Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

185

Click here to load reader

Transcript of Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

Page 1: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer
Page 2: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

1.

!

iI

I1

i

I,i;

- -- ---.--- - ~ ----

.Ntrj

o U)

trj trj .

>

.... >

. 00'

t:rj '. (f)

'"t:I

. tr.ICI)

trj g

CI)

..

Z

Page 3: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

Zecharia SitchinThe Stairway to Heaven

Editor Aldo Press s.r.l., 2000, Bucure~ti

Copyright~ 1980Zecharia Sitchin

Traducere"CristianBanu

Descrierea CIP a Bibliotecii NationaleSITCHIN, ZECHARIA

Trepte spre cer / Zecharia Sitchin - Bucure~ti:A1doPress, 2000

368 p.; 20 em - (Zona)Tit. orig. (eng.): The Stairway to HeavenISBN 973-9307-49-3

001.94

,Informa/ii ~i comenzi ramburs:

c.~P.76-161, Bucure~ti, 77450, Romania

www.aldopress.ro

t,

CUPRINS

~'

I. In cautareaparadisului 7n Str3mo~iinemuritori . . . . . . . : . . . . . . . . . . _. . . .28m Cilitopa faraonuluicitre viatade apoi . . . . .. . . .49IV Trepte spre cer ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64

V Zeii careau venitpe Pimant .90VI In zilelede dinaiDteapotopului. . . . . . . . . . _. . .121vn Gilgamesh:regelecarea refuzatsa mom ,-145.-vm Cilitori prin nori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . . . .177IX Loculaterizirii .. . . . : . . . . . . . . . .'.. . ... . . . .204X Tilmun:tirfunulrachetelor ... . . . . . . . . . . . . . .227XI Muntelestraniu '... 250

xn Piramidelezeilor~iale regilor 274xm Falsificareanumeluifal'aonului. . . . . . . . . . . . . .301XIVPrjvireaSfinxului. . . . . .. . . . . .. .. .. .. . . . . .334

SUISe .363

I

I

I

-----.-

Page 4: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

~~ ,.t\ Ai,.

-------...-

-

I

. INCAUTAREA PARADISUtUI

'"

. ,. A existat 0 vrerne, spun scripturile, cand nernurirea era la

indemana tuturoroamenilor. .

Era Vdrsta de Aur a ornenirii,cand Ornul traia aH1turi de

Creatorul sau in Gradina. Edenului - ornul ingrijind.,o,Dumne-

zeu plirnbandu-se in racoarea serii.

$i a jacut Domnul Dumnezeu sa rdsara din pamant

tot soiul de pomi, pldcuti la vedere # cu .roade bune de

mancat; iar fn mijlocul raiului era pomul vie/it ~i pomulcuno~tinTei binelui ~i raului. $i din Eden ie~ea un rau care

uda raiul. iar de acolo se fmpar/ea fn patru bra/e. Nume/eunuia este Rison. Numele rau/ui a/ doilea este Gihon...

Numele raului a/ treilea este 1igru... iar raul al patru/eaeste Eufratu/.

.Adam ~i Eva aveau voie sa rnanance din orice ftuct - cu excep-

tiacelui al pornului cuno~terii. Dar, 0 data ce au facut-o, ispititide

sarpe, Dumnezeu a inceput sa fie preocupat de pernurirea lor:

$i a zis Domnul Dumnezeu: "lata Adam s-afticut ca

unul dintre Noi, cunoscand binele # raul. $i acum nu cum-

. va sa-~ifntindamana# sa ia roadedinpomu/ vieTii,samanance ~isa traiasca fn veci!... ". . De aceea I-a scos Domnul Dumnezeu din GradinaEdenului. .

. .- . __u _ _._

Page 5: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

- - --. """""'.'-"."" .

8 / Zecbaria siichin

~ a fost omul alungat din locul unde nemurirea se af1a.laindemanasa. ~i impiedicatsa ajungala ea, Diciodatiinu a incetatsa !ji-oaminteasca,sa tinjeasca dupa ea !jisa incerce s-o atinga.

De la alungarea din Paradis, eroii au mers pana la capatulpamantuluiin ciiutareanemuririi;catorvaale!jile-a fostpennisa. iaroameniisimplicred ciiau !jaDS3s-o atinga.De-a lunguIveacuri1or,aceasta ciiutare a fost privilegiul indivizilor,dar pe la inceputulmil~ului ea devenise0 intreprinderea regatelorputemice.

Lumea Noua a fost descoperita -3!ja suntem imp~i sacredem- cind exploratoriiau pornit in cautarea unei noi rute ma-ritime ciitre India !jibogatiile sale. Adevarat, insa nu pe de~a-n-tregul; fiindcii ceea ce voiau cel mai mult Isabela !jiFerdinand,regina !jiregele Spaniei, era descoperirea izvorului tineretii ve!j-nice, un izvor magic, ale carui ape intinereau pe batr3ni !jiii ta-.ceau tineri pe vecie, fiindca pornea chiar din Paradis.

Imediat ce Colomb !jioamenii sai au pus piciorul pe cecace credeau a fi insulele Indiei (Indiile de Vest), au !jiinceput, pelanga explorarea.noului tinut, cautarea legendarului izvor aleciirui ape "taceau din om batran t3nar din nou". "Indienii".cap-turati erau interogati !jichiar torturati de catre spanioli pentru adezvalui locul in care se afla izvorul.

Unul dintre cei care au dovedit mare zel in aceasta ciiutarea fost Ponce de Leon, mercenar !jiaventurier, care a ajuns guver-nator al unei Parti din insula Hispaiiola nurnita astiizi Haiti !jialora!jUluiPuerto Rico. In 1511, el a luat parte la interogatoriileunor indieni. Descriindu-!jiinsula, ei vorbeau despre perle !jialtebogatii. 'De asemenea, taudau virtutile apelor sale. Exista un iz-vor, spuneau el, om cace WI UIlI "I,;UI,;C1IJC1lUCl'UVC11441111Ul UC1U-

se. Dopa"asta, "i s~a intors barbatia !jiputea sa faca tot ce taceaun barbat tinar, s-a insurat !ji a fiicut !ji copii".

Ascultind co interes din ce in ce mai mare, Ponce de Leon

- el inSU!ji'unbarbat in varsta - a fost imediat co~vins ca indieniidescriau izvorul tineretii. Poststriptullor, cii batranului i se "in-torsese barbatia", s-a insurat !ji a tacut copii, a fost cel mai con-vingator. C3ci la curtea spaniola, ca de altfel in intreaga Europa, .

Trept~ cer /9

~

I

s.eaflau nomeroase picturi ale celor mai mari pictori !ji,ori decate ori era vorba de alegorii sexuale, ele cuprindeau un peisajcu 0 f3ntina sau un izvor. Poate cea mai celebrii dintre ele este

Amorul sacru ~i amorul profan a lui Tizian, care a fost pictatacarn in perioada aceea.

Raportul lui Ponce de Leon catre regele Ferdinand estereflectat in insemnarile tinute de istoricul oficial al curq;, PeterMartyr de Angleria. A!jacum arata el in Decade de orbe novo(Deceniile Lumii Noi), indienii care proveneau'din insulele Lu-.. '

cayos ori Bahamas au povestit ca "exista 0 insula... in care seafla un izvor etern, ale carui puteri magice constau in faptul cii,daca cineva bea din el, probabil !ji insotit de 0 anUmita dieta,devine tinar din n~)U".Multi cercetatori, ca depilda Leonard'Olschki, (ponce de Leon's Fountain of Youth:History of a Geo-

.graphical Myth), au ariitat ca "izvorul tineretii este cea oiai popu-lara expresie a emotiilor!ji sperantelor care i-au insufletit pe cu-ceritorii Lumii Noi." Indiscutabil, Ferdinand, regele Spaniei, erafoarte insufletit !jineriibdatorsa afle noutati.

A!j3ca, atunci cand a sosit scrisoarea de la Ponce de Leon,Ferdinand nu a pierdut timpul. I-a acordat acestuia un Patent deDescoperire (datat 23 februarie 1512),autoriz3nd 0 expeditie depe insula Hispaiiola spre nord. I s-a ordonat amiralitatii sa-ipuna la dispozitie cele mai bune vase !jimarinari, astfel ca Poncede Leon sa descopere neintarziat insula "Beinint' (Bimini). Re-gel~ a pus 0 conditie explicita: "Dupa ce vei descoperi insula !jivei.afla ce se gase!jtein ea, sa-mi trimiti imediat un raport":

in martie 1513. Ponce de Leon a DOrnitSDrenord in cauta-

rea insulei Bimini. Pretextul expeditiei a fost ciiutareade "aur !jialte metale"; adevaratul scop al expeditiei era descoperirea izvo-rului tineretii ve!jnice.Acest lucru I-au aflat marinarii dopa ce audescoperit, nu una, ci sute de insule in Bahamas. Debarcind peinsula dupa insula, echipele erau instruite sa caute, nu aur, ciunizvor sau 0 flintana neobi!jnuit(a).Apele fiecarui parau erau ve-rificate !jibaute - tara vreunefectevident.in DominicaP3!jtelui- Pasca de Flores in varianta spaniola - a fost descoperim 0

Page 6: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

~r

10 / Zecharia Sitchin---'._--------

coasta. Ponce de'Leon a numit "insula'" Florida. Navigand de-alungul coastei,Ponce de Leon i~i trimitea oamenii in adanculpadurilor pentru a bea apa nenumaratelor paduri.. Nici unul insanu se dbvedea cel diutat.

E~eculmisiunii nu a tacut dedit sa intareasca credinta caizvorul se afla acolo, trebuhi doar sa fie descoperit. Au fost inte-rogati'61tiindieni. Unii pareau incredibil de tineri pentru varstape care pretindeauca'o aveau. Altii povesteau legende care con- .

firmau existenta izvorului. 0 astfel de legenda (a~acum este re:'data in CreationMyths of PrimitiveAmerica, de 1.Curtin) spuneca atunci cand Olelbis, "Cel care sta deasupra", a tacut omeni-rea, a trimis doi emisari pe Pamant pentru,a construi 0 scara caresa lege Cerul de Pamant. La jumatatea scarii ei vor coristrui unloc de odihna, cu un bazin cu apa pura. Acolo trebuia sa faca.doua izvoare. Unul cu apa pentru baut, celalalt cu apa pentruimbaiat. Cand un om imbatrane~te,a spus Olelbis, sa fie lasat saurce pe scara. Ajuns la izvor sa bea ~isa se imbaieze ~itinereteai se va intoarce.

Convingerea c~ izvonil exista pe undeva era atat'de mare,incat in 1514 - un an dupa misiunea nereu~ita a lui Ponce deLeon -, Peter Martyr.iI informa pe Papa Leo X urmatoarel~:

. La 325 de leghe de Hispaiiola, se spune, exista 0 in-. suM pe nume Boyucas, sau Ananeo, pe care, dupa spusele

celor care au explorat-o, exista 0 fantaha care are pro-n>,,;ntnton'/0 fl.; int;npri np.r.p.ir.are beau din ea.

Sa nu creada Sfintia Voastra ca su.nt doar vorbearuncate intr-o doara; pentru ca vestea despre toate

acestea circuM printre cei de la curte, care Ie accepta caadevarate, nu pu(ini dintre eifiind oameni a caror bogafie

~i intelepciune ii desparte de oamenii de rand.

Ponce de Leon, neahatut, a ajuns la concluzia ca ceea ce cau-

ta el era un parau aflat in conjunctie cu un du, posibil legate intre

1tepte sp~ cer / 11

ele pIintr-un tuDel subteran. Daca iantfuia se afla pe 0 insula, nucumva izvorul care 0 alimenta i~i avea originea in Florida?

In 1521, Coroana spaniola I-a trimis din nou pe Ponce d~Leon intr-o expeditie, de data aceasta concentrata pe Florida. Nuexista nici un dubiu asupra scopOOlor acestei misiuni: diteva de-cenii mai taniu, referindu-se la aceasta, istoricul Antonio deHerrera'y Tordesillasa spus in Histaria generaf de las [ndias ca"el (Ponce de Leon) a plecat in cautarea Sfintei Fantani, atat derenumita printre indieni ~i a raului ale carui ape ii intinerea pecei hatraiti". EI spera sa gaseasca in Florida izvorul ~i riul des-pre care indienii din Cuba ~iHispaiiola spuneau ca "batraniicare se imbaiaza in ele redevin tineri".

In locul tineretii ve~nice, Ponce de Leon a gasit moartea,din cauza unei sageti indiene. De~i cautarea individuala a uneipotiuni sau lotiuni care sa asigure viata ve~nicanu va inceta ni-ciodata, cautarea organizata, pe bazii de decret regal, a 'incetat

_pentru ~otdeauna.

Sa fi fost acea~ta cautare inutila de la bun inceput? ErauFerdinand, Isabela, Ponce de Leon ~i ceilalti care au moot incautarea tineretii ve~niceni~te nebuni dand crezare unor basmepentru copii? .

_ Ei nu vedeau a~alucnirile. Sfintele Scripturi, credintele pa-gane ~i istoriile marilor calatorii, toate afirmii ca exista intr-ade-var un loc ale 'carui ape (sau sucuri ale fructelor) pot aduce ne-murirea ~i tineretea ve~nica.

Exista.inca numeroase povestiri vechi - de pe vrernea candceltiierauin peninsula- despre un loc secret, <>ianmna secreta,

un fruct secret sau 0 iarba care pot aduce gasItorulUlnemunrea.Se poveste~te despre 0 zeitii pe nume Iduon care pazea ni~temere magice. Cand zeii imhatraneau, veneau la ea ~i mancaumere ~i redeveneau tineri. Intr-adevar, "Iduon" insemna "dinnou tanar", iar merele pazite de ea erau numite "elixirul zeil.or....

Sa fi fost asta un ecou allegendei lui Heracle (Hercule) ~i. a celor douasprezece munci ale sale? 0 preoteasa a zeului Apol-lo i-a prezis ca '"atunci cand toate acestea se vor incheia, tu vei

Page 7: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

12 I Zecbaria Sitchin

deveni unul dintre nemliritori". Pentru a ajunge aici, penultimasa munca a fost sa aduca din gradina Hesperidelormerele de aur.Hesperidele- ,,fiiceletaramuluisoarelui-apune"-I~aula ca-patul pamantului.'

Nu au liisat grecii ~i romanii numeroase legende despremuritori deveniti nemuritori? Zeul Apollo a uns trupullui Sarpe-don, ~ incat aeesta sa traiasca mai multe generatiLZeita Afro-dita i-a oferit lui P.haon0 potiune magica: ungandu-se cu ea, els-a transfonnat intr-un tanar '"care a aprins inimile tuturor fe-meilor din Lesbos"~lar Demophon, uns,cu ambrozie de Deme-tra, ar fi devenit cu siguranta nemuritor, daca mama sa - necu-noscand identitatea zeitei - n-arfi intrerupt procedura.

Apoi este legenda lui Tantalus, care a devenit nemuritorm3nc3nd la masa zeilor ~i furaildu-Ie 'nectarul ~i ambrozia.OmoIindu-~i fiul pentfu a-i servi carnea drept masa zeilor, el afost osaodit intr-un loc CDITucte~iape minunate, dar pe 'care nuIe putea atinge vreodata. (Zeul Hennes I-a readus la viati pe fiulmiiceliirit.)Pe de altii parte, Ulise a refuzat nemurirea oferitii denimfa Calypso pentru a ramane alaturi de ea, prefeIind:sii se in-toarcii acasii la sotia lui.

Mai este apoi legenda lui Glaukos, un riluritor, un pescarsimplu, care a devenit zeu al marii. Intr-o zi el a observat cum unp~e prins de el atingand 0 anumita iarba a revenit la viati ~is-aintors in mare. Luand iarba in gurii, Glaukos a sarlt in apa exactin acela~i loc. Zeii marii, Okeanos ~iTethys,I-au admis alaturide ei ~. I-au flicutzeu.,

£_-= : ~:':, =- :--- '-'_1.._'" '":,14~~t r1in C;:n~n1~ri~ .In-

dia", a fost ~ianul in care ocupatia musulmaniiin peninsula Ibe-rica s-a incheiat prin capitularea maurilor la Granada. De-a lun-gul celor aproape opt secole de dominare musulmanii~icre~tinaa peninsulei, interactiunea dintre cele dona culturi a fost imensa.lar povestea din Coran (cartea stanta ~ musulmanilor) desprepe~te ~i fantana vietii.era cunoscuta ~i de-o parte ~i de cealaltii.Faptul ca era aproape identica cu legenda greaca a pescaruluiGlaukos a fost considerat 0 dov~daa autenticitiitiiei. A fost unul

TII

Trf!I!,t~spre cer 113

din motivele cautiirii .legendarei tantani in India - tara pe care 0cauta Columb ~ipe care a crezut c-a gasit-o.

Segmentul din Coran care contine legenda este sura a opt-sprezecea. Ea relateazii despre cateva intamplari din viata 'luiMoise, eroul biblic al exodului israelitilor din Egipt. Dupa ce afost ales in noua sa calitate de "mesager al Domnului", el a fostinstruit de catre un "servitor al Domnului". Insotit de un ajutor,trebuia sa-~iintdlneasca enigmaticul profesor dupa'numai un in-diciu: trebuia sa ia cu el un pe~te uscat, iar locul in care pe~televa sari ~iva disparea va fi locul in care i~iva intdlni profesorul.

Dupa muM ciiutarein zadar, insotitorullui Moise i-a suge-rat sa renunte. Dar Moise a insistat sa continue, fiindca nu va re-nunta pana nu va ajunge la "intretaierea dintre douii riOO". Fiiriica ei sa observe, miracolul se produses~ deja: ' -

Dar cand au ajuns la conjluenla rauri/oruitasera de pe~te,

care sarise ~i 0 luase pe rau '11josca printr-un tunel.

Dupa ce au mers hlai departe, Moise i-a spus insotitorului:"Adu mancarea." Dar acesta i-a spus ca pe~teledisparuse:

"Cand ne-am a~ezat pe piatra.n-ai'viizut ce s-a Intamplat?Uitai de pe~te cu adevarat -Satan m~aPicut sa uit sa-Ii spun:$i-a jacut llrum prin rau in jos,minune mare s-a-ntamplat.$i Moise a spus:

"Atunci aici e loculpe care atat I-am cautat. ..,-

Povestea din Coran (Fig. 1) a pe~teiui-uscatcare a fost rea-dus la viata ~ia revenit in mare printr-un tuneltrece dincolo deparalela cu legenda lui Glaukos, referindu-se nu' la un simplu

- ~_..--.-

Page 8: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

=-- ~ ~ ~...:I'

14/ Zecbaria Sitchin

,~:r~~.;:CJi ~tS-,~

}f~At~~fM.A1o~~1

~~~~~~~-'ll .

.o~~d~~U

D\j JS,\4.\St-'lt'

~'~~U~I~O~,~~~~t;;j1

~~~~;1JW-'l"I~.;:JI.!.~i~~ i~JJ,.~~f~~!1~~~~)

O""~':'S~'I;' t.i, ...(,-",..I~ ~ '-J.~vW'"I.J .

1t~\1b.~~Dtf-"ot..~~t,*~ J'LjSjU

Fig.] .

pescar, ci la insu~i Moise. De asemenea, descrie incidentul nu cape 0 intfunplare, ci ca pe ceva premeditat de Dumnezeu, carecuno~tea locul Apelor Vietii, ape care- puteau fi, recunoscute cu.. 11It. . .. _.I_1__~-J -.. r -'1---..

Fiind cre~tinidevotati, regele ~iregina ~paniei trebuie sa filoat in sens literal viziunea descrisa in ,Cartea Revelatiei, "araului cu Apa Vietii, limpede precum cristalul, ie~inddin TronulDomnului... iar in mijlocullui se afla pQmulvietii, cu douaspre-zece feluri de ftucte". Aproape sigur au crezut in promisiunileCaqii: ,;Celui.insetatii voi da sa bea din fint8na vietii" ~i"celuiinfometat ii voi.da sa manance din pomul vietii". ~i nu aveaucum sa nu cUI10ascapsalmul:

litTu dai sa bea

din ape/e nemuririiFiindea a ta este Fantana Vietii.

Trepte sP,"!! cer J-1~

Nu .poate fi nici un dubiu, a~a cum spun scripturile, ca. raulNemuririi ~i Fantana Vietii existau; singura problem~ era - ~ieste - cum sa fie gasite.

A optsprezeceasuraa Cor~ului ofe~ indiciiimportante.. Ea ,continua cu intati~area celor trei paradoxuri ale vietii pe ~areservitorul Domnului i Ie arata lui Moise. Apoi surttdescrise altetrei episoade: mai intai, 0 vizita in locul in care apune soarele;apoi in locul in care rasare, adica spre est; apoi in tinutul de din-colo de eel de-al doilea, unde popoarele biblice ale lui Gog ~iMagog (luptiitorii de la S,~itul. Lumii) planuiau noi nelegiuiriasupra pamantenilor. Pentru a pune capat acestor lucruri, eroul,numit aici Du-al'karnain ("Cel cu doua coarne"), a astupat tre-catoarea dintre munti cu blocuri de fier, deasupra carora a turnatplumb topit, creand 0 bariera atat de puternica indit DiciGog,nici Magog nu putea sa 0 riizbata. Separat, cei doi nu mai puteau

. face rau omenirii.. - ,

Cuvantul hzrnain; atat in araba, cat ~iin ebraica, inseamna~i "coarne dubIe" ~i ,:raze duble". CQnformcelor trei episoade,Moise ar.fi putut fi numit Du-al'karnain fiindca fata lui "avearaze" - radia - dupa intalnirea cu Dumnezeu de pe muntele Si-nai. Insa credintele populate medievale atribuiau cele .trei cala-torii ~iepitetullui Alexandru eel Mare, regele Macedoniei care~n ,,,,,.nlnl Tv i rh II r.nr.p.rit :mrn:mp. intre:U1a 111me.aiun~and in

India. ,

.Aceste credinte populare, care il schimba pe Moise cu Ale-xandru,.ii 'atribuieacestuianu numai calatoriilein tinutul luiGog ~iMagog, ci ~iepisodul cu pe~teleuscat adus la viatii cand .

AlexandrU~ibucatarul sau au gasit Fantana Vietii! .

Pove~tile referitoare la aventurile lui Alexandru eel Mareerau curente in Europa ~iOrientul Apropiat in epoca medievatii~i erau bazate pe scrierile istoriculuj grec Callisthenes din

~....

Page 9: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

16/ Zecharia Sitchin- --

Olynth. El fusese nurnit de Alexandru sa-i consemneze aventurile

in expeditia din Asia, dar a murit in inchisoare dupa ce il jignise ,e.

pe Alexandru. Scrierile sale au disparut in mod misterios. Secolemai tarziu, au inceput sa circule in Europa texte latine~ti desprecare se spunea ca sunt traduceri ale scrierilor lui Callisthenes.Savantii numesc acest text "pseudo-Callisthenes".

Multe secole s-a crezut ca multele traduceri ale aventurilor lui

Alexandru care circulau in Europa ~iOrientul Mijlociu erau lacutedupa acest text. Mai tarziu s-a descoperit insa ca au existat versiuniparalele in mai multe limbi - printre care araba, persana, siriana,armeana ~i etiopiana - ~i cel putin trei versiuni grece~ti. Diferiteleversiuni, dintre care unele i~iau originea in Alexandria secolului IIi.Ch., diferii ici-colo, dar, in mare, similitudinile indica faptul ca auo sursa comuna, poate chiar scrierile Callisthenes, ori, ~ cum s-aspus uneori, in scrisorile lui Alexandru catre mama sa Olimpia ~icatre profesoml sau Aristotel.

Aventurile miraculoase au inceput dupa cucerirea Egiptu-lui. Din texte nu rezultii in ce directie a pomit Alexandru ~i nicinu este sigur daca episoadele sunt aranjate in ordine cronologicasau geografica. Unul din prime Ie episoade explica confuzia intreAlexandru ~i Moise: se pare ca Alexandru a incercat sa piece dinEgipt asemenea lui Moise, despartind apele ~i traversand mareape JOs.

Ajungand la mare, Alexandru a cerut sa se construiasca inmijlocul acesteia un zid de plumb topit, iar constructorii sai "auc.ontinuat sa toame Dana cand structura s-a ridicat deasupra apei.

Apoi a construit deasupra ei un turn ~i un stalp pe care a pus Sa-lfie sculptat chipul, cu douii coame pe cap". $i a pus sa se scrie peel: "Cine va ajunge aici ~iva vrea sa traverseze marea sa ~tie ca euam inchis-o."

Indiguind apele, Alexandru ~i oamenii sai au vrut sa traver-seze. Din precautie, au trimis inainte ni~te prizonieri, dar candace~tia au ajuns la mijloc "valurile marii au camt asupra lor ~imarea i-a inghitit, pieril1d cu totii... Cand Cel-cu-doua-coame a

T!!p.te spre cer / !2

vamt asta, tare s-a infrico~at de puterea apelor" ~i a renuntat sa-Imai imite pe Moise.

Domic totu~i sa cunoasca "intunericul" de dincolo de mare,Alexandru a lacut cateva ocoli~uri, in timpul carora a vizitat iz-voarele fluviilor EufTat ~i Tigru, studiind "secretele cerurilor,stelelor ~i planetelor". "

Lasandu-~i trupele in spate, Alexandru s-a intors in Tinutulintunericului, ajungand la un munte numit Mushas la marginea

de~ertului. Dupa cateva zile de m~, a vamt ,,0 cale dreaptii carenu avea nici un zid, nici 0 inaltime, nici 0 vale". $i-a piiriisit ceicativa insotitori ~i a pomit singur. Dupa ce a mers douasprezecezile ~i douasprezece nopti, "a zarit aura striilucitoare a unui in-ger", dar cand s-a apropiat a vazut ca era "un foc pihjolitor".Alexandru ~i-a dat seama ca a ajuns la muntele care domina in-treaga omenire.

ingerul nu era mai putin uimit decat Alexandru. "Cine e~ti tu~i de ce ai venit aici, muritorule?" I-a intrebat ingerul nedumerit,"cum ai reu~it sa patrunzi in intuneric, caci nimeni n-a rncut-o panaacum". La care Alexandru a riispuns ca ins~i Dumnezeu i-a'ghidatp~ii ~i i-a dat putere "sa ajunga in acest loc, care este Paradisul".

Pentru a convinge cititorul ca Paradisul, spre deosebire delad, putea fi atins prin diverse tunele subterane, autorul antic in-troduce un dialog lung intre Alexandru ~i Inger despre om ~iDumnezeu. ingerul Ii cere lui Alexandru sa se intoarcii la oame-nii sai, dar Alexandru insista sa afle secretele care guvemeazii

Cerul, Pamantul,'pe Dumnezeu ~i omenirea. in final, Alexandru. ., -. r. __ ___ ____: .c..____~t'U&.'" '"'" '1'''''}'."" & a&_.. _ ___ . _ _ _ .

oferit nici unui om pana atunci. Supunandu-se, "ingerul ii zise:«iti voi spune ceva astfel incat sa triiie~tirara a muri.» Cel-cu-doua-coame zise: «Spune-mi.» lar ingerul ii spuse: «in tinutulArabiei, Dumnezeua lacut un intuneric, in care a ascuns comoa-ra cuno~tintelorsale. Tot acolo se afla 0 rantana ale ciirei apesunt numite apele vietii ~icel care bea din ea, chiar ~i 0 singuriipicatura, nu va muri in veci.»" .

Page 10: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

18/ Zecharia Sitchin.-----

Ingerul a atribuit ~i alte puteri magice acestor "ape ale vie-

tii", cum ar ti "puterea de a zbura prin ceruri asemenea ingeri-lor". Nemaiavand nevoie de altceva, Alexandru intreaba nerab-

diitor: "In care sfert al Piimantului se afla fiinmna?" "Intreabii-i

pe aceia care sunt mo~tenitorii cuno~tintelor", a fost riispunsulenigmatic al ingerului. Apoi ingerul i-a oferit lui Alexandru unciorchine de struguri pentru a-~i hriini oamenii.

Intorcandu-se la oamenii siii,Alexandru le-a povestit ce i s-a

intamplat ~i le-a oferit cate un bob de strugure. Dar dupii ce ru-pea un bob, in locullui aparea altul. J;)iastfel un singur ciorchinea reu~it sii-i hriineasca pe toti.

Alexandru a inceput sa-i intrebe pe toti inteleptii pe care i-a

putut giisi. I-a intrebat pe ace~tia: "Ati aflat cumva, in ciirtilevoastre, ca Dumnezeu a fiicut un loc intunecat in care a pus toate

cuno~tintele ~i.in acel loc se afla 0 fiintana numita «FantanaVietii»?" Versiunea greaca sustine cii a trebuit sa se duca panii lacapiitul pamantului pentru a-I giisi pe inteleptul care cuno~teariispunsul; versiunea etiopianii spune insa ca el se afla chiar inarmata sa. Se numea Matun ~i cuno~tea scrierile antice. Locul, a

spus el, "se aflii in apropierea soarelui, cand riisare pe parteadreaptii" .

Prea putin liimurit de aceastii ghicitoare, Alexandru s-a Hi-sat pe mainile ghidului siiu.Au mers din nou intr-un tinut al In-tunericului. Dupii 0 calatorie lunga; Alexandru a obosit ~i I-a tri-mis pe Matun de unul singur inainte, sa gaseasca drumul. Pentrua~l ajuta sii vada in intuneric, Alexandru i-a dat 0 piatrii miracu-loasa, pe care 0 primise el insu~i in imprejura,p deosebite de laun rege batran care tralse pnntre zel - 0 plarra ce JUsese auusadin Paradis de Adam cand fusese alungat de acolo ~i care t':ramai

grea decat orice substanta de pe piimant.Matun, de~i a mers cu grijii, s-a riitiicit. Atunci a scos piatra

magica ~i a pus-o pe piimant. Cand a atins pamantul, aceasta ainceput sa lumineze. In aceastii lumina, Matun a viizut un put.Nu ~i-a d~ta seama ca daduse peste Fantana Vietii. Versiunea eti-opianii descrie ce s-a intamplat mai departe:

-_. ,

Treptespre cer / 19

Luase cu el un pe$te uscat $i fiindu-i Joarte Joame s-a

dus cu ella apa sa-l spele pentru a-I gati. Dar. ciind pe$-

tele a atins apa, a la$nit in ea $i a Jugit.Cand Matun' a vazut asta, s-a dezbracat $i $-a arun-

cat in apa. dupa el.

Dandu-~i seama ca acesta era "Putul cu ApaVietii", Matuns-a spalat ~i a baut. Cand a ie~it din put, nu-i mai era foame, nicinu mai avea vreo nevoie umana, tiindcii devenise El-Khidr -

ve~nic taniir.Intorcandu-se in tabarii, el nu i-a spus nimic lui Alexandru

(pe care versiunea etiopiana it nume~te "Cel-cu-douii-coame")despre descoperirea lui. Alexandru insu~i a pomit atunci ~i a des-coperit piatra uitata de Matun "striilucind in intuneric ~i avandacum doi ochi care aruncau luminii". Dandu-~i seama ca a gasitcalea cea buna, Alexandru a grabit pasul, insii a fost oprit de 0voce care-l certa pentru ambitiile sale ~i i-a profetit di in loc de

viata ve~nica i~i va gasi curand moartea. Inspiiimantat, Alexan-dru s-a intors la oamenii sai ~i a renuntat la cautare.

Conform unora din versiuni, vocea apartinea unei pasari cu

chip uman ~i I-a fiicut sa se intoarca atunci cand a ajuns intr-unloc ;,batut in smaralde, satire ~i iacinte". In scrisoarea lui Ale-xandru ciitre mama sa, era vorba de doi oameni-pasiire care i-aublocat trecerea.

In versiunea greacii a pseudo-Chellistenes, bucatarullui Ale-xandru, Andreas, a fost eel care a dus pe~tele uscat sa-l spele in .

fiintftna "ale ciirei ape luceau cu lumini". Cand pe~tele a atins apa,. a mVlat ~ll-a alunecal Ullllll<111i:1.I.'.c;aUL.<U1U\oNa U'"'''''VP'''''' ~..

tarul a baut din apa ~i a luat cu el intr-un vas de argint, rara a spunenimanui despre descoperirea lui. Cand Alexandru (care in aceastiiversiune era insotit de 360 de persoane) a ajuns intr-un loe carestriilucea de~i nu se vedea nici soarele, nici luna, nici stelele, caleai-a fost bloeatii de douii piisan cu triisaturi umane.

"Intoarce-te, i-a spus una dintre ele, tiindca pamantul pecare ca1ci apartine numai lui Durnnezeu. Intoarce-te, nefericitu-

I.1

Page 11: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

20 / Zecharia Sitchin------.--.-

Ie, fiindca in Tara Binecuvantatilor tu nu poti pune piciorul!"Tremurand de frica, Alexandru ~i oam€miisai s-au intors, darinainte de a pleca au luat ca suvenir 0 palma de tarana ~icatevapietre. Oupa cateva zile de mar~au ie~itdin Tara Noptii Ve~nice~i dind au ajuns la lumina au vazut ca tiirana ~ipietrele pe careIe luasera erau praf de aur ~ipietre pretioase.

Abia atunci a povestit bucatarul despre pe~telecare inviase,omitfuldinsa sa spuna ca bause ~ipastrase din apa. Alexandru I-abatut ~i I-a alungat din tabara. Oar bucatarul nu voia sa piecesingur, fiindca se indragostise de fiica lui Alexandru. A~aca i-apovestit acesteia secretul ~ii-a dat sa bea apa. Cand Alexandru aaflat, a alungat-o ~ipe ea: "Ai devenit mptura zeiasca, capatandnemurirea", i-a spus el, a~aca nu mai putea trai printre oameni~i sa se duca sa traiasca in Tara Binecuvantatilor.Cat desprebucatar,Alexandru I-a aruncat in mare cu 0 piatra legata de gat.insa, in loc sa se inece, acesta s-a transformat in demon al marii.

,,~i a~ase incheie povestea bucatarului ~ia fecioarei", ni sespune.

Pentru inteleptii sfetnici ai regilor europeni medievali, dife-ritele versiuni nu mceau decat sa confirme autenticitatea ~i ve-chimea legendei lui Alexandru ~i a Fantanii Vietii. Oar unde seaflau aceste ape magice?

Era aproape de granita cu Egiptul, in peninsula Sinai, zonade activitate a lui Moise? in apropierea Tigrului ~ia Eufratului,fluviile care izvorau de pe undeva din Siria? S-a dus Alexandrula capatul pamantului - India - pentru a gasi fiintanasau s-a im-barcat pentru aceste calatorii dupa ce s-a intors de aici?

ayautu JU,",U1CyaU ~-au 1UIHc1l ~c11CL.UIVC Jlll~U::IUt, tar nOlle

opere asupra subiectului din surse cre~tine au cazut de acordasupra Indiei. 0 compozitie latina intitulata Alexander MagniInter Ad Paradisum, 0 omilie siriana a episcopului lacob de Sa-rug, Recension of Iosippon in armeana - completata cu povesteatunelului, a oamenilor-pasare ~i a pietrei mag ice - plaseaza Taraintunericului sau Muntele intunericului la capatul pamantului.Acolo, spun unele scrieri, Alexandru a pornit cu 0 corabie pe

~e spre cer / 21

Gange, care n-ar fi fost altul decat raul Fison din Paradis. Acolo,in India (ori pe 0 insula apropiatii),Alexandru a ajuns la poartaRaiului.

Pe masuriice aceste conc1uziiprindeau formain Europa me-

dievala, 0 noua lumina a fost aruncatiiasupra subiectului dintr-osursa cu totul ~i cu totul nea~teptatii.to 1145, episcopul gennanOtto de Freisinga relatat in Chronicondespre 0 epistola uimitoa-reoPapa, spune el, primise 0 scrisoarede la un conducator ~tindin India, a carui existenta fusese complet necunoscma panaatunci. lar acel rege afirma ca mul din Paradis curgea intr-adevarin tara sa.

Episcopul Otto iI numea ~ipe intermediarul care ii adusesePapei scrisoarea, episcopul Hugh din Gebal, un o~ pe coastamediteraneana a Siriei. Conducatorul se numea loan Batranul

sall, dupa numele de preot, parintele loan. Se spunea despre elca este descendent chiar din magii care il intampinasera peChristos. ii invinsese pe regii musulmani din Persia ~ia inteme-iat un putemic regat cre~tin la capatul piimiintului.

Astiizi, unii speciali~ti considera totul un fals in scopuri

propagandistice. Altii considera ca ceea c~ i se relatase Papeierau distorsionari ale evenimentelor reale. Lumea cre~tina dinvremea aceea lansase cu cincizeci de ani in urma 0 cruciada 00-

potriva ocupatiei musulmane in Orientul Apropiat (in special inTara Sfiintii),'fiind infranta la Edessa in 1144. Oar la capatulpamantului regii mongoli incepusera sa atace granitele imperiu-lui musulman, iar in 1141 I-au invins pe sultanul Sanjar. Ciindv'I;;;:)u::;aa ClJWl.;) 111 VIQ~"I,"" u'-' 1-''' ,""vu...n.u. aaa , - r--zentata Papei ca 0 victorie a unui rege cre~tincare ii atacase pemusulmani din cealaltiiparte.

Cautarea Fantanii Tineretii nu a fost printre motivele pri-mei cruciade (1095), insa se pare ca a stat la originea celorlalie.Fiindca imediat ce episcopul Otto i-a raportat Papei despre exis-

tenta parintelui loan ~ia raului Paradisului in tara sa, acesta a ~icerut reluarea cruciadelor. Ooi ani mai tarziu, in 1147, OOpara-

00 -.------.---

Page 12: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

22 / Zecharia Sitchin-------

tul Conrad al Gennaniei, insotit de alti regi ~inobili, a pornit ceade-a doua cruciada.

in timp ce roata norocului se invmea cand in favoarea,candimpotriva cruciatilor, in Europa s-a auzit din nou de parinteleloan ~ipromisiunea sa de a-i ajuta. Confonn cronicarilor vremii,parintele loan a trimis in 11650 scrisoare imparatului Bizantului,imparatului SfiintuluiImperiu Roman ~i altor regi, in care i~ideclara intentia clara de a veni in Tara Sfiinta cu annatele sale.Din nou, tara sa era descrisa ca fiind locul prin care curge mulParadisului ~iin care se afla poarta Raiului.

Ajutorulpromis n-a venitniciodata.Drumuldin EuropacatreIndia nu era inca deschis.La sfii~itul secolului al treisprezeceleacruciadeles-au incheiat,infrantedeflnitivde musulmani.

in timp ce annatele crueiate avansau ~ise retrageau, credin-ta ca apele Paradisului curg in India continua sa se raspandeasca.

inca inainte de incheierea secolului doisprezece, 0 nou~versiwle a aventurilor luiAlexandru i~ifacea loc in tabere ~ipie-tele ora~elor.Numita Romance of Alexander,era (a~acum se ~tieastazi) opera a doi francezi care i~ibazasera "romantul" pe ver-siunea latina a pseudo-Callisthenes ~i pe alte "biografii" aleeroului. Cavalerii, razboinicii, ora~eniiinsa nu erau tnteresati deautori, fiindca opera povestea in cuvintele lor aventurile lui Ale-xandru in tinuturi exotice.

Printre aces!~a era povestea celor trei f'antanimiraculoase:una ii intinereape cei batrani, a doua oferea nemurirea, iar a treiaii invia pe morti. Cele trei fiintani, se explica, erau localizate inzone diferite, spunandu-seca izvoraudin Tigru ~iEufrat (Orient),1'111tCg.pL)~Iuange tlllma). f\cestea erau cele patru moo ale Pa-radisului ~i, de~i curgeau in zone diferite, toate aveau aceea~iorigine:Gradina Edenului- exact a~acum se spunea in Biblie.

Cartea spune ca Alexandru ~i oamenii sai au descoperitFantana Reintineririi. Se dadea ca adevarat faptul ca cincizeci ~i~asede insotitori ai lui Alexandru au baut din Fanmna Tineretii~i "fata lor a redevenit ca de treizeci de ani". Pe masura ce noitraduceri ale cartii WIaceau drum in lume, detaliile deveneau ~i

!!:!Etespre cer / 23

mai specifice: nu numai fetele Ie intinerisera, ci ~ibarbatia ~ivi-rilitatea Ie fusesera restaurate.

Dar cum sa ajungi la aceasta fiinmna,daca drumul spre In-dia erablocat de musulmani?

lar ~i iar, papii au incercat sa comunice cu parintele loan,"ilustrul ~imagnificul rege allndiei ~imult-iubit flu allui Chris-tos". in 1245, Papa Inocentiu N I-a trimis pe fratele Giovannida Pian del Carpini, prin sudul Rusiei catre conducatorul mon-

golilor, crezandu-i pe ace~tianestorieni (0 ramura a bisericii or-todoxe) ~ipe han ca fiind parintele loan. in 1254 conducatorulreligios annean lIaithon a calatorit deghizat prin estul Turcieicatre Mongolia. insemnarea caIatoriei sale consemneaza trece-rea pe langa 0 trecatoare ingusta in apropiere de Marea Caspica,numita Porfile de Fier; speculatia ca aceasta calatorie seamanacu cea a lui Alexandru (care turnase fier topit pentru a inchide 0trecatoare) a servit la intarirea ideii ca la "capatul pamantului"se poate gasi poa!1aRaiului.

Ace~tia,precum ~iaIti emisari papali sau regali au fost in-so\iti in curand de alti aventurieri, cum ar fi fratii Nicolo ~iMaffeo Polo, insotiti de flul acestuia din unna, Marco Polo

(1260-1295), sau de cavalerul gennan William de Boldensele(1336) - toti cautand tara parintelui loan.

Daca ace~ti calatori pastrau intact interesul curtilor sau alBisericii, cea care mentinea treaz interesul era tot literatura. Ast-fel a aparut opera unui autor care se prezenta astfel: .,Eu, JohnMaundeville, Cavaler", nascut in ora~ulS1.Albans in Anglia,4 _ ... . Y. - , "" ""'"

care "a plt:l:aL pc UIC11ClU au..' ...,VUU&~&~&u~~.. - --- -- --Scriind la incheierea c1iHitoriilorsale, treizeci ~i patru de ani mai

tarziu, sir John poveste~te ca "am pornit catre Tara Sfiinta ~i sprelerusalim, ~i inca spre Tara Marelui Caan ~i a parintelui loan ~i

inca spre India ~i multe alte tari cu toate miriunile dintr-insele".in capitolul douazeci ~i ~apte, supraintitulat "Despre bogatiile

regatului parmtelui loan", cartea (The Voyages and Travels of SirJohn Mallndevi/le.Knight) spune:

Page 13: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

24 / Zecharia Sitchin-"-- .-

Acest impdrat, piirintele loan, are 0 lard intinsd ~imulte or~e nobile ~ifrumoase # nenumarate insule mari.Fiindcd pe tot intinsul ei, India este imparlitd in insule deapele care izvoriisc chiar din Paradis...

$i tot acest pamant este bogat... in lara pdrintelui

loan sunt multe comori ~i multe pietre prefioase, atat demari, incat din ele se fac farfurii ~ipocaluri...

Apoi Sir John descrie raul din Paradis:

In aceastii lard se ajla 0 mare, care este numita Marea

de Catron... La distan{ii de trei zile de mare se afla un munte

mare, din care curge un rau mare care vine din Paradis ~i

este plin de pietre prefioase,jara 0 picatura de apa; ~i curge

prin dqert, pand ce ajunge la Marea de Catran.

Pe Hinga Raul Paradisului, mai era ,,0 insula mare, lunga ~Ilata, numita Milsterak", care era raiul pe pamant. Avea "cele maiminunate gradini ce se pot imagina, iar in ele se aflau toti pomiicu ftucte ~i toate natiile de ierburi placut mirositoare ~i defolos". Acest paradis, spune Sir John, avea numeroase pavilioa-De ~i camere, a caror destinatie era placerea sexuala, toate fiindopera unui om bogat ~i diavolesc.

Aprinzand imaginatia (~i Iaeomia deopotriva) cititorului cupove~ti despre pietre pretioase ~i alte bogatii, Sir John stimuleazaapoi dorintele sexuale. Loeul, serie el, fusese umplut eu "eele maifrumoase demoazele sub paisprezeee ani ~i eei mai frumo~i flacai..J_ ___ .. A 11.. -

,:_ "' U.;l"'" J.0p'Ula...

... pusese sa se faca trei fantani, inconjurate cu pie-tre de iasca ~i cristal, acoperite cu aur, biitute cu pietre

prelioase # perle orientale uria~e. $i a pus sa se constru-iascd sub pdmant un mecanism astfel incat cele trei fan-tani sa dea, la dorinla lui, una lapte, alta vin ~i a treiamiere. $i locul acela il numea Paradis.

- -

Treptespre cer / 25

In aeelloc, el aduna cavaleri Dobili~i viteji cu care petre-cea, apoi ii trimitea la lupta contra d~manilor sai spunindu-lesa nu se teama de moarte ori de rani fiindea vor fi inviati din

morti ~i intineriti:

$i dupa moartea lor erau ad~i in acest Paradis ~i erau

jaculi de varsta demoazelelor ~i liisali sa se joace cu ele. $i

dupa aceea erau d~i intr-un alt Paradis, mai inalt, unde 11

puteau vedea pe ins~i Dumnezeu in toata miire{ia Lui.

Dar acesta nu era Paradisul Biblie, spune Sir John. Acesta,

spune el in capitolul treizeci, se afla dincolo de insulele ~itinuturile prin care calatorise Alexandru cel Mare. Drwnul catreel duce spre rasarit, catre doua insule bogate in mine de aur ~iargint "unde Marea Ro~ie se desparte de Ocean":

$i dincolo de acele finuturi # insule # de~erturi de

sub stapanirea parintelui loan, mergand drept care riisd-rit, nu mai gase~ti decat munli ~i pietre; iar ac% estetdramul intunericului, unde nu se poate vedea, nici ziua~

nici noaptea... $i acel pustiu line de la coasta aceasta

pana la paradisul terestru, acolo unde Adam, primulnostru tata, ~i Eva au fost pu#.

De acolo izvorau raurile Paradisului:

in cel mai inalt varf al Paradisului, chiar in mijloc,

se aJ'a un PUIae unae les patru raun, care curg prin mul-te lari, ~i unul este Fison sau Gange, # curge prin India,ori Emlak, iar in el sunt multe pietre prelioase ~i mult

nisip de aur.lar al doilea rau este numit Nil, sau GihoR, care

curgeprin Etiopia ~i apoi prin Egipt.Altul este numit TIgru~i curge prin Asiria ~iArme-

nia Mare.

Page 14: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

26 / Zecharia Sitchin-----

Altul este numit Eufrat, ~i curge prin Media, Arme-nia $i Persia.

Marturisind ca el insu~i nu ajunsese in biblica gradina aEdenului, John Maundeville explica: "Nici un muritor nu sepoate apropia de acelloc mra mila Domnului; a~aca despre acelloc nu mai pot sa va spun nimic."

In ciuda acestei recunoa~teri,multe din versiunile tradusedupa originalul englez afirma ca Sir John ar fi declarat "Eu, Johnde Maundeville, am vazut fiintana ~iam baut de trei ori din apaei cu tovara~iimei ~ide cand am baut ma simt bine." Faptul cain versiunea engleza Sir John se plange de dureri de guta, fiindla capatul zilelor, se pare ca nu a contat pentru cei entuziasmatide calatoriile sale. Nici nu conta atunci ca, a~a cum sustin uniispeciali~tide astiizi, John de Maundeville era un doctor francezcare nu calatorise niciodatii, insa a imaginat un jurnal de calato-rie din altele ale unora care indriiznisera sa se aventureze intinuturi indepartate.

Scriind despre viziunile care motivasera expeditiile ce du-sesera la descoperirea Americii, Angel Rosenblat (La PrimeraVisionde America y GtrosEstudios) conchide ca: "Pe langa cre-dinta in Paradisul terestru mai era ~idorinta - de natura mesia-nica (faustica) - de a descoperi Fanmna Tineretii Ve~nice.Visulintregului Ev Mediu. In noua viziune a Paradisului Pierdut, po-mul vietii fusese convertit in Fantana Tineretii $iapoi in Raul Ti-neretii." Motivatia era convingerea ca "Fanmna Tineretii se aflain India... 0 fiintana care vindeca pe bolnavi ~i asigura nemuri-t.. t T t .. ... a __.

., n..."" I..u.'" V ".I.""I.I.U..3'-'111 \.fQIC1LUIJd:'(1111111-

dia... in regatul cre~tinal panntelui loan". Ajungerea in India ~ila raurile care izvorau din Paradis a devenit "un simbol aleterneidorinte umane pentru placere, tinerete ~ifericire".

Cu rutele terestre blocate de du~mani,regatele cre~tinedinEuropa au cauta~0 noua ruta catre India, pe mare. Sub HenryNavigatorul, regatul Portugaliei s-a ridicat pe la mijlocul secolu-lui cincisprezece ca principala forta in cautarea Indiei prin in-

Treptespre cer / 27

conjurarea Africii. in 1445,navigatorul portughez Dinas Dias aajuns la gurile fluviului Senegitl~i"cugandulla scopul presupusal voiajului, declara ca "se spune ca izvora~tedin Nil, fiind unuldin glorioasele rauri ale pamantului, fiindca i~iare izvorul in pa-sadisul terestru, Gradina Eden". Alti exploratori i-au urmat,ajungand pana la Capul Bunei Sperante. in 1499, Vasco daGama ~i flota sa au navigat in jurul Africii, ajungand la taramulmult-dorit: India.

Totu~i,portughezii, cei care au lansat Epoca Descoperiri-lor, nu au ca~tigatintrecerea. Cercetand cu atentie hii11ivechi ~iscrierile celor care s-au aventurat spre rasant, un italian la origi-ne, Cristobal Colon, a ajuns la concluzia ca navigand spre vestar putea ajunge in India pe 0 ruta mult mai scurta decat cea spreest. Cautand finantare, el a ajuns la curtea lui Ferdinand ~ia Isa-belei. Avea cu el (~i a avut in timpul primului voiaj) 0 copie aversiunii latine~ti a cartii lui Marco Polo. De asemenea puteaarata cartea lui John de Maundeville, care explicase cu un secol~ijumatate mai devreme ca mergand spre est se ajunge la vest"din cauza rotunjimii pamantului... caci a~aI-a mcut Dumnezeuasemenea peste tot". '

In ianuarie 1492,Ferdinand ~iIsabel i-au infrant pe musul-mani ~iau eliberat peninsula. Nu era oare un semn divin ca Spa-nia va implini ceea ce nu reu~iseracruciatii?

Pe 3 august, acela~i an, Columb a pornit sub pavilion spa-niol in cautarea unei noi rute spre India. Pe 15 octombrie a zantpamantul. Pana la cap~tul vietii sale, in 1506, a fost convins caa ajuns pe una din insulele legendarului piirinte loan.

Oona decenii mai D117.itLFerdinand i-a oferit Illi Ponce de

Leon un Patent de Descoperire, cerandu-i sa gaseasdi tara inmr-ziere apele care intinereau.

Spaniolii credeau ca-I emulau pe Alexandru eel Mare. Ha-bar nu aveau ca puteau merge mult mai departe in' antichitate.

II

Page 15: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

II

STRAMoSII NEMURITORI,

Scurta viat3 a lui Alexandru Macedon - a moot la varsta detreizeci ~i trei de ani in Babilon - a fost plina de cuceriri, aven-turi, explorari, 0 dorinta arzfu1dade a ajunge la capatul paman-tului pentru a deslu~imisterul divino

Nu a fost 0 cautare in zadar. Fiul reginei Olimpia ~iproba-bil at sotuIui acesteia, Filip al II-lea, a fost educat de filosofulAristotel in spiritul intelepciunii antice. A fost martor al certuri-lor ~ial divortuIuidintre piirintiisai, care a condus la lupta intrefiu ~i mama. Apoi a urmat impacarea. Pe urma, asasinarea luiFilip, care a adus incoronarea lui Alexandru la varsta de doua-zeci de ani. Prima sa expeditie militara I-a adus in fata oracolu- 'lui din Delphi. Acolo a auzit primele profetii care ii promiteaufaima, dar ~i0 viat3 scurta.

Ne"mfticat,Alexandru a purees - ~a cum vor face spanioliipeste 1800de ani - in cautareaApelorVietii.In acest scop a pomitspre est. De acolo venisera zeii: marele Zeus, care a traversatMediterana,din ora~ulfenician Tyr catre insula Creta;Aftodita avenit ~i ea de dincolo de Mediterana, via Cipru;Poseidon, care aadus cu el calul, din Asia Minor;Atena, care a adus in Grecia_~_1~___1 ..J=_ A._-=_ ..1_ 41. A.__1_ _ ..J ~ ..~ ...

- -- ---, --- 0 r- ---

ii studiaseAlexandru,se aflauapele careofereau tinereteave~ca.Una dintre aceste legende era cea a lui Cambyses, fiul re-

gelui persan Cyrus, care a traversat Siria, Palestina ~iSinaiulpentru a ataca Egiptul. Invingandu-i pe egipteni, el i-a tratat cucruzime ~i a golit templeIe zeului Ammon. Apoi s-a gandit sapIece in sud ~isa-i atace pe "mult-traitorii etiopieni". Descriind

Treptespre cer /29

~

' 'Ii _ '-""'""""J. :i~

i

Lumea lui Alexandru

Fig. 2

Page 16: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

,0 ZechariaSitchin

evenimentele, Herodot - care a scris cu un secol inainle de vre-

mea lui Alexandru - spune (Istoria, Cartea III):

Spionii sai au mers in Etiopia. sub aeoperirea eaad/le daruri regelui. dar eu adevi'irat pentm a scrie tot eevedeau ~i, mai presus de toate, sa afle daea exista ori bain Etiopia "Masa Soarelui"...

