Intrepid nr 2/ dec 2014-ian 2015

REVISTA ANTREPRENORULUI ROMÂN

Pag.20

Napoleon şi Oana Combei: Curăţenia, o afacere

de familie Pag. 12-14

Anul I, nr. 2, Decembrie 2014 / Ianuarie 2015Se distribuie gratuit!

www.revistaintrepid.ro

INTREPID - DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 20152

Agenda Evenimentelor

Asociaţi NOI

IEBNDECEMBRIE 2014

IANUARIE 2015

Miercuri, 03 830 - 1030

1730 - 1930- Întâlnire deschisă Echipa Impact- Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti

Joi, 04 830 - 1030

1730 - 1930- Întâlnire deschisă Echipa Preşedinţii- Întâlnire închisă Echipa Învingătorii

Vineri, 05 830 - 1030 - Întâlnire deschisă Echipa Campionii

Miercuri, 10 1730 - 2030

1730 - 2030- Întâlnire închisă Echipa Impact- Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti

Joi, 11830 - 1030

1730 - 1930

1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Învingătorii- Întâlnire închisă Echipa Preşedinţii- Întâlnire închisă Echipa Campionii

Miercuri, 07 830 - 1030


Joi, 08 830 - 1030


Vineri, 09 830 - 1030 - Întâlnire deschisă Echipa Campionii

Miercuri, 14 1730 - 1930

1730 - 1930- Întâlnire închisă Echipa Impact- Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti

Joi, 15830 - 1030

1730 - 1930

1730 - 1930


Miercuri, 21 830 - 1030


Joi, 22 830 - 1030


Vineri, 23 830 - 1030

1730 - 1930- Întâlnire deschisă Echipa Campionii- Gala IEBN

Miercuri, 28 1730 - 1930

1730 - 1930- Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti- Întâlnire închisă Echipa Impact

Joi, 29830 - 1030

1730 - 1930

1730 - 1930


• Daniel Popa / Construcţii metalice, firma Reynaers – Echipa Preşedinţii, (www.reynaers.com)

• Adrian Manolache / Servicii avocațiale pentru afaceri, firma Cazacu Manolache Popa – Societate Civilă de Avocați – Echi-pa Învingătorii, (www.cmp-lawyers.com)

• Carmen Ciurescu / Decoraţiuni in-terioare şi cosmetică hotelieră, firma Royal York – Echipa Campionii, (www.royalyork.ro)

• Sabin Gavrilescu / Agenţie de turism, firma Torent Travel – Echipa Campionii, (www.torenttravel.ro)

• Petruş Bălaşa / Web Development, fir-ma Pipple – Echipa Campionii, (www.pipple.me)

• Ovidiu Moraru / Turism, firma Agvila Group – Echipa Ploieşti, (www.agvila.ro)

Cum „cea mai scurtă cale spre succes este să îi ajuţi pe ceilalţi să ajungă la succes”, acesta este crezul formării şi mai ales al dezvoltării comunităţii de afaceri a Institutului alături de membrii săi asociaţi, antreprenori, liber profesionişti şi manageri cu putere de decizie în companiile pe care le reprezintă. Aşadar, te invităm să ne cunoşti, să te cunoaştem şi să descope-rim împreună, pentru două ore, oportunităţi reale de afaceri la urmă-toarea noastră întâlnire programată.

I nvitațieDATA: .............................................................................................

ORA: ...............................................................................................

LOCAȚIE: ........................................................................................

.........................................................................................................

.........................................................................................................

COST: .............................................................................................

INVITAT DE: ...................................................................................

........................................................................................................

....................................................................................

DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID

Editorial

Ana Maria MIHĂILĂVasile MIHĂILĂ

Networking-ul este unul dintre instrumentele de bază în creşterea şi dezvoltarea unei afaceri. Aşa cum la temelia oricărei activităţi stau rela-ţiile interumane, tot ele reprezintă şi fundamentul networking-ului sau al socializării într-un cadru organizat, cum i-am mai spune noi. Nu întâmplător, se numeşte net-working şi nu net-sitting sau net-eating… Pentru a avea rezulta-te în urma acestui tip de activitate, trebuie într-adevăr să „muncim”. Iar „munca” în cazul nostru înseamnă să intrăm în contact şi să discutăm cu cât mai multe persoane. Dar nu uitaţi că un bun networker are două urechi şi o singură gură, pe care le foloseşte proporţional! Tot networ-king este şi schimbul cărţilor de vi-zită, iar un bun networker trebuie să ofere două cărţi de vizită. Şi nu în ultimul rând, nu uitaţi că la un eveniment de networking nu vindem! Unul dintre lucrurile pe care le apreciez la oameni este ace-la de a nu încerca să îmi vândă un serviciu sau produs imediat după ce am făcut cunoştinţă. În cadrul eve-nimentelor sau întâlnirilor, scopul este stabilirea de relaţii, contacte, identificarea provocărilor, schimbul de experienţă. Atât. Ulterior acelui eveniment sau acelei întâlniri, poţi stabili reluarea contactului în orice formă. Relaţiile stau la baza încheierii afacerilor şi sunt cheia în succesiu-

nea contractelor semnate. Pentru asta însă, este necesar să acordam timp şi încredere oamenilor care ne înconjoară (client, parteneri, colabo-ratori). Iar acest lucru este greu să îl faci de unul singur. Cea mai simplă modalitate de a-ţi face mereu contacte noi dar şi de a le dezvolta pe cele existente este de a te implica în mod activ în-tr-o organizaţie de business networ-king, cu condiţia ca ea să îţi împăr-tăşească valorile. Nu aştepta până este prea târziu şi eşti în situaţia de a nu mai avea clienţi sau contacte! Procesul de networking se face continuu, chiar şi atunci când sun-tem încărcaţi de comenzi. Exista o vorbă. Atunci când îţi este foame, ce preferi? Să ţi se dea un peşte sau să fii învăţat cum să pescuieşti? În care dintre cele două situaţii ai fi mai câştigat? Să dezvolţi o relaţie cu un

partener ce îţi poate genera în mod constant clienţi, idei, experienţă sau să ţi se ofere un client şi atât? Răs-punsul cred că este evident. Foarte puţini oameni de afaceri înţeleg că pe o piaţă ca aceea din zi-lele noastre, clienţii doresc să cum-pere, nu să li se vândă! Şi pentru ca afacerile să se desfăşoare uşor şi cât mai în siguranţă, soluţia este reco-mandarea. Dar pentru asta este ne-voie de timp şi de „muncă”. Iar aceas-tă muncă începe la evenimentele de networking. Cum putem scurta peri-oada în care să încheiem o afacere şi cum să primim recomandări într-un mod cât mai eficient, vă voi povesti însă într-unul dintre articolele viitoa-re. Sau puteţi afla participând la una dintre intalnirile noastre (detalii pe www.iebn.eu).

Relaţii armonioase!

Ce înseamnă networking-ul

3

• Vă prezentăm echipele „Preşedinţii şi Campionii............................................. pag. 6-7• Profil de avocat: Adrian Simion............................................................................ pag. 8-9• Sunt antreprenorii mulţumiţi de relaţia cu băncile?................................... pag. 10-11• Poveste de succes: Napoleon şi Oana Combei ............................................ pag. 12-14• Cum se vede promovarea pe timp de criză................................................... pag. 16-17• Miliardarii investesc în spaţiul cosmic................................................................. pag. 18• Gala Anului 2014...................................................................................................... pag. 19

Ce puteţiciti înacest

număr:


Autor: Dale Carnegie.An apariţie: 2013. Editura: Curtea Veche.Preţ: 25 Lei.

