activi. resurse online, de asemenea, nu sunt neglijabile, dacă folosim limbi stră-ine. Deoarece sursele de limba bulgară sunt limitate, acest manual își propune să compenseze oarecum această lipsă.

Cerințele de plan de afaceri

Înainte de a începe de afaceri, avem ne-voie de strategii de afaceri. planul nostru de afaceri ar trebui să includă toate infor-mațiile disponibile cu privire la structura, costurilor de investiții ale companiei și randamentul.

trebuie să definim ceea ce avem nevoie, ceea ce este personal, ce echipamente si consumabile ce va folosi, ce sunt chel-tuielile administrative, capital de lucru și active așteptate. Mai mult decât atât, planul de afaceri ne va ajuta să atragă investitori și parteneri pentru a aplica și împrumuturi bancare și subvenții de la programele naționale și europene. cu un plan de afaceri solid, care să urmeze cât mai aproape posibil este garanția noastră de succes.

este întotdeauna mai bine să se consulte cu un consultant de afaceri pentru a ne ajuta, inclusiv pentru permise și docu-mentația necesare.

34

Cerințele pentru finanțarea

Dacă intenționați să creați fermă mici sau mijlocii de pește va avea nevoie de capi-tal start-up. pentru persoanele cu puțină experiență, este recomandabil să se în-ceapă la scară mică și de a găsi un parte-ner de afaceri.

Dacă ne lipsesc resurse, putem aplica pentru un credit bancar. Dacă nu se califi-că pentru un împrumut tradițional, există și alte modalități de resurse, cum ar fi fi-nanțarea publică. trebuie să știm progra-mele disponibile pentru a găsi sursa exac-tă a fondurilor pentru scopurile noastre.

Cerințele de comercializare

Succesul nostru de piață va depinde în mare măsură de modul în care infor-mează în mod activ alții despre inițiativa noastră de afaceri. relațiile noastre cu în-treprinderile locale sunt cel mai eficient instrument comercializarea la inceput. există numeroase modalități de a promo-va agricole la un preț foarte scăzut.

putem folosi internetul, social media, radio local, informându-i de activități vi-itoare, și ziar local și flaere de promova-re. putem sa punem un semn pe margi-nea drumului atractiv, mai ales în cazul în care ferma este aproape de un drum aglomerat.

35

Există mai mulți factori comerciali, atunci când alegem o locație pentru acvacultura marin de pe coasta.

B. Factorii,careinfluențeazăalegerea

Factori din deneral caracter

atunci când apreciem locul, trebuie să luăm în considerare următorii factori de natură generală:

• oportunitatea de dezvoltare - locul ar trebui să fie suficient de mare pentru a construi o buna oportuni-tate de afaceri pentru o viitoare ex-tindere;

• securitate - trebuie să se asigure ca locul poate fi fixat într-un mod efici-ent al costurilor împotriva furturilor și a atacurilor de păsările de pradă și animale. Se recomandă să fie în mă-sură să rămână în loc atât în ceea ce privește securitatea și ca răspuns la situații de urgență;

• locul trebuie să aibă o energie elec-trică cu trei faze și comunicații bune;

• este mai bine pentru a verifica even-tualele probleme cu patrimoniul cul-tural / istoric.

Piețele

când alegeți un loc, este important să se cunoască piață și locația acesteia. este mai bine să ia în considerare atât inițială și piața pe termen lung. Mai mult decât atât, trebuie să luăm în considerare și localizarea locul de în ceea ce privește instalațiile de prelucrare. ar trebui să fie, de asemenea, aproape de clienții pentru a reduce costurile de transport si are ac-ces în orice anotimp.

Studiu asupra economiei locale

În studiul economiei locale este important să avem în vedere disponibilitatea forței de muncă și a oportunităților de formare și dezvoltare a competențelor.

