ANUL al LXXXVI-lea n-l 55

• aamiwam ^ m ^ . ^ v - « a s w u u

f '^ l a s i Á v '^ s i t ó s ü - '« \ ţa ^,ourta’""j b r a ş o v

Telefon 226A ta şa m e n t anual 200 lei P en tru sireinâiate 500 lei ABuafuri, reclam e, după tari!

rondată la 1838 de George BariţiuApare în fie-care zi de lucru

»Reprezentanţii autorizaţi ai provinciilor alipite fiind innna- nimitate contra proectaloi da Constituţie, — chiar dacă ar fi vor tată de partidnl liberal, această Constituţie nn va avea viaţă, fiind Jipsită de puterea morală*1 - zice N. S- REGELE.

I

i

7

t

&

Intre vorbe ş l fapteAtât B rătianu cât şi guvernul sau îşi

trâm biţă m ereu sentim entele d e cinste, d e d rep tate , de m unca, şi în sfârşit de to a te calităţile bune cari po t înzestra p e un om. In faţa vorbelor um flate ale m iniştriior liberali, cari nu num ai ca nu pierd , dar cau tă o rice prilej, pen tru c a să p ream ărească calităţile actualu­lui guvern se ridica în să ca un protest fap te le acestu ia , spu lberând m inciunile ce lo r c e c red că în vorbe frum oase p o t acoperi şi a scu n d e faptele m urdare şi neleg iu irile actualei cârm uiri.

Ajuns şi sta torn icit la putere prin fraudă şi m inciună, e natural, ca toată activitatea guvernului de azi să fie pu r­tată cu ace leaş i m ijloace cu cari şi-a asigurat puterea. E ste de p risos deci a m ai vorbi de cinste şi legalita te unor perso an e , p e cari îi îngrozeşte noţiunea acesto r cuvinte. Ii îngrozeşte , pen tru că re sp e c ta rea a c e o r calităţi ar însem na d istrugerea celui ce-şi trage seva de v ia ţă d in n e re sp ec ta rea şi încă lca rea lor. P e câ t de larg sunt desch ise braţe le liberale , după acap a ra rea a fot ce le e sc ită ambiţiile, poftele şi lăcom ia fără d e m argini, pe atât de închişi li sunt ochii în faţa m ijloacelor de cari se fo lo sesc pentru m ijlocirea dorinţelor lor.

in aceste cuvinte e resum afâ în treagă activitatea şi strateg ia politică a actua­lei cârm uiri.

lonel-Şeful, bunăoară , e s te ară tat de că tre e i ca ce l mai „capabil*, m ai „cinstii* m ai „deştept*, mai „dem ocra t“ ş i m ai „fără p e re c h e “, om din cel mai „capabil* , mai „cinstit*, mai • „deştept*, mai „dem ocratic“ şi „fără pereche* p a r­tid, ca re se num eşte liberal.

In schim b, ca să nu i p retindem p rea mult aceste i „ilustre capacităţi* să nu i pretindem o d are de s e a m ă asupra activităţii sa le de şe f al cărm uirei unei ţări — a p rea dat doar dovezi îm pre­u n ă cu toţi tovarăşii săi d e sp re a c e a s ­tă nep ricep ere — ne m ărginim a-1 p ri­vi ca sim plu rep rezen tan t al cercu lu i e lecto ral, pe care , se zice în dialectul liberal — că-1 reprezintă. 1

D -sa e s te deputatul Făgăraşului.Ei bine, a ces t ju d e ţ p o a te pentru ca

sa-şi d o v ed ească şeful sen tim entele sa le dem ocratice — a fost dăruit, in loc d e prefect cu un satrap , faţă de ca re d ispar ch iar şi sân g ero ase le figuri a le guyernorilor ţarişti. Judeţu l ro m â­n e sc al F ăgăraşu lu i, lăsa t cu totul la bun placu l tiranului din frun tea lui reprezintă, în m iniatură, şituaţia ţă ­rii cond u să d e Brăiienî.

< „In num ele legii şi pen tru in te rese de | o rd in su p erio r“ populaţia acestu i judeţ } e s te expusă celor m al co n d am n ab ile

ş ican e din partea celui însărcinat cu con­d u ce rea Iui. Nevoile a c e s te i nenorocite populaţii „reprezen tate* şi „apăra te* de deputatul Ionel Brătianu, sun t călcate în p icioare şi batjocorite fără nici un scrupul de satrapul ca re reprezintă în aces t judeţ in te rese le guvernului a ce ­lu iaşi Ionel Brătianu.

D acă V odă dela F lorica ar descălica în m ijlocul nenorociţilor strănepoţi ai ce lo r din sânul că ro ra descă licase odată Negru-V odă în M untenia, şi s’ar in te resa d e nevoile ce lo r p e ceri se c red e că i reprezintă, ar trebui să ro ­şe a sc ă în faţa m inciund şi perfidiei, cari form ează tem elia guvernării liberale.

S e va convinge po a te a tunci chiar*, şi cinicul şe f că cel c e nu este în stare s ă reprezin te şi s ă ap e re in te rese le unui ce rc electoral, nu e s te vrednic să se num ească şe f al unui guvern, în m âna căru ia e s te în cred in ţa tă so arta unei ţări.

C ăc i pe cât de strein e s te deputatul Ionel Brătianu de nevoile şi durerile „alegătorilor* săi, pe atât de m iop este ministrul cu ace ia ş num e în faţa nevoi­lor m ilioanelor de cetăţen i, cari for­m ează ţara p e ca re o b a tjocu reşte g u ­vernul său.

D ar o rice încăpăţinare îşi a re şi s fâ rş ii Şi cel-ce nu cau tă să s e co n ­vingă singur, va fi convins de forţa îm prejurărilor cari nu se pot lă sa s tă ­vilite de îndărătn icia unei p e rsoane .

La marea întrunire a Partidului naţional ro­mân, ţinută Unminecă la Ploeştf, s’a votat cu un&nimitalo următoarea moţiune:

Cetăţenii prahoveni, în truniţi în ziua de 11 Martie 1923. la Ploeştf, faţă de încercarea guvernului liberal de a des­fiinţa Constituţia Ţăref, căreia au jurat credinţă Regele şi toate guvernele cari s ’au succedat până astăzi, îniocuind-o cu aitj?, alcătuită în m od samavolnic, pro testează cu energie şi consideră schim barea Constituţiei în condiţiunile de azi, o lovitură de Stat.

Voinţa acestei Ţări s 'a desfăşurat în m od paşnic, ia adăpostul Constituţiunei actuale, care cuprindea în ea toate ga­ranţiile viitorului; ea a fost tem elia Di­nastiei şi a libertăţilor publice, ea a fost legătura sfântă, între Tron si Naţiune.

Prin revizuirea ei, după form ele p re­scrise în ea, s’a realizat fără nici o sgu- duire şi îm proprietărirea ţăranilor şi vo- Iul obştesc.

Desfiinţarea ei de către o Cam eră or­dinară, a r însem na surparea temeliei pe care s ’au rezemat până astăzi ideea de ordine şi ideea de progres. Când în să această desfiinţare se cutează de către o C am eră aleasă prin violenţele şi fraudele cunoscute de toţi, ea constitue nn scandai public şi o anarhie pornită de sus, care trece dincolo de p u terea de răbdare a poporului rom ânesc, îngrijo­

rând toate sufletele cinstite ale acestei Ţări.

Provinciile surori s ’au alipit nouă, in afara instinctului de neam şi în cred in ţa drepturilor garan tate de această Constitu­ţie, iar pactul dela Aibă Iuiia pe care guvernai îl calcă în picioare, a prevăzut In ce fel, viaţa va fi posibilă în Româ- nia-M are.

Vechea Constituţie sfinţea dreptul de proprietate; noua Constituţie îi desfiin­ţează, iăsându i proprietarului un drept de folosinţă tem porar, carc-i poate fi luat oricând de ori-ce guvern.

Bogăţia subsolului nostru la a cărui panere îa valoare num ai iniţiativa indi­viduală a luat parte, Statul necontri- buind cu nimic, caută să fie furată p ro ­prietarului solului, pen tru a fi dată instig tuţiunilor financiare ale partidului liberai.