Cartea lui Dale Carnegie este cea mai influ-entă carte de business a secolului XX. Deși prima ediție din „Secretele Succesului: Cum

să-ți faci prieteni și să devii influent” a fost publicată în 1936, cartea a rămas şi după 78 de ani un best seller. Iar asta pentru că sfaturile lui Carnegie sunt la fel de bune și astăzi ca şi atunci. Cartea este un ghid prac-tic de îmbunătăţire a abilităţilor de a comu-nica cu alţii şi de a colabora cu colegii, şefii şi alte contacte de business.

Autori: Ana-Maria şi Vasile Mihăilă.An apariţie: 2010.Preţ: 50 Lei.

Networking-ul, mai întâi de toate, este for-mat din oameni care vorbesc unii cu alţii, schimbând idei sau chiar resurse şi este cea mai rapidă modalitate de a obţine in-formaţii. Cartea „Fii networker” este prima carte de business networking scrisă de au-

tori români, bazându-se pe experienţa acu-mulată şi adaptată pe nevoile antrepreno-rilor din România. Cartea este o culegere de sfaturi şi exerciţii practice care te vor ajuta să îţi fixezi şi să îţi atingi obiectivele prin networking eficient, profesionist. Ea se adresează antreprenorilor, liberilor profe-sionişti, managerilor, chiar şi celor în cău-tarea unui job. Cartea se poate comanda doar trimiţând un e-mail la [email protected].

Secretele succesului

Fii networker

1. Cât de des se întâlnesc asociaţii unei echipe? Săptămânal.

2. Pot participa la mai multe întâlniri pentru a mă ajuta să iau o decizie? Un invitat poate participa la două întalniri deschise (nu în fiecare echipă).

3. Odata devenit asociat al unei echipe, pot participa şi la întâlnirile altei echipe?

Da. Este chiar recomandabil.4. Pot participa la întalniri

închise înainte de a deveni asociat? Nu. Întâlnirile închise sunt un privi-legiu acordat asociaţilor, deoarece este nevoie de încredere sporită.

5. Dar după ce devin asociat, pot participa la întâlnirile închise ale altei echipe? Pentru că întâlnirile închise sunt extrem de încărcate atât ca infor-

maţii, cât şi emoţional, un asociat poate participa la întâlnirea în-chisă a altei echipe doar dacă este invitat de gazda acesteia.

6. Când apar rezultatele activităţii în cadrul Institutului? Rezultatele pot apărea imediat sau dupa o lună, două, şase. Asta depinde de implicarea ta în acti-vitatea echipei din care vei face parte şi nu numai.

Cele mai frecvente întrebări despre IEBN

RECOMANDĂRILE NOASTRECitește numărul următor al revistei INTREPID.Poveste de succes: RĂZVAN și MARILENA ȘARA.www.revistaintrepid.ro

Joi, 20 noiembrie 2014, a avut loc, la Hotel Ramada Parc din Bu-cureşti, seminarul de networking „Bursa oportunităţilor în business”. Evenimentul a fost organizat de Clubul Întreprinzătorului Român în parteneriat cu Institutul European de Business Networking şi a reunit antreprenori, liberi profesionişti şi angajaţi cu scopul de a-şi dezvolta abilităţile de networking, de a fruc-tifica mai bine oportunităţile de business şi pentru a fi mai eficienţi în crearea reţelei de contacte.

Evenimentul a fost moderat de Ana Maria Mihăilă, co-fondator al IEBN şi coautoare a cărţii „Fii ne-tworker”, iar accesul a fost gratuit, în baza înscrierilor pe website-ul BT Club.

„Bursa oportunităţilor în bu-siness” este un proiect care se va desfăşura la nivel naţional. Dacă eşti interesat să participi la urmă-torul eveniment de acest fel, urmă-reşte website-ul Institutului (www.iebn.eu) şi cel al Clubului Întreprin-zătorului român (www.btclub.ro).

Miercuri, 26 noiembrie 2014, a avut loc, la Hotel Internaţional din Bucureşti, ultimul Casual Networking Event din acest an. A fost un eveniment dedicat mediului de afaceri, prilej cu care toţi membrii echipelor Institutului şi invitaţii lor s-au reunit la un pahar de vin.

Pentru că evenimentul s-a desfăşurat în apropierea zilei de „Thanksgiving”, toţi cei prezenţi au intrat în atmosfera de săr-bătoare, la îndemnul moderatoarei Ana Maria Mihăilă de a spune „mulţumesc” în semn de recunoştinţă.

Seara a continuat cu exerciţiul „Bursa Oportunităţilor” şi cu un moment de cre-ativitate, al cărui rezultat este următoa-rea poezie câştigătoare:

„De Crăciun e sărbătoare, / E zăpadă şi magie. / Suntem plini de empatie, / Fe-ricire şi iubire. / Ca-ntr-o carte ne citiţi, / Vă urăm: fiţi fericiţi!”

Dacă te simţi inspirat să participi şi tu, urmăreşte website-ul Institutului (www.iebn.eu) pentru a afla când se va desfăşu-ra următorul eveniment de acest fel.

Evenimentele IEBN

DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID 5

Bursa oportunităţilorîn business

The Casual Networking Event


Componenţa echipei• Bogdan Orescovici - Easy Insurance

Solutions• Cezar Nourescu – CBN IT• Vlad Tocae – Romnet• Luminiţa Ristea – CRG Nexia• Cătălin Adrian Iordache – Atelirul

de manufactură• Cristian Mihăilescu – Atelier Inc

Production• Radu Marin – Oxygen IT Systems• Ciprian Grecu – Nomenius• Ciprian Hodorogea - The Alpha

Generator Ltd• Daniel Popa – Reynaers

Motto„Vezi lucrurile la timpul prezent, chiar

dacă ele există în viitor.” – Larry Ellison, co-fondator Oracle

ObiectiveNe dorim extinderea echipei ca şi până acum, ţinând cont de propriile noastre criterii de aderare. Vrem să câştigăm din nou premiul de Business Generator al anului.

Este prima echipă a Institutului, iar numele i se trage de la o poveste amuzantă. Încercând să ridice nivelul cali-

tăţii echipei, câţiva asociaţi au decis să o reconstruiască

prin filtrarea atentă a noilor membri. Întâmplarea face ca toţi cei patru membri rămaşi de la început să fi avut funcţia de preşedinte la un moment dat.

Echipa PREŞEDINŢII

Dintre echipele comunității de afaceri


Componenţa echipei• Vania Limban - Active Family Center• Doina Iosif - Doina Iosif• Daniela Mandu - Cusut cu Aţă

Roz• Ana Silivas - Ana Silivas personal

coaching• Adrian Simion - Simion & Nere Law

Firm• Dana Dumitru - Dana Dumitru

Coaching• Carmen Ciurescu – Royal York• Sabin Gavrilescu – Torent Travel• Petruş Bălaşa – Pipple

MottoCreăm sinergie! Suntem mai puternici, mai agili, mai înţelepţi împreună.

ObiectiveSă aducem valoare în relaţiile noastre. Să creştem echipa cu oameni valoroşi cu care ne putem dezvolta împreună.

Echipa Campionii este o echipă tânără, cu tendinţe spre domenii precum health and beauty, dar nu nu-

mai. Este cea de-a cincea echipă a Institutului, cea mai

tânără din punct de vedere al formării ei, care se con-tureaza a fi extrem de unită, performanţa fiind cuvântul care o caracterizează.

Echipa CAMPIONII

Dintre echipele comunității de afaceri


PROFIL DE AVOCAT

Deşi se spune că sunt vorbăreţi, avocaţilor de succes nu prea le place vorbăria. Cel puţin, în afara tribunalelor. De obicei, sunt discreţi. Probabil, pentru că şi discreţia face parte din „fişa postului”. Pe Adrian Simion, de la firma Simion & Nere, am încercat să-l provocăm la o discuţie liberă, în care nu trebuia să prezinte probe pentru tot ce spune. Şi credem că i-a plăcut, chiar dacă întrebă-rile noastre l-au scos din tiparul pledoariei şi al hârţoagelor. Sau, poate, tocmai de aceea…

Adrian Simion: „Cel mai mult contează relaţiile interpersonale”

Sabin ORCANSînziana POPOI

Arbitrajul vă incomodează, ca avo-cat? Câteodată da, pentru că arbitrii nu ştiu să soluţioneze cu uşurinţa is-tanţei şi de multe ori nu se soluţionea-ză şi se ajunge tot la instanţă.

