Coperta: Angelica Badea

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAnieiBOINGEANU, CORNELIU

intre imanenfi qi transcedenfi / BoingeanuComeliu. - Bucureqti : Editura Universitard, 2009

rsBN 978-973 -7 49 -s39 -6

2

o roate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezelate Edifurii universitare.

Distribulie: tellfax: (021) 315.32.47(02r) 319.67.27c omenzi@e dituraunivers i tar a.r o

CTJPRINS

INTRODUCERE

PARTEA II.ITATA,EPISTEMOLOGIA CATAFATICA A TRINITATII

Capitolul lModus Operandi: gramatica dialectici a Trinitifii1.1 . Dialecticd qi analogie1.2. Dialecticd qi istorie

1 .2. I . Istoria dialectic[ a invieriiL.2.2. Istona dialecticd a timpului i....................1.2.3. Istoria dialectici a draeostei lui Dumnezeu ..............

1.3. Dialectica qi evenimentul Hristos 571.3.1. Paradoxul crucii 61A. Paradoxul epistemologic................... 61B. Paradoxul ontologic 66l.3.2.Paradoxul invierii 69

1.4. Concluzie.. . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Capitolul2Modus Cognoscendi: Epistemologia catafatici a creafiei ...... 772.1. RevelaliacatafaticdaluiDumnezeuincreatie. 78

2.1.1. Cunoaqterea participativd ............ 792.l.2.LimbaJulescatologicalrevelaliei................... 812.1.3. Dovada ontologicd a existenlei lui Dumnezeu.......... 9l2.l.4.Hermeneutica kerigmaticd a Bisericii .. 972.1.5.Teologia mesianicd a crealiei 101

2.2. Cristologia catafaticd dedusd din crealie 1062.2.1. Cistologia in formd istoricd................... I072.2.2.Istoia in formd divind .......... l l2

2.3. Pneumatologia catafattcd dedusd din crealie Il72.3.1. Pneumatologia catafalicd..-. 1182.3.2. Pneumatologia pragmaticd ............... 122

2.4. Tinitatea catafaticd dedusd din crealie I27

Copyright @ 2009Editura UniversitariDirector: Vasile MuscaluB-dul Nicolae Bdlcescu 27-33-sect. 1, Bucuregti.Tel.ffax. (021) 315.32.47 / 319.67.27www. editurauniversitara.ro.e-mail : rcdactia@editurauniversitara.ro

24

JI

3239404653

EDITURA RECIINOSCUTA DE CONSILruL NATIONAL ALCERCETARII $TIINTIFICE DIN 1NvATATTaANTUL SUPERIOR(c.N.c.s.r.s.)

ISBN 978-973-7 49-539-6

2.4.1. Ontologia perihoretici a TrinitdtiiA. Perihoreza TatS-FiuB. Perihoreza Tat[-Duh SfhntC. Perihoreza Fiu-Duhul Sf0nt2.4.2.Epistemologia trinitard interioard a lui Dumnezeu

Creatorul2.5. Concluzie

4,5, Sltnta Treime: Persoanele divine frrd economie 2804,f i , (1onc1u2ie.. . . . . . . . . . . . . . . . . . 288

('upltolul 5CONCLUZIE: EPISTEMOLOGIA ANTINOMICAA'rRrNrrATrr ................. 2935,1, Promisiunile qi limitele hermeneuticii catafatice 2945,2. Promisiunile qi limitele hermeneuficii apofatice 3015.3. Promisiunile hermeneuticii antinomice................... 307

ABREVIERI 317BIBLTOGRAFTE r. . . . . . . . . . . . . . 319BIBI,IOGRAFIE II ............ 32'IBIBLIOGRAFIE III........... 358

BIBLIOGRAF'IE IV 378

133134139143

147158

PARTEA A DOUAEprsrEMol,ocrA APoFATTCA a rnrNrrAlu .............. 164

Capitolul3Modus Operandi: Gramatica apodictici a Trinitifi 16g3.1. Antinomia apodictici a teologiei creqtine 16g3.2. Uniunea apodictici a omului cu Dumnezeu 1753.3. lnstantaneul apodictic al eternitd{ii in timp lg43.4. Limitele gramaticii apodictice lg9

Capitolul4Modus Cognoscendi: Epistemologia apofatici a creafiei .......4.1. Revela{ia: Gramatica apofaticd a Trinitdlii....

4. 1. 1. Vederea beatificd a lui Dumne2eu.................A. Epistemologia lui Clement potrivit lui Lossky....B. Epistemologia lui Origen potrivit lui LosskyC. Epistemologia Capadocienilor potrivit lui Lossky .........C.1. Sf. Vasi le cel Mare.. . . . . . . . . . .C.2. Sf. Grigore de Nazianz...C.3. Sf. Grigore de Nisa

D. Epistemologia lui Dionisie potrivit lui Lossky............E. Epistemologia lui Maxim potrivit lui LosskyF. Epistemologia lui Palama potrivit lui Lossky

4.1.2. Cunoagterea misticd despre Dumnezeu...4.1.3. Natura enigmaticd a energiilor necreate.......4.1.4. Limitele gramaticii apofatice

4.2. Crealta:GramaticapierdutdaTrinitdlii 2594.3. Hristos: Economia Fiului fErd economie 2664.4. Duhul Sfhnt: economia apofatic[ a celei de-a treia

r921931952002062t221221621922r228232239248254

Persoane 273

INTRODUCERE

Secoful al XX-lea a ardtat un mare interes fa!6 de semnificatiaTrinit[{ii 'economice'. incepind cu principiul opera trinitatisad extrq sunt indivisa,l teologli apuseni (e.g. Moltmann2,LaCugna3, Volfl), precum gi teologii ortodocqi rdsdriteni (deexemplu, Losskys, St5niloae6, YannarasT) au fost preocupali sdschilcze o analogie intre Trinitatea imanentd Si Trinitateattt'onomicd. Evident, unii teologi au fost fascinali de modelulsocial al Trinitdlii, urmdnd atdt analogiile folosite de cdtrePirinlii Capadocieni8, precum qi analogia socialS, carc a

lAcest principiu semnificd faptul cd tot ceea ce face Dumnezeu este ficut inuflitntca fiin(ei Sale. Dacd semnifici, dupd cum se pare cdteodatS, cd nici or.'$mcteristicd qi nici o formd de acjiune distincti nu poate fi atribuitd1'atlllui, Fiului qi Duhului Sfint, atunci Trinitatea pare sd fie irelevantd fa{dtfe infclegerea noastrd prezenIl, referitoare la cdile lui Dumnezeu cdtre noi.Vcdeli, Augustin, De Trinitate I.4.7 ,1 Ve,1e1i in special gAndirea teologicd a lui MoltmanninThe Trinity and theKlngdom of God: The Doctrine of God (London: SCM Press, 1981) 9i inThe Crucified God: The Cross as the Foundation and Criticism of ChristianTheologt, trad. de R.A. Wilson gi J. Bowden (London: SCM Press, 1974).1 Vc,leli C.M. LaCugna, God for L/s: The Trinity and Christian Life (Sanlrrnncisco: Harper, 1991) qi "Trinity" in M. Eliade (ed.),The EncyclopediaqfReligion,Vol. 15 (New York Macmillan Co., 1988).1 M, Vof, After Our Likeness: The Church as the Image of the Trinity(Grand Rapids/Cambridge: Eerdmans, I 998).I Vedeli in special cdrfile sale, In the Image and Likeness of God Q{ewYork: SVS, 1985) qi The Vision of God, trad. de A. Moorhouse(Bedfordshire: The Faith Press, 1973).6 Vedeli D. Stdniloae, Theologt and the Church (New York: SVS, 1980) qiThe Experience of God, trad. de I. Ioni{d 9i R. Baninger (Brookline: Holyeross Orthodox Press, 1994).7 Vecfeli C. Yannaras, Elements of Faith. An Introduction to OrthodoxTheolog,, (Edinburgh: T&T Clark, 1991).: 0 analogie folositd de Pdrinlii Capadocieni pentru a ilustra doctrina'fi'initi4li a fost analogia socialS in care Tatdl , Fiul qi Duhul Sfhnt sunt

reapdrut in secolul al XII-lea in argumentarea lui Richard de St.Victor, care pome$te de la premiza ci milostenia supremd a luiDumnezeu reclami o dragoste impdrtdgitd, interpersonald.eAsemenea teologito au cdutat sd contrabalanseze impactul

comparafi cu caracteristici ale personaliElilor umane. Vedeli, C.M.LaCvgna, GFU,pp.53 ff.9 Vedeli Richard of St. Victor, "Book Three of The Trinity" inRichard ofSt. Victor: Classics of Wertern Spirituality (London: SPCK 1979).10 Welch marcheazl inceputul acestei tendinfe. Ca unul care a anticipatvaloarea lui Barth pentru gandirea trinitarl in lumina problematiciimodeme, Welch presupunea cd ce ne-a fost revelat in Trinitate are de-a facecu realitatea finah: cu structura fiinlei insdqi. Dup6 pdrerea sa, Trinitatearevelati ar trebui sd fie revelatoare pentru infelegerea realitifi in care trdimzi de zi. Vede{i, C. Welch, In this Name: The Doctrine of the Trinity inContemporary Theologt Q.[ew York Charles Scribner,s Sons, 1952),pp.217ff . Vedeli de as€menea, T. Peters, God as Trinity: Relationality andTemporality in Divine Z/e (Westminster: John Knox press, 1993), pp.gl-90. Reprezentantul de seand al acestei migcdri a fost L. Hodgson, al c6reiThe Doctrine of the Trinity (New York Charles Scribner's Sons, 1944) afost, p6nd de curdnd, afirmatia standard al celui deal XX-lea secol almodelului social al Trini6{ii. Atunci, teologul Ttibingenian, E. Jiingel astabilify'principiul corespondenfei potrivit cdruia relalia lui Dumnezeu cuh;lnea ad extru aorespunde relalionirii interpersonale cu viala divind adintra. Yede,ti, The Doctrine of the Trinity: God's Being is in Becoming(Grand Rapids: Eerdmans, 1976),pp.l6-17. Vedeli de asemenea, E. Jiingel,God as the Mystery of the World (Grand Rapids: Eerdmans, 1983), p.343.Apoi, regula lui K. Rahner: Trinitatea economicd este Trinitatea imanentd grTrinitatea imanentd este Trinitatea economicd, marcheaza un nou stadiu lacare a ajuns discufia trinitard. Vedeji, TT, trad. de J. Donceel (New york:Herder & Herder, 1970), pp.2l-22. W. Kasper in cartea sa The God of JesusCftrlsl (New York; Crossroad, 1986), p.274 menioneazd cd ..ceea cestabilegte K. Rahner ca principiu &, bazd reflecti o aprobare unanimdprintre teologii apa4inand diverselor Biserici". W. pannenberg, este o al6figuri majord a teologiei contemporane care dezvold un model social alTrinitdlii. Vede{i, Systematic Theologt,3 Vols. (Grand Rapids: Eerdmans,l99l), p,l:327-330. O perspectivd similard urmeazd R. Olson in articolulsdu "Wolfhart Pannenberg's Doctrine of the Trinity,,, SJT 43 (1990),pp.l75-206.

t€ologiei trinitare, eclipsat de influenla dominant[ a lui ThomasAquinas, prin folosirea de citre acesta a analogiilor psihologicepentru a cerceta qi a ilustra fiinla lduntricd a TrinitAlii divine.lllnflucn1a puternicd a lui Aquinas a creat un ecou puternic, care,ln e e le din urmi, a ajutat anumili teologi sI abordeze doctrinaTrinitalii in mod diferit, dintr-un unghi interpersonal. De€*€ffiplu, Gresham evalueazd ecoul teologiei lui Aquinasrpun6.nd:

Urm6nd dezvoltarea ficutd in continuare de Aquinas cuprivire la analogia psihologicd a lui Augustin, abordareainterpersonald a analogiei sociale aproape cd a dispdrut dinteologia trinitarA ulterioard. Chiar qi cu o modificare maitdrzie a modelului Augustinian-Thomistic, teologia modernda menfinut imaginea unipersonalE 4 Dumnezeuhi tinitar.l2

L-I[ consecinld, anumili teologi au ajuns la concluzia cd doctrinaTrinitelii este o dogmd obscurd a credin{ei penhu lumeanodernb.l3 Problema fundamentali cu doctrinele

ll Viziunea lui Aquinas este o dezvoltare doctrinei lui Augustin referitoareIt Dumnezeu conform cdreia "memoria, infelegerea gi voin{a ne oferd ofmagine a Trini6fii". Vedefi, Augustin, "The Trinity" inAugustine: LaterForfrs (The Library of Christian Classics, Vol.VIf, pp.217-230.ll J.L, Gresham, "The Social Model of the Trinity and its Critic", in SJT,Vol,46, 3 (1993), pp.325-342. Atat Moltmann, cdt qi LaCugna impartdqesce€€ea$i pdrere. Vedefi, Moltmann, TKG,pp.130f., fi LaCugna, GFU,pp.8l-104.ll Conform unei tradilii kantiene, teologii contemporani precum G. Lampeh cartea sa God as Spirit: The Bampton Lectures 1976 (Oxford: OxfordUniversity Press, 1977) qi M. Wiles in cdrlile sale Faith and the Mystery of6od (London: SCM Press, 1982) gi God's Action in the World: TheEampton Lectures for /986 (London: SCM Press, 1986), au tratat doctrinaTrinitalii ca pe o problemd mai degrabd decdt sd o incorporeze in centrulEvangheliei creqtine. $i mai celebrS, aceastd indiferenfi fafd de doctrinaTrinitdlii a fost evocati de episcopul J.A.T. Robinson in cartea saExploration into God (London: SCM Press, 1967).

l0 l l

contemporane ale Trinitdlii, dupd cum sunt prezentate inteologia scolastic5, este ci acestea par sd fie izolate in trupulgeneral al doctrinei cregtine neavind nici o legdturi cu altedomenii qi fiind practic irelevante pentru hdirea credinleicreqtine. Totuqi, teologul catolic, Rahner, demonstreazd nevoiade reinnoire a teologiei trinitare. Rezumdnd aceastd situaliebizard, Iegatd de irelevanla unei doctrine a Trinit[{ii lipsitd deorice semnificalie practicd pentru viala cotidiand spirituali,acesta declard cd:

Trataflrl cu privire la Trinitate ocu@ o pozilie destul deizolatd, in sistemul dogmatic general. Dacd ar fi sd afirmdeschis gi ftrd exagerare, c6nd tratatul este incheiat, subiectulsdu nu mai este niciodad adus in discu{ie. ... Este ca qi cumacest mister a fost descoperit de dragul siu, qi acestao chiardupi ce ni s-a flcut noud cunoscut, rdmdne, ca realitate,inchis in sine insugi. Facem afirm@ii cu privire la el, dar carealitate, nu are nimic de-a face cu noi.l4

-

incercdnd sd scoatd in evidenld semnificalia practicA a teologieitrinitare, hinitarii sociali (de exemplu, Welchls, Jiingell6,RahnerlT, Moltmannls, Boffle qi Jensonz0) au dezvoltat odoctrind trinitard, contemporand foarte critici in ultima jumitatea secolului al XX-lea. Eipledeazd, pentru ideea conform cdreia

14 K. Rahner, TTopp.10f,14.15 Vedeli C. Welch, 1z this Nqrne.16 Vedeli E. Jiingel, The Doctrine of the Trinity: God's Being is inBecoming, (Grand Rapids: Eerdmans, 1976).17 Vedeli K. Rahner, The Trinity,trad. de J. Donceel (New york Herder &Herder, 1970).18 Vedeli in special g6ndirea teologicd a lui MoltmanninTKG qi in CG.19 Vedeli L. Boff, Jesus Christ Liberator: A Critical Christotogt for OurTime (NIaryktoll, N.Y.; Orbis Books, 1976).20'Vedefi, R.W. Jenson, The Triune Identity (Philadelphia: Fortress press,1982).

dacd Dumnezeu nu este singur, ci are pfutdqie, via!6 qi dragosteIn Sine insugi ca Tatd, Fiu gi Duh Sfdnt, atunci Biserica, ca oeomunitate a poporului Sdu, trebuie sA arate intr-o oarecareR6surd atit unitatea, cAt gi comunitatea vielii divine. 2l

Teologii ortodocAi din rdsirit, fiind profund legafi de teologiatrinitard Patristic[, doresc s6 meargd qi mai departe. Dorinfa lorCEte ca ecoul acestei doctrine sd fie vdztft atdt in intreagaBtructurd a Bisericii, cAt gi in sistemele structurale qi ontologice

tl Aceasta ridicd imediat urmdtoarea problemS: Cat de direct ne mutdm€o[templarea de la viaga divind (chiar cu toate particularid{ile salegconornice) cdtre aplicarea ei in existen{a noastrd umand concretd? Aicipoblcma este de a trasa o linie de corespondenld intre viafa internd a luiEumnezeu qi Bisericd. De exemplu, Speidell inlelege at6t teologialpuBeanA, precum qi pe cea rdsdriteand pe mdsurd ce acestea aluneci inspre$eastd eroare. Vedeli, T.H. Speidell, "A Trinitarian Ontology of Persons in3oeiety", in VZ 47 (1994), p.283-300. C.E. Gunton avertizeafi in modEorect cA analogia dintre Trinitate qi Bisericd "ar trebui si fie una indirectd,fn care Biserica este vdzutd ca fiind chemati sE fie, dac-ar fi sd ne exprimdmEtfol, un ecou limitat sau o intrupare a dinamicii personale divine...Blgerica este ceea ce este prin faptul cd este chematd sd fie un ecoutcmporal al comunitilii eteme care este Dumnezeu". C.E. Gunton, "The€hurch On Earth: The Roots of Community", in C.E. Gunton $ D. Hardy(edic,), On Being the Church. Essay on the Christian Community(Edinburgh: T&T Clark, 1989), pp.69,75. Gunton preferd 'ecou', allit€nneni folosili au fost, 'tipar', 'model', 'imagine' qi 'prototip'. Mardeparte, LaCugna ayertizead impotriva ciutirii formelor gi structurilorItricte preluate din Trinitate, qi totuqi fumizead "principiul critic impotriva€Eruia putem mdsura aranjamentele prezente institr{ionale". LaCugna,&FU,p.402. Acestea sunt niqte averti lri importante impotriva corela{iilort?eute prea repede intre viala interioard a Trinitdfii qi realitatea sociald aFlroricii. De exemplu, P. Bemhard, vede universul creat ca fiind: "ofeflecfie intreitd a Sfintei Treimi". Vedefi, P. Bernhard, Der Dreieine.A4fanS und Sein. Die Struktur der Schopfung (Schweiz: Christians Verlag,Etain am Rhein, 1971), pp.2l-24. Vedeli de asemenea, D. Sdniloae, IDO(9ueuregti: Editura Institutului Biblic ai de Misiune al Bisericii OrtodoxeRom6ne, 1978), Vol.l, p.288.

ale inhegii lumi. De exemplu, teologul ortodox grec, Zizioulas,vorbegte despre Dumnezeu ca "Fiind o Comuniune" qi, dinaceastd perspectivS, inlelege cd Biserica este mai mult decdt osimpld institulie. Mai degrab5, spune el, Biserica este un "modde existenld, un fel de a fi', prin care oamenii sunt profundlegali intr-un mod miraculos de insdqi fiinla lui Dumnezeu caTinitate.22 El afirmd c6:

in primi analizd, fiin[a eclezial5 este legati de insdgi fiin{a luiDumnezeu. Datoritd faptului cd o fiin{d umand este unmembru al Bisericii, aceasta devine o imagine a luiDumnezeu, existd dupd cum Dumnezeu insugi exist6. preiafelul de a fi al lui Dumnezeu.23

ln mod asemdnltor, Lossky, teologul ortodox rus care aexercitat cea mai mare influenld asupra acestui subiect dinvremurile noastre, vorbe$te despre o economie a Duhului Sfdntimpreund cu cea a Fiului, care ar trebui definitb in termeniecleziastici cu privire la personalizarea misterului Trinitdlli.zeDupi cum evrdentiazd Lossky: "Trinitatea este, pentru Biserica

22 Z:rIioulas,,BlC(NewYork SVS, 1993), p.15.z3 rbid.24 Vedeli, V. Lossky, MT (London: James Clarke & Co., 1973),inspecial,pp.1-22. Vedeli de asemenea, V. Lossky, 1ZG, in special, pp.l3-43. Losskycontinud o tradilie din teologia orlodoxd rdsdriteand care a fost inceputi intimpurile moderne de cdtre A.S. Khomiakov cu critica sa referitoare lagdndirea apuseand ajungdnd la ideea de sobornost care a reiegit din ea.Apoi, un alt teolog ortodox remarcabil, Georges Florovsky a repetat oanumitd subliniere a doctrinei Bisericii, aceea care este'tn capitol dincristologie". Vedefi, P.P O'Leary, The Triune Church: A Study in theEcclesiologt of A. S. Khomiakov, (Dublin, 1982); G. Florovsky, "Iiible,Church, Tradition: An Eastern Orthodox View" in Collected Works,Yol.l(Belmont, Massachusetts: Nordland Publishing Company, 1972); J.Romanides, "Orthodox Ecclesiology according to Alexis Khomiakov" inGOT, 2 (1956), pp.57 -73.

E*todox6, fundamentul de nezdruncinat al intregii gdndiriFligioase, al pietdlii, al intregii vieli spirituale, a tuturorglperientelor".zs

Pentru teologii ortodocqi, perceplia qi inlelegerea luiDumnezeu determind modurile ulterioare de distingere giIn;elegere atdt a sinelui propriu, precum qi a tot ceea ce-lfneonjoard. Modul in care-L inlelegem noi pe Dumnezeu, di€Ontur lumii noastre la rdndul sdu. in consecinJs, cu fiecareDofiune diferitd despre Dumnezeu, apare qi o formd diferiti arccietelii, avdnd propria sa formd culturali specific5.26 Dupi€Em sublinia Schrag, cunoaqterea lui Dumnezeu gi cunoaqtereadf gine se impletesc in mod inextricabil.2T

TOtr,rqi, teologii ortodocqi din rdsdrit nu sunt singurii interesalide teologia trinitard. in ciuda faptului cd teologia apuseani afbat criticatd ca fiind mai pufin trinitarS, unii teologi apuseni€Ontemporani au abordat cu entuziasm aspectul teologieitrinitare qi semnificalia acesteia atdt pentru Bisericd, precum gipehtru lume. Probabil ci semnificativd este noliunea luiMoltmann cu privire la unitatea rela{ionald a Bisericii, in careg€ oferd prioritate treimii divine.28 Moltmann considerd

tl Losslcy, MZ(Crestwood, New York SVS, 1976),p.65.16 Vedeli referitor la acest subiect, K. Hitchins, Ortodoxie gi Nalionalitate(Orthodoxy and Nationality) (Bucuregti: Univers Enciclopedic, 1995),pp,258ff. Vedeli de asemenea, I.I. IcA Jr., (ed.), Persoand Si Comuniune:Prlnas de cinstire Preotului ProJbsor Academician Dumitru Stdniloae(1903-1993) (Sibiu: Editura qi tiparul Arhiepiscopiei ortodoxe, 1993),pp,l20-130.l7 Vedeli, C.O. Schrag, The Self after Postnodernity (New Haven,Conn./London: Yale University Press, 1 997), pp, | | 0 -l 48.18 C.n. Gunton este de asemenea preocupat de coresponder{a dintreTrinitate qi Bisericd. El argumenteazl cd ecleziologia trebuie S fie definititn modul in care "...Biserica este i4eleasd prin analogie cu

t4 l5

Biserica o copie structurald a lui Dumnezeu ca Trinitate: o'oglindd' in care Dumnezeu doreqte sd Se vadd pe El insuqirefl ectat. Pentru Moltnann.

Comunitatea ecleziald, a lui Hristos este Trinitatea ,tdLitd',

care cel pulin in modul in care practici dragostea mutuald,corespunde dragostei eterne a Trinidlii insigi. Adevdratapirtdgie umand trebuie sd corespundd Dumnezeului triunic gisi fie imaginea Sa pe fimdnt.2g

Zugrdvind Trinitatea ca pe o Trinitate deschisd, gi anume viafadivini parcurge intreaga istorie umand, Moltmann traseazd olinie de demarcalie intre monoteism gi hinitarism negdnd faptulcd cregtinismul ar fi monoteist. in plus, Moltmann pledeazd,pentru faptul cd doctrina Trinitdlii este importantd atdt dinpunct de vedere practic, cdt gi dogmatic, atdt pentru viafacreqtini practrcd, cet qi pentru toatd, doctrina cregtini.Convingerea lui este hermeneuticd: modul in care vedemTrinitatea rcfleclatd, in lume, determind modul in careinlelegem qi ne definim doctrinele.

Aga cum am vdntt anterior, comunitatea umand (Biserica), caomolog al Trinit[fii (comunitatea divini), este cel mai bineorganizatdinviata qi misiunea sa atunci c6nd funclioneazd,intr-o manieri trinitard., atdt ontologic, cdt qi doxologic. Deja, unii

Trinitatea...Astfel, suntem ajuta{i sd infelegem Biserica fiind o comunitatecare este chema6 sd transmitd la nivelul sdu, fiin{a care se afld in rela{ie -comuniunea - caxe este Dumnezeul etern". Vedeti, C.E. Gunton, TheTrqnscmdent Lord: Ihe Spirit and the Church in Calvinist andCappadocian (London: The Congregational Memorial Hall Trust Limitbd,1988), p.8. Vede{i de asemenea, C.E. Gunton, "The Church on Earth",pp.48-80. LaCugna sus{ine o viziune similard, vedefi, GFU,pp.402ff.2e Moltrnann, ooThe Fellowship of the Holy Spirit - The TrinitarianPneumatology", in SJT, 37 l 3 (1984), pp.289, 292, 29 4.

t€ologi, menfionali mai sus, au fdcut anumite comentariiSlperimentale cu privire la modul in care ar putea afecta untfinitarism relafional inlelegerea noastr[ referitoare la structuraCcleziald. De exemplu, Volf argumenteazd cd "Iegdtura dintrerclafiile trinitare qi cele ecleziale nu este doar una formal6", ciOai degrabd una "'ontologtc6', deoarece a fost creatd in modloteriologic".30 Totu$i, un asemenea cadru epistemic ridicdimcdiat o noud problemd: cet de repede putem trece de laeontemplarea vielii divine trinitare (chiar cu ajutorul tuturorparticularitStilor sale economice) la aplicarea in viala noastrdeeleziald?

Evident, un asemenea mod de existenld ar fi posibil daci unEctfel de model trinitar ar fi un model care ar fi ugor deBVidentiat. Dacd, din punct de vedere epistemologic, TrinitateaBeonomicd este cdmpul hermeneutic prin care noi avem accesla viala trinrtard, atunci acesta ar fi modul de viafi al Bisericii,fi anume si fie o oglindd a comunitSlii divine.Responsabilitatea Bisericii este, evident, aceea de a aveaintimitate cu Trinitatea divind, de a trii in mod corespunzitor qide a reflecta existenfa trinitard in fiecare comunitate uman[foeald. intr-un asemenea cadru, Biserica ce trdiegte in prezen\aTrinitdlii va fi o Bisericd modelatd intr-un mod trinitar,devenind astfel o structua funclionali qi ontologicd, ce reflectdUn mod trinitar de existenld pentru orice alte comunitdliumane.3l

30 M, Vof, After Our Likeness, p.195. Vedefi de asemenea, pp.l9l-25-t,p€ntru o lucrare refere{iald extraordinard a Bisericii-li coresponden![ cuTdnitatea; P. McPartlan, The Eucharist Makes the Churoh: Henri de Lubacend Zizioulas in dialogue (Edinburgh: T. & T. Clark, 1993); J. Zl.z;ioulas,EAC,3l Vedeli referitor la acest subiect, N. Afanasieff, "The Church whichfuceides in Love" in J. Meyendorff, The Primacy of Peter (London: Faith

17t6

insd, cdt de ugor este si exprimdm prezen\a reald a Trinitefi instructura Bisericii? Amvdz:trt deja cdt de dificil a fost in trecutpentru diferite Biserici si giseascd un mod semnificativ de adefini corespondenla dintre transcendenla lui Dumnezeu giimanenfa lui Dumnezeu, in special, ?n relalie cu natura luiDumnezeu. Pe de altd, parte, am subliniat importanfa prezenleircale a lui Dumnezeu ca Trinitate in economia milntukii. inconformitate cu acest ultim aspect, Biserica are nevoie de oprezenld vizibild a lui Dumnezeu pentru a-Si structura vialapotrivit cu modelul trinitar.

Presupundnd c6, intr-adevdr, Biserica poate sd localizezeprezen\a reald a Persoanelor divine in economie, ne vom

Press, 1963), pp.57-110; N.T. Ammerman, Congregation and Community(New Brunswick Rutgers University Press, 1997); R. Banks, Paul's Idea ofCommunity: The Early House Churches in Their Historical Setting (Exeter:Patemoster, 1980); G. Bilezikian, Community l0I: Reclaiming the LocalChurch as Community of Oneness (Grand Rapids: Zondewan, 1997); C.E.Gunton, "The Church on Earth: The Roots of Community" in C.E. Gunton,qi D. Hardy, (eds.), On Being the Church. Essay on the ChristianCommunity (Edinburgh: T&T Clark, 1989); R. Kress, The Church:Communion, Sacrament, Communication (New York Paulist, 1985); A.I.McFadyen, The Call to Personhood: A Christian Theory of the Individual inSociql Relationships (Carrbridge: Cambridge University Press, 1990); A.I.McFadyen, "The Trinity and Human Individuality: The Conditions forRelevance" in Theolo gt, 9 5 (1992), pp. I 0- I 8 ; R.H. Niebuhr, "The Doctrineof the Trinity and the Unity of the Church", in Theologt Today, 3(1946/47),pp.371-384; J. O'Donnel, "The Trinity as Divine Community: ACritical Reflection Upon Recent Theological Developments" inGregorianum, 69 (1988), pp.5-34; R. Panikkar, The Trinity and W'orldReligious: Icon-Person-Mystery, Inter-Religious Dialogue (Madras:Christian Literature Society, 1970); M. Volf "The Church as a PropheticCommunity and a Sign of Hope" in European Journal of Theologt, 2(1993), pp.9-30; M. Volf, "'The Trinity Is Our Social Program': TheDoctrine of the Trinity and the Shape of Social Engagement" in ModernTheologt, Vol. 14, 3 (1998), pp.403-423.

fntoarce acum sd vedem cum putem percepe o asemeneapfezontd, Dpd identitatea Trinitblii este fie redus[ la tdcere, fiegreu dc gAsit in economie, atunci ce fel de Biserici rczultddintr-o imagine dezechilibrata a Trinitdtii in economiadntuirii?

Aecste intrebdri sunt cele care trebuie discutate in cadrulFestui volum. Vom demonstra cd prezenla Trinitdlii este intr-adevdr incdrcatd de dificultate epistemicd. Mai curdnd, aSaeum vom vedea, o hermeneuticd ce ajutd mai mult€pistemologia creStind poate fi aceea a "prezenlei absente" aTlinitityii in economie. in weme ce hermeneutica este in sinetnelli problematici, vom incerca sd identificdm ecoul acesteirealit6ti atat in cadrul tradiliei ortodoxe rdsdritene, cdt gi incadrul celei apusene.

tpldropeu y&p &.pru 5u io6nrpou iv aLvLypurv, r6re 6lrpdoonou npoq n'p6oonou' fAcum, vedem ca tntr-o oglind6, inehip intunecos; dar atunci, vom vedea faldin falitl a scris PaveleAnd a incercat sd, precizeze corespondenla dintre existenfa luiDumnezeu qi inlelegerea noastrd umani (I Cor. 13:12). Dinmoment ce Cdderea a produs un gol epistemologic intre om qiDumnezeu, rentltd, cd il putem inlelege doar in 'lumina'eredinfei. in starea noastrb decdzutd,,putem doar dori gi spera lapfezcnla lui Dumnezeu, dar aceasta nu va fi niciodatddobAndit5. Ca rezultat al celei mai obiqnuite experienfe noeticepe care o avem cu Dumnezeu in economie, nu putem oblinenimic altceva care sd contureze identitatea TrinitSlii, decAttEeerca. in aceastd hermeneuti cd a tdcerii, toate doctrinele€teqtine au fost conturate in mod corespunzdtor: ca niqte umbreele realitalii divine. Dupd cum vom incerca si aritdm, intreagaEtruoturd a existenlei qi gAndirii ecleziale a fost profund

l8 l9

marcata de o tdcere neaqteptati a lui Dumnezeu ca Trinitate ineconomie.

Teologii secolelor al doilea, al treilea qi al patrulea s-auconcentrat asupra revelaliei biblice a lui Dumnezeu prinHristos qi prin Duhul pentru a defini natura lui Dumnezeu caTrinitate. Capadocienii, de exemplu, qi-au direclionat teologiaavdnd atenlia atintitd asupra Scripturii. De aceea, gAndirea gidialogul lor trinitar iqi aveau originile in evenimenteleeconomice soteriologice ale istoriei mantufuii.32 Wilkenconsiderd cd economia a reprezcntat pentru Capadocieni"motorul care a condus spre g0ndirea trinitard',.33 Gre$ealamultor erezii timpurii a fost aceea de a men{ine ideile elenisteale divinitdlii, care n-au fost modificate ca urmare a aparilieilui Hristos in spaliul creat. Pdrinlii Bisericii primare, in specialAthanasius gi Capadocienii, au respins aceastd metodi gi auaccentuat ideea ci orice gAndire referito arc la Dumnezeutrebuie sd inceapd cu autorevelalia lui Dumnezeu in istorie, inspecial, revelalia adusi de Hristos. Astfel cd, dup6 cumcomenteazd Grigore de Nisa, "mintea umand poate doar sdvorbeascd despre Dumnezeu a$a cum inva{i din lucrdrile luiDumnezeu".34

Totugi, aceasta nu este o perceplie specificd doar ortodoxieirdsdritene. in mod asemdndtor, John Calvin a insistat asuprafaptului cd nu vom inlelege qi nu vom putea vorbi despreDumnezeu decdt in podul prin care El S-a revelat qi prin careS-a oferit pe Sine insugi ca Trinitate. Altfel, doar folosireasimpld a numelui lui Dumnezeu, golit de aceastd realitate, va

32 Vedeli, LaCugna, GFU,pp.2l-24.33 R.L. Wilken, '1.{ot a Solitary God; The Triune God of the Bible',. in proE cclesia, 3.1 (1994), pp.3 6-55.34 Gregory, Contra Eunomius,2.154.

itttroduce ?n epistemologia creqtind nofiuni fdrdl nici orcrnnificalie autentic6.35 Moltmann, de asemenea, crede ci "din'l'rinitatea rezaltatd din trimiterea lui Isus putem interpreta'l'rinitatea in originea ei divin6".36 Prin urmare, putem spune cddoctrina Trinitilii nu trebuie sd fie v[zutd ca stdnd in spateleeau sub evenimentele istorice care constituie revelalia luil)umnezeu, ci mai degrabi noliunea Trinitdlii este constituitb ingi prin ele.37

Dc asemenea, gi teologii orlodocqi rdsdriteni au recunoscutirnportanla adevirului revelat in Scripturi pentru inlelegereaprczcnlei lui Dumnezeu in creafie. Acesta, la rdndul sdu, a fostdezvoltat intr-o manierd teologic d. Bria, citdndu-l pe StiniloaeFptfnc: "Prczen\a lui Dumnezeu este transparentd in lumeaf rcatil; unitatea, ordinea gi sfinlenia crealiei sunt inriddcinate inlogos-ul viu qi 'ralional"'.38

-t! f ttlvin, Institutes ,1 .13.2.

ln Moltmann, The Church in the Power of the Spirit: A Contribution toMe,vtl anic Ecclesiolog,, (London: SCM Press, 1977), pp.53-54.17 Vcrle ti referitor la aceasta, p. ;6u ,Living the Trinity (Bramcote Notts:

[]rtrve Books, 1982); D. Coffey, Deus Trinitas: The Doctrine of the Triune6od (Oxford: Oxford University Press, 1999). S. Davis, D. Kendall, G.tt'tlrlfins (eds.), The Trinity: An Interdisciplinary Symposium an thelllnl{r, (Oxford: Oxford University Press, 1999); C.E. Gunton, Promise;[-,E, (lunton, The Triune Creator: A Historical and Systematic Study{Edinhurgh: Edinburgh University Press, 1998); T.F. Torance, Theft'lnltariun Faith: The Evangelical Theologt of the Ancient CatholicC'han'h (Bdinburgh: T&T Clark, 1988); A.J. Torrance, Persons intbmntunion; E. Hill, The Mystery of the Triniry (London: GeoffreyChapmnn,1985).lf I lllil, "'l'he Creative",p.7l . S6niloae inlelege logos-ulca fiind atdt Fiullnlntllrrt, ciil 6i cuvdntul lui Dumnezeu in Scriptud. Vedeli de asemenea,Zftiouinn, BAC, pp.67-78; Stdniloae, Theology, p.110. PAnn de curdnd,Eptoape intreg spectrul opiniei teologice ar fi fost de acord cd Scripturile

2120

Sigur, pentru teologii ortodocpi, orice inlelegere referitoare larevelalia lui Dumnezeu nu este doar una canonicd.Dimensiunea deplini a logos-ului este datd perceplia formatidin contextul mai larg al crealiei. Dupd cum observi Lossky:"Fiecare lucru creat are punctul sdu de contact cu divinitatea; qiacest punct de contact este ideea Sa, raliunea sau logos-ul caresunt, in acelagi timp, finalitatea cdtre care tinde".3e

in consecinfS, pentru teologii ortodocqi rdsiriteni, atenarelevaliei lui Dumnezeu este mai largd decdt cadrul desemnatde relatdrile biblice.aO Ei suslin c5, in timp ce relevafia pe careo avem in Hristos este o revelalie inchisd, dialogul luiDumnezeu cu umanitatea continud prin Scripturi gi tradilie incadrul Bisericii.al De aceea, pentru bisericile ortodoxerdsdritene, Scriptura este importantd prin relevarea a cel pulincdteva aspecte referitoare la modul in care Dumnezeu serelationeazd noud in timp.

Astlcl cd, urmAnd modelul hermeneutic de transpunere a unorrtt'ur"rturi trinitare din relatdrile biblice in forma unei doctriner:fe$tinc, ce a fost selectat[ de noi, anterior, ca exemplu, nevom angaja acum intr-o analizd criticd fald de doi teologiinrportanli, care vin din doud tradilii diferite (Moltmann qiLossky), pentru a sublinia forma discursului lor teologic, cheiaItrr hcrmeneuticd aplicatd in discursul lor teologic qieonsccinlele care decurg din acestea asupra epistemologieiereptinc. Vom incerca sd ardtdm at6t punctele tari, cdt qifiruitclc gramaticii lor teologice specifice. CAfi vrememetodologia catafaticd, este mai accesibil5 culturii occidentale,eu cilrc cred cd suntem, cei mai mulli dintre noi, mult maifatniliarizali, vom incepe analiza noastrd prin scanareatettlogiei lui Moltmann incercdnd sd demonstrim cdhermeneutica sa dia-noetici reduce misterul limbajului teologic;i limiteazi sfera epistemologiei trinitare. Ne vom concentragtentia asupra metodologiei sale, asupra structurii saleepistcmologice qi asupra percepliei sale ontologice referitoarela Trinitatea absent-prezenti in economie.

ocupd un loc unic Ai indispensabil al autoriElii credinlei, practicii qimedita{iei cregtine. Vedefi referitor la acest subiect, E. Farley and P.C.Hodgson, "Scripture and Tradition", in P.C. Hodgson qi R. King, (eds.),Christiqn Theologt: An Introduction to its Traditions and Taslcs (London:SPCK, 1989), p.35; D. Sdniloae, Teologia, Vol.l, pp.53-64.39 Lossky, MT,p.98.40 Zizioulas percepe istoria lui Hristos ca fiind o parte a revel4iei. El criticdmodul in care istoria qi revelalia par sd fie in contradiclie. Vedefi, Zizioulas,BAC, p.78; O incercare importand in teologia modernd de a depdqicontradic{ia dintre istorie gi revel4ie se gdseqte in W. Pannenberg,Revelation as History (London, 1969).alD. Stdniloae, Theologt, p.l10. Sfintele Scripturi sunt, pentru Sdniloae, oformd prin care este pdstratd revelalia cu toatd eficienfa sa. Scripturile nuconlin nici un fel de alti revelalie, decit revelalia care este impliniti prinHristos. Vedeli referitor la acest subiect, D. Sdniloae, Teologia, Yol.l,o.53.

22 23

PARTEA iNrArn

EPISTEMoLocIA cATAFATTcA IrnrurrAlrr

Nici o fiin![ omeneascd nu trece dincolode nevoia de acomodare atunci cdndvine vorba sd audi despre Dumnezeu qide aceea, teologii trebuie sd lina cont defaptul cd intreg limbajul despreDumnezeu poartd forma acomodirii.a2

Bauckhama3 susline cd"cea mai importantd noliune teologicdce domini lucrarea de inceput a lui Moltmann esteinterpretarea sa dialecticd" referitoare la manifestarea luiDumnezeu in istorie.a4 Potrivit acestei chei hermeneutice.

42 W.C. Placher, The Domestication of Transcendence: How ModernThinking about God Went l|'rong (Louisville: Westminster John KnoxPress, 1996) p.58.43 Bauckham este cel mai vehement critic al teologiei lui Moltmann.Referindu-se la c54i1e lui Bauckham , Moltmann: Messianic Theologt in theMaking qi The Theologt of Jiirgen Moltmann, Moltmann comentead'."Cdr{ile sale... sunt de departe cele mai bune reladri referitoare la teologiamea". Moltmann, "The world in God or God in the world?", in R.Bauckham, (ed.) God Will Be All in All: The Eschatologt of JtirgenMoltmann (Edinbwgh: T&T Clark, 1999)p.35.4 R. Bauckham, The Theologt of Jiirgen Moltmann (Edinburgh: T&TClark, 1995), p.4. Vedeli de asemenea, H.W. Frei, "Book Review of TheTheologt of Hope" in Union Seminary Quarterly Review 2313 (1968),p.268. Frei consideri cd Moltmann este un "gAnditor dialectic", nu in sensulgdndirii lui Kierkegaard sau al gdndirii de inceput a lui Barthe, ci intr-un

Moltrnnnn considerd drept contrare noliunile referitoare lagbrenta 6i prezenfa lui Dumnezeu in economie. Sigur, dupdeuflr vonl vedea mai tdrziu, el ajunge la o solulie finali logicafef'eritoare la aceste realitdli contrastante. Totuqi, este foartelmportant de notat, inci de la inceputul analizei noastre cuprivire la hermeneutica lui Moltmann, care este punctul sdu depornire in abordarea discursului sdu teologic cu privire latrettccndcnla imanentb a lui Dumnezeu (prezenfa absenti).

lntr-adcvdr, dupd cum a observat Webster cu multi acuratele,"tcologia lui Moltmann ca intreg este strdbituti de ideea ciFumnezeu are o istorie".4s Ceea ce doregte Webster sA:ttblinicze nu este faptul cd teologia lui Moltmann se referd la€€va din istoria lui Dumnezeu ca atare, ci la faptul cdDutnnczeu intervine in istoria noastrd intr-un asemenea mod,Incdt istoria noastrb devine istoria Lui, prin Hristos. Afirm6ndgeeasta, Moltmann incalcd stilul qi maniera tradiliei creqtineclnsicc, care a fost caracterizatd, printr-o "abordare analiticd,stcnttr, vigilent[ fald de intrebdrile referitoare la logicd qipfo0cdur5".46 El susline faptul cd problema legatd deetgumcntele clasice pentru existenla lui Dumnezeu nu oreprezinti logica argumentului, ci premisele pe care se bazeazd,henneneutica. Dupd cum susline O'Donnell:

Pe baza dovezilor clasice cineva poate S clddeascd unargument teologic pornind de la experier{ele avute inuniversul creat (cosmosul) 9i lintind spre fiinfa supremd.

rene hegelian sau marxist. Pentru o privire generab a dialecticii modeme,vedeli J. Ellul, What I Believe, trad. de G.W. Bromiley (Grand Rapids:Eerdmans/London: Marshall and Scott, 1989), pp.30-35.{l J,B, Webster, "Jiirgen Moltmann: Trinity and Suffering" , in Evangel 312( l9ll5), p.6.i6 lb id. , p.4.

' t / 25

Moltrnann insd susline cd noi nu putem identifica acestcosmos. Pentru cd, de vreme ce trdirn intr_o lume a haosului.putem noi oare trage concluzia despre exister{a lui Dumnezeusau, mai degrabd, deducem de aici, existen{a unui monstru?47

Avdndu-l pe Luther in fundal, premisa teologicd lui Moltmanneste, in schirnb, aceea cd crux probat omnia (crucea testeazdtoate lucrurile) in teologie.as Acest lucru este posibil, deoarececrucea Il reveleaz6 pe Dumnezeu in contradic{ie cu El insusi.In evenimentul crucii, Dumnezeu este cunoscut ca fiind opusullui Dumnezeu: un Dumnezeu al suferinfei, al ruqinii, alneputinlei qi degraddrii. in consecinfi, Moltmann considerd cdacesta ar trebui sd fie principiul hermeneutic al teologieicreqtine, gi anume structurarea unei gramatici dialectice despredivinitatea lui Dumnezeu aga cum este ea revelati prinparadoxul crucii.ae Poffivit lui Bauckham, aceastdhermeneuticd este "inclusd intr-o structurd,trinitard, care devine

pfincipiul teologic predominant" al lucrdrilor de mai tdrziu alelul Moltmann.so

Elte vrednic de menlionat faptul ci Moltmann igi construiegte

@i:tenrologia sa trinitard pe baza unei aborddri empirice qidfnamice cu privire la cunoaqterea adevdrului desprefumnczeu care uffneazd. vechea zicaI| "a-L cunoagte peEumnezeu inseamnd a suferi cu Dumnezeu".Sl AceastdSordare cognitivi implici o acfiune concretd de identificare an€estr6, a celor ce participdm la procesul cunoaqterii, cu Isus€€l istoric, cel ce a fost crucificat pentru a facilita participarean€AEtrA in existenla Sa. Aceasti identificare a noastrd cu Isus!!aid6 in ceva mai mult decit intr-o simpli armonizare eticd"; ea6tte o eliberare atdt fald de activismul religios, c6t qi op€rticiparea ontologicd la vrata Trinitdlii divine.s2 Totugi,

S R. Bauckfram, Theologt, p.4. lntr-adevdr, Moltmann considerd cartea safihe hinity and the Kingdom of Gad ca fiind prima dintr-o serie derfgmtributii sistematice" la teologie. QKG,p.xi). Totuqi, Moltmann suslined€ eremenea cd el nu a intenlionat niciodatd sd dezvolte o teologielfutomaticd ce "ridicd pretenfii de integralitate, organizare perfec6 9i&plin[ competenfd pentru intreaga zo16 analizatil". El a refuzat, cu succes,d dezvolte un astfel de sistem teologic qtiind d sistemele, "chiar gi unele'detehise"', "ii scutesc pe unii cititori (qi pe majoritatea admiratorilor lor)dC a gandi in mod critic qi de a trage concluzii independente qif€tponsabile" 9i de a nu "participa 1a discr{ii" (TKG,p.xi). Astfel el, ln mod€oalti€nt dezvoltd un sistem teologic bazat atdt pe o gramaticd noeticd,pllcum qi pe o abordare empiricd.tl fr(G, p.8.tl Pent* Moltmann, aceasta este o epistemologie cregtiri alternativi laS6adirea pragmaticd a lumii moderne, care este condud de viziunea€onfonn cdreia a cunoaqte ceva inseamnd intotdeauna a domina ceva, qilaume, "cunoaqterea este puterea". Vedeli, TKG, p.9 . Pentru el, cunoa$tereaInplicd un spectru mai larg de semnific{ii: intr-un sens 'oa cunoaqte"ff,leamnd a avea o anumitd competentd; in alt sens "a cunoaqte" inseamni afl fatniliarizat cu ceva sau cu cineva. Ved{i, referitor la acest subiect, K.

47 J.J. O'Donnell, The Mystery of the Triune God (London: Sheed & Ward,1988), p.14.48 cc,p.1. tnf-adevar, potrivit lui Moltmann crucea lui Hristos este centruleuristic al gdndirii creqtine. Dus cum se exprimd el: 'Moartea lui Isus pecruce este centrul intregii teologii cregtine... Toate afirm{iile cregtinedespre istorie, despre Biserici, despre credinfd gi sfinlire, despre viitor gi_speranfd igi au originea in Hristosul crucificat, (CG, p.ZO+1. La fel,Moltmann considerd cd 9i escatologia este un centru euristic al vidii sig6ndirii cregtine. (TH, p.16). EL ?ncearcd sd impace aceste dou6 p..t.n1iispun6nd cd Theologt of Hope Si CruciJied Goi sunt doud pa4i ale uneisingure dialectici. (CG, p.5). De aceea, trebuie sd se procedeze cu aten[ieatunci cdnd sunt exprimate implic4iile pretenliilor sale sau c6nd se compariunele preten{ii exprimate intr-un loc cu altele exprimate in alt loc.+9 Ibid. celebra qi adesea cita6 afirma{ie a rui Bonhoeffer de asemeneasubliniazd faptul cd "Biblia ne conduce cdtre lipsa de putere a lui Dumnezeugi cdtre suferin{a Lui; doar Dumnezeul care suferi ne poate ajuta,'. D.Bonhoeffer, Letters and Papers from prtson, trad. de R.H. iruller, F. Cl*k ,J. Bowden (New York Macmillan, 1972),p.361.

26 27

pentru Moltmann, aceastd participarea la viala divind nu este onoliune goald, o meditalie lipsiti de raliune sau dccontemplalie vag6. Ci este o formd de cunoagtere ce apeleazd lao hermeneutici de tip catafatic ce defineqte rezultatulconvergenlei dintre acliune qi meditalie, fiecare dintre acestedoud aspecte fiind, la rdndul 1or, conectate cu patimile luiHristos. Astfel, meditalia, in gdndirea lui Moltmann, trebuie sdfie 'meditatio crucis' dacd dorim sd fie folositi ca uninstrument epistemologic cregtin. in principiu, meditalia in sinenu este hotirdtoare pentru nici o rcalizare empirici cregtini.Dupi cum se exprimd Moltmann: "Practica nu poate finiciodati dedusd din meditalie, deoarece, fiind vorba de opracticd cregtind, aceasta trebuie sd urmeze modelul lui Isus celcrucificat", ceea ce imprimi meditaliei cregtine o dezvoltarepragmatisf.s: Totuqi, din punct de vedere funclional,Moltmann susline ci trebuie si existe meditalie qi contemplarein fiecare sistem eclezial, in caz contrar, activitatea religioasddevine un simplu activism.sa Astfel, el subliniazd cd numaievadarea din gdndirea pragmaticd citre redobAndireamiracolului qi a inchinirii ne vor conduce la o redescoperire adoctrinei Trinitdtii.ss

Lehrer, Theory of Knowledge, Second Edition (Colorado/Oxford: WestviewPress, 2000), pp.4-7. ln mod evident, infelegerea fundamentald a luiMoltmann referitoare la cunoaqtere pare sd fie de genul celei din urm6: ocunoagtere care necesitd o relafie cu Dumnezeu qi o participare dinamicd laviafa divind.53 TKG,p.B.s4Ibid., p.655 Moltmann considerd cd, "devotamentul lumii tnodeme fq6 de ceea ceeste etic qi pragmatic a condus la transformarea doctrinei Trini6fii intr-rmmonoteism moral". El sti intre aceea care considerd crucea ca fiindneatractivd gi invechitd qi aceea care considerd cd doar crucea qi nirnicaltceva reprezintA testul pentru tot ceea meri6 sd fie numit creqtin. Vede{i"CG,pp.1,74; TKG, p.8. Pentru o viziune criticd, mai largd, referitoare la

f'rrttrqii, cliiar dacd gramatica crucii a fost imbinatd cu gramaticadoxulogicS, in discursul teologic al lui Moltmann, trdsdturadtttttinantd a epistemologiei sale rdm0ne perceplia despreDunrrtczeu, ce este dedusi din propria Sa istorie prinpat'ticipare ontologicd la vrata divind. Dupd cum spuneMoltmann:

Acolo unde este vorba despre perce$ia teologicd privitor laDumnezeu qi istoria Lui, va exista o descoperire moderri agindirii trinitare atunci cdnd exisd in acelagi timp oschimbare fundamentali a ralionamentului modem - oschimbare de la stdpdnire la pdrtdgie, de la cucerire laparticipare, de la produc,tie la receptivitate.s6

Cttnt ar trebui, atunci, sd abordim noi realitatea istoriei luil)utnnczeu? Moltmann argumenteazd ci rdspunsul nu poate figdsit in hermeneutica tradiliei creqtine apusene ce, inspir6ndu-re dirr filozofia greacd, il consider[ pe Dumnezeu ca fiindnetura supremd necomunicabil5.sT Dimpotrivd, el propune oepistcmologie trinitard, care se bazeazd pe evidenlele noeticeslr.r manifestarii Trinitdlii in cadrul crealiei. Contrariat de lipsapclt'spectivei unei simple aborddri apo.fatice a lui Dumnezeu ceTrinitate, Moltmann propune o gramaticd noeticd pentru unttsemenea discurs teologic. Aceasti gramalicd noetici oferdepistcmologiei creqtine o perspectivd diferiti referitoare la

ecest subiect vede{i, R.E. Otto, The God of Hope: The Trinitarian Vision ofJllrgen Moltmann (LanhamA{ew York/London: University Press ofAmerica, 199 1), pp.l3 -62.ro lKG, p.9.17 Moltrnann crede cd din cauza faptului cd tradilia apuseand a fost mereupt'eocupatd de 'dovezi' ale existenlei lui Dumnezeu, aceasta a deschis calear'Ftrc tcologia existenfialistd gi cdtre subiectivismul modern. Yedqi, TKG,p,10.

28 29

descrierea trinitard a lui Dumnezeu asupra cireia ne vomindrepta atenlia in aceastd secliune. Dupd cum vom vede4 oasemenea perspectivd inldturd viziunea metafizicd asuprolimbajului teologic evidenliind, in schimb, o hermeneuticitsinteticd a Trinitdlii. Aceastd inlelegere trinitard, a luiDumnezeu, potrivit lui Moltmann, se obline nu numai printr-unproces cognitiv de detaqare fald de universul creat, ci qi prinmiracol, care, in accepliunea lui, este o perceplie ce ,,merge

atdt de departe, c6t de departe poate ajunge dragostea, mila giparticiparea".58

Primul nostru pas in universul concepfual al lui Moltmann esteo evaluare criticd a metodologiei sale hermeneuti ce (modusoperandi) aplicatd in incercarea de a trasa o linie decorespondenld intre Trinitatea divind qi comunitatea umand.Dupi cum vom incerca sd aritdm, acest demers va eviden{iaatdt problemele semantice, cdt qi pe cele teologice ridicate degenul epistemologic al lui Moltmann. Analiza noastrihermeneuticd va fi urmatd de o vedere panoramica ldrgitaasupra discursului sdu teologic cu privire la cdteva dintre celemai importante doctrine creqtine, care au fost conturate inconformitate cu hermeneutica sa.

58 Noliunea de "cunoagterea prin miracol', nu este specificd doar luiMoltmann, el admite d atdt filozofii greci, c6t 9i parin{ii Bisericii au ficutreferire la acest gen de cunoaqtere. Ved{i, TKG,p.9.

Cupitolul I

Modus Operundi: gramatica dialectici a Triniti{ii

Mettrdologic, Moltmann "a respins tipul de teologie naturald,Gere ll percepe pe Dumnezeu ca fiind evident sau dedus dinlume", conchide Baukham in urma unei analize atente asuprateologiei celui dintdi.ss Moltmann susline c5, din punct devederc epistemologic, Dumnezeu nu poate sd fie cunoscut saurevclat prin elementele cognitive confinute de lumea actuald. ElEtedc aceasta, nu pentru ci Dumnezeu ar fi absent din creafie,deoarece el susline cu tdrie cd Dumnezeu ca Trinitate igifionifcstd plenar prezen\a Sa in lumea noastrd creati.60 Ceea cevrea cl sd spund aici, de fapt, este cd trebuie folosit[ o noudeheic hermeneuticd pentru a surprinde atdt prezenla luiDurnnczeu in crealie (imanenla Sa), cdt gi absenla Sa din€rcatic (transcenden{a Sa). Vom analiza aici structurametodologicd a acestei "cdlStorii de explorare" a lui Moltmann

tq R. Bauckham, Moltmann: Messianic Theologt in the Making,{Basingstoke: Marshall Morgan and Scott, 1987),p.57.tr Moltmann a fost criticat pentru faptul cd doctrina sa referitoare latevcfalie neagdprezen\a lui Dumnezeu. Vedefi, J. Macquarrie, "Theologiesof llope: A Critical Examination", Expository Times,8214 (1971),p.10a. lneceuf sdu, "Eschatology and time", in F. Herzog (ed.),The Future of Hope:Theolog as Eschatologt (New York Harder and Harder, 1970), p.123, J.Mucclurrie pare sd infeleagd conceptele lui Moltmann despre "preze{5" qr"promisiune" ca excluz6ndu-se reciproc. Cel dintdi spune: "Avem nevoie deprczenp la fel cum avem nevoie qi de promisiune". Totuqi, Moltmann nutlerrg[ prezenla lui Dumnezeu in economie, ci mai degrab "ptezentaetcrnil" ca o prezen[d fird viitor. Vedeqi, TH, pp.28ff. Vedefi de asemenea,€1, Morse, The Logic of Pro'mise in Moltmann's Theologt (Philadelphia:Foftress Press, 1979).

30 31

sau "aventura sa de idei", aga cum ii place lui sd_qi denumeascipropria sa cercetare teologic6.6t

1.1. Dialectici gi analogie

Moltmann impdrtdqeqte aldturi de pannenberg o nemullumircprofundd cu privire la "principiul analogi i,u, ul teologieitradilionale, potrivit clruia ceea ce este analog poati ficunoscut doar prin ceva asemdndtor.63 Moltmann

61 Coc,pp.xivf.62 Aquinas este poate cel mai bine cunoscut pentru teoria sa referitoare laanalogie. El crede cd ceea ce exprimd limbijur nostru ca fiind adevdratdespre Dumnezeu nu este nici unanim (in intregime acelaqi), nici echivoc(in intregime diferit), ci analogic (asendndtor cu modul de a fi al lurDumnezeu). vedeli summa I. 13.5. pentru o evaluare excelend a folosiriia_nalogiei de cdtre Aquinas vedeli, D.B. Burrell, Aquinas: God and Action(London and Henley: Routledge & Kegan paul, 1979), pp.55_67; N.L.Geisler, Thomas Aquinas: ln Evangeticar Appraisar (Grand itapids: BakerBook House, 1991), pp.l37-149. Totuqi, atliidqivateorogi care au incercatsd descrie manifestarea economici a lui Dumnezeu au folosit de asemeneaprincipiul analogic. vede{i, E.L. Mascall, Existence and Anarogt: A sequerto 'He Who Is'(LondonA.lew york/Toronto: Longmans, Green and Co,1949) 9i J. Mclntyre, "Analogy,', inSJT,12 (1959).63 CG, pp.26-28. Desigur, unii teologi au fblosit aceasd sramaticaanalogicd cu o semnificafie diferitd, gi anume, ca pe o aserrniare_prin_diferenld a lui Dumnezeu cu crealia Sa. Vede{i, M. Volf, After OurLikeness, pp.198-200, unde el clarificd limitele unei asemenea analoeii.vedeli de asemenea, c.M. Lacugna gi K. McDonnell. ,.Returnine fr-om'Th9 Far CountrSr"', pp.l9l-215; N. Lash, .,Ideology, Metaphol andAnalogy", in B. Hebblethwaite gi S. sutherrand (eds.),The phiiosophicalFrontiers of christian Theologt: Essays presented to D.M. MacKinnon(Cambridge: Cambridge U,iversity press, l9g2), pp.6g_94; R. Williams,"The Literal Sense of Scripture',, 1n Modern fheoiig,,, VoiJ, 2 (Januaryl99l),pp.l2l-134; S. McFague, Metaphorical Theology: Uodik oyCoa i"Religious Language (London: SCM press, l9g3).

g5umenteazd cd aceast[ gramaticd platonicd, atdt de ugorldoptatd de epistemologia cregtind, nu exprimd in mod corect&etrina despre cunoagterea lui Dumnezeu.6a Totugi, cea mai*fe problemd legatd de principiul analogic este cd "fiefumnezeul invizibil este cunoscut prin elementele Sale$Elogice din ordinea crealiei gi prin evenimentele din istorie€Ue aratd spre El, fie este cunoscut prin revelafia de Sine qiplt Duhul Sffint al lui Dumnezev".65 Moltmann susfine cdf€Velalia lui Dumnezeu concretizatb in altceva ce nu este ca Elalu, ceea ce este strSin de El, sau nu este de la El, este de fapt,Inposibih. Deoarece, dacd acest principiu al asemdndrii sefplied in mod strict, atunci Dumnezeu nu poate fi cunoscut&e$t numai de Dumnezeu, cdtd vreme nu existd nimic altcevalA universul creat care sd fie asemSnitor cu El. Iar aceastalArcamnd cd nu existd nici o posibilitate de a dezvolta vreoflafic analogicd intre Dumnezeu qi rcahtatea din universulE3Et. Mai mult dec0t atdt, Moltmann argumenteazd cd dacd sepf€cupune ci existi o distinclie metafizicd intre Dumnezeu giiuttea ueat6, atunci aplicarea principiului analogic ar conducetpre o modalitate epistemici de a descrie revelafia luiDumnezeu in univers ca pe o epifanie a prezenlei Sale eterne.66MeeQuanie susline cd Moltmann este intr-adevdr "foarte criticgu privire la orice formd de inlelegere a revelaliei, care esteBbordata ca un fel de manifestare divind ce este mereu

g eG, p.26, Platon a fost primul filozof care a introdus conceptul de:nalogie in domeniile filozofice ale epistemologiei 9i ontologiei.Vedeli. B.Mandin, The Principle of Analogt in Protestant and Catholic Theologt

{Haguc: Martinus Nijhoff 1968), pp.l-2.6l eG,p.za.6 Eptfonto este pentru Moltmann viziunea greceascd a manifestdriipfeEentului etem, revelafia lubrurilor a$a cum sunt ele in sfera eterrd.Vedeli, TH,p.40.

JJ

prezentd, static[, neschimbitoare".61 in opinia lui Moltmann,ateismul aplicd acest principiu analogic pentru a dovedrinexistenla lui Dumnezeu. Argumentul acestui sistem dcgdndire urmeazd logica potrivit cireia daci suferinla existi inrealitatea prezentd gi Dumnezeu nu o poate invinge, atuncirezultd cb El nu exist6.68

Pe de altd parte, spune Moltmann, teismul este, de asemenea,vinovat pentru introducerea in epistemologia creqtini ahermeneuticii determinatd de via negativa a teologiei misticecare interiorizeazd sau chiar inlocuieqte "via analogica,consideratd de Bisericd drept o hermeneuticd pozitivd'.6eAstfel, potrivit lui Moltmann, ambele extreme sunt sisteme

67 J. Macquarrie, "Today's Word for Today: L Jiirgen Moltmann", inExpository Times,92ll (1980), p.5.68 Vedeli, CG, pp.2l9-227. Moltmann incorporeazi aici mult din criticaateistd a lui Earnst Bloch. Pannenberg sa eviden{iat de asemenea ca unteolog creqtin care argumentead pentru existenfa lui Dumnezeu impotrivadiferitelor forme de ateism care ies la iveald din Iluminism. El procedeazdastfel acceptAnd critica impotriva lui Dumnezeu incepu6 de Feuerbach maidegrabd decdt sd fugd de ea qi sd se ascundd in "supranaturalismul biblic",dupd cum face Barth in lucrarea sa Church Dogmatics sau intr-o decizieexistenfiald a credinfei dupd cum considerd Bultmann. Vede{i, W.Pannenberg, "Types of Atheism and Their Theological Significance", inBasic Questions in Theologt, Yol.2, trad. de G.H. Kehm (Philadelphia:Fortress Press, 1971), p.199.69 CG, p.45. Aceasta este controversa moderni dintre 'realism' $i'idealism', gi anume, imixtiunile logice qi oper{iunile abstractive alegdndirii. Vede{i, referitor la acest subiect, J.M. Soskice, Metaphor andReligious Language (Oxford: Clarendon Press, 1985), pp.1 19-161. Soskicecrede cd limbajul metaforic poate intermedia limbajele negative gi pozitive.Vedeli de asemenea, J. Mclntyre, Faith Iheology and Imagination(Edinburgh: The Handsel Press, 1987) 9i T.F. Torrance, "TheologicalRealism" in B. Hebblethwaite gi S. Sutherland (eds.), The PhilosophicalFrontiers of Christian Theologt: Essays presented to D.M. MacKinnon(Cambridge : Cambridge University Press, I 982), pp.l 69 - 19 6.

|ffnletrcutice necorespunzdtoarc cu privire la relalia divini cul$lea noastri imanentd.

$il mom"rt ce Dumnezeul transcendent poate tntr-adeviir sd*vtnd imanent in crealia Sa Si in acela;i timp sd-$i pdstrezeWflstt,ndenla, hermeneutica analogicd nu este de nici un folosp€nlru o asemenea realitate. Mai degrabd, Moltmannlllgert'uzd folosirea unei hermeneutici dialectice, care poatehtr-udevdr sd defineascd natura transcendent-imanentd a luifulilnezeu.1O in mod dialectic, lucrurile sunt revelate prin96ntrast, raportAndu-le la opuqii lor, dupd cum argumenteazdMoltmann: oofiecare formi de existenld poate fi revelatd doarpdn opusul ei", de exemplu, "dragostea [poate fi revelatd] doarpfin ur6, unitatea doar prin conflict'.7l O asemenea gramaticdFologicd pare si funclioneze qi intr-un discurs teologic, in careldev[rul despre o anumitd realitate este evidentiat contrastdnd

il Vedeli, Ibid., pp.2G28. Pentru Moltmann hermeneutica dialecticlpeeode hermeneutica analogicd in experienfa noastrd. El susfine ci noi, cap6edtu5i, in^cepem intelegerea in mod dialectic, apoi, devenind caDttnnczeu, Il putem cunoa$te in mod analogic. Totugi, el nu interpreteadAotlunea de 'dialecticd' intr-un sens hegelian foarte strict. Pentru el,diglectica este mai degrabd limbajul paradoxului care incearcd sd combineUltuitiile atat ale gramaticii negative cat $i ale celei pozitive. Pentrudialectica hegeliand in teologia lui Moltmann, vedqi R.E. Otto, God,pp.60-62,1l CG,p.Zl . Dialectica implicd intotdeauna realitdli sau idei contrastante.Totuqi, contrastul poate fi de mai multe feluri: unele reali6li contrastantetunt complementare qi se afirnE reciproc; alte contraste sunt contradictorii1i re neagd reciproc. Structura dialecticd fundamentald a lui Moltmann paresE fic de tipul celui din urnrd. Alves considerd de asemenea c5, din moment€c "ornul este cufundat in 'ceea ce este', fird nici o distan{d criticd ce oponte nega", avem nevoie de o dialecticd negativd care ne oferd distanfagdtic[ pentru a nega "ceea ce,este" pentru a putea elimina negativismulfetoriei noastre prezente. R.A. Alves, A Theologt of Human Hope (Indiana:Abbey, 1975),p.59.

34 35

acea rcalitate cu opusul ei. Aplic0nd aceastd hermeneutici inteologia creqtini care incearcd sd defineascd existenla Trinitdttrdivine, Moltmann considerd cd Dumnezeu este revelat cu'Dumnezeu' doar prin ceea ce reprezini opusul S6u, qi anumc"lipsa dumnezeirii gi abandonarea de cdtre Dumnezev". Foartcspecific, Dumnezeul suveran este revelat in toati plinitatea Saprin actul de abandonare a lui lkistos pe cruce. Prin urmare,aceastd gramaticd epistemologicd legatd de teologia cruciipoate fi dedusd doar printr-o hermeneuticd dialecticd:divinitatea lui Dumnezeu este revelatd prin paradoxul intdlnitla crucea lui lkistos.T2

Dacd acest lucrw este adevdrat, atunci, in acelasi cadrudialectic, putem de asemenea percepe prezen{a lui Dumnezeuprin absen[a Lui. Molfmanrr, intr-adevdr, crede ci cineva poatepercepe c5, pe de-o parte, prin cuvinte, Dumnezeu doar neagdrealitatea prezentd a acestei lumi pentru a-i inilia istoriaadevdrald.T3 Pe de altd, parte insd, in Cuvdnt, Dumnezeu seidentifici pe Sine cu lumea, pi astfel neagd propria Sa negareade Sine. Inseamn[ c6, prin negarea Sa de Sine, Dumnezeu, intr-adevdr, intri in istoria acestei lumi, care astfel este preluati in

7z Ibid. Aici Moltmann se agead in mod congtient in tradifia lui Luther inHeidelberg Disputation din 1518. Luther pune teologia gloriae a invd{a{ilorin antitezil cu teologia crucis a lui Pavel (CG, p.72). Luther crede cd oteologie a slavei egueazd tocmai pentru cd ea definegte natura lui Dumnezeu{6rd referire la acliunea Sa de a se defini pe Sine prin Cel crucificat. pomindde la critica lui Luther asupra inr.dfafilor, Moltmann sugereazd cd teologiacregtind, datoriti faptului cd este o teologie a Celui crucificat, trebuie ddezvolte o epistemologie total distincE, una "condusd de natura vizibjld alui Dumnezeu prin cruce" (CG,p.2l3).73 TH, pp.l48-154. Proceddnd astfel, Moltmann pur qi simplu ,.inlocuieqte

un viitor transcendent cu etemitatea transcenden6 a lui Barth, dar dialecticaeste, de altfel, in mod asernindtor concepu6". R. Bauckhwrt, Moltmann,p.41.

Srptil Sa istorie. Totugi, trebuie si ne punem intrebarea dacda€€$Fif, dinamicd promildtoare a unei hermeneutici dialectice

ftlnfe rrtf ucc rezultate concrete pi materiale in epistemologia git*tlogirr crcatini. Oricum, este vrednic de menlionat faptul cdNullmnnn nu insistit asupra unei gramatici teologice negative,cttt'r: t'cultd dintr-o negare a prezenlei lui Dumnezeu ine*uuttttitt crealiei, ci asupra unei gramatici teologice pozitive,Fg,'et t'Eultd dintr-o negare a absenlei lui Dumnezeu dintlc,c,tt,rli t't:onomie. Cu alte cuvinte, Moltmann nu incearcd sd€tplie't prezenla prin absenld, ci tocmai invers: sd explicedhlevlu lui Dumnezeu prin prezen[a Sa.

ln tnocl asem6n6tor, la nivel uman, Moltmann pretinde ci

"girlr,,vit trebuie sd se lipseascd de dumnezeire qi si abandonezetlfice fbl de neprihdnire proprie sau aseminare cu Dumnezeup€ntru a-L recunoa$te pe Dumnezeul care se rcveleazd pe SineIttrrrqi prin Hristosul crucifrcat".74 Hermeneutica dialecticd,potrivit lui Moltmann, clarificd modul in care este posibil cap6clltoqii sa devini ca Dumnezeu $i apoi si ajung[ sd-LGttftonscd, alutali mai departe de "principiul analogic",deoarece, in estimarea sa, "frrd o revela{ie in contadictoriu,eotrtradicliile nu pot fi puse in corespondenld una cueeafnltd".75 Atunci, existd toate motivele sA credem cdMoltrrrann a folosit hermeneutica dialecticd in discursul siuteerlogic pentru a face o afirmalie pozitivd despre o realitategontradictorie, cel pulin la nivel epistemologic, aqa cum esteptczcnfa absentd a lui Dumnezeu in economie. Un aspect carelrctruic notat in aceastd privinli este lipsa acestei hermeneuticidicfectice pentru canllrlle de corespondenld, pe care Moltmann

11t 'c,p.27.75 lbid. , p.28.

36 37

incearcd sd le sugereze intre cele doud polaritdli opuse. Duprrcum indica Moltmann:

Ca lucrare a lui Dumnezeu, crealia nu este in esentdasemdndtoare cu Creatorul; este doar expresia voir{ei Sale.Dar caimagine,bdrbalii gi femeile corespund Creatorului prininsdqi natura 1or, deoarece in aceste fiirfe create Dumnezeucorespunde lui insuqi. Aici este crea6 analogia suprerni dincreafie. Este o analogia relationis.T6

Aqa se face cd,, determinat de lipsa de perspectivd a unei simprcaborddri 'dialectice' legate de manifestarea economicd a lurDumnezeu in via{a umand, Moltmann a recurs in ultimainstanld la o hermeneuticd analogicd,. Dar aceasta a fost tocmaiproblematica ridicatd de via analogia, pe care, inilial, el a vruts-o evite tn epistemologia sa.

Evident, la nivel ontologic, relalia dintre Dumnezeu qi crealiaSa trebuie reformulati in limbaj in mod dialectic pentru u

"rrituconfuzii care pot genera chiar erezii: natura creatiei luiDumnezeu este total diferiti de natura divind, iar aceasta nupoate fi exprimatd intr-o gramaticd analogici. Totugi, se pareci la nivel epistemologic, intr-o anumiti mdsuri. trebuie sdfolosim qi o hermneutici analogici, de vreme ce, potrivit luiMoltmann, Dumnezeu qi fiinlele create, ca imagine a luiDumnezeu, impdrtigesc cdteva tr6s6turi comune. Ceea ce paresd-i scape lui Moltmann este faptul c6, chiar gi cu statutui de'imagine a lui Dumnezeu', fiinlele umane nu-L pot cunoaqte peDumnezeu pe deplin in mod analogic: El transcende chiar qisistemul nostru analogic.Tt De aceea, se pare ci avem nevoie

76 GC,p.77.77 J.B. webster indicd in mod corect faptul cd Moltmann "trebuie s6dezvolte o relatare mai nuan{atd a modurilor prin care limbaiul referitor iaDumnezeu func{ioneazd". cel dintAi crede cd Moltrnann esie "mai putin

d€ tttt nou recurs la hermeneutica dialecticd pentru a afirma oarcnlcnca realitate. Pare si fie evident faptul cd, in schirnbul*,€:tui joc confuz dintre 'dialectic5' qi 'analogie', oh€rntcncuticd noud, congtientb fiind de aceste antinomii, ar€*prirrrrr niai bine atat similaritdtrle, cdt pi diferenlele dintreDuntttczcu qi crea{ia Sa.

Trusarrd aceste paralele qi contraste intre 'dialectici' qitenalogie' ca fiind chei hermeneutice pentru descifrarea inllmbqi a conexiunilor logice dintre transcendenli qi imanenfd,lrehtric sa pdtrundem qi mai in profunzime pentru a vedea cumhenncrteutica dialecticd a lui Moltmann subliniazf ideea unuiBunrnezeu prezent in istorie.

1.2. Dialectici gi istorie

['Attrf nc indreptim atentia cdtre istoria economicd a luiflutnttczeu, descoperim ci Moltmann indicd in mod clar faptul€6 "ttcbuie si existe o realitate accesibila prin experienfi qi

Petecpfic, care este in acelagi timp legatd de Dumnezeu, qi carefl corespunde", altfel n-ar exista nici o posibilitateepistcnrologic[ de cunoaqtere a lui Dumnezeu pentru a ne filmplinitc speranlele.78 De aceea, el pur qi simplu adoptd ideea

€ultpticnt dec6t colegul Su de la Tiibingen, Eberhard Jiingel, de resurseleItt€lnlirrci gi analogiei" din moment ce scrierile sale despre Dumnezeu sunt"dltt plirr antropomorfice". VedSi, "Moltmann", p.6.?l e'6. p.210. Fdrd o implinire istorici a speranlelor credinfa in DumnezeuFrale ll priviti ca o simpli ficfiune. Macquarrie vorbeqte despre o";tnlologie a speranfei" care, dupd pdrerea sa, este rezultatul unei spera(elnlaginltive deconectad de la orice situalie empiricd. El crede cd intrebareatcferitoare la cum poate fi impliniE o speranld are o semniflcafieelrrsidcrabild pentru epistemologia noastd pentru cd ea ridicd o altailttt'r,burc referitoare la cum poate fi falsificad o speranfd. J. Macquarrie,(.hilstian Hope (London/Oxford: Mowbray, 1978), pp.l4-15. Alves

38 39

conform cdreia trebuie sd existe un anumit tip tir,corespondenld intre Dumnezeu qi aceastd lume. insd, proble,,,,,hermeneuticd a lui Moltmann constd in faptul cd, dacd" abordarrrmanifestarea economicd a lui Dumnezeu in mod analosic.atunci sfhrqim prin a indica o relalie ne-istoricd a lui Dumneicucu lumea, din moment ce realitatea sa nu poate refleclureabtatea lui Dumnezeu in mod perfect. Tocmai acest fapt ildetermind pe Moltmann si recurgd la hermeneutica sirdialecticd pentru a fi in stare sd reformuleze parametrrrepistemologici ai istoriei dezvoltate din relatia lui Dumnezeucu lumea noastrS creat6.

Yom analiza aici cdteva dintre cele mai evidente urme divinclisate in istoria crealiei Sale gi vom evidenfia modalitatea incare Moltmann le-a reformulat in cadrul sdu epistemologicgenerat de hermeneutica dialecticd.

1.2.1. Istoria dialecticl a invierii

Conkoversa modernd referitoare la inviere este preocupati deintrebarea dacd invierea este posibild din punct de vedereistoric. Moltmann consideri ci istoria modemd funclioneazi peprincipiul analogiei din care se deduce ci tot ceea ce seintdmpld in univers are efect paralel gi in alte sfere saucircumstanle (nimic din ceea ce se intdmpld nu rdmdne izolat giunic). Dacd lucrurile stau astfel, atunci invierea nu ar fi avutloc de vreme ce acest eveniment nu se intdmpli qi astdzil ininjelegerea lui Moltmann, aceasta este o abordare a priori ne-istoricS, o viziune greceascd asupra lumii, care exclude orice

subliniazd de asemenea cd "viziunile despre viitor care nu sunt extrase dinistorie sau care nu iau migcarea de libertate ca fundament al lor, nu pot fidenumite speranfi; ele sunt forme de alienare, iluzii care nu pot informaistoria datoritd faptLrlui cd nu corespund cu modul de func{ionare al libertdliiin lume". R.A. Alves, A Theologt,p.l02.

Fmte ,lc schimbdri reale in istorie.Te Cum ar trebui sAHlglegern, atunci, punctul de legdturd dintre istorie gi inviere?

lf€ltnarrn critici abordarea alegorici a lui Bultrnann

Eftt'itturrc la relatdrile despre inviere potrivit cdroraitlenitttcrttul de la Paqte, invierea lui Hristos, nu este unfrffiment istoric", ci, in acest context, "singurul lucru care

FgEte l'i pcrceput a fi eveniment istoric este doar credinla in

hvleres dc Pagte a primilor ucenici".S0 Sigur, Moltmann nuBeegd irnportanla credinlei in relafie cu evenimentul invierii dele Paqlc, dar, pentru el, acest eveniment este de asemenea unulit&ric, Evenimentul invierii a avut loc intr-un anumit spaliudlA universul creat qi intr-un anumit timp, care inregistreazdE$ifestarea puterii divine asupra materiei create.

Tottrqi, pentru Moltmann, evenimentul invierii, ca reahtalelrtoticri. nu trebuie abordat ca orice alt eveniment istoric, cilfehtric inleles "doar prin modus-uI promisiunii".8l A$a cum

l9vetlef i, TH, pp.l1 5-182.f9 lhi.l., p.186. Moltmann explicd faptul cd abordarea alegoricd nu estelltl€t'eiulir "de evenimentele istorice accesibile care sunt relatate qi careprtrbulril au ficut necesare aceste reladri, ci ea examineazA motivelek€rlgnrltice care au dat fornd acestor relatdri qi examineazd locul lor intl€ls fi conduita diverselor socie61i". Textele de Pagte, de exemplu, seprezintri in primul rdnd ca o kerigma, ca o proclamarea frcutd de cdtreBl;ericir in credinld qi fald de credin16". Vedefi, Ibid., p. 183. Totuqi,pfoelurrrarea kerigmaticd a Evangheliei a fost atdt metoda apostolid de aB6trtunica manifestarea lui Dumnezeu in istorie cdt qi hermeneutica

Pglristici. Vedefi referitor la acest subiect, T.F. Torrance,Divine Meaning:Studles in Patristic Hermeneutics (Edinburgh: T&T Clark, 1995),pp.56-74.ll rut, p.tSO. Macquarrie sus{ine cd Moltmann este prea pulin critic atuncielnd uccepti "promisiunea". Cel din urmi ia modus-vl promisiunii intr-unlenc prea rnitologic qi il privegte doar dintto perspectivi prefer0nd aceas6grerrrtticd fa!5 de altele. Cel dintAi crede c5, in ciuda tuturor aspectelor salepozitive, preocuparea lui Moltmann faf6 de nevoile promise qi implinite

40 41

Pannenberg, qi anume un nou concept despre istorie. Moltmaltrrexplicd:

invierea lui Hristos trebuie sd fie denumitd ,istoricd,, nudatoritd fapfului cd a avtt loc in istoria altor categorii care potoferi o cheie fhermeneuticd], ci ea trebuie denumid .istoricd'

deoarece, indicdnd calea cdtre evenimentele viitoare, ea faceistoria in care putem gi trebuie S trdirn. Este istoricd,deoarece dezvdluie un viitor escatolosic.88

Prin urmare, analogia invierii nu trebuie s6 fie gdsitd in altcevenimente aici gi acum, ci in invierea viitoare a noastr6, iltuturor. Astfel, invierea nu trebuie si fie interprctatd in luminuviziunii modeme asupra istoriei gi a ceea ce este considerat a frposibil. in schimb, folosind o hermeneutici dialecticd, ininlelegerea lui Moltmann, trebuie sd fie atestatd, a$i o inviercviitoare, cAt qi una prezentd. Astfel, potrivit lui Moltmann,"credinla creStind tn inviere nu este doar fundamentultranscendenlei, ci Si al imanenlei acestei credinle, deoarece eaIl vede pe Dumnezeul transcendent ca fiind imanent in Isus siinvers, pe Isus cel imanent ca fiind transcendent tnDumnezeu".89

Pentru a svrnariza, invierea, ca o intervenlie divind in economiasalvdrii, nu poate si fie definitd dogmatic apelind la ohermeneuticd a analogiei. Ci, invierea, ca fapt istoric giescatologic, poate fi reformulatd dogmatic doar in reperelehermeneuticii dialectice, ce faclliteazd dezbatercaepistemologici pe coordonatele sale prezent-viitoare. Totuqi,Moltmann acceptd gi folosirea unei hermeneutici analogice, dardoar in mod escatologic. Pentru cd,, pind atunci, istoria noastrd

88 lb id. , p. l8t .8e cG,p.r69.

doar in mod parlial urmele invierii viitoare qi poate fittl doar printr-o hermeneuticd dialecticd.

$pecte conceptuale ne atrag atenlia aici. In primd instanfd,lui Moltmann la moartea qi invierea lui Hristos este un

hermeneutic central in cadrul siu epistemologic.nt, Moltmann insisti asupra faptului cd referirea pe care

frem la tkistos in demersul nostru dogmatic, face caica noastrd teologici sd fie valabilS gi trinitard.dincolo de revelatia lui Dumnezeu in Hristos.

noastrd teologicd este o imagina/ie vagd.eo in ainstan16, in virtutea hermeneuticii sale adoptate,nn subordoneazd, conceptual, crea\ia cristologiei

citre efectele retroactive qi retrospective ale invieriill Hristos in economia mdntuirii. Acest aspect este flcuttN&nt, de asemenea, in interprctarea sa referitoare la inviereaH Hristos, pe care o inlelege ca fiind un eveniment istoric ex*lo,er Proceddnd astfel, el stabileSte un cadru cristologic

FJttru definirea doctrinei despre crealie, care este conturatd.* rtndut ei, printr-o gramaticd teologicd diferita. tn a treiaHtan16, gi poate cea mai importantS, hermeneutica dialecticd qi@ analogicd sunt aplicate alternativ in epistemologia luil{clUnann. El are intr-adevdr dreptate si sublinieze sensul deElnscendenlb imanentd (absenld prezentd) a lui Dumnezeufulocind o hermeneuticd dialecticd. Totugi, limitelebgmeneuticii sale sunt evidente, mai ales, in cazu.I in care sefnsearc[ definirea identificdrii umane atdt cu moartea, c6t gi culnvierca lui Hristos, o experienld pe care Moltmann o descrieplntr-o hermeneuticd, analogicd,. Aceasta se datoreazd faptului

*'Elcmentul central al cristologiei din epistemologia lui Moltmann va fidgzvoltnt mai tinziu in analiza noastrd din acesti sectiune. Vedeti sectiune1,3,cl g?, p.303.

44 45

c5, aqa cum crede el, Hristos incorporeazd in El insuqi propnrlnoastrd istorie, astfel inc0t noi putem sd devenim ca El.Evident, aceastd unitate ontologici a noastr[ cu Hristos nu estela fel cu unitatea realizatd escatologic, ci este doar un efeclescatologic retroactiv. Ar trebui sd menliondm din nou faptul crilui Moltmann ii lipsegte simlul transcendenlei reale a lurHristos in special in definirea acestei experienle. Nu trebuie siineglijdm faptul cd Hristos, ca Dumnezeu adevdrat, transcendctotul, chiar gi aceastd experienli uman[ a identificdrii noastrccu El qi, prin urmare, nu putem apelalahermeneutici analogicripentru a descrie aceastd realitate. Credem cd pentru o descrieracorectd a unei ontologii de acest fel, epistemologia creStinareclamd o gramaticd antinomicd.

1.2.2. lstoria dialectici a timpului

O hermeneutic[ dialectici asemdndtoare funclioneazi inteologia lui Moltmann qi atunci cdnd acesta ia in consideralietensiunea epistemologici dintre eternitate qi timp. Alvessubliniazi foarte bine aceastd tensiune cdndprecizeazd cd:

"Diferenla calitativd infinitd dintre timp 9i eternitate"reprezinti golul ex nihilo care ne separd pe noi de viitorul luiDumnezeu, care este intotdeauna enigmatic, intotdeaunaorientat spre inainte, nicioda6 prezent, niciodati istorie,intotdeauna acliune, niciodatd fiinfi, doar perceput prinDroclamarea cuvdntului. 92

in aceastd fazd a anahzei noastre, preocuparea este orientatdspre modul in care Moltmann descrie conexiunea dintreeternitate gi timp in contextul in care evaluim manifestareaeconomicd (temporala) a lui Dumnezeu ce este etem

Smporal). Aici, din nou, Moltmann recurge La forma&leetica a hermeneuticii sale pentru a descrie acest punct de

$Htura intre eternitatea lui Dumnezeu qi timpul nostru finit.

