Asocierea ASTALDI SpA -

EUROCONSTRUCT 98 ASTALROMDOCUMENTE CONFORME CU EXECUTIA

LUCRARI DE PODURIMANUAL DE INTRETINEREPagina

2 / 20

Beneficiar:

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SAProiect: Proiectare i executie autostrada Orastie Sibiu Lotul 4

INDEX

1. DESCRIERE LUCRARE

1.1 Infrastructuri 1.2 Tablier

1.3 Aparate de reazem

2. MATERIALE

3. ANOMALII POSIBILE

4. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE INSPECTIE SI INTRETINERE

5. PROGRAM DE INSPECTIE SI INTRETINERE

5.1 Inspectie si intretinere de rutina/ordinara

5.2 Inspectie si intretinere extraordinara

6. ANEXA A - METODE DE CONTROL SPECIALIZATE

6.1 Control rezistenta la desprindere a stratului de acoperire 6.2 Endoscopie

6.3 Probe non distructive pe betoane

6.4 Analize chimico-fizice

6.5 Teste de incarcare

1. DESCRIERE LUCRARE

Pe sectorul Orastie-Sibiu, principala axa de transport spre granita cu Ungaria era DN1/DN7 , neexistand nicio autostrada in zona, durata de transport pana la iesirea din tara era foarte mare. Tronsonul Orastie-Sibiu face legatura intre varianta de ocolire Deva-Orastie si varianta de ocolire a orasului Sibiu. La intersectia cu alte cai de comunicatie (drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri locale, cai ferate simple, duble) precum si la traversarea unor ape (lacuri, rauri sau parauri) sau vai, se asigura trecerea prin realizarea unor lucrari de arta, solutiile propuse fiind dependente de natura si marimea obstacolelor.

Documentul de fata trateaza procedurile de intretinere pentru pasajele superioare autostradale de la km.80+414,72-km.80+435,02, km.81+746,57-km.81+766,87.

Pe sectorul de autostrada analizat, profilul transversal tip de drum prevede o platforma a autostrazii de 28.50 m. Aceasta asigura pentru fiecare sens de mers, 2 benzi de circulatie si banda de urgenta. Zona mediana dintre cele doua sensuri de mers are latimea de 3.00 m. Tinand cont de acestea, podurile si pasajele pe autostrada sunt prevazute a avea pentru fiecare cale, o latime de 12.00 m intre fetele interioare ale parapetului podului pe un sens de mers, conform PD 162-2002, si o zona mediana de 3.00 m. Latimea intre fetele parapetelor exterioare ale celor doua poduri adiacente rezulta de 27.00 m, conform fig. 1.

In sectiune transversala, pentru fiecare sens de mers, suprastructura este alcatuita din 10 grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente cu L=21.00m, avand H=0.93m, dispuse joantiv, peste care se realizeaza o placa de conlucrare din beton armat. Suprastructura este dispusa pe o singura deschidere cu lungimea de 21.0 m.

1.1 InfrastructuriInfrastructurile vor fi fundate indirect, prin coloane cu diametrul de 1080mm, (L=26.00m), conform cu carateristice fizico-mecanice ale terenului si de dimensiunile structurii, ale solicitarilor. Culeele, de tip masiv, din b.a. la care sunt conectate cele doua ziduri intoarse care delimiteaza rambleul stradal cu panta 2/3. In corespondenta culeelor, protectia rostului tehnic de separatie tablier-terasament, a fost asigurata de utilizarea unui dispozitiv ALGAFLEX TX 50.Sferturile de con sunt de tip pereat, cu strat de protectie din placi din beton monolit. In ceea ce priveste sistemul de colectare al apelor, conform proiectului, s-au realizat sisteme de colectare si evacuare a apelor provenite de pe platforma stradala constituit de rigole, guri de scurgere si tuburi de descarcare din Pvc. Punctele de descarcare sunt prevazute in corespondenta pilelor si culeelor. Racordarea sistemului de evacuare a apelor de pe platforma se face prin casiurile laterale pozitionate in proximitatea culeelor.

1.2 Tablier In sectiune transversala, suprastructura este alcatuita din 10 grinzi pentru fiecare sens de mers (grinzi prefabricate cu armatura preintinsa, profil T, beton armat precomprimat) cu corzi aderente cu L=21.00m avand H=0.93m dispuse joantiv peste care se realizeaza o placa din beton.

1.3 Aparate de reazemTablierul e rezemat prin intermediul dispozitivelor de reazem din neopren de tip Fix la un capat si Mobil la celalalt capat al deschiderii si Dispozitive etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie.