Şi atunci de ce mai există această ve-rigă? În ţări educate merge foarte bine.

La noi de ce nu merge? Pentru că nu sunt oamenii la fel de educaţi.

Arbitrii sau clienţii? Să spunem, doar clienţii.

Sunteţi specializaţi doar pe litigii co-merciale? Oferim şi consultanţă băn-cilor, firmelor de leasing, multinaţio-nalelor.

De ce vin clienţii la Simion & Nere?Pentru ca au auzit de noi că suntem de 15 ani pe piaţă şi de 7 – 8 ani avem printre clienţi multinaţionale.

Care e rata de câştig la procese? 85%.

Şi cele 15 procente? Sunt acceptate de către clienţii permanenţi. Dacă cineva vine o dată şi se află în cei 15% va fi


foarte nemulţumit, dar dacă este un manager la o firmă care mi-a dat 1000 de procese din care pierde 150, atunci este fericit.

Oferiţi servicii şi în domeniul penal? Noi de 4-5 ani am mai deschis un capi-tol pentru clienţii noştri: dreptul penal al afacerilor. Exact linia aceea subţire dintre comercial şi penal. De exemplu, cecul, un instrument de plată comer-cială, poate să treacă în sfera penală. Alt exemplu este utilizarea unor softuri pentru care trebuie să ai drepturi de autor.

Povestiţi-ne un caz celebru pe care l-aţi câştigat. Un caz cu care mă mân-dresc este cel în care ne-am bătut cu o mare companie americană care produce hrană pentru animale. În Ro-mânia aveam un singur producător în acest domeniu şi el a creat o nouă linie de mâncare pentru câini, a cărei ima-gine semăna cu cea folosită de com-pania americană, care acuza că ase-mănarea le poate dăuna vânzărilor din ţara noastră. Acest lucru s-a şi întâm-plat. Eu am apărat firma românească dovedind că imaginea nu este copiată, inclusiv cu fotografiile câinelui de la şedinţa foto. Acestea au fost acceptate ca probă în dosar. Câinele era unul me-tis, de la circ, şi nu avea nicio legătură cu cel folosit de americani, chiar dacă semăna. De asemenea, marca era înre-gistrată la OSIM.

Ce probleme juridice poate avea un start-up? Să spunem că îţi deschizi o firmă care are un nume similar cu o multinaţională care se sesizeaza ime-diat şi îţi cere să-l schimbi.

Adică sunteţi specializaţi pe drepturi de autor şi drepturi de marcă?Sigur că da, inclusiv pe IT&C, unde foarte puţini sunt specializaţi.

Cum vi se pare numele de România în titulatura unei firme? Nu mi se pare ok. Mai ales multinaţionalele au creat această obisnuinţă în afara legii, pen-tru a separa sucursalele din diferite ţări.

Ce sfat i-aţi da unui tânăr absolvent de Drept care vrea să se facă avo-cat, dar nu ştie cum să pătrundă pe această piaţă? Să insiste cu întrebări la profesori pentru a afla cum se des-

făşoară fiecare activitate juridică. Şi să întrebe de zece ori înainte să intre în avocatură cum se va dezvolta şi cum îşi va găsi clienţii pe parcurs pentru a rezista.

Apăraţi numai companii foarte mari? Nu. Apărăm inclusiv IMM-uri şi start-up-uri.

Aveti practicanţi? Cum îi selectaţi?Avem doi. Are loc o perioadă de probă în care, dacă dovedesc aptitudini, in-clusiv de antreprenor, îi angajăm.

Ce fel de aptitudini de antreprenor? Avocatura este cu predilecţie o profe-sie liberală şi avocatul trebuie să ştie să aducă şi să gestioneze clienţii şi business-ul. Trainingul profesional pe care îl oferim îi ajută şi în momentul în care vor trebui să plece şi să reziste cu clienţi proprii.

Există etică în avocatură? Da. În pri-mul rând statutul profesiei ne obligă la o etică profesională.

Legile româneşti cum vi se par? Foar-te complicate. De multe ori aduc greu-tăţi şi judecătorilor.

Ce trebuie schimbat în instanţe-le din România? Organizarea. De exemplu, în alte ţări mai dezvoltate când primeşti citaţia primeşti şi ora exactă la care să te prezinţi. Noi avem mulţi timpi morţi în săli de judecată, aşteptând să ne vină rândul la dosa-re. Asta înseamnă 4-5 ore de aşteptare pe zi.

Dar în ansamblu a evoluat justiţia ro-mânească? Tinde să devină într-ade-văr un sistem european şi suntem în-crezători.

Folosiţi legislaţia europeană? Abso-lut. Avem şi un software specializat pe aşa ceva, cu jurisprudenţa UE, regula-mente, norme.

Ce trucuri aveţi pentru a câştiga un proces în instanţă? Răbdarea şi in-timidarea adversarului pentru a uita ce a învăţat de acasă, dacă nu a fost spontan.

Unii avocaţi au un limbaj de lemn. De ce? Nu e nicio obligaţie de serviciu. Eu nu folosesc acest limbaj. Cei care o fac

nu se bazează pe cunoştinţe şi pe do-cumentarea cazului. Mai ales că gene-raţia nouă de judecători nu mai apre-ciază înfloririle lingvistice şi preferă varianta scrisă. Trebuie să te păstrezi în limitele cadrului procesual, al pro-belor şi al eficienţei. Nu este cum ve-dem în filmele americane. Acolo este multă teatralitate.

Aţi avut clienţi care v-au cerut să fa-ceţi lucruri la limita legii? Toţi încear-că. Eu le spun că sunt în necunoştinţă de cauză şi nu îşi dau seama că îmi cer un lucru ilegal. Le dau şi un sfat gratis, avertizându-i că pot intra în conflict cu legea.

Adversarii vă felicită când câştigaţi? Nu doar că mă felicită, dar unii mă co-optează în proiecte noi.

Cum au venit stagiarii, pe bază de recomandări? Nu toţi, au venit şi oa-meni complet necunoscuţi. Primim mereu solicitări, dar nu ne dorim să ne dezvoltăm prea mult. Este suficient. La un moment dat este foarte mult de muncă şi nu vrem sa devenim „worka-holici”. Nu vrem să devenim robii clien-ţilor şi ai banilor.

Ce conteaza cel mai mult pentru un avocat? Relaţiile interpersonale. De asta am şi devenit membru al Institu-tului. Datorită bunelor relaţii, noi avem firme cu care colaborăm constant de 6-7 ani. Suntem mai vechi în acele fir-me decât unii angajaţi!

Ce costă cel mai mult din activitatea unui avocat? Timpul.

Viaţa personală, pe scurt Foarte fru-moasă. Soţie, doi copii, băieţi, unul de cinci ani şi jumătate, celălalt de un an şi jumătate.

Se vor face avocaţi? Ce vor ei. Merg pe principiul liberal, nu le sugerez nimic.

Ce altă meserie aţi fi ales dacă nu de-veneaţi avocat? Pilot de curse, proba-bil, pentru adrenalină.