Aducând la cunoştinţa M. S. Regelui, cele de mai sus, l-atragem respectuos atenţiunea că prom ulgarea unei Consti- tuţiuni votată în asem enea condiţiuni pregăteşte zile foarte turbure şi nesigure României-M ari, pen trucă guvernul deia cârm ă nu m ai are azi încrederea nici a Transilvaniei, nici a B ucovinei nici a Basarabiei, nici a vechiului regat şi nici chiar a întregului său partid; şi dacă se laudă că mai are încrederea M. V. p en ­tru a comite această fărădelege, este tim pul să fie oprit.

Un document al vremii

Cum s’a unit BasarabiaDeclaraţia d-lui Ciugureanu.

In şedinţa de Sâmbătă a Camerei d-l Cin- gareana a citit următoarea declaraţie:

Domnule Preşedinte Domnilor Deputata

îm prejurările prin ca re frece ţa ra şi c a re sunt pline d e urm ări foarte grave, m ă face să ies din rezerva p e ca re mi-a im pus’o d e ia începutu l a ces te i gu ­vernări şi ca re am păstra t-o tot timpul cu n e sp u se sacrificii m orale. Şi trebue s ’o fac cu atât m ai mult cu câ t am p re ­ferat în toată viaţa m ea situaţiunile n e ­ted e şi c la re şi am socotit a şa-z isa a- b iltialea politica, ca re form ează s ingu­rul fond su fle tesc al u n o ra ca un p a­ravan, după c a re s e ascu n d e lipsa de loialitate şi dese-ori c e a m ai g roso lană m inciună.

D e altfel, a titudinea d reap tă şi neşo- vaitoare pe c*re am avut o în to tdeauna s ’a văzut şi în chipul cu ca re am a c ­cep ta t să lupt pentru Partidul naţional liberal din B asarab ia.

D acă vă aduceţi am inte, d-lor dep u ­taţi în ce situaţie se g ă sea pârlitul li-

în vara 1930, vă veţi da im ediat Seslihă de toate je rtfe le m orale, p e care am trebuit să le fac ca să p rim esc m andatul de a organiza partidul liberal în B asarab ia.

Sdrobit cu desăvârşire în a legerile generaie , fără nici o rep rezen tan ţă în Parlam entul Ave re seu, partidul naţional hberal nu e ra nici de cum indicat a lua succesiunea partidului, ca re e ra la pu tere şi e ra condam nat de a s ta mul­tă vrem e în opoziţie, in B asarab ia p a r­tidul liberal e ra cunoscu t num ai prin părţile sa le negative şi e ra so co tit de partidul cel mai reac ţionar şi ce l m ai şovin.

A trebuit deci mult curaj c a să pu­tem eu şi câţiva prieteni ai m ei să rezistăm opoziţiunei, c a re ni se făcea de chiar p rietenii actuali ai guvernului în B asa ­rab ia şi să facem ca partidul liberal să fie primit, a şa după cum a fost primit.

Am intrat în partidul liberal nu p e n ­tru că aştep tam venirea lui la putere^ ce re la a c ea ep o că se în trezărea într’o dep ărta re foarte m are, dar atraşi fiind de program ul lui şi de Ideile p e ca re le m anifesta în timpul opoziţiei.

Partidul naţional liberal p rom itea în- trege i ţări re face rea econom ică şi m o­rală a ei şi făgăduia conso lidarea n a ­ţională, c a re m ai a les în B asarab ia e ra am eninţată d e p ro d aganda ru sească , ca re continua s ă se facă de aceiaşi oam eni cari şi p â n ă la Unire au avut rolul de a în treţine în a cea s tă provin­cie o orien tare sp re M oscova.

C ăci o ri cum veţi voi s ă in terpretaţi atitudinea unora din ace i c a re astăzi s tau alături d e d voastră p e b an ca mi­nisteria lă sau p e b ăncile m ajoritare ?n c e priveşte rolul lor în o p e ra un ireî B asarab iei, a c ea s tă atitudine răm âne totuşi clarificată pentru totdeauna. Nu veţi pu tea şte rg e cu nici un fel de a r­gum ente şi nu veţi explica cu nici un fel d e abilitate politică so sirea în vara anului 1917 a d-lor Inculeţ, E rh a n ş i a l­tor prieten i ai lor deia Retrograd, trimişi d e sovietul centra! de aco lo ca să lup te contra curentului unionist din B asarab ia şi să lucreze pentru adânci­rea revoluţiei. Cum nu veţi pu tea să calificaţi ca c e a m ai o d io asă trăd are de neam , faptul că chiar atunci când B asarab ia e ra în afară de o rice pericol, cân d arm atele rom âne n e g aran tau or­dine ş i p ace , unul, c a re s e g ăseşte astăzi în tre d -voastâ , e ra în că în tra ta ­

tive cu ban d e le bolşevice şi Ie c e rea con­cursul pentru a salva B&sarabia de a r­m atele rom âneşti. A ceste fapte, c a re trebue să revolta o rice conştiin ţă ro ­m ânească , răm ân în p icioare, căci e le nu se pot desm inţi p rin an ecdo te ş i poveştile banale, ca re conriitue fondul d iscursurilor d-!ui Inculeţ.

Guvernarea liberală ta Basarabia.D ar ca re a fost conduita partidului

liberal odată venit la pu tere faţă d e prom isiunile so lem ne făcute în opoziţie?

Partidul îşi în cep e guvernarea sa în B asarab ia cu un g est din ce le m ai puţin potrivite cu prom isiunile făcu te în opoziţie şi în sc rise în program ul să u . Partidul liberal încheie un pac t de co ­lab o ra re cu d-l Inculeţ, c a re e s te anti­podul c red in ţe lo r şi ideilo r naţionale liberale , a şa cum e le e rau form ulate în program .

C u toate ac e s tea partidul liberal c e ­dează d-lui Inculeţ dreptul d e a face a legerile sub lozinca cea mai opu sa cred in ţe lo r partidului liberal, a şa cum le m anifestase In opoziţie. D e un d e partidul liberal vorbea în opoziţie d e o p era de unificare şi ducea o cam pa­n ie înverşunată contra Partidului na ţio ­nal din A rdeal p e tem a reg ionalis­mului acestu ia , în B asarab ia partidul liberal to lera în lupta e lec to ra lă c e a m ai neruşinată şi în jositoare p ro p ag an d ă ru se a sc ă sub form a unui prefăcut re­gionalism . D e unde partidu l liberal nu adm itea să ap a ră în B asarab ia un sin ­gur ziar liberai în lim ba ru sa , în timpul a legerilo r ş i după term inarea lor p a r­tidul liberai îşi a so c ia se cea m ai tică ­lo asă p re să ru sea scă şi p e ce i m ai şovinişti naţionalişti ruşi c a co laborato ri şi Basarabia vede cel mai urît sp e c ta ­col, după unire ap ărând în viaţa publică a ei p e toţi reprezentan ţii b andelo r n e ­g re ruseşti.

D upă cum partidul naţional liberal îşi ca lcă în p icioare credinţele lui naţionale, a şa el îşi n ec insteşte ş i angajam entele so lem ne în c 'eea-ce priveşte reform ele adm inistrative, econom ice şi soc ia le ş i p e ca re le a ră tase în program ul său, fiind în opoziţie.

B asarab ia, ca re sp e ra că partidul li­b e ra l îi va d a o adm inistraţie m ai d reaptă, m ai cinstită, va p u n e capăt abuzurilor şi sam avolniciilor, va ad u ce o rd ine şi arm onia socia la , va stârp i furturile şi banditism ele de su s şi de jo s, va contribui Ia re facerea econom ică a B asarabiei, ca re s e g ă seş te Intr’o situa­ţie nenolocită , va rid ica producţia şi exportul p roduse lo r solului basarab ean , va executa, Intr’un cuvânt, program ul său soc ia l şi econom ic. In loc de toate aces tea , B asarab ia a avut durerea s ă constd te tocm ai contrariul.

Provincia aceas ta a fost dată pe m âna câtorva prieteni ai d-lui Inculeţ, ca re au acap ara t posturile ce le mai de vaze, au pus m âna pe instituţiile cele m ai în sem nate, au luat sub co n d u cerea lor toată viaţa econom ică şi politică a ; Ba­sarab iei. .