2. MATERIALEBeton C30/37 (Culee):

Clasa de expunere: XF1, XC3;

Rezistenta Caracteristica pe Cub: Rck = 37 MPa

Clasa de lucrabilitate: S4

Otel BST500S, bare cu aderenta imbunatatita (Armatura piloti (carcase prefabricate), placi si pereti):

Limita de curgere fyk = 500MPa

Beton C60/75 (Grinzi prefabricate):

Clasa de expunere: XF2, XC4;

Rezistenta Caracteristica pe Cub: Rck = 75 MPa

Clasa de lucrabilitate: S4

Otel BST500S, bare cu aderenta imbunatatita (Armatura piloti (carcase prefabricate), placi si pereti):

Limita de curgere fyk = 500MPa

Beton C30/37 (Placa suprastructura):

Clasa de expunere: XF4, XC4;

Rezistenta Caracteristica pe Cub: Rck = 37MPa

Clasa de lucrabilitate: S4.

3. ANOMALII POSIBILE

Reazeme, disipatoare seismice si cabluri de precomprimare

Deformatie

Deformatie excesiva a elementelor constituente.

Deteriorare

Deteriorarea elementelor constituente si/sau a cuzinetilor din b.a.

Imbatranirea

Degradarea reazemelor si imbatranirea materialelor costituente. Degradarea proprietatilor chimico-fizice pentru lichidele prezente in disipatoare antiseismice si in ancorajele cablurilor.

Moloz

Prezenta depunerilor transportate de curenti

Functionare defectuoasa

Functionare defectuoasa a dispozitivului (final cursa, spatiu liber de rotatie)

Pierderi de ulei in disipatoarele hidraulice si ancorajele cablurilor

Pierderi de ulei din circuitul hidraulic al disipatoarelor pozate pe culee si in ancorajele cablurilor

Parapet de siguranta pentru opere de arta si parapet metalic

Coroziune

Degradare materiale metalice din cauza combinarii cu substantele prezente in ambient (oxigen, apa, anhidrida carbonica, etc.).Deformatii

Deformatie elementului, din socuri, cu amenintarea spatiului stradal.

Lipsa

Lipsa elemente constituente parapet cu lipsurile functionale in consecinta.

Rupere

Rupere elemente constituente parapet.

DesprinderiDesprinderi component si pierderi elemente de legatura (buloane, placi, ecc.).

Sisteme scurgere ape

Absenta drenajului

Drenaj ape meteorice insuficient si/sau astuparea sistemelor de scurgere.Lipsa elementelipsa elementelor constituente si/sau parti ale lor (sisteme de agatare, conexiuni, etc.).

Rupere

Rupere elemente costituente si/sau parti ale lor.

Tabliere

Coroziunea armaturilor

Fenomene de coroziune datorate contactului direct al armaturilor cu atmosfera si deci degradarea materialelor metalice din cauza combinatiei cu substante prezente (oxigen, apa, anhidrida carbonica, etc.) si/sau in consecinta la alte fenomene de degradarea a betonului si afectarea ulterioara a partilor metalice.

Degradarea betonului

Degradarea beton care poate manifesta prin dezintegrarea partilor si aspecte asupra armaturilor cu efecte si cauze diverse (cicluri inghet dezghet; reactie alcalii-agregate; atac sulfati; carbonatare; abraziune).

Desprinderea betonuluiDesprinderea betonului de acoperire si expunerea armaturilor la fenomene de corozi une prin actiunea agenti atmosferici sau socuri cu corpuri transportate de curenti.

Eroziune superficiala

Indepartarea materialelor de suprafata datorata cauze diverse. Cand sunt cunoscute cauzele degradarii , pot fi utilizate si termeni ca eroziune prin abraziune sau eroziune prin coroziune (cauze mecanice), eroziune prin coroziune (cauze chimice si biologice), eroziune prin uzura (cauze antropice).

Fisuri

Prezenta rupturi singulare, ramificate, ortogonale sau paralele cu armatura care pot afecta partial si/sau complet grosimea elementului .

Patrunderea umiditatii

Aparitia umiditatii la absorbtia apei.

Culee

Absenta drenajului

Drenaj ape meteorice insuficient si/sau astuparea sistemelor de scurgere.Coroziune armaturi

Fenomene de coroziune datorate contactului direct al armaturilor cu atmosfera si deci degradarea materialelor metalice din cauza combinatiei cu substante prezente (oxigen, apa, anhidrida carbonica, etc.) si/sau in consecinta la alte fenomene de degradarea a betonului si afectarea ulterioara a partilor metalice.