Cum vă deconectaţi? Îmi place mult natura. Merg la munte, la mare ca să scap de betoanele din Piaţa Romană nr. 1 (sediul cabinetului de avocatură – n.r.).

www.lawyer-contact.ro


CHESTIONARUL INTREPID


1. Aţi fost sprijinit de o bancă atunci când aţi început prima afacere? Dacă da, prin ce fel de credit – garantat cu afacerea sau cu garanţie ipotecară/imobiliară? Dacă nu, cine v-a ajutat: familia, prietenii, asociaţii?2. Care este impedimentul principal al creditării antreprenorilor din Ro-mânia: lipsa de interes a băncilor, numărul mare al rău-platnicilor, bi-rocraţia, corupţia?3. Povestiţi-ne o întâmplare relevan-tă din experienţa dvs. personală cu băncile.

Bogdan Orescovici – Easy Insurance Solutions (broker asigurări)1. Businessul meu, de broker în dome-niul asigurărilor, nu este un domeniu eligibil pentru bănci. Banii necesari deschiderii firmei şi finanţării ei în pri-mele şase luni i-am luat de la familie şi de la prietenii mei cei mai apropiaţi.2. Cel mai mare impediment, în mo-mentul de faţă, este faptul că nu mai

sunt firme şi persoane fizice eligibile. Dupa marele „boom” de prin anii 2004 - 2008, am intrat într-un cerc vicios. Firma nu mai poate să se susţină fi-nanciar pe o piaţă care este în cădere liberă, apelează la bănci, acestea le studiază „financiarele” şi îşi dau sea-ma că nu pot credita pentru că aşa ar alimenta „găurile negre” ale economi-ei. Din păcate, la ora aceasta, băncile analizează cererile strict prin prisma „financiarelor” cerute. Ar trebui studi-ată o firmă în baza unui business plan bine elaborat de către antreprenor, cu asumarea tuturor „bornelor” şi o reală colaborare în urmărirea acestora îm-preună cu banca.3. Personal, am încercat, de vreo trei ori, să accesez o linie de finanţare pen-tru susţinerea activităţii mele, dar, din pacate, n-am reuşit. Cel puţin până acum.

Gabriel Ciobanu – Risksoft (IT)1. Am fost sprijinit, dar nu la început. La un moment dat, atunci când nevoia de finanţare a devenit acută, am găsit oameni deschisi acolo unde nu mă aş-teptam. Este vorba de Pro Credit Bank.

Am primit bani, practic pe nimic - în urma unor discuţii şi prezentării busi-ness-ului meu. Le mulţumesc şi sper să continue!2. Lipsa de interes a băncilor. Aceasta este tolerată de Banca Naţională care nu face destule presiuni pentru relan-sarea creditării (dar nu ştiu care sunt pârghiile pentru că nu sunt de speci-alitate). Din punctul meu de vedere, în acest moment, băncile au ca scop supravietuirea stabilă doar din comi-sioane şi taxe bancareAici cred ca ar putea interveni BNR să oblige bancile să ţină taxele la un nivel mic şi să creas-că ponderea creditelor in veniturile lor. Şi asta împreună cu ridicarea nivelului de „culturalizare” financiar-bancară în rândul antreprenorilor.3. Am fost la bancă într-o zi să platesc o rată în numele soţiei. Mi s-a cerut o taxă ca să pot face tranzacţia. Nu am plă-tit-o până la urmă, dar cred că energia consumată ca să mă lupt cu concep-ţiile obtuze ale casierului a fost mult mai scumpă decât banii pe care îi pier-deam. Ca să nu mai spunem de timp... Şi totuşi nu am renunţat la ce ştiam că am dreptul. Aici cred că este unul din-

Sunt antreprenorii mulţumiţi de relaţiacu băncile?Începând cu acest număr, revista noas-tră lansează o provocare tuturor mem-brilor Institutului European de Business Networking. Am vrea ca ei să ne împărtă-şească, din experienţa lor antreprenori-ală, şi cealaltă jumătate a paharului. Cea a dificultăţilor prin care au trecut (sau încă mai trec) pentru a-şi pune afacerea

pe picioare. Şi cum printre cele mai invo-cate piedici la început de drum se numă-ră lipsa finanţării, am decis să începem printr-un chestionar despre relaţia cu băncile. Ştim, este un subiect delicat, dar am zis că încercarea moarte n-are! Iată întrebările noastre şi câteva dintre răspunsurile pe care le-am primit:


tre secretele „îmblânzirii” acestui me-diu de către antreprenori şi alţi clienţi.

Doina Iosif (nutriţie şi sport)1. Am inceput afacerea mea cu capital propriu si ajutor de la prieteni.2. Din punctul meu de vedere, lipsa de transparenţă a condiţiilor contractuale, dar şi celelalte aspecte sunt discutabile.3. Din păcate, în România nu am avut o experienţă plăcută şi favorabilă pentru mediul de afaceri. Băncile româneşti oferă servicii standardizate, de genul grilă, fără să personalizeze un serviciu aşa cum se întâmplă în alte ţări. În urmă cu 3-4 ani, nu am mai folosit un cont la BRD o perioadă de câteva luni, după care am fost contactată de o domnişoa-ră care tot ce a putut să-mi transmită a fost o ameninţare că datorez băncii câţiva bănuţi pentru administrarea con-tului. În acel moment, BRD-ul a pierdut un client.

Napoleon Combei – NOC Clean (ser-vicii de curăţenie profesionale)1. Da, după ce am garantat 300 % un credit de 50.000 euro, Pro Credit Bank a semnat împrumutul, se întâmpla în 2002. Şi astăzi suntem loiali acestei bănci.2. Ar trebui să fac o presupunere şi am învățat să nu fac acest lucru. Şi banca este o afacere, fiecare acordă împru-muturi după politica lor internă. Mai trebuie să fie şi foarte bine structurată cererea.3. Pot sa spun că am greşit mult, dar mulţumesc băncii că atunci când eu vi-sam cai verzi pe pereţi, a analizat cifrele şi a spus NU, este posibil să dai faliment dacă îţi acordăm acest credit, iar noi vrem să fii în continuare clientul nostru.

Daniela Mandu – Cusut cu aţă roz (textile şi decoraţiuni)1. Nu am fost sprijinită. Nu ai istoric, nu ai nimic.2. Lipsa de interes a băncilor.3. Nu am o întâmplare pe care doresc să o împărtăşesc.

Filip Mihai – Grifil Office (service şi vânzări copiatoare, imprimante, papetărie)1. Am început afacerea cu banii pe care îi aveam puşi deoparte.2. Cred că birocraţia şi numărul destul de mare al rău-platnicilor.3. Experienţa mea cu băncile este OK, dacă ar avea şi comisioanele puţin

mai mici (am încasări multe, dar de valori mici) totul ar fi perfect.

Boiana Berchi – McGregor şi parte-nerii (avocatură)1. Nu am apelat la bancă. M-a ajutat familia.2. Condiţiile grele de creditare. De obi-cei se dau împrumuturi fără garanţii imobiliare pentru nu mai mult de aprox 20.000-25.000 euro, sumă absolut insu-ficientă chiar şi pentru un start-up, cu atât mai mult pentru dezvoltarea unui business sau pentru salvarea unei afa-ceri.3. Timp de un an am încercat să ob-ţin un împrumut mai substanţial de la bănci pentru salvarea afacerii, dar acest lucru nu a fost posibil pentru că de fiecare dată mi s-a solicitat acorda-rea unei garanţii imobiliare cu cel putin 40% mai valoroasă decât suma cerută.

Cezar Nourescu – CBN IT (Software)1. Am pornit fără bani.2. Nu cred că sunt impedimente, doar anumite criterii ce trebuie bifate. Im-pedimentul provine din stilul antre-prenoriatului românesc.3. Nu sunt adeptul băncilor şi deci in-teracţiunea cu ele pentru credite mici de aproximativ 15.000 euro este irele-vantă pentru că se obţin relativ uşor.

Adrian Simion – Simion & Nere (avo-catură)1. Nu m-a ajutat banca, ci familia.