Shuurman crede c6, in teologia lui Moltmann, escatologia (cuffiOnanla sa eterni) reprezintd, "punctul esenlial de referinld& care trebuie privite toate ordinele sociale".e3 intr-adevdr, ofFmenea perspectivd proiecteazd o lumin[ diferitd asupraffpericnlei noastre referitoare la timp. ins6, Moltmann suslineCl pot sd apard probleme suplimentare atunci cdnd escatologialltc conectatd, in mod epistemologic, fie la timp, fie laFaitate. Mai intdi, reducdnd escatologia la timp in contextulfftoricl mdntuirii noastre, Moltmann argumenteazd, ciffiatologia poate fi desfiinlatd in lntregime dacd. ajunge sd fieSbordonatd chronos-uhi, "puterii efemerit61ii".e4 in acest cazfgnpg&ltEtgA ar putea fi consideratd esenla escatologiei.

In atta ordine de idei, dacd "escatonul inseamnd eternitate gi nulf,rqitul timpului, atunci escatologia nu mai are nimic de-a face€[ viitorul", pentru c[ o'nu istoria pune capdt escatologiei, ciilcatologia pune capdt istoriei".e5

D0 aceea, Moltmann considerd cd arci nu este vorba despretBtgiunea dintre prezent gi viitor, despre "acum deja" gi "nu

lf D.l. Schuurman, Creation, Eschaton, and Ethics: The Ethicat&Enlficance of the Creation-Eschaton Relation in the Thought of Emittnnner and Jiirgen Moltmann (New York/London: Peter Lang, l99l),F,t0,9l coc,p.t3.9f lbid, pp.l3-14. in mod tradifional, teologiile dogmatice imsrrdgesc o"lRlelegere protologicd asupra crealiei" in timp ce Moltmann a transformat-e lnfr-o "infelegere escatologicd a crea{iei". Vede{i, de asemenea, D.J.B€huurman, Creation, p.83.92 R.A. Alves, I Theolog,t,p.6l.

46 47

inc6", ci este tensiunea dintre eternitate qi timp in treculMoltmann respinge interpretarea lui Barth, referitoare laescatologia transcendent[ a etemitilii, cate considerd cl"escatologia nu este interesati de intrebarealegatd, de condi1i.,istoricd frnald".e6 CitAndu-l pe Barth, Moltmann subliniazafaptul cd, urmdnd aceastd hermeneuticd, cineva poate ajunge sirspund c5:

Ajungem la final nu traversdnd liniile longitudinale aleistoriei p?ndla capdtul lor, ci ridicdnd peste tot in istorie liniiperpendiculare. Aceasta inseamrd cd, exact dupd cum fiecaremoment este la fel de apropiat de starea indiald 9i de Cddere,in acelaqi fel, fiecare moment este la fel de apropiat de final.In acest sens, fiecare moment este, in acelagi timp qiultimul.9T

96 COG, p.16. Atdt Alves, cdt gi pannenberg interpretead dialectica lurMoltmann ca pe o "intoarcere la 90 de grade a ideei de transcender{d dinteologia timpurie a lui Banh". R.A. Alves, I Theologt, p.6l; W.Pannenberg, Christian Spirituality and Sacramental Community(Philadelphia: Westminster, 1983), p.5l; ved{i de asemenea, L.B. Gilkey,Reaping the Whirlwind: A Christian Interpretation of History (New york:Seabury, 197 6), pp.229 -230.97 COG, p.16. Ca gi Kant, Barth fiind de asemenea marcat de idealismulgennan, foloseqte gtiinla pentru a deschide calea credi4ei. W.J. Hill,argumenteazd cd trdsdtura dominanti a viziunii despre idealismul germaneste "o inlelegere a realitilii a$a cum este ea rnodelaE pe structuraconqtiinfei umane - ideea. Dacd ar fi sd spunem in mod simplu, reahtateaeste in cele din urmi vdzutd nu in categoriile Fiinlei, ci in cele ale Duhului,'.Conform ultimelor categorii, realitatea este i(eleasd ca ..un dinamismbipolar intre conqtiin{a infinitd qi cea finitd; ea tinde sd reducd materia gicaracterul trupesc la acfiunile duhului qi sd sublinieze caracteristicileprecum realitatea, temporalitatea qi devenirea. Ve&!i, W.J. Hill, The Ihree,p. l14. Pentru discr{ia referitoare la influen(a filozofiei lui Kant asupra luiBarth, vedefi urmdtoarele, S. Fisher, Revelatory Positivism?: Barth'searliest Theologt and the Marburg School (Oxford: Oxford Universify

E€ nccca, Moltmann considerA cd perspectiva hermeneuticd alui l3trltmann asupra escatologiei nu este corespunzdtoare,datarccc, pentru cel din urrn6, escatologia nu este altceva decdtS "moment etem", care este plasat la rubrica "dovezitfltrttpologice" gi'ointerpreteazd" afirmaliile escatologice aleElbliei in mod existenfial".es Potrivit lui Bultmann , "dacd frinlaUfitnnI autenticd este o existenld in care ne depdqim pe noilnginc qi suntem responsabili pentru noi inqine, existenlaeutenticd include gi o deschidere fald de viitor, sau libertatea€lte devine eveniment in fiecare prezent nou".ee O asemeneaF€repectiv5 epistemologrcd ar considera cb sfdrqitul istoriei nutrebuic sd fie interpretat in sens temporal, ci in sens existenfial.Moltnrann respinge aceastd interpretare existenliali a luiEultmann referitoare la escatologie. El susjine ci hermeneutica€$atologicd a lui Bultmann este intr-adevdr "corectd prinfrptut ca se concentreazd asupra existenlei noastre individuale,&r nu este de nici un ajutor atunci c6nd este vorba de istoriaIntregii lumi qi istoria nat.rirl". Deoarece, dupd cumlfgunrcnteazi Moltmann, "inlocuirea istoriei lumii cul:tnricitatea existenfei nu conduce la disparilia."1.i 4in161".t00

Prirr urmare, introducdnd o inlelegere dialectica asupratlntpului, Moltmann crede cd "prin agteptare (expectatio)Flintca umand face ca viitorul sd devind prezenl", in timp ce"prin amintire (memoria) mintea umanA face ca trecutul sddevind prezent".r0r Pe de o parte, scurgerea timpului esteinversatd in epistemologia lui Moltmann: timpul se scurge din

He;e, 1988), pp.170-211; G.S. Hendry, "The Transcendental Method in theTteof ogy of Karl Barth", SJT 37/2 (1984), pp.2l3-227.9E t:oc,p.t9.ffi R, Bultmann, The New Testament and Mythologt and other Basiclfilllngs, trad. de S.M. Ogden (Philadelphia: Fortress Press, 1984), p. 157.tw c:oc,p.20,l l l l 1616.,0.267.

48

viitorul lui Dumnezeu spre noi. Pe de alt[ parte, el susfine ca rrrmintea uman6, prin acest sistem hermeneutic dialectic, treculrrlgi viitorul sunt in mod simultan prezente. Astfel, Moltmarrrrinaugureazd o noud hermeneuticS, un mod de a 'face tlirrprezent ceea ce este absent'. Moltmann denumeqte aceasl,,simultaneitate fragmentati a timpului gi a etemitirlrr"eternitatea relativd" qi o considerd un atribut esenfial rrletemit5lii. Iar "simultaneitatea universald" este, pentr.rlMoltmann, "eternitatea absolutd" care reprezintd o "completarca timpului".lo2

Atunci, eternitatea prezentd in timp, intr-o asemeneilhermeneutici, nu este nimic altceva decdt "cealalti fala lprezentului" qi este perceputi nu doar in simultaneitatcrrrelativ[, "ci qi in experienla profundi a momentului,,Deoarece, in accepliunea lui Moltmam, "prezentul ca un repcrin timp gi prezentul ca o simultaneitate a timpului sunt depigitc

102 614. Augustin face o distinclie clard, fundamentatd metafrzic,intre timpgi eternitate. Pentru o viziune conciS asupra acestui subiect, ved{i B.E.Daley, The Hope of the Early Church (Cambridge: Cambridge UniversityPress, l99l), p.131. Augustin argumentead cd rela(ia dintre timp sretemitate poate fi vdzutd din trei perspective diferite. in prima p"rtp..ti*,timpul este o entitate crea6 care va fr finaltzati, in ultima zi. Astfel, timpuleste in mod radical diferit de etemitate. Vede{i, Confessions, Book ll,Ch.13; ?n A.C. Outler (ed.), Augustine: Confessions and Enchiridion,Library of Christian Classics (Philadelphia: Westminsrer, 1955), pp. 253-254. in a doua perspectivd, Isus Hristos este considerat drept mrliocitor intretimp gi eternitate. Evenimentele nagterii, vi{ii, morfii gi invierii Sale scot laiveald scopurile eterne ale lui Dumnezeu in lumea noastd. Vedeti, Homilieson the Gospel of John 23.13. in a treia perspectira. Auguslin crede cd prinpocdinld, pe care el o denumeqte "prima inviere" fiir{ele umane potexperimenta etemitatea lui Dumnezeu care se manifesE prin Hristos. VedelrThe City of God 20.9. in lumina descoperirilor de mai sus este ciudat dvedem efortul lui Moltmann de a crea o legdturd epistemologicd intre timpgi eternitate nupebaza lucririi lui Hristos, cipebaza capaciti{ii umane dea-qi aminti gi de a anticipa.

* erlrrricnla prezentului cu sens de kairos, ce indicd 'timpulSlfrlvfl'. 'ocazia favorabilS', 'qansa unic6' dupi care nuffiea.li niciodati o 'a doua gans6"'.103 Moltmann sustine*gttttlclltul sdu astfel:

('thd Isus declard ca impdralia lui Dumnezeu este 'aproape',l'l nu priveqte viitorul in sens temporal; El privegte la cerulprezentului. Impdrdlia nu 'vine' din viitor in prezent. Ea vinetlin cer pe pdmAnt, dupd cum ne spune gi Rugdciunea Zaldlm*tru.1o4

Fftn urmare, confruntarea epistemologici dintre timp qiglertritrrto poate gdsi o rezolvare conceptuali, potrivit luiMrtltnrnnn, dacd este pdvitd printr-o hermeneutici dialecticS,dln earc rczultd doar un singur timp: prezentul. Desigur, cinevaAf ptttea si ridice intrebarea dacd intr-o asemenea perspectivd€pislenrologicd, Teologia speranlei ar mai avea vreun sens, catdvfenrrr speranla este legatd, esential de viitor, iar nu de prezent.Moltmann este congtient de implicalia semanticd a conceptuluirEu rf espre prezent qi precizeazd cd:

liscatologia contura6 aici se acordeazd cu Teologia speranfeiprin faptul cd incepe de la un concept al viitorului care nici nupermite istoriei 'sd-qi urmeze cursul' astfel inc6t sd inghitdorice escatologie, nici nu permite eternid{ii care este mereuprezenti sd pund capdt veunei manifestdri istorice. Escatonul

tt l K)G,p.290.llH lhid., p.13. inlelegerea lui Augustin este cd Dumnezeu stipAneqte asuprattttpului din eternitate nu prin interve{ia"fui in timp. El scrie astfel: "Tufloentne nu precezi timpul fiind in timp (tempore): altfel Tu n-ai putealreccde toate timpurile. Ci Tu precezi toate timpurile trecute in sublimulrrttui prezent, totdeauna, etem. Confessions, Book Xl, Ch.l5-16. in schimb,lierrneneutica lui Moltmann redd mult mai fidel manifestarea eterrE a luilfutrtrrczeu in timp, de vreme ce, dupa opinia lui, intervenfia Lui in timp are, rt rl'cct qi o transfonnare a timpului.

50 5l

nu este nici viitorul timpului, nici etenitatea fir6 timp. Estevenirea qi sosirea lui Dumnezeu.l05

Moltmann crede cd Dumnezeul speranlei este El tnsu;ir.Dumnezeul care vine, qi anume parusia venirii lui Hristos inglorie.lo6 A traduce parusia ca 'venirea din nou' sau 'a douirvenire' este greqit, potdvit lui Moltmann, deoarece aceasta arpresupune o absen!6 temporard a etemitdlii lui Dumnezer,.Dimpotrivd, el identificd doui caracteristici ale viitorului:"fufitrum", ce indicd viitorul care "va ff' qi "adventus", ccindic[ viitorul care "vine".107 pq\syym reprezintd ceea ccevidentiazd, tendinlele prezentului gi de aceea poate fi calculatprin extrapolare frcutd din trecut qi din viitor. Iar adventussemnificd introducerea a ceva radical nou, care nu este incainclus, nici micar potenlial, in prezent qi nu poate fi cunosculdecdt prin anticiparea viitorului. Din aceastd hermeneuticarezaltd, cd Dumnezeul care vine este adventus. evenimentulescatologic care are un efect pozitiv asupra prezentului, gi care,de asemenea, deschide noi categorii ontologice pentruescatologie. Bauckham subliniazd, corect, faptul cd: 'aceastdnofiune a anticipirii protejeazi in acelagi timp iniliativa luiDumnezeu in prezent la fel ca qi escatonul qi transcendenta

r05 COG,p.22.inceea ce priveqte necesitatea de a rupe aceasd continuitateintre istorie qi escatologie, pe care se bazead, progresivismul istoric,Moltmann este pe deplin de acord cu Barth 9i cu Bultmann. Totuqi,Moltmann respinge "teologii dialectici" care interpretead escatologia dreptprezenla supra-temporald, a etemithlii qi care influenfeazd timpul ftrd sipdtrundd in el". Proceddnd astfel, el priveqte la rdscumpdrarea istoriei carecere "ca escatologicul S fie perceput atat ca viitor (spre deosebire deteologia dialecticd) $i ca transcendent (spre deosebire de progresivism)". R.Bauckham, "Time and Etemity" in R. Bauckham (ed.), God Will Be Ail inAll: The Eschatologt of Jdrgen Moltmann, (Edinburgh: T&T Clark, 1999),p.157.106 vedeli, Ibid., p.25.1 0z 6;6. Vedef i de asemenea, B auclttam, Mol tmann, pp.43 - 45 .

fllknrlui cscatologic dincolo de toate corespondenlele salet*tive,11n itlotis'. 108

fuPA cunl am aftrmat mai sus, hermeneutica dialectici a luiTglttttnnn a fost dezvoltati dincolo de limitele sale anterioare.FFni,rri ,lie conStient de noua gramaticd epistemologicd ce afrkzgttr si opereze in discursul sdu teologic, Moltmann este inlQtV etit'i sd sublinieze nu nwmai antiteza dintre eternitate Silfrnl\ d ,yi sinteza dintre ele. Totuqi, din moment ce dialecticafugef irrrrir contrasteazd teza inainte de a ajunge la o rezolvarefin linteza, am putea foarte bine sd ne intrebdm dacdhffitcncutica dialecticd a lui Moltmann ajunge la aceeaqi tip deqiltezil: sd transforme contrastele intr-o noud uniune a doi€FUti, Pe ldngd alte limite ingwste ale unei hermeneutici$Filee'tir:e care funclioneazd fntr-o realitate in care opereazdpdt\ttloxuri precum cele reprezentate de timp Si eternitate, maieddugim aici Si necesitatea de a descoperi o noud gramaticdjnlngit'd, ce permite reformularea in limbaj a unor noliuni€€tltrastante, exprimdnd tn mod egal atdt unitatea lorailtologicd Si .funclionald, cat qi diferenla de esenld pidlmensiuni dintre ele (aSa cum sunt transcendenla Si imanenlalhl l)untnezeu ca Trinitate pe care le analizdm aici). Aceastan€ poate conduce la suplimentarea hermeneuticii dialectice alui Moltmann cu alli parametri, care pot accentua dinamicaafltinomicd a relaliilor dintre Dumnezeu si lumea noastriElfcatd.

1.2.3. Istoria dialectici a dragostei lui Dumnezeu

Pentru Moltmann, istoria trinitard a lui Dumnezeu pe care odezvoltd cu lumea creatd este o istorie generatd de dragostea

52

lol P. guu"ldt am, Moltmann, p.45.

53

Sa.10e Dragostea lui Dumnezeu este atdt teritoriul ontologic llcrealiei Sale (cadrul in care lumea este creatd), precum ;rdovada relaliilor Sale perihoretice cu lumea (cadrul in carclumea creati are pdrtlqie cu Dumnezeu). Moltmann susline cilistoria lui Dumnezeu, '!esuti' in lume, este posibild datoritrtdragostei Sale pentru lume. Totuqi, Moltmann sugereazd cudragostea lui Dumnezeu pentru lume trebuie de asemenea srifie perceputd ca o relalie dialecticd. Din moment ce dragostclSa in cadrul Trinitdlii imanente este exprimatd diferit fald clcdragostea Sa pentru lume, aceastd realitate trebuie sd fie dcasemenea reflectatd prin limbaj. Moltmann argumenteazd cirdragostea trinitari lSuntricd, dintre Persoanele divine, trebuit:sd fie exprimatS in mod analogic, deoarece, in acest caz, cclPreaiubit are aceeagi naturd ca Cel care iubegte. in schimb,dragostea lui Dumnezeu pentru lume nu poate fi exprimatiiprintr-o gramaticd analogicS, deoarece, in acest caz, cel iubrleste total diferit prin natura sa de Cel care iubegte. Astfel,Moltmann ne indrumd sd credem c[ ar trebui sd verbalizdmacest aspect in mod dialectic. Siu-Kwong Tang consideri caMoltmann nu explici modul in care opus trinitatis ad intradetermini opus trinitatis ad sy7yq.1r0 Totugi, cel dintii nureuqeqte sd surprindd o parte importantd a hermeneuticiiteologice a lui Moltmann, din moment ce, pentru cel din urmd,

1oe Vedeli, TKG, pp.lllff.110 5.6. Tang, God's History in the Theologt of Jtirgen Moltmann @em:Peter Lang, 1996), p.l4l. Intr-adevdr, Moltmann ajunge aproape de atransforma Trinitatea imanen6 in Trinitate economicd. Tofugi, dupd cum seexprimd Kasper, "in afirma{ia cd Trinitatea imanenti este TrinitateaeconomicS, sensul cuv6ntului "este" nu este cel al unei tautologii goale,precum A:A. Nu vorbim despre o identitate staticd. Mai degrabd, cuvdntul"este" trebuie infeles in sensul unui eveniment istoric. Poate ar fi mai binesd spunem cd Trinitatea imanend devine Trinitatea economicd, pentru cd"este" indicd o prezenfi istoricd nederivabilS, liberd, pldcutd a Trinititiiimanente in economia mdntuirii". W. Kasper, The God of Jesus,p.276.

urca gi relalia reciprocd dintre Trinitatea imanenti gica cconomicd devin evidente prin gramatica dragostei.

potrivit hermeneuticii lui Moltmann, Dumnezeu nusal iasd din Sine Insugi in mod direct pentru a iubi pedin sfera creafiei Sale. Ci, El face acest lucru, in mod

printr-un act de retragere in El Insuqi ca un act dede Sine.11l Astfel, in discursul teologic al lui

umilirea de Sine a lui Dumnezeu este cea care arefa!5 de actul Sdu din creafie gi indicS at6t limitarea lui

cit qi delimitarea Sa in relalie cu lumea noastrd

FtA,l12 Aceasta este, potrivit lui Moltmann, singura cale de a

lldna manifestarea dragostei lui Dumnezeu pentru lumea

IUtra. Doar intr-o asemenea gramaticd dialecticd perihoreticd

Fitoare la relalia de dragoste a lui Dumnezeu pentru lume

f,tsm cxprima "dragostea creativ|" a lui Dumnezeu. Dupi

Fn apunea qi Moltmann: "Dragostea creativd a lui DumnezeuJp an.otutd in dragostea Sa umild, care se umilegte pe

fllgtt,ttl Moltmann susfine ci doar intr-un asemenea cadruFnecptual definit de dragostea Sa creativ[ putem inlelegeFlul in care Dumnezeu incepe sd-$i restrdngd puterea qipFzenla, astfel incdt cre{ia s[ poatd sd aibd loc qi sd continue5 existe.

fotrivit lui Moltmann, dragostea lui Dumnezeu este qi oEragoste care suferd", o iubire prin care Dumnezeu se retragedn El Insugi in El Insuqi pentru a face loc pentru celillalt, care* oste Dumnezeu.lla In 4sss1 mod, Dumnezeu nu numai cdfue loc pentru existenla lumii, dar El intri qi inlume, rcahzdndgopria Sa istorie impletiti cu cea a lumii. In viziunea lui

lll yy6,pp.l08ff.lfl Yr4.11, GC,pp.B6ff.l l l6;4., p.39.)1169,r.91.

54 55

Moltmann, punctur culminant ar dragostei lui Dumnezeu c:rrr.suferd este atins prin moartea lui IsuJpe cruce unde Dumnez.,,se asociazd ontologic cu lumea.ur. .ri. in suferin{d.f,;'-"'''

Dupd cum am observat in aceastd secliung parqmetyrepistemologici ai lui Moltmann ce aufost redali tr'iio'i,i, ,,hermeneutici dialectice ^zdruncinii

polul cvasi_rui,t"Jfi"',,tteologiei catafatice afirmdnd antitezo sa; o gt amatit,,tnegativd. Totuqi, pentru Moltmann, echilibrul i;;;",,gramaticd pozitivd' qi yna negativd este greu de rnentinurdeoarece, pentru el, ,principiuli

manifestarif lui ;il;#';;lume este descris

,!. T -antjtezd,

gi anume dragostea lrrrDumnezeu pentru Sine insuqi este iiferita o. o.u!"o"rt.l i,,pentru lume, fie prin sintezd: natura lui Dumnez"u "i[,"iir.,,anumitd mdsurd, in mod ontologic legatd de lumea ";;;:;,Dil" no],

.nevoia pentru o gro*oti"d antinomicd devittt,evidentd in acest context tmde discursul ,"otogi" Ti*,',

lls vedeli, CG, pp.204,f. ^in_inlelegerea lui conyers, Durnnezeu, crr,asemeneal "suferd oferindu_$i Fiul la condamnrasuprigi, {iwreqili qipentru cei care mor . ::H#i:T:'4ffiY.:;

pasiunea Sa) qi El face ca aceasd cauzd,, care este a lor, ra a.ui*.urrai,(aceasta este reabilitarea oferid de El),, A.J. Conyers , C"i,'"i)ii," iruHistory: Jiirgen Moltmann and the Christian Concipt "f

n*rrr"(ti^i""Mercer University press, lggg), p. 103. Desiguq o u.",rl.nea i4elegere aidentif iciri i lui Dumnezeu cu lumea care se r"flA,n rr,.r,nla cere explicati lsuplimentare deoarece, potrivit lui Moltmann qi lui Conye;;b;#:;:,rrscd si-gi abandoneze propriile scopuri, s[ se abandon.^ p. slnJiirul],i"planul Sdu de mdntuire. Ideea unui b.-n.r"u care suf.g ,rr. J" *in1lr..menfronatd de Origen in tratatul sdu ,.Against

Celsus,,. Orig;-j;;;,;dIsus, in timp ce suferea, nu.a primit nici u"n ajutoi de la Ta6l ;; ;;;;rr;"stare sd se ajute singur. origen a dspuns cd"era spre "binere "*ni.iiiu'gr:A.T:i ld.in.locul lor 9i sa sufere iovituri le de'bici datoriri i l ;ff i ,Sa-Ie". Vedeti Origen, Contra Celsum,Book I, Cir. UV.116 Vedeli Capitolul II, seclrunea 1.3 din aceastd

dovad' ontorolicd a manifesterii lui Dumnezeu t":::ffJti:cdrii pentru o

4t $,|.!lltntu lui Dumnezeu tn economie cere un nou cod

'eti;ctl, r'ttt'( poate.facilita o structurd epistentologicd in care,,ntr,,,r1, .yi tli./brenlierea sunt subliniate fn mod egal.

titndrit rrnitatea gi diferenfierea ontologici a lui Dumnezeu cuI*mt ir rrtxrstrd a fost demonstrati in Hristos prin intruparea Lui,,rp lrrtrurrccm acum la aceastd realitate pentru a vedea cumRtnt ltorrcuzd hermeneutica dialecticd a lui Moltmann infianlle$larea economici a lui Hristos.

1.3. Dialectica qi evenimentul Hristos

Evetrirncntul Hristos, ca un eveniment al promisiunii divine,t*rtl'ivil cuvintelor lui Moltmann, este in moq esenfial't'eFlrzcntat de invirea qi moartea lui Hristos".ll7 Jn aceeagitrfdirre clc idei, in cartea sa, Theology of Hope, Moltmannlurlinrr cd semnificalia escatologicd a invierii lui Isus ocupi unhrr er:rrfral in teologia creqtini, deoarece speranla creqtind selrdlcrrzir pe dinamica invierii.l18 Iar, in The Crucified God, elattef ttf(fc cd"theologia crucis" este'osemndfura esenliali pentrurrrlrrlrlatca teologiei cre$tine".1le Aqa cum observi Moltmann:'!,1'ilcril cste testul pentru orice meritd si fie numit cregtin".12olfrrt'r1. intr-adevdr, crucea qi invierea reprezintd, pivotulIrElntcncutic qi ontologic al epistemologiei qi, respectiv, alr te,lir crcgtine, cum ar trebui, atunci, sd ne expliclm legiturar rllr:cptual5 dintre aceste doud puncte focale ale teologiei luiMollrnann?

t t1 ' l ' t t ,p.225.r lE Vet lc l i , Ib id. , pp.84fi lq t ' r r ' , p.301.iJ l r lb id. , p.7.

56 )/

Desigur, Moltmann a fost critrcat pentru lipsa sa tlrconsecvenld in cA{ile sale men{ionate mai sus, care mldegrabi par a fi separate prin conlinutul lor, lipsindu-le oricr:legdtur[ logicd qi doctrinali. Dupd cum indici Bauckham:

Dialectica crucii qi invierii semnificd faptul c6 crucea qiinvierea lui Isus sunt total opuse: moartea qi vi4a, absenla luiDumnezeu gi prezenfa lui Dumnezeu, abandonarea de cdtreDumnezeu si slava lui Dumnezeu.l2l

Prin uffnare, Moltmann este acvza| deqi discutabil, d.neglijarea unitdlii dintre cruce gi inviere in evenimenturHristos. Moltmann argumenteazd cd :unrtatea este identificatilin cdteva elemente regisite in ambele manifestdri ale lurHristos fdcute la cruce qi prin inviere. Pe de-o parte, Isus celcrucificat gi inviat sunt unul gi acelaqi, chiar gi in aceastucontradiclie epistemologicd. Prin urrnare, cele dou6 teme alcinvierii qi crucificirii trebuie sd fie privite ca doud aspecte al.aceleiaqi realitdti.r22 Pe de altd parte, Moltmann susline cacrucea qi invierea pot fi linute impreund in aceastd tensiunc

121 p. 3uorL1tam, "Theodicy from Ivan Karamazov to Moltmann',, ModernTheologt, 4 (1987), p.90.122 Vedeli, CG, p.204. Alves crede cd "existd un 'gol' fepistemologic] intrecruce gi inviere care poate fi traversat doar printro freferinld la] actul de'creatio ex nihilo', un act, care totugi nu devine niciodad istorie qi care neeste fdcut prczent doar in forma promisiunii". El explicd faptul cd rela{iadintre cruce gi inviere febuie vdzutd prin faptul cS "lumea transcendentd ainvierii promite sd depdqeascd 'apropierea' lumii experienlei, a crucii, amor!ii". Astfel, invierea neagd realitatea crucii qi creazA o lume noud aimplinirii. R.A. Alves, A Theolog,t, p.62. Totugi, Moltmann nu susfine oasemenea viziune; pentru el, Dumnezeu este ?n mod ontologic prezent derrnrbcle p.l{i ale acesfui "gol". Penfru mai multe detalii referitoare la acestsrrbiect, vedeli Partea II, Cap.II, 1.3 din aceasd carte.

gplaf errrrrf trgicd, de vreme ce niciuna nu o anuleazdpe cealaltd".lAlt.un nsomenea cadru epistemologic:

r\lrrrrci, crucea qi invierea sunt doar doui moduri de existen{dr'ln: aparfin persoanei Sale unice, eterne qi neschimbate inSrrre insdqi. Atunci, moartea sa $mdnteascd gi viala Sa dupdIrn,icre devin relative fa4i de substanfa persoanei Sale, care, arrlrr. in ea insdqi dincolo de moarte gi de via1d.... Atunci,irrvicrea nici nu poate fi redu$ la cruce, ca sd-gi aratescrrrnificatia, nici crucea nu poate h redu$ la inviere, ca fiindplcnrergdtoare acesteia. Este in mod formal o intrebarerr.rlcritoare la identitatea dialecticd, ce existi doar prinr'orrtradic[ie qi a unei dialectici care exis6 prin identitate.l23

,{rtfel. potrivit lui Moltmann, tensiunea conceptualS dintreEntL'e ff inviere genereazd o gramaticA dialecticd, singura ceFele rcda intr-un limbaj fidel elementele esenliale legate desc*t$tii rcvelajie divina. In consecinld, crucea qi invierea poti fit8aufc ca "opozifia dintre realitatea care [pe de o parte] nurr['r.ril]Lrnde lui Dumnezeu", qi anume "lumea supusd picatului,;ttfl:t'itr[ci qi mortii", $i, pe de altb parle, "realitatea carecrfl'$iJrunde lui Dumnezeu", gi anume "o noud creatie in carekrcttic;itc prezenla lui Dumnezeu qi care-I reflectd slava'.124Frrtrckham evalteazd, aceasti hermeneuticd dialectici a luiMr rl t rna nn ficAnd urmdtoarele precizdri:

l)umnezeul promisiunii rdscurnpdrd lumea contrazic6ndo qitlansform6nd contradic,tia, gi anume, el confrunti lumea aflatdin necredin{i qi abandonare cu promisiunea nepri}dnirii gi aprezen{ei divine qi transformd contradic{ia recrednd lumeal)cntru a fi in acord cu promisiunea. Aceas6 dialecticd apromisiunii, la rAndul Su, dd na$tere unei dialectici a

t117' l t ,p.2oo.I Ja lt. Bauckham, "Theodicy'', p.92.

58 59

in{elegerii vie(ii qi misiunii cregtine care ca$td forrna uneidialectici a speran1ei.l2s

Astfel, cerinla pentru o reexaminare a gramaticii floastt.r.teologice devine esenliald, deoarece o alcdtuire catafatiL.,rpurd nu reflectd just manifestarecr economicd a lui Dumnezt,rrin Hristos. McGrath, de exemplu, surprinde esent,,hermeneuticii dialectice apreciind, in mod corect, faptul c.,"este posibil ca Moltmann sd doreascd sd exprime astfel idee.,rezolvdrii dialecticii, care nu poate fi rezolvatd, dintrc'existenld' qi 'non-existen!6' prin accentuarea invierii celurcarc a fost crucificat".126 Totugi, gramatica dialecticd a lurMoltmann este incompleti, de vreme ce evenimentul Flristoseste portretizat, intr-un asemenea cod lexical, ca fiind uneveniment cu dubli negalie. Ceea ce inseamnd cd, atdt cruceillui Isus, cit qi invierea Lui sunt structurate in mod dialecticpentru a ardta negarea de Sine a lui Dumnezeu.l2z Dupd cumvom incerca sd ardtdm. o asemenea gramatica epistemologiclidi naqtere unei structuri paradoxale in cadrul epistemic a luiMoltmann.

125 Ibid., p.90. Chopp, la rdndul s[u, pare sd, rateze semnificalia acesteiantiteze dintre Dumnezeu gi lume din moment ce g[seqte o contradic{ie infaptul cd "teologia, in lucrarea lui Moltmann, interpretead obiectivnara{iunile despre Dumnezeu in timp ce reveleazd in mocl formalcontradiclia dintre Dumnezeu gi lurre". R.S. Chopp, The praxis o/Suffering: An Interpretation of Liberation and Political Theologies e{ewYork: Orbis, 1986), pp.102, 106.126 6.8. McGrath, The Making of Modern German Christology: From theEnlightenment to Pannenberg (Oxford: Blackwell, 1 986), p. I 91 .127 Moltmann foloseEte conceptul hegelian al 'neg[rii nega{iei,. potrivit luiHegel, acest concept semnificd subsumarea contradiqiei primei nega{ii.G.W.F. Hegel, Hegel's Science of Logic, had. de A.V. Miller (London:George Allen & Unwin, 1969), p.835.

1.3.1. Paradoxul crucii

i Sttd rrnalizdm codul dialectic al crucii lui Hristos, descoperimu,l anurnit paradox epistemologic, precum qi o dilemi*urfirhrgir":i-r in teologia lui Moltmann.

A. Paradoxul epistemologic

l\rll'tvil lLri Moltmann, "divinitatea lui Dumnezeu este revelatipfln l)ilradoxul crucii".l28 Pentru el, evenimentul de la crucetnrlurle o gramatici dialecticd, ce poate reda prin limbaj orerililntc care, la rAndul oi, este inclusd in hegemoniaptlncipiului "analogul este cunoscut prin ce nu este analog".l6t, nt'esta se afld in contradiclie clari cu hermeneuticaeltrtlogicii, poffivit cdreia "analogul este cunoscut prin ceea ce€rle nnalog".tze pyidsnf, aplicdnd principiul analogic, cineva

tlr ('(i, 1't.27. Braaten respinge infelegerea lui Moltmann referitoare lallutnttczcLrl crucificat" datori6, in special, a trei rnotive. l) Nu explici

*llr ltirur lriscumpdrdrii, care este sus{inutd de teologii clasici ce au jucat unr,rl r r, ' tr l lr l in fonnarea 5i conl.urarea epistetnologica a acestei doctrine. in-:enqul rrccsta, se pare c5, dialogul lui Moltmann cu Irenaeus, Origen,ilhrrrrirsirrs, Augustin, Ansehn, Abelard este absent. 2) Nu explid rolullluhrrlrrr Sllint in evenimetul crucii: "in timp ce rel{iile dintre TatAl Si Fiuliuill r,\l)r'inrate prin evenirnentul crucii, Duhul SfAnt se afE intr-o cdldtorieeierltulil". .3) Nu explicd modul in care Dumnezeu Ta6l suferd gi moare culrur pe cruce. Se pare cd Moltmann folosegte termenul Dumnezeu pentrul;trr 5r irstl-el face ca gramatica trinitad sd devind confuzd. Vede{i, C.E.lfranfcrr, "A Trinitarian Theology of the Cross" in Journal of Religion 56lf tt/6), pp.l13-121 . Vede{i de asemenea, D.G. Attf ield, "Cn God beI tttr,if icrf '/" irL SJT 30 (1977), pp.47-57.lntr-adevdr, gramatica trinitard nue;fe lrrirrlc bine dezvoltad in cartea lui Moltmann The Crucified God.lrrlrr5r, llraaten rateazA faptul cd Moltmann dezvoltd aici o gramaticd,li,rler'lrcri l crucii, care are de-a face at6t cu absenfa, cdt gi cu prezen{a luiI lltrrrrrezcu din evenimentul crucii.r !e lhrd, , p.26.

60 61

nu poate sd cunoascd ceva frrd o afinitate ontologici fafir .1,acel ceva. Moltmann considerd cd existd ceva adevir in ace,.rcadru epistemic, dar cd o astfel de hermeneutic[ dezvoltd. rrrfinal, un discurs teologic intr-un 'cerc inchis', in clri.Dumnezeu poate fi cunoscut doar de cei neprihdni{i. De acct.;rpotrivit lui Moltmann, epistemologia creStind reclarnii t!hermeneuticd dialectica, potr.ivit cdreia htcrurile swnt revelttt,prin opuSii lor. Dupd cum comenteazd el, "principitrlepistemologic al teologiei crucii nu poate fi altul decirtprincipiul dialectic prin care divinitatea lui Dumnezeu eslcrevelatd prin paradoxul crucii".130

Oricum, ar trebui sd notdm faptul cd aceastd noliune formald l'revelaliei prin realitdti contrare' trebuie si fie interpretatd, inprimd instanld, ca pe o metodd epistemologicd a cruci,.Bauckham explicS:

inqelegerea lui Moltmann referitoare la cruce ca solidaritatedivind cu cei picdtoqi qi cu cei pdrdsi{i de Dumnezeu nuimplicd faptul cd prezenta lui Dumnezeu la cruce reducenegativismul ei deplin, nici nu permite ca negativismul deplinal crucii sd reducd prezenla lui Dumnezeu in ea. De aici,insistenfa sa asupra limbajului contradi{iei: Dumnezeu esteprezent in propria Sa contradic1ie.131

Dacd acest lucru este adevdrat, atunci ne este oferitd aici ,,noud gramaticd epistemologicd, ce func{ioneazd pe bazuprincipiului contradicliei, ceea ce coincide cu propunereunoastrd de a apela la o hermeneuticd antinomicii atunci cdndincercdm sd descriem manifestarea Trinitdlii divine ineconomie. Potrivit lui Bauckham, acesta este un gen de

130 Ibid., p.27. Moltrnann imprumutd cuvintele lui Hipocrate qiSchelling drept ilustraJii ale acestui principiu epistemologic.l3l R. Bauckham, "Theodict'',p.93.

*rafr:f tf r';l cpistemologicd ce afirmd atet prezenla luilluturr,'r,'rr, cet qi absen{a Lui pe cruce. Acest apogeu!drx.Eplrirl arc o importan!5 semnificativd pentru epistemologialf€lltnii. tlcoarece, din moment ce Luther a inleles c[lhtutrrctrl sLrferind pe cruce este Dumnezeul puterii gi slavei,lfrrlttrrirrrn a inleles cd suferinla qi crucea sunt contradicliafrttlsru tr slavei divine. Cum ar trebui sd exprimdm prin limbaj* a-etllcllcil contradiclie conceptuald a doud presupuneri opusedp€frrr' ;re cla$i fapt, care pare sd fie adevirat in sine insugi?

l'fullrrlrrrrr susline cd printr-o hermeneuticd dialecticd putemdfitnur t'r'r l)umnezcu iqi ascunde slava gi puterca pcntru a fi unf hrtlrrczcu ascuns, care poate fi recunoscut doar prin umilinlatl lutirrcir crucii. Cu alte cuvinte, crucea semnificd opusul luilltttnrtczcu, cu toate cd Hristos, experimentdnd abandonarealefnlrri p0 cruce, nu este nimic altceva dec6t Dumnezeu. Iare€€rlfl este exact paradoxul epistemologic al crucii: Dumnezeuifitprrf riva lui Dumnezeu.132 Aceasta demonstreazd cd printr-oh€rtncueutici dialecticd discursul nostru teologic sfdrqeqte fierrnlftr'nrrd, fie contrazicAnd o realitate antinomicd.

Inlulr. Moltmann foloseqte aceasti hermeneutic[ dialecticd alf'ucir pontru a indica faptul ci o persoan[ nu poate inlelege

'l! f'(i, p.152. Conyers are o perspectivd pufin diferitd referitoare la acest=rlltter.l, lll susline cd moartea lui Isus pe cruce este ldzutd ca oFr'lllr(liclie a insdgi relatiei qi convingerii personale pe care Isus iqi bazase

itr tlrcir", qi anume, rela{ia Sa cu Dumnezeu pe care-L numea "Ta6l Meu,'.irr t,rrrrsecin{d, potrivit lui Conyers, moartea lui Isus "areprezentat nu pur gi:illrylu rlroartea Sa personald, o moarte care trebuie admirad deoarece inr*ttla ci cineva devine erou sau martir al unei cauze care va merge mai.leperlc: moartea Sa reprezenta "moartea cauzei Sale". ln acest context,!f rrtu lcif lui Isus poate fi vdzutd ca pe o abandonare din parlea lui Dumnezeu=i lrl (:cv.l care a avut loc, in ultirnd instan{5, intre Isus qi Dumnezeu. A.J.I rfryers, God, pp.l02-103.

62

ale lui

63

evenimentul crucii folosind doar o simpld noliune despr,Dumnezeu (esse simpleA.I33 El observa cd:

[:"J ceea ce s-a intdmplat pe cruce a fost un evemment intreDumnezeu $i Dumneiel. A fost o separare profund care aawt loc in Dumnezeu insugi, o ,.pu.ur. care a avut loc prinfaptul cI Durnnezeu La abandonat pe Dumnezeu gi Sacontrazis pe Sine insugi gi, in acelagi timp, a fost o unitate inDumnezeq, prin faptul c6 Dumnezeu a fost ?n co'runiune cu

ill".n.r.Y, Igi corespunde Lui insuqi. in acest caz fomulaleplsremoloAical trebuie structurati intr_un mod paradoxal:Dumnezeu imurlt moaftea cetor netegiu4i pe cruce qi totuqi,nu a munt. Dumnezeu este mort gi totuqi,nu

"r1" -o4.134De remarcat este faptul cd., pentru Moltmann, aceastirdemostralie economicl a lui Dumnezeu prin moartea luiHristos, in toatd complexitatea sa, este un eveniment intra-lttnttut:^yn_evenimeni ce implicd toate persoanele Trinitilii_11:tl^.:1"-T?lrogut argumentea zd clt in aceastd perihorezarrlnltara. I atal Igi 'da' Fiul in mdini le morl i i gi Fiul, la rdndulldu,

'1e_ dd pe Sine insugi; ;;;il o-.oi."u pdcdtoasd.r3oAceastd dubli.'oferire' prin cruce poate fi inleleasd, potrivit luiY"lT:t 1h fuprr ca: ratar iei;A; Fiul si Fiul Se neagdpe JIne Insu$I. Astfel, degi hermeneuica sa dialectica indi iainspre dezvoltareq unei gramatici negative, totugi nu este vorba

t33 rbid,.,p.244.l3a 6i6.13s rbid.,p.z45.

i.i"SS:\lr^o.?2a cr. rKc,pp.80-83; wrK, pp.t72-r77. o,Donnell ary:ttu'.

ca "tetmexql de bazA- p. .u." Moltmann l-a folosit pentru amlerpretaacest eveniment de la cruce este termenul blblic paradidomai, ingetmani Dahingabe. irr in snglszd oferire,,. J.J. o'Donnell, Trinity andT-:!ir:t,,r' ,n" gnritlnn Doctrine of God in the Light of processtheolog) and the Theologt of Hope (Oxford: oxford University press,I 983), p.1 I 7.

Ce o slructurd lingvisticd dedusd printr-o ascensiune umand€lffE f liurscendenla lui Dumnezeu, ci printr-o cobordre a luillmttezeu in economie. Din acest motiv, Moltmann poate fieanritlerat un exponent al hermeneuticii catafatice. Pentru elittr&, "cunoaqterea dialectica a lui Dumnezeu prin opusul Sdu"Hu uScuzti o scard a virfulilor lingvistice, care porne$te dincFrttiul inranent spre cel transcendent (ca in orice demerse;trrlirlie ), ci, dacd tot rlmdnem la imaginea scirii, atunci sensulsrte tlinspre transcendenld spre imanen{d (ca orice demersfutrtllrtrcntat pe revelalia divind). Un asemenea sens€Flrtcnrologic (dc sus in jos) deschide calea part icipdri itmtologice a oamenilor in istoria lui Dumnezeu gi, in schimb,et:cnstr ll rcveleazd, pe Dumnezeu in toatd splendoarea Salfcttscerrdentd. Pentru Moltmann, Dumnezeu este revelat pe&plin pe cruce. Confesiunea sa de credinld nu este structuratiItt ttrnra observaliilor 'Ecce homo!', ci mai degrabd 'Eccedeat!' , pi anume 'iatd-L pe Dumnezeu pe cruce' .137 De aceea,p€ rtnrcc Dumnezeu este revelat ca Cel care Se golegte de Sinehuuti Ui Se transpune in situalia celor nelegiuili gi a celorpf,tf,si1i de Dumnezeu, devenind "fratele celor dispreluifi,ahnttrlonali qi al celor asupriti".l38 DeSi aceastd gramaticdepisturologicd este un paramentru important intr-un discursleult1:it' despre Dumnezeu ca Trinitate, totuSi mai existd Siilt,'tvu ce trebuie sd fie exprimat, Ei anume transcendenlakttuli a lwi Dumnezeu. Potrivit estimirii noastre, ohettttcneuticd dialecticd n-ar face altceva decAt si creeze un du-fe.virro continuu intre transcenden!5 gi imanenfd, care arillcentua paradoxul in detrimentul relaliilor inter-personaledlntrc ele.

i17 ('(, ' ., p.205.i t l lh id. , p.24.

64 65

B. paradoxul ontologic

ReflectAnd interpretarea firozoficd a lui Hegel despre vinerc.Marel3e, Moltmann conecteazdnofiunea abandonaril lui Isus p.cruce de cihe Dumnezeu cu cea a abandondrii lumii de carru31T,"r.,r,

Teologul comenteazd ca-semniticalia istoricd dirrvrnerea Mare poate fi extinsd in mod epistemologic la ,,semnificafie speculativd a unei "vineri Mari a abandonSrii,, ,rtot ceea ce existi.la, El indici faptur c[ vinerea Mare denotiinu doar pirdsirea lui Isus de cdtie Dumnezeu, ci qi pirdsircalumii de cdtre Dumnezeu. cu alte cuvinte, in vinerea Mare nuvorbim doar de moartea lui Isus, ci gi de moartea acestei lumi.

Proced6nd astfel, Mgltmgn interpretpazii crucea ca pe locurunde Dumnezeu se identificd pe Sine insugi cu lumea i,ararlr,El scrie: "cdnd Dumnezeu devine orn pri'Isus din Nazaret, EInu doar intrd in limitarea omului, ci prin moartea Sa pe cruce erse identificd qi cu situalia omului pdrdsit de Dumnezzu,i,o,Autorul continud sd observe ca oumner., nu nu-ui cd intrd inlume,. dar Fl qi ,,acc,epti qi imbrdliq eazd intreaga existen{aumand cu fiinla sa".r42 Acest act ontologic al idelntificdrii rurDumnezeu cu lumea pe cruce constd, potrivit lui Moltmann.

[9 in 1802, Hegel, qi-a incheiat eseul Faith and Knowledge, cu propria sa11t:_rryelare despre Vinerea yg. c p Hegel,'iarth ona k o.tiii[,'iia.de w' cerf si H'S. Harris (Albany; statei-lniversity of New york press.|!

l)' o'no.,Hegel interpr eteazi y iner ea Mare ..ca pe un moment negativcare este produs in mod obrigatoriu de Duhul eur"r"iio"#;r""#;:ff'"Ptrmite^exteriorizarea sa gi pentru al limita astfel inc6t sd se poatd intoarcenft-o formd imbosdtitd gi concretiza6',. Vedefi M. Sri.r, ;i,il;"Moltmann's critic-at Releption

"r- c iarth's Theopaschirism,,,

ff! y:, n: : rhe o t o g i c a e L ov anr ens e i Zt i- 6 o{t ;, p.zs s .,)", TH,p.l69.

;;l Cc, p.276. Cf. TKG,p.|9." 'CG,p.276.

itttf.o identificare dialecticd, gi anume o identificare a lurlfutttrrczcu pu situalia de pdrdsire a lumii de cdtre Dumnezeu qiFU neg0rca pe care lumea o manifestd fala de Dumnezeu.

ln aeecpliunea lui Moltmann, aceastd identificare dialecticd nusrte doar o construclie epistemologic[, cAtd vreme, potrivitcuvirrtclor sale, "o persoani trebuie si se considere nelegiuitill lrcbuie sd renunle la orice pretenlie de neprihdnire sau dearcntilnare cu Dumnezeu pentru a-L recunoaqte pe Dumnezeul€efe Sc descoperi pe Sine Insuqi prin Hristos cel crucifica1".143lgf nceasta priveqte de asemenea ontologia, dupi cum declardMcltmann:

Cuvdntul crucii deschide posibilitatea participarii lacvenimentul divin al crucii, iar credir4a permite celornelegiuili sd participe astfel la partdqia cu Hristos. Aceastacste ceva mai mult decAt pur gi simplu a transmite oi n formaf ie sau o interpretare intAmplit oare.l 44

fu nccea, aceasti hermeneuticd dialectic5 a identificirii luifhlnurczeu cu lumea ugureazi pentru noi exprimarea realitfilipotrivit cdreia pdcdtoqii devin ca Dumnezeu (I Ioan 3:2). Oetcmonea transformare ontologicd, potrivit lui Moltmann, este'*lblrndonarea de sine, drumul citre non-identitate qih€identificare" a fiinlei ,r-utrs.las Important de relinut esteftptnl ca acesta este un act care are loc nu intr-o ascensiunenietici a fiinlei umane cdtre Dumnezev, ci in contextul non-ldcntitdtii, al golirii de sine de dragul altora 9i de dragull€lidaritdlii cu allii. Nu poate fi stabilit in izolare, ci doarEvelut in contact cu allii.

llt 1516,, O.rt.ls lbia., p.z:.l{l 16;6., O.16.

I66 67

Potrivit lui Moltmann, Biserica este chemati sa fie aceaslacomunitate a solidaritdlii cu ceilalli, dupd cum indicd cl"Biserica Celui crucificat a fost in primul r6nd, gi rdm6ne, irrprincipiu, Biserica celor asuprili qi insultafi, a celor siraci gi

'celor nenorocifi, Biserica oamenilor".t46 Aceasta totuqi ridicriintrebarea cu privire la structurarea identitrlii ecleziale 5i lrelevanlei in identificarea sa cu lumea. Moltmann crede cldilema epistemologicd a identitifii gi relevanlei este rezorvarriprintr-o hermeneutici dialectici a crucii. Este, credem, evidenlfaptul c5, potrivit acestei identificdri, noi suntem chemati slfim una cu Hristos in moartea Sa gi acest proces al credinlei nctransformd personalitatea. insd, cum ar- trebui si inlelegenridentificarea noastrd cu Hristos cdnd este vorba de invierea Sa'/Cum putem exprima epistemologic aceasti devenireescatologicd ce a fost deja inauguratd in noi?

inc[ o datd, hermeneutica dialectici a lui Moltmann lasrinerezolvate astfel de realitilgr antinomice pi, aga cum am vdzul.stabileqte agenda pentru un paradox ontologic. Chiar daci elpropune un nou parametru epistemologic. gi anume via cruci.,drept alternativd atdt pentru via activa a lucrurilor bune

146 Ibid., p.52-55. Moltmann in special, insisd asupra faptului cd,,Biseric.celui crucificat" ar trebui d fie "Biserica celor asuprili gi a celor insultali, ircelor sdraci qi a nelegiuifilor, Biserica oamenilor" in asenrdnare cu HristosInsugi. Astfel, Biserica este chemaE sd-qi ia cnrcea, .,s6 sufere qi sd ficrespinsd" ca rdspuns a ceea a ficut Isus pe cruce. potrivit lui Moltrnann"suferinfa gi respingerea nu sunt identice". Suferi4a poate fi sdrbdtoritd giadmiratd in timp ce respingerea este "o suferirrd dezonoranta". Tohrsr,suferinla gi respingerea reprezintd crucea. in CpS, pp.66, 122ff, principiulaplicat in relalia dintre Hristos gi Biserici este, potrivit lui Moltmann, z6iChrislus - ibi ecclesia. Astfel. Biserica rrebuie sd urmdreascd p..r.n1u lriHristos care, potrivit lui Moltmann igi gasegte locul in: ..apostolaf'(proclamarea prin cuvdnt qi saqement) "cei mai neinsemndi dintre fra{i"(viafa celor sdraci gi a celor asuprifi) gi "parusia Sa".

pfieutc lui Dumnezeu, cdt gi pentru via contemplativa,l*trnrcu cternd a teologiei negative, paradoxul rdmdne inEpfltittunrc o solufie provizorie. Un astfel de paradox poate fi*ntificat in gramatica lui Moltmann care descrie evenimentulklerii,

1.3.2. Paradoxul invierii

llglfnrann pretinde ci invierea lui Isus std at6t in centrullphtemologiei creqtine, cAt qi in cel al ontologiei. Totuqi,

F3fltru cl, invierea nu este doar antipodul crucii, ci gi unftnimcnt integrator, unul care include mai degrabd decAt sd

&eigg crucea. El vorbeqte intr-adevir despre "invierea luiFl:tos cel crucificatD.147 Cu toate acestea, sinteza dintre cruce

$ Invicre, potrivit lui Moltmann, trebuie sd fie perceputd inffid dialectic, de vreme ce aceste doud evenimente redauFfnitbstdrile misterioase ale lui Dumnezeu ca Trinitate. PentruE perccpe dinamica manifestdrilor Trinitdlii, Moltmannrugereazd adoptarea unei hermeneutici teologice care€Bnectcazd manifestarea economicd a lui Dumnezeu lailirtcnla Sa imanentS. Acesta este o miqcare epistemologicdttdin cxteriorul misterului care este numit 'Dumnezeu' cltrelnteriorul care este tdlnituf'J48 Potrivit lui Moltmann aceastdfunrruli epistemologic[ aduce o schimbare revolulionard inflotiunca referitoare la Dumnezeu ca Trinitate. Intr-un anumit,gtl,t, invierea combind imanenla lui Dumnezeu Sitlutt,tcvndenla Sa intr-un cod lexical nou, care le line pert*telntloud in echilibru.

In nrod asemdnitor, Moltmann argumenteazd cd o viziunebazatrl in totalitate pe dinamica TrinitSlii este de asemenea

1117,6,r.294.l{: ;6;6.

68 69

elementnl cheie in rezolvarea termenilor contradictorii irrrelaliei lui Dumnezeu cu lumea. Moltmann scrie:

...o teologie trinitard a crucii il percepe pe Dumnezeu inelementul negativ qi de aaeea elementul nesativ dinDumnezeu, chiar gi in acest sens dialectic, este paienteistic.Deoarece in rnodul ascuns al umili(ei pand la momentulcrucii. roatd existenta gi tot ce anihileaz5 a fost deja preluat inDumnezeu qi Dumnezeu incepe d devind .totul in 1ou1.,.149

Prin afirmafia "preluat in Dumnezeu" Moltmann subliniazirtocmai rezolvarca dialecticii, aparent frtFL solulie, dintrc"existenld" gi "non-existent6,,, care se rcalizeazd, prin inviereaCelui ce a fost crucificat.lso

Moltmann interpreteazd in mod explicit invierea lui Hristos cafiind "negarea_negafiei", care este

-de fapt ,,o negare a negaliei

lui Dumnezeu" sau "inceputul qi sursa desfiinpiii .on..itol'universal de Vinerea \r[31s".151 Astfel, pentru Moltmann,

149 Ibid., p.277. Moltmann susline aici o inviere cosmicd, incluzandinvierea naturii care, in viziunea sa, "va completa orizontul aqtepErii careapa4lle acestei speranle. Fdrd invierea naturii nu exis6 "viala lumii care vaveni". Vede{i WJC, p.272.150 5.6. Tang argumenteazi, cd..Fiind preluat,, este traducerea in limbaenglezd a verbului la pasiv din limba gennani aufgehoben. substantivursdu, AuJhebung este adesea tradus ca "eliberare" sau .,purificare" in senshegelian, "in sensul rezolvdrii unei tensiuni dialectice". S.K. Tang, God,sHistory,p.705.151 TH, p.2 I I . Moltmann folosegte termentul hegelian de "negarea negatiei,,pentru a interpreta invierea a$a cum am tdzut mai sus. Moltmann ,= rtin,aici o viziune teologicd potrivit cdreia o noud creafie implicd anihilareacosmrcd a mo4ii. Hristos moare "moarteatragid, a naturii,' qi astfel, El este'cel dintai ndscut' din intreaga crea{ie ndscutd din nou". lnvierea Sa este"p.iTl strilucire anticipati a fiinfei nemuritoare pentru creatia supusdmoftii". Vedeli WJC, p.272. Tofugi, este demn de menfionat faptui cdteologia invierii a lui Moltmann se bazeazd, pe no{iunea unei transiormdrr

inVierett lui Isus nu poate fr vdzutd ca o reinsufle{ire sau ca olltf6 dupi moarte. Mai degrabd, pentru el, invierea semnificd"tlelil din morli", qi anume anihilarea puterii morlii prinUfettrril vielii noi, eteme.152 Aceasta nu se aplicd, numaiFaf6ritii de cdtre Dumnezeu a lui Isus, ci qi pdrisirii lumii degllfe l)umnezeu. Invierea este inleleasi ca fiind "negareafifgelici" in relalie cu moartea lui Isus qi, respectiv, a acesteil5l, De acee1 prin paradoxul invierii, Dumnezeu desfiinleazdpUlereu morlii prin Isus cel crucificat gi deschide o perspectivi*l€nin iitoare pentru lumea intreagS.

F€ de alta parte, prin paradoxul invierii, Dumnezeu pd,streazd*ntitatca lui Isus cel crucificat qi a lui Isus cel inviat.lfoftrnann argumenteazd cd,"acelaqi Isus care a fost crucificatlite acclaqi cu Isus cel inviat" gi acelaqi Isus care a fost inviat

Fltle u crealiei dar nu printr-un proces evolutiv. P.T. Chardin, de exemplu,SSrtea sa, Christianity and Evolution,tad. de R. Hague (London: Collins,19?l), pp.t38-150, descrie cristologia cosmici in termenii lui "Flristos cellEfc evolueazd". in conformitate cu spusele lui, aceasta este o dezvoltare

$tln u ideii rdscumpdrarii intregii creali i.lS CC. p. 170. Augustin de asemenea vorbegte despre anihilarea purerii*lflii pe care o numegte "invierea sufletelcrn'. In aprecierea lui,t*perinrentdm aceastd "inviere", care este "prima inviere" ce are loc atunciSiid cxperimentdm iertarea de pdcate. lnvierea trupunlor noastre, pohivitlUl Augustin, este un eveniment escatologic. Totugi, este important de notatl$ul cI Augustin in{elege invierea trupurilor noastre ca fiind lucrareaFlUlui, in timp ce invierea sufletelor noastre este considera6 lucrareahltegii Trinitnli. Dupd cum spune el: "Pentru c5, dupd cum Tatdl ii invie peg3l nlrrli 9i le dd via1d, in acelaqi fel qi Fiul dd via{d oricui doreqte El"; darl€€rt lucru are loc numai in conformitate cu lucrarea Duhului Sf6nt. Ta61di vinlir, Fiul dd viafd; Tatdl ddviald cui doreqte El, Fiul dAviald' cui doreqteEl, dnr Tatdl dd viafd aceloragi ca qi Fiul, pentru cd toate lucrurile au fostECUte de El. "Pentru cd, dupd cum Tatdl ii invie pe

-cei rnorli 9r le dd viald,

l i er'cl lEi fel 9i Fiul da viala oricui doregte EI". Invierea sufletelor estefoum de substan{a eternd qi neschimbdtoare a Tatilui qi a Fiului. Darlnvlereu trupurilor este ficutd datorita impeft5$irii umanitS{ii Fiului...".AUgurtin, Homilies on the Gospel of John 23.13.

70 71

este Isus cel crucifica1.ts3 dfunsi, identitatea lui Isus €st€ r,identitate a continuitdlii intr-o discontinuitate radicali sau ,,identitate a "identitSlii in totali contradicfie,,.1s4 dslfsl, se pat(cd Moltmann ajunge sd descrie paramett"ii esenliari ai'tutcthermeneutici antinomice atunci idnd abordeazd aceste douttpolaritdli ontologice din viala lui Isus. Totugi, trebuie sucontinuim analiza noastrd hermeneuticd pentru a descoperrdacd o gramaticd antinomici promildtoare poate fi aplicat'd qtrpentru alte doctrine ale teologiei cregtine.

Demn de luat in consideralie este faptul ci Moltmann suslincprincipiul hermeneuticii dialectice cu privire la crucea 1,invierea lui Hristos ca pe "o dialecticd deschisd care iqi gdseqi.sinteza rezolvdrii doar in escatonul tuturor 1rr.mdls1,'.tss lzraceasta se intdmpld datoritd corespondenlei escatonului cuTrinitatea divin6, care nu este "un grup de persoane izolate itcer, ci un proces escatologic deschis pentru oamenii de pepimdnt qi care este generat din crucea lui Hristos',.156

1.4. Concluzie

Metoda hermeneuticd a lui Moltmann de ,citire, a prezenleleconomice a lui Dumnezeu este in mod esenlial fundamentatdin dialectica dintre realitilile contrastante, care incearcd sdumple golul epistemologic dintre transcendenla lui Dumnezeuqi imanenla Sa. Conqtient de faptul cd, in acest caz, ohermeneutici analogicd ar crea confuzii si erezii. Moltmann

153 R. Bauckham, "Moltrnann's Theology of Hope Revisited',, SJT 42lz(1989), p.203.1s4 TH,p.l99.tss cG,p.255.lsa rbid,.,p.z49.

Fnrpnnc o hermeneutica dialecticd ce il ajutb sd evite capcanelepcntr,iste din teologia sa. Din moment ca, potrivit luiLfrrllnrirrrrr, Dumnezeu intrd intr-adevdr in realitatea prezentd algmit noastre, lucru ce nu poate fi definit analogic, atunci selfttpunc o metodd dialecticd. Printr-o hermeneuticd dialecticdpuletrr susfine, in mod epistemologic, cd Dumnezeu nu poate fisufroseut doar de ce este 'similar' cu natura Sa, ci gi de ce este'dlferrt' de natura Sa, qi anume de fiinlele umane. Astfel,,fFttctura epistemologici a lui Moltmann urmeazd drumul uneiiinsmic'i care face un du-te-vino intre prezenla Si absenla luiflumntzeu tn economie 1s7 Potrivit lui, cunoagterea autenticd igiafe originea intr-un dinamism fundamental, ce conecteazd'lnleriurul' acestei lumi cu 'exteriorul' s[u.

lit AbordAnd structura dialecticd a lui Moltmann dintr-o perspectiviClfetttri. Gilkey o vede ca necoresponz6nd cu insuqi programul pe care celdulnr il sugereaz[: el reiese din dorin{a de a se indepdrta de orice poziqiedslifnllar de o prezen6 universald qi imediatd a lui Dumnezet fald deunrlntlulc in istorie ca sur$ a credinlei. L. Gilkey, "The Universal andInunetfirrte Presence of God" in F. Herzog (ed.), The Future of Hope:Itct,l,,gt, as Eschatology (Herder & Herder, 1970), pp.8l-109. Gilkeyrtnlulirzij gramatica dialecticd a lui Moltmann doar din perspectivaerr,ulokrgiei cregtine. Totugi, Moltmann foloseqte o gramatid asemdndtoarel€rrllu 0 defini majoritatea doctrinelor sale. Cu toate d ar fi adevirat sdetlrfrln cd publica{iei lui Moltmann: Theologt of Hope ii lipsegteinlelcp,crca deplind a prezen{ei lui Dumnezeu in istoria prezen6, nu ar fie:ler'ritut sd suslinem o viziune asemdndtoare cu privire la restul cir{ilor=.afe, Moltrnann nu respinge o preze$d imediatd a lui Dumnezeu in istorianrrrtslri. Mai degraba. el susline o tensiune episteurologicd intre absenla qi;rtert'rrf ii in istorie pentru a arita cd nu-L putem intdlni pe Dumnezeu ca perf f'efllilirte "din interiorul lumii" sau din "afara lurnii". Ved{i TH, p.16;rerfeli tlc asemenea, R.A. Alves, A Theologt, pp.55-68. Alves observd inrtlurl corcct cd, potrivit lui Moltmann, Dumnezeu "se descoped pe SineIllttlr cl pe cineva absent, intotdeauna indicdnd inspre viitor" qi de aceea,'tltr l)ulcrn "sd-L avem" ci "putem "doar S agtempdm intr-o speranfd4! l l r '4r"" . Ib id. . o.56.

72 t )

Totuqi, predileclia lui Moltmann este fnspre a construi ,,structurd epistemologicd bazatd nu pe ,absenld', o no[itrtr,goald a ntedilaliei mistice, ci pe 'prezenld', o realitrrr,dinamicd a manifestdrii lui Dumnezeu in economie. ce se cril,ttn contrast cu absenla,sa. Dupd cum vom vedea pe parcursrrlanalizei noastre de mai tdrziu din aceastd lucrare, explicatr,,catafaticd' este particularitatea teologiei lui Moltmann. Accsraccent puternic, care este pus pe gramatica de tip catafatic iucontextul unei hermeneutici dialectice, creazd o structurrrasimetricd pentru epistemologia lui. una dintre cele mirrevidente dificultali intdlnite in hermeneutica lui Moltmann esrcproblematica trasirii liniei de demarcalie intre ceea ce trebuicluat in sens analogic ai ceea ce trebuie luat in sens dialectic. ( )asemenea ambiguitate epistemologici se datoreazd faptului crrhermeneutica dialectici, dupd cum este perceputi in morlfilozofic, tinde si ducd lucrurile fie cdtre antite zd, fre cdtrtsinteza polarit5lilor pe care le analizeazd,. De eceeu,considerdm cd avem nevoie de o gramaticd epistemologicd ctpoate exprima o realitate antinomicd ce se exprimd atdt iuanalogie, cdt Ei in disimilaritate una cu cealaltd, si anunle ,,gramaticd antinomica.

Totuqi, Moltmann iqi construieqte argumentele teologice pcpremisa unei hermeneutici dialectice. in accepliunea si, acestprincipiu hermeneutic stabilegte o noud gramaticd teologicinecesari pentru inJelegerea corespondentei lui Dumnezeu culumea noastrd. Singurul mod in care cineva poate interpretatranspunerea Trinitatii in lumea noastrd creatd este celdialectic. Astfel, istoria lui Dumnezeu se intersecteazd cuistoria noastri qi aceastd legaturd ontologici oferd o bazaepistemologicd ce poate fi exprimatd prin limbaj, in moddialectic, gi anume Dumnezeu este prezent in absenla Srz. Artrebui sd ne amintim ca o asemenea gramaticd promildtoarc

eele rrgrlrr'rrlir nu doar manifestdrii dinamice a lui Dumnezeu inirlrurr'. rlmuostei sale pentru lumea qeatd qi legdturii dintred€nrilitlL' pi timp, ci qi evenimentului Hristos. Dialectica cruciili irrr,rrr'ri, rcalit5lii prezente gi speranlei viitoare constituiec€fllnrl croativ al teologiei lui Moltmailr.158

f r{rhf , f f crrneneutica dialectici ce vizeazd evenimentul Hristospn\ trirr.'ri cpistemologia dianoeticd a lui Moltmann s[ aduci in+urllrr o noud perspectivd epistemologici ce sd reprezinte oeffeniirtivii la via activa salula via contemplativa, qi anume viar'filr'lr, ,,1rcastit rutd epistemologicd este o legdturd intreetitlt,nl(t divind Si umand, o conexiune intre transcendenla luilllilnn,':t'rt si manifestarea Sa economicd. Totuqi, via crucis alul Moltmann explicd identificarea noastr[ cu Hristos prin*iltlu'fcir Sa, dar lasd nerezolvatd identificarea noastri cuHffrf os in invierea Sa. Astfel, hermeneutica sa diale cticd, iahttlu unui paradox care nu oferd nici o posibilitate€plrlcnttrlogicd de realizare a unei sinteze intre noliunile!*rlogicc opuse ca sens referitoare la Dumnezeu ca Trinitate gittilrtrt ll'starea sa economicd.

llesrgrrr, Moltmann incercd sd explice cum funclioneazd,gf'rtntutica sa dialectic[ in evenimentul invierii. in modrut;ttirrz[tor, el descrie o structurd conceptuali integral5 intrelrttE ccl crucificat qi Isus cel inviat: el argumenteazd ci estea*Fcnqii identitate a lui Hristos de ambele parfi ale polaritdliionlologice din viala Sa. Aceasta este, potrivit lui Moltmann, ottferrtitate realizatd, in cadrul unei contradiclii totale, ceea ceetprinrl parametrii unei hermeneutici antinomice, pe carelttcrrcirm sd o creiondm in structura acestei cdr1i. in modregretabil ins5, Moltmann nu duce aceastd. gramaticd, holistic5.

i5l Vcdeti, CG, pp.5, 7, 204; TH, p.16.

74 75

mai departe. El pur qi simplu o frxeazd de o noud fazdepistemologia sa, qi anume fazauneidialectici deschise.

In ciuda tuturor parametrilor s5idialectice a lui Moltmann ii lipsegteprecizeazd Bauckham in mod corect:

Dumnezeul cel in totalitate altul al teologiei dialectice care,prin Cuvdntul S6u vine in_ lume de sus pe verticald gi neagdorice este uman, devine la Moltmann bumnezeul unui a-ttviitor din punct de vedere calitativ, care prin CuvAntul gu alpromisiunii neagd prezentul u-un.159

Dupd cum vom incerca sd aritdm, o hermeneuticd antinomicttpoate evita alunecorea tntr-o asemenea probrematicd fiintrc^apabild de a exprinta o unitate horisticd a ioud atribute opustfdrd a anula diferenlierea lor.

Totuqi, dupd cum vom vedea in urmdtoarea secliune.Moltmann nu-qi fundamenteazd teologia sa despre Trinitate pcnici o nuanld romanticd a hermeneuticii. Mai degraba, 'eldezvoltd o epistemologie cvasi-subiectivd a descrierii*trinitarecare este in mod inexorabil regati de creafie, de Hristos qi dcistorie. vom analiza epistemologia catafaticFt a lui Moltmannpeltry a evidenlia at6t posibilitalile, c6t qi limitdrile sale dincadrul discursului teorogic cu privire la Dumnezeu ca Trinitate.

0ln

pozitivi, hermeneutit,rrinterpretarea, dupd currr

Cupitolul 2

{lt o tl u s C o g n o s c e ndi: E pis tem olo gia catafaticd acrea{iei

Pgrnrrretrii hermeneutici ai lui Moltmann, prin care el igi€lirnnulcazd gramatica sa teologici, sunt in principal conturalifE Jurtrl efortului depus de Bisericd pentru a clarifica propriul*u lirnbaj cu privire la Dumnezeu ca Trinitate. Pentrulfgltmann, un asemenea efort are loc intotdeauna in lume, intFra crcaliei lui Dumnezeu. De aceea, ne propunem sd{Falizilrn modalitatea in care gramatica trinitari a luif,{tilttttnnn este dedusi din hermeneutica sa asupra Crealiei.Ffitnul aspect al problemei pe care o vom aborda aici este dacdll tle cc gramatica trinitard ar trebui inleleasd in principal intffttrcrrii crea{iei. Vom incerca sd eluciddm care erau criteriile# hnzii ale lui Moltmann care l-au ghidat inspre asemeneaFfelenlii epistemologice. De asemenea, vom cduta sd limurimd€ cc crcalia qi nu Cristologia ar trebui sd fie sursa noastrd deInfurntalie din care sd ne extragem elementele epistemologice€renlillc cu privire la manifestarea lui Dumnezeu ca Trinitateitt rclalic cu lumea noastrd.

Lftt al doilea aspect al problemei dezbdtute aici este cel legat defffiplicafiile doctrinale care apar atunci cAnd discursul teologic*leriprc Dumnezeu ca Trinitate este clidit pe o hermeneuticiimbibatd de elemente deduse, cu precddere, din crea{ie. Vomattaliza ce elemente din doctrina lui Moltmann despre crealieiulll lclevante pentru interpretirile referitoare la structuratflnitnrd. Sigur, la acest stadiu de analizd, vom fi preocupali de159 R. Bauckham, "Moltma nrf,, p.41.

76 77

normele gi modelele unei gramatici trinitare, care pot fi distirr,,,din cadrul crealiei.

2.1. Revela{ia catafatici a lui Dumnezeu in creafic

O veche tradilie evreiascd susline cd noi o,nu putem qti dac,iDumnezeu se afld in spaliul acestei lumi sau daci lumea esr,spaliul Lui".160 Mai recent qi Moltmann s-a confruntat cu ,,intrebare asemdndtoare: "Este lumea in Dumnezeu sir.,Dumnezeu in lume?tot problema fundamentali in abordarc;racestei intrebdri este aceea cd noi nu qtim dacd finitum nortcapax infinitum sau, mai degrabd, finitum capax infinitum. inmod cert, Moltmann iqi dezvoltd doctrina crealiei pe premisucd "finitul poate sd conlind infinitul,, qi prin urmare Dumnezcueste intr-adevdr prezent in lume.t62 Dacd acest lucru estcadevdrat, afunci preocuparea noastrd se mutd spre modalitatc.in care am putea si descoperim elementele esentiale alctranscendenlei Sale qi spre 'locul'in care se presupune cd poatcfi gdsitd prezen\a Sa. Ar trebui sd ne u-intim ci, pentr.,Moltmann, crealia nu este un fel de ,laborator qtiin{ific, in carcfiin{ele umane pot scruta cu detagare urmele divine ldsate inistoria noastri trecut6. Mai degrabi, el o interpreteazd ca pe o'areni' divin6, pe care pot fi vdzute at6t revelalia lui Dumnezeuin economie, cdt gi participarea umand in istoria Sa.

160 Cf. M. Jammer, Concept of Space (Cambridge,4vlassachusetts: HarvardUniversity Press, 1984), p.26.16l Acesta este titlul eseului sdu in R. Bauckham (ed.), God, pp.35-47 .t62 tbid..o.37.

2. l. l. Cunoagterea participativi

hlrrlrrl rlc flecare al lui Moltmann in 'citirea' epistemologicdif ltrrrrf icr nu este rcprezentat de 'gAndirea analiticd'fundsttrcntatd pe o hermeneuticd dialectici profundd intrerghter't ;i obiect, a$a cum probabil ne-am fi aqteptat. Mai&grrthir. ol propune o metodd integrativa de cunoagtere, caref€tlrlil irr parliciparea ontologicd qi epistemologicd a omului la€tsnlirr frri Dumnezeu. Moltmann consideri cd un asemenear6itlr t'lti,stemic ar cuprinde in aceeasi nervurd atdt parametriiicvttti, r'tit Si cei ontici. El considerd ci este nevoie de aceastdtlrntf, nhordare epistemologici asupra creafiei pentru a stabilitllt nnrr fLndament pentru epistemologia cregtind. In vreme cetfflttfrr li tehnologia examineazd, nattra din punct de vedere*ulitie gi obiectiv cu scopul domindrii acesteia, scopuleutton;lcrii teologice ar fi sd ofere omului cheia participdriidflltrlogice in creafie qi relalionarea fald universul creat cu unall grirrd decdt cel de dominare. Astfel, cunoagterea naturii ca oFtsHlic a lui Dumnezeu este o cunoaqtere participativd, al cirei*op, in schimb, este cel "de a percepe pentru aparticipa qi de alilre intr-o relalie mutuald cu celelalte fiinle vii".163 Dupd cumlndtcit Moltmann:

Itt Vctleli, GC, pp.2-4; 74f. Vasile cel Mare, in scrisoarea sa citretttplrikrchius, vorbeqte despre o cunoa$tere care vine atdt dintro gAndire

anpliticir. precum gi dintr-o pdrtdqie realS cu Dumnezeu. El comenteazd:

"lplsgistrarea termenilor folos{i in teologie ca avdnd o importanldplltnordial6 qi incercarea de a deduce semnific{ia ascunsd a fiecdrei fraze qia fieer'rrci silabe, sunt caracteristici ce lipsesc la cei ce nu cau6 cu adevdrataenurl religiei, dar ii deosebesc pe tdi cei care primesc cunogtinfd despre'rgilnul' 'chemirii noastre'; deoarece, tot ceea ce a fost pus inaintea noastdetle l)cntru natura umand, ldcut, atAt cAt este posibil, ca pentru Dumnezeu.dnrrrr, lird-cunoa$tere nu existd o viald autentici; qi cunogtinJa nu se obginelErfl lccfii. inceputul invdtdturii este vorbirea, iar silabele gi cuvintele suntItf,tlr tlc vorbire. Inseamnd cd, a cerceta silabele nu inseamnd sd tinteSti

78

Dacd dorim sd inlelegem ceea ce este real ca fiind real gi ceeace este viu ca fiind viu, trebuie sd-l in{elegem in comunitateasa originald qi individuald, in rela{iile, interconexiunile giimprejwimile sale.164

Rezultd ci aceastd gramatic5 ontic-noeticd slujegte pentru ,rreproduce in limbaj caracteristicile regisite in .ocomunitatcrr

dintre fiinlele umane gi naturd", perceputd de Moltmann c;rfiind un legdmAnt juridic frcut cu crealia lui Dumnezeu sau cilo comunitate teologicd a crealiei. Aceast[ abordarr.epistemologicd indicd nu doar motivul, ci qi voin{a umanrtpentru a stabili o relalie de legdmdnt cu natura.165 in plus,Moltmann crede c5 "va trebui s5 inlelegem cd tot cesa ce eslcreal qi tot ceea ce este viu este pur $i simplu o concenffare qi omanifestare a relaliilor, interconexiunilor qi imprejurimilorssls".166 Gunton susline aceastd abordare epistemologicd a lurMoltmann, spundnd cd "Dumnezeu trebuie s[ fie inleles ilmod relalional mai degrabd dec6t in termenii posed[rii unor

dincolo de 1int6, nici si consideri nesemnificative intreh4rile care au fosrridicate mai timid, fiind astfel considerate newednice de a fi luate in seaml.Adevdrul este intotdeauna o pradd greu de v6nat gi, de aceea, trebuie srcdutdm peste tot urmele ei. obfinerea adevdratei religii este exact ca cea ilmeqtequgurilor; ambele se dezvolE pulin cdte pu{in, iar ucenicii nu trebuiLsd neglijeze nimic. Daci un om disprefuiegte primele elementtconsiderdndu-le mici qi lipsite de importa4d, nu va ajunge niciodatd luperfecfiunea in{elepciunii". De Spiritu Sancto L2. Vasile vorbeqte otasemenea despre Duhul Sfdnt ca despre "Duhul cunogti4ei" care ne aducrin pirtdgie cu Dumnezeu Tatdl qi cu Dumnezeu Fiul 9i astfel, ne aju6 slajugem la deplina cunoqtin{5 a lui Dumnezeu. Vedeti, Ibid, XVIII.47.r6a GC, p.3.165 GC, p.3. Moltmann percepe 'natura' ca f,rind atdt universul creat pecare-l impdrtigim cu tolii, precum qi propria noastrd naturi fizicd. Vedeti dcasemenea, GC, pp.70-72.l0o 6;4.

rerrrrtrristici perrnanente precum raliunea gi vointa".167 lardr.s--ql clcnrcnt epistemologic, la rAndul sdu, va contura structuraru$stri1 tcologici despre istoria lui Dumnezeu cu lumea.

!*e',trtlt upropiere relalionald de Dumnezeu poate .facilitatfilk ltu'(rrea unei epistemologii creStine, care este in stare sdt*rni{,t(' atdt doctrina teologicit a crealiei, care ia int tnttiltt'ulie tradi[iile teologice referitoare la acestd doctrind,rdl 1t 'inruginalia creativd' centratd in viitorul potenlial alttt'ttfit'i lui Dumnezer.168 Rdmane de lSmurit insd dacd aceastddlrrrrrrricir promildtoare a relaliilor este capabll| si aducdf€tultrtc concrete in teologia creqtind. Acest aspect ne conduceff€ analiza unei alte caracteristici importante a epistemologieilslMoltmann.

2.1.2. Limbajul escatologic al revela tiei

Pltrivit cu inlelegerea lui Moltmann, existi doui aborddrironlllfc cu privire la revelalia lui Dumnezeu. Una esteF€f'Ffrcctiva greceascA asupra revelaliei priviti ca epifanie, o*lflltrle stnre a prezentului etern. Aceastd abordare aducerfRlrfgrtf capacil6!1i umane de a raliona qi apare in forma uneigrnnrrrlici conceptuale bazatd pe impresii oarbe desprel'igRrnezeu.r6g Cealaltd, abordare este cea reprezentatd deitttelegcrea biblici a 'cuvintului' ca promisiune, frcdnd referire

i t i 1',1t. 6un1sn, Ihe One, p.3.ls a'ulc important de subliniat faptul cd aceastd 'imagina{ie creativ5' pentru{ollnrrrrrn nu este un teritoriu sterp al imagin{iei unei minli deconectate dej E€rr cc este istorie, ci mai degrali, interpretarea unor simboluri=gi,rlhllog,ice care modelead inconqtientul qi conduc conqtientul intr-un modrfr!-u!roscut mintii congtiente. Vede{i in mod deosebit, GC, p.4.rff At'cirsta semnificd revela{ia lucrurilor a$a cum sunt acum in sfera

'eaf ilf, I i i cteme. Filozofi a greacd v ede in Logos epifania prezentului etem al=*f rlFtl lci. Vedefi, TH, p.40.

8180

la speranla viitoare, care este prelucratd de DumneZC, rrreconomia crealiei. Este de inleles, prin urmare, cd Moltnrrrrrr,considerd limbajul escatologic ca fiind limbajul adevdrar ,rrteologiei creqtine care constd in "cuvdntul promisiunii carc ,hsperanfi", iar acesta este adevdrul lui Dumnezev.liT Astlt,lsperanla cregtini oferd atat istorie cu o structurd promildtorrr,care rdmane in mod escatologic deschisd cdtre un viir.iuniversal, cdt qi o epistemologie cu un limbaj corespunzdtor.r.Acest limbaj nu conline doar o informare epistemicd referitoirr,.

170 Ibid', p.41. cf. pp.84-94. pentru o viziune cup'nzdtoare referitoarc r,,acest subiect, vedeli C. Morse, Logic,in special pp.l_4g. Hayes crede,,,pretenlia lui Moltmann de a stabili promisiunea lui Dumneieu dreot ,u,standard pentru construirea unui discurs teologic pare si fie ..motivai

'r,,,'rult

de factorii personali, subiectivi decAt de preocuparea f46 de ,,reprezentare adecvati a tradifiei biblice". cel dintdi susline cd ,.stilul IrrrMoltmann referitor la dialectici este foarte asen.Endtor cu o versiurrrrecentd a clasicei controverse dintre har-fapte bune, fonnulaE apoi rrrIimbajul despre viitor". z.Hayes, visions of i Future: A study of ch)istianEschatolog,t (Wilmington, Delaware: Michael Glazier, iOAq, p.tllTofuqi' este demn de menfionat faptul cd Moltmann inlelege aceastucontroversd dintre prezent-viitor nu ca pe o simpld dezbatere teologicrrdespre manifestarea lui Dumnezeu in economie, ci ca pe o gru-iti.,teologici ce ar putea avea efect chiar gi asupra ir4elegeri noistre rJferitoar,la controversa clasicd dintre har-fapte bune. pe de altn parte, gramaticrrmdntuirii ar putea fi aleasi ca gramaticd, fundamentald pentru un discursteologic care, la rdndul s6u, ar proiecta o lumind diferitd asupra intresteologii creqtine. Dar, aici analidm doctrina lui Moltmann referitoare lrrpromisiune ca o cheie hermeneuticd.171 Teologia secolului al XX-lea a inceput cu o nou6 perspectivd asuprirescatologiei care a fost adus prin studiile lui Johannes weiss qi AlberrSchrveitzer. Vede{i, A.J. Conyers, God, pp.62-71. Totuqi, conclplia luiMoltmann referitoare la escatologia transcendend este diferitd de aboidare,,lui Kant referitoare la acelagi aspect. cel din urmd crede cd, din moment cc'ultimele lucruri' stau in totalitate dincolo de domeniul contemobnrintelectuale, ca 'obiecte' istorice ele sunt lipsite de semnificdie. Aceastaeste o escatologie lipsid de istorie care a fost criticaE atdt de Hegel, cdt grde Moltmann. Vedefi, Ibid., p.63.

h tefcltrr tlrrrlrc promisiunea qi revelalia lui Dumnezeu. El, de*Flene';r. rlczvolt[ o noud viziune despre revelalia divin6, care* fli\rlil ca o revelalie escatologicS, avAnd efect asupralll*tet nrrttstre prezente.rT2 Potrivit lui Moltmann, escatologia#tttrn, plrn limbajul promisiunii, este o cheie esenliald pentrur|pttSltttrc;r rcvelaliei lui Dumnezeu. Astfel, revelalia luiihtnnr:r.,' poate sd fie conturatd in mod escatologic urmdrindff#nattcn lteformatorilor, care nu au pus atdt de mult accent pei€*slrrlr;r itt sine, ci pe promisiunea lui Dumnezeu qi pe

fffrtrrll viitoare cu privire la adevdrul divin.

lfupn crrrn indica Morse, este demn de menlionat faptul cirprtllin ercatd de Moltmann intre "epifania prezentului etern"ii "npucrrlipsa viitorului promis" introduce in epistemologiasfB?lifu'i rr inlelegere mai exactd cu privire la prezenla luiFHlnezcu in economia mdntuirii. Din moment ce, in primulgat, l)rrrrrrrczeu este prezent ca "prezenld etemd", in cel de-al#flea cnz, El este prezent prin promisiunile Sale.173 Distincliafulttlnrleutal5, dupd cum se exprimd Bauckham, este "aceea cdh prinra Dumnezeu este cunoscut prin sustragerea din istorie,p cAnd in cea de-a doua, El este 'Cel care face posibil caF€ntru prima datd ideea de istorie sd facd parte din categoriaf l l lortt lui" ' .174

ttl Verlcli, TH, pp.42-45, 95-101. ln CG, p.160, Moltmann argumenteazdeii "rru sc poate separa consider{ia- istoric[ de infelegerea escatologicd, niciBu Frl li puse impreund ulterior". In mod asemdndtor, el susline cd Isus celdln illorie nu este "o jurnitate din Hristos", nici Hristos cel inviat nu este

'reslnltai. jumitate a lui Isus".ti l 1', Morse, Logic,p.3l; see also TH,p.57.li4 R, llauckharn, Moltmann,p.29. Hebblethwaite de asemenea il plaseazdpe Moltmann in categoria celor pentru care, ir4elegerea escatologiei-.cttrrrrlicir faptul cd "viitorul determind prezenhrl". B. Hebblethwaite,Thet'hrl:ttiun Hope (Basingstoke: Marshall Morgan & Scott, 1984), p.186.

82 83

Moltmann cautd s5 demonstreze cd un cadru epistemololr,diferit pentru citirea revelaliei lui Dumnezeu poate schimba. l,rrdndul sdu, conlinutul dogmatic al teologiei creqtine, dupd crrr's-a intdmplat in istoria Bisericii. Mai intdi, este cazul teologr,.rnaturale rinde epistemologia recapituleazd reveralia ca epifarrr,iar hermeneutica sa insisti in mod constant sd demonstrcz,,doar existenla lui Dumnezeu. Moltmann crede cd aceilsl;lteologie a revela{iei se poate alia cu o teologie naturirlnegativd, una care derivd din dogma ,,ne-dovedirii lurpu*tsrsn". l75 Totugi. componenta esenliald aici nu cst,afirmarea revelaliei divine ca atare, ci modurile specifice pr.rrrcare fiinlele umane pot concepe qi vorbi despre aceasl;rrevelalie. Prin urmare, revelalia lui Dumnezeu a fost puternirmarcatd de o nuanld antropologici.