N epregătiţi p e n ru opera *cu ca re au fost însărcinaţi, răm aşi cu m entalitatea anului 1917, fără nici o d ragoste de ţara în ca re trăesc, şi ocupaţi dg in te­rese le lor p e rsonale şi de asigurarea viitorului lor m aterial, d i Inculeţ şi p rie ­tenii d-sale au transform at B asarab ia în tr’o adevărată colonie, r ln ca re bunul p lac, arbitrarul, sam avolnicia, furtul o r­dinar dom nesc nesupăra ţi şi nepedep-

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 55—Iffln

site. Şi nici nu se pu tea altfel sa fie, O am enii d-Iui Inculeţ, p e lângă repu ta­ţia p e ca re o au d e a fi fo st oam eni certaţi cu sen tim entele naţionale , sunt ş i oam eni certaţi cu codul penal, fiind ce rce ta ţi Ia P arch e t pentru fraude.

Cu oam eni, cari n eag ă ex stan ţa P a ­triei şi au privirile îndrep tate aiu rea; cu oam eni, pen tru ca re câştigul ilicit ş i pe ori-ce cale dob âu d t e s le un crez socia l ş i politic, cu aceşii osm eni nu se pu ­tea adm inistra o provincie.

Domnilor deputaţi,Despre toate acestea am prevenit pe

d . preşedinte al Consiliului în nenumă* ra te rânduri şi l’a r fi putut preveni în cursul unui an toate faptele publicate î i ziare şi care a ră tau martiriul, pe care îl suferă B asarab ia.

D. preşedinte ai Consiliului ia to ate aceste dovezi care nu puteau fi puse la îndoială, răspundea eâ interese supe­rioare d e Stat impun această co laborare m onstruoasă, că prezenţa d*lai Inculeţ, In guvern era impusă de consideraţiuni care trebuie respectate, câ d - i Inculeţ factor principal al Unirei, e ra o necesi­ta te în acest guvern şi câ toate n ea jun ­surile care rees d in această co laborare trebuiesc to lerate pentru interesele supe­rioare naţionale.

Mai mult încă. In şed in ţa din 29 Ian . crt. d . preşedinte al Consiliului luând ap ă ra rea d-iui Inculeţ, a declarat deia această tribună câ tot ce s ’a făcut în B asarab ia dela 1917 încoace d e d. în ­cuie}, are asentim entul întreg şi nelimi­ta t ai d-sale, fiind făcut 2ri bună Înţele­gere cu d-sa.

D. Ioan I. C. Brâtlanu mai afirm ă că chiar măsurile militare pentru sa lvarea B asarabiei au fost luate de d -sa în d e ­plin acord cu d*I Inculeţ, ceea-ce cu tot regretul trebuie să constat, este în ila* gran tă contrazicere cu adevărul istoric.

Aşa dar, dom nilor, când d«l Inculeţ în calitate de preşedinte al Sfatului Ţ ă­rii ttimitea guvernului rom ân telegram a d e protestare în contra trimitere! tru p e ­lor rom âne în B asarabia, al cărui text este urm ătoru l:

Telegrama din Filiala postalo-telegrafică 114 cu No. 757, dată în ziaaae6 Ianuarie 1917 numărul cuvintelor 52:

Protestăm contra întroducerei arma­telor române pe teritoriul republicei moldoveneşti. Cerem categoric oprirea imediată a trimiterei armatelor şi re­chemarea neîntârziată a armatelor cari deja sunt introduse. Introducerea ar­matelor române în Basarabia ameninţă cu grozăviile războiului civil, care deja s ’a început. Armatele ruse trebuiesc lă­sate să treacă Jărâ nici o împiedecare.

Pecetea Sovietului muncitorilor, soldaţi or şi ţăranilor din gubernia Basarabiei. Preşe­d in te le Sfatului Ţârei (ss) INCULEŢ. Preşe­dintele Consiliului directorilor generali (ss) ERHAN.

In aceiaşi zi m âna d reap tă a d lui Inculeţ, d. G . Pântea, ca aju tor de »Mi­n istru d e războîu", d ăd ea ordin d e b ă ­ta ie în contra arm atei rom âne, ca re sub com anda generalului B roşteanu, se ap ro ­p ia de C hişinău, — astăzi, dom nilor, după declaraţiile d-lui I. B rătlanu re ie se că toate aces te ac te de trăd are d e neam şi de laşita te au fost ş i r ă ­m ân în vederile d-iui p reşed in te al C o n ­siliului şi şefului partidului naţional li­beral.

Domnilor deputaţi,Am sp era t de la partidul naţional li­

be ra i închegarea su fle tească a aceste i ţări. Am aştep tat dela d-1 Brătianu ta­lentul politic de a şti să adune forţele vii şi cinstite ale ţării şi a le provin­ciilor alipite. E ra o co n cep ţie po litică la baza aceste i nădejd i. D ar m’am în ­şe la t am ar. In loc d e a ad una a c e s te forţe, d l B rătianu le-a risipit.

în co ro n area , ca re trebuia să fie în­truch iparea închegare! sufleteşti a Ro­m âniei întregite, a fost o lovitură g ro ­zavă dată unităţii sufleteşti, a tât a ţării întregi, cât şi în deoseb i a provinciilor unite.

Iar felul cum d. Brătianu şi o partea partidului liberal înţeleg să forţeze Constituţia, este o nouă lovitură ce se d ă închegărei sufleteşti a neamului ro ­mânesc şi un isvor nesecat ai încurcătu­rilor din viitor.

Constituţia nu se poate face decât pe b aza asentim entului obştesc. Ea trebuie sâ se facă dacă nu cu consimţământul tuturor, cel puţin cu consim ţăm ântul partidelor de guvernăm ânt, şi numai în caz extrem cu consimţământul m ajorită­ţii acestor partide.

In contra proiectului de Constituţie însă este tiu num ai în treaga opoziţie, ci şi o respectabilă parte a însăşi partidu­lui liberai. Acest proiect d e Constituţie este opera num ai a câtorva oam eni.

Deci această Constituţie nu p o a te av ea nici o îndreptăţire şi nici o trăinicie.

In consecinţă, eu nu pot colabora la un lucru, care în loc de a închega, învrăjbeşte, fn loc de a întări, slă­beşte tara.

Trebuie să recunoască şi însuşi d-l L C. Brătianu că nu a putut rezolvi problema care şi-a pus-o, adecă orga­nizai ea sufletească a neamului şi con­solidarea tării, care problemă m’a atras în partidul liberal.

In baza celor spuse, declar că rămâ­nerea mea mai departe în rândurile partidului liberal o consider ca o im­posibilitate morală, şi prin urmare, de­misionez atât din acest partid căt şi din vicepreşedintia Camerei• Şi merg mai departe alături de majoritatea parla­mentarilor basarabeni, cari în şedinţele de eri la Cameră şi Senat au declarat că nu primesc pentru Basarabia Cons­tituţia, pe care acest Parlament vrea s’o voteze.

Ş tiri d in B anatTimişoara, 10 Martie.

Agenţii nu au voie să vândă bilete de vapor. M inisterul de Interne, în unul din ordinile sa le trim ise prefecturei de poliţie din localitate, nu îngădu ie vinde­re a b iletelor de vapor, d e c â t acelo r p e rsoane , sau în treprinderi, ca re au perm isia sp ec ia lă a acestu i departa ­ment. M inisterul in terzice o rice am estec al diferiţilor agenţi în acea s tă chestiune, iar agenţiile ca re au învoirea M inisteru­lui nu au voie să vândă b ile te le decât în propriul lor local şi num ai ace lo ra ca re au d e ja paşaport cu viza în re* gulă. C e i cari, vrând să em igreze, se vor pune în legătură cu vre-un agent şi lucrul a ces ta se va adu ce la cunoştin ţa autorităţilor, vor fi pedepsiţi. In acest scop , prefectura poliţiei din localitate face apel ia public, ce rân d denun ţareaoricărui caz de a sem en ea natură.

*

O tragedie în stradă. Azi da d im i­neaţă , unui vardist p s rân d u i s s su s­p ec tă pu rtarea unui trecăto r, l a oprit. A cesta însă nu ştia să d ea n ici un răsp u n s precis. Omul oprit din ca lea sa, dăd ea din m âini şi la îd r^ b fţjte * vardist ului nu răsp u n d ea d ecâ t cu g e s ­turi dure şi cu vorbe aparte . La p refec­tura de poliţie s ’a stabilit în cele din urm a, că cel ad u s în faţa autorităţilor e s te fostul ju d ecă to r d e la C urtea de Apel din localitate, dr. B ela Rosenfeld. El e s te b ine cunoscut şi foarte aprecia t în cercurile ju rid ice din localita te şi se c re d e că nervii să i au dat falim ent din cauza grijei p rea m ari ce i-o purta fiicei sale, ca re d e p rezen t s e g ă seş teîntr’o c a să d e săn ă ta te de la B udapesta .