2. Lipsa de interes real pentru susţine-rea start-up-urilor şi IMM-urilor, securi-zarea excesivă a creditelor.3. Nu pot, pentru că am clienţi bănci.

Dan Severin – Ballon Rouge Studio (producţie foto-video)1. Afacerea mea este un start-up, care beneficiază în acest moment de un program de stimulare a tinerilor an-treprenori, prin care statul vine cu ju-mătate din suma necesara derulării activităţii, iar cealaltă jumătate este creditabilă. Aici începe relatia mea cu băncile (mai bine zis cu una singură: CEC Bank). Astfel, am obţinut un îm-prumut pentru compania mea în baza proiectului, plus economiile proprii şi imprumuturi de la prieteni/apropiaţi.2. Principalul impediment în credita-rea antreprenorilor ar fi, din punctul meu de vedere, lipsa unei culturi în relaţia cu banca. Avem o piaţă needu-cată şi neinformată în acest domeniu. Produsele bancare ar trebui privite ca nişte instrumente de lucru. De cealaltă parte, şi băncile ar trebui să facă mai mult pentru maturizarea pieţei.3. Experienţa mea cu băncile are doua laturi. Una pozitivă, legată de faptul că fiind un tânăr atreprenor am reu-şit să accesez un credit. A doua e mai puţin optimistă: avem un sistem ban-car încă birocratic, lucrurile se mişcă foarte greu. Chiar dacă în cazul meu creditul solicitat este garantat de stat, banca a solicitat garanţii în plus.



Cum v-a venit ideea unei afaceri în domeniul curăţeniei?Sotia mea este obsedată de cu-răţenie, aşa că de ea a pornit to-tul. Am început în 2005, când s-a ivit o oportunitate. Era o clădire

de birouri, nouă, de 4.000 de me-tri pătraţi. Maşina de transport cu mobilă şi documente era afară şi, în timp ce se descărcau, noi scoa-team molozul afară. A fost primul nostru contract. Am venit cu bureţi de acasă, un aspirator de la un pri-eten, un aspirator al nostru şi anga-jaţii de la celălalt business. Din 1997

avem un laborator care printează pe hârtie fotografică. A fost prima noastră afacere, s-a stins uşor, iar acum produce un venit minim constant.

Mai sunt oameni care folosesc apa-rate foto cu film?Foarte puţini. Mai vin unii care au

POVESTE DE SUCCES

Napoleon şi Oana Combei:Curăţenia, o afacere de familiePe soţii Napoleon şi Oana Combei, doi tineri antreprenori, îi găseşti mai tot timpul acasă. Nu pentru că s-ar fi lăsat de muncă după succesul obţinut în afaceri. Ci dintr-un motiv mult mai simplu. Biroul pe care şi l-au amenajat se află chiar la parterul blocului în care locuiesc. Aşa se face că interviul începe cu soţul, intervine mai târziu şi soţia, după care luăm o pauză pentru a îi da răgaz să-şi aducă fetiţa de la şcoală. Întreaga atmosferă pare una de familie. Chiar şi când vine vorba despre angajaţii lor.


aparate digitale şi vor să printeze pozele. După mine, este cu totul altceva să răsfoieşti un album foto decât să stai să deschizi foldere pe calculator. Dar de când totul se sto-chează, nu prea mai merge.

Curăţenia, în schimb, v-a mers.Între 2006 şi 2013 a mers foarte bine. Ne-am extins echipa pentru că aveam clienţi care cereau servicii speciale de zugrăvit sau chiar inter-venţii la partea electrică. A fost o pe-rioadă de confort…

Acum nu mai este?Se spune că atunci când ţi-e bine nu te gândeşti că ar putea să vină şi vre-muri mai rele. Aşa am gândit şi noi în acea perioadă. Unele persoane din jur au încercat să ne avertizeze că viaţa are surprizele ei, dar nu le-am ascultat. Ne bazam foarte mult pe recomandările pe care le primeam. Noi nu făceam mare lucru ca să atra-gem clienţi, nu aveam o agendă sta-bilită, un target, un plan de business. În 1997, când m-am dus prima dată la o bancă să cer 80.000 de euro pen-tru dotarea laboratorului foto, direc-torul de acolo mi-a cerut planul de business. Efectiv am fost dat afară pentru că nu aveam un plan decât în mintea mea!

Ce s-a schimbat?Schimbarea s-a produs atunci când am intrat în această „şcoală”, Insti-tutul European de Business Networ-king. Doi ani am luat notiţe, am cerut sfaturi, le spuneam tuturor că vreau cartea, ABC-ul unui business. Nu înţelegea nimeni ce vreau de fapt. Le-am explicat că simt că am ajuns undeva, sus, am urcat pe o scară, dar nu ştiu cum. Am sărit nişte etape importante din antreprenoriat.

Adică aţi făcut afaceri din instinct?Da. Tata era artizan, făcea pandan-tive, broşe şi alte bijuterii din piatră. Era geolog şi cutreiera toata ţara în căutare de zăcăminte şi minerale. Pe noi ne lua uneori să-l ajutăm. La 11 ani, mergeam la Eforie Nord în fi-ecare vacanţă de vară şi vindeam la tarabă împreună cu fratele meu mai mic. Veneau străini care în 1984 erau înnebuniţi dupa tot ce înseamnă handmade. Dupa ‘89 nu a mai fost

cerere. Şi atunci, tata, întreprinzător, a stabilit să imprimăm casete audio şi să le vindem. Până în 1996, când a apărut Legea Drepturilor de Autor, a mers. Apoi am înfiinţat prima firmă împreună cu soţia mea. În 2000 am făcut prima investiţie în foto, 15.000 de mărci, iar după doi ani am luat 50.000 de euro împrumut, cu case amanetate în valoare de 200.000 de euro. Toata familia era disperată. Ve-neau să ne întrebe dacă am plătit ra-tele, de frică să nu rămână fără case.

A trebuit să investiţi şi în curăţe-nie…A treia zi de la primul contract am mers la un reprezentant italian de produse pentru curăţenie cu bilet la ordin şi am luat produsele de bază de care aveam nevoie. Dar nu am fo-losit decât trei sferturi dintre ele.

De ce?Sunt aparate pentru operaţiuni mai speciale. De exemplu, avem un apa-rat care spală geamurile la înălţime cu apă dedurizată şi care ne-a costat 7.000 de euro. Se foloseste pentru panouri fotovoltaice. Datorită unor astfel de utilaje am reuşit să batem concurenţa la unele proiecte, dar încă nu sunt valorificate la capacita-te maximă.

Cum v-aţi instruit oamenii?Prin puterea exemplului personal. Avem angajaţi care sunt de 17 ani alături de noi. La primul contract făceam mentenanţa în afara orelor de program. Au fost perioade când aveam zece persoane zilnic pentru cei 4.000 de metri pătraţi. Aşa ne-am dat seama care angajat merită să ră-mână şi care trebuie să plece.

Ce salariu are un angajat nou?Intră cu minimul pe economie şi, dacă într-o lună nu ia mai mulţi bani, pleacă singur. Momentan, doar un angajat este în situţia asta şi tre-buie să ne demonstreze că merită mai mult. Ştie să măture foarte bine, dar are o mentalitate învechită, nu vrea să le zâmbească oamenilor.

Curăţenia se învaţă?Da, noi ne-am autoeducat. Mergem la târguri, seminarii, concursuri. Avem chiar şi câteva cupe câştiga-te. În Ungaria, de exemplu, cineva a înfiinţat Institutul de Curăţenie. Ne-am cumpărat şi noi cartea lor de 250 de pagini unde sunt explicate 47 de tehnici de curăţenie şi care sunt nor-mele de lucru: câţi oameni pot lucra pe câţi metri pătraţi şi în cât timp.

Napoleon şi Oana Combei, aici alături de fetiţa lor în vârstă de 8 ani, mai au un băiat de 14 ani.