36

6. CE EStE dEzvoltArEA Și viitorul FErMElor dE ACvACultură

Odată cu creșterea acvaculturii în anul 1990 apar mai multe probleme, inclusiv utilizarea sporită a pulberii și ulei de peș-te de mare pește sălbatic, poluarea apei și a bolilor în pește și creveți. industria acvaculturii sa îmbunătățit semnificativ în ultimii 20 de ani și produce o cantita-te mai mare de pește de crescătorie pe unitate de suprafață și apă. cantitatea de pulbere de pește și ulei de pește în furaj reduce. creșterea producției, fără crește-rea eficienței industriei, cu toate acestea, ar conduce la un impact mai mare asupra mediului.

acesta este motivul pentru care organi-zațiile internaționale au făcut unele abor-dări de acvacultură în mod corespunză-tor:

1. investițiile în inovare tehnologică și de transfer. acvacultura este o industrie tânără. Îmbunătățirile în tehnologii de reproducere, de control al bolilor, nu-triție și sisteme de producție cu im-pact redus asupra mediului sunt zone atât de interconectate, în cazul în care știința pot completa cunoștințele tradiționale pentru o mai mare efici-ență. acest tip de inovație, fie condus de fermieri, institute de cercetare, companii sau guverne din spatele pro-gresului de producție în toate părțile lumii. De exemplu, în vietnam pro-ducția de somn vietnamez a crescut de la 50.000 de tone în 2000 la peste 1 milion de tone în 2010, deși supra-fața totală pe care este cultivat doar

dublat.

2. concentrați dincolo de ferma individu-ală. cele mai multe scheme de regle-mentare și certificare a acvaculturii se concentrează pe fermă individuală. concentrarea producătorilor dintr-o anumită zonă poate duce la un efect cumulativ asupra mediului - cum ar fi poluarea apei sau a bolilor la pești - chiar și atunci când toată lumea respectă în mod individual cu legile. amenajarea teritoriului și zonarea poate asigura activități de conformare pentru o capacitate de producție de acvacultură a ecosistemelor și pentru a reduce conflictele care dau naștere la utilizarea resurselor. legile pentru zonarea în norvegia, să se asigure că producătorii de somon nu concentra-rea zona unul, ca reduce astfel riscul de boli și de impactul asupra mediu-lui.

3. Schimbarea stimulente pentru promo-varea unui mediu durabil. există di-verse politici publice și private, care oferă stimulente pentru producție mai ecologic de agricultori. Guvernul thai-landei, de exemplu, a pus la dispoziția producătorilor de creveți, care lucrea-ză în mod legal în zonele desemnate, accesul liber la educație, alimentare cu apă și epurare a apelor uzate. În plus, proprietarii de ferme aqua mici li se acordă împrumuturi cu dobân-dă mică și să ofere stimulente fiscale pentru a introduce tehnologii îmbună-tățite pentru a crește productivitatea

37

și de a reduce presiunea asupra eco-sistemelor.

4. finanțarea noilor tehnologii informați-onale. progresele în tehnologia de car-tografiere prin satelit și, de modelare a mediului, datele deschise și conecti-vitate înseamnă, că sistemul global de monitorizare și planificare, de a pro-mova dezvoltarea durabilă a acvacul-turii sunt acum posibile. O platformă care integrează aceste tehnologii pot ajuta guvernele să îmbunătățească monitorizarea și amenajarea teritoriu-lui, industrie pentru a demonstra du-rabilitatea și societatea civilă pentru a promova povești de succes și să men-țină responsabilitatea greșelilor.

5. consumul de pește este scăzut în lan-țul alimentar. piscicultura ar putea re-duce presiunea asupra ecosistemelor marine, în cazul în care ferma de peș-te nu are nevoie de o cantitate mare de pește sălbatic în produsele alimen-tare. consumatorii ar trebui să caute specii, care stau in lantul alimentar, cum ar fi tilapia, somn, crap și moluș-telor bivalve. În economiile mai puțin dezvoltate, în cazul în care consumul lor este încă răspândită, trebuie men-ținută tendința. În același timp, ca și peștele este o sursă majoră de protei-ne pentru peste un miliard de oameni, care trăiesc în sărăcie, acvacultura în creștere este esențială pentru a sati-sface nevoile nutriționale ale acestor utilizatori. cu stagnează la nivel mon-dial captura de pește sălbatic și creș-terea acvaculturii populației la nivel mondial devine tot mai importantă.

aproape jumătate din peștele, consu-mat la nivel mondial, este cultivat în fer-me aqua situate pe coasta sau în mări / oceane. conform Organizației pentru ali-mentație și agricultură a națiunilor unite, industria observă de trei ori mai mare de creștere a animalelor, în special cu epui-zarea stocurilor de pește naturale.