Despriderea betonului

Desprinderea betonului de acoperire si expunerea armaturilor la fenomene de coroziune prin actiunea agenti atmosferici sau socuri cu corpuri transportate de curenti.

Fisuri

Prezenta rupturi singulare, ramificate, ortogonale sau paralele cu armatura care pot afecta partial si/sau intreaga grosime a lucrarii .

Instabilitatea taluzurilor

Instabilitatea taluzurilor din cauza alunecarilor de teren.Piste ciclabile si trotuare

Depozite superficiale

Depozite de frunzis, pulberi, obiecte straine, etc., in lungul covorului asfaltic.

Desprinderea

Degradarea si desprinderea unor parti grosiere de material care se poate manifesta chiar si prin expulzarea unor elemente.

Fisuri

Prezenta discontinuitatilor in material cu desprinderea uor parti fine ale suprafetei ciclabile.Lipsuri

Pierderea unor parti de material din suprafetele ciclabile.Prezenta vegetatiei

Prezenta vegetatiei caracterizata de formarea licheni, muschi si plante in lungul le suprafetelor ciclabile.

Ridicarea si deplasarea de pe suport

Ridicarea si deplasarea de pe suport a uneia sau mai multe parti ale imbaracamintii asfaltice.

Semnalizare stradala orizontala

Uzura

Pierdere materiale (vopsea, material plastic, etc.) datorata uzurii provocate de actiunea vehiculelor si agenti atmosferici agresivi.

Benzi de ghidare

Uzura

Pierdere materiale (vopsea, material plastic, etc.) datorata uzurii provocate de actiunea vehiculelor si agenti atmosferici agresivi.

Semnalizare stradala verticala

Degradare Cromatica

Variatia unui a sau a mai multi parametri care definesc culoarea elementului.

Coroziune

Degradarea partilor metalice in contactul cu atmosfera (oxigen, apa, anhidrida carbonica, etc.).

Uzura

Panourile de semnalizare isi pot pierde consistenta prin pierderea partilor componente (pelicula, parti, etc.) datorat uzurii si agentilor atmosferici agresivi.Reazeme, suporturi si diverse accesorii

Instabilitatea prinderilor

Pierderea stabilitatii reazemelor fixate la sol si prinderilor accesorii.

Lipsa

Lipsa parti sau elemente accesorii de sustinere si/sau fixare.

Tuburi si canale din b.a.

Accumulare de grasimi

Acumulare de grasimi care se depoziteaza pe pereti.

Defecte la racorduri sau prinderi

Pierderi de fluid in aproprierea racorduri datorate erorii realizarii rostului.

Eroziune

Eroziunea sol la exterior tuburi datorata infiltrarii.

Acumulari

Accumulare de depozite minerale pe peretii conductei.Penetrarea radacini

Penetrare in conducte de radacini vegetale care distrug tubulatura.Sedimentare

Accumulare depozite minerale pe fundul conductelor care obstructioneaza scurgerea apelor.

Coroziune armaturi

Coroziune armaturi tuburi cu rugina prezenta.Strazi

Acostament

Cedari

Reprezinta variatia sectiunii strazii caracterizata prin valuriri si crapaturi datorate unor cauze diverse (alunecari de teren, diminuare si/sau insuficienta consistenta a straturilor, etc.).

Depozite

Accumulare de gunoaie, frunzis si altre materiale straine.

Prezenta vegetatiei

Prezenta vegetatiei caracterizata de formarea plante, licheni, muschi in lungul suprafetelor drumului.Cale de rulare

Gropi

Reprezinta lipsa materialului de la suprafata covorului asfaltic cu caracter local si geometrie si adancime neregulata adesea atigand straturile inferioare .etc.).

Exudari

Variatie locala caracterizata prin ridicarea covorului asfaltic.

Uzura covor asfaltic stradal

Se manifesta prin fisuri, rupturi, lipsa material, gropi si ridicaturi ale covorului asfaltic.Covor asfaltic bituminos

Gropi

Reprezinta lipsa materialului de la suprafata covorului asfaltic cu caracter local si geometrie si adancime neregulata adesea atigand straturile inferioare .Defecte de panta

Reprezinta o panta longitudinala sau transversala eronata din cauze externe sau a realizarii defectuoase.

Fagase

Dezintegrarea si deplasarea unor parti notabile de material care se poate manifesta chiar si prin expulzarea elementelor prefabricate.