Aveţi şi clienţi care vor să le faceţi curat acasă?Primul client privat a venit prin reco-mandare. Am făcut curăţenie lună, dar ne-a spus că aşa fac toţi prima oară, după care calitatea serviciilor scade. Acest client beneficiază de serviciile noastre şi acum, iar vorbe-le lui mă motivează să dau tot ce e mai bun. Când am mers la el acasă, nu am făcut doar curăţenie, am re-parat şi uşa de la saună, am strâns becurile, am vopsit puţin. Avem o echipă de intervenţie formată din angajaţi care se pricep la de toate. Ei nu spun niciodată „nu ştiu” sau „nu pot”.

Ce părere aveţi despre concurenţa menajerelor?Nu le pot numi concurenţă. Menaje-ra face curat zilnic, o curăţenie stan-dard. E normal ca un client să apeleze la ea, dar e normal să apeleze la noi pentru curăţenia trimestrială. Fiind-că menajera nu poate, de exemplu, să spele geamurile pe exterior, nu are ustensilele necesare şi îşi pune viaţa în pericol. Menajera nu are utilaje şi soluţii care spală şi scot murdaria dintre rosturi, nici aspirator cu injec-

ţie-extracţie, care topeşte pata de ketchup sau muştar de pe covor.

Dar faţă de firmele concurente, cum staţi?Sunt foarte multe firme de curăţenie în Bucureşti. Dacă se închide una, apar trei. Suntem în concurenţă di-rectă cu firma clasata pe primul loc. Ei au 600 de angajaţi, noi 40. O sin-gură dată le-am luat locul întâi la un concurs şi de atunci angajaţii mei sunt motivaţi să repete performan-ţa. Momentan, sunt mulţumit cu treapta pe care ne aflăm.

Nu vă doriţi să ajungeţi la 600 de angajaţi?E o întrebare bună. Momentan lu-crăm la „şasiul” acestei companii. Am auzit că, dacă iese totul bine, poţi pleca liniştit în vacanţă. Avem patru concedii programate, dar cred că mă voi plictisi în ele. Noi avem un stil de viaţă, mulţi îmi spun că eu sunt angajat de fapt. Abia acum am învăţat să ne plătim cu salariu.

Cine se ocupă de firmă în lipsa voastră?Finii noştri. El pe partea de organiza-

re tehnică şi de coordonare a echi-pelor, iar soţia lui pe partea de ofer-tare, stocuri, magazie.

Oana Combei: „Cei mai dificili sunt clienţii care

spun că nu trebuie decât să ştergem praful”

Cine este şeful la serviciu?Pe acte eu, dar în realitate este Napi. Eu fac tot ce trebuie făcut în spate-le scenei, de ofertare şi contracte se ocupă el. Mi-e frică să nu îmi fie trân-tită uşa în nas.

Ce face diferenţa între curăţenia făcută de firma voastră şi ceilalţi?Sunt lucruri uzuale. Noi curăţăm până şi între cele două canturi de la geam, unde se strânge murdăria.

Există o metodă a curăţeniei?Se începe din cel mai îndepărtat colţ al casei şi se ia la mână tot, până la sonerie, calorifer, uşa de la frigider. Nu rămâne nimic neatins.

Înţeleg clienţii asta?Clienţii au devenit mai pretenţioşi şi mai zgârciţi în ultimii ani. Privesc cu-răţenia ca pe un lucru facultativ. Noi venim şi le spunem că fără curăţenie imaginea companiei va fi afectată, la fel şi sănătatea angajaţilor. Dar mulţi nu sunt interesati de rezultat, ci doar de preţ şi de faptul că trebuie să bife-ze asta pe o listă. Cei mai dificili sunt cei care spun că nu trebuie decât “să ştergem praful”.

www.nocclean.ro

OANAMuzica preferată, cântăreţul preferat: Wonderful Life / BLACK.Sportul preferat: Kangoo Jumps.Filmul şi actorul preferat: Meet Joe Black / Brad Pitt.Destinaţia preferată de vacanţă: „Nu contează, cald sa fie!”.Marca preferată de auto, ceas, telefon: Volkswagen, nu are, Iphone.Citatul preferat: „Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi”.Prietenul cel mai bun: soţul şi copiii.

NAPOLEONMuzica preferată, cântăreţul preferat: „Sunet clar, nu zgomot” / Michael Jackson.Sportul preferat: snowboard.Filmul şi actorul preferat: The Wolf of Wall Street / Leonardo DiCaprio.Destinaţia preferată de vacanţă: Austria, Norvegia, SUA.Marca preferată de auto, ceas, telefon: Volkswagen, Seiko, Iphone.Citatul preferat: „Răspundem oricărei provocări”.Prietenul cel mai bun: copii şi soţia.

Chestionarul preferinţelor

Fondată în 1998, firma NOC Clean, condusă de soţii Napoleon şi Oana Combei, este specializată în prestarea de servicii de curăţenie profe-sionale în toate domeniile de activitate. Compania se mândreşte cu faptul că stabileşte standardele în acest domeniu în România. În 2013, NOC Clean a obtinut locul al doilea la concursul de curăţenie Clean Eu-rope. În 2014, s-a clasat pe locul al doilea şi la concursul „Impecabilii România”, ajuns la editia a cincea. (Website: www.nocclean.ro)

Fişă de business


Unul dintre cei mai importanţi piloni ai unei afaceri, alături de management, vânzări, relaţii cu clienţii sau resurse umane, este fără îndoială marketingul. Este fundamental pentru că fără ajutorul său nu poţi înţelege piaţa sau clienţii şi nu poţi găsi serviciile sau produsele corespunzătoare. Marketingul şi vânzarile dau rezultate spectaculoase atunci când ele se întrepătrund.Iată alte sfaturi practice de marketing:1 Atenţie la calendar! Sincronizarea

campaniilor de marketing necesită o atenţie sporită. Înţelegerea ciclului bugetului clientului îţi permite să îţi sincronizezi oferta înainte de înce-perea procesului. Sincronizarea este de asemenea importantă şi atunci când trebuie să faci ceva ce ai pro-mis!

2 Vinde întâi relaţii şi apoi proiecte! Investeşte timp şi tehnologie pentru a construi baze de date actualizate care să îţi permită să identifici şi să califici potenţialii clienţi (atât pentru

tine, cât şi pentru clienţii tăi). Apoi concentrează-te şi axează-ţi efortu-rile de marketing pe înţelegerea şi îndeplinirea nevoilor specifice fiecă-rui proiect în parte.

3 Caută să câştigi tot timpul clienţi noi! Atenţi, nu uita însă de clienţii din trecut; pot avea nevoi noi, pe care tu le poţi satisfice. Astfel, poţi obţine proiecte noi. Departamentul de relaţii cu clienţii este, aşadar, o ramura importantă a unei companii.

4 Apelează la publicaţii! Anunţurile în ziare, reviste, broşuri, care au drept ţintă acelaşi public pe care îl are şi

firma ta, dacă sunt realizate corect, pot fi ustensile excelente de mar-keting. Include articole scrise de oameni din exterior despre firma ta; astfel îţi consolidezi credibilitatea în piaţă.

5 Mulţumeşte de fiecare data! Confir-mă fiecare contact cu clientul (răs-puns la email, întoarcerea telefonu-lui primit). Aceasta denotă respect. Notele de mulţumire sunt cea mai ieftină, mai direct şi uneori foarte efi-cientă formă de relaţii publice între tine şi clienţii tăi.

(va urma)

reguli de marketingcare chiar funcționeză5 Partea a II-a

Publicaţie editată de Institutul European de Business Networking

Fondatori: Ana Maria Mihăilă & Vasile Mihăilă

Coordonator: Sabin OrcanRedactor: Sînziana Popoi

Grafică & DTP: Ionuţ AldeaTipăriă la: MEDIA CONTACT s.r.l.