norvegia este cea mai importantă țară pentru producția de acvacultură în eu-ropa, cu aproximativ 1 milion de pești, de crescătorie, urmată de Spania, cu mai mult de 250.000 de tone. franța ocupă locul al treilea, cu 220.000 de tone. prin-cipalele produse fabricate în europa sunt somon, păstrăv curcubeu, anghilă și crap specii.

la nivel global, fermele de acvacultu-ră produc aproximativ 600 de specii. În funcție de tradițiile și preferințele dife-rite locuri din întreaga lume locale arata diferit. recent, una dintre speciile, care au câștigat popularitate în exporturi-

38

le de țări asiatice este pangasius, care are mai multe soiuri. acest tip este un pește alb, cu un gust neutru și aproape nici oase. inițial, a trebuit să fie prins specimene tinere sălbatice pentru re-producere, dar la începutul anilor 1990 un proiect franco-vietnameză a reușit să ridice două soiuri de pangasius într-o fermă. numai după aceea producătorii reușesc să producă cantități mai mari și de a comuta la export la scară mai mare.

exporturile de pangasius astăzi este un câștigător la nivel mondial.

În europa, cu toate acestea, preferă păs-trarea speciilor de salmonide cea mai mare parte - cea mai mare parte de so-mon și păstrăv - alături de calcan și midii. De-a lungul ultimilor 10 de ani, producția de biban de mare, dorade dințat și ex-tins, în special în Grecia, italia și turcia, în principal, în cuști cu ochiuri în golfuri de coastă.

39

În ultimii ani, acvacultura a fost critica-tă sever. Din mai multe motive, este încă obiectul unor controverse. produse ali-mentare, materii fecale și deșeuri me-tabolice din fermele piscicole intensive poate duce la eutrofizarea apei în râuri și golfuri. De asemenea, există plângeri că peștii crescuți în condiții intensive pentru randamente maxime, este mult mai sen-sibile la boli de animale sălbatice. pentru controlul bolilor folosesc cantități uri-așe de antibiotice și alte medicamente, în special la fermele de creveți, în asia de Sud-est - cu consecințe imprevizibile pentru ecosistemele din jur și sănătatea consumatorilor. În unele cazuri, aceste probleme sunt reale, dar ele nu ar trebui să distrage atenția de la faptul, că acva-cultura poate fi foarte eficientă și durabi-lă abordare pentru furnizarea de proteine animale și pentru a pune capăt pescuitu-lui excesiv.

ferme de crap au fost exemplu pozitiv pentru acvacultură, care are un efect fa-vorabil asupra mediului. crapii sunt pești de fund, care se hrănesc cu animale mici acvatice, plante, indiferent de plante moarte și resturi, care colectează în par-tea de jos. Mai mult, ei cerne prin apă la îndepărtarea deșeurilor solide. in ge-neral lacurile cu crapi au apă foarte cu-rate. fermele pentru creșterea intensivă a crustaceelor menține, de asemenea, apă curată. Midii filtrează cantități mari de apă, particule alimentare mici sitate și pentru a preveni înflorirea algelor.

A. Puncteforteșipuncteslabe

40

Deși apele uzate din acvacultură, boga-te în substanțe nutritive, poate duce la probleme în râuri, și orificiile de admisie de coastă, cele mai multe ferme de pește sunt mai ecologice decât ferma de creș-tere intensivă a porcilor sau a bovinelor, de exemplu. acvacultura produce emisii mult mai mici de azot și fosfor, care pot fi comparate aproximativ cu cele ale pă-sărilor de curte, care sunt mult mai puțin problematică.

acvacultura are performanțe bune în comparație cu efectivele de animale și faptul, că aceasta este necesită mult mai puțină alimente pentru acumularea de masă corporală, decât animalele. prin ur-mare, pentru a produce 1 kg. crap nevoie de alimente mult mai puțin de 1 kg. carne de pui, carne de porc sau de vită. un mo-tiv pentru aceasta este faptul, că peștele este animalele cu sânge rece, adică tem-peratura corpului este aproximativ ace-eași cu cea a mediului său. prin urmare, este nevoie de mult mai puțină energie pentru a produce căldură de la anima-lele cu sânge cald sau păsări. Mai mult decât atât, mișcarea terenului necesită mai multă energie din mișcarea în apă. Din moment ce apa este mai dens, ea „ține“ trupul și așa peștele nu acumulea-ză masei osoase scheletice severe. Multe animale marine, cum ar fi scoici, melci și castraveți de mare nu au nici un schelet.

pestele are un alt avantaj energetic: acesta poate fi eliberat în apă (sub formă de amoniac, un compus chimic simplu), excesul de azot, care este absorbită de

alimente. În contrast, animalele de pe us-cat trebuie să folosească energia pentru a transforma azotului conținut în uree sau de acid uric. numai în această formă chi-mică ei pot să-l arunce afară din corpul tau.