Fisuri

Prezenta unor rupturi singulare, ramificate, adesea insotite de cedari si/sau fagase in covorul asfaltic.

Exudari

Variatie locala caracterizata prin ridicarea covorului asfaltic.

Uzura covorului asfaltic

Se manifesta prin fisuri, rupturi, lipsa material, gropi si ridicaturi ale covorului asfaltic.

Dispozitive de siguranta

Inaltime inadecvata

Inaltime inferioara in raport cu cele din normative.

Lipsuri

Caderea si pierderea materialelor produsului.

Rupere

Ruperea unor parti ale produsului.

4. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE INSPECTIE SI INTRETINEREInspectia structurilor pentru lucrarilor in discutie, executate sistematic si periodicitate e un element de garantie pentru siguranta in exploatare. Acest fapt permite:

- identificarea cu promptitudine a aparitiei leziunilor si anomaliilor de functionare;

- initierea efectuarii cu solicitudine a activitatilor necesare de intretinere si, cu acesta, reducerea sau inlaturarea avariei;

- prelungirea vietii utile a lucrarilor;

- de a face complexul activitatilor de intretinere, proiectat in timp, cat mai putin costisitor pentru interventii speciale, care, daca sunt efectuate tardiv, faciliteaza doar recuperari partiale, reduc robustetea intrinseca a structurilor si necesita de cele mai multe ori costuri mult mai ridicate fata de suma interventiilor ordinare periodice si speciale. Scopul acestui manual e acela de a prezenta si incadra complexul activitatilor de inspectie si intretinere. In cele ce urmeaza se identifica elementele care fac obiectul activitatii de inspectie si intretinere si se dau indicatii asupra periodicitatii cu care se vor efectua acele controale. In anexa A se prezinta suma unor metode de investigare de specialitate. Se precizeaza ca operatiunile si indicatiile prevazute in urmatorul manual se considera in completarea celor prevazute de normativele relative la inspectia podurilor:

IND. PD nr. 99 / 2001 - Instruciuni tehnice privind repararea i intreinerea; podurilor, podeelor de osea din beton, beton armat, beton precomprimat i zidrie de piatr;

Ord. MLPAT nr. 57 /N/ 99 - Normativ privind urmrirea comportrii in timp a construciilor, P130-99;

Instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod - indic.AND 522-94;

Normativ privind administrarea, exploatarea, ntreinerea i repararea drumurilor publice- indic.AND 554-94;

Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructii.

Regulament privind asigurarea activitatii metrologice in constructii. Hotararea Guvernului Romaniei nr.766/1997.

Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor. Hotararea Guvernului Romaniei nr.766/1997.

Regulament de organizare si functionare a Inspectiei de Stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului si a inspectiilor teritoriale din subordinea acesteia. Hotararea Guvernului Romaniei nr.507/1997.

Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor.Hotararea Guvernului Romaniei nr.766/1997.

Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii. Hotararea Guvernului Romaniei nr.272/1994.

STAS 10000/075 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.

STAS 274590 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metodetopografice.

STAS 127588 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarearezistentelor mecanice.

STAS 133680 Constructii. Incercarea in situ a constructiilor prin incercari statice.

STAS 6657/289 Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii.

STAS 788390 Constructii hidrotehnice. Supravegherea comportarii in timp.

STAS 1037280 Lucrari de imbunatatiri funciare. Supravegherea comportarii in timp a lucrarilor de indiguire. Prescriptii generale.

STAS 292083 Poduri de sosea. Supravegheri si revizii.

P 10092 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale.

C 4174 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor de locuinte, social culturale si industriale prin metode topografice.

C 2685 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive.

C 20081 Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii ingropate, prin metoda carotajului sonic. C 20581 Instructiuni tehnice privind incercarea in situ prin incercari statice, conform STAS 133680 a constructiilor civile si industriale. C 23691 Instructiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere, la determinarea rezistentei betonului. C 24493 Indrumator pentru inspectarea si diagnosticarea privind durabilitatea constructiilor din beton armat si beton precomprimat. Pentru platelajul din beton: capitolele Suprastructuri din beton armat, Betoane, Armaturi, Cofraje precum si Codul de practica NE 012 - 99 capitolele 8, 9, 10 si 11 si NE 013-2002

SR EN 1337-3:2005Aparate de reazem pentru structuri.

CD 63-2000Norme departamentale pentru proiectare si folosirea aparatelor de reazem elastomerice pentrupoduri de sosea si cale ferata

Legea 10/1995

Legea referitoare la calitatea in constructii.