•

O agresiune în phn centru. M uncito­rul Ioan Sofronie din localitate, î i tâ ;- n indu-se ieri s e a r i, pe una din străzile Cetăţii cu prietenul său Pavel Moinar, a sărit asup ra acestuia cu un cuţit, stră- pungându-1. S alvarea, sosită nam aî decât la faţa locului, a legat ra r a neferfd iu lu , iar poliţia a început o acţiune împo* triva agresorului. *

Încercare de sinucidere. Ieri, ucenicul Ivan Tarits, în e ta te d e 15 ani, a încer­cat să se sinucidă, aruncându-se în ap a Begheiuiui. Mai mulţi trecători l’au scos la m al şi l’au dus acasă. Ucenicul a de­clarat că voise să -ş i pună capăt zilelor din cauza mizeriei. Inf.

Un episcop — rgitator. Din Timi­şoara ni se telegrafiază cu date de eri: Au fost confiscate ziarele minoritare lo­cale pentrucă au publicat pasto ra la episcopului catolic G lattfelder, care s’a exprim at în term eni injurioşi faţă de Statal rom ân. Episcopul a fo s t chemat să se prezinte la parchet. Atitudinea episcopului G lattfelder a produs m are indignare în populaţia rom ânească. flnfA

Pro memoriaLa îamormântarea părintelui f losif Maxi-

milian, directorul liceului „Andrei Şag una“ dr. IOS1F BL AGA a rostit în numele insti­tuţiilor culturale şi soci*te din Braşov urmă* torul discurs fnnebrah

Tristă asistentăDum nezeu a binevoit să mal chem e

la sine pe unul din cei mai valoroşi membrii ai vechei falange de intelectuali rom âni diu Braşov, pe părintele Maxi- milian, lăsând o durere ad ân că în .in i­ma noastră a accelora, cari l’a m .c u ­noscut, cari i-am urm ărit activitatea stăruitoare închinată binelui bisericii, familiei şi a neam ului rom ânesc şi cari i-am apreciat snfietal lui avântat ş i adevărat părintesc.

Venit din Ghlm bav Ia Braşov în anal 1898 ca preo t la biserica aceasta drept- credincioasă, nu-i era uşor să se ridice la suprafaţă in viaţa rom ânească a inte­lectualilor de aici.

Num ele Max milian, adevărat, nu era necunoscut în Braşov. Părintele său preotul de ple memorie din Stupini şi fratele său Laurenţiu, inim osul com isar de poliţie, erau persoane apreciate de românii braşoveni. Dar cu toate acestea personalitatea părintelui losif Maximi- lian s’a reliefat num ai prin viaţa sa Închinată binelui public, prin faptele

I saie isvorâte din o inim ă curată şi luând parte la toate actele vieţii noaste cultu­rale şi naţionale din Braşov, cu p r i ­cepere şi însufleţire. Numai in urm a

1 aceasta şi-a dobândit local de frunte în Braşov, şi şi-a asigurat stim a şi iubi­rea rom ânilor de aici.

Ca m em bru al societăţilor n o a s tre culturale, ca m em bra în congregaţia com itatensă şi în consiliul com unal interesele rom âneşti îi găseau totdeauna la locui datoriei, ca să le apere, cu com petenţă şi cu tăria omului conştient de datoria sa ca şi de scopul m ăreţ ce-1 reprezentau acele interese.

Nu lipsea dela nici o adunere pă rintele losif Maxlmiiiau şi avea toate calităţile sufleteşti necesare pentru ca să iese la iveală personalita tea sa Avea un caracter cinstit şi bărbă tesc , o fire avântată, m orală şi accesibilă pentru to t ce e nobil şi frum os şi întrunind multe elem ente din cele ale bătrânilor noştri venerabili îndrum ători de viaţă veche naţională; avea o m inte d a ră lam inată şi iniţiată în toate p rob lem ei, vieţii noastre rom âneşti.

iată tristă asisten ţă calitâţ le în baza cărora părintele M axlm ilim era iubit şi stim at şi care i’au determ inat ca să răm ână ( nu num»! ia conducerea frum oasă şi lău ­dabilă a afacerilor parohiei încred in ţa tă lui ţn re păstorire ci să iese în lnm ea m are ae vieţii rom âneşt', pe care a şi şt ut-o servi ia toate părţile ei cu dem nitate <-i com petioţă.

C iae i’a văzut şi auzit conducând adunări ori vorbind la ocazii naţionale ori fe s ti/e , nu pu tea să nu simpatizeze pe păr. M axi milian, pe acest b â rb st cum inte, liniştit, d ar m anifestând to t­deauna o energie deosebi ă snfiete»scă. j După ■ uuî mărturisii Evanghelii, drept j îndreptă :;d, a sa era şi îa serviciul p ro­blemelor so- iale şi n a ţo u a ie . In cuvin­tele $i ac ţiu iiie lui totdeauna se simţia vibrâoo puterea convjngeiii şi a adevă­rului.

Şi din cauza aceasta nici nu putea apuca niciodată pe căile rele.

Când îi vedeai apoi apărând binele şi dreptatea neamului, cn trupul lui mic şl neînsem nat, dar cn energia şi în su ­fleţirea lui mare, trebuia să te Isbească nepotrivirea între trapu l şi duhul învă­păiat ce reprezenta şi nu puteai să nu-ţi aduci am inte de felul cum c a ra c ­teriza C aesar p e Brutus, de care zicea că e curăţit anum e de m ateria cărnoasă a trupului, ca să iasă cu atât mal m ult la iveală sufletul său, pe care să-l iu* bească cu atât mai mult.

Şi cum să nu simţim durere adâncă no! intelectualii rom âni din Braşov, când

pierdem din "mijlocul nostru pe acest bărbat valoros şi simpatic! Sunt de&bia 2 săptăm âni, câod i’am . avut în tr’o m are societate a Rom ânilor din Braşov, în­truniţi la o serbare intim ă de bucurie pentru actul săvârşit de C onsistorut a r- chidiecesan din Sibiu, în chestia în tre ­girii protopopiatului Braşovului, fiind păr. M axlmilian atunci sufletul festiv al acestei societăţi.

Dânsul începu seria toastelor prin o vorbire lum inoasă pream ărind binele şi interesele Bisericii, ale şcoal^or şi ale societăţii rom âniior di a Braşov, pe cart pe toate le avea atât de srâns ia inim a sa nobilă. T oţi eram mândri şi fericiţi că 1 avem în mijlocul nostru .

Se înţelege, ca încălzit şl călăuzit n u ­mai de binele înalt ai bisericii şl ai nea­mului, păr. MaximiHan nu se p o a te face nici vâoătnr de interese urâte, t ic i în ­chinător de ido l ori pream ăriri deşarte. El răm âne, după cum înainte de războiu, aşa şi după înfăptuirea idealu­lui nostru naţional, pentru c rre s ’a lup­tat, jertfit şi suferit a m ira l puD egid, în ­chinător sincer tot num ai idealului p o ­porului său şi neamului rom ânesc. E caracteristică şi exclamaţia lui din ulti­mele m om ente ale vie iii: „ Dreptatea este înălţătoare., mă sjârşesc în cinste*.

Da iubite prietene, re al sfârşit în »cinste* şi te duci în „cinste*, ca şi fo s ­tul tău şef, dr. V. Saftu, având şi tu ca şi el, cea mai înaltă decoraţie, ce se poate dobândi: iubirea şi veneraţia ta- ta to r oamenilor, cari te*aa cunoscut şi cari au lucrat ca tine, a poporului tăa iubit şi a ioteiectuaiiior din Braşov. R eprezentanţ i insticuţiilor noastre cultu­rale, membrii Casiooi rom âne şi in te­lectualii români din Braşov, a jâ a c în du­re raţl, i(l vor păstra iubite prietene, p en ­tru to tdeauna cea mai curată şi bună am intire şi singura m ângâiere ie este conşti.nţa: că J u p iâ dreaptă" ai iu p u î şi legea ai pâz t şi ca viaţa ia răm âne ca o pilduire a Binelui şi ’a Cinstei.