O critică a acvaculturii este utilizarea an-tibioticelor in agricultura, care a fost au condamnat. În cazul în care utilizarea lor este prea frecventă, acestea nu par să mai eficiente și a condus la răspândirea agenților patogeni multi-rezistente. nu-mai agenți speciali sau nou dezvoltate pot ajuta împotriva infecțiilor, care sunt re-zistente la mai multe medicamente. prin urmare, este absolut necesar să se utilize-ze antibiotice în producția de alimente să fie strict monitorizate și limitate. În plus, antibioticele pătrunde în lanțul alimentar în corpul uman și au un efect asupra să-nătății umane.

Deșeuri de acvacultură poluează râurile și apele de coastă. Situația în diferite do-menii, cu toate acestea, este diferit. În norvegia, de exemplu, metode de pro-ducție sunt îmbunătățite odată cu creș-terea intentivnostta fermelor de somon și profesionalizare acestora. contaminarea cu deșeurile organice au scăzut ca ur-mare a unor tehnici îmbunătățite pentru alimentație. Și datorită vaccinuri moder-ne utilizarea antibioticelor a fost aproape complet abandonate.

42

aspecte ale acvaculturii, care trebuie tra-tate sunt eutrofizare simultan cu penetra-rea nitraților precum deșeurile fortificate evacuate fără tratament în apa din lacu-rile pentru cresterea. poluarea are asupra producției de energie de acvacultură: mai curat producerea de energie, cu atât mai bine rezultatele vor fi. cantitatea de peș-te sălbatic utilizate pentru alimente, este de asemenea un factor important.

O atenție specială este acordată utiliză-rii terenurilor. aceasta include terenurile agricole utilizate atât pentru sine, cât și pentru creștere de furaje.

B. Noi abordari pentru monitorizareșicontrolpentru a evalua mai bine efectele adver-se ale experților de acvacultură au intro-dus așa-numita evaluare cuprinzătoare a ciclului de viață. aceasta este o meto-dologie de evaluare a impactului asupra mediului al unui produs pe durata ciclului său de viață (între timp această evaluare fel să fie stabilită oriunde în industrie). noi analizăm toate efectele asupra me-diului ale produsului - de la extracția de materii prime prin producție, transport, recuperare și reciclare în cele din urmă.

conform unei evaluări a ciclului de viață recentă a diferitelor sisteme de acvacul-tură (celule, lac în zona de coastă, scoici-le de pe partea de jos sau cadre agățate) și speciile acvatice la nivel mondial, cele mai nesustenabile este creșterea intensi-vă a crapului în china. În lacurile arun-ca cantități mari de îngrășământ pentru a accelera creșterea vegetației acvatice, pe care a mâncat. Deșeurile sunt adesea evacuate fără tratament, ceea ce duce la eutrofizarea râurilor în multe locuri. totuși, fermele de crap din europa sunt considerate foarte favorabil cu mediul, deoarece este cultivat în metodele exten-sive de producție. acest lucru se datorea-ză în principal faptului că, spre deosebire de china, cererea de crap în europa este relativ slabă. rezultatele cultivării de an-ghilă și creveți în iazuri sunt rele. În ceea ce privește producția în cuști de-a lungul coastei, pește este o problemă. cultivarea consumă cantități foarte mari de energie, mai ales din cauza tarifelor frecvente cu bărci. rezultatele lor sunt rele în termeni de dioxid de carbon și acidifiere la mare.

43

Globală de analiză a ciclului de viață tre-buie să se ia în considerare intensitatea operațiunilor de pe fermă. producția poa-te fi în general împărțite în trei tipuri:

• extensiv: apele naturale, cum ar fi lacurile sunt folosite pentru repro-ducere, cu foarte puțin sau deloc reaprovizionare. În această metodă de pește cultivate, crustacee, alge și creveți.