5. PROGRAM DE INSPECTIE SI INTRETINERE5.1 Inspectie si intretinere ordinara Activitatile de intretinere ordinare sunt intotdeauna precedate de controlul vizual al structurilor, in genere efectuat cu cadenta semestriala (pentru elemente pentru scurgerea apelor) sau anuala (pentru lucrari in intregimea lor). Inspectiile vizuale constau intr-un control detaliat pentru toate partile structurii si in special al tablierului, in scopul verificarii prezentei fiecarui posibil semnal de degradare, de functionare defectuoasa sau de leziuni.

Inspectiile vizuale se pot efectua de catre Personal din Biroul Tehnic al Gestionarului structurii si au dublul scop de controlare a prezentei deteriorarilor/leziunilor superficiale (degradari superficiale ale betonului, desfacerea tencuielilor, coroziune armaturi si parti metalice, expulzare straturi de acoperire, deplasari ale hidroizolatiilor) si controlul prezentei semnalelor unui comportament anormal al structurii (deplasare anormala a reazemelor).

Desfasurarea activitatilor va fi ghidata de o lista a verificarilor si de fise de inspectie corespunzatoare (un exemplu de fisa de inspectie e dat in Anexa B), si rezultate vor fi apoi colectate innt-un proces verbal de inspectie. In urma inspectiilor vizuale se evidentiaza prezenta unor zone cu leziuni locale sau disfunctionalitati, se vor lua urmatoarele actiuni:

executia unor investigatii ulterioare locale si/sau generale (teste chimico-fizice; endoscopie; probe magnetoscopice; nivelari topografice; probe dinamice);

restaurarea unor parti componente, adica programarea unor interventii de amploare, daca intinderea degradarilor se generalizeaza. Elementele de examinat in cursul controalelor vizuale sunt enumerate mai jos. Structuri din b.a. (infrastructuri) Frecventa: anuala Inspectia partilor din b.a. a culeelor trebuie sa prevada urmatoarele controale:

cautarea unor semnale de cadere a stratului de acoperire si de armatura la suprafata (eventual deteriorate);

cautare fisuri;

cautare pete de sare si spalare a straturilor cauzate de apele meteorice;

cautarea cuiburilor de pietris, aparute in data succesiva inspectiilor precedente; Structuri tablier Frecventa: anual.

cautarea a eventuale urme de sare si/sau alte materiale;

Aparate de reazemFrecventa: la 6 luni. Inspectia aparatelor de reazem prevede urmatoarele controale:

verificarea unei suficiente tolerante pentru alunecare reziduala, pentru garantarea unei curse corecte a structurii in urma variatiilor termice;

cautarea de defecte vizibile la aparate si dispozitive, cum ar fi:

pozitii, paralelisme sau planeitate anormale

deplasari anormale

cautarea unor defecte vizibile in partile structurii adiacente dispozitivului (de exemplu: fisuri in zonele suport din b.a. in jurul reazemului);

control stare de conservare si curatenie a zonelor de pozare si fixare;

control stare de conservare a suprafetelor de alunecare;

control stare de conservare a protectiei anticorozive si a garniturilor. Se recomanda asigurarea curatarii periodice a zonelor de rezemare prin suflare cu aer comprimat. Eventuale interventii de modificare la aparatele de reazeme si pe dispozitivele sunt efectuate doar cu personal specializat al furnizorului aparatelor de reazem. Sistem de scurgere ape meteorice Frecventa: anuala. Eficienta sistemului de evacuare a apelor meteorice trebuie sa evite spalarile, filtrari si infiltrari de apa, cat si spalarea suprafetelor externe. Tuburile de scurgere a apei, in cazul leziunilor, indoire sau rupere, pot crea fluxuri localizate de apa contra suprafetelor, provocand stari de degradare localizate pe beton. In timpul controlului, se verifica:

eficienta tuburilor de descarcare (absenta ocluziunilor);

hidroizolarea suprafetelor;

integritatea tuburilor de descarcare pe toata lungimea.

Tabelul recapitulativ al activitatilor relative la intretinerea ordinara.

Se pot considera interventii dupa cum urmeaza:

- Curarea aparatelor de reazem de materiale solide, rugin i ungerea cu vaselin a celor metalice. Ungerea se va face la temperaturi maxime pozitive i negative, pentru eficienta operaiei, n cazul aparatelor de reazem mobile. Degradrile aparatelor de reazem se vor consemna n cartea podului. Se va executa de dou ori pe an sau dup fiecare perioad de inundaii, la podurile unde cota apelor extraordinare, depete cota aparatelor de reazem.