Mari inundaţii în iară5 J

D in toate părţile se enunţă mari inun­daţii. C atastro fe se pot întâm pla în fie* ca re m om ent.

In reg iunea Prutului sunt m ulte sa te inundate.

Mai to ate râurile M oldovei ie s din albie. C om una P odul Uooei e su b rp ă .

In M untenia A rgeşul vine foarte m are. Sunt m ari tem eri câ râurile umflate vor duce podurile d e cuie ferată Pahova deasem em vine m are.

A pele »âurilor: Prut, Şiret, Buzău, Bahluiul şi B ârlad au inundat sa te în ­tregi şi meri întinderi de sem ănaturi.

C ircu la ţia trenurilor la iaşi e s te în ­treruptă. Ea se face -num ai prin P a ş ­cani. D e^sem eai circulaţia ia B răila e s te întrerupta. Trenurile m erg p ân ă ia Buzău, iar cu trenul personal prin T e­cuci la G slaţi. In multe părţi te rasa- m eniul liniei fere le e stabilit.

C e le mai re le ştiri îi vin guvernului d esp re aces te inundaţii. G uvernul e s te foarte îngrijorat de urm ările p e cari le»ar pu tea avea inundaţiile şi d e lipsa de m asuri, cari ar p u tea sa prevină nenorocirile .

O parte a oraşului TL m işoarasub apă

TIMIŞOARA. Apele Begheiuiui f'Bega) crescând îa urma ploilor, cart cad neîntrerupt de 8 zile, au inundat partea de sus a oraşului. S’au luat măsuri de salvare. Rapoartele sosite din judeţ sunt foarte îngrijitoare. Pretutindeni câmpul stă sub apă. Arăturile şî semănăturile de primăvară nu se pot face. Comunele Recaş, Topolovăţ şi Remetea sunt în bună parte inundate. Şoseaua dintre Lugoj şi Timişoara este pe-o mare întindere sub apă.

Revărsarea OltuluiD upă ştirile leiefoflice prim te azi di­

m ineaţă despre revărsarea O it^ a i si­tuaţia nu preZiUiâ o îngrijorare deosebită Di F d d io a ra ni se com uT că că de trei zile ăpsie Oiluiaî su a t în creştere. S’au înregistrat revărsări uşoare pe fâneţe $ fără im portanţă.

A celea^ ştiri Ie primim şi diu Făgăraş, şl Sîi G heorghe.

Regele n’are încredere în tăria Constituţie!.Bucureşti. — „Adevărul* de azi aduce, din sursă foarte autorizată, urmă»

toarea ş tire :Adânc impresionat de evenimentele din Cameră, Suveranul şi-a

exprimat îngrijorarea ce-1 cuprinde în faţa gravei situaţiuni politice. Nu scandalul, nu obstrucţia şi nu mizeria morală în care se găseşte guvernul, îl impresionează pe Rege, ci faptul că toţi reprezentanţii autorizaţi ai provinciilor alipite sunt unanim în contra Constitu­ţiei clubului liberal.

Regele afirmă, că chiar votându-$e Constituţia, aceasta neavând puterea morală, nu va putea trăi.

Nf, 35-1983 g a z e t a THANSitvâmm F a f l a a 3

4

CETATENH nOVIHCIIUIR MITE CER RESPECTAREAÎNTĂRIRILOR NARILOR ABONARI RĂPEAU

Daeâ guvernul perzistâ în lovitura sa de stat, se pot produee gravo evenimente interneFată de încapăţinarea guvernului de a da lovitura de Stat cu o rice preţ,

op in ia publica din regat şi provinciile unite reac ţio n ează cu ultima energ ie.In Basarabia populaţia cere să se convoace Sfatul Jării, pentru ca sâ se

vadă ce este de făcut faţă de angajamentele ce s ’au luat de către factorii con­stituţionali din Bucureşti tn privinţa angajamentului unirii. Deoarece majoritatea deputaţilor basarabean s ’a declarat împotriva Constituţiei liberale şi deoarece guvernul vrea totuşi sâ stăruie pe calea apucată, populaţi* basarabeană insistă pe lângă deputaţii basarabeni să provoace convocarea Sfatului Jării.

De-asemeni în Ardeal se manifestă tot mai puternic hotărîrea de a cere deputaţilor Partidului naţional, tnspecial partidului însuşi, convocarea Marelui Sfat Naţional, ca hotărârile dela Alba-Iulia sâ fie respectate.

A ceastă s ta re de spirit p ro voacă m ari îngrijorări la B ucureşti. D eşi e s te r e ­gretabil faptul, c ă s'a a juns p ân ă să s e recu rg ă Ia m ijloace atât d e d rastice , ca populaţia extrem de nem ulţum ită, să cea ră co n v o carea M arelui Sfat şi a Sfa­tului Ţârii, to tuş s e dă d rep ta te în opinia pub lica aces te i indignări, c e re e s te u r­m area firească a cinismului, cu c s re guvernul îşi u rm âreşfe lovitura s a d e Stat. | Desigur, că factorul constituţinoal, care trebuie să hotărască ul­tima oră, va şti să dea soluţia, care să nu lase desfăşurarea unei

situaţii grele, ce va arăta lumei întregi prăpastia săpată de un gu­vern de partid între provinciile unite, între poporul din Vechiul re­gat şi o clasă de conducători, cari chemaţi prin voinţa M. S. Bege- lui, vor să stăpânească asupra ţării, chiar împotriva dorinţii Suve­ranului.

Ştirea pe care zîarui „Lupta“ o publică asu p ra convocării Sfatnlui ţări! dela Chişinâu, e p rem atură. Nu e ho tărâ t nimic însă, ziua de m âine nu se ştie ce va pu tea aduce, d a tă fiind en e rv a rea generală In urm a actelor to t mai p rovocătoarea le guvernului.

Intr"adevăr, atât în Vechiul regat cât şi în provinciile unite guvernul a luat m ăsuri foarte drastice ca să îm piedece orî-ce m anifestaţie a populaţiei, a şa casă no dea Soveranclai prilej de a cunoaşte deaproape situaţia.

in satele din Vechiul regat dom neşte o adevăra tă teroare desfâşu iată de a d ­m inistraţie şi nimeni nu mai poate călători fără învoirea a g z n ţio r guvernului. Se în registrează cazuri scandaloase, mai ales în judeţul D âm boviţa, unde prefectul ju« deţuiui p rocedează fără nici an scrupul. Din to t restul ţârii sosesc ştiri că sătenii stau su b te-oarea adm inistrativă şl sân t strict controlaţi Ia caseîe de bilete c. f. r., ca sâ nu poată ajunge Ia Bucureşti, unde guvernai se tem e d e-o aglom eraţie de săteni si de mani testaţi uni puternice de stradă,

r Măsurile acestea produc pretutindeni o vie indignare şi dep u ta ţ i opoziţiei au făcut comunicări la C am eră despre toate măsurile, pe cari guvernai le-a luat ca sâ im p p d e :e orî-cc raanifestaţiuni îm potriva Constituţiei.

Bine înţeles, toate aceste măsuri au rezultate foarte îngrijitoare.Provinţiile unite nu pot suferi jugul, pe care vor să l impună guvernul

actual.Guvernul este bine inform at că o rezistenţă activă se pregăteşte şi v rea să

o Înăbuşe dela început.După cum spun cercuri bine iniţiate, Regele se interesează d eap ro ap e de în-

freaga situaţie politică şi priveşte cu îngrijorare evenim entele. Suveranul este tot m ai izolat în urm a acţiunii provocătoare a guvernului.

Nu se ştie unda va pu tea duce lupta aceasta, care a început cu cele rnai în ­griji t os re per?p z c ti ve.

Partidul naţional, care totdeauna a urmărit o mişcare sănătoasă de evoluţie, primeşte din toate părţile îndemnuri să reziste până la ultima oră, fiind-că libertăţile publice şi însuşi viitorul ţării sunt greu ameninţate.

#* *

Şedinţa de eri a Camerii.Slăbiciunea partidului liberal.

Şedinţele Camerei dovedesc opiniei publice câ partidul liberal nu ştie şi nu a re cu ce se prezenta în faţa ţării, lip­sind u i factorii com petenţi sau de talent în susţinerea loviturii sale de Stat.