• semi-intensive: bazine naturale uti-lizate pentru cresterea diferitelor tipuri de pești. pește mănâncă ali-mente din surse locale.

• intensiv: în principal în sistemele de iaz artificial sau celule. peletele de hrană pentru pești.

europa importă cantități mari de creveți și pește din asia pentru a satisface ce-rerea consumatorilor la prețuri accesibile în țări precum Germania și franța. pro-blema este că, ieftin poate fi sinonim cu ferma industrială și de multe ori non-or-ganice intense pe care consumatorii euro-peni ar prefera să fie în curtea altcuiva. evoluție promițătoare este faptul, că un număr tot mai mare de consumatori să acorde o atenție la siguranța produselor alimentare și a certificatelor de durabili-tate ecologică.

De-a lungul ultimilor 20 de ani notele de acvacultură ov 8% creștere anuală - mai mult decât orice alt sector în industria alimentară. aproximativ 60 de milioane de tone de pește, midii, crabi și alte orga-nisme acvatice sunt cultivate în fiecare an la nivel mondial. acest lucru este aproa-pe egal cu cantitatea de oceanul sălbatic

capturat și pește marin și alte organisme, care sunt de aproximativ 78 de milioane de tone.

avantajul acvaculturii este semnificativ mai mică cantitate de alimente necesare: pentru a produce 1 kg. carne de vită au nevoie de mai multe produse alimentare de 15 ori mai mult de 1 kg. crap. cu alte cuvinte, acvacultură este metoda efici-entă de resurse, care produce alimente bogate în proteine.

Studiile actuale privind evoluția probabi-lă până în 2050 a remarcat că acvacultu-ra poate satisface cererea tot mai mare la nivel mondial pentru pești. cu toate acestea, nu ar trebui să fie în detrimen-tul mediului sau a climei. problema este, de exemplu, că cultivarea este încă ne-voie de cantități mari de pești sălbatici prelucrate în ulei de pește hrana pentru animale și în scopuri alimentare. În acest sens, ceea ce face, nu în ultimul rând, din cauza creșterii prețurilor brusc rezultate în urma cererii masive din china. Multe grupuri de cercetare au dezvoltat tipuri alternative de furaje, bogate în ulei și proteine, din semințe de cartofi și rapiță.

44

C. Poveste de succes

Sectorul acvaculturii în franța

ferme de pește au o lungă istorie în fran-ța. Deja în călugări francezi medievale crescuți pești în lacurile. când la sfârși-tul secolului al 19-lea a început creșterea artificială de păstrăv somon, producția franceză a atins niveluri record.

consumul anual de produse acvatice pe cap de locuitor în țară a crescut de la 22,5 în anul 1990 la 31,5 kg. 2005 an. fer-mele de pește oferă o nouă sursă pentru a satisface cererea tot mai mare în timp, protejând în același specii în mediul na-tural.

ferme în franța sunt aproximativ 500 la număr, ca 65% din producție este situată în provinciile aquitania, Bretania si nord-pas-de-calais. la nivel european, franța este al treilea cel mai mare producător de păstrăv de apă dulce, cu un volum anual de 36 000 de miliarde de tone. păstrăvul este una dintre cele zece specii de pești preferate pentru consumatorii francezi.

Mâncarea utilizată în sectorul francez al fermelor piscicole, trebuie să îndeplineas-că cele mai înalte standarde de mediu, stabilite de legislația europeană privind conservarea resurselor naturale și care nu concurează cu consumul uman. pentru a utiliza pește, care nu sunt consumate de către oameni, alimente pentru fermele piscicole conțin 20-25% ulei de carne de pește 10-15%, pește și anumite produse vegetale, vitamine și minerale. institutul național de cercetare agronomie (inra) și institutul de cercetare francez pentru explorarea Mării (ifreMer) realizează cercetări, care vizează înlocuirea materi-ilor prime marine (carne de pește și ulei de pește) cu materii prime regenerabile.

În prezent, producția de 1 kg. păstrăv sunt necesare 2,4 kg de pește sălbatic. cercetatorii francezi au stabilit obiecti-vul de a reduce cantitatea până la 1 kg. 2020 anul.