Revista antreprenorului românNr. 2 / Decembrie 2014 / Anul I


În rolul beneficiarului: Boiana Berchi, avocat şi managing partener

la Mc Gregor şi partenerii

Prima tentaţie a unui antreprenor când intră în criză financiară şi plata sa-lariilor, a facturilor şi a taxelor a devenit o problemă serioasă din cauza unui cash-flow care „tuşeşte”, este să înceapă să taie din costuri. Una dintre primele tăieri este a bugetului de promovare şi marketing, după principiul „putem trăi şi fără”.

Din proprie experienţă, de consultant juridic în afaceri, pot spune că în perioa-da de glorie eram prea ocupată cu mun-ca. Aşa că nu aveam nici timp şi nici bani pentru marketing şi promovare. Clienţii veneau de la sine, prin recomandări, nu părea că am nevoie de vizibilitate. A venit însă criza şi în ograda noastră, când indus-tria energiei regenerabile în care am lucrat peste cinci ani a căzut brusc, doar printr-o schimbare banală de lege. Într-o lună, din 18 proiecte rămăsesem cu trei! Automat, şi banii disponibili deveniseră puţini, iar prioritatea clară era acoperirea salariilor şi a facturilor urgente. Nu părea că încape şi marketingul în această nouă realitate.

La nevoie am început să cer ajutorul prietenilor şi celor care trecuseră deja prin această etapă. Paradoxal, am fost sfătuită să mă concentrez de urgenţă pe relaţii pu-blice, marketing şi promovare. Şi să inves-tesc cât de puţin în ele. Zis şi făcut.

Mi-am găsit o agenţie de PR, am buge-tat această cheltuială ca pe un salariu sau ca pe un colaborator extern permanent, am făcut un program pe termen scurt de trei luni până la termen mediu de un an. Am creat împreună cu specialiştii angajaţi un diferenţiator important pentru firma

noastră, am început să implementăm pla-nul de marketing. Acum pot spune, după exact un an de când am început, că avem rezultate concrete.

Avand însă în vedere că bugetul nos-tru era minuscul, am fost nevoiţi să facem promovarea într-un mod creativ. Am înce-put să publicăm articole de specialitate în media, mai ales online, să facem ne-tworking focusat, să fim mult mai activi în camerele mixte de comerţ. Am creat un produs propriu – un training de anticorup-ţie pe care îl promovăm constant. O altă modalitate a promovării fără costuri mari o reprezintă folosirea testimonialelor de la clienţi mulţumiţi de serviciile noastre, postate pe site, folosite în comunicate de presă, în apariţii media.

În rolul specialistului: Roxana Mangîru,

marketing manager la Singular Logic

E criză! Una dintre sintagmele noastre preferate. Sau din scuzele noastre pre-ferate. Nu mai ştiu cine a spus, dar cred că trebuie să începem cu o afirmaţie: „Să

„The Good,The Bad & The Ugly”

Cum se vede promovareape timp de criză

Vă amintiţi de filmul acesta? Şanse mari să nu, este un western din ’66, când mulţi dintre noi nu erau probabil născuţi. Dar nu contează. Ce am vrea să surprindem sunt cele trei moduri de a ve-dea promovarea pe timp de criză: al beneficia-rului, al specialistului de marketing şi, în fine, al agenţiei de marketing. Majoritatea celor care citesc aceste rânduri probabil se regăsesc în rolul beneficiarului. Aces-

ta este, evident, „The Good”. Normal că eu, ca antreprenor, voi face mereu ce este mai bun pentru mine şi afacerea mea! „The Bad” este responsabilul de marketing. Este cel care „cere” mereu buget pentru promovare, fiind de multe ori refuzat pe motiv că promovarea este partea goală a paharului. În sfârşit, „The Ugly”, adică agenţia de marketing. Care, în ciuda crizei, îţi spune că trebuie să aloci bani pentru promovare.

Boiana Berchi


opreşti promovarea pe timp de criză este ca şi cum ai strica ceasul ca să opreşti tim-pul”. Aşadar e momentul unei noi viziuni de marketing.

Ce s-a schimbat pe timp de criză? Bu-getul canalele de promovare? S-au îmbu-nătăţit metodele ori doar s-au înmulţit? Cred că, de fapt, s-a schimbat abordarea. Am spus-o de multe ori în întâlnirile de networking: afacerile nu mai sunt B2B (business to business) sau B2C (business to consumer). Sunt H2H – „Human to human”. Sau, cum spunea Andrei Roşca, s-a înlocuit monologul cu dialogul. E cea mai scurtă şi obiectivă definiţie a „social media”. Iar criza a avut o contribuţie im-portantă la acest tip de promovare.

Ce trebuie reţinut este că fiecare canal de promovare – de la Facebook la Youtu-be – reprezintă un instrument prin care se pot atinge obiectivele fixate. Sarcină grea, nu-i aşa? Nu, dacă ţinem cont că obiecti-vul este primul pas al strategiei de promo-vare. Este cel care dă direcţia. Sau care o greşeşte. Prin urmare, setaţi-vă obiective „smart”!

Dacă obiectivul este să creştem vân-zările, trebuie să încercăm să „vindem” valoarea. Cum? Stârnind curiozitatea. Cred că aş putea deja să-mi pun numele pe fraza „vinde mirosul, nu friptura!” E pe înţelesul tuturor?

Unde? Acolo unde este publicul-ţintă! Rămâne să îl identificaţi. Şi să faceţi un plan. De ce? Dacă nu planificaţi, nu aveţi ce să măsuraţi!

Datorită dezvoltării reţelelor socia-le, cantitatea de informaţie este imensă, însă calitatea lasă de dorit. În ce ar trebui să investiţi pe timp de criză? În calitate, dacă mă întrebaţi pe mine. Pe principiul „you are what you share”, crearea de con-ţinut relevant şi de calitate este marea provocarea a marketingului. Publicitatea

este abilitatea de a pune fiecare bătaie a inimii unui business pe hârtie. Luaţi o foaie şi scrieţi!

Investiţia în conţinut trebuie să fie constantă. Aşa cum nu poţi merge la sală o singură lună ca să îţi intri în formă şi să-ţi tonifiezi corpul, la fel nu poţi face o stra-tegie de promovare pe termen scurt şi să aştepţi rezultate miraculoase. Rezultatele încep să se vadă în ambele situaţii din pri-ma lună, dar nu se susţin decât printr-un efort constant!

Mai grav decât criza este să fii în criză de timp! Nu aştepta să începi promova-rea după ce ieşi din criză. S-ar putea să fie prea târziu. Există un singur lucru pe lume mai rău decât să se vorbească despre tine, şi anume, să nu se vorbească deloc des-pre tine!

În rolul agenţiei de marketing:

Alexandru Băjenaru, managing

director la tooShark

Marketingul este acelaşi şi pe timp de criză. Instrumentele s-au adaptat unei noi realităţi. Şi criza face parte din ea. Pe-rioada prin care trecem i-a determinat pe foarte mulţi, mici antreprenori sau com-panii multinaţionale, să-şi reconsidere poziţia şi abordarea faţă de o mulţime de aspecte ale vieţii economice. Inclusiv, faţă de marketing.

Cuvântul de ordine, în ultimii ani, a devenit promovarea. Datorită internetu-lui. Dacă acum cinci ani era arhisuficient să ai un site ca o prelungire a cărţii de vizită, acum toata lumea îşi doreşte SEO, AdWords, Mobile şi, evident, Facebook. Şi, de ce nu, Youtube.

Eu am întâlnit două tipologii de bene-ficiari: entuziaştii – cei care pornesc cu foarte mult optimism, iau partea plină a paharului din poveştile prietenilor, cunos-cuţilor, partenerilor de afaceri şi vor să aibă acelaşi succes, şi suspicioşii – cei care pun totul sub semnul îndoielii, întrebându-se de unde ştiu că like-urile sau click-urile sunt reale, de unde ştiu că nu cheltuie bu-getul fără să se întâmple mai nimic. Cele două categorii au însă un numitor comun: şi unii, şi ceilalţi sunt atenţi la buget!