^ p ra to rii caii s’au succedat la tribună ^Vau distins prmtr'o com plectă incapaci­

tate. A tât alaltâerf cât şi eri, prin discu­ţia pe care oratorii majorităţii au făcut-o, s 'â dovedit inferioritatea lor parlam en­tară şi o complectă neseriozitate în faţa « a r ilo r răspunderi, pe cari guvernul şi parlam entul său vor să şi le ia prin vo­tarea Constituţiei.

D-l Ştefan Bogdan şi d*i Iustin S tă - nescu au făcut o execrabilă im presie chiar asu p ra majorităţii.

Venirea ia tribună a oratorilor Parti­dului naţiona1, a părintelui I A gârbiceanu şi a profesorului preot I. La pa?, a arătat câ tă superioritate are opoziţia faţă de guvern şi parlam entai său.

Oricine a asistat la Cam eră, a obser­va t diferenţa aceasta de valori, fiindcă, deşi majoritatea a încercat să acopere

prin întreruperi şi sgornote discursurile | fruntaşilor partidului naţional, aceştia au

reuşit să im pună majorităţii respec t şi sâ f,e ascultaţi.

Cuvântarea păr. Agârbiceanu.Părintele Agârbiceanu în tr’o cuvântare

de aproape două ore, a relevat deosebi­rea fundam entală în tre autoritatea m o­rală a opoziţiei, care-şi trage isvoareie din voinţa poporului cu care este înfră* ţită şi în tre o grupă de oligarhi, cari s’au înstăpânit asupra ţării şi vor să o dom ine prin acte autocratice.

Părintele Agârbiceanu pune dela în ­ceput chestiunea dacă guvernul are sau nu, aprobarea M. S. Regelui, pentru pro- iectul de Constituţie liberală, şi spune că: nn! Ia afară de aceasta un arc nici sp io n area poporului, pentrucă voinţa re­petată a poporului nu o ţine în seam ă guvernul şi parlam entul său de asem e­nea nu o ţine în seam ă.

Relevă apoi atitudinea de autocrat a primului m a is tru , care în situaţia gravă în care ne găsim astăzi, in încordarea reiaţiuniior ce există intre partidele de

opoziţie ş! guvern, nu s’a oprit la o exam inare a principiilor declaraţlnnilor oposiţie!, ci s ’a mulţumii să arunce o nouă provocare, ceeace denotă că în­cearcă să se împotrivească voinţii ţării, pentrucă opoziţia reprezintă poporul.

Cuvântarea d-îul Agârbiceanu se ridică pe deasupra oricărei patimi politice sl arată însufleţirea curată pentru marile idei ale democraţiei pentru dreptate, a- devăr, cinste şl m ancă.

M ajoritatea nu putea suporta acest ascendent m oral şi căuta sâ împiedece pe orator să vorbească.

Părintele Agârbiceanu provoacă m a­joritatea sâ spună dacă are dar divin de a conduce ţara împotriva voinţei ei. M a­joritatea răspunde: „Aşa este!* Relevăm acest fapt, pentru ca sâ arătăm m en ta ­litatea acesto r m ajoritari în m om entul în care discută Constituţia, pe care ei au pretenţia să o aşeze pentru m ultă vreme.

D l A gârbiceanu le-a răspuns: Nu numai că nu aveţi însuşiri superioare, dar nu sunteţi in stare — nu de a face o leg iferare superioară! — dar nici m ăcar pentru pregătirea unul re* gGlaraent.

N’aţi adus nici un program de muncă! N 'w ţ i v lrtu ţla de rasă a le neamului! (Ua deputat libera! anum e j Sepelinski se agită, a rs de constatarea d-lui Agârbiceanu. D eputatul ii aerai face obstrucţie şi nu lasă pe orator să vorbească .)

D-l Manolescu-Strunga chestor, vrea I să scoată doi senatori al Partid ului

naţional, cm erau de faţă în băncile opoziţiei. Opoziţia protestează energic, deoĂiece senatorii au d rep t să asiste ia Cam eră. Preşedintele Orleanu nu i*a nici o m ăsură îm potriva lor, deoarece regulam entul perm ite senatorilor sâ stea liniştiţi. Intervenţia d*iui chestor M anoiescu-Strunga răm âne îa aer. I

D-î Agârbiceanu continuă discursul j şi arată vitregia cu care a fost tratată 1 ţărănim ea din Vechiul regat, lucru ; constatat de d-sa şi toţi ardelenii ia i pribegie în Moldova.

D 1 ministru Duca, enervat de situaţia ridicolă în care sa afla m ajoritatea, care se agită fără să trim eatâ oratori mai de seam ă 1% tribună, a intervenit cu gândul să dea o lovitură d-lui Agârbiceanu. D-i Duca a spus: Ar fi bine ca ardeleni?, atunci când critică, să-şi aducă am inte de ajutoarele pe cari ii ie.au dat liberalii.

D-l Agârbiceanu a reflectat imediat spuselor d-lui Duca şi 1-a răspuns de­clarând câ d*sa personal a primit un ajutor mie dela guvernul liberai de pe atunci, fiindcă a câat&t să Le folositor patriei sale. Mai mult ajutor a primit însă dela d-i Iorga decât deia guvern.

D-i D uca intervine în discuţie şi spune că părintele A gârbiceanu s lu ­jitor al bisericei creştine aduce cu sine aici num ai ura sa.

(D-i D uca co n fu n d ân d partidul liberal cu ţara , c red ea că p o a te a v e a drep t la recunoştin ţa ardelen ilor, deşi nu li­beralii d ă d e a u ace le fonduri d e a ju tor ci poporul).

D-l chesto r Manolescu-Strunga a in ­tervenit şi d*sa cu o lipsă d e m odestie rem arca tă d e to a tă a s is ten ta d e p e tri­b unele publice, sp u n â n d c ă a r fi venit şi d -sa în a ju toru l ardelen ilor.

D-l Agârbiceanu a ră sp u n s a tu n c i: M i-adue am in te c ă d*l M anoiescu a venit ia R om an, u n d e A rdelenii d u c e au u n iraiu greu şi le-a prom is că le v a veni în ajutor. A trecut în să o zi, zece , a trecut o lună, două , trei, şi în cele din u rm ă d-i M anoiescu a trimis v o rb ă j c a să a a g a je z e pe A rdelen i c a m un- *

eitori la viile d -sale . Ia tă aju torul d -lu a M anoiescu! (A plause la opoziţie. M a­jo rita tea vociferează).

D-I Agârbiceanu a ţinut sâ dea an răspuns şi d-lui Brătianu. A s p u s : Cine afirmă că se poate despărţi neamul românesc şi că se poate rupe albia a patru râuri ce pornesc din mante, punându-se în faţa lor şi cerându-le să se re­tragă înapoi, acela nu poate vorbi din sufletul neamului românesc. Totuşi d-l Brâtianu aruncă acuză tocmai acelor cari reprezintă Ar­dealul oă „sunt trădători de neam*. Cine vorbeşte astfel, n-are suflet de Român adevărat.

D l A gârb iceanu , — pen tru c a s â încerce m ajo rita tea — a citat d in Em i- n escu p ă re rea acestu ia d esp re partidu l liberal. A tât a trebuit, ca m ajo rita tea să-şi p ia rd ă cum pătu l şi s ă ră sp u n d ă prin vociferări şi protestări. (F ă ră să-şi d ea seam a m am elucii liberali, po lem izau cu E m înescu).

Sfârşitul vorbirei d*lui A gârb icean u a fost de-o im presie n eaştep ta tă . D-sa a recitat versurile lui E m înescu.

»-..Basarqbi şi voi M usatini d e scă - [lecători d e ţa ră

• • • • • ♦ • • ,d â n d astfel o u s tu ră to a re lecţie libera­lilor, cum să inspire poporului în cred ere în lu p ta ş i b iru in ţa pentru a şe z a re a Ro m âniei pe tem elii săn ă to a se şi tra in ice

Din erou — caraghios.D upă d*l A gârb iceanu , u rcă tribuna»

cu em fază , u n orator liberai, ca re e ra pregătit s ă recolteze un su cces strălucit. E ra d-l Iustin Stănescu d e ia Buzău* V orbea d e sus, teatral şi în cuv in te ra r p ronun ţate , ceea»ce tă c e a s ă se a u d ă cuvintele, d a r în sch im b d isp ă reau ideile c a un fum, d in c a u za întreruperilor şi ilarităţii din rândurile opoziţiei* S tăn escu a reuşii totuşi s ă ro stea scă câ te v a fraze m em orabile . Astfel d sa a s p u s : D iscuţia Constituţiei a r fi trebuit să fie făcu tă într’o a lm osferă m ai se n in ă . (O poziţia îi r ă s p u n d e : Trebuiau mai înainte alegeri curate! (A plauze la opo­ziţie ; hu idueli la m ajoritate).