- Realizarea unor rezemri provizorii (calaje) n cazul n care aparatele de reazem au ieit din lucru. Se va executa imediat dup constatare.

Tipologia structuraControlPeriodicitateTip de controlInterventie in urma constatarii deteriorarii

Structuri din b.a.Suprafete externe1 anvizualInvestigatii de aprofundare si refacere

Reazeme6 lunivizualReparatie

Sistem evacuare ape meteorice1 anvizualReparatie

5.2 Inspectie si intretinere extraordinaraActivitatile de intretinere extraordinara sunt intotdeauna precedate atat de controlul vizual al lucrarilor cat si de examinari mai aprofundate de tip instrumental (de exemplu teste de carbonatare, sclerometrice, endoscopice pentru betoane).

Structuri din b.a. (infrastructuri)Frecventa: 12 ani Inspectia partilor din b.a. a culeelor trebuie sa initieze controalele prevazute pentru intretinerea curenta/ordinara si examinari mai aprofundate pentru evaluarea starii lucrarii in special in prezenta unor deteriorari. Anexa A descrie diverse metodologii pentru controale de tip specializat si instrumentale. In aceasta faza a intretinerii de relevare a starii suprafetelor din beton (avansare carbonatare, stare fisurare, continut de cloruri) se va evalua posibilitatea de aplicare a unei captuseli de protectie a suprafetelor (de exemplu aplicand mortar bicomponente), in scopul imbunatatirii prestatiilor in termeni de durabilitate.

Suprastructura Inlocuirea aparatelor de reazem Frecventa: 24 ani Interventia de inlocuire a aparatelor de reazem se va defini in functie de activitatea de intretinere desfasurata anterior (intretinere ordinara) si a starii de eficienta rezidua. Revizia/inlocuirea sistemului de evacuare apelor meteorice Frecventa: 12 aniInterventia de inlocuire a sistemului de evacuare a apelor meteorice se va defini in functie de activitatea de intretinere desfasurata in precedent (intretinere ordinara) si a starii de eficienta rezidua. Nivelare topografica Frecventa: 6 aniAsupra structurii se va instala o serie de borne care faciliteaza releveul topografic in scopul verificarii pozitionarii podului (structuri din b.a. si metalice).Bornele trebuie sa fie din material rezistent si fixate in asa fel incat sa poata fi utilizate pentru minim 6 ani. Reteaua de nivelare trebuie conceputa in asa fel incat sa se poata releva eventuale anomalii in comportamentul structurii si al fundatiilor. O posibila schema de dispunere a bornelor ar fi o data pe culee, (pentru pozitionarea infrastructurilor si verificarea eventualelor cedari ale fundatiilor).

Tabelul de mai jos recapituleaza activitatile relative la intretinerea extraordinara.

Tipologie structuraControlPeriodicitateTip de controlInterventie

Structuri din b.a.Suprafete externe12 aniinstrumentaleRefacere si/sau aplicare de captuseli de protectie

Reazeme24 aniVizualInlocuire

Sistem evacuare ape meteorice12 aniVizualInlocuire

Structura din b.a. si metalicePozitie relevata topografic6 aniinstrumentaleInvestigatii de aprofundare

6. ANEXA A - METODE PENTRU INVESTIGATII DE SPECIALITATE6.1 Control rezistenta la desprindere a stratului de acoperire Controlul e realizat prin incercare prin cuadratura.

6.2 EndoscopieTestele endoscopice pot fi utile pentru a efectua inspectii vizuale in cavitati ascunse sau, dupa foraj, in grosimea elementelor masive. Acest tip de control e util, in particular, pentru relevarea eventualei prezente a unor stari de coroziune difuze in zone inaccesibile.

6.3 Probe nedistructive pe betoaneIn cazul in care sunt relevate, in timpul unuia dintre controalele vizuale periodice, semnale de deteriorare a betonului, e oportuna culegerea informatiilor asupra rezistentei in zona deteriorata. Asadar e posibil aplicand metodologiile de testare descritte nel seguito. Pentru a reveni la caracteristicile de rezistenta a betonului poate fi utila supunerea aceleiasi zone la mai multe tipuri de controale: acest fapt permite folosirea comparatiilor incrucisate si identificarea eventualelor erori la masuratori.