45

un mijloc de gestionare durabilă se nu-mește iDaqua. acesta a fost format în 2006 an de către profesioniști, cercetători și administrare. utilizarea iDaqua fiecare fermier poate avea echilibru ecologic și economic al fermei acestuia. programul propre de asemenea, este proiectat pen-tru a efectua analize aleatorie de mediu a fermelor de pește, pentru a evalua im-pactul asupra mediului al producției cu ajutorul datelor documentate.

ferme piscicole marine a început ascen-siunea în franța la începutul anilor 1980. noile ferme apar în mare parte de-a lun-gul coastei mediteraneene. trei sferturi dintre ei se specializează în crescătorii de pește, iar restul de un sfert în incubatoa-re pentru ouă și caviar. astăzi franța pro-duce 6 200 milioane de tone de ferme pis-cicole marine: 3 000 milioane de tone de bas mare, de 1 500 milioane de tone de doradă, calcan 300 de milioane de tone, 1 400 milioane de tone corvina și salmonide și 300 de milioane de tone de sturioni.

incubatoare franceze sunt recunoscute la nivel mondial cu experiență în gesti-onarea reproducerii peștilor și creșterea puietului, iar 40% din cifra de afaceri a fermelor piscicole marine este exportată.

Spre deosebire de imaginea populară, nu numai rusia produce caviar. Din 1982 an încoace, sturionii european sunt o specie protejată și nu poate fi pescuit sau vân-dute în europa. pentru a începe creșterea în franța, institute de cercetare a intro-dus noi tipuri de Siberia, cu un ciclu de viață mai scurtă (șapte-opt ani în loc de 15). Succesul de reproducere în apă dulce a fost realizat astăzi în franța este unul dintre principalii producători din lume, cu 17 de companiile implicate în producția de caviar și 19 de milioane tone de pro-ducție anuală.

46

litErAturA utilizAtă

Аналитичен доклад за 2014 г. относно наличието на свръхпроизводство и оценка на влиянието на производствените мощности по проекти, договорени за финансиране по Оперативна програма за развитие на сектор „Рибарство“ изготвен в изпълнение на обществена поръчка с предмет „Наемане на външна организация, която да извърши проучване с цел оценка на наличието на свръхпроизводство на аквакултури в България“

Географските информационни системи като метод за определяне на потенциалните аквакултурни области по Българското черноморско крайбрежие, Татяна Жекова, Николай Минчев, НАУЧНИ ТРУДОВЕ НА РУСЕНСКИЯ УНИВЕРСИТЕТ - 2011, том 50, серия 1.2

Mногогодишен национален стратегически план за аквакултурите в България (2014-2020)

Национален стратегически план за аквакултурите в България 2014-2020

Технология за отглеждане на миди mytilus galloprovincialis в открити води.Траян Траянов, Ростислав Траянов

a bright future for fish farming, paper: recysatin, fSc-certified

Strengthening Small Scale.coastal fisheries, practical action no 5, lionel edirisinghe Mw, colombo 5, Sri lanka

technical brief. Small-scale fish farming in Bangladesh, practical action, the Schuma-cher centre, Bourton on Dunsmore, rugby, Warwickshire, cv23 9QZ, uK

PrEzEntArEA orGAnizAtiEi lidEr

“eS pi consult BG” o companie de consultanță care lucreaza în toti secturi şi regiuni pentru planificare în republica Bulgaria cu mare success de la anul 2009, afirmarea pe nivelul national de relații corecte cu partenerilor.

compania este specializata în furnizeaza servicii de asistenţă tehnică în domeniu dezvoltare infrastructurala, transportul, mediu, dezvoltare social-economică, planificare oraselor, dezvoltare locală şi regională şi dezvoltare regiunilor rurale, ca şi realizare reformele în sectorul public.

ecipul al “eS pi consult BG” dispune mulți ani de experiență practică in managamentul şi realizare ai proiectelor financiare în programe diferite de grante şi reusi sa sonstrui în timpul relatii de durata cu clienti nostri, care sa pe basa loialitate, profesionalism si încredere comune.

expertilor al “eS pi consult BG” s-au acumulat o experiență valoroasă în managamentul şi realizare al proiectelor pentru asistență tehnică, concentrat pe conductie reformelor în a conformității cu cerinţe şi de acord cu tara respectiva cu uniunea europeana şi suport pe institutii nationale în armonizare legislatia nationala si normelor cu acest în uniunea europeana.

“eS pi consult BG” este certificarea sistemelor de management al calitatii – iSO 9001:2008.

Ghid practic -...

Documents

Transcript of Ghid practic -...