Dialogurile dintre majorităţi şi opozi­ţie acoper cu total pe orator, care ră­guşeşte îa zadar, fără să poată fi auzit

FăcândU'Se ua moment linişte, d-sa spune: „ Datoria Constituţiei tn împre­jurările de azi nu este Să garanteze li­bertăţile publice, ci sâ le îngrădească, de oarece libertatea cuvântului e s te prea largă. nD*sa vrea să-şi bazeze afir­maţia pe cuvântările oratorilor opoziţiei la întrunirea de Dum inecă dela sala „Ovidiu*.

Citează apoi pasagii, luând o poză teatrală cu gesturi largi şi cu g iasal ca­denţat. Mal spune în să încă una, care face deliciul opoziţiei; arom e: Azi, par­tidul liberal vrea ca virtuţile celor de sus sâ se răsfrângă în cei de jos.

D-l Lupaş urcă tribuna şi ţine să rectifice anele cuvinte ale oratorului«

D-sa spune, că istoria dovedeşte to c ­mai contrariul, că virtuţile celor de jos au influenţat descălţarea istorică a a c e s­tui popor. (O poziţii aplaudă, m ajoritatea protestează.) D l Lupaş adaogă: Vedem că influenţa invaziilor stră ue vrea să Si încăpăţâneze până şi azi cu în dără t­nicie şi să o im pună neam ului românesc*

Cei opt su te de mii de eroi n ’aa m urit î ?să — c o n tn a â păr. Luoaş —

Continuarea textului pe pagina 4-a.

8668 4 - 0A d u c la cunoştin ţa Onor. Public, d in o raş şi jur, c ă m i-a sosit un

în sem n at stoc de siofe engleze şi indigene, pen tru noul sezon d e pri­m ăv ară , d e calita te superioară , d e ceeac e se v a convinge fiecare. P reţul unu i costum d e la Lei 1800'— în sus.

F ac cunoscu t to todată vechilor m ei clienţi c ă mi*am îm părţit p ră­vălia în 3., s e c ţi i : croitorie civilă, m ilitară şi ceap razerie ; astfel c ă voiu p u tea servi On. P ub lic cu toi ce ca d e în b ra n şa m ea .

D-nii preoţi vor putea fi serviţi cu reverende şi pardesiurî, de calitate superioară.

P E T U U PJkVELB raşovj 96 . S trada BHihail W eiss 16«

JN»_4 ©AZBTA*?ÄANSILVANlEI Hr, 55 - i m

pentru aceasta pe câmpul de luptă. (O poziţia aplaudă, m ajoritatea protes- tează.) O ratorul nu mai este lăsat să continue. Cu toate acestea ca o dovadă a superiorităţ i partidului naţional, în cele din urm ă d-l Lupaş reuşeşte să se facă ascultat şi p iin tr’o inspirată apo lo ­gie a virtuţii poporului rom ân ob ţin e a p la u ze unanim e a tâ t din p a r te a o p o z i­ţ ie i c â t ş i din a m ajorită ţii.

D*l Lupaş face obstrucţie: d sa fură aten ţia majorităţii şi-i citează pasagii foarte frum oase din Pravila M oldove­nească şi dă majorităţii, fără să se sim tă, nn curs de istorie naţională-politică.

D sa relevă, spre surprinderea m ajo­rităţilor, că şi ^înainte de 1860, şi încă cu m uit înainte, se da o luptă constitu­ţională , şi că dacă principiile cuprinse în pravilele m oldoveneşti s ’a r f i împlinit, a tunci de mult am fi avut o s ită viaţă politică-naţională. (Se poate închipui ce e ra ^în capul leadcrulul majorităţilor, ca ri acum aflau ceeace nn putuseră şti de la raportorul Chircuiescu, care nici el n 'avea idee, că în P rincipatele Ro­m âne a existat o luptă constituţională cu mnlt înainte de 1866).

D-l Lupaş mai face o rectificare şi aanpra unor afirmaţiuni ale d-lui D isescu In raportu l C onstitu ţei, spunând că da­tele d-lui Disescu nu co resp u n d adevă­rului. D-l Lupaş dovedeşte acest luciu.

D eoarece Cam era s’a descom plectat — cu toate că se aran jase ca să sileas­că opoziţia să continue discuţia până la orele 10 seara, la cererea d-lui Lupaş, preşedintele ridică şedinţa la ora 8. (M inistrul M ârzescu se duce la fotoliul preşedintelui şi protestează.)

IniormaţiuniC o n certu l W eingartner şi mâine

au loc cele două concerte anunţate de sub dflrecţia d-luî W eingartner. Astăzi seară are loc concertul d*nei W eingartner o distinsă cân tăreaţă, iar mâine con­certul simfonic d irlg ia td ed i W eingartner In am bele seri începutul concertului e p r e c is la ora 8 seara. Publicul e rugat să se prezinte la tim p, căci după înce­perea concertului intrarea în sala de concerte este oprită.

După grandioasa întrunire dela Plceşti s’a prezentat d-lui Alexandru Va da- Voevod o delegaţie a organizaţiei Pa ti- dulăi naţional rom ân din Siănic, pre- dându-i o frum oasă călim ară lucrată in streinătate.

*$Din cauza inundărilor circulaţia pe

liniat fe rită T im işoara— Craiova, a fost Întreruptă. De 2 zile în Ottenia Sbântue furtuni şi vânturi puternice. N um eroasecase au fost descoperite. (Rador.)

*

Se aduce la cunoştinţa D oam nelor şl D om nilor membri ai Cercului Analelor secţiunea Braşov, că d-l colonel Igcă*, te icu , com andantal Şcoalei de Sub ofi­ţeri, a binevoit să ofere salonul cast- noului ofiţerilor din localul Şcoaiei (fosta C azarm ă neagră) pentru şedinţele de M iercurea ale Cercului Analelor.

Ia consecinţă, şedinţa viitoare, M ier­curi, 3 —7 p. m. va avea loc în localul indicat; la ordinea zilei fiind conferinţad-nei de S trya, despre Alfred de M üsset.. *

Ardealul din punct de vedere economic— Urm are. —

P entru ca .aceşti specialişti să-şi poată ap lica cunoştin ţele îotr’o industrie ro ­m ân easca , c red nim erit să vă ară t cum a r trebui organizat şi repartizai cap i­talul în industrie, ca să nu sufere ce le ­lalte ram uri de producţie. Prim a dată, b ăn c ile n o astre existente în trecut, ar trebu i să-şi îndrep te privirea şi activi­ta tea In alte direcţii d ecât ce le de până acum . A ceste bănci vechi a le noastre , c a re în trecut au dat a tâ t de m are a- ju to r b ăn esc şi avânt econom ic popo­rului nostru de ţărani, a r trebui să -şi fo lo sească capitalurile în c rea rea de industrii rom âneşti. B ăncile, cari vor fi c re a te în viitor de muit-puţinul nostru, d easem en ea vor trebui să aibă ca finiă «numai şi num ai industria, căci, num ai d acă vom vărsa multe capitaluri în industrie vom pu tea p a ra lovitura străinilor, cari vreau să n e co p leşească . M uncitorim ea noastră ro m ân ească de la o raşe va trebui s ă ia parte nu nu­m ai cu m unca, ci şi cu capitalul ei m odest, sub form ă de acţiuni în această industrie rom ânească. P rin acest fapt a c e a s tă m uncitorim e va căpăta mai m ult im bold la m uncă, şi *cu capitalul s ’a r întâm pla a cea dem ocratizare, ca re unora li se* pare im posibilă, dar care c red , că e foarte uşoară de înfăptuit.

P rin faptul că B ăncile n o astre vor finanţa num ai industria, vor zice unii, c ă s e vor ruina cele la lte ram uri de p ro ­ducţie, ca : agricultura, econom ia de vite « ic. A cestei păreri i s’ar pu tea răspunde a s t f e l : ce le la lte ram uri d e producţie nu vor suferi întru nimic, pentru-că

jj după cum am amintit la timpul său şi aceste ram uri de producţie vor fi fi­nanţa te de capitalurile cooperativelor, cari se vor înfiinţa de Icătre şi pentru ţăranii şi economi» noştri de vite. D eci se va întâm pla şi aici dem ocratizarea capitalului, ca re va face s ă se tem pereze sau chiar să d ispară, lupta a c ee a dintre capital şi m unca, atât de muit trâm bi­ţată de unii, (socialişti).