Este apoi cazul unui alt curent teologic din istoria Bisericri,care a descris revelalia ca subiectivitatea transcendenti a lrrrDumnezeu.176 Karl Bath a fost cel care a reintrodus notiuncu"revelaliei de sine a lui Dumnezeuf' ca pe o hermeneuticd lrevelaliei divine. Pentru Barth, identitatea lui Dumnezeu nu

1'75 TH, p.42. Moltrnann criticd modul in care unii teologi igi incc1,exarninarea revelaJiei de la o notiune formald a revela{iei ca "dezvdluirea rrceea ce este linut secret" sau "manifestarea a ceea ce este ascuns". pentru .viziune diferitd asupra acestui subiect vedefi, G. O,Collins, ,,Spes

euaeren.Intellectum" in Interpretation 22/1 (1968), p.40; R. Bultmann, Existenct,and Faith: Short Writings of Rudotf Bultmann, trad. de S.M. Ogden(London: Collins, 1964), p.68.176 Aldturi de Bultmann, Barth declard cd Dumnezeu este numai subieclniciodati obiect. El ni se face cunoscut numai c6nd ni Se adresead. oricespecula{ie dincolo de Dumnezeul revelat este neintemeiad. Vedeli, CD,IIl2, p.438. Referitor la revelalie, Barlh spunea: ,.se deschide o u$ carepdnd acum a fost inchisd; se inldturd un acoperig. O lumind lumineazd irrinruneric, o intrebare igi gasegte rdspunsul. un puzzle este pus cap la cap".K. Barth, Against the Stream: Shorter post-War ltrritings lg46-5t, ffad. deE.M. Delacour qi S. Godman (London: SCM press, 1954)

;r*alr: ll r'rlill clin lumea imanenti. Mai degraba, Dumnezeu igii5ffrrnrlri'rrzir cxistenla doar prin propria Sa manifes1ffs.|71lfln lrtrrrre rrt cc Dumnezeu este pe deplin transcendent gi omul*le pr rlclllin imanent, se impune o distinclie ontologici**rluti intrc Creator gi creaturi: Dumnezeu nu este doar''ltrltteel", ci "Subiect indisolubil".l78 Q6lsspondentul acestuilnhte,'t rndisolubil este istoria sa originard sau primordial[lltgelt'hichte), care este condilia transcendent[ a istorieiItlevhirhta).I7e Poffivit lui, aceasta inseamnd cd ceea ce sei*l€rrr;rlrr in Urgeschichte determin[ ceea ce se ?ntdmpli in

f " Frtlrtvit lui Barth Dumnezeu es/e revelafie. El este Cel necunoscut gi Cel

4 FI lrrrule: Ii cunoscut care ni Se dezrdluie de bund voie. Ceea ce reveleazi$tfrtrer,:u cste faptul cd El se reveleazA de bund voie, aceasta inseamnd cdLFl de I 'rrni voie doregte sa devind Dumnezeu pentru fi inlele umane. in mod*tltf,rriilor, Barth spune c6, in acest sens, revelafia este un eveniment nouptru l)urnnezev. Ca'eveniment' mai degrabd decAt ca o esen{6 frri,*hlnilrrrtc, Durnnezeu poate deveni altcineva decAt El Insugi. AcestJlclnevn' este Hristos. Totugi, deplindtatea misterului lui Dumnezeu este{fttrf, r lrrrr prin recunoagterea laptului

^cA El romane El insuSi prin insdgL

reffurrerr rlc a deveni altcineva decdt El Insuqi. Vede{i , CD,Il1, p.353; vede{il itentenea, 1'11, pp.50-58; J. Mclntyre, The Shape of Christologyf [stdrrrr: SCM Press, 1966),p.157; C.E. Gunton, Becoming and Being: Thet*trine oJ God in Charles Hartshorne and Karl Barth (Oxford: Oxfordt_lalverrity Press, 1978), p.129.tlt f Burth, CD, Il1, p.381.f l! Verlcli, G.S. Hendry, "The Trarscendental Methodo',p.28. Conceptul luiBaih tcf'critor la'Urgeschichte' este preluat de la Overbeck, care, se pare* n rlczvoltat acest aspect de la ideea kantiard a sinelui numenal prinialglegerca faptului cd adevdratul creqtinism apare in contextul btorieitffllistr. Vedeli, C. van Til, The New Modernism: An Appraisal of the*oh4qv of Barth and Brunner (Presbyterian and Reformed Publishingt'6,, 1912), pp.85-90; J.D. Smart, The Divine Mind of Modern Theologt:teat'l llurth and Rudolf Bultmann, 1908-1993 (Philadelphia: Westminster,l€67t, pp. l01, l l4.

84 d)

Qssgfuisft\sJ8l Tofuqi, problema cu aceastd gramalir,thermeneuticd este u...u

"A istoria qi viitorul pu, ,a?u 1",,,nici un rol ?n epistemologia cregtind a revelaliei.iar

intr-o a treia instanfd, revelafia a fost reformulat' casubiectivitate transcendentd a omuluiJaz spr, il;iri" ,r..Barth. Bultmann a dczvoltat o abordare .pirt.trlof ogi,alternativd, a revelaliei pe baza subieciivitdlii transcenJ.ni. ,,omului. Potrivit lui_ Bultmann, ..nu putem vorbi despr,,existenla noastrd dacd nu putem vorbi deipre Dumneze";;1,,frl.t

vorbi desprc^_Dumnezeu dacd nu putem vorbi desrrr,cxrstenfa noasrrd".r83 lntr-adevdr. subiectul teorogiei il;;;,caz este Dumnezeu,. dar teologia vorbeqte desprJ trr";;;numai in termenii fiinfei u-unE rtanc inuintea lui DumnezcrrAceasta este sinsura care prin care teologiu pouiJ"o*i;;*.qlgdinli.ls+ in ionsec,nla., gramatrca tcologica a doctrincrdespre revelalie trebuie s'a iie conturatd potrivit cu elementercconceptuale care definesc existenla umand. Totuqi, o ur"_.n.,revelalie a lui Dumnezeu ca un eveniment escaioiogr. ur. to,in sensul determinat de Geschichte. Este manifestarea unur

a€unl' ctcrn, in care revelalia lui Dumnezeu se implineqtet{ultgr' ll plindtatea sa deplind), iar umanitatea atinge existenla* rtntcnlicA. Rezult[ cd dintr-o asemenea perspectiv[$lrk-nlrlogicd, gramatica escatologici este lipsita de sens, detFnre ee rcalitatea indicd o escatologie deja realizatd'

lill=,t ,r patra instanfd, revelalia a fost descris[ ca un proces de*,r'rrltirrc progresiv6.l85 Acest cadru epistemic analizeazd*fltrut'ir gramaticalS a revelaliei in termenii devenirii istoriei,li artlcl istoria lumii este priviti ca o revelajie. O asemeneagfentnticir teologicd a fost identificat[ drept o aga-zisd teologie'4unoltricd' a secolului al XV[-lea qi al XV[1-1.3.t86 i1ffilrert cu hermeneutica ortodoxd care considerd revela{ia a fi'?Upt'nrratr-rralistd gi doctrinard", hermeneutica biblicaStldetrlilzd faptul cd revelalia divind din Scripturd seRfot'lcnza la evenimente istorice, poate fi considerati o cartedC lrtoric, sau, dupd cum se exprimd Moltmann, poate fi privitdge un "comentariu divin despre acliunile divine tn istoriaSx1i", tttz Problema creatd de o asemenea structurig9frtcttrologici este aceea cd, pe de-o parte, istoria ar putea sdFe plivitir ca fiind in competilie cu Dumnezev. ar fi preferat oEalitatc imanenti fala de una transcendentd. Pe de altd parte,rs*elirliir lui Dumnezeu prin Hristos poate fi inscrisi cugftu'urlai in categoria unei istorii a revelaliei, al cdrei "progresgrle erprimat prin ideea dezvoltdrii etapei mdntuirii pas cu pas,ptrivit ou un plan de mOntuire fix, care fusese pus la punct maidlngintc".l88

fl! Acr:rrstd gramatici teologicd a fost folositd de citre teologia federaldt€rFtilli iri de cdtre teologia pietisticd timpurie. Vedeli evaluarea luil{gltrrurnn referitoare la acest aspect, TH,pp.69-76.tas lt t, p.lO.flr lbit l.f l l 1;r,,1.

180 Totuqi,..Barth gi-a revizuit mai tdrziu escatologia transcendenE c.nuanta sa dialecticd: "Este de asemenea clar faptul &...urr-, ratat trdsdtu,,,distinctivd a timpului, teologia pe care o atribur tirnpului .. .. inJr.upri?nspre adevdratul sfargit'..Singurul lucru care u d.u, ia un rezultat tungriireste exact faptul ci infelegerea pa4iald supra_temporald despre DumnJze,,pe care am exprimat-o, rrebuie sd fie combdtutd,,. Barth, di,lUt"i-.i1i,Sf;{-el_ ae asemenea, C.E. Braaten, History and Hermeneutics,(Philadelphia: Westminster, 7966), p.21.181TH,pp.50ff .182 Rudolf Burtmann a fost un exponent al acestei teorii. El s-a asociat cuBarth Ei cu Friedrich Gogarten inatacul asupra teorogiei liberare a zilelorlor' Acuza[ia principald a teologiei liberale u ioJ.a u.iurtu r. pr.o.upu a.fylnfele umane qi nu cu Dumnezeu. Vedefi, R.E. Otto, God,pp.35_39.183 R. Bultmann citat de Molfmann, fU,'p,.eO.

lli. *, Bultmann, Faith and '(lnde)standing,

had. de L.p. Smith(Philadelphia: Fortress, l9g7), p.29.

86 87

Intr-o a cincea instanfd, revelalia poate fi vdzutd ca .manifestare de Sine indirectd a lui Dumnezeu.l8e Pannenberl'iqi incepe discursul teologic prin inlelegerea faptului (,rrevelalia este o revelalie de Sine a lui DumneZOU, core st,manifestd in mod indirect prin acliunile Sale in istorit.Pannenberg considerd c6, "fiind ac{iuni ale lui Dumnezcrracestea proiecteazd, invers o lumind asupra lui DumnezcrrInsuqi, comunicAnd ceva in mod indirect despre Dumnezeu".le,,Istoria, ca intreg, este astfel o revelafie de Sine indirectd a lurDumnezeu (seamdnd cu o oglindd a acliunii lui Dumnezeu irrlumea imanentd). Totugi, o problemd cu epistemologia lurPannenberg referitoare la revela{ia lui Dumnezeu este aceea cilsfdrgitul istoriei este dezvdluit deja prin tnvierea lui lsss.l(trEnigma este aceea ci el interpreteazd revelalia ca fiind istoric,dar nu ili pune intrebarea cum poate fi posibild alcdtuircrristoriei. In pofida acestor lucruri, aspectul pozitiv este acela crrin acest sistem conceptual opereazd totuqi o hermeneuticrr

189 t/g. Pannenberg este exponentul unei asemenea gramatici teologicePentru el, revelalia este identificatd cu istoria nu ca istoria primordialir(Urgeschichte) despre care vorbegte Barth, nu ca istoria mdntuir rr(Heilsgeschichte) a lui Oscar Cullmawt, ci ca Universalgeschichte, ;ranume, universalitatea sa. Pentru Pannenberg Dumnezeu inseamri istoria irruniversalitatea sa sau istoria du$ cum este vdzutd dinspre consumarea sl.cu alte cuvinte, istoria de pAni acum care reprezintd dezvdluirea fiinlei lurDumnezeu. Totugi, aceastd dezvdluire nu este aparilta (fenomenelerrealitdfii (esenla) care se afld dincolo de aparen{e, deoarece estecaracterizalA prin pura contingenld a acfiunii lui Dumnezeu. Vedegi, WPannenberg, "The Appropriation ofthe Philosophical Concept ofGod as "Dogmatic Problem of Early Christian Theology", in Basic Questions inThe ologt, Y ol. 2, pp. I 79ff.190 t6r. Pannenberg, (ed.), Revelation as History, had. de D. Granskow(London: Sheed and Ward, 1969), p.16.191 Vedeli, W. Pannenberg, "Dogmatic Theses on the Concept olRevelation", in W. Pannenberg, (ed.), Revelation as History,p.24.

Frntllugica, deoarece istoria nu a luat sfdrgit incd gi doar inlg*rtrur sllrgitului ei istoria poate fi recunoscutd drept revelafie.

k=,, ,, ;iasca instan\d,, revelalia este de asemenea descrisi caFind pnrrnisiune. Potrivit lui Moltmann, aceasta este singuraff€tl*rtit:ii cpistemologicd ce line in echilibru atAt istoriaEtelalrci, cdt qi escatologia.ttz io cuvintele lui Moltmann:ktrlrrli, cste inleleasd din punctul de vedere al promisiunii*tfnltrrrrtc in revela!ie".1e3 Aceasta inseamnd cd ,.notiunea deFtelalir,ri trebuie sI derive din evenimentul promisiunii".le4 Jarlgeflstrl gramatici escatologici a promisiunii lui Dumnezeuff*lf{i llat conlinutul a ceea ce este revelat, precum gi naturalFtelntorului. Prin urrnare, cunoaqterea umani despreBgntner.u este determinatd at|/' ontologic prin participur"u inhlorin lui Dumnezeu, c6t qi epistemologic prin moduf in caretl f li lc'vcleazd propria fiinla. Important de refinut este faptulf, polrivit lui Moltmann, prioritate are modul lui Dumnezeu* n Sc revela pe Sine insuqi iar nu fiinla Sa eterni atunci cdndFrfrirrr despre revelafie ca promisiune. Astfel, teologiaprtttti,t'iunii are o structurd care integreazii un sistem$xtemologic ce poate combina istoria cu escatologia; cruceail fnviereales; realitatea prezentd cu speranla viitoarets6.*lru,tti(t cu contradicliqlet' identfficarea cu diferen[iereo.le8Ilenrrr dc remarcat este de asemenea faptul ci acest sistemknrtcrrcutic se bazeazd pe invierea lui Hristos cel crucificat,

& Tt{pp.230-303.pt fbrd., p.100.fr* M,D.,Meeks, Origins of the Theology of Hope (philadelphia: Forrress,19141, p.tz.t t nt,pp.l3g-229.i* lhrr l . , pp.95-138.lt? fhirl., pp.84-94.l{ lhrr l .

89

avdnd atdt un caracter transcendent - marcat de promisiune ..,a$teptare - precum gi un caracter provizoriu _ fiiofc&t tlrcaracterul finit al experienlei umane. Ori, se cunoa$te faptr.rl t,ro gramatica cregtind escatologicd respinge ideea unui univer.,inchis al cauzei qi al efectului gi afirmd cd Dumnczt,rraclioneazd, in aceastd lume gi schimbd lucrurile.lee potrivrrinlelegerii lui Moltmann:

A te gdndi la Durnnezeu qi la istorie impreurd, pe bazaevenimentului promisiunii in invierea lui Hristos, nuinseamnd a dernonstra pe Durnnezeu din lume sau din istorie,ci invers, a ardta cd lumea este istorie care este deschis{ cltreDumnezeu qi cdtre yli161.2oo

O asemenea perspectivd epistemologicd oferd istoriei osemnificalie real6 prin faptul ci istoria nu este efemeri qi irealrrin comparalie cu eternitateea, nici nu este ciclici sau ripsitd t[,semnificalie. Mai degrabS, este o cdlitorie c6tre un scop plin ilcsemnificalii, este o "profelie inversd".2Ot in consecinfd, duprrcum indica Gilkev:

fa]ceastd teologie, fiind in rnod fundamental escatologid, amutat axul de bazA al gdndirii creqtine qi gnla de la un ax

199 Vedeli, lbid,., p.92.200 6;6., p.93. Moltmann omite sd descrie aspectul etic al escatologiercreqtine. Potrivit lui Gunton "testul acid al teoriei cosmologice este etica pLcare o genereaza". C.E. Gunton, The Triune creator, p.225. in viziunea luiGunton, "escatologia evagheliilor clarificd faptul cd existd o relafie str6ns.intre ea gi a trdi in prezent qi nu are d+a face nici cu resemnarea, nici cudominalia, ci cu atitudinea de a fi pregatit qi cu supunerea,,.Ibid., p.226.201 in mitologia greceascd qi romand, trecutul este reprezentat ca o funda{icveqnicS. in viziunea iudaicocreqtind asupra istoriei, trecutul este opromisiune a viitorului; in consecirtd, interpretarea trecutului devine .,glofelie inversd. Vedefi. K. Lowith, Meining in History (Chicago:University of Chicago Press, 1949), p.6.

rr.rlrtul care leagd tirnpul qi etemitatea, crea{la $1lf,ilr:-0ctldenta, la un ax orizontal care leagd prezentul 9irirlrrlrrl, o lutle 6rd Dumnezeu acum cu Dumnezeul a cdrui"e r r stenld este viitorul".2o2

fubuie remarcat aici nu doar abordarea semanticd a realit[1ii

**Ehrlogicc, ci qi dimensiunea existenlial[ a unei asemenea

!9faf e-tttrrlogii. O gramatrcd escatologicd faciliteazd

flrlerrlrkrgia cre$tin6 si vorbeascd despre crealie ca despre o

*te-rrrrr cscatologicd, ca un proces cate a fost deja inaugurat

ft r:iltnr l'lristos. Desigur, dupi cum subliniazd Bauckham, o

*€tneilr,rit gramaticd epistemologicd "face ca Moltmann sA para

Seltlntii cchivoc cu privire la faptul cd activitatea cre$tind in

Su t'rrrrtribuie de faptlavenirea impdrSliei lui Dumnezeu,)'.203

lF er.,, uc priveqte aceastd granaticdrevolulionard asupra eticii

ffiltirre. nc intoarcem acum sA vedem parametrii sdi in teologia

hl Moltrnann.

2.1.3. Dovada ontologici a existen{ei lui Dumnezeu

$ teologia lui Moltmann, una dintre cele mai intrigante

iFlrehflr'i referitoare la revela{ia lui Dumnezeu este cea legatd

dE modul prin care Dumnezeu poate fi intr-adevdr cunoscut, de

ttsne 0e reperele hermeneuticii sale sunt "in principiu

ftnrisiuni care deschid orizonturi noi, istorice qi escatologice

ffitrrr viitor".204 Dacd extindem sfera de analizd pornind de la

hrehrrrea cum este, de fapt, Dumnezeu revelat 9i ajungem sdgtlftrrlrn ce anume este revelat din Dumnezeu, se pare cd nici o

dfrrctrrrir ontologicd prezentd nu poate fi atribuitd acestui tip de

€Fl:te rnologie prezentat de Moltmann, deoatece, in accepliunea

# L. tiilk.y, Reaping the Whirlwind,p.229.#l R. f luuckham, Moltmann, p.45.# I ' t t ,p.ttz.

90 9l

lui, prezenla lui Dumnezeu poate fipromisiunile Sale, qi anume in viitor.presupune c5:

gdsitd intotdeaunrMoltmann, in schi

Dumnezeu Se reveleazd pe Sine insuqi ca .Dumnezeu, acolounde Se aratd, ca fiind acelagi qi astfel, este cunoscut ca fiindacelaqi. El poate f,r identificat acolo unde El se identifid oeSine insuqi prin actul istoric a credincioqiei Sale.Presupunerea referitoare la cunoaqterea lui Dumnezeu esterevelafia lui Dumnezeu de cdtre Dumnezeu... Atunci,'Dumnezeu Insuqi' nu poate fi i{eles ca reflectare a .Eu-lui'transcendent, ci trebuie infeles ca fiind propria Sa identitatedin credincioqia istoricd a promisiunilor Sale?05

De aceea, promisiunea, in structura hermeneuticd a IMoltmann, nu este o noliune goalil a unei realitAli lipsitc ristorie, pe care o avem, in cel mai bun caz. ca o onescatologicd. Mai degrab[, limbajul promisiunii ?n viziuneaare o ontologie prezentd in forma unei realitdli istorice. Dupcum subliniazd Morse, "Dumnezeu nu ne dd informatii, rcomunicb spre noi; El ni Se oferi prin comunicare.'.Moltmann, de asemenea, argumenteazd: ,,El

fDumnezeu]manifestd in trup pentru ca noi, fiinle trupeqti, id-L cunoagt.pe Tat5l invizibil...'.207 Aceasta inseamnd cd, din punct Ivedere_ epistemologic, istoria nu se prdbugeqte in fala unciescatologii cople$itoare, ci istoria ia o form6 concretd ddndu-nenou6, in schimb, posibilitatea de a construi o epistemologiecorespunzdtoare promisiunii lui Dumnezeu.

205 bid., p.116. Meeks a mers mai departe cu acest contrast afirmAnd ui:"revelafia lui Dumnezeu nu este dezrdluirea esen{ei lui Dumnezeu irrtermenii esenlei istoriei, existenfei sau numelui divin. Mai degrabii,revelafia este demonstralia implinirii de cdtre Dumnezeu a promisiunilorSale". M.D. Meeks, Origins,p.4l.206 C. Morse, Logic,p.4l.2ot wJK, p.48.

92

p,54.

93

Uoltmarrn, intreaga crealie este marcat6, intr-un modFU doar de prezen\a acliunilor lui Dumnezeu care pot fiei qi de ptezenla naturii Sale manifestatd prin insuqi

;.zol in contrast cu interpretdrile tradilionale care-Lpe Dumnezeu ca neav6nd nevoie sd creeze umanitatea

1,20e Moltmann inlelege crealra ca fiind o parte din€gilunicativl" a Creatorului, care este determinatd de

$x.2r0 dlunci, in mod firesc, dectzia lui Dumnezeugste o dezvdluire a Lui insugi, deoarece Dumnezeu

totul potrivit cu ceea ce El este deja in El insugi din3l I Bin.i*.les, aceasta nu inseamnd cd crealia sein proporlie totald cu Dumnezeu in esenfa Sa, dar,tl[, Ii corespunde lui Dumnezeu prin aceea cd este

accstor presupozigii, Moltmann este acuzat de anum{i critici cdln distinc{ia epistemologicd dintre Trinitatea imanend gi CeaVedeli disculia asupra acestui aspect teologic in, J. O'Donnell,

lttd Temp or ality, pp. | 47 - | 49 .a teologicd tradilionalS susfine cd Dumnezeu^nu a trebuit S creezea nvut de ales dacd sd creeze sau nu (Barth). Insa aceasta inseamnd

este perceput a fi fost diferit inainte qi dupa acea decizie. Dedecizia aceasta a lui Dumnezeu de a crea nu revelead nahrra Sa.

decizia Sa 'arbitrar6'. Vedeli, TKG, p.52.TKG, p.55. Cf. GC, pp.69-72; pp.76-79; TKG, pp. lllff; de

K. Ware, The Orthodox Way (CresIvtood, N.Y.: SVS, 1990),it lui Pseudo-Dionisie, "Dragostea nu permite celui care iubeqte

inchis in el insuqi. Il face d iasd din el insugi, astfel inc6t sd fiein cel iubit". Moltmann de asemenea argumentead cS "Dragosteacf, are potenlialul pentru a face aceasta, dar, de asemenea are gi

qi intenfia...In acest sens Dumnezeu "are nevoie de" lume qi de om.nezeu este dragoste, atunci El nici nu va fi gi nici nu poate fi fird

eate iubitul Siu". Vedeli, TKG,p.58.

opera lucrSrii Sale, qi astfel este in stare sd reveleze propri;rlimitare de Sine, precum gi suferinla dragostei gals s1eme.zr.'

in mod propriu, Moltmann inlelege insdqi nahxalui Dumncca manifestandu-se in crealie qi ca atare, gnmaticaepistemologicd reinvocd o prezenla ontologicd a lui Dumn.zrlin economie. Totuqi, pentru Moltmann, natura lui Dumne:tchiar in forma sa manifestatd este tncd invdluitd in mi,stt,t,deoarece, in aprecierea lui, locul prezen{ei reale aDumnezeu nu este crealia insdsi, ci relatia pe care Dumnezto dezvoltd cu ea. In plus, Moltmann ascunde natura IDumnezeu de privirea directd a ochiului uman prin modul icare deztroltd structura sa lingvisticd asupra numelui divin. lrargumenteazd cd numele divin este un simbol lingvistic, c,"dezvdluie misterul Persoanei Sale in sensul in caie dezvdlumisterul credincioqiei Sale".213 De aceea, nu natura divind. catare, este revelatd finlelor umane, ci mai degrabi natura Sl,care este credincioasi promisiunilor Sale, deschide accesulpentru noi.

Aceastd precizare implicd faptul cd, chiar Si in .fala ecestot,dovezi ontologice ale lui Dumnezeu, oamenii trebuie nu doarsd observe, ci sd caute adevdrul despre Dumnezeu datoririfaptului cd aceastd cunoastere incepe, in mod cert, L,urecunosterea sa tn universul gvsa7.21a Teologiiie escatologice,

212 V ede1i, Ibid., p.59.213 rn, p.tl2.214 lbid,., p.117. in cartea sa, TKG Moltmann subliniazd faptul cd. ,.a-1,cunoa$te pe Dumnezeu inseamrd a il recunoagte" gi aceasta este in morldeosebit o perspectivd a vechiului Testament. El spune de asemenea qr"esenfa divind se manifestd in mod indirect prin oglinda cosmosulur.

94 95

in afara acestei ffadilii, au indicat cdtre problema0 ceea ce 'sinele' or 'individul' inseamni in raportrezcu prin prismd escatologic6.2ls Moltmann

+,c[ Dumnezeu Insugi (Gott selbst) "nu poate fi infelesa eu-lui sdu transcendent (Ichheit), dar trebuie

€a asemdnarea cu Sinele (Selbigkeit) in fidelitateaa promisiunilor Sale".216 Prin urrnare, contrastul pe

Fescazd el este intre lchheit gi Selbigkeit, intre Sinelent al lui Dumnezeu qi credincioqia Sa istorici.este importantd ?n sensul in care teologia lui

reugegte sd protejeze transcendenla lui Dumnezeu ?nmanifestdrii Sale economrce.

escmenea gramaticd epistemologicb duce la dificultatea$rii istoriei cu revelalia lui Dumnezeu, din moment ce,lui Moltmann, "cu greu se poate spune cd aceastditate istorici a evenimentelor istorice particulare 'in

le', il reveleazdpe Dumnezeu".2rl ls aceea, Moltmanncd identificarea lui Dumnezeu cu evenimentele

cste posibili doar in contextul istoriei promisiunii. incu perspectiva greceascd, care infelege cunoaqterea lui

ca fiind posibild doar a posteriori, "ca o imaginea faptelor deja petrecute in istoriei", cunoagterea care

din istoria promisiunii reflectd o gramaticd prolepticd atealitdli a priori, care este "suslinuti de increderea in

poate fi cunoscu6 din lume printr-un proces de deducere".

tendinld iqi are inceputul la sfhrqitul secolului al XIX-lea prinWeiss gi Albert Schweitzer;vedq| R.E. Otto, God,pp93-1L7.

"Introducere" la Man on His Own: Essays in the Philosophya lui Emst Bloch, trad. de E.B. Ashton (New York Harder and

Etf, 1970), p.135;vedeli de asemenea TH,p.117.JI{ ,p,117.

credincioqia promisi a lui Dumnezeu,D.2ts Moltmann pretrcd:

Dupd cum promisiunile nu sunt cuvinte descriptive alerealitdfii existente, ci cuvinte dinamice despre actele decredinciogie pe care le aqtepEm din partea lui bumnezeu, lafel cunoagterea lui Dumnezeu nu cons6 intr_un rezumat prinlimbaj al faptelor pehe"6e.219

Astfel, adevdrul promi siuni i transcende r earitatea nu ri di c6n tlla nivelul unui "spaliu ireal al visurilor,,, ci impingdnrlinainte cdtre viitorul unei noi realitdti.22}

Aceasta inseamnd cd pentru Moltmann gramaticaontologicirrevelaliei divine este localizatd,, d; punct de u.d.epistemologic, in credincioqia lui Dumnezeu fa\dt dcpromisiunea Sa. o asemenea relalie dinamicd este in mod eg,,iancoratd atdt in speranla noastrd viitoare, istoricd - deoarJcesperanla noastrd std in promisiunile lui Dumnezeu _ cat si irrnatura transcendentd a lui Dumnezeu - deoarece viiiorurpromis nu este separat de El insuqi. Iar aceasta implicdfapttrlcd o-inlelegere a promisiunii devenirii ontologici trebufL sitcombine ambele aspecte ale adevdrului, at6t ,il" prrrorale, ,yianume cele relalionale, cdt qi cele istorice, qi anume celtsssn1iqls.221

2t8 6;6' ln vizi'nea sa: "cunoaqterea lui Dumnezeu este o cunoa$tere carcne orienteaza inspre o {tnarizarea- gi nu spre o detagare de- situafiile carcnu^ s-au lrnalizat incd, ci sunt incd in derulaie,,. Vedefi, TH, p.llg.21e 6i6.22o rbid.,p.tl9.z,2l n.ela,gia de legdm'nt ilustreazd mai bine acest fel de hermeneuticd"Legdmdntr:l trebuie sd fie inleles.u un'pro.., istoric,...ca un.contracrcare cere aderenfd' care nu este epuizat dinti-o singura ftanzaclie,.i at ca.o,l lefecte con tin ui pinir la indepl i niria promi sd'.. VeOif i. TH, pp. 120_ 124.

96 9',7

din nou hotirdrea lui Moltmann de a vorbi despredoar in contextul istoriei si de a dezrddicina toate

ile transcendenlei divine care nu sunt fundamentate pebiblici a imanenlei Sale. Totuqi, este important

tlrptul cd interpretarea lui Moltmann referitoate la

, protcjeaza increderea in libertatea deplind a lui

Eeu dc a rdmAne subiectul care ini[iazd actul revelaliei.lntlicd inspre nevoia unei hermeneutici antinomice

dlscurs teologic despre Dumnezeu ca Trinitate.

It decit atdt, gramatica teologicd a promisiunii, caredinamica relaliilor dintre Dumnezeu qi fiinlele

transmite gi aspectul etic al unor asemenea relafii. Ori,ugor se poate deduce, prisma etic[ a epistemologieicste determinantS in aflarea adevdrului despre

de vreme ce El se descoperi pe Sine nu doar pentru

infbrmalii teologice, ci, mai ales, pentru a transforma

Oamcnilor. Se pare insd c5 modul in care trebuie {inute inIchheit qi Selbigkeit este mai pulin clar inia lui Moltmann. Putem identifica o solutie

a acestei probleme privind la structura teologicd pe

€l o prezintd in secliunea urmdtoare.

2.1.4. Hermeneutica kerigmatici a Bisericii

intrebarea 'oCare este cdqtigul teologiei trinitarc?"crede cd trebuie sd introducem o rectificare importantd

noastrd trinitard pentru a fi in stare sdim rdspunsul. El argumenteazd astfel: daci teologia

ctte initial un al doilea nivel al discursului", ci "primul

al actului prin care Dumnezeu este invocat prin numele", atunci "teologia trtnitard nu are un punct de vedere, ci

este punctul de vedere".222 f,s\s punctul de vedere in specinlsensul cd"este o anticipare a Sfhrqitului...c6nd vom fi initrin modelul vielii triunice a lui Dumnezeu impreund cu rTrei'.223 Totuqi, in viziunea lui Jenson, la un al doilea nidiscursul trinitar are intt-adevir un punct de vedere, o furrctspecificd, aceea "de a susline impotriva futuror mustririlor.rcongtiinld cd istorisirea biblicd despre Dumnezeu qi noi csadevdratd despre qi pentru Dumnezeu insugi.zz+ Cdnd acceptfaptul cd gramatica trinitard susline adevdrul naraliunibiblice ca fiind adevdrul despre propria realitate aDumnezeu, atunci, eternitatea, aspectul propriei reahtAli a lulDumnezeu gi, potrivit lui Moltmann, scopul nostru final,poate fi conceputi ca d absen!6 a timpului.22s

Pe l0ngd presupunerile flcute de teologia creqtind ralionalb cuprivire la textele biblice, acestea ii oferd lui Moltmann, in plus,o mai largd varietate de reflectdri, in special pentnlhermeneutica sa catafaticd,. Totuqi, pentru el, cunoaqtercirderivati din Scripturd nu este o cunoagtere nemediati a luiDumnezeu, ci una mediatS. Chiar dacd textul Bibliei este ingeneral accesibil, el crede cI inci este considerat o "revela{icimperfecti" a lui Dumnezeu manifestat in universul creat. Iaraceasta este aqa, deoarece ii lipsepte "validitatea finali oferitit

222 P.W. Jenson, o'What is the Point of Trinitarian Theology?,, in C,Schwdbel (ed,.), Trinitarian Theologt Today: Essays on Divine Being antlAct (Bdinbwgh: T&T Clarlq 1995),p.31.223 rbid.,p.32.224 rbid.,p.35.225 Potivit lui Moltmann 'lrincipiile hermeneutice pe care aceasta lcimplic6, toatd exegeza textelor biblice istorice trebuie g iqi aibd sursa irrevenimentul care nu poate d fie demonstrat, al implinirii acelui cuvdnt prirrcure I)urnnezeu este cunoscut prin Dumnezeu, prin care Dumnezeu insui,vrrl lrc;lc qi sc reveleazi pe Sine". TH,p.279.

98

',p.277.

99

supranatural al credinle1-.226 ili4oltmann crede cd opsrtc din cunoa$tere vine dintr-o relalie dinamicdcu Dumnezeu qi acestd realitate poate fi descrisi doar

gtanratice a credinlei. Aldturi de cunoaqterea derivatdie, cunoaqterea din Scripturd este, in viziunea lui

hR, o o'cunoagterea a lui Dumnezeu prin Pdrabole".zztee cste o cunoaqtere importantd, din cauza faptului cd

eunoagtere motiveazd trecerea de la credinla prinill exprimat in parabole la a-L vedea pe Dumnezeu fald(l Cor. 13.I2)". Aceastd tranzitie inseamni o trecere "de

la nemediere qi, de aici, de asemenea, de lala universalilvls" .228 Totugi, aceastd cunoaqtere

(apofaticd) este accesibild, dupd cum am vdzut, doare sc atologicd a sp er an[ei.22e

toate acestea, textele care ne vin din istorie, potrivit, "trebuie sd fie citite in termenii locului lor

qi timpului lor istoric, in termenii conexiunilor lorinainte qi dupi".230 Moltmann insistd asupra

unii viitoare a istoriei, din moment ce, pentru el, doarunei istorii a promisiunii textele biblice oferd o

hErmeneutic6 valabilb. El argumenteazS:

Cheia hermeneuticd a mdrturiilor istorice ale Bibliei este

'viitorul scripturii'...Textele biblice nu sunt un organism

p.s1.p.58; vedefi de asemenea, TH, p.281; CG, p.84; SL, p.99; TKG,

94.p.58.

vede revelalia prin Isus ca fiind revelalia 'supranaturald' a luicare conduce la o "partdqie perfecti cu Dumnezeu". Totuqi, el

ce fel de hermeneutici s-ar putea aplica acestui tip de cunoagtereVedefi, GC, p.57.

inchis care are o inim6 sau un cerc inchis care are un centru.Dimpotrivd, toate textele biblice sunt deschise cdtreimplinirea viitoare a promisiunii divine a cdrei istorie o1sla1say5.23l

Astfel, presupunerea $i scopul hermeneuticii biblice nu trebuiesd fie vizute prin caracterul istoric al existenfei, nici printr_uncontext istoric universal, ci prin dinamica istoriei luiDumnezeu prin Hristos, care este consemnatd in Scripturi.

in plus, gi acest lucru este de mare importanfd, scopul exegezci,potrivit lui Moltmann, nu ar trebui s6 fie cipdtarea-unci"in{elegeri care si conduci la credin!i',, ci inlelegercaadevdrului ce trebuie proclamat.z32 prin ,r-*., istoriapromisiunii nu trebuie sa fie perceputd in termenii existentcisau ai contextului, ci frebuie "repetati ca istoria kerigmaticd alui Dumnezeu pentru om". Moltmann declari:

'Cuv6ntul lui Dumnezeu' prin cuvinte ne impulsion ead sd,trecem de la exegeza ocuvintelor,r la proclamarea cuvdntului.Astfel, locul cheii hermeneutice oferite de caracterul istoric alexisten{ei este luat aici de ,istoria lui Dumnezeu pentruoameni'. Locul cuV6ntului-caracter al existen{ei este luat desuveranitatea cuvdntului 61u1o.233

In consecin!5, pentru Moltmann, Scriptura, ca un fapt ontologicistoric, a$a cum este qi lumea, este in mod corect inleleasi diarin termeni dinamici, in lumina a ceea ce va fi. Aceastaont_ologie escatologicd a adevdrului din Biblie nu-qi facercalitatea aistoricd. Mai degrabd, ontologi a sa ptezenti este

231 lbid,, p.2g3.232 TKG, p.84; TH, pp.tg3,2gl; WJC, pp.42, 93; SL, pp.17,297,29g; GC,p.58; CPS, pp.200, 206ff.233 TH,p.2gl.

100 l0r

gi rcal6 datoritd escatologiei. In aceastd speranldrcalitatea umand devine istoricd in lumina

nle progresive, in lumina misiunii istorice acreqtine, care este singura leg[turi constantd

dintrc istoria viitoare gi istoria trecut6. Inseamni cdgfamaticd kerigmaticd poate ajuta ca teologia trinitardpunct de vedere qi sd aibd un punct de vedere. Sau, ?n

a proprie lui Moltmann, aceastd gramaticd teologicdechilibrul dintre lchheit qi Selbigkeit atdt incregtind, cdt gi in discursul teologic despre

ca Trinitate. La rdndul sdu, aceasta ne conduce cdtreetpcct important al epistemologiei lui Moltmann, $i

ca sa meslanlca.

i.l.5. Teologia mesianicI a crea(iei.

teologic, Moltmann pune in opozilie distinclia care aintre 'teologia naturald' gi 'teologia revelatd'cd existd un punct de referinld mai echilibrat

discursul teologic, qi anume Dumnezeul lyitJris.z3+ filcd trebuie sd cdutdm punctul de referinld a unui

teologic tn forma ontic-noeticd a existentei divine ca. Totuqi, epistemologia teologicd a lui Moltmann nu a

itd ca un sistem monolitic bazat pe un adevir, ci mai degrabd pe un sistem deschis, care este; de propriile sale circumstanle . gi de condiliile23s In consecinfd, el crede cd, in timp, teologia se

GC, pp57-60; TKG, pp. 6, 8f, 19,63,65, 83, 93,97-105; CG,204, 206, 23 6f , 239, 241, 246; C O G, p.303 ; CPS, pp. 5aff, 60 ; SZ,

295,30r,Conyers considerd cS "stilul deschis qi primitor" al lui Moltmanndeconceptele sale teologice "itcurqead doar pulin clonele teologiceo gcoald a gdndirii". Vedeli, God,p.xi.d Comentdnd asupra c54ii

dezvoltd, printr-un proces dinamic, in care o'cea de-a dtformd a teologiei in fiecare caz dat o absoarbe pe crsrfisvisq7f,".236 Aceasta conduce la superioritatea teologiescatologice, "teologia imp[rdfiei slavei", care, potrivitMoltmann, "implinegte promisiunile qi inceputurile teologieinaturale qi istorice".237 pl6lf6ann numeqte aceasti teologir,.,teologia mesianicd:

Noi am definit teologia carc este dad qi este posibild inprezent ca o teologie revela6; gi am denumit teologiarevelatd, ?n sens creqtin, ca o teologie mesianicd. Teologiamesianicd este o teologie care se afli sub presupunereaprezen\ei lui Mesia gi a inceputului epocii mesianice.238

in viziunea sa, aceastd teologie mesianicd interpteteazd lumcrtca pg o 'parabol6', qi anume in corespondenld cu impiriliucerudlor.23e Acest lucru, la rAndul sdu, aratd, c6 teologiucregtind trebuie sd interpreteze parabola intr-o gramaticilmesianicd ce o prezintd "ca pe prezenla ascunsd a unui viitorcalitativ nou, care transformi experienlele de zi cu zi alcacestei lurni'?.240 Prin urmare, ca simbolori mesianice, pildele

lui Conyers, Moltmann este de acord cd 'oConyers are dreptate: nu anrincercat nicioda6 s5-mi 'vdnd' sistemul teologic Ai sd gdsesc urmagi caredoar si repete gdndurile mele". VedEi, Ibid., p.vii.236 GC,p.6o.237Ibid.238 616. Vedefi de asemenea, WJId pp.l-38.239 GC, pp.60-61. Barth este gi el in ton cu aceasd linie de gdndire, degi elnu acordd aceeaqi importanld ideii de ue{ie ce este priviti ca pe o schilasau un design al lmpdrifiei lui Dumnezeu. Vedefi, Barth, CD, tV/3, p.15l.240 GC,p.62. Ricoeur, de asemenea, incepe cu "surplusul de semnific4ie" asimbolului gi descoperd cd aceasta exprimd o auto-diferenfiere qi o autGtranscendenld in fiecare realitate experimentaE. simbolurile nu fixeazilucrurile in forme fixe; ele mai degrabd le elibereazd. Vedefi, p. Ricoeur,o'The Hermeneutics of Symbols and Philosophical Reflection, in The

102

Major Trends in Jewish Mysticism (New York Schocken, 1954),

isiuni ale impdrdfiei lui Dumnezeu arAtend urmelein istoria lumii.

ier[ asem[ndtoare, teologia mesianicA ne ajutd sduniversul natural ca purtdnd urmele Dumnezeului

din moment ce doctrina vestigia Dei a fost ulteriorin vestigia trinitatis.2ar Astfel, este posibil ca omullumea nu doar fiind crealia lui Dumnezeu dar $i un

alprezenlei ascunse a lui Dumnezeu qi s-o priveascdgomuni c are a T r init6tii.242

acestei gramatici hermeneutice, inlelegem cdI se reveleazd pe Sine Insusi prin crealie qi Iqiprezenla Sa in crealie printr-un act de "restricfie

a Sinelui", care precede crea\ia.243 Moltmann scrie:

Se retrage in Sine Insuqi pentru a iegi din SineEl' cr eazd' pre-condiliile pentru existenf a creaf iei S alerdu-$i prezenla gi puterea. 'In limitarea de Sine a

of Interpretations, (Evanston: Northwestem University Press,

Pp. 287-334. Vedefi de asemenea, G.J. Laughery, Livingpp.95-105. Laughery scrie c5: "parabolele in sens poetic, in

narativd, imbogdfesc qi extind sensul de semnific{ie in direclia a, prinh-un proces metaforic, in mod extravaganq indicd spre o altia lumii atdt in fonnd c6t 9i in con{inut, o lume adesea deschi$

" (p.99).

9,64.p,72.

este doctrina evreiasc[ numiti zimzum qi care este expusd de"Zimzum inseamnd concentrare qi contrac,tie gi semnificd o

a unei persoane in ea in$gi". Luria a preluat doctrina timpuriereprezentati de Shekinah, potrivit cdreia "Dumnezeul infinit poateii contracte prezenfa deoarece El locuieqte in templu". Yedq| GC,

o relatare detalia6 despre teologia lui Isaac Luria, vedqi G.G.

Fiinlei divine, care, in loc S aclioneze inspre exterior in actrrlsdu inilial, se intoarce inspre interior cdtre Sine, aparcInexistenla. Aici avem un act in care se face apel laInexisten{d. Este forfa afirmativd a negdrii de Sine a luiDumnezeu, carc devine forla creatoare din creatie simdntuire.24

Rezultd deci c6, in aceastd gramaticd trinitard, absenlirDumnezeu din crealie nu trebuie interpretatd ca pe o abs(,ontologicd, ci mai degrabi ca pe o mi$care mesianicd creali\jnlui Dumnezeu: "o mi$care de la limitarea de Sine iniliali ;rDumnezeu la delimitarea Sa escatologicd".2a5 Iar acL:ilinterpretare indicd inspre o corectare necesard in hermencutcreafiei: Dumnezeu nu qeazd pur $i simplu rostind ca ceviriafrin!d", ci mai degfab[, intr-un sens mai profirnd, "El ,c

lSsind sd fie, fEcdnd loc gi retrdgdndu-Se".2a6 Astfel, aici atttde-afoce cu o absenld creativd a lui Dumnezeu, dupd cum (,,\ea perceputd in economie, Si care poate avea tn schimbefect important asupra efortului nostru epistemologic. Iconsecint[, cererea pentru o reexaminare a gtarnaticii teologia creafiei devine de o importanli majord, din moment ce codrlexical al lui Moltmann pare si indice o absenld funclionalilui Dumnezeu din economia mdntuirii, deSi Et este tncd preztaici fn mod mesianic.

244 GC,p.87.24s Ibid.,p.S9. Imitdndu-l pe Bauckham, Coffey criticd lucrdrile timpurii alelui Moltmann prin care el rdmdnea "ostil fatd de a renun{a la ideea sufundamentald dispre istoricitatea lui Dumnezeu". Ved{i, D. Coffey, Deu,rTrinitqs: The Doctrine of the Triune God (New york/Oxford: OxfordUniversity Press, 1999). Aici Moltmann pare g se mute de la o Trinitarcistoricd inspre o Trinitate escatologicd. Totuqi, pentru Moltmanno aceasta nuimplicd o dizolvare panteis6 a crealiei lui Dumnezeu; ea semnificd fornr.finald pe care creafia trebuie s-o gdseascd in Dumnezeu.246 GC,p.88.

104

Coffey, Deus,p.l07.

105

it lui Moltmann, acesta este un ro1 temporar allheaianice, care este o structur[ epistemologicddoar pentru istoria lui Dumnezeu in timp. Teologulln impdralia escatologicd a lui Dumnezeu aceastd

€B0atologicd va trece, deoarece, pe baza revelafieillogia "il reduce pe Dumnezeu la limbaj in materialul

tor al acestei lumi, care este inchisd in,247 Atunci, Coffey are dreptate spunAnd cd

eE fi revenit in dificultatea originard, carc ia naqtere dinsa de a plasa Trinitatea economicd intre doud faze

TrinitAlii imanente: o Trinitate 'la origini' qi o Trinitatede viitorul escatologic, o Trinitate in care fiir{a lui

ajunge sd fie determinatd de evenimentele

indici faptul cd o asemenea abordareproduce mai degrabd confuzie. In lipsa unei

antinomice, o asemenea structurd trinitardi un model teologic, care, intr-adevdr, provoacd

tradilonald staticd, dar conduce la o dihotomieintre absenld qi prezenld.

am specificatmai sus, revelafia lui Dumnezeu prindeschide o largd, varietate de posibilitdli pentru o

epistemologici fructuoasd. Discursul teologic despreca Trinitate este intr-adevdr imbogdfit de

ile cd 'pa$ii' lui Dumnezeu pot fi identificali in. Modelele teologice diferite provoacd epistemologia

p,6s.

noastrd inertd Si o aduc intr-o structurd dinamicd a cunoastrcare vine atdt din cdutarea noeticd, precum Si din participutonticit. Tofugi, problema unei Trinitdti echilibrate itranscendente rdm0ne nerezolvatd. Aceast[ afirmalicansamblu conduce la urmdtoarea secliune a acestei pdrlilucririi de fa!d: o incercare de a oferi o evaluare sucCint,jcriticd referitoare la forma epistemologicd a cristologieiMoltmann.

2.2. Cristologia catafatici dedusi din creatie

Dupd cum am vdz;trt, epistemologia lui Moltmann a firstcreionati de o hermeneuticd de tip catafatic a istoriei ruiDumnezeu lesuti in crealie. Potrivit hermeneuticii sale,cunoasterea autenticd iSi are rdddcinile intr-un asemeneadinamism fundamental, care conecteazd escatologia (,umanifestarea prezentd a lui Dumnezeu in istorie. Aceastrlgramaticd hermeneuticd este o marcd a intregii sale teologii.Dupi cum vom vedea mai tdrziu in acest capitol, gramaticocristologicd a lui Moltmann a urmat aceeagi rutd catafaticil,Bauckham evalueazd in mod corect teologia lui Moltmanrratunci cAnd precizeazd cd: "Teologia timpurie a lui Moltmannnu este mai pulin cristocentricd decdt cea a lui Barth, dar estediferiti de cea a lui Barth in mdsura in care toati cristolosiirdevine in mod inevitabil escatologicd"3$s Aceastd dinami-ciescatologicd a cristologiei lui Moltmann a fost criticati ca fiinclaccentuatd prea puternic de viitor pdnd acolo incdt primularticol al Crezului cregtin a fost diminuat in importanld irrdiscursul siu teologic. Dupd cum scrie Schuurman. ,,e.

[Moltmann] subordoneazi atdt creafia, cdt gi cristologiaescatonului, gi astfel ii ahibuie primului articol al Crezului un

249 R. Bauckfram, Moltmann,p.2l.

r06 107

pufin,t!o

semnificativ decdt ar trebui pentru speranla

lntoarcem pentru a analiza in ce mdsurd revelatia luiprin lkistos, in teologia lui Moltmann, este

sau un semn al promisiunii lui Dumnezeu pentrude asemenea, in ce mdsuri activrtatea divind inprezentd in mod activ in Hristos.

1. Cristologia in formi istorici

Hristosul istoric Dumnezeu? Pentru a demonstraafirmativ la aceasti intrebare, teologii Si-au bazatdogmatice fie pe realitdlile transcendente ale uneiode suso, fie pe certitudinile imanente ale unei'de jos'.zst Moltmann crede cd Pdrinlii timpurii ai

au pornit de la o cristologie de sus, qi astfel qi-au bazatpe un "concept despre un Dumnezeu impasibil, care

nemuritor, netrecdtor".252 Regretabil, acest efort

Sohuurman, "Creation,and Ethics in Jtirgen

Eschaton and Ethics: An Analysis ofMoltmann", Calvin Theological Journal,

p.60., referitor la acest subiect, M. Erickson, Christian Theologt, aie (Grand Rapids: Baker Books, 1999), pp.682-687; A.

The Quest, p.367; M. Kdhler, The So-Called Histortcal JesusBiblical Christ (Phrladelphia: Forfress Press, 1962), p.43;

, "The Problem of the Historical Jesus" in Essays on NewThemes, trad. de W.J. Montague (Naperville, Ill.: Alec R.

1964),pp.15-47; E. Brunner, The Mediator (London: Lutherworth,158tr, CG,pp.87-92. Primele patru secole cregtine sau confruntat cu odiferiti. aceea de "a evalua aderdrata divinitate a lui Dumnezeu

in Hristos fird sd diminueze credinta strdveche a lui Israelcdreia "Domnul Dumnezeul nostru, Domnul este Unul". Ved{i,

ataci subiectul cristologiei, care incearcd s6 combine caracttrecdtor qi muritor cu ceea ce este netrecitor gi nemuritor iIsus. Ar fi imposibil, crede el, sd gdsim o anumiti gramaticiteologicd ce ar indica inspre o legiturd coerenti intre acesrcdoud polaritdti. La fel, in aprecierea sa, ar fi gi mai greu sggdsim o gramatici teologicd potrivitd pentru a descrieabandonarea de citre Dumnezeul transcendent a lui Isus cclcrucificat.

epistemologic a condus spre un odocetism slab, atunci

intervenfie izorati,, deoarece ea izvordste din ceea ce Dumnezeu este i

teologii au incercat sdlocalizeze corespondenfa sa ,de jos' iistoria lui Isus din Nazaret.253 \d6ft6sp11 crede cd este dihcil s

Moltmann propune abandonarea acestui tip de cristologie, ,d€sus', impreund cu hermeneutica sa specifisS.zs+ it schimb, cl

"sacrificiul temporal care este 'renurfarea' (Rorn. g.32, Ioan 3.16) s'trimiterea' (Rom. 8.3) Fiului nu este un act strdin divinititii, nu estc

sugereazd, adoptarea unei construcfii epistemice diforite, a unecristologii care incepe in mod inductiv .de jos'.2ss prelud

E.R. Hardy (ed.), Christologt of the Later Fathers, Vol. t(Ljndon/Philadelphia: SCM Press, I 965), pp. I 5-3 8.2s3 lbid., p.89.254 w' Pannenberg de asemenea consided cd aceastahermeneutici a fosl 0

pdtrundere in fiinfa eternd a lui Dumnezeu. Gunton de asemenea su$ine tr6

acceptare lipsiti de criticd a terminologiei lui Barth. vedefi, Jesus - Got,and Mqn, (London: SCM Presg 1968), pp.33ff. Ved{i de asemenea, llHodgson, Jesus - Word and Presence: An Essay in Christologt (New yorltl97l), pp.60ff.255 Moltmann crede cd dacd Isus este fiinfa divind carc este dat6 oentru , flsacrif,rcatd, atunci trebuie sd privim acest iucru in mod foarte seri^os ca pc g

eternitate". C.E. Gunton, The Actuality of Atonement: A Sudy of Metaphor,Rationality and the Christian Tradition (Edinburgh: T&T Clark, lggttfp.149. Gunton extinde aceasd infelegere la intreaga crea{ie. Dupd cum seexprimd el: "din acest motiv, a concepe cre{ia ca un act al voinfei Salelibere gi ca un efect al abunde{ei vie,tii Sale prin care El dd forrni qi

108

cG l12ft.

r09

lui Fichte cu privire la nofiunea sa despregindirii", Moltmann ar gamenteazd:

divind ini{iald este aceea cd o anumitd ac}iune in timppoate fi realizatl, ?n cea mai mare mdsurd, pdnd cAnd nu

omul inspirat de Dumnezeu. Ceea ce face omul divindivin. in aceasd ac{iune nu este omul cel carc agiuneazd,

ogte Dumnezeu insuqi in fiir{a Sa interioard, personald 9i inSa, care ac[ioneazd, prin el gi igi face lucrarea prin

256

la Isus cel pdmdntesc, aceastd hermeneuticd ag0ndirii' oferi corespondentul a priori al originii lui

Dumnezeu.2sT O asemenea gramaticd epistemologicdviziunii cristologiilor speculative potrivit cdroralui Isus putea fi stabiliti doar a posteriori, la

(consumarea) istoriei Sale. in acest caz, in mod.ogic, Moltmann crede cd Isus nu poate fi recunoscut

lui Dumnezeu pdnd in momentul morlii Sale peinvierii Sale.258 Totuqi, in mod ontologic, Moltmann

cd Isus este Fiul lui Dumnezeu inainte ca aceastdaibd loc. Iar aceast[ tensiune ontic-noeticd, la rAndulperspectiva unei gramatici epistemologice adecvate,iderb aidt dimensiunea ontologicd, cdt qi cea

'ceva care este altceva decdt El Insugi, frrd nici o constrdngere cide dragul Sdu, nu este o greqeald". Ibid.

oum este citat de Moltmann, CG, p.90.

doctrinei teologice strivechi, "ordinea cunoagrerii @atiofunclioneazd in direcfie opusd cu ordinea existen\ei (ratio

Ceea ce este ultimul lucru pentru cunoa$terea umari, acela esteln ceea ce priveqte exister{a". CG,pp.90'91.

in mod asemdndtor, Moltmann argumentea zd. cd ,,morljntrupdrii gi invierii, umilirii qi inall"arii, asociazd, miste^rlIsus cu misterul lui Dumnezeu ln*uii,'.rrn i; ;;;;; ,cristologia nu numai cd oferd o gramaticd episteioltryrezonabild discursului nostru teologic, aar Et contu,.rl,doctrina Trinitdlii ,o!."^-?""p", ponivit lui Moltmann, ,du

iain economia mdntuirii.260 Totu$i- aceastd manifestare irirrit,,ialui Dumnezeu in economie nu trebuie vdzutd ca lldezvdluitd "intr-o strilucire a eternitalii cereqti, de dincor.aceastd lume", ci intr-o "anticipare'gi promisiune a srirviitoare a lui Dumns7ss,,.26t Dupa cim susline Moltmir"viitorul oomnuiui cetui inviai ,rrt'p;;;;;; ;;;"';ipromisiune; este acceptat in speranla cd este pregdtit sd sulc

25e Jbid.260 sublinierea lui Moltrnann asupra cristologiei 'de jos, se potrivegte fo.bine cu

.:tA:t"r? sa epistemologi.a ".

u"i""nn"urA elementele cogniridisponibile fiinlelor umane in efortul lor de a atinge revel4ia luiprin Hristos. Tofugi, el nu reugeqte s sublinieze suveranitatea Iuimanifestati prin Hristos qi prin crealia Sa, gi anume, o cristologie ,de s,,siIn

{ri1to1,--Dumnezeu gi-a dezvdluit deja viitorul. Astfel, d;t ;;; ;."]plTd

Gilkey "interpretarea escatologid a rui Dumneze;il;ffi;;;,;icd El este 'puterea viitorului,". Ci putere a viitorului, Dumnezeu"stdpdneqte qi determini fiecare prezent".i. Gilkey, Reaping in" wrirt ina(New York: The Seabury press, 1976;, p.231. Aceasta, lir6ndul du, nedetermind pe noi s6-L sl'vim qi sd-L'adordm pe Dumnezeu. Dupd currrspune calvin: "atunci c6nd oamenii de burE voie onoreazd slava rrrDumnezeu gi recunosc cd rumea este condusd de Er gi cd ei sunt sunautoritatea Sa, afunci ei aduc dovezi religiei lor... cei drora .,re este tea'ilde numele" lui Dumnezeu, nu doresc sd-L scoatd din cer, nici nu a". r"a,,,evidente ale prezenfei sale; ei se mulqumesc sd-$i arate credinfa ador'ndu-l9i slujindu-I lui Dumnezeu, deqi n,*t vdd fal't in ia1't,. C;i;;,,Commentaries, Vol. )Oiltr, The Library of Christian Classics, nad. de, J,H-arauhurian (London: SCM press, 19 5gj, p.146.2^61 TH, pp.84-94. Martorii invierii nu r-au privit pe Isus ca pe cel care afost 'imortalizat', ci cape Cel .care va veni,.Vedeli pp.g6-g7.

110 111

de mintea criticd ce reflectd asupra oamenilorlucruri lor create prin speran\d" 3ez

Moltmann, nu este vorba numai de faptul ci Isusnoastrd umand pentru ca noi si putem infelege inLogic istoria Sa divind, ci este vorba qi de faptul

;t de vedere ontolosic. El face ca istoria umani sdreal6. in propriile sa'le cuvinte:

leEst sens revelalia Domnului inviat nu devine 'istoricd' caItat al faptului cd istoria, vrdnd nevr6nd continud, ci ea

un fel de primum movens la inceputul procesuluiin virrutea acestei revel4ii, realitatea omului qi a

sale devin 'istorice', iar sperar{a referitoare la aceasdie face ca toatd realitatea sd fie inadecvati qi astfel,

gi in proces de transformare.263

, Moltmann susfine c[ invierea lui Isus nu ar35 fie luat[ ca o epifanie a prezenlei eterne a lui

ci ca o no{iune noud a istoriei. Invierea indicdcitre viitor, faee istorie qi dezvdluie scopul nostru

acest motiv, el pretinde ci istoria invierii nu trebuietd nici in mod mitic, nici in mod istoric, ci "doar

ia revela!iei".264 Trebuie s[ ne intrebdm, maisau mai tdrziu, dacd aceasti dinamicb promildtoare alui Dumnezeu in crealie este capabild si aducdconcrete qi promildtoare pentru epistemologia

este extrem de important pentru epistemologia creqtindI cd perspectiva escatologicd a lui Moltmann devine

p.87.p.88.p.178. Vedeli de asemenea, pp.l72-182.

fundamentati cristologic qi, in acelaqi timp, este orientatir r.iviitorul acestei lumi centratd in crucea lui Hristos. Dupri rvom vedea in urmdtoarea secliune, istoria noastri si isr.rintregii crealii sunt profound marcate cristolosic.

2.2.2.Istoria in formi divinl

Miiller-Fahrenholtz susline cd "istoria este tema" teoloeici IMoltmann in sensul in care earcprezintd,,o categorie teJl,,.qr,centrald" '26s intr-adevdr, convingerea puternicd a lui Moltrrrrreste cd Dumnezeu are o istorie ?n care sunt incluse at6t isttumand, cdt gi istoria cerului gi a p[m6n1ulvj.266 insd la acc;inlelegere trebuie addugat un element esenlial din teologi. IMoltmann. Pentru el, intr-adevir, exist[ o istorie divin-a crreste legatd de istoria noastrd umand, o interacfiune irrlDumnezeu qi existenla noastri vmand.267 Dar, aga cum ilafirmat mai sus, pentru Moltmann, istoria luiizvordgte din promisiunea Sa fald de lume pentruescatologic. in acest caz, istona lui Dumnezeu nuseparatd de revelalia Sa fa!6 de lume. Legat derevelalia speciali a lui Dumnezeu prin Isus i fost

265 G. Miiller-Fahrenholtz, The Kingdom and the power: The rheorogt tlJ_iiysen Moltmann (London: SCM press,2000), p.230.266 Probabil cd studiile timpurii ale lui Moltmann despre teologia refor'rirtiau conturat atitudinea sa fundamentak fa1d" de aceastd teologie a istoric,,insd a fost in mod substanfial reintdritd de teologia ca legarnanl afirmati tk,exegelii asupra vechiului restament precum G. von Rad gi de filozorirrasupra istoriei lui Emst Bloch. Ved{i W.J. Hill, The Three, pp.l66_175Pentru o introducere detaliaE la interpretarea vechiului restament de cdrr.r,von Rad, vedegi J.L. Crenshaw, Gerhard von Rad (Texas: Word Books,1e78).

l! _V ggeti, WJC, pp.245f; CG, pp.246-252, 25 6; TKG, pp.2- 5, I 9, 89, 1 00,107,174.

rt2 l l3

un vi ipoateaceaslAl

redat:i irl

tui Moltmann ca fiind o istorie divinb imanent6.268 Inepistcmologici, dacd am putea sd ne exprimim astfel,ia 'fbrma trrnitard'. Sau, a$a cum argumenleazd

'ocineva trece din exteriorul misterului care este'f)umnezeu' cdtre interiorul acestuia. care este

, lsr, el crede cd aceasta reprezintd o revolulie in ceIrtfclegerea despre Dumnezeu, care este dedusd din

economicd a lui Hristos cel crucifiss1.26e

inscamnd cd centrul pivotant al istoriei devine Isus,B fost crucificat qi a inviat din morti.270 Moltmann

c6, in mod epistemologic, trebuie sd pdstrdm crucea giimpreunS, intr-o unitate nedisimulati. Pentru cd, dacd

punem un accent prea marp pe cea din urmd, inseamndpicrde interesul fa!6 de istoria divind prezenld in Isus,

au fecut Pdrinlii Bisericii din timpurile strivechi. Peparte, a ignora invierea inseamn[ a-L reduce pe Isus laca{ia unui om important, dupd cum au fbcut teologii

I ai secolelor al XIX-lea qi al XX-1ea.271 A pdstra inridentd cele doud repere esenliale ale vielii gi alecregtine (crucea gi invierea), inseamn[ a ajunge la oticd cristologicd echilibratd, integrald, care pune

ln mod egal pe istoria divind imanenti gi pe realitatea Sant6. Potrivit cuvintelor lui Moltmann:

Dncd acelaqi Isus a fost crucificat qi a inviat din mo4i - qiAeesta trebuie sd fie punctul de plecare al credi(ei cregtine -Atunci doar o analizi completd din ambele puncte de vedere,

, CG, pp.ll2-152.p.204.i, WJC, p.32; CG, pp.32-7 5.p,l12. Pentru o evaluare excelend a gramaticii trinitare in timpul

perioade ale istoriei Bisericii, ved{i, W.J. Hill's book, Tfte

careleagd, in mod constant cele doud aspecte unul de celdlalt.poate sd ii facd dreptate.272

Moltmann crede ca cristologia care subliniazd dimensiuristoricd a vielii divine reinvoci o "temd pur istoric6,,, in rirce mterpretarea credinlei creptine legate de paqte foloseqte"t9m5_ pur teologicd".zTt De aceea, pentru Moltmacristologia trebuie sd se dezvolte intr_o gramalrrepistemologici ce integreazd, qi anume sd,ftateze"tenia istoride descriere a morlii lui Isus in cadrul vielii Sale ca o tc'teologicd" gi "tema teologici de a explica qi de a interprc.lcredinla legatd de Paqte ca pe o 1.-g. 1r1ori.5.'.zz+

Este. suficient sd spunem ci, metodologic, teologia creqtirrd,potrivit lui Moltmann, trebuie sd fie iestatd prin imagineeprezentd a lui Isus (cristologia istoric[) qi irin imalineaescatologicd a lui Isus (cristologia escatologici). Dup6"c'rrtobservd Bauckham: "Hristos nu este 'sfhrgit'-i promisiunii,, ct'renagterea sa, eliberarea si validitat ea sa)v .27s

272 cG,p.l12.273 rbid.,p.tl3.274 I},id.275 R. Bauckham , Moltmann, p.32; vede[ide asemenea TH, p.145.276 g6,p.115f.277 g.B. Braaten, "A Trinitarian Theology of the Cross,,, pp.l15.

Evident, Moltmann omagiazd importanla identificariiepistemologice a Domnului indllat iu Isus care a fosrcructftcat.276 Braaten are dreptate cdnd spune ci .,esenlacregtinismului", potrivit lui Moltmann, 'onu este credinla irrDumnezeu, ci profesiunea credinlei in Isus, cel crucificat gi i'rlristosul inviat al rui Dvmrrezeu,D.277 Aceastd rutilepistemologicd ce are sensul inapoi, c6tre Hristos cer istoric. .,

lt4 115

central al Reformei, gi anume sola scriptura,278istoric in secolul al XIX-3i linta cdutdrii lui Isus cel

tmann subliniaza:

I cdutdrii lui Isus cel istoric a fost incercarea de aimaginea lui Isus cel istoric de addugirile cristologiilori qi, pe ldngd ele, de addugirile kerigmei post-Paqte ale

:inismului primitiv, in vederea intdlnirii cu Isus insugiceea ce au ficut din El cei care-L venerau si-L urmau.

convingerea profundd a lui Moltmann este ci testuladevdr teolosic este cristolosia istoricS. Totusi.

gl, aceast tipar divin al epistemologiei cregtine nu estede critica istoricd, ci de ceea ce el numeqte "scandalulgi anume o gramaticd a "cruc77".28t Dupi cum susfine"fbrd cruce nu exist[ cristologie, qi nu existd cristologietrebuie sd-gi demonstreze legitimitatea prin sysss".282

de asemenea si ne amintim ci Moltmann crede cdlegdtur[ epistemologicd fa\d de crucea istorici a

demonstreazS, la rAndul siu, legitimitatea ontologieia lui Hristos. Dupd cum menline el:

ile au devenit criteriul hermeneutic al Bisericii lui llristos. 'T.{uti persoana lui Isus este pe deplin prelua6 in Cuv6ntul Sdu, dar

Sdu este de asemenea, pe deplin preluat in persoana Sa 9i devineinea". CG,pp.l|6-122.

lui Isus cel istoric a fost un efort de a reafirma faptul d Hristoseste lkistos cel istoric. El este in totalitate in istorie, si nu doar al

Vedeli, M. Kdhler, flis to ric al Jesus, pp.42- 1 48.p.lr7.

p.195.in Moltmann, Ibid., p.125. Kiihler acud teologiiimaginii unui Hristos viu insistdnd asupra unui

, Vede{i M. Kdhler, Historical Jesus,p.43.

moderni deHristos pur

Identitatea lui Isus cel istoric ai a lui Hristos, in care cinevircrede,, a lui Isus cel crucificat $i ."i i;;;, '"ste

_ist.rutescatologic qi rezidd in credincioqiu rur ou--n.reu, care Scmanife^sti ca fiind acelagi in uuunjonur.Ili'ii'inui.r.u rui1rur.283

Prin urmare, moartea lui Isus, ca centrul teologiei crc,yt,!fY: ::f?r:^,qin mod t ri*rlr"r,ir'atdt in contextut r,,qi lucrdrii Sale, cdt si ca rezulta,

"l ;;;;;;';";;";;:;,,:,i:,

:"_:,::,?y :,:!:: \.te_in retatie cu Dumnezeu ca ratir,anume tntr-o gramatic d trinitard.284

Intr-adevdr, insistenla lui Moltmann asupra unei gramll*:g::ti :rT.

este ea reformulard frin cruce este clcimportanf[ deosebitd pentru .pir;;;l"g#;r;rt"tr A;.:,,*:!::::::t1 lteotisiei trinitare ir"ili" in cete din urmtifie invdlatd de la ceea ce Dumnezeut troiri"r;;;r:';;#:

K:::::.:::: !:!,:,, tn speciat prin moartea sa pe crutDupi cum am vdzut, gramatica tnnitafi,';T;:i,u;idk{'"',

f:|,1iT*t cristologici qi in ,pr"iui ,r"riologicd. Gramaticrucii este prima teclie care ,r.uui. i;;"dr*;;;JT1il:;

,.Tj:i.+:,::::r:l rrihitalii 9u;i c.um-sl .xp,ima McFarran e,

283 cG,p.l24.284lbid., p.r26-128.285 G.W.p. McFarlane, Christ and the Spirit,p.l25.

"fbrd Hristosul cer crucificat si .ir io"ilinu-rii.- #ililii:din moment ce "acesta este cadrur in care Biserica istoricd *cautat sd-qi inleleagd credinfa: in centralitatea crucii,,.2r{!Totuqi, ar trebui sd notdm faptul cd o usemenea gramaticiteologicd' pentru Moltmann, este atdt i gramaticd noeticd ui:{i:r:,::::e

dupd rsus iet irrrlir-ui *vetat tn naratiunitrDtDtrce, cat si o gramaticd a credinlei in lru, cer divin.

116 lt7

,8U gramatica trinrtard a lui Moltmann este c6, dupigi Braaten, relaliile perihoretice dintre Tatdl qi

nu sunt exprimate prin evenimentul crucii.286igi construiegte discursul teologic despre

degrabi pe o noliune binitar5 a lui Dumnezeu. S-3t fic cazul, dupd cum exprimd McFarlane, cOnd

fui Hristos este accentuatd *in detrimentul fiinfei saului Hristos", afunci Hristos este prezentat "in tzolare

I gi, poate mai mult, in izolare fald, de prrhtl".287

aceea vom incerca sd evaluim pneumatologia luipentru a determina locul Duhului Sfhnt in structuraogrca ffrmtara.

logia catafatici dedusl din crea{ie

speranlei a lui Moltmann a fost asociatd cu Paqtele,crucificat cu Vinerea Mare, rar Biserica tn puterea

cu Rusaliile.288 Miiller-Fahrenholtz crede cd "cele treiintotdeauna despre cristologie, despre doctrina lui

gi despre pneumatologie", cu alte cuvinte, "vorbesciatrinttard a lui Dumnezeu cu lumea".28e

Braaten, "A Trinitarian Theology of the Cross", p.117. Totuqi, arnotdm faptul cd Moltmann susfine o asemenea viziune in cartea sa

tdrziu, ln cartea sa ZKG, Moltmann abordeazi legdturadintre Tatil qi Duhul Sfdnt. Vedefi, pp.218-221 din aceas6

,P, McFarlane, Christ and the Spirit,p.l25.G, Mtiller-Fahrerfitoltz, Kingdom, p.80. Totuqi, aceasta este ideea

El spunea ci, in mod liturgic, Dumnezeu este Vinerea Mare,

;i Rusaliile. Vedeli CD I/1, pp. 382 qi 415.ahrenholtz, Kingdom, p.81.

Inainte de a ne intoarce pentru a reconstitui o grantlltrinitard din doctrina lui Moitmann a$a cum este ea dedusir rcreafie, vom incerca s6 recapituldm, mai int6i, parametrii

f:Tl:Pql.j . $". cum vom vedea mai t6rziu, porrihermeneuticii lui Moltmann, Dumnezeu Duhul Smni;oacirol important atdtin creafie, c6t qi in construcfia episteinor.lcreqtine.

2.3.1. Pneumatologia catafatic I

Prin titlul Dumnezeu in crealie, Moltmann a vrut sd spunir rDumnezeu Duhul Sfint este prezent ,oin toate fiin1ci::at:'.'.2e0 El inlelege cd aceasti locuire a lui Dumnc(Shekinah) este "secretul interior al rrealiei,,zer g. OuffMoltmann doregte sd echilibreze mesianismul siu revoiulio'cu un fel de misticism ar imanenlei. o asemenea polaritatereprezentat preocuparea mai multor teologi/ez TotrMoltmann considerd mesianismul gi misticis-rri.u fiind drconcepte "gemene", ca avdnd puncte comune de contact.Astfel, el susfine cd fiind ..secreful interior al crea!iei,,, .,sco1Shekinah este de a face intreaga crealie casa lui Du.n.r.r,irr{El argumenteazd cd, proceddnd astfel, ,.Creatorul tocui"q1. increaturile pe care le-a ftcut, le animd, le line in vlata'si tc

290 GC,p.xii.2e1616.

;;:::.j':"r::11':"-l l. acest. subie*, C. _KeJler,

..pneumaric Nudges: rhcIn?pg:ry:lg"#: *Til,-: gd g" r.,*";,-i', vr.;;rr, 6 il;h^f:"y1*I?;!". **,: i n?:ii,';;.;;;;

",;;;,ir il,'ii;Y,?,!::"(GrandRapids/Cambridge:noail^,-tiieli,'p.iii_isi'n? mia, p.143. Moitrna.nn scrie Jici in mod specinc cd ,,Mesianismul

5imisticismul sunt gemeni',!294 GC,p.xiii.

i l8

P,14.

l l9

EHtre viitorul impdrifiei Sale". Iar in acest sens, istoriac "istoria eficacitalii Duhului divin".2e5

oaz, Duhul Sfrnt nu este descris in teologia luic& o a doua 'intrupare' a lui Dumnezeu, ci ca o

imanentd' a manifestdrii divine in universulDupd cum apreciazd Moltmann:

experimenta pe Dumnezeu in toate lucrurile presupune do transcendenfd care este imanend in aceste lucruri gi

poate fi descoperid in mod inductiv. Acesta estenitul in mdrginit, eternul in temporal qi trainicul in

297

este demn de menlionat faptul c6, potrivit luiuealia nu susfine o manifestare ontologici a luiDuhul SfAnt ca atare, ci o "prezenl| diferenliat[ a

Duhul Sfrnt", "prezenfa Unuia in mai *uhi".2e8o gramaticd hermeneuticd a 'transcenden{ei

, Moltmann exprimi in paralel ceea ce a fost folositii ortodocqi risdriteni, qi anume o gramaticdicd a 'imanenfei transcendente'. Se pare c[ el, de

, se apropie de noliunea de 'energii divine necreate',pentru teologia rdsiriteand, afirmdnd cd Dumnezeu

p,t4.p.34. C. Keller, considerd acest concept al "transcendenfei

ca fiind "o drand speciald in teologia lui Moltmann. Eacd: 'o'transcendenfa imanentS' se prezintd ca o ac{iune de

radicald din mijlocul conceptului de 'experienfd' - radicald inunei tradifii germane a protestantilor qi a ortodoxiilor kantiene

Erfohrung a fost o sursd inacceptablld a teologiei - ca bazddoctrind a Duhului Sfdnt". Theolog4p.l4i.

) .

locuiegte in crealie ,,prin puterile qi potenlialitdlile Duhului,,Din nefericire insd, aceastd noliune nu este dezvoltatd tdepafte de Moltmann in teologia sa referitoare r" D"di s;manifestat in. crealie. Totugi, cu privire la h.;;;il;'ffanscenden{ei imanente, Moltmail u.gu'o;;r.;;;:,:trebuie si urmdm aceastl gramaticd a manifestdriiDumnezeu in lume, atunci esteiecomandabil sd .firninarn ,,ideea cauzalit^fii din doctrina creafiei3'', c6t gi sd irtr;;;;i

::jii:i-.-l"lyi,y "rn creatie.3or intr_o gramaticd trinitaralMoltmann postuleazd:

Dumnezeu Duhul este de asemenea Duhul universului,coeiziunea sa totali, structura. sa, informalia sa qi energia sa.Duhul universului este Duhul .u.. uin. "L"'tu

tuul uilumineazil mai deparre prin Fiul. Euoltiil"; catastrofele

299 69, p'14' potrivit teologilor_ortodocai risdriteni, ,.Biserica rds'ritea.ilvorbegte mai pufin de teologia Sfintei T;eimi in sine $i;;i;ffi;;,,economia energiilor divine in crea{ie gi istorie,,. Vedeli, N. frAurroullr]Iif ,.:Economv of the Holv sn1111tr9_qtanapoint ororthodo" Til;]"";;, ;.,Ecumenical Reviau, vol.4l 3 /7 (1999), p.400.

300 Abordarea cauzalitalii. n. p"r'niir s5 concepem doar transcendenlirdivind causa prima care,.din moment ce este divina, ffebuie de asemenea siifie causa sui. VedeJi Ibid., pp.14f.301 in viziunea lui Moltmann "concesia 'Dumnezeu in creafie, in formirideii creafiei in Duhul se_ potrivegte bine pentru a ne aJuta u nu ns maigdndim la,ea[ie qi la evoluJie ca la nigte ,*."pi" opuse, 9i in schimb, S lelegdm una de cealarti" ca fiind complementare,'exis'u

";;ii;;;;;#.i.deoarece evolufia nu se explicd pur gi simplu prin ea insgi; existS 0 evolutica crealiei, deoarece crearia a fost gdnditd cu ra inJi."-in'*r*tt" ,ilr'tlrlii,slavei gi de aceea ea transcendi timpul. Trebure s vedem conceptulevolufiei ca pe un concept fundamental ar migcdrii o"rt"ru-i'i'r#'rrcrea[iei". GC,p.19

t20 t21

lui sunt de asemenea migcdri gi experienfe alecrea1iei.3o2

perspectivd Inldturd o simpd viziune 'metafizicd'Sfdnt Si stabileSte agenda pentru o structurd

a transcendenlei lui Dumnezeu, care este oicd dominantd a teologiei lui Moltmann. De aceea,in serios 'condescendenfa' Duhului in crealie, ar

asemenea sd vorbim despre o "kenozd a Duhuluipue S-a golit de Sine Insugi qi a coborAt din etemitatea

tei lui Dumnezeu, ajungdnd sd locuiascd in

p.16. Berry de asemenea scrie despre prezenta divind in crealie. El"acest univers, dar in special planeta Pim6nt, trebuie sd fie

ca modul primar alprezeSei divine, dupd cum este qi primul

, primul tdmdduitor, prima aqezare comerciah gi primul legislatorceea ce existi in viafa acestei comuniti1i". T. Berry, The Dream

Earth (San Francisco: Siena Club Books, 1988), p.120. Totuqi,a pus un mai mare accent pe "condescender{a" Duhului Sfbnt in

Pentru el, Duhul ffanscendent al lui Dumnezeu devine imanent inWallace sus{ine viziunea potrivit cireia Duhul lui Dumnezeu cread

perihoretic6 intre Dumnezeu gi crea{ie. El scrie: "Am incercat silctivitatea transcendend qi unificatoare a Duhului este firndamentaldlolul sdu istoric, biblic ca legitura de dragoste in cadrul qi intre

imanenti qi economic6". M.L Wallace, Fragments of the Spirit:Yiolence, and the Renewal of Creation (New York Continuum,

p,168. Totugi, problema este cd transcendenla Duhului atdt pentrucat $i pentru Wallace r6mdne inexplicabih.

p.93. Aici Moltmann oferi o teologie trinitard care subliniazdmai degrabd decat distanfa dintre Dumnezeu gi umanitate. El

viziunea sa asupra lumii ca fiind panenteism (Dumnezeu este

), fiind opus panteismului (Dumnezeu este totul) qi ateismuluieste desfiinfat din toate). Vedefi, CG, pp.98-103. Bloesch il

Moltmann de a ajunge "prea aproape de a &ifica crealiavdzdnd-oin umplutd de prezetla lui Dumnezeu". D.G. Bloesch, The HolyWorks & Gfs (Downers Grove: IVP, 2000), p.240.

2.3.2. p neumatologia pragmatic iUn aspect suplimenMolrmann este _..rrj,T r:t gTrjtcii pneumarologiceMoltmann este mo<'-f ^*' 6'u'otruu p[€lffiotologice itmanifestare" D,,l.,,,r,,luj;t1. :1i. el dezvoltd Aort iiu_r.r.ffi :f ,,jfl ,:?*Jj},;:,Tri;:,i!,Ju1xu,rT:xi:,1,1.:lff.3"31?J tT*i"i:l ;:-:*'ffi ftff ' i"'g'ffi;3"l:il-?l':i i*' -*:: ;},:ri' li"?::-bli#ffi :ontologic, ca pe o

urtwrwD uI -:o

epistemologicatunci experienra ,ff"*it"j:"a

proprier noastre expericr1,ut:i experr'enfa urunj

- Jlr;;'Hil'

noastre expericconsideratl fundamentrr i-+-^^:: , , ..nnezeu ar putcrlconsideratd fundamentul iI o. ui

- - r.,l. r-T""'" "'iJ,*' iljf : :,f:

l osii' : o+ atun ci, Ja,.eprstemologicd?

t Dumnezeu in aceastd structr

f:J:T:lt ?*::::?:u : ;revetaria rui Dumnezeu,'experienfa umand, vq rsveralla lul Dumne:

perspectiva insrrsti "Tr^::-'1:bui vdzute in antxezd,

l::p..:"i ingustd a filozofiei _"ol"rrl" .n antttezd, cLldespre Duhul Sfen,

"; re'ar6+:^ r---. h ' ct experienla umff '#t?;,1:i l*::if ,,..p,,'" il$ffi #,1 f,Tlill,l Xil,ca un fenomen integrativ. Moltmann rrbd;,1,

[....Jfenomenul real nu seghsegte n-ici in irnanenfa Duhului,il::Jl"Jfl1ll"ll.H, 1.,^"'", r" .""ii,"il". nici in

"ro:*l ;**il"":ffi ffir':% 1il"'?,lt# #in.fiinlere ,;;,;# 9e uuhul lui Dumnezeu este prezenrmdreptat inspre Dumnerl.rl?"t

este in mod rranscendent

ffiAtf i:ff l""lt :T*,,f: u,,"-li,il3 a Duhurui s o ri c i td d o Lr iaspecte cognitive. in t r;ri; t-l-.J q uuuulul sottcttd doLrd

specificd: aceea a,r*::3.instanfd, o cheie ;#ffi;;ificd: aceea u ,t unJo

-s tiloL4trga., o cnele hermeneutici,l

en{d ftud ,,.nlii"i1d"ii:::i11'lt:'.J* accent pus pespecrticd:rmanenld flrd neglijarea ;;;;;il;,'c . (un accent pus pe

nlel). O asemeneil3oa Vedeli, SZ, pp.5_g.rur lbid., p.7.

122

p.17.

t23

H decodeazd mai uqor relalia pneumatologicd a luigu lumea. in a doua instintd, ea re-clam6 o

oscatologicS. Dupd cum se exprimd Moltmann,tt este s/iint deoarcce El "este /n rnod escatologic

duhul omului prin revelalia lui Dumnezeu si nu inilt

lnseamnd cd doar o epistemologie echil ibrat6, careea conceptuald atdt a revelafiei/experien{ei, c6tnfeilimanengei Duhului Sffint, ne poate proteja

fie intr-un imanentism, fie intr-un transcendentalism

lxperienfa Duhului' pentru Moltrr,nnn slujeqte drepttnfelegere intr-o manieri corespunzdtoare al stadiului

llar al fiecdrei experienle istorice, trecutul amintit qiEtteptat".308 Aceasta este, potrivit lui Moltmann. o

epistemologicd holistici prin intermediul cireiainleleasd corect doctrina despre Dumnezeu Duhul

o gramaticd pneumatologic[ holisticd, aceasta ia in

7f. Aceasta este pdrerea lui Barth. El construieqte structuxa sa;tcd pe aceastd dialecticd intre Dumnezeu gi lume. dinteologiei naturale. El su$ine cd ,.afirma1ia sau afirmaliile despre

lui Dumnezeu nu pot pretinde d fie perfect identice cu afirmaqiallalie sau cu revelalia insdgi,'. CD,I/1,p.353. in mod asemdndtor,

! la doctrina cristologicd: "Dogma ca atare nu se giseqte in texteleDogma este o interpre tare". Ibid.., p.47 5.ffitann se distanleazd de viziunea lui Bart care su{ine cd,.stabilind

?!::r?? intre. revelafie qi experien{d, Barrh a inlocuit pur qi simplu

lmul teologic, despre care se pl6ngea, cu un transcendentalism. See, SZ, p.7.

consideralie atdt relaliile soteriologice dintre crealie gi orl. rqi fiinlele umane in special.3Oe in cuvintele lui Moltnann:

Aceasta inseamnd cd vom fi rdscumpdrafi cu lumea, nu dinea. Experienla creqtind despre Dulul nu ne separi de lume.Cu cAt avem mai mu16 speranld in lume, cu amt este maiprofundi solidaritatea noastrd cu suspinele gi cu suferin{a.i.3 I 0

Keller considerA doctrina holisticd a lui Moltmann desprdDuhul Sfbnt "un holism al sufletului cu trupul gi al fiirr1r,lumane cu cosmosul", care, dupd pdrerea s&, ,,vindcivahtatea dintre cei doi gemeni, dintre mesianism Fimisticism".3ll Aceasta este exact ceea ce majoritatea teologicatafatici ar cdtrta sd facd: sd sintetizeze antiteza sau sA uneascpolaritdlile intr-o formuli logicd. insd, in infelegereaMoltmann, putem identifica trei nivele de semnificalie. primrla nivel epistemologic, "percepem finitul in infinit, temporalulin etern qi imperceptibilul in ceea ce dureazd".3l2 Chiar dacaceasta este o dimensiune opusd a epistemologiei catafatice, tianume dimensiunea sa transcendentd, Moltmann recurge totuqiIa ea in discursul siu teologic. Fdrd indoiald, pentru cl,dimensiunea catafaticl. gi anume "referinla exterioard,,, esleintotdeauna primordiald in competilia cu dimensiuncaapofatici, care este *referinla interioard".3l3 Trebuie s6 rre

309 ln acest caz, o'a experimenta toate lucrurile in Dumnezeu inseamnd a leindrepta in direclie opusd. inseamnd a trece de la orizontul atotcuprinztrrral lumii qi percepliei la lucrurile individuale, care sunt contrare celei dintiii",5L,p.36.310 rbid., p.89.311 C. Keller, Theologt,p.l46.312 sL,p.36.313 16i6., p.23. "ReJbrinla exterioard,' este ,,perceptia a ceea ce se intAmpli,,gi"re/brinla interioard" este "percep{ia efechrlui interior,,. Vedeti, Ibid.

r24 l2s

cE Moltmann crede cd, pomind de la o referinld"putem descoperi transcenden{a in fiecare

nu doar in experienla interioarS.".tt+ fn acest mod,'transcendenld imanentd' se oferd epistemologiei

pentru inlelegerea pneumatologiei lui Moltmann Si asdu teologic.

la nivel ontologic, in experienla noastrd istoricdla Duhul, noi "introducem experienlele lumii in

le pe care le avem cu Dumnezss".3l5 Iar aceastdhipostaticd dintre divin Si experienlele umane ne ajutd

gramatica noastrd epistemologicd apeldnd laontologicd a experienlelor noastre cu Dumnezeu.