Spum1nd regelui ca "optzeci de ani este cea mai lunga via-W' in Persia, spionii I-au intrebat pe rege daca esle adevarat cese spune despre etiopieni. Confinnandu-Ie,

. .. regele i-a eondus la v lantana #, dupa ee s-auspa lat. au vazut ea maillile lor useate # illcrelite s-au ne-tezit. ea unse eu ulei. Jar din lantana venea WI miros eade violete.

lntordindu-se la Cambyses, spionii au descris apele ca fiind.,alal de moi ca nimic nu plute~te pe ele, nici lemn, nici altcevamai u~or, ci totul se duce degraba la fund". Iar Herodot are ur-matoarea conc1uzie:

Daea ee se spune despre aeeastalantana este adeva-

rat, atwlci apele ei ii lin pe etiopieni atat de mult in viala.

Pove~lile despre Fiintana Tineretii din Etiopia ~i era despreviolarea templelor lui Ammon de catre Cambyses au 0 legaturacllrccta cu Alexandru. Asta dm cauza zvonurilor ca Alexandru nu

era de fapl tiullui Filip, ci al zeului Ammon (Fig. 3). Relatiiletensionate dintre Olimpia ~i Filip n-au Iacut dedit sa-i intareascabiinuielile.

A~a cum relateaza diferitele versiuni ale lui pseudo-Callis-thenes, curtea lui Filip fusese vizitata de un faraon egiptean pecare grecii iI numeau Nectanebus. Era un maestru magician, unpreliditor, ~i el a sedus-o pe Olimpia. Fara ca ea sa-~i dea seama,

Treple sP'''e. eel' " 31

Fig. 3 Fig. 4

in realitate era zeul Ammon, aparut sub fonna lui Nectanebus.

A~a ca, atunci cand iI nascuse pe Alexandru, ea llascuse copilulullui zeu. Exact acela~i zeu pe care persanul Cambyses il umilise.

Dupa ce a invins annatele persane in Asia Minor, Alexandrua pomit spre Egipt. A~teptandu-se la 0 apriga impotrivire din par-tea viceregilor persani ai Egiptului, Alexandru a fost uimit savada ca ace~tia i se supun tara efort: un sernn divin, cu siguranta.t;>;..>;~>;",i ,.1I1n ('I in'" AI"v<lnrlnl <:_<1rim; rlirf"rt in Marea Oazii.

laca~ullui Ammon. Acolo, zeul insu~i (spun legendele) i-a con-tirmat ascendenta divina. Astfel, preotii egipteni I-au zeificat cafaraon. Dorinta lui de a invinge sOaI1aumana a devenit nu un pri-vilegiu ci WIdrept. (De aici inainte, pe monedele batute, Ale-xandru va aparea ca Zeus-Ammon - Fig. 4.)

Alexandru s-a indreptat apoi spre sud, la Karnak, centrulrehglOsal lui Ammon. Calatoria avea insa ~i alte scopuri. Cen-tm religios venerat inca din al treilea mileniu inainte de Chris-

Page 17: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

32 / Zecharia Sitchin

tos, Kamak era un conglomerat de temple, altare ~i monumente

construite de generatii de faraoni. Unul dintre cele mai impre-sionante dintre toate era cel construit de regina Hatshepsut cu

mai bine de 0 mie de ani inainte de vremea lui Alexandru. :;;ides pre ea se spunea ca a fost fiica lui Ammon, conceputa de 0regina vizitata de Ammon deghizat!

Nu este foarte clar ce s-a petrecut acolo. Cert este di, in loc

sa se indrepte cu annata sa spre est catre inima imperiului persan,Alexandru, insotit doar de 0 mica escorta, a pomit spre sud.Companionii sai au fost rncuti sa creada ca este vorba de 0 caIa-

torie de placere - capriciu de indragostit.Interludiul total necaracteristic a fost la fel de nedumeritor

pentru istoricii acelor vremuri, ca ~i pentru generalii lui Alexan-dru. incercand sa rationeze, cronicarii calatoriilor lui Alexandrudescriu femeia pe care Alexandru unna s-o viziteze ca fiind 0

femme fatale, "a carei frumusete nici un muritor n-o poate des-crie in cuvinte". Era Candace, regina unui teritoriu din sudul

Egiptului (Sudanul de astazi). intorcand pe dos povestea lui Solo-

mon ~i a reginei din Sheba, de data aceasta regele s-a dus in tarareginei. fiindca Alexandru nu cauta dragostea, ci nemurirea.

Oupa 0 ~edere pHicuta, regina a fost de acord sa-i dezvaluie

lui Alexandru, ca dar de despartire, secretul "pe~terii vrajiteunde se aduna zeii". Unnand indicatiile ei, Alexandru a desco-

perit locul ascuns. A intrat insotit doar de cativa soldati ~i a zarit

o lumina cetoasa. S.talactitele ~i stalagmitele luminau ca ~i cum_a :: :-"'~~:_::UU..H ~""~~ ~ua':)'-'la lUlUi~ JUc1lCIJGtlC,lal U IIlUI\lme ae

. oameni ii slujeau tacuti.

La inceput a fost speriat ~i uluit. Oar a ramas sa vada ce se

intampla, fiindca observase cateva figuri mai stralucitoare careemiteau sageti de lumina.

Vederea unor fiinte care emiteau prin ochi raze de lumina I-a

rncut pe Alexandru sa se opreasca. Erau zei sau muritori zeificati?A fost apoi surprins sa auda 0 voce: una din figuri ii vorbea:

I~l!ie...~~~er / 3~

$i unu/ ii zise: "Bine ai venit, A/eXandru. $lii cinesunt?" -

far e/ a zis: "Nu, stapanu/ meu. "far ceM/a/t zise: "Sunt Sesonchusis, rege/e cuceritor

a/ /umii, iar acum am ajuns in randu/ zei/or. "

Alexandru, departe de a fi surprins, crezu ca a gasit exactpersoana pe care 0 cauta. Sosirea lui se pare ca era a~teptata.Alexandru a fost invitat inauntru la "CreatoruI ~iAtotveghetorulintregului univers". "A intrat ~i a vazut 0 stralucire ca de foc;a~ezat pe tron, zeul pe care 0 data it vazuse adorat de oameniidin Rok6tide, zeul Serapis." (in versiunea greaca este vorba deOionysos.)

Alexandru a crezut ca este momentul oportun sa aduca iridiscutie problema longevitatii sale. "Mare zeu, cati ani imi estedat sa traiesc?"

Oar zeul nu-i dadu nici un raspuns. Atunci Sesonchusis acautat sa-Iconsoleze pe Alexandru, fiindca tacerea zeului vorbeade la sine. "Cu toate ca ~ieu am ajuns in randul zeilor", i-a spusSesonchusis, "tu e~ti mai norocos decat mine, fiindca, de~i amcucerit intreaga lume ~i am stapanit atatia oameni, nimeni nu-~imai aduce aminte de mine, pe cahd numele tau va dainui in veciivecilor dupa moartea ta". "Vei trai dincolo de moarte, prin nu-mele tau", I-a consolat el pe Alexandru.

Oezamagit, Alexandru a parasit pe~tera ~i "a continuatcalatoria pe care 0 incepuse" - cautandsfatulaltorinteleptipen-

_ 11 . ~ , _ _ .._ . 1_.- t""--- -- .. ,. r - -- --

lorlalti care inaintea lui devenisera nemuritori.Printre cei pe care i-a cautat ~i intalnit Alexandru era ~i

Enoh, patriarhul biblic de dinainte de Potop, strabunicullui Noe.Intalnirea s-a petrecut intr-un loc din munti, "acolo unde se aflaParadisul, Tara Vietii", "Iaca~ulunde locuiesc sfintii". In varfulunui munte se afla 0 structura stralucitoaredin care se ridica sprecer 0 scara uria~a,rncutadin 2500 de lespezi din aur. ktr-un holsau cavema de dimensiuni imense, Alexandru a vazut "chipuri

Page 18: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

-.~.;tl

34 / Zecharia Sitchin-----------

aurite, fiecare stand in cate 0 ni~a", un altar de aur ~i doua can-delabre uria~e de ~aizeci de picioare inaltime.

Pe 0 eanapea din apropiere se odihnea 0 forma eeparea un om fnvelit fntr-o patura biituta eu aur # neste-mate, iar deasupra lui, luerata fn aur; se gasea 0 ramurade vila, eu ciorehini de struguri din pietre nestemate.

Omul s-a ridicat dintr-o data in picioare, identificandu-seca fiind Enoh. "Nu'cerceta misterele Domnului", I-a avertizat peAlexandru.AscuItandavertismentul, acesta s-a intors la oamenii

sai, dar inainte de plecare a primit in dar un ciorchine de struguricu care a reu~itsa-~ihraneasca toata armata.

intr-o alta versiune, Alexandru a intalnit nu unul, ci doi oa-meni din trecut, Enoh ~i Ilie - cei doi care, conform traditiilorbiblice, nu ar fi murit niciodata. Asta s-a intamplat in timp ceAlexandru traversa un de~ertnelocuit. Deodata, calul sau a fost"posedat" de un spirit care i-a purtat, cal ~i calaret, ditre un ta~bemacIu aurit. inauntru, el a viizut doi oameni. Fetele Ie stralu-ceau, dintii Ie erau albi ca laptele, iar ochii mai stralucitori castelele; erau "de statura nobila, cu 0 infiiti~areplina de gratie".Spunandu-i cine erau, i-au zis ca "Oumnezeu i-a ascuns de

moarte". I-au spus ca acel loc era "ora~ullaca~ului vietii", deunde curg "apele stralucitoare ale vietii". Oar inainte ca Alexan-dru sa afle mai muIte despre aceste ape, el a fost luat de un "carde foc" ~idus inapoi la trupele sale. - .. - ... .. .. '"

\ \",,-VUIV1111 UUU1t1'-'1 I,UU..JU.,U,UU.ll"', PIV"''''''''U.J. J." vJ..u I.J."''''''' '" ..1.'\.1""'''

purtat la cer, cu 0 mie de ani inainte, pe calul sau alb.)Sa fi fost episodul din pe~tera zeilor - ca ~i alte episoade ale

aventurilor lui Alexandru - pura fictiune, mituri pur ~i simplu,sau 0 varianHi"literara" a unor evenimente istorice?

A existat vreo regina Candace, un ora~regal pe nume Sha-mar, un cuceritor pe nume Sesonchusis?Pana recent, acestenume nu insemnau nimic pentru istorici. Oaca erau nurne aleunor personaje regale egiptene, ele au fost ascunse in negura

Treptespre cer / 35

timpului asemenea monurnentelor;aparand din nisip, piramidele~iSfinxul nu au fiicutdecat sa adanceasca enigma. Descoperlreahieroglifelora demonstratdi misterul era de fapt ~imai mare. 1'0-ve~tiledin antichitate, venite pe filiera romana sau greaca, s-audizolvat in legenda, apoi au disparut in uitare.

Abia dupa ce Napoleon a cucerit Egiptul in 1798, Europaincepe sa redescopere Egiptul. Alaturi de soldati, el a fost insotitde savanti care au dat la 0 parte nisipul ~iau ridicat cortina uita-rii. Apoi, intr-un sat, Rosetta, a fost descoperita 0 piatra pe carese afla aceea~iinscriptie in trei limbi diferite. Fusese descoperitacheia pentru descifrarea limbii ~i inscriptiilor Egiptului antic.

Prin anii '20 ai secolului trecut, exploratorii europeni careau patruns in Sudan au raportat descoperirea unor monurnenteantice impresionante (printre care ~i cateva piramide) pe malu~Nilului intr-un loc numit Meroe. 0 expeditie regala prusadi adescoperit rama~itearheologice impresionante in timpul excava-tiilor dintre 1842 ~i 1844. intre 1912 ~i 1914 alti arheologi audescoperit noi situri. Inscriptiile hieroglifice indicau ca era vor-ba de un loc nurnit Templul Soarelui - poate chiar eel nurnit despionii lui Cambyses "Masa Soarelui". Alte sapaturi, punerea

. cap la cap a descoperirilorarheologice~icontinuadescifrareainscriptiilor au stabilit ca intr-adevara existat in acelloc un regatnubian in primul mileniu inainte de Christos. Era biblica TaraC~.

~i a existat intr-adevar 0 regina Candace. Hieroglifele' auaratat ca, pe la inceputurile regatului nubian, el a fost condus den rp.p'iniiinte1eantasi binevoitoare. Nurnele ei era Candace (Fig.5). De atunci incolo, orice femeie care urea pe tron (lucru ce nuera deloc rar pe vremea aceea) adopta ~iacest nurne ca semn alregalitiitii superioare. Iar mai la sud de Meroe, in acela~i regat,se afla un ora~numit Sennar - probabil acel Shamar despre carese poveste~tein aventurile lui Alexandru.

Dar Sesonchusis?in versiunea etiopiana a pseudo-Chal1is-thenes, ca in drum spre (sau din) Egipt,Alexandrua trecut pe lan-ga un lac plin de crocodili:acolo, un conducatoranterior constru-

Page 19: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

16~echaria SitchinTrepte spre cer I 37

Fig. 5

isc 0 punte pcntru traversarea lacului. ,,~i acolo se afla 0 construc-tie pe tann, pe care se gasea un altar pe care era scns: "Sunt Kosh,regele ImOO,nmrele cut:eritor, ~i eu am traversat acest lac."

("ine era acest cueeritor Kosh, regele care a condus probabilNubia ~au Tara Cu~? In versiunea greadi, cuceritorul care ~i-acomemorat astfellreccrea lacului - descris ca 0 parte a MariiR(I~ii - esle numit Sesonchusis. Oeci Sesonchusis ~i Kosh crauuDul ~i acel~i. un faraon care condusese ~i Egiptul, ~i Nubia.A~l rege este reprezentat pe monumentele nubiene primind dela zeul Soarelui Fructul Vietii, de forma unor frunze de curmal(Fig. 6).

lnscriptiile egiptene vorbesc de un mare faraon care, pe laioceputul mileniului doi inainte de Christos, a fost intr-adcvarcucrntQrullunui. Numele sau era Senusert, fiind un adept alluiAmmQn. Istoricii greCJ if credileaza cu cucerirea Libiei ~i Ara-biei, precum!ii a Etiopiei ~i a unei parti din insulele Marii Ro~ii,a lI1lCJpiirti importantc din Asia - patrunzand spre rasarit mult

mai dep~ decat aveau s-o fadi ulterior persanii '$i invadandEuropa prin Asia Minor. Herodot descrie marile fapte ale acestuiconducator, pc care if nume~te Sesoslris. Povestind ca el ridicaun stiHp memorial oriunde ajungea, Herodot afirma: "Ace~tistMp; se mal viid ~i ast.azi." Astfel, atunci dind Alexandru a va-zul <;talpullanga lac a fost confirmarea sClierilor lui Herodot.

Sesonchusis a existat cu adevarat. Numele sau egiptean in-semna ..Cel ai dirni stramo~i traiesc". Fii.ndca, datorita faptuluidi era raraon. avea toate drepturile de a se alatura zeilor ~i a trai\"e~01C.

in cautarea Apclor Vietii ~i a Tineretii Ve~lllce, un lucru Im-portant if constituie credinta di aceasta cercetare nu era zadamica,fiindca ~i aItii in trecut reu~isera. Mai mult, dacii aceste apeizvorau din Paradisul pierdut, gasirea celor care au fost acolo nuera cel mai potrivit mijloc de a afla cum sa ajungi acolo?

Cu aceasta idee in minte, Alexandru a cautat sa ajunga lastnimo$ii nemuritori. Daca i-a intalnit sau nu i-a intalnit nu con-teaza foarte mult: important este cii in secolele dinaintea erei

Fig.6

Page 20: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

38 / Zecharia Sitchin--."----------

cre~tine,Alexandru ori istoricii sai (sau impreuna) credeau castramo~iinemuritori existau cu adevarat - ca in vremurile care.pentru ei erau "de demult'\ muritorii ar fi putut deveni nemuri-tori la dorinta zeilor.

Autorii sau editorii istoriilor lui Alexandru relateaza diferi-

te situatii in care i-au intalnit pe Sesonchusis, Ilie ~iEnoh ori nu-mai pe Enoh. Identitatea lui Sesonchusis nu poate fi decat dedu-sa, iar maniera in care a ajuns nemuritor nu este descrisa. Nueste cazullui Ilie - tovara~ullui Enoh in Templul Luminii, con-form unei versiuni.

Ilie a fost un profet care a lucrat in regatullui Israel in se-colul noua inainte de Christos, in timpul regilor Ahab ~iAha-ziah. A~acum indica numele sau (Eli Yah- Dumnezeul meu esteYahve), el era inspirat ~i credincios al zeului ebraic Yahweh, aicarui adepti erau prigoniti de cei ai zeului caanit Baal. Dupa 0perioada de pustnicie intr-un loc secret de langa apa lordanului,unde se pare ca a fost invatat chiar de zeu, i s-a oferit 0 "manta"cu puteri magice ~i put~a sa faca minuni. Locuind in apropierede ora~ul fenician Sidon, primul miracol inmptuit (a~a cum sespune in Cartea I a Regilor.capitolul 17) a fost sa faca mina ~iuntdelemnul unei vaduve, ce-i daduse adapost, sa dureze multavreme. Apoi i~ainviat acesteia fiul care murise. De asemenea,putea chema "focullui Dumnezeu" impotriva celor care veneausa-l ispiteasca. Despre el scripturile spun ca nu a murit pe pa-mant, "ci s-a ridicat la cer intr-un vartej". Conform traditiilorebraice, Ilie este nemuritor, ~ichiar ~iin ziua de astazi este invi-ht in r~c;:p in nn~ntp~ rip P~dp Ac;:rpnc;:il1np~ Ini I~ rpr pdp riPc;:_

crisa in VechiulTestament in detaliu. In Cartea a II-a a Regilor.capitolul 2, evenimentul apare ca fiind premeditat. A fost 0 ope-ratiune planificata, pregatita dinainte ~i comunicata lui Ilie dintimp.

Locul ales era pe valea lordanului, pe malul estic - poatechiar in locul in care fusese mcut "om allui Dumnezeu". In tim-pul ultimei calatorii spre Ghilgal - loc ce comemora unul dinmiracolele sale -, el s-a straduit din rasputeri sa scape de disci-

!!!1!.tes~e cer / 39

polul sau Elisei. De-a lungul drumului, cei doi profeti erau aga.,sati de "fiii proorocilor" care ii tot intrebau: "Este adevarat caDomnul rape~teastiizipe Ilie?"

Dar sa lasam naratorul biblic sa povesteasca inmrnplarea:

Cand a voit Domnul

sa ridice pe Ilie la cer intr-un vartej de vant,

llie pleca din Ghilgal cu Elisei.Ilie a zis lui Elisei:

"Ramai aici, te rog,caci Domnul ma trimite pana la Betel. ..

Elisei a raspuns:

" Viu este Domnul ~i viu este sufletul tau

ca nu te voi parasi. ..

$i s-au pogo rat la Betel.

Fiii proorocilor care erau la Betel

au ie~it la Elisei ~i i-au zis:

,,$tii ca Domnul rape~te astazi pe stapanul tau

deasupra capului tau?"

$i el a raspuns:

,,$tiu ~i eu, dar taceli. ..

Acum Ilie recunoa~te di destinatia sa era de fapt lerihon,

langa apa lordanului, ~i I-a rugat pe Elisei sa nu vina cu el. Dardin nou a fost retuzat ,,~l au aJun:s Ia 1l;;W1Vll .

Fiii proorocilor care erau la lerihonau ie~it la Elisei # i-au zis:

,,$tii ca Domllul rape~te astazi pe stapiinul tau

deasupra capului tau?"

$i el a raspuns:

,,$tiu # eu, dar tacetC"

Page 21: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

40 / Zecharia Sitchin"---.------

Ilie I-a rugat inca 0 data pe Elisei sa-I lase singur ca sa sepoata duee pe malul apei.singur. Dar Elisei a refuzaLlncurajati,"eincizeci de in~idintre flii proorocilor au sosit !jis-au oprit la 0oareeare departare in fata lor !jiei amandoi s-au oprit pe maluIlordanului".

Atunci Ilie a luat mantaua,

a jaeut-o sui

# a lovit eu ea apele.

eare s-au despiirtit intr-o parte -fi intr-alta,

# au trecut amandoi pe useat.

Dupa ce au traversat, Elisei i-a cernt lui Ilie sa pogoare asu-pra Iui 0 parte din duhul sau, dar inainte de a primi un raspuns:

Pe eand mergeau ei vorbind.

iatii eii un ear de foe

$i ni$te eai de foe i-au despiir{it unul de altul.# Ilie s-a iniil{at la eer

intr-un vartej de vant.Elisei se uita

# striga:"Piirinte!

Carnllui Israel # eiiliirimea luU"

$i nu I-a mai viizut.

Uluit, Elisei a ramas pe loc 0 vreme. Apoi a vazut man1300Iasata in urma de Ilie. Din intamplare sau intentionat? Dorind saafle, Elisei a luat mantia !ji s-a intors pe maluI lordanuIu~ a in-

vocat numele lui Yahwe !ji a Iovit ape!e. ~i apele "s-au desp3rtitintr-o parte !ji in alta !jiElisei a trecut". lar fiii profetilor. careramasesera pe malul eelalalt, au vazut as13 !jiau zis: ..«DuhuI lui

Ilie s-a pogorat asupra Iui Elisei» ~i au venit in rata lui ~i s-auinchinat pana Ia pamant."

!lep!!. spre cer / 41

Necrezand ceea ce tocmai vazusera, cei cineizeei de fii s-auintrebat daciiIlie fusese loot intr-adevar Ia cer. Poate ca un vartejit dusese ceva mai incolo, au zis ei. in ciuda obiectiilor lui Elisei,~! I-au ciiutat vreme de trei zile. ~i cand s-au intors, Elisei le-azis: "Nu v-am spus sa nu va dueeti?" Fiindea el eij11o~teaadevarul: Domnul Israelului illuase eu ella eer pe Ilie intr-uncar de foc.

inmlnirea cu Enoh, pe care istorieii Iui Alexandru i-o atri-buie acestuia, introduce in seena un personaj prezentat in Ve-chiul ~i in Noul Testament ea unul din stramo!jiinemuritori, le-genda urcarii sale la ceruri preeedand Biblia, fiind imegistrataindependent. Conform Bibliei, Enoh a fost eel de-al ~apteleapatriarh in linia luiAdam prin Set (distineta de ramura Iui Cain).A fost strabunicullui Noe, eroul Potopului. Al eineilea capitol alGenezei ofera genealogia acestor patriarhi, varstele Ia care mo~-tenitorii lor Ii s-au naseut. Dar Enoh este 0 exeeptie. Nu se spunevarsta la care a murit. Explieand ea el "a umblat eu DomouI",Geneza spune ca la varsta de 365 ani Enoh "nu s-a mai vazut,pentru ea I-a luat Dumnezeu".

incereand sa desIU!jeasdienuntul biblie, eomentatorii ci-teaza surse mai vechi care par sa deserie aseensiunea lui Enoh lacer, unde a fost (dupa unele versiuni) "mutat" ea Metatron, "in-gerul ajutor'" ehiar Ianga tronul Domnului.

Conform acestor legende, adunate de I.B. Lavner in KolAgadoth Israel (Toate Iegendele Israelului), cand Enoh a fostchemat in laca~ulDomnului, a fost trimis dupa el un cal de foc.T ... ,n-<> <I <lrpp,," ]::nnhnrp.nir.::1o::1menilordreaota eredinta. Si el

Ie-a spus ,,~tiu ca a venit vremea sa va Ias ~i sa ure Ia cer." Dareand s-a ureat pe eaI, oamenii nu au vrut sa-I lase sa pIece !jiI-au urmat vreme de 0 saptamana. ,,~i a fost in a ~aptea zi ca uncar de foe tras de cai de foe ~i de ingeri s-a pogorat ~i I-a ureat

pe Enoh la eeruri." in timp ee era ureat, ingerii s-au plans IuiDumnezeu .,Cum se face ea un om naseut din femeie urea Iacer?" Dar Dumnezeu a aratat devotamentul ~i duhul lui Enoh ~i

Page 22: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

42 / Zecharia Sitchin

a deschis P0I1ilevietii ~iale intelepciunii ~i I-a impodobit cu 0haina minunata ~i0 coroana stralucitoare.

In alte instante, enunturi criptice din scripturi sugereaza cacititorii erau la curent ~icu alte scrieri despre subiectul respectiv,Sunt chiar mentiuni specifice ale unor astfel de carti - Carteace/or drepti sau Cartea razboaie/or /ui Yahwe- care probabil auexistat, insa au fost pierdutein intregime. In cazul lui Enoh,exista 0 referinta cum ca "acesta a fost mutat" de catre Oumne-zeu, "ca sa nu vada moartea", amintindu-se ~i de Marturisirealui Enoh, scrisa sau dictata de el inainte de "mutare" (EvreiII :5). In CarteaJudecatori/or,cap. 14, se fac de asemenea refe-riri la unele scrieri ale patriarhului.

Numeroase scrieri cre~tinede-a lungul timpului contin deasemenea referinte de acest fel ~i,a~acum a reie~itulterior, cir-culasera incepand din secolul doi inainte de Christos catevavariante ale Cartii /ui Enoh. Cand au fost studiate manuscriselein secolul nouasprezece, savantii au ajuns la concluzia di auexistat in principal doua surse. Prima, identificata ca I Enoh nu-mita ~iCarteaEtif!piana a lui Enoh, este 0 traducere etiopiana aunei talmaciri grece~ti a operei originale din ebraica (sau ara-maica). Cealalta, identificata ca II Enoh este 0 traducere slavonadupa un original scris in greaca, al carui titlu complet era Carteasecrete/or lui Enoh.

Savantii care au studiat aceste versiuni nu exclud posibi-litatea ca atat I Enoh, cat ~iIIEnoh sa se traga dintr-un originalm:livp.c.hi"i di ar fi nutut exista in antichitate 0 Carte a lui Enoh.

The Apocrypha and Pseudepigrapha of the Old Testame'1t,pecare R.H. Charles a inceput s-o "publice in 1913, este in conti-nuare cea mai importantii traducere in engleza a Ciirtii lui Enoh~i a altor scrieri ce au fost excluse din versiunea canonizatii aVechiului~iNoului Testament.

Scrisa la persoana I, Cartea secrete/or lui Enoh incepe cudefinirea exacta a locului ~ia timpului actiunii:

!repte spre cer / 43

in prima zi a primei /uni a ce/ui de-a/ 365-lea an

eram singur in casa mea ~i ma odihneam... $i au aparut

doi oameni, inafti, a~a cum nu mai vazusem pe Piimimt;

~ifete/e /e straluceau ca soare/e, iar ochii /e ardeau ca

ni~te lumiinari ~ifoc Ie ie~ea de pe buze. Hainele lor pa-

reau din pene ~i aveau picioarele de arama. Aripi/e lor

erau mai /udtoare ca auru/, miiini/e mai a/be ca ziipada.

Stateau la capatiiiul patu/ui meu ~i ma chemau pe nume.

Fiindca dormea (!andace~tia venisera, Enoh consemneaza

faptul ca se trezise: "I-am vazut bine pe ace~ti..oameni fiindcama trezisem." Le face plecaciuni ~i se inchina fiind cuprins defrica. Oar cei doi illini~tesc:

Vesele~te-te, Enoh, "~inu te teme; Dumnezeu eel ve~-

nic ne-a trim is fiindca astazi te vei ridica /a cer cu noi.

I-au spus apoi lui Enoh sa-~i trezeasca familia ~i sIujitorii ~isa Ie zica sa nu-I caute, "pana cand Oumnezeu il va aduce inapoi

la ei", A~a a ~i rncut, profitand de ocazie de a-I povatui" pe fiulsau in dreapta credinta. Apoi a venit vremea sa piece:

Ciind vorbeam cuflii mei, a venit vremea ca sa ple-cam ~i ace~ti oameni m-au chemat ~i m-au luat pe aripi/e

lor ~i m-au dus in nori; ~i acolo norul s-a mi~cat. Urciind_._: , ::_..~ , 1...: / ;: 1 : ,1 #...\ __: "

am vazut eteru/; # ei m-au pus in primu/ cer; ~i mi-auaratat 0 mare intinsa, mai intinsa deciit orice mare de pepamiint.

Urcand la cer "cu un nor care se mi~ca", Enoh a fost trans-portat din primul cer - unde "doua sute de ingeri conduceau ste-lele" - in al doilea; apoi in al treilea. Acolo i s-a aratat:

Page 23: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

44 I Zecharia Sitchin--- - -----

~o griidinii dllmnezeiascii; ~i-nir-insa se aj1au pom;minunafi ~i pliicut-mirositori,

$i intre ei se aj1a Pomul Viet;; - in loml in care sehodine~te Dumnezeu cdnd vine in Paradis,

Uluit de maretia copacului, Enoh reu~~te sa-I descrie counnatoarele cuvinte: "Este mai minunat decat orice luCJUfiieutde Dumnezeu; din toate partile, infiiti~area lui pare de aur !iipurpura, transparent ca un foc." De la radaeinile sale pomeaupatru parauri in care curgea miere, lapte, untdeJemn~ivin ~ieJecurg din acest paradis catre gradina din Eden. inconjurand Pa-mantul. Acest al treilea cer ~i Copacul Vietii S1D1tp3.zitede treisute de ingeri "prea-curati", In acest al treiJea cer se aft! Loco)Dreptilor ~iLocullnfiico~ator, in care pacato~ii sunt chinuiti,

Urcand mai departe, spre al patrulea cer, Enoh a viizutjluminariile ~ialte creaturi stranii ~ipe Oaspetii Domnului, in aIcincilea cer, a vazut mai multi "oaspeti", In aI ~eJea eer, ..eetede ingeri urmareau mi~careastelelor", Apoi a ajunsin al ~pteJeacer unde se gaseau cei mai drepti ingeri ~i I-a vazut pe Dumne-zeu "de la depiirtare" - stand pe tronul sau,

Cei doi oameni inaripati I-au liisatpe Enoh la marginea ee-lui de-al ~apteleacer ~iau plecat; de acolo, Dumnezeu I-a trimispe arhanghelul Gabriel sa-l aduca pe Enoh, "

Vreme de treizeci ~i trei de ziJe Eooh a fost ins~t in toatecuno~tintele ~i toate evenimentele din trecut ~i viitor, apoi a fostreadus pe Parnant de un Inger "foarte rece", In total, el a Jipsitde pe Pamant ~aizeci de zile. Oar s-a intOTSnumai ca sa-i invetepe tin sal teglle ~l porunclle; trelZecl oe zue UUJTda\:a;d d JU;)lluat din nou la cer, de data aceasta pentru totdeauna..

Scrisa atat ca testament personal, cat ~i, probabil, ea istorie,Cartea etiopianii a lui Enoh, al carui titlu original a fost probabiJLumile lui Enoh, descrie dilatoriite sale spre Cer~i cafre ceJe pa-tru coltori ale Parnantului. Calatorind spre nord, "cafre capitoJdin nord allumii", a vazut ,,0 scula minunata ~i sfiiota", tara insaa preciza despre ce este vorba. ~i a viizut acoJo, Ja fel ca in C3-

- - - _.-

!r.9!.~ cf!rI 45

patul vestic, "trei porti ale cerului deschise" in fiecare loc, princare lapovita ~ininsoarea, raceala ~iinghetul intrau in lume.

,,~i de acolo am plecat spre sud la capatul Parnantului" ~iprin portile Cerului de acolo veneau ploite ~i roua. ~i de acoloam pornit catre portite de la rasarit, prin care intra stelele ~i-~iurmeaza cursul.

Oar misterele ~i secretele trecutului ~i viitorului i-au fostd~zvaluite cand a ajuns "in rniezul Pamantului". "Miezul Pa-mantului" era locul viitorului Templu al lerusalimului. In cala-toria catre rasarit, Enoh a ajuns la Pornul Cunoa~teriiBinelui ~iRaului; la apus, i s-a aratat Pornul Vietii.

In calatoria spre rasiirit,Enoh a traversat munti ~i pustiuri,a vazut ape izvorand din rnunti acoperiti de nori ~igheati ("apacare nu curge") ~icopaci de diverse arorne.Mergand ~i rnai spreest, Enoh a ajuns pe varfuri"leunui rnunte de langa Marea Eri-treana (Marea Arabiei ~iMarea Ro~ie).Continuand, a trecut deZotiel, ingerul care piizea intrarea in Paradis, ~ia ajons in "Gra-dina DrePtilor".Acolo, printre alti copaci placuti la infciti~are,seafla "Pornul Cunoa~terii Binelui ~i Raului", Era inalt" cat unbrad, frunzele ca de carob, iar fructele ca ciorchinii de viti. laringerul care era cu el i-a confirmat ca este chiar pornul din alecarui fructe au mancatAdam ~iEva inainte de izgonirea din gra-dina Edenului.

In calatoria catre apus, Enoh a ajuns la "un monte ce suflafoc ~iardea zi ~inoapte". Dincolo de el a ajuns intr-un loc incer-cuit de rnunti despartiti de "rovine mari ~iadanci". Din rnijlocul

.J_Ava 0.7"'"....'-&.& _..A y t' , ,,_ _ _ _..

tron, iar porniplacut-rnirositoriinconjurau tronul. ~i printre ei seafla un porn pe care nu-l rnai rnirosisern vreodata... cu fructelece serniinaucu cele ale curmalului".

Ingerul care it insotea i-a explicat ca rnuntele din mijloc "vafi Tronulpumnezeului Celui Ve~nic,atunci cand se va pogori peParnant". Cat despre pomul ale carui fructe erau ca de curmal, aspus:

Page 24: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

46 / Zecharia Sitchin-------

De acest pom mirositor nici un muritor nu are voiesa se atinga pana la Judecata de Apoi...Fructele sale vor fi hrana celor ale~i...Mirosullui va fi in oasele lor~i vor trai viala lungii pe Pamant.

In timpul acestei dilatorii, Enoh a viizut "cum acestor in-geri Ii se dau funii lungi ~i ei i~i iau aripi ~i apoi pleaca sprenord". ~i cand Enoh a intrebat ce inseamoa astea, ingerul i-aspus: ,,Au plecat sa masoare... vor aduce masura celor drepti in-tre drepti... ~iaceste masuri vor dezvalui secretele Pamantului."

Vizitand toate locurile secrete de pe Pamant, a venit vremeaca Enoh sa urce la Cer. ~i, la fel ca altii dupa el, a dus pe "unmunte al carui van ajungea la Cer" in "Tara Intunecata".

$i ei (ingerii) m-au luat intr-un loc in care toli erauca ni~te jlacari arzande ~i, cand doreau, apareau ca oa-meni.

$i m-au dus intr-un loc intunecat .# la un munte, alcarui varf ajunge la cer.

$i am vazut camerele luminarii/or ~i comorile stele-lor ~i ale tunetelor, iar in adancime erau arcuri de foc $i

sageli de foc, $i un scut de foc $i 0 sabie de foc, toate dintrasnete.

Daca, intr-un moment similar, Alexandru nu reu~ise sa atin-ga nemurirea fiindca el 0 cautase in ciuda destinului ce-i fusese'-"-"_:., C~~l, "<-"'m..n"!:1f!:lT"!lonilnranoi. a fost intampinat cubinecuvantarea dumoezeiasca. Astfel, in acest moment, a tostconsiderat demo sa fie acceptat; a~a ca "ei (ingerii) m-au dus laApele Vietii".

Apoi el a ajuns la "Casa Focului":

Treptespre ~er /47

$i am mers pana am ajuns aproape de un zid care

fusese jacut din cristale $i era inconjurat de limbi de foc;~i a inceput sa mi sa faca frica.

$i am mers in limbile de foc $i m-am apropiat de 0casa mare care era construita din cristale; iar zidurile

casei erau ca 0 podea de cristal, iar postamentul era decristal. Tavanul era ca un drum de stele ~i trasnete, iar

intre ele erau heruvimi de foc, iar cerul de deasupra lorera ca apa.

Unfoc arzand inconjura casa ~iportalurile luminaude jlacari. .

$i am intrat in acea casa ~i era fierbinte ca un foc $i.rece ca gheafa...

$i am avut 0 viziune: dillcolo mai era 0 casii mai

mare decat prima ~i u~a ei era deschisa pentru mine ~i eraconstruita din jlacari...

$i m-am uitat inauntru $i am vazut lin tron dumne-zeiesc: era ca de cristal, iar rofile sale ca soarele de stra-lucitoare; ~i acolo era infiili$area unui heruvim.

$i de sub tron ie~eau jlacari $i nu puteam ca sa mauit sub el.

Ajungand la ,,raul de foe", Enoh a fost luat.Putea vedea intregul Pamant - "gurile tuturor raurilor Pa-

mantului ~icolturile Pamantului ~iaripile Piimantului care pur-tau norii". Ridicandu-se~i mai sus, a ajuns "unde vanturile in-tind boltile Cerului ~i fac rotundul soarelui ~i la toate stelele".T T~I:_A ,.1 1 ~nlT ;lnT"" !I !linn" ..ne firmamentul Cerului"

de unde putea vedea "capatul Pamantului".De acolo, putea vedea in intregime cerul ~icele ~pte stele

striilucind ca ni~te munti" - ,,~apte munti de piatra minunata".De unde vedea el toate acestea, "trei erau catre est" unde era 0regiune de "foc ceresc"; acolo, Enoh vedea ridicandu-se ~icobo-rand "coloane de foc" - eruptii de foc "ce erau peste masurii delucitoare, toate la fel in latime ~i lungime". Pe partea cealalta,

._- - -

Page 25: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

48 I Zecharia Sitchin---

II

alte trei corpuri cere~ti "se gaseau spre sud"; acolo, Enoh a vazut

"un abis, un loe ce nu avea finnamentul Cerului deasupra ~i niciPamant dedesubt... era un loc got ~i infrico~ator." Cand I-a in-trebat pe Inger ce este acolo, acesta i-a raspuns: ,,Acolo au fostIacute cerurile... este capatul Cerului ~i Pamantului, este inchi-soarea stele lor ~i adapostul cerului".

Steaua din mijloc "ajungea la cer ca Tronul Jui Dumnezeu".Parea Iacuta din alabastru, iar "in varf era un safir", steauaarzand "ca un foe".

Calatorind spre ceruri, Enoh spwle: "Am mers pana inhaos. ~i acolo am viizut ceva infrico~ator". Ceea ce vazuse erau"stelele cerului legate impreuna". Jar ingerul i-a explicat: "Aces-tea sunt stelele care au incalcat poruneile Domnului ~i vor staacolo pana vor trece zeee mii de ani."

incheindu-~i consemnarea calatoriei la Cer, Enoh spune:.,$i eu, Enoh, singur am vazut srar~itul tuturor lucrurilor ~i niciun om nu va vedea ce am vazut eu." Dupa ce a fostinstruit in

Cer, el a fost trimis inapoi pe pamant pentru a impartii~i cuno~-tintele ~i eelorlalti oameni. Pentru 0 perioada de timp nespecifi-cata, "Enoh a fost aseuns ~i nici unul din copiii oamenilor nu a~tiut unde este, unde statea ~i ce s-a petrecut cu el". Dar cand s-aapropiat potopul, el ~i-a scris invataturile ~i I-a SIatuit pe strane-potul sau Noe cum sa fie demn de alegere ~i salvare. Dupa ace-ea, Enoh a fost inea 0 data ,,ridicat la cer dintre cei care locuiesc

pe Pamant. A fost ridicat intr-un car al Duhurilor ~i «numele»sau a disparut dintre ei".

III

CALATORIA FARAoNULUICATRE VIATA DE APOI,

Aventurile lui Alexandru ~i cautarea striimo~ilor nemuritoricontin in mod cert elemente care imitau experientele acestora:pe~teri, ingeri, focuri subterane, care ~i cai de foe. Dar la fel declar este ca, in secolele de dinainte de era cre~tina, se credea (decatre Alexandru sau istoricii sai, ori impreuna) ca daca cinevavrea sa devina nemuritor trebuie sa emuleze faraonii. egipteni.

Astfel, in pretentia lui ca este urma~ul unui zeu, Alexandrua ales 0 complicata afinitate cu 0 zeitate egipteana, ~i nu unacare, probabil, ar fi fost mai simpla, cu una locala greaca. Esteun fapt istoric, nu 0 legendii, faptul ca Alexandru a gasit necesarca, in loc sa-i urmareasca pe persani in Asia Minor, s-a dus inEgipt pentru a gasi 0 dovada a presupuselor sale "rude" divine ~ide acolo sa inceapa cautarea Apelor Vietii.

Daca evreii, grecii ~i alte popoare ale antichitatii au legendedoar despre cateva persoane care au scapat de soarta lor de mu-ritori cu ajutorul zeilor, egiptenii au Iacut din acest privilegiu undrept. Nu un drept universal, nu un drept rezervat celor drepti, ciunul rezervat numai regelui, faraonului, pentru singurul merit dea fi stat pe tron. Argumentapa aceSlUl Wt:pL Cia \.oal-'l~Ul~~"'b: ~:

Egiptului nu au fost oameni, ci zei.TraditiiJe egiptene sustin ca in vremuri imemoriale "zeii

din Cer" au venit pe Pamant dintr-un "disc celest" (Fig. 7). CandEgiptul a fost inundat de ape, "un mare zeu a venit (pe Piimant)

, la inceputuri" ~i, literalmente, a ridicat tara de sub ape ~inoroi,indiguind Nilul ~iIacand numeroase lucriiride drenaj ~iregula-rizare a cursului (de atunci Egiptul fiind numit "Pamantul ridi-

Page 26: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

50 / Zecharia Sitchin- -- '- - - ---

9

I PtahoJ V;)Ul;)

9 Ra-~oimul12

~

2

Discul celest ~izeii Egiptului2 Ra-Amon 3 Thot 4 SekerU lUllS l:U norus I l~epmys I:S Hathor

I0 Horus-~oimul II Seth-MagarulThot-Ibis I3 Hathor

15

10

---

3

6 7

11

Fig. 7

12

.

8

13

!,!!p~.p"re cerJ 5!

,

cat). Acest zeu vechi se numea PTAH - "Cel care dezvolta". Se

considera ca a fost un mare savant, un maestru inginer ~i arhi- .

teet, me~terul-~efal zeilor, care a avut un rol chiar in creareaomului. Instrumentul sau este descris frecvent ca un bat gradat,asemenea celor utilizate de topografii de astiizi (Fig. 7).

Egiptenii cred ca Ptah s-a retras spre sud, de unde a conti-nuat sa supravegheze apele Nilului cu ajutorul unor mecanismeinstalate intr-o pe~teriiaflaHila prima cataracta a Nilului (Ioculactualului baraj de la Aswan). Inainte de a pleca, a construit pri-mul ora~subteran ~iI-a nurnit AN, in onoarea zeului cerului (bi-blicul On, pe care grecii il numesc Heliopolis). Acolo I-a instalatpe primul conducator divin al Egiptului, RA, fiul sau (numitastfel in onoarea globului celest).

Ra, mare "zeu al Cerului ~ial Pamantului", a pus sa se con-struiasca la An un mare altar, unde era adapostit ben-ben-ul,"obiect sacru" in care se spune ca ar fi venit el pe Pamant.

Apoi Ra a impartit regatul intre OSIRIS ~i SETH. Insaaceasta impartire nu a dat roade. Seth a cautat sa-I detroneze ~isa-Iomoare pe fratelesau. Dupa multe manevre,Seth a reu~itsa-Ipacaleasca pe Osiris sa intre intr-o lada pe care a inchis-o bine~i a aruncat-o in mare. ISIS, sora ~i sotia lui Osiris, a reu~it sagaseasca lada, undeva pe tarmul Libanului de astiizi. I.-a ascuns~i s-a dus sa ceara ajutorul. celorlalti zei pentru a-I readuce laviata, insa Seth I-a descoperit ~i a taiat corpul in bucati, pe carele-a impra~tiat prin toaHi tara. Ajutata de sora ei, NEPHTYS,Isis a reu~it sa gaseasca toate bucatile (cu exceptia falusului) ~i

,., . " . 1 &'"1 : ,;; ,.111_1u,.,. , -_. u ... .

Dupa aceea, Osiris a trait in Cealalta Lurne, printre ceilaltizei. Despre el, scrierile sacre sustin ca:

A intrat pe porfile secrete

Spre gloria zeilor celor ve~nici,Pii$ind cu el, care striiluce~te la orizont,Pe calea lui Ra.

.- -'--'- _.

Page 27: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

52 / Zecharia Sitchin-'- - ---

Locullui Osiris pe tronul Egiptului a fost luat de HORUS,fiul sau. Gind I-a nascut, Isis I-a ascuns in trestiile Nilului ca sanu fie gasit de Seth. (A~acum se va intampla ~icu Moise.) Insabaiatul a fost mu~catde un scorpion ~i a murit. Imediat, mamalui a apelat la zeita THaT, ce avea puteri magice. Thot, care seafla in cer, a venit pe Pamant cu "barca anilor cere~ti"a lui Ra~iI-a readus pe Horus la viatii.

Crescand, Horus I-aprovocat pe Seth. Lupta s-a dus atat inCer, cat ~i pe Pamant. Horus a atacat cu un Nar, termen care in

OrientulApropiat insemna "stalp de foc". Desene din timpul pe-rioadei pre-dinastice arata aceste care ca fiind ni~teobiecte cilin-drice cu 0 coada ~i aripioare ~i un cap din care ies raze, ase-menea unui submarin de astazi (Fig. 8). In fafa, Nar-ul avea

doua faruri sau "ochi", care, conform legendelor egiptene, i~ischimbau culorile de la albastru la ro~u.

Batalia inclina cand de-o parte, cand de cealalta ~ia duratcateva zile. Horus tragea in S~th din Nar cu ni~te "harpoane"speciale ~i I-a ranit, Iacandu-I sa-~ipiarda testiculele. In biitaliafinala, deasupra peninsulei Sinai, Seth a tras in Horus cu 0 raza

~iacesta ~i-apierdut un "ochi". Marii zei au impus armistitiul ~iau tinut un consiliu. Dupa parlamentari indelungate, zeul Pa-mantului a decis sa-i dea Egiptullui Horus stabilind ca el estemo~tenitorullegal in linia Ra-Osiris. (De atunci incolo lui Horusis-au atribuit insu~iride ~oim, in timp ce Seth era indicat ca 0zeitate asiatica, simbolizat de un magar, animalul de povara alnomazilor - Fig.7.)

Urcarea lui Horus pe tronul reunit al celor doua fari (Egip-1.J ~ . T"'" . " .. , ... ,

. - _u;_ -o-r'-' -_ ~vu/'" u.. U..;')lUUd cglplUIUl ca punc-tul de la care domnia primea legatura divina, fiindca fiecare fa-

Fig.8

T!!!Ete spre ce':..{53

raon era desemnat succesor allui Horus ~iocupator al tronuluilui Osiris.

Din motive neclare, domnia lui Horus a fost urmata de 0perioada de haos ~ideclin, care nu se ~tiecat a dural. in cele dinurma, in jurul anului 3200 LCh. 0 ,,rasa dinastidi" a sosit inEgipt ~iun anume Menes a ureat pe tronul Egiptului reunificat.Atunci au acordat.zeii Egiptului civilizatia ~i ceea ce numimastazi religi~. Regatul inceput de Menes a continuat vreme dedouiizeci~i~asede dinastii de faraoni, panii la cucerirea persanadin 525 LCh. ~iapoi cea greaca ~i romana.

Cand Menes, primul faraon, a infiintat regatul unifieat, el aales un punct pe Nil, la sud de Heliopolis,ca loc al capitalei celordoua Egipturi. Emulcindoperele lui Ptah, el a infiintat Memphispe 0 colina artificiala ridicata din apele Nilului ~ia dedicat toatetemplele din ora~ lui Ptah. Memphis a riimas centruI politico-religios al Egiptului vreme de aproape 0 mie de ani.

Pe la 2200 LCh.asupra Egiptului s-a abatut 0 serie de cala-miHitia caror natura nu este foarte clara pentru savanti. Uniiconsidera di tara a fost ocupatiide invadatoriasiatici care au duspopulatia in scIavie~iau intrerupt adorarea zeilor. Ceea ce a mairamas din independenta Egiptului.s-a coneentrat in Egiptul deSus. Cand ordinea a fost restauratii, cca. 150 de ani mai tarziu,puterea politico-religioasa a fost transferam la Teba un ora~vechi, dar pana atunci lipsit de importantii.

Zeul sau era AMEN - "eel ascuns" -, chiar zeul Anunon peeare Alexanqru it considera adeviiratul sau tam. Ca zeitate su-prema el era adorat sub numele de Amen-Ra - "ascunsul Ra" ~i- - - ~.IlU ~~l~ lUcU LC \,,1d.1 Ud,\"d f;;la vVlva u,", (.u.,,""J.U'l&.I.",", U-.u.& u._u.&& u_ un..

tive devenit "invizibil" sau "aseuns", ori de 0 aim zeitate.Grecii numeau ora~ulTeba Diospolis "o~ullui Zeus'" fi-

indca it echivalau cu zeul lor suprem Zeus. Acest lucru i-a m-lesnit lui Alexandru afilierea cu Ammon ~i la Teba s-a griibit eldupa ce a primit oracolullui Ammon la Siwa.

Aeolo, la Teba ~iin imprejurimile lui (cunoscute acum subnumele de Kamak, Luxor, Dier-el-Bahari), Alexandru a gasit

- ~ __ I

Page 28: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

54 / Zecharia Sitchin-- -.-------

numeroase monumente ale lui Ammon - impresionante ~i inziua de astazi, cu toate di sunt goale ~iin ruine. Ele au fost con-struite in cea mai mare parte de catre faraonii dinastiei a XII-a,printre care se afla probabil ~i"Sesonchusis" care cautase ApeleVietii cu 1500 de ani inainte de Alexandru. Unul din acestetemple colosale a -£ostconstruit de regina HatshepstlUt,desprecare se spune ca a fost fiica lui Ammon.

Astfel de lucruri nu erau neobi~nuite. Pretentia faraonuluila un statut divin era argumentata uneori nu numai pe faptul caocupa tronullui Osiris, ci ~ipe faptul ca era fiul sau fiica cutaruizeu sau cutiirei zeite. Savantii considerii ca astfel de declaratiiaveau numai valoare simbolica, insii unii dintre faraoni - in spe-cial cei din dinastia a V-a - sustineau di erau, fizic, fiii zeuluiRa, niiscuti din impreunarea zeului cu fiica preotului templuluisau.

Alti faraoni i~isustineau ascendenta lor divinamult mai so-fisticat. Se spunea ca Ra se incarna el insu~iin faraon, prin acestsubterfugiu puHindu-seculca cu regina. Astfel, mo~tenitorul latron putea pretinde legiituradirecta cu Ra. Dar dincolo de aces-tea, fiecare faraon era considerat din punct de vedere teologic 0inca~are a lui Horus ~i, prin extensie, fiu al zeului Osiris. inmod corespunziitor, faraonul avea dreptul la viatii ve~nicaase-menea lui Osiris, prin inviere din morti.

Acestui cere voia sa i se alature Alexandru.

Se credea cii Ra ~i alti zei neniuritori traiau ve~nic fiindcareintinereau. Astfel, faraonii purtau nume insemnand, de exem-plu, "eel care se na~te de mai multe ori", "nascut de mai multe

. ..". t " -.. ..on" 7130.. ,..0.9"' , ...;.. _ &&&...,...'fa UU.UI.U.l11VI UJ-

I'

vine. Din aceastii cauzii, incercarea faraonului de a ajunge laviata de apoi presupunea ajungerea in liica~ulzeilor, astfel incatsii se impiirtii~eascadin alimentele divine.

Incantatiile antice solicitau zeilor sii-~iimparta cu eel dece-dat hrana lor: "Luati-l pe acest rege la voi, ca sa miinance cemancati voi, ca siibea ce beti voi, ca sii triiiasciiunde triiitivoi."~i mai specific este un text din piramida lui Pepi:

.

Trepte spre cer /55

Dati voi de mancare Lui Pepi

Din mancarea sfantii

Mancarea voastriive$nicii..

Faraonul decedat spera sii-~i obtinii alimentele ve~niciei din

liica~ullui Ra, pe "Steaua Nepieritoare". Acolo, in mitieul "Campal Ofrandelor" sau "Campul Vietii", cre~tea "Planta Vietii". Un

text in piramida lui Pepi I descrie cum acesta trece de gardienicu infiiti~are de "piisiiri impiinate" pentru a fi primit de emisariilui Horus. Cu ei

A ciiLiitorit La MareLe Lac

Unde se pogoarii Marii zei.

Cei Mari de pe Steaua Nepieritoare

I-au dat Lui Pepi PLanta Vietii

din care ei fnsu$i triiiesc

Ca $i el sii triiiascii pe veci.