Industria rom ânească şi cooperativele vor face să d ispară c lasa străină de negustori şi vor da ^naştere com erţului rom ânesc. Şi a ceas tă industrie rom â­n ească şi acest com erţ rom ânesc vor înlănţui şi închega în treaga viaţă eco ­nom ică a Ardealului, că re ia îi va im­prim a p ecé tea rom ânească. Şi acea c lasă de paraziţi străini, cari nu eu n ic i ' o legătură cu populaţia n o astră ţără ­n ească delà sa te , va d isp ărea dih oraşe, şi atunci se va încheia „ în tre o raşe şi sa te a cea frăţie b inefăcătoare, ca re le va face să-şi d ea îm preună şi unite obolul p e altarul patriei.

Acum, după ce am atătat datoria, ce ne incum bă nouă, rom ânilor, voiu vorbi ceva desp re un itatea econom ică n a ­ţională a statului rom ân, şi d esp re ro ­iul acestu ia în activitatea econom ică a viitorului.

Fiindcă A rdealul face parte in tegrantă din trupul României-M uri şi fiindcă viaţa lui econom ică e s te în strânsă legătu ră cu viaţa econom ică a ţării întregi, e b ine c a e l s ă form eze în viitor o unitate econom ică cu ce le la lte ţinuturi ale ţârii.

(Va urm a.)

L a închisoarea Braşov sunt10 locuri v acan te de gardieni p lă ­tite cu 1000 Lei lunar p lus ech i­pam entu l. Reflectanţii să se p re­zin te cu ac te în regulă d im ineaţa d e la orele 9 p â n ă la 12 la can- celaria inspectoratului. 3691 2—2

De vânzare dot“i f a’m oderne, foarte frum oase cu preţ ieftin.Str- Caterinci Nr. 28 la d-l Volcu. set» 1-2

Cetiţi şl răspândiţiSAZETi T B iM L ÎM lE J11

H Lacâ t i O F i ţ i £»-{ tânără frunwâ,& şi

y I a g g § admirată uitrebuiiî- >vrnk- A*. „ A^ „ ■ - J f ajx ţa{j nmn£ii CREMA

r L DRA, SĂPUNUL ADELÎNA, ear persoanele cari nu pot £>uîen cremele, să întrebuinţeze FAINA DE MIGDALE VOREL cunoscutul preparat de toile lă.—Le găsiţi la drcgcHarm, şi ma­gazine de galanierii.^Contra mandat postai de Lei 57 se trimite întreg asortimentul. ^ Dep FARMACIA VOREL PIATRA-N,

V W W . W V I W W V 8 V W W 1 v v w w w «

i<<

i

Fotografii pentru mirise ex ecu tă în m od a r­tistic, d e rangul în tâiu în

Atelierul H. LA N G ,s tra d a Porţii 52. — Telefon 7468366 6—8

II

Invitarela Adnnarea generală extraordinară aUzinei electrice, societa te pe acţii în R âşnov, care se va ţinea Joi, în 22 M artie 1923, la o ra 1 p. m. în şco a la d e g im nastică evangelică A* B. din R âşnov.

ORDINEA DE Z I :5 1. R id icarea cap italu lui societar.1 2. S ch im b area statutelor-

3. S tab ilirea contractului d e serv ic iu pentru director.

8 6 9 7 1 -1 Direcţiunea.

\ i

P ub licaţiune. ISe face cunoscu t am atorilo r cari d o ­

resc a fi în serviciul poliţiei cu gradul d e sergent d e oraş, să se p rezin te la poliţia oraşului O dorheiu , u n d e se gă­sesc p â n ă în prezent locuri v acan te .

Salarul lunar este de 856 p ân ă la 1200 Lei, plus îm brăcăm in te şi încă lţă ­minte.

Conditiunile de adm Ier? sunt:1. S ă fie ce tă ţean rom ân.2. Să a ib ă talia cel puţin 1 m. 60 cm.3. Să ştie ceti şi scrie.4. L’m ba rom ână să fie cunoscu tă

la perfecţie.5. Să justifice prin ac te de notarie

tate publică, că este de o onestitate exemplară şi că are o b u n ă purtare în societate. t 3693 1—1

Birou! de informaţiuni şi Expertize de păduri.

F ace v ân zări d e case , păduri cum şi evaluări, a tâ t pen tru cum părători cât şi pen tru vânzători. V ânzări d e m a­teriale lem noase de orice esen ţă , a tâ t pen tru cine v rea s ă vân d ă , câ t şi p en ­tru cine vrea s ă cum pere — face ex ­pertize d e păduri, con tra p la ta dep la- sărei sa u com ission, n e transportăm la domiciliu.

Biroul d e inform aţiuni IOAN BULIGĂ, A zuga.

3810 15—0 Telefon (casă). 1

T i n ă r f u n c ţ i o n a rde birou, perfect dactilograf, even tua l stenograf, să a n g a ­je a z ă cu salariu bun de că ­tre firmă d e prim ul rang. — Se preferă tineri cu cu n o ­ştin ţa limbei rom âne.Oferte su b „SERIOS" la Ad-

8—3 m inistraţia acestu i ziar. 3680

i Domnii Abonaţi f

t ai ziarului care sunt în > I restanţă cu plata abo- | I namentului, sunt rugaţi { i ca de urgenţă să trimită K I costul abonamentului * I prin mandat poştal, con- !

jtrar vom ii siliţi a sista | trimiterea ziarului. ►

I Administraţia. |

Prim pretonjl Plaspj B ârsa de jo s Fel- dipHra.

Nr. 627/923.

C oncurs.P entru o cu p a rea postului de no tar

secu n d a r (d e dare) în com una m are Sânpetru — judeţu l Braşov — publi­căm concurs.

Invităm pe toţi doritorii d -a o cu p a acest post, de a-şi înain ta cererile în­soţite cu docum ente le de cvaiificat'e şi practică subsem natu lu i cel m ai târ­ziu p â n ă la 1 Aprilie 1923.

Beneficiile îm preunate cu acest post sun t cele prevăzute în no im ele de s a ­larizare. |

Feldioara, la 10 M artie 1923.Primpretor;

8G94 1—1 indescifrabil*'

I „Saxonia“ Nr. 579. i)69o î —1 Iu

99Nou renovat!

Preturi m oderate, B ere »Trei ste­ja r i“, Vinuri excelente, G rătar sp e­cial. — A b o n am en te în condiţiuni

av a n ta jo ase .

Cu stim ă

D1MBU, Restaurator. f

M„ S â X O ^ t A 1,în treprindere d e reclam e şi anunciu ri,

Braşov; str. Principele Garol Nr. 11.Telefon Nr. 29. (K>onstâdter Zeitung).

H g e n ţ i e sie publigitate.C ontracte speciale d e publicita te cu

toate ziarele d in ţa ră .Organizaţie de r e c l a m ă sistematică,

P roecte şi oferte gratuit.8272 30—0

,Saxonia“ Nr. 575. 2 —8 3689

Prima Vinuri din Valea Târnaveiw

Prin a c ea s ta atragem a ten ţiu n ea p. t. Publicului, c ă acum a ^ sosit ac i un vagon de

(d u p ă o în trerupere d e aproape p a tru an i) în ca lita tea b u n ă şi veche , din lim pul păcei, d e la pivniţele n o astre d e vinuri d in M ediaş.Cine voeşte a se aproviziona cu u n vin în butelii d e prim ul rang, să se g ră b e a sc ă :o: cu cum părarea . :o:O la d ă originală conţine 30 butelii în trei

diferite feluri. Com enzi se po t face Ia

PIV N IfELE ESZTERHÂZIŞiruE Floriloi* H s*. 17 şi Telefon Ir . 72.

FUiEOfiiCH CZELL ş i FIIGrupa CARL CZELL.

—ü«iin.,nr n, „ M — ,T m- , -1 . , r ----- -------------- --------------------- ---------- --------

VIFUittrAná A« MU&É&All HWmBCR à COMP, BRigOV.