Arcatia, in epistemologia lui Moltmann, slujeqte nuun cod lexical pentru transcendenla lui Dumnezeu, ci

legdturi soteriologicd pentru mdntuirea noastr6.umand nu este legatd, in mod hipostatic de

ia crealiei, ci in mod escatologic. Este suficient sdc6, in gramatica teologici a lui Moltmann, crea\ia

atet o imanen\d,prezent6, cAt qi o transcendenld viitoarecreate. Ele amAndoud sunt marcate de parametriigici, ca gi de cei ontologici.

din urm6, la nivel etic, Moltmann percepe experienfacu privire la Duhul Sfhnt ca pe o experienld a

care semnifrcd, atdt libertate de a trdi (a fi eliberata trdi plenar), cdt qi o transforunare escatologicd.3l6libertate etici intrupeazd toatd etica cregtinl in sensul

liberi sd trdiasci prin puterea creatld. a Duhului Sfrnt.

p.34.p.36.i,Ibid., pp.39-43. Vedeli de asemenea GC,pp.67f.

Totuqi, pentru Moltmann, nu ,Duhul, descris de cultura vestiect oruach' al Vechiului Testament ne ajutd, atat se inlelegcfaptul cd Dumnezeu locuiegte in crealie prin Duhul Sdu, cirsd experimentdm energiile Sale pneumatologice care srcomunicate creafiei Sale.3l7 Astfel, in hermeneuticaMoltmann referitoare la Duhul Sfent, infelegerea qi eticaimbind una cu cealaltd; raliunea qi libertatea se int6pneumatologiapragmatici qi cea misticd se intrepdtrund.

Precizdnd aceasta, putem anticipa cum o grarnaticd"antinomiar putea func{iona gi in alte domenii ale doctinei cregtine penia le integra inh-o structurd trinitafi. Dinamica'pnii*"ridivine, a$a cum este perceputd in mod catafattc, dfn u"o1in',,deschide o largd varietate de cdutdri noetice cu privire rtlprezenla lui Dumnezeu. in consecinfd, a$a cum am identificnl

gl7 sL, p.40. Moltmann, totuqi se dista{eazi de nofiuneea ortodoxici

risiritene referitoare la "energiile divine necreate" afrrmdnd d ,darurilrDuhului sunt energiile vi{ii etJrne noi,'. GC,p.67.

ci totul are form[ qi efecte sociale.3l8 Tocmai deanaliza acum qi o altd dimensiune importanti a

tea catafrtici dedusi din creatie

sd identifice "logica afirmaliilor dogmei conformeste triunic", Thomas ajunge la concluzia c6:

foarte diferite operead atunci c6nd chestionimle referitoare la (i) defindia relaliei lui Dumnezeu

cu Fiul 9i cu Duhul Sfdnt, (ii) clarificarea rel{iei dintrecreatoare gi salvifice a lui Dumnezeu cu Sine insuqi,

forma logicd a credin{ei in Trinitate dedusd din istoriaii qi (iv) logica credi{ei noastre in Dumnezeul triunic,ul gi Mdntuitorul nostru.3l9

in pneumatologia lui Moltmann, absenla lui Dumnezeu dincrealie. ne imbigileqte de asemenea inpeiegerea t"otogi"J prirrinvitalia Sa de a ne angqain mod ontoiogic cu El intri r.tutlubazatdpe incredere' dla.sos-te qi credinfd. Din nefericire, batanl'epistemologicd a lui Moltmann este inclinati insprecatafaticism: pentru ol, grarrntica teologicd este in modprofund marcatd de o ,transcendenfd

imanentd,. Dupd cum nobservat cabestrero, in hermeneutica lui Mortmannl,r.Ji"r,,apoliticd nu este regisiti in structurile dogmatice Oi,r

logici diferiti, ce opercazd intr-un sistem epistemologica determinat pe unii teologi sd elimine gramaticadin discursul lor teologic. Schleiermacher, deisibaza teologia pe experienla uman5, gi de aceea, a

cd doctrina Trinitdfii este subordonatd congtiinfei320 Moltmann pune in opozilie gramatica eticd a

Faith: Conversations with Contemporary Theologians,D.D. Walsh (New York Orbis, l98l), p.135. Preocuparea

a lui Moltmann de a glsi implicaliile sociale ale teologiei i-ape alli teologi sd descrie teologia acestuia ca fiind "politicd".

J,B. Cobb, Jr., Process Theologt as Political Theologtia: Westrninster Press, 1982), pp.7-10; M.D. Meeks, Origtns,

gi J.J. O'Donnell, Trinity and Temporality,p.l37.Thomas, "Trinity, Logic and Ontology" in C. Schwcibel,Theologt, pp. 6lff.consideri cd in teologia qi gdndirea lui Schleiermacher opereadteologic care reprezind "conformitate, nu cu doctrina Noului

126 127

teologiei protestante, _care, sub influenla lui Kant gi irSchleiermacher, u

'd"^ouq;" fi'#; de ,,porsonalir

absolut6", cu . intr-o^.terminologie mai simpld, ideea"Dumnezeu personal". 32 t tir -;;il";;,

Moltmann crecr eteologia apuseani incepe dezbaterei ieofogi.a plecdnd dcnatsra divind unic[ $i priveSte t,,;",." ca pe o dezvorriulterioari, secundard.322

Specific lui Moltmann esteepistemologicd incepe cu .istoria

faptul cd, paradigmaFiului', iar apoi conlinuar

Christian, p.184.[:ri;T::';",trcuexperienf aretatatainNoulr.r,u***l**l

Litrrp,ti"i,,{{rf;li.ll"ll""r_::*^1r._y-ry.in,rodlcereinfitozonaruiKant5i6

5ff :iil'F.Ti::,,^i:)i::f:1d;Ttfi ;:':iil:,3T;1f "ll,i:,?!;i;,!!,f:m"n*ud;;;;;;r*t71"""1;"llf il,li,\il;,(carlisle: patemosier presJ tsei\ 7,:lrlZ;:":'"

In-q rranstttonat lsc(Jnders tqndinp Tho n r n ̂,'2 ̂ ?j.2.' ty? : -10, o' . 111-qn, i i; i;;;;y" i,;Y#",;;:';n.y'::y^::il"::_5iM,l;:'".';"T'{{lJu?,*r!t,';"|tr!:,i#i:Ig{::!::ty{:r:#;"",#;i1;,lo#li;?l;,,1 j,ffi ffffi ;#r),.,H j,rt;, j):",y;;;",J.::T:"?\Y'trj,#i'li;i;lj: XUi;,, ui a si. r . r un t,' ci,i, ;;;;;'.i:;;iff l. # r:Tfi i',, llThree,pp.84-91.

lllj::y::: 1 jncenut ol:.il*r su reologic de la singurul Dumnezeu, 'l

carer unltate o infelegea in.conceptul sing-urei ese{e divine, $i doar du',taceea a aluns la conceprul persoanelor?nitare..veaqi itii., ;;u:;1,Potrivit rui Aquinas' dacd generarira- tr"l'ur,l acnzdmadevdrur lesar trc

lllloanele trinitare. ceea ce rIm6ne penrru gdndirea reologica .rtJ d,,,,,smgura natuni divind. El

-pretindea ce aceaiJ naturd unici, in gener_rrltrebuie numiti ,Dumnezeu,^, nu."t" tr"i p;;;;;. sau doar una dintre elc.Cf. K. Rahner ,.Remarksrcn.,the

Dogmati"-i.eutis" De Trinitate,,, inTheologi cal Inves tisationsrv, tr"ra"" i;;"*; "

Todd, I 966), pp.7 7 ft.,Potrivit lui Mortmain. Biserica rdsdriteand u ir.uorruro doctrind monarhicria Trinitrilii, in timp ce teolo.sil C;;;;;it;;;;. a dezvortato doctrinrtrinitard a rnonarhiei' in acesiultim "ur,

riiiiti.a divird, funcfiondnd arlextrain crealie gi m^ntuire, este intotdeaun uniiirrruagi un singur Subiecr,ca rezultat' Dumnezeu rucreadintr-un -oa

tioiiu, doar in interior; iar, i'i,ll.jill?ynezeuactioneazd in mod _onoi"irri". Vedqi, WJC, pp.xvf,veoetr de asemenea, H(JM, pp.94f.

r28

gi dragostea inSgi".Ibid.

129

o doctrind istoricd a Trinitdfii. De la Trinitate, el trecela unitate, gi anume la o doctrind sociald a

El comenteazd:

ideile panteistice de la tradifiile evreiegti 9i cregtine,incerca sd gdndim in mod ecologic despre Dumnezeu,le om qi lume in rela{iile lor gi in locurile in careluiesc. in acest fel, nu doar simplu innoim doctrinanA a Trinitdlii; ci linta noastrd este sd dezvoltdm qi sd

edndirea tr initari.324

@istemologia catafaticd a lui Moltmann, dezvoltatd pelui Dumnezeu cu lumea, este de asemenea saturatd

icdtrrnitard in viziunea sa, Dumnezeul creatiei esteca Trinitate, ce ne dezv[luie, astfel, atdt diversitatear divine, c6t qi unitatea dragostei lor periho1s1iss.32sperihoreticd a lui Dumnezeu reafirmd nu doar

tn asemdnarea dintre Persoanele divine, ci si unitateaiere dintre crealia imanentd $i natura transcendentd

Du,mnezeu. Iar aceastd realitate antinomicd poate .fidoar fn termenii unei gramatici trinitare.326 Dupd cumMoltmann:

, TKG, pp.l6-20. In acgst aaz, intrebarea care s-ar putea ridicaee ar fi aceasd metodolosie inversatd de abordare a lui Dumnezeulibrat6? Nu este adevdrat ci in acest caz rczultafrl final ar fi

?p.19.

TKG, p.57. Potrivit lui Moltrnann "individualitatea nu se poatepe ea ins[qi: individualitatea este inefabih, de nedescris. Dacdeste dragoste, el este in acelaqi timp cel care iubegte, cel care

Fiecare comunicarea naturii proprii presuprure capacitatea dediferen{iere. indrdgostitul .ornunira p.in el insugi. El el estccel care comunicd gi cel comunicat. in dragoste-el se afb irrambele ipostaze T To9 simultan. Dragostea este puterea dediferenliere proprie gi de identificare pr:oprie gi igi are sursa inacest proces...C6nd spunem .Dumneziu

lubegteiumea, G;a;3:16), atunci ne referim la comunicarea lui Dumnezeu culumea prin diferen{ierea Sa proprie de tume qi prinidentificarea Sa cu. lurnea; ... un p*r, care cor{ine intreagadurere a aspectului negativ in sinl. Dumnezeu iubege lumeacu exact aceeagi dragoste pe care o are in Sine din .t"rnitut..Dumnezeu confirml lumea cu energla propriei Saleconfirmdri. pentru cd El nu numai cd iubegte, ci El insusi estedragostea, trebuie si fie infeles ,u Du.n"r.ui triunic.ifr

Rezultd deci cd, *_ -9d

epistemologic, dragostea lulDumnezeu manifestatd pril creagie* stabileqte o strucrrrr€catafaticd pentru Trinitatea imanenia, iar aceasta se ?ntdmpr6datoritd faptului cd "dragostea sa creutour. gi care sufcrir,,seamdnd cu o'natura etemi a dragostei gulr',.lza pr.il; iJ;;,de.la Berdyaev, Moltmann este de acord cd crea[ialumii cstc,acliunea exterioard a lui Dumn eze't,'oacelui mai iaan. -iri..r;{ dragostei aare existi doar i" Lr"ri" interioard dinlr'Dumnezeu Tatdl, Dumnezeu Fiul gi Dumnezeu Duhul gfr11.]lu

327 rbid.328 Ibid', p.59. vedeti de asemenea, R. olson, "Trinity and Eschatology;The Historical Being of God in Jiirgen Moltmann and wolftrarrPanaenberg", in S,rI iSn gOtZ1, p.Zf S. 6unton ne arrage ate{ia asuplrrfaptului cd expresia "cred in on*n.r.u r"ar, .*"I-o,i,i crrirr"i *-',,rPdmdnului" din primul articol al crezului nu ir.ou,. s fie interpretat dre'l"gtiu in mod intuitiv"

_sau ,.ra{iunea

imi aratl cd...,, dupi cum panMoltmann sd sugereze. C.E. Gunton, n" fri"* Creator,p.g. G'nton, dcasemenea' sus(ine in m.od corect cd "ilustrafia cruciald gi definitivi u;ff"::t:ri:i ::.1.i

provine din inchinarea ,r"eiiru,,. rbid., p'234.--- vedefr N. Berdvaev, The Meaning of History (London: Centenar,P,ress, 1936), pp.2t-+3;'Freedom "lni

tir"ip,iri; ;:ffi: ;;*,,'i.asemenea, TKG,pp.Sgf.

130

i, GC,pp.13-52.

t3l

mister trinitar nu este un sistem inchis inlui Motmann. Mai degrabd, el dezvolt[ un

in care putem face deduclii despre natura&ceeea, ne este prezentatd o gramaticd trinitard

creatd sd corespundd structurii trinitare interioare a

acestei gramatici epistemologice, Moltmannnd nu numai ci Dumnezeu Insugi locuieqte in

3a ftcdndu-$i propria locuin!6, 'pe pimdnt precum gi ingi ci lumea este incorporatd in Dumnezeu.330 Sigur,se exprimd Moltmann, "Dumnezeu nu trebuie sb fie

h termeni lumegti qi lumea nu trebuie sd fie interpretatd"de naturd divin6".33l Sigur este faptul c[ intr-otrinitard, potrivit lui Moltmann, atet vritatea luicu lumea, cdt qi diferenfa dintre Dumnezeu gi lume,

in mod egal intr-un discurs teologic.

crede cd accentul tradilional pus asupratei lui Dumnezeu a condus la o subliniere maia distincliei dintre Dumnezeu $i lume.rlz In schimb,

cd transcendenla lui Dumnezeu reprezintd doar oa epistemologiei noastre. Cealaltd este imanenla

qi anume prezenla Sa tn lume Si prezenla lumii

i cd centrul gindirii lui Moltmann nu mai este distin{ia dintregi lume. Centrul aici este recunoa$terea "preze\ei lui Dumnezeu

qi prezenla lumii in Dumnezeu". GC, p.13.

Aici suntem conqtienfi cd Moltmann nu s-ar decrie pe sine insugi!n rnistic. Totuqi, aceasta nu este o n{iune noud. Dupd cum am

mai devreme in aceas6 secfiune, Moltmann se referd latradifiilor mistice din iudaism qi creqtinism. Miiller-

sus{ine in mod corect faptul cd Moltmann indicd inspre "bazaa speran{ei sale mesianice fi'rd a o supune, de asemenea, unei

si stematice". Vedqi, G. Mtiller-Fahrenholtz, Kingdom, p.241.

aecst

in El. Pentru Moltmann rela[ia lui Dumnezeu cu lumea trcueylA ca _o relafie reciprocd, deoarece Dumnezeu nrrrelutioneazd pur gi simplu_tumii ca si-iauzei Sale, dar r,susline gi o transformi. De aceea, Moltmann d"ru,,riagramaticd trinitar' .catafaticd pe buru doctrinei evrcrabinice gi kabalistice a conceptului Shekinah.33, a.r.abordare menline un echilibru .pirtl-i.

'il ";;;;,"f;;;;

1_-t" :iy * l erczolv atd, dintre iOentiiaie a d e S'f ".,'irf

Offi .lj*lfi::l _de Sine a lui Dumn

"i"i- "u ru*"u. nufaindicd Moltmann:

3,, Ibid., p. 15. potrivit doctrinei rabbinice qi kabblistice a nqiunii shekinah,

"?HT:,":l.1: rgstrans^e pe sine,'p"rt

" " ..." il;;::;J"rr"r"rl"!{iJi;r r ? _---_

rv| lue e wrwo rul

l, ltltuEr $r-tohrSr, este in acelagi timp in afaraLujier rvLupr, sbrc rl auelagl ump rn ataraLui Insugi. El se afE in afanrlyi.-inrygl in crea{ia Sa gi, in acelagi timp, se ana i" ei irr"ri.}r;;;;iSdu". GC, p.15.na GC,p. l5.

fPerceptia Shekinah] procedeadin mod diferit, pornind de lao tensiune immanenfi in Dumnezeu insugi: Dumn "r"u "r"uilumea gi in acelaqi timp intrd ?n ea. O aduce in existenla gi inacelaqi timp, se manifesE prin existe4a sa. Triiegte dinputerea Sa creatoare qi totugi, trdieqte in ea. Astfel cl, aacADumnezeu ca Creator, s6 impotriva creafiei Sate, atunci, ,Agi impotriva Lui insugi. Dumnezeul care este transcendent inrelalie cu lumea qi Dumnezeul care este imanent in acealume,

este Unul gi Acelagi Dumnezeu. Astfel d, in creafia furnii J.citre Dumnezeu, putem percepe o diferer{iere aL Sin" Si-oidentificare de Sine din partea 1ui p**.r"o.334

o asemenea perspectivd indepdrte azd at6t viziunea metafizicil,precum gi pe cea istoricl ce_l privegte pe Dumn.r.o .u-f,Creator. Dupd cum a fost afirmit -ui

,ur, pentru Moltmanrr.puntea epistemologici. dintre imanenla lui ou*.r.u i,transcendenla Sa reprezintd deschiderea Sa ontotolica arl ,[creatic prin dragoste, pe care o manifestd fatd de universul

132

in El insugi, in sabatrrl

p.16.

133

stabileqte cheiagdndirea lui

in Trinitatea

dUpd cum am remarcat, crealia, in epistemologia lui

E,'std la interseclia dintre manifestarea Persoanelor

eeonomie qi existenla lor transcendentd' Gramatica

l[ a descrierii sale trinitare se gdseqte in lumea

ea qi crealie a lui Dumnezeu. Ne intoarcem sd

agum tocmai aceastd dinamicl a relaliilor perihoretice

ca Trinitate in raport cu lumea creatd-

l. Ontologia perihoreticI a Trinitifii

sistemului relafional in care Moltmann inlelege

divine gi uealia, el ajunge la o gramaticd

deschisd a Trinitdlii in creafie. El argumenteazd:

trebuie sd vedetn perihoreza trinitad ca pe un model rigid'

trebui s6-o vedem ca fiind, in acelagi timp, cea mai intend

ie si cea mai detaqatd formd a dragostei, care este izvorul

riecat'a tot ce are via!6, nota dominanti al intregii rezonante

sursa dansului ritmic qi al lumilor care vlbtead'336

de la presupunerea cd "in Dumnezeu nu existd o relalie

intie superioritate gi subordonare, intre poruncd qi

, intre stlpdn gi slujitor", pe cdnd "in Dumnezeul

existd mutualitate qi reciprocitate a dragostei",

GC, p.16. Formula trinitard a lui Moltmann este: "prin Fiul,

cr"uii, reconclliazh qi iqi rdscumpdtd ctealia' Prin puterea

Dumnezeu este El insuqi prezent in cre{ia Sa - prezent prin

lierea qi rdscumpdrarea acelei creafii". Ibid'

Moltmann subliniazi de asemenea reciprocitatea tlrrDumnezeu $i lume.::z El comenteazd:

Punctul nostnr de plecare este acela ca toate relafiile care sulllanaloage lui Dumnezeu refl ec6 sdliqluirea ptimari,reciprociqi interpretarea mutuali a perihorezei trinitare: Dumnezeu irrlume gi lumea in Dumnezeu; cerul qi pumantut in irnpu.AtiuluiDumnezeu, umplute de slava S.; ,"ilt f gi trupul unite irrDuhul ddtdtor ae viala pentru int .ugu u.unitate; femeia ;ibdrbatul in impdrilia drigostei ne"o,r"J4io.rate, eliberate sprea fi fiinle umane adevdrate gi compls1s.3i8

i1 consecinlS, Moltmann crede cA in aceastd reciprocitatr, giubirii perihoretice dintre Dumnezeulilu.. putem vedc., hl3d epistemologic, natsra trinitard a Dumrrer.,,l,rltranscendent.

A. perihoreza Tati-Fiu.

Nafura transcendentd, trinitard, poate fi vdzutd, in primul ra,tl,in relalia perihoretici dintre ratat qi Fiul Snu ffit;;.-A;;;llucru este astfel, deoarece, in inlelegereaiui fvfoftrnanlr, Firii,;,Dumnezeu nu a trdit in lumei nourt a ca o persourr8individuald, ci ca o p3rsg.ang publicd, :;p" buru

"p."pi"rii .i,Dumnezeul sdu qi de Tatdl sdu, gi de drJgul venirii _paJf il'tlui Dunilrezeu".33e De atct,'

'retatria perihoreticd clitttr.t

li1,*:1,:l ,il, K::i ry l:,ln .::.. sus(inea in doctrina sa reorogici rr:ll:::tff i,ul ?lTn-.y relaf iile antttettce

"*r""ri; ;;.'il;"#;.;ij T#?* * ; y,,l r;3T:::? "nh " "". ", liu.*ii,."i i#Tfi ;""#;fi i::,1i:i:'iTlt l1l::::.u,-"u1., studia rerigia ".""i,,,,i",'i.,f#t%:lilrevelafia lui Dumnezeu',.

'Barth t" ,rti.r"U, ,rtf]"i"'"ffi itatea Iui

R;111:::: ",:,n .0:-l-ntregul urtu,, .atrt-ffi ","?",i"."Ti"#,'i,?,T," lli

lllT^l si om;. vedefi. tLi"r, Cn ,iirr,'iriodl.338 GC,p.l6.33e g6,p. 148.

134

p,107.

135

TatdlSUTSA

Si Fiul Sdu intrupat devine, potrivit luigramaticii noastre trinitare pentru orice

tealogic.

faptului cd Hristos este mijlocitorul creafiei, atunci ElItui singura bazd epistemologicd pentru structurarea

loc intre Isus si Tatdl Sdu, in special referitor la ceea

creafiei, care, potrivit cuvintelor lui Moltmann, "este

doar in termeni trinitari, dacd dorim sd fie articulat[ in

ercgtini".3ao in schimb, o doctrind cristologicd pe baza

nc face sd vedem cb originea adevbrului creqtin nu

d rezide in viziunea lui Isus despre El Insuqi, ci in ceea

lrtdmplat pe cruce. Moltmann susfine cd, din acest

erucea lui Isus este portretizald, in mod epistemologic,atdt de importantd. Coffey reafirmd faptul cdprivegte "la crucea lui Isus" pentru a descoperi

supremd a Trinitdtii".34l

in mod epistemologic Ai ontologic, teologia luireferitoare la cruce este in mod fundamental legatd

Ftrina Trinitdlii, deoarece "conlinutul doctrinei Trinitdlii

ldevdrata cruce a lui Hristos Insuqi". Altfel spus,pretinde cd "forma lui Hristos cel crucificat este.r+z int.smnd ca no{iuneattinitard despre Dumnezeu

o noliune epistemologicd goald, deoarece perceplia sa

erucea lui Isus. in mod egal, Moltmann adaugd faptul c[

p.104.€offey, Deus,p.l07. Vede{i de asemenea, CG,pp'240-247; CPS,

TKG, pp.7 5-83; WJC, pp. 1 5 l- I 8 l.p.246. Teologia lui Moltmann despre cruce este recunoscud de el

lalie a teologiei lui Luther referitoare la cruce' Vedeli, TKG, p'77 'rus1ine cd Moltmann nu este in totalitate de acord cu teoria lui

datoriti rolului pe care cel dintdi I-l oferd Tatdlui. Vedefi' D' Coffey,

perceplia despre Hristos cel crucificat nu esteobscur, deoacere conceplia sa teologicdTrinitdtii.343

Mai mult decdt atdt, Moltmann incearcd s6 arate faptuldihotomia dintre divinitatea imanentd gi cea transcendcrpoate fi depdqiti printr-o gramaticd, trinitard,. Dac6 nu, artrebuie si interpretim moartea lui Isus ca pe o dihotomie, c,eveniment divin-uman, care ar produce dificultatiinlelegerea modalittlii faptului cd Dumnezeu a murit gi, tolnu a murit pe cruce. Attfield, de exemplu, critici voluintitulat Dumnezeul cel crucificat, al lui Moltmann, punfiintrebarea ,,Poate Dumnezeu si fie crucificat?', Cef dinconcepe moartea lui Dumnezerr ca pe o ,gaurd neagri'mintea divine.344 Pentru Attfield, nu numai Iius insusi"scin agonie pe cruce, ci gi Tatdl Sdu, care a murit. De acecir.sugercazd cd putem reinterpreta strigdtul lui Isus, ,,DumnczrMeu pentru ce M-ai pir6sit?" drept, ,.Dumnezeul Meu, pcrrtce Te-ai abandonat pe Tine insuli?,,.:+s Moltmann. intr-adcvconsiderd cd abandonarea lui Isus pe cruce, care-L separii

343 4i.i Moltmann urmeazainlelegerea lui Kant asupra termenilor .ndiurqi 'percepfie'. in viziunea lui Kani: ,.No{iunile firi perceplie sunt goalc,'*Percep{iile fdrd no}iuni sunt oarbe". Ved{i, CG, p.240.

'

3aa p.6. Attfield, "Can God be Crucified? A Discussion of J. MoltrnarSJT,30 (1977),p.48.3+s 6i6. in teologia lui Calvin precum gi in teologia lui Luther, strimo4ii lui Isus, "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce

la Galateni 3:13 in J. Pelikan (ed,.), Leetures on Galations, 1535, Cha,I -4, Luther's Work, vol.26 (Sant Louis: Concordia, 1963), pp. 27 6_29 l.

pdrdsit?" este interpretat ca un semn al abandorErii Sale, al respingerii rqi al fiin(ei sale blestemate de Dumnezeu prin moarte. pentru Luthcrpentru Calvin, Hristos, degi lipsit de $cat, ca inlocuitor al umaniElii atpe cruce pedeapsa deplin[ a mdniei lui Dumnezeu gi astfel o abate de lir icare, prin pdcatul lor o meritd de fapt. Cf., comentariului lui Luther refer

136 r37

un evenlneste doclr

Tatil, este ceva ce se petrece in Dumnezeu insugi.3+6noartea lui Isus nu poate fi inleleasi "drept moarte a

', ci doar ca "moartea tn Dumnezeu', deoarece"moartea lui Dumnezeu" ii lipsegte, in vrzrunea

dimensiunea tnnitard necesard.347 Atunci. intrinitari, prezenla lui Dumnezeu pe cruce este

dupd cum urmeazd'.

[Dumnezeu] este dragoste, aceasta inseamrd cd El existddragoste. El Iqi constituie existenfa prin evenimentul

Sale. El exisd ca drasoste in evenimentul crucii.ln conceptul teologiei sistematice timpurii este posibil

vorbegti despre homoosion, ficdnd referire la o identitate ai, la comunitatea voingei Tatdlui gi Fiului pe cruce.i, unitatea nu con{ine doar identitatea naturii, ci de

caracterul deplin qi complet diferit gi inegalitatealui de pe cruce. La cruce, Tadl qi Fiul sunt in

cel mai profund separ{i in abandonare, qi, in acelaqisunt, in modul cel mai intim una prin predarea 1o..348

itatea este conceputi drept un eveniment al dragosteiprin suferinla gi moartea lui Isus - gi acesta este

tatdl igi pdrdseqte Fiul, Fiul nu doar iqi pierde calitatea de fiu gicalitatea de tati" . TKG, p.80.

CG, pp.207f . Fiddes noteazd cd in TKG Moltmann vorbeqte indespre "moartea lui Dumnezeu". P.S. Fiddes, The Creative

qfGod (Oxford: Clarendon Press, 1988), p.195In TKG, p.80, Moltmann de asemenea declard: "Dragostea

pe Unul de Celdlalt este transformad intr-un blestem careri datoritd faptului cd cel abandonat gi blestemat este Fiul, El

l, Numai datorid faptului cd Cel care abandoneazd,, care-Lceldlalt este TaEl, Acesta este incd prezerrt. Dragosteaqi cea care rdspunde sunt amdndoui transformate in durere

ln suferinfd qi rdbdare pdni la moarte". Vede{i, de asemenea

M

un aspect pe care, potrivit lui Moltmann, credinla trebuic srl.facd - afunci Trinitatea nu este perceputi .a un ;,grup izolirt Icef', ci ca un "proces escatologic deschis penffu oamenii dcpdmdnt care igi are originea in crucea lui }fujsfss,'.3ae

in estimarea lui Moltmann, aceastd gramaticd,hermeneuticiiperihorezei trinitare depdqegte gtu'n"iiru imanent-economi c;'lPirinlilor Capadocieni,3s' compl eteazd Trinitatea .u p. icanon hermeneutic pentru a in{elege Domnia lui Isus dupd c,ro vede Barth,rst pune deoparte,,mysterium de sancta trinitu,a teologiei protestante3s2 ;i respin ge atdt impasibilitateaDumnezeu referitoare la lgism:51, precum gi ,,suumanitatea" af si srnului. 3 sa

o idee care ar hebui notati referitor ra aceasti hermeneutitrinitard" este punctul central aI grarnaticri fundamentale a IMoltmann folositd pentru descrierea lui DumnezeuTrinitate: cristologia. Aceastd baz6 epistemologicd stabilagenda pentru o dimensiune catafaticd a unui discurs teologidespre Dumnezeu ca Trinitate. Din moment ce.Moltmann, rcla[ia perichoreticd dintre Hristos pi Oumner.uTatdl invocd existenla divind transcendentd, aceasta,in schi'rb,poate pune in echilibru gramatica sa catafatici impreund cu urspotenlial apofaticd.

34e cG,p.249.350 Vedeli, lbid., p.239.351 Vedeli, Ibid., p.240.352 vedeli, Ibid,., p.239. potrivit acestei chei hermeneutice, Trinitatea esrenatura lui Dumnezeu qi natura lui Dumnezeu este Trinitatea; Trinit'lereconomicd este Trinitatea imanend qi vice versa.353 Teis^mrrl ll face pe Dumnezeu mare in detrimentul umanidfii. veclcllCG,pp.249-252.3s4 Ateismul ina[d umanitatea in detrimentul lui Dumnezeu.Ibid.

138 139

aduce omagiu unei gramatici trinitare desprei pumnezeu cu lumea, care ne ajut6 sd infelegemepistemologicd a doctrinei Trinitdlii de la laudd qi

int, in special, in relalia cu lumea creat6. in contrastia protestantd gi catolicd, ce I1 vdd pe Duhul Sffint

la economia m6ntuirii.355 Aceasta este exact ordineaa gramaticii trinitare a lui Lossky) care, dupi cum

in secliunea urmdtoare, porneqte de la mdntuire insdu teologic qi se incheie cu inchinarea (doxologiaProvocarea ar fl sd anahzdm dacd aceste doud

i opuse pot fi puse impreund intr-o structurdooerentd, care si alc[tuiascd un sistem epistemologic

articulat cu privire la Trinitatea divinS. Oricum,insistl asupra faptului cd hermeneutica sa aratd nusuveranitatea ascuns[ a lui Dumnezeu, cr 9i inspreuman, care suferi pe cruce alSturi de cei ce suferd.

tul trinitar referitor la Dumnezeu de pe cruceia lui Dumnezeu deschisi fatd de viitor qi care

viitorul: o desdvdrqire escatologicd in care dragosteain toli gi in toate.

Perihoreza Tati-Duh Sfint

lui Moltmann dezvoltd de asemenea o gramaticdpentru relaliile dintre Dumnezeu Tatdl qi Dumnezeu

pe Duhul rdscumpdrdrii, Moltmann dezvoltd o

sustine cd "tranzilia sus{inutd de Reformatori, de lapur teologice la o teorie criticd a practicii teologice pentru

I condus de fapt la o capitulare a doctrinei Trini6,tii, deoarece inicii primare, doctrina Trini6lii iqi avea locul sdu in laudd 9i cu

vederea lui Dumnezeu qi nu in economia mdntuitil" 'CG,pp'237f .

epistemologie diferitd-a Duhului creatiei.356 El argumentazrijT. :i:.*j-s

d-L inf elege.m g_e Du ^i"r"u

prin conqti ent i zlDuhului, de dragul lui ilristos, ca Dumnezeu triurDumnezeul care in El insugi constituie partdqia unicaperfectd a Tatdlui qi a Fiului qi u nuhului Smnt,,.357 Desiconqtientizarea Duhului trebuie zugdvitd, pornind demcnostru epistemologic din creafie, deoaiece in inlelegerea sa:

Dacd vedem doar un Creator gi lucrarea Sa, atunci nu exis6nici o legiturd intre ele. Dar. dacd if frf"f.g._ pe Creator,creafia sa qi scopur crealiei intr-un sens'trinitar, ahrnciCreatorul, prin Duhul, loc.ujeqfe in .r"4iu iu .u intreg gi infiecare fiinfd creati in mod individual, pil" b"frrf Sdu care lefine impreund in yj66.358

Imitend teologia ortodox' rds'riteand ref-eritoare ra accstsubiect, Moltmann consideri lucrdrile Duhului ca fiirrd"energiile divine care deja genereazd viala acum, in prezcrrldeoarece sunt energiile noii crealii a tufuror lucrurilor,,.rit

lj^ui}.:i,:"!lij_: f:11.'": .r_,r^c:":r1q. de dezbaterea istoricd cu privirel:!!:ly::,1:easrainllalnlcao"urrurare;;;#;il;'ffJ.6iill;pl T:':::';:,T:" ll1d, io u..ruqr ii_p';,;;;; r*#il,X"r;::d,J:l;,1 jl:3,y:tpy termenii .r,"i" u,o.iiu1i;" i;;;"; ;il", Ji#l,,i,l,iffiffiili##il:micf inp Tl^^: ^^^^L:l'"'i1'^...'^,o-.1,- ?:"ti t.,.*i il; ;.i;;; ";i;;il#,,,"'nfrjilli*T:'1*,":, :,:1e,1 moduf jn "u." u."e,tu r*i oJ_"i,iilffi ,o#i."il;3:.1"i:,1'^:-,:,: introvcrrid a inimii. M;i;"d;;"ft"il;;;"il1.;r.spunsul la intrebarea "cum putem trdi in prezenla Duhului Sfrnt astizi,i,,Miiller-Fahrenholtz, Kingdom, p.lg9.35, GC,pp.I-2.3s8 Ibid., p.xii.359 7y6, p.104. Stdniloae,.de exemplu afirm' ci energiile divine ,.nu surrlnici esenfa lui Dumnezeu nici persoanete in cur. r4""il;^i;6;;r"gl"i,'.,

ll.-;:1,.llll*t Fiinfej lui Dumnezeu',. o. Sunil"u e, Experience, p.r02.lnconrornltate cu teologia ortodoxd rasdriteand in tlmp ce esen(a divin5 este

t40

p.82.

141

catc ooo noud prezen![ divind", care este experimentatdumane "prin experienla Duhului". lar, el susline cd

expcrienld este, in esenld, sdldgluirea lui Dumnezeu ini aqa cum este perceputi experienta Shekinah, care-

sdlSgluirea divind in Templu. Acum, barbatul qitunt templul Duhului gi, in final, cerul nou qi pdmdntuldeveni locuinfa lui Dumnezeu.36o

lccst lucru este adevdrat. atunci'locuinla Trinitd{ii' Si, dup[

nu poate fi inleleasd decAt prin

crealia poate .ficum ne asigurd

Duhul Sfrnt qi cuhermeneuticii trinitare. 36 1

amvdztl, s-ar putea sd ne fi indoit de rolul jucat deEf6nt in teologia lui Moltmann referitor la cruce. lnprivingi, Braaten, de exemplu, argumenteazd cd inDumnezeul crucificat al lui Moltmann, rolul Duhului

pufin dezvoltat, gi astfel ii lipsegte gramatica362In mod evident, Moltmann oferd un spafiu mai larg

i crucii decdt pneumatologiei crucii. Aceasta nuinsd c[ Moltmann ignord total rolul Duhului Sfdnt in

I crucii. El comenteazd mai tdrziu: "AbandonareaTatal qi oferirea Fiului au loc 'prin Duhul'. De aceea,

Sfhnt este legitura prin separare",El este veriga carelegitura dintre Tatdl gi Fiul, cu separarea Lor".363

energiile sunt "mijloacele" diferite de descoperire de Sine a luiVedefi, Ibid., p.204. Moltmann, insd, nu explicd natura acestui

al energiilor divine. Aceas6 terminologie este foarte neobignuidsa.

p.104.p.105.

E. Braaten, "A Trinitarian Theology of the Cross", p.l 17.

De aceea, potrivit lui Moltmann, veriga care lipsegte tlrrrDumnezeu Tatdl qi Dumnezeu Duhul Sfrnt trebuil d.r..,p,,,in relafia perihoreticd ale celorlalte doud persoane divine. 'l*tgi Fiul sunt unili in separarea Lor profundb, iar din eveninrcrrl

"*gr] curge Duhul ddtdtor de viafd. Moltmann interprclr,i

astfel, in una dintre cele mai distincte pozifii teologice ul. sucrucea lui Hristos, in termeni trinitari: ,,Tatat iqi lisa piut ,isacrifice prin Duhul. Tatdl este dragostea care se crucificir, reste dragostea care se crucifici qi buhul Sffint este putercrrneinvins v slrrlli" .364

O asemenea verigd" perihoreticd il face pe Moltmann capils5-gi reformuleze discursul teologic intr-o gramaticd trinit;rcare evit[ o alunecare intr-un fel de structuri binitard (prezcra doar doui Persoane divine). De asemenea, este importlfaptul c5, potrivit lui Moltmann, activitatea economiciDuhului Sfrnt ne dd, capacitatea si inlelegem aceasti exislerrtrinitard prin Dumnezeu. Gordon Fee subliniazi o inlelcgtsimilard cdnd exaritneaz| informatiile lui pavelcristologie qi pneumatologie a cirui perspectivi il prezintiiPavel ca pe un trinitar latent. Concluzialui este cd:

Cheia cdtre cdile noi qi extinse ale lui pavel de a vorbi desoreDumnezeu ca Mdntuitor - in timp ce igi menfine in modriguros monoteismul - se gdsegte in experienla Duhului, caC_el care oferd posibilitatea credinciogilor de a rndrturisi peHristos cel inviat ca Domn indllat gi ca modul prin care

364 Ibid., p.83. De asemenea in CG, p.207, Moltmann susfine cd ..or.icicare^inh-adevdr vorbegte despre Trinitate, vorbeqte despre cruea lui Is,snu.face speculaJii referitoare la misterele ceregti". Aici, Moltmann extindalinia g6ndirii incepute de Barth qi continuate de Eberhard Jiingel coti,iricdreia evenimentul istoric al lui Hristos este constitutiv pentru vl4a divirrEinsdqi, vedefi J. Cobb, ,.Reply to Jiirgen Moltmann,s ;fle Unity of.rtgTriune God", in St.Wadimir,s Theological euarterly 2g/3 (19g4),'pp.l7l=177.

t42 143

qi Hristos sunt prezen{i in mod personal in celqi in comunitatea de credincioqil6s

, Perihoreza Fiu-Duhul Sfint

perihorezd trinitard este mai pulin dezvoltati inia lui Moltmann. Totuqi, el scrie in mod specific ci

ln6llat Iqi trimite Duhul de la Tat6l. Potrivit luiacest eveniment introduce o schirnbare in ordinea

Persoane divine ardtend c5 Dumnezeu este o Trinitate366 P1 Ot".'reazd c6.-

lnvierea Lui, Fiul este in mod evident atdt de aproape degi atdt de mult in Tatil, incAt El participa la trimiterea

i afard din originea Sa divin6. Dupd cum trimiterea,rea qi invierea lui Hristos erau lucdrile Duhulut

de viaf[, in acelaqi mod acum, trimiterea qi rer.drsareacare face toate lucrurile noi devine o lucrare a

367

crede cd, intrucdt prin trimiterea Fiului qi prin

de viali qi prin energiile Duhului * charismata -

"Paul andthe Trinity: The Experience ofChrist andthe SpiritUnderstanding of Godn', in S. Davis, D. Kendall, G. O'CollinsTrlnity: An Interdisciplinary Symposium on the Trinity (Oxford:

ity Press, 1999), p.51.este de la Ta6-Duh-Fiu la Tat6-Fiu-Duh. Aceasta an6 cd

este deschisd cdtre lume, cdtre oameni $i cdtre viitor. TKG,

Lui "Duhul aclioneazd in Hristos qi Hristos trdieqte dinDuhului creator" dupd inviere, ordinea este inversatd:eel inviat igi trimite Duhul; El insuqi este prezent in

El aclioneazd,inbdrbali qi femei".368 F6rd indoiald o asemcr*tgramaticd teologicd ar sublinia in mod natural unitatea drrrrreHristos gi Duhul. Gordon Fee argumenteazd cd inlelegerea lrrtPavel despre Duhul este cel mai bine vdzutd in lerm.rrrridentificdrii cu Hristos.36e El, de asemenea, comenteazdin ,r.tlcorect cd "dacd prin aceasta vrea si se spund c6 Dulrrrtreprezintd, modul in care Hristos cel inviat este in mod contirrrruprezent cu oamenii Sdi, atunci nu se ridicd nici o obiectie". u{rTotugi, dificultatea cu un asemenea lirnbaj este legatd de motlrrlin care ar trebui si exprimdm distinc{ia simultani dintre Hrisrtuqi Duhul. intr-o structurd trinitard Ei nu sunt numai (Jnul, rtsunt si distincli Unul fald de celdtatt. Se pare cd perihorczrrpneumatologic-cristologicd, al lui Moltmann trebuie sd riesuplimentati printr-o gramatic[ adecvatd, care arati forrrrndistinctd ale celor doud persoane divine.

in schimb, Moltmann indici o diversitate funclionard irTrinitilii divine. in inlelegerea sa, Tatdl, Fiul qi Duhul rlrluqeazd impreund urmdrind doar un singur model. Ci, dupdcum este perceput in mod tradifional, lucrdrile Trinitdlii surrlatribuite in fiecare caz unei persoane a Trinitdlii in particul.r,deqi aceasta nu inseamni excluderea celorlalte. potrivit acestulmodel crea\ia este vdzutd ca 'lucrarea' Tatdlui, rdscumpdrarcrrca 'lucrarea' Fiului qi sfin{irea ca ,lucrarea, Duhului.3TlMoltmann crede ci persoanele divine ale Trinitdlii lucreaz;iimpreund la schimbarea modelelor. in acest caz. unitatea L,r

lut Pto Moltmann pare sd nu cunoascd dezbatereateologicd referitoare r,in{elegerea Duhului Sfant ca pe o extindere (energie) a rui Dumnezeu rrropozilie cu o prezen!6 personald a lui Dumnezeu.369 G. Fee, "paul and the Trinity',, pp.62-70.37o Ibid., p.63.371 TKG,p.97.

144 145

sd1??

unipea Lor, nu in unitatea Lor numericd; in pdrtdgia Lor,ldentitatea unui singur subiect.372

schimbare epistemologici are o importanld:iv6, din moment ce, in mod ffaditional, dezbatereaa fost un obstacol serios in efortul dogmatic al

de a crea o sramaticd teolosicd unificatoare intreqi apus. Moltmann considerd cd o gramatic[ trinitari

pune accentul atdt pe acliunea, cdt gi pe silSgluireai in crealie gi relafia Sa perihoreticd fald de Fiul, ne-ar

percepem scopul unificator al lui Dumnezeu inPotrivit lui Moltmann, prezen\a qi eficacitatea

reprezintd scopul escatologic al crealiei gi impicdrii instructurd ecleziald, din moment ce toate lucrdrile lui

iau sfhrqit in prezenla Duhului. Potrivit cuvintelorm "Duhul suferd tendinta creatiei de a se inchide in

i gi de a mud, o line deschisd dincolo de ea insdgiviatd qi cdtre viitor, gi astfel transformd istoria suferinfei

intr-o istorie a sperantei".374

crede cd trebuie sd inldturdm/lioque din Crezul de la NiceaI putea vorbi de asemenea despre procesiunea Fiului din Drhul, din

ce aceasta corespunde istoriei mdntuiri care poate fi experimentaH.schimbare paradigmaticd in structura trinitard nu numar cd ar

$oblemaJilioque, ci de asemenea ar reinterpreta docffina Trini6fiiinologie diferitd ca "o doctrind despre Trinitate in trimitere, din

ce pentru aceasd doctrind "trimiterea" este chintesen{a relatieile divine fa\d de celelalte gi a relafiei Lor impdrtdqite cu

, Vedeli, 5L,p.293.tauckham. "Evolution and Creation: In Moltmann's Doctrine of

in Epworth Review 15/1 (1988), p.77. Yedeli de asemenea, GC,

Astfel, provocat de lipsa perspectivei unei aborddri monolerut_uptl creafiei, Moltmann dezvoltd, o viziune perihoretrcRpdrt[giei dintre Dumnezeu qi creafie, care a fost menitd sir Ipotrivlt cuvintelor sale, "o pdrtdqie in Dumnezss',.375 dgglpresupune o schimbare in discursul nostru teologic, care p(afirma cd Trinitateaooeste deschisd intr-un asemenea mod irr,:t,""?Fu^uea!ie poate fi unitl cu ea gi poate s6 fie unl,!?,;"uSu* putem noi explica o ur..Ln.u rmitate ontologrromtre Dumnezeu qi crealie? Ar trebui sd ne reamintim firirtr_---rvavu pr wrv4lrs j fn LrEuur sil Il9 fgalrunllm lallca gramatica teologicd cvasi-subiectivd a lui Moltmanirrecurs aici la o epistemologie catafaticd extremd, c1^ep?tenle?zd dimensiun.u ru upifuticd. Moltmann are dreprc6nd susline cd crealia trebuie sd fie vdzutd in contcxlmdntuirii gi in mod trinitar, dar aceasta, la rdndul sdu, irnevoie de o gramaticd epistemologici adecvatd,pentru a eviliralnnecare in panteism. La intrebarea ,,Ce fel de uniune csposibild intre Creator qi creaturd?,,, Ware a rdspuns cd cst€nevoie de 'oo antinomie fundamentaldD.3'll De)baterea ,ltiaceasta carte trebuie totuSi sd sublinieze nevoia pentrtt tl

-37s .TKG, p.96. Aceasta i-a adus lui Moltrnann mai multe critici. ltNeuhaus, de exemplu, argumentead cd nu existd nici un motiv intenrt,rul

P:n]ru a face ca monoteismul d fie dugmanul credinlei noastre. et spuut,.AMoltmann-"egueazi in mod seriop in a trata afirma{ia funOamentuti acredinlei

.biblice, 'shema Israel'... Noi suntem, dacd-mi p"rnllt.tt,lol:*i$lihinitari gi rrinitari monoteigri ' ' . ved{i R.J. Neuhaus,."Morr'r,,rrnvs. Monotheism,', in Dialog 20/3 (lggl), p.24LJ/o Jbid' Moltmann in{elege unitatea crealiei cu Dumnezeu mai degrahi in

:1T::l:r:"ologici. fn ulirrn.u sa ..fiin1ete umune sunt imago trinitati,r 1tcorespund doar Dumnezeului triunic c6nd sunt unite una cu cIalal6,,. inrr o1...1:1

relade perihoretici cu Dumnezeu gi cu natura, ..aderarutncomunrtate umand este meniti sd fie imago Trinitatis-. Vedeti. GC,pp.2ln,258.377 K.Ware, "God Hidden and Revealed: The Apophatic Way and tlrcEssence-Energies Distinction, in The Ecumenical n ii"r,vol. Vn 1DZ.sip.125.

146

pp,97 -128;108-1 1L

147

gramaticd antinomicd, ce poate line ln echilibru atdtm ontologicd a lui Dumnezeu^fald de lume, cdt SiSci ontologicd impreund cu ea.lntr-un capitol ulterior

vi mai indeaproape la ceea ce inseamnd aceasta pentrurlogia creqtind. Acum ne vom intoarce pentru a analiza

lui Moltmann cu privire la viala interioard trinitard

2 "4,2. Epistemologia trinitar i interioari a luiDumnezeu Creatorul

eum am vdzu! relatia lui Dumnezeu cu lumea este ?nilafatic articulatd prin doctrina opera trinitatis ad extra.cum observd Webster in mod correct, un asemeneateologic "gdseqte disculia despre Dumnezeu in mod

I lipsitd de problematicd', din moment ceeste definit prin referire la evenimentele istorice

de linitateD.378 Proced6nd astfel in teologia so,"tinde sd presupund ca limbajul despre Dumnezeu

cele din urmd, relativ u$or de ticluit'.37e Dar, aceastdeste incapabild de a exprima ce reprezintd, in

"lumea pentru Dumnezeu".380 De aceea, Moltmann iqisd analizeze in teologia sa efectele reciproce ale

ln viala trinitard interioar[ a lui Dumnezeu. Cu altepornind de la elementele descoperite in crea{ie el

Webster, "Moltmann", p.6.sustine cd lumea volumului CG in descrierea lui Moltmann este

persoanelor in care Dumnezeu Insugi este actor ca intro piesd deUn actor extraordinar, cu siguranld, dar unul care poate fi descris cufluenld gi cu aceeaqi uqurinfd narativd dupi cum am putea descoperi

un agent uman lirnitat". Vedqi, J.B. Webster, "Moltmann"

incealgp sd deducd reperele cognitive despre opera trinitutrrintra.381

teologit'riEl consrrchestiulrclucrdrilor

Moltmann nu este de accord cu distinclia'lucrdrilor' Trinitdlii ,in afardl sl lin irrt.rior,.

::::l.q:T.rs teologic .u runo ,irui'J.giuua ,,osurennle' care corespunde in mod r6ciproc,,

Dumnezeu. Elexplica:

Acfiunile exterioare corespund suferi4ei interioare qisuferin{a exterioard .o..rpund" u.1i*lf o. interioare. Aceastainseamnd cd aspectele ^

exterioare fi interiou.e ale luiDumnezeu se intre$trund intr_un mod total diferit deimaginea sugeratd de metaforele spafiale, exterior/interior.382

f:?* inseamnl, atunci, cd existi toate motivele sd crederrr

'li 'yffrf d' in_v1a[a trinitard"tnterioarj a #';J,#:;,anumrtd 'suferinld' in viala trinitard interi

ln mod evident, Moltmann considerd4' urvu wvrLrclr, vroltmann constderd ci in toate acccorespondenle Dumnezeu este afectat de creatia Sa_ Acc:rcrealia Sa. Accl

l?::T, :ji:, :'l : lli f:,i ta o. tr J.e..""; " ili1;,"ap,frJ;l::?'T:::^ 9i",:::: rur a I XrX_rea, il ;eJu"3' r,j.r"!.,.',",,ii3i_:t*?

(substanlialistfl despre D;;il;i# ;,iiafirmd mai mult caracterui divin imua;;;.thffi#;"r:';;

1l] .s, p.54; rKG,pp.e3, e8.t"YJ _!f : :;Z&^

Ivlolh"ann d: . 3l*..n"1 inhoduce in epistemol o gi a s a un;t""::i:,T"rranr al.,.devenirii istorice; ffi"r#;:til?;ffiffi :i:*::l:1it:T:_]l j.:', punct:,'umn.r.u .*. o-;##: HT:Jiffll :;ff i"::.?,1 j'j:'llluiyyli::"9:.?.:lp'*;',;";;;;;;;ffi ;;l#;iyl1:Yi:"::1sa.. Vedefi w t .*it, ii" n;;;;\; ffifi:dliff:l;:yli'1 Tlt :"nu a intenlionat sd_i ei;;;r'p;;#:X1ffi;l;;;;fl1 ij.:::".TTT lu o oro,i. u ..r,rri'...ip,il"#5ffi#:';ly:;l:"ta.te.eru1ie,"Jumnl;:?;;'.,i"'J##;':T#;T'J:1,*J*:,y:"lll-a deschis in mod voit prin a."r"u.?iu j" ,rl,r..t;riil#iisubiect, vedeli TKG,pp. 1 5 1 ff.

148 149

I capacitalii Sale de a rntra in relalii contingente cuDar, in interpretarea lui Moltmann, Dumnezeu estesd r6mdni neschimbat. cdt si de a se schimba: atdtin El insuqi, cdt gi de a ieqi'afard, dinEl insugi; atdtpe deplin misterios, cAt qi de a fi cunoscut ?n mod

atunci, crealia sd-L afecteze pe Dumnezeu Insugi?respinge ideea teismului creqtin, care a fost

a neribddtor sb descrie crealia ca pe unica lucrare alibere a lui Dumnezeu.38a Bl argumenteazd, cd, aceastd

teologici introduce fie caracterul intdmplitor inlui Dumnezeu, qi anume "Dumnezeu nu ar fi ar,utll creeze lumea", fie lumea este vdzutd ca " o piesd a

Sale divine" qi aceasta ar exclude dragostea luipentru crealia Sa.38s DimpotrivS, Moltmann

ca

Dumnezeu Iqi concepe crealia din nimic, dacd o sus{ineli este credincios in ciuda gcatului ei gi daci doregte

irea ei, atunci, in trimiterea qi abandonarea propriuluiFiu, El Se expune, pe Sine Insugi anihihrii nimicniciei,I incdt sd o poatd invinge in Sine insugi gi prin Sine

neschimbdtor al lui Dumnezes a fost un punct focal inteologice ale multor teologi-care urmau principiul: "immutabilitas

essentiae divinae omnium ejus perfectionum identitas, negqns

cd un element esen{ial in orice credinfd in providenfd estecd Dumnezeu suferd alSturi de crea{ie. Vedefi, P.S. Fiddes,Suffering, pp.l6-45; M. Sarot, God, Passibility and Corporeality

Kok Pharos, 1992), pp.l-30; T. Weinandy, Does God Suffer?T&T Clark, 2000), pp.l-25.

i, TKG, pp, I 05- I 08; GC, pp.9lff .105.

Ailnino motunT, cum physicum, cum ethicum". Vede{i, E. Brunner,lgtian Doctrine of God, p.294. in anii recenli, totuqi, multor teologi

Insugi gi astfel sd ofere crealiei Sale existen(d, mdntuire grlibertate.386

Aici avem un exemplu clar referitor la limitele gramiltdialectice folosite pentru a exprima o asemenea unilontologicd dintre Dumnezeu qi crealia S", pri, ,rf.riiiiasemenea perihorezd intilnd reclamd o gromitird diferitd,, ,,accentueazd in mod egal unitatea Si diferentrierea in ace,rt tsPecial.387

in mod categoric, Moltmann respinge ideea panenteismcreqtin care aseamdnd,crealia ; ;-.?# ;lTffi;iT)t t rnno-on h^n+'- . .^^r :1-r ,p:,T:,:.lt.il*',cetdtattr.iqu"t!fi

"r;;;r;#J#,iil.,"..::'*1,91*.0:ig:rlru-oiuina,,.i&5j;;#ffi ilfi ,este de rcmarcat aptut ce, degi ,crealia lui Dumnezeu rreform-ulatd epistemoiogi. .u o-.*pr"ri"a dragostei Sale, t.laceastd dragoste nu este aidoma .r;;;;;ru;;r,

386 GC,p.9l .387 Pentru o critic' excelentd asupra folosirii limbajului de cdtre Moltnrrrnin cartea sa CG vedeli, f.B. Webster, *M;o";-,

pp.4-6.Totugi, W.tuulnu respinge deplin folosirea de cdtre tl,tott-unn u acestui gen de limbai rrrrrCel dintdi il considerd ,,foarte

"*ri*,^"f^'"f; ; ;;"-i;;;."i;;; ,,cristologiei

-intrupdrii gi ia intr-adevar in roJrte serios efectele revizuirlrcredin{ei in Isus Hristos in vederea i4er"!e.ii noasrre corecte a divinifi1ir,,Vedeli lbid., p.6.

388 TKG, 106. Av6ndu-l pe Richard of St. Victor ?n fundal, teologi precurnT'A' Liebner, christoiogie oa"r- ii"'-iiirrtogx"ne Einheit de,rdogmatischen systems (Griitingen, tscgj- qt ii.'r,r,.ng.., process-Thougrttand christian Faith (werwynlrsoa) iil")r:"i"doctrina Trini*lii ca ,doctrind a dragostei d"lT^.,fitt""S. ,rEi""lJ.."u i idee inpicturing Gnl(London: SCM press, tlel), y ti_e9,;-;;;;" cizeazici; ,.este potrivitgi de ajutor sd vorbim aespi. iiumnrr;;;;;re un Inddgostit cosmic,deoarece o asemenea irrerigioasd,.uu.u,ra"T:fl ?;liJ;ij"r1;'Jjr,,:Tll1'"".1T';"i.#;',TDumnezeu' acea incredere fundamentau ii rnoliuuti" in cosmosul al ciir.cicalitate este Dragostea, 9i cei care se a"rrfla-i.ij'O e ea.,, yede\i, p.77.

r50 t5 l

din moment ce aceasta din urmd este o 'drasosteP€rstrane asemindtoare', nu 'dragoste pentru celdlalt'

difbrit in natur6. Astfel cd, din nou, ne confruntdm cuepistemologicd atunci cdnd cdutdm sd gdsim o

adecvatd pentru a explica de ce Trinitatea $i-adragostea chiar prin depdsirea opusului Sdu. O

dificultate lingvisticd a fost problema fundamentald ai teologic in trecut. Teologia speculativd a secolului

de exemplu, a ales ideile mistice pentru a susline cilui Dumnezeu trebuia sd se reveleze si s[ Se

96.38e p611lvit acestei interpretiri, lumea gi fiinleleca imagine a lui Dumnezeu erau deja prevdzute din

in Dumnezeu Insuqi. Iar actul crealiei a fost rezultatulcd "Dumnezeu S-a golit de Sine Insuqi datoritdSale, din necesitatea existenfei Sale, mergdndal Sdu', spre lume'.3e0 Moltmann, indicd in

cai

I credrii lumii este identificat cu via4a interioarda lui Dumnezeu si vice versa: procesul lumii este

etemd a lui Dumnezeu Insugi. Deificarea lumii git6!ii este concluzia care se impune: oricine gtie d este

de Dumnezeu Dentru etemitate. devine Fiul etem al lui. Astfel, Dumnezeu este la fel de dependent de el

este dependent de Dumnezeu.391

gramaticd teologica produce confuzie in ceca cediferen{ierea dintre Dumnezeu gi creaturS. Chiar dacd

cd dragostea lui DumnezeuTatdlpentru lume estedragoste cu dragostea pentru singurul Sdu Fiu, totugi

este critica irnpotriva lui Hegel adud de teologii secolului alVedeli, TKG, p.l07,FN.l8.p, I 07.

spremod

ffii's ;:"ff "f#

#ni:,:tl i,;":l lii"Ji *",il; ;- 'Sfe

r le q nn- i i^+^*-^.^-^^ 7:L^ayL:t aeste de a opri interpretarea libertdgii d nr*.1'J",:,1,,1

#':*:r "?y:-t:'::y::e:xca le o rese divind narrrrln schim6, el argrmenteazd cd, o"nrio"i"rlt_"",11:rf,omenirii ca pe o istorie inDumnezu .,d, .. -- rrrttrrege Islumii si 11rnnpc,,l +ri^i+^- ia+a-i^-

tltlcfia dintre pr'tlumii gi procesul trinitar interior t""-i,,il uln.re pro('('

subliniat".3sz Asife1, Mo1frnann face ---vure mtretlnul

d.ialecticd, p"ni*-- u' menfine, "pirtr-o,1p^ll

la gramaticu

dintre Dr;;;;9i*crealia sa. rogrc' natura dislirrr

Dupd cum putem vedea, acesf du-te-vino dintre franscenticgi imanenfd in epistemologia lui Moltmann esragtamaticii sale dialectice. Din acest mot'

-"'w urr rlDr('surpringi au"a intanim reaclii t"ologi..'u'

llu 41 trebui sa tcramaticii nealare q hri l\zr^r+* ^^n 393 r-.,

' ^categorice impotrigramaticii neclare a lui Moltmann.te: p.

--Dvrr.-c; rmpolr'r!

se impune o gramaticd antinomicaac^e^e:;- consideianr t

manifesfaroo 1,, i n,,*- F,-:-:L^L- ^ pentru

3 descrtmanifestarea lui Dumn ezeu ca Tinitate in econornie.

Mai mult decdt atdt, Moltmall ,r"rlin",..1 dacd acceptdm e6Dumnezeu S-a comurri..ut p.. Sine tnsugr I Tod creativ cclrrtcare este altul decdt EI insugi, atunci, tre

sd presupuo"- {'limirare de Sine u K:-ln cele din urrrtnuurnnezeului infinri.

3e2 rbid.

'n] goT.t, de exemplu, il criticd pe Moltmannpri"ir" ii iJiE;';;:;;"cer din urmd o ur, ,u or,X,'Ltt ffl_:::t clar cu

ilTiffi:H:7i:;2,:;o;,nx:,,,ff ff l';::i-,r,eqe;ffi ltrTilx

fdfdfi,'t'd$r'.,i};i:fhfrqHlffi'#ff152

p. l 10.

153

in ordinea lui Dumnezeu, astfel incAt acel exia sdtar?

din docrina lui Isaac Luria referitoare la 2i7n2syn.3esargumenteazd" cd "existenfa universului a fost

printr-un proces de restrAngere in Dumnezeu'?.3s6 Elaceasta precizdnd cd:

!nt, care precede crealia ̂9s".3e4 Cu alte cuvinte,crea ceva 'in afara' Lui Insugi, Dumnezeul infinitfr fb.ut loc mai dinainte t;d'";;rdlimitare, ,in

, Dar, atunci, crealia ca opera ad extra nu presupune

Jumnezeu a eliberat un anumit sector al fiin1ei Sale din careS-a retras - un fel de spafiu originar, miitic ai astfel, intBta, El poate ieqi din El lnsugi in cre{ia gi in revelafia Sa.

fundamentald in g6ndirea misticd evreiascd. Dupd cum afirmd D.rok qi L. Cohn-Sherbok "spre deosebire de kabbaligtii timpurii

l, pimul act al Fiinlei infinite nu a fost un pas .in afad,,un pas 'in interior', o 'retragere de Sine a lui Dumnezeut El insugi in El insuqi'...397

primul act divin dintre toate este un act care ascunde.care reveleazd,; o limitare a lui Dumnezeu, nu o absenldlor. Numai in Actul II Dumnezeu iese din El insuqi caln acel spafiu originar, pe care l-a elherat anterior inMoltmann concluzioneazd:

p,109.i, TKG, pp.109f. See also FN 597 in part II.Speculafia kabbalisticd (misticd) a lui Luria a condos la o

creatta ca pe un act pozitiv, Luria argrrnenta cd, de fapt,rcprezenta un eveniment negativ: Ayn Sof linfiniful] era constrdns S

unui spaliu gol in care creafia putea s6 aibd loc". Vedeti, D.&L.Jewish & Christian Mysticism: An Introduction fNew york:

| 99 4), p. 6 (comentariul din paranteze imi apa4ine).

De aceea, procesul lumii trebuie S fie infeles ca unul cu dourjaspecte. Fiecare eta$ din procesul de crealie confine in elinsugi tensiunea dintre lumina care carql, inundd inapoi peDumnezeu gi lumina care iese din El. Cu alte cuvinte, fiecareact din afard este precedat de un act interior care face'exteriorul' posibil. $i anume, Dumnezeu creazd in modcontinuu in interior gi in exterior in acela5i timp. El creazaprin retragerea Lui insugi qi deoarece Se reirage pe Elinsuqi'39a

Totuqi, aceast5 noliune preluati frrd, criticd de Moltmann rlnlmisticismul evreiesc, dA na$tere altor intrebdri precunl:'Atunci, ce form[ interioard-trinitard poate fi perceput5 pnncrea\ia lumii din afarului Dumnezeu in Dumnezeu'?

Spre deosebire de tradilia augustiniani, Moltmann conccp€crealia ca pe un produs al dragostei Tatilui pentru Fiul, gi astlelo atribuie intregii Trinitifi. El argumenteazd, c6 relalia trinirlria Tatdlui, Fiului gi Duhului Sfint este atdt de larg6, incrilintreaga crealie poate gdsi loc, timp gi libertate in ea. Crcalrsexistd in Duhul, este modelatd de Fiul gi este creatd de Tatal.rqf

398 6i6. Potrivit lui Luria, in primul act "Dumnezeu a trebuit d mearsir inexil din spafiul gol astfel incdt crea{ia sd poatd fi iniliatd. ulterior a apai.rrr rrdArd de lumind care a luat forma rurui sefirot lemana(ii divine] sub forml lulAdam Kadmon fpimul om]. In acest proces, luminile divine au crcslformele eteme ale seJirot, dar aceste vase nu erau destul de putemice pentrua con{ine o asemenea lumind purd gi s-au distrus. Aceasti distrugerc nveselor a produs dezastrul eman{iilor care iegeau la lumird - vasele slahas-au spart qi au cdzut; emanaliile cele mai mari s-au deteriorat qi asllelspa{iul gol a fost impdr,tit in doud pdrfi". Vedeli, D.&L. Cohn-Sherbok,Jauish,p.6.399 Aici, Moltmann se distanfeazd de conceptul evreesc kabbala al lutLuria. Pentru Luria, crea\ia a fost un eveniment negativ, un dezastru calc gdat nagtere unui proces de refacere cosmid, in timp ce Moltmann vctlecrea[ia ca pe o acfiune pozitivd a lui Dumnezeu. Tohrqi, Moltrnann rruexplicd semnificafia pe care o atribuie lui sefirot a lui Luria. Dupd crrru

r54

i ca Dumnezeu"

crealia este de la Dumnezeu, prin Dumnezeu qi in. Iar aceastd prezenld a lui Dumnezeu care

in naturd Si din naturd fn Dumnezeu a stabilitpentru o gramaticd antinomicd, ce exprimd ununificator care funclioneazd in doud structuri diferite

prin natura.

cel mai semnificativ despre gramatica antinomici aeste faptul cd el asociazdintruparea cu dragostea, care se comunic[ pe sine pentru etemitate.

inseamni, bineinfeles, cd Hristos cel intrupat este inlogic asociat nu numai cu 'ceea ce seam6nd' lui

ci qi cu 'celdlalt' al Sdu. Moltmann crede cAosts "comunrcarea de sine perfecd a Dumnezeului

0u lumea $4".400 Rezulti deci cd intruparea devinenoii creafii qi este implinirea promisiunii frcute

eu crealia, dragostea lui Dumnezeu dusi pAnd laAstfel, dacd trebuie s[ descoperim vreun indiciupentru o gramatica antinomicd a Trinitbfii, acesta

g6 fie revelat prin intruparea Fiului.

pea mai $ocantd idee a doctrinei lui Moltmann despreeste aceea cd el considerl cd intreasa Trinitate divind

ln intrupare. Dupd cum indici el:

mai tArziu in lucrdrile lui Lossky, acest concept este in mareutilizat in teologia sa. Pentru folosirea imagisticii cabalisticii

ln teologia esticS, vedeli, R. Williams "Eastem Orthodoxin D.F. Ford (ed.), The Modern Theologians: An Introduction to

Theologt in the Twentieth Century, Second Edition (Cambridge,: Blackwell, 1997), pp.499-513.

p.116. Nu este doar: "Hristos a devenit om pentru ca omul S

Prin intruparea Fiului, Dumnezeul triunic intd in situarrrrlimitatd,, finitd. Nu numai cd intrd in statutul de oml ci ELil'sracceptd qi il adoptd, fdcdndu-l parte din propria Sa viltrreternd. El devine Dumnezeul umani0t

De aceea, intruparea, ca qi creafia, implicd o kenozir ;rDumnezeu, limitarea Sa de Sine, c{re, de fapt, potrlcuvintelor lui Moltmann ,,incepe cu creafia tumii qiuorur uruvps uu creatla lumll $l itltiforma sa perfectd qi completd prin intruparea Fiulrrr,,Aceeagi formd de kenozi divind este reariiatd la cruccanume Dumnezeu se identificd pe Sine insuqi cu Isus q;i, 1extensie, cu tofi oamenii pdnd, la identificarea prin ntoiDupd cum declard Parker *crucea, ca piesd centrald, a rcl,ridintre Tatdl qi Fiul (impreuni cu artiteza sa dialectici 1inviere), nu este pur qi simplu un eveniment ad extru,Dumnezeul cel viu".403 Ca rcztiltat, intruparea Fiului nudescrisi ca fiind una cu caracter temporar, ci una care rdrrpentru toatd etemitatea. Din acest motiv. Moltinterpreteazd intruparea ca fiind procesul invers al invieriiqr utvtvt t l

In mod epistemologic, aceasta subliniazi legitimizirteologiei creqtine pentru a incepe abordarea .pirt.irofog,,,iadevdrului despre Dumnezeu de la intruparea lui Hristos (tce reprezintd structura catafaticd a creafiei) gi apoi ajungcinvierea escatologicd a lui' Dumnezeu (ceea ce ripre:ristructura apofatici a creafiei). Din nefericire, pentru Molmodus cognoscendi-ul sru dialectic nu-i ofei[ spaliu p.nt,:,,prelua aceastd structurd epistemologicd echilib ratd,' carcdescrie o asemenea realitate antinomiCd.

401 J6;6., p.l 18. Din nefericire, Moltmann nu explid modul in care accunitate dintre Persoanele divine prin intrupare dmdne incd diferenfiatl.402 Jbid.403 1.p. Parker, "The political Meaning of the Doctrine of rrinity: SrTheses", inJournal of Religion 60/2 (19g0),p.174.404\trJC,p.49.

156 157

vit lui Moltmann, rolul Sfintei Treimi in relaliiletrinitare este de a"crea un pod peste diferenla dintrecreaturd, dintre fbc[tor gi fapt[, dintre maestru qiAccasta, cu siguranfd, nu descrie crealia ca av6ndn6, dar este adusd in sfera puterii Duhului qio parte din viala interioar[ a Trinitdlii insdgi.

afirma cd Duhul Sfhnt mijlocegte pentruontologicd dintre transcendenld 9i imanenfd.

rtant de notat faptul^ cd in aceastd epistemologietrinitar[ Moltmann I1 inlelege pe Dumnezeu in

Salc interioare qi exterioare ca gi cum ar corespundeia gi ca gi cum s-ar reflecta Unul pe Celllall lar

nd cd aceastd viziune trinitard asupra crealieiilitatea sd linem impreund, intr-o gramaticdtranscendenla lui Dumnezeu cu imanenta Sa.

comenteaz[ Moltmann:

crestind in inviere este fundamentul nu numai ali, ci de asemenea al imanenfei acestei credinfe,

fl vede oe Dumnezeul transcendent ca fiind imanentI:us gi, de asemenea, Il vede pe Isus cel imanent ca fiind

in Dumnezeu.4o6

teologia lui Moltmann subliniazd prea multlui Dumnezeu in detrimentul transcendentei Sale.407

p, l 13.l6e.

"in mod inutil diminueud atotputemicia lui Dumnezeupfomova o imagine a lui Dumnezeu mai pldcutd conqtiin{eiEl preferd sd vorbeascd despre Dumnezeu nu ca despre un Domnci ca despre un Prieten qi Tovardg". D.G. Bloesch, The Holy

Prin urmare ar trebui si punem in opozilie viziunea sa rrsrnaturii ca. o imanen[d divind reintegidndu_L pe Dumnezerrnaturd qi subliniind astfel transcendengi trinita,Fr irDumnezeu. Iar aceasta si fie fbcutFt ftrd sd afecteze inr,rrlui Dumnezeu, deoarece, dupi cum subliniazi Moltrrr"dacd imanenla lumii despre Dumnezeu Duhul cedc.z;1favoarea transcendenfei lumii despre Dumnezeu conducirr.rezultatul

-este o perceplie a naturii care este moarti qi lipsir,l

duh, qi nelegiuit5".+os

Astfel, am introdus terminologiadebazd",precum gi aria irr r,rva fi abordatd epistemologia creqtini in urmdtoarea parleacestei lucrdri, gi anume gramatica transcendentd a Trlnit;Yom analiza viziunea epistemologici opusd modelului in cMoltmann interpreteazd manifestarea lui Dumnezeueconomie. Nu inainte de a face o revizuire finald a specificrepistemologic adoptat de Moltmann in discursul s5u dcDumnezeu ca Trinitate.

2.5. Concluzie

Dupi cum am observat, modus operandi a lui Moltm ann rczintr-o tensiune dialecticd intre ,asemdnare'

siEi 'deosehirt'tntre transcendenld Si imanenld, intre absenld Si prezen/d; t,ttAceasta presupune cd, metodologic, Moltmann iqi consirui,discursul teologic despre Dumnezeu ca Trinitate pe bia_cestei diferenle radicale dintre Dumnezeu gi lunHermeneutica sa dialecticd il ajutd sd depdqeascd limitele uranalogii clasice. Avdndu-L pe Barth in fundalul sistemuluihermeneutic, Moltmann respinge doctrina clasicd desranalogie, care se construieqte pe presupuneri false $i conduce

408 GC,p.9g.

158 159

dualistd asupra revelaliei, gi anume revelalia naturaldtupernaturald. Deqi hermeneutica analogicd a fost

fn ultima decadd prin lucrdrile diverqilor teologi,adoptS in schimb o perspectivd dialecticd asupra luipi a crealiei Sale.4oe Pentru el, Trinitatea poate finumai in mod dialectic in istoria lumii caresrice corespondenlb cu Dumnezeu. Revela-tia este

tn acest context, deoarece Dumnezeu Se identificd peascmenea contradicfii incorpordnd istoria lumii ?n

Be istorie. Dupd cum am vdntt, o unitate ontologicdczeu qi poporul Sdu il determind pe Moltmann sdla anumite analogii pentru a descrie acea unitate. inacest du-te-vino dintre dialecticd qi analogie creazdteologia lui Moltmann. Iar aceasta indicd faptul cit

sd dezvolte o relatare mult mai nuanlatd a modurilorlimbaj ul despre imanenla-trans cendenla

+ . .ln trmp ce exrstd argumente persuaslve ln

folosirii unui asemenea limbaj, gramatica teologicS ann este in mod abundent antropomorficd.

gramatica fundamentalS a lui Moltmann despretrinitard se bazeazd in mod catafatic pe doctrina

Pentru eI, crealia este un 'domus' al divinului, in careca Trinitate ISi manifestd prezenla inepuizabild, Si

erealia, la rdndul sdu, iSi gdseSte propriul 'domLts'.pream[reqte aceastd domesticire a divinului in

ica analosicd nu este doar descriptivd referitor la ceea ce esteci de asemenea face loc pentru Dumnezeu care astfel este

perspectivd metaforicd (dinamicd). Pentru o viziune paralel5rinei clasice despre analogie vedqi, W. Kasper, God,pp.94'99.o sugestie alSturi de aceste presupuneri afirmdnd cd inlelegerea

mtemporand despre istoricitateaumarn- ar trebui sd ne provoace sddoctrina analogiei pe baza principiului liber6!ii.

crealie. in viziunea sa, persoanele divine S-au limitat pc i,:T:l: l^"1,1 a fi transforlate, astfei inc6t J;;;;fi,,;,nevoll noastre pragmatice de implinire qi utilitate. Din m,,,,,,:: :1,""^ |

r aematicd, este fascinata de capac i ta ;;, ;;lr* i; ; i ;observa qi de a misura rcalitarea, M;il;;;';:';;i,;';

:t:-:T*91" .1 :l.gi?i b?r-u!a pe aceqti pu'u*'ii. i;;;;,,;fiinla umand, potrivii .lui Moltrni*,--"i-^.1";;J;::;l;detagat al unei realitdli evidente. tvtai CegraUd, fiintu .;;;,;;;poate observa o dezvdluire divind in creali"e prrn pa.tici;:,;. i;propria istorie a lui Dumnezeu ardtun de crealia Sa. Asrrer,crealia, pentru Moltmann, nu este o revelalie ,"i" u"rU.ii. ,f,la sine, a lui Dumn ezeu, ci o revelalie care incorp oreazdin c, orelalie dinamicd impreund cu Dumnezeu. Nu ioiiuiai ti ,,,,,,rasau ,re gdndeqte la Dumnezeu; ci mai degraba iroiriJrr ,i,iicomunitatea lui Dumnezeu gi a crealiei sare to,cuiesir,"'i'r'tprezenla lui Dumnezeu. Aceastd istorie intrepdtrunra i" ,iir,,nqi uman determind propria istorie a lui Dunrn.".", p. .u,1. o'scrie' in crealia Sa.

- o asemenea istorie dinamicr a rrrrDumnezeu, care s-a dezvoltat in relalie cu creafia Sa, nu rrritleste o_prezen!6 misterioasd, inepuizabild, precum uantrl ,,,usuneful cuvintelor. intruparea este cea care dovedegte cn noi ,,,,stdm tn fala, sau dedesubtur, saa ardturi de manifestarea divrrrain c,realie, ci tn prezella Sa, ceea ce, bin.i4.l;;;;il;;i;;;,

modul in care ne relafiondm p"rroun"ior. intrupare, .i"rU.ii.$esnrg;o

prezenld personald ca mafr,cea in care Dumnezcufnsugi S-a manifestat. Aceastd dezvdruire a rui Dumnirnu p,:,,,Intrupare nu este

loar un punct de ,r\rrii1i--pint,',,epis.temologia noastrd^cr_ellnd,'ci qi o demohstraliie tr u',,1rrealitdtri escatorogice. in Hiistos avem o dezvdluir. ,l*riiri,,escatologice a lui Dumnezeu, care afost deja inuugututa;rinii,,noi.

Dincolo de toate aspectele sale pozitive,fundament teologic determina de u*.n.u

un asemenolldificultdli irr

160 t6l

manifestdrii prezente a lui Dumnezeu in economie.evident[ ar fr aceea cd ptezenla lui Dumnezeu, a$apcrceputd acum, aminteqte pulin sau poate deloc deviitoare a lui Dumnezeu. In mod asemdndtor, este

pragmatic, participativ. Evident, epistemologia lui

Ann depdqeqte granilele conceptuale ale epistemologiei

aH identificdm in ce anume consti problemagicd, din moment ce pdcdtoqii sunt acaparalr

de un viitor in schimbare.

cunoaqterea autenticd, potrivit lui Moltmann, iqi are

le intr-un dinamism fundamental, cate conecteazd

de 'acum' a existen{ei noastre cu ideea escatologicb dea implinirii istorice realizate de Dumnezeu. Din acestMoltmann insistd pentru intrebuinlarea unei

li crestine a lui Dumnezeu ca Trinitate, care devinenu doar intr-un mod rationalist, detaqat, ci qi intr-un

Sa.

ce a lui Schleiermacher in sensul cd cea dintAi esteintr-o dinamici trinitard a relatiei lui Dumnezeu cu

lui Moltmann, perihoreza trrnrtard a lui Dumnezeuia Sa este Sitz im Leben al vielii interne trinitare a lui

. Sensul divinului nu este conqettzat ca ensimum, ci ca Trinitate, un mecanism intelectual pi

ic atent, care indici inspre divin ca ptezenld, dar ca ocu multe falete. Potrivit lui Moltmann, Trinitatea nu

inleles prea mare pentru mintea pragmaticd, deoarece

este limitatd la nevoia sa pragmaticd Si autonomd de a

existenla Si de a rezista puterii prezenlei. Ceva

lnStor cu aceastd prezenld simp16, totuqi complexd' este

ee se comunicd prin intrupare qi prin crealie. Aceastdkenoticd a lui Dumnezeu in crealie .face posibildteologicd atAt despre imanenla, cdt pi despre

transcendenla lui Dumnezeu. Moltmann este conpticrrtfaptul cd o epistemologie ."hilit;;;'*u trinirayri trebuir,as:mel1e1 definitd printr_o gramaticd ietafizicd. Iar acrtt:este de fapt gramatica iminentttrirr"ndentd, care littt,echilibru epistemologia creStind /n-"nrrut sdu de a dt,liniistorie mesianicd a jui Dumn"r"u. Xir.f"l, dacd materiali:rtgrmenul dg Trinitate i't"-r',,-' --^,lr!*' uowo rrrdterl'lll/l

conceptul a"pr"r"n$'i^jily mod ptagmatic, distrill

m'l+ r^^Ar ^ ,, n . ,u: ?ur ln care, Intruparea nu este nimic rrmult decdt o referinld ru ""ri tinfi;fifiilff#;Hil.1triteism, fie o enigma matematicd.

Fdrd nici_un dubiu, cheia hermeneuticd a lui Moltmann eslcmod profund confuratd sub forma otrflntc?,,r,lomtoi i*-.^,..,,. ur. in. " u, ca sa aiJJ,"# J:ffi: r:,' ;#: : :;: T i#rr' #:';:!,;fl*l]: *3a1e cd epistemol,ogia'cre9t,nu are nevoie ,t. Ihermeneuti.f

"ii*"t#";':;;;f;;;":;;X,:;:o;:,Jit:Jl:putea echil'bra gr:arc:tica eprstemjogicd a lui fvfoftman,, ilsensul in care Trinitatea divind a, fi un-corutd ?n transcen^crrr .iperceputip,in"..aii j;:ffi ffi ,',c:i.'ffil1T,111Tffi*l,,1intre intr-un proces dinamic dr .Iil;; din chingile limir,reale unei existenle marcate d,e pdcat, care, la rdndul sdu, nrcompleta, in mod ontologic, pro..rut cunoaqterii lrrlDumnezeu. Dupd cum vom incerci sd ardtdm, este la fel ,leimportant pentru fiinlete umane ,,u- ioo, sa_L cunoascd 1uDumnezeu, ci qi sd devind tfbere- Jo ,"rrttot al putrr,rtcreatoare a lui Dumnezeu. La fet de i*portorti-*r,rrr,reformularea in mod.epistemotogi"i-ru aoo, a prezen/ei lutDumnezeu in economie, ci si a ofi"npi'iui Dumnezeu din eu,0realitatea care este

I moi,.fnexorab'f t kgata de transcendetrltrdivind. Acest duie-vino dintre nr"i*1j qi absenld stabile;tt:agenda pentru o noud gro*itird ipist"motogr"A, care st,potrivegte mai bine cu existenla imanent_transcendentd a lttrDumnezeu.

r62 163

generali care trebuie relinutd referitor la acestd€rtc legati de hermeneutica apofaticd de abordare a lui

gi a crealiei. Ne vom angEa, alituri de teologia lui, s[ incercdm si subliniem modul in care gramatica sa

funclioneazb in discursul sdu teologic despreca Trinitate.

PARTEA A DOUA

EPISTEMOLOGIA APOFATICA A TRII{ITA t,I

Intreaga teologie este o teolosieqi intreaga filozofie trebuie sdfilozofie contemplativd datoritdlor empirice (experimentale).4 1 0

nrsl l

f lc t ln i r l r r r ' l l

Vladimir Lossky este recunocut de mulli ca fiind unrcprezentant modern. al apofaticismului mistic.4tl O"ii nlsusfine. ci "apofaticismul nu coinciJe cu ,misticismul,.,pretenlia sa cd teologia este asociatd cu misticismrf. pr..r,,, ,fpledoaria sa pentru ':un apofati.ir- toiul,' intiresc viziuncir eiel este un teolos

-'r1ii.+rz Torugi, in toate rucrdrile srrrc,impulsul major ailui tossky ..i" i-.i'rrermeneutic. Urmurrd

1o t t Stephanou, .,An Orthodox Approach to Christian philosophy,. lrtf{::U ?:t^O*

Theologicat R"ri"r iGioomne, Murr., tssilT pii.'""'^ 'LossKy este poate "mintea teologicd cea mai creativd din generatia rrr,rrtdnird de dmigr^s ortodocAi rugi". ,El , u;; ; mare lmpact at6t asLrplsBiseric-ilor rdsiritene, c6t $i asupra ."to. ufur*.. Vede{i, R.D. Willilrrrt,"The via Negativq andthe Fourdatio"t orii"otgy: An Inhoduction to rrreThought of V.N. Losskv", in S. Sykes una n,-Uof_"s (eds.), New Studie.r rn?!:.log, vol. I (London: Duckworth, f SS0jp. lS. VrOqi de asemenea, l{Williams, "Eastern Ortlodox Theology. f, 5.f Ford (ed.), The ModtrnTheologians: An Introduction n c\iristian ih"otogy in the TwentirtnCentury, Second Edition (Cambridge, VfurryO*forO: Blackwell, 19911pp'499-513; A. Laars, D9clines

"r d" riiiii in Eastern and west*nTheologies: A Studv wil! ffectgt"Referentce-/o K. Barth and V. Lossky(Frankfurt am Main43erlin/riem/New yorv puirrvi"o: perer Lang, r 9t)6 1pp.73-130.

412 147,p.8; vedefi de asemenea, R. Williams, ,.Vta Negativ a,,, p.96.

164 165

lui Kireevsky, Lossky subliniazd apofaticismul ca pe oescnliald a oricdrei aborddri teologice.al3 Al5turi de,'Lossky s-a dedicat "si prezinte in contextul tradilieigenul de trisdturi centrale qi normative care potortodoxiei sd ofere o rezolutie tensiunilorlui rdsdritean".4l4 Solutia oferitd de Lossky a fost

ica apofaticd, qi anume o atitudine care ar conduceI teologic "cdtre liniqtea contemplSrii gi a

i i".4l5

lntr-o hermeneuticd apofaticd, Lossky susfine cdcorespunzdtor al fiinlelor umane fafd de economta inrezeu Se reveleazd pe Sine Insuqi, prin crearea lumii

httrupare, este acela de a mdrturisi natura transcendentdii.4l6 Totuqi, limbajul unei asemenea aborddripentru Lossky, nu este structurat intr-o gramaticd

Vasilievich Kireevsky a urmat tradi{ia lui Pascal, fiind deinfluenfat atdt de Schleiermacher, cdt gi de scriitorii monastici.

lui Kireevsky asupra cercedrii teologice nu a fost nici unaistd, nici una a unui adept al voluntarismului, ci o vizirnea rela{iei dintre duh gi naturd. Vede{i, R. Williams, "Eastem

p.500. Pentru o viziune concid asupra metodei teologice a luivedeli, P. Negru!, Revelalie, pp.33-52.

ffilliams, "Eastern Orthodox" p.505. Vede{i de asemene4 A. Laatsp,74. Acest proiect il conduce pe Lossky la o critic[ pufin

a aborddrii Thomistice in lucrarea timpurie a lui Lossky. Maib special in cartea sa despre Eck*rart, el a echilibrat viziunea sa

ryiritualitatea vesticS. Vedeli, R. Williams, "Eastem Orthodox",Totu$i, precum G. Florovsky, gdndirea lui Lossky a fost de asemenea

in opozilie cu tendinlele predominante ale teologiei ruse.. A.M.