Reprezentiiri egiptene aratii cum in Paradis decedatul (une-ori impreunii cu sotia) bea Apa Vietii din care cre~te pomul Vie-tii (Fig. 9). .

#t~

Fig.9

Page 29: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

56 / Zecharia Sitchin---" ----_._-

Destinatia era locul ~terii lui Ra, unde acesta se intorsesede pe Pamant. Acolo, Ra ins~i era intinerit sau "retrezit" cuajutorul Zeitei Celor Patru Ulcele, care ii oferea periodic un eli-

xir. Speranta regelui era ca aceea~i zeita sa-i ofere ~i lui elixirul~i "astfel sa-i invioreze inima". In aceste ape, numite "Apele Ti-neretii", fusese inviat Osiris. Astfel i s-a promis decedatului regePepi I ca i se va oferi 0 noua tinerete: "Ti se va intoarce tinereteain apele al camr nume este Apele tinerelii."

Inviat in viata'de apoi, chiar reintinerit, faraonul intra intr-ovia!ii paradisiaca: "Viata lui e printre zei; apa lui e vinul, ca cel allui Ra. Ce mananca Ra, ~i el mananca; ce bea Ra, ~i el bea." ~i, cadupa 0 ~din!ii de psihoterapie din secolul XX, faraonul "doarmesanatos in fiecare zi... ~i astiizi arata mai bine decat ieri".

Faraonul nu parea deloc deranjat de paradoxul ca mai inmitrebuia sa moarii pentru a ajunge nemuritor. In calitate de conduca-tor suprem al celor doua Egipturi, el se bucura de cea mai buna via-!ii, iar invierea in randul zeilor era 0 perspectiva ~i.mai atragatoare.Pe langa asta, numai corpul pamantesc urma' sa fie imbalsamat ~iingropat, fiindca egiptenii credeau ca fiecare persoana poseda unBa, ceva similar cu ceea ce noi numim "suflet", care se ridica la cer

dupa moarte, ~i un Ka - tradus de obicei ca "dublu", "spirit ances-tral", "esen!ii", "personalitate" - prin care furaonul era mutat inviata de apoi. Samuel Mercer, in introducerea sa la textele pirami-delor, considera ca acest ,,!(a" trebuie considerat personificareamuritoare a unui zeu. Cu alte cuvinte, conceptul implica existenta

in om a unui element divin, un dublu celest sau zeiesc care i~iputea__1.__ ...

--,- - . --;- -- -.1"''''&.

Dar, de~i viata de apoi era po sibil a, nu se ajungea la ea cu

~urinta. Regele decedat trebuia sa parcurga un drum lung ~igreu, trebuia sa treaca prin pregatiri ceremoniale elaborate inain-te de a se putea imbarca in calatoria lui.

Zeificarea faraonului incepea prin purificarea sa ~i includeaimbalsiimarea' (mumificarea), astfel incat decedatul sa ii semenelui Osiris cu toate membrele legate. Faraonul imbalsamat era

[,-epte spre cer / ?2

purtat intr-o procesiune funerarii catre 0 structura ce avea in viirfo piramidii, in fata ciireia era ridicat un stiilp oval (Fig. 10).

In acest templu funerar se performau 0 serie de ritualurimenite sa aduca acceptarea faraonului la capatul caIatoriei. Ce-remoniile, numite in textele funerare "Deschiderea gurii", erau

supervizate de un preot Shem - intotdeauna reprezentat imbracatintr-o piele de leopard (Fig. 11). Savantii cred ca ritualul eraexact ceea ce numele sau implica: deschiderea gurii mumiei saua unei statui de catre preot cu ajutorul unei unelte de fier. Esteclar insa ca ceremonia avea rolul simbolic de deschidere pentrudecedat a "gurii" sau a Portii la Cer.

Mumia era legatii apoi cu multe fii~ii de material ~i era

acoperita cu masca mortuara de aur. AstfeI, atingerea gurii (sau

,

Fig.10

Fig.JJ

Page 30: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

58 / Zecharia Sitchin-----

cea a statuii regelui). nu putea fi decat simbolidi. Intr-adevar,preotul nu cerea decedatului, ci zeilor sa "deschida gura" astfelincat faraonul sa ajunga la viata ve~nidi. Apeluri speciale se m-ceau catre "ochiul" lui Horus, pierdut de el in batalia cu Seth, safaca gura sa se deschida "ca regelui sa i se deschida calea catreCei Stralucitori ~i lor sa Ii se alature".

Mormantul pamantesc (deci temporar) al faraonului - con-form textelor antice ~i descoperirilor arheologice ...;.. avea 0 u~afalsa pe latura estica, astfel incat sa apara ca 0 u~a, fiind insa zidsolid. Purificat, cu toate membrele legate, cu "gura deschisa",faraonul era imaginat apoi ca ridicandu-se, scuturandu-se depraful pamantesc ~i ie~ind pe u~a falsa. Conform unui text care

trateaza pa~ii procesului de inviere.; faraonul nu putea trece dezidul de piatra singur. "Acum stai la u~a care-i tine inapoi pe oa-meni", spune textul, pana cand "cel care este stapan" - un me-sager divin responsabil cu aceasta sarcina - "vine la tine. Te iain brate ~i te duce in cer, la tatal tau."

Ajutat de acest mesager divin, faraonul ie~ea din mormant

prin u~a falsa. ~i preotii izbucneau in incantatii: "Regele a pomitspre Cer! Regele a pomit spre Cer!"

Regele a pornit spre Cer!

Regele a pornit spre Cer!

Pe aripile vantului, pe aripile vantului.Nimic nu-I opre~te;

De nimeni nu e impiedicat.Regele este sillgur, Jiu al zeilor.

... ..10. r /. .,. ~" ..1.4'..0 ~\.u,

Of ran dele vor veni din Cer.

Regele este "Cel Care Vine Din Nou H.

Dar, inainte ca regele decedat sa poata pleca la cer sa ma-

nance ~i sa bea alaturi de zei, el trebuia sa faca 0 calatorie peri-culoasa. Tinta era 0 tara numita Neter-Klzert, "Tara Zeilor Mun-telui". Uneori era reprezentata in hieroglife adiiugand la

---..----

.!!'el!!!P-~~~~~

simbolul zeului (Neter) 1 pe cel al unei barci :l. Pentrua ajunge in acea tara, faraonul trebuia sa traverseze un lung ~i latLac al Trestiilor. Aceste ape mla~tinoase puteau fi travers ate nu-mai cu ajutorul unui "barcagiu divin", insa acesta nu-l trecea pefaraon mra sa-i puna 0 serie de intrebari despre originea sa: CeI-a mcut sa creada ca are dreptul sa traverseze? Era fiul unui zeusau al vreunei zeite?

Dincolo de lac, dincolo de un de~ert ~i un lant de munti,dincolo de. tot [elul de zei paznici, se afla Duat, un "Laca~ alcelor care se ridica la Cer", ale carui localizare ~i nume i-au ne-dumerit pe savanti. Unii il considera Lumea lui Neter (a spirite-lor), acolo unde regele trebuie sa ajunga, asemenea lui Osiris.Altii cred ca este Lumea Subterana ~i, intr-adevar, multe dinscene Ie ce 0 reprezinta inmti~eaza tunele ~i pe~teri cu zei invizi-bili, ape fierbinti, lumini ciudate, u~i care se deschid singure.Acest tinut magic era impartit in douasprezece Parti ~iera traver-sat in douasprezece ore.

Duat era ~i mai uluitor, fiindca, in ciuda naturii sale terestre(se ajungea la el dupa traversarea unei trecatori montane) sau aaspectului subteran, numele sau era scris hieroglific cu 0 stea ~iun ~oim ca determinanti ai sai JI<~C2;., sau, mai simplu, ca 0stea in interiorul unui cerc ~, ceea ce indica 0 asociere celestasau divina.

Oricat de uimitor ar parea, este adevarat ca textele pira-midelor care urmaresc drumul faraonului catre viata de apoiconsidera ca problema oamenilor 0 constituie faptul ca nu pu-teau zbura asemenea zeilor. Un text trateaza aceasta problema ~i--1--::. .: ~- A~..;:+~n~..' ()"'T"'";; ,mnt inornnMi 7.p.iizhoara. Faca acest rege sa zboare la Cer; ca sa se alature fratilor sai zei."Un text din piramida lui Teti exprima speranta regelui ~i apelulsau catre zei in cuvintele:

Oamenii cad,Ei nu au nume.

fa-I pe regele Teti de brale,

-_._.-

Page 31: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

60 I Zecharia Sitchin--.------

Du-l pe regele Ten la eer,

Ca el sa nu moara pe Pam ant asemenea oamenilor.

A~ ea regele trebuia sa ajungala ,.Locul Ascuns" ~isa traver-seze labirinturi subterane pam ajungea la un zeu care purta emble-ma Copacului Vietii ~i la un zeu care era ,,Mesagerul Cerului". Eiii vor deschide portile secrete ~i-I vor conduce la "ochiul" lui

Horus, 0 scam celesta - un obiect care i~i schimba culorile, de la

albastru la ro~ in funcfie de fuptul daea era sau nu "pomit". Apoi,el se transforma in ZeuI-~oim, ca sa poam zOOracatre viata de apoispre Steaua Nepieritoare. Acolo, Ra in~i if a~tepta:

P011ile Cerului s-au desehis pentru tine;

U~ile Loculu; Reee s-au desehis pentru tille.il vei gas; pe Ra ~teptandu-te.in va lua mana,

Te va duee la Altarul Dubtu al Cerulu;;Te va pune pe Ironullui Osiris...Veista pe el, ea un zeu imbraeat...

Printre eei ve~n;ci, pe Steaua Nep;eritoare.

Mult din ceea ce se ~tie astazi despre acest subiect provine dintextele piramidelor - mii de versuri combinate in sute de strofe,care au fost descoperite gravate sau pictate (in scrisul hieroglific alvechiului Egipt) pe pereti, cuIoarele ~i galeriile piramidelor a cincifamoni (Unas, Teti, Pepi I, Merenra ~i Pepi II) care au condusF.lrintuJde ne la 2350 i.Ch. Dana la 2180 i.Ch. Aceste texte au fost

sortate ~i numarate de Kurt S.etbe in Die altaegyptisehenPyramidentexte, care ramane sursa de referinta alaturi de textulenglez The Pyramid Texts at lui Samuel A.B. Mercer.

Miile de versuri par a fi doar 0 antologie de incantatiirepetitive, tara legatura intre ele,apeluri catre zei sau laudatii aleregelui. Pentru a intelege ceva din acest material, savantii auconceput toorii despre toologiile care se modificau in Egipt, unconflict, apoi 0 unificare intre 0 ,,religie sol am" ~i 0 "religie a

~~~l!!:!:..£er I 61

cerului", intre 0 suprematie a lui-Ra ~i una a lui Osiris etc., ara-tand ca avem de-a face cu un material ce s-a acumulat de-a lun-

gul mileniilor.Pentru ~colarii care vad in imensa cantitate de versuri 0 ex-

presie a unei mitologii primitive, expresi~ imaginatiei unor oa-meni infrico~ati de ~uieratul vantului ~i tunetul trasnetului, nu-mind aceste fenomene ,,zei", versurile raman confuze ~i incurcate.Dar aceste versuri, cade toam lumea de acord, au fost extrase describi din texte mai vechi ~i mai bine organizate, perfect inteli-gibile.

Inscriptiile ulterioare de pe sarcofage, ca ~i cele'<ie pe papi-rusuri (acestea din urma insofite de imagini) amta ca intr-adevarversurile, strofele ~icapitolele (purtand nume cum ar fi "Capitolulcelor care urea" au fost copiate din Cartea mortilor, care aretitluri ca Despre eeea ee este in Duat, Cartea Porfilor, Carteaee/or douii eiii. Savantii considera ca aceste "cacti" au fost varian-te ale doua opere anterioare: scrieri antice ce se refereau la cala-toriile celeste ale lui Ra ~i 0 sursa mai recenta care sublinia bi-necuvantarile vietii de apoi ale celor care is-au alaturat lui Osiris:mancarea, bauturile, placerile conjugale intr-un laca~ ceresc. (Ver-sete din aceasta din urma erau inscriptionate chiar ~i pe talismanein vederea atragerii "impreunarii cu femeia ziua ~i noaptea" saupentru "stamirea dorintei femeilor".)

Teoriile ~tiintifice lasa insa neexplicate aspectele magice aleinformatiilor oferite de aceste texte. "Ochiul lui Horus" este unobiect independent de acesta - un obiect in interiorul caruia re-~ele putea intra ~icare i~i schimba culorile. Exism barci care mergsingure, U~lcare se oesclllu :>U1l;;Wti, L"'~ ~... :...::.:::_:_ .=- __ ~::-

radiaza lumina. In lumea subterana, locuita chipurile numai despirite, apar "poduri" ~i "sarme de alama~'. Dar cel mai uluitordintre toate: de ce, daca transformarea famonului if duce in lumea

spiritelor, incantatiile spun ca ,,regele e in drum spre Cer II?Peste tot, versurile indica faptul ca regele urmeaza calea

zeilor, ca traverseaza un lac la fel cum a mcut-o un zeu, ca utili-zeaza 0 barca, asemenea lui Ra, ca urca la Cer "imbracat ca un

Page 32: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

"..., ,._-,~- -----

62 I Zecharia Sitchin4____._

zeu" etc. Astfel apare intrebarea daca nu cumva aceste texte nusunt fantezii primitive - mitologie -, ci relatari ale unor calato-rii simulate, in care faraonul imita ceea ce Iacusera zeii? Daca

aceste texte, inlocuind cu numele regehu pe cel al zeului, eraucopii ale unoni anteriQare care vorbeau nu de calatoriile faraoni-lor, ci de cele ale zeilor?

Unul dintre cei mai mari egiptologi, Gaston Maspero(L 'Archeologie egyptienne ~i alte opere), analizfu1d forma gra-maticala ~i alte dovezi, sugera ca textele piramidelor i~i au ori-ginea chiar la inceputul civilizatiei egiptene, poate chiar dinain-te de a fi ,transcrise in hieroglife. J.H. Breasted a ajuns mairecent la concluzia ca "un astfel de material a existat, chiar dacanu a ajuns pana la noi" (Development of Religion and Thoughtin Ancient Egypt). El a gasit in texte informatii despre conditiilecivilizarii ~i alte evenimente care maresc veridicitatea textelor capurtatoare de informatii reale ~i nu de fantezii. "Pentru cineva cu

Fig.J2

!!!!Ete ~p:.e ce.r.LfEI

I

I

I

!!

atat de putina imaginatie, spune el, textele abunda in imaginicomplexe ale unei huni demult disparute, ale carei reflectiisunt."

Luate impreuna, textele ~i ilustratiile descriu 0 calatorieditre un tinut care incepe la suprafata pamantului, duce sub pa-mant ~i se incheie in cer, alaturi de zei (Fig. 12).De aici hiero-glifele care combina functiile subterane cu cele celeste.

Au ajuns faraonii cu adevarat la cer? Chiar ~i egipteniiantici in~i~isustineau nu calatoria corpului, care era mumificat,ci a lui Ka.

Oar daca textele reflecta 0 lume care a existat intr-adevar ~ifaraonii nu Iaceau altceva decat sa lmite ceva ce s-a petre cut demult, in preistorie?

Sa pornim impreuna pe calea zeilor.

I

;f'!

Page 33: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

IV

TREPTE SPRE CER

Sane imaginam in magnificul templu funerar al faraonului.Dupa ce I-au mumificat ~i pregatit pe faraon pentru calatoria sa,

preotii shem se roaga acu"! zeilor sa deschida regelui calea ~ipoarta. Mesagerul divin a sosit de partea cealalta a portii false,gata sa-I duca pe faraon dincolo de zidul de piatra.

Ie~ind pe u~a falsa, faraonul este instruit sa pomeasca spreest. Era avertizat in mod explicit sa nu pomeasca spre vest: "Ceice pomesc intr-acolo nu se mai intorc!" Tinta sa era Dual, in"Tara zeilor munteIui". Acolo trebuia sa intre in "Marea Casa aCelor Doi... Casa Focului", unde, "dupa noaptea numararii ani-lor", unna sa fie transfonnat in fiinta divina ~i sa urce in "parteade rasarit a Cerului".

Primul obstacol in calea regelui era Lacul Trestiilor - 0 in-tinsa zona mla~tinoasa alcatuita din cateva lacuri. In mod simbo-

lic, primea binecuvantarea zeului gardian sa traverseze lacul prindespartirea apelor (Fig. 13). In mod fizic, trecerea era posibilaprin existenta Zeului Bacului, care ii transporta pe zei intr-obarca Iacuta de Khnum, me~terul zeilor. Dar Zeul Bacului statea

Fig.13

Trepte $pre cer I 65

I

pe malul celalalt ~iregele trebuia sa-l convinga de faptul ca aveadreptul sa fie trecut.,

Zeul Bacului it intreba pe faraon despre originea sa. Era fiulunui zeu sau al unei zeite? Era inscris in ,,Lista celor doi marizei"? Faraonul explica. ca este "samantA divina" ~i dadea asigu-ran asupra credintei sale. In unele cazuri, functiona. in aIte cazuri,trebuia sa faca apella Ra sau la Toth pentru a-I trece. In acestecazuri, barca ~i vaslele sale veneau la viap. ca prin minune ~ibarca incepea sa se mi~te singura, la indicatiile regelui. Pe scurt,devenea autopropulsarn. Intr-un fel sau altul, faraonul reu~ea satreaca lacul ~i sa ajunga la "Cei doi care aduc cerul mai aproa-pe":

in barea se pogoara preeum Ra,La larmul cumpenei apelor.Regele vasle~te in barea hanbu,$i se indreapta spreCampia .. Celor doi care aduc cerurile mai aproape ",

in lara ee ineepe de dineolo de Lacul Trestiilor.

Lacul Trestiilor era situat la rasarit de domeniu1lui Horus.

Dincolo se afla teritoriul du~manului acestuia, Seth, "tArHeAsi-ei". A~a cum e de a~teptat la 0 asemenea granita sensibila, regeledescoperea ca este pazita de "gardieni ce poartii aparatori".Modul in care i~i purtau parol ace~tia era foarte straniu. "Negroca taciunele, era strans in ~uvite pe frunte, tamp Ie ~i la spate, iarin crestetul caDului aveau gaitane."

Combinand diplomatia cu fermitatea, regele i~i afirma dinnou originea divina, sustinand ca fusese chemat de "tatal meu,Ra". Se spune ca un faraon a recurs chiar la amenint3ri "lntiir-zie-ma, tu, ~i-ti voi smulge floacele alea caraghioase, ca pe pe-talele de lotus!" Altul chema zeii in ajutor. Pana la unna faraoniireu~eau sa treaca.

Regele parasea acum teritoriul lui Horus. Locul in care tre-buia sa ajunga - de~i sub egida lui Ra - se afla in stipamrea lui

Page 34: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

66 / Zecharia Sitchin

Seth. Tinta era 0 zona muntoasa,Muntii Rasaritului (Fig. 14).Dru-mul sau ducea catre 0 trecatoareintre doi munti, "Cei doi munticare se tern de Seth". Dar maima-

inte trebuiasa treaca0 zona de~er-tica, un fel de no-god-Iand mtredomeniile lui Horus ~iSeth. Toc-mai cand tonul ~iritmul strofei seintete~te, vestind apropierea delocul ascuns unde se afla portile

cerului, regele este din nou oprit de paznici. "Unde mergi?" esteintrebat.

Sprijinitorii sai raspund: "Regele merge la cer, ca sa aibaviata ~ibucurie ve~nice,ca regele sa-I vada pe tatallui, ca regelesa-l vada pe Ra." In timp ce paznicii inca pregeta, regele i~iple-deaza cauza: "Deschide bariera, ridic-o ~ilasa-ma se trec aseme-nea zeilor!"

Venind din Egipt, domeniullui Horus, regele ~i cei care iIajuta ~tiu ca e nevoie de prudenta. Multe versuri ~i strofe suntdedicate explicarii neutralitatii regelui in razboiul dintre zei.Regele este prezentat pe de-o parte ca "nascut din Horus, la nu-mele caruia Pamantul se cutremurii", iar pe de alta "conceput deSeth, la numele caruia Cerul se cutremura". Regele subliniazanu numai rudenia cu Ra, ci ~i faptul ca "se deplaseaza in slujbalui", avand astfel un fel de permis de libera trecere din partea ce-lei mai inaIte autoritati. Pe ocolite ~icu 0 abila subtilitate, textularata ca cei doi zei au tot interesul ca regele sa-~icontinue cala-WI,a, ulUu\"a 1UUIUU:SlgurKa va aprecla aJutorul acordat de eiunuia care vine in serviciul sau.

In cele din urma, granicerii domeniului lui Seth iI lasa sa

treaca. Sustinatorii regelui au grija ca el sa r~alizeze importantamomentului:

~I:;:~':::c'If

Fig. 14

-I

I

II

I

!!!f!}~re cer / 67

Acum e~ti in drum spre locurile inaltein tara lui Seth. .

in tara lui SethVeifi a~ezat intr-un loc inaltPe inaltul copac al Cerului de Riisiirit .

Pe care stau zeii.

I

I

II

Regele a ajuns la Duat.Duat fusese conceput ca un Cerc al

Zeilor, complet inchis (Fig. 15), in varfulcaruia se afla 0 deschidere spre cer (simbo-lizata de zeita Nut) prin care Steaua Nepie-ritoare (simbolizata de Discul Celest) puteafi ajunsa. Alte surse sugereaza in realitate 0vale mai alungita sau ovala, inconjurata demunti. Prin acest tinut curgea un rau Fig. 15impartit in mai multe brale, insa in cea mai mare parte a timpuluinu era navigabil, a~a ineat barca lui Ra trebuia utilizata ca "barcade pamant" (sanie).

Duat era impartit in douasprezece diviziuni, descrise varia-bit ca fiind campuri, campii, zone incercuite de ziduri, pe~terisau caverne, incepand deasupra pamantului ~i continuand subpamant. Regele avea nevoie de douasprezece ore pentru a traver-sa acest tinut incantator. Acest lucru era posibil fiindca Ra puneala dispozitia regelui barca sa magica, in care calatorea alaturi dezeii care iI ajutau.. Existau ~apte trecatori in muntii care inconjurau puat, iar~ ... t.. t 1"1 A ." " . 1 T"" . . ~ 110 .\ I' t. _

- --- -- --- ;---- -- --. -- -o"'r- I ..cJ~ ,-----

in muntii din vestul Duat), care erau numiti "Onzontul", ori"Cornul" sau "Locul Ascuns". Trecatoarea prin care mersese Raavea 220 atru lungime (cca. douazeci ~i ~apte de mile) ~i urmacursul unui parau. Insa acesta a secat ~i barca lui Ra a functionatca sanie. Trecatoarea era pazita ~i avea fortificatii "cu porti pu-ternice".

- ,- ----

Page 35: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

68 I Zecbaria Sitchin

J:araonul, ~a cum indica unele papirusuri, se indrepta spreo a doua trecatoare, mai scurta (cca. cincisprezece mile). Papi-rusurile care it infati~eaza pe faraon il arata trecand cu barca/sa-nia lui Ra printre doua varfuri muntoase, pe fiecare dintre eleaflandu-se un grup de doisprezece zei. Textele descriu un "Lac

cu ape clocotite" - ape care, in ciuda aparentei, sunt reci. Un foc

arde sub pamant. Locul are un putemic miros de "pucioasa", careindepiirteaza pasanle. Insii nu foarte departe este desenata 0 oaza.

Odata d~itii treciitoarea, regele intalne~te un alt grup de zei.,.Bine ai venit''' il inmmpina ace~tia. Sosise in a doua diviziune.

Este nwnita, dupa raul care 0 traverseaza, Ur-nes, nwne pecare unii istorici il echivaleaza cu Uranus, zeul grec aI cerului.Avand earn cincisprezece pe treizeci ~i noua mile, este IOcuita de

oameni cu paruI lung, care mananca doar came de magar ~idepindde zei pentru apa ~ .aIte alimente, fiindca zona este foarte arida.

Ban;a lui Ra se transformii din nou in "barca de pamant". Este undomeniu asociat cu zeul Lunii ~i cu Hathor, zeita de turcoaz.

Ajutat de zei, regele trece cu bine prin a doua diviziune ~iin ora a treia ajunge la Net-Asar, "raullui Osiris". Asemanator in

dimensiuni cu a doua divizie, este locuit de "luptatori". Aicilocuiesc cei patru zei care au in grija punctele cardinale.

Reprezentiirile pictografice care insotesc textele hierogli-fice ne arata raullui Osiris curgand printr-o zona agricola catreun lant de munti, unde se imparte in mai multe cursuri. Acolo,

vegheata de legendara pasare Phoenix, se afla Scara spre cer.

Acolo, barca lui Ra este reprezentata fie a~ezata pe varful unuimunte, De nOlcanau-se la cer {tlg. 16).

In acest moment, ritmul rugaciunilor se intete~te din nou.Regele invoca "protectorii magici", ca "acest om de pe pamantsa intre in Neter-Khert" nevatamat. Regele a ajuns aproape deinima Duat. A ajuns la Amen-Ta, "Locul Ascuns".

Tot acolo se ridicase la Cer, in Viata de Apoi, ~i Osiris. Aicistiiteau "Cei doi care aduc cernl aproape", "colo spre cer" ca doicopaci magici. Regele inaltii 0 ruga catre Osiris (titlul capitolu-

Fig. 16

lui in Cartea mortilor este "Despre cum se face acordarea nume-lui in Neter-Khert'):

Da/i-mi numein Marea casa a celor doi.

ill V~U JV"K.-.

Dafi-mi nume.in noaptea numararii ani/or$i a miisurarii luni/or,Sa flu fticut flinla cereascaCa sa pot sta in riisaritul cerului.Fie ca zeul sa ma ajute,

Vqnic fie numele sau.

Page 36: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

70 / Zecharia Sitchin-----------

Regele a ajuns in fata "Muntelui Luminii".A ajuns la SCARA SPRE CER.Textele piramidelor spun ca este ,,0 scara pentm atingerea

inaltimilor". Treptele sale sunt descrise ca "trepte spre cer, caresunt intinse pentru ca regele sa poata urca la cer". PictogramapentruScaraspre cer era uneori0 scarasimpla L:J (careerapusa ~i pe bijuterii ~i purtata ca talisman) sau, mai adesea, cascara dubla 6, asemenea unei piramide in trepte. Scara sprecer fusese construita de zei in ora~ul lui An - 10c~1unde se aflaprincipalul templu al lui Ra - astfel ca zeii sa fie "Iegati deUica~ul stant".

Tinta regelui era Scara Celesta, un fel de "ascensor" care iturca la cer. Dar pentm a ajunge la el in Casa Focului, MareaCasa a celor doi, trebuia sa intre in Amen-Ta, Locul ascuns alcautatomlui, zeul salbaticiunilor.

Domeniul sau este descris ca un cerc fortificat. Este Tinutulintunericului la care se ajungea patmnzand intr-un munte ~i,subteran, coborand pe ni~te coridoare strajuite de u~i secrete.Este cea de-a patra diviziune a Duat. Dar intrarea muntelui eraprotejata de doua ziduri, iar intervalul de trecere dintre ele eramaturat de flacari piizite ~icontrolate de ni~te zei.

Cand Ra insu~ia ajuns la aceasta intrare in locul ascuns, "ela intocmit planurile" - ~iapoi manevrele necesare - asfel ca easa fie deschisa la sunetul vocii, "tara ca zeii sa fie vazuti". Darputea singura vocea regelui sa-i permita intrarea? Textelereamintesc ca "numai cel care cunoa~teplanul ascunselor ~altare

:'_ T J""":=:::: 1 :" ~ :'_ ...~ _~1~ ~ _--=_,

teritoriul pasajelor subterane ~i sa manance painea zeilor.Inca 0 data, regele trebuie sa-~i expuna originea. "Sunt Tau-

ml, fiu al stramo~ilor lui Osiris", anunta eI. Atunci, zeii care itajuta spun pentru el cuvintele magice care permit intrarea:

Intrarea nu-fi e refuzatiiLa poarta Duat.U~ile Munte/ui Luminii

!repte spre cer / 71

Ti se deschid.

U~ile se deschid singure in fata la.Patrunzi in Sa/a ce/or douii adevaruri.

Zeu/ care e ac% te inlampinii.

Formula sau parola magica astfel pronuntata, un zeu penume Sa roste~te0 comanda. FIacarile se opresc, garzile se re-trag, u~ilese deschid automat ~ifaraonul patrunde in lumea sub-terana.

"Gura pamantului se deschide pentm tine, poarta de rasiirita cemlui este deschisa pentm tine", it anunta zeii din Duat pe

rege. Este reasigurat ca, _de~i intra in "miezul pamantului",aceasta este intr-adevar calea spre cer.

Calatoria in cea de-a patra ~iin urmatoarele ore 11conduce

pe rege prin caveme ~i tunele acolo unde zei cu diverse functiisunt uneori viizuti, alteori doar auziti. Exista canale subterane

prin care zeii circula numai in barci speciale. Exista lumini stra-nii, ape fosforescente, torte care lumineazii drumuI. Infrico~at,regele merge in continuare, catre "stalpii care ajung la Cer". -

Zeii pe care ii intalne~tepe drum sunt de cele mai multe oriorganizati in grupuri de cate doisprezece ~i poarta epitete ca"Zeii muntelui", "Zeii muntelui din tinutul ascuns". Desenelecare insotesc unele texte permit identificarea acestor zei datoritasceptrelor ori a "ca~tilor", sau prin reprezentarea animalului cucare este asociat - cap de ~oim,cap de ~acal,cap de leu etc. Deasemenea apar ~i~erpicare reprezinta paznici subterani sau ser-l

I

( VllUl1 <11 L."UV' ~.u ;...-----

Textele ~i ilustratii1e sugereaza ca regele a patruns intr-un

complex subteran circular, prin care exista tunele spiralate care· duc in sus sau in jos. Reprezentarile,intati~atetransversalin

sectiune, arata un tunel care se ingusteaza treptat, avand cca. pa-truzeci de picioare inaltime, cu un tavan ~l podele lustmite, ta-cute dintr-un material gros de cca. doua-trei picioare. Tunelul

este impartit in trei niveluri, iar regele merge prin cel din mijloc.

. 1 ___'-.___...._

-------

Page 37: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

72 I Zecharia Sitchin

Cel de sus ~icel dejos sunt ocupate de zei, ~erpisau structuri cudiverse functiuni.

Sania regelui, purtata de patru zei, i~i incepe ciiliitoria IaIunecand lent prin tunelul din mijloc. Drumul este luminat doar

r.de 0 razii care iese de la prora barcii. Dar cwind' trecerea este

blocata ~iregele trebuie sii coboare ~isa continue pe jos. !Partitia, a~acum ne aratiireprezentarea, este realizatiide un t

[

zid care traverseazii cele trei tunele (care sunt iilclinate cam la15°)intr-un ungru de cca. 40°. Se pare cii incepe deasupra tune-lului, la nivelul pamantului sau chiar mai sus in interiorul mun-telui ~ipare a se star~i la podeaua celui de-al treilea nivel. Estenurnit Re-Stau. "Calea u~ilorascunse". La primul ~ial doilea ni-vel, zidul formeaziini~tecamere, ce permit ciiutiitorului~i ,,zei-lor ascun~i"sii treaciiprin "u~ care nu are foi". Regele, care aliisat sania, trece prin aceastii u~iicu ajutorul unei comenzi datede un zeu, a ciiruivoce a activat incuietoarea. Este primit de pat-tea cealaltii de reprezentantii lui Horus ~iToth ~i trece de la unzeu la altul (Fig. 17).

Fig.J7

---

Trepte spre cer I 73:.

In drumulsau,regeleintalne~te,,zeifiirachip"- ale carorfete nu puteau fi viizute. Suparat, sau doar curios, el se roaga: .

Deseoperiti-va fete/e.Scoateli-va aeoperamantu/,Cand ma vedep.

Fiindea. avep grija. f#J eu sunt un, mare zeuVenit sa ma alatur voua.

.. Dar nu au dat curs rugiimintii, iar textele precizeazii ca"aceste ascunse fiipturinici nu viid, nici nu se uitii" la conducii-torul lor, zeul Seker, "cand se giise~tein aceastii fonna, in lii-~ul siiu de pe pamant".

Continuandu-~idrumul, regele trece printr-o u~ ~i ajungela al treilea nivel, eel mai de jos. Intrii intr-o anticamerii, cepoartii emblema Discului Celest? ~i este intampinat de un zeucare este "Mesagerul Cerului" ~i0 zeitii care poartii 0 emblemiiinaripatiia lui Shu, "Cel care se odihne~tein cer la capiitol Sciirii

ft

[

II

r

Fig.J8

_L

Page 38: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

74 / z. .h'

S'

.h

' I Trentesnre cer /75ee ana lte 10 i __I =..::r-----

. -- n__.- -- I I I fl dA A

b .. . - d d.

fi.

C "(F

'18) D . ti C."

I

' ova e comp exe, a ate a anc In su terana, pazlta e 01 s nC~I.spre er Ig. . upa cum cere uzanta, con orm iirtn mor- , . . .tilor regele s une: De~1regele nu poate vec;leaaceasta camera, aude. dm ea "un

, p , zgomot uria~,ca cel ce se aude in tanile cerului dind sunt supa-Traiasca frate de furtuna". Dintr-o camera sigilata izvora~teun lac subte-

cei doi copii ai /ui Shut t ran, ale carui ape "sunt ca focul". Camera ~i lacul sunt inconju-Traiasca, rate de 0 structura de tip bunker, cu 0 u~a speciala pe parteacopiii Locu/ui orizontu/ui... stanga ~i0 u~auria~ape partea dreaptii.Ca 0 masura superioaraPot sa urc? de protectie, 0 movila de pamant este ridicata deasupra camerei.Pot sa-mi continuu ca/atoria, asemenea /ui Osiris? in varful acesteia sta 0 zeita, careia i se vede doar capul, in co-

ridorulcoborator.Un carabu~,simbolizand " a se rostogoli, a ca-pata viatii", leaga capul zeitei cu 0 camera sau obiect de formaconica in corido'rulde sus (Fig. 19).Deasupra acesteia sunt a~e-zate doua pasan.

Textele ~i simbolurile ne informeaza ca, de~iSeker eraascuns, prezenta sa era simtita chiar ~i in intuneric, din cauzauneistraluciri "prin capul ~iochii marelui zeu, a carui fata radia-za lumina". Aranjamentul triplu - zeita, carabu~ (Kheper) ~ica-mera sau obiectul conic - serve~te probabil pentru informareazeului ascuns despre ce se intampla in camera ermetidi. Textulhieroglific vorbe~te despre "Kheper care, imediat ce (barca) estetrasa in varful acestui cer, se leaga de caile lui Duat. Cand zeulsta pe capul zeitei, el vorbe~te cu Seker in fiecare zi".

Trecerea faraonului pe deasupra camerei lui Seker !?imodulin care Seker a fost informat de aceasta trecere sunt considerate

I

momentecruciale. Egiptenii nu erau singurii din antichitate carecredeau ca fiecare persoana decedata trebuie sa faca fata unei:...J ;u: ""1' ,..1__ ...nn I"O...sA;to1n... c~I.:1o'"' COl1f1,:.f111f:!:I11nuhl111 c:~n

~ J . A ..~. era fie condamnat sa se chinuie in Apele de foc sau lad, fie

I

'

.

binecuvantat sa se bucure de minunile Paradisului. Pentru fara-

on, acesta era momentul judecatii.Vorbind in numele Stapanului Duat-ului, zeita careia i se

I

vede doar capul it anunta pe faraon decizia favorabila: .,Vino inpace in Duat. ., mergi cu barca pe drumul care este in pamant."

i Ea i~i spunea Ament (femininul de la "ascuns") ~i i-a zis farao-II,

Raspunsul este probabil pozitiv, fiindca regele este acceptatsa treaca printr-o u~a masiva.

In Ora a cincea, faraonul ajunge la cele mai de jos subte-rane, care sunt caile lui Seker. Pe un drum inclinat in sus, intr-oparte ~i in jos, faraonul merge, dar nu-I poate vedea pe Seker.Insa reprezentiirileni-I infiiti~eazaca pe un zeu cu cap de ~oim,stand pe un ~arpe~iavand doua aripi in interiorul unei structuri

Fig.J9

Page 39: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

76 I Zecharia Sitchin--.--..---

Fig.20

nului: "Ament te cheama, ca tu sa ajungi la cer, ca Cel Mare careeste in Orizont."

Trecand testul, nemaimurind a doua oarii, regele se n~tedin nou. Drumul era deschis de 0 coloana de zei a caTOrmenire

era sa-i pedepseasca pe condamnati, insa regele treee tara sa pa-

teasca nimic. Ajunge inapoi la barca/sania lui, insotit de 0 PTO-cesiune de zei, unul din ei avand in mana emblema copaculuivietii (Fig. 20).

Regele fusese gasit demn de a capata viata de apoi.

Parasind zona lui Seker, regele intra in diviziunea a ~asea,asociata cu Osiris. (in unele versiuni ale Ciirtii Portilor, in aceas-- .. ...- ..t.Q..r1. oJN4"""uU1.U "" y""'u,""""","uJt,.&u'"'''' u, u ""_~""" ,...&£ j __.a.a __

pete de ~acal"care deschid calea" if invitiipe rege sa faca 0 baiein Lacul Vietii, a~ cum tacuse marele zeu insu~i.Alti zei, "ba-zaind ca albinele", stateau in fuide ale caTOru~i se deschideausingure la trecerea regelui. Pe masura ce continua dilatoria, epi-tetele zeilor capata accente mai tehnice. Sunt cei doisprezece zeicare "tin funia in Duat' ~i cei doisprezece care ,,masoara coar-da".

Treptespre cer I 77

Diviziunea a ~asea este ocupatii de 0 serie de camere ~za-te una langa alta. Un drum curbat poartii numele "ca1ea secretiia locului ascuns". Barca regelui este purtatii de zei imbracap. inpiele de leopard, asemenea preotilor shem care au perfonnat ce-remonia deschiderii gurii.

Se apropia regele de Deschiderea Gurii Muntelui? in Car-

tea mortilor, capitolele poartii titluri ca "Despre fluieratul in aer~i capatarea puterii". VehicuIul a capatat acum puteri magice,

"caHitorind acolo unde nu e apa ~i unde o-are cioe sa-i vasleasca~i trebuie sa inainteze prin cuvintele puterii" care sunt costite deun zeu. .

Apoi regele patrunde printr-o poartii pazitii in a ~ptea

d~viziune,iar zeii ~i insotitorii lor i~ipierd infiiti~area"subtera-na" ~i capata aspect celest. Regele intalne~te un zeu eu cap devultur, Heru-Her-Khent, al ciirui nume hieroglific include sim-bolul scarii ~icare poarta pe cap emblema discului celest. Sarci-na lui era de a trimite "zeii-stele pe drumuI lor ~ipe zeitele-con-stelatii la locullor". Ace~tiaformau un grup de doisprezeee zei~i douasprezece zeite care erau reprezentati purtiind emblemaunei stele. Incantatii catre ei erau adresate ,,zeilor instelap.":

"

Care sunt carne divinii, ale ciiror magice pUleri auinviat...

Care sunt uniti in stele, care se ridicii pentru Ra...

Fie ca stelele voastre sii-i ciiliiuzeascii pcqii ca sii

ajungii la locul ascuns in pace.

in aceasta diviziune sunt prezente doua grupuri de zeiasociatecu ben-ben-ul, obiectul misterios tinut de Ra in templulsiiudin ora~ullui An (Heliopolis). Ei sunt "cei care au misterul",pazindu-I in interiorul Het-Benben (Casa ben-ben-ului), iar optit piizescde afarii, "dar intra ~iin obiectul ascuns". Mai sunt deasemenea noua obiecte, puse in coloana, reprezeotiind simbolulShem care in scrierea hieroglifica insemna "urmaritorul".

Page 40: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

78 / Zecharia Sitchin----..----

Regele ajunsese in partea de Duat asociata cu An, dupacare fusese numit Heliopolisul. In A noua ora, el vede locul deodihna al celor doisprezece "divini vasla~i ai barcii lui Ra", ceicare operau "Barca milioanelor de ani" a lui Ra. In A zecea ora,trecand printr-o poarta, regele intra intr-un loc in care se desfa-~ura 0 activitate intensa. Sarcina zeilor de aici era de a asiguraflacarile ~ifocul pentru barca lui Ra. Unul dintre zei este numit"capitanul zeilor barcii". Alti doi sunt cei "care comanda cursulstelelor". Ei ~ialti zei sunt reprezentati cu una, doua sau trei ste-le, ca ~icum ar exista 0 ierarhizare printre zei.

Trecand din a zecea in a unsprezecea diviziune, afinitateacu cerul cre~te. Zeii poarta emblema Discului Celest sau una astelelor. Sunt opt zeite ce poarta ca embleme stele "care au venitdin laca~ullui Ra". Regele ii cunoa~tepe "Doamna stelelor" ~ipe "Domnul stelelor" ~ipe alti zei a caror sarcina este de a oferi"puterea de a pleca" din Duat, "pentru a face obiectullui Ra saajunga in CaSaascunsa din Cerurile de Sus".

In acest loc apar zei ~i zeite a caror sarcina este de a-Iechipa pe rege pentru calatoria "in cer". Impreuna cu unii zei elintra intr-un ,,~arpe", inauntrul caruia el trebuie sa-~i "Iepedepielea" ~i sa iasa sub forma "Iui Ra reintinerit". Unii dintre ter-menii utilizati in text nu sunt inteligibili, dar procesul este clarexplicat: regele, intrat imbracat a~a cum plecase, iese ca un~oim,"echipat ca un zeu"; regele "se a~azape haina Mshdt', pespate i~ipune "haina marcata", imbraca "divina haina Shuh" ~ii~ipune "colierul iubitului Horus", care este "Ia fel ca cel de lagatullui Ra". Dupa toate acestea, ,,regele ajunge zeu, asemenea. .. . - - . , .lur . 11~Vuuc dpUI "'\;UIUl \.f'U'" U.l0.7...,\' ,,£..1___ "'.-.0" .._ ___, ;:regele merge cu tine."

Ilustratiile textelor antice reprezinta un grup de zei imbra-cati cu 0 costumatie ciudata, lipita de corp, impodobita cu pan-glici (Fig. 21).

Ei sunt condu~i de un zeu cu emblema discului celest pecap, care sta cu bratele intinse intre aripile unui.~arpe cu patrupicioare umane. Pe un fundal instelat, zeul ~i ~arpeleau in fata

.-- -

r

TrepJe spre cer / 79

1,f.

Fig. 21

,Fig. 22

un alt ~arpecare, de~i tara aripi, zboara in mod clar, deoarece itpoarta in spate pe Osiris. (Fig. 22)

Fiind acum echipat corespunzator, regele este condus catreo deschizaturii intr-un zid semicircular. f:1trece de 0 u~a ascun-sa. Apoi merge printr-un tunel de ,,0 mie trei sute de stanjeni",numit "zorii la capat". EI ajunge intr-un vestibul unde se pot ve-dea peste tot embleme ale Discului inaripat. Intalne~te zeite"care lumineaza drumul lui Ra" ~i un sceptru magic reprezen-tandu-Ipe "Seth, veghetorul".

Zeii ii eXDlicaregelui uluit:

Aceastii pe~tera este a /ui OsirisUnde Vlintu/ e adus,'Vantu/ de nord, cand va bate,Pe tine te va ridica, 0, Rege, precum Osiris.

A ajuns acum in a douasprezecea diviziune~ultima Ora acalatoriei subterane. "Este capatul cel mai indepartat al intuneri-

-----

Page 41: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

80 I Zecbaria Sitchin

a b

, ' ~n, '

cului". Puncnd atins se nume~te"Muntele urdirii la Ra". Regeleprive~te in sus ~i ~te uimit: in fata'lui se afla barca lui Ra in,toata maretia ei. ' __ - , ,

Aajunsla unobiect nurnit "Cel care te urea la cer". Uneletexte sugereaza ea Ra inS~i prega.te~te ascensorul pentru rege~"ca regele sa se poata urea la cer". Alte texte spun ca ascensoruleste pregatit de alti zei. Este "Celcare I-a purtat pe Seth la cer".Osiris n-ar fi putut ajunge la finnamentul' Cerului dedit cu unastfel de aparat, deci ~i regeIe avea nevoie de el pentru a fi stra-mutat in viatade apoi. .. '

Ascensorul sau "Scara divina" nu era 0 scam, comuna. Eta

strans cu ni~teeabluri de ,cupru; ,,m~chii lui (sunt eaeei ai)taurului eelest'~. P3ftile laterale erau aeoperite eu un fel de "pie-Ie"; spitele lui erau "cioplite din Shesha" (euvant eu semnifieatienecunoseuta. Sub-el fusese pus un suport mare de eatre "Cel~~r~ 1~!II"";"

Dustrap.ileC3ftii moqilor reprezintiiaceasta scam divina -unoori eu semnul Ankh ("viatii") t ajungiind simbolie ia Diseuleelest-in formaunui turn inalt eu 0 suprastruetura(Fig. 23 a, b).in forma stilizatii, turnul insu~iera scris hieroglifieft (;,ded") ~iinsemna "v~nieie".. Entun simbol asociat indeaproape eu Osi-ris, fiindea 0 pereche de astfel de tilinuri nn se spune ea a fostridieata in fata principalului sau templu la Abydos, pentru a

----.--

1Tepte spracer /1!

eomemora eele doua obieete care stateau in tara lui Seker ~i au

meutposibilaaseensiun~~luiQsjps,la eer. ._ "

,Ostrom lunga din textele piramidelor reprezinta un iron al

... ,ascensorului -'-"Scam divina" - ~i 0 rugaeiune pentru permiterea'aecesului lui Pepi la ea:

" ,...-..-

Slava pe, Seara divina,Slava fie, Seara a lui Seth.

Dreapta sa stai, seara a zeilor,Dreapta'sa stair seara a lui SethDreapta sa stai, seard a lui Horus

,_ _c.~_~areOsiris a ajuns inCer...Zeu al Searli '

Cui ii vei da tUScara zeilor?Cui vei da tUScara lut Seth,

ea Pepi sa urce .# elld. Cer,Lui Ra ca servitor sa-i slujeasea?

Fa ca seara zei/or sa-i fie # lui Pepi data,Fa ea scara lui Seth lui Pepi sa iifie data

ea Pepi sa urce la Cer in ea.

Aseensorul era maneVrat de doi oameni-~oim",eopiii lui

'Horus", Zeul-~oim, care erau ,,marinarii,barcii lui Ra". Erau "pa-tru tineri", care erau "eopiii eerului". Ei care venisera ,~dela ra-saritul eerului... vor pregati barcile pentru rege, astfel ca el sa ureela orizont, spre Ra". Ei sunt eei care "Ieaga la wi loe" Aseen- ,

sorol. nrel!atindu-lnentru reee: ..Ei adue Aseensorul.. . ei prega-

teseAscensorul... ei pdiea Ascensorul... ea sa uree regelela eer...,, Regele spune 0 rugaciune;,

"~~

Sa mi se dea "numele"in Mareacasa a celor doi,

" Numele" meu,safie ehemat

in Casa focului,.in noaptea Numararli ani/or. I

II

__I

Page 42: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

~~~e~haria Sitchi~

"

Fig. 24

Unele ilustratii arata ca regelui i se ofera Ded -"ve~nicia".Binecuvantat de Isis ~iNephtys, el este condus de un zeu-~oimintr-un ded in forma de racheta, echipat cu aripioare (Fig. 24).

Rugaciunea regelui pentru a-i fi acordata Ve~nicia, un."Nume", 0 .Scara divina,ii fusese ascultata. Este gata sa por-neasca ascensiunea p.ropriu-zisala cer.

De~iavea nevoie doar de 0 singura Scara divina pentru el,nu unul, ci doua Ascensoare sunt pregatite. Atat "ochiullui Ra",cat ~i "ochiullui Horus" sunt pregatiti, unul pe "aripa lui Toth"~icelalalt pe "aripa lui Seth". Regelui uimit i se explica faptul cacel de-al doilea este pentru "fiul lui Aten'\ un zeu coborat dinDiscul inaripat - poate zeul cu care vorbise regele in "camera deechipare":

Ochiullui Horus este pregatitPe aripa lui Seth.

Sforile sunt legate,biircile sunt asamblate.

Pentru ca flullui A tenSa nu ramana flira barca.

Regele este cu flullui AtenEI nu este flira barca.

"Echipat ca un zeu", regele este asistat de doua zeite care."iistrang sforile" ~i-lpun in "Ochiullui Horus". Termenul"Ochi"(allui Horus, allui Ra), care inlocuise gradual pe cel de "Ascen-

--.----

"'"T'""r"!"_ -- '---'

'!!!/!!!.!1'-1'e cer I 8~

sor" sau "Scara",este acom la randullui inlocuit de "barca"."Ochiul'~sau ,jbaica" in care este urcat.regele are 770.de stanjenilungime (cca. 1000 depicioare, aprox 350 metri). Un zeu careeste insareinat cu barca st! la prora. EI este instruit sa "ia peacest rege cu tine in cabina barcii tale".

In timp ~eregele "se suie in peq" - un termen ce denot! unloc ridicat pentru odiboa, mai ales pentru pasan - poate vedeafata zeului care e in cabina, "fiindca fata zeului este deschisa"."Regele ocupa un loc in barca divina" intre doi zei. Locul se nu-me~te,,Adevarulcare aduce la viata". Dona "coarn~" ies din ca-pul (sau casca) regelui. "EI se leaga de ceea ce a ie~it din capul

lui Horus".Estega~entru decolare. .

Textele care se refera la calatoria catre viata de apoi a re-gelui Pepi I descriu momentul: "Pepi este !nVe~mantat in hainele ,

lui Horus ~irochia lui Toth; Ish;e in fata sa, iar Nephtys in spa-tele sau; Ap-uat care este Deschizatorul de dium deschide caleapentru el; Shu, Purtatorul cel1!lui,il ridica; zeii lui An il urca pescara ~i il duc spre firmamentul cerului; Nut, zeita cerului iiintinde mana."

Momentul magic a sosit. Mai sunt doar doua u~ide deschis,iar regele- asemenea lui Ra ~i-Osiris - va ie~i triumfator dinDuat ~i barca sa va pluti pe Apele celeste. Regele spune 0 ruga-eiune: ,,0, nobila... Poarta a cerului, regele a venit la tine, fa caaceasta u~a sa i se deschida." Cei "doi ded sunt in picioare",nemi~cati.

~i, dintr-odata,"poartadublaa ceruluis-adeschis!".J.l;;J\.lUI I£UU"l1"~"..

Poarta Cerului s-a deschis!Poarta Pamantului s-a deschis!

Deschizaturaferestrei cerului s-a deschis!Scara spre Cer s-a deschis,Treptele luminii acum se vad...Poarta dubla a Cerul41is-a deschis.Poarta dubla a lui Khehhu s-a deschis

Page 43: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

---

~~iZecharia Shchin

pentru Horus de la rdsarit,in zori.

Zei-maimuta. simbolizand luna apunand (,,zorii") incep sarecite "cuvintele puterii care fac splendoarea sa iasa diq ochiullui Horus". "Radiants" - despre care mai devreme se spusese caeste semoul distinctiv al Muntelui luminii - se intensifica:

Zeul-cer

a intarit radianlapentru regeca regele sa se ridice la Cerca Ochiul lui Ra.

Regele este in Ochiul lui Horus, ~

acplo unde se aud poruncile zei/or.

"Ochiullui Horus" incepe sa-~ischimbe nuante1e:la ince-put este albastru, apoi devine ro~u.in jur este mult3 veselie ~iagitatie:

Ochiul ro~u al lui Horus este tare furios

nimeni nu se poate masura cu puterea sa.Mesagerii lui se agita, alergatorii sai alearga..Ei spun eelui care ~i ridica bra/UI

la Rdsarit: "Lasa-I sa treacape acesta. ..

$i zeii poruncesc penelor, zei/or:

"Face'; lini~te..., man.a la gura puneli-o.....tnti In nnnrtn n";7""#,,I,,;

deschideli porlile duble (ale cerului). ..

. Tacerea este sparta: se.aud zgomote de furie, vajaituri ~itrosnituri: - .

Cerul vorbqte, Pamantul se cutremura;Pamantul tremura;

Cele doua cete de zei striga;

Pamantul se desparte...CQnd regele urea la Cer

ctind p01"1Jqtespre bolta (a cerului).

Pamantul rade. Cerul zambqte

ctindregeleureala cer. .

Pamantul striga de bucurie pentru el.Pamantul se cutremura pentru el.Furtuna il conduce.Ea mormliie ca Seth.

paznicii cerului se dau deoparte

deschid ~a Cerului pentru el.

Trepte spre cer I 85

Apoi, "cei doi munti se despart" ~i incepe ridicarea sprecerul zorilor de pe care au disparut stelele:

Cerol este liber,stelele s-au intunecat.Arcurile sunt intinse.Odsele Pamantului trosnesc.

tp mijlocul agitatiei,cutremurelor ~i tunetelor, "Taurul Ce-rului" ("a ciirui burta e plina de .minuni") se ridica din ,,Insulatlacarilot'. Apoi agitatia inceteaza, iar regele se ridicii "aseme-nea unui ~im":

..

