A

ffiTrt ttrY,t

TI TAilAilTt

David Almond

Cu ilustralii de Andreea Chele

Traducere din limba englezhde Iulian Curuia

':lt BookletFfiction :ors

l

L-am gisit in garaj intr-o duminici dupi-amiazd,. Eraa doua zi dttpir ce ne mutaserim pe Falconer Road. Iarnaera pe sfirgite. Numai bine ca s[ ne bucurim de inceputulprimiverii in noua casd, zicea mama. Nu mai era nimeniin garaj. Doar eu. Ceila(i erau in cas[, cu doctorul Moarte,fhcandu-gi griji pentru bebelug.

Stitea intins in lntuneric, in spatele cuferelor de ceai,De parcl ar fi fost acoloin praf qi mizerie.

dintotdeauna. Era murdar, palid gi vllguitqi am crezut c[ e mort. Dar cit m-am

ingelat... in curdnd aveam s[ aflu

,4, *

adev[rul despre el, anume c[ nu mai existase vreodati o

creatur[ ca el pe lume.

li spuneam ,,garaj" pentru cl aga ii spunea domnulStone, agentul imobiliar. Semlna mai degrab[ cu ungantier sau cu o groapl de gunoi sau cu unul dintredepozitele alea vechi de cind lumea, pe care Ie tot d[rimlpe chei. Stone ne-a condus prin gridinl, a tras de uql s-odeschidl gi a stripuns intunericul cu razalanternei lui

mici. Ne-am blgat gi noi capetele pe ugl cu el.

- Trebuie sl-l vedeli cu ochiul minlii, ne-aspus. S5-l vedeli curat, cu ugi noi Ei cu acoperigul

rcparat. S[-1 vedeli ca pe un minunat garai

pentru doui maEini.M-a privit cu un rinjet idiot Pe

fa![.

- Sau ceva pentru tine, Puqtiule,o ascunzitoare Pentru tine Ei

prietenii tli. Ce zicide asta, ei?

M-am uitat in alti parte. Nu voiam si am nimic de-aface cu el. Cit am dat ocol casei numai asta auzisem: vezi-ocu ochii minlii. Imagineazl-li ce s-ar putea face. intretimp, mi tot gAndeam la bltrinul Ernie Myers, care triiseacolo ani de zile pe cont propriu. Era mort cam de-osiptimAnl cdnd l-au glsit sub masa din bucltirie. Astaam vizut eu cind ne-a cerut Stone si vedem casa cu ochiiminfii. Tot aqa a zis 9i cind am ajuns in sufragerie gi amvdzrst o toaleti cripati in spatele unui panou de placaj. Agfi vrut si tacl odatl din guri, dar ne-a spus c[ spre sfhrqitulviefii, Ernie nu mai putea si urce sclrile. I-au adus patulacolo gi i-au instalat gi o toaleti, ca s[-i fie mai uqor. Stonem-a privit ca qi cum nu credea ci ar trebui s[ aud astfel delucruri. Eu unul voiam s[ ies de acolo, s[ mi intorc iar lavechea noastrl casi, dar mama gi tata au muqcat momeala.Vorbeau despre mutat ca qi cum avea si fie o mare aven-turi. Au cumplrat casa. Au inceput s-o curefe, s-o spele gis-o zugriveasci. Pe urml a venit bebelugul, mult preadevreme. $i iati-ne aici.

2

Aproape ci am intrat in garaj in dimineala duminiciilleia. Mi-am luat lanterna gi am f]cut cu ea luminiinluntru. Ugile dinspre aleea din spate c[zuserh probabilcu ani in urm[, pentru cL zeci de scAnduri groase erauprinse in cuie de-a curmezigul intririi. Clpriorii carelineau tavanul putreziser[ gi acoperigul se incovoiase.

Plr!ile din podea care se mai vedeau de mizerie erau pline

de crlplturi gi de gluri. Oamenii care au scos gunoiul dincas[ trebuiau si-l scoati gi din garai, dar au aruncat oprivire inluntru qi au spus c[ nu intrl acolo nici dacl ledlm spor de risc. Erau comode vechi, chiuvete sparte qisaci de ciment, uEi vechi rezemate de pereli, qezlonguri cu

gezutul putrezit. Role mari de fringhie gi de cablu atdrnau

in cuie. Grdmezi de levi gi cutii mari de cuie ruginiteztrceas imprlqtiate pe podea. Totul era acoperit de praf gi

pinzede piianjen. Tencuiala clzuse de pe pere]i. intr-unul

dintre pereli se vedea un ochi de geam, dar era murdar gi

in fala lui fuseseri aqezate nigte suluri de linoleum cripat.