"Vladimir Losskv: The Wifiress of an Orthodox Theolosian" in721586 (1969)p.205.

i|Iiams, "Via Negativa", p.96; ved{i de asemetea, MT, p.42, 202f ,sintezd neo-oatristicd este de asemenea reflectad in N.O.

History of RussianPhilosophy (NewYork, 1851) p.395.pp, 1 5, 41 ; MT, pp.27, 3l, 43 ; OT, p.46; VG, pp.46, 66-69.

noeticd, ci intr-o ascensiune (dvdBuorc) a gdndirii insl'e'?evelatia de Sine a lui Dumnzeu prin tdcJre',, ,ur.

"r,u,potrivit acestuia, calea negativd a cunoigterii.arz El pretindc:

calea negativd a cunoaqterii lui Dumnezeu este o abordareascendenti a min{ii ce in mod progresiv, elimird toateatributele pozitive ale obiectului pi care dore$te d-lcunoasci, pentru a culmina in cele din u'ni .., un frl d.nelinigte printr-o ignorare supremd a Lui, Cel care nu poate fiun obiect al cunoaqterii. putem spune cd este o experienldintelectuald a eqecului min{ii cdnd se confruntd .u c.rrudincolo de ceea ce poate fi conceput.4lS

Potrivit lui Lossky, pentru a ajunge ra misterul Trinitilii rrrneconomie, ar trebui sd se porneasci de la o "golire a minlri"pentru ca, in final, "mintea sd se ridice la inleGgerea nofirirrrlunui Dumnezeu care transcende intreaga relalie .u fii,,1tcreatd", o inlelegere care s6 aibd loc in mod absrrufindependent, despre ceea ce este El in lumina crealiei gsrc.areDupi cum indicd williams, pentru Lossky teologia negali'aeste "punctul cardinal" al teologiei sale.a, cel din irmd sistinecd hermeneutica negativi este singurur instrunr.rriepistemologic aflat la dispozilia noastrd care poate exprimir rrrealitate prec'm realitatea transcendenti a existenlei rrriDumnezeu.

ltl ,C, pp.27, 67, 72, l08f; MT, pp.44, 66, l2S, 136, tgg, 202, 207, 2t1,ll9; ttC, pp.15f; vedeli de us.-.neu, R.D. Williams, ihe Iheolog, ,,1wqdimir Nikolaievich L_gsstcy: An Exposition and britique, Do&onrldissertation (Oxford, 197 5) p. 92.418ILG,p.r3.41e lbid., p.14.420 R. williams, "Eastem.orthodox", p.506. wilriams a intreprins singur.aunalizd completd a teologie rui Lossky. Titlur tezei sale de doctorat a r.:r'The Theology of Madimir Nikolaievich Lossky: an Exposition arrirCritique". A. Laats, Doctrines, p.7 6.

166 167

re de Moltmann, care insistd asupra domesticiriiLossky insistd asupra detaqdrii transcendente a luide orice domus economic. in timp ce Moltmann

vizibilitatea radicald qi capacitatea de a-L cunoaqteLossky subliniazd caracterul invizibil qi care nu

cunoscut al lui Dumnezeu.

de lipsa de perspectivd a unei simple aborddriasupra lui Dumnezeu ca Trinitate, Losslqt

i in schimb o hermeneuticd apofaticd pentru undiscurs teologic. Ne vom indrepta atentia cdtre

parle a teologiei sale mistice, care oferd epistemologieio perspectivS diferitl asupra descrierii trinitare a luiu. DupS cum vom vedea, o asemenea perspectivdo simpli viziune asupra limbajului subliniind, in

o gramaticd mistic[ a Trinitdlii.

pas al demersului nostru este sd facem o evaluare criticdmetodei epistemologice a lui Lossky, pe care o foloseqte

sa de a trasa o linie de corespondenld intredivind qi comunitatea uman6. Vom sublinia atdt

le semantice, cdt qi pe cele teologice, ridicate desa epistemologic6. Aceasta va fi urmatd de o vlzrune

icd extinsd asupra discursului teologic al lui Lossky cula cdteva dintre cele mai importante doctrine creqtine,

tu fost conturate in conformitate cu hermeneutica sa

Capitolul 3,pe ccalaltd, din moment ce ambele au suport biblic'

a, Lossky propune o gramaticd antinomicS pentru

Rostru epistemologic de a defini relalia noastrd cuModus Operandi: Gramatica apodicticl a Trirril r care ne plaseazd intr-o tensiune creati de doud

eonceptuale, care par s[ se excludd reciproc'423 El

EE, in mod antinomic, putem vorbi despre natura divind

atAt accesibill cunoaqterii, cdt 9i ascunsd oricdrei forme

iztl cpistemologicd, iar aceasta este realizatd frtd a

difbrenta lor ireconciliabilS. Important de notat aicic6, pe de o parte, Lossky evitd orice explicalie

pentru sistemul sdu antinomic considerdnd cd

lnea noeticd nu trebuie prinsd in aceastd ecualiecd, iar, pe de altd parte, apelAnd la logici, el susline

3.1. Antinomia apodictici a teologiei creqtine

ffifr:l; incepe gdndirea teologicd de la premisa ci teotos

acest paradox al lui Dumnezeu, ce este in acelaqidar qi bine cunoscut, reprezintd o antinomte

te singura analizd logici a discursului teologic ai,devine cel mai aplicat principiu epistemologic. In

fel, in theologia opercazd aceeaqi hermeneuticd a

i, care aici capdtd forma supremd (de weme ce se

la viala interioard a lui Dumnezeu), ce exprimi o

cnigmatic[ a trei Persoane divine unite de o singurd(aceasta subliniazd nu doar simplitatea unitard a unei

divine, ci gi distinclia Persoanelor trinitafii), 9i devine

omia este singurul "criteriu al piet6lii": un suport just

eontemplare gi o axiomd a teologiei sale324 In

confruntd cu doud formule total opuse, prima dintre ele neagacu fermitate orice posibilitate de u' .unouq* ese{a luiDumnezeu, in timp ce, cea de-a doua insistd in mod explicitasupra faptului cd esenfa reard a lui Dumnezeu trebuie sd fieobiectul vederii beatifice.42l

Atunci, cum putem ._*lli.: faptul cd, pe de_o parte, Scripturrleneagd o intdlnire fatd in fa!d,-cu Dumnezeu, in timp ";, ;; ;;altd parte, ele afirmd faptul

"a oui..t rr vederii beatificc, pi

31H"":::i::::f:""T tdcere prin contemplare mistica, c,iDumnezeu insusi?+zz io *oJ .ia''offi Tiffi i.*i#i.iili

421 rc,pp. l0- l l .422 Textere care neasd oosibiritatea vederii rui Dumnezeu: Exod 33:2-.1',Jud.6:22; t3:22:Isa.6:5; I Tim. O,f O,ii"#+irrrrount:18; Ioan 6;4(r

care afirmd posibilitatea de a-L vedea pe Dumnezeu: Gen' 16:7'14;

I Ioan 3:l-2: 1 Cor. 13:12; Rom. 1: 19-20.la viziunea lui Lossky despre antinomie ved{i, in special,

51, 53, 80, 178; MT, pp. 37, 43, 46, 57, 66, 68f,76, 87,240; VG,

168

p.127 ILG,p.5l .

169

astfel sistemul fundamental de referinld al1orrLy.a25

l"j:::,*':ll :i{i.d faptyl cd pentru a aborda o rcrrrr;l,l',X"H:tf l?,iy-:::eantino;;;;;;^,d,;:#,"u;:i::iTdistincf ie .su^btila. dar i-p"nrr,a

"'i"inf elegere".+zo

,!;r!"rrestamentrna"f ,ni-Foii"o"ir*#;Tfr.r',i:At:;::i;[!,,,:,

In[eleger.ea, argumenteazd Lossky, indicd abiljtatea lirumane "de a cunoagte in mod prrr."i;;ln misura in carcobiect poate fi cunoscut pe deplip.+27 Tofuqi, Dumnezcrrtrebuie asociat cu acerit; ;:;^-,^'momenr ce inreran+,,, .1:.::td

categorie epistemologicd,moment ce intelecfu -Hrorwruurultl!;a' I

ill,j;Hr:il;Tl xil?:il"T3::# f":ffi u iTl?, t I Iputea niciodatd sa obiind 9 ir1.i.g.r;-;'ffi;;;,:),

j,Tn.?,j::, T:T.,1 ce obieci,i-iau ru*u este cseldivind, nimeni rtu-L noare :,^;;*^^"i* rurr'ar este csr

::T"1+,t""-',:T " : :l:" t .qJff ?'n':#ffi:# tf :;corespunzdror qi cu o pdtrunder" p"riiili,;.d;;; ;;;'rllleste adevdrat, atunci trebuie ,a'n. uii.p tdm ca inleleg"rl

4ts -

,;_,-"_"il:i remarcd. faprul cd prin viziunea Eunomi__r,yr vq prtLt vrztunea Eunomtand, prin care esrrtle

;il:::.Tffi ,i" ff, i::::-,:T::lg,usiunii iiun.,,.inrregur rali ona r i..,,rr;:;k^;*:;:,x2T;i,;#5:'-::":51";;;,"i,';;:h;#;::;:;:':;426 rG,p.l6.a2t 1roi6.+28 lbid. Lossky scrie: ..Numai,Dumnezeu

poate avea i4elegere. gi anunrc,ffi::H:ff,j';::,.*pre

Er insuei' p.,i,*-",,,ra_Sa care nu poar,. 'creat nu poate ur"u". nCilrcere

o cunoa$tere necrea6, ceva ce ;":;;;,;

create si fie depotenlate epistemologic,deoarecenoastrd este intotdeauna accidentald.ae

ac e stor limitAri epi stemo lo gice, Lo s sky ar gtmenteazdbeatificd a lui Dumnezeu poate depdgi orrce

cognitivd prin faptul cd aceasta oonu se referd la esenla, ci la ceea ce este reprezentativ pentru obiect".43O

ln timp ce cunoagterea unui obiect ca atare este pencgatd de fiinlele umane, cunoaqterea a ceea ce este

iv pentru un obiect dat este pe deplin accesibild. lnc6nd acest principiu epistemologic este aplicat lui

Lossky susline cu tdrie cd, aicr, este nevoie, inigatoriu, s5 se facd o distinclie in dicursul nostruintre ceea ce este esenla divind qi ceea ce este

iv pentru esenfa Sa. Vom vedea mai tArziu insecliune cum aceastd noud categorie ontologicd este

in teologia lui Lossky. Ceea ce este interesant aici,cd distinclia dintre categoriile epistemologice cu

la Dumnezeu face cunoagterea despre El posibilS pentruumane. Dupd cum pretinde Lossky:

aceea, obiectul inJelegerii divine gi al cunoagterii create inbeatifici este perfect identic5, degi aceasti cunoa$tere

eelui ales nu poate niciodad egala amplitudinea obiectului(amplitudinem rei cognitae), mai exact, nu poateinfelege esenfa lui Durnnezeu.431

p,17, Denis Petau, (1583-1652) un om de qtiinfd iezuit, argumentai Bisericii negau posibilitatea cunoaqterii lui Dumnezeu in eser{a

acestei deduclii logice. Pentru un sumar al viziunii teologice avedeli, VG,pp.l7-20.

170

p,l 7,

l7 l

De aceea, vederea beatificd a lui Dumnezeu este I lt€hermeneuticd fundamentald pentru teologia lui Losslq, ,1r ,:,perceputd a fi singurur mecanism teorogic care poati t'rtttrobtind cunoasterea dintr-o rearitate aniinomicit,'aga cu^ tTrinitatea divind, cdt Si s-o exprime tn mod aniinomic. Iacest motiv, Lossky considerd cdunmodus operandiantinoreste predicatul intregii teologii creqtine qi cd o grun,,,,,riantinomicd, in schimb, ar fi mai poirivita-pe**

"i lir,:,riteologic despre Dumnezeu ca Trinitate.

Lossky recunoqte cd, metodologic, teologia creqtind poatr flimpdrlita in doud categorii diitincte. piima .ur.!oii. .r,,reprezentatd de teologia_ bazatd, pe analogii, ,ir" rrr lAconsidera{ie atributere rui Dumnezeu. dupa .ri-, ,unia.d.-,, ;;mod rafional din esenla simpld a iui bumn.r"u. I.u f.t u!Moltmann, T.ossky crede ia analogia este o abortl;rr€necorespunzdtoarc a lui Dumnezeu, deoarece El ..nu poatc flredus la o simpld esen!d,,care si corespundd capacitdtiir;,.,;;limitate de cunoagtere. Spre deosebire de Moitmann insri. eiaccenfiteazd" nepotrivirea hermeneuticii noetice a ac.rtelcategorii conceptuale. din moment ce mintea umand n, p,,,,iuinlelege esenla lui Dum'ezeu.432 A doua ,ur.!o,i"'.riureprezentatd de teologia bazatd pe antinomii, ."ur. ia ,tconsideralie natura ,eare nu poate n cunoscutd, u f,irDumnezeu' Iar aceasta, la rdndui s6u, ar reprezenta cea rlirrpotrivitd metodologie pentru discursui nostru teologic despreDumnezeu ca Trinitate. Dupd cum declarl Lossky:

ttz t19, yV.51f. Dupi cum vom vedea mai tdrziuinaceas* lucrare, Lossllconsideri cd nofiunea ,Trinitdfi i ,-o precede pe aceea a .Uni'f i i , irtDumnezeu. De

.aceea, pentru el, in mod episiemologic, noi trebuie *l:lAtrt o cale identici, incepdndu-ne teologia cu noliunea ,ornpl.^,, ,,'Trinrtd{ii' qi apoi ajunglnd la .Unitate,.

bimpotrivd, pomind clc lrr'Unitate' vom putea ajunqe-;a dezu_oltdm o teologie a unei esenle ,i"rpl. ,,lui Dumnezeu. ILG, p.8l MT, pp.77f; VG, p.l2g.'

172 173

caracter tainic nu poate fi gsit in simplicitateala a Fiinlei divine; de fapt, aceasta ar presupune o

ce se suprapune cu atributele sale. Dimpotrird,caracterul tainic ca punct de plecare, cineva ar putea

tn rnai curdnd cd Dumnezeu nu poate fi limitat ca oesenfd care permite caracterului Sdu absolut si fie

uat. Cu toate acestea, aceeaqi teologie afirnd cu aceeaqiitate posibilitatea cunoaqterii lui Dumnezeu133

metodd teologicd nu numai cd subliniazd caracterulgl esen{ei lui Dwmnezeu, dar Si pretinde cd o

icd antinomicd, de tipul "care poate/nu poate fi", este atdt o hermeneuticd potrivitd pentru teologiacdt Si o reguld pentru o inchinare corectd.a3a De

, Lossky argumenteazd ci Aquinas nu a folosit oantinomica pentru teologia sa. Mai degrabd, acesta dinrcdus antinomia la o simpld structurd epistemologicd:

a teologiei pozrtive".azs in schirnb, pentru Aquinas rutanu reprezinti "nimic mai mult decAt o completare, oa cdri pozitive, care ar indica pur qi simplu cd toate

ilc care ating natura lui Dumnezeu ar trebui sd fieintr-un sens sublim (modo sublimiore\".436 ps de altd

Palama crede ci textele biblice. orecum 2 Petru 1:4. au unantinomic a$a cum este pretutindeni doctrina Trini6lii, iarlor trebuie I fie men{inutd ca un criteriu al reveren{ei. Vedeli,

Palama, Apologt (PG 150, 932D).1n mod asemdndtor, Krivosheinecd "Substanla divind nu poate fi comunicati, gi totugi este,

Enumit sens, comunicaE; impdrtdqim din esenla divind qi totuqi, intirnp nu impartdgim din ea in totalitate. $i astfel, trebuie d le

pe ambele (afirrna{ii) qi sd le prezentdm ca pe standardul pie61ii".ine, "The Ascetic and Theological Teaching of St. Gregory

,lnThe Eastem Churches Quarterly 3 (1938) p.145.p,53.

parte, Nicholas din cusa a adoptat aceasti antinomie di'rrt,'poate/nu poate fi cunoscut,, in teologia sa qi afirmd cd. irr lrrrce o asemenea distinclie rdmAne ireductibild pentru srrtl*un., in schimb, ',opozilia este rezolvatd prin Dumnezcu,,este .'acordul opuqilor, (coincidentia oppositorum), nalur.arelalie cu care propoziliile contrare coinclO, ca douir Iparalele care se intdlnesc lainfLnit,.437

De aceea, putem trage concluzia cd paradigma teologici.i ;rLossky urmeazd, tn principium antinomic alcituit dintr-.rrde antinomii nerezolyate, care insisti asupra necesitilii dc ;rincerca sd le rezolvdm in mod ralional, ci mai degrabi s;iacceptdm ca fiind in mod necesar adevirate (JpoOicr,reLossky atrage atenlia in mod constant asupra faptului cd cr.,r.metodd apodicticd de abordare a teologiei creqtine, .ur. .,.,,,,un echilibru potrivit intre toate polaritilile antinomice, rcz.recualiile epistemice ce pot apdrea in discursul nostru teologdespre Dumnezeu ca Trinitate.

TotuSi, este demn de menlionat faptul cd pentru Zo,r.rlrirezolvarea antinomiilor din cadrur ieitogtei criEtine,u at.t, rrftitn universul economiei divine, ci se gdsJste tn iatura tainit rt tllui Dumnezeu si dincoro de orice tigrci umand.43s Dupi cr'rtva deveni evident mai tdrziu in acest capitol, o uri,n.,,ulperspectivd, in timp ce reflectd o anumiti dedicare episterrr,,il

4.37 Dupdcum este citat in Lossky,lZG, p.53.438 Desigur, aceasta ridicd intrebarea cu privire la modul in care PrrreiHvorbi despre acel mister qi cum poate fi impartagrta sau comunicata orrrcconqtiin{d legatd de acesta- pentru o p..rp.riird lchilibratd u.uf.u ,..r,,r*idintre uman qi divin in limtajullman'despre Dumnezeu ved{i, S.W. Nrrrl.!!ryt: LgyrsuaSe and .Knowtedge in'the Light of Cniriaon fN.iYork/washington, D'c/Bern/F *tn tt am Main/berl inNienrn/pais: rtirerLang,1996).

174

cregtind.

r75

teologia lui Lossky intr-o gramaticd metafrzicdde transcendenfd, misticism qi antinomii.

nea apodictici a omului cu Dumnezeu

diacursurile teologice, fie intr-un mod implicit, fie inh-explicit, cauti o anumitb justificare pentru diversele

ale relafiei lui Dumnezeu cu fiinlele umane. Astfel, estesd vedem cum aceste nofiuni teologice iqi g[sesc

justificarea in gramatica apodicticd a lui Lossky.

a lui Lossky, locul Sfintei Treimi ocupi un loc

In orice abordare tematic[ a teologiei creqtine'a3e PrinTrinitate este at0t sursa, c6t gi obiectul suprem alii in teologia cregtin[.4o Totuqi, dificultatea inunei asemenea metode teologice constd in aceea cd

Trcime este o categorie epistemologicd ce se plaseazdt dc ceea ce poate fi cunoscut in mod ralional. In

rlone, de aselnenea, crede cd doctrina Trinitilii este esenfiali pentru

Ere$tind. El susfine cd nu trebuie sd ludm unitatea lui Dumnezeu inpe o categorie epistemologicd exclusivi deoarece "unitatea luieste antinomici pentru infelegerea noastrd". El crede cd unitatea

este variad in aspectele, acfiunile, puterile sau manifes6rilecum relatia dintre acfiuni este antinomicS, la fel este relalia

qi acliuni. D. Stdniloae, Teologia Dogmaticd gi Simbolica

Institutele Teologice, vol.1 (Bucureqti, 1958) p.331; ved{i deE. Bartog, Deffication in Eastern Orthodox Theology: Anand Critique of the Theology of Dumintru Stdniloae (Carlisle:

r , 1999) W.6-1., referitor la acest subiect MT, pp.44-90. Se pare cd Lossky nunumai asupra Trini6lii ca o cheie hermeneuticd a rela{iei dintredivine, ci el de asemenea ia Trinitatea ca pe un scop ontologic

cuvintele lui Lossky conceptul de ,Trinitate' ..nu poate fi tdin nici un alt principiu gi nici nu poate fi explicat prin rrit ialt mijloc destul de bine intemeiat, deoarece nu existir rrprincipii, nici cauze anterioare Trinititii,,.4+t Atunci probletin ceea ce-l priveqte pe Lossky poaie fi formulatd in tr,urmdtor: cum este posibil ca sistemul siu teologic s6 adu'r qsi deducd informalii despre o asemenea rclltranscendentd?

Trethowan crede cd afirmalia lui Lossky referitoarcantinomia trinitard este doar o categorie aparcntd.la nirrcunoaqterii conceptualizate. Cel dint6i susline c6 Trei sj Urin Dumnezeu nu este, pdndla urmd, o antinomie. El sustinc t rl

Aici apare necesitatea de a indica faptul d dogma Trinitd{iinu este o contradicfie logicd. Nu putem vedea cum vnDumnezeu unic poate fi identic cu Ta6l, Fiul qi Duhul Sf6nt,degi putem intrevedea adel.drul acestei idei, dar, pe de alfiparte, nu putem dovedi cd acest lucru este imposibil. Losskvpare sd sugereze faptul cd existd o contradiclie, dar cd s-arputea fi intr-un anumit fel trece peste aceasta printr_oexperienf d contemplativi.442

Astfel, cSut0nd sd deconstruiascd gramatica antinomicd a lrrlLossky, Trethowan pur $i simplu o reafirmd sus{inAntl ri"Trinitatea este" pluralitatea Personanelor doar cd ..noi rluvedem cum" ele sunt Unul. in ceea ce-l privegte, Lossky rruindici o contradiclie in Fiinla lui Dumnezeu, ci doar precizc.rflcd antinomia sa trinitard indici inspre incapacitatea noastrir tl€a inlelege natura lui Dumnezeu.

441 MT,p.47.4a2 L Trethowan, 'ol-osslgr on Mystical Theology',, in TheReview, 92/309 (197 4) p.240.

r76

Downs'hlp

r77

1cest mister inabordabil al esenlei lui Dumnezeu,htccarc[ sd dezvolte o metodd teologicd adecvatdevidenlia eficienla gramaticii sale consacrate. Astfel,

propune ca sursi epistemologici a teologiei sale o[ontologicS] cu DumnezetJ", ceea ce poate constitui o

de decodare a misterului divin pentru ceii,443 Preluend aceastb terminolosie de la Pdrintii, Lossky susfine cd uniunea cu Dumnezeu este 'oo

hipostatici dintre divinitate qi umanitate prin1as Ce inseamnd de fapt aceastd uniune hipostaticd?

Lossky nu este interesat, in esenf6, de a demonstralogic al acestei experienle mistice. Ci, mai

el doreqte sd arate care este rczultatul acesteigi anume cd "ceea ce este Dumnezeu in esenfa Sa,

p,217. Lossky urmead aici contemplarea misticd a lui Pseudel, care susline cd doar a$a "putem ajunge printr-o ignoranld

la uniunea cu El, care transcende toad fiinfa gi toatd cunoagterea".27; ILG, pp. 97f. Pentru alte studii despre Dionisie vedefi: R.

From Word; S. Gersh, From Iamblichus to Eriugena: Anof the Prehistory and Evolution of the Pseudo-Dionysian

(Leiden: E.J. Brill, 1978); R.F. Hathaway, Hierarchy andof Order in the Letters of Pseudo-Dionysius (Hague: Martinus

1969); A. Louth, Denys the Areopagile (London: GeoffreyWilton, CT: Morehouse-Barlow, 1989); P. Rorem, Biblical andSymbols within the Pseudo-Dionysian Synthesis (Toronto:

Institute of Mediaeval Studies, 1984);D. Tumer, The Darkness ofin Christian Mysticism (Cambridge: Cambridge University

) ln special capitolul intitulat "Cataphatic and the Apophatic inAreopagite", pp. 19-49.

susfine cd experienja umand a uniunii cu Dumnezeu este oe comuni pentru majoritatea Pirinfilor: Clement din Alexandria,

P6rinlii Capadocieni, Dionisie Areopagitul, Maxim Marturisitorul qiPalama. Acest aspect vafi, dez-toltatmaitdrziuin acest capitol.p,50.

crealria Sa poate deveni prin participare".446 Totugi, aceastilinseamnd cd aceastd afirmalie indicd modul prin care ficrfiinld umand devine una cu Dumnezeu, proporlional cu irnatura Sa. Ci aceastd construclie epistemologicd estedegraba un mod de a afirma ci omul devine una cu Dumrrrpotrivit unei naturi care este capabild de a lua parte in fiin1lDumnezeu. Aceastd distinclie subtilS introdusi in natut.uDumnezeu ne oferd capacitatea de a dovedi, teologic, unirrrnoastri cu Dumnezeu gi, de asemenea, ne oferi un instrulepistemologic prin care si exprimdm o uniune ontologica rnrunor persoane egale, ci a unor naturi diferite. Atunci, se pruintrebarea, cum putem noi explica aceasti uniune ludiferenfiere? Aqa cum era de aqteptat, Lossky nu este intcr.tin dezvoltarea unui cadru epistemologic pentru accexperienld a oamenilor cu Dumnezeu: el pur gi simplu cautilafirme o realitate ontologicd, potrivit c6reia "Dumllr,coboard in lume qi devine om, iar omul este indllat irrdeplindtatea divini gi devine f,syyy1s7ss" .447

aa6 vG,p.lo8.44'7 MT, p.136. Aceasta este doctrina theosis-ului (deificdrii) cart:centrald pentru creqtindtatea rSsdriteand. Meyendorff declard cd, perrtruexprima unitatea cu Dumnezeu, P[rinfii greci foloseau conceptul deilitrica pe "un concept Cristocentric qi escatologic, exprimat in lirnbaj plirrtdar in mod fundamental diferit de speculafiile filozofice". J. Meyenr"Theosis in the Eastern Orthodox Tradition", in L. Dupr6 qi D.E. Srrl(eds.), Christian Spirituality, vol. IIJ, Post-Reformation qnd(London: SCM Press, 1990) p. 471; vedgi de asernenea J. Meyendorll.Gregory Palama and Orthodox Spirituality p. 40. in mod asemiMantzarides scrie: "Deificarea omului in timpul perioadei p[r.iimportanli a fost in mod predominant o experier{d cristocentricd". (;lMantzarides, The Deification of Man. St. Gregory palama andOrthodox Tradition (Crestwood, New York SVS Press, 1984) p. l2ttBartog, D eification, pp.7- I 0.

178 r79

astfel, el pare sd inleleagd uniunea cu Dumnezeu capcrticipare ontologicd ce, in mod mistic, depdgeqte

noastr6. Astfel, Lossky subliniazb faptul cd naturareclamd introducerea hermeneuticii apodictice in

este de asemenea interesant aici, este.faptul cd Losslqtuniunea umand cu Dumnezeu ca pe o sursd de

. Lossky crede c6:

misurd ce o persoand avanseazd pe calea uniunii, ca atdtnrult va avansa in conqtientizare. Aceas6 congtientizare a

vielii spirituale este numi6 cunoa$tere (yuc,lor.a) descriitorii ascetici risdriteni. in stadiile mai inalte ale cdii

ce, este revelatd ca fiind cunoa$terea perfectd a

fli.++a

Ce este adevdrat cd Gnosis deschide o lars5 varietate dei teologice in relafia noastrA cu Dumnezeu, nu este

s[ spunem cd Gnosis se include in categoria unuiompiric al cunoagterii. Aceasta datontd faptului cd

ime se afl6 dincolo de ceea ce poate fi cunoscut qisugereazd cd numai o contemplare mistic[ poate

capacitatea de a atinge acest mod de cunoaqtere.cum, in textul urmdtor, Lossky subliniazi acest fel

qi modul in care funcfioneazd in abordareaicd referitoare la Dumnezeu:

lui Dumnezeu ooate fi atind doar dacd mersemo de orice obiect vizibil qi inteligibil. Doar prin

(riyu<loia) fl cunoagtem pe Cel care este deasupra,poate fl un obiect al cunoagterii. Nu gnosisul divin este

finalul suprem, ci uniunea (illr;ravq) care depagegtecunoagterea.49

to i r l l l

Prin urmare, rezultd cI dogma ecleziald, a uniunii umrtr,Dumnezeu joaci un rol neiemnificativ, din punct deepistemologic, pentru discursul ,rort o teologic tlcTrinitatea divind. Mai degrabd, ceea ce este impoiant pcrLossky, este reprezentat de dimensiunea ontoiogicd ri rasemenea uniuni. Dupi cum comenteazd, in mod cJrect Ntreferitor la epistemologia lui Lossky:

Ceea ce poate fi cunoscut totuqi, nu este produsul incerdriira[ionale umane, ci un cadou din partea iui Drrmner.u cur.este obfinut prin credinli, care este ,aderenfa particioativd aomului la.prezenta Sa care Se reveleazd pe Sine i"Jrsii.-i"plus, in timp ce toad cunoagterea teologicd ," Au,"irA p'-revelafie, aceasta nu inseamnd sfArgitul. Mui a.g.ubd, ,oop;lrevel5rii @nosis) este deifi carea (theosig.as}

sfinlire a vielii umane, care, din perspectiva ,u, ..pr.rinii ,nproces epistemologic mai potrivit de invdlare a adevdrurrrtrrdespre Dumnezeu dec6t procesul dialecti".ist 1* acest proceipresupune atdtun etos cregtin, rearizatprin curdfirea inimii. ,,ai$i o epistemologie adecvatd, o conqtienld a uniunii noastr. ,,rtDumnezeu, in conformitate cu afitmalia lui pavel: ,,umtrr''

Totuqi, s-ar putea ridica intrebarea, cum este posibild, de fir,t,asemenea cunoaqtere despre Dumnezeu, in lumirv vv'n,rv vwrLurvLvu) rl rumlna acestEl

1.1"91 t:"logice? Iar rdspunsul ar putea fi oferit de iurrf

hmfi a{^^<-pin..Weciz1g? p. r*. o face el J" pri"ir.l"-il,l,t;;

449 rG,p.27.a5o P. Negrul, Revela1ie,p.35.+)r Vederi. ILG, p.l3f; MT, pp.2l7 _235.

180 181

niqte copii ai luminii" qi "deqteaptd-te tu, care dormi,din morli gi Hristos 1s v4lumlna".as2

fiofiunea de 'lumin[' pentru Lossky nu reprezintd ununul pur epistemologic. Mai degrabi, acesta

&t6t "ceea ce cineva percepe, c6t gi mijlocul prin careporcepe" intr-o experienld mistic6.4s3 Nu numai cd acest

faptul c[ este intr-adevdr posibili o identificarealternativi cu Dumnezeu ca lumind, dar qi cd acesta

instrument epistemologic pentru o teologie a

, aceastd epistemologie ontologicd cere o examinaregi vom incerca sd o dezvoltdm mai tdrziu in cadrullucrdri. Totugi, ceea ce este interesant de refinut aici

cd Lossky pare s[ se fi prins de lumina divini cailiatoarea intregii teologii creqtine. Pentru Losslqt,

Si existenla se intrepdtrund in lumina divind prin

tn care fiecare dintre ele depinde de cealaltd Astfel c6,Ii (&yvow)' , din aceastd perspectivd, reprezinld,

instanld, un mod de distrugere a persoanei. Iar, pe deooGnosis, cel mai inalt stadiu al cunoaqterii divinului,

experienld a luminii necreate, experienla insdgi fiind,455 DupA cum relateazi Lossky:

pp,40, 68, l22.Yed4i de asemenea Eph. 5:8,14.p,218.

o viziune cuprinzdtoare asupra teologiei luminii, ved{i, E.De{ication, pp.67 -69 .'rpp.277,218. Lumina divind devine principiul infelegerii noastre; in

{ungern s6-L cunoaqtem pe Dumnezeu gi de asemenea, ajungem sd

Item pe noi inqine. Vedqi, MT, pp.73,88, 215, 218,220ff,232,pp,1 16-1 19; 122, 124, 130, 133.

Prin. vedere, participam in Dumnezeu, aga cum ludm parte l;rlumind atunci c6nd o vedem. Acum, Dumnezeul rnvizibil Screveleazd prin Hristos transfigurat de lumina Ta6lui, lumirrrrprin cal9- omul primeqte statuful incoruptibil al viairveqniqs.456

in mod distinct, aceasta uniune cu Dumnezeu ca luminr irrrrrrspre o categorie ontologicd diferitd dar accesibila participrllT"lng Este categoria ..luminii necreate,' sau a :,.n.rg.,divine", prin care "Dumnezeu Se reveleazi si comunici t,,care inttd in uniune cuEl".4s7 insd, aceasta este mai desrurrrlexperienld misticd, orientatd cdtre interior, in care linrr,,rrjoacd un rol nesemnificativ. Totuqi, Turner ne avefiizeazit ti" dacd" citim misticii neo-platonici medievali...din p.rrp..,, ri'experientalismului' contemporan, ii vom interpreia in ,rgreqit in cea mai mare parte, deoarece vom gdsi in ei llpentru o afirmalie pe care, de altfel, ei o respinr',.+sa 4.61

4s6 vG,p.37.4s7 MT,p.22o.458 D. Tumer, The Darkness of God,p.S.

lucru este, fbrd indoiald, valabil qi pentru episte,Lologi' rrriLossky, de vreme ce el nu inienlioneazd sd Hir.,ir,.:ecunoagterea, ci s-o facd posibild pentru om doar din perspcctrr.glui Dumnezeu.

Pentru a indica modul in care putem dob0ndi acclst6cunoa$tere a lui Dumn",zeu, Lossky introduce in epistemorogusa o altd perceplie apodictici, qi anume o categorie epistenrir.nreprezentatd de distinclia dintre esenld qi energii, distinclie crrreafirmd legdtura dintre dou6 entitdli care sunt identice gi, rrracelaqi timp, diferite. Acestei structuri apodictice, foiositepentru creionarea doctrinei despre Dumnezeu, Lossky ilatribuie o altd, hermeneuticd apodictici pentru a clarlfi.,,,r

t82

'rP'231.

183

pelticipdrii umane la ea. Este o structurd antinomicd6,'cunoagterii/necunoagterii', potrivit cdreia fiinfelea,'cunoa$terr/necunoa$ter11', potnvlt carera fimfeleIt lntr-adevdr experimenta pe Dumnezeu prin energiiletinrp ce El totuqi depdqeqte atit simlurile, c6t qiss161.4se Williams a criticat distinclia flcutd de

pi, itt termeni generali, distinclia fdcutd de Palama intreencrgii. Potrivit lui Williams, aceasta este o gramaticdnic[, ce mai degrabi produce confuzie.a60

entc important de relinut cd participarea la lumina luidupd cum menlioneazd Lossky, este un mijlocic eficient, deoarece aceasta indicd o metodd

de inlelegere a lui Dumnezeu, metodd prin carelegate de categorii rdmdn, fdr6 indoiald, adevirate.

qi acesta este un factor esenfial in teologia lui, participarea la energiile lui Dumnezeu include

ontologici a naturii noastre prin harul$i, dupi cum am observat deja, atdt intensificareaprecum gi iluminarea epistemologicd sunt posibile

perienld mistic[ a uniunii cu Dumnezeu.

Lossky, aceast[ experienld a uniunii cu Dumnezeu nui cunoaqtere, nici ignoran\d, ci, aga cum precizeazd el,cste o "ignorantd care depigegte toatl cunoaqterea".46l=Q'^-.-- -" i - - - - - ' - - - r - t - t ' - - - - - -

in!d, trebuie din nou sd ne confruntdm cu o gramatici!iei, gi anume o antinomie care nici nu ne dide a vorbi in mod pozitiv despre Dumnezeu, nici sd

o tdcere lipsiti de sens. in schimb, suntem'irrovocafi sdin mod anticipativ o teologie dinamicd a luminii

' ,pp.22lff.lVilliams, "Via Negativa", pp. I 05f.

olui

divine, care funclioneazd in mod ontologic asupra frirrl,_umane, iar in mod dogmatic rdmdndnd statica si neiefinirir.

3.3. Instantaneul apodictic al eterniti{ii in timp

Lossky crede cd Dumnezeu, degi este pe deplin transccn(h.nlrSe. manifestd totuqi in economie qi to ii-p. Acrn,, riindreptdm atenlia spre a evalua metodologiu ,u in abortl;rrcategoriilor timpului qi eternitdlii in discursul sdu teorosic.

462 Lossky iqibazeaza argumentul pe afirmafia rui origen potrivit carria"Dumnezeu a creat totul prin cuvdnful sdu, astiel, pentru toatd eteffiitatc, irtPljrr*" Origen citat {n OT, p.59. VeOelt Oe ur.-.n.u, ILG, pp.94, |t4,MT,p.59.463 D' stdnilo ae, ortodoxia,3 (lg7r)p.379. Aceas6 temd este de aser.ne rrr-irtratatd in c6rfile lui Stdniloae, Dogmatic vol. l, pp. 172_213 Si trrExperience, pp. 1 50- I 84.

cel mai semnificativ factor epistemic cu privire ra eternit,rr {timp pentru l,ossky este modul in care dezvoltd sistemul srigteologic, potrivit ciruia ,crea[ia, timpur qi istoria sunt r.rrflocalizate tn mod ontologic, pentru intreaga eternitate, inDumnezeu.462 Pffir uunare, timpul ar trebui Inleles in lurrrrn;etemitdlii, care, potrivit lui Lossky, este o dimensirrntontologicd a Sfintei Treimi. Stiniloae criticd gdndirea verri,:fi,precum qi majoritatea gdndirii secolului 1l XIX-lea alortodoxiei rdsdritene, deoarece "nu cunosc o opfiune mai rrrrrtdecdt fie eternitatea falsd a unei substanl. i.nuuuite, fie, rir relde riu, o eternitate falsi a unei deveniri continue; pentru ,rrrrllani o opliune a lui parmenide gi lui Thomas Aquinas, asr,tilinsi preluatd de Heraclide qi Heger".463 staniloae crede cd.

r84 r85

eternitate este dincolo de aceste dord op(iuni: estea Sfintei Treimi. Sffinta Treime este etemitatea uneiuliHli triple cu o singuri fiinfd (Sein) -sursa unori inepuizabile.a6a

ctemitatea nu trebuie inleleasd ca fiind absenta, dcoarece etemitatea nu poate fi abordatd din

timpului, ci mai degrabd exact dintr-o perspectivdDin moment ce timpul este interpretat in luminaii, Lossky pretinde cd manifestarea lui Dumnezeu intrebui de asemenea sd fie interpretatd din punctul deel cternitifii. Dumnezeu, intr-adevir, se manifestd in

;l ln timp, dar, deoarece El este de asemenea etern gi nuaccastd lume, existd un sentiment al absentei divine dingtenta istorica a lumii noastre. Aceasta, la rdndul siu,o clarificare epistemologicd gi teologicd in ce priveqteIn care imanenla divin[ poate intr-adevdr si fietatd in timp.

probabil rdspuns cu privire la aceastd problematiciEtunci cdnd observim interpretarea platonicd a luiasupra timpului, pe care el il interpreleazd ca pe un

' al eternitdlii ce "nu este timp, ci o limitd, gi, cao deschidere citre eternitate".46s El precrzeazd cd un

ncu' al eternitdtii este un "prezent fbr[ dimensiune,, revelat pe sine insuqi ca fiind prezen\a eternitdlii".

un 'instantaneu' din timp este in acelagi timp etern qi: este "frontiera eternit6lii qi a timpului.in care fiinlele

pot, cu siguranfS, s6-L intAlneasci pe Dumnezeul

St6ni loae, Ortodoxia, 3 (197 l) p.37 9.p,61, Vedeli de asemenea, ILG,p.60, MT,pp.98, 102,

Aceasta nu lnseamni cd timpul este etem, deoarece existit Iinceput al timpului, care indiid faptul cd timpul a fost crcrr rtoate acestea, acest inceput al timpului, dechia Lossky,

...este un fel de moment, atemporal in sine insuqi, dar a dnriexplozie creativd di nagtere timpului. Acesta este punctul decontact al voinfei divine cu ceea ce va deveni qi va indura clcacum incolo; insdqi originea creaturii este astfel o schimbare.un "inceput" qi, de aceea, timpul este o forrd a fiinfei create,pe cdnd eternitatea aparfine, de fapt, tut O*_r"r.rr.+'oz

De exemplu, pentru Lossky, prima zi a crealiei estc'instantaneu' al eternitd[ii, care marcheazd prima lintrt;ttimpului' Fiind un aspect al creafiei, timpul esie de ur.n,.uuiimplicat in transformarea escatologicd qi va fi ,,transfom'rt

iiinnoirea eterni" aga cum se intdmlrd cu intreaga ru-. .,.iuirde Dumnezeu' care va inftain etemitate la sfhrgiiul ti-fui,,i i*In interpretarea lui Lossky, sffirgitul timpului, ultima zr rcreafiei, este "cea de-a opta zi a crealiei,,, care, de asemenclr, lguneqte in mister cu prima zi a crea\ier qi marche azd, ra rarrrr'lsdu' un alt 'instantaneu' al etemitdlii, ...u

". reprezintdurrirru

limitd a timpului. Astfel, Lossky sdrbdtoregte o perihorczri etimpului gi a eternitdfii care ,"^itdintr_o .ciipd, din dmp c. nlegdturi continul de la inceputul timpului p6n6 tu ,mrlii,,tsdu.469

467Ibid.

llt^ ttc,p.94. See also, MT, p.102, l06f , 1 13, t3g, 223 ; VG, p.l3 l.0,69 MT, p.106;- VG,pp. I 09, 122. pentru Stdniloae etemitatea qi timpul srrrrlde. asemenea legate prinh-o relafie dinamicd. Totuqi, pentru el,;..,,;;relafie este marcata de dragoste. Er crede cd timpul t.!uui. ,a n"ir,,.i.- ,]absenfa oricdrui intervar dintre oferirea din dragoste a unui ,,Eu,, divin uirrecelelalte o'Eu-rui"

divine gi rdspunsul ror fa[Ftde"aceasta ofbrire. o ase'rcrri'inlelegere referitoare la eternitate cread sfaliu pentru o ht;l;;;,;;

186

Atunci, ren;Jtd cd dacd statornicia puri este Dumnezeq moartea

obscrvalii hermeneutice asupra teologiei lui Losskydoud aspecte epistemologice ale planului sdu lingvistic.

i, el atrage atenlia asupra faptului cd trebuie evitateepistemologice ale timpului atunci cdnd este

cternitatea.aTo De exemplu, dacd aplicdm acesthermeneutic la modul nostru de a considera textul

tl Bibliei, atunci, acest principiu nu ne-ar permite sdBiblia la textele sale simple", cr mai degrabd ne-ar

sd-l interpretdm ca pe o "posibilitate de transfigurare",ancorat in eternitate. Iar, aceasta distinclie conceptualdindica inspre o distinclie clard intre eternitate qi timp,

o legiturd vie dintre eternitate qi timp, ceea ce, laindicd o etemitate vie, care pune timpul in

Lossky argumerxeazd cd trebuie evitati definireai ca pe un'contrario' al timpului, deoarece aceasta nu

asupra tirnpului. Dupa cum precizeazd Stdniloae: "Timpulgeva impotriva eternidfii, o cddere din etemitate. Eternitatea divird

deplin6, ca dialogul dragostei eteme qi perfecte dintre fii4ele, int interioare una fa{d de cealalti, poartd in sine posibilitatea

iar timpul, in schimb, poar6 posibilitatea eternidii, care ar puteaprin comuniune cu Dunrnezeu sau prin har". Ortodoxia,

p,380.lp,ee.

iloae vorbegte de asemenea despre etemitate ca fiind vi{d in"Etemitatea este via4d qi viala este miqcare". Experience, p.lil.

'. F.62. Stiniloae are o viziune diferid asupra eternitdlii luiAvdndu-l pe Barth in fundal, el pretinde cd etemitatea lui

nu poate sd fie statomicd din moment ce "statomicia puri este -

permite s[ compardm sau sd unim doud entit[1i diferit^e:ll schimbdtor' cu 'eternitatea neschirnbdtotre' .472 In

schimb, preludnd repere conceptuale de la Sf. Maxirn, LossrryTcce;ntueazd faptul c6 ar hebui si interpretdm "eternitui.u r,,,*[inteligibile" ca pe "o eternitate creatd;, qi astfel timpul rtirrineschimbat, supus unei existenle atempoial..or psl;n; L;il;;aceasta este "eternitatea eonicd" ce "a inceput precum tiurl,rri,;qi, intr-o anumit' mdsurd, fiecare corespunde celeilartc. 1lanume "eonul este timpul statornic, timpul este eonul Inrfiigcare".47+ Astfel, aceastd unitate intre etemitate gi trr'pindicd inspre un deznoddm'nt logic al acestor aoui tip,,iidiferite de entit[1i.

lntr-adevdr,_Lossky susline, in intreaga sa operd, o convingr,r€fundamentald c6 etemitatea lui Drimnezeu transcende .rAletemitatea eonicd, c6t gi timpur. Ts o problemi rerioasa t.g,,rede acest aspect apare atunci c0nd incercdm si determrrrirnimanenla lui Dumnezeu in istorie qi in timp. Cineva qi_ar putrr6ridica intrebarea referitoare la corespondenla pe care o gdsc't€Lossky pentru transcendenla lui Dumnezeu in timp, astd irrcittsd putem vorbi, in, cele din urmd, despre imanenla irirDumnezeu, precum gi despre modul in care acestea doud srrrrllegate una de cealaltd. Asemenea intrebdri critice vor flsolulionate in capitolul urm[tor al acestei pd4j a luc''noastre. Tot'gi, un aspect care trebuie menfionat aici este faptrrlcd 'instantaneul' eternitdfii lui Lossky nu do", reveleazd. fa)^,t,tlcd doctrina sa asupra timpului qi a eternit[lii este rezolvati'i i'mod apodictic, ci, de asemenea, cd, timpul joaci un r,,lnesemnificativ in teologia sa generald.

473 147,p.103f; or, p.62.474 or,p.62; MT,p.ro2.475 Lossky scrie: "pentru a evoca transcendeda in mod serios dinrr.rrperspectivd cregtini, trebuie sd mergem nu doar dincolo a. tout" nq",,.',r.lumii create, ci de asemenea dincolo de n{iunea primei cauze a acesrallumi". Vedef i OT, p.21, 3 1, 49 ; ILG, pp.23, 24, 34, 41.

r88 r89

pc

3.4. Limitele gramaticii apodictice

I cd mai mult decdt orice alt teolos modem. Losskvo hermeneuticd antinomic[ a Trinititii ca pe un

teologic pentru discursul nostru despre existenla luiDupd cum am vdzu| Lossky crede cd o teologieo realitate antinomicd trebuie sd fie, in modconturati in conformitate cu realitatea insisi.

faptului cd teologia creqtind este preocupatd de ofranscendent-imanenti, atunci, din punct de vederel, aceasta necesitd o structurd epistemologici ce poateechilibrul intre doud dimensiuni ale existentei lui

precum gi sb gdseascd o cale de a o transpune inintr-o realitate imanenti a existenlei umane.

y susline cu inflicdrare cd nici o altd metodd teologici nufi mai potrivitd pentru abordarea unei antinomii trinitarecea a unei hermeneutici antinomice. De aceea. el

o distinclie epistemologicd intre cunoaqtere qi, care-i oferd posibllitatea de a o nega pe cea din

gi de a o afirma pe cea dintdi ca fiind vederea luidespre Dumnezeu. In schimb, aceastd abordare

a lui Dumnezeuil determind pe Lossky sd reformulezeici apodicticd ce, in primul rAnd, nu cautd o analizd

ci o perceplie intuitivi asupra adevdrului in dinamica sa

Lossky adoptd un criteriu existenlial pentru intreaga sape baza cdruia, uniunea noastrd cu Dumnezeu,

misticd a fiinlei umane in Dumnezeu, estefiind o gramaticd normativd pentru teologia

uniune cu Dumnezeu, fiinlele LtmanenLt doar transformare ontologicd, ci, de

tcaJln

nteazd

esemenea, {i cole-ctare de informalii epistemologiL.t,. !ginlelegerea lui Lossky, noi nu -ui

.*ouqtem pentru a tlcr.r.*t,ci devenim pentru. a cunoagte. Totuqi, ne putem intreba irr t:mdsurd putem vorbi despre o epistemologie ontologi.a ,,i,,,ntcdnd acceptdm hermeneutica ieologic' u tui fority? \,r1qvedea mai tilrziu in acest capitol cum acest proces al inv,r;irrr,identificat ca o uniune spirituard cu Dumnezeu, este irr rrr'tlepistemolog ic dezvoltatin teologia lui Lossky.

Totugi, la nivel ontic trebuie menlionat aici faptur cd paradigrrieteologici a lui Lossky impune o iistinclie de categorii i,, i,,l,ilrFiinfa lui Dumnezeu, care-i permite s6 spund cd frn1ele urrirspot intr-adevdr, in mod ontologic, sd impartageascd din n,r*slui Dumnezeu, in timp ce natura Sa rdmdne p. J.irf,,,transcendenti. in consecinli, Lossky susline distincfia ,lur'rrrgdivin6', care nu este esenla lui Dumnezeu, ci mai degrabit rrentitate mistic6, ce seamdnd cu natura rui Dumnezeu. Tn r*irrracesta, fiinlele umane pot participa in lumina divini, in timp , epa{icinlea lor in esenla lui Dumnezeu este pe deprin neg.r.iIncd o datd, aceastd.distinclie conceptuari rmptica o gru,oiii,uapodicticd, ce subliniazi in mod egal o teorogie

"a reralrrr

dinamice dintre umanitatea imLenta qi divinit.rc'transcendentd, in timp_ce distinc{iile lor esen{iale sunt pistr,lrTotugi, este dificil de inleles cum o asemenea dinanrit,ilontologicd a relaliilor poate fi recapitulati in limbaj de cdtre.

'epistemologie staticd, dupi cum rurJitr" Lossky in teologia rrLi.

tn cele din urmd, Lossky 'dizorvd' in mod paradoxal cele d.r'iconcepte contradictorii ale timpurui qi Lternitdlii, care i*tulburat mintea omeneascd timp de secole, intr-o-categori*19ui u 'eternitdlii create'. El este congtient de faptul iii

'distinclie clard intre timp gi eternitate servegte mai birrrsistemului siu epistemologic. Totugi, pare si scape de aceastn

190 t91

atunci cAnd, in mod cronologic, descrie modul in careu abordeazd universul nostru. Aici el insistd asupra

i dintre timp gi eternitate, ceea ce genereazd o noudcpistemici: 'eternitatea creatd'. Iar, aceastd noudconceptuald, la rdndul ei, creazd un nou sistem

c, care stabilepte un punct de contact intre etemitate qigi anume un locus perfect pentru o gramaticd antinomicd

poatc defini parametrii. Din nefericire, Lossky insistdpdstririi transcendenlei lui Dumnezeu, subliniind faptul

lui Dumnezeu face parte dintr-o categorie diferitleternitatea creatd qi, proceddnd astfel, distruge farmecul

imanen{e-transcendente in teologia sa referitoare la timp.eum vom vedea maitdrziu, aceastd inclinatie este in modcaracteristici intregii teologii a lui Lossky.

, ne vom intoarce sd evaludm cadrul epistemic al lui

, modus cognoscendi-ul sdu, in c0teva dintre cele maite doctrine cregtine cu scopul de a verifica modul in

gheia sa hermeneuticS, precum qi gramatica sa apofaticdla r6ndul 1or, teologia sa. Din moment ce modul in

Lossky t-a tratal qi i-a criticat pe teologii din trecut, dupdau observat Williams qi Laats, este "adesea incorect qi

, vom adiuga o evaluare qi mai critic[ referitor lala notele de subsol.476

, A. Laats, D o ctrines, p.7 7 ; R. Williams, "Via Negativa", p. I 05.

Capitolul 4

Modus Cognoscendi: Epistemologia apofaticl Icreafiei

ceea ce este interesant de urmdrit de-a lungul acestui i'tregcapitol este modul in care principium cogrorr.",,,l'ifunc{ioneazd in planul epistemologic a lui Lossky qiprin .,,,eel ne propune s6 percepem o realitate transcendentA,^uqu .,,,,,este Trinitatea divin6. preocuparea noastri principaiF, ui.i ,,ueste doar sd evaludm in mod critic epistemoiogia iui Lossr.y ,ci, de asemenea, sd observd* nuiuru dinamicd u u..ntntstructuri cognitive in forma ei dogmaticd, anarizLnd divcrseperspective teologice.

Unul dintre cei mai in evidenld parametri ai epistemologici rrriLossky se fi-*rdamenteazd pe doctrina sa asupra vecrcrlbeatifice a lui Dumnezeu. Aceasti construclie conceptuall rrrelcopul de a umple golur epistemologic dintre transcendentir [r,Dumnezeu qi imanenla Sa. Vom analira modui i;';,;;.funclioneazd acest aspect in epistemologia lui Lossky in eforrrrlsiu de a transpune in limbaj realitatea existenlei rui bumn.r,,,rca Trinitate ascunsd.

intr-adevir, urmdnd caracterul apofatic al gdndirii pahistice, irrspecial in definirea dogmei Trinitelii, Lossky prera noliurreu',i,,Trinitate gi o dezvortd ca pe "misterul iniliai, sfantu Shntelrr

'realitilii divine, insdgi viala Dumnezeului ascuns. it

t92

' rP'43.

193

cel viu'j'77 Astfel. el introduce o schirnbarein epistemologia creqtind renunlAnd la pdrerea

16, potrivit cdreia Trinitatea reprezinrd o simpl5 cheieicd de inlelegere a existenfei intra-trinitare a luigi a irnbr5liqat interpretarea potrivit cdreia Trinitatea

Un proces ontologic de intrepdtrundere a vielii umane gi478 Tocmai de aceea este nevoie sd privim mai atent la

speciald a lui Lossky cu privire la Trinitateatenlie propriei sale hermeneutici.

aceasta nu este o sarcind uqoar6, din moment ce pentru

, dupd cum am putut deja observa, Trinitatea este "in cellnalt sens, o antinomie" in care ambele afirmatii sunt

, qi anume cd aceastd dogmd este cel mai inalt punct

;iei" gi c[ ea transcende fiecare afirmalie pozitivdexistenla lui Dumnezeu.4Te De aceea, primul pas in

noastri va fi sd indicdm cdteva dintre miiloaceleeare Lossky descrie teologia cregtini ca fiind inrdddcinatdmod esenlial, legatd de Trinitate.

Revela{ia: Gramatica apofaticl a Triniti{ii

ile sale timpurii, Lossky preia noliunea de cunoaqtere ape care o considera a fi "definilia teologrer ca

p.46. Referitor la aceas6 viziune asupra Trinifi{ii divine, vede{i deMT, pp.27,31, 43-66; VG, pp. 66, 68f,74, l0l, 106f,127f, 133,

0T, pp.37, 46, 53, 55, 91, 95; ILG, pp. 14-l 8; 2'7, 37, 77, 7 9f , 83, 85ff,104, 116, 147, 17 8f, 181, 215.un rezumat excelent referitor la tema hermeneuticii trinitare,

K,J. Vanhoozer,Is there a meaning in this text?,pp.455-467.

intreg"'48' in ton cu in{eregerea lui Mortmann asupra ,(.e\ruaaspect, Lossky consideri c6 teologia este efortul gir.riri, .r,l eclarifrca propriul s6u limbaj despre Dumnezeu. Totu;i, rprgdeosebire de Moltmann, pentru Lossky, * ur"r**'",i,Xepistemologic nu are roc in economie, ci-in sfera .*i*rr., iu,Dumnezeu ca Trinitate. in accepliunea lui Lossky nu .jr,.iinici o altd sursd de cunoaqtere autenticd, nici un aliconstit,,,,,itexact al teologiei creqtine decdt Trinitatea oiuinarri rrconsiderd ci prin,,cunoaqterea Trinitdlii,, este utinr-1p,,r,,,,,1teologic in incercarea acestuia de a obline t.".rrii,,'.|,,1Dumnezeu.482 Dupd cum subliniazd el, "cel mai t*rifr".''uirevelafiei" este "dogma Sfintei Treimi", care poate fi atins rr.rrfin mod antinomic.a83 Astfer, parametrii trinitari reme,(, (lcunoa$tere perfectd, care este superioard oricdrui alt rilt ,lecunoa$tere intelectuald, cum er fi cunoaqterea bazati pededuceri rarionale din scripturd, creatrie sau istorie.Mai r.rrrldecdt. atdt, I,ossky crede cd o asemenea .r"o1;,...

'..,ri*

superioard chiar gi cunogtinlei oblinute prin gramltt(.tcredintei.484

otl ,o, p'9' Faptul cd o cunoagtere a lui Dumnezeu presupune un ase,r(.re43l 1mn9rtgn1 in teologia rui Lossky, nu ar trebui u ne surprindi diversrrirrrlargd a definilii ale sale despre .cunoagtere,.

intr_adevdr, el ,;;;;;;,;;."cunoagterea supremd,'

_(VG,.p.9); ',.cunoagtera necreaE,, (VG- n.la1,"cunoa$terea perfecra" 1VG, p.44; MT, pp.99. 217 " 240):..."""uriJ*1, , ,,,"divinizeazd" {W, p.66): .,cunoaqterea'simbolicd,, fl6, p.tOZ\;,;,;;;;.

cunoaqterea" (VG, p.106).;,,adevdrata cunoagtere,, fUf, p.Z\Zi; y'C, i.'l',''i't,"cunoagterea simpld', (MT,

-O.231; l/G, p.ll5); ..cunoagterea

direc6,, (1,{i,p.44) ; " cuno aqterea realidlilor secrete,' (Uf , i.Z+11.48r vG,pp.46,66.482 747, pp.2l7, 240; VG, p.46.4,83 MT,p.43. Dogma Trinitdfii pentru Lossky este o srructu* antinomicrr ,;rde aceea, cere o anarizi epistemologice ce merge dincoro de domcrrrrrlintelectului gi ajunge in metaintelect gi in meta_logic.*o* VG,pp.45,129.

194

pp.9-37.

195

eum se poate vedea, Lossky promoveazd cunoagtereaepistemologiei creqtinei pa fiind unica sursd a

alte deduceri trinitare din orice alte surse diferiteTrinitilii misliss.a8s Williams evalueazd dogma

Trinitate a lui Lossky precizdnd cd:

,,,cloctrina Trinititii este punctul cardinal al 'teologiei

n€gntive'. Este o 'cruce pentru intelect' nu pentru d ofer[ osnigrnd logicS, ci pentru cd ne prezenti o imagine a surseilntregii realitifi care dd peste cap inlelegerea noastrd cuprivire la individualitate ca fiind categoria fundamentah.Dumnezeu nu reprezind nici un singur individ, nici treibdivizi: Dumnezeu este exemplul suprem al individului, oViaf6 pe deplin tr{iti in^ekstasis qi kenosis, din moment celpostazele divine care Il reprezind pe Dutnnezeu sunt in

totalitate definite de relafiile de dragoste, ddruire, rdspuns.486

ne conduce la urmdtoarca etapd a cercetdrii noastrela epistemologia lui Lossky, unde va fi abordatd

cunoaqterii lui Deus absconditus.

4.1.1. Vederea beatifici a lui Dumnezeu

Lossky cunoaqterea lui Dumnezeu ca Trinitate este uncpistemologic in care vederea lui Dumnezeu, gi anume

misticd a omului cu Dumnezeu. ioacd un rol unic.vederea lui Dumnezeu, ca o sursi epistemologicd, numod ralional de abordare a lui Dumnezeu, deqi, intr-omdsur6, aceasta implici rafionalitatea umand, ci este

dcgrabd "o cunoaqtere supremd", o experien!5, ce depdqeqte toatd ralionalitateaumand3s1

p,87.Williams, "Eastem Orthodox", p.506.

Noliunea de visio beata a fost, de asemenea, folosita irr rrrr{frecvent de cdtre Sf. Thomas Aquinas, depi cu o semni|itrrlrgtotal diferitA.488 El crede cd ,vederea lui Dumner.,,. ,,rtgputerea mrn{ii create de a vedea esenla lui Dumnezeu. l)rrp!cum scrie €1, "essentiam Dei viiere potest intelltt.t*,

"7"sqSys".48e De asemenea, el subliniazi faptul cd penlrrr g

vedea nattxa lui Dumnezeu (essentiam Dei), se cer tl,,rralucruri: "trebuie sd existe o putcre a vederii qi lucrur ,,rretrebuie vdzut trebuie sd apard la vedere,,.ae' Atunci, ur'r:lndacest principiu, Aquinas subliniazd faptul cd "Dumneze, cirtautorul puterii inlelegerii qi poate in acelagi timp sd lie 1lobiectul infelegerii". in propriile sale cuvinte ,,,*oiitrrtur, ,,lautem quod Deus et est auctor intellectivae virtutis et ahintellectu videri potest".qgt Tofugi, Aquinas argumenteazrr t'rlpentru a obline aceastd putere de inlelegere avem nevoic tft, rlanumitd 'oaseminare" (similitudo) cu Dumnezeu. Acc;rrliasemdnare cu Dumnezeu este, potrivit lui Aquinas, putcl.cgnoastrd naturalS de infelegere, o lumind "inteligibrlii"(intellectualis creaturae lumen), cate ,.derivd din ii,,,,,,,gprimar5" (a prima luce derivatum), qi este suplimentati tlc

'"putere care vine din har sau glorie" (superaddita gratiae, velglorias)'4ez El explicb mai departe c6 "nu este nevoie de lurrrrrrfca de o asemdnare in care poate fi vazutd esenla lui Dumnczcrr,ci de a perfecta mintea gi de a o int6ri, astfel inc6t ea s6-L p.;rrdvedea pe Dumnezeu. De aceea,pentru Aquinas, lumina nu csl€"mediul tn care este vdzut Dumnezeu, ci mijlocul prin carc l;,1

488 Sumrna,in special, Ia.l2.489 Summa,Ia.l2, l.490 Summa,Ia.l2,2.aei 6i6.4e2lbjd.

196

1984 and 1988).

r97

Ttzut; ceea ce face vederea lui Dumnezeu nu mai pulindircct5".4e3

Chrysostom vorbeqte, de asemenea, despre vederea luiatunci cdnd comenteazi asupra versetului din Matei

El considerd cd aceasta este o "viziune intelectuald careibil6 pentru noi" qi semnificd idea de "a-L avea pe

in Ednd".+sc Totuqi, pentru €1, vederea luinu este un mijloc epistemologic legat direct de

naturu lui Dumnezeu. Ci, dilema lui Chrysostom esteba legatd de: "Cum poate o naturd creatd si-L vadi

necreat?". Atunci, el argumeanteazd cd "dacd suntemili sd discernem in mod clar o putere imateriald

fie ea qi creald, dupd cum s-a dovedit adesea incan;J', cu atdt mai pulin putem discerne Esenla, care este16 qi necreatl".4es El comenteazd:

$tiu cI Dumnezeu este peste tot gi qtiu cd El este peste tot inlntreaga Sa fiinfd. Dar nu qtiu cum este peste tot. $tiu c[ esteEtcm qi ci nu are inceput. Dar nu gtiu cum. R4iunea mea nuteu;egte s6 infeleagd cum este posibil pentru ca o ese{5 sd€xiste dacd acea esenld nu-qi primeqte existenla nici de la

!ine, nici delao alta.496

spre deosebire de Lossky, Chrysostom a subliniatitatea raliunii umane de a concepe natura de neinleles a

Ia.12,6.J, Chrysostom, Homilies on the Gospel of St. John, Homily 15.2,T.A. Goggin, , (New York, 1957 and 1960).

Homily /5.1. Pentru Chrysostom, vederea lui Dumnezeu este, deo viziune mediatd despre Dumnezeu prin Intruparea Fiului.

J, Chrysostom, On the Incomprehensible Nature of God, HomilyEad, de P.W. Harkins, (Washington: The Catholic University of

lui Dumnezeu, precum gi nevoia de mediere in demersul rrrcu privire la El.

Degi in viziunea lui Lossky vederea beatificd transccnth,,1111]"

perceplia ralionald umand, el o considerd incd clrc'rmstrument epistemologic ce este esenlial in abordarea rrirtrascunse a lui Durrqnsn,,-o-^ llnez^eu' Totuqi, putem presupunr,transpunerea acesrui _ rfor .piJ;*"il;l;" #-"""..,i,,r-l::T:T*;:iu .^i.^.tiTu,- q, u,*,n.u," o l;;p'.;,'';

De.aceea, vederea beatificd nu va putea niciodatd sd_Linfelea.sd-pe.Dumnezeu, deoarece, f" ,irirp .. nut"u.u ,u oiui.greprezintA obiectul sdu formal, ou_I- u.a" i. nuor"r.u in

semnificafiei sale in cuvinte, oin --trim""n,

.l'T"rr,,, riconsiderd un element esenliar ai teologiei crestins.aeT El cr* r*rfcd vederea beatificd este un proces elistemotogic care irrt,r,p6aici, "in via',. in experienla extatici u utegito, gi sfdrgc;rt. ,,1;

l::i:!'-I"escarologie.ael prin urmare, Lossky confirmd, in rrrrdrndrrect, faptul cd existi o anumitd, corespondenli irrtt€transcendenla divin' gi teologia creqtind, din moment cc t e*ldin urmi igi clarifici obiectuiin u o'air."-e pe prima, arrr elpdstreazd categori'e ontologice .u ninJ rlparate $i distincrc :

111ur,64f; vG,p.to4.^],i,!:;^l ?;,,TT:,: :l y !y:a obie*ul cunoasrerii supreme este es(,, r,,i.111!1,i.:,il,.r:T":-,^.^y,ff :1,u"""i*""_"J'.u".,,i"#".fi:;l;i:llllnT:,,1'"T::'::31 ::::l ?ug cum ;;" ;;;; ;;;:'lJ*,"'"' ;ill T;SJil* :l?:'ilT,:l',*:T ;11""e;;;;' ;i:o*.#frr;:;Til'i iliill ;;"', :::: ?, :_'::.*.::.n t * in.p." "*p'.i";; " ;;" il ;#, ::; H;' u"rX'll i !IHT::,'::Y l1t':i'l y'"i. si u 1r.'"u i;,-, h,;;,; "ili.:-i;ili iXi.,ffili:, lll, ::^ligll, :"d:rl1.."ge ii ;d#; i''i';ilf ;#;U:1,' :1,doar posibilitatea iileleger ii ei,,. VG,' p.li.";;""#fi &";

198 199

$uportant s[ afirmim interpretarea lui Lossky desprecu privire la acest concept al vederii

pp,l6f.Pdrinlii Bisericii primare Lossky a me{ionat pe scurt: 1) Teofilcare a abordat problema posibiliElii de a-L vedea pe Dumnezeu.

I vorbit despre "forma" sau aspectul (e iSoq) lui Dumnezeu ca fiind" sau "inexprimabild" gi de aceea, nu poate fi vdzut cu ochii

Yedeli VG,pp.27-30. Vedeli de asemenea, Teofil din Antioh, "Ad", Book I.IV. Totuqi, Teofil subliniazd faptul cd maiestatea luinu ar putea fi "cunoscu6 qi infeleasd prin lucrdrile Sale" (Book

susfine cd acest fel de vedere nu este o "vedere direc6, degi,lzeu care a ereat toate lucrurile prin CuvAntul qi i4elepciunea Sadaja ca Trinitate: Tatdl insugi manifestAndu-Se in lume prin Fiul 9i

tt,6lu$i rndsurd in care se vede El insuqi, in mod desdvirqit,rufie ient qi cu o implic alte perfect}. gg

vcderea lui Dumnezeu ca mijloc de abordare ai, este, potrivit lui Lossky, o trisdturd comuni

gdndirii patristice, cdt qi a tradifiei Bisericii. De aceea,

Sfhnt". VG, p.29. Pentru Teofrl, vederea lui Dumnezeu este unde inv[{are care incepe cu transformarea personalidfii umane prinin Hristos (Book I.II,VIII) continud printr-o observare atentd a lui

gi a lucrdrilor din crea{ie (Book LV,VI; Book II.IV,X) qi apoi, va"acesibil fiinlelor muritoare cdnd acestea sunt inviluite in

itate" (Book LVII). De remarcat cd Teofil nu face nici ointre o vedere "direc6" qi una "indirectd" a lui Dumnezeu.

Irenaeus din Lion a subliniat de asemenea conceptul vederii lui. Vedeji, St. Irenaeus, "Adversus Haereses", Books II-VI; vedeliea VG, pp.30-37. Lossky subliniazd faptul cd pentru Irenaeus

lui Dumnezeu este o revel4ie progresivd a lui Dumnezeu prin

Bisericii500

adicd, "vederea profeticS", prin Fiul, adicd, "vederea adopfiei" qi16l, adicd, "vederea escatologici a impdrdliei cerurilor". Yedeli, VG,

Cf., Irenaeus, Book IV.20. Lossky crede cd aceasta este "oprogresivd a lui Dumnezeu" care indic6, la rdndul sdu, o rutb

ti corespunzdtoare pentru incercarea umand de a capta vederea luidin ceea ce poate fi cunoscut din economie p?tndla ceea ce nu se

A. Epistemologia lui Clement potrivit lui Lossky

Lossky susline faptul cd clement Alexandrinul a dezv,lrrlideea vederii escatologice a lui Dumnezeu, care in prear'htlfusese inleleasi doar in forma unei condilii viitoare a cr.r,rcredinciogi, condilie care indici o nou6 etapd, a existcrrfelumane' dar care subliniazd de asemenea o vedeie prezenti rr lrrrDumnezeu, care corespunde epistemologic cu concepful dcspreuniunea cu Dumnezeu printr-o contemplare mislis[.sOl

manifestdrile progresive ale persoanelor divine in economie prin firrrrr *economia lui Dumnezeu este defacto sc-ena pentru o vedere a lui Dumncrpucare este pe deplin revelat prin }Iristos. in plus, pentru henaeus, vedercrr lrrlDumnezeu nu este doar un mijloc epistemotogir a. a osine ,rr*ugt.,",, ,ii,teconomia lui Dumnezeu, ci de asemenea, o posibilitate ,*p..in.',.,,',,kipentru fiinlele umane care,lardndul lor, reflecd insdqi slava ruibu'r.c;,..El argumenteazA: "Omul trdiegte pentru slava lui Dumnezeu, i" ii,,,r, ,,viafa omului este vederea lui Dumnezeu" (Book IV,20). Tofuqi, t.rxrLlinterpreteazi aceasta ca pe un ('progres

spiritual al omului, fiind'irdrrirt rrrDuhul 9i prin Cuvdnt la comuniuneicu taUt,,. VG,p.3l. Atunci, se part,+rpentru Lossky, revelalia progresivd a lui Dumnezeu de la transcentrcrqacdtreistorie slujegte in mod epistemorogic ra ninic altceva aecat u a in,iica9- :11. intoarsd pentru fiinta umand, din istorie cdtre transcenrlt.rrli(deificare). Totugi' esre importanr faprur cd Lossky varideaza";;;;;i;;;, ,;;,ontologicd a fiin{elor umane prin participarea loria revel4ia lui Dumner,,rrFl i$i bazeaza argu'renful pe interpretarea spuselor sf. Irenaeus porr\ilcdrora transfigurarea lui Hristos pe Muntele iabor, vederea lui Hrisr.s ,rslava Sa, este, in mod esential, vederea prin care omul participa in lurrrrrrrrDumnezeului invizibil astfel ajungdnd la stadiul de deificare. vc, pp.iir,cf.' Book IV.20' Ar rnai trebui notat faptul cd, pentru Irenaeus, aceiisrrr,ri,rde deificare nu este atins de fii{ele u-un" prin nici o contemplare misrirri.ci prin comuniunea progresivd cu Dumnezeu ere ating'J.prtnn,..,,escatologiei (Book V.36).

poate cunoagte, Si anume natura Tat6lui. VG, pp.30f. insd, dimporrrri,vederea lui Dumnezeu, conform gdndirii lui Jienaeus, este tegrrrr ,le

fll Vedeli MT, pp.34, 164, VG, pp.3g-46. Aceastd idee a vederii hirDumnezeu ca pe o contemplare misiica a fost combdfutd in mod seri.s rlcunii teologi' Printre aceqtia, Anders Nygren, un teolog luteran suedez, cirre

200

(Berkeley and Los Angeles: University of Califomia Press, 1954)143.

cc unii teologi au interpretat vederea misticd despre)u ca fiind total opusd vederii escatologice502,a creat un sistem mai integrat pe baza cdruia vedereaqi vederea escatologicd servesc drept doud niveledin ceea ce reprezintd misterul cregtin. in tradilia

Clement a identificat primul nivel ca fiind cel "cupufine mistere" (prrcpd pluotripra), care este "un fel de

iune sau de pregitire doctrinald", qi care conduce inspre

asocia notiunea de vedere misticd a lui Durnnezeu cu noliuneade'eros'. El scrie cd "Eros este transformarea omului de la sensibil

ibil; este tendin{a sufletului uman indreptat in sus; este o forfd6tre conduce sufletul in dire{ia lumii ideale", A. Nygren, Agape and

de P.S. Watson, (London: SPCK, 1953) p.170. Ca un efort umanttinge pe Dumnezeu, "Eros nu este in nici un fel o afirmare sau o

a sensului-lumii; dimpotrivd, este intorcerea sufletului de la ea".Agape, p.179. Potrivit lui Nygren, ddScinile conceptuale ale eros

aldturi de o linie continud de intemretare care incepe cu neogi cu teologia din Alexandria, include pe Dionisie Areopagitul

pe Augustin, Erigena, misticismul Evului Mediu qi sfdrgeqte cuI german qi cu sistemele speculative posbkantiene. Vedeli Nygren,

pp.182-200. Astfel, Nyg."n a negat contemplarea mistid pe care odi total nepotriviti. In schimb, el propune 'agape' ca pe o no{iune

vitd pentru a exprima uniunea noashd cu Dumnezeu, care nuo ascensiune umand c5tre Dumnezeu. ci calea lui Dumnezeu

0m printr-o dragoste complet gratui6. Vedeli Nygren, Agape, inp.210.

spune cd existd o distincfie clard intre vederea escatologicdmnezeu qi contemplarea mistid a lui Dumnezeu. Vedegi Nygren,

ln special pp.220ff. Andr6 Festugidre, consider. de asemenea c'din Alexandria gi Origen au fost fondatorii a ceea ceel numegteitate filozofic5" ce vorbegte despre o perfecfiune actuald gi despreiurediatd a lui Dumnezeu care este posibil de i4eles, dar doar in

gteatologic. Vedeli, A.J. Festugidre, Personal Religion Among the

cel de-al doilea nivel, cel1-tuorripua), in care noi nu

"cu mai multe mistere,, (trrr yniamai inv5ldm despre realitdli. t r lecontempl[rn.so3 Lossky rndicd faptul cd aceastd t,t;iplcontemplativa.esi.e cea mai inaltd, etapd, a spirituaritaiii .r"ii,,ieenolrela a vielii creqtine deschisd doar celor care ar,'l,,al

s03 ttc, pp.tg-24; MT, p.r64; vG,p.40. Aici, Lossky descrie aborth*4contemplativd a lui Dumnezeu ca fiind un fel de .*p..r"rya ,pr.ii",,i,,',',,,-nu are nici o lesdturd cu procesul invdfdrii spirituate.-i1J:;;;;;;;,,',,;"clement decratdia moaut-ie roni",oprui. fe caro,l avea in minte csre e*to.l,".Tpl1.: p"n

-analid' care este, ara i"a"*rt, ;' ;;# ;;;;.:li;-,lnvafdrii spirihrale.vede[i, stromata, v.t. clement afirma cd,.cer cir(,,Fa comunicat fiin1a qi via[a, ne-a comunicat de asemenea ratiunea, do'irrtr tgnor sd trdim in mod rational qi corect". stromata, v.l. Mai

-urt a".ai uigr,clement asociazacontemplarea cu ceea ce este cuv'nful rui Dumnezctr ;i rg

:11ll.l umand, spun^nd cd*atunci, Cuuantui treUuie contemplat dc trrtr€multe'n' stromata, v.3. Astfel, inferegerea, ca un proces ra{ional gi cr.crrrr4eff.I^:::::

r_:ll:ipl"ir, "oru"rg] si inume..nu existd nici cuno,r;rerp

^cra credrflfd, nrci credinld fdrd cunoaqtere,,. Stromata, V.:; u.a.it, ',i,

:,':f:T:3r*q:l::. Book r.5, in care clement afirmi in rnoa if...,:,r,,,u!r aJungem la unltatea credinqei qi a cunogterii lui Dumnezeu,,. Dr:n rr,er;motiv "sufletele in{elepte, curate precum fecioarele, i{elegdnd cd se,rrrl lrrmtjlocul ignoranlei lumii" ar trruui ,a;"p.,nca lumina gi si trezt.irr,6lljxnjea qi sd lumineze !n intuneric ai si alunge ignoranfa gr si caute adcr.;rrul$r se a$repte aparigia invdlitorului". St omitoiV.:. b"rig*, ail;;i ;';opus viziunii fi lozofice potrivit dreia adevdrata

l*:, f 1^.*iJ, i"oi*a,, er argumente;,t fiilit:"r",,::;ffi , l'' :';'qvrurl€ matenale este neggsry pentru a atinge adevdrata cunoagtere ;r rurDumnezeu". stromata, v. ll. El exprica r.p*?.a ..vonr in{elege mocrrr ,rp;Hl,r:. Hl1.:_1Tr]1T.il

p" '^.1

al contemphr ii prin anatizd,,;;;";;;,i't,,';;lli"!ii^.,r.:, prima noliune. inceprind. ." *"li.J,i,. ;;; ffiil; ll.'""'raldro drn com oroperdlile sale fizice, inldfurand dimensirrerr

lji::'*l :ryic:a 3 laigimii ei apoi pe ..u oiungirii. penrru punctut t,rrre"L rrar ramane exlsh o unitate, dacd am putea s-o denumim astfer, carc ,rreo anumiH pozilie. din care abstractizdm pozilia,qi acesta este conceptulrr rreT11?1"" stromata, v.lr' in consecinra, in Liistemologia rui clerrt.rrlanaliza ralionali si seoararea spirituali converg iar." un proces de inviilrrrcca fiind atift o analizAlstoricd, pr..u. qi o disc;pfu spirituald.

202 203

in cel mai inalt grad de mistere.50a Din acest motiv,susfine hermeneutica lui Clement legatd de faptul cdlui Dumnezeu este un proces intelectual, un proces

care incepe cu o curdfire, continud cu o analtzddar sfdrgeqte printr-o contemplare misticd a luio care lasi de-o parte fiecare lucru sau sistem creat.

Atunci, dacd suprimim tot ce poate fi atribuit hinfelor, ceeaee poate sd aibd sau nu legdturd cu corpul, ne indreptdm cutspeziciune (tinoppirfopeu), cdtre maiestatea fu€yeOoq) lui

Hristos; dacd trecern de acolo prin sfin{enie cdtre abis, (pd0oq;, vom avea o anumid cunoaqtere despre Dumnezeu,rcare le confine pe toate' (nautorcpcit<,rp), astfel ajung6nd sieunoascd nu ceea ce este, ci ceea ce nu este (oiX 6 iotLv 6

6t pui totLv yuc^lpiouuteq).5Os

p.40. Clement folosegte aici termenul grecesc 'tiQe.l,6vreq" pentrucare poate de asemenea S fie trandus ca "sustragere" cu

de a indeparta ceva din conventiile sale. Vedeli, Clementis, Operum Omnium, in "Bibliotheca Sacra: Patrum EcclesiaePars III", (Lipsiae, Sumptibus E.B. Schwickehti, 1832) p.52;

de asemenea. Stromata. V.ll. Intr-adevdr, Clement subliniazdde sustragere din lucrurile materiale ('d|<L6vreq pLu toO oc,rputoq

Lq') care, dupd pdrerea sa, este necesard pentru atingereacunoagteri a lui Dumnezeu, dar nu in detrimentul r4ionalului.

c€ este interesant aici este faptul c[ Clement Alexandrinul dezvold uncpistemologic bazat atdt pe capacitatea umari de a rafiona adevdrul

prin crealie, Scripturi, Intrupare (Stromata, V, 3), cdt qi peumani de detagare (sustragere) de lumea rnateriab, departe de

ile sale. (Stromata, V. I l). Totu$i, pentru el, separarea consd intr-o: spirituald" (ouu€oer nueupLarLlfl) aceea este, in mod esenfial,gi speranfa in Hristos" (rrlq 666ns ro0 puonlpiou ... b torLu r\

1oi | ?l.nu6) care ne ajuti sd cre$tem nivelul cunoaqterii noastre

IA,

Pentru Lossky acesta este un mod apofatic de cunoaqterc. rrrr{ce in epistemologia lui crement n,, Jfost diferenliat ciar rirl;r rre"speculalia analiticd" a incercirii filozofice, astfel sfhrgintl rrrrr=un fel de "misticism intelectualist sau supra-intelectual:sm', irk

Cu toate acestea, Lossky atrage atenlia asupra fapfirlur rflclement considerd ci o cunoagt.i" uporrticd nu este-sip.:,:i,,,,isnici unui alt-tip de cun_oaqtere, din *om.nt ce, pentru ccl tltrlurmi, modul gnosis (ai6Loq Oeopia) este un proces ascetrr. nfunei invS!6ri contemplative_perpetu e', care lintegte ta,in,ie,,,, rranume "o stare de impasibiritate" care este scopur final u, ,.,,,rircregtine. Credinfa, in acest proces, dupd bum Losskv tlrnterpreteazd pe Clemenj, estg doar primulpas de la pdgiirrr.,rnla gnosis' Doar intr-o viafd dedicati contemplarii ,,gno"sii,.,,i;lpoate atinge stadiul impasibilitdlii prin desfiinlarEa arirr arafionalului, cit gi a emofiilor.soz ;js aLeea, in mod.oor..u,.ni.

despre Dumnezeu p6ni la punctul inlelegerii ,,slavei" ,,misterurui,. ir*Durnnezeu. Vedefi, Stromata, y.10.

so6 yG, pp. 40-41 .s07 MT,"p.47.;

YG,p.43. pentru Clement ,gnostic, (o n{iune diferitd flr1ri tlrgnosticismul filozofic) este un .,om i4elegdtor gi perspicace,,, care .:l,r,o

lucruri bune din dragoste" ca rezultat al fropriei sale dedidri. Astfcr. ,,rface lucruri bune", pentru crement inseamni'atat a articula o .,cuno.;t,.rrdespre Dumnezeu cu scopul practic", c6t qi a "exersa,, intelectur rrrpropriile sale cuvinte: "Deoarece exercitarea inielectului prin,*rr"i!u ..riuprelungiti de un efort continuu. Iar efortul continuu ai intelectului esteesenfa unei fiin1e inteligente care rezuld dintr-un proces ne?ntrerupt rreamestecuri qi rdmane contemplarea eternd, o substanld vie,,. Aturr, r.T:l l" l

cd o "conremprare eternd" nu conduce Ia o srare de impasibirirrrr,cl la un srstem etic, ce demonstreazi in mod pragmatic cd adevdrul dobalrrlrrin mod ra(ional este intr-adevdr un adevdr u"utia. ltui mult decat irriir,"cunoaqterea lui Dumnezeu" pentru clement este in intregime identici L.rr'lnantuirea veqnicd". cea dintdi este, intr-adevar, prefeLtd de gnosrr,idatoriti faptului cd aceasta implicd de asemenea o dorinla addncd p-enr,,r,,trdi "dupi chipul gi asemdnarea Domnului" nu doar pentru a &ut, rirrbeneficiu personal prin mantuire. Acest proces oe ascensiune cirrr,

204

p.45

explicd viziunea lui Clement asupra contemplSrii cat'fbricire supremd" sau o stare de "beatitudine", care poate

mentati chiar qi in aceastd viat6.508 In aceastd privinfS,identifici o modificare teoloeic[ de la viziuneaicd a lui Irenaeus despre Dumnezeu la participarea

propusb de Clement pentru cei ce sunt binecuvdntali sdin lumina eternd a lui Dumnezeu.

trebuie notat faptul c[ Lossky a dorit sb duci aceastdchiar mai departe in sistemul sdu epistemologic,

ntdnd in favoarea unui apofaticism qi mai radical. El

Orice ar spune Clement, contemplarea lui Dumnezeu (yuriouqtoO 0eo0) gi m6ntuirea eternd (ootepLa h u'ttivuoc,) sunt, defapt, separate aici, chiar qi numai in gAndire, gnosis esteridicat deasupra mdntuirii. Degeaba spune el d credinla esteddicatd la gnosis prin dragoste (riyrinn), pentru cd aceastddyrinrl este eclipsatd de yvriouq, gi exact gnosis ocu@ acel locln era ce va veni pe care Sf. Pavel o rezervi in mod exclusivepentru dyrinq.509

doar un prim pas fbcut de Lossky care a introdus ofie epistemologicd intre credinld gi gnosis, distinclie caredin urmd a sf6rqit ca o gramaticd epistemologicb totalde modelul tradilional. Astfel, spre deosebire deel susline cd gramatica credinlei este doar un pas mai

ln epistemologia cregtinl, care este intr-adevdr necesar

lui Dumnezeu (a fi ca El) este indus prin credi4a care este,lui Clement, singurul mijloc al dinamicii spirituale al miqdrii de lala cunoagtere. Pentru toate acestea ved{i, Stromata, N.22. Yedeli

l3cmenea, http://www.na,vadvent.ors/fathers/02I]4.httn. pentru oalternativd a textului original.

pp.l8-20; VG,p.44.

pentru oblinerea mAntuirii lui Dumnez:.r, in timp ce granr''rr€contempldrii mistice atinge s.tadiul epistemic .ir ,""i1,,,,ii *este necesar pentru a stab'i contactul .u .r.n1u--ni"i.i",,,rDrllrutezeu.slo Afunci, care .rt -io"ut

lui Clement lnepistemologia lui Lossky? Lossky c,oncruzjoneazd:

itfiil Jffi"". i:'!;?TuJ,:TlT" f *tru c on temp r are a

Bisericii. Va n nevoie d-;;;;;;i":ffiX":lTtl l',"#asceticd pentru a,inlocui aceasd J"pi, pf","",d,, *"-lpractrcd a contemplarii creqtine autenticJ, care se va intoarce,sub un nou aspect, la viziunea.r.utorog,.d a sf. Jrenaeus.srl

B. Epistemologia lui Origen potrivit lui Lossky

cdnd ne intoarcem la interpretarea lui origen fdcutd de Losskv,observdm o accentuare similare a elementelor apofatice trr,anaTiza epistemologici a cerui oin ur,ni. ul dezvoltd o abo^rrrrr,apofaticd a lui Dumnezeu din teotogia fui Orig;n ;;il;;,faptului cd,, dupd, cum susline forrt V,".r.gtinii, dintr_un purelde vedere epistemologic, sunt i_i,arfif, in doua cares()rldiferite: 'ocei care cred,iqio.cei care liu;.;rz ne#;.;, ff;;;,,cei care cred, existd un anumit rnoa O" revelalie de lirDumnezeu, care este ajustat potrivit .u ,*g"f lor specific, .,,1

510 747, pp.46ff, I/G, ppA5-46. Clement nu spune nimic in mod speciliedespre esenla fiintei lui Dumnezeu in in....u.iude ̂contempla'".'in 'noa -"i1*, l1"rrr.r"i"lii.3,'"ir"il. Hq;l:,.;;viziunea lui Clement asupra m'ntuirii, go;iir_ulur gr credinfei. Losskv is,bazeazd, afirma[ia, mai

-degrabd, p"

',ri--

""rrit puru; din poimanir..t.

coleclia de aga-numite broquri ".-.ii..