II vad pe rege plutind ca un foim,ca unzeu.Ca sa traiasca ltinga talii lui.Ca sa manance de la mamele lui...

Regele este Taurul Cerului...A carui burta e plinii de minunidin Insula flacarilor.

Strofa 422 descrie foarte elocvent acest moment:

Page 44: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

--.-.

86 / Zecharia Sitchin----.----.--.---

O. tu Pepi!Tu ai plecat!, ,"" -Tu e~ti Cel slavit.tare ca un zeu. stand,ca Osiris!

Sufletul tau e cu tine;Puterea ta'~. Control") e la spatele tau.Pe capul tauCoroana Misut...Tu urei la mama ta. zeifa Cerului.Ea te ia de mana.

ifi arata orizontul.'~i locul unde este Ra.Poarta dub/a a cerului s-a deschis pentru tine.Poarta dub/a a cerului s-a deschis pentru tine...Te ridici.O. Pepi!... imbracat caun zeu! ,

(0 ilustratie din monnantul lui Ramses IX sugereaza capoarta dubla se deschide prin departareacelor doua u~i una decealalta, prin inclinare. Acest lucru se realiza prin manevrareaunor parghii ~i scripeti de cate ~ase zei pentru fiecare u~a.Prin .deschizatura rezultata, putea astfel sa iasa un ~oim uria~ deforma umana.) (Fig. 25)