Tot locul lla mirosea a putreziciune gi a praf. Chiar qi

cirlmizile stlteau s[ se pr[buqeasc[ de parcl n-ar mai fi

suportat greutatea. Era ca gi cum tot garajul se siturase de

el insugi, urmAnd s[ se prefacl intr-o grlmadl de molozgi dus de-acolo cu buldozerul.

Am auzit un ricAit intr-un col1 9i ceva migcindu-se,

apoi totul s-a oprit qi s-a llsat o tlcere mormintali.

Stlteam in uq[, flcAndu-mi curaj si intru.

Tocmai mi pregiteam s[ mI strecor inluntru cind amatzTt-o pe mama strigindu-ml.

- Michael! Ce faci?Era la uga din spate.

- Nu !i-am spus s[ aqtepli pAni gtim dacl e sigur?Am fbcut un pas inapoi gi am intors capul spre ea.

- Ei, nu !i-am spus?

- Ba da.- Atunci nu intra! Clar?Am impins uga, care s-a inchis pe jumltate, cli'tinAndu-se

in singura balama care-imai rimlsese.

- Clar? a urlat mama la mine.

- CIar, am spus. E clar, e clar.

- Tolomacule! Nu crezi cd avem destule pe cap, maitrebuie si ne facem griji 9i c-ar putea sI cadi ceva peste

tine in porclria asta de garai?

- Ba da.

- Atunci nu intra, bine?

- Bine. Bine, bine, bine.$i cu asta, m-am intors in s[lblticiacarene servea drept

grldinl, iar ea s-a dus si vadi de copilul care plingea.

3

Gridina era inc[ un loc care avea si fie minunat, duplspusele agentului imobiliar. Cu blncufe, o mas6 gi unleagln. Pe unul dintre pere]ii casei aveau sI picteze opoarti de fotbal. Avea s5. fie qi un iaz cubroagte gi peqti.Dar nu era incl nimic din toate astea. Doar urzici gi ciulinigi buruieni, jumitili de clrimizi gi pietre. Stlteamdegeaba, scuturind cu piciorul capetele a milioane deplpndii.

Dup[ o vreme, mama m-a strigat si m[ intrebe dacivin s[ iau prdnzul gi i-am spus c[ nu, weau si rlminin grIdinI. Mi-a adus un sendvig qi o dozi de Cola.

+.- Imi pare riu cI e totul aga de urit 9i ci eu gi

tata suntem lntorgi pe dos, azis ea, atingflndu-mibraful. Dar infelegi tu. Nu-i aEa, Michael? Nu?

Am ridicat din umeri.

- Ba da, am spus.- O sI fie grozav dupl ce le aranjlm pe toate, a oftat

mruna, mingAindu-ml din nou.M-am agezat pe o grlmadi de ctrrimizide langl zidul

I2

casei. Am mAncat sendvigul gi amb[ut Cola. M-am ginditla Random Road, de unde venisem, gi la toli vechii meiprieteni, la Leakey gi Coot. Acum erau probabil pe teren,

jucdnd un meci care avea si lini toati ziua.Deodatl, am auzit soneria gi pe doctorul Moarte

intrind in casi. ii spuneam aqa fiindci avea fala cenugie gipete negre pe mdini gi nu gtia sI zAmbeascl. L-am vlzutaprinzindu-gi o figar[ in maqini intr-o zi, cdnd tocmaipleca de Ia noi. Mi se spusese s[-i zic domnul doctor Danqi cind vorbeam cu el chiar aga ii ziceam, dar pentru mine

era doctorul Moarte - porecla asta i se potrivea mult maibine.

Am terminatdoza de Cola, am agteptat un minut gi pe

urmi m-am dus iar la garaj. N-aveam timp si-mi fac curaisau si agtept afarl,, ascultind riciiturile. Am aprinslanterna, am tras aer adinc in piept gi amintrat pe virful degeteior.

Ceva mic gi negru a zbughit-o de-acurmezigul podelei. Uga a scirfiit gi trosnitcAteva clipe inainte si se opreasc[ din leginat. in luminalanternei se ridicase praful. Se tot arzea:u rdcAieli intr-uncol1. Am inaintat tiptil gi am simlit pdnze de plianjenrupindu-mi-se pe frunte. Totul era bine indesat - mobillveche, dulapuri de bucitirie, covoare fhcute sul, !evi, cutiiqi scinduri. Me tot aplecam si mi feresc de furtunurile,franghiile gi ranilele care atArnau de tavan. Iarlgi am dat

peste pAnze de plianjen, care mi s-au prins de haine gi de

I3