..rir. in ugipt in care ..cunoaqter.,ireste prezentatd ca o formuld_rleificatoare,,. VC, p +5; vede{i de asemencirclement, p aedagogus, Book 1.3 ; st oiiio,' iv-.;.,'

-'' v euelr sc asemenci I511 ItG,p.46,s12 OT, pp.53, 59; MT, p.62; ILG, pp.35ff; VG, p.46.

206 207

1tiu, gdicd, $i un mod total diferit de revelafie pentru cei"cei perfecli". Celor dintdi li se oferd doar

imorale" in "sensul literal" al Scripturii, in timp ceurmd li se oferd adevdratul "gnosis", qi anume

referitoare la Trinitate sau la teologie" pentru aoosensul s[u spiritual".st:

lucrurile stau astfel, nu ar trebui sd fim surprinqi sdim cd Lossky interpreteazdicapeun mesaj pentru "o

Ioan, in special

mesajul lui Pavel cdtrepersoand neinvSlatd", in

prologul sdu, este adresatce mesajul lui

p.46. Este mai degrabd qocant sd suslinem exegeza lui Losskyla Homilies on Leviticus a lui Origen, din care cel dint0i extrage

aceste concluzii. Origen identificd aici doud categorii diferite detn incercarea lor de a interpreta Biblia: o categorie este reprezentad'perfect', cel care "este invS{at de Dumnezeu Insugi" cu privire la

diferitelor texte biblice, in timp ce, cealald categorie estede cef inferior', cel carc are nevoie de un invdtdtor uman

a putea percepe vocea lui Dumnezeu. Ved{i, Origen, "Homilies on13'in T.P. Halton (ed), The Fathers of the Church, (Washington:

Oatholic University of America Fress, 1990) p.232. Aici, Origen nudistinclie intre "cei care cred" qi "cei care gtiu", ci face doar distin{iecei care pot percepe in mod clar vocea lui Dumnezeu din Scriptud, cu

atenti", "iluminatd de Duhul" qi cei care au nevoie de un ajutor- - "_^ "J"-- '

pentru a obline aceasta. in mod asenrdndtor, pentru Origen, lipsa dea Trinitifii nu este o caracteristicd a unei persoane 'simple', ci oa unei erezii. VedEi, Ibid. pp.239-240. Potrivit lui Origen,CuvAntului lui Dumnezeu trebuie revelate nu celor care urd

cer intr-un stil apofatic, ci celor ce renur{d la sferele ceregti pentru ain propriile lor vi{i astfel inc6t sd poatd deveni ei inqiqi "un loc

, Cei din urmd sunt cei cu "inima cura6", "cu mintea curdtitd", "cusincer", dar care sunt capabili sd infeleagl misterele lui Dumnezeu.declar6: "sd acorddm atenlie astfel incdt sd nu ne dovedim

nici de aceastd inlelegere atdt de mdreald qi atdt de sublimd, ci ca, inI rdnd, sufletul nostru S devind 'un loc sfbnt' astfel incat sd primirn

sfinte prin harul Duhului SfAnt...'. Ibid,p.244.

"celor care sunt capabili de cunoaqte1g".5r4 $i mai gocanr csrefaptul cd, pe baza descoperirilor de mai ,ur,'Lorrky uO".Ui f ,,Rara.di.ema sa epistemologicd un alt principiu rrl*.n.i,i,,,potrivit cdruia:

...tot ceea ce are legdfurd cu umanitatea lui Hristos aparlineeconomiei; a fost destinat credinfei celor sirnpli. fot .""r1.are legdturi cu divinitatea lui Hristos este rezeryat teologiei qicelor perfecfi, celor care au abilififi pentru contemplare.s-ts

Lossky asociazd, aceste dou6 stadii diferite ale perfecliunii r,udoud moduri diferite d.e via!d,, gi anume ,,via!a activd pi virrl;rcontemplativd',, care,. potrivit interpretdrii iui Origen, riu,,raspecte deduse din istorisirea biblicd despre Vf"rt? ing,,,,,activd) qi Maria (figura .contemplativd).s

ro prin ;;;;, li"?ii,,fcontemplativ este superior gi mai de dorit in relafia nour*'.,,Dumnezeu dec6t stadiul activ al vielii umane.

in special, este interesanti o altd analogie preluatd de Lossk r1.

tl 9-rlg:n,

conceplia conform clreiaitrucfura templului deta lerusalrm corespunde .,gradelor de perfecliune llrcunoa$terii".517 Urmdrind aceastd corespondenld, Lossliy*concluzioneazd:

D€ aceea, creqtinii trebuie sd urce trei nivele: primul nparcrlrcrj- lupta pentru d.r&.Qevu qL dragoste; al doilea QuoLrcil Oeotpis _

s14 rG,p.47.sls 6i6.t -11or,p.59; vG,p.47.rIt vcj p.47. Acestea sunt anarogiire dintre templu gi oameni in ceeir ..,,pfive$te cunoaqterea: 1) curtea exterioard - oamenii activi;2),"r"'rriDumnezeu - oamenii contemplativi; g) Smnia Sfintelor _ cunoagter.i.'perfectd despre Dumnezeu.

208 209

cunoa$terea misterelor cre{iei qi al treilea 0eol'oyLa

cunoa$terea lui Dumnezeu prin A61oq.518

, cineva s-ar putea intreba pe ce se bazeazd Lossky c6nd

aceastd cunoastere a lui Dumnezeu prin Logos, carc

ln viziunea sa, gradul suprem in ascensiunea creqtind cdtre

iune? Lossky rispunde c6 cineva poate atinge aceastd

tere "fiind asimilat cu Dumnezeu", care este "starea

sau uniunea cu Dumnezeu, rcalizatd prin excludereaalte linte a perfecliunii".5le

i, inseamnd cd deificarea se realizeazd prin contemplarea

vederea lui Dumnezeu, care, la rdndul sdu' potrivit

rii date de Lossky despre Origen, reclamd doud

conceptuale principale. ln primd instanlb, contemplareao "cunoaqtere (gnosis)" care este dezvoltatd "in

I cadrului unei doctrine intelectualiste" despreDar, acesta este doar un prim pas cdtre o vlzune

Lossky urmdreqte aici o dezvoltare paraleli cu infelegerea lui Origen

fitoare la afirma{ia "Dumnezeu va fi totul in toate" argumentdnd d

devine totul. intr-un asemenea mod incdt mintea umand nu gtie

altceva decdt pe El-. I/G, p.48; Vedefi de asemenea, Origen, "De

riu", Book III.2.2. Totugi, Origen are o perspectird diferitd

la acest subiect. El argumente azd cd "Dumnezeu va fi totul 9i in

in sensul cd intreaga creaJie va atinge "perfecfiunea" cdnd "aceastd

coruptibild a trupului primegte imbrdcdmintea lipsei de corupfie"'

De Principiis, Book IIL3.2 qi IIL3.7. Pentru Origen acesta este un

:nt escatologic, o transformare a universului ?ntreg. Pdrd atunci ni se

posibilitatea de a lua in considerare "natura Sa divir6 din

rplarea propriilor Sale lucrdri mai degrabd decdt din propriile noastre

nente gi cu toate aceaste4 percepdnd (cu ochiul) crea{ia Sa vizibild in

ce crea{ia invizibild este vazutd prin credin!6, deoarece fragilitatea

nici nu Doate vedea toate lucrurile cu ochiul trupesc, nici nu le poate

prin ra1iune". Ot''gen, De Principiis, III'6.I.

P*t.li _ despre Dumnezeu,rnteligibile", care Iasa unepistemologic mai inalt, careLossky comenteazd:

o "contemplare a realit;i lrh*spa{iu lurg pentru un starltrtranscende toatd cunoagtcrt,;t i

In scrierea lui^Origen, vederea ese{ei lui Dumnezer,cunoa$terea lui Dumnezeu in esen{a Sa, rmplicl un substral

ff {tfi1 rni{liffid*ffi : ::it#,ffi ica fi i n1d sp ir ituald p ar .,

* " t t " ri)," |

" {^ii de D umnezeu_ e s en t r rca sursa fiinfelor inreligibile _ ;;;r; s"_iriJ_u,".;,,corporald fiind o_anomalie, ceva "ur.

ir.Uui" sd dispard incele din urmd, sd fie reabsortit t, ;;;;;" spirituald, in uoOs_ul cel viu prin contemplarea 1u; p*nrrrr*.rzr

*::Y :::li1e cA. aceastd contemplare intelectuald, carc cstermprumutatd in primur r6nd din firozofia greceascd, trebrrir. r5fie declaratd necorespu nzdtoare pentru a ajunge Ia o in1clc1l,,recorectd despre Dumnezeu ss yyini1n1s.szz

i ,rn a doua rnstanfd, contemplarea impric5 qi o uniune hipostrrtrr 6rntre umanitate gi Dumnezeu: u""ria es; cel mai inart strrtrru

',11f{;!'ll';,("o,,f,t^o;^l::'"\r^Tg::::'fy!, caideea de .conteml,r,rrca

'li,#?H:T'"."1":l'"?1,?,,::-ll"::l$d.iffiJ1,l,l,X1'lilll,l,l,nterpr,eteaza ca pe 'spirituilnut", ul;;;;; v^vrusrv' .I mar deginrlr rr

comund ?n anr.,r." -l;^_;r^r^^

_,, .., a aceasta este o trislrtr||,ii;:i;i;:::";T:r::::r,lxt7yr1iir,r;;;;1#,,",T..:.,H'l j,;;the Image and itkeneis

-- -vrrb'rvr' /v' prJ' rotugt, ih cartea srt ltcunoasterea o,eqre n ""_^"!_O:!

Lossky susline o vizjunernui ,u,f i,r,ii;:#::l::::";^.:,:,:,.:1,.,nd. ascendentd

"-,i,i"rii care erimind iprogresiv toate atributete nn;t;,"1i];;:..i':'1!" uare eltmtnd in rtrill

penrru a culmine in n--r l.?-'f|,"1t obiectului pe care doregte d-l obtrrrnpentru a culmina in final

*rv vvrlrrurur Ir::are dore$te d-l oblrrrn,a Sa, Cel care nu

""r* :,u,,T:l

de i4elegere printr_o igno.un{d il;l;;;;;3"i3;,?.11.i"i1,:""'r";T,,o.l;":y:,I.;i:yiil,:ll:3:T$#:"r:?ll;:i:lJ.Tlff ;,ff ,:".!!i:Y,:ar,ezurtat"i4;"i;;p#&:Tft ,|ff :il:l:J:._yryi min1ii". Vede{i, MT, p.r3.s21 fG,p.SS.

; -1 ' ' - ' '

s22 ILG, pp.l3, 34f; MT, p.25.

210

, L1.8; I .1:9

zll

rlogic atins prin contemplxre.s2s Potrivit lui Lossky,

ist. o relalii "perihoreticd" inhe "calitSlile trupegti,

t0" si "divine", o o'co-penetrare" care este demonstratitnczeu prin fntrupare qi ni se aqlicd in mod asemindtor,iloacele vederii lui Dumnezeu. In cuvintele sale, aceasta

vederea lui Dumnezeu, care deific[ umanitatea lui Hristosde asemenea umanitatea noastri pentru nor m a

Astfel, tn viziunea lui Lossky, Origen a fost primul

care a formulat doctrina despre perichoresis, care"nunta misticd a sufletului omenesc cu Logos-ul

rcalizatd, printr-o o'uniune progresivb cu Hristos", prin

flinfa umani primegte un nou "sens divin" '525 lsl odatd ce

i p,l I l; VG, p.50. Uniunea hipostatici este o tenninologie impu$ de

iiui Otig.n. bel din urnrd vorbeqte despre "participarea la sfi4enie qi

:iun. qila divinitatea ?n$qi". Vedefi, Origen' De Principiis II'6'2'

origen aceasti participare la divinitate nu este o uniune hipostatid,

degiabi o identificare intr-un sens moral-spiritual cu Dumnezeu' Nu

rolarea in sine ne aduce in uniune cu Dumnezeu, ci llristos care

intre Dumnezeu gi umanitate. Vedqi, Origen, De Principiis,II'6'3;

p,50.

i invizibil" si El este accesibil in mod egal tuturor oamenilor 9iegal ascuns fald de ei tofi (potrivit afimaliei "nimeni n-a vdzut

ne Dumnezeu", Ioan 1:18). Apoi, el presupune d dacd existl vreo

euplimentard pentru ca cineva sd-L vadd pe Dumnezeu, atuncr,

nteazd el, aceasta este "a-L vedea pe Dumnezeu in inimd" potrivit

ei biblice "ferice de cei cu inima curad, cdci ei vor vedea pe

r", De aceea, pentru Origen, vederea lui Dumnezeu nu este

intr-o manieia- mistic6, ci mai degrabi "infelegdndu-L qi

indu-L pe El cu mintea". El scrie: "de aceea, prin acest sens divin,

al ochil,or, ci cel al unei inimi curate, cate este mintea, Dumnezeu

ff v[zut de cei care sunt vrednici de aceasta". Vedefi, Origen, De

pp.50-51. lntr-adevdr, Origen se referea la o categorie de oamenl

ru sa fie "instruifi in lucrurile divine din Sfhnta Scriptut6", dintr-o

€Ere .,depdqeqte natura trupurilor", dar a urmat o perspectird diferitd in

n sa. Mai intAi, el atgumentead cd Hristos este "imaginea

a pd$it in universul."sensului divin", prin contemplare, c:irrr.repoate ajunge in mod treptat la cunoaqirea perfectd a ratit..,i

C. Epistemologia Capadocienilor potrivit lui Losskr

Din moment ce dezb.aterea. teologicd a secolului al patrult,;r aintrodus o noud terminologie in iiterpretarea dogmaticJ,r.:01,,"Trinitate, Lossky definegte aceasti terminolJgie penr,,,' ,rexprima cu mai multd acuratele limitele uJ.rtui sisrr.rrrgnis!e39t_ogic._ Dupd cum vom vedea, Lossky datoreazi rurrlrlucrdrii .pdrinfilor capadocieni, in special p.ril i;i;i;;;;,;,"i,,,dogmaticd

{esq1e Trinitate, 'carc'a

influenlat ;;;;;;;;;, ',,,,

epistemologicd.526

C.l. Sf. Vasile cel Mare

Cel mai semnificativ aspect hermeneutic cu privire la SfVasile, pentru Lossky, eit. nouu modificare ,,i*t._"i"gi, aintrodusd de cel dint6i, o modificare potrivit cireia,.n.,,,l.,r.esenliale ale obiecteror" nu mai sunt distincte fala de ..;,;;;;.,i,.inventate prin refleclie - rcst irLvouuv,,.5zz Sf. Vasife pr"*;',,no.ud. qamatici epistemologica in care,.reflectarea,,'j;;;,i",,,,rol decisiv atdt in universul realitililor frzice, cat qi iii ,i,,rmetafrzic' ce inseamnd aceasti "reflec1ie" pentru vurill ,,.r!Iarg?.!9.stY explici faptul cd prin refieclie cineva ," op,,,,."activitdlii cunoaqterii umane" qi "caracterului sdu obicctrr..susfin0nd, in schimb, ,,o revelalie pasivd a esen{ei imprimale pr

526 Pentru o viziune artemativd asupra episternologiei capadocicrrrr,,ry:d:tL ! Otis, "Cappadocian Thoughti in Dumbarton Oakes papers, yrtll^2 (1.9_58), pp. 97-124; J. zizioulas,iThe Doctrine of the Hory irioiry, r r,=11ry-.,1"T""-"f the Cappado_cian Conrriburion,', in C. ScirwoU.i't*,t r.rnnrtandn Iheologl Today. Essays on Divine Being and Acl (Edinbirrp_lrT&T Clark, 1995), pp. 44-60.s27 rc,p.64.

212

ipp.sstr

213

Dumnezeu".s28 figsasfd epistemologie enigmaticd necapacitatea de a cduta adevdrata semnificalie adaie ne ajutd si schi!6m un concept nou despremateriald gi spiritualS evaddnd din "toatd analiza

'.s2e Preluand o asemenea gramatici

cd de la Sf. Vasile, Lossky cauti s-o aplice lanoastrd atdt despre manifestarea lui Dumnezeu in

e, c6t qi despre relaliile sale din cadrul Trinitdtii.

susline c5, in economie, deqi cunoaqterea despre

ru implici acliuni revelatoare din partea lui

aceste acliuni, la r6.ndul lor, ne reveleazd doar o

realitate care nu reprezintd ceea ce este de fapt

u in esenla 5u.slo in ultimd instanld, manifestarea luiin universul creat nu este nimic mai mult decdt

unicului oriois al Trinit6tii", o energie necreati, un

cpistemologic, prin care "exprimdm o anumitd noliune

l, Totuqi, termenul 'reflecfie', nu se gdsegte in terminologia lui

ln scrisoarea sa "Against Eunomius the heretic", pe care Lossky o

ri aici. Vasile reacfianeazd impotriva posibilitSlii "in{elegerii"

a semnifica{iei diferitelor entit61i. El susline cd este imposibil sd ai o

{ie deplini chiar qi despre lucrurile din lumea materiab (de

o fumicd). El argumenteazi" "Dar dacd cunoaqterea ta nu a fost

6 inc6 sd in{eleagd natura unei furnici neinsemnate, atunci, cum p{i

lauzi cd egti capabil sd-!i formezi o conceplie despre puterea

lui neinfeles". Vede{i, Letter 16. Punctul sdu principal este cd o

e a triirii sfinte este cunoa$terea smereniei qi umili4ei" iar

in duhul inseamnd avansarea in umilinfd". Vede{i, Sfdntul

"Ascetical Works" in R.J' Deferrary (ed.), The Fathers of the

(Washington: The Catholic University of America Press, 1962)

pp.40, 145ff, MT, pp.47, 56, 60, 7 l; VG, P.64'

despre Dumnezeu fdrd nici micar sd_I in{elegem pr.olrleat"n1i.".531

I:11u,1_::i cd preocuparea principald a lui Lossky estc ttr erace o..dtsttncfie epistemologicd intre esenfa lui Dumnezcu 1renergiile Sale pentru a proteja natwa enigmaticd rr lrrlDumnezeu. Totugi, cineva ," pouta intreba, din moment c(. ,uexistd nici o distincfie ontorogicd inhe esenld qi energii, crc t.ear trebui sd insistim atdt,de mult asupra celei epistero'oiogu",

De ce si nu incercdm sd credm un iirt"* epistemologic .uresubliniazd in^mod egal atdt transcendenla lui DumnezJu, ,:,ii ,,imanenla Sa?

lgt*v, in schimb, susline cd obiectul teorogiei este realitareelui Dumnezeu ca Tinitate, ceea ce reprezintl, de tirpt,"teologia par exceilenceD.s32 Dupd cum crede er, acesta estc cr,lmai inalt stadiu al cunoagterii, care transcende nu numai orit.r.alt fel de cunoaqtere, ci chiar gi contemplarea insdsi. Confor.rrr

stt frC.,-yV.6!-66. Aici, dl n:u, Sf. Vasile nu spune nimic despre ,energirlnecry!i',', Mai degrabd, el descrie ,'unrr"rarii. lui Dumnezeu in lurrrriryoaStrn (de^exemplu,. ,,mdrelia lui Dumnezef f.r,.r"u Sa, infelepciunea Sir.bundtatea Sa, proteclia Sa asupra noastri

'i'&Lp,ur.u .ludecd{ii Sale,,) r.*fiind "operafiunile" lui Dumneieu.ar" uin'.dt

" noi in timp ce ,.esen{a s;rrdmdne dincolo de oercefiia noastrd,'. V"a"6

";r" Amphilochin us,,, Le t I t t234. Este interesant de notat faptul cd, pentru Vasile ..credin{a,,, gi rrr'oenergia" creazd legitura epistemologiu pJntminlelegerea noastrd a natrr rrascunse a lui Dumnezeu. F,l afinr': it."din1u este sudcientd p"nt* u qii ,uDumnezeu existd, iErd a.qti ceea ce este nf; * ff ii .arpfateqie;;;;;;"

cautd". Vede{i, Ibid. Astfel, cunoagterea'"r"a"i divine implicd arrrlpercepfie, cdt gi inchinare...Totuqi, perce6ia nu.rr, un mijloc prin c,rr?nfelegem esenta, ci 'n,mijloc

prio ru.. in1.f"g"rn c6 esenfa existi. l)raceea' noi "credem in EI care este cunoscut gi ne inchir'm Lui, in care lr(.incredem". Ibid. Afunci, se pare cd Vasile ,"i Mu." propune o gramatrui irfflif.i

mai degrabd dec6t o gramatici u "n"igiito,

divine.)rz MT,p.9; ILG,p.50.

214 2t5

cuvinte ale lui Lossky: "in locul contemplaliei orloiu

Trinitdlii constituie obiectul teologiei".s:3 Lossky

cd Sf. Vasile face referire la acest stadiu epistemologic

I cdnd vorbeqte despre "intimitatea cu Dumnezeu" 9i'ouniunea in dragoste" (fi npooeSpcio toO 0eo6 rcai r\

r€c &yurqq ouud$eua). El crede ci Vasile dorea sdo transformare ontologicd a fiinlei umane prin

Duhului Sfdnt, care "deificd prin har pe cei care incdunei naturi supuse schimbdrii", 9i care, in cele dinconduce la cea mai inaltd fericire a cunoaqterii,

TrinitAlif'.53a Atunci, Lossky concluzioneazd cd

ne confruntdm cu o viziune ttinitard despre Dumnezeu, qi

"o viziune in Duhul Sfbnt, prin Fiul, ?ndreptati cdtrecare, la rAndul Sdu, deschide spectrul pentru a vedea

inefabild a Arhetipulgi".535

p.67.. Lossky ar fi putut S ducd mai departe epistemologia lui Vasile

sa hermeneutici misticd asupra Trinitdfii.', pp.82, 84; VG, p.67. Totugi, pentru Vasile, a vedea frumus{ea de

ris a lui Dumnezeu nu este rezultatul unei contempl{ii mistice, dupd

evgercazAlossky aici, ci mai degrabd rezultatul unei vieli curdlite qi odeschisd "ochilor curd!i!i". Vasile argumentead cd noi suntem

de Duhul SfAnt, transforma{i de Duhul SfAnt 9i invdlali de Duhul

Vedeti, Sf. Vasile cel Mare, On the Holy Spirit, (Crestwood/New

SVS, 1980) pp.42-44. Aceastd cunoa$tere obtinutd prin Duhul Sfdntcunoagterea noasfid cAqtigat6 de la crealie, care este de

rea importantd pentru Vasile. El argumentead: "ve,ti qti cd suntelidin pdmdnt, dar sunteli lucrarea mdinilor lui Dumnezeu; mult mai

decdt animalele, dar v-a fost incredinlat faptul de a conduce fiinfele

raliune qi suflet; inferiori in ceea ce priveqte avantajele naturale, dar,

dragoste, care pare S fie sugeratd aici 9i sI dezvolte o gramaticd a

ei prin propriul Su sistem. in schimb, Lossky a preferat S adopte

tI ra{iunii, capabili de a inlelege singuri drumul cdtre cer. Dacd

n pdtrunqi de aceste adevdruri, ne vom cunoaqte pe noi^ingine, il vompe Dumnezeu, qi-L vom adora pe Creatorul nostru, fl vom sluji pe

participare ontologic,i in Dumnez"u pJur. sugera o lcll;itryfstr'nsd cu proiectul metafizicii lui Aristotei,

"ur" ,; i;;perceput in mod tradilional ca o incercare de a irr1,.l"gi

structurile fundamentale_ale realitafii in tcrmenii pri;"; :,,;,;;sau a primului principiu.s:o

In felul acesta, Lossky a atins punctul in care epistemologt*este absorbitd in hermeneutica misticd reprezentata dc

'r.rrcllui Dumnezeu despre Trinitate, care nu este doar o virlrdespre natura lui DumnezeLL, ci, de asemenea, o vlrtrtrinitari a originii tuturor lucrurilor. Totuqi, no1ir,,.,, itfiLossky despre "viziunea asupra originii,,

- asociatil ,1,, i

Stdp6nul nostru, il vom sl'vi pe Tatdl nostru, il vom iubi pe Susfiniir,r rrllijoy; -.,' la

V3f l3,.,.Niy. Homilies of the Hexaem eron,, Homity Vr.536 vedeli .defini{ra tui Aristorel o.ror. l"ioirj*"'in'' Krr",,u,.,"Metaphysics", 1026a 32 in The Wor*s oj iristotle, yol. VUf, t ua. ,f_W.D. Ross, Second Edition.s37 MT,p.46.

C.2. Sf. Grigore de Nazianz

Este. fundamental pentru Lossky faptul cd Sf. Grigor.c rleNazianz accentueazd contemplalia riinitayi ca fiind tcrrrrrreepistemologicd unicd gi supremi a teologiei cregtine. L'ssLvpare sd fie preocupat aici de intrebarea re*feritoar. ru

-o.r,,r i,,care aceastd contemplalie ar putea fi atinsd de fiinlele u,.,,,,,,*.Din punct de vedere funcfional, rezolvarea sa este rcrirri\

simpld, din moment ce, dupl cum sugereazd el, a_L vedca ;rgDumnezeu inseamnd- a_ contempla-Trinitatea, in timp ,eparticipdm pe deplin la lumina gl.s:z ir1 schimb, din puncr ,levedere hermeneutic, acest agent epistemologic, care incer.,, ,nqyd in legdturd Trinitatea cu umanitatea, dirpd.u* ,ug.,",,rnSf. Grigore de Nazianz, trebuie sd fic lamurit. Totugi.

"u.",,r,,,

216 2r7

I o, surcind simpld, deoarece Lossky insuqi recunoaqte cd

diiicit sd clarificdm doctrina Sfhntului Grigore de

prin metoda vederii lui Dumnezeu". El explic6:

Unetrri fGrigore de Nazianz] neapfl posibilitatea cunoagterii

ilu,lt.l aiuin., refuzAnd aceasti cunoa$tere chiar qi ingerilor;

lfteori foloseqte expresii care at putea d ne indemne sd

gAo.titn cd insdqi natura lui Dumnezeu poate fi cunoscu6 pnn

Eontculplur.u Trinitatii, fiind 'unifi' sau 'contopili' in

fntregirne in toati Trinitatea'538

a, dupi cum declari Sf. Grigore de Nazianz: "Nici nu

oi-L percep prea bine pe Unul, cd sunt iluminat de

tcrea lui Lossky este cb Sf. Grigore de Nazianz a creat

intenfionat acest fel de epistemologie pentru a evita

cdtre "inlelegerea unei simplitSli primare, cdtre

unei simple substanle". fn schimb, cel din urmd dorea

atragd aten\ia inspre misterul Trinitilii, care "depdqeqte

fcl le .roitut. pdmard", qi astfel "distinge relafiile

lard a inlelege pe deplin Trinitatea"'s3e Astfel, ne

m cu un mister epistemologic, cu o cilltorie in locul

al unei realitdfi obscure, care nu-qi gdsegte niciodatd

a Trei; nici nu apuc sd-I disting prea bine, cd sunt

dup6 cum este citat in Lossky, M7, p'46'

lnapoi la Cel ffuis".540 intr-un asemenea cadru

moiogic el explicd gramatica sa epistemologic[ dupd cum

CAnd md gAndesc la Unul, oricare dintre cei Trei, nE gdndesc

la El, ca li un intreg gi ochii imi sunt umph{i 9i cea mai mare

oarte din ceea ce imi ocu@ gindurile, imi scapa' Nu pot

p.r..p. mdre{ia Aceluia Unu, astfel incAt trebuie d atribui o

mar mare mdre{ie Celorlalf. Cand ii contemplu pe cei Trciimpreund, vdd o.singura to4a 9i il p;; impar,ri sau mdsuraLumina Nedivizata.s4l ' --- r-

Grigore pare sa dezvolte -aic.l

o epistemorogie porivit t.:rr,,rerealitatea reprezentatdde u.nul $i.J;;r. zentatdde Trei rr.r rladuse impreun, intr-ur discurs t;;dt",-ffi"ra r.'i-ii,,,r,,reciproc. Atunci, ar fi de dorit ca-icest tip de granrrtrr,iteologicd sd fie extins gi aplicat artor tipuri de antinomii, crrrrrar fi cele .reprezentat-e ,i" t unr".no-ingt_*;;"fa,'"nu,,r',,qepoang,^ absenll_prezenfd, infelegere_iluzie, e;; ffi;kX' i ;;,este mai fascinat declson $t ;;;; E ;"f#ii":; ifi1$l%'fi"?ff;,,, lllire{ormufa prin limbaj- o ,"utitut" tlorrrnd"otd care *,tecolectatd in mod mistic qi implemeorJa in mod antinorrrrt.rrLossky susfine c6, tn timpc.e.c;ril;;;ra Trinit[gii este rerrrrrcentrald in doctrina ved-erii rui nufrnezeu a sf. Grigorc rreNazia1u,, nu putem vopl{e1nre ea, din

-orn.nt ce este at.it rleev azivb in semnifi calie.s+2. De aici,' iossiiy adaugd,; ir#i;, ;;,epistemologiei sale trinitare' i--

"*uteristicd evaz,ivaPyedil-ecyia sa cdtre un carecter evaziv il determind sd evitt, ,tabordare ralionald a lui Dumnrrri-ro"nirttot" iaiptir'i,' ,:,,schimb, contemplarea ca o gramaticd epistemologicd.

541 N azianz,..Oration 40,,.

]o' .rr, pp.47f; VG, p.70. Totuqi, Nazianz nu foloseqte aici temrerrrrl'vedere' penrru a exoriml rnS,rc;;,;;t a;istemotogica de percepcrc ,rlui Dumnezeu ca Trinitate. El a explicat t"friir"..ri. epistemologicd drrpiicum urmeaz6: "Er lDumnezeu] este in lumea g6nornr, ceea ce soarerc t.rr.in lumea sensului; irezentandu_i;;il;;ffi" in propo4ie, pe miisr,r

:t,i.T:.l_:*ati1i ei iubili in proporlis in tunct'e A.i.r_ Lri p;;;;;;,mrnrrr noastre gi perceput^in propo4ie fa[Ft de cum il iubim ""i,

.gi-i,.|r,,i,contempldnu-Se 9i inlelegdndu-Se pe Sine gi revarsdndu-Se asupra acecir I r.Ii este exterior". Vedeti,;.g.1i9, +Ol irif.L Nazianz nu vorbe;tt.rl.evadarea.gdndurilor 9i iimb4utui,

-ri o.gr"ili'vorbegte despre o rearir,i:=transcendentd care vine in gdndurile gi limb"ajul nostru.

218

$f , p,52; YG, P.7 | ; ILG, PP36ff .

219

C.3. Sf. Grigore de Nisa

cc 3f. Vasile subliniazi o structurd dogmaticd in efortul

dc a "stabili noliuni clare sau puncte de referinld pentru

, iar Sf. Grigore de Nazianz insistd asupradrii relaliilor inefabile din Dumnezeu", Sf. Grigore

in viziunea lui Lossky, este interesat de "transcendereailului", de gdsirea "unei cdi sublime de a comunicacu Dumnezeu".543

tspect care trebuie remarcat cu privire la epistemologia

ttuiuiGrigore de Nisa este acela cd, pentru el, "beatitudinea

in faptul cd se cunoagte ceva despre Dumnezeu, ct in

avca in tine insu!i'1.s44 Dacd acest lucru este adevirat,putem recunoaqte o modificare epistemologicd de la o

rologie asceticd, in care mintea umand incearcd sdnatura lui Dumnezeu, la o epistemologie descendent[,

caic natura invrzibtld a lui Dumnezeu coboatd in form6

tptibih printre noi. Lossky are dreptate cdnd precizeazd

ion: Gregory of Nyssa's Anti-Apollinarian Christolo*', in

Theologt, Vol.l8, 4 (October 2002) pp'497-506; M. Laird "Under

's Tutelage: The Education of Desire inthe Homilies on the Song

", in Modern Theologt, Vol'18, 4 (October 2002); L' Turcescu,

' versus 'Individual', and Other Modern Misreadings of Gregory of

,ln Modern Theologt,Vol.18, 4 (October 2002)'

Pentru Sf. Grigore de Nisa aceas6 fhermeneuticS] este

preferabild in comparalie cu vederea fald cdtre fa!d' "Nu mi se

pare cd aici este propusd vederea lui Dumnezeu f46 ciLtte fa|.Ft(riurunp6oconou 'rL O€apa) pentru cel al cirui suflet a fost

7T., p.71. Pentru o viziune alternatir"d asupra teologiei lui Grigore de

I vecleli, B.E. Daley, S.J., "Divine Transcendence and Human

curalit' ceea ce ni se propune noud in aceastd fonnur,,!d:ut? este poate ceea ce es^re exp'mat in termeni mai crrrr r11 9=utAl,

cdld ni se spune .impardlia C._.ifor.rr" in voi^.ca sd putem invdfa cd nrin curdlirea'i"i_ii". ,""rt

" de toatcmanifestdrile caracteristice cdrnii vom u.a* ,_uginea natur.rtdivine in toatd frumusefea sa".545

Atunci, avem toate motivele sd credem cd vederc;r lrl|Dumnezeu nu este nimic mai muti-Oecdt o "pir**,i,,n,,creqtind, care ia in consideralie atdtr.rr"luliu lui Dumnczcr*gprezenld ontologic' printre.noi, cdt qi relalia noastrd

""irf ",,,,,iA.la .|e Dumnezeu, potrivit cdreja.El trdieqte in noi,. Ar fiadevdrat si spunem cd modul de contemplare estc th, gdescoperi, tteptat, "in raiul curat" ar inimii unei persoane, irlt €gde a deveni in mod ontologic mui u."mdnitor cu Dunrrrt,zEtlprin "puritate, sfintenie, siripritate ;i;i. refleclii lumirr..r€ale Narurii piuinr".s+o ro*ii f"rlt/'uAoprd o perspct.rrrf,diferitd Mai degrab?,

:I o'i"t"rprriJurit ca pe o ..cdtitlrriecelestd a sufletului,,, ,,o ur""nr'iuna

*tterioard,,, prin {..irr€

"3i;,111 F::::.t" teritoriul sdu ;;i_ r""u ., esre co_na r ur $lpentru sine insuqi - i1 slne.insuqi, n.i" t.ffiJil ;#l'liilprimitivs"'sa, Mai mult decdt

"tat, L"*t y afirmd cd in rrt.r.rl

tlt ,'9,

p-7^r' vedeli de asemenea, Sf. Grigore de Nisa, ,.The Beatirrrrrt.;,,trad. de H.C. Graef in J. euasten ii l.C. tffi e (eds.),Ancient Chri,s,trmWriters, The wortrs "r.i" iiinj), ir'iiiinr"z, (Washington: ,'rcCatholic Universitv of Am".i"u; G;Jo;,'ioog_*r, Green and (ir I,(Westminster/Mariiand: rhe Newmliio"* inrol p.148. Totugi, ar rr(.t,ulnotat faptul cd pentru glggr: Oe Xisa- si.rgu.a cale de aL vedcrr leDrlm.neleu-9ste prin curdlia"inimii p;* ;";;r,;;rarea ..rucrur'or

ca'c r,i.referire la El,'si anume energiil";;ft;i;;i," Vedefi, rbid,p.t47546 Pentru o expricatie mai amprd legatd de u...,..on..ote vedqi. Gr-i1','1,ffit*,

"The Beatitudes, Sermon s; i zr"iriZhrrr,,on Writers, pp.t,t Is47 rG,p.72.

220 221

I sensibil gi inteligibil este reunit in sufletul carein imaginea sa purificatd (ca intr-o oglindi)

e deificate".s48

se pare cd Lossky insist[ asupra unei epistemologiia vederii lui Dumnezeu, care, la r0ndul sdu, se bazeazdrienfele mistice pe care omul le are cu privire la

, elemente epistemologice ce sunt contrare anabzeidespre revelafia Sa in istorie sau in crealie. Totuqi,

util sd cercetdm cdt de legitim este sd disociemrea intelectual[ de cunoaqterea participativd, cittdin uniune cu Dumnezeu, mintea umand este de

supusd schimbdrii.

D. Epistemologia lui Dionisie potrivit lui Losskyscr

ne intoarcem la inlelegerea de citre Lossky aDionisie, cheia hermeneuticd a celuilogiei Sfhntului

de a evalua viziunea Sfhntului Dionisie despre Dumnezeu,face un sumar al g6ndirii Sfrntului John Chrysostom asupra acestui

ln special, in cartea sa, The Tision of God. Este interesant, in modfaptul cd Sf. John Chrysostom sublinia ader.drul potrivit cdruia

lui Dumnezeu este o posibilitate deschid tuturor oamenilor. El

faptul cd Dumnezeu "Se face cunoscut 9i apare iegind din propria Sa

dacd ar fi sd ne exprimdm astfel gi coboard la fiinlele create gi cd

condescenden{d (ouyrcatriBao r.q) [economia despre Dumnezeuf , ca

a voinlei Sale, este intruparea Fiului, prin care CuvAntul ca irnaginea lui Dumnezeu devine vizibil ingerilor, precum gi oamenilor". Sf.

€hrysostom, Homily on the Gospel of John, 15. Vedeli-de asemeneap,?8. Astfel, dupd cum crede Sf. John Chrysostom, Intruparea lui

este locul unde noi il putem vedea pe Dumnezeu. Totuqi, Lossky

0 concluzie diferiE din epistemologia Sfrnfului John Chrysostom. Cel

apune cd "a fi imaginea perfectd a Dumnezeului invizibil, Fiul, El

este invizibil: altfel, nu ar fi imaginea ta6'lui". VG,p.78.

Cunogterea lui Dumnezeu poate fi atind doar mergAntldincolo de orice obiect vizibil ii irr.fiJiUl ;iin ffi:;i;(ayvaolu) il cunoaqtern pe Cel care este deasupra tuturor.lucrurilor care poate fi un obiect algnosis-ul dirrin'JrlJ

"*"1-:Yl.:"'-ar cunoa$terii' Nu prir:

(t, o, q) " ui ";:rrH*:1L.lttHHT:#,,ffi" Sif :lcunoaqtetn.550

in acest nou concept nu mai este adevdrat sd spui cd natur.;r lrrlDumnezeu nu poate fi cunoscutd,-.i n,ri degrabd cd do,,, .,;,1putem, ?n mod deplin, ,,sd percepem natura tainicd ir rrrtDumnezeu"'S5l Acum, ne putem intreba dacd nu cumva aceirstrlconstruclie epistemic5 _nu-reprezintd o contradiclie in terrrrt,rrlc6nd se apereazd la o distincir. r"t*titi.d ce nu este neccsird,din moment ce, a$a cum precizezd Dionisie, necunoscrrrrrlpoate deveni cunoscut. Lossky urgu_*t.uzd ci Sf. Diorrr:,r,_subliniazi un alt fer de runoust.r"-a..it '.unougterea, pe cirrcam putea-o percepe orintr-o hermeneuticd tradifion"ia. ,i..,,riucunoagtere este o "ignoranld" atinsd prin ..detagrr#-""rr,',,,

fa!5 de orice fel de,,manifesiari ,*i.JAnii,, divine.552

cum este posib'6 aceasti cunoa$tere qi care este suportur s;irr.:li:.1:r"t"gtc? Lossky urgu^i;i)a'.a in aceastd starc rtr.unrune cu Dumnezeu putem ,.sd_L cunoa$tem pe Dumnezcu l,run nivel mai inalt dec6t intelig.nla _-roO, _ p*r* ,rrn,,,,fmotiv ca nu-L cunoagtem 6toa",.ss: io acest moment

'l

dint'i se schimbd in mod semnificativ. preru'nd dc rrr r,fDionisie, Lossky observd:

sso IrG,p.loo.

]l) t tc, pp.l8, 26ff, 39, 43 ; oT, p.32; VG, p. 100.t^ti..y::rrs.1-2.!, st.; rtc, p.ioo,. i"rui L".ro, nu este foarre ct,rr r,,pnvlnfa necesitdlii unei et" iG,i-r-it!s!'

u,,sr dsemenea distinclii in epistemologia creqtind.

222

sie: "Pe de altd parte, existd o Diferen(iere ficutd in doctrina Supra-

i ;noastre putem deduce cd toate aceste elementeice ad6ugate epistemologiei creqtine ar putea sugera

cd pentru Lossky cunoagterea raliona16 nu mai estel[, deoarece aceasta este privitd in mod esenlial ca fiind

in intuneric (orc6roq)", o intrare ascunsd a luifa![ de fiinlele umane. In schimb, dupi cum

Lossky mai departe, aici avem intr-adevir odar o cunoagtere care derivd dintr-o uniune misticd

earc o dezvoltdm impreund cu Dumnezeu, prin careSe face cunoscut prin existenlele Sale".55+

dovedeqte ci uniunea cu Dumnezeu, in conceplia luiisie, este posibild datoritd naturii complexe a lui

u ca Trinitate, care este caracterizatd prin "unitSli giii".5s5 6(Ufnitatea" lui Dumnezeu, dupd cum o inlelege

, este substanla Sa, in timp ce "drstincfiile" (6r.arcpioe lq)miqcarea lui Dumnezeu din Sine Insugi "prin procesiuni

) sau puteri (Suuripe rq)" care sunt, in mod fundamental,ifestirile Sale (€rc$auoe uq)" in economie.556 Numai

lLG,pp.26f; VG,p.l00.iltT, p.3l; VG, p.l}l. intr-adevdr, Dionisie, vorbegte despre Trinitate

c5, deqi Persoanele divine sunt distincte (Ouarcpioeoq) una det5, totuqi, ele au o Unitate comuni (tur,roeoq). El afirmd de asemenea

fieoare Persoani divind are propriile Sale Uni61i (tc5oe Lq) qi distincliiioeuq). Vede{i, C.E. Rolt, Dionysius the Areopagite on the Divineand the Mystical Theologt, Ch. II.5, (London: Society for Promoting

Knowledge, 1920)pp.7l-73. Faptul cd Dionisie foloseqte aict atdtde singular, cAt qi pe cea de plural ale substantivelor 'unitate' gi

' ar putea sugera cd se referi la Unitatea-Distinctia din TrinitateUn principiu intern ca qi pentru un principiu al Unidlilor-Distincfiilor din

lui Dumnezeu cu lumea.YG,p.l0l. Dionisie identificd doud feluri de distinctii in Dumnezeu: o

a existen{ei gi o distinc[ie a atributelor. Conform cuvintelor lui

datoritd distincfiilor.Sare Dumnezeu poate sd fie cunos(..r reDumnezeu' Ieqind din sine insugi. utira oin "regedinla st.r rr-rEiinvdluiti in intuneric qi ignoranll'', D.r-.r"u face loc r)frrfrtca fiinlele create sd poatd part icipaJst

Atunci' la nivel epistemorogic, Lossky argumenteazd cd trcrr.remenlinutd-o distinclie clard intre a..u .a este necunoscut .r',.16gi energiile revelatoare.558 Iar, la nivel ontologic, eL i,,r,rriasupra faptului cd. .,6uudpeLg reprezintd i"il,a."r,r,, i,,Dumnezeu insuqi, dar aga .* .r," El manifestat in irl;,nsubstanlei sau ,unitdlii,

Sale,'.5se Toate *.rr.u sugereazd lrr't*lcd, in mod epistemologjc, distincliile au prioritate asrrlrlgunitAtii, in timp ce, in mod ontologic,'uni tatea arcprioritatc l;r1gde distincliile din existenla lui D;r;;;"

l:-r-tryt, se poate ridica intrebarea d.aclt este posibil ciirnversdm acest sistem epistemologic Ai sd folosim o.g.u"r.,,,liasemdndtoare cu cea. folosit' p.ni- realitatea *r"f"g.r.',i,,,moment ce pentru Dionisie "divinitatea se manifesta i" a.rrr,i,

un fel de contuzie propria .u "*irt"rya ffi;4";ir.Tffi"T:j,l' ijAtributele -Generaliei oivin.

lup.u-"r.niiurr- nu' r" pot schimba inrre err.Vedefi, "The Divine Names,', U.S in C.n. nJ i,^bionysius,p.7l.]t'. !o,p. 101. Totugi, Dionisie accentuead,faptul c6 natura nediferentiirrir !rlui Dumnezeu este, de fapt.prezena chiar gi f, Oiuirqiii. ffi, ;;;r;;,:'i,,activitdllle Sale creative- El argumenteurai,,ii du"^termenul .Diferenlicrr..se aplicd de asemenea acliunii abundente a. n,n"r"r.'p# #;;;i,,,,.,,Divind, revdrs,ndu-se de. bundtatea tffidt Jaie nediferentiate, inrrrr r.Multiplicare, totuEi o unitate*nedifereryiati nn.lion"ura chiar gi in ircr.r.

3tr.triy"*ntiate...". "rhe Divine N"'""''t ii.i in c.E. xrrt,iir),i,,',,

esenfiald a lui Dumnezeu _ nu doar aga cum deabia am mentionrt (,,1l:r1i

.:tlll:.*yt:te,.fiecare dintre persoanele Divine posed fhrl rrr, r

lll ur, pp.7 0-7 4; or, p.4e.>tY MT, p.70ff; VG, p.l}l.

^'.,, A

fG,p. l02.

225

prezentd in totalitate in 6uudpleui".s60 Dimpotrivd,intprpreteazd gramatrca epistemologicd a lui Dionisieun sistem cu doud moduri de cunoagtere, teologia

v6 sau contemplativd qi teologia negativd sauic6.561 El observd urmitoarele:

Ele au fundamentul pe distinqia misterioasd fEcuti de

Dumnezeu insuqi, intre 6uuclpteLq revelatoare qi orioLu sau

'6upra-esen!a' (inepouoL6teq) inaccesibild - intre migcarea

cdtre distinc{ie qi irnpulsul cdtre unitate. Dar, ceea ce este

dinamici in naturile create, este stabilitate in Dumnezeu, unde

miqcarea este, in acelagi timp, odihrd (flouxla) deoarece ln

Persoanele Sfintei Treimi, atdt unidlile, cAt qi distinc{iile,

eunt identice.562

demonstreazd cd, in mod epistemologic, trebuie sddistinclia dintre Suuripe uq qi oriolr ale lui Dumnezeu qi,

, cd trebuie sd folosim o gramatici epistemologicdpentru a accentua fiecare laturd a distinctiilor interne

?rinitadi. Astfel, trebuie sd urmdm o cale afirmativd pentru

descrie numele lui Dumnezeu in cadrul economiei qi,

, avem nevoie de o cale negativd pentru a avea

la natura ascunsd a lui Dumnezeu. Ambele cdi teologice

p.102; MT, p.72ff. Totugi, pentru Dionisie semnific{ia de 6uvctpLe Lq,

cnergiile gi emanaliile lui Dumnezeu, este identicd cu semnificalia

nelor Divine care acfioneazd in crealie, si anume in economia

lit€1ii. Vedeli, "The Divine Names", II.4 in C.E. Rolt, Dionysius,p.69'

JtrG, pp.l8tr; VG, p.102; MT,25ff;. De fapt, Dionisie argumeanteadfaptul cd "afirmativ" qi "negativ" aparlin lumii noastre relative. Rolt$ f'aptul cd"'Da' implicd posibilitatea unui 'Nu', 9i 'Nu' posibilitatea

'Da"' $i de aceea, Dionisie precizead cd "Existenfa absoluti a lui

este dincolo de o asemetea antited".Vedeli, C.E. Rolt,p.10 (Fn.2).

sunt necesare pentru o cunoa$tere corespunzatoarc it l*aDumnezeu ca Trinitate. Totuqi, carea negativd tinde mur rrrrrhspre perfec{iune, din moment ce, dupd.u* it citeazd,I-orrf,, 1*Dionisie, chiar "in umanitatea lui rlristos, supra-esenti,,t,,i 'numanifesti prin nafura umand frrd a inceta sd fie ascrr: rrlspatele acestei manifestdri sau, dacd ar fi sa ne exprimd'r irrrrun mod mai ceresc, in manifestarea insdgi,,.so: porslr

"^frf i', ,i

Dar fiinfa umand depdqeqte intreaga cunoa$tere gi transcendcyoOq prinh-o uniune care este o miqcare impulsird cdtrclTtura- ce nu poate fi cunoscutd, citre intunericul divinului(fouXie)...Astfel, Hristos-este vdnut fa[d in fag,gi in u..iufitimp, Dumnezeu Se manifesfi pe deplin, El este cunoscut prindLctrcpr.oLq Sdu revelator; qi

^totugi, in-aceasa uniune EI

depdgeqte intreaga vedere, intreiga cunoa$tere, deoarecenatura Sa supra-esen{iald rdmdne intotdeauna 1nu.."ri6i6.564

tlt. rr, p.39; vG,p. I o3;; ILG, p.39f.'o* yG, p.104. Toru5i. Dionisie argumenteaZ alci, in mod esenlirrl. ,, iScripturile pot doar sd ne prezinte o sugestie referitoare la naturir rrrrD-umnezeu vglbi$ despre manifestarea Sa in sfera reratird. El de asenre rr,,,argumenteazd in favoarea unrri sistem epistemologic care exprimd ualu,,,, r"nu doar in cuvintele. plauzibile ui. ;4;;p",unii umane, ci t)r ,rdemonstrareaputerii oferire de Duhul smtt *rrit""itor scripturii..."i.,i.l,,Pseudo-Dionisie, The complete wortti, iua'.- de c. Luibheid (Lond'rr

IPCK' 19s7) p. 47. insEr,_iceasta imptica meaitalie prin manifestareir rrrrDumnezeu nu in afara Sfintelor S#p,";, ;;;nn ele. El argumentcrr,l'Acesta.este^motivul pentru care nu riaatnimri .r.u.gr,n la cuvinte s;r,concep{ii referitoare ra acea divinitate ascund care-transcend.--iii,,i',,,dincolo de ceea ce Sfintele scripruri ;..;;ill; mod divin. Din momc'rce necunoscuful a ceea ce este dincolo de fii4d este ceva a."rrp,:r',,dincolo de vorbire, de rariune qi de fii4d,

". pr1. n atribuit

"""-,''li;;..;,dincolo de fiin1d. De acee4 sd privim in sus at6t cdt ne permite lurrirrirsfillelor scripturi gi in uimirea noastri ..;.;.;ri ; ceea ce este divin, ca sr::"Y:T

arra$i cdtre splendoarea divind,,. iUiJ- estfet, Dionisie ;, ;;il';qespre o contemplare abstracd a lui Dumnezeu, ci despre o ,oot"aoiu.. ,,

226

R. Williams, "Via Negativa", p'105'

susline c[ impreunS cu Dionisie intrdm in adevlratul

al teologiei bizantine, care reclamd atdt o distinclie

rlogicd intre esenla incomunicabil[ a lui Dumnezeu qi

ile sau energiile sale naturale, cdt qi o hermeneuticd

earc poate exprima ceea ce nu poate fi exprimat. Totuqi,

tem incd intreba de ce trebuie sd linem de distinclia

ogic[ alternativd intre esen!6 qi energii pe lAngd cea

ional6, qi anume distinclia naturd-persoane? Este adevirattranscendenti a lui Dumnezeu trebuie sd fie in mod

atestatd in discursul nostru teologic, dar este

ic faptul cd singura gramaticd epistemologicd de a

cunoa$terea lui Dumnezeu este o gramaticd apofaticd,

cum sugereazb Lossky. Comentdnd asupra acestui aspect,susline in mod corect:

ldeea relativ simpld cd distinclia dintre proodoi 9i huparxis in

Dumnezeu corespunde distincgiei teologiei catafatice de cea

apofaticd pare sd fi dispdrut: int6lnirea noastrd finald nu este

cv ousiu prrn proodoi, ci cu proodoi sav energeiai 'in ele

lnsele', indiferent de ce ar putea acestea semnifica.565

este intr-adevdr o coeren!6 ambigu[ in epistemologia

Lossky, cate aratd cd paradigma sa epistemologicd

icatd aduce mai mult6 confuzie discursului nostru teologic

Dumnezeu ca Trinitate.

lui sfdnt prin puterea Duhului Sfrnt' El scrie cd Dumnezeu "nu este pe

necomunicabil fa{6 de orice" deoarece El "reveleazi in mod generos

clard, transcendenti, ilumindnd fiecare fiin{6 in mod propor,tional qi

loeea atrage minlile sacre in sus inspre contemplarea permid foeolpr.ri],participare [rcor.uoruio] qi inspre statutul de a deveni ca El

r.cl". Ibid, p.50. in mod evident, Losskry pare d se fi agdfat de un

icism radical din moment ce el ignora aproape in totalitate elementele

din epistemologia lui Dionisie.

E. Epistemologia lui Maxim potrivit lui Lossky

Sf. Maxim Confesorul a pus un nou accent pe economia lrrrrlulIntrupat, care, in viziu.iea_ru, ;b;;fi;e semnifica{ia rrrrrr*rrsimbolurilor qi enigmelor Scripturii,'-pr*.u_ qi semnilit.;rgraascunsd din intreaga crealie' ,.rrriUin qi i"t"figibii;,,.:_Proceddnd astfer, Mixim paie sa ,uuiini.r. o epistenr.r.grecristologicd centrat' atdt ii

-irt"*i r*.ii, precum qi in ce r alinvierii. Citdndu-l pe Maxim, I,"rrty."ln..a,

Cel care .unouul: Tlrterul Crucii qi al Mormdntului qrie dcasemenea motivele esenfiale ale fufuror lucrurilor. in ..f. Ai,',

lTa, .."lca1e gltrunde_inc.a Si mai departe 9i .rt" infiut i,r.mrsterul Invierii invafd frnalul pentru .i." Ou*n.reu a creattoate lucrurile la inceput.567

Din momelt ce. pentru Maxim. ..Crucea gi Mormilrrrrrl,,semnifica in mod fundamentat -unin]iu..

sau ..imobirrz;,rtotal5" a tuturor acliunilor ralionale i,

"f"rt"f

",iiun ffi,,;:::

tuu MT, p.BZ: or. y.!!; rc, p.105. Vedeti de asemenea, MrrrrrrrMarturisitorut, Setected- W;argr,ulO. J" C.i. e"fthof{ (London: St,(.E,1985) pp' 137-r3B' T' Lane.il g"J..*.-t"'.i* ,o p" un ,.inrdfdto'rr:.rt, ..sub influenra lui Evaerius-gi "

r"i ni"iiri. Ii""o"girrl. T. Lane, chri.\ttt*.p'62' Totuqi, misticisinul rui rvru*t* .ri. ,,,i-nuu4ua dec6t cer pent.r ,.;rFpare sd fie renumit' pelhu o evaruare a influenleror asupra lucr"li'rr l,iMaxim vedeli. A. Nichols. ay^rrinr'ciri"ii'r*,^u, the Confe'.t,,t tnllodern schotarship teau,u*gr' i'ai ar*i, innr) in special, pp.l_23: I t,farrel, Free Choice in St. -Mqximir-rn"'Conl"rror (pennsylvaniir; Hl

I*::'' |1Th:o press, le8e) pp.r7_el.

. / u' p'ru)' r otugi' Sf' Maxim nu dezvorta aici o teologie a crucii. l\luro^egrabd' dorea sd spund cd "toate lucrur'"-uiriu;r. au nevoie de o c^rr,r.. ,,r

: iJ ffi fJ,'J'lT# ;if T -il' ; ffi:T'# tr''."."'ffi :ffiJ n nil i : l l lnevoie de un ,,,orrneol ^aceasta -

inreu-J, de imobilizare *rtirlrr iractivirdfilor min{ii din ete,;. Sete"t"i Wriirir',}:qO.

228 229

ut, Lossky reline aceasta ca pe un mod plin de extaz sau

un mod superior de "uniune qi ignoranld care depdqeqte

cunoagtere" "prin negare perfect[ cdtre nehotirAre568

atdt Sf. Maxim, cAt qi Lossky fac un pas categorrc care

:mologie apofatici, ce apare in mod constant in teologia

Totuqi, -

trebuie notat faptul cd pentru Sf' Maxim'

,ticismul nu este detaqat de catafaticism, ci mai degrab5

r'o suplimentare progresivd, una o angajeazdpe cealaltd qi

conu..g intr-un proces epistemologic care porneqte de la

is-ul flic" gi se. sf6rqeqte in lumina Sfintei Treimi' Dupd

apreciazd LosskY:

Trecem de la 'gnosis-ul frzic' al fiinlelor create la teologie

sau cunoa$ter.i diui*, oblindnd 'harul inielegerii divine'

!{T,p.238; VG,p.106. Paradigma teologicda lui Maxim este diferiti de

i ,.^purr-Lossky si sugerezi aici' Metoda sa' du@,cum tt9]:1,1^

,'..t" "-ui 'pozitiv6' sau 'qtiinlificd', in sensul cd exigenlele

iului il obligau S colecteze texte, fie din Scripturi, sau ale Pdrin{ilor

iie con.iliilor-acolo unde ideile sale ar putea gflsi corobordri. Dar chiar

i aceastd activitate nu a uitat faptul cd scopul teologiei este 0e a 111a inlui Dumnezeu. Apdrarea ortodoxiei este la dispozigia 'pietdfii"''.4

li, Eyro,rtrne,p'23. Reproduc6ndul pe Croce, studentul principal al

,i.i t.ti ttlu*i., Nichols-scrie "Deqi vocabularul lui Maxim pentru cele

riuJii uf. vielii spirituale este, intr-o anumitd m6sur5' impdrtdqtt cu

gri-*, ,ur. tratead de asemeneaphusik| (aspectttl metafizic)' p*h,:k:

l'moral) qi theologik/ (aspectul divrn) - qi in acelagi timp reproduce

, pt"r""tx" de 6rigore-de Nisl -. katltarsis, {O.;nt:"y:):^'!i-i:t:,iej, h"n6rf, (unit-ate), inclinalia intelectualisti a. lui Evagrius qi

su p.simis6 iald de iealitatea materiald sunt strdine "b*{1ll,ll]

irn. Peniru cel din urrd, ascensiunea citre Dumnezeu implicd

d;" agapA, mlld, in timp ce pasiunile, praxis qi 'contemplarea

16' nu srini atAt de mult estompate, pe cit surt de intrebuinfate"' Ibid''

(0eo,l.oyLrcri X&pw), depdqind cunoa$terea creaturilor .pc

aripile dragostei' pentru a 'fi in Dumnezeu'. .Atunci, atdt c6teste posibil pentru spiritul uman, intrdm pe deplin in naturaatributelor Sale divine prin Duhut Sfrnt'. Acesta este gradulde contemplare care corespunde spiritului lui Hristos, vdrfulcunoagterii posibile pentru fiinfele create, unde percepenratributele sau energiile (conceptul buuci;reLq a lui Dionisie)prin care Dumnezeu Se face cunoscut.569

Nu numai cd noi cunoa$tem puterile revelatoare sau encrririlr=lui Dumnezeu, dar $i ad participim in Dumnezeu pnrlcontemplare gi uniune cu Dumnezeu. Sf. Maxim sustillc ( rlceea ce Dumnezeu este prin esenla Sa, crealia Sa poate dcr,,,rrrprin participare.sto Totugi, aici nu este vorba de o participiu.r. rlesenla Sa, ci o participare in asemdnarea Sa, care estc rrrconcordanld cu voia lui Dumnezeu, nu cu propria Sa esenlrr. lnviziunea lui Lossky acesta este procesul de deificare, o rr,nriicentralS a spiritualitSlii SfAntului Maxim.57l Astfel. t)nrt

s6e vG,p.lo6.570 tr47', p.67; VG, p.108. pentru Maxim, ,participarea, este un mod pnrrcare gdndirea este desemnad pentru a transcende ea insdqi intr-o uniunt t irDumnezeu de un anumit fel, mai mult dec6t conceptual. Dup cum alirrrr;el, "cuvdntul este familiar datorifi unei cunoqteri duble a lucrurilor dir rrr.Una este relativS, bazdndu-se doarpe ra{iune gi concepte dar, mai dcprrrr,nu posedd in formd clari perceplia a ceea ce este cunoscut, prin experrt.rl,iAcest fel de cunoaqtere ne este prezentat in vi4a actuald. cealaltd, irr rrrr,,lsigur demnd de incredere, constd pur qi simplu in experien(a in acliunc, r;rtlrafiuni sau concepte gi cdgtip in mod integral perceplia a ceea ce r.,,t.cunoscut, prin har, prin participare". Maxim, citat de A. Nichols. Bvzantitt:..pp.29-30.571 747, p.73. Totuqi, teologia lui Maxim este cu fermitate fixatd imD.t'rrroricdror gdndiri speculative. Dupi cunr pretinde A. Louth. teologia,,r,,,,,,,,a lui Maxim este "despre modul in care ajungern S-L cunoagtcrrr 1rDumnezeu, nu este despre un anumit tip de tehnid spirituald; a ajungc srr Icunoqti pe Dumnezeu este o chestiune de experier{d, nu o specula{ie; pt,rrlrrrcd un cregtin care vine s6-L cunoascd pe Dumnezeu inseamni cd-I rirsrrrrrr,l.Dumnezeului care s-a fbcut cunoscut pe Sine insusi". A. Louth. Ma.titttttt

230

qi prin har fiinlele umane intri in unlune cucare, pentru Sf. Maxim, este ca uniunea hipostaticd

natud in Hristos.572 Lossky crede de asemenea c6:

Maxim nu pierde niciodatd cristologia din vedere, care se afl6in centrul g6ndirii sale. Acum, dacd trecerea de la mintea luiIlristos la divinitatea Sa este de$vdrqitd pentru noi prinmodul de negare, de ignoranld extaticl, nafura divindpdtrunde in umanitatea Sa prin energiile sale nu mai pt{indec6t o face mintea Sa care Strunde in trupul qi in sufletulSdu. Aceasti 'perihorezd' sau co-penetrare dinamicd a ceea cecste creat sau necreat prin Hristos iqi gdseqte analogiq intiinlele care se strdduiesc sd devind 'dumnezei prin har'.r /r

(LondonA.[ew York Routledge,1996) p.33. Maxim subliniaclar acest aspect cAnd afirma "Logos-ul ageazd adop{ia asupra

ntunci c6nd ne oferd acea naqtere gi deificare care, transcende natraprin har de sus prin Duhul S{bnt. P5:zirea gi pdstrarea acestuia in

depinde de decizia celor care au fost astfel rdscu{i din nou: prinlor sinceri a harului revdrsat asupra lor gi prin Sstrarea

', prin cultivarea frumuselii oferite 1or prin har. Mai mult decAtprin golirea lor de pasiunile care-i stdpdnesc ale divinului in aceeagi

in care, in mod deliberat El $a golit pe Sine Insugi de slava Sagtil[, Logos-ul lui Durnnezeu a devenit cu aderdrat om". Maxim, "OnLord's Prayer" 1.97-106, in Corpus Christianorum. Series Graeca

/Turnhout: Leuven University Press) 23 pp32f. Astfel, pentrudeificarea este infeleasd ca o consecinld a Intrupdrii: deoarece

Fiului implica golirea de Sine (kenosis), astfel incdt deificareairnplicd kenosis-ul nostru, golirea de pasiunile noastre. Este un

al unei disciplindri spirituale cu o bazd putemic cristologicd. Pentruune diferitd asupra noliunii lui Maxim despre deifrcare, vedefi, J.

St. Gregory Palama, pp.40-46; J. Meyendorfl Christ inChristian Thought (Crestwood: St. Vladimir's Seminary Press,

pp. l3 l - l 5 l .',p.99; VG,p.l09.

tG,p.l09. A. Nichols oferi o perspectivd diferitd asupra cristologiei luiCel dintdi scrie: "Distinctiv pentru epistemologia teologid a luieste faptul cd el inlocuieqte gdndirea conceptuah din pozilia

Astfel, fiinlele umane, atingdnd stadiul unei vederi beatrrrte,impirtdgesc o identitate dubli, gi anume '"om prin natur;r.. :ri"dumnezeu pnnhat".514

in.rez-umat, gramatica epistemologicd a Sffintului Maxir' t.,,r,cristologici doar in sensul ?n care-unitatea nafurii umarc \r rrnaturii divine in H,ri{9s funcfioneazd in mod *iogi. ",r,personalitatea umand. Vederea lui Dumnezeu este, pentrLr llMaxim, asemdndtoare cu stadiul cel mai inalt al .pirt"-ot,,1,,,,creqtine pentru care nu mai avem nevoie de L constl.r,,.1r"cognitivd. Totugi, acest zbor mistic care ne .ondrc" ;;r;;.;; ,;."ignoranfd care depdgegte intreaga cunoaqtere,, nu eslc o

":li:t:T"9gie goald, ci mai degrabd o epistunologie crer-orr,rrn

1n llnlste.) /)

F. Epistemologia lui palama potrivit lui Lossky

o intrebare suplimentard criticd, ce aparc atunci c6nd abortrurrrtema vederii beatifice, este modur in care putem reda in limb;rr

ce.nty]d fi1115 nu printr-'n apel generalizat ra misticism - nici crrr,rrmisticismul Erei care va veni, ci frin insistenfa sa asupra nevoii trt. ,,dezvolta o minte care gdndegte in mod ..irto..nt,.. Deoarece, mislt.rrrldespre lkistos, ca uniunea de nedescris a lui Dumnez"r * "arJ,

...r'-adevdratul scop al intre.gii crea{ii 9i astfel, este scopul intregii gi,rlrrromeneqti, de asemenea" A. Nichols, Byzantine, p.30. Sau, conlirr rrrpropriilor cuvinte ale rui Maxim "Acesta este misterul care delimircrr*rtoale erele gi manifestd voin{a mdreald a lui Durnne zeu cafe este dincolr rl,.infinit, care este pre-existent totutor r..lor, ul cdrui proclamator a 'i,,.l

Logos-ul divin prin esen!6, c6nd s_u recrf p. sl"" i,r'*q,';.;rrfu;. ,devenit evident, dacd a$, !l1eg sd md exprim astfel, faptul cd acelc;r;,addncimi revelate ale bunitdlii Tatarui qi sfarqitul penrru care toate lucrLrrrl,au primit incepuful existenlei lor, a fost aritat prn ceea ce era de la'r..Maxim citat in A. Nichols, byzaniine,p.3l.

-''- r

:r_: rLG, p.42; vG, p.t to.t't MT, pp.7, 38, 221 ; VG, p.l 15.

232 z)J

harului deificSrii sau a posibititalii unei uniuni reale cu

ru. Aceasta a fost preocuparea principalS a lui Palama

ia sa hermeneuticd ;i teologicd cdtre care ne intoarcem

ty subliniazd faptul c5, penffu Palama, deificarea este o

ruclie hermeneuticd ce reflectd- un mod .ontologic ,dedespre Dumnezeu qi nu doar- un

^simplu limbaj

;.s77 fifimsi, se pare cd avem de-a face aici cu un

fialism personal, bazat pe participarea noastrd in

)ntru o expunere criticd a gdndirii lui Palama,vedEi, R'E' Sinkewicz'

d*s"i P:rtrma: The Oie Hundred and Ftfty-Ch1r.tert.!.C!::::li*irurron and study (Toronto: pontifical Institute of Mediaeval

iS8A); C:. Mantzarides, Deffication; J' Meyendorff, A Study of

Palima; J. Myendorff, St' Gregory Palama; ]t Lane' Christian'

. Pentruiucririie lui Palama, vedeli, PG 150, 928-933AD' 936AD'

1B. Lucrdrile lui Grigore Palama tranduse in englezd sunt" The

oJ rtn nay Hesychaits, d: q.T"":? r1n.as; 1ele.tlii ry:]:: lire pulu-u, The Triads,trad. de N' Gendle 9i ed' de J' Meyendorff in

ClassicsofWestemspirituality"(NewYork:PaulistPress'1983);Oni nurarea and Fifty Chapters, cunoscut qi precum Caylia .Ctio, fn"obsr"q, Moraiia et Practica (Capita), trad' de R'E' Sinkewicz

ponti?cut Institute of Mediaeval Studies, 1988); qi Contra

, trad. de L.C. Contos, in The Concept of Theosis..in Saint

Palama with Critical Text of the "Contra Akindynum"'2 vols''

ioral dissertation (Los Angeles, 1963)'

ILG, pp.62ff; VG, pp.124ff . Lossky crede- cd cei care i 1e

oqln ,lul

nu intitA ur.rp.u aborddrii intelectuale a lui Dumnezeu in schimbul

.^p.ti.o1. mistice mai profunde, care este in mod fundamental cel care^r^, D^l^*- +r^no'F^rf f iqraa hlr eqte f fcrr t i doaf

, daifrr*au. Totuqi, pentru Palama, transformarea nu este ficutd doar

a qti, ci de ure*.n.u qi pentru a trdi (un sistem etic)' El subliniazi

I cd ni'se dd puterea s6 trdim, nu doar sd gtim' in uniune cu Dumnezeu'

rtdqirn viafa Sa divind, nu natura Sa' Vedefi, G' Palama' The Triads'tr'

N, Gendle (London: SPCK, 1983) pp'l0tr'

Dumnezeu, care, in cele din urmd, conduce la o epistelr)olr1g1uontologicd, bazatd,la rdndul ei pe o experien{d mi51is5.szrJ -

l:Ii^1-l,tytea,pune la indoiala legitimitateo susrincr.ii rrrrrr

::T.:.j:,cr teologice potrivit cdreia nafura lui Dumnczt.rr 1r,oe o pafie, nu poate fi comunicatd, pentru cd ea rdman,. j,,,deplin inaccesibild, iar, pe de altd parti,ea este comunicarrrr;r richiar oferd posibiritatei de participut.

"i.-.u-;;;;;;':i;,';;,.;'Insd, Grigore palama rezolv' aclastd antinomie fbri.i ;r rrsuprima, subliniind distinclia fbcutd de Dionisie intr" "r",,1, irenergii'579 Participareaumand in Dumnezeu este, in conscr.rrrr:1.

:t:,{:1rye in energia ly pyglezeu, ei anume .oo puterc sr ,marurestare unrversald aTrinitdlii", care constifuie rocusur a,ilt

{ l]uminarii, c6t qi al harului'Ceincarii.r80 Iar, o asemcrcrldistinclie epistemologici ne permite sa fastram structura trrrrri

578 Palama scrie de asemenea ci o "contemplarea perfec' a lui Dunrrc,,,=,rgi a lucrurilor divine nu este doar o abstiaqiune, cr dincolo de at.c;r.,r,rabstracfiune-existd o participare la lucrurire Jivlne, un dar gi o posesirrrremai degrab' dec6t doar.un proces de negare,,. The Triadi, f.iii.lz- ir,,,nefericire, Lossky nu subliniaz[ aceastd rut,ia u eprstemologiei rui parrrrr;rt,'.n !tc, pp.45-69; vG, p.r27. Akindynos a refuzatsi recunoascd acfir:;rlidistinc{ie. Pentru er "Dumnezeu este identic cu esen'.a Sa, iar vedercrr rr'Dumnezeu' dacd' ar fi fost sd fie accepta' la fosiuititate, era vederea rri.,,acelei esenfe, in ea insagi, fie manifestarile' ,ul"

"r"ot",,.lf., ,"'p,,i",,percepe,ici o distinc{ie reald ?n Fiinfa necreati a lui Dumne".u in*,,],,Vedefi, Gregory palama, The Triads,p.:7.

580 Preocuparea princioald a lui Palama aici este de a afirma faprrrl ,,rdeificarea sautheisis-ulomului in Hristos nu este rezervatmisticiror iz.rrlrci este, de fapt, "identic. cu credi4a creqtind insdgi qi de aceea, era oll,rihrtututor membrilor Bisericii, oda6 cu botezul ror';. G. palama, 'rni irii,,tr.

P 8,.Y"i deqarte, infelegerea sa referitoare la iluminarea prin Hristr,,,implicd faptul cd "mintea, transfigurati prin haf se deschide, de asenrcrrr.,rcatre o cunoa$tere a creaturilor". 1aia, p.tz. oin nou, aceasta ara6 incir r,dati faprul-cd Lossky il citead pe Sf. p;la;;in,noO selecriv qi ci el, rrr;rrdegrabd, adjusteaza teologia rui p11"-" p."i* a se potrivi propriului sr'sistem hermeneutic. Vede!, VG, p.127.

234

al harului gi un fruct al rugdciunii.

235

cpistemologic ce afirmd atdt inaccesibilitateaIuicAt qi comunicabilitatea Sa. Lossky explicd:

Aceastd distinc{ie dintre esen{d qi energii nu aduce nici un feldc separare in fiin1a divind. Ar fi existat o separare dacdnctiunea ar fi opusd sentimentului, dacd energia ar fi presupuso capacitatea de a suferi (td nctole Lu) in Dumnezeu; darDurnnezeu acfioneazd {6rd suferinfd in acliunea Sa. Esen{a qienergiile nu sunt, pentru Palama, dotd pdr{i ale luiDurnnezeu, dupd cum incd igi imagineazil unii critici modemi,ci doui moduri diferite ale existe{ei lui Dumnezeu, ininteriorul naturii Sale gi in afara nafurii Sale; acelaqiDumnezeu rdmdne pe deplin inaccesibil in ese(a Sa - qi Secornunicd pe Sine insuqi pe deplin prin har.581

y justifici fundamentul cadrului epistemologic al Sf.precizitnd cd acesta nu propune un fel de exerciliu

I bazat pe adev[rul revelat, ci este, in esen!6, oicd teologicd bazatd pe o experienld umani autenticd

cu Dumnezeu ca Trinitate printr-o vedere directd.582 Doarbaza distincliei esen!5-energie, cineva poate sd vorbeascd

despre transcendenla absolutd a lui Dumnezeu, cdt qi

ItG, p.127. Totugi, Palama consideri cd distinclia in Dumnezeu dintre' gi 'energie' nu este nimic altceva dec6t un mod de a spune d

I transcendent rdmdne transcendent. dupd curn El se comunicd depe Sine umanititii. Vedeti, The Triads,Itr.ii.5; il.ii.15.

Pulama igi dezvold sistemul epistemologic pe baza unei "cunoaqterigi nu pe baza :.ur,:'ei vederi directe a lui Dumnezeu. El scrie:

lnintea se clddeqte pe resursele imaginare ale sufletului gi, de abi, secu simfurile, ea produce o cunoa$tere complexd". Sf. Grigore

"Capita 150.19" in The One Hundred, p.100. Totuqi, in teologiaicd bizantind vederea directd a realitdtii sau 0ec,lp[a r6v 6vrav €ste un

despre Prczenla Sa reali in economie in aceeaqi consll.rrr qr,,ePistemologicd.s83

Sf. Palama, potrivit lui Lossky, aplicd acest conccpt ;rlsimplicitdlii divine, nu naturii rui Dumnezeu, ci energiilor Srre,gi anume Fiin{ei Sale personale qi activitafilor salel La rrrr,,lepistemologic, aceasta ne oferi capacitatea de a mentirt. rrdistinclie clard intre natura trancendentd a lui Dumnezcrr ,riharul Sau imanent sau slava Sa.ssa Lossky crede .a ,..,,r,,.distinclie dd nagtere, in consecinld, la dou6 cdi epistemokrllr,

"diferite, gi anume o gramatici afirmativd_ cea care_L relcv;r ;r,.Dumnezeu qi o gramaticd negativ| - cea care ne conducc lrruniunea cu Dumnezeu prin ignoranlfl.s8s

583 MT,pp.76ff. Palama considerd cdrcalitateadivind transcende nu rrrrr,,,,concep.tele pozitive pe care le putem dqine despre Dumnezeu in ,,,,,,,catafatic, ci de asemenea qi neprile g.u,nuii.ii upoiuti... El argument.'..,:i"cineva vede, nu inh-un mod negativ - pentru cd cineva totugi vede ccr;r9i

intr--o manierd superioard negdrii. D"ou..r. Dumnezeu nu se aflii t'r,,,dincolo de cunoagtere, ci de asemenea, dincolo de necunoaqtar"; .au.i,r,,,Sa insSgi este de aselnenea cu aderdrat un mister de felul cer mai divirr ,,extraordinar, din moment ce manifesdrile divine, fie ele qi ,i,nUofr..,-,",,,,,,,necunoscute datoritd transcenden{ei ror. Ere apar, de fapi, potrivit unei rr srcare nu este corespundtoare nici nafurii umane, nici celei divine_ f,iirrrr,dupd cum era deja, pentru noi, gi totuqi, dincolo de noi- astfel incdt nici ,rrnume sd nu le poatd descrie aga cum se cuvine,,. The Triads, Liii.4 in NGendle, rhe Triads,p.32. pentru palama, totuqi, 'cunoagterea, Dumnszt.rrrrrtotal necunoscut este o experie{d pozitivd,nuun gol cognitiv.s84 VG,pp.128-129. Totugi, ne putem inc6 intreba dacd nu ar fi suficierrt ,,rspunem doar cd Dumnezeu este imanent in transcender{a Sa gi cd El esrt. rr,.asemenea transcendent in imanerfa sa in loc s5 creSm un asemenea sisrr,rrrep_isiemologic complex al simplidfii divine.585 in utilizarea patristicd, aceste doud moduri de cunoaqtere (intelecturrrr r,rmistici) corespund cu doui facultd{i umane cognitive diferite: .h,r,r,rafiunea spirituald sau intelectur intuitiv, capabil Je i4elegerea iire.r,, ,,adevdrului lucrurilor qi dianoia, intelectul unutiti. qi discursiv care rez.rur

236

Triads,p.l4.

237

ce gste interesant aici este faptul cd Lossky explicdepistemologie bipolard intr-un mod care asociazd

ica negativ[ cu energiile necreate ale lui Dumnezeu. in

inf6, el subliniazd faptul cd cei care participd la energiile: infeleg adevdrul prin orice alte mijloace decdt prin

iul experienlei mistice. Acest lucru nu inseamnd cd nuavea o vedere directd a lui Dumnezeu datoritd faptului

ruta negativd nt ar conduce la esenla lui Dumnezeu, ci la

iile Sale. Dimpotrivd, Lossky argumenteazd cdla energia lui Dumnezeu este, in mod fundamental,

iciparea in Dumnezeu, o adevdratd "comuniune cu Sfbnta'.586 Lossky relareazd:

Aceastd comuniune cu Dumnezeu, in care cei neprildnili vor

fi in cele din urmd transfigura{i de lumind qi vor deveni, ei

inqigi la fel de strdlucitori ca soarele, care constituie

beatitudinea wemurilor care vor veni, deificarea creaturilor,in care Dumnezeu va fi totul in toate, nu prin eser{a Sa, ciprin energia Sa, qi anume prin har sau prin lumird necreati,

prin etape logice gi gtiedespte lucruri". Vedefi, comentariul lui

Gendle in The triads, P.1 l8 (Fn. 3)

imbare a inimii si a mintii care ne oferd capacitatea de a obfinerealidfii care ni se reveleazd pe mdsurd ce ne inal1i cdtre

". Cu alte cuvinte, dupd cum argumenteazd Gendle, "adevdtata

a lui Dumnezeu implicd o transfigurare a ornului prin Duhul lui

zeu qi negaliile teologiei apofatice semnificd doar incapacitatea de a

la Dumnezeu fird o asemenea transfigurare prin Duhul". N. Gendle,

ILG,p.56ff. Astfel, "necunoagterea divird nu semnifici agnosticism saugul de a-L cunoa$te pe Dumnezeu", ci este o pas preliminar pentru "o

'splendoarea inefabild a unei singure nahui in treiiPostaze''stz

in acelaqi mod, Lossky acredite az6 ideea cA acum, i, ,.r;ractuald, misterele impdrdliei lui Dumnezeu

'pot tr

experimentate "de cei care, triiesc in uniune cu DumneleLr. (.(,1ce sunt transformali prin har qi apar{in mai mult erei carc r;,

587 vc,p.l33. Trecdnd de la Dumnezeire in unitatea Sa la analizarea ccr,,rtrei persoane, palama s-a intors de la sf. Dionisie ru t"orogiu-i.uir,r,,.,alexandrine, care inlelegea Divinitatea ca fiind Mintea ae ta cir. p*,.r,,cuvAntul ca de la o surd. parama, distinge parru sensu. are cuvinlrrrrrrl,6yoq.. Primil, este npoSopvXbq ).6yoc,, un cuvdnt .ur, .rt, .*pii;;;",,,exterior prin sunete. Acesta nu aparline de fapt minfii, ci truprrrrrrimpulsionat de minte. Ar doilea, t6uri0eroq ,l.6yoq este imaginea ment,,r,, ,,sunetelor unui cuvant inainte ca el s fie exprimat in exteiior. Al treirt,..)"6yoc' tv

'wvoLq se referd ra un cuvant in sensul unui concepf;;i,;;,,

idei care ia formd in mod treptat in minte. in cele din umd, existd .l_ri1,,,,€pQilroq iyfiv ivunox<Lp<vog re ue un cuvdnt in sensul ,n"i .unoufi.,,latente sau imanente in minte. Doar aceasd ultirnd semnin.4i. or.ri ,,analogie care se potrivegte rel{iei Logos-ului divin cu Divinitatea. Ar"n*r,,oferd un mod de refleclie asupra derivaliei cuvdntului de la iJi ;,,,generare' in timp ce cuvantul r5m6ne complet in ipostaza sa perfecrrrcuvdntul nu este inferior Ta6lui prin substantd, ci perfect iaenti cu-r,rYede[i capita 150, ch.35. Totugi, Lossky nu reuqegte sd subrinieze faprrrrcd Palama gede cu putere ci in func{ie de ipostaze, Logos_ul _ a dou,,Persoand a Trinitifii - asum6ndu-$i intreaga umanitate, d-evine in i",rr,,rSdu, sursa sau locul deificdrii. pentru palam a a fr "deifrcat" inseamrd ,.' r,in El", aceasta inseamnd, participant la Trupul Siu, care este pdtruns (p'irr"comunicarea idiom-urilor" in uniunea ipostazelor) de vi{d divina, sau rl,,"energie". Yedeli rhe Triads rr.lli.ll-12; rr.l1i.l5-20. De aceea, a"inr"r.,sau comuniunea dintre divinitate qi umanitate nu implici o confuzie rresenfelor sau a naturilor. Totuqi, mai rdmdne o comuniune reald intre CclNecreat gi creafura Sa qi deificareareab - nu prin esenfd, ci prinenergit,.umanitatea lui rlristos, 'ipostaziatd' de Logos, este pdtrunsd de eneigiedivind gi trupul lui Hristos devine sursa luminii divine gi a deifidrii.

238 239

i decAt viefii acestei 1umi".s88 Ca anticipare a impliniriitologice, fiinla umand se delecteazd cel mai tare intr-o

re misticS, ce este cel mai inalt stadiu al viefiiteqti ?n uniune cu Dumnezeu.s8e Aceasta ne conduce la

torul pas in evaluarea noastrd privind epistemologia lui

, care aratd cum funclioneazd gramatica supremd intr-unteologic despre Dumnezeu ca Trinitate.

