Mina Simona – Introducere in Administratie Publica

13.10.2009 – curs

Birocratia A guverna ↓A administra ↓ N local

Dupa Max Weber birocratia – reprezinta un ansamblu de statusuri si roluri puternic formale si ierarhizate in care capacitatea angajatilor de a determina rolul organizational al celorlalti creste pe masura ce angajatul inainteaza in pozitia ierarhica.Caracteristicile structurilor birocratice:

1) Formalismul (nivelul de comunicare formal intr-o organizatie birocratica trebuie sa fie foarte ridicat). Nivelul de comunicare constituie un avantaj al structurilor birocratice unde de obicei functioneaza principiul specializarii si diviziunea clara a muncii.

2) Structura ierarhica in birocratie este puternic autoritar (fiecare functie interioara depinde in realizarea sarcinilor si a obiectivelor de munca de pozitia functiilor ierarhice superioara). Ierarhizarea organizatiilor birocratice dezvolta impersonalitatea si impartialitatea angajatilor din birocratie.

Munca birocratului este lipsita de factorii afectivi si emotionale motivatia cu caracteristica intersec lipsind din rolul organizational al birocratului.3) Promovarea in functie se realizeaza in birocratie in principal in functii de vechime si in secundar in functii

de competenta.Rezistenta in timp a fluxurilor birocratice Teoria grupurilor mici Weber – angajatii din sistemul birocratic cred cu adevarat in valentele si valorile birocratiei. Mediul birocratic e cel mai rezistent la schimbare.

Birocratia de ghiseu Birocratia de ghiseu – este un concept initiat in anii 80 in SUA de catre Michel Lipsky. Birocratia de ghiseu : acele expresii publice in care proportia birocratilor fata de numarul total al angajatilor este semnificativa, iar functionarii care intra in contact direct si nemijlocit cu beneficiarii de servicii publice dispun de o putere discretionala, semnificativa.Birocratii de ghiseu iau decizii redistributive ( profesori fata de elevi) si iau decizii alocative (noi decidem):

- Decizii redistributive – birocratii de ghiseu decid eligibilitatea individului si anumite servicii- Decizii alocative – birocratii decid care sunt serviciile adecvate fiecarei tip de beneficiar.Caracteristicile birocratiei de ghiseu:

a) Resursele financiare ale organizatiilor caracterizate de birocratii de ghiseu sunt insuficiente.b) Caracterul vag si ambiguitatea obiectivelor organizationale ( functia de organizare a managementului si este

precara in birocratiile de ghiseu).o Functia de prognoza a managementuluio Functia de organizare a managementuluio Functia de control evaluare

c) Cererea pentru serviciile furnizate de catre birocratie de ghiseu creste pe masura ce creste oferta tinzand sa o egaleze pe aceasta din urma.

d) Clientii unui birou de servicii sunt clienti nonvoluntari ( fie ca nu exista un alt serviciu public similar, fie ca exista un serviciu public privat diferit in raportul capitate-pret).

1

Mina Simona – Introducere in Administratie Publica

27.10.2009

Constantele modelului demografic de administratie publica

- Principiul descentralizarii- Principiul desconcentrarii - Principiul autonomiei localeIn 1990, comisia europeana a lansat charta europeana a autonomiei locale care prevedea faptul ca sistemele administrative trebuie sa satisfaca principiul administratiei utile: actul de administrare care reprezinta implementarea actului de guvernare trebuie sa serveasca nevoilor generale ale colectivitatilor locale. Aceste nevoi sunt marcate de diferente specifice si nu pot fi cunoscute de catre stat care este considerat un instrument mult prea indepartat fata de nevoile locale.Principiul administratiei utile reprezinta o cinsecinta a politicilor europene de deinstitutionalizeze a statului (scaderea importantei sociale a statului ca institutie sociala)

1) Descentralizarea – principiul care are la baza recunoasterea interesului local distinct fata de interesul national, localitatile dispunand de structuri organizatorice proprii si de un patrimoniu distinct afectat pentru satisfacerea interesului local.Fundamentul descentralizarii este dublu - politic