In cele de mai jos sunt descrise pe scurt metodologiile de proba pe beton cele mai utilizate. Pentru toate se va aplica urmatoarea procedura:

1. releveu local al armaturilor cu pacometru si trasarea lor pe suprafata betonului de incercare, in scopul identificarii zonei libere de bare pe care se va realiza investigatia fara a cauza deteriorari celor din urma si fara a denatura incercarea;

2. curatare si netezire a suprafetelor de examinat cu discuri abrazive;

3. trasare in zona de proba a unei retele patratice de 3 x 3 puncte si executie de teste sclerometrice;

4. teste cu ultrasunete cu tehnica pentru transparenta, realizalta punand sondele de transmitere si receptie pe doua fete opuse ale elementului de testat, aliniate pe aceeasi directoare. Sunt posibile si alte configuratii de proba (fatete in unghi). Pentru evitarea dispersarilor, intre sonda si perete se va predispune un strat de solutie siliconica. Se masoara pana la stabilizarea fenomenului;

5. executie probe de penetrare prin infigerea de sonde tip Windsor, in grupuri de cate trei, cu examinarea materialului dezagregat din cauza infigerii, si in special, examin al naturii, calitatii si granulometriei agregatelor.

Teste sclerometrice Cunoscute ca si Metoda de duritate de suprafata sau R.H.T. (Rebound Hammer Test), testele sclerometrice au scopul de a determina rezistenta la compresiune a betonului. Metoda consta in proiectarea unei mase calibrate cu o determinata energie de lovire contra suprafetei betonului: masura consta in determinarea indicelui sclerometric (IS) sau Rebound Number (RN), legat de existenta raspunsului masei batante. Pentru fiecare arie studiata se vor efectua 9 batai, dispuse pe un patrat. Valorile relevate vor fi apoi elaborate si inserate in procesul verbal de inspectie. Instrumentul se va tine pozitia normala la suprafata de testare, intrucat unghiul de batere influenteaza puternic valoarea relevata. O data culese datele (de exemplu din tabelul urmator), acestea se vor trata in modul urmator:

1. Pentru fiecare arie de proba, sunt date valorile obtinute: pentru fiecare valoare de raspuns corespunde o valoare de rezistenta medie Wm si una de rezistenta minima Wmin. Tabelul corespondentelor e dat atat PE cutia instrumentului, cat si pe manualul de utilizare.

2. Se vor calcula media si abaterea standard celor noua valori de revenire pentru fiecare arie. De valoare medie se ajunge la valori de Wm loc si de Wmin loc medii raportate la aria de proba in discutie.

N bataiRaspunsWmWminMedia rezultateDeviatie standard a reveniriWm locWmin loc

Aria 1

1

2

...

9

Aria 2

1

2

...

9

Aria n

1

2

...

9

Valoare medie total reveniri:

Rezistenta medie bazata pe valoarea medie totala de raspuns Wm tot:

Rezistenta minima bazata pe valoarea medie totala raspuns Wmin tot:

3. In final se va calcula valoarea medie totala a valorilor obtinute in toate ariile, la care se vor asocia o Wm tot si o Wmin tot. Daca ariile de proba au fost oportun alese, aceste valori pot da o buna proba a rezistentei la compresiune. Tabel pentru culegerea si interpretarea datelor de incercari sclerometrice

Metoda de penetrare (W.P.T.) Metoda, cunoscuta ca si Windsor Penetration Test, consta in infigerea in beton cu o energie alocata, generata de o incarcare exploziva calibrata, a sondelor metalice de forma si dimensiuni prefixate. Masura consta in determinarea indicelui EPL (Exposed Probe Lenght), adica a lungimii tronsonului de sonda situat la suprafata. Dispozitivul de proba e constituit de un pistol de tip Windsor si de setul relativ de incarcari si sonde.

Metoda vitezei impulsului ultrasonic (P.V.T.)Metoda consta in propagarea in beton a unei serii de impulsuri ultrasonice, emise de un transmitator pus in contact cu materialul intr-un punct de la suprafata, si in masurarea intarzierii cu care aceste impulsuri sunt interceptate de un receptor pozitionate intr-un al doilea punct, pozat la o certa distanta de primul: masura consta in determinarea vitezei de propagare a impulsului P.V.(Pulse Velocity) pe parcursul intre transmitator si receptor. Dispozitivul de proba e constituit de un generator de impulsuri cu unda cadreaza in campul frecventelor ultrasonice, de un receptor si de un dispozitiv comparator pentru masura intarzierii intre emisie si receptie.