Pline de satisfactie pentru aceasm realizare, textele anuntape supu~ii regelui: "EI zboara. Regele Pepi a zburat de la voi,muritorilor. Acum el nu' mai e de pe Pamant, acum el e din

~~~~ .~~aaft

Fig.25

Treptespre cerL87

Cer... Regele Pepi zboara ca un nor spre cer, ca 0 pasare, RegelePepi saruta cerul ca un ~oim.Ajunge la:zeul Orizontului in cer."Regele, continua textele piramidelor, este' acum "pe Purtatorulcerului, ,cel care tine stelele, din umbra Zidului zeilor, eltraverseaza cerul".

Regelenu zboarala cer pur ~isimplu,orbiteazain jurul, Pamantului:

lnconjoara cerul precum Ra. .

Traverseaza cerul precum Toth.

Calatore~te prin finuturile lui Horus.

Cdlatore~te prin finuturile lui Seth...De'doua ori a-neon jurat cerurile.

S-a rotit in jurul a doua taramuri...

Regele este un ~oim ce depa~e~te, ~oimii.El este Marele $oim!

(Un alt vers sustine ca regele "traverseaza cerul ca Sunt,care it traverseaza de nQuaori intr-o noapte", dar semnificatia luiSunt. deci ~i a acestei comparatii, nu este inca descifrata.)

Stand inca intre "cei doi tovar~~icu care zboarli la cer"',

regele se indreapUicatre rasarit, departe-departe in ceruri. Desti-natia este Aten, Discul inaripat, care mai este numit ~i SteauaNepieritoare. Rugaciunile se concentreaza acum pe ajungerearegelui la A/en ~i aterizarea acolo: ,,Aten. da-i voie sa ajunga latine, cuprinde-l in imbr~ti~areata", intoneaza textele in numelerp.udui. Acolo este laca~ullui Ra,.iar rugaciunile unnaresc sa-i

asigure 0 primire favorablla, prezemallu :>V:>I1~al"'E>"':"':-- - :--toarcere a fiului la tatal sau: '

Ra de pe Aten.Fiul tau s-a intors la tine.

Pept vine fa tine.Lasa-l sa urce la tine.

. Cuprinde-l in imbra(i~area ta;

.

Page 45: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

88 I Zecharia Sitchin

Acum "e veselie in cer: <<Amvazut ceva now>,spunzeiicele~ti. «Un Horus este in razele lui Ra»". Regele -,.in drumulsau spre Cer, pe aripil~vintului" -.,Joainteaza, P.~te pe finna-meutul Cerului" ~ise ~teapta la 0 primire calda Ia.destinatie.

Calatoria celesta dureazii opt zile: "C3nd vor veni orele demaine, orele zilei a opta, regele va fi primit de Ra." Zeii carepazesc tntrarea in Aten sau a lac~ului lui Ra il vor lasa sa intre,fiiudca Ra ins~i il ~teapta pe regepe SteatJaNepieritoare:

Cand vine ora de maine...

Cand regele va sta acolo, pe stea .

care e in par/ea de jos a Cerului,

va fi judecat ca un zeu,

ascultat ca un print.

Regele ii va chema,

$i vor veni la el cei patru zei

care stau pesceptrele Dam ale Cerului,

ca sii vesteascii numele regelui INiRa,sii anun/e numele siiu lui Horus al Orizontului:"A venit la tine!

Regele a venit la tine!"

UmbUindpe "Iacul care este cerul", regele se apropie de,,malurile cerului". Pe miisuri ce se apropie, zeii de pe SteauaNepieritoareii anuofiisosirea ~teptata: "Cel .caresose~evaveDl... Ka I-a mtms bratul pe Scara spre cer. «Cel care ~tie 10-cui» vine, spun zeii." Acolo, la partile Palatului dublu, Ra it~teapt3 intr-adevar pe. rege:

II vei giisi pe Ra stand acolo,

EI te va intampina ~i te va luain bra/e.Te Va duce in zelescul Palat dublu,

$i te va pune pe tronullui Osiris.

"

~ --_._-

- ~ ".~,,,,,.=~,,.,~

Trepte spre cer I 89

~i textele anunfii: ,,Ra I-a luat pe rege la el, Ia Cer,in partea derisiirit a Cerului... Regele a ajuns pe acea $tea ce striiIu~ inCer." .

. Acum a mai rimas un singur detaliu de indeplinit. Incampania lui ,,Horus din Duof', descris ca ,,marele ~oim divin",regele trebuie sa giiseasca Pomul vieJii in Locul Oftandelor.,,Regele Pepi merge pe Cfunpia vietii, locul in care s-a nascut Rain ceruri. il vede pe Kebehet apropiindu-se cu patru boluri cucare improspateazii inima Marelui zeu ill ziua in care se treze~te.Ea invie inima lui Pepi ~i-Iaduce Ia viafii."

Misiune iJideplinita,anunfiitextele cu bucurie:

;S"1}

Ura, rege Pepi!Toatii viala bucuroasii ip est/! datii,"Vqnicia e cu tine", spune Ra...

Nu vei mai pieri, nu vei mai muriin vecii vecilo1'.

Regele.a urcat pe Scara spre ce..r.A ajuns pe Steaua Nepie-ritom:. "Viata lui tine cat v~cia, iar limitele-i sunt infinitul."

eo

Page 46: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

!'!!£te !P-''e ceri.2.!

v. "OK, Houston. Vulturul a' ajuns pe dimpia de la Hadley!"lar Centrul de control al zborurilor spatiale anunta lumea

cu mandrie ca ,,Aces18a fost exuberantul Dave Scott raportand

ca Apollo 15 se afla pe campia de la Iladley.". .Cu douii decenii in urma (n.t. anul aparitiei cartii este

1981), ideea ca.un .muritorobi~nuit i~i poate pune 'ni~te hainespeciale, se a~aziiintr-un obiect lunguiet, apoi dispare de pe fataPamantului piirea scandaloasa,'daca nu ~imai mult. Cu un secolsau doua in urma, ~a ceva nici macar nu putea fi imaginat;fiindcanu exis18nimic in existenta omenirii care sa genereze 0astfelde idee. .,;

Cu toate acestea, a~a cum am ad18t, in capitolul anterior,egipteni~ - cu cinci mii de ani in urma - puteau vizualiza tot ceeace se intampla cu faraonul lor: va merge catre un loc de lansaredin estul Egiptului, va intra intr-un complex subteran alcatUitdincamere ~ituneIuri, va trece cu bine de ins18latiileatomice ~i ca-.merele cu radiatii. t~iva pune apoi costumul ~iva'intra in cabinaunui Ascensor, unde va s18legat intre doi zei. Apoi, in timp ceu~ile duble s~ vor deschide, lasand sa se vadii cerul zoriIor, mo-toarele vor fi pornite, iarAscensorulse va transfonna intr-o Scadcelesta prin care faraonul ajunge in lac~ul zeilor pe "Plane18milioanelorde ani".

Pe ce ecran TV viizuseriiegiptenii a~a ceva de credeau cuatata tarie ca este posibil?

tnabsenta televiziunii, singura alternativa ar fi ca, fie aumers la spatioport ~iau viizut rachetele decoland ~iaterizand, fieau fost la Institutul Smithsonian ~iau viizutnavele expuse, inso-

"

"" "ZEII CARE AU VENIT PE PAMANT

in zilele noastre,zborul spatial nu este ceva neobi~nuit, Citim tara sa clipim despre planuri de construire aunor statii or-bi18lepermanente. Dezvol18rea~ei navete spatiale refolosibilenu mai este un simplu vis. Toate acestea, desigur, fiindca Ie-amvazut cu ochii no~tri, in }2resasau la T~ Acceptiim calatoriilespatiale ~i con18ctele interplanetare fiindca I-am auzit cu ure-chile noastre pe comandantul misiunii Apollo 11, raportand ~ casa audii intreaga lume - ca "Vulturul a aterizat" pe Luna.

" Vulturul" nu era doarnumele de cod al modulului lunar,ci ~iepitetul cu care era apelata nava spatiala Apollo 11,precum~iporecla adoptata cu mandrie de astronauti (Fig. 26). ~i Vultu-rul a zburat in spatiu ~ia aterizat pe Luna. tn imensul NationalAir aIid Space Museum de la Smithsonian Institution din Was-hington se pot vedea navele care au zburat sau care au fost folo-site ca vehicule de rezerva in cadrul programului spatial ame-rican. .intr-o sectiune speciala in care se simuleaza aselenizarile,vizitatorii pot auzi mesajul inregistrat pe sliprafata Lunii:

~,h:a

~_.,\

~

~ -,- .t:4/l: { '.:.~'~ ~. "

,

fir .j, "

~\ : '~.'.

j ;~ .-;." '0 .'.- .o'f.!/~ __,~-.- , //~,<~-~i/ . /;~'!'t.(;.. , ~

'''~=:::'.- ~, ~--

Fig. 26 !Jo

plC UC CJl.plIl,;i1pIlC WJUJ ~JIIU I,;VJUpClCUl. J..IVVCL.IIC ~U~C1Ci1L.i1 1,;i1

egiptenii chiar au fost la un spatioport ~iau viizut echipamentulastronautilor cu propriii ochL tnsa ace~tianu erau piimanteni;ci,mai degraba, astronauti din altii parte care venisera pe plane18noastrii.

Mari iubitori de arta, egiptenii au reprodus in monnintelelor ce viizuseriiin timpul vietii. De18liilearhitecturale din dese-nele de pe coridoarele ~i camerele subterane ale Duat vja--din

Page 47: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

~ ~

92 I Zecharia Sitchin

monnantullui Seti I. Reprezentan ~imai stranii pot fi vazute inmonnantul lui Ruy, care a fost vicerege in Nubia ~i peninsulaSinai in timpUldomniei renumitului faraonTut-Ankh-Amonffu-tankamon. Decorat cu' scene de oameni, locuri ~i obiecte dincele doua domenii pe care a fost vicerege, monnantul a pastratpana ast3zi 0 reprezentare in culori vii a unei rachete: corpul eise afta sub pamant, iar partea superioara cu modulul de comanda '

la suprafati (Fig. 27). Corpul este impaqit, ca 0 racheta in trepte.in partea de jos, doua persoane se ocupa de mecanismele rache-tei, deasupra lor se afta un rand de mecanisme circulare. Sec-tiunea hangarulu\.lndica faptul ca racheta era inconjurata de ce-lule.circularep~tru pastrareatemperaturiisaualte funqii.

Fig.27

!JE!te sl!!~ ce!.! 93 '

La suprafata, baza conica a Illodulului de comanda estedesenata cu vopsea scorojita, ca de la ninneroasele intrari ~i ie-~iridin atmosfera. Modulul- suficient de mare pentru.a adapostitrei-patru persoane- are fonna conica ~inumeroase hubloaneiilpartea dejos. Cabina este inconjurata de adoratori, intr-un peisajpopulat cu cunnali ~i girafe. , .

Camera subterana este decocata cu piei de leopard, aceStlucru oferind 0 legatura directa cu anumite secvente din calato-ria faraonului catre nemurire. Pielea de leopard era purtata depreotii shem in timpul perfonnarii ceremoniei de Deschidere aGurii. Era purtata de zeii care il transportau pe 'faraon prin "Ca-lea secreta a Locului ascuns" din Duat - un simbolism repetatpentru a sublinia legatura intre calatoria faraonului~iracheta dinhangarulsubteran. .

A~a cum textele piramidetor 0 spun in mod cIar, trecerea'faraonului in Viatade apoi imita calatoria zeilor Ra ~i Seth, Osi-ris ~iHorus, precum ~ia altora care urcasera la cer in acest fel.Oar, mai credeau egiptenii, cu 0 aceea~iBarca celesta veniseraMarii zei pe P~mant la bun inceput. in ora~ul lui An (Helio-polis), eel mai vechi centru religips al Egiptului, zeul Ptah a con-s~it 0 structura speciala - un Institut Smithsonian,daca vreti -in care <>capsulaspatialasa poata fl'vazuta~iadorata de totiegiptenii! '

Obiectul secret :...Ben-ben' - a fost pus in Het Benben,

"Templul ben-ben-ului". Cunoa~tem din reprezentarile hierogli-flee ale templului ca aceasta structura arata exact ca un turn delansare masiv, din vanul caruia 0 racheta era indreptata spre cer{Fil1.2Rt

1f1Fig. 28

---------

Page 48: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

_ ".__c J

94 / Zecharia Sitchin'!!!:P~!l!!! C~t_!9~

.---.----.----.---

Ben-ben-ul era, confonn vechilor egipteni, un obie~t solidcare venise'pe Pamant de pe Discul celest. Era "Camera celesta"in care insu~izeul Ra aterizase pe Pamant. Tennenul ben (literal"care iese") avea atatsemnificatia de "a straIuci", cat ~ipe ceade "a porni pre cer"~ . .

o inscriptiede pe 0 stelaa faraonuluiPi.;Ankhi(cf.Brugsch,Dictionnaire Geographique de l'Ancienne Egypte) spune astfel:

Regele Pi-Ankhi a ridicat sdirile spre fereastra ceamare ca sii-l vadii pe Rainiiuntrul Ben-ben-ului. Regeleinsu~i, fUnd singur,a tras de ~altiire # a deschis cele douii

u#. Apoi I-a viizut pe tatiil siiu Ra in minunatul templuHet-Benben. A viizut Maad, barca lui Ra ~i a viizut Sek-

. tet, barca lui Aten.

au vi:zitatEgiptul au numit-o pasarea Phoenix. A~a cum spunelegenda, Phoenix era un vultur cu pene ro~cate ~i aurii, care 0data la 500 de ani, cand i~isimtea star~itUlaproape, venea la He-liopolis ~iintr-un fel sau altul rena~teadin propria cenu~a (sau apenelor sale).

Heliopolisul ~i apele sale au fost venerate~i la inceputulepocii cre~tine.Traditiile locale suspn ca, atunci cand losif ~iMaria impreuna cu pruncul lisus au scapat din ~gipt, s-au odih-nit langa rnntana altarului.. .

Templul de la Heliopolis, spun pove~tile egiptene, a fostdistrus de cateva ori de invadatori.Nu amai ramas nimic din el

in zilele noastre. De asemenea, a dispi'irut~iBen-ben-ul. Dar pemonumentele egiptene este descris ca 0 camera conica in inte-

. riorul careia se putea vedea un zeu. Arheologii au descoperit unmodel la scara, care infiiti~eaza un zeu in deschizatura sa cumainile'deschise intr-un gest de bun-venit (Fig. 29). Forma ade-varata a Camerei celeste este probab.ilcea desenata in monnan-tullui Huy (Fig. 27). Faptul ca modulele de comanda ale navelormoderne au aceea~i fonna- capsulele care ii ad!postesc pe as-tronauti la lansare ~iin care se reintorc pe Pamant (Fig. 30) - sedatoreaza mai mult ca sigur similaritatii de scop ~ifunctie.

Altarul, aflam din textele antice, era pi'izitde doua grupuri dezei. Erau cei care "erau in afara Het-Benben", insa Ie era pennissa intre ~iin cele mai sacre parp ale templului, fiindca era sarcinalor sa primeasca ofrandele de la pelerini ~i sa Ie duca inauntru;Ceilalti paznici, erau nu doar ai Ben-ben-ului insu~i, ci ~i ai "Iu-crurilor secrete ale lui Ra care sunt in Het-Benben". Aproape la felcum turi~tii de asti'izi se ingri'imi'idescsa vada ~i sa atinga navelespatiale de la Institutul Smithsonian, ~i egiptenii antici fiiceaupelerinaje la Heliopolis, pentru a se l11gala Ben-ben - probabil cuo fervoare religioasa asemenea celei a musulmanilor care vin laMecca pentru a se ruga la Qa 'aba (0 piaira neagri'i despre care secrede ca este 0 replica a "Camereicere~ti" a lui Alah).

L.411!S4 41141 ~14 V 141J\.4114 ~4U put> 41~ "41~1 4p~ 4U "i1pi1~'U

reputatia ca ar fi vindecatoare, mai ales in probleme de virilitate~i fertilitate. Tennenul ben ~i reprezentarea sa hieroglifi~a ~ aucapatat in timp conotatii referitoare la virilitate ~i reproducere.Ar puteafi de asemenea sursa intelesului de "unna~ de parte bar-bateasca" pe care Ben I-a capatat in ebraica. Pe langa virilitate~ireproducere, templul a capatat ~i atributele reintineririi. Acestlucru a dus la na~terea legendei pasarii Ben, pe care grecii care

~......0# .- -...

:,:.::{.ii'~

Fig. 29 Fig. 30

.....

Page 49: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

96 / Zecharia Sitchin

In absenta Ben-ben-ului insu~i, mai exista oare ~i 0 alta do,"vadafizidi- ~inu doardesene~imodelela scad - dmase dinaltarul de la Heliopolis? Am notat mai devreme ca, in confonni-tate cu textele antice egiptene, in templu inai existau ~i alteobiecte secrete ale lui Ra. in Cartea mortilor sunt reprezentatenoua obiecte asemanatoare cu hieroglifa pentru Shem.Se preapoate ca au mai existat noua obiecte legate de spatiu expuse intemplu.

De asemenea, este posibil ca arheologii sa fi descoperit 0replica a unuia dintre aceste noua obiecte mai mici. Este unobiect de 0 forma circulad stranie, plin de curbe ~itaieturi (Fig.31a). De la descoperirea sa in 1936 el a uimit pe toti savantii .Este important sa notam ca obiectul a fost gasit - printre "alte

"obiecte neobi~nuite de alama" - in momiantulprintuIuiSabu,fiul regelui Adjib din Prima Dinas~e. Deci obiectul a fost pus inaceI mormant injurul anului 3100 lCh. Poate fi maivechi, insacu siguranta nu mai nou de aceasta data.

Anuntiind descoperirea de la Saqqara (la'sud de marile pi-ramide de la Gizeh), Walter B. Emery (Great Tombsof the FirstDynasty) descria obiectul ca fiind "un fel de castronet din ~is-.turi" ~i remarca faptul ca ,,nu exista nici 0 explicatie satisrnca-toare despre designul curios al acestui obiect". Obiectul a fostsculptat dintr-un bloc solid de ~isturi- <>roca foarte aspra ~icaresesparge u~or in straturi neregulate. Daca ar fi fost folosit'laceva, s-ar fi spart imediat,a~ incat roca respectiva a fost aleasafiindca forma ciudata putea fi sculptata eel mai bine intr-un ast-

fel de material - un mod de a pa~tra forma, iIi nici un caz pen-uu uz CU[~Ill. \...~~a C~ I-a laCUl p~ W.I :)(IVWI.I, ca \...ynl /'\.IW"~U

(Egypt to the End of the Old Kingdom) sa aflrme ca obiectul dinpiatra "este probabil 0 imitatie a unui original de metal".

Dar ce metal putea fi folosit in mileniul patru lCh. pentrua crea un obiect ce necesita 0 asemenea preciiie?~i, mai presusde toate, in ce scop?

Un studiu tehnic asupra design-ului unic al obiectulw (Fig.31b) arunca 0 oarecare lumina asupra uzu1ui~i originii sale.

a

,

'!!9!.te spre (;e.!..( 9.7

b

Fig. 31

econceptul pentru

gelicea de 2o,0

ilOOrpm

--. ".....

, . ~

.

/ . -:::: :: ..~;..:. R

"-"- " ~'" .

,., . I .. .

Fig. 32

. Obiectul rotund, de aprox. 24 inci in diametru ~i 4 inci in ceamai groasa parte a sa, a fost construit in mod sigur pentru a' fipus intr-un mecanisrn in care sa se roteasca in jurul unei axe.Cele trei taieturi ale paletelor sugereaza posibilitatea imersiuniiintr-un lichid in timpul rotatiei. "

~ :..- .-- .-----...

Page 50: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

98 / Zecharia Sitchin~_._--_.._.__._._-

. Dardupa 1936nu s-amai mcutniciun efortpentrudesci-frarea enigmei, insa p,Q~ibHa~ui (4n~t~une ne-s,yenit in minte in1976 dind am citit intr-o revista 5iespre proiectul revolutionar alunei elice dezvoltate in legatura cu programul spatial american.Elicele, ata~ate la rotorul unei ma~ini sau al unui mo~or, sunt uti-lizate de mai putin de doua secole ca mijloc de regularizare a vi-tezei ma~inariei ~i pentru acumularea energiei pentru.o singuraizbitura, ca la presa metalica.

Ca regula; elicele aveau circumferinta groasa, fiindca acoloera inmagazinata energia. Dar in anii '70, inginetii de la Lock-heed Missile & Space Company au venit eu un proiect invers.Proiectul a fost continuat de Airesearch Manufacturing Compa-ny. Modelul conceput de ei - dar care nu a fost perfectat niciQ-data - este inmti~at in Fig. 32. Faptul ca 0 elice revolutionara ara-

. ta exact ca una de acum 5000 de ani descoperita in Egipt este maiputin uluitor ca faptul ca un obiect de la 3100 LCh. arata ca unechipament aflatinca in stadiul de proiect in anul de gratie 1978!

Unde este originalul de metal? Unde sunt celelaite obiectecare erau prezentate la Heliopolis? ~i, mai ales, unde este Ben-ben-ul insu~i?Ca-multealte artefacte a caror existenta a fost do-cumentata amplu de cei din vechime, au disparut - distruse poa-te de calamitatile naturale sau razboaie, dezmembrate ~iduse inalta parte ~ ca prada de razboi sau pentru a fi puse la adapost in-tr-un loc ascuns ~i astazi uitat. Poate au fost duse inapoi in ce-ruri. Poate cti mai sunt inca cu nbi, uitate prin cine ~tiece pivni-taa umii muzeu. Sau - cum'sugereaza legenda pasarii Phoenix,~~rf" f~~f" 1f"!7i\tllr~ iTitrf" Hf"linnnli" "i Ar~hi~ _ <i"l'l1n"",,,,,h l'"m",_

ra ermetica a Qa'aba de la Mecca... .

Se poate presupune ca distrugerea, disparitia sau retragereaobiectelor sacre ale altaruluia avut loc probabil in timpul a~a-nu-mitei Prime perioade intermediare. ~tim ca templele de la Helio-polis au fost distruse in timpul acelor dezordini. in acea perioa-da, unificarea Egiptului s-a intrerupt ~ipeste tot domnea anarhia.Probabil ca atunci a parasit Ra templul de la Heliopolis ~i adevenit Amon - "Zeul ascuns".

'[repte !l!Te cer 19~

i...t.i.\ 4.-1 i.

Fig. 33

Cand ordinea a fost remcuta in Egiptul Superior in timpuldinastiei a unsprezecea, capitala a fost mutata la Teba, iar zeulsuprem era numit Amon (sau Amen). Faraonul Mentuhotep(Neb-Hepet-Ra) a construit un templu uria~ langa Teba, dedicatlui Ra ~i a construit in varfullui un "pyramidion" pentru a co-memora camera celesta a lui Ra (Fig. 33). .

Cunind dupa anu12000 i.Ch., 6 data cu inceperea domnieidinastiei a douasprezecea, Egiptul a fost reunificat, ordinearestabilita ~i Heliopolisul recucerit.Primul famon al dinastiei,Amen-Ern-Hat I, a inceput imediat reconstruirea templelor ~ialtarelor de la Heliopolis. Nu se ~tie insa daca a utilizat arte-factele originale ori nurnai reproduceri. Fiul sau, faraonul Sen-:Usert (Kheper-Ka-Ra)~ Sesostris sajl.Sesonchusis al istoricilor~reci - a ridicat in fata temDlelor doua coloane de e;ranit (peste

~aizeci~i~asede picioare inaltime). In varful-Iora pus 0 imitatiea camerei lui Ra ~ un pyramidion,din aur sau cuprualb. Unuldintre aceste obiecte de granit se mai afla inca in picioare acolounde a fost ridicat in urma cu 4000 de ani. Celalalt a.fost distrus

in secolul.doisprezece,d.Ch. .

Grecii au nurnit ace~ti stdlpi obelisc, insemnand "stdlpindicator". Egiptenii Ie nurneau "Razele zeilor". Au mai fost ridi-cate ~i altele - fntotdeauna in pereche in fata templelor (Fig. 34)

Page 51: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

Fig.36

Ceea ce este interesant la aceste .desene vechi este ca ele

infiiti~eaza b~rcile sosind dintr-o tara straina. Cand barcile infli-

ti~eaza ~i oameni, vasl~ii sunt condu~i de 0 persoana foarteinalta, care are ca semn distinctiv doua coarne care ies din casca

(Fig. 36), semnul ca este un Neter.Pictografic, egiptenii afirmau chiar de la bun inceput ca zeii

lor au venit din alta parte. Asta confirma lege~dele despre In-fiintarea Egiptului - ca zeul Ptah a venit.din sud ~i, gasind Egip-tul inundat, a realizat ample lu<;raripentru a face zona locuibila.Exista in geografia egipteana un loc numit Ta Neier - ,,Lo-culrfara zeilor". Era stramtoarea de la capatul sudic al MariiRo~ii care acum este numita Bab-el-Mandeb. Prin acea stram-toare au venit vasele purtdnd insemnele NTR.

Numele e~iptean pentru Marea Ro~ie era Marea lui UR.Termenul Ta Ur insemna Tara straina de la riisiirit.Henn Uau-thier, care a compilat Dictionnaire des Noms Geographiques dintoate numeIe de locuri din textele hieroglifice,aratiica hieroglifapentru Ta Ur "era un simbol destinat unui element nautic" ... In-semna ca ,;trebuie sa mergi cu barca, spre stanga". Privind peharta (Fig. 2), vedem ca navigand spre stanga, prin stramtoareaBab-el Mandeb,. s-ar ajunge pe Uinga Peninsula Arabica spreGoUld Persico

~

100 I Zecharia Sitchin-. __ - .__. .__u_ _

rf r rrFig. 35

1- in timpul dinastiilor a opt-

j sprezecea ~ia nouasprezecea. '(~i in cele din urma unele au· . ajuns la Londra, New York,!I;;ii Roma, Paris). A~a cum decla-

rau faraonii, au ridicat aceste

obeliscuri pentru "a obtineFig.34 (de la zei) darul Vietii ve~ni-

ce", pentru a obtine "Viata tara moarte". Fiindca obeliscurile imi-

tau in piatra ceea ce vazusera (~i obtinusera) faraonii dinaintea

lor in Duat: rachetele zeilor (Fig. 35); . .Mormintele de astazi, grav;lte cu numele decedatului pen-

tru amintire ve~nica, sunt asemenea obeliscuri - un obicei nascut

in vremea cand zeii ~i rachetele erau un fapt obi~nuit.r,n,:jntnl ontnt,a,l')n non "",o.,.,tnlo J:';;;_tn"'; ,-.,...,1 ,.. 'Jr..TTn. .

un termen care in limbile Orientului Apropiat insemna "CeI care

vegheaza". S~mnul hieroglific pentru Neter era 1.Ca toate sem-nele hieroglifice, trebuie sa fi reprezentat un obiect real, vizibil.Sugestiile savantilor.au mers de la topor:pana la steag MargaretMurray (The Splendor That WasEgypt) a lansat un alt punct devedere. Aratand ca un pat cu doua panglici constituia un motlvrecurent in ceramica predinastica (Fig. 36), ea trage concluzia ca"biitulcu doua panglici a devenit semnul hieroglific pentru zeu".

'"

Tr.eJ!!~~~e. ee,.I 101

i

I

Page 52: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

.--=.===. -

102 I Zecharia Sitchin-----.------- !--'!l!.~.!P!..e__Eer11 O}

Exism ~i alte indicii: Ta Ur insemna literal Tara lui Ur, iar

nu~ele Ur nu este necunoscut. Este locul na~~~riilui Avram,patriarhul biblic. Descendent at lui Shem, tiul eel mare al luiNoe (eroul biblie al potopului), el a fost nii$cutin Ur, in Chal-deea, ~i"Terah a luat pe tiul sau Avram ~ipe Lot, iiullui Haran,fiul fiului sau, ~ipe Sarai, noru-sa, nevasta fiului sau Avram.Auie~it impreuna din Ur din Chaldeea, ca sa mearga in tara Ca-naan".

Cand arheologii ~i lingvi~tiiau inceput sa descopere, la in-ceputul secolului al nouasprezecelea, istoria~i inscrisurile Egip-tului, Ur era complet necunoscut din vreo alta sursii, in af'aradeVechiul"Testament.Dar Chaldeea era cunoscuta, era numeleacordat de greci Babylonului, vechiul regat mesopotamian.

Istoricul grec Herodot, care a vizitat,Egiptul ~i Babylonulin secolul cinci LCh., a gasit numeroase asenianari intre obi-ceiurile egiptenilor ~icele ale chaldeenilor. Descriind incintasa-era a zeului suprem Bel (pe care I-anumit Jupiter Belus) din Ba-bylon ~iturnul sau uria~,el scrie ca "pe cel mai inaltturn este untemplu larg,.iar in intenorul templului se afla 0 canapea de mari-me neobi~nuita,bogat impodobita, alaturi de ea fiind 0 masa deaur. In acest loc nu se afla nici 0 statuie de nici un fel, iar cameranu este ocupata decat de 0 femeie ba~tina~a,despre care chal-deenii spun ca este aleasa de zeul insu~i... Ei mai spun ca zeulvine in persoana in aceasta camera ~i doarme pe canapea. Estela fel ca legenda egipteana\a templului lui Jupiter, Thebanul(Amont in care vine sa doarma 0 femeie in fiecare noaote."

Cu cat savantii secolului nouasprezece aflau mai multe ~ifiiceau comparatie cu relatarile istoricilor greci ~i romani, douiilucruri se afirmau cu tot mai multiihomrare: mai intai, civilizatiaegipteanii~imaretia ei nu erau 0 floare infl~rita in de~ert,ci par-te a dezvoltiirii culturale a antichitiitii.~i al doilea, relatarile bi~blice despre regate, tiiri, cetiiti fortificate despre drumuri comer-ciale, despre razboaie ~i armistitii, migratii ~i a~eziirinu numai ,

cii erau adeviirate, ci aveau chiar 0 mare acuratete.

Hititii, cunoscuti muM vreme numai prin scurtele mentio-niiri din Biblie, apar din scrierile egiptene ca marl adversari alfaraonilor. 0 paginii complet necunoscuta a istoriei - 0 batiiliecruciala intre armatele eg;iptene~icele hitite venite din Asia Mi-nor, care a avut 10cla Kadesh, in nordul Canaanului - a fost nunumai descoperita. in texte, ci ~i reprezentata in desenele dintemple. Exista chiar ~i0 notii romantica a pove~tii,fiindca fara-onul s-a ciisiitoritcu tiica regelui hitit, intr-o incercare de a ci-

. menta pace1;lintre ei.Filistinii, "oamenii marii''. fenicienii, huri~nii, amoritii -

popoare ~iregate a ciiror existentiiera mentionatiinuma; de Ve-chiul Testament -'-au inceput sa apariica realitiiti istoricepe mii-surii ce descoperirile arheologice se irtmulteau in Egipt ~i ince-'peau ~iin teritoriilebiblice. Cele mai importantedintre toate s-audovedit a fi fost Imperiile Asirian ~iBabilonian. Dar unde erautemplele magnitice ~i celelalte urme ale maretiei lor? ~i undeerau inscrisurile lor?

Tot ceea ce raportau ciilatorii in tinutul dintre cele douafluvii, vasta campie dintre Tigru ~iEufrat, erau coline - tells inarabii ~iebraicii. In absenta pietrei, chiar ~icele mai mari struc-turi ale Mesopotamiei antice au fost construite din ciiramidii, iarriizboaieIe, vremea ~i timpul le-au transformat in taranii. In locde constructii monumentale, in aceste zone s-au descoperit oca-zional doar artefacte mici. Printre ele, numeroase tiiblite de lut,inscriptionate cu un'scris ciudat. In 1686, un ciiliitor pe numeEngelbert Kampfer a vizitat Persepolis, vechea capitaIa aregilor".. ""1'P C;:Phmt:l~eAlexandru.Din monumentelede acolo, el a

copiat seIIfne~isimboluri in scrierea cuneiformii,descoperna ~lpe sigiliullui Darius (Fig. 37). Oar el a crezut di sunt numai de-corative. Cand s-a realizat in sf'ar~itcii este vorba de inscrisuri,nimeni nu ~tiain ce limbii fuseseriiscrise ~icum ar putea fi des-cifrate. "

. ~i cu scrierile cuneiforme s-a petrecut ca in cazul hierogli-felor egiptene: cheia a,constituit-o 0 inscriptie trilingvii. A fostgasitiipe 0 piatriidin muntii interzi~i,intr-un loc in Persia numit

Page 53: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

104 / Zecharia Sitchin._-----

.Fig.37

Behistun. In 1835, un maior din armata britanidi, Henry Raw-linson, a reu~it sa copieze inscriptia ~i sa descifteze scrisul ~i

.Iimba. A~a cum a reie~it, inscriptia trilingva era in persanaveche, elamim ~i acadiana. Acadiana era limba-mama a tuturorlimbilor semitice; ~iprin intermediul ebraicei au reu~it savantiisa descifteze inscriptiile Asiriei ~iBabilonului.

Inspirat de aceste descoperiri, un englez nascut la Paris penume HenryAusten Layarda ajuns in 1840la Mosul, in nord-ves-tul Irakului, la vremea aceea parte a Imperiului Otoman. Acoloel a fost oaspetele lui William F. Aisworth, a carui Researches inAssyria. Babylonia and Chaldea (1838) -impreuna cu alte scri-eri ~i descoperiri ale lui Claudius J. Rich (Memoir on the Ruinsof Babylon) - nu numai caau aprins imaginatia lui Layard, ci aucondus ~i la obtinerea unui sprijinfinanciar ~i logistic de laBritish Museum ~iRoyal Geographical Society.La curent cu reo:ferintele biblice, precum ~i cu scrierile istoricilor greci, Layardi~iamintise ca un ofiter allui Alexandru a sustinut di a ajuns in-tr-o zona in care "se gaseau piramide ~iruine ale'unuiora~vechi"_1In nr"" f'nn"iilpr<>t UPf'hi...hi"r'<:i np urpmp" 111i AlpY<onnnll

Prietenii locali i-au aratat d.iferitetells?sustinand ca aparti-neau ora~uluivechi ingropat sub ei. Exaltarea sa a crescut canda ajuns intr-un loc nurnit Birs Nimrud. ,.Am'zarit pentru primadata forma conica a colinei lui Nimrod ridicandu-se spre cerul

.senin al serii", scrie el in Autobiography. "Impresia care mi-aprovocat-o nu poate fi uitam." Nu cumva era acesta locul pira-midelor ingropate.pe care Ie vazuse ofiterullui Alexandru? Cusiguranta era un ora~asociat cu Nimrod, "viteaz vanator inaintea

~- .T'>t.'""'''"''~

Trepte sJ!r~ cer / 105

-';1

lui Dumnezeu", care a infiintat regatul ~io~ele din Mesopota-olia (Geneza 10)...

EI a domnit la inceput peste Babel, Erec, Acad ~i CaIne, 'in. .tara ~inear (Shin 'ar); din tara aceasta a intrat in Asiria (Ashur);a zidit Ninive - un ora~ al ulitelor largi - ~iRessen ~iKhalah.

Cu ajutorul maiorului Rawlinson, care ajunsese consululbritanic la Bagdad, Layard s-a intors in 1845la Mosul ~ia ince-put sa dezgroapeNimrodul. Dar, indiferent ce avea sa gaseasdi -~iva gasi -, el nu se putea lauda ca este primul arheolog modemin Mesopotamia. Doi ani mai deVreme,Paul-Emile B~tta, con-sulul francez.la Mosul (cu care Layard se intiilnise~i se imprie-tenise) a inceput sa faca sapaturi intr-o colina la nord de Masul,pe cetalalt mal al Tigrului. Localnicii numeau locul Khorsabad.

. Inscriptiile descoperite acolo I-au identificat ca Dur-Sharru-Kin,capitala biblicului Sargon,.regele Asmei. Dominand vastul o~,templele ~ipalatelt;sale, se afla 0 piramida in ~aptetrepte, denu-mim zigurat (Fig. 38).

Inspirat de descoperirile lui Bo~, Layard a inceput sa sape. in movila"sa, unde credea ca va descoperi Ninive, capitala asi-

riana. De~i'pana I~ urmi se.va dovedica este centrul militar atasirienilor, nurnit Kalhu (biblicul Khala), comorile descoperiteacolo au meritat efortul. Printre ele se ..aflaun obelisc ridicat deregele Shalmanaser II, pe care printre cei care ii plateau tributera listat ~i"Jehu, fiulfui Omri, regele Israelului" (Fig. 39).

Descoperirile din Asiria au confirmat veridicitatea Vechiu-lui Testament. - ..........

ll.1"'UlQ.JA\, LJG1UJ.U U I.,u'"'''''yu," ~ ..x&t'; AU IJ - __a ---...-

. tral opusa fata de Mosul,pe malul estic,al Tigrului. Locul, nurnitde localnici Kuyunjik, era intr-adevarNinive- capitala infiintamde Sennacherib, regele asirian a caroi armam a fost spulberata deingerul Domnului in timpul a~ediuluilerusalimului (II Regi 18).Dupa el, Ninive a fost capitala lui Esarhaddon ~iAshurbanipat.Operele de arta aduse de acolo la British Museum constituie ceamai impresionanm parte a tezaurului asman.

Page 54: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

""~~~~:-:-

~_~§J__~~ar~~l!c!tJ~ ~~ spre cer / 107

Fig.38

portante se dovedeau tablitele de lut - unele suficient de mici casa incapain palmascribului- pe care asirienii, babilonienii ~icelelalte popoare ~le Asiei vestice i~i scriau contractele comer-ciale, ordinele curtii, insemnari ale casatoriilor sau mo~tenirilor,liste geografice, informatii matematice, retete medicale, legi ~iregulamente, istorii regale - toate aspectele vietii unei societapcivilizate. Pove~tiepice, mituri ale creatiei, proverbe, scrieri fi-losofice, dintece de dragoste ~i altele akatuiesc 0 vasta mo~te-nire literara. Exista apoi textele astronomice: liste ale stelelor ~iconstelatiilor, informatii planetare, tabele astronomice, liste alezeilor cu relatiile lor de rudenie, cu atributele, sardnile ~i func'"tiile lor - zei condu~ide cei Doisprezece Marl zei, ,,zeii Cerului~i Pamantului"; cu care erau asociate cele. douasprezece luni,cele douasprezece constelatii ale zodiacului ~i cei doisprezecemembri ai sistemului nostru solar.

A~a cum mentioneaza din cand in cand inscriptiile, limbalor se tragea din akadiana. Aceasta, precum ~i alte dovezi con-firma relatarea din Biblie ca Asiria ~iBabilonul (care au aparutpe scena istoriei in jurul anului 1900 i.Ch.) au fost precedate de "

un regat numit Akad. A fost fondat-de Sharru-Kin - ,.DreptulConducator" - pe care il nuinim Sargon I, cca 2400 LCh. Aufost gasite ~i unele din inscriptiile sale. In ele se lauda ca pringratia zeului sau Enlil, imperiul sau se intindea de la GolfulPersic la Marea Mediterana. Se numea pe el insu~i "Rege alAkadului, rege al Kish" ~i pretindea ca a "infrant Uruk, i-amzdrobit zidurile... ~i (am fost) victorios in batalia cu Jocuitoriidin Ur". .

~~

~--

~. .. 6i..'" - . .-. ~ _.- -:~. !VlU!~1savan~1 cunSlut:rd ca "argunl a lUSl DIOU~W!"ilmrUU,

astfelca versetelebiblicei se aplicalui ~iunei capitalenumiteKish (sau Cu~dupa ortografia biblica) in care monarhia existaseinainte de Akad:

Fig.39

Pe masura ce escavatiile se inteteau ~i alte echipe arheolo-

gice, de alte nationalitati, se adaugau cursei descoperirilor, toateora~ele Asiriei ~i Babilonului mentionate in Biblie (cu 0 minora

. exceptie) au fost scoase la lumina. De~i muzeele lumii se um-pleau cu descoperirile arheologice, pana la urma cele mai im-

. $i Cu~ I-a nascut pe Nimrod;

el este acela.care a inceput sa fie puternic pe pa-mant ..

Page 55: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

108/ Zecharia Sitcbin..-_._-

EI a domnit la inceput pesteBabel. Erec # Akad in lara $inear.

~ul regal al Akadului a fost descoperit la sud-est deBabilon. A fost descoperit ~i ora~ul Kish, la sud-est de Akadintr-adevar, cu cat availsau spre sud-est arheologii, cu atat maivechi erau ora~eledescoperitede e~.A fost-descop~ritun o~ nu-mit azi Warka, o~ullui Uruk, pe care Sargon.I pretinde ca I-ainfrant, biblicul Erec. I-a dus'pe arheologi din al treilea mileniutCh., in al patrulea mileniu! Acolo au gasit prima ceramica rea-lizatii vreodatii intr-un cuptor.Dovezi ale primei folosiri al TOtiiolarului; un pavaj din blocuri de carami~ eel mai vechi de acesttip; primul zigurat (piramidii in trepte); primele insemniiri scrise(Fig. 40) ~iprimele sigilii cilindricegravate (Fig. 41), care rosto-golite pe lut moale lasii 0 amprentiipermanentii.

'.

Fig. 40

.!.r.pte spre ~e.!.:.!}~

8

~

Fig. 41

A fost gasit ~iUr -Iocul unde s-a nascut Avram - ~imai lasud, acolo unde in antichitate ajungeau fi'innurileGolfului Per-sic. Era un mare centrucomercial, locul unui imens zlgurat; ora-~ulde scaun al multor dinastii. Era atunci Sudul partea cea mai. . \ ..

veche a Mesopotamiei, bibli~a tara ~inear - locul unde au locevenimentele din Tumullui Babe!?

Una dintre cele mai importante descoperiri din Mesopota-mia a fost biblioteca hii Ashurbanipal din Ninive, care contineamai bine de 25.000 de tablite de lut aranjate in functie de su-biect. Un rege de 0 mare cultura, Ashurbanipal a pastrat oricetext pe care I-a gasit ~i, in plus, i-a pus pe scribii sai sa copieze~isa traduca texte altfel inaccesibile. Multe tiiblitepoartii insem-nul "Copiat dupa un text maivechi". Un grup de douazeci ~i treide tiiblite,deexemplu, se incheie'cu un post-scriptuffi.;."Adoua-zed ~itreia tiiblita. Limba lui Shumer nu a fost schimbatii." in-su~i Ashurbanipal decIara intr-o inscriptie: .

Zeul scribilor m-a fericit cu darul cuno~terii arteisale. Am lost iniliat in .secretele scrisului. Pot citi chiar #complicatele tabUle in shumeriana. fnleleg cuvintele mis-terioase gravate pe tabUlele din zilele de dinaintea poto-pUJUJ.

in 1853,Henry Rawlinson sugera Royal Asiatic Society caeste posibil sa mai existe 0 limba necunoscuta care sa preceadiiacadiana, aratand ca textele babiloniene ~i asiriene utilizeazadeseori cuvinte imprumutate din aceasta limba, mai ales in cele~ "

religioase sau ~tiintifice.In 1869,Jules Oppert a propus 100 in-trunire a Societatii Franceze de Numismatica ~iArheologie sa se

Page 56: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

- -~. ~- --., -'---

110 / Zecharia Sitchin-~._,--------

I.Fig. 42

recunoasdi existenta unel asttel de I1mbl~l a poporulUlcare avorbit-o ~ia s~ris-o.A aratat ca acadienii ii numeau pe predece-sorii lor shumerieni ~ivorbesc de tara Shumer (I:ig. 42).

Era, de fapt, biblicatara ~inear.Era tara a caruinume-Shumer - insemna Tara Veghetorilor,tara de unde venisera zeiiin Egipt.

Oe~ia fost dificilla vremea respectiva, savantii au fost ne-voiti sa accepte dupa descoperirea maretiei culturii egiptene'ca

I. II!

.

T~£~.!P!!L cer-.LLU.

";,

civilizatia (a~a cum este inteleasa de occident) nu a inceput cugrecii ~iromanii. Oar nu cumva, a~a cum egiptenii in~i~iau su-gerat, civilizatia ~ireligia auinceput nu in Egipt, ci in sudul Me-sopotamiei? ,

In secolul care a urmat primei descoperiridin Mesopo-tamia,a devenitevident,dincolode'oricedubiu,ca Civilizatia~(cu liteJ;'amare) a inceput in Sumer (savantii au considerat di a~aeste mai u~orde pronuntat).Acolo a iIiflorit dintr-o data, injurul -lui 4000 i.Ch - cu ~asemii de ani in urma - 0 inalta civilizatie,

ca din pamant, ~itara vreun motiv aparent. Cu greu poate fi gasitun aspect al civilizatiei ~i culturii noastre ale carol radacini ~iprecursori sa nu se afle in Sumer: ora~e, cladiri suprainaltate,strazi, piete, hambare, ~coli, temple; metalurgie, medicina, chi-rurgie, textile, manciirurialese, agriculmra,;irigatii;~l c,arami-zilor, inventarea cuptorului de,olarie; roata, carol; nave ~i navi-gatie;comert international;marimi ~iunitiitide masura;monarhie,legi, curte, judecatorii; scris; inuzica ~i note muzicale, instru-mente muzicale, dans ~iacrobatii; animale domestice ~i gradinizoologice; razboaie, meserii, prostitutie. ~i mai presus de toate:cun<?~tintele~istudierea cerului ~izeii "care din Cer pe Pamantau venit'-'.

Trebuie sa clarificam aici ca nici acadienii, nici mai inain-tea lor sumerienii nu i-au numit pe ace~tivizitatori zei. Abiapa-ganismul ulterior a infiltrat in gandirea ~ilimbajul nostru notiu-nea de fiinta divina sau zeu. Oaca folosim aici acest tennen, estenumai fiindca a~a a fost impus el de traditie.

Acadienii ii numeau Ilu -"Nobilii" - de unde se trageeordlCUILt. \"'anaam~lI ~l lemClenll 11nwneaU,DU at - ,,:SLapan.Oar la inceputul acestor religii,.sumerienii ii numeau DIN.GIR,"cei drepti veniti din rachete". inscrisul pictografic vechi atsumerienilor (care ulterior a fost stilizat in scriere cuneiforma),termenii DIN ~iGIR erau scri~ia:x> ... Cand cele doua suntcombinate,observamca GIR - in forma unui modul de co-manda conic - se potrive~teperfect in DIN, reprezentat ca 0 ra-cheta in trepte. Mai mult, daca privim in ansamblu, realiziim ca

Page 57: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

~,-.....---.-.-.-... --~ --,.

112 / Zecharia Sitchin--

Fig. 43

pi.ctograma este identic~ cu racheta desenaHiintr-un siloz su~-teran din monnantul faraonului egiptean Huy (Fig. 43).

Din miturile cosmogonice sumeriene ~idin poemele epice,din texte care reprezentau un fel de autobiografii ale acestor zei,din lista functiilor lor ~ia relatiilor cu diverse cetati ~iora~e,dinlistele regilor ~i dintr-o multime de alte texte, inscriptii ~idese-ne-am pus cap la cap 0 istorie coerenta a ceea ce s-a inm,mplatin preistorie ~icum a inceput totul.

Povestea incepe la .inceputurile sistemului solar. Atunci aaparut din spatiu 0 planeta uria~a,care a fost atrasa in sistemulnostru solar. Sumerienii 0 numesc NIBIRU- "Planeta Traversa-

.~ ~.111 , lIUJ11""1""uaUIIVJ.IJ.C.U.I""IU .., "' "HI". - 1"'- D-

alte planete, Marduk a deviat, intrand pe 0 traiectorie de coliziu-ne cu un membru mai vechi al sistemului solar - 0 planeta nu-mita Tiamat. Cand.cele doua s-au apropiat, satelitii lui Marduk .

au taiat-o pe Tiamat in doua. Partea de jos s-a spart in buditi,fonnand cometele ~i centura deasteroizi aflata intre Jupiter ~iMarte. Partea superioara a lui Tiamat, impreuna cu cel mai maresatelit al ei au devenit Pamantul ~iLuna.

1i!pte spre cer / 1_~3

Orblta eelei de"s 12.s plsm'te

Apogeu

~,Fig. 44

Marduk insu~i a ramas intact, insa a fost propulsat pe <>orbita care if aduce la locul bataliei dintre Jupiter ~iMarte 0 datala 3600 de ani (Fig. 44). A~a s-a ajuns'ca sistemul nostru solarare doisprezece membri - Soarele, Luna (pe care sumerienii 0considerau un corp cerese cu drepturi depline), cele n~ua plane-te cunoseute plus inca una - a douasprezecea: Marduk.

Cand Marduk a patruns in sistemul nostru solar a adus euel samanta vietii. in unna eoliziunii eu Tiamat, 0 parte din aces-tea au trecut pe partea ramasa din Tiamat, planeta P~mant. Pemasura ee viata .evoluape Pamant,ea-imita evolutia de pe Mar-duk. A~a ca, atunei cand pe Pamant speeia umana abia ineepeasa se dezvolte, fiintele inteligente de pe Marduk atinsesera dejaun nivel inalt de civilizatie ~i tehnologie.

De pe acest al doisprezeeelea membru al sistemului nostrusolar, spun sumerienii, au venit astronautii pe Pamant - ,,leiiCerului ~i ai Pamantului". Din aceste credinte sumeriene ~i-aufonnat celelalte popoare religia ~izeii. Ace~tizei, spun sumerie-

,I

_L>_.~:... _:_ .:1': ':_ ..........._"',-- - - ""- - --

tele, ~tiintele, inclusiv un nivel avansat in astronomie.Aceste cuno~tinte includeau reeuno~~terearolului central

al Soarelui in cadrul sistemului solar, cunoa~tereatuturor plane-telor pe care Ie ~tim astazi - inclusiv planetele mai indepartateUranus, Neptun ~iPluto, care au fost descoperite abia recent cumijloacele astronomiei modeme - planete care n-ar fi putut fiobservate ~iidentificate cu ochiulliber. ~i in textele planetare, ~iin liste, precum ~i in reprezentari, sumerienii insistau ca mai

Page 58: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

Treptespre cer / 115

Fig.47

De 0 mare important! erau constelatiilecareorbiteaza in pla-nul sau banda in care planetele orbiteaza in jurul Soarelui. Nu-mite de sumerieni UL.HE ("Turma stdlucitoare") - pe care gre-

cii au adoptat-o sub forma zodiakos kyk/os ("Cercul animalelor")

CIR.TABScorpion

9. SAgelllor

}/AD.SIN ~Facioar;;

SUliUR.MASHCapricorn

Fig. 46

~AlL

11. VArsilor

10. Capricorn

~-~

12. P8fII

tt:a1.Berbee ,_i...r 3.Gemenl

m4.R8C 6.leu

,IP6. Feclo8rA

...8.Scorpion

Page 59: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

,--- -

116/ Zecharia Sitchin--- -_..-.-.

~i inca mai sunt numite zodiac - erau grupate in douasprezecegrupe, pentru a fonna cele douasprezece case zodiacale. Nu

numai numele pe care sumerienii Ie-au a~ordat acestor grupuri(Taur,Gemeni, Cancer,Leu ~.a.m.d.),dar ~ireprezentarile picto-grafice ale acestora au ramas nemodificate de-a lungul milenii-lor (Fig. 46). Zodiacul egiptean, mult ulterior, va utiliza 0 repre-zentare aproape identica (Fig. 47).

Pe langa conceptele de astronomie sferica pe care Ie utili-zani ~i astazi (inclus!v notiunile de axa celesta, poli, eclipse,echinoctii ~.a.m.d.)~icare erau deja puse in practica de catre su-merieni, tot la ei apare ~i descrierea fenomenului de precesie.Dupa cum se ~tieasUizi,exista iIuziade intarzierea mi~carii J>a-mantului pe orbita pentru Unobservator de pe Pamant care sta-bile~te 0 data fixa (de ex. prima zi de primavara) cand Soareletrece printr-o anumita constelatie zodiacala, data ce reprezintaun punct de reper pentru spatiul cosmic. Cauzata de pozitia in-cIinata a axei Pamantului fata de orbita in jurul Soarelui, aceastaintarziere - sau preeesie - este infinitezimala raportat la,duratamedie de viata a unui om: in ~aptezeci~idoi de ani diferenta estede IOdin eele 3600 ale Zodiaeului.

Cum cereul zodiacal inconjoara Pamantul intr-o banda incare aeesta ~ieelelalte planete orbiteaza in jurul Soarelui, aTostimpartit in douasprezece Case zodiacale, adica 300. Pamantul

are nevoie de 2160 ani (72x30) pentru a aeoperi 0 intreaga easazodiacala. Cu alte cuvinte, daea un astronom prive~te cerul inziua in care Soarelerasare in eonstelatia Pe~tilor,un unna~ al sauva putea vedea peste 1160 de ani cum SOareleva rasari in casaVarsatorului.

Nici un'singtir individ, niei maear 0 singura natiune n-ar fiputut observa, nota ~i intelege un astfel de fenomen. Cti toate

acestea, dovezile sunt irefutabile: sumerienii, care ~i-auinceputealendarul in epoca TauflJlui(care a ineeput in jurul anului 4400i.Ch.), euno~teau~iau ~iinregistrat in listele lor astronomice ce-lelaltepreeesii(Gemeni- eea 6500 i.Ch.,Cancer- cea 8700i.Ch.~iLeu- cca 10.900i.Ch.)!Nu.enevoiesa mai spunemea . -,

!!9Je_~pre cerJll7

,.

in primazi a primaverii-' AnulNoupentrupopoarelemesopo-tamiene - cca 2200 lCh. Pamantul a trecut in constelatia Ber-becului (KU.Mal in sumeriana).

Unii dintre savantii care au combinat cuno~tintele lor deastronomie eu eele de egiptologie/asiriologie au recunoscut careprezentarile textuale ~jpictografice utilizau zodiacul ea un ca-lendar eelest prin care evenimentele petreeute pe Pamant e'raulegate de cele din eer. Cuno~tinteleau fost utilizate mai recent instabilirea cronologiei in unele studii de,catre G. de Santillana ~iH. von Dechend (Hamlets Mill). Nu exista nici un dubiu, deexemplu, ca Sfin~ul eu fonna de leu de la sud de Heliopolis ~icele in fonna de berbee de la templele de la Karnak reprezintiiepocile zodiacale in care s-au petrecut evenimentelecomemora-te de ele sau in care zeul ori regele reprezentat a avut suprematia.

In centrul cuno~tintelorde astronomie, ~iin consecinfiipen-tru toate religiile, credintele, evenimentele~ireprezentiirilehuniiantice,era credintaea mai exista0 planetiiin sistemulnosti-usol~r,o planeta cu 0 orbita mai mare, 0 planetii suprema, un "Stiipancelest" - cea pe careegiptenii0 numeau"SteauaNepieritoare"sau "Planeta milibanelor de ani" - Laca~ul zeilor. Oamenii din an-

tiehitate, tara exeeptie; omagiau aceastii planetii, avand cea maivasta ~i maiestuoasa orbitii. In Egipt, Me.sopotamia~i pretutin-deni, emblema ei era discul inaripat (Fig. 48).

Recunoscand ea Discul celest, in reprezentarile egiptene,

constituia laca~ullui Ra, savantii auinsistat,sa se refere la Ra ca"zeul Soarelui" ~ila Discul inaripat ca la "Diseul solar". Trebuiesa fie cIar insa ca nu de diseul solar este vorba, ci de a douaspre-zecea planetii. Intr-adevar, reprezentame eglplene lac UlSLlIlC~II;:infre Discul celest repreZebta,ndaceasta planeta ~i Soare. A~acum se poate vedea (Fig. 49), ambele sunt aratate in cer (repre-zentat de fonna arcuitiia zeitei Nut); in mod clar, deci, este vor-ba de doua corpuri cere~tidistincte. La fel de clar, A douaspre-zecea planetii este intati~ata ea Disc celest - ca planetii, in vremece Soarele este intati~at eniitand raze (in acest caz ditre zeitaHat-Hor, "StiipanaIninelor" din peninsula Sinai).

.

Page 60: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

--

118 / Zecharia Sitchin

'9 ~

Fig.48

Deci ~i egiptenii, asemenea sumerienilor,'cuno~teau cu mii

de ani in urma ca Soarele este centrul sistemului nostru solar ~ica el consta in doisprezece membri? A~a'este,dupa cum rezulta

din reprezentarile de pe sarcofage.

Fig.49

--.---....-.-.--

._~. .~. _,'"'_.C___...---

Pig. 50

..

Unul foarte bine pastrat, descoperit de H.K. Brugsch in'1857 intr-un mormant din Teba (Fig, 50), 0 arata pe zeita Nut(;,cerurile") in panoul central (pictat pe capacul mormantului),inconjurata de cele douasprezece constelatii ale zodiacului. Pepartile laterale ale. sarcofagului, coloana de jos reprezinta celedouasprezece ore ale zilei ~i noptii. Apoi planetele - zei cele~ti

Page 61: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

- sunt aratate parcurgandu';~iorbitele, lacurile cere~ti(sumerie-nii Ie numeau "destinele" planetelor).-

in pozitia centrala, vedem globul solar emitand raze. inapropiere de Soare, langa brafld drept ridicat allui Nut, vedemdouii planete: Venus~i Mereur (Venusreprezentatiicorect ca fe-meie - singura planeta considerata femeie de catre toate-popoa-rele antice). Apoi, pe partea stanga, vedem Pamantul (insotit deemblema lui Horus), Luna, Marte ~iJupiter ca zei cele~ticalato-rind in biircile lor.

Dincolo de Jupiter mai existii patru zei cele~ti.Cu orbitenecunoscute egiptenilor, deci lara biirci, ii vedem-pe Saturn,Uranus, Neptun ~i Pluto. Timpul mumificarii este marcat de unsulita~care infige 0 sulita-in Taur.

intalnim deci toate planetele, in ordinea corectii,inclusiv pecele descoperite de astronomi relativ ~cent (Brugsch nu era lacurent cu existenta planetei Pluto).

Savantii care au studiat cuno~tinteleplanetare ale popoare-lor antichitiitiiau presupus ca acestea credeau ca cinciplanete-Soarele fiind una din ele - inconjurau Pamantul. Orice repre-zentare sau listare a mai multor planete se datora unei "confuzii".Dar nu era nici 0 confuzie, ci chiar precizie, acuratete impresio-nanta: ca Soarele era in centrol sistemului solar, ca Pamantul erao planetii ~i,in plus, pe l§nga Pamant, Luna ~i celelalte opt pla-nete cunoscute astiizi, maiexista una, cea !llai mare. Este repre-zentata in varful celorlalte, deasupra capului luiNut, ca eel maimare zeu, cu cea mai mare barca (orbitii).

Cu patru sute cincizeci de mii de ani in urma - conformt. .. ~

__u_u ~~L4v t.. u'" l'''' a",,,,a:>La plc111CI.d C1UC1l~nzal

pe Pamant.

120 / Zecharia Sitchin,-,._--

_ . _ T'~'........---..~-, '"

VI

"IN ZILELE

DE DINAINTEA POTOPULUI

lnleleg cuyintele misterioase gravate in zilele de dinainte. de Potop

~

A~adeclara intr-o inscriptie regele asirian Ashurbanipal. in-tr-adeviir,in literaturadiversificatiia mesopotamienilorexistii re-ferinteriizletela potopulcare a roiituratintregulPiimc1nt.Atunci, ~-au intrebat savantii,esteposibil ca evenimentulrelatatin Biblie sanu fie doar un mit, ci un evenimentreal, amintit nu doar de eyrei?

Mai mult, chiar ~iaceastii singura propozitie continea sufi-cientiidinamita. Nu numai ca ea confirma ca fusese un Potop, ci'

regele'declara ca, avand ajutorul ieului scribil~r, putea sa inte-leaga inscriptiile prediluviene,'"cuvintele misterioase gravate inzilele de dinainte de potop" - ~i deci existase inainte de potop 0

eivilizatie care cuno~teascrisul! .

A fost suficient de traumatic faptul ca s-a descoperit ca ci-

vilizatia occidenta.lanu incepea in Grecia ~iIudeea primului mi-leniu i.Ch., nici in Asiria ~iBabilonul mileniului doi i.Ch., nicimacaf in Rlrintulcelui de-al treilea mileniu i.Ch. - ci in Sumerul

mileniului patru. Acum istoria se intindea ~i mai departe, spreceea ce ~i sumerienii considerau "zilele de demult" - 0 era enig-matica de dinainte de potop. - .

Dar acesteJevelatii~ocantenu ar fi trebuit sa surprindii,dacas-ar fi acceptatcuvinteleVechiuluiTestamentin intelesullor real:ca dupa facerea Pamantului ~i a centurii de asteroizi (RLlki'a,invariantabiblica),dupa ce Pamantula fost adus la fonna cunoscutiide noi ~ia inceputviata,dupa crearea lui ,,Adam",omul a fost pus

Page 62: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

----- ~

122/ Zecharia Sitchin-

in Gradina Raiului.Dar prin ~inatiunile unui ,,~arpe" care aindramit sa nesocoteascacuvantul Domnului,Adam ~ifemeia luiau aflat unele cuno~tintepe care n-ar fi trebuit sa Ie aile. Atunci,Domnul, vorbindcu ni~tecoleginenumiti, a inceput sa se ingrijo-reze ca omul "a devenit ca unul din noi", ca ar putea ajunge laPomul Vietii ~isa man3nce,,~isa traiasca in veci".

Astfel a izgonit EI pe Adam; ~i EI a pus la rasarit de EdenHeruvimii, sa invarteasca Sabia de Foc, ca sa pazeasca drumulce duce la Pomul Vietii.

A~a a fost alungat Adam din minunata gradina mcutAdeDumnezeu in Eden ~i pus in situatia de a ,,manca ierbOOlepa-mantului" ~isa-~iobtina cele necesare cu "sudoarea fruntii". ~i"Adam a cunoscut-o pe nevasta sa Eva; ea a ramas insarcinata ~ia nascut pe Cain... a mai nascut ~ipe fratele sau Abel; Abel eracioban, iar Cain plugar".

Biblia sustine deci ca civilizatia antediluviana a continuatpe doua linii, prima fiind linia lui Cain. Dupa ce I-a omorat peAbel, Cain a fost impins ~i mai spre est, in "Tara. Fugarilor".

.Acolo sotia lui I-a nascut pe Enoh - nume insemnand "funda-tie". ~i Biblia explica apoi ca el a "zidit 0 cetate" ~i"i-a pus nu-mele Enoh, dupa fiul sau". (Botezarea unei cetati cu. numeleunei persoane era un obicei pastrat in intregul Orient Apropiat.)

Linia lui Cain a continuat prin lrad, Mechuyah-el, Me-tusha-el ~iLamech. Primul fiu allui Lamech a fost Jabal- numecare in ebraica (Yuval) insemna "Cantaretul din alautA".A~acum explica Geneza, "Jabal era stramo~ulcantaretilor din alautAsi lira". AI doilea fiu al lui Cain, Tubal-Cain, era "faOOtorultuturor uneltelor de arama ~i fier". Ce s-a mai intamplat cu el,Biblia nu mai spune, fiindca se considera ca linia lui Cain a fostblestemata ~iastfel s-a pierdut once interes in consemnarea ge-nealogiei ~isortii ei. .

Biblia se intoarce inapoi la Adam (cap. 5 din Geneza) ~i lacel de-al treilea fiu al sau, Seth. Adam, ni se spune, avea 130 deani cand s-a nascut Seth ~i a mai trait inca 800 de ani, in total 930.Seth, care I-a nascut pe Enosh la 105 ani, a trait 912 ani. Enosh

Treptespre cer / 123

I-a nascut pe Cainan la 90 de ani ~ia moot la 905. Cainan a trait910; fiul sau, Mahalal-el, a moot la 895, iar fiuI sau, Jared, 962.

Pentru ace~tipatriarhi antediluvieni, Cartea Genezei oferadoar i~fonnatii biografice simple: cine a fost tatallor, ~and s-anascut mo~tenitorul~i("dupa ce a mai nascut fii ~i fiice") canda murit. Dar cand apare urmatorul patriarh, el beneficiaza de alttratament:

Dupa n~terea lui Enoh, lared a mai trait opt sute deani...

La varsta de ~aizeci # cinei de ani, Enoh I-a avut peMetusaleh. .

Dupa n~terea lui Metusaleh, Enoh a umblat eu

Dumnezeu trei sute de ani; # a avut fii ~ifiiee.

Toate zi/ele lui Enoh au/ost trei sute ~aizeei # cincide ani.

I

, I

~i aid urmeazaexplicatiade ce i s-a acordatatata atentielui Enoh- una surprinziltoare:Enohnu a moot!

Enoh a umblat eu Dumnezeu; apoi nu s-a mai vazut,pentru ea I-a.luat Dumnezeu.