4.1.2. Cunoaqterea mistici despre Dumnezeu

aceste paralele qi contraste intre hermeneutica luiky cu privire la doctrina despre vederea lui Dumnezeu 9i

ca patristicd specific[, ne intoarcem acum pentru ainia una dintre particularitSlile epistemologiei sale, qi

cunoagterea misticd a lui Dumnezeu.

y reclamd o bazd misticd pentru toatd teologia creptini.tru el, teologia qi misticismul sunt inseparabile atdt in

dogmaticl a revelafiei, cAt gi in experienfa personalS aicului.5e0 Totugi, pentru Lossky, dup[ cum am observatprofunzimea adevdrului teologic trebuie gdsit fn misterul

VG, p.134. Dimpotrivd, Palama proclamd "noutatea copleqitoare a

irdtiei lui Dumnezeu revelate prin Hristos qi caracterul gratuit al actelortoare $i divine ale lui Dumnezeu". De aceea, pentru el, vederea lui

nu poate depinde de "cunoaqterea" umard. G. Palama, The

, p.13.tl9 Lossky es;uiazil in descrierea conceptului teologic despre "cunoa$terea

(fl ocotripLoq lvriolq) cate, potrivit lui Palama esteftdescoperitd prin invd{dtura Duhului Sf6nt" 9i "atunci, trebuie considerad

iuperioard tuturor invdfdturilor oamenilor de qtiinld 9i filozofilor". Vedefi

Capita 150, Ch. 25. Pentru Palama "cunoagterea mAntuitoare este

euno$terea lui Dumnezeu prin adevdr gi a locului pe care omul il are in f4a

3a",lbid.tgo MT, in special pp.7-22.

care nu poate fi rostit a lui Dumneze, ce Trinitate, tn t.(t,€putem participa tn yto( myslerios, experirflentdnd u'n tt,l,jl,t,divin.mai degraba decdt sd_l rrnoofi*i-Eionucinld, cri*|datoritd acestui motiv, teologia .r.giind iqi gdseqte lir,),r,,i r,,domeniul mistic al existenlei noastre in Dumnezeu qi devirr.... r,rrAndul sdu, "teologie par excellence,.sel

Extinzdnd distinclia pozitivrnegativd a lui Dionisie, intnrtrr*,iin. epistemologie so, Lossk! ajunge la o altd tirrrrrnepistemologicd reprezentati de un ap"oratcism radical, ,.1,,',',.conduce in cele din urmd la o formd de cunoaqt"r. p,1,,,"ignoranfd totald". El explicd:

Prjn necunoastere (dyv.;lotil va ajunge cineva sd_L cuoascdpe Cel ce se afld deasupra oncarui obiect posibil alcunoagterii. Continudnd prin neg{ii, vom putea sd ne ridicdmde la nivelele inferioare ale exi-ste4ei, cdtre cele mai inalte,pundnd, in mod treptat, de_o parie tot ceea ce poate ficunoscut, pentru a ne apropia de cel Necunoscut inintunericul ignoran{ei af s61u1s.592

tnt ,r, p.9;-fL!, p.50. Spre deosebire de gnosticism, in care linta csrrcunoasterea de dragul acesteia, Lossky pretinJe cd in teoiogia .r.giina, ,i,,,,,este uniunea cu Dumnezeu sau deificarea (}rr.;;avq1.tn'

'!, p'25' Teologii apuseni resping aceasd abordare considerAntr ,;iaspectul primordial al apofaticismului-in teologia asariteana va-;;;;,,,,,teologia naturalS ceea ce ar,conduce la stingerea Bisericii. Tofugi, Evt,r rd:rji9 cd "diferen{a reald

.dintre teologi?--creqtind apuseand qi cc;rrdsdriteand nu constd in punctele doctrinare iurti.utu.., ,l in Oif".rlJAi,, r , ,.cele doud moduri de abordare a intregului ,;i;,,. Ved{i, E. Every, ,..l,lrt,Orthodox Church,' The Christian East f lf lSf;, p. 153, citat de .lStamoolis, Eastern Orthodw Mission fn*ig Today (Maryktoll, N.yOrbis Books, 1986), p.6. Ar trebui de asemeneimer{ionat faptul cd Lossl,vsus{ine un apofaticism extrem, care nu rcprezin' simboiul g.".ri ,,rcreqtinismului rdsiritean. De exemplu, Stdniloae pledeazi;;;; ,,

240

John Damascene citat in MT,p.36.

l,Iiosslq reduce epistemologa bipolard a lui Dionisie la omologie cu o singurd.fald stabilind gramatica negativd

doar ca un corector al gramaticii afirmative, ci, deca singura epistemologie validd. Atunci, rezultd c6,

nrod epistemologic, gramatica apofaticd indicd natuta

3maticd a relaliei umane (uniunii) cu Dumnezeu, a C6ruir[mine intotdeauna inexplicabild in economie. Astfel,

y incearci sd protejeze transcendenla lui Dumnezeu 9i sdo distinclie epistemologicd clard intre aspectele care pot fi

e gi cele care nu pot fi cunoscute din Dumnezeu. Este,6r, corect sd subliniem faptul c6:

Tot ceea ce putem spune in mod catafatic referitor laDumnezeu ru aratd natura Sa, ci lucrurile care care suntlegate de natura Sa (td nepi d1u Qiloru)... Dumnezeu nu

apa4ine clasei reprezentate de lucrurile existente: aceasta nuinseamnd cd El nu are existenld, ci cd este deasupra tuturorlucrurilor existente, chiar gi deasupra existenlei insdqi.Deoarece, daci toate formele de cunoaqtere au dea face cuceea ce existd, cu siguranfd, ceea ce este deasupra cunoaqteriitrebuie cu siguranfd sd fie de asemenea deasupra esenlei (inlp

orioiuv) qi invers, ceea ce este deasupra esenlei, va fi de

asemenea deasupra cunoaqterii.593

aceea, considerdm cd este important s[ menlinemnclie teologicd qi epistemologici intre natura

qi natura futuror lucrurilor create, dar cdt estesd demonstrdm din punct de vedere teologic o uniune

tologicd a fiinlelor umane cu Dumnezeu? Cel mai probabil,tui Lossky nu a fost perceperea epistemologicd

icd apofatic-catafaticd in teologia sa. El afirmd cS "aceste doud tipuri

cunoastere nu sunt nici contradictorii, nici nu se exclud reciproc, mai

, se completeazAuna pe cealalti". Vedeli referitor la acest subiect:lo ae, Exp eri enc e, pp.25 - 124; P. Negru!, Rev el ali e, pp.52- 64'

oluide

sau extinderea hermeneuticii sale pentru alte dogme cre;rir,.de vreme ce el pur gi simplu declard faptul ci uniunc,, ,,,Dumnezeu este o posibilitate autenticd pentru fiinta un'rrr,ipentru a ajunge la stadiul deificdrii, ffudt s[ explrr,.mecanismele conceptuale ce opereazd in acest cadru.sea M;rrpulin clar este faptul dacd transcendenla lui Dumnezc, rlaceastd uniune ontologicd este asiguratd qi, in special, irr , ,.mod este ea demonstratd, din punct de vedere epistemol,,rr,Pentru Lossky, se pare cd uniunea cu Dumnezou estc ,categorie ontologicd in care Dumnezeu gi umanitalt.;r.transcendenla qi imanenla, stau impreuni f6rd a-gi asuma rist,rrlde a-gi confunda distinclia lor ontologicd,. Dacd acest rtrt trreste posibil, atunci arfi semnificativ sd examindm, dacd prrt,,rttfolosi, de asemenea, o gramaticd antinomicd similard pentt.rr ,texprima o realitate transcendent-imanentd .fird a int*xrrt,,nici o altd distinclie, cum ar fi distinclia esenld_energie, ltttfdrd riscul de a amesteca natura acelor categorii r€pt €z€rrttttde exemplu, natura umand sdfie consideratd afi di acela,yi l, Icu natura lui Dumnezeu.

594 Textele biblice prec'm ps. 82:6, Ioan 10:34-35 9i 2 petru l:4 for.s,.,,,un limbaj specific care subliniaz[ uniunea organicd a umanitilii , r,Dumnezeu. Alte texte biblice sunt citate gi analiiate in: p.B.T. Bilrrrrrrrr."The Mystery of Theosis or Divinization," in Srudies in Eu.\tt.t,lchristianity, vol. I (Mtinchen-Toronto, 1977),pp.337-359; D.B. clendrr'rr.Eastern orthodox christianity (Grand Rapids: Michigan: Baker llxrlqHouse, 1994), pp.ll7-137; T. Ware, The Orthodox Chut, lt(Harmondsworth: Penguin Books, 1993), pp.23r-23g. Totuqi, pentru Ir.rrrr.rrtheosis este scopul final al fiinlelor umune'-"Dumnezeu, Logosul a dcvrrrirceea ce sunt€m noi, pentru ca noi s devenim ceea ce este El insr,,r'Irenaeuso Adversus Haereses III, l9.l (pG 7, g3g, ll20). Referitrr lndeificare la Irenaeus ved{i, G. wingren, Man and the Incamation. A ,\trtrlr,in the Biblical rheologt of lrenaeus (Edinburgh and London, 1959). Vt.rlt.rrde asemenea, MT,p.38.

" t A' l

i , ILG,p. l l4.

243

mod neobiqnuit, Lossky argumenteazd cd fiinla umand, chiarin uniune cu Dumnezeu, "II cunoaqte doar ca pe Celgunoscut": ca fiind in mod infinit transcendent, iar, dintct de vedere epistemologic, "inaccesibil in ceea ce este instenla Sa esen!ia16".se5 In consecin!6, Lossky considerd cd

ticisrnnl, ca o "atitudine a min{ii ce refszd sd formezedespre Dumnezeu", este singura gramaticd

ogicd acceptatd pentru a funcfiona intr-un asemeneateo1ogic.5e6 Totuqi, aceastd epistemologie pare si fie

il6 pentru construclia logicd a discursului teologic despreca Trinitate, din moment ce gramatica apofaticd nu

zd o doctrini despre existenla divind, ci neagi chiar qiiile atributelor lui Dumnezeu.seT Lossky susline cd 'oo

atitudine exclude total toati teologia pur intelectualdt6".5e8 Noi considerbm cd ar fi corect si sus{inem un

libru apofatic pentru o epistemologie pur catafaticd, dar,Lossky, dupd cum observd Laats, apofaticismul este mai

decdt atdt: este "deconceptualizarea" sau deconstruclia inii lui Derrida.5ee

este atunci sistemul de referintd al unui asemenea discursic? Lossky identificd doar o singurd sursd teologicS:

mistici impreuni cu Dumnezeu, "o atitudine esen{ialdimplici omul in intregime" qi frr[ de care nu existi deloc

MT,p.38.YG,p.1l2; OT,p.32; MT, pp.38-39.Din punct de vedere formal, acest principiu a fost denumit "dubla

. Losskv pare sd foloseascd modul de abordare al acestui subiect aDionisie. Vede{i, A. Laats, Doctrines, p.83.

A, Laats, Doctrines, p.83. Deconcepttalizarea este cuvdntul folosit de, Totuqi, el il folosegte cu o conot{ie diferitd: acesta inseamnd a

un concept intr-o noliune care nu mai are con{inutul sdu inifial

teologie.60o In acest sens, teologia nu trebuie vd.zutd ctr ,,'teologie extaticd' sau ca pe o teologie a vidului sau a lipst,i tr,

Qrmd, ci ca pe o cale inspre aievdrata cunoastere rt lttrDumnezeu. Aceastd nuanfd hermeneuticd ar putea sugerit (|epistemologie experimentald,; dar Lossky nu dezvoltd ii ,r,,.1clar aceastd noliune in teologia sa.

Fdc0nd referire la teologia 'catafatic6' sau afirmativd, Lossk'considerd cd aceasta are legiturd cu manifestarea rr,Dumnezeu in crealie gi este privitd ca "o scari a teofaniilor" i,,contrast cu ruta ciii negative, eate este "o ascensiune cirrr,-uniune"'601 Maxim folosegte aceastd analogie in structurta s;repistemologicd indicdnd inspre o "scar6" epistemologicd i.r.este revelati prin Hristos qi prin care fiinfele umane pot s:i-;,gdseasci propriul kenosis, qi anume o cale cdtre golirea de sirr..,a pasiunilor.602 Dimpotrivd, Lossky consider6 ci iceasti,.scir r ;ia teologiei catafatice", care iqi g^d.segte locusul,in principal, atiitin Sf0nta Scripturd, cit gi in intruparea cuvdniului, nu csr,.nimic altceva decdt 'oo serie de paqi prin care sufletul purrr.urca prin contemplarea" naturii lui Dumnezeu.603 Dar, tlrrr

600 147 p-39; vedeli de asemenea, VG,pp.9,4g,50, g4; OT,p.l l l ; tt.t;,pp.3lff, 50, 97, 103, I 39.6ot I/G, pp.67, l89f; MT, p.39.602 6. Louth, Macimus, p.34. Louth sublinrazi aici faptul c, ,repistemologia lui Maxim "calea in suso' pentru deificare este, in fond, ,r*cale injos" citre golirea pasiunilor din noi ingine.603 147, p.40. Brunner indicd faptur cd: "intrupare a ca atare,nu este pur.lrlplvotant al revela{iei biblice, ci mai degrabi, lucrarea Rdscumpdrdiorrrrrrrkus Hristos.. a venit pentru a rdscumpdra. pentru a fi siguri. doar D.rrrrrrlrnffupat - lnsugi Dumnezeu, Insugi Omul_ poate fi Rdscumpdrdtorul. l)rrrBiblia ne indeamnd sd ne gdndim mai pulin ra secretur persoanei lui Isr.decdt la misterul lucririi Sale. Ag dori sd accentuez din nou acel loc c.rrrrr,,aparent: nu substantivul, ci verbul este cuvantul cheie in limbajul bibricBiblia nu este niciodad substanlialistd, ci este intotdeauna acfitald. Esrc rrr

1AALaa

p.471Post-Reformation and Modem Vol.III, (London: SCM Press,

lnoment ce Lossky identificd manifestdrile lui Dumnezeu in€realie ca fiind energiile necreate ale lui Dumnezeu, in stadiul

iar dintre natura creatd si cea necreatd a lui Dumnezeuevident c6, pentru el, chiar gi realitatea catafaticd" "relineru noi caracterul sdu apofati.".oo+ i1 acest mod, teologia

ic[ qi cea apofaticd nu reprezintd, de fapt, doud cdistemologice diferite, ci mai degrabd o cale fundamentaldn care o'Dumnezeu coboard cbtre noi, in 'energiile' in care Elmanifest6", qi "noi urcdm citre El prin 'uniunile' in care El

de neinleles prin natura $4".605 Astfel, r[mdnem doar cu omatic6 mistic[, ce poate fi folositi pentru a accentua

rsele nivele din teologie, fiecare corespunzdtoareit61ilor diferite ale inlelegerilor umane care ating

le lui Dumns7ss".606 Lossky comenteazd:

Atunci, putem contempla frumus{ea divind insdqi: peDumnezeul care Se manifesd El Insugi, prin crealie.Speculafia, treptat, lasd loc contempldrii, cunoa$terea lasd locexperienfei; deoarece, prin elimininarea conceptelor careincdtugeaz[ spiritul, dispozilia apofaticd rev eleazd orizonturi

fundamental istoricd; dar contemplarea naturii lui Hristos ne indreaptdmod greqit cdtre un anumit Naturalism". E. Brunner, The Divine-Humantounter, trad. de A.W. Loos (London: SCM Press, 1944),p.102.MT,p.39.Ibid.MT, p.40. Pentru a exprima unitatea cu Dumnezeu, su$ine Meyendorff,

ii greci foloseau conceptul de deificare ca pe'tn concept cristocentricescatologic, exprimat in limbaj platonic, dar in mod fundamental

de speculalia filozoftcd". J. Meyendorff, "Theosis in theOrthodox Tradition", in L. Dupr6 9i D.E. Salbrs (eds.), Christian

nemdrginite ale contempldrii la fiecare pas al teologieipozitive.60T

inseamnd cd teologia negativi este o expresie a acelei atitutlrrrfundamentale, qi anume "o comuniune cu Dumnezeu,, (:irr,_transformd intteaga teologie intr-o "contemplare a mistercl'rrevelatiei".608 De aceea, etapa finald a incercdrii umane. (rrrpunct de vedere epistemologic sau teologic, nu cstr'cunoaqterea' ca atate, ci 'uniunea' cu Dumneieu, gi an.rrrr.deificarea, care este punctul final atins de mintea contemplatir ,rprovocati in mod continuu de antinomii.60e Totuqi, cstr.impresionantd credinla lui Lossky, potrivit cdreiahermeneur i r ;rapofaticd nu conduce la o 'absenld', un gol conceptual, ci lu .'prezen[d', din moment ce Dumnezeu, deqi necunoscut 1rr.rrrnatura Sa. este personal prin relaliile Sale. Considerdni ,,rasemenea relalii personale cu Dumnezeu pot avea un r.olimportant in epistemologia cregtind. Ele pot reprezenta rrrrmijloc adecvat pentru o inlelegere logica a

^manifest.rrr

transcendente a lui Dumnezeu in economie (desigur in limitcrcin care cunoaqterea ralionald cu privire la acesi subiect csrr.posibil6). Totuqi, Lossky subliniazd faptul cd hermeneurit.;rapofatici este "ceva ce transcende toate notiunile atit

'lt

607 747,p.40. De asemenea, Meyendorff scrie: ,.De aceea, aderdrahtl scr,;,al crea{iei nu este contemplarea esen{ei divine (care este inaccesibili). crconruniunea cu energia divina, transfigurarea gi transpare(a fala rlr.ac{iunea divind in lume." J. Meyendorff, Byzantine Theolog, p.i33.608 bG, pp.37 , 40; VG, pp.27 , 37 , 56, 107 , ll0; Uf, p,+2.1n mod apparerrr,acest tip de gramaticd indicd o epistemologie experirnentard in teologia rrrrLossky. Tofuqi, el nu o exprimd in mod clar.ul, ,C pp.35,48, 55, 67,102; OT, pp.25, ghf, 92, lll. Din nou, Losskya.lunge foarte aproapte de o structurd epistemologicd,bazatdpe o participrrr,.existenfiald a fiinfei umane in Dumnezeu. Totuqi, et titeaza linta rrirrmoment ce lentilele sale hermeneutice sunt colorate din nou in mod mistic.

246

I ILG, pp.4Of, 55, 89; MT, p.70.

247

urii, p0t qi ale persoanei" atingdnd Trinitatea infinit5.6l0l, Lossky pare sd ia noliunea de 'Trinitate' nu ca pe o

ic hermeneutici ce se afli la dispozilia noastri pentru aima relafiile intra-divine (in care 'natura' gi 'persoana'

t luate in considerafie). Ci, mai degrab6, 'Trinitatea'pentruisky este o supraesenld mistic[, care transcende oriceiuni conceptuale, precum cele reprezentate de naturd sau

n6. Totuqi, aceasta sugereazd o lipsd de claritate inimitarea hermeneuticii sale teologice ce opereazd asupratAlii pe care el incearcd s-o exprime prin limbaj.

consecinld, Lossky susline ci epistemologia cu privire lau, ca un constituent esenfial al teologiei cregtine,

structuratd in mod mistic. Pentru Lossky, nici relatiaald a lui Dumnezeu cu crealia Sa, nici capacitateaumand

16 nu pot oferi nici o informalie vitald pentruca atare a lui Dumnezeu. Orice fel de cunoastere

faticd este importanti doar in misura in care stimuleazirea misticd pentru a reprezenta un mijloc al uniunii

Dumnezeu, care,Ia rdndul Sdu, constituie atdt centrul, cAt qiteologiei creqtine. Din acest motiv, Lossky creazd unepistemologic in care atdt uniunea ipostatic[, cAt gi

unea naturilor sunt complet omise din ecualia uniunii luirnnezeu cu fiinlele umane. In plus, el introduce o noud

rie epistemicd - "o distinclie inefabild" - alta decdt ceatd de distinctia esen{d-persoane, potrivit cdreia

u este atat total inaccesibil, c6t qi, in acelaqi timp,.611 {gea51a este categoria energiilor necreate cdtre

ne vom intoarce pentru analizd in secliunea urmitoare.

0 Uf, p.++. Toruqi, ne putem incd intreba dacd nu putem aduce inmologia noastri ontologicd no{iuni precum "persoana" sau "nafura"

moment ce termenul "Trinitate" este acceptat deja.

4.1.3. Natura enigmatici a energiilor necreate

Dup[ cum s-a precizat mai sus, Lossky inaugureazd, o nouirgrarnaticd, epistemologicd, ce ciuta ini{ial sd protejeze nillrrr;rinaccesibild a lui Dumnezeu gi sd simplifice hermencurrt;rcregtina in ceea ce priveqte doctrina uniunii noastrc (, lDumnezeu. Lossky admite cd a fost nevoie de aceastd categorrr.noud din epistemologia creqtind pentru a stabili o brr;,1dogmaticd pentru uniunea cu |urru1s7su.612 problcrnlepistemologicd mai acutd apare ahmci cdnd Lossky incearcri siidefineascd narura energiilor divine qi relalia lor cu naturu rrrrDumnezeu. El explici faptul cd energiile sunt in mod intrinsn"operafiuni divine, fo4e adecvate gi inseparabile de esen{a lrrrDumnezeu, ?n care El merge dincolo de El insugi, S,.manifestS, comunici qi Se oferd pe Sine insuqi".6t: El inrlit.;r,de exemplu, faptul cd "iluminarea divind gi deificatoare qi hrrrrrlnu reprezintd esenla, ci energia lui DumneTss)'.614 De aicr

612 y6, pp.9, 50, 102; ILG, pp.38, 50; MT, p.71. Totugi, Lossky nu spurr!-dacd aceasti uniune misticd cu Dumnezeu este o experienld religi.;r,,aconcretd dincolo de domeniul r4ionalului sau o expresie metaforicd ir rrrrr'fapt dogmatic - faptul transcendenfei absolute al naturii divine. -lirrrr.,,pentru Trethowan aceasfi distinc{ie este inacceptabih. El spune cd ,.A l;r, ,.o distincfie real6 in Dumnezeu Insuqi, alta dec6t cea dintre perpane nu c:;rFcu siguranld recomandati, ci mai degrabd este un dezastru. Deoarece prrr ,, .,1distrugd unitatea lui Dumnezeu". L Trethowan, ..Lossky on Mvstr,,rlTheology", p.243.613 147, p.70. Grigore de Nisa comentead de asemenea,.De fbot. (,el ,.este invizibil prin natura Sa, devine vizibil prin energiile Sale. apirirrrl nrfa[a noastrd in imprejurimile naturii Sale". Grigore de Nisrr. /r.Beatitudinibus, oratio vI (PG 44, 1269). pentru mai multe idei referir.nrsla energiile divine la Grigore de Nisa, ved{i D.L. Balas, Metousia tht,utMqn's Participation in God's Perfections according to St. Gregot.t, r,yNyssa (Rome: Studia Anselmiana, 1966).614 VG. o.127 .

248

W,p.73.

249

dintre teologie (Dumnezeu ' in se') Si economie'ad extra').

, in mod epistemologic, energiile divine, opuse esenleiute, exprimd adevdrul ascuns al lui Dumnezeu cain economie.6l5 Pe baza epistemologiei lui Dionisie

de 'uniuni' (tvdoerq) qi 'distinc{ii' (6Ldrcpioeuq) inLossky egalizeazd 'uniunile' cu 'esen!a' qicu 'energiile', credndu-qi astfel propriul sistempotrivit cdruia,

Sfdnta Scripturd I1 reveleazd pe Dumnezeu formuldnd numeledivine potrivit energiilor in care Dumnezeu Se comunid peSine Insuqi, in timp ce rimdne inaccesibil in esen{a Sa, sedistinge fa15 de alJii, in timp ce rdmdne simplu qi devine ovarietate, fbrl sd-$i pdrdseasci unitatea; deoarece, in El'uniunile predomind distincliile'. Cu alte cuvinte, distincfiilenu sunt diviziuni sau separ[ri in cadrul fiin1ei divine.DuucipLeLq, sau energiile prin care Dumnezeu Se manifesd,sunt Dumnezeu lnsuqi, dar nu in conformitate cu substa{a9u.616

consecintd, o'tot ceea ce spunem in mod pozitivfsdtrrcriq) despre Dumnezeu nu reprezintd natura Sa, ci

ile referitoare la natura Sa".617 Ne-am fi aqteptat sdcd manifestirile lui Dumnezeu in crealie ar reprezenta oie conceptuald similard cu cea reprezentatd de energiileale lui Lossky. Dimpotriva, Lossky le descrie precizdnd

I LG, p.5 6f . P entru baza trinftara- a energiilor necreate, vedqi, E. Barto g,pp.58-65.

tbid; VG, pp.65f. Dupd cum am vdztrt deja, Dionisie sublinia in modfit distinctiile din Dumnezeu. ln viziunea Sa, atributele lui Dumnezeude asemenea distindii.

cd "energia nu este o funclie divind, care se afldra inderrirrrrrfiinlelor s1ssfe".6l8 Daci acest lucru este astfel. nu ar trebui :.;rfim surprinqi sd descoperim faptul c6 Lossky adaugd o nouildimensiune ontologicd sistemului s6u epistemologic. I)rr;racum declari el:

Prezenla lui Dumnezeu in energiile Sale trebuie i4eleasd intr_un sens realist. Nu este prezen{a unei cauze operative prinefectele sale deoarece energiile nu sunt efecte ale cauzeidivine, dupd cum sunt creaturile Sale; ele nu sunt create,formate ex nihilo, ci curg etern din esenfa Triniti{ii. Ele suntmanifestdrile naturii divine, care nu poate stabili limite sieins6gi, deoarece Dumnezeu este mai mult dec6t esedd.Energiile ar putea fi descrise ca fiind acel mod de exister{a alTrinitdfii, care este in afara esenfei sale inaccesibile. Astfel,Dumnezeu exisd atdt in esenfa Sa, cAt gi in afara esenteiSale.6l9

Astfel, pe ldngi 'esent6' gi 'ipostas al lui Hristos, Lossl*tadaugd 'energi i le necreate' ca pe o a treia dist incl ie ontologrr,rin Dumnezeu ca Trinitate. Ca rezlttltat, sistemul s;rrlepistemologic devine qi mai enigmatic, c6t6 vreme Lossl,rsusline, in acelagi timp. cd procesiunea ad extra a lrrrDumnezeu, gi anume energiile Sale necreate, in rrrotlfundamental, il manifestd in intregime pe Dumnezeu insu5i.,,.',,De aceea, pe de-o parte se pare cd, din punct de vcrlcr,.ontologic, nu existd nici o distinclie reali intre existenta lrrrDumnezeu ca atare gi energiile Sale. Iar, pe de altd parte, rlrrr

618 rbid.,p.74.619 Ibid., p.73. Stdniloae crede de asemenea cd venirea lui Dumnezcrr itrlume s-a ficut prin energiile Sale, care nu reprezind "nici esentir lrrrDumnezeu, nici persoanele prin care fii4a Sa subzistd in totalitate, ci r'liqunt '?n preajma fiinfei lui Dumnezeu"'. Experience,p.l02.620 97, p.49; ILG, p.54. philaret of Moscow foloseqte termenul .,slrrr.;rpentru 'energii' oferindu-i aceeaqi dimensiune ontologicd. yedeli MT,p.7\

250

ogic diferit.

251

t de vedere epistemologic, este subliniat faptul cdiciparea umanA in Dumnezeu este posibilA doar in zona

iilor Sale divine, nu in natura lui Dumnezeu. Aqadar, intr-

manierd antinomicd, Lossky crede c5 energiile nu sunt,mnezeu in esenla Sa qi totu$i, in acelaqi timp, sunt

ile de esenfa Sa.621 Singura dilemd pe care Lossky o

tificd in cazulincare l6sAm deoparte distinclia introdusS deiile necreate' este faptul cd nu ar mai exista distincliientitdtile 'ocare nu pot fi cunoscute qi cele care pot ficute, cele ce nu pot fi comunicate 9i cele ce pot fi

" din Dumnezeu.622

de altd parle, distinciia epistemologicS, generatd deiile necreate' in Dumnezev ca Trinitate, potrivit luiv. elucideazd cdteva dintre cele mai dificile aspecte ale

ogiei creqtine:

Clarificd implicaliile economice ale lui Dumnezeu caTrinitate. I,{u mai trebuie sd discutdm in mod incorectdespre 'Trinitatea economicd' Si despre 'Trinitatea

imanentd'. Apeldnd la hermeneutica energiilor necreateputem evita aceastd distinclie de vreme ce energiile luiDumnezeu apa\in TrinitSlii imanente precum qi economiei,deoarece prin energiile Sale Dumnezeu se manifesti pe

Sine insuqi fald de crealia Sa. Cobordrea economici aTrinitdlii prin energiile necreate urmeazd aceastd cale:

VG, p.127: MT, p.76. in mod asemdndtor, K. Ware susfine faptul cd'siile lui Dumnezeu sunt Dumnezeu insuqi, in rel4ie cu lumea. Vedefi,

Ware, "God Hidden and Revealed: The Apophatic Way and the Essence-

crgies Distinction",inEastern Churches ReviewT (1975), p. 129. Vedeli

asemenea Dionisie, On the Divine Names 9 .9 (PG 3 , 9l6C).

Aceasta este intr-adevdr o dilemd reald, dar, dupd cum vom argumenta

i tltziu in aceastd lucrare, aceasta poate fi depaqitd printr-un sistem

"toatd energia iqi are originea in Tatdl, fiind comunic;rr rrrFiul prin Du4ul Sfant - 'er nritpbq, 6ud uto0, ,ev ti.1i,,,nvei4-t"uru".623 insd apare multd confuzie atunci c6nd l.os:,r,1continui sd spund cd ,,Fiul qi Duhul Sffint sunt, dacit i'lputea spune astfel, procesiuni personale,,, in timp , senergiile sunt "procesiuni naturile". pe i6nge acrlrrrr,rI.ossky, de asemenea, susline cd,,"n"igiil" srrrrlinseparabile de naturd gi natura este inseparabild-de ccrc rrr rp9196311g".624 Prin urrnare, toate aceste dislirrt.lriepistemologice in Trinitatea divina par sd f ie o hirrr,,r;rhermeneuticd sau un miraj teologic, care atunci cand cirrt.r,rcrede cd i-a 'prins' semnificalia, tocmai atunci rerizeazu t an-a 'prins' nimic.

2 D.octina energiilor necreate constituie atdt bazadogmar rt.i1cat gi gramatica epistemologici pentru un caracter rcrr .ltuturor experienlelor mistice. Dupd cum indici Loss[rDumnezeu, care este inaccesibil prin esenla Sa, este prczr,nlprin energiile Sale."ca intr-o oglindi", fiind necunoscur 5rde asemenea, tevelat in totalitate. Acestea sunt ,,cele trtttr,imoduri diferie ale existenlei divine, in esenld Ei in ulrtr,tesenlei".62s

623 147,p.82. Lossky afirmd cd se poate spune ci esenta lui Dumnezerr r..,r..superioard energiilor Sale in acelaqi s.rrJ in care se spune O tutal, .,,, ,,,intregii diviniEli, esre superior Fiului gi Duhului Sf6nt. Ved{i 1ZC, p.SS624 747,-p.86 Iossky foloseqte aici ierminologia intratrinitard a nurrrrrpersoanelor gi-i extinde semnificafia qi cdtre .n.tgiil. lui Dumnezeu. 1..rrr1rel demonstreazi in mod indirect faptul cd distirclia dintre natur6-enc:rgrreste inutilS din moment ce el revine la distrn{ra traditionald n,rrrr;ipersoane.625,rbid.-rriadaesenld-ipostazd-energie,manifestatd

inbazaepistemor.l,rrna deificdrii este leitmotiv-ul abordirii teologice a lui Stdniloae asrrr,tconceptului theosis. El scrie ci " Motilul pentru care rdsdrifur

'rrr,.intruparea Domnului atdt de importand peniru unificarea omenirir ,,:

252

W,p.87.

253

Aceastd doctrin[ explicd modul in care este posibili oprezen\d economic[ real6 a Trinitalii. Trinitatea locuieqteln noi, argumenteazd Lossky, prin "energiile care suntcomune celor trei ipostasuri sau, in alte cuvinte, prin114v".626 in timp ce primim energiile deificatoare, primim, inacelagi timp, sdliqluirea Sfintei Treimi innoi.627

Distinclia dintre esenld gi energii oferi o inlelegereepistemologicd a doctrinei uniunii cu Dumnezeu. Potrivitlui Lossky, uniunea noastrd cu Dumnezeu nu este nici"legati de ipostaze", ca in ca )lnaturri umane a lui Hristos,nici "materrald", ca in cea a celor trei Persoane divine, ci"uniunea cu Dumnezeu prin energiile Sale sau uniunea prinhar ne face sd participdm in natura divin6, frrd ca esenfanoastrd si devind esenla lui Dumnezss".628 Cu alte cuvintenoi devenim tn har ceea ce Dumnezeu este in naturd.

pe de-o parte infiligdrii divine a lui Hristos prin care naturaa lui Hristos a fost asumati gi pe de alti parte, doctrinei energiilor. Infiligarea divind a lui Hristos este deschis[ in mod activ de

tate deoarece aceasta nu este inchid intr-o infrtisare umanl a luigi astfel supusd limitdrilor naturii create. Umanitatea CuvAntului,

a luat chip in El qi care a fost $trunsd de energiile Sale, este influen{ai secrete in interiorul intregului trup al omenirii, fund4ia doctrineiii omului, o invdliturd at6t de dragd Pdrinllor greci". D. Stdniloae,

andthe Church,p. 191.MT,p.87; ILG,p.59.YG,pp.67-69. Pentru Chiril din Alexandria de asemenea, participarea in

iile divine este in mod fundamental o participare invi1a personald aii. Vede{i, Chirll, In Joannes I){, | (PG 74, 280C); Adversus

Y, | (PG 76, 2l3D). Vedeli de aselnenea, N. Russell,of the Divine Nafure in the Bvzantine Tradition". in J.ides (ed.), Kathegetria: Essays Presented to Joan Hussey on

I 0 th B irthday (Porphyrogenitus, 1 98 8), pp. 5 8-59.

Pe lingd toate aaracteristicile sale pozitive, aceastd crr.rlrrnecreatd este. in mod fundamental, o esenti_in_actiurr,. .,ranume o constructie epistemologicd ce aratd cefttt,tr,t ttlinadecvat al limbajului uman p"ntru a exprima o rearit,t{eantinomicd precum transcendenla-imanenla lui Dumrt,,.,.rtLaats.are dreptate cdnd sus{ine c6 distinclia dintre escrrt;r ,rrenergii in Dumnezeu este ,,o distinctie pur epistemologir;rCon_vingerea sa este cd "esenla qi eneigiile sunt una in yr:.r,:,:Astfel, in mod neintenlionat, Laats propune o grantirtr(iepistemologicd altemativd pentru a inleiege aceastd ?isti,,, 1r,,dintre esenli qi energii, care subliniazd intr-un mod mai si,r,1ir'atdt unitatea Fiinlei lui Dumnezeu, c6t gi manifestarea s,r' ,rrcreafie. Totugi, ne-am putea intreb a daci n-am putea identirrr .o. gramatici teologici diferitd, ce poate eviia o asenrcrrr.{ldistinclie care produce confuzie in dumnezeu. Astfel, hc''p;1p.eltru o gramaticd antinomicd in teologie devine evidcrrrrichiar pi dintr-un punct de vedere al unei hermeneurrt.rapofatice.

4.1.4. Limitele gramaticii apofatice

Pentru a renlma concluzia noastrd de p6nd acurn, putem spurrr.cd revelalia cregtini, pentru Lossky, rcprezinti o noj,,,,,,.complexd, existenliald, aare

-faciriieazd, majorirrr,';r

informa{iilor mistice despre Dumnezeu ca Trinitate. "urnrir,l

aceastd gramaticd epistemologici a pdrinlilor Bisc'rt.rrreferitoare la revelalie, Lossky localizeazd docirina sa dcsprt.revelalie in noliunea despre Dumnezeu ca Trinitate. El sustirrt.cd revelafia, la un nivel personal, poate fi atinsd prin mijlti..rrlunei participiri ontologice a fiinlelor umane in viaia rrrrDumnezeu. Astfel, pentru Lossky, uniunea cu Dumnezr.rrdetermind o epistemologie corespunzdtoare qi nu invers, arlir.,!

629 A. Laats, Doctrines,p.77.

254 255

epistemologie corectd determini o participare ontologici aiumane in Dumnezeu. Spre deosebire de Pdrinlii Bisericiicum'am incercat s[ prezentdm in textul notei de subsol)

dezvoltd o epistemologie a 'uniunii cu Dumnezeu'-o hermeneuticd misticd, ce, in cele din urm[, transcende

cunoaqterea intelectuali, cAt pi contemplarea, in timp ceide un spectru larg al cunoaqterii prin ignoran!6. Din

t ce misterul Trinitdtii este obiectul cunoasterii. eline cd epistemologia creStind trebuie sd fie trinitard intr-un

care sd indice intotdeauna relatiile inefabile intra-itare Si sd evite orice concepte ralionale Si presupuneri

a atinge vdrful sdu epistemologic, Si anume deificareade pletora cunoasterii perfecte.

asemenea perspectivd, discursul trinitar va facereferire la Dumnezeu ca la o realitate exprimatd

prin descrieri teologice detaqate, ci prin dinamicaienyelor vii. Torugi. Lossky minimizeazd acest spectru

al cunoaqterii, din moment ce el depotenleazd o inlelegereticd a manifestdrii lui Dumnezeu in economie. El preferdhermeneuticd a unui apofaticism extrem, care, Ia rdndul

dd naqtere atdt unei epistemologii mistice pentru teologiaind, cdt gi unei vieli mistice pentru credincioqi. Astfel,icismul, ca atitudine a mintii umane ce refuzd si formeze

despre Dumnezeu, devine tema dominantd alogiei lui Lossky. Dupd cum am vdzut, o gramaticd

i.cd indicd atdt inspre o uniune misticd pe care oizdm impreunii cu Dumnezeu ca Si creator ontologic ali umane, cdt Si inspre o comuniune misticd pe care o

cu Dumnezeu ca Si creator epistemologic al teologieiine. Totuqi, Lossky pare sd subordoneze orice

logie noeticd preocupdrilor sale metaftzice. CaItat, pentru el, revelafia devine o realitate invdluitd in

fd in mister gi care este introdusi in epistemologie nu

cu scopul de a crea o claritate ralionald despre Durnnezeu, t r , rrscopul de a chema la intimitate cu Dumnezeu. Rdmanc rrr.,,iintrebarea: cum poate fi testatd teologic qi struct.r;rr;iepistemologic aceastd experienld intinid, personalii r riDumnezeu? Lui Lossky ii lipseqte un 'fiItru' teoroqic

'rrrr,lprin care experien{ele apofatice pot fi validate gi transpusc ,rrlo structurd logocentricd.

Totugi, preocuparea principali a lui Lossky in teologia su t,:.t,de a proteja transcendenla lui Dumnezeu. Astfel, el iitrodrr.,. ,,distinclie conceptuali in esenla lui Dumnezeu, potrivit cirr,.r,rputem identifica atdt natura necomunicabild a lui Dumncr...,,cdt qi energiile Sale comunicabile. Dupd cum am observat tlt.1,raceastd distinclie apodicticd necesiti o gramatici antinorrrrt;ideoarece aceste doud categorii din Dumnezeu sunt ;rr;'asemdndtoare, cdt qi distincte. Nu numai cd existentir lrrrDumnezeu este cufundatd, in antinomii, dar qi epistem.r.1,r,rcreptin5, la rdndul sdu, trebuie sd fie structuratd in confornrir;rr,cu realitatea pe care doreqte s-o zugrdveascd. Atunci, inscalrr,icd, pentru Lossky, adevdrul legat de realitatealui Dumnezcrr ,,,Trinitate nu poate niciodatd si fie pe deplin exprimat prrrrlimbaj sau prin forma scrisi a Bibliei, dar in schimb iqi girs..,;r,cea mai profundi expresie prin tdcere. TotuSi, or,r,,,r,,,epistemologie tdcutd necesitd o intoarcere ra rumea tfl t.ttt:-revelalia lui Dumnezeu a fost deja comunicatd prin limlt,rl .,iexprimatd in mod catafatic prin Hristos. Ne vom intoarct. ..,ranalizdm modul in care Lossky gdsegte corespondcrrl;repistemologicd despre Dumnezeu ca Trinitate in Hristos ;r rrrcrealie. Totuqi, inainte de aceasta ar trebui sd subliniem cir,.,,,puncte critice in doctrina despre revelajie a lui Lossky.

in primul aspect, la nivelul existentei, Lossky suslinc , rrinverqunare faptul cd in stadiul uniunii nu existd nicr ,,corespondenld intre esenla lui Dumnezeu gi natura Lnlrr;i

256 25',1

ident, aceasla, la rAndul siu, implicd o epistemologievati pentru a pdstra distanla dintre cele doud, in timp ce

se afld incd in uniune. Din acest motiv. Losskv creazd unepistemologic in care atdt uniunea legatd de ipostaze,$i uniunea naturilor sunt in totalitate desconsiderate deuniunii lui Dumnezeu cu fiinlele umane. in plus. el

o noud categorie epistemicd * energiile necreate -decAt esenld-persoane, potrivit cdreia Dumnezeu este atdt

deplin inaccesibil, cdt qi accesibil in acelaqi timp.63o

al doilea aspect, la nivel epistemologic, din moment cey nu ili fundamenteazd teologia pe corespondentul

I al Trinitdtii transcendente, este posibil sd omitdterminologie noui din sistemul s[u epistemologic. Noi

siderim cd terminologia biblic[ poate fi folositi, inimbul terminologiei apofatice, pentru a exprima uniunea

rd cu Dumnezeu in scopul de a spune cd noi devenim cain termenii diferenlierii mai degrabd dec0t prin similaritatea

ilor. Totugi, pentru o interpretare teologicd a naraliunilorice, avem nevoie de o noud gramaticd ce poate dep[gi atdtitele codurilor lexicale apofatice, cdt qi ale celor catafatice.

urmare, putem presupune cd Dumnezeu este, in modal, Creator gi cd noi suntem, fdrd echivoc, creaturi

astfel incdt nu se poate presupune nici o analogie deturd intre om gi divinitate. Totugi, din moment ce El este

rul gi noi suntem creaturile Sale, ar trebui si gdsimva analogii esenliale care ar putea fi folosite intr-un discurs

ic despre Dumnezeu ca Trinitate.

al treileainteascd

I LG, p.4l ; OT, pp.29, 31, 33 ; MT, p.7 0.

la nivel teologic, trebuie sd ni secd termenul 'Trinitate' este. in mod

fundamental, un termen epistemologic ce a fost inilial folo:;rrpentru a clarifrca relaliile dintre un ooltsia' divin gi tr.r,r'hypostases' divine. O confuzie importantd a luat nagterc rrrteologia lui Lossky datoriti lipsei sale de claritate in ceea ct.priveqte nofiunea TrinitAii, din moment c€, pentru e ITrinitatea este mai degrabd supra-esenfa lui Dumnezeu, cel nlrrprofound mister dintre toate. Aceast[ inlelegere se afld in tolrrl;rcontradiclie cu intenlia hermeneuticd a acestui termen.

in al patrulea aspect, la nivel cristologic, revelalia divini prrrrHristos, istorie qi crealie pare si fie lipsitd de importan{a irrepistemologia lui Lossky, din moment ce esenla inaccesibilit ;rlui Dumnezeu este, pentru el, cel mai inalt pisc teologicintrebarea care se ridicd aici ar fi aceasta: De weme crDumnezeu ne-a dat un loc de intdlnire in economia mdntuirrrprin lucrarea lui Hristos, de ce ar trebui sd insistim pc ,rintAlnire apofaticd pe care s5 o avem cu divinitatea in energiilrSale necreate? 'O cale in jos' epistemologicd, dupd modclrrlrevelaliei lui Dumnezeu in Hristos, ne-ar face gi mai hotirdti s;rludm in considerafie revelalia istorici a lui Dumnezeu. Aceastirne-ar da posibilitatea atdt sd structurdm un discurs trinirrrrcoerent, cdt qi sb identificdm 'o cale in sus' printr-o gramatir.rrdoxologicd a credinlei qi a dragostei.

4.2. Crea{ia: Gramatica pierduti a Trinitl{ii

Datoritd faptului cd, gramatica epistemologici a lui Lossky csr,,atdt de saturatd de elemente apofatice, gi astfel diminuc:rz;ratributele pozitive ale lui Dumnezeu, crea\ra pare de asemcr)eilsd aibi pulind importanld in epistemologia sa. De aceea, c1up,,cum se exprim6, elurmeazd o cale apofaticd cdtre cunoagtcrcirlui Dumnezeu, care "elimind pe deplin intreaga crealie" tlrrr

258 2s9

gramatica noastr[ contemplativ6.63l Atunci, care este rolulcreafiei in epistemologia lui Lossky? Acum ne intoarcem sdcvaludm doctrina lui Lossky despre creafie cu scopul de avedea legdtura sa epistemologicd dintre Dumnezeu ca Creatorgi crea{ia Sa.

Rolul jucat de doctrina crealiei in epistemologia lui Lossky estefimitat de faptul c6, pentru el, crealia este "un act al voinlei luiDumnezeu" nu un act al personalitdlii sau al naturii Sale.632 Nunumai cd acest lucru aratd c5 esenja lui Dumnezeu, potrivit luiLossky, nu se afl6 sub nici o formd in rela{ie cu crea{ia Sa, dargi cd El rdmdne neschimbat chiar dacd crealia nu ar fi existat.Lossky scrie:

De aceea, nu existd nimic in natura divind ce ar putea fr cauzanecesard pentru producerea creaturilor: cre{ia ar putea foartebine sd nu fi existat. Dumnezeu ar fi putut foarte bine S nuqeeze: creajia este un simplu act de voi(d gi acest act esteunicul fundament al existentei tuturor fiintelor.633

Totuqi. Stdniloae se opune unei asemenea perspectivehermeneutice impersonale cu privire la legdtura dintreDumnezeu gi crealia Sa. El rclateazd:

6!l OT, p.32. Dat1ritd faptului cd Lossky nu a subliniat doctrina crea{iei,eritica teologicd din partea altor g6nditori a fost slabd in aceastd direclie.Totuqi, von:r incerca sa ardtAm faptul ci aceasta lipsd a reperelor€pistemologice din crealie face ca teologia lui Lossky si f ie dezechil ibrati.In schimb, crea{ia este tema centrald, de exemplu, la Maxim; vedeli, Thelmbigua PG 91,1073 C.512ILG,p.rs.533 tr6,p.93. Lossky nu oferd nici o explicatie despre legdtura dintre voin{alui Dumnezeu gi natura Sa divind. Totuqi, dacd Dumnezeu este Creator qidacii aceasta este o caracteristicd a nafurii Sale, atunci, cum putem separaloin{a Sa de natura Sa?

Crealia nu trebuie si fie inleleasd ca pe un act prln careDumnezeu creazi, o realitate separaE de nl insuqi, ca unobiect exterior Lui insuqi care este obiectul piimordial.Dumnezeu creazi,lumea in Sine insuqi, printr_o manifestare aenergiei Sale qi prin Duhul Sdu. in mod evident, Dumnezeunu trebuie in nici un caz confundat cu o parte sau cu o puterea lumii, dar Dumnezeu nu este separat de lume, nici lurnea nueste separatd de Dumnezeu; El este cauza necmdi{ionatd alunii.634

Astfel, Stdniloae crede ca atunci c6nd ne gandim la Dumnczt,rrca la un creator, trebuie sd evitam ideea cd Dumnezeu ar.c,,viatd izolatS, trdind doar in El insusi. in conformitatc t,spusele sale, dragostea lui Dumnezeu este comunitard qi treburr.activatd pe cAt de mult posibil. Dumnezeu iqi activcat;rdragostea nu numai printr-o comuniune intra-triniiari, ci lrr ;rdecis din etemitate sE reverse aceastd dragoste qi in afara lrrr++-lnsuqr. Intr-adevdr, dup6 cum se exprimd Stdniloae, "primur ;rt,lal lui Dumnezeu cdtre lume, care poate, de asemenea, si ljr.considerat bazatururor acliunilor Sale ulterioare qi a revelalicrcontinue a lui Dumnezeu, este s1es1i4".63b Astfet, crealia i,st,.prima manifestare externd a dragostei divine Si prenti,s,ttuturor celorlalte activitdli ale lui Dumnezeu in lume. Evidenr,Stdniloae fiind in ton cu tradifia rdsdriteani, susline trcasemenea cd crealia nu este o manifestate a esentei lrrrDumnezeu, ci a energiilor Sale divine.G36

Totuqi, spre deosebire de Stdniloae, Lossky sus{ine cd chiar ;rmanifestarea energiilor divine in ordinea creatl,,nu imnlit.rinici o nevoie in actul crea!iei,,. De aceea, penku Lossky,crealia este 'oun subiect nou in afara fiintei divine"" care ir

634 D. Stdnilo ae, Theologt and the Church,p.ll6.635 lbid., p. l 13.636 6i4.

260

MT,pp.14;92f.

261

'd.,s, :Sli:

ca rezullat al manifestirii lui Dumnezeu. $i anume orcesiune a Persoanelor divine, care, in schimb, nu a conduso acliune a naturii divine, ci la o "acfiune in conformitate cu

fdivina] (rcar& Qisow)".6tt De fapt, pentru Lossky,ia ex nihilo este mai degrabd interpretatd ca un actictiv din partea naturii lui Dumnezeu. Dupd cum indicd el:

'face loc' pentru ceva ce este in intregime in afani Insuqi". Aceasta inseamnd nu numai c5 "lumea creatd nuvine infinitd qi etem[ impreund cu Dumnezeu", dar gi cd "nu

un fundament ontologic nici in ea insdgi (pentru cd a fosttd din nimic), nici in esenfa divin6, deoarece in actuliei Dumnezeu nu a trebuit sd faci un anumit lucru in mod

'7 638

aceasti distinclie epistemologic[ este necesard qidratd, dupd cum sugereazS Lossky, atunci, cum ar trebui sd

explicdm unitatea ontologicd dintre natura lui Dumnezeu (?nradical limitata la crealie), voinla lui Dumnezeu (profund

icatd in creafie) qi energiile divine (active in creafie)?

MT, p.75. Lossky considerd cd expresia ex nihilo trebuie sd indice inprecis "absen{a nevoii depline de ex parte Dei - o anumitd posibilitei". Atunci, inseamnd cd "Economia este un act al vointei" lui

ILG, p.15. Fraza ex nihilo, 'din nimic', este probabil derivadpasaj gdsit in tranducerea latineasci a Bibliei a pasajului din 2

i 7 :28, care spune cd "Dumnezeu i-a ficut din nimic" (quia ex nihilot illa Deus). Pentru notiunea de ex nihilo a Bisericii prirnare, vedeti rolul

iv al lui Teofil din Antioh, Ad Autolycum 1.4,8,2.4. 10,13 (PG 6,B, 1064 B) Ei Irenaeus, Adversus Hqereses 2.1.1, 2.10. 4 (PG 7,736

Pentru un sumar al diferitelor interpretdri teologice cu privire la acestt vedeli, H. Chadwick, Early Christian Thought and the Classicalion: Studies in Justin, Clement, and Origen (New York Oxford

Press, 1966)pp.46tr.

in mod evident, Dumnezeu ca qi creator are o naturd dill,rrr.rfafn de intreaga creafie. Nu poate exista nici o indoiarii , rrprivire la faptul ci natura lui Dumnezeu gi natura creatiei srrrrrrudical diferite una de cealaltd,. De asemenea, este clar cd. rrrrrqu":t de vedere epistemologic, trebuie si menlinem accirst;ldistinc{ie esenliald intre Dumnezeu qi crealie. Totugi, este .r;rrpulin ctar de ce nu pulem folosi o gramaticd epistemologici-r lsd sublinieze nu o rela{ie intre egali, ci o reialie intre narrr'diferite, din moment ce realitatea este cd, cre4ia este p6nir r;rurmd crealia lui Dumnezeu. De ce am prefera noi o gramaric;repistemologicd ce doar diferenliazd, in mod clar c-atesori,,,divine gi umane, precum in cazul lui Lossky, in loc sd dlosi,,,una care sus{ine in mod egal unitatea qi distincliile dintrc cr.dupd cum am dori sd sugerdm in aceastd lucrare?

in mod remarcabil, Lossky recunoa$te faptul c6 crealia,,estc rrract caracteristic unui Dumnezeu personal, qi persoancr.rTrinitdlii divine, ale cdror voinld comund apa\ine natur.rrdivine qi funclione azd, potrivit hotdrarii gdndirii por",.orr 1611s *este regretabil faptul cd el nu a substanliat aceastd lesatrr..ontologici intre natura divind qi voinla divind, care ar fi*pur,,rschimba forma epistemologiei sale. in schimb, Lossky prffl.,,,si-gi .construiascd argumentul epistemologic pe bazafuptul, i,,,crea[ia este un act al voinlei lui Dumn"r"u,

"ur" nu are nici t,

legiturd cu natura lui Dumnezeu.

Itn Or, p.53; MT, p.94. pentru Lossky, numele de Creator este r[tmportanfe secundar5, qi este folosit dupd numele de Trinitate. Acest lucrrreste astfel deoarece, potrivit lui, Dumnezeu este implicat in cre{ie doar-,,rrvoin(a Sa qi aceasta este.doar o activitate temporad, in timp ce Trinitalc;,este o realitate eterni a lui Dumnezeu.

262 263

Astfel, pentru Lossky, crea\ia este un act liber al voinlei saug0ndirii sau ideii lui Dumnezeu.6a0 Locul ideilor lui Dumnezeupcntru creafie, aga cum preferd Lossky s[ le numeascd, nu este"in esen!a", ci in "ceea ce este dupd esen!d", in energiiledivine.641 Apoi, inspid6ndu-se din Ioan Damaschinul,eoncluzioneazi:

$i dacd ideile divine nu sunt esenla insdgi a lui Dumnezeu,dacd ele sunt ca qi cum ar fi separate de eser{d prin voin{d,afunci inseamnd cd nu numai

-actul creafiei, ci de asemenea

chiar g6ndurile lui Dumnezeu Insugi nu mai pot fi considerateca o hotirdre necesard a naturii Sale qi pafie a conlinutuluiinteligibil al Fiinlei divine.642

Astfel, Lossky introduce o distinclie clari intre gAndirea divinigi natura divini, care in cele din urmd determind o perspectiviftrarte slab[ asupra crealiei. Un aspect care trebuie notat inaccastd privin!6 este faptul ci Lossky susline viziunea potrivitclreia fiinlele create pot participa la energiile creative ale lui

640 El folose$te termenul lui Ioan Damaschinul Oei.r1rLrct'q twovu yupe <o*rpa6uo npLu "gdndire-voin{d", sau, qi mai exact, "gdndire volitttdt". MT,p,94. Vedefi de asemenea, Sf. Ioan Damaschinul ,De Fide OrthodoxaIL2.64t 116,p.15; MT,p.95.642 79, p.95. Sf. Ioan Damaschinul are o @rere uqor diferitd despreg0ndirea lui Dumnezeu legad de Crea{ie. El argumenteazd: "Atunci, dinnoment ce Dumnezeu, care este bun qi mai mult decAt bun, nu a gasitantisfaclie in contemplarea de Sine, ci in bundtatea Sa excesivd dorind caanumite lucruri sd existe qi sd se bucure de benficiile Sale qi $hupdrtdgeascd bundtatea Sa, El a ficut ca toate lucrurile sd existe din nimicgi le-a creat, atit pe cele invizibile, cdt qi pe cele vizibile. in plus, a createfriar gi pe om care este un compus al celor vizibile qi invizibile. El creaAprin gindire si gAndirea este baza lucrdrii, Cuv6ntul o umple qi Duhul Sfbnto perfecfioneazd". Sf. I. Damaschinul, De Fide Orthodoxa II.2. Aceasta,nriri degrabd, aratd cd Damaschinul a dorit sd sublinieze faptul cd Dumnezeua dorit cu adevdrat sd creeze. Creafia nu a fost un accident sau o idee denloment, ci mai degrabd, un plan.

Dumnezeu, dar nu cu posibilitatea de a cunoagte ceva tler,lrreCreator, ci, mai debragd, in mod apofatic, ,opentru a ajurr1,,: 1sadevirul revelat al creafiei ex nihilo,,.6+l Astfel, nu cic,r1i,r ,gatare, este importantd pentru o epistemologie creqtirrrr. r t"nimicul ,"eatiei" care este "ra fel de miiterioasd sr rreneimaginat ca Nimicul divin al teologiei apofatice,,. Dc' ;rrt t,pare ci a.pa1e o epistemologie anc-orati in nimic gi oricrrt;rt*cdtre nimic _in teologia lui Lossky. intr-adevir, el indicir r;r1,rllcd "voinfa flui Dumnezeu] pentru noi este un mister.. pr, rleaceea,"crealia ex nihilo este de neinfeles pentru 1si".644

Atunci, inseamnd ci Lossky nu are nici o sc6pare, iiu rr*fcunoagtem voia lui Dumnezeu, a$a cum este ea din rclirlr;r 56cu lumea care a fost creati deja. Acesta este un punt.t rScontact dintre infinit gi finit, o bazd epistemologicd, irr. prrrtidspune cineva, pentru o epistemologie creqtini. Mai mult rlet*at6.t, dupd cum declard Lossky in mod nea$reprar:

Totul este cuprins in Logos, a doua persoatd a Trinitdtii clrrt,este primul principiu gi partea fina16 a tuturor lucrurik,rcreate. Aici, Logos-ul, Dumnezeu, Cuvdntul are o sublinicrc'economicd' corespunzdtoare teologiei dinainte de Niceea: I Ieste manifestarea voin{ei divine, deoarece, prin El. Tatjl ircreat toate lucrurile in Duhul gffl6.6as

]tle-am putea aqtepta ca Lossky sd exprime o gl.irnur|tr!hermeneuticd atdt a crealiei, c0t qi a tntrupdrii. Dinrlr.rrrrf,.Lossky afirmd cu pasiune cd, deqi Dumnezeu poate fi cirrr,,nrg{in mod indirect din crealie, El poate, de asemenc., :,;r fi€cunoscut ?n mod rapid prin contemplalie mistic6, prin crrcrg[l!

643 OT,pp.5l, 93; MT, p.91.

lo r!,pp.92,98; OT,p.51. Lossky considerd cd crea{ra exnihilttcstc, *

degrabd, o dogmd a credin{ei.645 747,pp.98-99.

264

City: Doubleday, 19 59) pp.30f.

ne.create.6a6 Doar in acest mod putem ajunge la ore desivdrqitd nu numai a lui Dumnezeu, cr qi a lumii

deoarece prin contemplare putem captaile/voinlele lui Dumnezeu care au reprezentat originea

ii creatii. Iar aceasta inseamnd nu doar cd avem ore perfectd, ci, de asemenea, cd devenim una cu

trebui si notdm faptul cd o asemenea gramaticda crealiei este diferitd de tipul limbajului din

biblice folosit pentru a descrie cre{ra lui. Peste tot in Scripturd existi o congtientizarc a

lui cd recunoagterea lui Dumnezeu ca Creator al cerului giintului afecteazd toate aspectele vielii qi gdndiriiBiblia ne spune in mod clar cine este Dumnezeu

) qi ne spune cine suntem noi (creaturile Sale).[ fundamental despre fiinlele umane este acela cd noicreaturi ale lui Dumnezeu. Dupd cum spune Berkhof:

putem pdtrunde acest mister; nu putem decdt s[-1 facemI nostru de pornire ... Din nimic inseamni pur qi simplu:

ut nimic".6a7 Totugi, in gramatica lui Lossky aceastddegrabi aga: nu putem p[trunde acestsuna

, de aceea, nu putem s[-1 facem puncful nostru de... din nimic inseamni pur gi simplu: din absolut nimic.

t, Lossky nu neagd adevdrul potrivit cdruia DumnezeuCreatorul universului. Gramatica trrnitard se aplic6, de

hermeneuticii lui Lossky despre crealie pe baza

pp,27,122; MT,p.99.Bcrlrtrof, Christian Foith. An Introduction to the Study of the FaithRapids: Eerdmans, 1979) pp.I53-154. Pentru un rezumat bun al

iei creafiei ex nihilo, vedefi L. Gilkey, Maker of Heaven and

faptului c5, dupi cum considerd el, voinfa creatoare rr luiDumnezeu este comund tuturor celor trei persoane divirr,.,,,',Totuqi, vorbind in mod strict, pe baza descoperirilor dc rrr;'sus, avem aici mai degrabd o economie a voinlei lui Dumrrr.,,, ,,sau a energiilor necreate ale lui Dumnezeu dec6t econ.rrrr,rTrinitalii. Astfel, economia oferd epistemologiei cregtine (1,:rr ,,voinld trinitard" a Persoanelor divine, care, la rdndul sdu. ....,t,legatd, in mod enigmatic de esenla lui Dumnezeu. Atunci. , ugreu putem gisi vreun alt motiv pentru a folosi hermencrrtr,,,trinitard decdt pentru inlelegerea energiilor necreate art' lrrrDumnezeu qi pentru rolul lor in economie. Ne intoarcem .(,rrrcdtre aceasti economie enigmaticd a Persoanelor divine p('rrrta vedea cum este reflectat acest adevdr in discursul teolorr, ;rllui Lossky.

4.3. Hristos: Economia Fiului ffiri economie

Din moment ce Dumnezeul invizibil este revelat prin Hrist,,:,urmdtoarea noastri intrebare se va axa pe anrrlr..,repistemologici a teologiei lui Lossky referitoare la revelarirr lirrDumnezeu prin Hristos pentru a vedea cum function(.1..ngramatica apofatica in economia Fiului.

Lossky crede ci prin intrupare "Fiul lui Dumnezeu devinc l,rrrlomului qi 'trdiegte printre noi"', qi astfel El ,,depii1,..,r,frontierele transcendentului gi imanentului". Cum este accr,,t,iuniune a transcendenlei qi imanenlei oblinutd prin Hrisr,,,,,Lossky indicd faptul cd prin intrupare "Fiul r6m6ne Dunrrrt.,,, rrin inima Tdnitdti i eteme". dar. de asemenea, umanitatcrr , ,r,

648 Vedeli oT, pp.55-58.

266 267

lugatb divinitdlii Sale".64e Totuqi, in stilul sdu caracteristic,ky sqsline faptul cd nafxa divind se implici in istoria15, mai pulin ipostaszl Fiului. El insistd asupra distincfiei

ipostasul Fiului pi natura Sa divind pentru a protejara de neschimbat a lui Dumnezeu. A spune cd "Dumnezeu

'crd" sau cd "Dumnezeu a fost crucificat" inseamnd "af'unda natura qi persoana din Dumnsvss".650 Atunci, cum seifesti natura umand qi cea divind in Hristos?

;ky susline ci in Hristos nu este incorporatd persoanaci doar natura umand ce este addusatd naturii divine.

ndoui fiind unite in aceeagi Persoand divin[.6sl Atunci,are dreptate sd se intrebe: "ce sau cine este aceastdrd qi ce sunt aceste doui naturi? Cum diferd persoana deqi ce caracterizeazd umanitatea gi divinitatea Sa1"6s2

y observd c5:

Umanitatea lui Hristos nu a constituit niciodad o naturddistinctd qi anterioarS; nu s-a unit niciodatd cu divinitatea. Nua existat niciodati in afara persoanei lui Hristos; El este Celcare a creat-o din centrul ipostasului Sdu, nu ex nihilo, dinlnoment ce trebuie rdscumpdratd toatd istoria, intreagacondilie umand, incepAnd cu Fecioara Maria, sfinlitd de

OT, pp.90-91. Vedeli de asemenea evaluarea lui Laats cu privire lal'cstarea Fiului in economie dund cum este reflectad in teolosia lui

. Doctrines,pp.9l-96.Ibid, p.91. Stdniloae crede cd Dumnezeu poate participa cu noi la

le noastre, la limitdrile qi la fragilitatea noastd intr-un mod real.i, Stiniloae, "Dumnezeu este lubire", inOrtodoxia,3 (1971) p.381, qiVo1.II, p.100. Acesta este un aspect important al g6ndirii lui Sdniloae

eure Moltmann a gdsit-o plind de inspira{ie. Ce1 din urmd recunogtecelui dintdi in HTG, trad. de J. Bowden (London: SCM Press,

) pp. l73,179.Y edeli MT, pp.7 0, 87, 126; OT, pp.9 l-93.A, Laats, Doctrines, p.92.

Duhul Sfdnt. Insdgi persoana necreati creaz| natura umand.iar aceasta apare de la inceput ca fiind umanitatea Cuv6ntului.Strict vorbind, nu se pune problema uniunii, nici n6car apresupunerii, ci a unidlii celor doud naturi in persoanaCuvdntului din momenful intrupdrii gu1..6s3

Este evident pentru Lossky faptul cd existd doui v.irr1,.distincte gi doub funcliondri distincte in Hristos, care ritlr,l;iprobleme soteriologice sedoase.654 Totuqi, este imporl;rrrrfaptul cd Lossky susfine, de asemenea, unitatea celor rl,,,,rnaturi in Hristos, unitate care deschide intr-o anumitb mrisrrr;lsperanfa noastrd soteriologici. Din nefericire, aceasti ur-rirrrr,.nu pare sd fie deschisd pentru o cercetare epistemologici, rli.vreme ce Lossky incearcd sd evite orice fel de hermJneutr,nasupra conexiunii dintre Dumnezeu qi umanitate. Lossky, prrrgi simplu, nu introduce nici un fel de consid.,, , t , ,epistemologice cu privire la cele doud naturi din Hristos. i rdoar afirmd faptul cd divinitatea si umanitatea "srrrrlreconciliate prin unitatea unei persoane".6s5 Aceastd unirrrrr

6s3 or,p.93.6sa stdniloae insisti asupra concordan(ei dintre cele doud voin{e din Hrisr..,El scrie: "voinfa Sa umani este animatd de ipostasul ei divin in concortlrrliicu voinla Sa divind gi astfel, in concordanlr cu voin[a Tatdlui". Accrr.;r,iarmonizare dintre cele doud voinle din Hristos aduce mai mul6 spenrrrt,ratdt pentru soteriologie. cdt gi pentru cdutarea noastrt epistemologica tlr11,.,divin. Stdniloae, Theolog,t and the Church,p.lgg.655 97, p.95. Stdniloae susfine de asemenea cd Hristos nu este un ipos,ttt,rdublu. El sus{ine cd acelaqi ipostas are o calitate dubld: Dumner"u'ri ,,,,,Astfel, devenind om, cuvdnful lui Dumnezeu nu a multiplicat ipostarsuttl,Trinitifii; Hristos dm6ne chiar gi dupd intruparea sa un ipostas cart.aparfine Sfintei Treimi, intr-o comunitate reald cu persoanele divinc. lrrmod asemindtor, John Meyendorff scrie: ..Cuv6ntul dmdne impasibil irrnatura sa divina. dar suferd in narura sa unrand. Datoritd laptului ci. t lrrrmomentul intrupdrii, natura umand a devenit pe deplin a ei ing.i .,, ,.,natura divind. am putea ($i chiar trebuie) g rpun.r cd, intr-adcrrrr'cuvdnful a suferit' in mod ipostatic, ?n propriul su trup, deo.r.t'r.,.

268

in umanitdlii Sale. vedeli, ILG,p.ll7.

ntd analogul unitdlii interne dintre cele trei Persoaneine, care impdrtdqesc aceeagi natard divini. Ne putem

a dacd aceastd analogie nu ar putea fi extinsi dincolo de;6 demarcalie stabilitd de relalia dintre Hristosul Intrupat

Dumnezeu TatdL, din moment ce Hristos impdrt[qeqte incdi naturd divind pe ldngd natura noastrd umani pe care qi-

BSUmat-O.

, intr-adevdr, acrediteazd ideea cd intre triadologie qiie existS o legdturd consubstanliala in sensul c[

imb o bazd epistemologicd importanti pentru alte cdtevaluzii dogmatice cu privire la Trinitatea divind qi la relaliile

ky dezvolt[ aceastd idee a unitdlii dintre cele doui nafuriHristos precizdnd cd existi o "anumitd intrepdtrundere"ele, in timp ce acestea igi pdstreazd incd distinclia naturii

. El numeqte aceasta uniune-prin-diferenfiere "perihoresis"oocommunicatio idiomatum" gi susline cd o explicaliei16 a acestei confluenle misterioase ar ptuea fi faptul cdiile divine radiazd divinitatea lui Hristos qi pbtrund in

Sa".657 in consecinld, "cel din urmd este deificat din

Sdu nu este doar un produs al nafurii divine, ci o entitate in modtogic distincti de naturd..." J. Meyendorff, Christ in Eastern Christian

p.77.MT, pp.7 5, 85, 143 ; OT, p.95OT, p99. Incidental, Lossky vorbegte despre sufletul uman qi despre

uman al lui Hristos (in plus fal6 de trupul Sdu) care de asemenea

momentul Intrupdrii precum un fier intr-un furnal care dcvrrrefoc degi rimdne fier prin natura sa".6s8

in mod uimitor, Lossky dezvoltl, in mod conqtient Sau nu. lhermeneuticd perihoreticd ce abordeazd unitatea ontorttt,t,,lintr"e natura divind Ei natura umand intr-un t.tt,lr uepistemologic de diferenliere conceptuald. Atunci, se rirlrt;raici o intrebare fundamentald, ce anume interzice aplicrrrr,,racestei gramatici a unitilii-prin-diferenliere unui context nr;rilar g al epistemologiei cre gtine?

Cel mai probabil rdspuns decurge din faptul c6 Losskr,considerd subiectul kenosis-ului divin ca fiind "nu o nlr*,rdivini, ci persoana Fiului". Prin urmare, kenosis-ul Fiului,

nu este o decizie brusci, nici o ac{iune, ci manifestareapropriei Sale fiin1e, a persoanei, care nu mai este o voi4d aSa proprie, ci insdqi realitatea Sa ipostatici, fiind o expresie avoinfei trinitare, o voinfd a c6rei sursd este Tatdl, Fiul fiindrealizarea supusd 9i Duhul Sfbnt implinirea glorioa$. Deaceea, exisd o continuitate profundd intre fiin{a personald aFiului ca renunlare gi kenosis-ul Sdu pdmdntesc.659

Primul aspect interesant al epistemologiei lui Lossky, legati tlcacest subiect, este faptul ci el insisti asupra distincliei dintrcnaturd gi persoanb in Dumnezeu ca Trinitate qi, apoi, asociazrrkenosis-ul lui Hristos cu Persoana Sa, nu cu nafura Sa. Aceasl;idistinclie epistemologicd implici qi alte distinctii in Hrist,s.

6s8 147,p.223; OT, p.99. Stiniloae vorbeqte de asemenea despre intruprrrt,ca fiind "umanitatea Cuv6ntului, ipostasizaE in El qi pdtrunsd de enei.gr,,Sa". Pentru El, aceasta este "drojdia carclucreazain secret in intregul trrrrral omenirii, fundamentul doctrinei deificdrii omului". stiniroae, rieol,,trand the Church,p.l9l.6se or.o.tot.

270

; MT,pp.l42ff ,

271

m "distincfia ontologic[ dintre Persoani qi Voinfi. Carelegdtura dintre Persoana lui Hristos qi Voinfa Sa? Daci ele

distinct una fali de cealalta, cum se manifestdivoinla umand prin Hristos, din moment ce, dupd cum amnu existd nici o persoand uman[ in Hristos?

a elucida aceastd dilemd epistemologicd, Losskyiazd, in mo d surprin z6lot,' o v o inta" cu " natl)r a" in P er s o an aHristos spundnd cd "voinfa este asociatd cu noliunea de

gi nu cu cea de persoan6".660 Pe de-o parte, Lossky este

sd suslini aceastd ipotez6, deoarece dacd asociemn!a' cu opersoana', atunci ar trebui s5 afirmdm existenla avoinle in Trinitate, iar aceasta, la r6ndul sdu, ar distrugeI unit5lii divine. Pe de altdparte, incd se pune intrebarea:putem vorbi despre o voinld divini implicatd in creafie,

moment ce, dupd cum am mai vdzut deja in analiza l:ui,nattJra lui Dumnezeu nu are nimic de-a face cu creafia?

, ne rdmdne dilema: fie a considera 'voin!a' ca fiindde 'naturd' gi a gdsi in schimb o epistemologie

pentru a proteja transcendenla divind, fie a'voin!a' cu 'persoana' $i, in acest Qaz) a gisi o

rologie corespunzbtoare pentru a explica imanenlaatdtprin crealie, cAt qi prin Intrupare.

pentru a explica Intruparea Fiului, Lossky suslinelalia dintre voinfd qi naturd gi creazd un sistem

stemologic potrivit cdruia doui "voinle naturale"ioneazdin Persoana Sa. El explic6:

lbid., p.105. Lossky vorbegte de asemenea despre o "voit4d comund"it6 intre Persoanele divine. El declard cd: "aceasti voin!6 comund se

izeazA in mod diferit pentru fiecare persoarE: Tatdl trimite, Fiul seDuhul Sfdnt insoleqte qi ajuti 9i prin El, Fiul intrd in lume". OT,

Acesta este motir,ul pentru care, in Hristos, exisd doud vointe'naturale', dar nu exis6 o .voin{d liberd, umand. Cele douivornte nafurale nu pot intra in conflict in persoana Sa,deoarece aceasti persoand nu este un ipostas uman, care,datoritd faptului cd a gustat fructul fatal, trebuie si a1eas6 fdrdincetare intre bine gi rdu, ci un ipostas divin, unul ut *-ialegere a fost ficutd o data pentru totdeauna, cea a kenosisului, a unei supuneri necondilionate fa{d de voinla Tatdlui.661

Pe l6ngd fapful cd Lossky creazdo epistemologie sofisticatir. rrrcare putem sd devenim confuzi in distinclii, el lasd, rl,.asemenea' neexplicate consecinlele teologice ce deriv5 trrrraceste legdturi dintre voinld gi naturd in Dumnezeu, in formir 1,,.care acestea le capdtd" prin manifestarea Sa in economie.

De aceea, Lossky susline cd, pe de altd parte, Fiul S_a intrLrp;rrprin voinfa, iar nu prin natura lui Dumnezeu gi devine imantirrrin mod kenotic, in Persoani, iar nu in natura Sa.662 pe dc rrlt,rparte' Lossky susline cd Fiul qi-a insuqit o naturi umand, iar. rrrro personalitate (persoand) umand pentru a indica faptul t;rPersoana Sa rdmdne intotdeauna divind. Se poate insd ritlr,,,intrebarea dacd ar mai trebui s6 suslinem ideia unei prezcrrrt.reale a lui Dumnezeu in economie, din moment ce intrupar.,:,,Fiului este un simplu act al vointei lui Dumnezeu.

u.u'?r,.p.106. Vede{i de asemeneaMT,pp.l46f. Lossky sus{ine cd crr:,r,rdoud voin{e diferite qi doar o singurd persoind care voleqte.662 y7, p.138f. Lossky a vrut sA sublinieze, prin aceastd construr.lr,epistemologicd, faptul cd esen{a lui Dumnezeu a r6mas neschimbata. r,,accepJiunea lui cuvdntul S-a fbcut trup, iar nu Fiul (termenul folosit pcrrr,,a sublinia relalia interioari dintre persoanele divine) qi de aceea, intru;r,,,,.,,nu a afectat in nici un fel natura Sa divid. Totugi, Lossky a fortisir ,,terminologia

.'lnftuparea Fiului" care a.r pute fi inrocuiti ugor. ( rltermin_ologia "Intruparea cuv6ntului". penfru Lossky, termenul,.cuvirr l "sau "Logos" aplicat celei de-a doua persoane a Trinititii. tlcrr,r,rmanifestarea Sa economicd. VedeJi, OT, pp.55-56; ILG, p.135.

272 zt)

4.4. Duhul Sff,nt: economia apofaticla celei de-a treia Persoane

CA-nd analizdm pneumatologia lui Lossky, ne confruntim cu oepistemologie qi mai complexS. Pentru el, numele 'Duhu^Sffint' nu indicd aceeagi distincfie epistemologicd aqa cumaemnaleazd numele 'Fiul' sau 'Tatdl'. care ambele marcheazd,in mod clar distinclia internd dintre Persoanele divine. De sineet[tdtor, termenul 'Duhul Sffint' "ar putea fi aplicat nu uneidistincgii personale. ci naturii comune a celor Trei".663 insa, dinmoment ce pentru Lossky numele 'Duhul Sfdnt' "exprimd maidcgrabd o economie divind decdt o calitate personal6", netntoarcem acum si vedem cum materializeazd el faptul c[ aTreia Persoand a Trinitilii 'este par excellence intruchiparea

ifestdrilor, Persoana prin care il cunoagtem pe DumnezeuTrkitateY.664

MT, pp.l 5 6-17 3 ; ILG, p.7 4; v ede\i de asemenea, pp.1 1 -96. ln Le tter t oSerapion, Athanasius argumenteazd, de asernenea, impotriva unei negdrilomi-ariane a divinitdlii Duhului Sfdnt. El sugine c6, din moment ce DuhulSfint impdrtdqeqte in mod indivizibll prezesa qi activitatea Tatilui qi aFiului in toate acfiunile divinitdlii, atunci El apa(ine in mod fundamentalTriadei divine prin identitatea ousia. Yedeli. Athanasius, Ad Serapionem,1,20, 25, 27 ; 2.3, 5; 3.1, 2,5, 6; 4.3. Totuqi, Athanasius insistd, de asemenea,ltupra unei distinclii personale a Duhului Sfdnt. El scrie: "Este o Triad nuItumai prin nume sau prin forma de vorbire, ci prin aderdr qi prin existenlarctuald (indp(eL). Deoarece, dupd cum Tatdl este Cine este, la fel qi

vAntul Sdu este unul care este. iar Dumnezeu este deasrora tuturor. SiDuhul Sfdnt nu este fird o existenld actuald, ci existd qi are o existen{dAdevdratd (oirc riuunaprcr6v iarw ri),i. fg€ornrc<y rii,n0<is). Yedetri, AdEerapionem, 1.20; cf . 1.14.

ILG, p.92; vedeli de asemenea, A. Laats, Doctrines, pp.96-101.Athanasius a insistat asupra faptului ci din cunoa$terea noastri despre Fiulttebuie sd prinrim cunoaqterea despre Duhul Sfint. Ved{i, Ad Serapionem,!,1-3. Irineu vorbegte de asemenea despre o lucrare inseparabiE aeuv6ntului fatd de Duhul. El sustine cdin aceauniune si comuniune Hristos

Lossky susline faptul cd termenul ,purcede, marchr.:r..,ioriginea Duhului Sf6nt, deqi acesta nu este la fel de prot.is,,rtermenul 'ndscut' referitor la cel al Fiului. in timp ce ternrcrrrrl'niscut' "afirmi o relalie definita intre cele doud persorrrr,,termenul 'purcede' este "o expresie nedefiniti, carc ,r=confiuntd pe noi cu misterul unei persoane anonime, 3 r.ir, rorigine ipostatic[ ne este prezentatd in mod negativ: nu ('srrnagtetea, ci este altceva ce aparline Fiului".665 Atunci concl.zr,rlui Lossky este urmdroarea:

Dacd incercim sd tratdm aceste expresii in mod pozitiv.descoperim o imagine a economiei celei de-a Treia persoane,mai degrabd decAt o irnagine a caracterului Sdu ipostatic:descoperim purcederea unei fo4e divine sau a Duhului carerealizeazd, sfrnlirea. Ajungem la o concluzie paradoxah: totceea ce gtim despre Duhul Sf6nt se refed la economia Sa. tot

Insugi este in mod direct, personal qi activ prezent prin Duhul, irrr rrrrasemenea mod incdt Irineu poate vorbi despre Duhul ca despre ,.Duhul trr, rnoastre, Domnul }Iristos". vedeli, Irineu, sr lrenaeus, Tlte Demonstruti,rrof Ap.ostolic Preaching, trad. de J.A. Robinson (London, 1920) pp.6f, I38,40-42,71f,84f,97. Aici, Ir ineu are in mod clar in minte'cuviirrrrrlevrelesc pentru fa{d (n)r) folosit pentru prezenla lui Dumnezeu qi cuvirrrrrlgrecesc pentru fald (np6oonou) folosit pentru persoani.665 B51s important de notat insiste{a lui Lossky asupra originii misteri,:r,,,.qi a lucrdrii Duhului Sfant, din moment ce, in mod tradrtional, sarcinrr \.,specificd era revelarea necunoscutului. intr-adevdr, parinlii greci tl,. l,rIrineu pand la capadocieni cred cd natura lui Dumnezeu este inabordrrlrrlrTotuqi, ei de asemenea, cred ca doar prin Dumnezeu se face Dul.''e ,, t ,rcunoscut. De aceea, ei susfin cd numai Duhul lui Dumnezeu culr.ir:,r,lucrurile despre Dumnezeu, numai prin Duhur qi prin puterea Sa il pulrrrcunoa$te pe Dumnezeu cu aderdrat gi putern infelege Adevdrul S6u. Vctrr.lrde exemplu, Vasile, De Spiritu Sancto, 1g.44. Vedefi de asernenea, //,r,.p.75.

11A 275

ceea ce nu qtim ne face S venerdm diversitatea inefabil5 a

Trinitdtii consubstanliale.666

aceea, din moment ce caracterul ipostaic al Duhului Sffint"nedefinit gi anonim", o epistemologie corespunzdtoate

itoare la purcederea Duhului Sfhnt este in mod impliciticd. Teologra latind,la rdndul sdu, incerc6nd sd tragS o

lrzie pozitivd, potrivit cdreia Duhul Sfbnt purcede de laI gi de la Fiul, a devenit, dupd cum crede Lossky, o

re catafaticl. Diferenla principald este aceea cd, pe

parte, in mod catafatic, formula epistemologicd incepe deunitatea naturii Si trece mai departe la o diversitate

taticd intre Persoanele divine pe principiul relayiilor deilie, iar, pe de altd parte, ln mod apqfatic, .formula

icd incepe cu Trinitatea ca un absolut Si apoi trece

departe la unitatea Persoanelor divine.66l

susline faptul c6, in mod catafatic, numele de Duhuleste interpretat ca ut ipostas distinct al TrinitAlii. Se

prim[, astfel, cd originea Duhului "purcede de la Tatdl 9i de

la Fiul ca de la un principiu al generdrii". Aceasta nu numai cd

Indici faptul cb "relaliile sunt baza ipostasurilor, care sc

560lZ6,r.rt.667 6i4., pp.77f; MT, pp.55ff . Athanasius crede cd teologia este preocupatii

de a pdtrunde in ordinea inerenti, in coerenla inndscutd, in modelul esenlial

Bl comunicdrii de Sine a lui Dumnezeu dtte noi prin revela{ie 9iFconciliere gi astfel, de a se ridica prin Duhul la o i4elegere a lui

Dumnezeu in Fiinta Sa Triunicd (atdt cdt acest lucru este permis creaturilor

finite) pe care a denumit-o teologia in cel mai strict sens al 9u (iu tpLri6L 11

&oloyia relela. ioti). Vedeli, Contra Arianos, I'18. Astfel, potrivit lur

Athanasius, teologia trece de la a disceme structura ordonati a oikonorniei

ntntuitoare (de exemplu in ceea ce noi numim 'Trinitatea economid') de

telal i i le inteme ale lu i Dumnezeu in Sine insu5i {ceea ce noi numim

'Trinitatea imanenti').

definesc prin opozilia lor reciptocd", dar gi c6 "doui pers(),rr,reprezintd, o unitate nepersonalS, prin aceea cd dau nasterc rrrr, ialte relalii de opozitie".oos

in schimb, in mod apofatic, numele de Duhul Sf6nt nu or.rr;r r,,mod primordial o relalie intra-trinitard,, care este in ,r.r!epistemologic inabordabild, ci mai degrabd denotd o ocon.rrrrdivin6, o relalie extra-trinitard. in acest mod, hermencrrrr,,rapofaticd refazd si admitd o relalie a originii core opurrc 1r,Duhul Sfhnt Tatdlui qi Fiului. Mai degrab6, aceasta arl.|,r,iaftmalia cd Duhul Sfbnt provine numai de la Tatal. A1,,,,,,cum se diferen\iazd, Fiul de Duhul sfhnt in Trinitatea dirrrr,r,Lossky argumenteazd cd diferen{ierea este subliniat[ irrrrr, rcand afirmdm cd "purcederea eterni a Duhului Sffint nunrrrr ,r,la Tatdl se distinge intr-o manier[ inefabili de na$terea etc'rr;r ,rFiului".66e El explicd:

Cdnd spunem cd purcederea Duhului Sf6nt este o rel{ie carediferd in mod absolut de nagterea Fiului, indicdm diferenladintre ele ca mod al originii (rp6noq r5ndp(ecoq) din acea sursicomund pentru a afirrna faptul ci aceastd comunitate loriginii nu afecteazi in nici un fel diversitatea absoluE dintreFiul qi Duhul515n1.670

Astfel, rezultd, ci relaliile dintre persoanele Trinitdfii nu :,rirlconstituite in mod ipostatic. Mai degrabd, ele slujesc ,l,,,rr"pentru a exprima diversitatea ipostasurilor celor Trei" brrz;rlpe faptul cd "diversitatea absolutd a celor trei ipostaslu'i c:,r.cea care determind relajiile lor diferite una fala de cealaltij si nu

668 747, p.58; ILG, pp.76f. in tirnp ce latinii considerd personalirrrtr.:r rrritnod al nafurii; grecii consided natura ca fiind con{inutul persoanei.66e ILG,pp.78f.670 ILG,p.79.

276

ll,G,p.79

277

vsvss".671 Aceastd form[ hermeneutici reclamd oistemologie diferi ta. Dupd cum jndicd Lossky:

Aici gAndirea rdmAne pe loc, confruntatd cu imposibilitateadefinirii unei existenfe personale in diferenfa lor absolutd unafa!5 de cealaltS, trebuie sd adopte o abordare negativd care sddeclare cd Tatdl - care este f5rd inceput (iLvup(oq) - nu esteFiul sau Duhul Sfint, cd singurul Fiu nu este nici DuhulSfdnt, nici Tatil, cd, Duhul Sffint 'care purcede de la TaEl' nueste nici Tatdl, nici Fiul. Nu putem vorbi aici despre rel4ii deopozil ie. ci doar de relagii de diversitate.6T2

ru Lossky, in schimb, o epistemologie pozitivd ne-ar forlane inchipuim relaliile de origine altfel decAt niqte semne de

diversitate inexprimabili a persoanelor, qi anume a relativizainitatea qi a o depersonaliza, intr-o oarecare m6sur6".673

lbid. Spre deosebire de Zizionlas gi Stdniloae, Lossky sus{ine cd relaliilePersoanele divine sunt caracteristici ale ipostasurilor care nu sunt

ice cu ele. Pentru Lossky. dragostea nu descrie o caracteristie legatlipostasul celei de-a Treia persoane a Trinitdlii. Dragostea apa(ine naturiiine gi revdrsdrii sale - energiilor. Vedefi de aselrenea MT,pp.57ff,243.iloae. in schimb. observd c5: "Duni cum in Trinitate Duhul subzisfi

purcedere continud de la Tatdl iubitor la Fiul preaiubit, gi printr-oiere' plina de dragoste de la Fiul cdtre Tatdl, astfel existd in noi Duhul,

0 revdrsare fird incetare a Fiului cdtre noi si a noastrd cdtre Fiul de laprimim Duhul". Theolog,t and the Church,p.25.ILG, p.79. Lucrdnd cu ceea ce noi am putea numi unitatea formei Ei

i qi astfel, a metodei qi a co(inutului sau a subiectului, Athanasius a:at sd punA ordine in ingelegerea teologicd despre cdile gi acliunile lui

u in conformitate cu propriul lor principiu (ripXri) dupd cum ni sezd prin Intruparea in care Isus Hristos trebuie d fie privit ca

ipiu sau arche al tuturor cdilor qi lucrdrilor lui Dunmezeu gi ca Cel prinni s-a mediat o cunoa$tere despre Durnnezeu prin Duhul SfAnt prin careil inqelegem pe Dumnezeu potrivit cu natura Sa interioad. Vedeli,

ius, Expositio Fidei, lf; vedeli de asemenea, Contra Arianos,

Atunci, este clar cd pentru a dezvolta o epistenrrl,,,,i,echilibratd, trebuie sd includem o gramaticd antinonti,,t ,tidentitdlii absolute si a unei diversitdli nu mai pulin absolrrt, ,,,Dumnezeu. Totuqi, este mai pulin clar faptul dac6 Lossl,r r,itermenul de Trinitate ca pe o gramaticd epistemologicd srrrr ,,rpe o fiinli ontologicd fundamentald. Se pare c6 sistemul ..,ruepistemologic se construiegte in totalitate pe presupunercu rrrr iTrinitSli existenliale, din moment ce punctul s6u pe p1,..,,rr,este Trinitatealegati de ipostasuri in care relatiile flu Slrlr rl,bazd' din punct de vedere ontologic. Aceastd gramaticd,trirrir;rr,iva fi dezvoltatd mai tdrziu in acest capitol. Totuqi, preocLrp;rr,,tnoastrd in acest moment este dacd ar trebui sd cre6m un sisrr.rrrepistemologic in care punctul de pomire sd nu fic nr( |gramatica unitdfii, nici gramatica diversitdlii, ci mai degnrb;r ,,gramaticd antinomic6 care imbin[ ambele extreme. Lossll, ,,,apropie de o asemenea gramaticd antinomicd atunci c0nd sr.n,

Dacd diversitatea personald in Dumnezeu se prezintd ca unfapt primordial, care nu trebuie dedus din nici un alt principiusau care nu se bazeazd pe nici o altd idee, aceasta nuinseamnd cd identitatea fundamentald a celor Trei nu este inmod ontologic ulterioard diversitdtii lor ipostatice.6T4

Astfel, natura unici qi cele trei ipostasuri determind in rrr,,,lsimultan epistemologia noastrd frrd nici o alti schcrrr,rsuplimentara de prioritdli a uneia fald de cealaltd. Astfel, al)tu (.o gramaticd trinitard in care ambele pot ./i afirmate, rtt,tr

674 rbid., p.80. Lossky, urmand inlelegerea tradi{iei patristice risri'irt.rr,.afinnd faptul cd cele doud Persoane divine care actioneazd in econonrie. rrrrse manifestd. Fiul il face cunoscut pe Ta6l gi Duhul sfant poafta n.rirr.rrrrr,despre Fiul. Astfel, prin venirea Sa personald, Duhul Sfant nu-si marril,..,r,rpropria Persoand. Vedefi, MT, p.160.