6.4 Analize chimico-fiziceDaca din analizele vizuale s-a relevat prezenta pe suprafetele spalate, de urme de eflorescente sau saruri, e oportuna realizarea unor analize chimice care permit relevarea eventualei prezente a agentilor agresivi pe beton sau otel si eventual identificarea cauzelor. Aceste teste se vor efectua dupa necesitati si proportional cu numarul si suprafata zonelor in care a fost relevata deteriorarea.

Analizele vor privi factorii enumerati mai jos.

Prezenta eflorescentelorIn zone care fac subiectul unor spalari lente, dar cu aport de apa constant, e posibila observarea formarii de mucilagii, alge sau chiar muschi. Eflorescentele albe cu aspect salin se pot forma in urma unui atac acid sau de spalare a compusilor pe baza de calciu ai betonului.

Daca fenomenul este difuz, un laborator specializat va preleva epruvete si la efectuarea analizelor chimico-fizice care pot contribui la identificarea compozitiei. Laboratorul va furniza un memoriu asupra rezultatelor obtinute si va furniza indicatii asupra posibilelor metode de refacere.

Probe de carbonatarePentru evaluarea gravitatii fenomenului de carbonatare e utila efectuarea prelevarilor de mici carote de beton, avand diametrul de 2cm circa, profunde circa dublul stratului de acoperire al armaturii (8 cm circa). Carotele vor fi apoi tratate intr-un laborator specializat cu fenolftaleina, care faciliteaza evaluarea profunzimii la care betonul este carbonatat. Va fi utila si efectuarea unei sectiuni longitudinale a carotei pentru a avea o indicatie asupra distributiei carbonatarii.

Laboratorul insarcinat cu analizele prevede furnizarea unui document in care sunt expuse rezultatele analizelor. In asteptarea unei interventii de refacere, gaurile provocate de carotaje se vor colmata imediat cu mortare expansive, pentru a evita infiltratiile.

Relevarea prezentei clorurilorO metoda rapida pentru verificarea prezentei clorurilor in zona consta in stropirea suprafetei de beton cu o solutie pe baza de argint nitrat, urmat de stropirea cu o solutie cu fluorosceina. In timp coloratura preluata de epruveta permite identificarea zonelor in care sunt prezente clorurile. Aceasta e o metoda pur calitativa, care poate fi utila pentru a exclude prezenta clorurilor. Cand in schimb se releva prezenta, aceasta metoda nu permite evaluarea continutul de cloruri la diverse profunzimi, parametru indispensabil pentru a intelege daca continutul critic la nivelul armaturilor a fost depast si, asadar, daca procesul de coroziune poate sa apara. Se impune in acest caz in acest caz analizarea epruvetelor de beton. Aceste esantioane pot consta in carote, care apoi sunt sectionate in lamele, sau prelevari de pulberi prelevate la diverse profunzimi in timpul unei perforari cu burghiu. Scufundand aceste epruvete in acid nitric se masoara continutul de cloruri in solutia astfel obtinuta. Acest continut e exprimat in procente raportate la cantitatea de beton dizolvat. Fiind cunoscuta grosimea acoperirii si concentratia critica a clorurilor, e posibila determinarea existentei conditiilor pentru aparitia coroziunii.

6.5 Teste de incarcareDaca se vor indicatii generale asupra functionarii globale a structurii, e posibila repetarii testelor de incarcare deja efectuate in sediul de receptie

Teste staticeTestele de incarcare statica trebuie sa fie realizate astfel incat sa reproduca solicitatii de incovoiere in sectiuni critice ale tablierului, daca e posibil dispunand incarcarile in baza acelorasi scheme deja utilizate pentru testul de incarcare statica, pentru a face constatari asupra comportamentului lucrarii.

Teste dinamiceTestele dinamice sunt efectuate pentru a contribui la identificarea comportamentului dinamic al structurii prin relevarea frecventelor primelor moduri libere de vibrare. Un control al valorii primelor frecvente permite efectuarea unui control al caracteristicilor de rigiditate globala a structurii.

Testele dinamice se vor efectua de operatori specializati sub supravegherea unui expert. Pentru masuratori se va cere un numar minim de instrumente dispuse in lungul tablierului (accelerometre, traductori de viteza, etc.) suficient pentru a culege macar primele 5 forme modale. Rata de achizitie trebuie sa fie calibrata astfel incat sa permita o corecta elaborare a FFT pana la a cincea frecventa.

Excitatia dinamica se poate obtine utilizand excitatia provocata de trafic sau printr-o excitatie directa (provocata de exemplu de trecerea unui autovehicul greu dimensionat adecvat).

Intocmit,

Verificat,

Ing. G. Voiro

Ing. R. Russo