- administrativ.Din punct de vedere politic descentralizarea reprezinta democratia aplicabila administratiei publice. Din punct de vedere administrativ descentralizarea este recomandata de faptul ca la nivel local comunitatile sunt cele mai in masura sa cunoasca interesul local si sa aplice masurile corecte pentru satisfacerea acestuia. Exemplu de institutie administrativa descentralizata: institutia primarului si consilile locale.2) Desconcentrarea – reprezinta transferul de putere de la nivel guvernamental catre nivelul local, autoritatile

administrative politice centrale fiind organismele care decid oportunitatea pentru decizia administrativa de la nivel local. Exemplu de autoritati ale administratiei publica desconcentrate: seviciile publice,institutia prefectului.

2

Mina Simona – Introducere in Administratie Publica

3.11.2009 Regionalism. Regionalizare

Regiunea - este o unitate administrativ teritoriala substatala definita de catre charta europeana a regionalizarii si de catre consiliul europei ca fiind un interval de dimensiune medie subsescibil de a fi determinat geografic si care indeplineste conditiile de omogenitate. Conform chartei europene a regionalizarii regiunea este o unitate administrativa de esalon imediat inferior statului. Fiecare stat european are obligatia sa cuprinda in structura administrativ teritoriala:

1) Nivelul localitatilor 2) Nivelul departamental (nivelul judetean)3) Nivelul regional

Regiunea este o etentitate administrativa si politica care dispune de anumite competente exercitate de guvern si care la randul ei este supusa raspunderii fata de colectivitatile locale pe care le reprezinta. Integrarea europeana a insemnat pentru statele membre adoptarea proiectului europei regiunilor in care regiunea nu mai este doar un nivel intre autoritatile centrale si autoritatile locale ce reprezinta o institutie de drept administrativa aparte.Avantajele regionalismului (enuntate de catre cartea europeana a regionalismului):

a) Contribuie la dezvoltarea economica si la realizarea obiectivelor de coeziune socioeconomicab) Regionalismul este un instrument de democratizare institutionala realizandu-se pe de-o parte apropierea

administratiilor nationale de cetateni iar pe de alta parte apropierea cetatelilor europeni de organismele comunitare.

c) Decizia europeana unitate prin diversitate se poate realiza prin implementarea regionalismului pentru ca Europa inseamna o pluralitate de culturi nationale, locale si regionale.

Necesitatea regiunilor este data de:Dezechilibrele regionale – aproape fie care stat membru prezinta diferente de dezvoltare intre regiunile

administrative teritoriale si aceste diferente pot fi estompate prin consecintele implementarii regionalismului si regionalizarii

Alienarile etnoculturale in sensul ca majoritatea colectivitatilor locale europene considera nejustificate,dependentele lor lingvistice fata de alte regiuni

Centralismul deciziilor luate la nivelul central al statului au fost considerate la nivelul anilor 90 a fi nedemocratice. Nevoia de democratizare a sistemelor administrative se poate realiza prin impartirea hartilor administrativ teritoriale in regiuni , regionalismul fiind cel mai bun antidot la centralism.

Socializarea politicilor statului in Europa adica cresterea importantei statului in toate sectoarele vietii sociale, politice si economice.

Regionalism :- O miscare de jos in sus de la teritoriul catre nivelul guvernamental- Teritoriul care compune regiunea trebuie sa fie omogen iar decizia este colectiva si nu individuala- Statul este considerat a fi un instrument mult prea mare si prea indepartat pentru a satisface interesele

colectivitatilor locale. Regionalismul reprezinta dorinta colectivitatilor locale de a li se rezolva prin decizia publica problemele care le privesc

- Procesul de creare a institutiilor regionale in toate statele membre este ireversibil. Institutia regionala reprezinta o dorinta colectivitatilor reunite in regiune de a fi ele insele cu diferentele lor specifice prin caracteristicile lor individuale. Regionalismele este cel mai bun antidot la centralism si la socializarea statelor nationale. Scopul este ajungerea la un nivel de dezvoltare care sa asigure regiunilor putere de decizie pentru a respecta identitatea de memorie si identitatea de actiune.