278 279

\lanp personald, cdt persoanele de aceeasi naturd a

fi'initalii.

foc s[ ducd mai departe aceast[ gramaticd epistemologicd ainitalii, Lossky adoptd o pozilie teologic[ a supremaliei

le a Tatdlui, gi anume "monarhia Tatdlui", ca pe oic hermeneuticd a inlelegerii relafiilor trinitare.675 Astfel, eline ci putem identifica, epistemologic, trei Persoane prin

c[ Fiul si Duhul Sfbnt sunt Persoane divine distincte dentll qi, in acelagi timp, putem afirma natura lor comund prin

ul c[ Persoanele divine sunt una in El. Aceasta este intr-dr o alternativd cpistemologica ce incearcd sd pdstreze

hilibrul dintre unitatea qi trinitatea din Dumnezeu, dar care,detrimentul unei corectdri monarhice, a fost introdusd initatea Persoanelor divine.

I nostru aici , ins6, este inlelegerea modului in care aparehul Sfdnt in ecuafia epistemologicd a lui Lossky. Iar, pe',:d faptului c[ Duhul Sffint manifestd mai degrabd onomie divini decdt o relalie internd, Lossky dezvolti ostemologie a manifestdrii ipostatice a lui Dumnezeu in

e.676 Astfel, potrivit lui Lossky, prin Duhul Sffintndtatea TrinitAlii igi atinge punctul culminant in economic.

otugi, Lossky nu spune cd Duhul Sf6nt il manifestd pcmnezeu in mod catafatic, ci mai degrabd apofatic: at6ta timpEl manifestd reahtatea profundd a divinitdlii, potrivit cdrcianumai cd Trinitatea este un adevdr ascuns pentru economie,pi ci Persoana Duhului Sfhnt este de asemenea ascunsd de

i. 'Kenosis-ul personal' al Duhului Smnt in planulifestdrii qi economiei nu ne faclliteazd intelegerea

OT, p.46; ILG, p.8l ; MT, pp58ff .ILG,p.92.

referitoare la Trinitate, ci mai degrabd face ca pdn[ qi prol)r;rSa existenld ipostaticd si fie greu de perceput.677 Din norr,suntem expugi unui nor apofatic al unei existenle divinc crrr,intuneci, la rAndul siu, perspectiva noastr[ epistemologrcrVom aborda in continuare o expunere a inlelegerii lui Losskrdespre economia trinitard.

4.5. Sf0nta Treime: Persoanele divinefirl economie

Din moment ce, pentru Lossky, Sfdnta Treime este cel mlrmare mister care, dupd cum am vdzuI, transcende f,recare garrrlgi orice realitate istoricS, vom incerca sd aducem in atenlir'teologia sa trinitard cu scopul de a aprecia percepfia s:rreferitoare la o legdturi epistemologicd dintre o Trinitat,'transcendentd gi o economie imanentd.

Trebuie sd menliondm c[ un element fundamental in teologir.lui Lossky este credinfa potrivit cdreia Trinitatea rdmine urrDeus absconditus, o SfAnti a Sfintelor existen{ei divine, unclenici un 'foc strdin' nu poate pdtrunde.6zs Deqi admite faptul crrteologia creqtind reclamd o gramaticd potrivitd pentruabordarea unei asemenea realitdli transcendente, el este clc

677 147, p.168; ILG, p.92. Vorbind despre kenosis-ul Duhului Sftnt, Losskynu este singur printre teologii ruqi. B. Bobrinskoy, vorbegte de asemencrrdespre kenosis-ul Duhului Sf6nt in creafie gi in viala Bisericii. Yedeli, ThcMystery of the Trinity: Trinitqriqn Experience and Vision in the Biblicaland Patristic Tradition, trad. de, A.P. Gythiel (Crestwood, New Yorh SVS,1999) p.150.678 747, pp.43, 45-66; ILG, p.87. Lossky argumenteazd cd Trinitatea estc"misterul ini{ial, SfAnta Sfintelor a realiElii divine, insdqi viala unuiDumnezeu ascuns, Dumnezeului cel viu'. OT,p.46

280 281

ascmenea qi foarte refractar in acceptarea oricdrei terminologiinoi legate de acest aspect. Lossky scrie:

Teologia va fi credincioa$ tradiliei in ceea ce priveqtetermenii sdi tehnici - orloia, rin6oraoLq, consubstan{ierea,relafiile de origine, cauzalitatea, monarhia - slujesc pentru aprezenta mai mult qi mai clar, misterul in{ial al lui Dumnezeuca Trinitate, fdrd a umbri cu 'deduceri trinitare' ce suntderivate dintr-un alt punct de plecare.679

Destul de interesant este aici faptul cd termenul 'trinitate' nupoate fi gdsit printre acegti termeni tehnici pe care-i listeazdLossky. Se poate ca el si doreascd sd foloseascd acest termenpcntru a crea o categorie epistemologicd distinctd, in careconstruclia hermeneutici numitd 'trinitate' implici doar odimensiune ontologicd. Acest lucru ar putea fi adevdrat, dinmoment ce Lossky definegte 'Trinitatea' ca pe "o revelalieintem[ a ipostasurilor sau ale 'subiectului tri-ipostatic' in

679 116, p.87. Dimpotrivd, Irenaeus crede cd un cadru corespunzdtor pentruinterpretarea lor trebuie construid din afara Scripturilor, deoarece numaiatunci ar putea continua in conformitate cu regula adevdrului. Vede{r,Adversus Haereses, 2.35.4: 3.12.9f. in apararea Evangheliei impotriva€reticilor gi gnosticilor, Irenaeus a apelat la r{iune qi ordine prineunoa$tere, deoarece raliunea qi ordinea aparlineau insdqi nafurii lucrurilordupd cum fuseserd create de Dumnezeu. O caracteristicd a gAndirii sale estemodul in care a aplicat aceasta pentru a adta relalia dintre a crede gi atnlelege. Astfel, de exemplu, el uede cd "credinla este produsd de adevdr;deoarece credinfa rdmAne in lucrurile care sunt cu ade'udrat. Deoarece noicredem in lucrurile care sunt aga cum sunt; gi credi4a in lucrurile care suntgfa culn sunt, o pdstrdm cu mare incredere. De atzunci, credir{a esteperpetuarea m6ntuirii noastre, trebuie d depunem multe eforturi inmen{inerea acesteia, pentru a avea o ib4elegere adevdratd cu privire lalucrurile care sunt, Dernonstration,3, p.72. Aceasta inseamnd cd, credinlal;i derivd rafiunea din adevSrul insugi, supd cum consimte mintea gig6ndeqte despre realiti{ile date strict in concorda(d cu ceea ce sunt ele defapt.

natura lor comund".680 ,{1s11gi, termenul 'trinitate' semrirr,.itocmai aceasti super-esenld a ipostasurilor divine qi estc. rrrprincipal, singurul nume acceptat de Lossky pentru a exprirrr,,aceastd naturd comund a Tatilui, Fiului qi a Duhului 916,,1 ,,rrDe aceea, pentru Lossky, granatica epistemologicd nu polr,.accepta alte nume decdt Trinitate,Tatd,,Fiu gi ouh sfant pcrrrra exprima adevirul legat de Fiinfa interioard a lui Dumneic'

Totuqi, pentru o incercare epistemologicd ce opereazii rldomeniul economiei lui Dumnezeu, Lossky indici inspre o irrr,icategorie a gramaticii teologice. De exemplu, convingerea s;leste ci Biblia "nu vorbeqte despre nimic altceva decai dcspr,'energii"' afunci cdnd il descrie pe Dumnezeu in afara 1.,,,Insuqi. Prin urmare, Laats are dreptate atunci c6nd sustinc t;r"Lossky subliniazd discontinuitate conceptuald intre Trinitar t,;rdin manifestdrile divine gi Trinitatea dupd cum este Ea in r,;rinsiqi. Pentru Lossky, "diferenla existenlei personale po cr.rr.doud nivele se bazeazd pe diferenla dintre esenla divinir :,,renergiile divine".682 Chiar dacd Lossky pare sd indicc ,,anumiti continuitate intre cele doud nivele ale divinitdtii, prrrrmodul in care vorbegte despre numele divine, el declard faptrrlaA, in esen!6, Trinitatea economicd nu este similara (.rlTrinitatea imanent5.683 Lossky adaus6:

680 ILG,p.93.681 747, pp.27,31, 43-46; ILG, pp.g9f. Stdniloae insistd asupra inteler.re rSfintei Treirni ca pe o "structurd a dragostei supreme',. Vedqi, Ih"rrl,,.r],and the Church,pp.73ff.682 A. Laats, Doctrines,p.l03683 cand vorbim despre numele divine care exprim4 acfrunile lui Dumrrcz,.rrcu creatia, Lossky spune c6 "Dincolo de nurnele care deseil)r.rc;r2,,manifestdrile externe ale lui Dumnezeu, sunt altele pe care le aplit;rrrrrela{iilor interioare din Trinitate, fiin{ei lui Dumnezeu insugi, fird a lu. rrrconsidera{ie ac{iunile crea{iei qi providenfei. prin intruparea cuvanrrrrrr,putem prinde doar o licdrire din aceste rela{ii". vG, p.66. Ca altemativrr. ,,

282 283

Nu. numai imaginea 'cartzei', ci de asemenea, termenipre"cum 'producere', 'procesiune' qi 'origine', ar trebui rdzulica expresii nepotrivite pentru o realitate care este stdindintregii deveniri, tuturor proceselor, oricdrui inceput.684

, ne putem inc[ intreba de ce aceastd gramaticd teologicd se$strdnge la doar cl4iva termeni atunci cAnd incercim sd

iculdm existenla lui Dumnezeu? Cdt de indreptdtiti esteStructura unei epistemologii creqtine care exclude forma unei

ici dinamice dintr-o evaluare epistemologicd. ce, IarAndul sdu, incearcd sd exprime o relalie dinamici a fiin1ei

ne cu Dumnezeu?

cl mai probabil rdspuns la aceste intrebdri poate fi obseruat inI ci Lossky considerd Trinitatea ca fiind "scopul cdtreconduce teologia apofaticd".685 Atunci, se presupune cd onea rutd apofatica inspre infinit nu necesiti un agent

tric. Mai degrabd, pentru a atinge acest scop infinit,, pentru Lossky, "nu este o naturd sau o esen!6, nici o

", ci Trinitatea, "ceva ce transcende toate nofiunilet ale naturii, cAt qi ale persoanei" pentru care trebuie sd

im un agent nelogocentric.686 Ce ne agteptim si vedem

matici trinitard mult mai echilibrata asupra crea{iei, vedeli, E. Bartog,,pp.102-104.

ILG,p.82.MT,p.44.Ibid. C.J. Insole. opteazA pentru realism in discursul nostru teologic

Dumnezeu. El considerd cd "anti-realismul este intotdeauna unrers lipsit de curaj gi credi4d ale gAndirii. Acesta nu accep6 s6 lase unintre practicile noastre qi realitate; nu poate avea indoieli, qi astfel,

!d gi risc. Religia, in mare mdsur6, are de a face cu credinla, curajul qidintre lucrurile opuse..." Vedqi, C.J. Insole, Why Anti-Realism

Qreaks up Relationships (Oxford: Blackwell, 2002) p.32. Ved{i deD. Cupitt, "A Sense of History", in Theologt, 39 (1986) pp.362-

atingAnd acest scop teologic? Presupun6nd ci Lossk! a arrrr..deja acest scop, nu trebuie sd ne fi aqteptat s6 gdsirrr rrrcunoaqterea lui Lossky despre Trinitate nimic altceva decat rrrrmister nep[truns. Dimpotrivd, epistemologia apofaticd a lrnLossky despre Dumnezeu ad intra este in mod consideralrrllogocentricd,. Dacd este adevirat faptul cd, in mod apollrrt.putem cunoaqte mai mult decAt putem spune despre Dumncz..,rrca Trinitate, dupi cum pare Lossky si insinueze, atunci, clc t,,este nevoie s[ exprimdm acest lucru in formd logocentricd? (';rlde fidel este Lossky propriului siu sistem hermeneutic alrrrrt rcdnd incearci sd stabileascd prin limbaj, ceea ce susline cl :.;rfie total transcendent limbajului qi gdndirii?

Totugi, pe de altd parte, Lossky pare sd subestimeze propril r.,repistemologie, din moment ce dezvolt[ o asemenea teolorrr,.complexd a Trinitilii, care tinde sd fie at6t de dependentir rl,logocentrism.

Dupi cum amvdztt deja, pentru Lossky, doar Tat6l este clrri;,celorlalte doud" ipostasuri din Trinitate. Aceasta indicd nu rkr:rrfaptul cd El impdrtdqegte propria Sa naturi, ci, de asemenca. (.;lfiind o Persoani, El, in mod asem[nitor, provoacd existerrl;rcelorlalte doud Persoane consubstanliale.6st Altfel, anr lrpreocupa{i doar de o esenld simpl6, diferenliatd doar de relulrrl,1or. Aceast[ subliniere epistemologicd asupra'persourr..'rcreazd o gramaticl importantd pentru teologia cregtin.i crrr,subliniazd rela\ia personald dintre Persoanele divine. polrrrrrcuvintelor lui Lossky "El fTatdl] nu ar putea fi pe deplin ;rr rr,mod absolut Persoand dacd Fiul qi Duhul Sfdnt nu ar fi egalr , rrEl in posesiunea aceleiaqi naturi qi dacd n-ar y' acccrr,,,r

"More than Just a Ticklish Subject: History, Postmodemity and Gotl'The Heythrop Journal, Y o1.42, 2 (April 2001) pp.l92-204.687 Vedegi OT,p.95; ILG,p.B3.

284

i l l

MT,p.64.

285

1'141s1;"'.688 Iar, aceast[ paradigmd, in schimb, implicd o analizdtcologicd atentd cu privire la posibilitatea ca o relalie personal5a lui Dumnezeu ca Trinitate cu fiinlele umane ar fi, intr-adevdr,posibil[. Dar, Lossky dezaprobd, complet aceast[ formihermeneuticd argumentdnd cd o relafie personalA ar implicafaptul cb fiinlele umane pot impdrtdqi aceeaqi naturd cuDumnezeu, ceea ce este inacceptabil. Cu siguranld esteirnportantS distinclia epistemologicd potrivit cdreia fiinleleumane nu pot impdrtdqi natura lui Dumnezeu, dar, de&semenea, este important sd articul5m faptul cd Dumnezeulmpdrtdqeqte in schimb natura noastrd umani. Ceea ce arconduce spre dezvoltarea unei epistemologii creqtinefundamentatd pe dinamica aceasta a realitdlii cd Dumnezeulnrp6rtdgeqte natura noastr6, qi astfel a intrat intr-o relaliepersonald cu noi.

Pe de-o parte, Lossky crede cd nu exist[ nici o relalie personalia lui Dumnezev ca Trinitate cu noi. El confirmd aceasta

ndnd cd "relatia personalS a omului cu Dumnezeul cel viuu este o relalie dezvoltatd cu Trinitatea, ci mai degrabd are

obiect persoana lui Hristos".68e 141, de weme ce pentruLossky persoana lui Hristos este identificatd cu manifestarea

ILG, p.83. Bartog comenteazi referitor la aceasta spun6nd:Anofaticismul rezulti din statutul ontolosic al omului ca fiirtd personald

td, care nu se poate bucura de o rel4ie personald cu Dumnezeu decAtrevelalie divin[ qi acceptare uman5. Aceastd legdturd misterioasd qi

dintre transcendenta divind gi imanenfd, vdzutd, in paradigmaincfie/identitate gi aplica6 fiinfei 9i energiei lui Dumnezeu, este

ibilS din cauza unei alte paradigme aplicate: aceea dintre fii4d $ile lui Dumnezeu. Misterul identitdfii-prin-distincJie qi al

incfiei-prin-identitate, al ne-imbindrii gi ne-opoziliei dintre persoaneleitdfii, explic6, de fapt, posibilitateaperihorezei lor qi a generozitdlii lor

ivine in energiile necreate gi in eccnomia mdntuirii". E. Bartoq,tion,p.38.

energeticd a lui Dumnezeu in economie, rezultd cd relatirlt'noastre personale cu El rezidd in energiile Sale divirrcInseamni c6, pentru Lossky, cunoaqterea nu poate veni dintl.orelalie personald cu Dumnezeu ca Trinitate, ci mai degrabrrdintr-o relalie personalS cu "energiile Sale n.s1en1e".6e0

Pe de altd parte, modus cognoscendi al lui Lossky referitor l;rTrinitate oferd posibilitatea de a afirma c6:

Nu existd nici o schimbare interioarE in cadrul divinitdlii; nicio 'dialecticd' a celor trei persoane; nici o devenire; nici o'tragedie in Absolut', care sd necesite dezvoltarea trinitard afiin{ei divine pentru a fi surmontaE sau rezolvatd.69l

Lossky are dreptate si afirme cd natura transcendentd a lt,,Dumnezeu nu poate fi in cele din urmd exprimatd in liml,,truman: folosirea unor anumite expresii despre natura ,\(treveleazd doar limitdrile gramaticii noastre umane. Tottrlr.epistemologia creqtind poate beneficia mult de pe urma faptulrrrci Dumnezeu Insuqi a revelat natura Sa, pdnd acolo incrrrfiinfele umane sd poatd vorbi despre natura lui Dumnezeu ilrlro anumitd misurd.

Potrivit epistemologiei lui Lossky, miscarea lui Dltmnt':,',,cdtre crealia Sa este o miscare a distincliei regdsiki tnparadigmele: transcendenld/imanenld, naturit/per"sou r t, t .persoand/voinld pi naturd/energie. ln plus, epistemologr;rcreqtind reclam5, de asemenea, un mod de exprimarc :rlmiscdrii lui Dumnezeu fn unitate, deoarece unitateu \rdistincliafunclioneazd fn mod continuu in Trinitate. Ce este cclmai uimitor aici este faptul cd Lossky considerd accrst;r

690 116,pp.18,92.6e1 MT,p.45.

286 287

miqcare de la unitate la Trinitate ca fiind exact motivul pentru oschimbare epistemologicd cdtre o gramaticd reformulatd. inignorantia, deoarece "Trinitatea devine accesibild doar aceleiignoran{e care se ridicd deasupra a tot ceea ce poate fi inclus inconceptele filozofilor". 6ez Lossky explicd:

Aici apofaticismul iqi gdseqte implinirea in revelalia SfinteiTreimi ca fapt primordial, realitate finah, prima informaliecare nu poate fi dedusd, explicatd sau descoperitd prin nici unalt adevdr; deoarece nu existd nimic care sd fie anterioracesteia. Gdndirea apofatic5, ldsAnd la o parte orice suport, iqigdsegte suporful in Dumnezeu, al cdrui caracter de nein{elesaparc ca Trinitate. Aici gindirea cafrtd o stabilitate, care nupoate fr zduncinatd,; teologia ili gdseqte fundamentul;ignoranfa se transformd in cunoaqtere.693

Cu toate acestea, trebuie si admitem cd, pentru Lossky,epistemologia cregtind, in definitiv, reprezintd un mod decunogtere a lui Dumnezelf ca Trinitate, iar nu forma unui golbeatific. Dar, in ceea ce priveSte caracterul de nepdtruns al luiDumnezeu, nici o fiinla umand nu trebuie sd tndrdzneascd sitf\eleagd epistemologic Trinitatea, chiar Si in stadiul uniuniinoastre cu Dumnezea. Nu trebui sd uitim niciodatd ci aici noioperdm cu o epistemologie speciald, care descrie o relalie intredoud categorii ontologice diferite: Dumnezeu ca Creator, pc dco parte, iar pe de cealaltd parte fiinla umand care-gi pdstreazdstatutul de fiin!5 creat6, neschirnbat pentru eternitate. Ma;problematici insi este prezumlia potrivit cdreia noi nu putemdczvolta o relaJie personald cu Trinitatea divind dec6t la nivelu,leprezentat de persoana lui Hristos.6e4 Dacd lucrurile ar sta

592 MT, p.49. ingelese in mod apofatic, atdt nagterea Fiului cAt qi purcedereaDuhului, se poate spune in mod simplu cd sunt de neinleles.693147,r.60.f94 Ibid.

astfel, atunci se poate presupune cd economia lui Hristos lrajunge sd fie privitd ca disociatd de Trinitatea insdqi, qi astlclmai pulin importanti pentru spiritualitatea cregtind. Iar aceaslrripotezd pare si fie intr-adevdr validatd de Lossky, care i;rexprimd convingerea cd doar o hermeneuticd apofaticd irrorienta oamenii in mod constant citre "o participare la vialrrdivini a Sfintei Treimi", chiar gi fer6 Hristos.6e5

Prin urmare, aceastd hermeneuticd demonstreazd nu nuntai c',to epistemologie catafaticd este nepotrivitd pentru dezvoltarattunei relalii personale cu Persoanele divine, dar Si cd atautctcdnd incercdm sd vorbim despre Dumnezeu oricum altJ'eldecdt prin tnchinare, adorare Si prin relalii mistice, aturci"limbajul nostru este tntotdeauna fals".aga Astfel, sprcdeosebire de Moltmann, Lossky celebreazd paradigmirepistemologicd a unei Trinitdli mistice, o Fiinli trinitarirtranscendentd care pare sd aibb pufin[ activitate economicd, cceste aproape intotdeauna invdluitd in mister. Atunci, nu ar'trebui sd fim surprinqi si-L vedem pe Lossky dedicat trup gisuflet gramaticii apofatice, care, in accepliunea sa, este singurahermeneuticd validi c[tre misterul denumit Trinitate.

4.6. Concluzie

Aqa cum am vdzut, modus cognoscendi al lui Lossky reziddintr-un apofaticism extrem, care a generat o hermeneuticd

695 747, p.65. Lossky argumentead cd, dacd noi respingem Trinitatea caunic fundament ontologic qi epistemologic al intregii reali6{i, am puteaajunge la o "dezintegrare a fiinlei noastre gi moarte spirituali". Dar, el nuspune nimic despre cum am putea, practic, evita acest pericol cdti vremeHristos nujoacd nici un rol in aceasd experienld urnand.6e6 or,p.46.

288 289

misticd ; pentru intreaga sa teologie. Pentru a evita unprincipium dialectic al aborddrii transcendenlei lui Dumnezeugi a imanenlei Sale, Lossky a adoptat o paradigmdepistemologicd antinomici co, in viziittnea S?, protejeazd,preeminenla lui Dumnezeu qi ii conferd posibilitatea de a spunec[ Trinitatea nu este o doctrini pdntre altele, ci cd ea cuprinde,in esen!6, gramatica fundamentald a Revelafiei. Distincliiletradilionale dintre economic gi imanent, contingent qi necesar,etern gi temporal, teorie gi practicb par si fi fost dislocate, inepistemologia lui Lossky, din cadrul lor conceptual suslinutpdnd acum gi reamplasate intr-o noui paradigmd apofaticd.

ln consecinfd, Lossky atrage atenlia in mod constrant asuprafaptului cd Trinitatea este mai mult decdt cea mai inaltd formide conceptualizare a noliunii de Dumnezeu. Trinitatea, inteologia lui Lossky, este singurul cadru existenlial concret dincare putem extrage informalii despre Dumnezeu, gi astfelprimegte mai multd importanld dec6t cea a unui simplu rolconceptual qi funcfional, gi anume ea devine Supra-Esen{a,principiul originator al fiecdrei existenfe. Din acest motiv,Lossky indicd inspre Trinitate ca fiind at6t obiectul teologiei,cdt gi gramatica sa epistemologicd. Din moment ce, pentru el,Trinitatea este cel mai mare mister al teologiei creqtine, el ipiconfi.xeazf intreaga epistemologie nu numai intr-ohermeneuticd apofaticd,, ci qi intr-o structurd ontologicd. Dupicum am vdzut, pentru Lossky, cunoagterea inseamndparticipare ontologicd in Dumnezeu gi aceasta, in schimb,deschide o gamd largd de posibilitali pentru epistemologiacreqtin6.

Din nefericire, Lossky nu reugeqte si identifice rolul uneihermeneutici catafatice pentru a descifra adevdrul despreDumnezeu ca Trinitate a$a cum este revelat in cadruleconomiei. Pentru el, creafia, ca act al vointei lui Dumnezeu

frri legdturd directd cu natura lui Dumnezeu, rim6ne ogramaticd pierdutd a Trinitdlii, din moment ce, pentru Lossky.totul in crealie indicd inspre 'nimicul crealiei', ceea ccreprezintd primul ei principiu al creirii 'din nimic'. prirrunnare, este u$or de dedus cd, intr-un asemenea cadruepistemologic, nici un discurs despre Dumnezeu ca trinitate nLrpoate sd descopere vreo cheie hermeneuticb ce sd facilitezccunoagterea noeticS. Cel mai bun lucru pe care-l putem oblint,din crealie apeldnd la o hermeneuticd apofoticd este doar ovoin{d trinitard a lui Dumnezeu, cere indicd in mod constanrcdtre o realitate mai inaltd, Si anume esen{a divind, care, ittschimb, este abordatd doar dintr-o paradigmd sacramentalti.Construclia teologic[ a lui Lossky despre crealie, pe care o faccdependenti doar de voinla liberd a lui Dumnezeu, introduce odistinclie conceptuald intre ideea de crealie a$a cum este ea irrmintea lui Dumnezeu qi actul crealiei in sine. Astfel, cosmosulcreat se sprijind doar pe voinfa lui Dumnezeu, in timp ccuniversul relaliilor dintre persoanele Trinitdlii, ce sunt relalii dcesent6, rdm0ne ?ntotdeauna inviluit in mister. Aceasta, irrschimb, conduce la o respingere a discursului trinitar, carcincepe analiza epistemologicd pomind de la acliunea luiDumnezeu in creafie, de vreme ce Dumnezeu ca Trinitate estcsingura fiin!5 necesard ce nu poate fi comunicatd prin adevirr_rlcontingent al istoriei.

Desigur, o problemd epistemologicd ce trebuie rezolvatd inaceasti privin!6 este modalitatea in care am putea crea oparadigmd teologicd suslinutd de o hermeneuticd gi o gramaticiradecvate, care sd nu-L identifice in mod greqit pe Dumnezeu cucreatia, dar care s[-i reflecte gloria Sa etemd. Fdrd indoiald,Losslqt are dreptate cdnd neagd o relalie de substanld intn'Dumnezeu qi ordinea creatd, dar Jdrd o doctrind autenticd ucrealiei istoria insdEi tinde sd devind redundantd atunci cdruleste interpretatd prin distinclia speculativd dintre esenld ,yi

290 291

energii. Din acest motiv, Lossky mai degrabd, pare sd indice oprivire pr\n crea{ie decdt o privire la crealie pentru a identificaurmele divine din ea. Noi nici nu putem s6-L alungdm peDumnezeu afard din lume, nici nu putem conta pe o vederebeatifici pentru a ayea acces la El. Dupd cum vom vedea maitdrziu in aceastd lucrare, avem nevoie de o gramaticdantinomicd ce poate echilibra imanenla lui Dumnezeu gitranscendenla Sa, astfel inc0t realitd\ile catafatice sd fie luate inconsideralie in mod mai serios, in discursul nostru despreTrinitatea divin6, fl.arl a pierde din vedere dimensiuneamisterioasi a existenlei divine.

in mod asemdnitor, revelalia lui Dumnezeu prin intrupare paresd fie de prisos in epistemologia lui Lossky, din moment cedivinitatea Fiului este descrisi ca fiind detaqati de realitdlileeconomice. intr-adevir, Lossky susline o perihorezd ontologicaintre cele doud naturi din Hristos, dar nu reugeqte s6concretizeze o posibila 'perihorezd epistemologicd'fundamentati pe aceastd aceastd realitate. De vreme ceDumnezeu a devenit cu adevdrat om, teologia creStind nu estedoar o descriere de roman a lui Dumnezeu, ci fSi gdseSte bazaontologicd li epistemologicd in acest .fapt De aceea,considerdm ci o gramaticd cristologici trebuie sd fie binccentratd, intr-un sistem epistemologic pentru a evita oriceabordare speculativi a lui Dumnezeu ca Trinitate. Am dori sasubliniem mai tdrziu in acest studiu faptul cd a-L cunoagte pcDumnezeu ca pe un mister qi a concepe cunoaqterea noastrddespre El ca fiind limitatd nu inseamnd, in mod necesar, cdacesta ar fi un fel de exerciliu transcendental, ci mai degrabd orefleclie a posteriori asupra crealiei qi asupra intrupdrii luillristos prin puterea Duhului Sfrnt.

Vom incerca, de asemenea, sd argumentim cd Duhul Sfint nLrascunde, in fapt, realitatea divind pentru a induce ohermeneuticd apofaticd, dupd cum pare sd sugereze Lossky, ci.dimpotrivd, El faciliteazd qi reveleazd acliunea 'imposibil6' rrlui Dumnezeu in istorie, intr-un mod in care sd le fac6 posibilcFdrd indoiali, avem nevoie de o gramatici epistemologicrradecvatd pentru a creiona o astfel de realitate complexi. Iirraceasta vom incerca si dezvoltdm ?n urmdtoarea sec{iunc rrcdrlii de fa!d, cu scopul de a indica o posibili chciehermeneutic6 de decodiftcare a Trinitdtii divine.

292 293

Capitolul 5

C ONCLU ZIE : EPISTEMOLO GIAANTINOMICA A TRII{ITATTI

Problematica transcendenlei este o preocupare a spiritualitdliiecleziale postmodeme, mai ales in ceea ce priveqte alcdtufueaunui discurs teologic plauzibil cu privire la Dumnezeu caTrrnitate.6e1 Teologic, ne afldm in punctul culminant al istorieiin care oimanenta' se afl6 la dispozilia noastrd epistemologicdin vreme ce 'transcendenla' rdmdne in zona accesului interzispentru cwiozitatea noastri hermeneutici. Acum ne afldm pesegmentul istoric in care avem puterea 'imanenfei' in mdini gicu golul 'transcendenfei' in inim[. Aceasta, in schirnb.determini o cregtere a puterii de influenfd, a 'prezenfei, instructura noastrd epistemologicd in detrimenful 'absenfei,, carecautd mai degrabd tdinuirea qi adorarea. in consecinyit noi neconfruntdm astdzi cu un colaps epistemologic al lui Dumnezeuin imanenld, ceea ce reprezintd, in fapt, o subtila declaralie a'morlii' lui Dumnezeu sub puterea 'prezen/ei'. Desigur, oulternativd epistemologicd ce cautd pe Dumnezeu in'transcendenyd', /drd sd aibd un sprijin substanlial in

697 Vedefi evaluarea lui W.C. placher, The Domestication ofTlanscendence: How Modern Thinking abour God went l(rong (Louisviile.Westminster John Knox Press, 1996). Vedeli de aselnenea, D.A. Tappeiner,"Doxophany: A Trinitarian Eschatological Vision", in J.E. Bradley qi n.e.Muller (eds.), Church, Word, and Spirit: Historical and Theological Essaysln Honor of Geoffrey W. Bromiley (Grand Rapids: Eerdmans, 1996)pp.263-271; D.M, MacKinnon, "The Relation of the Doctrines of the Incdrationmd the Trinity", in R.W.A. McKinney, Creation, Christ and Culture(Edinburgh: T&T Clark, 1976) pp.92-106.

'imanenld', ar conduce, inevitabil, la o declaralie a morlii ltrtDumnezeu in 'absenld'.

Aqa cum am vdzut pe parcursul argumentirii noastre dirraceastd analizd,, discursul nostru teologic despre Dumnezeu cuTrinitate construieEte pe tensiunea epistemologicit creatd dcnevoia noastrd de a vorbi atdt despre 'prezenla', cdt qi despt.c'absenla' lui Dumnezeu din economie. Aceasta inseamnd cilatunci cind, in sfhrqit, identificdm domusul lui Dumnezeu inuniversul creat, descoperim, de fapt, cd in mod esenfial El nrreste prezent acolo. Iar cdnd, in schimb, noi tindem sd declardrrrabsenla Lui din crealie, tocmai atunci descoperim evidenle alcprezen\ei Sale. Deci, in esen!5, aceastd hermeneutici dialecticitintre 'prezenl6' gi 'absenfd' deschide orizontul nostru occunoaqtere a manifestdrii lui Dumnezeu in economia m0ntuirir.In consecinld, nici hermeneutica apofaticd, nici cea catafaticitnu sunt in stare sd cuprindd in intregime dimensiunrttdescrierii trinitare.

5.1. Promisiunile gi limitele hermeneuticiicatafatice

Aqa cum am observat, Moltmann adoptd o hermeneutici de tilrcatafatic in demersul sdu teologic, ce subliniazd 'prezenla' irrdetrimentul evident al 'absentei'.6e8 Chiar dacd modu:;operandi a lui Moltmann il provoacd sd construiasci structurirsa teologicd pe tensiunea dialecticl dintre 'imanenld' til

698 Bloesch considerd cd principala problemd a teologiei lui Moltmann esrcaceea cd "dovedeqte a fi o acomodare subtili a zeitgeist (spiritului wemii)mai degrabd decdt sd proclame judecata lui Dumnezeu manifestaE irrdecursul timpului (ca in Barth). D.G. Bloesch, The Holy Spirit, p.238.

294 295

'transceqrdent5', hermeneutica sa epistemologici rdm6ne, inmod predominant, catafaticd. Intr-adevdr, fntrebuinldnd ohermeneuticd de tip catafatic, discursul sdu teologic esteimbibat cu elemente de logicd Si sens, care sunt extrase dinrevelalia propozilioTald a Scripturii Si revelalia specialdconcretizatd prin Intruparea lui Hristos.6ee De weme cerevelalia divind a fost modelatd catafatic, este de presupus cdcea mai potrivit[ structurd epistemologicd ce corespundeprincipiilor conceptuale catafatice ar fr gramatica de acelagi tip(catafatic). Astfel, discursului teologic despre Dumnezeu catrinitate ti este oferit un domus favorabil, mai ales pentru ceeace este transcendenla divind: Trinitatea nu mai este privitd caun substitut temporar pentru cunoasterea noastrd incompletd,ci devine un punct de referinld etico-teologic pentru via{anoastrd umand aSa cum este revelatd in Hrisros. Potrivit

699 Desigur, acesta este un element important al epistemologiei creqtine.Pirinlii tirnpurii ai Bisericii, de asemenea, au accentuat structura noetid ahermeneuticii cregtine. Irineu, de exemplu, vorbeqte despre un ,,corp aladevdrului" (rd rllq u)"r$e(.uq ooprdrLou). Vedeli, Adversus Haeresis,l.l.20.Prin aceasta el infelege ci adevdrul este 'intrupat'. De fapt aderdrul desprerealitdfile invizibile, ca de altfel intregul adedr, a fost intrupat in persoanalui Hristos care, pentru lrineu, constituie ceea ce el numeqte ..criteriul

credinfei" sau "canonul adevdrului". Pe baza acestor principii teologiceIrineu doreqte sd clarifice disciplina inventionis in care infelegerea giinterpretarea scripturilor sunt implicate una in cealarf. in propriile saiecuvinte: "Ceea ce se aqteapd este o minte sdndtoasd (o r)yli1q uo0q) care sdevite orice pericol gi sd fie devotati pietd{ii gi dragostei de adevdr. Aceastaeste mintea care se concentread asupra a ceea ce Dumnezeu a pus ladispozigia omului, care este supus cunoagterii noastre umane @oa tv fi1tiv dv\p<inav t(ouaLu 5€6orcey 6 0eb6 rcai rlnor€ra1e rr1 fi;let€pa yv6oe)gi care igi dezvolti cunoa$terea printr-o procedurd accesibild de studiuzilnic. Aceste lucruri sunt accesibile cunoaqterii noastre directe (ri re rln'6,ltw nLnrovro d1u flprer€pau), qi sunt declarate, intr-un mod expres qilimpede, prin termenii clai ai Scripturii (rcoi 6oa QauepcEq rcui cipQLB6l,oqdrlrorei.e(e i tv ruiuc, QeLuuc, ypa$aiq ,l.tl.e rctau)". Irenaeus, AdversusHaeresis.2.27 .1.

convingerii categorice a lui Moltmann, 'evenimentul rlristos,presupune cd Dumnezeu se manifestd in mijlocul lumii noastrcs1s3fs.700 Rezultd deci ad, epistemologit, noi trebuie sIincepem discursul trinitar plecdnd de la elJmentele noetice caresunt oferite in revelafia lui Dumnezeu in creafie qi in Hristos.

Prin urmare, in Hristos putem afla nu numai o revelatrcepistemicd a lui Dumnezeu-tn-lume, ci qi o reconciliercontologicd a lui Dumnezeu-si-a-lrmii prin lucrarea DuhuluiSiu cel Sfhnt. Aceastd participare ontologicd afiinlelor umanetn Dumnezeu cct trinitate asigurd o gramaticd'teologicd acredinlei Si a dragostei pentru epistemologia creSind. invirtutea acestui lucru, noi credem c6 Moltmann are dr-eptate saacrediteze ideea c5 doctrina Trinitdlii este mai bine definitd instrucfura unei gramatici a crucii, de vreme ce achrl central alreconcilierii lumii cu Dumnezeu, ca un act al dragostei, estetocmai moartea lui Hristos pe cruce. prin urmare, trebuie sasubliniem faptul cd 'sl6biciunea' lui Dumnezeu manifestati lacrucea lui Hristos este atdt expresia cea mai inalti aomnipotenlei divine, c0t gi rcalizarea totald" a omniprezenleiSale, deoarece abilitatea nelimitatd a lui Dumnezeu de a fiprezent oriunde a fost implinitd pentru noi prin moartea luiIlristos pe cruce. ceea ce presupune cd Dumnezeu Tat6l nug_o{e fi prezent pentru nimeni dec6t prin medierea morlii luiHristos pe cruce. Iar aceasta presup,ne cd. prezenla divind i,Hristos of"rd teologiei crestine nu doai o hermeneuticiiarticulatd, ci Si parametrii ontologici pentru rdscumpdrare,ceea ce inseamni o transformare radicald a fiinlei umane,transformare ce implici schimbarea statutului siu: de la onaturd picdtoasd coruptd, la o nou6 naturd dobdnditd prinrhistos. Iar in acest proces ontologic este implicati qi minteaumani, care,Ia fel, suferd o nou6 transformare ce o face, astfel.in stare si acumuleze informalii superioare desprc

7oo See, CG, pp.5, 21, 24.

296

T Clark, 1995) p.15.

297

DuJfirezeu.70l Iar aceasta, in schimb, dovedeqte cdepis t emo logia cr eS tind trebui e s d- S i fundament ez e informaliil etn mod soteriologic, de vreme ce cunoaqterea despreDumnezeu este amplificatd tocmai prin procesulrdscumpdrdrii.

Astfel, pe de o parte, hermeneutica de tip catafatic este intr-adev[r esenliali epistemologiei cregtine.toz fn agssr mod, putemaprecia cd fiinyele umane pot sa-qi exercite capacitatea de araliona prin participare in aceastd relalie perihoreticd dintre

ndenld Si imanenld. Prin unnzre, de weme ce mintea, chiar cu statutul ei de entitate decdnttl. este in stare sd

intr-o anumiti m[surd, comunicarea lui Dumnezeu,Itd cd este posibil si construim un sistem epistemologic

ic (catafatic) pentru a afla adevdrul divin. Desigur, acestnoetic ne introduce tntr-o uniune intimd cu Dumnezeu.

nu blocheazd procesul de invdtrare ca o disciplind spirituald.impotrivd, aceastd legdturS existenliald cu Dumnezeu

Clement crede cd credinla vine prin auzire (6i rircorlq) qi poate fi definidascultare de Cuvdnt (f1 ro0 .l.6you rlnaror). Clement, Paedagogos,

7.58f. Credinga, in percepfia lui Clement, este generad in timp (?v yp6vauq) prin Cuvdntul care ne este proclamat de Apostoli, iar acest

t creazd in noi un ochi nou, o ureche noud gi o inimd noud de carenevoie pentru a fi in stare I pricepem ce ne-a fost dat. Vedeli,

, 1.1.4-5 ; 2.3.10-l l ; 4.13-l 5; 5.1 -2; 6.25,3.T.F. Torrance a analtzat modalitatea in care hermeneutica fundioneazi

discursul teologic despre Dumnezev ca Trinitate, in cartea sa, Divine. El sus{ine cd "sursa intregii cunoagteri despre Dumnezeu este

velafia Sa. Noi nu-l putem cunoa$te pe Dumnereu impotriva voinfei, ori pe cdi ascunse, ci doar in armonie cu modul in care El a ales S se

re gi sd comunice adevdrul Sdu intr-un cadru istorico-teologic gi ininarea copiilor Sdi... Acesta este faptul imediat qi empiric cu care

Scripturi ale Vechiului gi Noului Testamente evider{iaz5". T.F.Divine Meaning: Studies in Patristic Hermeneutics (Edinburgh:

amplificd procesul cunoagterii c6t6 vreme chiar 'adevd'rr'despre ceea ce este creat nu poate fi perceput corect in detaqarcfala de Tatdl creator, Fiul M6ntuitor qi Duhul Revelator. ASrrcum ne reaminteqte zizioulas, o'numai printr-o identificare cucOmuniunea fPersoanelor divine] adevirul poate fi reconciliirlcu ontologia".To3

Pe de altd, parte, o hermeneuticd doar de tip catafatic, t.t,incearcd sd foloseascd in mod excrusiv un corr rexicar noerit.nu poate reformula pe deplin elementele cognitive colectart,prin participare in viala divind. inh-un mod catafatic.epistemologia cregtind tinde si foloseascd doar limbajul logicrrumane pentru a construi un discurs teologic despre Dumnezcrrca Trinitate. Iar aceasta, in schimb, induce o gravitaficantropocentricd in structura noastrd epistemologicd, ccrimiteazd spectrul trinitar al teologiei cregtine. in

-oJ similirr.

hermeneutica antropocentricd, la rdndul ei, distorsioneazrrinlelegerea noastrd cu privire la existen{a trinitard a l.rDumnezeu, din moment ce se referd la o entitate ce depdqe;tccapacitatea umand de perceplie.70a Totusi, ar trebui sd notittrcd adevdrul despre Dumnezeu nu poatefi reprezentat pe deplrtrprin limbajul propozilional, deoarece El nu poatefi iomuiic,,ttprin cuvinte qi limbaj Jdrd a risca identificarea Lui ctrsemnificalii rigide Si fixe, ce denotd mai degrabd parametrrt

7 03 Zizioulas, BAC, p.92.704 Referindu-se la comunicarea divind prin cuvdntul scris al rrrrDumnezeu, T.F. Torrance susline cd noi suntem in stare sd recunoaqtent r,,Scripfurile sunt cuvantul lui Dumnezeu deoarece "in gi prin ele auzirrrcuvantul lui Dumnezeu". Tofuqi, "nu poate fi oferid nici o dovadd teoretrt.rrcu privire la acest fapt deoarece acesta este cuvdnhrl lvi Dumnezeu,,. prinurmare' trebuie sd admitem cd noi nu putem "sr-L aducem pe Dumnez.r.sub limitarea demonstra{iilor noastre teoretice, ori g-L forfdm si ne oll.rt.rdspunsuri la stipulSrile noastre empirice". T.F. Torrance,birin" Meaning.pp.6-7.

298 299

conceptuali ai unui idol.70s De aceea, trebuie si ne reamintimin mod constant ci Dumnezeu transcende orice structurdconceptuald, qi astfel El creazd in noi un mysteriumtremendum, ceea ce presupune o percepfie sacrd cd El este cevamai mult decdt putem cunoaqte noi.706

Pe l6ngd aceasta, o epistemologie catafaticd intrebuin\eazd, ograrnaticd trinitard neechilibrat5. Aqa cum am vdzut, intr-oparadigmd Kuttiand,, care reafirmd gtiinla despre validare qisens, manifestarea trinitilii in_ economie este definitd ca uncolaps divin in imanen!6.707 Insd, epistemologia creStind nu

705 p. 1i111.1t argumenteaz[ cd "sarcina teologiei sistematice este S arate cdmozaicul de credinle creqtine oferd o perspectiva transcendend asupracomunitdlii escatologice glorioase potrivit cdreia Dumnezeu doreqte caintrega Sa crea{ie sd fie reuniti cu El qi de asemenea sd arate cum aceastdperspectivd iqi gdseqte un fundament coerent pentru vi4a-in-relafii din acestpenultim veac, viafd ce trebuie sd fie manifestatd vizibil in Biserica luiHristos ca un semn al veacului ce va veni". P. Tillich, "BeyondFonndationalism: Theology After Modernity", in S.J. Grenz and J.R.Franke, Beyond Foundationalism: Shaping Theology in a PostmodernContext (Louisville: Westminster John Knox Press, 2001) pp.28-54. See onthis topic, G. Hunsinger, "What Can Evangelicals and Postliberals LearnFrom Each Other?", inPro Ecclesia,Yol.Y,2 (1996) pp.16l-182; P. Helnr,"Revealed Propositions and Timeless Truths", in Religious Studies, I(1972) pp.l27-136; I.M. Soskice, Metaphor and Religious Language,(Oxford: Clarendon Press, 1985) pp.l l9-161.706 pot-u epistemologicd a transcendenlei rezidi in incomprehensibilitatealui Dumnezeu, ceea ce inseamnd cd noi percepem mai int6i cdt deincomprehensibil este Dumnezeu cel care se revelead pe Sine. in acelaqimod noi admitem cd "Lucrurile ascunse aparlin lui...Dumnezeu, iarlucrurile descoperite sunt ale noastre"(Deut . 29 :29).707 De vreme ce filozofia teoreticd generatl de fiinlele umane nu poate sdcuprindd deplin adevdrul despre Dumnezeu, concluzia logicd ar fi cd intr-urasemenea cadru conceptual ajungem si creiondm un Dumnezeu limitat caresd corespundd cu capacitatea noastri limitatd de a ra{iona. O aserrrcncugramaticd teologic5, in schimb, ar ajunge sd defineascd in celc rlirr unrti ulr

rezidd numai in validare qi sens, ci ea include Si elementtcognitive ce acrediteazd ideia de libertate Si existenld. Orr.fdrd a include Fiinla divind, ce transcende cunoastet.t,ttcatafaticd, in ecualia noastrd epistemologicd, efortul nostt.tlhermeneutic poate inregistra valori simpliste Si inadecvate t.rrprivire la cunoasterea lui Dumnezeu. in concluzie, doar rrhermeneuticd de tip catafatic, cu toate atracliile pe care le ofcrrcunoaqterii umane, va deprecia constant gramaticile credinlci rrdragostei care ne faciliteazd, perspectiva unei participdri irrdinamica relaliilor perihoretice ale Trinitdlii divine. Aqa currram constatat anterior, uniunea noastrd existenfiald crlDumnezeu implicd mai mult decdt o paradigmd dianoeticrrDumnezeu nu poate fi domiciliat in totalitate in epistemologiirnoastrd catafaticd, de vreme ce El "intrece orice priceperc"(Phil. 4:7). Aqadar, trebuie sd fim conqtienli de faptul criDumnezeu transcende, de asemenea, orice teoricrepistemologicd. Intr-adevdr, putem gdsi unne divine irreconomia mdntuirii, Ltrme ce indicd anumite puncte de contur,lintre transcendenld Si imanenld. Totuqi, nici o amprentd trtransendenlei ldsatd in imanenld nu dizolvd, concephtul,existenla transcendentd a lui Dumnezeu. Pe de altd part,,,atunci cdnd sosim la domusul divin din economie descoperim ttprezen/d absentd a lui Dumnezeu. Iar aceastit realiltrtlspirituald nu poate fi descrisd decdt printr-o hermeneutit.ttantinomicd. In cele din urm6, cunoaqterea manifestiriloreconomice ale lui Dumnezeu poate fi dovediti a fi o cunoaqtc:rt.autenticd nu doar datoriti faptului c[ El se identifici, intr-rrrranumit mod, cu crealia Sa, ci qi pentru faptul cd Dumnczerr

Lurnan9 intr-o relalie ontologicdfald de universul creat, pe clrr,il susfine qi il rdscumpfud' In concluzie, cunoasterea autentit,tt

Dumnezeu imanent in totalitate ce n-af, corespunde cu Dumnezeul revelar irrBiblie. Vedeli despre aceastd tem5, L. Hegediis, A Study in the Concept ttlTrans cendence in contemporary German Theologt (Edinburgh: Rutherft rr r IHouse Books, l99l) pp. l-13.

300 301

nu risipeSte misterul manifestdrilor divine din economie, ci iSigaseSte implinirea atunci cdnd incearcd sd-i rdspundd. Acestaeste un mod de a gdndi antinomic, un mod fn caretranscendenta Si imanenla sunt aduse impreund Jdrd a .fipostulatd intdietatea uneiafatrd de cealaltd.

5.2. Promisiunile gi limitele hermeneuticii apofatice

in mod apofatic in schimb, discursul teologic poate intr-adevdrsd deconstruiasci polul cvasi-subiectiv al epistemologieicregtine. Am observat deja modalitatea in care teologia luiLossky accentueazd, o asemenea hermeneuticd teologicd in carecrealia pi istoria sunt realitSli superflue pentru epistemologiacregtin6.

Important de relinut insd, este faptul cd limbajul intr-ohermeneuticd apofaticd are o 'altd' dimensiune cognitivd, osemnificalie ascunsd, ce dezvoltd o tensiune epistemicd ce infinal fundamenteazd paradigma unei hermeneutici noi.708 Iar,

708 Discursul teologic, fie in mod implicit sau explicit, este intr-o continudodutare de justificare. Tofugi, aga cum istoria aga adesea consemnead,tocmai atunci cdnd este cel mai bine articulat, discursul int6mpird cea maiserioasd obiec{ie datoritd caracterului sdu extatic ce face s6 inceteze reflexiaasupra swsei sale. Ricoeur crede cd "dacd viata este priviti ca un mvthosarunci vom sublinia doar dimensiunea ei ,denotatir,j"'. p. i:io"i, fi"Rule of Metaphor, trans. by R. Czerny cu K. Mclaughlin qi J. Costello, SJ(London: Routledge & Kegan Paul, 1978) p.245. Adevdtrul evocat detnetafore ne ajutd sd, vedem lumea din perspectiva posibilitdtrilor sale.Ricoeur clarificd structura concreti a adevdrului metaforic prin evidentierealn structura sa a unei forme de mediere dintre naivitatea ontologid, p. d. oparte, qi mitificarea metaforicd, pe de alti parte (pp 249_254).caracteristica majord a adevdrului metaforic rezida in capacitatea clc i,prczerva ceea ce 'este' qi ceea ce 'nu este' pe care le rnerlirrc inlr-.tensiune nerezolvatd. Prin^urmare. adevarul metaforic i5i giscitt ' l .r.rrlrrr rr,dinamica verbului a fi. in aceasd paradigmd'fi ind-ca'c:$re c.relnr t.rr

in modul acesta universul deschis de hermeneutica apofatica 1rcare este alimentat de tensiunea dintre lirnbaj gi realitate, vcrlr,i,qi non-verbal, care este extinsi la nivel semantic. este intr-rrnanumit mod transpus la nivel referen{ial intr-o .lurrrt.fascinantd', ce aduce natua qi spiritul impreuni inlr.-rrdinamici similard cu cea reprezentati de ,mythos,

tt'mimesis'. A$a cum am observat din analizi noa'rt.rtanterioard, hermeneutica apofaticd indicd in mod consr(trttcdtre uniunea tainicd pe care omur o dezvoltd impreuni , rtDumnezeu ca un cons.titutor ontorogic ar.fiinrei umine qi cirrt,,comuniunea enigmaticd a omurui cu Trjinitatea divind ca ,tlconstitutor epistemologic al teologiei creqtine.T}e Dintr-.asemenea perspectivd, discursul triritar va face intotdcauil;rreferire la Dumnezeu ca la o realitate ce poate fi redatd rrrrnumai intr-o paradigmd catafaticd, ci

^ri prin dinamie rr

experienlelor de viat[.710

Rezultd deci cd adevdrul cu privire la Dumnezeu ca Trinitattnu poate fi niciodatd exprimat pe deplin in limbaj cd.td vrertt,.isi gdseqte intotdeauna o nouii semnificalie fn mister qi c,r,/,,

'percepdnd-ca'. Aceastd teorie in tensiune a metaforei iqi gdsc;rrcorespondenfa, in mod egal, intr-o altd teorie in tensiune a adevdrului.709 vedeli, G. Griffith-Dickson, "'outsidelessness, and the .Bevond' .rsignifi cation", in The Heythrop

-Journar, y or.D(XlVII ( l 996) pp.zss-zl r.

J. Glebe-Msller, "whereof one cannot Speak, Thereof one Must be Sile.r.'in studia Theorogica,5l^(1997) pp.156-167; E. Robinson, The Language r4Mystery (London: SCM Press, 1987).710 Mantuirea realizata de.Dumnezeu prin jertfa lui Hristos gi prin putcrt.;rDuhului Sfant prin care El a dorit "g-qi curateascd un norod care sd fic .lLui, plin de rAvnd pentru fapte bune,', (Tit 2:i41 dovedeqte cd, intr_adevrr,.Dumnezeu se implicd in structurile contaminate de ndcat ale lumii sr ,,omului decdzut pentru a lucra regenerarea. Iar aceste .intdlniri' continuc rrl,,ornului cu Dumnezeu, potrivit promisiunilor Sale. nu sunt intdmnhrrsubiective sau evenimente petrecute doar la nivel linsvistic ci clrinregistreazd prezenta reald a lui Dumnezeu in miilocul aces6i lumi.

302 303

perceput printr-o hermeneuticd a adordrii. Iar aceastainaugureaVd Ltn nou cod hermeneutic de tnlelegere a luiDumnezeu ca Trinitate tn relapia pe care o dezvoltd cuuniversul creat qi omul: 'absenla-prezentd' ca o cheiehermeneuticd. O asemenea grarnaticd, teologicd va indicaitttotdeauna cd, prezenla economicd a lui Dumnezeu include un'altceva', care este latura ascunsd ce nu poate fi exprimatdlingvistic, dar care poate fi perceputd doxologic. Noi credem cdo astfel de cheie hermeneuticd este mult mai potrivitd decdt cearcprezentatd de apofaticism sau catafaticism.

Lossky, in schimb, favorizeazd. hermeneutica apofatici ceeubliniazd,'absenfa' intr-o manierd in care in mod invariabildepreciazd 'prezen!a'. Prin hermeneutica lui Lossky putemajunge la o strucfurd conceptuald, ce incearc[ sd perceapdtranscendenfa dincolo de transcenden![, sau, altfel spus,perceperea hi Dumnezeu care transcende propria Satranscendenld. In acest caz, teologia este mai degrabd o form[de imaginalie, iar Dumnezeu ca Trinitate este mai degrabadczintegrat conceptual in transcenden![ decdt sd fie revelat inimanen![. Iar acest tip de hermeneuticd, cum ne putem uqor daBeama, risc[ sd neglijeze revelalia lui Dumnezeu, gi astfel sdeolapseze intr-o formi de experienfe spirituale impersonale. Pel6ngd aceasla, descoperirile epistemologice frcute de ohermeneuticd apofaticd nu pot fi communicate altora, deoarece

apeleazd, la repere noetice ce alcdtuiesc o astfel deigmd, degenerdnd intr-o formd de experimentalism

vidualist ce submineazd importanla comunitiltli. Astfel, subia 'absenlei' discursul teologic despre Dumnezeu

sd evite limbajul noetic Si logica umand ce limiteazitepistemologic al dogmelor creStine. Dacd, eventual, se

la limbaj, atunci aceasta se va face printr-o gramaticdstic6, ce nu numai cd ascunde semnificafia, dar si

incurajeazd" negarea tuturor afirma{iilor pozitive desplr,Dumnezeu.ztt in consecinfi, epistemologia creqtind, intr-urrastfel de cadru conceptual, reduce aria de semnificatieteologicd, ce se restrdnge la conlinutul semantic a doar c0tivirtermeni ce au ajuns sd fie acceptali de diferili teologi qi, mrrales, la cei ce au fost folosili de Pdrinlii Bisericii. Termenrrl'trinitate' este unul dintre aceqti termeni ce sunt mult apreciirlrde teologii mistici, deoarece, in esenfd, acesta este un termen cr.confine semnificalia unei unitSli antinomice dintre 'unul' ;,'trei'. Problema insd este aceea ci Lossky, in mod particulirr.foloseqte termenul 'trinitate' nu ca pe o cheie hermeneuticd a;;rcum a fost el folosit de Pirinfii Bisericii, ci ca pe o realitatc, r'entitate proprie, pe care teologul amintit o denumepte supclesenla divind. Astfel, atingem o culme fird precedent ittepistemologia creqtind, Ei anume gramatica teologicd desltt',,Dumnezeu ca Trinitate este proiectatd ca preceddnd existenlttlui Dumnezeu ca Trinitate. $i aSa cum am observat dejtraceasta este o formd subtild de tntoarcere spre idolatrie, rrrcare inchinarea este adusd hermeneuticii cu privire lrrTrinitate in loc sd-Ifie adusd lui Dumnezeu ca Trinitate.

O altd dificultate a hermeneuticii apofatice este reprezentati r|..modalitatea de transpunere a unei astfel de realitdli, pe cu (.incearcd sd o descrie, in limbaj. Datoriti faptului cdatdtnatrrr;rTrinitilii divine, cdt gi cea a Bisericii confin, in mod cgll.dimensiuni transcendente (istorice) qi dimensiuni imancrrl,.(spirituale sau mistice), intrebarea care se impune ar fi dacir rr

711 5-u argumentat cd doctrina despre crea{ie, in fapt, a contribuit in rrrr,,lpozitiv la o demistificare a discursului teologic despre Dumnezeu. Verlt.lr.R. Hooykaas, Religion and the Rise of Modern Science (Edinburgh: ScotrishAcademic Press, 1972); S. Jaki, Cosmos and Creator (Edinburgh: ScotrislrAcademic Press, 1980). Vedeli de asemenea, T.F. Torrance,Theologit'llScience (Edinburgh: T&T Clark, 1996)p.64ff.

304 30s

am putea identifica o gramatici teologicd mai potrivitd, ce sdofere o sintezd, a epistemologiilor catafatice gi apofatice, pentrua reda in limbaj aceste realitdli antinomice.

Aga cum am observat de-a lungul analizei noastre din aceastdlucrare, nevoia unei chei hermeneutice noi este importantd nunumai pentru beneficiul spectrului dochinar aI teologieicre$tine, eare ar putea dispune de elemente cognitive noi princare sd repozilioneze diferite adeviruri cregtine, ci pi pentruviala practicd a Bisericii, ce trebuie si copieze principiile deviald ale comunitdlii divine.

Pentru a atinge aceste deziderate epistemologice, trebuie sdaccentudm dinamica dintre absenld Si prezenld in discursulnostru teologic, de vreme ce doar printr-o gramaticd, apofaticisau doar prin una catafatrcd nu vom putea exprima deplinmanifestarea economicd a lui Dumnezeu. Este adevdrat cd,limbajul logicii creazd un sens fals de siguranld, deoareceadevdrul divin apeleazd Si la alte capacitdli umane pentru a fipreluat, cum ar fi: credinla, voinla, increderea Si dragostea. Pede altd parte, limbajul mistic creazd de asemenea o impresie

sd de siguranld, deoarece iSi fundamenteazd presupunerilepe o metafizicd a prezenlei nefundamentatd. Dupi cum amvdz-st, adevdrul dedus din universul creat ne soliciti ceva matmult decAt un simplu exercifiu ralional pentru a-l cunoaqte, gianume exersarea discernerii lui gi participare ontologicd. Firdun punct de referinld reprezentat de Crealie qi Intrupare,demersul nostru teologic devine tautologic. Iar aceastademonstreazd cd avem nevoie de o conexiune conceptual[ intre

ie qi transcenden{d, care sd constituie un fundament solid,care sd adundm gi sa cl[dim parametrii epistemologieitine. Ar fi mai bine, probabil, sd declardm cd adevdrata

tere nu rezidd tntr-o uniune misticd a noastrd cunezeu, ci mai degrabd intr-o relalie personald cu El.Ia1 o

astfel de relalie perihoretici a omului cu Dumnezeu implicir. rrregal6 mdsurd, o acordare a minlii la realitatea pe cal'c (linvestigdm gi o participare ontologici in aceast[ realitatc. l',,.baza acestor elemente hermeneutice putem considera L'ilanumite acliuni umane autentice qi evlavioase sunt, de 1ir1rr.generate de acfiunea divind in omul a cdrui viala este asistulirde Hristos qi Duhul Sfhnt (2 Cor. 3:18). Totuqi, accsl,.investigafii trebuie sd fie fundamentate pe o distinclie esenJirrl;rdintre Creator gi creafie. Acestea nu presupun eforturi rl,.abstractizare a unor termeni care si pardmai misteriogi, ci rrr;rrdegrab6 o articulare clard, pozitivd a diferenlei dintre cele dorr;icategorii. Ori, a$a cum am constatat anterior, struclrrr;tepistemologicd aqezatd, in universul creat presupune acolsl;lalternan\d intre prezenfa gi absen!4.712 Astfel, pentru a in{clc11t.qi a evalua manifestirile economice ale lui Dumnezeu rrrlinseamnd, in definitiv, si aducem impreunS dou6 categorrrconceptuale strdine una de aIta, ci doar diferite. In schirrrlraceasta inseamnd s[ percepem cd 'descoperirea' lumii poalc ltfrcutd apelAnd 9i la parametrii ralionali care pot fi identific;r1rchiar in conexiunea inevitabilA a acliunii divine cu univclsrrlnostru creat qi aflat in continui transformare. Doar aga se p()itlr'

712 Vedeli, V.E.F. Harrison, "The Relationship Between Apophatic rrrr,lKataphatic Theology", in Pro Ecclesia, Yol.I\'/,3 (1995) pp.3l8-332; ltWilliams, "The Literal Sense of Scripture", in Modern Theology, Vol.7. ,'(January 1991) pp.121-134; K. McCarron, "Expressing the InexpressiblcReligious Langaage and the Unholy" in Porter, S.E., (ed.) The Naturr tlReligious Language: A Colloquium, (London: Sheffield Academic Prcsa.1996) pp.295-306; A. Bradley, "Without Negative TheokrgvDeconstruction and the Politics of Negative Theology", in The Hevtlrt,'1'Journal, Yol.42, 2 (2001) pp.l33-147; W.S. Johnson, "RethinkrrrsTheology: A Postrnodem, Post-Holocaust, Post-Christendom Endeavor", irrInterpretation, January (2001); S.J. Grenz, "Eschatological Theolop,vContours of a Postmodern Theology of Hope", in Review & Expositttt,Y o1.97, 3 (2000) pp.339-354.

306

ic-ecologic

307

afirma cF universul nostru are un telos Si in acest sens poateavea propriul sdu ratio.

5.3. Promisiunile hermeneuticii antinomice

esenliald a teologiei cregtine ce apare odatd cu efortuldepus pentru clarifrcarea codului hermeneutic folosit indescrierea trinitard este fundamentul ei epistemologic: din cesursd i$i extrage teologia informalia din care igi modeleazi

ei doctrinare? Altfel spus, care este principiumcare mdsoard qi autentifrcd, parametrii hermeneutici

discursului teologic despre Dumnezeu ca Trinitate?

cum am dedus drn analiza noastr[ anterioard, doar printr-oecfie a prezenlei catafatice a lui Dumnezeu in economiedoar printr-o prismd apofaticd, a absen{ei lui Dumnezeu din

ia, ca qi puncte de referinfd ale discursului teologic, nupoate justifica manifestarea divind in lumea noastrd. intr-

, ambele modele hermeneutice ofer[ informatiiin vederea construirii unui cadru epistemic articulat

privire la manifestarea economici a lui Dumnezeu. Dar. asaam vdzut, ambele paradigme conlin limitdri conceptualc

ioase, ce distorsioneazd realitatea cu privire la conexiuncaDumnezeu gi lumea noastrd imanentS.

pentrutemologiei

tca ceinuu tntre

o astfel de hermeneuticd problematicd acreStine este, credem noi, o gramaticdpoate tntr-adevdr sd menlind un echilibrutranscendenld qi imangn7a.713 insd, scopul

Hegediis crede cd "noi am pierdutdintre imanen!6 gi

in aceste vremuri echilibrultranscenden{d, ce apar{in una

acestei cd(i nu este sd elaboreze o hermeneuticd antinomicd pcdeplin dezvoltatd. Ci, ne-am propus sd indicim doar nevoirrpentru o astfel de hermeneuticd antinomicd ce credem c6 poatt.si menlind echilibrul epistemic intre 'absenld' qi 'prezen(a'intr-un discurs teologic despre Dumnezeu ca Trinitate. Degi ohermeneuticd antinomici imprumutd elemente filozofice c;rcele reprezentate de 'idealismul transcendental' al lui Kanr.intr-o structurd teologicd, in schimb, acest cod hermeneuticdescifreazd diferit realitatea pe care incearcd sd o explicr.Astfel c6, in timp ce antinomia filozoficb ar incearca, in motlconstant, sd probeze cd 'absenfa' Si'prezenfa' pot sta impreulrrrin aceeagi gril6 conceptuald, o antinomie teologicd, tn schintl,.demonstreazd cd transcendenta are un domus imanent, i(tlimanenla iSi gdseSte adevdrata semnificalie doar in conexittrtr'cu transcendenla. Astfel, hermeneutica antinomicd nu dizoly,tpolaritdlile implicate intr-un discurs teologic desprrDumnezeu ca Trinitate, ci prezervd legdtura onticd-noelit ttdintre ele. Inilial, atunci cAnd doctrina TrinitAfi a lirsrdezvoltatd", teologii au folosit o hermeneuticd teologicrrsimilard: termenul 'trinitate' a fost folosit pentru a exprima unechilibru epistemic-ontic perfect intre natura unicd a lurDumnezeu qi cele trei Persoane divine. Prin urmar(,cunoaqterea autenticd despre Dumnezeu ca Trinitate iSi ut,,rdddcinile intr-un astfel de dinamism, care conecteu:,ttranscendenla cu imanenla, absenla cu prezenla, /drd a aniltilttcaracterul lor distinct.

Efortul nostru de a deconstrui sistemele hermeneutice ult'prezenlei Jdrd absenld qi a absenlei Jdrd prezenld poata lt

celeilalte intre o relafie mutuali". Problema pe care o vede el estc ,;r"generaJia noastrd gi-a pierdut credinla in Dumnezeul etern gi doreg{t, :;rexperimenteze etern'itatea in efemeritate prin mijloacele unor absoluturrfalse ale puterii, Sndtd{ii, plScerii, extazului gi aga mai dEarte". IHegediis, A Study, p.lll.

308 309

conceptualizat tntr-o noud formd hermeneuticd, ceaantinomicd, ce poate constitui baza unei epistemologii maibine structurate cu privire la descrierea trinilara. Este demn sdamintim aici c61iva dintre cei mai importanfi parametriconceptuali ai hermeneuticii antinomice.

Primul parametru este indicat de faptul cd Scripturasemnaleazd o astfel de hermeneuticd antinomicd atunci cdnddescrie manifestarea economicd a lui Dumnezeu. in limbajulbiblic descoperim cd Dumnezeu Tatdl, Dumnezeu Fiul giDumnezeu Duhul Sffint doresc s6 locuiascd impreund cu noi laadresa pe care o avem in spaliul economic al crealiei Sale. incuvintele lui Isus: "Dacd Md iubeqte cineva, va pdzi cuvdntulMeu, qi Tat6l Meu il va iubi. Noi vom veni Ia el, gi vom locuilmpreuni cu el" (Ioan 14: 23). Astfel, noi suntem incurajali sdobservdm domusul divin in economie qi sb facem investigaliicatafatice pe coordonatele logicii umane, ale credinlei gi atedragostei, care ne oferi repere epistemologice valide cu privirela Dumnezeu. tn mod similar, Scriptura subliniazd gitrascendenla divind ori de cdte ori vorbeqte despre ,,Tatdlnostru care este ?n ceruri" (Matei 6:9). Singura formdlingvisticd accesibili fiinlelor umane in efortul ior de a seconecta cu existenfa transcendentd a lui Dumnezeu estelimbajul rugdciunii, o gramaticd doxologici a relaliei noastrecu Tatdl, ce implicd o dinamicd ontologicd a pdrtigiei vii cuTriniatea divind. Limbajul logicii umane igi gdieqte un spafiu,ti drept restr6ns, intr-o asemenea structurd epistemologrca.otugi, aqa cum am vdzut, epistemologia cregtind erpun. qi un

spaliu epistemic ce transcende cogito-ul uman. Aceastdrdare enigmaticd, a lui Dumnezeu nu dislocd structurafaticd, a epistemologiei cregtine, dar o pistre azdin echilibru

o dimensiune apofaticd. De aceea, cunoaqtereapotrivit Scripturii, ili are rdddcinile in acest

dinamism fundamental, ce conecteazd transcendenla crlimanenfa intr-un echilibru continuu.

Al doilea parametru se regisegte in legdtura .fundamentulttdintre transcendenld Si imanenld, care, a;a cum am vdzut, a.stt'o relalie fundamentatd Cristologic Ei Pneumatologic. EstcCristologicS, deoarece noi nu putem descrie adevdrul intr-oformi discursiv5, frrd a line cont de Logosul divin. Mesajulcentral al revelaliei biblice conline repere despre descendcnlrrDumnezeului transcendent din gloria Sa eternd in forma finitir rrunui trup uman care a fost adoptat de Hristos prin intrupare. Dt:aceea, Hristos poate fi privit a fi centrul condensat lltrascendenlei divine. Dumnezeu ne di un loc de intilnirc irrFlristos, ce este astfel Dumnezeul transcendent personal. Ilraceasta, in schimb, ne oferd posibilitatea de a desco1rcntranscendenla divini real6 in toate aspectele ei esenliirlelegOndu-ne de lfuistos-Centrul, pentru cd El este intr-adcvrtresenla sau centrul oricirei transcendenle din inamenla noastnt.El este singurul care poate s[ ne ofere perspective infinitc ;rnuanfe indispensabile cu privire la cea mai universali ;rpersonali dragoste a lui Dumnezeu pentru noi.

De asemenea, relatia dintre transcendenJi qi imanenli este ;ii olegdturi Pneumatologicd, deoarece Duhul Sfdnt este Cel cc rrt'cdlSuzegte in tot adevdrul (Ioan 16:13). intr-adevir, aqa crrrrrobservi Gunton, adevdrul despre manifestarea trinitard a lrrrDumnezeu in economie nu poate fi articulat in mod corcctdec6t in paradigmele trasate de Cristologie 1rPneumatolo gis.1 r + Reconciliere a pe carc a realizat- o Dumn ezc r rprin Hristos qi Duhul Sf0nt, prin care "El S-a dat pe Sine insrr;rpentru noi, ca sd ne riscumpere din orice frrddelege, qi sir-$rcurdleasci un norod care si fie al Lui, plin de rdvni pcnlnl

7M g.B. Gunton, The Triune Creator,pp.l93-211.

310

Stdniloae, Experience, p.122.

311

fapte bune" (Tit.2:I4), tntr-adevir, dovedegte cd Dumnezeu seimplici in structurile decizute ale lumii noastre. Iar aceastd'intdlnire' continud a oamenilor cu Dumnezeu prin putereaDuhului Sffint nu este o intdmplare farlL ,oblect, sau ochestiune de teorie seaci, ci o prezenfd,realda lui Dumnezeu inmijlocul crealiei Sale. Iar in urma acestei experiente viataumand capdtd o dinamici abundentd, ceea ce aduce intotdeaunagi o cunoaqtere veridicd despre Dumnezeu Cel ce faceexperienla sd aibd loc. Isus a spus: .,Eu pentru aceasta M_amndscut gi am venit in lume, ca sd mirt'risesc despre adevdr.Oricine este din adevlr ascultd glasul Meu,, (Ioan lg:37).Stdniloae, de asemenea, proclamd:

Hristos a explicat intotdeauna in cuvinte nu numai sensulstatutului Sdu final gi etern pe care El l-a cdpdtat prinacfiunile Sale, dar qi necesitatea ca noi d ajungem sdimpdrtdqim propriul Sdu statut, precum gi modul

-in .a..

putem fi ca El, gi cum El ne va ajuta prin Duhul Sffint datingem acest statut. invdfdfura tui lsus este profeticd qivrzeazd, orice timp p6,rd la sfArgitul lumii, gi este demonstrabpnn ceea ce s-a intdmplat cu Hristos_Omul in intruoare.sacrificiu, inviere qi inilfarea precum qi prin coUoiareaDuhului Sfhnt asupra primilor cieqtini, siatut care Doate ficomun firturor celor ce s1s6.715

rceasta demonstreazd cd, pentru Staniloae, revelalia nu esteici o formi simpld de comunicare a adevdrurui istoric linear,

zeu prin pcfiunile gi cuvintele Sale asociate cu putereai Sfhnt. In aceastd formd dialecticd se oferd libertate

intelor sd existe gi si structuteze un continut cognitiv pentruvdrul cu privire la Dumnezeu, deoarece acestea nici nu sunt

e, nici inghilite de acfiunile divine. Dupd acelaqiment, se oferd libertate acliunilor divine sA eiiste fafi,'a

o acliune escatologicd 'goald', ci autorevelarea lui

fi fixate in concepte rigide qi, cu toate acestea, datoritb faptLrlrrrcd acestea sunt relatate prin cuvinte, sd poatd fi privite ca fiirrrlcomunicabile gi, de asemenea, oferind inlelegere. in plrrs.printr-o hermeneuticd antinomicd acliunile gi cuvintele lrrrDumnezeu oferd, a$a cum crede Stiniloae, posibilitatea dc rrvorbi atdt despre cunoaqterea, cdt gi despre necunoaqterea lrrrDumnezeu printr-o sintezd a unei hermeneutici catafaticeaPofatiss.716

Al treilea parametru se desprinde dtn crealie ca.fiind creuli,tlui Dumnezeu Si poate fi considerat un punct de referirrl,rpentru discursul nostru despre sens atunci cdnd ne raportdnt lttDumnezeu. in pofida evenimentului cosmic al caderii in pdcll.crealia este totugi purtitoare a unui telos, a unui criterirrprofund de semnificalie gi coerenld, care poate fi identificrrr.mai ales, ?n intruparea Logosului ce, prin Duhul Sfrnt, conducccrealia spre perfecfiune. Desigur, datoritd legdturii dinamic,'

716 Bsle important de subliniat ca Stdniloae este primul teolog rdsdritearr t,a incercat sd aducd impreuni intr-o sintezd epistemologicd, apofaticismrrl ;.rcatafaticismul. El este preocupat S dezvolte o episternologie trinirrrr:rpotrivit cdreia adevdrul sd fie prezertat in formele sale transcendentc .,ristorice, mistice qi logice. Astfel, Sdniloae se distan{eazd de pozilia urr,'rhermeneutici apofatice asupra teologiei, aqa cum o face Lossky, gi tl,.asemenea se distan{eazd de hermeneutica restrictivd a modelului catafltrta$a cum a fost reprezentat de Moltmann, sugerdnd, in schimb, d cea rrrrrbund cheie hermeneuticd pentru descifrarea adevdrului despre Dumnezeu c;rTrinitate este sinteza hermeneuticl dintre cele doud paradigrne dt'1,exprimate. Aqadar, in loc de a altema cele dori moduri de cunoaq;tot'.Stdniloae adopd o rutd epistemologici diferitS, distan{dndu-se, astfel, tlrPdrinfii Bisericii Rdsdritene: el introduce concepful a dord formc tl,,apofaticism, qi anvme apophasis in forma in care se oferi experimentarc tl:r,nu se poate defini qi apophasis in forma in care nici nricar nu poalc lrexperimentat. Vedeli, Experience, p.103. ApelAnd la aceas6 paraclignrrrStdniloae reitereazA transcendenfa in detrimentul imanenfei gi astfel olr.r;rprioritate apofaticismului in structura lui epistemologid.

3t2

" (Rom. 5:5).

313

dintre Qumnezeu ca Trinitate qi creafia Sa, noi nu mai putemconsidera crealra a fi un datum static, un adevir 'natural' qiaccesibil imediat, ci mai degrabd un proces escatologic dedevenire a frpturii noi, care este creatd de Hristos prin DuhulSfent (2 Cor. 5:I7; 2 Cor. 4: 16-17). Astfel, doctrina desprecrealie nu trebuie sd fie consideratd ca un simplu datumepistemic, ci, in cele din urm6, ca un adevir teologic. in modsimilar, manifestarea lui Dumnezeu tn economie este indefinitiv autorevelarea Sa prin actiuni care oferd o sintezddintre oikonomia qi theologia. in consecinld, Dumnezeul Tri-Unic ca 'adevdr final' se manifestd pe Sine simultan in ceea ceeste 'dincolo', in transcendenli, qi in ceea ce este 'aici giacum', in imanenfd. Prin urmate, creatia, fiind adusd la nivelulcel mai inalt al transformdrii sale, este capabili sd primeascd gisd exprime revelafia divind. Acum noi putem sd descoperimchipul Dumnezeului nevdzut in Hristos, dar qi in profunzimeacrealiei Sale. Desigur, nu uealiailreveleazd, pe Dumnezeu, ciDumnezeu se reveleazd pe Sine in creafie.

Al patrulea parametru este reprezentat de dragostea pentruadevdr Si dorinla de schimbare a vielii, ce se intdmpld incontextul comuniunii celor credincioqi (eclezia), unde adevdrulse contureazd in.forma reacliei pe care o au oamenii fald deac{iunile lui Dumnezeu prin Hristos Si Duhul Sfiint "in careSunt ascunse toate comorile inlelepciunii Si ale Stiinlei"(Col.2:3). Tocmai in aceastd comunitate a credinlei se intersecteazdacliunile divine cu cele umane, istoria gi escatologia. Ceea cepresupune, pe de o parte, cd ac{iunile lui Dumnezeu nu r6m6nabstracte gi exterioare universului creat, ci ele devinsxperienlele noastre in Bisericd. Aga cum scrie pavel: ,,ins[

jdea aceasta nu inqal6, pentru ci dragostea lui Dumn ezev afurnatd in inimile noastre prin Duhul Sfdnt, care ne-a fost

Totuqi, discursul teologic fundamentat pe aceste expericnlt.ecleziale rdmdne intotdeauna fragil, pentru cd, a$a cunrprecizeazd Pavel, "nebunia lui Dumnezeu, este mai infeleapt;rdec6t oamenii; gi slibiciunea lui Dumnezeu, este mai tare dccrrroamenii" (lCor. 1:25). Aceasta inseamnd ci o comunilurt'genuinb nu este un fel de dat neproblematic, ci, intotdeauna, ulrmiracol qi un har divin. Iar aceasta, in schimb, este o provociu r'pentru structura noastri epistemologicd de a accepta nu nut.ltillo gramaticd antinomici, in tensiunea ei onticd-noeticd, ci prnebunia crucii, ca cel mai de jos nivel al depravdrii umanc incarc prezenla divind este incd manifestatd, Pentru a inlelcgt'prezenla lui Dumnezeu gi pentru a participa in aceastilmanifestare divind este, in cele din urmd, ceea ce spune pavcl,"o jertfb vie, sfhnt6, pldcutd lui Dumnezeu" (Rom. l2:l), adicrrun mod de a rdspunde cu credincioqie extazei divine.

Doud probleme majore apar in acest context. Pe de o par.lr.dacd, praxis-ul eclezial determind gi modeleazd, in tirlrr.matricea teologiei, atunci rentltd, cd efortul nostru de a stabilrprincipiul de corespondenli dintre Dumnezeu ca Trinitatc ;rforma prezentd" a teologiei este lipsit de sens, deoarece noi rrr,vom fi in stare sd schimb[m o tradilie deja formati pentrrr ;rcorespunde unei teologii aflate intr-o continud transfonllr,'(interpretare). De aceea este necesar sd stabilim un alt scl tlr.corespondenle intre Trinitate ca 'realitate ultimd' gi tradrlr;rBisericii. Pe de altd parte, dacd, epistemologia este inchisd irrrrun sistem individualist care nu este reglementat de valorrtradilionale, atunci, teologia se poate dezrntegra irrirelevanld.7l7 Aceasta demonstreazd, cd, intr-o comunitatc ;r

717 Polanyi evaludnd echilibrul dintre praxis gi teorie in lumea qtii(i licrr ;rspus cd, de exemplu, in societ5{ile marxiste cunoagterea a fost plestilhtlttide partidele politice qi interesele acestora. Vedqi, M. Polanyi, "Plirrrrrr.,l

314

i credinciogii in ce privegte viala lor practicd". Vedeti Stdniloae, The

credinlei (eclezia) in care existd astfel de tendinfe, fie sd seacorde pfioritate domeniului reprezentat de episteme peste celreprezentat de praxis, fie invers, afunci pot sd apard consecinlenegative at6"J-in sfera teologicd,, cdt qi in cea practicd. Datoritdacestui fapt, credem cd Biserica are nevoie de o hermeneuticdantinomicir ce sd pdstreze un echilibru conceptual intresistemul epistemologic ce deschide u;a cunoasterii luiDumnezeu ca Trinitate Si praxisul sdu ce trebuie sd rezonezecu aceastd cunoaqtere deja receptatd.7l8

in cele din urmd, o hermeneuticd antinomicd va recunoasteintotdeauna cd, tntr-un sens important, adevdrul ca Sicorespondenld a unei alte entitdli rdmdne un reper importantpentru epistemologie. Aceasta inseamnd cd, in mod catafatic,descoperirea adevdrului reclamd momente 'logice' at6t pentruevidenlierea revelaliei divine, cdt gi pentru statutul nostrucdpdtat prin credinla in Hristos. Ceea ce presupune ci undiscurs teologic trebuie sd depund efort pentru a desoperiimplicaliile epistemologice qi ontologice ale manifestirilor luiDumnezu in economie. Scopul nostru in acest demers teologica fost sd propunem o plasare a discursului teologic desprcDumnezeu ca Trinitate la o distanld egald fa!d, de limitaepistemologica qi fafd de cea ontologicd. Iar aceasta poatc fi

in The Logic of Liberty, (Routlege, London: University of Chicago1951), pp.86ff; veddi de asemenea "The Republic of Sciencd' qi

GroWh of Science in Society" in Knowing and Being (Routlege,n, University of Chicago Press, 1969) pp.49ff, qi 73ff. polanyii that "the authority of science is essentially traditional". M. polanf,

towing, p.66. Vedeli de asemenea, Science Faith and Society, (IJnlersityChicago Press, 1946); L. Newbigin, The Gospel,p.47.Stdniloae declard ci "fiecare formd de cunoa$tere este esentiali pentru

atinsd doar prin intrebuinlarea hermeneuticii antinomicc r,,care am sugerat-o deja.

intr-o abordare antinomicd, mijloacele noastre de captarc ;radevdrului presupun adoptarea prezenlei nu doar in ternc,,,,unei substanlieri immediate, tradilie, sau experienle rafio'irrt.ci qi in termenii unei absenle sau transcendenle. intr-ad*,r,hermeneutica antinomicd recunoaqte cd o .corespondcrrt;rperfectd', ce ar fi similard unei ,prezenle ideale' a lrrrDumnezeu, rdmdne o speranld escatologicd pentru atunci cirr,l"Dumnezeu va fi totul in toli;' (1 cor. 15:2gi. Totuqi, disti'crr;rdintre absenli gi prezenfd, a$a cum am tot insistat asupra ei, ,,,,este o distinclie absolutd, ci este doar un mod de a expri,'',,tensiunea onticd-noetici.

Rezultd deci cd o hermeneuticd antinomicit poate .facilitu rrttdiscurs teologic in vederea conturdrii acestei ,grattit,dinamice dintre transcendenld Si imanenld Iar rezonirrrl.,epistemologicd depinde de experienla pe care o inregist'rrrrrraportdndu-ne la aceste granile, precum qi la corespondcrrt;rdintre eIe' Intr-adevdr, isa iu*'o* constotat pe parcu,srrracestei analize, prin aceastit corespondenld, inxan(,ulttparticipd in transcenden{a, iar fi.anscendenla reclamit pyol)r.tttsa corespondenld in imanenld. in concluzie, hermeneutic,rantinomicd faciriteazd, alcituirea unui sistem epistemor.gr,despre Dumnezeu ca Trinitate, sistem in care se acreditcrrz;rideea cd absenla divind deasupra spaliului qi timpului poalc rrperceputd numai prin prezenla Sa deplin6, aga cum estc t.;rmanifestatd in crealie gi in Hristos.

3163r7

ABREVIERI

BAC Being as Communion: Studies in Personhood and theChurch.

CG The Crucified God: The Cross as the Foundation andCriticism of Christian Theology.

COG The Coming of God: Christian Eschatology.CPS The Church in the Power of Spirit: A Contribution to

Mes s ianic E cc I es io lo gy.EIBMBOR Editura Institutului Biblic Si de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Rontdne.GAT God as Trinity: Relationality and Tbmporality in Divine

Ltfe.GC God in Creation: An Ecological Doctrine of Creation.GFU God For Us: The Trinity and Christian Life.GOTR The Greek Orthodox Theological Review.HTG History and the Triune God: Contributions to a

Trinitarian Theology.HUM HumaniQ in God.IJST International Journal of Systematic Theolog,, (London:

Blackwell, 1999-).ILG In the Image and Likeness of GodJSNT Journalfor the Study of the New Testament (Sheffield:

Cromwell Press, 1 978-).JSOT Journal for the Study of the Old Tbstamerzr (Sheffield:

JSOT Press, 1976-).JTS Journal of Theological Studies (Oxford, 1899-1949;NS

1es0-).KD Kirchliche Dogmatik.MO Mitropolia Olteniei (Craiova, 1948-).MT The Mystical Theology of the Eastern Church.OBC On Being the Church: Essay on the Christ ian

Community.