Metusaleh a trait cel mai mult - 969 ani : ~ia fost urmat deLameh. Lameh (care a trait doar 777 ani) I-a avut pe Noe - erouIpotopului. ~i aici ne sunt pferite cateva detalii in plus: Lameh I-aI1WI1U d~uca 1-'C lIW i:>dU ll1l1UI"d UlnCl111ca UCNca 1-'1111 VlC1I1UII ~_u:ac;

~i pamantulnu mai dadea roade.Numindu-Ipe fiuI sau Noe("mangaiere"), Lameh i~i exprima speranta: ,,Acesta ne va man-gaia pentru osteneala ~i truda cerute de pamantul acesta pe careI-a blestemat DomnuI."

~i astfel, dupa zece generatii de patriarhi antediluvieni cudurat~'deviatAnumite de savanti "Iegendare", naratiunea biblidajunge la momentul potopului.

. ---

Page 63: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

124 / Zecharia Sitchinn> .~

I .

EI este prezentat in Geneza ca 0 oportunitate d.ecare a pro-titat Dumnezeu pentru a distruge de pe fata Pamantului "peomul pe care I-am rncut". Autorul a gasit necesar sa explice rno-tivele un~i decizii atat de categorice. Era in legatura"cu perver-siunile sexuale ale omului, mai ales cu relatii intre "fiicele omu-lui" ~i"fiii luiDumnezeu". .

In ciuda stradaniilor monoteiste ale autorilor ~i editorilorcompilatiei, luptandu-se sa proclame credinta intr-o singura zei-tate intr-o lume care in vremea aceea credea in mai multi zei, ra-man numeroase sdipari in care se vorbe~tedespre zeitatela plu-ral. Chiar ~i termenul "zeitate",atun.ci .«and num~le nu estepomenit (Yahwe), nu este singularul El, ci pluralul Elohim.

Cand apare ideea cre,arii lui Adam, naratiunea adopta pluralul:,,~i Elohim (zeitatile) au spus: sa facem un om dupa chipul ~iasemanarea noastrii." ~i dupa mcidentul cu Pomul Cunoa~terii,Elohim vorbe~tedin nou la plural catre ni~tecolegi nenumiti.

Mai departe,in CarteaGenezei,nu numaica estevorbaici-co-10de zeitati la plural, ci acesteaau ~ifii (Iaplural). Ace~tifii L-atlsuparat pe Dumnezeu fiindca s-au culcat cu fiicele omului, rn-cand copii sau semizei nascuti din aceasta dragoste ilicita:

Cand au inceput oamenii sii se inmulfeascii pe falaPiimantului # Ii s-au niiscut fete,

flii lui Dumnezeu au viizut cii fetele oamenilor erau

frumoase;~i din toate ~i-au luat de neveste pe ace/ea pe care ~i

Ip_n71 nip,!:

~i Vechiul Testament explica mai departe:

Nefilimii erau pe Piimimt in vremurile acelea, #chiar .# dupii ce s-au impreunat flii lui Dumnezeu cufete/e oamenilor, .# Ie-au niiscut ele copii;

ace$tia erau vitejii care au fost in vechinie, oame~icu shem.

1!~P!f!.!p'rf!.P!rJ 12?

Nefilim - tradus de obicei prin "uria~" - inseqrna literal~,cei care au fost trimi~i pe Pamant". Ei erau "fiii zeilor" -oameniicu Shem",oameniirachetelor. .

Ne intoarcem iar in Sumer ~i la DIN.GIR, "cei drepti dinrachete".

Siine intoarcem la relatarea sumeriana, unde am intrerupt-o,- cu 450.000 ani in unna. .

. Cu 450.000 de ani in urma, sustin textele sumeriene, astro-nautii de pe Marduk au venit pe Pamant in cautare de aur. Nupentru bijuterii, ci datorita unei nevoi presante care afecta insa~iviata pe A douasprezecea planeta. . .

Prima misiune numara cincizeci de astronauti. Ei au fostnumiti anunnaki -"Cei din Cer care sunt pe Pamant". Ei au ate-rizat in Marea Arabiei ~i au mers apoi la Golful Persic, infiintandacolo prima statiune terestra E.RI.DU - "Casa construita depar-te". Comandantullor era un savant ~i un inginer deosebit, cfu-uiaii placeau ciHatoriile pe mare ~i al earui hobby era pescuitul. Eranumit E.A - "Cel a carui casa epe apa" ~i era reprezentat caprototip pentru Varsator. Dar fiindca a coordonat aterizarea pePamant, i-a fost acordat titlul de -EN.KI - "Stapanul Pamantu-lui". Ca lato!i zeii sumerieni, trasatura sa distinctiva era 0 pala-rie cu coarne (Fig. 51).

Jt B

~.EN LILFig.51 Fig.52

Page 64: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

_. _.~..A_.__ .__ .-. _. ........ ...I

126/ Zecharia Sitchin

Planu~ original, separe, era sa se extraga aurul din apelemarii, insa nu a dat satisfactie. Singura altemativa era sa se cautezacaminte in Africa, apoi sa fie transportate pe apa pana in Me-' .sopotamia ~i acolo topite ~i rafinate. Aurul astfel obtinut era ex-pediat cu navete catre 0 statie orbitaUi. Acolo se a~tepta sosireaperiodica a navei-mama care ducea pretiosul metal inapoi acasa.

Pentm a face posibil acest lucm, pe Pamant au venit maimulti anunnaki, pana cand numarullor a ajuns la 600. Alti 300serveau navetele de transport ~i statia orbitala. La Sippar ("ora-~ulpasarilor") a fost construit primul spatioport, pe aceea~iliniecu cel mai. distinctiv semn al Orientului Apropiat, .varfurileAraratului.Altecentrecu diferitefunctii- cumar fi otelariadela BiJd-1ibira, un centru medical numit Schurupak - au fostconstruitein fonna de sageatapentrua constituiun coridordeaterizare. In centrul acestuia, a fost infiintat NIBRU.KI - "locul

de intersectie pe Pamant" (Nippur in acadiana) - centrul decontrol al misiunii.

Comandantul acestei expeditii a fost EN.LIL - "Stapanulcare porunce~te".1n scrisulpictografic sumerian, numele lui En-iii ~i centrul sau de control al misiunii erau reprezentate ca 0stmctura complexa cu antene mari ~iecrane radar (Fig. 52).

Ea/Enki ~iEnlil erau fiii conducatorului de atunci al celeide-A douasprezeceaplanete,AN (Anu in acadiana),al cami numeinsemna "cel care este in cer" ~iera reprezentat pictografic ca 0stea ~. Ea era primul nascut, dar fiindca Enlil fusese nascutde 0 ;ft~ sotie care ii era ~i sora-vitrega, Enlil ~i nu Ea eramn~tp.nitnn11trnnlllui. Acum Enlil a fost trimis De Pamant si a

preluat controlul de la Ea. Lucrurile au fost complicate desosirea pe Pamant a lui NIN.HUR.SAG ("doamna din varfulmuntelui"), sora vitrega .~celor doi, care i-a impins pe cei doi sase lupte pentru a-i ca~tiga favorurile, fiindca, dupa acele~i re-guli, flul unuia dintre ei cu ea ar fi mo~tenit tronul. Resenti-mentele lui Ea, amplificate de mca dintre cei doi s-a transmis ~iodraslelor lor ~ia stat la baza multora din evenimentele care vorunna.

---..

1repte spre cer /127

,~\.

o data cu trecerea timpului pe Pi1mant- insa pentru anun-naki un an insemna 3600 ani tere~tri ...,. astronautii de rand auinceput sa se planga. Chiar trebuia sa -sapein mine murdare ~ipline de praf! Ea - poate ~ipentru a evita fricpuni cu fratele sau- locuia mai mult in sud-estul Africii, departe de Mesopotamia.Anunnakii care munceau in mine is-au adresat lui cu plangerilelor. .

~ij intr-o zi cand Enlil a sosit in zona miniera pentru 0vizita, s-~ dat semnalul. A izbucnit revolta. Anunnaki au parasitminele, ~i-aupus uneltele pe foc ~i au m~aluit catre re~edintalui Enlil scandand: ,,Ajunge!" . ,

Enlill-a contactat pe Anu ~i ~i-aoferit demisia vriind sa seintoarca pe planeta natala. Anu a venit pe Pamant.S-a infiintat 0curte martiala.Enlil a cemt ca initiatoriirevolteisa fiecondamnatila moarte.Anunnakii au refuzat insa sa divulge numele.acestora.Anu a ajuns astfella concluzia ca poate aveau dreptate. Sa se re-nunteinsala aur? .

AtunciEa a oferlt solutia.In sud-estulAfricii,a spus el,exista0 fiintacare poate fi dresatasa indeplineascaactivitapleminere - daca se va implanta "semnul anunnakilor". Era vorbade oamenii-maimuta,care evoluaserape Pamant- departeinsade nivelul atins de fiintele de pe A douasprezecea planem. Dupaindelunga deliberare, Ea a primit acordul: j,Creeaza un Lulu", un"muncitorprimitiv".Sapoarteel ,jugul anunnakilor".

EI unna sa .fieasistat in aceastasarcinade Ninhursag.Afostnevoiede multeincercaripanacandproceduraa reu~it.Ex-tragand un ou de la 0 femeie-maimuta, I-au fertilizat cu spenna ...

unUl aSITOnaUl. f\.pOl au lIUpUUmll uw lC\;WIUcll IIU III\pCUnC\;CIC

unei femei-mamlUta,~iin at unei.femeianunnaki.In cele din unna,"modelul perfect" a fost creat ~iNinhursag a strigat de bucurie:"L-am creat,mainile mele I-au fiicut!"Ea I-a tinut in brate savada toata lumea primul Homo Sapiens (Fig. 53) - primul bebe-epmbeta din istoria Pamantului.

Dar, ca orice hibrid, pamanteanul nu putea procrea. Pentrua obtine mai multi muncitori primitivi, ouale femeilor-rnaimutii

Page 65: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

128/ Zecharia Sitchin-- --.- ...Treptespre cer /129

Fig.53

erau extrase ~i implantate in p1intecele "zeifelor na~terii" - catepaisprezece 0 ,data,~aptedinele urmand sa Iiascabarbafi, cele-lalte femei. In vreme ce pamantenii preluau muncile din mine in

Africa, anunnaki din Mesopotamia 'deveneau gelo~i.In':ciudaobiecfiilor lui Ea, Enlil a luat cafivapamanteni ~i i-a dus laE.DIN - "Laca~ul 'celor drepfi" in Mesopotamia. Evenimentuleste redat ~iin Biblie: " ~i Domnul DUIIlilezeu'3.luatpe om ~iI-aa~ezat in Gradina Raiului, ca s-o lucreze ~is-o pazeasca."

Tot timpul, astronautii care au venit pe Pamant au fost pre-ocupafi de problema longevitatii. CeasUnle lor biologice erau"potrivite" dupa propria planeta: timpul in care.planeta lor in-conjura Soarele constituia pentru ei un an. Dar intr-un astfel de

an, Pamantul inconjura Soarele de 3600 de ori - 3600 de ani pa-

manteni. Pentru a-~i mentineciclurile lor de viata in condifiile. terestre, astronautii consumau "M1incarea vietii" ~i "Apa vi~tii"

care proveneau de pe planeta lor. In laboratoarele de la Eridu, aciirui emblema era semnul ~erpilor incolaciti (Fig. 54), Ea a

incercat sa descopere secretele vietH, reproducerii ~i mortiL Dece copiii nascuti de astronauti pe Piim1intimbatraneau ~i mureaumai rapid decat parlntii lor? De ce oamenii-maimufii triiiau amtde putin? De ce hibridul Homo Sapiens traia mult mai mult de-cat omul-maimufii, insa atat de putin in comparatie cu vizitato-rii? Era mediul sau trasaturile genetice?

Continu1ind experimentele in manipularea genetica a hibri-

zilqr, Ea a re~it sa creeze ,,modelul perfect" de pamantean. Ada-pa, cum I-a numit,'avea 0 inteligerifii superioara ~icapatase capaci-tatea de reproducere. Dar nu avea longevitatea astronautilor:

Cu multa inlelegere '

I-a fileut perfect...I-a dat Cunoa~terea.Dar Viata lunga nu i-a dat.

~ .~

A~a le-a fost oferita biblicilor Adam ~i Eva din CarteaGenezei darnl sau fTuctulCuno~tintei binelui sau raului, ci' ~iCunoa~terea- termenul ebraic utilizat pentru impreunarea invederea conceperii de copii. Aceastii"biblica" poveste este ilus-tratii de un desen sumerian (Fig. 55).

Enlil a fost furios c1inda descoperitcerncuse Ea. Nu fusesevorba ca piim1inteniisa poatii prOcreaasemenea zeilor. Ce unna? Via- .

fa ve~nica? Pe planeta natalii, ~i Anu a fost supiirat. "Scul1indu-sede pe tronul sau, Anu a ordonat: Aduceti-I aici pe Adapa! "

Fig.54 . Fig.5.5

Page 66: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

-"

130 / Zecharia Sitchin-. --.-.----.-.---..--..-.--

Temandu-seca nu cumvacreatia sa-i fie distrusa,Ea I-ainstruitsa nu manance~isa bea ce i se oferii"in Cer". I-a datunnatoarelesfaturi:

Adapa,

Acum te dud la Anu, Conducatorul.Pe drumul Cerului vei apuca.Ciind vei pleca in Cer

$i aproape de poarta lui Anu vei ajunge,Tammuz $i Gizzida la poarta vor sta...Ei ii vor vorbi lui Anu;Fala lui Anu ti se va arata.

Ciind tu vei sta in lata lui,

$i Piiinea mort;; ti j'e va da,Sa nu maniinci.

Ciind Apa mort;; sa bei !i se va da,Tu sii nu bei..,

Apoi I-a facut s-o ia "pe calea Cerului ~i in Cer a plecat".Cand Anu I-a viizutpe Adapa, a fost impresionat de inteligenta~i de multimea de cuno~tinteacumulate de la Ea. "Ce sii facemcu el, a intrebat Anu pe consiJierii sai, acum ca Ea I-a distins deceilalti facandu-i un shem'?"- lasandu"lpe Adapa sa caliitoreas-cii intr-o navii spatialiide pe Pamant pe Marduk.

. Decizia luatii a fost sii fie piistrat pe Marduk. Ca sa supra-vietuiascii, "Painea vietii i-a fost adusii" ~i "Apa vietH".Oar,""",rti.,..,t rI~ 1:'", "..1_;-_ - :":.:___: _: ...:..':..,",,", '?~0>«U\.oa.\ auu II-au

descoperit motivele, a fos! prea tarziu, ~ansa de a obtine Viatave~niciia fost pierdutii. _

Adapa s-a intors pe Piimant - 0 calatorie in care acesta avazut "minuniitiaspatiului", de la "orizontul Cerului pana la ze-nitul Cerului". A fost facut Mare-preot la Eridu. I s-a promis ciiZeita vindecarilor va avea grija de eI. Oar tinta ultima a oriciiruimuritor, viata ve~nica,fusese ratata.

!!:~'!p"re eer / l~)

,.

Deatunci incolo, omenireaa proliferat.Oamenii nu maieraudoarsclavi.inminesau~erbipe campuri.indeplineautoatesarcinile, construiau "case" pentru zei - noi Ie numim "temple"- ~i au invatat sa gateasca, sa danseze ~i sa cante: Nu a duratmult pana cand tinerii anunnaki, lipsiti de femei de rasa lor, -auinceput sa se impreuneze cu fiicele omului. Cum proveneau dinaceea~i ~amant3 primordiala a vietii, anunnakii ~i oamtmii audescoperit ca sunt perfect compatibili din punct de vedere biolo-gic: ,,$i Ie-au nascut ele copii."

Enlil unniirea aceste evolutii din ce in ce maiJurios. Scopulmisiunii terestre se disipase ~i fusese pierdut. Viata lipsita degriji parea a fi singura preocupare a anunnakilor ~i~ai unna sainfloreasca 0 generatie de hibrizi!

Natura ii oferea lui Enlil ~ansade a pune capiit acestei des-triibiilari.Pamantul intra intr-o noua erii glaciara ~iclima se de-teriora. Pe masura ce vremea se racea, ea devenea ~iuscata, rau-rile secand in albie, Recoltele se pierdeau, foamea se raspandea.Omenirea incepea sa treaca prin suferinte grele: fiicele ascun,.deau hrana de mamele lor, mamele i~imancau propriii copii. Lacererea lui Enlil, zeii au refuzat sa-ajute omenirea: sa moara defoame, sa fie decimatii, a ordonat eI.

in "Marelededesubt"- Antarctica- era glaciaraprovocaschimbari. An dupa an, calota glaciara devenea din ce in ce mai ""

groasii. Sub presiunea greutatii din ce in ce mai mari, au crescutfrecarea ~i caldura dedesubtul ei. Curand, ea plutea pe noroi.Din statia orbitala a venit avertismentul: calota polara deveneaind~hiHi nadi 0 hucatii din ea aiungea in ocean, ar fi provocatun val uria~ care ar fi acoperit intreg Pamantul!

Nu era 0 primejdie de ignorat. in cer, A Douiisprezeceapla-net~ se apropia de Locul traversarii, intre Jupiter ~iMarte. Ca ~iin celelalte ocazii, in care s-a apropiat de Piimant, gravitatia eiexercita 0 puternicii influenta asupra acestuia, generand cutre-mure ~ialte perturbatii.Acum, aceastiiatractie gravitationala erasuficienta pentru a criipa calota glaciara ~i a inunda PiimantuI.La aceasta catastrofa, nici astronautii nu puteau riimane imuni.

Page 67: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

132/ Zecharia Sitchin-- -- .--------!!!:£te spre cer /_~~~

In timp ce se taceau pregatiri pentru a-i aduce pe toti anun-nakii in apropiere de spatioport, omenirli i-a fost ascunsa catas-

trofa ce se apropia. Temandu-se ca spatioportul va fi asaltat, zeiiau jurat sa pastreze secretul. Cat despre omenire _ a zis Enlil-

sa piara, sa dispara toata semintia umana de pe fata Pamantului.

in Shuruppak, ora~ul condus de Ninhursag, relatiiledintre

oameni ~izei mersesera cel mai departe. Acolo, pentru prima data,un om fusese ridicat la rangul de rege. Pe rnasura ce suferintele

omenirii cre~teau, ZI.U.SUD.RA (cum il numeau sumerienii) acerut ajutorullui Ea. Din cand in cand, Ea ~i ajutoarele sale cidu-ceau oamenilor pe~te. Dar' acum era in joc chiar soarta omenirii.

. Va pieri opera lui Ea ~i Ninhursag, transfonnandu-se in "tfucina",a~a cUm voia Enlil, sau va fi pastrata?

De capul sau, dar avaQ.dgrija sa pastreze juramantul rncut,Ea a vazut in Ziusudra ~ansa de a salva omenirea. Unnatoarea

data cand acesta a venit in templu pentru a se ruga, Ea a inceputsa-i vorbeasca de dupa un paravan. Prefiicandu-se ca vorbe~te cueI i~su~i, Ea i-a dat iui Ziusudra instructiuni urgente:

Dariima-Ii casa, Iii 0 corabie!

Renunla /a ce ai. 'sa/veaza-Ii viala!

Renunla /a avere, pastreaza-p sujletul!Pe corabie sa iei samiinla /a toate ce{e ce traiesc.Corabia pe care ai liicut-p,Dimensiuni/e ei sa /e masori.

Fig.56

Potopul a venit a~ cum era de a~teptat..,,Adunandputere"pe masura ce venea dinspre sud, "acoperea muntii ~i bietii oa-meni". Unnirind catastrofa de pe statia orbitala, 'zeii au rea1iza~dit de mult iubeau de fapt Pamantul ~i omenirea. "Ninhursagplangea... zeii plangeau eu ea... am,mnakii,toti stateau~i plan.;geau'" .

C3nd apele s-au retras ~i au atenzat pe Ararat, zeii s-au bu-curat sa vada ca semintia uinana fusese salvata. Dar cand a sosit '

~i Enlil, el a fost furios sa vadii ca "un suflet ii scapase". A tre-buit ca anunnakii ~i Ea sa se roage, sa-i explice c~, daca voiau',sa-~i reia aetivitiip.lep~ Pamant, omul era indispensabil.

:?ia~ a fost: fili lui Ziusudra~~ifamiliile lor au fost trimise .pe erestele munp.lorpana dnd apele se vor retrage' din eampiesuficient ca aceasta sa poatii fi locuita. Cat despre Ziusudra,anunnakii.. .

viafG ca unui zeu i-au dat,

Ca un zeu ve$nic sa traiasca.

rn hi" 'rRh..;~ -" &:- --~: . __ -_:' u::':::, \.aU ,,~UUUJ<UUJ A~~~. I..n .. " r,;,."t nnn ",.h;mh~rp~ ~lIf1iirii n:imiinte~tj"

eu .,Suflarea zeilor". Apoi I-au luat pe Ziusudra, "pastratorul se-.

mintiei umane" ~ipe sotia sa, sa "traiasca intr-un loc de departe" .care sa poata rezista avalan~ei apelor. Textele sumeriene contin

dimensiuni ~i alte instructiuni structurale pentru diferitele punti~i compartimente, atat de detaliat incat poate fi desenata taraprobleme, a$a c~m a fiicut-o Paul Haupt (Fig. $6). Ea i-a oferit~ui Ziusudra ~i un navigator, instruindu-l sa conduca nava catre"Muntele Salvarii", muntele Ararat. Fiind cel mai inalt munte

din .orientul Apropiat, va fi primul care va ie~ide sub apa. ,

in'Tara'Traversadi,

.in Tara Tilmun,Locu/ de unde Vtu riisare,

I-au pus sa triiiascii.

Page 68: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

. Trepte ~p!'~~er i.!~.?-. 134/ Zecharia Sitchin.-----.-------

Este clar acum ca pove~tile sumerienilor despre Zeii Ceru-lui ~i ai Pamantului, desp\-~Crearea Omului ~idespre Potop auconstituit izvorul din care OrientulApropiat antic ~i-ahranit cre-dinta ~i "miturile". Am vazut cum credintele egiptene se potri-vesc perfect cu cele suineriene, cum primullor centru religios afost numit dupa An, cum Benbenu/ seamana cu sumerianul GIRetc.

in general se accepta acum ca relatarea biblica a Creatiei ~ia altor evenimente de dinainte de Potop sunt versiuni concentrateale pove~tilorsumeriene.Noe, eroul biblic al potopului,este echi-valentul sumerianuluiZiusudra(Utnapishtim in versiunea aca-diana). Oar, in timp ce sumerienii sustin ca eroul a.primit nemu-rirea, Biblia nu face nici 0 astfel de referire.Nemurirea lui Enobeste "rezolvata" de Biblie in cateva versete, spre deosebire de po-vestea sumeriana a lui Adapa sau altele similare. Oar aceasta ati-tudine abrupta a Bibliei nu a putut impiedica raspandirea, de-alungul mileniilor, a legendelor referitoare la eroii biblici ~i cala-toriile sau revenirea lor in Paradis.

Conform unei legende foarte vechi, care a supravietuit inmai multe versiuni care se trag dintr-o compozitie din jurul anu-lui 2000 LCh. numita Cariea /ui Adam # Eva, Adam s-a imbol-navit la varstade 930deani. Vazandu-~itatal"bolind~ijelindu-se",fiul sau Seth s-a oferit sa se duca la "cea mai apropiata poarta aRaiului... ~i s~ se jeluiasca Domnului;~i-atunci E1poate ca-miva asculta plansul ~i i~i va trimite ingerul sa-mi aduca fructul,dupa care tanje~ti"..:.fructul Pomului vietii.

Oar Adam, acceDtandu-sisoarta de muritor. nil voi~ nP.rat

sa i se puna capat durerilor. A rugat-o pe Eva sa-I ia pe Seth ~i,amandoi, sa se duca "Ia vecinatatea Raiului", iar acolo sa cearanu fructul vietH,ci numai 0 "picatura din uleiul vietii" care curgedin porn, ,,~icu el ca sa ma ungi ~ide durere sa ma scapi".

Facand ce-i ceruse Adam, Eva ~i.Seth au ajuns la poartaRaiului ~iau intrat la Dumnezeu. in cele din urma a aparut inge- .rul Mihail, insa numai pentru a-i anunta ca cererea lor nu va fiaprobata. "Vremea lui Adam s-a star~it", a spus ingerul, iar

moartea nu putea fi amanata sau impiedicatii.~ase zile mai tar-ziu, Adam a moot.

Chiar ~i istoricii lui Alexandru au creat 0 legiiturii iritteAdam ~i aventOOlemiraculoase ale macedoneanului. Adam afost primul om care a triiit in.Rai, acest lucru fiind,considerat 0dovada a existentei ~ia puterii acestuia. puntea de legatura era 0

piatra-minune care emitea lumina. Se spune ca. aceasta fuseseadusa din Gradina Raiului de ditre Adam, apoi a fost transmisa

din generatie in generatie pana a ajuns la un faraon nemuritor,care i-a oferit-o lui Alexandru. -

Paralelele devin ~imai.evidente rladi citim 0 veche legendaevreiasca, conform careia batul cu care Moise a realizat multeminuni, printre care ~idespartirea apelor Lacului trestiilor, fuse-se adus din Griidina Raiului de catre Adam. Acesta i I-a dat luiEnoh, Enoh stranepotului sau Noe. Apoi a fost dat lui Shem~fiullui Noe, ~i,din generatie in generatie, a ajuns la Avram (primulpatriarh evreu). Stranepotul lui Avram, Iosif, I-a adus in Egipt,unde a ajunsmare la curteafaraonului.Aicibiitula ramas in manafaraonilor egipteni, ajungand astfella Moise, care ajunsese print

egiptean inainte de a fugi in peninsula Sinai. in unele versiuni,batul era tacut dintr-o bucatiide piatra, in altele, dintr-o ramuraa Pomului vietii, care cre~teain GriidinaRaiului.

in acest paienjeni~de relatii care merge pana'in cele maivechi timpuri, exista unele legende care illeaga pe Moise deEnoh. 0 legenda evreiasca, numita "inaltarea lui Moise", poves-

te~tecum DumnezeuI-a chemat pe Moise pe muntele Sinai ~iI-amsanawn ;:>(1-'"v :..~:: r- :___:~':'_£'__xA;... ~~;nt Mni~1': ~ in-

cercat sa refuze porunca, in special datorita faptului ca nu era unorator stralucit. Pentru a-i alunga retinerile, Dumnezeu a decissa-i arate tronul Sau ~i "ingerii cerului". Astfel, Domnul "i-a

poruncit lui Metatron, ingerul ajutator, sa-l duca pe Moise inceruri". Speriat, Moise I-a intrebat pe Metatron: "Cine e~ti?" iaringerul (literal "mesager") Domnului i-a spus: "Sunt Enoh, fiullui Iared, striimo~ultau." (insotit de Enoh, Moise a zburat prin

Page 69: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

- ----.....-- - ......- -L d4. ..._,..." ..'-"",,~" "..' '., j.. :. '.,- , ~-,,,:: -

136 1Zecharia Sitchin---.------

cele ~apte Ceruri ~i a varnt Raiul ~iIadul. Apoi s-a intors pemuntele Sinai ~ja acceptat rnisiunea.)

o alta carte vecbe, Cartea Jubileelor, va aduce maimultalumina referitoare la Enob ~ipreoeuparue sale fata de iminentulpotop, precum ~i la eroul aeestuia, stIinepotul sau, Noe. invremurile de demult a eireulat ~i sub titlul de Apoca/ipsa luiMoise, fiinde~ sespune ca a fost serisa de Moise pe munteleSinai, treeutul fiindu-i istorisit de un inger. (Savantiieonsideraea'~a a fost serisa in seeolul doi LCb.)

Cartea unneaza indeaproape relatarea biblica a Genezei,oferind insa mai niulte amanunte, e~ ar fi numele sofijlor!ji fii-celor patriarhilor antediluvieni. De asemenea, detaliaza 0 partedin evenimentele din istoria omenirii in preistorie. Biblia ne in-formeaza 'ea tatallui Enob a fost Jared ("eobor.ire"), insa nu nespune ~i de ee a fost riumit a~a. Cartea Jubileelor oferii aceasta,informatie. Se spune ea parintii lui Iared I-au nurnit a~ fiindca

in zi/ele lui. ingerii Domnului s-au pogorat pe Pii-

mant - cei numifi Vegbetorii - ea ei sii-i povii/Uiaseii pe, jiU oamenilor,. ea sa fina judeeata # dreapta eredin!ii a

oamenilor.

Impartind epoeile in ,jubilee", Car/eo Jubileelor relateaza

mai departe ea "in al unsprezeeelea jubileu lared ~i-a luat sofie;numele ei era Bar~ka (<<LuminaStralucitoare»), fiiea lui Rasujal, 0fiiea a fratelui tatalui sau... ~i ea i-a meut un Miat ~i i-au pus nu-mele Enob. Si el (Enob) a fost orimuJ dintre mmp.ni r~rP <::_~n;<::l'nt

pe Pamant care, a invatat serisul ~i ~oate cuno~tintele !ji intelep-eiunea si care a seris semnele eerului intr-o carte in ordinea lunilor," ,

ea oamenii sa ~tie anotimpurile dupa lunile care sunt'".

In al doisprezeeeleajubileu, Enob ~i-aluat ca soti~pe Edni '

("Edenul meu"), fiiea lui Qan-eL Ea i-a naseut un fiu ~ii-au pusnumele Matusalem. Oupa asta, Enoh "a umblat cu ingerii Oom-~ului ~asejubilee, iar ei i-au aratat toate cele care sunt pe Pa-mant ~iin Cer... iar el a seris totul".

Trepte spre cer 1137

Oar deja apirusera problemele. Cartea Genezei spune ca,inaintea Potopului, "fiii lui Otimnezeu au varnt di fiicele omului,sunt frumoase !ji~i-auluat dintre ele neveste alese de ei. .. ~i luiDumnezeu i-a parot rau ea a faeut om pe Pamant... ~iDomnul aspus: Am sa ~terg de pe fata Pamantului pe omul pe cafe I-amfacut".

Conform Cartii Jubileelor, Enob a jucat un oareeare rol inschimbarea atitudinii. Oomnului, "fiindea a marturisit' despreVeghetoriicare pacatuisera cu fiicele omului": ~i pentfu a-I apa-ra de riizbunarea ingerilor eazutil-a luat Dtimnezeu dintrefiiioamenilor ~iI-a dus in Gradina Raiului". Nurnit in mod specialea rinul dintre cele pattu locuri ale lui Oumnezeu pe Pamant, in

, GradinaRaiuluia fost ascunsEnob~iaeolo~i-aseris el Testa-mentul., ','

Abia dupa asta s-a naseut Noe, eel ales sa supravietuiaseaPotopulw. N~terea lui, venita intr-un moment in care'fiii Oom-nului se impreunau cu fiieele omului, a provocat 0 crizii conju-gala in familia patriarhala. A~a cum relateaza Cartea lui Enoh,MatusaIem a ,,ales 0 sofie,pentru fiul sau Lameb ~i ea a riimasins3rcinata ~ia nascut un fiu". Oar eand s-a naseut eopilul- Noe- acestanu etadeloc obi~nuit: .

-'"

Trupulsau era alb precum zapada ~i ro~u ea bobocul

de trandajir, iar parul din capul siiu era alb ~i ere! ca lana

~i avea ochifrumo~i. '

$i cand (l deschis oehii s-a luminat toata easa ea deIn mnrP ~; tnnta r.afa .ftralucea.

$i apoi s-a ridieat in bra!ele moa~ei, a desehis gura

# a inceput sa v9rbeasca eu Domnul Dumnezeu. ...

~t, Lameh a fugit la tatal saU~ii-a spus:

Am niiscut un flu deosebit, care nu este c!! un flu deom, ci seamiina cuflii Domnului; # elnu este canoi...

$i eu cred ea nu de la mine este, ci de 'a ingeri.

Page 70: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

13~J ~charia_~itc!!!~Treptes~.cer j)39

Suspectfutd,cu alte cuvinte, ca sotia lui a ramas insarcinatanu cu el, ci cu un inger,.Lameha avut 0 idee: cum strabuniculsauEnoh statea cu fiii Domnului, de ce sa nu rezolve el problema?EII-a rugat pe tatal sau: "Rogu-te, parinte al meu; du-te la Enoh,care este tatal tau ~i afla de la el adevarul, caci casa lui esteprintre ingeri."

Matusalem a acceptat rugamintea fiului sau ~i,ajungand laLaca~uldivin, I-a.chemat pe Enoh ~i i-a povestit despre copilulneobi~nuit.Intreband pe ingeri, Enoh I-a asigurat pe Matusalemca Noe era intt-adevar fiullui Lameh, iar infiiti~arealui ciudataera un semn a ceea ce va fi: "Caci va veni Potop pe Pi1mantvre-me de un an" ~i ~umai acest fiu, care trebuia sa fie numit Noe("mangaiere"), ~i familia lui urmau sa fie salvati. Aceste lucruri.care vor veni, i-a spus Enoh, "sunt scrise ~i eu Ie-am citit in ta-blitele dumnezeie~ti".

Termenul util~zat de acestescriptOO - extrabiblice - pentru,;fiii zeilor" este Veghetori. Este exact acela~i termen folosit deegipteni pentru zeii lor, Neter (care inseamna veghetor), precum

~i semnificatia numelui Shumer, locul aterizarii lor pe Pamant.Cartile acestea care arunca lumina asupra evenimentelor ge

dinainte de Potop au fost pastrate in versiuni care sunt doar tra-

duceri .(directe ~i indirecte) ale originalelor ebraice. tnsa auten-ticitatea lor a fo!!tconfirmaUi de recenta descoperire a manuscri-

selor de la Marea Maarta, fiindcaprintre ele se afla ~i fragmentecare sunt indubitabil parti ale unor astfel de ,,memorii ale patri-arullur .

De un interes deosebit pentru noi este un fragment care se

refera l~na~terea neobi~nuita a lui Noe, din care aflam termenuloriginal ebraic pentru ceea ce a fost tradus ca "Veghetori" sau

"Uria~i", nu numai de versiuriile antice, ci ~i de speciali~tii deastiiZi (T.H. Gaster, The Dead Sea Scriptures ~i H. Dupont-Som-mer, The Essene Writings from Qumran). Conform acestora, co-

~oana doi a manuscrisului incepe astfel:

Ctici in inima mea eu cred ca acest flu vine de la

unul dintre Veghetori, unul dintre cei Sflnfi. ~i (copilul

aparline cu adevarat) Uri~ilor.$i inima mea s-a intristat din cauza copilului.

$i atunci eu, Lameh, m-am dus la sofia mea Bath-Enosh ~i i-am spus: .

(Vreau sa-mi juri) pe cel mai de Sus, Domnul Dum- ,nezeu. Stapanullumii,.

..capetenia Fiilor Cerului, ~a-mi vei spune adevar...

Dar, daca examini1m-originalul~braic (Fig. 57); descoperimca termenul folosit nu este cel de Veghetorsau Uria~,ci tot celutilizat in Biblie, nefllim.

Astfel, toate caqile vechi se confirma una pe cealalta.Zilele de dinaintea Potopului au fost zilele in care "Nefili-

mii erau pe Pi1mant- Cei putemici, Oamenii cu rachete."

In cuvintele Listei sumeriene a regilor, "Potopul a maturatPi1mantul" la 120 shars - 120 rotatii a cate 3600 de ani - de la

prima aterizare. Aceasta il plaseaza acum cca. 13.000 de ani.Este exact perioada in care s-a inche{at abrubt ultima glaciatiune

~i a inceput agricultura. A fost urmata dupa aIti 3600 de ani deNoua Epoca de piatra (a~a cum este .numita de savanti), epocaolariei. Apoi, dupa alti 3600 de ani, a inflorit dintr-o data civili-

zatia, in "campia dintre moo" - Shume~.,,~i t!Jt Pamantul avea 0 singura limba ~i acelea~i cuvinte",

SIJuneBiblia, dar curand dupa ce oamenii s-au stabilit in Tara ~i-"_1 n

TJ'ro3'" Krl:1flMP tD'KNaM:1r-n tD" ~~ 10m me IC1

I Kn aaMu7'1»"3nIPD"'1»~'" a,n"1DK'l"MDK~ '1» n'M n'nanK 1D" :uKrna ·

D"D'mJ'1c ,'1D~ MQ' mt)~ K"m 'UTIau.

Fig.57

:----------- --.---

Page 71: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

140 I Zecharia Sitchin--

near (Surner) ~i ~i-au cohstruit case din c3r3mida ars~ ei s-auunit pentru "a zidi 0 cetate ~iun Turn care sa atinga cerul~'. .

Textele surneriene din care s-a tras aeeasta relatare biblica ou

au fost inca descoperite, insa gasirn alUzii la acest evenirnent inalte lucrari. Ceea ce pare ca s-a intamplat a fost 0 incercare a luiEa de a obtine cu ajutorul oarnenilor eontrolul facilitati10r spatialeale nefilimilor - unul din inultele incidente dintre Ea ~i Enlil. Caurrnare a acestui eveniment, Biblia spune ea Durnnezeu ~i eolegii

sai nenurniti au .decis sa irnpr~~tie Ome~ ~i sa Ie ..meurce"limbile - oferindu-Ie civilizatii diferite ~i separate.

Deliberarile zeilor in epoca de dupa Potop suot relatate deunele texte surneriene. Unul dintre ele, nurnit Epopeea lui Etana,spune:

Marii anunnaki au linut slat sa vada ce sa faca cuoamenii. Cei care au creat cele patro fari, care au zidi/cetafile, care cercetau pamantul erau prea nobili pentroOmenire.

Decizia de a infiinta pe Parnant patru regiuni a fost euplataeu decizia de a pune interrnediari (regi.-preop) intre zei ~i Ome-nire, "astfel regatul s-a pogoratdin eeruri pe Pamant". . .

Intr-o incercare - ce s-a dovedit inutila - de a ineheia sau

atenua lupta dintre farniliile tuiEnlil ~i Ea, zeii au lIas la sorticare ce regiune va prirni in stapanire.Astfel, Asia ~iEuropa i-aurevenit lui Enlil ~ifarniliei sale, iar Africa lui Ea;

Prim:l.Rp.P111np ~ rivili7<ot;..; <0f'ncot~If n"",t.._:.. ..: .: ~I-

I .

din j~ ei. Zona delur<?asacare a devenit leaganul agrieulturii !jivietii civilizate, care a ajuns sa fie eunoscuta sub nurnele de EIarn,i-a fost data lui NIN.UR.TA, rno~tenitorullegal allui Enlil. Aufost gasite unele texte surneriene care povestesc 'eforturile eroiceale lui Ninurta de a inchide trecatorile din rnuoti Penku a-~i pro-teja supu~ii urnani de necazurile cauzate de Potop.

Cfu1dnoroiul care acoperise Cfunpia dintre cele dow rnuri s-auscat suficient pentru a perrnite recolonizarea, Shumerul !jiregiunea

t.

!:r:pte sp!!!-_~erL~}.

care se intindea spre vest catre Mediterana i-au fost acordate fiului

lui Enlil NAN.NAR (Sin in acadiana). Zeu binevoitor, el a supervi-zat refacerea Suineiului, reconstruind ofa!jeleantediluviene pe locu~

'ri~elor originale ~i infiintfu1d.altele noi. Printre acestea din urrna se

afla ofa!jul sau preferat, Ur, locul de na!jtereallui Avraffi.Reprezen-'t3rile sale contin serniluna, care era "corespondentul" lui celest (Fig.

58). Fiului celui iIlai rnic allui Ehlil, ISH.KUR (nurnit de acadieni

Addd), i;.a fost oferita zona de nord, Asia Minor !jiinsulele medite-

'.,

~ j»3 4

.111l1\ 7

~'TIt,.~. ill I~Atr

Fig. 58

I.\I

,I

I1

I

I

Zeii din Cer !ii de pe Pamant

1. ENLll.. 2. NINURTA 3. NANNAR/Sin 4. ISHKURJAdad 5. NERGAL6. GlBIL 7. MARDUK.IRNINIIIshtar, Stapana Putemica (8), incantatoare (9),Razboinic (10), Pilot (11)

Page 72: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

142 / Zecharia Sitchin !!!J!~.!l!!!!._~!r/ 14~_. , --,-- --.-.--.---.--

raneenede unde a ajunsciviiizapa- ,,regalitatea"- in Grecia.Asemenea lui Zeus in Grecia, Adad era reprezentat calare pe un taur

~it~d in manaun trasnet.Ea a impaqit cea de-adoua Regiune,Africa,intre fiii sai.

Se ~tieca.,un fiu numit NER.GAL a domnit peste parte~ d~ suda Africii. Un fiu pe ,nume GI.BIL a invatatde la taUilsau arta.mineritului ~ia metalurgiei ~ia preluat controlul minelor de aurafricane. Un al treilea fiu - favoritullui Ea - a fost numit dupaplaneta natala, MARiJUK, ~i a fost invatat de tatal sau astrono-mia ~icelelalte ~tiinte.(Pe la 2000 lCh., Marduk a uzurpat con-ducerea Piimantului~ia fost declarat zeul suprem al Ba~ilonului~ial "celor Patru colturi ale Pamantului".) ~i, a~acum am vazut,un fiu numit de egipteni Ra a condus centrul civilizatiei din Re-giunea sa, cea din valea Nilului.

A treia Regiun~ a~acum s-a descoperit cu cca. cincizeci deani in urma, a fost in India. ~i acolo a aparut in antichitate 0mare civilizatie, la aproape 1000 de ani dupa cea sumeriana.Este numita civilizatia vaii Indului, iar centrul sau se afla intr-unora~ nedescoperit inca, Harappa. Damenii de acolo venerau nuun zeu, ci 0 zeita, reprezentata in figurine ~istatuete ca 0 femeieatragatoare, impodobita cu coHere.

Datorita faptului ca scrisul civilizatieidin valea Indului nu afost inca desciftat, nu ~timcum i~i numeau ei zeita sau cine eraea. Concluzia noastrii este ca ea era fiica lui Sin, pe care sume-rienii 0 numeau IR.NI.NI ("Stiipana Putemica, Placut Mirositoa-re"), iar acadienii Ishtar. Textele s1.1merienespun ca domeniul eiera un tinut indepiirtat numit Aratta - 0 zona agricola, la fel ca sinarappa - spre care ea se aucea zburand ca pilot.

A patra Regiune a fost infiintata de anunnaki din necesi-tatea unui spatioport ~ 0 regiune pentru uzullor exclusiv.Toatefacilitiitile lor spatiale construite de la prima aterizare - spatio-poi'tul de la Sippar, Centrul de control al misiunii de la Nippur -au fost spulberate de Potop. Campia mesopotamiana era incaprea mla~tinoasapentru a~aceva. Trebuia gasit un alt loc - mai~idicat, insa potrivit pentru scopurile lor, ascuns, insa accesibil -

pentru spatioport ~i anexele sale. Trebuia sa fie 0 "zona sacra" -in care se ajungeanumaicu permisiunealor. to sumerianaeranumitaTlL.MUN~ literal "Tara rachetelor".

La conducerea acestui nou spatioport a'fost pus fiullui Sin

: (nepotul lui Enlil),ftatele geamiin al lui Imini/Ishtar. Numelesau era UTU ("Stralucitorul") - Shamash in acadiana. EI a fostcel care fusese insarcinat cu operatiunea "Potop':!I",evacuarea

spatioportului vechi de la Sippar.Era ~eful astronautilor de pePamant, "Vulturii", ~i i~i purta <:umandrie uniforma la ocaziileoficiale (Fig. 59).

to zilele' de dinaintea Potopului, spun traditiile, cativamuritori ale~iau fost lansati in cer de la spatioport: Adapa, carea ratat ocazia; Enmeduranki, pe care zeii Shamash ~iAdad I-audus in Laca~ul ceresc pentru a fi initiat ca preot (~iapoireaduspe pamant). Apoi Ziusudra ("Viata prelungita"), eroul Potopu-lui, care a fost luat impreuna cu sotia sa in Tilmun.. .

Dupa Potop, spun istoriile sumeriene, Etana - unul din pri-mii' conducatori din Kish, a fost luat intr-un Shem ~i ridicat in

Laca~ul zeilor, acolo fiindu-i oferite Planta reintineririi ~i aduca-toare de na~tere ~insa el a fost prea speriat pentru a duce calato-

.1

I

I I\

Fig.59

Page 73: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

144 I Zecharia Sitchin-'-'-

ria pana la capat). Faraonul Thothmesrrutmes III pretinde ininscriptiile sale.ca zeul'Ra I-a luat cu el, inconjurand impreunacernl ~iintorcandu-se inapoi pe Pamant:

A deschis pentru mine poarta Ceru/ui.A deschis pentru mine poarta orizontu/ui.Am zburat /a cer ca $oimu/ divin...Ca sa pot vedea caile misterioas.e ale ceru/ui...$i mi-a fost data infe/epciunea zeilor.

Ulterior, shem-ul a fost venerat ca un obelisc, iar racheta

. salutata de "Vulturi" a tacut loc sacnduiPomal. vietii (Fig. 60).Dar in Suiner, acolo.unde zeii erau 0 prezentii cotidiana - c.ainEgiptul primului faraon - li/mun, "Tara rachetelor", era un locreal: locul unde omul putea afla Nemurirea.

~i tot acolo, in Sumer, a fost consemnata povestea omuluicare, neinvitat de zei, a incercat sa-~i schimbe soarta in ciuda. tuturor impotrivirilor.. ,

~.

~"'0 , I

. -=.f ~I. - I .

Fig. 60

~ '_.

If,

1

VII

I).

. GILGAMESH: REGELE .

CARE A REFUZAT SA MOAM

Povestea stimeriana a primului Cautatot al Nemuririicunoscut se refera la unrege care a domnit cu mult, muIt timp inurma ~icare i-a cernt na~ului sau divin sa-l lase sa intre in "Ta-ramul vietii". Despre acest conducator neobi~nuit,scribiianticiau scris epopei. Se spune despre ~l ca:

Lucruri ascunse a vazut.

Ce-i Omului ascuns el a ajlat.$i chiar a adus ve$tiDin vremea de dinainte dg Potop.Calatorie mare a jacut.De mare ostenea/ii # neca~uri marL

Cand s-a intors. pe un sta/p mareA {recut toate faptele sale.

II

,/Din povestea sumeriana au mai ramas mai putin de douasute de versuri. jnsa 0 cunoa~temdin traducerile in limbile po-noareJor care au urmat sumerienilor in Orientul ADroDiat:asi-

. rieni, babilonieni, hititi, hurieni. Toti au spus ~i au tot spus aceas-ta poveste, iar tablitele de lut pe care a fost scrisa - unele pastrateintegral, altere ,fragmentar, iar unele ininteligibile -. au permiseercetatorilor sa puna cap la cap epopeea." . . .

Esentiahll provine din douasprezece tablite de lut serise in .

aeadiana, care provin din biblioteca lui Ashurbanipal din Nini-ve~Ek au fost gasite de George Smith, a carni siujba la BritishMuseum era sa sorteze ~i sa eatalogheze zecile de mii de Hiblite

Page 74: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

146 / Zecharia Sitchin-----------.-

~i fragmente de tablite care au sosit la muzeu din Mesopotamia.Intr-o zi, i-au carot ochii pe un fragment care relata povestea po-topuluio(Nu putea fi 0 gre~eala: textul cuneifonn, din Asiria,continea povestea unui rege care I-a cautat pe eroul potopului ~ia aflat de la el relatarea acestui eveniment!

Cu un entuziasm de inteles, conducerea muzeului I-a trimis

pe Smith la fata locului pentru a d~scoperi fragmentele lipsa. Cumult noroc, el a gasit suficiente fragmente pentru a puteareconstrui textul ~ia ghici ordinea tablitelor. tn 1876, el a demon-strat di era vorba de, a~a cum ~i-a intitulat el lucrarea, The

Chaldean Account of the Flood (Povesteacaldeeana a potopului).Din limba. ~i stil, a ajuns la c<.mc1uziaca a fost compusa in jurullui 2000 LCh. in Babilon.

George Smith a citit numele regelui care I-a cautat pe Noe/sdubur ~i a sugerat ca nu este altul dec~t biblicul Nimrod. Pen-tru 0 vreme, cercetatorii au preluat aceasta varianta ~i s-au referitla cele doisprezece tablete ca la "epopeea lui Nimrod". Alte.descoperiri ~i cercetiiri au stabilit originea sumeriana a pove~tii

~i s-a reu~it citirea corecta a numelui regelui: GIL.GA.MESH.Din alte texte istorice - incb.lsivLista regilor sumerieni - s-aconfinnat ca a fost conducatorul ora~uluiUruk, biblicul Erec, pela 2900 LCh. Deci 'Epopeea lui Gilgamesh, cum este numitaastiizi, ne duce inapoi cu 5000 de ani.

Pentru a intelege epopeea, este important sa se' cunoascaistoria ora~ului Uruk. Confinnand-'relatiirile biblice, istoriilesumerienesustin ta dupa potop, monarhia- dinastiile regale.- au.II1I,;~pUlcu Nsn. ue aici a rost transterata 1a Uruk in unnaambitiilorzeit~i'Iminillshtar,ciireianu-i placeadeloc domeniulei.

La in~eput, Uruk era doar locul unui templu al luiAn,"Domnul cerurilor", construit in vfuful unui zigurat numitE.AN.NA("casa lui An"). Cu rarele ocazii cand vizita Pamantul,An triigea la Imini. I-a oferit titlul de IN.AN.ANA - "cea placutiilui An" (barfele sustin. ca ea era placuta intr-un mod delocplatonic) ~ia instalat-o la Eana, care altfel era neocupat.

- .--------.------..---

!repte spre cer /147

.~

Dar lace bun un ora~ rara oameni, un conducator tara

supu~i?Nu prea departe spre sud, pe tiinnurile golfului Persic,Ea locuia la Eridu in semiizolare. De acolo, el supraveghea

evolutia omenirii, oferindu-Ie oamenilor tot felul de cWio~tinte.Dichisita ~iparfumatii, Inana i-a fiicut 0 vizita lui Ea (~are-i eraunchi). tmbiitandu-se ~i fennecat de ea, i-a oferit ce-~i dorea:transfonnarea Urukului in noul centru al civilizatiei sumeriene,

capitala monarhiei in locul Kishului.Pentru a-~iatinge planurile grandioase, zeita mai trebuia sa

intre in cercul interior al celor doisprezece zei. Ea i-a cerut

ajutorul fratelui sau UtulShamash. Daca in zilele de dinainteapotopului, mariajele intre zei ~ifemeile oamenilor era prohibita,interdictia fost eliminata dupa potop. A~a se face ca marelepreot al templului lui An era un fiullui Shamash de la () femeie.Ishtar ~iShamash I-au uns rege al Urukului, infiintiiJIdprimadinastie de. regi-preoti. Confonn listei sumeriene a regilor, adomnit 324 ani. Fiul sau "care a construit Uruk" a condus 420de ani. Cand Gilgamesh, al eincilea rege din dinastie, a ajuns pe

I.1

II

I

2r.

Fig.61

- -..-

Page 75: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

. 1~~J _?:e~h~~~_~!~~!!i!t !!:epte~re cer~ 149

tron, Uruk era deja centrul civilizatiei sumeriene, stapanindu-~ivecinii ~ifadind comer! la mari depiirtari. (Fig. 61)

Ruda cu marele zeu Shamash, pe linie paterna, Gilgameshera co~siderat "douii treimi zeu, 0 ,treimeom" datoritii faptuluica mama sa era zei,a NIN.SUN (Fig. 62). Din aceastiicauzii i s-aacordat privilegiul de a-~iscrie numele cu prefixul "divin".

Mandru ~i sigur pe el, Gilgamesh a inceput ca un rege bi-nevoitor ~icon~tiincios;lansandu-se in ac,iuni de sporire a ora-~ului~iimpodobire a templelor. Dar pe masura ce dobandea maimulte cuno~tintedespre relatii1edintre oameni ~izei cu atat de-venea mai filosof ~i nelini~tit. in mijlocul bucuriei, gandurilesale se indreptau spre moarte. Va trai el mai muIt, datorita celor"doua treimi" de zeu sau la fel ca ceilal,i oameni din cauza tre-imii umane? Curand, el ~i-amarturisit nelini~tilelui Shamash:

Capul spalat. in apa sa te-mbai.Grija sa ai de eel mieuf ee mana li-o apuea,solid-Ii fii-o sa se bucure.

. fiindeii asta-i soarta Omului.

Dar Gilgamesh a refuzat sa-~i accepte soarta. Nu era el douii

treimi divin ~i doar 0 singurii treime om? De ee sa detennine par-tea cea mai mica soarta sa, ~i nu cea mare, de natura divina? Ban-I .tuind ziua ~ifriimantandu-senoaptea, Gilgamesha ineeput sa seamestece in viata tinerelor cupluri, poruncind ca,mireasa sa seimpreuneze mai intai cu d. Apoi, intr-o seam a awt 0 viziune pecare..aconsiderat-o semn riiu.S-a repezit la mama sa pentru a-ipovestivisulca sa i-Iinterpreteze: '

in or~ul meu oamenii mor; suparata mi-este inima.Oamen;; mor; grea imi este inima...Omul eel mai fnalt nu se poate iniilta la eer; ,

Omul eel mai lat nu poate aeoperi Pamantul.

Mamii.

Azi-noapte nu m-am putut Uni$ti.$i m-am pUmbat pe strazi.In miezul noplii. semne mi-arl aparot.o stea se fiieea din ee in e~ mai mare in eer.Lucrarea lui Anuspre mine eobora!

,,~i eu voi c~dea peste zid?" I-a intrebat pe Shamash, "voiavea soarta cruda?"

Evitand un raspuns direct - poate necunoscandu-l - Sha-mash a incercat sa-I faca pe Gilgamesh sa-~iaccepte soarta, careva fi aceasta, ~isa se bucure de viata cat putea:

"Lucrarea lui Anu" ~e cobora din cer a ciizut pe Piim3ntHingael, continua Gilgamesh:

Sa 0 ridie am ineereat.

Prea grea era pentro mine.rand 7.P;; nil fflrllt np nnmpni

Moartea Ie-au harazit.

Viala au pastrat':'o numai pentru ei.Din aeeasta eauza:

Burta sa iti fie pUna, Gilgamesh.Vesele~te-te # noaptea $i ziua!Din fieeare zi.sarbiitoare fii.Zi $i noapte, petreee # eanta!Hainele sa-Ii fie proaspete.

A : #..." _1 #:-

Dar nici macar nu s-a mi$cat.

in vreme ce se chinuia cu obiectul, care poobabil ca se in-

gropase adanc in pamant, "orii~eniis-au repezit'la el, nobilii injurullui se invarteau". Caderea obiectului a fost viizutiide intregora~ul,fiindca"tot Drukulera acolo".,,Eroii"- cei potemici- /I-au ajutat pe ,Gilgamesh sa disloce obiectul ciizut din eer: ,,EooiiI-au apucat de partea de jos, iar eu de partea sa de sus."

Page 76: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

150 / Zecharia Sitchinn___________!!!P!.~!:!! Cer / 15~

~H.wi\'vine la tine... el e cel mai putemic.in tara... ~iniciodata nu te vaparasi. Acesta este intelesul viziunii."

~tia despre ce vorbea, fiindca, fara'ca'Gilgamesh s~ ~tie,'caraspuns la plangerile oamenilor din Uruk, zeii aranjasera ca unsalbatic sa soseasca la Uruk pentru a-i distrage atentia de lapreocuparile sale sumbre. Era numit ENKI.DU - "creatura luiEnki" - un salbatic care traise in paduri printre animale ca unuldintre ele: laptele salbiiticiunilorI-a supt". Este reprezentat cu 0barba deasa, paros, gol, deseori fiind infati~atin compania prie-tenelor sale animale. (Fig. 64)

Pentru a-I atrage, nobilii din Uruk au angajat 0 prostituata.Enkidu, care pana atunci cunoscuse numai compania animalelor,s-a impreunat cu ea de mai multe ori. Apoi, ea I-a adus intr-o ta-bara din apropierea ora~ului, unde a fost invatat sa vorbeasca,obiceiurile din Uruk ~i preferintele lui Gilgamesh. "Distreaza-Ipe Gilgamesh, la jocuri sa-i fii tovara~."

Prima intalnirea avut loc intr-o noapte, cand Gilgamesh ~i-aparasit palatul cautand 0 aventura sexuala. Enkidu I-a intalnit pestrada, barandu-i drumul. "S-au ap-ucatunul pe altul ~i s-au im-pins ca ni~tetauri." intimpulluptei, "zidurile se cHitinau,u~ilese zdrobeau". in cele din urma, Gilgamesh "genuchiul ~i I-a in-'doit": meciul se incheiase.Pierduse in fata strainului."Furia i s-adomolit, Gilgamesh s-a intors." Ab.iaatunci i-a vorbit Enkidu ~iGilgamesh ~i-a amintit cuvintele mamei sale. Acesta era deciprietenul sau. "S-au sarutat ~is-au imprietenit."

Cand cei doi au devenit buni prieteni, Gilgamesh i-ai:mparta~lt lUI t:.nKlUU 1~1llt:1Ut: ~i1J". n.U£IU~, "v...~.~~~..~ ::..:.:':_ .:_

lacrimi s-au umplut, inima i s-a-ntristat, din greu ofta". Atunciel i-a spus lui Gilgamesh ca exista 0 posibilitate sa-~i schimbesoarta: sa patrunda in Laca~ulsecret al zeilor. Acolo, daca Sha-mash ~iAdad il vor sustine, zeii i-ar putea acorda statutul divinla care avea dreptul.

"Laca~ul zeilor, i-a spus Enkidu, era in Muntele cedrilor."L-a descoperit din intamplare, spunea el, cand haladuia prin pa-. .

Fig. 63

Fig. 64

Daca obiectul nu este descris in'text, cu siguranta ca el nuera un meteorit, ci un obiect demo de a fi numit lucrarea lui Anuinsu~i. Cititorul antic nu avea se pare nevoie de prea multe ex-plicatii fiind probabil familiar cu termenul ("Lucrarea lui Anu")sau cu reprezentarea acestuia. Probabil ca despre el este vorbape un sigiliu cilindric (Fig. 63).

Textul epopeii descrie partea de jos, care a fost ridicata decatre eroi, cu un termen care poate fi, tradus prin "picioare".Avea ~ialte parti protuberante ~ichiar se putea intra in el, dupacum reiese din descrierea lacuta:

Am apiisat cu putere lala lui.

Dar n-am putut sii-i scot acoperiimiintul.nici sii-i ridic Ascensorul...Cu 0 mare wilviitaie canar.1l1; l-nm ,flrnfl

$i in miiruntaiele lui am intrat.

Mi$ciitoarele "Care imping inainte"Le-am ridica! # Ii Ie-am adus.

Gilgamesh era sigur ca aparitia obiectului era un semn dinpartea zeilor referitor la soarta lui. Dar mama lui, zeifa Ninsun,I-a dezamagit. Ceea ce coborase ca 0 stea din Cer, a spus ea, pre.veste~te sosirea "unui tovara~devotat ce te va salva, un prieten

- ----

I

I

III

I

Page 77: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

152 1Zecbaria Sitchin-- --------

duri alaturi de animale. Dar era pazit de un monstru infrico~ator.nurnit Huwawa: .

L-am giisit, prietene, in mun{iPe cand hii/iiduiam cu fiare/e.

$i mu/te /eghe se intinde in piidure:jn miezu//ui am intrat.

Huwawa (ute ac%). Sforaitu/ siiu e ca un potop,Gura /ui foc aruncii;$i riisuj1areamoarte... .

paznicu/ Piidurii cedrilor; Riizboinlcu/ de foc.I] preaputernic, nu se odihnqte...Ca siipiizeascii Piidurea cedri/or; .

Pe oameni ca sii-i inspiiimante, £nlilf-a pus. "

Numai faptul ca Huwawaavea ca principaIasarcinasa-iopreasca pe muritori sa intr~ in Padurea cedrilor nu a tacut deditsa mareasca dorinta lui Gilgamesh de a patrunde in acest loc. Cusiguranta, acolo putea sa Ii se aHiture zeilor ~i sa scape de soartasa muritoare:

Cine,prietene,sd urcefa cerpoate? ,.

Numai ze;;,

Ducandu-se in pe$terile /ui Shamash.Zile/e Omu/ui sunt numiirate,

$i ei nu adunii decat vant.

Chiar $i tu te temi de moarte," .- -T- r -- -- .~... ,.- ,.~.A$a cii

Lasii-mii s!i merg 'naintea ta,$i gura ta sii-mi zicii:"Mergijarii teamii!"

Acesta era deci planul: mergand m "pe~terile lui Shamash"din Muntele cedrilor, pentru a putea sa "urce la cer" precum zeii.

------.---- -.- -_.~

Treptf! spre cer 1153

...

Chiar ~i cel mai malt om, a spus Gi,lgamesbmai inainte, ,,DUpoate sa ajunga la cer'. Acum aflase locul de unde se puteaajunge la Cer.A cazutm genuncbi~is-arugat lui Sbamasb: ,,Lasa-ma sa merg, 0 Sbamasb!Miinile-mi sunt impreunate in rngaciu-ne. .. la locul aterizarii, da ordinul... Ofera-mi protecpa ta!"

Versurile care contin raspunsul lui Sbamasb sunt din ne-fericire pierdute. Aflam daar ca "Gilgamesb a privit Semnul...fata lui s-a umplut de lacrimi". Se pare ca i se daduse voie sacontinue, tnSa pe propriul risc. Cu t~ate acestea, Gilg~esb adecis sa continue ~i sa se lupte cu Huwawa tara ajutorul zeului."Daca nu voi reu~i", aspus, oamenii ma vor pomeni: "Gilga-mesh, vor spune ei, a fost mvins de Huwawa." Dar dad. voi reu-~i,a continuat - voi obtine un Shem - vebiculul "cu care se atin-ge ve~nicia". .

Cand Gilgamesb a poruncit sa i se faca arme' speciale cocare sa se lupte cu Huwawa, inteleptii din Uruk au mcercat sa-Iconvinga sa renunte. "E~ti inca tanar, Gilgamesb", au spus ei,a~adi ceorost avea sa ri~tesa moara cind mai avea multi ani ma-inte, pentru ceva in care nu se ~tiedaca avea vroo ~: "Ce veiobtine nu se ~tie."Adun~d toate informatiiledisponibile desprePadurea eedrilor, ei I-au avertizat pe Gilgamesb: .

Am ajlat ca Huwawa miiiastru a fost construit,Cine-i poate sta in fata?£-0 /upla inega/ii .

Cu-aceasla m~iniirie de asediu.

Dar Gilgamesh "a privit injur ~i le-a zambit". F:aptulca sespunea despre Huwawa ca' este un monstru mecanic, 0"ma~inarie de asediu", I-a incurajat sa creada ca era intr-adevareontrolabila prin poruneile 'zeilor Sbamasb IfiAdad. Cum el nureu~ise sa obtina sprijinullu Sbamasb, a cernt ajutorul.mameisale pentru asta. "Luandu-se de mana, Gilgamesb IfiEnkidu aumers la Palatul eel mare, la Ninsun, Marea regina. Cind a intrat,

Gilgamesh a inaintat ~ii-a zis: ,,0, Ninsun! Intr-o calatorie mare

Page 78: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

154 / zecharia Sitchin.-

voi pleca, acasa la Huwawa. 0 mare batalie voi lupta, pe cainemaibatute voi umbla. 0, mama, roaga-te tu lui Shamashpentru mine!"

,,Ninsuna intrat in camera ei, i~ipuse 0 rochie ceope trupu-ise lipea, margele ce pe sani i se odihnesc..." Apoi a inceput sa

~ergJi1 ~hS~arp~~ ~c~B y~ga;pe2~~ace~s~a.~ala,to_ri~~.~~,el: "De ml T!aldat ca fiUp-e<JIlgamesll,rOe-'Ce0 m~~:~~DI~B .~-,itu i-ai dat? $i-acuma I-ai tacut sa piece departe, acasa la Huwa-' .wa!" I-a cerut lui Shamash sa-I apere pe Gilgamesh:

Pana ee va ajunge in Padurea eedrilor,Pana ee va omori pe Huwawa,Pana eand aeasa se va intoaree.

Caod popuhltia a aflat ca Gilgamesh pleaca in tara lui Hu-wawa, a venit la el ~i i-a urat succes. inteleptii ora~ului i-au ofe-rit sfaturi mai practice: "Lasa-I pe Enkidu sa mearga inaintea ta,caci ~tiedrumul. .. prin padure, pe drumurile lui Huwawa sa pa-trunda... eel care merge inainte, tovara~u'~~isalveaza!" $i ei auinvocat binecuvaotarea lui Shamash: "Fie ca Shamash sa-ti im-plineasca dorinta ce-o dore~ti, el sa-ti limpezeasca ochii, caleasa ti-o batatoreasca, drumul de oameni nebatut, muntele de oa-meni necalcat!"

Ninsun ~i-aluat la revedere in cuvinte putine. Intorcaodu-sespre Enkidu, i-a cerut sa-I apere pe Gilgamesh: "De~inu ai ie~itdin paotecul meu, ca fiu eu te adopt", i-a spus. "Apiira-Ipe regeca pe fratele tau." Apoi ~i-apus emblema la gatullui Enkidu.

~: __; .JI_~ _." t--- -.- r &&"".

Tablita a patra relateaza caliitoria celor doi catre Padureacedrilor.Din nefericire, este atat de sparta incat, in ciuda desco-peririi unui text in limbahitita, nu s-a putut intelege nimic din ea.

Este evident insa ca cei doi au mers cale lunga, spre vest.Din cand in cand, Enkidu incerca sa-I convinga sa renunte.Huwawa, ii spunea, poate auzi 0 vaca mi~candu-sede la ~aizecide leghe. "Plasa" lui poate prinde de la mare distanta, strigatele

T!!!l!!t!.!Ere.£er i!~5.

sale de la "Locul de unde se rasare" ajung paoa la Nippur. ,,sla-biciunea it cuprinde" pe eel care se apropie de padure. Sa ne In-toarcem, se ruga el. Dar au continuat:

La muntele verde eei doi au ajuns.

Cuvintele amulisera

~ '0 2 ,,§ .~. ;.,,$ iT}.tge~rf ~(ate(Ju... ,, . ~ ., " " ;. '.. fk t~e~ri;siateai[i~ipfiviau $j)repadure.

La inallimea eedrilor ei priveau,La intrarea in padure se uitau.Unde Huwawa voia sa se duea, aeolo earare era,

drept era drumul, de foe era drumul.La Muntele eedrilor ajunsesera,Laea~ul zeilor,

Raspantia lui Ishtar.

Uluiti ~iobositi, cei doi s-au culcat. In toiul noptii insa aufost treziti. "Tu m-ai trezit?" I-a intrebat Gilgamesh pe Enkidu.Nu, a raspuns acesta. Abia se culcara la loc ~iGilgamesh it treziiara~ipe Enkidu. Vazuse ceva extraordinar ~inu era sigur dacavisase sau era treaz:

, I

In viziunea mea, prietene,Pamantul s-a zguduit,M-a trantit jos, piCioarele mi-a prins...Lucirea era neasemuit de tare!Un om a aDarut.Cel mai de seama om era...