Însă mai observ ceva – din ce în ce mai mulţi oameni cu care stau de vorbă înţeleg nevoia de promovare. Înţeleg că au nevoie să iasă de sub „clopotul” lor, că trebuie să comunice, sa interacţioneze, să facă networking. Înţeleg că au nevoie de

obiective şi de un plan. Si mai înţeleg că trebuie să îşi asume nişte riscuri, trebuie să încerce, să testeze, să greşească, să în-cerce din nou, să înveţe până cand ajung la rezultatul dorit.

Există o zicală faimoasă, atribuită unu-ia dintre cei care sunt consideraţi pionierii promovării – John Wanamaker, care spu-nea ceva de genul: Jumătate din banii pe care îi investesc în promovare sunt irosiţi; problema este că nu ştiu care jumătate. De aici, extrag câteva concluzii: oricum ai privi lucrurile, jumătate din bani sunt bine investiţi, deci promovarea îşi are rostul ei, beneficiile ei, rezultatele ei. Dificultatea a constat mereu în eficientizarea bugetelor alocate – cum sa faci în aşa fel încât să

„pui la treabă” şi cealaltă parte. Problema a fost până acum măsurarea activităţilor de marketing, considerată dificilă, costisi-toare şi insuficient de exactă.

Şi aşa ne întoarcem la internet şi noul arsenal de instrumente pe care le-a pus în slujba marketingului. Avantajul major este că a uşurat măsurarea. Nu este perfectă, nu este lipsită de dificultăţi, dar are un potenţial mult mai mare de a determina care „jumătate” aduce valoare, şi care nu. Iar acesta cred că este unul dintre facto-rii determinanţi în decizia oamenilor de a utiliza promovarea online.

„THE END”

Cei care au contribuit la acest ma-terial nu s-au vorbit înainte de a se apu-ca de scris. Fiecare a punctat ceea ce a considerat că se potriveşte, din per-spectiva sa, temei în discuţie: promova-rea pe timp de criză. Şi cu toate acestea, părerile lor tind spre un numitor comun. Voi ce credeţi? Comentaţi articolul pe www.revistaintrepid.ro

Cum se vede promovareape timp de criză

Roxana Mangîru

Alexandru Băjenaru


Antreprenori celebri

Sabin ORCAN

Unii dintre cei mai bogaţi oameni de pe Terra au planuri de business care depăşesc limitele pământene. Ceea ce altădată părea să fie doar ro-dul imaginaţiei unui scriitor de „scien-ce-fiction” începe să devină realitate. De câţiva ani, se vorbeşte tot mai mult despre investiţiile în spaţiul cosmic.

Printre pionierii acestui domeniu, controlat până acum doar de agen-ţii guvernamentale precum NASA, se numără americanul Jeff Bezos, fon-datorul gigantului online Amazon, cu o avere estimată la 30,5 miliarde de dolari. În 2000, el a pus bazele compa-niei Blue Origin, al cărei scop declarat este de a face călătoria în spaţiul cos-

mic disponibilă pentru publicul larg. În 14 ani, a investit 500 de milioane de dolari în cercetare, dar fără rezultate concrete deocamdată, în afara unor zboruri de încercare.

Cel de-al doilea vizionar este tot un american, Elon Musk, fondatorul altui gigant online, PayPal, dar şi al producătorului de automobile elec-trice Tesla Motors, cu o avere de 8,1 miliarde de dolari. În 2002, el a în-fiinţat firma SpaceX. Obiectivul pe termen scurt – reducerea costurilor pentru zborurile spaţiale. Obiectivul pe termen lung– colonizarea planetei Marte. Până acum, au fost lansate cu succes 12 zboruri, iar în 2012 SpaceX a devenit prima companie privată care a reuşit să trimită o navă către Staţia

Spaţială Internaţională.În fine, cel de-al treilea investitor

atras de spaţiul cosmic este un brita-nic, Sir Richard Branson, fondatorul companiei Virgin Group, cu o avere estimată de Forbes la 4,9 miliarde de dolari. În 2004 el a anunţat înfiinţarea unei divizii numite Virgin Galatic, de-dicată dezvoltării turismului spaţial. Un turism accesibil însă doar celor cu dare de mână: preţul unui bilet se ri-dică la 250.000 de euro de persoană. Primele teste ale navetei au avut loc în 2009, dar niciunul nu a trecut de faza zborului în atmosfera terestră. Din pă-cate, proiectul a înregistrat mai multe eşecuri. Ultimul, în luna octombrie a acestui an, când naveta a fost distru-să într-un accident soldat cu moartea pilotului.

Dar turismul spaţial nu este sin-gura oportunitate de afaceri la care s-au gândit antreprenorii care visea-ză cu ochii deschişi. O altă idee care face furori este cea a mineritului pe asteroizi, propusă de firma Planetary Resources. Printre investitorii atraşi de această perspectivă se numără Larry Page, fondatorul Google (30,4 miliarde de dolari), Eric Schmidt, şeful Google (9,4 miliarde de dolari), Ross Perot Jr., investitor în IT, fiul unui fost candidat la preşedinţia SUA (1,4 miliarde de do-lari), și Charles Simonyi, fost şef de di-vizie la Microsoft (1 miliard de dolari). Ultimul dintre ei are deja o experienţă personală, după ce în 2007 a devenit al cincilea turist spaţial.

De remarcat că absolut toţi cei care se pregătesc de afaceri la nivel galactic au activat sau activează în cea mai revoluţionară industrie a pre-zentului – internetul. O industrie care acum nici două decenii părea de do-meniul fantasticului. De aici, probabil, şi optimismul lor.

În ce mai investescmiliardarii: zboruri spaţiale şi minerit pe asteroizi


An de an, Institutul îi răsplăteşte pe cei mai activi membri asociaţi oferin-du-le diferite distincţii într-o seară cu iz de Oscar. Gala este un eveniment dedi-cat exclusiv lor şi partenerilor de viaţă ai acestora.

Pentru Gala anului 2014, ce va avea loc pe 23 ianuarie 2015, am pregătit următoarele distincţii:

PREMIUL DE POPULARITATE – în urma voturilor se stabileşte care a fost cel mai popular coleg de echipă ţinând cont de implicarea sa în acvititatea echi-pei.

PREMIUL „BUSINESS GENERATOR” – se acordă asociatului care a generat pentru colegii săi, în urma recomandări-lor, contractele cu cea mai mare valoare totală.

TITLURILE DE AMBASADORI IEBN – se acordă persoanelor care au atras cei mai multi asociaţi noi de-a lungul anului 2014, indiferent de echipa în care aceştia s-au înscris.

TITLURILE DE „INSPIRING PEO-PLE” – îl primesc persoanele care dato-rită abilităţilor de leadership dovedite au inspirat în 2014 pe cei mai mulţi asociaţi.

Pe lângă aceste premii, fondatorii Institutului vor prezenta Planul IEBN pentru 2015 şi îl vor aduce la eveniment, cu întârziere, pe Moş Crăciun, cu daruri pentru cei prezenţi. De asemenea, în cadrul Galei vor exista şi momente de divertisment. Cina, care va avea loc între orele 19,00 şi 23,00, va fi acompaniată de muzică şi dans.

Toţi membrii asociaţi sunt aşteptaţi la acest eveniment care încununează un an de activitate. Mai multe detalii veţi afla urmărind website-ul Institutului (www.iebn.eu).

Gala anului 2014

Intrepid nr 2/ dec 2014-ian 2015

Documents

Transcript of Intrepid nr 2/ dec 2014-ian 2015