Regionalizarea : - Are o traiectorie descendenta de la institutiile si organismele europene catre nivelul guvernamental alte

scopuri si alte mijloace de punere in aplicare- Institutia regionala este statala sau supra statala

3

Mina Simona – Introducere in Administratie Publica

- Regionalizarea se realizeaza printre politica impusa de stat efectele asupra principiului descentralizarii fiind nesemnificativ. Obictivul primondial este acela de a stabili un echilibru intre repartitia resurselor unui stat prin incercarea ridicarii nivelului de dezvoltare al zonelor defavorizate.

10.11.2009

Principiul subsidiaritatii

- Este un principiu rezultat din aceasi carte europeana a autonomiei locale care prevede ca puterea unui stat nu poate si nu trebuie sa intervina decat in domeniile in care socialitatea in intregul sau sau prin intermediul diferitelor subsisteme ale sale nu isi poate satisface singura toate necesitatile.

Domeniile de reforma din administratia publica: 1) Reforma competentelor ( reforma birocratiei)2) Reforma partialitatii ( amestecul politicului in administratie)3) Lipsa de transparenta a deciziei publice4) Lipsa de popularitate a functionarului public (percetia cetatenilor asupra functionarilor publici)5) Reforma centralismului ( reforma relatiei dintre administratia centrala si locala).

1) Reforma competentelorReforma sistemului administrativ romanesc trebuie sa viseze atat distribuirea competentelor cat si tipul procedurilor administratiei ambele fiind centralizate atat la nivel local cat si la nivelul central.Aspecte:a) Exista incompetenta in elaborarea liniilor de decizie publica la nivelul administratiei publice central.b) Exista incompetente de gestioanare a actelor administrative rezultate din proasta organizare a birourilor.

2) Reforma transparentaReforma transparentei trebuie sa vizeze:a) Obligativitatea motivarii actelor administrative de autoritate asemenea hotararilor judecatarosti revocabile

si definitive.b) Asigurarea liberului acces al cetatenilor la actul administrativ. Descentralizarea politica reprezinta

posibilitatea influentarii decizilor guvernamentale de catre popor la nivel national si la nivel local de catre colectivitatile locale prin participatia lor la emitarea decizii publice.

8.12.2009

Noul management public

Friederich Taylor – este sociolog american care la nivelul anilor 80 in SUA declanseaza un proces amplu de reforma a administratiei publice cunoscut sub denumirea de menegerialist sau taylorism sau noul management public. Noul management public reprezinta un mod de reforma a sistemelor administrative traditionale ( cele organizate sub gandirea birocratica a lui Max Webber). Noul management public promoveaza schimbarea inovatiei si mobilitatea sistemului administrativ. Este vorba despre un nou limbaj in organizarea administratiei publice care isi propune sa redimensioneze rolul serviciilor publice si rolul guvernului in societate. Noul management sublic combina principiile moderne de management cu logica economica. Serviciile piblice devenind promotoare ale conceptului de eficienta, eficacitate,productivitate.Principiile noului management public:

1) Acceptul pus pe sistemele de management si pe managementul rezultatelor2) Centrarea pe indicatorii de performanta si pe standardele de calitate privind organizarea serviciilor publice3) Preferinta pentru structuri administrative specializate cu un scop bine precizat in detrimentul structurilor

birocratice mari cu ierarhi rigide si scopuri multiple4) Utilizarea modelelor formale si contractuale pentru a defini relatiile ierarhice dintre institutiile de drept

administrativ

4

Mina Simona – Introducere in Administratie Publica

5) Utilizarea larga a pietei si a mecanismelor de piata pentru organizarea serviciilor publice6) Noi formule bugetare si de management financiar care sa asigure caracteristicile abordarii de tipul noul

management public.

5