Din pamant 1IJ-aseos afara.Apa de baut mi-a dat, inima mi-a potoUt.Mi-a pus picioarele la loe pe pamant.

Cine era acest om - "eel mai de seama" - care I-a tras pe

Gilgamesh din p~ant? Ce era "Iucirea neasemuit de tare" carea acompaniat cutremurul? Enkidu nu putea sa raspunda. Obosit,

Page 79: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

156 / Zecharia Sitchin !t.tp!~_Sp!'!. cer:J_!5_Z- ---.-.

in toiul veghii,Somnullui Gilgamesh s-a sfar~it.S-a ridicat, spunandu-i fratelui siiu:"Frate, tu m-ai strigat?De ce sunt treaz?Tu m-ai atins?De ce m-am trezit?

N-a trecut un zeu pe-~ici?De ce mi-e carnea amorfitii? "

care ii vorbise lui Gilgamesh.Dar cand incerdi s-o deschidii fuimpins la 0 parte de 0 forta nevazuta.Vremede douasprezecezilea zacut paralizat.

Cand a putut sa se mi~te~isa vorbeasca din nou I-a rugat peGilgamesh:-"Sa nu mai mergem in inima padurii!" Dar Gilga-mesh avea 0 veste buna pentru tovara~ulsau: cat i~irevenea dupa~oc, el - Gilgamesh - gasise un tune1.Dupa sunetele care seauzeau din el, Gilgamesh era sigur ca era legat de "pe~tera deunde se dau poruncile". Haide, I-a grabit pe Enkidu, "nu rnai sta,prietene, sa mergem amandoi!"

Gilgamesh avusesedreptate, fiindca textele sumeriene spun

el s-a culcat la loc. Lisa Ijnj~teanoptii a fost spulberata inca 0data:

ca

Negand ca I-ar fi trezit pe Gilgamesh, Enkidu I-a lasat petovara~ul sau sa se intrebe da~a vreun ,,zeu a trecut pe-aici".Uimiti, cei doi s-au cu1catla loc, insa au fost treziti inca 0 data.De data asta Gilgamesh descrie ce a vazut:

Intrand in piidure,

liica~ul secret al anunnakilorse deschise.

Viziunea ce-o avui de tot fu infrico~iitoare!

Cerurile {ipau, piimantul bubuia.De$i zorii se ariitau, intunericul ciizuse.

Triisnetele luceau, 0 flaciirii apiiru.Norii asudau ~i cu moarte plouau!

Apoi lucirea dispiiru, focul se stinse.$i tot ce a ciizut in cenu~ii se transformii.

Intrarea tunelului era (fusese ascunsa) sub ni~te copaci ~iarbu~ti,blocata de pamant~i pietre. "In vreme ce Gilgamesh taiacopacii, Enkidu sapa." Dar abia ce flicum loc pentru a putea in-tra cand teroarea i~i flicu aparitia: "Huwawa a auzit zgomotul ~itare s-a suparat."'Acum i~i face aparitia in scena, cautandu-i peintru~i. Infliti~arealui era inspaimantatoare: "Putemic, dinti cade dragon avea, fata ca de leu, mersul sau ca potopul apelor era."Dar cea mai infrico~atoareera "raza care radia". Ie~inddin fnin-tea lui, "devora pomi ~icopaci". De forta sa ucigatoare .,nime-nea n-avea scapare". Pe un sigiliu cilindric sumerian reprezen--tand un zeu, Gilgamesh ~iEnkidu apar flancati de un robotmecamc, tara maOlalamonstrul din epopee (Fig. 65).

1

II

Gilgamesh i~i diidu seama ca asistase la decolarea unei "ca-lIl\;l\; "'\;l\;~U . l'CUIJ<U1LW~ \;UUC:lllwa \::allU au lUSl pUUllre moma-

rele, nori de fum ~i praf au acoperit zona, intunecand cerul dimi-netii, stralucirea motoarelor intrez3rita printre nori ~~0 data decolata,disparitia luminilor. 0 viziune "de tot infiico~atoare" intr-adevar!Insa aceasta nu a flicut decat sa-I incurajeze pe Gilgamesh sacontinue, fiindca ii confinna ca ajunsese unde trebuia.

Dimineatii, cei doi au incercat sa patrundii in padure, atenti saevite "copacii-arme", care pot ucide. Enkidu a gasit poarta despre

,

Fig.65

Page 80: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

158/ Zecharia Sitchin Trep!!_~~_~~Q~~-- ---_._---.-----_._--

Din textele sumeriene rezulta ca Huwawa avea 0 armura

din ,,~apte haine", dar cand a aparut in scena ,,numai una eraincheiata, celelalte fiind descheiate", Considerand asta ca pe 0oportunitate, cei doi prieteni au incercat sa-I atraga intr-o am-buscada. Cand monstrul i~iintorcea capul catre atacatori, raza sauciga~a lasa in urma distrugeri.

Dupa scurt timp salvarea aparu din cer. Vazand dificultateain care se aflau cei doi, "de sus din cer divinul Shamash Ie vor-bi". Nu incercati sa fugiti, i-a statuit el, ci "trageti-va langa Hu-wawa". ~i zeul a dat drumulla vanturi "care au inchis ochii luiHuwawa" ~ii-au neutralizat raza uciga~a.A~acum intentionaseShamash, "raza disparu, stralucirea se innora". Curand Huwawaa fost imobilizat: "Nu mai poate umbla inainte, nici inapoi saumble nu mai poate." Atunci cei doi I-au atacat jJe Huwawa:"Enkidu I-a lovit pe paznicul Huwawa ~iI-a doborat. Doua leghede jur imprejur cedrii tremurara", atat de putemica fusese cade-rea monstrului. Atunci Enkidu "moartea i-o aduse lui Huwawa".

Bucuro~ide victorie, insa epuizati de batalie, cei doi s-auoprit sa se odihneasca Hingaun parau. Gilgamesh s-a dezbracatsa se spele. "I~i lepada hainele murdare ~i-~ipuse altele curate,"Dichiseala lui a durat ceva timp, insa nu era nici 0 graba: drumulcatre "Iaca~ulsecret" al anunnakilor nu mai era blocat.

Nu realiza insa ca dorinta unei femei ii va anula victoria...Locul, a~a cum se spusese mai devreme in epopee, era

numit ~i "Raspantia lui Ishtar". Zeita insa~i venea ~i pleca candvoia din acest loc. Probabil ca ~iea, asemenea lui Shamash, ur-

marise batalia - poate din Camera cereasca ("inaripata"), a~acum este reprezentata pe un sigiliu cilindric hitit (Fig. 66).Acum, urmarindu-I pe Gilgamesh cum se dezbraca ~iface baie,"zeitaIshtara trascu ochiulla barbatialui Gilgamesh'&..

Apropiindu-se de erou, ea nu a ascuns deloc ce avea inminte:

Vino, Gilgamesh, tu sa-mi fii iubit!Ofera-mi fructul iubirii tale.

Tu sa-mi fii b~rbat.Eu sa-Ii flu femeie!

,

Promitandu-i care de aur, un palat magnific, domnia pesteregate, Ishtar era sigura.ca-I va cuceri pe Gilgamesh. Dar ras-punzandu-i, el a aratat ca nu are nimic sa-i ofere ei, 0 zeita. Catdespre "dragostea" ei, cat va dura? Mai devreme sau mai thziuit va arunca "ca pe-o opinca ce strange piciorul". In~irandnume-Ie celorlalti barbati cu care ea se "iubise", a refuzat-o. tnfuriatiide acest refuz insultiitor, Ishtar s-a dus la Anu cerandu-i sa as-muta "Taurul Cerului" pe Gilgamesh.

Atacati de Monstrul Cerului, Gilgamesh ~iEnkidu au uitatde ideea lor ~iau luat-o la fuga. Ajutan<Ju-iin fuga lor, zeul Sha-mash i-a tacut sa "traverseze 0 cale de 0 luna ~i cincisprezecezile in numai trei", pana la Uruk. Dar la intrarea in Uruk, pe ma-lurile Eufratului, monstrul i-a ajuns. Gilgamesh a reu~it sa intrein ora~~i sa-~iadune soldatii. In afara zidurilor a ramas Enkidusingur sa lupte cu monstrul. Cand Taurul Cerului ..sforaia". ra-

sareau In piimiintgropi "mari cat sa-nghitiidoua sute de os~i".Cand Enkidu a carot in una din ele, taurul s-a intors. Enkidu aie~itdingroapa~iI-aomorat. .

Nu se ~tieexact ce era Taurul Cerului. Termenul sumerian- GUD.AN.NA - poate insemna ~i "arma de atac a lui Anu","racheta de croazierii". Fascinati de episod, arti~tii antici. ii re-prezinta deseori pe Gilgamesh ~iEnkidu luptandu-se cu un taur,in vreme ce zeita Ishtar cea goala (~iuneori Adad) privesc (Fig.

...

Fig.66

Page 81: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

160 / Zecharia Sitchin !!!p'te spre cer / 161 ..o

~. Unul din ei, "un tanar a ciirui fata este neagra, ca un om-pasiireare fata" il va duce in Tara Minelor:

a b

Vafi imbracat ca un Vultur,

Cu bratul el te va conduce.

" Urmeaza-ma H, el iti va spune. te va conduceIn Casa intunericului,

In locul de sub pamant.Locul de unde nimeni nu mai pleaca, din cei ce intra.Un drum de unde nu exista intoarcere.o Casa ai carei locuitori sunt lipsiti de lumina,Acolo unde praf este in gura lor$i pamantulle e mancarea.

Fig.67

67a). Dar din textul epopeii este clar ca aceasta anna era cevamecanic ~iechipata cu doua protuberante ("coarne") care "erautumate din treizeci de minas de lapis, groase de doua degete".Exista unele reprezentari ale acestui "taur", venind din cer (Fig.67b).

Dupa ce Tauml Cerului a fost infrant, Gilgamesh "pe totiannurierii i-a chemat, sa vada cum este aIcatuit tauml". Apoi,triumfiitori,el ~iEnkidu s-au dus sa-i multumeasca lui Shamash.

Iar "Ishtar in casa ei, s-a pus pe bocit".

in palat, Gilgamesh ~iEnkidu se odihneau dupa sarbatori-rea victoriei, insa in Laca~ul zeilor, ace~tia analizau plangerealui Ishtar. Anu i-a spus lui Enlil: "Fiindca au ucis Taurul Ceru-lui, ~ipe Huwawa I-au distrus, amandoi trebuie sa mpara." insaEnlil a spus: "Enkidu sa moara, iar Gilgamesh sa nu moara."Atunci a intervenit Shamasg:."Au fost impreuna, de ce sa moariidoar QevinovatulEnkidu?"

in timp ce zeii deliberau, Enkidu a intrat in coma. Supiirat~i ingrijorat, "Gilgamesh mergea incolo ~i-ncoacepe langa pa-tul" in care zacea Enkidu. Lacrimi amare ii curgeau pe obraii.Un cat de rau 11parea de tovara~ulsau, gandurile sale au revenit

la ceea ce-I nelini~teaeel mai tare: va ajunge ~i el sa zaca ase-.menea lui Enkidu? Va star~i eI, dupa toate chinurile, ca oricemuritor?

La adunarea lor, zeii ajunsesera la un compromis. Sentintade condamnare la moarte a lui Enkidu a fost comutata in munca

silnica pe viata. Pentru a duce sentinta la indeplinire ~i a-I ducela noua lui casa, "vor veni doi oameni, ca pasarile imbracati".

o reprezentare de pe un sigiliu cilindric ilustreaza scena cuun mesager inaripat ("inger") conducandu-l pe Enkidu (Fig. 68).

Auzind sentinta data tovara~ului sau, Gilgamesh a avut 0idee. Nu departe deTara Minelor era, aflase el, Tara Vietii:loculunde duceau zeii pe oamenii ciirora Ie acordau viata ve~nica!

Era "locul striimo~ilorcare de marii zei cu apele purifica-toare fusesera un~i".Acolo, imparta~indu-secu mancarea ~ibau-turn zeilor, triiiau

Printii regilor ce au domnitIn zilele jugului,Ca Anu $; Enlil ei cu mancare sunt serviti,Din burdufe, apa pura lor Ie e turnata.

Fig.68

--.I

Page 82: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

162 / Zecharia Sitchin. ~--_.!repte spre. ce~-1§1

Nu era ]ocu] unde fusese dus erou] potopului, Ziusu-dralUtnapishtim, locu] de unde Etana ,,]a ceruri se urcase"?

A~a se face ca "Rege]e Gilgamesh, la Tara Vietii tot timpulse gandea". Anuntandu-I pe Enkidu ca-I va insoti, macar 0 partedin calatorie, Gilgamesh expIica:

0, Enkidu,

Chiar ~i eel mai puternic de soarta e invins.in Tara Vietii eu voi intra,imi voi face un Shem,in locu/ unde Shem-urile se ridica,

Un Shem imi voi ridica ~i eu.

La inceput, UtuiShamash s-a indoit ca Gilgamesh ar meritasa intre in tara. Apoi, dupa a]te rugaciuni, I-a avertizat ca vatrebui sa ca]atoreascaprintr-o zona arida ~ipustie, "prarul'de pela raspantii iti va fi adapostul, de~ertulpat iti va fi, tepii '$Iluisipuliti vor zdreli picioarele, setea iti va usca sufletul".Nere~~indsa-Iconvinga sa renunte, el i-a spus ca "locul de unde se ridicaShem-urile" este inconjurat de ~apte munti, iar treciitorile suntpazite de "uria~i" care pot "arunca foe incins" sau "trasnet carenu poate fi trimis inapoi". Oar in final Utu a cedat: "Lacrimile luiGilgamesh le-a acceptat ca pe-o ofrandii.,ca 0 ofrandii de mila,~iel i-a aratat mila sa."

Oar "regele Gilgamesh a fost nesabuit".Decat sa caliito-reasca pe drumul cel greu, a preferat sa faca cea mai mare partea calatoriei pe mare. Dupa ce ajungeau la destinatie, Enkiduurma sa mearga in Tara Minelor; iar el se va duce in Tara Vietii.A ales cincizeci de tineri puternici ca sa-l insoteasca pe eI"~ipeEnkidu ~icare sa vasleasca. Prima lor sarcina a fost sa taie ~isaconstruiasca din lemnul special de Uruk 0 barca specialaMA.GAN - "corabie de Egipt". Fierarii din Uruk au construitamie speciale. Cand toul a fost gata, au pornit pe mare. . .

Coliform relatarilor, ei au navigat spre Golful Persic, pHi-nuind tara indoiala sa inconjoare Peninsula Arabica, apoi sa seindrepte prin Marea Ro~ie spre Egipt. Jnsa supararea lui Enlil iiva ajunge. Nu i se spusese lui Enkidu ca va veni un "inger" ~i-lva lua de mana ~i-lva duce in Tara Minelor? Atunci cum se faceca era intr-o barca regala, alaturi de veselul Gilgamesh ~icinci-

Totu~i,trecerea din Tara Minelor in Tara Vietii nu putea fidecisa de un muritor. Cu cele mai puternice cuvinte posibile, in-teleptii din Uruk ~i mama sa I-au statuii pe Gilgamesh sa cearamai intai permisiunea lui UtuiShamash:

Daca in tara vrei sa intri,Spune-i lui Utu, spune-i lui Utu, marele Utu!Tara e in stapanirea /ui Utu,Tara in care cedrii sunt aliniati,Utu ac% e stapan.Spune-i lui Utu!

Astfel avertizat ~i statuit, Gilgamesh a oferit un sacrificiu in

cinstea lui Utu ~i s-a rugat la el pentru consimtiimant ~iprotectie:

0, Utu,

in tara vreau sa intru,fii aliituri de mine!in tard in care cedrii sunt aliniatiVreau sa intru, fii aliituri de mine!in tara de unde se ridica Shem-urile:Lasa-ma sa-mi fac un Shem!

Lo\.l'\.I1 U,", Vu.J.1.J.'-'.IU. J..au I..I.I.,U t.l..

La lasarea intunericului, Utu - care ii urmarise cu mare su-

parare - "cu capul sus a plecat". Muntii de pe tarm "s-au intune-cat, umbrele i-au inghitit". Atunci, "pe langa munti" era cevalci-neva care - asemenea lui Huwawa- emitea raze "de care nimeni

nu putea sa scape". "Ca un taur statea pe casa Pamantului" - separe un turn de veghe. Jnfrico~atorulpaznic a atacat corabia ~ipasagerii ei ~i Enkidu a fost cuprins de frica. "Sa ne intoarcemla Uruk", s-a rugat el, insa Gilgamesh nici nu voia sa auda. In

.J

Page 83: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

~..---._-.........

164 / Zecharia Sitchin-------------------

Ioc de asta, el a indreptat vasul spre tann hotanlt sa se lupte cupaznicul - "acel om, de om este, ori zeu este".

Atunci i-a lovit nenorocirea. Panza s-a destramat. Ca smu-

'cit de 0 mana nevamta, vasul s-a ridicat de la prora in sus ~is-ascufundat. Gilgamesh a reu~it sa inoate pana la tann, la fel ~iEnkidu. in unna lor, vedeau nava scufundftndu-secu echipajulinca la posturile sale, parand ca fiind in viata:

Dupii ee s-a seufundat, in mare /a fund s-a dus,

Nava Magan /a fundu/ miirii s-a dus,. Dupii ee nava Magan s-a seufundat,

iniiuntru ei, ea ~i dmd ar fi fost vii,$edeau morfi tofi eei

eare din pimtee de femeie au fost niiseufi.

Au petrecut.noaptea pe un tann necunoscut, certandu-seincotro s-o ia. Gilgamesh era inca hotarat sa mearga la tarm.Enkidu I-a statuit sa se intoarca in ora~, la Uruk. Totu~i,curandslabiciunea I-a doborat,pe Enkidu. Gilgamesh I-a sprijinit ~iincurajat din rasputeri: "Slabu!ul meu prieten, la tann te voiduce", i-a promis. Dar Moartea, "ce nu cunoa~te deosebiri" nuputea fi evitata. .

Vreme de ~apte zile ~i ~apte nopti I-a jelit Gilgamesh peEnkidu, pana cand "unvienne i-a ie~itdin nas". La inceput a ra-tacit la. intamplare: "Pentru prietenul sau Enkidu, Gilgameshamamic a mai plans, cu un junghi in pantec, cu frica de moarte,-,.. ;,-.r _& ...,&&& &&v_ &\.&j-'& v t'\.&.. U~ uvu ..U&

"de moarte temandu-se" - intrebandu-se: "Cand 0 sa mor, 0 safiu ~ieu ca Enkidu?"

Hotamrea de a-~i schimba soarta de muritor s-a intarit ~imai tare. "Trebuie sa-mi bag capul in pamant ~isa donn tot res-tuI zilelor lumii?" I-a intrebat pe Shamash. "Lasa-mi ochii sa seumple de soare, lasa-ma sa ma bucur de lumina!" I-a implorat pezeu. Unnandu-~i drumul dupa rasaritul ~iapusul Soarelui, "spreVaca Salbatica, la Utnapishtim, fiul lui Ubar-Tutu, a pomit".

!!E!!~_~e ce,"-L165

Calatorea pe .carm mimaibatute, tara a intalni vreun om, vanandpentru a-~i asigura hrana. "Ce munti a urcat, ce moo a traversatnimeni nu ~tie", noteaza scribul antic cu tristete.

Dupa multa vreme, relateaza versiunile descoperite la Ni-nive ~i in a~ezari hitite, s-a apropiat de zone Iocuite. Ajunseseintr-o regiune dedicatii Iui Sin, tatiillui Shamash. "Cand a sositseara la 0 trecatoare, GiIgamesh a vamt lei ~i s-a temut..'

Capul ~i I-a ridicat spre Sin ~i s-a rugat:

"La /ocu/ unde zeii reintineresc

Eu am p/eeat...Ajutii-mii! H

"Cand s-a dus noaptea la culcare, s-a trezit dintr-un vis" pepe care I-a interpretat ca un semn de Ia Sin ca 11va "invia". In- .

curajat, Gilgamesh "ca 0 sageatii a tiibarat peste lei". Biitiiliaculeii a fost comemoratanu numai in Mesopotamia, ci in intregulOrient Apropiat, chiar ~iin Egipt (Fig. 69 a, b, c).

a

b cFig.69

---

Page 84: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

- - - I

166 / Zecharia Sitchin-- ------------ 'I'rf!Etespre ce!:[~l

Dupa ce au aparut zorii, Gilgamesh a traversat 0 trecatoare.in departare a viizut 0 apa mare, ca un lac mare, "zbuciumat devanturi mari". in campia de la malul apei se afla un ora~,incon-jurat de un zid. in el se aflaun templudedicatluiSin. .

in afara ora~ului,"aproape de mare", Gilgamesh a vazut unhan. Cand s-a apropiat a vazut-o pe "hangita Siduri". Ea avea inmana "un butoi (de bere) ~i un castron de pasat". Dar cand I-avazut pe Gilgamesh s-a speriat de el: "Era imbracat in piei...burta ii era trasa, fata ca de salbatic." Lesne de inteles, cand I-avazut, hangita s-a inchis in casa ~i a incuiat bine u~a.Cu maredificultate a convins-o Gilgamesh de identitatea sa adevarata ~ide bunele sale intentii.

Dupa ce Siduri I-a lasat sa se odihneasdi, sa bea ~i sa ma-nance, Gilgamesh era nerabdator sa-~i continue drumul. Care eeel mai bun drum catre Taramul Vietii? a intrebat-o. Sa incon-joare marea sau s-o traverseze?

Care sunt in mare.

Atunci cum, tu, Gi/gamesh, vrei sa Ireci?

Cum Gilgamesh tacea, Siduri a vorbit din nou, aratandu-i caar putea exista 0 modalitat~de a traversa Marea Apelor Mortii:

Gi/gamesh,Exista Urshanabi, marinarullui Utnapishtim.La el sunt cele ee plutesc,In padure el ~tie sa aleaga lueruri/e ee se pun cap la

cap.Du-te la el,

Daea se va putea, eu tine el va traversa,

Daea nu, inapoi te da.

u~_~:.~ :: 1..: 1..: 1":1 1.

Urmand indicatiile ei, Gilgamesh I-a gasit pe Urshanabi,marinarul. Dupa multe intrebari, a fost gasit demnde serviciilesale. Utilizand vasIe lungi, ei au inaintat pe mare. in trei zile"cale de 0 luna ~icincisprezece zile - 0 calatorie de patruzeci ~icinci de zile - "au lasat in urma lor".

Ajunsese la TIL.MUN - "Taramul Vietii".

Unde sa se duea acum?, s-a intrebat Gilgamesh. Trebuia saajunga la un munte, i-a raspuns Urshanabi, "numele muntelui eMashu".

Instructiunileoferitede Ursh~abi ne suntdisponibiledin ver-. siunea hitita a epopeii, fragmente gasite la Boghazkoy ~i in alte

... . , &._ T""\:.~ .t' "" '",~'I'In",...o. ,.1.0. Tnhf;lnn,::ac' J:'riP_-, - -drich: Die hethitisehen Bruehstiikes des Gilgamesh-Epos). aflamca Gilgamesh a fost instruit sa gaseasca ~i sa urmeze "un drumbatut" care duce la "Marea cea mare; care edeparte". Trebuia sase uite dupa doua coloane de piatra sau "semne", care, spune Ur-shanabi, "ma duc mereu la destinatie". Acolo trebuia sa coteasca~i sa ajunga la un ora~ numit Itla, ora~ul sacru al unui zeu pe carehititii il numesc Ullu-Yah ("Cel de pe culmi"?). Acolo trebuia saobtina binecuvantarea zeului inainte de a merge mai departe.

Hangi!o. care este calea...Care sunt semnele?

Spune-mi, spune-mi care sunt semnele!

Mai bine pe mare sa pornesc.Ori pe l/scat s-o ocolesc?

Alegerea nu era chiar ~~a de simpla, fiindca marea era"Marea MortH":

. ~"Marea. Gilgamesh. nu poate fi trecl/ta,Caci demult, de tare demult.Nimeni n-a venit de dinc% de mare.

Curajosu/ Shamash a traversat-o,

Dar in afara de e/, cine poate?Imposibil de trecut este,Pustii sunt drumurile ei.

Goa/e sunt Ape/e morfii

Page 85: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

...~~ ~.~ ..--

168 / Zecharia Sitchin, Trepte spre cer / 169

Exista 0 modalitate de a patrunde inauntrul muntelui, insainttarea era bine pazita:

Fig. 70

Unnarind instructiunile, Gilgam,esh a ajuns la ItIa. In de-. pmare se putea vedea Marea cea mare. Acolo, Gilgamesh a

mancat ~i a baut, s-a spalat ~i a aratat din nou a~a cum trebuie saarate un rege. Din nou, Shamash a venit in ajutorul sau, smtuin- .

du-I sa aduca ofrande lui Ulluyah. Ducandu-I pe Gilgamesh infata Marelui zeu (Fig. 70), el I-a rugat pe Ulluyah: Accepm-iofrandele, "da-i viatii". Oar Kumarbi, un alt zeu bine cunoseutdin legendele hitite, s-a opus. Lui Gilgamesh nu i se poate acor-da nemurirea.

Realizand ca nu i se va da un Shem, Gilgamesh a eerut alt-ceva: putea macar sa se int31neasca cu stramo~ul sau Utnapish-tim? Cum zeii intfu-ziau cu decizia lor, Gilgamesh (eu acceptullui Shamash?) a parasit ora~ul ~i a plecat spre muntele Mashu,oprindu-se in fiecare zi pentru a aduce ofrande lui Ulluyah. Dupa~ase zile, a ajuns la munte: era intr-adevar locul Shem-urilor:

Oamenii cu rachete pazeau poarta.

Jnfrico~atori sunt ei, privirea lor e moarte.

Razelelor de lumina, pamantul il matura,

II urmaresc pe Shamash,

Cum urea ~i coboara.

(Au fost deseoperite reprezentari ce intati~eazaoameni ina-ripati sau oameni-taur ce opereaza un mecanism circular ridicatpe un stalp. Este posibil ca ele sa reprezinte acele ,,raze ce ma-turn pamantul" - faruri sau reflectoare - Fig. 71 a, b, c.)

"Cand Gilgamesh a viizutcumplita stralucire, fata ~i-a aco-peiit-o". Recapat3ndu~~ic~patul, el s-a apropiat. Cand unul~intre operatori a viizut ca raza I-a afectat pe Gilgamesh doartemporar i-a spus colegului sau: "Cd care vine are in el carne dezeu!" Se pare, deci, ca razele puteau pamliza sau omori numaioameni - fiind nevataInatoare pentru zei.

Nume/e munte/ui e MashlL

La munte/e Mashu a ajuns,$i zi cu zi la Shem-uri se uitaCum pleacii ~i cum vin.

;~J I

a

In iniiltimi, la Centura cereascaEl este legat,lar jos,La Lumea subterana e legato

1ft- cl:i .2rr ": .tlf~.4ii ., ,..

.I:W1\,,\IUUUCIUWIlCIUlpt:l1lUleaU conectarea acestula cu ce-

.rul ~icu adancimile Pamantului:

b c

Fig. 71,.

Page 86: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

.! ?_o.J. Z~~~!:lria ~}~~~!!! t !'!5P!es~ C~!!Jl!

Pennitandu-i-se sa se apropie, lui Gilgamesh i s-a cerut sa-~idecline identitatea ~i motivele calatoriei in zona interzisa. Des-criindu-~i originile divine, el a explicat ca se afla "in cautareaVietH".Dorea sa-~iintalneasca striimo~ul,pe Utnapishtim:

Sa,./ caut pe Utnapish!im. stramO$u/ meu,Eu am venit.

E/ care in randu/ zeilor a intrat,

Despre Viata $i Moarte vreau sa-/ intreb.

patii, in trepte, conducand la Pomul vietH.Uneori era pazita de~erpi- Fig. 72) .

Gilgamesh a continuat, urmand "calea pe care merseseShamash". Calatoria sa a durat douasprezece beru (ore duble).Majoritatea timpului "nimic nu putea sa vada, in fata sau in spa-te". Probabil ca fusese legat la ochi, fiindca textul spune ca"pentru e/, lumina nu mai era". in a opta beru, a tipat de frica,in a noua, "a simtit adiindu-i in fata vantul de nord". Cdnd aajuns in a unsprezecea ora, zorii se iteau". in star~it, in a doua-sprezecea ora, "in mijloculluminii a ajuns".

Putea sa vada din nou ~iceea ce vedea era uluitor. A vazut,,0 inchidere ca pentru zei", in care "cre~tea" 0 gradina fiicuta inintregime din pietre pretioase! Maretia locului este redata deversurile mutilate ale epopeii:

"Niciodata un muritor asta nu a reu~it", au spus cei doi paz-nici.GilgameshI-a invocatpe Shamash~i a explicatca estedoua treimi zeu. Ce se petrece mai departe nu se ~tie,fiindca ta-blita este sparta. Dar la final dorinta sa este acceptatii: "Poartamuntelui se va deschide pentru tine!"

("Poarta Cerului" este un motiv frecvent pe sigiliile cllin-drice din Orientul Apropiat, fiind reprezentata ca 0 poartii inari-

Fructe/e sunt de carneo/,

Vita e prea frumoasa ca s-o poti privi.Frunzi$u/ e din lapis.Jar strugurii nici sa-i prive$ti nu poti.Din... sunt jacUIi.. .A/e ei... de pietre a/be...In ape/e ei sunt trestii pure... jacute din pietre sasu.Ca Pomu/ vielii # Pomu/...Din pietre An-Gug sunt jacute...

~ ~( ;~ J ~\

~i descrierea continua. Uluit ~i emotionat, Gilgamesh seplimba prin griidina. Era in mod clar intr-o griidina ce imitaGradina Raiului!

Nu se ~tiece se intampla mai departe, fiindca intreaga tii-blita este prea mutilata ca sa se inteleaga ceva. Fie in griidina ar-tificiala, fie altundeva, Gilgamesh I-a intalnit pe Utnapishtim.Prima sa reactie cand a vazut un om din "zilele jugului" a fostsa observe cat de mult semanau:

Fig.72

Page 87: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

172 / Zecharia Sitchin--------- Trepte _¥!!~ cer !...173

Gilgamesh ii spuseLui Utnapishtim, "Cel depiirtat":"Cand ma uit la tine, Utnapishtim,

Tu nu qti diferit deloc.Chiar ca tine sunt... ..

De aici inainte. Utnapishtim ~i sofia lui.Ca zeii sa fie pentru noi.Departe omul Utnapishtim va locui.La gura izvoarelor. "

Spune-mi,Cum ai ajuns tu in randul zeilorCautand Viata?

A~a se face ca a fost dus in Lac~ul indepiirtat1sa locuiascacu zeii, a incheiat Utnapishti~. Dar cum putea ~iGilgamesh sarealizeze acest lucru? ,,oar acum cine, de dragul tau, MareaAdu-nare a zeilor 0 va strange, ca Viata pe care 0 cauti sa-ti fie data?"

Auzind povestea ~i realizand ca numai adunarea zeilor iiputea oferi viata ve~nica ~i ca, de unul singur, nu putea face acestlucru, Gilgamesh a le~inat.~ase zile ~i ~apte nopti a zacut incon-~tient. Sarcastic, Utnapishtim i-a spus sotiei sale: "Uita-te laacest erou care cauta Viata, din somn el se tope~te ca ceata!" intimp ce dormea, au avut grija de Gilgamesh, tinandu-I in viafi,astfel incat "sa se intoardi sanatos pe drumul ce-a venit, ca prinpoarta ce-a intrat sa se intoarca acasa".

A fost chemat Urshanabi sa.,1 duca inapoi pe Gilgamesh.Dar in ultimul moment, cand Gilgamesh era gata sa piece, Utna-pishtim i-a dezvaIuit un alt secret. Daca nu putea evita moartea,exista totu~i un mod de a 0 amana. Putea face asta gasind plantasecreta pe care 0 mancau zeii, pentru a se tine ve~nic tanar!

Utnapishtim ii spuse lui Gilgamesh:

Apoi Gilgamesh trece direct la subiect:

Raspunzftnd la. aceasta intrebare, Utnapishtim ii spuse luiGilgamesh: "iti voi dezvalui, Gilgamesh, un lucru ascuns, secre-tul zeilor ti-I voi spune." Secretul era Povestea Potopului: cum,cand el era regele Shuruppakului, iar zeii au decis sa lase Poto-pul sa spulbere Omenirea, Enki I-a invatat pe ascuns sa constru-iasdi un vas submersibil, iar la bordul lui sa puna "siimantatuturor lucrurilor vii". Un navigator pe care i-I daduse Enid acondus vasulla muntele Ararat. C3nd apele s-au retras, a parasit

vasul pentru a oferi ofrande. Zeii ~izeite1e- care inconjurau Pa-mantul in navetele lor spatiale in timpul Potopului - au aterizat

pe munte ~i au savurat camea fripta. in cele din urma a aterizat~iEnlil ~i s-a infuriat cftnd a vizllt ~ in ciuda juriimantului m-cut de zei, Enki ajutase Omenirea sa supravietuiasca.

Dar cand furia i-a trecut, Enlil a realizat beneficiile acestei

actiuni ~iatunci, a spus Utnapishtim, i s-a acordat viata ve~nica:

Atunci Enlil s-a ureat la bard.

Tinandu-ma de miirul. m-a dus la bard.Pe sofia mea a luat-o la bard.

$i a pus:.o sa ingenuncheze langa mine.Stand intre noi.

Ne-a atins fruntile ~i ne-a binecuvantat:"pana acum. Utnapishtim, afost om,

..Ai ajuns pana aici, chinuindu-te tare.Ce vrei sa-fi dau fieincat sa te intorci in fara ta?ifi voi spune, 0, Gil~amesh, un mare secret:un secret at zeilor iti voi spune:Exista 0 planta,Ca mura e radacina ei,

Mainile-fi va infepa,Tepi are ca via salbatica,Ramurele subfiri.Daca mainile tale 0 gasesc.o noua "Viafavei primi. "

Page 88: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

.174/ Zecharia Sitchin- -!.r!p...tf!.~pre cer / !Z.~

Planta, afla Gilgamesh mai departe, ere~tea sub apa: Dar soarta, ea in cazul tutu.ror celor care i-au urmat lui Gil-gamesh, a intervenit.

Cand Gilgamesh ~i Urshanabi se pregateau de eulcare, Gil-gamesh a vazut un put cu apa rece. S-a dus sa se spele. Atuneis-a intfunplat. "Un ~arpe planta a mirosit-o ~i a venit ~i a luat-o."

Imediat ce auzi Gilgamesh asta,A $i deschis poarta apelor.Pietre grele de picioare $i-a legat,$i ele in adanc I-au tras.Atunci a vazut planta.A cules-o, dqi mainile i-a-nlepat.lnapoi pe pamant a fost tras.

intorcandu-se inapoi eu Urshanabi, Gilgamesh i-a spus tri-umrntor:

Urshanabi,Aceasta planta e unica intre toate:Prin ea omul i$i recapata puterea!o voi duce la Uruk,Acolo 0 voi taia $i manca.Fie ca numele ei sa fie"Batranul care intinere~te!"Din aceasta planta voi manca,$i tanar din nou voi deveni.

$i Gilgamesh s-a ~ezat ~i-a plans,Lacrimile-i curg pe fala.EI a luat mana marinarului Urshanabi.

"Pentru cine au muncit mainile mele?Pentru cine (i-a intrebat) mi-am ranit mainile?Pentru mine nimic nu a ramas,Ci pentru ~arpe am muncit... It

Un alt sigiliu cilindric iIustreaza tragicul siar~it al epopeii:poarta inaripata in fundal, barea condusa de Urshanabi ~i pe GiI-gamesh luptandu-se cu ~arpele.Negasind Nemurirea, acum eraurmarit de ingerol 'mortii (Fig. 74).

A~a ca generatii dupa aceea, scribii au copiat ~i tradus, po-etii au recitat ~i toti oamenii au spus povestea primei eautariinutile a nemuririi, epopeea lui Gilgamesh.

lata cum a inceput:Un sigiliu eilindrie sumerian de pe la 1700 i.Ch., care iIus-

treaza scene din epopee, arata un Gilgamesh pe jumatate gol,luptandu-se eu doi lei; la dreapta, Gilgamesh ii arata lui Ursha-nabi planta tineretii. in centro, un zeu tine 0 spirala neobi~nuitasau 0 arma (Fig. 73).

Acum voi spune spre ~tiinla larii,Despre cel ce a vazut Tunelul.

Fig.73 Fig.74

Page 89: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

176 I Zecharia Sitchin

Despre eel ee ~tie marile,Povestea lui intreaga am s-o spun.EI afost ~i in (?)Ascunse euno~terii, toate luerurile...Lueruri ascunse a vclzut.Ce-i omului aseuns, el a aflat.$i ehiar a adus ve~tiDin vremea de dinainte de Potop.Calatorie mare afiieut. .

De mare osteneala # neeazuri mari.Cand s-a intors, pe un stalp mareA treeut toate faptele sale.

~i,.conform Listei sumeriene a regilor, iam cum s-a incheiat:

Divinul Gilgamesh, al earui tata afost om, mare pr.e-ot la templu. a domnit 126 de ani. Ur-Iugal, flul sau, adomnit dupa el.

*

~ ~

VIII

CALATORI PRIN NORI

CaUitorialui Gilgamesh in cautarea Nemuririi a fost taraindoiala sursa de inspiratie a multor pove~tidin mileniile unna-toare despre semizei sau eroi care au pomit ~iei in cautarea pa-radisului pe Pamant sau a Laca~uluizeilor. Fara dubiu, legendalui Gilgamesh a servit ca ghid pentru caumtorii care au urmat,ace~tiaincercanq sa gaseasca semnele prin care se putea ajungein Taramul Vietii.

Similitudinile intre aceste semne geografice, tunelurile fli-cute de mana omului (ori mai degraba a zeilor), coridoarele, u~i-Ie incuiate, camerele de radiatie, fiintele asemanatoare piisarilor,"Vulturii", precum ~i alte detalii minore sau majore sunt preanumeroase ~i identice pentru a fi simple coincidente. in acela~itimp, epopeea explica ~iconfuzia care a durat milenii referitor lalocalizarea exacm a tintei. Fiindca, a~a cum a ariitat analizanoastra detaliata, Gilgamesh a tacut nu una, ci doua calatorii - un '

fapt ignorat in general de speciali~tiide azi, ca ~ide cei de ieri.Drama lui Gilgamesh a atins punctul culminant in tara TI/-

mun, un Laca~al zeilor in care se aflau Shem-uri. Acolo a intal-.J_ __ _ _~_ : ... _:;.'";.. _1,._1-..

a1t\ UIA...:Juu.a..a."v y - --r - -'-

tineretii ve~nice.Acolo au avut loc in mileniile urmatoare intiil-niri cu zeii, precum ~i alte evenimente care au afectat istoriaomenirii. Acolo se afla, credem noi, puat - Scara spre Cer.

Dar nu aceasta a fost prima destinatie a lui Gilgamesh ~itrebuie sa-i urmiirimpa~iiin eXactaceea~iordine in care s-a im-barcaf.eI in calatoriile sale: prima sa destinatie pe drumul spreNemurire nu a fost Tilmun, ci "Locul ateriziirilor" din Muntele

Cedrilor, in f!131"eaPadure a Cedrilor.

Page 90: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

Savantii (de exemplu S.N. Kramer, The Sumerians) au nu-mi~"criptidi ~i inca enigmatica" afinnatia sumerienilor ca Sha-mash se putea ,,ridica" ~iin Tara Cedrilor, nu numai in TiImun.Raspunsul este ca, pe langa spatioportul de la Tilmun, de undese puteau atinge cerurile indepartate, mai exista un "Loc al ate-rizarii" de unde zeii puteau zburain atmosferaPamantului.Aceas-

ta conc1uzieeste sprijinita de faptul ca zeii aveau doua tipuri denave: GIR-urile, care erau operate de la Tilmun, ~i ceea ce su-merienii numeau MU, 0 "Camera cereasca". Oatorita tehno-logiei nefilimilor, partea superioara a GIR-ului, modulul de co-

manda - ceea ceegiptenii numeau Ben-hen -, putea fi deta~at~iputea zbura prin atmosfera Pamantului ca MU. .

Oamenii din antichitate au vazut GlR-urile in silozurile lor(Fig. 27) sau chiar in zbor (Fig. 75). Oar mult mai frecvente suntreprezentarile "Camerelor cere~ti" - vehicule pe care astazi Iec1asificamca OZN-uri. Ceea ce a vazut patriarhul Iacob in vi-

ziunea sa poate fi foarte bine una din aceste "Camere cere~ti".

178 / Zecharia Sitchin--------------- Trepte SI!!~cer/ J2~

Roata zburatoare descrisa de profetul Ezechiel este foarte aproa-pe de reprezentarile asiriene ale Zeilor zburatori care umbla princer, cu 0 Camera cereasca cilindrica (Fig. 76a). Reprezentarigasite intr-o a~ezare de la malul lordanului in apropiere de leri-hon sugereaza faptul ca, pentru aterizare, aceste obiecte cilindri-ce scoteau trei picioare (Fig. 76b). S-ar putea ca ele sa fie "Var-tejul" in care a fost ridicat la cer profetul Hiein exact acela~i loc.

Zeii zburatori ai antichitatii au fost reprezentati asernenea"Vulturilor" sumerieni, Fiinte inaripate ale caror reprezentari potsta la originea acceptarii de catre iudeo-cre~tini a heruvimilorinaripati ~ia ingerilor (literal: mesager) .Oomnului(Fig. 77).

Tilmun, deci, era locatia spatioportului. Muntele Cedrilorera "Locul aterizarii", "Raspantia lui Ishtar" - Aeroportul zeilor.~i catre acesta din unna pomise mai intai Gilgamesh.

Page 91: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

180 I Zecharia Sitchin. - -..

Daca identificarea Timunului constituie o. provocare, nu

exista nici 0 problema in localizarea Padlirii Cedrilor. Cu excep-tia unor mici palcuri in insula Cipru, I)Uexista decat 0 singurazona in intregul Orient Apropiat in care sa creasca a~a ceva:

muntii Libanului. Ace~ti copaci maiestUo~i, ce pot atinge ~i 150de picioare, sunt deseori pomeniti in Biblie, iar unicitatea lor Ie

era cunoscuta oamenilor inca din cele mai vechitimpuri. A~cum atesta Biblia ~i alte texte din Orientul Apropiat, cedrii de

Liban erau utili~ti pentru constructia ~i decorarea templelor

("casele zeilor") - practica descrisa detaliat in I Regi, in capito-lele dedicate construirii Templului de la Ierusalim de catre Solo-mon (dupa ce Yahweh se plansese: "De ce nu-mi fad 0 Casa dinlemn de cedru?").

Dumnezeul biblic era foarte familiarizat cu cedrii ~i ii uti-liza frecvent ca termen de comparatie pentru conducatori: ,,Asi-

ria a fost un cedru in .Liban, cu crengile marl ~i umbra mare ~imare la inaltime... apele il udau, izvoarele subterane ii dadeau

inaltime" - pana cand supararea lui Yahweh i-a scuturat crengi-

Ie. Se pare ca oamenii nu au fost niciodata capabili sa cultive

ace~ti copaci, iar Biblia consemneaza 0 incercare e~uata. Atri-buind incercarea imparatului Babilonului (adevarat sau doar ale-

goric), afirma ca "a venit in Liban ~i a luat cea mai inalta ramu-

ra" alegand din ea 0 samanta. Aceasta samanta a pus-o "intr-unpamant roditor, langa ape". Dar ceea ce a crescut nu a fost un ce-dru, ci 0 piticanie de copac.

Pe de alta parte, Domnul din Bihlie cnno!l:tp.:Ic:p,..,...h.1I'..It;viirii cedrilor:

$i astfel a zis Domnului Yahwe~:

"Din vaiful pomului, de pe cea mai ;naltil ramuril 0

silman/il voi lua $i 0 voi plant'a pe un munte mare...

$i va scoate ramuri, va face fructe $i va deveni uncedru. "

Fig. 78

J..

Se pare ca cedrul cre~tea ~n"Gradina zeilor". Acolo, nidun alt nom nu se nutea masura cu el: ..eraDizmuitde toti cODacii

care erau in Eden". Termenul ebraic Gan (livada, griidina), tra-giindu-se din radadna gnn (protectie, paza), implica sensul dezona interzisa, pazita - acela~isens care transpare ~idin epopeealui Gilgamesh: 0 padure care se intinde pe ,,multe leghe", pazitade un Razboinic de foe (Spaima muritorilor") accesibila numaiprintr-o poarta care paraliza pe intrusul care 0 atingea. lnauntruse afta "Hica~ulsecret al anunnakilor". Un tunel conducea la

J

Page 92: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

182 I Zecharia Sitchin, _.-- ~J!!!. spre ce.r{l83

Stiiteai in Eden, griidina lui Dumnezeu, # erai aeo-perit eu tot lelul de pietre seumpe...

Erai un heruvim oerotitor, te pusesem pe Muntele eelslant # umblai prin mijloeul Pietrelor scanteietoare.

mai cunoscute erau Tyrol ~iSidon, cenq:e marinare~ti ~i de co-mert vreme de milenii, faima lor atingandu-~iapogeul in vremeafenicienilor. "

In ruine, acoperit cu pamant de la distrugerea lui de catreinvadatorii asirieni, se afta un alt ora~, probabil cel mai nordiccentru canaanit, la granita cu imperiul hitit. Ruinele au fost des-

coperite accidental in 1928 de catre un fermier care dorea sa areun camp nou-defri~atin apropiere de muntele Ras Shamra. Ex-cavatiile care au urmat au dus la descoperirea ora~ului Ugarii.Descoperirile inc1udun palat mare, un templu inchinat zeuluiBa'al (Domnul) ~ialte artefacte. Dar adevarata comoad 0 cons-tituie zecile de tablite de lut in scris cuneiform (Fig. 79), scriseintr-o limba "vest-semitica" inrudita cu ebraica. Tablitele, alcaror continut a fost prezentat pentru prima data de catre Char-les Virollaud de-a lungul anilor in revista Syria, scot din obscu-ritate canaanitii, modullor de viata, obiceiurile, religia.

In capul panteonului canaanit se afta un zeu numit EI- carein ebraica biblidi era termenul generic pentru "zeu", tragandu-sedin cuvantul acadian Ilu, care insemna la origine ,,nobil". Dar in

pove~tilecanaanite, El era numele unui zeu, care era autoritateasuprema in probleme1ezeilor ~i oamenilor. El era tatal zeilor,precum ~i Ab Adam ("tatal oamenilor"); epitetele sale erau,"BHindul", "Milosul". Era "creatorullucrurilor create" ~i "sin-gurul care putea acorda coroana regilor". 0 stela descoperita inPalestina (Fig. 80) it reprezinta pe El stand pe tronul sau ~ifiin-du-i servita 0 bautura de catre 0 zeitate mai tanara, probabil unulUUJ UJu~\~~ "..: :':. :: r--':: _ _~_:..I'"___:_X M' " " "..mnnl

caracteristic al zeilor in tot Orientul Apropiat. Scena este do-minata de omniprezentul Disc inaripat, emblema Planetei zeilor.

In "vremurile de demult", EI era principala zeitate aCerurilor ~iPamantului. Dar in momentul in care se petrec eve-nimentele povestite in textul canaanit el se retrasese din "activi-tate",~i locuia "in munti", "la cumpan~~p'~~or".Acolo statea inpavilionul sau, primind emisari, tinand consiliile zeilor ~i incer-cand sa rezolve disputele dintre zeii mai tineri. Multi dintre ei

"pe~tera de unde veneau poruncile" - "Iocul subteran allui Sha-mash".

Gilgamesh aproape ca ajusese la aeroportul zeilor, fiindcaa avut pennisiunea ~i ajutorul lui Shamash. Dar supararea luiIshtar (cand i-a refuzat avansurile) a rasturnat complet cursulevenimentelor.Nu aceea~ia fost insa soarta unui aft rege, con-form VechiuluiTestament.Regele din Tyr - un ora~-cetate pecoasta Libanului, nu foarte departe de Muntele Cedrilor - a pri-mit permisiunea Domnului sa viziteze Muntele sacru (capitolul28 din Cartea lui Ezechiel):

Gilgamesh a vrut sa intre in Locul ateriziirilor neinvitat.Regele Tyrului nu numai di fusese' invitat, ci i se oferise ~i 0calatorie in "pietrele scanteietoare", zburand ca un heruvim. Carezultat: "Eu sunt Dumnezeu~ipe Tronul Domnului stau in mij-locul marilor." Pentru semetia lui, profetul if va informa ca vapieri de mana "strainilor".

Amt evreii din vremurile biblice, cat ~ivecinii lor erau fa-miliarizati cu localizarea ~i natura "Locului de aterizare" dinMuntele Cedrilor pe care Gilgamesha incercat sa-I penetreze inmileniul anterior. Era, a~acum yom arata, nu un loc "mitologic",ci unul real: exista nu numai texte din vremurile antice. ci si re-

prezentan plctogratice ale locului ~iale functiunilor sale.In povestea regelui care a incercat sa cultive cedri, Vechiul

Testament spune ca acesta a dus "ramura intr-o tara de negus-tori" ~ia plantat samanta "intr-un ora~4e negustori". 0 astfel detara ~iun astfel de ora~nu trebuie cautate prea departe: pe coastaLibanului, de unde incepe Anatolia in Nord, pana in Palestina.In sud, exista cateva ora~ecanaanite ale caror maretie ~ibogatieproveneaudin comertul international.Din relatarile biblice, cele

Page 93: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

184 I Zecharia Sitchin

'-&" ~".;I: ~It~.~~.. , .It."II~wr~1Ir ~-.,..c.-f..,11.- a..,. =--1..~. ,-.,. ""Ir"~"JtII ' "" ~4L ·

"fir .'-11'.-"'" b(-.. Jr 11.. , ""''''1004",. ~J>Jt1t-.~ r.. ~...Jr'fC ,'e.....- 4( ~Jt-. '..IIf bo-rJ[,c.-.,-.-nr.,-It"''''.,ar~. 'jtllf'J[.c.nr.-."'T"f' "n m..~I ,-~ . ,,""~"f'"m...I.-' , .,..---".'.1'1.' -"'fm".-~"4_,.1 c~...,,"fI.""-.,.nr...I 'nr"J---I.c.-.."'(1=-,..m_11 , ,.nr,s:.-J*:.("'1.4J1r.!If''''&.1' "1. 'It4':1.')[.-'J[r-, " "f, "f

1 :~~, "fItnr -""nr..,...c (~,-11Ir..,...-<_ ..., '" .,...~-~-D-' "'-<-~'''''''bf,,~nr'I."~"'_'" 1:::_, ".":1' ~1-Jt4.IIr'~ --a' nr-'T*'-

'T'...~..nr."T*'_I:: "...~ "'or" ~nr-"r nr J:.rr. :a, 1f1::-..JIt..( ::: ~~ IJI>IIt1Ir"'~" r-m Jt4m~ orm..Jt -:s:.-'".m.II-me

~-;:._.Jt.~Jt...--Jt- :u~...-Fig.79

~ o/ .,"';00_'. --

Fig. 82

frepte sprY! cer I 185

erau fiii lui, fiindca din unele texte reiese ca.El a avut pptezecide copii. Dintre ace~tia,treizeci erau cu sotia sa oficiala Asherah(Fig. 81). Ceilalti proveneau de la diverse concubine sau chiarde la pamantence. Un text relateaza cum doui femei I-au vamt

pe zeu gol" in timp ce fiicea baie. Fascinate de marimea penisu-lui sau, ele i-au fiicut fiecare cate un copil. (Acest atribut aI .IuiEI apare ~i pe 0 moneda feniciana, ca zeu inaripat - Fig~ 82.)

Principalii copii ai lui EI erau trei fii ~i 0 flica: zeii Yam("ocean, mare"), Ba 'a/ ("domn, stiipan") ~iMot ("apucatorul,anihilatorul") ~izeitaAnat ("cea care raspunde"). In nurne ~ire-latii ei sunt in mod clar paralela zeilor greci Poseidon (zeul ma-rilor), Zeus (zeul suprem) ~iHades (zeul lumii intunericului).Ba'al, asemenea lui Zeus, este totdeauna reprezentat inarmat cuun trasnet-racheta (Fig. 82) ~i are taurul ca simbol al cultului.

Fig.80

Fig.8/

f. ,\

iJ

~J;"i~.83 Fig.84

J

Page 94: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

186/ Zecharia Sitchin'-- ~--, , .-.

Cand Zeuss-a luptat cu Typhon, doar sora sa Ateml, zeitarazboiului ~ia iubirii, i-a stat alaturi.ln pove~tileegiptene, doarIsis a stat alaturi de sotul/fratele sau Osiris. La fel ~icand Ha'als-a luptat cu cei doi frati: soraliubita sa Anat a venit in ajutorulsau. La fel caAtena, ea era pe de 0 parte "Fecioara", deseori eta-landu-~inuditatea(Fig. 82), pe de aIta parte era zeita a razboiu-lui, cu Unleu ca simbol al curajului sau (Fig.,83). (VechiulTes-'tament 0 nume~teAshtoreth.)

Legaturile cu legendele ~i credintele egiptene nu sunLmaiputin evidente decat acelea cu cele grece~ti.Osiris a fost inviatde Isis dupa ce i-a gasit rama~itelein ora~ulcanaanit Hyblos. Lafel, Ha'al a fost adus la viata de catre Anat dupa ce a fost mike-larit de Mot. Seth, adversarullui Osiris, era numit uneori in scri-erile egiptene "Seth din Saphon". Ba'al, a~acum yom vedea, aprimit titlul de "Domn al Zaphonului". Monumentele egiptenedin timpul Noului regat - paralele cu perioada canaan ita - repre-zinta deseori zeii canaaniti ca zei egipteni, numindu-i Min, Re-shef, Kadesh, Anthat (Fig. 84). Avemdeci acelea~ipove~tiapli-candu-se acelora~i zei, insa cu nume diferite, in tot OrientulApropiat.

Savantii au aratat ca aceste pove~ti sunt.ecouri, daca nuchiar veiVuni ale pove~tilor originale sumeriene: cautarea numimai a Nemuririi de catre Omenire, ci ~i iubirea, moartea ~i in-vierea.zeilor.Tot timpul, pove~tilesunt completate cu episoade,detalii, epitete ~i invataturi care, de asemenea, completeaza ~iVechiul Testament - atestind traditii comune ~i versiuni origi-

---------.

Un astfel de text este povestea lui Danel (Dari-EI- "Jude-catorullui EI" - Daniel in ebraica), 0 capetenie care nu reu~easa aiM un mo~tenitor.A apelat la zei cerindu-'le unuk, astfel caatunci cind va muri fiul sau sa-i construiasca 0 stell~ in amin-tirea sa la Kadesh. De aici putem trage concluzia ca aria eveni-mentelor era locul unde sudul Cimaanului (Negev) patrunde inpeninsula Sinai, fiindca acolo se afla Kadesh ("ora~ulsacru").

Trepte spre cer 1187

Kadesh era inclus in teritoriul biblicului patriarh Avram, iarpoveste~ lui Danel este similara cu cea despre na~terea lui Isaac~ia batrinilor Avram ~iSara. Aproape la fel ca in Cartea Gene-zei, din povestea lui Danel aflAmca el a vAzut.oportunitatea dea obtine un mo~tenitorcand doi zei ~i-au facut aparitiairi zonasa. "Imediat, ofrclndea adus, de mincare ~ide baut le-a dat no-bililor." Oaspetii divini - care s-au dovedit a fi EI "Cel care dAsanatate" ~iBa'al- au ramas cu Danel 0 saptAmina intreaga in.care au fost cople~iticu rugaciuni. In cele din urma, Sa'at "s-a.dus la EI cu rugaciunea lui (Danel)". Cedind, EI "de mana i~i i'aservitorul" ~i ii ofera ,,spirit", redindu-i lui Danel virilitatea:

Cu suflare de viala Danefeste ridicat...Cu sujIare de viala Danel este invigorat.

NeincrezatoruluiDanel, EI i-a promis un fiu.Urca-te inpat, ii spune, saruta-ti sotia, imbrati~eaz-o... ,,~i ea va face un flului Danel". ~i, la fel ca in povestea biblica, batrana na!ite un fiumo~tenitor ~i succesiunea este asigtirata. L-au' numit Aqhilt, iarzeii I-au numit Na 'aman ("Cel placut").

. Cind baiatul a crescut mare, faurarul zeilor i-a oferit in darun arc unic. Acest lucru a stamit invidia lui Anat care voia eaarcul fermecat. Pentru a-I avea, i-a promis lui Aqhat orice dorea- aur, argint, chiar Nemurirea:

Cere Viala, 0, tinere Aqhat,

Cere Viala, #- eu li-o voi da..., ! --~.--- . _H _._ _ _

$i eu li-o voida. .

Cu Ba 'al voi face numaratoarea ani/or.

Cu flii lui EI vei face numaratoarea luni/or.

Maimult- a promisea- nunumaica vatrili la fel de multca zeii,darva fi invitatalaturideei laCeremoniaVietii:

Page 95: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

188 I Zecharia Sitchin.--.-----.-------

$i Ba 'aI, ctind dii Viafii,Praznic mare fine.

Petrecere mare pentru Cel ciiroia i s-a dat Viafii.Ii dii de hiiut,

'ctintece ~i dansuri il veselesc.

Dar Aqhat nu crede ca omul poate scapa de moarte ~i riu"vreasa se desparta de arcuI.sau: '

lit

Nu minfi, 0, Fecioaro, ,

Pentru un erou, minciunile sunt 0 ro#ne.Cum poate un muritor Viafii de Apoi sii aiM?

Cum poaie un muritor Vqnicia s-o primeascii?De moartea oamenilor # eu vo; muri,Da, voi muri cu siguranfii.

De asemenea, el a aratat ca arcuI a fost flicutpentru barbati,nu pentru femei. Insultata,Anat a traversat pamantul pana la Eipentru a-i cerepennisiunea de a-IomoripeAqhat.Raspunsulenig-matic aI lui EI penniteainsa pedepsireanumai pana la un punct.

Anat recwge la viclenie. ,,0 mie de campuri, zece mii depogoane" ea a calatorit inapoi la Aqhat. Pretinzand ca vine cudragoste ~ipace, ea cade ~i se gudura. Adresandu-se lui cu "tinereAqhat" ea spune: "Tu imi~ti ftate ~ieu iti sunt sora." II con-vinge sa vina cu ea in o~uI "tatalui zeilQr, Zeului Lunti". Acolo

ea ii cerelui Taphan sa-I"taie pe Aqhaf' ~i.sa-i ia arcul, insa apoisa-I invie la loc - sa-I omoare DeAohat temnornr n"m~; "at ..,,'-i

la arcul. 'Ulphan, ormand instructiunile luiAnat, "it taie pe cap peAqhat de doua ori, de trei ori langa ureche" ~i sufletul acestuia,,fuge ca un abUT". Dar inainte ca Aqhat sa fie inviat - daca Anat

intentionase asta - corpul sau a fost furat de vulturi. Vestea teri-

bila ii este adusa lui Danel, care "sub un copac statea, in fata por-tii", ,judecand pricina vaduvei, pricina orfanului". Cu ajutorullui Ba'al, se incepe cautarea corpului lui Aqhat, in zadar insa. Ca

sa se razbune, 0 sora a lui ,Aqhat se deghizeaza ~i se duce la Ta-

Trepte spn! cer 1189

,_Ii!,'

phan ~i, imbatindu-i, mcearca sa-I taie. (Un posibil happy end, incare Aqhat s!i fie inyiatto~i lipse~te.) ,

, . Transferul actiunii din muntiiLibanului i!1;,~ul zeuluiLunii" este de asemenea un element care se g~te.~lin epope-ea lui Gilgamesh.In OrientulApropiat, zeitatea asociata cu Lunaera Sin (Nannarin sumeriana). Epitetul sau ugaritic era »Tatil -zeilor".lntr-adevar, era tatallui Ishtar ~iaI ftatilor ei. Prima in-f '

cercare alui Gilgameshde a-$i atinge scopulla Locul Aterizariidin Muntele Cedrilor,afost zadamicita de Ishtar, care a vrut sa-Iomoare cu ajut~ruITauruluicerului, dupa ce ~-arefuzat~vansu-rile. In a doua sa calatorie,Gilgamesh a ajuns intr-un o~ "al"carui templu era dedicat lui Sin".

Dar in timp ce Gilgamesh a ajuns in regiunea lui Sin dopao calatorie lunga ~i periculoasa, Anat - la fel ca Ishtar - puteamerge din loe in loe aproape inStantaneu,fiindcl nu era,nevoitasa caUitor~ci pe jos sau pe magar. Ea zbiua din loe in loe.Multe texte mesopotamiene se refera la calatoriile lui Ishtar ,i lacapacitatea sa de a strabate atmosfera, "cerul traverseaz3, pi-mantul traverseazi". 0 reprezentare din templul ei de la Ashur,o capitala asiriana,o infliti~,cu oehelari de protectie, 0 cascastransa ,i ~ti (Fig. 58). In ruinele de la Mari, pe maIul'Eufta-tului, a fost gisita statuia in mirime natural! a unei Zeite, echi-pata cu 0 "cutie neagri", tuburi. 0 cascheta cu ca,ti ~i alte atri-

-ft

£AA

Fig.85

Page 96: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

190 I Zecharia Sitchin 1i'epte spre ce,: I 191

bute ale unui astronaut (Fig. 85). AceastAcapacitate "de a zburaca 0 pasare" era atribuitA~izeimplor canaanite, aparand in toatepove~tiledescoperite la Ugarit.

o astfel de poveste, in care 0 zeita ~boara in ajutor, este untext intitulat de savanti ,,Legenda regelui Keret"- Keret putandfi interpretat fie ca numele regelui, fie ca cel al ora~ului sau("Capitala"). Temaprincipala a pove~tiieste aceea.a epopeii I~iGilgamesh: cautarea Nemuririi. Dar incepe precum povestea bi~blica a lui Jov,avand ~ialte similitudini cu pove~tilebiblice.

Jov, conform relatArilorbiblice, era un om credincios ~i"smnt", foarte bogat ~i putemic, din '"Tara Utz" (Un ("Tarasfatului"), un tinut in domeniul "Copiilor Rasantului". Totul amers bine pana intr-o zi.cand "fiii zeilor au venit de s-au infiiti-~atinaintea Domnului. ~i a venit ~iS~tan in mijlocullor". Con-vingandu-I sa-I puna la incercare pe Jov, Satan a primit invoireade a-I chinui, mai intfti prin pierderea fiilor ~i a intregii averi,apoi cu tot felul de boli. in timp ce Jovjelea, au venit la el treiprieteni pentru a-I consola. Cartea lui Joveste compusa ca 0 con-semnare a discutiilor cu ace~tia despre viatii ~i moarte ~i miste- .

rele Cerului ~iPamantului.JeIind intorsatura evenim€mtelor,Jov tanjea dupa zilele de

demult, cand era onorat ~i respectat: "La portile Keretului, inpiata publica, locul meu era gata pregatit." In acele zile, i~iaminte~teJov,credea ca "in cuibul meu voi moo, ca Phoenix, ~ica nisipul zilele mele". Dar acum, fiiriinimic, plin de boli ~isu-ferinti, se simtea ca ~imort.

Prietenul care a venit din sud i-a reamintit ca ..omul estenascut ca sa munceasca, numai fiii lui Reshef pot zbura in inal-timile cerului": omul este mOOtor,a~aca ce rost avea agitatia?

Dar Jov raspunde enigmatic ca nu este chiar atat de simplu:"Suflar~~luJ Dumnezeu este in niirile.mele."Nu cumva in acestvers enigmatic Jov i~i afirma originea divina? Ca, asemenea luiGilgamesh, se a~teptase satriiiasca cat pasarea Phoenix ~i samoara numai cand va moo ~iDumnezeu. Dar acum realizase ca"ve~nicnu voi Wi, ca aburul sunt zilele mele".

Povestea lui Keret vorbe~te de asemenea despre un omprosper care i~i pierde treptat foarte repede sotia ~i copiii, dincauza bolilor $iriizboiului."i~i vede odraslele topindu-se ca ni~-te lumanan... t~atAaverea lui disparand" ~irealizeaziica acestaeste s~itul dinastiei sale: "Tronul sau se clatina." Jalea ~idu-rerea sa cresc pe zi ce trece. Patul ii este inundat de lacrimi. infiecare zi se duce la templu ~i'se roaga zeilor. in cele din urma,EI "coboara la el" ca sa afle "ce are Keret de plange'~~Atuncitextul ne dezvaluie ciiKeret este partial divin, fiindca se nascusedin impreunarea lui EI cu 0 femeie pamanteanca.

EI i~i sfiituie~te"preaiubitul fiu" sa se opreasca din jelit ~isa se recasatoreasc~,fiindca va fi binecuvantat cu un nou mo~te-nitor. I se spune sa se spele ~isa se gateasca ~isa mearga sa cearamana fiicei regelui din Udum (probabil biblicul Edom). Keret,insotit de soldati ~i care cu daruri, se duce la Udum ~i face ce-iceruseEI.D~ regeledin Udumarunciiaurul~iargintuI.in schimb,~tiindca Keret este partial zeu, cere ca mo~tenitorulpe care-I vana~tefiicasa sa fie~iel semidivin! .

Dar, desigur, aceasta decizie nu 0 poate loa Keret. EI, careit sfiituisesa faca aceasmcasatorie,nu mai era disponibil.De.aceea Keret i~i indreapm pa~ii catre templullui Asherab ~i-i ceresfatul. Scena urmatoare are loc in casa lui EI, unde chemarea lui

Asherah este sprijinim de zeii mai tineri:

Atunci au venit zeii,

$i puternicul Ba 'al a vorbit:"Haide, Marite El, te rugam, . A ,J'M-I- V..'.I;0 "..., &;..""".y'" "","",.,'"''''''.-- -"-..01--- r--'

Nu-l binecuvantezi pe iubitul tilufiu?"

Astfel rugat, EI consimte ~i-I .,binecuvanteazA pe Keret",promitftndu-i ca va avea fii ~i ciiteva fiice. Primul nascut, anun!!EI, trebuia nomit Yassib ("Permanent") fiindca intr-adevar va traive~nic. Acest lucru va fi posibil fiindca dupa ~tere nu va fi alap-tat de mama sa, ci de zeitele Asherah ~iAnat. (Tema copil~ui de

Page 97: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

19Y ~~ha!!~ Sitc!!_n

Fig. 86

rege alaptat de 0 zeifA,~i astfel obtinand 0 viatii mai lunga, a fost .

amplu reprezentata in arta Orientului Apropiat - Fig. 86.). Zeii ~i-autinut promisiunea, dar Keret, crescand in bogatie~i putere, ~i-a uitat Jegamintele.Asemenea regelui din Tyr dinprofetia lui Ezechiel, inima "i s-a semefit" ~i a inceput sa selaude cu originea sa divina. Suparata,Asherah i-a trimis 0 boalamortala. Cand a devenit elar ca Keret este pe moarte, fiii siii aufost uluiti: cum se putea int3.mplaa~ ceva lui Keret, "fiu al luiEI,'odrasla a Nobililor, fiintii sffinta?Neincrezatori, fiii I-au in-trebat pe tatal lor, fiindca acest lucru avea un impact ~i asupravietii lor:

In nala ta, tala, ne-am bucurat,Am laudat ca nu qti muritor... .

I

Dar vei muri, asemenea oricui?

Tacerea tatalui lor vorbea deJa sine, a~ ca fiii s-au indrep-tat asupra zeilor:

Cum se mat poate spune,"Fiullui £1 e Keret,Odrasla a Nobililor..Om slant? "Un zeu moare?

o odrasla a nobililor nu traiqte?

.1

Treplespre cer /193.....

..Stanjenit, EI a cerut celorlalti zei: "Cine dintre zei poate

indepiirta boala, departe s-o alunge?" De ~pte ori a pus EliIitrebarea,"insa,,niciunul dintre zei nu i-a raspuns". Disperat, EI

. a facut apel la Faurarul zeilor ~i ajutoarele lui, Zeitel~ me~tere,care cunosc toate fannecele. Raspunzand, "femeia care scoateboIile", zeita Shataqat, a decolat. "A zburat peste 0 sum de o~e,peste 0 suta de sate..." Ajungand in casa lui Keret cat ai cIipi, 'eaa reu~itsa-Ifacabine. .

(Povestea nu are totu~ihappy end. cuin revendicarea Imor-talitatii se dovedise in van, mo~tenitorulsau i-a sugerat sa abdicein favoarea lui.,.)

De mare importanta pentru intelegerea evenimentelor dinvechime sunt cateva epopei care se refera la zeii in~i~i.in aces-tea, capacitatea de a zbura a zeilor este acceptata ca ceva normal,iar adapostullor de pe "Creasta lui Zaphon" este reprezentat caloc de odihita al astronautilor.Figurile centrale in aceste pove~tisunt Ba'al ~iAnat, un cuplu frate-sora, care in acel~i timp sunt~i iubiti. Cel mai freevent epitet al lui Ba'al este ..Calare/UlilOrilor"- epitet utiliiat ~iin Biblie pentru zeitatea ebraica. Ca-pacitatile de zbor ale lui Anat, care sunt evidente ~iin pove~tiledespre relatiile intre oameni ~i zei, sunt subliniate cu putere in

.cele referitoare la zeii in~i~i.intr-un astfel de text, lui Anat i se spune ca Ba'al a plecat

la pescuit "la iazul Samakh " (Fig. 87). Zona este numita aproxi-mativ la fel ~iastiizi:este lacul Sumkhi (,,Laculpe~tilor'.) in nor-dul Israelului, de unde mol IOf(ianincepe sa se verse in Marea

I . ~

~J.

..

:~

'"

..

Fig. 87

- ------...----

Page 98: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

194 / Zecharia Sitchin~._---'<#"

Galilee, ~i este inca renurnit pentru pe~tii care se gasesc in el.Anatse decidesa i se alature:' .

1# ridiea aripi/e Feeioara Anat,1# ridiea aripi/e # p/eaea.In mij/oeu/ iazu/ui Samakh,unde se sea/da bivo/ii.

Vazand-o, Ba' aI ii face seoul sa coboare, insa Anat incepesa se joace de-a v-ati-ascunselea. Plictisit, Ba'al 0 intreaba dacavrea sa "se joace" !,in zbor". Nere~ind s-o gaseasca, Ba'al aplecat ,,~i sus s-a dus in ceruri" pe .tronul sau de pe Creasta luiZaphon. Jucau~aAnat a aparut ~iea ctmind pe Zaphon, "placereca sa-i faca".

,Hfujoneala idilica nu putea avea loc insa dedit in vremea de

pe unna, dupa ce Ba'.ala devenit Printul Pamantului ~icondu,?a-tor al emisferei nordice. La inceput, el a fost angajat in luptegrele cu ceilalt~pretendenti la tron. Miza acestor batiilii era unloc nurnit "tnalpmile lui Zaphon", dar literal insemna "Creastapietroasa din nord.

Bataliile au inceput cand capul panteonului a imbatranit ~ise pregatea sa se retraga. Conform tradipilor maritale raportate.prima data in scrierile sumeriene, sotia oficiala a lui EIAsherah("fiica conducatorului") ii era sora vitrega. Acest lucru fiicea caprimul nascut al"ei sa fie mo~tenitorullegal. Dar a~a cum se in-tamplase mai inainte, el e~ deseori provocat de primul nascut _un fiu care era cronologic nascut primul, dar de 0 alta mama.,;-up,u; ...ava ai, "'cU~C1V~C1eel pUJm trel neveste, nu se putea ca-

satori cu i.ubita sa Anat confirma faptul ca ea era sora adevaratii.)Ba 'al este statuit sa se prezinte ~i sa lase ca disputa sa fie

rezolvata in adunarea zeilor. Sora sa il statuie~te sa fie mandru:

AClJm, du-te pe drumu/ tau

Spre /oeu/ unde s-au adunat zeii,In mij/oeu/ munte/ui La/a.

"

iIiii&ii

!!epte spre cer / 195

La picioare/e /ui E/ sa nu eazi,La picioarele Adunarii sa nu eazi,Ci in picioare sa ramai ~i sa vorbe~ti.

i,

Afland despre complot, Yam i~i trimite propriii emisari lazeii adunati, cetind ca rebelul Ba'al sa-i fiepredat. ,,zeii ~edeaula masa, nobilii mancau, Ba'al venise la EI" cand au intrat emi-

sarii. Ace~tia au p,rezentatcererea lui Yam.Pentru a arata cavorbesc serios, "Ia picioarele lui EI nu au carot" ~i-~itineau mai-nile pe arme: "Ochii lor sunt ascutip ca ni~te sabii, carnea, foc

.ce arde.. Zeii se arunca la podea pentru a se' adaposti. EI viea sa-I ocroteasca pe-Ba'al, insa acesta deja sarise ~i..;~iluase armele ~ise pregatea sa-i atace pe emisari, cand a Costoprit de mama sa

\ care i-a reamintit ca un mesager are totu~i,imunitate.Candemisariis-auintorslaYamcu managoala,a devenit

cIarca problemanu se poaterezolvadecatprin intaInireacelordoi zer pe campulde batalie.° zeita- probabil Anat - se ducela taurarul zeilor ~i-Ipune pe acesta sa-i faca lui Ba'al douaarme, "vanatorul" ~i"aruncatorul" care "se napuste~te ca un vul-tur". to luptii,Ba'al if cople~e~tepe Yam ~ieste gata sa-I omoa- .

re, cand vocea lui Asherah ajunge la el: "Cruta-I pe Yam!" Aces-tuia i se permite Sa triiiasca, insa este surghiunit pe domeniul saumaritim. .

In schim6ulvietii luiYam,Ba'al ii cere I~iAsherah sa-Isprijinesa capetesuprematiaasupraCresteiluiZaphon.Ashe-rah se odihneaundevala tarmulmarii ~i in sila if insote~tepeBa'alla laca~uIluiEI care se afla intr-unloc uscat ~ifierbinte.. __a....~osma "arsa ~. U.S~UU.C1,~C1U YI~£uua yauua...ll1a lU1 &~.-. "''''..,

sa decida cu intelepciune, nu cu emotiile: "E~ti mare ~i cu ade-varat intelept", il flateaza ea, "barba inspicatii sa te povatuias-ca..." Cantiirind cu atentie situatia, EI este de acord: fie ca Ba' alsa fie stiipanulCrestei lui Zaphon.

,. Ceea ce avea in miute Ba' al nu era numai un palat. Planu-rile sale necesitau serviciile lui Kothar-Hasis ("Cunos~atorul ~i~tiutorul"), Faurarul zeilor. Nu numai savantii modemi, ci chiar

----

Page 99: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

196 / Zecharia Sitchin

~i Philo din Byblos, care a trait in primul secol (~i care cita isto-rici fenicieni), au COlnparatpe Khotar-Hasis cu zeul grec He-fais-.tos, care a constnrit laca~uI lUiZeus ~i al Herei. Altii au mcut para- .lela cu egipteanuI Toth, zeuI me~terilor ~imagicienilor.Intr-adevar,textele ugaritice spunca emisarii trimi~i dupa el au mers in Creta~i Egipt. Probabil ca in acele tan i~i punea in aplicare talentelein perioada respectiva.

Cand Kothar-Hasis aajuns la B~'al, cei doi au analizat pla-nurile de constructie. Ba' al dorea 0 structura in doua piirti, unafiind un E-/chql (0 "casa mare") ~i cealalta un Behmtam, tradusade obicei prin "casa", dar care literal inseamna "platforma ridi-cata". Cei doi s-au certat ~i asupra locului unde sa fie plasate fe-restrele, care aveau un mod neobi~nuit de inchidere ~i deschide-reo "Sa-mi asculti sfatul, 0, Ba'al", a insistat Kothar-Hasis. Cand

a fost gata' Ba'al s-a aratat ingrijorat de sigurahta sotiilor ~i co-piilor sai. Pentru a-i indeparta temerile, Kothar~Hasisa dat ordin

sa se aduca cedri de Liban ~i a mcut un foc ce a ars 0 sapmmanaintreaga. Aurul ~i argintul dinauntru s-au topit, insa constructianu a avut de suferit.

Silozul subteran ~i platfonna ridicata erau gata!Fara sa piarda timpul, Ba'al a decis sa testeze structura:

Ba 'al a deschis Palnia spre Platforma ridicata,. .

Fereastra din Marea Casa.

In nori, Ba 'al a deschis sp(irturi.Sunetele zeiqti au porni!...

Sunetele zeie~ti cutremura pamantul.'II.._~_'_ .L ....

Tremura.. .

In est #-n vest, pamantul se ridlca.

Cand Ba'al a pomit spre cer, dupa.el au plecat ~i mesagerii.divini Gapan ~iUgar: "Inaripatii, 'cei Qoiin nori s-au ingrama-dit" in spatele lui Ba'al. "Ca pasarile cei doi zboaca" deasuprav3rfurilor acoperite cu zapadi ale lui Zaphon. Oar cu noile faCi-

.~!

'Ij

,

- Treptespre cer / 197

f

litati de p-ecreasta,.Greasta lui Zaphon a devenit acum ,Ascun-zi~ullui Zaphon", iar muntele Liban ("Cel alb", dupa v8rfurilesale acoperite cu zapada) a capatat epitetul Sirion - muntele"apmt" .

Oevenind stapanuIAscunzi~uIuilui Zaphon, Ba' al a primit.~ititlul de Ba 'al Zaphon. Titlul inseamna pur ~i simplu "Stapa-

nul Zaphonului", al emisferei nordice. Oar conotatia originala atennenuIui ,,zaphon" nu era geografica. Insemna atat "ascunza-toare", cat ~i"pUnctde observatie". Indubi~bil, aceste conotatiiau jucat un rol in numirea lui Ba'al "Stapan at ZaphonuIui".

Acum, avand aceste puteri ~iprerogative,ambitiile lui Ba'alau crescut. EI i-a cheinat pe zei la un banchet ~iIe-a cernt supu-nerea ~i vasalitatea. Cei care nu au fost de acord au papt-o:"Ba'al i-a taiat pe fiii lui Asherah: pe Rabbim I-a lovit in spate,pe Ookyamm I-a injunghiat." In timp ce unii erau macelanp,altii au sdipat. Imbatat de putere, Ba'al ~i-abatutjoc de ei: '

~

~_1

D~manii lui Ba 'al au fugit in padure,Du~manii sai s-au ascuns in munte.Puternicul Ba 'al striga:,,0, du~mani ai lui Ba 'ai, de ce tremura{i?De ce fugi;;. de ce va ascundeli?Ochiul/uiBa 'al e peste tot,Mana /ui intinsa spulbera cedri. .

Dreapta /ui e tare. "

. In bataliapentrusuprematie,Ba'al- cu ajutomUuiAnat-s-a luptat ~i a anihilat pe "Lothan,~arpele", Shalyat "dragonuIcu ~apte capete", Atak "Taura~ur', precum ~l pe ze1ta ttasnat,"Cueva". ~tim din Vechiul Testament ca Yahweh, Domnul dinBiblie, a fost unul din adversarii apngi ai lui Ba'al. ~i cand in-fluenta lui a crescut printre israeliti, prin casatoria r~elui lor cu .

o printesa canaanita, profetul Ilie a aranjat 0 luptii intreBa'al ~iYahweh pe muntele Cannel. Cand a invins Yahweh, trei sute depreoti ai lui Ba'al au fost executati cu promptitudine. fuaceastaadversitate, Vechiul Testament pretinde ca Yahweh a preluat

Page 100: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

198/ Zecharia Sitchin--------'!'!.e--Etes/,-re cer / 199

Fiii /ui Dumnezeu, dati Damnu/ui,Dali Damnu/ui s/ava # cinste.

Dati Damnu/ui s/ava cuvenita Shem-u/ui sau.

lnchinali-va inaintea Damnu/ui imbracali cu

podoabe sfinte.G/asu/ Domnu/ui rasuna pe apeDumnezeu/,s/aveiface sa bubuie tunetu/:Domnu/ este pe ape mari.

G/asu/ Domnu/ui e puternic, G/asu/ Domnu/ui este

, marel.G/asu/ Domnu/ui sfarma cedrii, Domnu/ sfarma

cedrii Libanu/ui.li face sa sara ca ni~te vilei # Libanul # Sirionul sar

ca ni~te pui de bivo/i

G/asu/ Domnu/ui face sa I~neasca j1acari de foe,G/asu/ Domnu/uiface sa se cutremure pustia.,.Domnu/ imparale~te in veci pe scaunu/ /ui de domnie.

stapanireacrestei Zaphon. In mod semnificativ,se utilizeazaaproapeacela~ilimbaj,a~acumaparedin Psalmul29 ~idinal-tele:

In anu/ morlii imparatu/ui Ozia, am viizut pe Dom-nul ~ezand pe un scaun de domnie foarte ina/t # poa/e/emantiei Lui ump/eau Temp/u/. Serafimii stateau deasupraLui, # fiecare avea ~ase aripi... $i se zguduiau zqorii u~iide g/asul care riisuna # casa s-a ump/ut de fum.

Fig.88

Evreilor Je era interzis sa venereze ~i deci sa-~i faei statuisau imagini gravate. Oar canaanitii, care trebuie sa-I fi cunoscutpe Yahweh, a~a cum ~i evreii it cuno~teau pe Ba'al, ne-au iasato reprezentare a lui. 0 moneda din secolul patru tCh. ce poartainscriptia Yahu(Yahweh) reprezinta 0 zeitate cu barba ~ezatape un tron de forma unei roti inaripate (Fig. 88).

Se presupunea in intregul Orient Apropiat ca domnia asu-pra Zaphonului stabilea ,~isuprematia printre' zeii care zburau.Asta, tara nici un dubiu, .dorise ~iBa'al. Oar la ~apte ani duparealizarea Ascunzi~ului lui Zaphon, Ba' al s-a vazut confruntatcu Mot, smpanulemisferei sudice ~ial Lumii subterane.~a cumva reie~i,nu era vorba numai despre domnia supra Zaphonului,ci asupra intregului Pamant.

Mot a auzitca Ba'al este implicatin activitatisuspecte.inmare secret, acesta "punea 0 buza pe Pamant ~i 0 buza pe Cer"~i incerca sa-~i "impuna poruncile planetelor". La inceput, Mota cerut dreptul de a inspecta ce se petrece pe Creasta lui Zaphon.Oar Ba'al a trimis mesageri de pace. Cine are nevoie de razboi?a intrebat el. Sa punem "pace in mijlocul PamantUlui".CumMot devenea din ce in cemaiinsistent.Ba 'al s-a decis sa se duca~- : """:5 I.. H5t'!I,;:n1!I~p.~hJia.As ca s-a dus ..in pe~tera luiMot", in "adancimile Pamantului", punandu-~imasea obedlen-tei.

insa in mintea sa pregatea ceva mai sinistru - inlaturarea luiMot. Pentru asta avea nevoie de ajutorul ve~nic credincioaseiAnat. A~aca, in timp ce Ba'al se afla in drum spre Mot, emisariisai au ajuns la Anat, avand porunca de a-i transmite un mesajenigmatic:

Ca ~iBa'al in textele canaanite, ~i zeul ebraic era numit

"Calaret al norilor". Profetul Isaia I-a vazut zburand spre Egipt:"Oomnul calare~tepe un nor repede ~ivine m Egipt. IdoIii Egip-tului tremura inaintea lui." Isaia pretinde ca a vazut personal peYahweh ~ipe ajutoarele sale inaripate:

Page 101: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

200 I Zecharia Sitchin--- ----

o vorbiJ de tainii am a-Ii spune,o vorbii in secret sii-Ii ~ojJtesc:Un dispozitiv ce /anseazii cuvinte/e,o Piatriice ~opte~te. .

Oamenii cuvantu/ ei nu-:-lvor ~ti,

Mul1imea piimantenilor nu-l va pricepe.

,YiatIi", in limbile antice, trebuie sa avem elar in minte,acoperea toate substantele obtinute din mine ~i deci ineludeatoate mineralele ~i metalele. A~a incat Anat a inteles i~ediatdespre ce e vorba: el pusese la Creasta lui Zaphon un. dispozitivcare putea trimite sau intercepta mesajele secrete!

in mesajul.secret se descrie mai departe ,,Piatra splendori-lor":

Cerul cu Piimantul vorbe~te,$i miirile vorbesc cu planetele.Este 0 Piatrii a splendorilor,Cerului e incii necunoscutii.Tu # cu mine s-o ridiciim

in pe~tera mea din nobilul Zaphon..

Acesta era sectetul: Ba'al pregatise tara ~tirea "Cerul\li"-a guvemului de pe planeta natala - un centru de comunicatiielandestin, de unde putea vorbi cu toate paqile .Pamantului,pre-cum ~i cu navele de deasupra acestuia. Era primul pas spre o."totala stapanire a Pamantului". Din aceasta cauz~ intrase. inconflict cu Mot, fiindca in teritoriul acestuia se afla uOchinl p~_mantUlUI--Ol1Clal.

Primind ~iinte1egandmesajul, Anat a/fost imediat de acordsa-I ajute pe Ba'al. Emisarilor ingrijorati le-a promis ca va ajun-ge in timp util: "Voi sunteti ca melcul, eu sunt ca 0 randunica",i-a asigurat:

Trepte spre cer I 201

La casa de departei a'.zeului voi 11junge,"La Ascunzi~ul depiirtat al flilor zeilor.'Douii gropi sunt sub Ochiu/ Piimantului,$i trei tunele marl.

,j,

Ajungand in capitala hii Mot, nu a reu~it sa-I gaseasca peBa'al. Cerand sa afle J.II1deeste, ea I-a amenintat pe Mot. in celedin urma a aflat ca cei doi zei se angajasera intr-o lupta cOIplacOIp ~i "Ba' al cazuse". Infuriata, "cu 0 sabie I-a wat pe Mot".Apoi cu ajutorul.lui Shepesh, amanta lui Rephaim ("vindecato-rii"), cOlpullipsit de viata allui Ba'al a fost luat ~idus iIiapoipevarfurile muntelui Zaphon ~ipus intr-o pe~tera. .

. Apoi I-au chemat pe murarul zeilor, numit ~iEl K£ssem-"zeul magiei". Ba'al a fost inviat insa nu este si~ daca a fostinviat fizic pe Pamant sau in Viata de Apoi iJJcer.

. Nu se poate spune cu sigurantii cand s-au petrecut acesteevenimente. ~tim insa di omenirea era c()n~tientade existenta ~iatributele unice ale "Locului aterizarii" aproape de la inceputulistoriei scrise.

. A'lem, pentru inceput, calatoria lui Gilgamesh catre Mun-tele Cedrilor, pe care epope~a il nume~te "Lac~ul zeilor, Ras-pantia lui Ishtar". Acolo, "intrand in padure", el a ajuns la un tu-nel care ducea "Ia o.pe~terade unde se dau poruncile". AvanSand~i ~i departe, "Iocul secret al anunnakilor I-a deschis". Era ca~icum Gilgamesh intrase in chiar instalatiile construite in secretde Ba'al! Versurile misterioase ale eoooeii caoatii acum 0 altii

semnificatie:

~~

:"

Lucruri secrete a viizut, .

Ce-i Omu'ui ascuns el ~tie... .

Asta se petrecea in al treilea mileniu i.Ch. -' cca. 2900.Urmatoarea veriga a lantului este povestea batrinului fiiI3

urm~i Danel, care a locuit undeva in apropiere de Kadesh. Nuexista un cadru temporal in care sa plasam aceasta poveste, insa

Page 102: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

202 I Zecharia Sitchin~-

similaritAtilecu povestea biblica a lui Avram- inclusiv aparitiasubitaa unor "oameni"care se dovedesca fi chiarQomnul~iemisarii sai, precum ~i locul, nu departe de Kadesh - sugereazaca avemdouaversiunialeaceleia~iamintiriancestrale.Dacaa~astau lucrorile,intervalultemporalesteinceputulceluide-aldoi-lea mileniui.Ch.

Zaphonera incaAscunzi~ulZeilorin primulmileniui.Ch.Profetul Isaia (secolul opt i.Ch.) iI blesteama pe invadatorolasi-rian al Iudeii, Sennacherib, fiindca I-a insultat pe Domnul ur-cand cu carele sale "pe inaltimea muntelui, pana la creasta luiZaphon". Subliniind vechimea locului, profetul ii transmite luiSennacherib mustrarea Domnului: .

Dar n-ai auzit cil am pregiltit aceste lucruri de de-mult ~i cil Ie-am hotilriit din vremuri/e strilvechi?...

Acela~iprofet iI blesteama pe imparatul Babilonului fiind-ca indraznise sa se zeifice urcand Creasta lui Zaphon:

Cum ai cilzut din cer

Luceafiir striilucitor, flu al Zori/or!Cum ai fost doboriit la pilmiint, tu biruitorul neamu-

ri/or!Tu ziceai in inima ta:

"Mil voi sui in cer,imi voi ridica scaunul de domnie mai sus de stelele

'..: n. ...

voi ~edea pe Muntele Adunilrii dumnezei/or,pe Creasta Zaphon.Mil voi sui pe platforma ridicatil,voi fl ca Cel Prea Inalt. "

Dar ai fost aruncat in locuinta morti/or,in adiincimea mormiintului!

Trepte!Ere ce!L~~

ft

I

i

ti.1.

T1f!

I

I

Avemnu numai confirmarea existentei locului ~ia vechimii

sale, ci ~io'descriere a sa: inCiudea0 "platforma ridicata", de.pecare se putea ajunge la cer ~ideveni "Nobil" - zea.

Urcarea la cer, ~timdin alte scrieri biblice, se facea cu aju-torul "pietrelor", dispozitive mecanice, ce puteau circula. tn se-colul ~asei.Ch., profetul Ezechiel I-a blestemat pe regele Tyro-lui, care s-a ingamfat dupa ce i s-a permis sa urce pe Creasta luiZaphon, ~i a fost luat in "Pietrele scanteietoare" - 0 experientadupa care a spus ca "sunt un zeu".

o moneda veche descoperita la Byblos (biblicul Gebal),unul din ora~ele canaanite/feniciene de pe coasta Mediteranei,iIustreaza probabil structura ridicata pe Zaphon de Kothar-Hasis(Fig. 89). Reprezinta 0 "casa mare", langa care se afla 0 structu-ra ridicata, inconjurata de un zid masiv.Acolo, pe un podium cesuporta 0 greutate mare, se afla un obiect conic - un obiect fa-miliar din atatea alte reprezentari din Orientul Apropiat: Cameracelesta a zeilor - "Pietrele mi~catoare".

Aceasta este dovada ce ajunge la noi din antichitate. Mile-

niu dupa mileniut oamenii din Orientul Apropiat au ~tiut ca inMuntele Cedrilor se afla 0 platforma pentru "Pietrele mi~catoa-re" alaturi'de care se afla 0 "casa mare" in care se afla "piatra~optitoare" .

~i, daca interpretareanoastraeste corectfl,sa fi disparutoare acest loc cunoscut definitiv?

Fig.89

Page 103: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

.IX

LOCUL ATERIZARII !I"

Ruinele celui mai mare templu roman nu se afla la Roma,ci inmuntii Libanului. Ele cuprind un mare templu allui Jupiter- cel mai mare construit in antichitate pentru a onora un zeu.Multi conducatori romani au contribuit din plin vreme de aproa-pe patru secole la zidirea acestui templu. Imparati ~i generaliveneau aici pentru a-~i afla oracolele. Legionarii romani se ba-teau sa fie trimi~i in apropierea sa. Devotatii ~i curio~iiveneausa-l vada cu ochiilor, era una din minunile lumii.

Calatori europeni curajo~i care ~i~auriscat vietile ~i sana-tatea au raportat existenta ruinelor incepand din ianuarie 1508cu Martin Baumgarten. In 1751, diHitorul Robert Wood insotitde artistul James Dawkins au readus 0 parte din gloria ~imare-tia locului descriindu-l in cuvinte ~i schite. "Daca se comparaaceste ruine... cu cele ale ora~elorpe care Ie-am vizitat in ltalia,Grecia,Egipt~ialte parti ale Asiei,nu putem sa nu remarciimfaptul cii ele reprezintii eel mai indriizne(plan arhiteetural dusvreodatii la indeplinire" - in multe privinte mai curajos chiar de-dit piramidele egiptene. Wood ~icolegul sau au redat panoramaIIUpJt:llnIlempJelOrcu varrume mumetUi~lcerutUitl'lg. 'JU).

Locul se aflain muntii LiJ:>anului,acolo unde ace~tia sedespart pentru a fonna 0 campie' fertila intre ramura "Liban" lavest ~i"Anti-Liban" la est, de unde izvorasc doua raitri cunos-cute din antichitate, Litani ~iOrontes. Ruinele sunt ramii~iteleunor temple romane impozante ce au fost consf!"Uitepe 0 plat-forma ridicata artificialla cca.4000 de picioare deasupra nivelu-lui mani. lncinta sacra era inconjurata de un zid, care servea atatca zid de retentie pentru intemperiile ce se strangeau pe acope-

T,.ept~ sprE~~f!.r /20..?,

Fig. 90

ri~, cat ~i ca adapost al zonei. Zona inchisa, cu unele laturi deaproape 2500 de picioare lungime, miisoara cca. cind milioanepicioare patrate.

Amplasatii ~tfel incat sa domine muntii ~i caile de accesdin nord ~i sud, are in coltul nord-vestic 0 tiiietura deliberata -a~acum se vede in fotografia luata din aer (Fig. 91a).

Taietura miire~teraza vizuala catre vest. In acest colt spe-cial a fost construit eel mai mare templu inchinat lui Jupiter, cucele mai inalte coloane (65 de picioare) ~icele mai largi (7,5 pi-cioare). Aceste coloane sprijinii 0 suprastructura decorativa("arhitrav") de 16 picioare in iniiltime, in varful ciireia se aflaacoperi~ul inclinat, ce sporea ~imai mult maretia templului.

Templitlpropriu-zis se afla in partea cea mai vestica (~iceamal veche) a unui altar cu patru constructii allui Jupitl~r,pe careromanii l-ar'fi construit imediat dupii ce au fi ocupat locul, in 63LCh. .

CC U dAd C~l-V'C~l U~Ul llu...l111a\Q \.1 .0. ;1 I V} ,;:)'" a~u.. 111.0" .I.J...u.aJ. v

"Poarta" monumentala (A). Cuprindea 0 scara mare ~iun porticsprijinit de douiisprezececoloane, in care se aflau douasprezeceni~e in care se gaseau statuiIe celor doisprezece zei olimpieni.Pelerinii intrau apoi intr-o curte interioara (B) de fonna he-xagonala, uniciiin arhitectura romana. Urmeaziiapoi curtea alta-rului (C), care era dominatii de un altar de proportii irnpresio-nante, ce se ridica cu cca.60 de picioare de pe 0 structura 70x70de picioare. In capatul vestic al curtii se afla templul propriu-zis

Page 104: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

~ ~ ..,. . , ~

J".:' _'"'.

I. ". II',

II

Fig. 91a

. (D). Avand dimensiunea 300x 175 de picioare, era urcat pe unpodium ce era el insu~i ridicat la 16 picioare deasupra niveluluicurtii - adica un total de 42 de picioare fata de nivelul de bazii.

.j

I1"!!P~ sEre cer...L207

~"

'1'f

...

E)',

f.

. .,'

'.

.,,;'" ';,

" .~ . '

.~ ..

1

fi;,.

"

't

.~

.1'1 .',

~ 1 ",~ . ,

.,<~\'~". -':' .

,~'-~: ',.~:~.

"~'"

Fig.91b

De la poarta initiala paoa la zidul vestic, altarul se intindepe mai mult de 1000de picioare. Aproape umilea un alt templu,atlat In Su<1UllUl~t}, can: \;1(1U\;Ul\"aLuu"'~ ...",~.~t:...~u_~::.._, -_::

considerand ca e vorba de Bachus, altii de Mercur. Un templumic rotund (F), aflat la sud-est, era inchinat Venerei. 0 echipa dearheologi germani ce a explorat locul ~i a studiat istoria lui laordinele imparatului Wilhelm II, curand dupa ce el vizitase loculin 1897, a refiicut infiiti~area incintei sacre (Fig. 92).

o comparatie cu renumitul Acropolis din Atena of era 0 ideedespre scara platformei libaneze. Complexul atenian (Fig. 93)este situat pe 0 zona terasata de cca.l 000 de picioare lungime ~i

Page 105: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

- - --

208 / Zecharia Sitchin

(

Fig. 92

Fig. 93

"

\I Treptespre cer / 209

_i.

400 de picioare Hitime.Monumentalul Parthenon (templuJ Ate-. nei) care inca domina zona sacra ~i intreaga campie a Atenei arecca.230xlOO de picioare - chiar. mai mic decat templul luiMercurlBachus din Liban.

Vizitand ruinele, .arheologul ~i arhitectul Sir MortimerWheeler scria in urma cu doua decenii: "Templele stall pasive pece/e lirai mari pietre cunoscute din fume, iar mele din coloanelelui sunt ce/e mai ina/te din antichitate... Aici avem cele mai

mari monumente... din toata lumea elenica.".Lumea elenicii, intr-adevar, fiindcii Dici un istoric s8u arhe-

olog nu poate sa gaseasca vreun alt motiv pentru acest efort uri~depus de romani intr-o provincie neinsemnata, cu exceptia faptului .ca fusesera precedati de greci. Zeii carora Ie' sunt inchinate tem-plele - Jupiter, Venus ~iMereur (sau Bachus).- erau zeii greciZeus, sora lui, AfTodita, ~i fiul sau Hermes (sau Dionysos).

Romanii considerau locul ~i templele sale ca suprema ates-tare a atotputemiciei ~i suprematiei lui Jupiter. Numindu-Ilove(ecou al ebraicului Yehovah?), ei au inscriptionat pe templu ~ipeprincipala'statuie a acestuia.initialele lO.M.H. -love 0p.timusMaximus He/iopo/itanus: Jupiter heliopolitanul cel mai rr:are ~icel mai bun. .

Titlul din urma se datora faptului ca, de~i maretuI templuera dcidicat lui Jupiter, locul in sine era considerat locul de odih-na allui He/ios, zeul Soarelui, care traversa cerul in ca1ea~ca sa.Credinta fi,Isese transmisa romanilor de catre greci, de I.a careadoptasera ~i numele He/iopo/is. Nimeni nu ~tie cum au ajunsb---:: .:~ M~;; 1"."..1",,,tf..1TTnii'm~ereaza ca ar fi fost 00-tezat de Alexandru cel Mare.

insa trebuie ca grecii sa fi acordat 0 importanta deosebitalocului, de vreme ce romanii I-au glorifi~at cu eel mai mare mo-nument ~i cautau acolo oracole referitoare la soarta lor. Cum alt-fel s-ar explica faptul ca, "in termeDi de dimenSiuni, cantitate depiatra, dimensiune a blocurilor acesteia ~i a sculpturilor ce 0 Un-podobesc, aceasta incinta nu are Dici un rival in lumea greco-ro-mana" (John M. Cook, The Greeks in lonia and the East).

Page 106: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

210 / Zecharia Sitchin.--

De fapt, asocierea locului cu anumiti zei dateaza ~imai dedevreme. Arheologii cred cape acela~iloc mai fusesera constru-ite alte ~asetemple inainte de epoca romana ~ieste sigur ca, indi-ferent ce altare ridicasera grecii acolo - ca ~iromanii dupa ei-,au fost inaltate pe structuri, religioase ~i literare, preexistente.Zeus (Jupiter pentru romani) a sositin Creta din Fenicia (Liba-nul de astazi), tra~rsand inot Mediterana dupa ce 0 rapise pe fTu-moasa fiica a regelui din Tyr. Afrodita a venit in Grecia din Asiade vest. $i ratacitorul Dionysos, caruia ii era dedicat cel de-aldoilea templu (sau poate altul), a adus in Grecia vinul ~i vita de

vie din acela~i loc.Con~tient de rarlacinile vechi ale cultului, istoricul roman

Macrobius a explicat urmatoarele (Saturnalia J,'capitolul 23):

$i asirienii venereaza Soarele sub numele lui Jupiter,Zeus Heliopolitul cum il numesc, cu importante centre de

cult in 0;wu1 Heliopolis...

Faptul ca divinitatea este Jupiter # Soarele'in acela#timp reiese din ritualurile # din apariliile sale...

Ca sa previn orice disputa asupra zeita/ilor, am sa

explic ce cred asirienii referitor la puterea soarelui (zeu-,

lui). Ei au dat numele 4dad zeului pe care il considera celmai mare dintre toli...

Atractia exercitata asupra credint~lor ~i imaginatiei oame-nilor de-a Innlllilmileniilor s-a man'if'estatsi in istona loenlni de

dupa romani. Cand i~i scria opera Macrobi\!,s,cca.. 400 A.D.,Roma era deja cre~tinata, iar locul, tinta distrugerilor zeto~ilor.Curand, imparatul Constantin cel M~ (306-337) s-a convertitla cre~tinism,a oprit OIiceactivitate acolo ~ia inceput converti-rea locului in altar cre~tin. In anul 440, confonn unui cronicar,"Theodosius a distrus templele grecilor. El a transfonnat in bi-serica templul din Heliopolis, allui Ba 'al Helios, marele Ba'al-Soarele". Justinian (525-565) a dus 0 parte din smlpi la Con-

Trepte_SJ!!f!. cer /_~!,l

'f)

.stantinopole, pentru a,construi acolo biserica Hagia.Sofia. Aces-te eforturi de cre~tinarea locului au atras nemultumireapopulatiei.

, Cand au preluat musulmanii controlul zonei"in 637, ei auconvertit templele romane ~i bisericile cre~tine intr-o encbivamahomedana. Acolo unde fusesera venerati Jupiter ~i Zeus, eraacum venerat Allah.

Savantii au incercat sa afle mai multedespre acest loc stu-diind centrele invecinate. Unul dintre cele mai importante cen-tre este Palmyra(bibliculTadmor),vechi centru a1caravanelor pedrumulde la Damasc catre Mesopotamia. S-a descoperit astfel(Henry Seyrlg, La Triade Heliopolitaine, Rene Dussaud, Tem-.pies et cultes Heliopolitaines) ca de-a lungul secolelor a fost ve-nerata in zona 0 triada de baza. Era condusa de zeul fulgerului

~i includea fecioara razboinica ~iconducatorul carului celest. Ei~i alti cercetatori au stabilit (:atriada greco-romana se trage dinc;redintesemitice mai vechi, care, la randullor, se bazau pe pan-theonul sumerian. Ceamai veche triarla, se pare, era condusa deAdad, diruia ii fusese'acordat de ditre tatal sau Enlil - zeul su-prem al sumerienilor - "tinutul muntos din nord". Membrul fe-minin al triadei era [shtar. Dupa ce vizitase zona, Alexandru celMare a biitut0 monediiin onoarea lui IshtarlAstarte ~iAdad. Mo-

neda poarta numele sau in scrisul feniciano-ebraic (Fig. 94). Altreilea membru era conduciitorulcarolui celest, Shamash - co-mandantul astronautilor preistorici. Gtecii il venerau (ca Helios)ridicand 0 statuieuria~ii a sa in varful templului principal (vezifig. 92), infati~andu-Iconducandu-~icarol. Pentru ei, iuteala era

I"

I

~I:;.

_I:

.~

.

Page 107: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

212 / Zecharia Sitchin-----------

datii de cei patru cai inbamati. Insa autorii Cartii l~i Enoh ~tiaumai bine: "Carullui Shamash era manat de vant";spuneau ei.

Exammand credintele romane ~i grece~ti, ne-am intors inSumer. Am ajuns inapoi laGilgamesh ~i diutarea Nemuririi inPadurea Cedrilor, la "Raspantia lui Ishtar". Oe~iin teritoriulluiAdad, locul era sub jurisdictia lui Shamash. A~a am ajuns latrlada originala: Adad, Ishtar, Shamash.

Sa fie acesta Locul aterizarii?

Putini se mai indoiesc astazi di grecii erau la curent cu epo-peea.lui Gilgamesh. In a lor "investigare asupra originilor cuno-~tintelor uinane ~i transmiterea acestora prin niituri", intitulatiiHamlet's Mill, Giorgio de Santillana ~iHertha yon Oeschend auaratat ca ,,Alexandrua fost 0 replica a lui Gilgamesh". Oar, chiar~i mai devreme, in epopeea hOmenca Odiseea, Ulise 'unnaseacela~idrum. Oupa ce i~itaramase corabia dupa intoarcerea dinLumea inferioaraa lui Hades, Ulise~ioameniisai au ajuns intr-unloc unde'"au mancat vitele zeului soarelui", fiind uci~ide ditreZeus. Ramas singur, Ulise a ajuns la "insula Ogiana" - "Ioculsecret de dinainte de Potop". Acolo, zeita Calypso "I-a tinut ~iingrijit ~i a vrut sa-l ia de sot; pentru asci, voia sa-i acorde ne-murirea, ca sa nu imbatraneasca niciodatii".Oar Odiseu i-a refu-zat avansurile~ la fel cum Gilgamesh refuzase oferta lui Ishtar.

Henry Seyrig, care, in calitate de director al AntichitiitilorSiriene, ~i-adedicat intreaga viatii studierii platfonnei, a desco-perit ca grecii "perfonnau aid mistere, in care Viata de apoi erareprezeritata ca Nemurirea umana - 0 identificare cu zeii obtinu-tii prin ridicarea la cer a sufletului". Grecii. conr.hi'nppi ~M";<>"acest loc cu eforturile omului de a obtine ~emurirea.

Era acesta locul dinMuntiiCedrilorundemerseseGilgameshprima datiiimpreuna cu Enkidu, Creasta luiZaphon a lui Ba'al?

Pentru a da un raspuns definitiv, trebuie sa analizam trasa-turile locului. Romanii. ~i greeii ~i-au construit templele pe 0platfonna ridicatii ce existase din vremuri mult mai vechi - 0platfonna construitii din blocUrl de piatra groase lipite atat desilins intre ele incat nimeni nu a reu~it nid pana astazi sa pa-

\,

~reptespre cer /213

~...

trunda dedesubtul ei ~isa studieze camerele, tunelele ~icelelaltesubstructuri ,aseunse.

Faptul ca acest~ eJtistiinu se bazeazi numai pe argumentulca toatetemplele~ti aveauastfelde~ sub podea.Georg Ebers ~i.HermannGuthe (paliistina in Bild und WoH,versiunea engleza este intitulatii Picturesque Palestine) afirmica un loealnic arab a intrat in mine"in eoltuIsud-estie, printr-untunel boltit lung, asemenea celui de metrou, sub mar.eaplat-

forma" (Fig. 95). ,,Doua dintre aceste tuneluri merg paralel unuleu altul, de la est la vest, !iisunt traversate in unghi drept de Unaltul, 'de la nord la sud." Inauntr.uera in~erie bezoi, spart ieicolo de stranii lumini verzi ce proveneau de la ni!ite misterioase"ferestre eu danteli". Ie~inddin tunelul de 460 de pieiOare, ei au

~.

~ ' ,.~..~.;,

'~

'

.,

Fig.95

Page 108: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

214 I Zecharia Sitchin .

descoperit di au ajuns sub zidul de nord al templului soarelui,"pe care arabii il numesc Dar-as-saadi,...Casa supremei binecu-vaotari If. .

Arheologii germani at! afirmat ca platforma este construitiipe ni~te tunele uria~e, insa ei s-au preocupat .doar de mapareastructurii superioare. 0 misiune arheologica franceza condusade Andre Parrot in anii '20 a confirmat existenta labirintuluisubteran, insa nu a reu$it sa penetreze partite ascunse ale aces-uia. Cand platformaa fost gauritii,s-au descoperit dovezile exis-

.tentei tunelurilor.Templele au fQstridicate pe 0 platforma inaltatii la .treizeci

de picioare, in functie de teren. Este pavata cu pietre a caror ma-rime variaza intre douasprezece picioare ~itreizeci, cu 0 latimede noua picioare ~i 0 grosime de ~ase.Nimeni nu a incercat sacalculeze cantitatea de pietre necesare. Posibilca ar surclasa dedeparte Marea piramidii egipteana. .

Cine a ridicat aceasta platforma a acordat 0 foarte mareatentie coltului nord-vestic, locul unde se afla templullui Jupi-ter/Zeus. Cele peste 50.000 de picioare patrate ale templului

Fig.96a

Treptl!-!.p~..f.f!.r/215. .

stau pe un podium care cu sigurantii avea ca scop suportareaunor greutati uria~e..Construit strat pe strat din pietre uria~e,podiumul ajunge la cca. douazeci ~i~lisede picioare peste nive-lul curtii din fata ~ila patruzeci ~idouii deasupra solului in par-tile nordica ~i vestica. Pe partea sudica, unde mai existii inca~asedin coloanele sale, se pot vedea cu claritate (Fig. 96a) stra-turile, alcatuite din pietre uria~e.tn coltuI de jos se pot vedeapartile .dejos ale podiumului, unde pietrele sunt ~imai mari.

De departe ~imai masive sunt blocurile de piatra din parteavestica a podiwnului. A~a cum sevede din desenul fiicut de ar~heologii germani (Fig. 96b), baza ~ipodi~ul sunt alcatuite dinpietre "ciclopice", unele btocuri masurand treizeci ~iunti depicioare lungime ~i douiisprezece grosime. Fiecare bloc repre-zinta cca. 5000 de picioare cubice de piatrii~icantiiresc filii multde 500 de tone. Oricat de mari ar fi aceste blocuri - spee compa-

ratie, cel mai greu bloc de piatra din Marea piramidii caotare~te200 de tone - nu sunt cele mai mari utilizate aid de constructori. .

,.\.

Fig.96b

Page 109: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

216 I ~haria Sif4:1rin

.. * . ,1_ -. -. . ,~..-'!"!.... ., ~ J__-.: . ::___ J....~,,...~ _w __. ~.:..t... ~.:: ~~~"~'· ~~..:;. . r'iF"""~'-'f'~ ,,~\I. ,:j. ~..l' N J. ..' 'I

tllUII -. r

... u .. .' IIlL~.. '. .. 1 T 1 'JJ.l. J ':"j~_

~~ !-~- ~~..~-I I -.: _ -~ ~...~,. -- --.~- . - -". _ .-w...'~. " _ ..

. ~~-~\?""~~~~.~~'«.-- -.,.- ac 'ICS"'_ ~.

Fig. 97

Stratul central- situat la cca.douazecide picioare deasuprabazei - estealciituit din blOcuri ~i mai marl. Observatorii Ie-aunumit "gigantice", "colosaIe", "uria~". Istoricii antici Ie-au nu-

mit Trilithon - Minunea celor trei pietre. in partea vestica a po-diumului seallii la vedere,unullanga altuI,olocuri depiatra uni-ce in lume. Taiate precis ~ipotrivite perfect, fiecare dintre celetrei blocuri (Fig. 97) arepeste~i depicioare lungime, cu la-turi de douasprezece~i paisprezecepicioare. Fiecare dintre ele

reprezintii mai bine de 10.000 de picioare cubice de granit ~icantaresc peste 1000 de tone!

Pietrele nentnl nl::.tfnnn1i "'.. f"""t n I..,,~.~ I~~~I '" :1_,~ ,

Dawkins au inelus unul din aceste locuri de prelucrare in dese-

nul lor panoramic (Fig. 90). insa blocurile uria~e au fost cioplite,tiiiate ~iprelucra~e in altii carierii situaia intr-o vale la trei sferturi

de mila sod-vest de incinta sacra. Acolo dai peste 0 'priveli~te ~imai uluitoare decat a Trilithonului.

Paqial ingropat in pamant se afla inca unul dintre blocurile

de granit - p3riisit in situ. Complet fot'mat, taiat perfect~ cu doaro linie subpre legandu-I de masiv, are ~aizeci ~i noua de picioare

.,.t.:-J

'I.!

.,

"!!!1Ite spn! cer I 217

;;-

Fig. 98

l~ngime ~i ~isprezece pe paisprezece. 0 ~oana mcatii pe elpare 0 musca pe un cub de gheati... (Fig. 98). C3ntire~te, dupacele mai moderate aprecieri, 1200 de tone.

Majoritatea savantilor considera cii urma sa fie carat ase-menea suratelor ,sale in incinti ~i utiJizat la extinderea teraseidinspre nord. Ebers ~iGuthe lanseaza ideea cii riindul de sob

Trilithon,nu este format din doua blocuri de piatra, ci din unulsingur, masurand cca.~izeci ~i~pte de picioare lungime ~icare, .

din cauza timpului ~ia intemperiiJor,s-a crapat d3nd impresia adoua blocuri.

Oriunde urma sa fie plasati ~ita. ea reprezinm 0 dova-da muta a imensitafii ~iunicitafii platformei ~ia podiumului. In-teresantesteciinici panaastazinu existi cevacapabil sa ridiceo astfel de greutate de. 1000-1200 de tone - ca sa nu mai vorbimde transportarea ei pe 0 vale,dintr-o zona muntoasa ~i de plasa...;rea fiecarui bloc intr-o pozitie precisa, mult deasupra wlului. Nuexisti urme de drum, rampa sau orice aim lucrare care sa suge-

reze, fie ~ivag,modulde transportarea acestormegal1tI.~i to~i in vrem~le acelea S-aputut.Dar cum? TradipiJe locale sustin calocul a existat din zilele

lui Adam ~ia fiilor sm, care au 10cUitin zona Muntelui cedrilordupa izgonirea din Gradina Raiului. Adam, relateaza aceste le-gende, a locuit in regiunea in care se afla astazi Dam.asc~ia mu-rit nu departe. Fiul sau Cain ~i-a construit un refugiu in MuntiiCedrilor dupa ce I-a omorit pe AbeL

I

,~

Page 110: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

218 / Zechariao Sitchin---.-----..- Trepte sPr5! cer_{ 21_~

PatriarhuJmaronit al Libanului relateaza urmatoarea tradi-. tie: adapostul din muntii Liban este cel mai vechi construit vreo-data in lume. Cain, tiullui Adam, I-a construit in anul 133 de la

creatie. I-a dat numele tiului sau Enoh ~iI-a populat cu gigantiicare fusesera pedepsiti pentru pacatele lor prin Potop. DupaPotop, locul a fost reconstruit de catfe Nimrod, in eforturile salede a urca la cer. Tumullui Babel, conform unor legende, nu erain Babilon, ci pe platfornia din Liban.

Un calator din secoluJ ~aptesprezece,pe nume D' Arvieuxscrie in Memoires (Partea a II-a, capitoluJ 26) ca evreii ba~tina~i~imusulmanii detineau manuscrise antice care afirmau ca "dupaPotop, cand Nimrod a domnit peste Liban, a trimis uria~i sa re-construiasca fortareata de la BaaJbek, numita astfeJ in onoarealui Ba'al,.zeul moabitilor, adoratorii zeului Soarelui.

. Asocierea lui Ba'al cu locul inainte de Potop suna familiar.Intr-adevar, imediat ce grecii ~i romanii au plecat, localnicii auabandonat numeleHeliopolis ~iau reluat numele semitic; nume-Ie purtat ~i in ziua de astazi: Baalbek.

Exista diferite opinii asupra semnificatiei numeJui. MuJticonsidera ca este vorbade "Valea lui Ba'al". tnsa din pronuntia ~ireferintele talmudice, credem ca inseamna ,,Plansullui Ba 'al"., Sa ne intoarcem iar Ja versurile finale ale epopeii'ugaritice,descriind caderea lui Ba'al in lupta cu Mot, descoperirea corpu-lui sau Jipsit de viata, inmormantarea de catre Anat ~iShepeshintr-o grota-de pe Creasta lui Zaphon:

Pe viteazul Ba 'al il ridicd,

Pe umerii lui Anat il pune.La Ascunzi~ullui Zaphon ea il aduce,II jele~te $i-I inmormanteazd,II pune in gropile pdmantului.

J'1U UJUfl;:) tu LlU UI, "'ULU"U 11.4}JUII "..

Viteazul Ba 'al e mort,

Prinlul, Domnul Pdmantului, a pierit...Anat plange ~i umple valea,

Din vale bea lacrimi ca pe vin.

Tare se roagd Torleicerului, ShejJesh:..Ridicd-/ pe viteazul Ba 'ai, te rog,ridica-Ila mine. "

Auzind-o torla zeilor Shepesh,

Toateaceste legende locale, care ca toate legendele contineun buchet de amintiri ale unor evenimente reale, cad de acord cuvechimea locului. Ele atribuie construirea locului "uria~ilor" ~i0leaga de evenimentele ce au condus la potop. tlleaga cu Ba'aI,functia sa fiind de "turn al lui Babel" - un loc de unde se puteaufca la cer.

Privind la vasta platforma, la locatia ~i infiiti~areaei ~iana-lizand scopul pentru care a fost construita - sustinerea uneigreutati remarcabile - in fata ochilor ne vine moneda aceea dinByblos (Fig. 89): un templu, 0 incinta sacra ingradita de ziduri,un podium foarte solid, pe care se afla "Camera zburatoare" informa de racheta.

Cuvintele ~i descrierea "Locului ascuns" din epopeea luiGilgamesh ne revin in minte: zidurile de netrecut, poarta ceamete~te pe oricine 0 atinge, tunelul spre "pe~tera.din care sedau poruncile", "Iocul secret al anunnakiJor", Monstrul ce 0 pa-ze~tecu "raza mortala".

Nu exista nici 0 indoiala ca Baalbek-ul reprezinta "CreastaZaphon" a ~uiBa'al, tinta primei calatorii a lui GiJgamesh.

Desemnarea Baalbekului ca "lUspantie a lui Ishtar" impli-¥: ~-r :_~ : ~ ~- .:-:- M .,.., ..;;;I;;;tn ~ nrin r.enn;. Dutea oleca siveni de la acest "Loc al aterizarii" catre afte asemenea locuri de

pe Pamant. La fel, incercarea de instalare pe Creasta lui Zaphona "unui mecanism care lanseaza cuvinte, 0 piatra ce ~opte~te"implica existenta in aft loc a unui aft mecanism similar: "Cerulcu PamantUl. stau de vorba ~i marea cu planetele."

Mai existasera ~i alte astfel de locuri de aterizare pentrunavele zeilor? Mai existasera, pe langa cea de pe Creasta luiZaphon, ~i alte "pietre care ~optesc"?

.1I

..

------

Page 111: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

220 / Zecharia Sitchin

Primul indiciu important este insu~i numele "Heliopolis",ce.indicii faptul cii greeii considerau Baalbek un ora~ "al zeullJ,iSoarelui" paralel co celilalt, din Egipt, ce porta acela~i nume.VechiulTestament recuno~te existenta unui nordic Beth-She-mesh ("Casa lui Sbamash") ~ia unui surlic Betb-Shemesb, On,numele biblic al Heliopolisului egiptean. Era, spune profetul Ie-remia:'locu1"Caselor zeiloi egipteni", locapa obeliscurilor egip-tene.

Nordicul Betb-Shamesh se afla in Liban,nu departe deBeth-Anat ("Casa lui Anat"). Profetul Amos if identifica ca fiind

locol "palatelor lui Adad. .. casa celui care I-a vazut pe EI". Intimpul domniei I~ Solomo~, domeniile cuprindeau paTtiinsem-nate din Siria ~iLiban, iar lista locurilor unde construise'palatemari includeaBoalat (,,Locullui Ba'al") ~iTamar(,,Loculcurma-liIor"). Savantii Ie identificii cu Baalbek ~iPalmyra (vezi barta,Fig. 78).

Istoricii greci ~iromarii fac multe referiri la legaturile exis-tente intre cele douii Heliopolisuri. Voibind compatriotilor saidespre pantbeonul de doisprezecezei a1 egiptenilor, istoricul'grec Herodot mentioneazii ~i "un nemuritor pe care egiptenii ilvenereazii sub numele de Hercules". EI traseazii originile cul-tului in Fenicia, "unde am auzit ciise afla un mare templu al sau,foarte venerat". in templu el a vazut doi stalpi "Unul era de aurpur, celalalt de smarald, stralucind foarte putemic noaptea."

- ~ ..,..:.. ,. . ...: 1..;.~~~.~~~~

Fig. 99 Fig. 100

~

Trepte sE.re l!.(}r/221

Ace~ti "Stalpi ai Soarelui" - "Pietrelezeilor"- au fost re-prezentati pe monedele feniciene batute dupa ~cerirea zonei decatreAlexandru (Fig. 99). Herodot ne ofed informatii suplimen-tare: cei doi stalpi erau alcatuiti, primul, din metalul cel mai bunconducator de electricitate (auml), celiilalt, dintr-o piatrii prep-oasa (sinarald) utilizatii astiizi penl:fucomunicatii laser. Nu sea-mana cu mecanismul descris de canaaniti sub numele de "pietre-Ie splendorilor"?

Istoricul roman Macrobius, scriind explicit despre legaturi~. \ Iedintre Heliopolisul fenician ~icel egiptean, menponeaza 0 altii

piatra sacra. Conform lui, "un obiect" de cult al zeului SoareluiZeus Heliopolitul a fost dus de preotii egipteni de la Heliopoli-suI egiptean la Baalbek. "Obiectul, adauga el, este acum veneratprin rituri asiriene ~inu egiptene."

Alti istorici romani subliniaza ca "pietrele sacre" adoratede asirieni ~i egipteni aveau forma conica. Quintus Curtiusconsemneaza di un astfel de obiect se afla in templullui Am-mon in oaza Siwa. "Obiectul care este adorat acolo ca zeu, serle

Curtius, nu are forma pe car~ 0 Wiuarti~tii de obicei zeilor. Ciseamana mai degraba cu umbilicus ~ieste flicut din smaralde ~igeme cimentate impreuna." '

Informatia,referitoare la obiectul conic adorat la Siwa este, citata de F.L. Griffitb legat de anuntarea in The journal of Egyp-tian Archaeology (1916) a descoperirii unui "omphalos" comcin "ora~ulpiramidelor" nubiene de la Napata. Acest ,,monumentmeroitic unic" (Fig. I00) a fost descoperit de George A. Reisner

.. . . ,~ :-ae la unlv~r:Slli:ll"i:I Dei! YCUU1.. u. . ~ , ___ _

templual acestuizeuin Egipt.Termenul omphalos din greaca sau umbilicus din latina in-

seamna "buric" - 0 piatd conica pe care, pentru motive pe caresavantii nu Ie inteleg in totalitate, a fost desemnatii in antichitatesa marcbeze "centrul Pamantului".

Templullui Ammon de la oaza din Siwa va fi tinut minte casediul oracolului pe care s-a grabit Alexandru sa-I consulte canda sosit in Egipt. 'Avem deci miirturia atat a lui Callisthenes, ista-

Page 112: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

222 / Zecharia Sitchin-------....---.---

ricullui Alexandru, cat ~i a romanului Quintus Curtius caunomphalos din pietre pretioase era "obiectql" venerat in templuloracolului. Templul nubian al lui Ammon unde a descoperitReisner omphalos.ulse afla la Napata, capitala reginelor nubie-ne. Sa ne reamintim vizita neobi~nuitaa lui Alexandru la reginaCandace, in cautarea Nemw:irii.

Sa fie oare 0 coincidenta di, in cautarea secretelor longevi-tatii, regele persan Cambyses (a~acum spune Herodot) ~i-a tri-mis oamenii in Nubia, la templul unde se at1au"tablitele Soare-lui"? La inceputul mileniului unu i.Ch., 0 regina nubiana - ,;Regina din Sheba - a tacut 0 lunga calatorie la imparatul Solo-mon in Ierusalim. Legendele spun di el a impodobit templul incinstea ei. A tacut Sheba aceasta calatorie aventuroasa pentru ase bucura de intelepciunea lui Solomon sau pentru a consultaoracolul de la Baalbek - "Casa lui Shamesh"?

Se pare ca este vorba de mai multodecat de simple coinci-dente: daca intoate aceste temple se afla un omphalos; nu cum-va acesta era sursa oracolelor?

Constructia (sau mai degraba reconstructia) pe Creasta luiZaphon a .unui siloz de lansare ~i a unei platforme de aterizarede catre Ba'al nu a fost cauza batalieicu Mot ce avea sa-i devinafatala, ci incercarea lui de a construi in secret ,,0 Piatra a splen-dorilor". Aceasta era 0 cale de comunicare atat cu cerul, cat ~icualte locuri de pe Piimant. In plus, era

o piatrd ce ~opte~tennmpn;; rUl1;nfolo0; "" 10"n.. ..,;

Mulfimea nu Ie va pricepe.

Daca analiziimfunctia dubla a Pietrei splendorilor,mesajulsecret allui Ba'al catre Anat devine dintr-o data clar: mecanis-mul prin care zeii comunicau unul cu aItul era ~i obiectul deunde emanau raspunsurile oraculare catre regi ~ieroi!

Intr-un studiu extrem de amanuntit asupra acestui subiect,Wilhelm H. Roscher (Omphalos) a aratat ca termenul indo-eu-

J!eJ!i~re cer / 2~~

ropean pentru aceste pietre oraculare - navel in engleza, nabelin germana etc. - provine din cuvantul sanscrit nabh, care in-seamna "ie~it cu forta". Nu e 0 coiIicidenta. ca in limbUe semiticenaboh inseamna "a prezice", iar nabih "profet". Aceste semnifi-

catii identice se trag tara indoiala. din sumeriana, undeNA.BA(R) inseamna "piatra striilucitoarecare rezolvii".

Daca studiem scrierile antice iese la iveaHi 0 adevarata

retea de~stfel de centre oraculare. Herodot - care amintise (Car-tea II, 29) existenta oracolului meroitic allui Jupiter-Ammon -a adaugat legaturilor analizate pana acum ideea ca "fenicienii",care au infiintat oracolul de la Siwa, au infiintat ~icel mai vechicentru ora~lar din Grecia, cel de la Dodona - un niunte dinnord-vestul Greciei (in apropiere de actuaIa granita cu Albania). .

In aceasta idee, el relateaza 0 poveste auzita in Egipt in care"dow femei sfmte au fost luate din Teba (in Egipt) de catre fe-nicieni... una dintre ele fiind vanduta in Libia (vestul Egiptului)

~i cealalta in Grecia. Aceste femei sunt fondatoarele oracolelordin cele doua tari". Aceasta versiune, scrie Herodot, a auzit-o dela preotii din Teba. Dar la Dodona versiunea spunea ca "doi po-rumbei negri au zburat din Teba", unul aterizand la Dodona, ce-'laIah la Siwa, ~iastfel s-a infiintat oracolullui Jupiter.in ambe-Ie locuri, grecii numindu-l Zeus la Dodona ~i egiptenii Ammonla Siwa.

lstoricul roman Silicus Italicus (primul secol kD.), care

spune ca Hannibal a consultat oracolul de la Siwa referitor la~ansele sale in razboiul contra Romei, sustine ~i el teoria celordoi porumbei din Teba. Cateva secole mai tarziu, poetul grec""Tn~~n.. ;... "...",r... "... J)in.,,;.,;nrn ilp.!':r.rip.nr::lcn1e1e de la Siwa si

Dodona ca fiind gemene, sustinand ca cele doua voci comunicauuna cu cealalta:

Privili nou-apdruta voceA lui Zeus Libianul!

Nisipurile insetate un oracol au trimisPorumbelului de la Chaonia (Dodona).

<

Page 113: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

224 I Zecharia Sitchin

in ceeace-Iprive~te pe F.L. 9riffith,.descoperirea ompha..,losului din Nubia'i-a adus ill ~nte un alt.centru din Grecia. For....

. ma conica a celui din Nubia, serle el, "este exact ca cea a om-phalosului de la oracolul din Delphi."

Delphi, centrul celui mai cunoscut onlcol din Grecia, erainchinat lui Apollo ("Celdin piatIi"). Ruinele lui sunt una dintreatractiile principale pentru turi~ti.Acolo, ca ~ila Baalbek, incin-ta sacra consta dintr-o platforma construita pe un versant mun-tos, cu fata spre 0 vale care se deschide catre t3imurile Medite-ranei. -

Multe consemnan atesta ca cel maisfiint obiect de IiiDel-phi era un omphalos. Era pus pe un postament speci~ in inteno-rul templului lui Apollo, unii afirmand ca in apropiere de 0 sta-tuie de aur a zeului, altii ca era pusa singura pe altar. Intr-ocamera subterana, ascunse vederii cetor care veneau sa-~i afleoracolul, preotesele, in,transa, riispundeau intrebiirilor preotilor~i eroilor prin sentinte enigmatice - sentinteoferite de zeu, insaemanand din omphalos. .

Omphalosul original a dispiirut in mod misterios, poate inurmariizboaielor sau invaziilor.Dar exista 6 imitatie din piatra,ridicata in perioada romana in afara templuJu!, de~coperita in

timpul excavatiilor ~iaflata acum la Muzeul Delphi (Fig. 101).- -

Monedele descoperite la Delphi il reprezinta pe Apollo a~e-zat pe omphalosul sau (Fig.. 102).Jar dupa ce Fenicia a fost cu-cerita de greci au preluat ~iaceasta forma-de reprezentare a lui

~

Fig. JOJ

Trepte spre cer I 225

~

/

~-!A'~ ;.'

:;1

,

'/7 ~ ;8'

\~ ~-:.:--'\,£' - ,

.- -._---

Fig. 102

Apollo. Dar, cel mai frecvent,pietrele oraculare erau reprezenta-. ~. .

te ca douiiconuri'gemene,uniteprintr.-obaziicom~' ca in Fig.99.

Cum a fost ales Delphi ~i cum a ajuns omphalosul acolo?Traditiile spun ca atunci candZeus avrut sa afle centrol Paman-tului; el a dat drumul unor vulturi din cele doua capete ale aces- _

mia. Zburand Unul catre celalalt, s-au intftlilit la Delphi, loculfiind marcat prin construirea unui omphalos. Confonn istoricu-

. lUlgrec ~traoo, lffiagmeacelor GOtVUJlunera mscnsa m vanulomphalosuluide la Delphi. -

Exista numeroase reprezentarl, arta greacii infiiti~anddoua

pasan stand in varful.sau de-o parte !Iide alta a'unui obiect conic(Fig. 102).Unii dintre savanti considera ca pasarile nusunt vuI-

. turi, ci poruriIbei voiajori, care - fiind capabili sa se intoarcii deunde au plecat - ar putea simboliza miisurareadistantel de la uncentru al Pamantului la altul.

I

Page 114: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

226 / Zecharia Sitch.in----------

Confonn legendelor grece~ti, Zeus ~i-a gasit refugiul laDelphi in timpulMtaliei cu 'IYPhon,odihnindu-sepe platfonna pecarea fostconstruitulteriortemplullui Apollo.Altarullui Ammonde la Siwa contine nu numai coridoare subterane, tunelUrimiste-rioase ~ipasaje secreteih interiorulzidurilorgroase,ci ~i0 zona in-terzisa de aproximativ 180pe 170 de picioare, inconjurata de unzid masiv. In mijlocul sau se afla 0 platfonna solida de piatra.Gasim acele~i cOIilponentestructurale,inclusiv0 platfonna ridi-cata, in toate centrelecare au continut"pietrecare ~optesc".Sa tra-gem concluziaca toate.acestea,asemeneacentruluide la Baalbek,erau locuride aterizare ~icentre de comunicatii?

Nu e surprinzator ca gasim cele doua Pietre sacre gemeneinsotite de doi ~oimi reprezentate ~i in scrierile egiptene (Fig.103). Multe secole inainte ca grecii sa-~iaiM centrele lor,~ fa-raon egiptean ~i-areprezentat un omphalos cucele doua pasariin piramida sa. Este vorba de Seti I, care a trait in secolul pai-sprezece i.Ch. tn reprezentarea domeniului lui Seker, Zeul as-cuns, este cea mai veche aparitie a unui omphalos -:-Fig. 19. Eramijlocul de comunicatie prin care mesajele - "cuvintele" - "erautrimise lui Seker in fiecare zi".

tn Baal~ek am descoperit tinta primei calatorii a lui Gilga-mesh. Unnand itele care leaga "Pietrele ~optitoare intre el amdescoperit Duat.

Era locul unde faraonii cautau Scara spre Cer pentru a atin-ge Viata de apoi. Este locul, credem noi, spre care s-a indreptatGilgamesh in a doua sa calatorie.

4' Aft'

Fig.103.

---

x"

TILM~: TARAMUL RACHETELOR

Epopeea cautarii Nemuririi de catre eroul Gilgamesh a con-stituit tara indoiala inspiratia multor pove~ti ~i legende despre

regi ~i eroi care au pomit in cautarea tineretii ve~nice. Undevape Pamant, aIilintirilemitificate ale omenirii sustin ca exista unloc unde omul se poate alatura zeilor ~iscapa de umilinta mortii.

Cu peste 5000 de ani in urma, Gilgamesh din UrUk s-a roo.gat lui Utu (Shamash):

In or~ul meu, oamenii mor, suparata mi-este inima.Oamenii mor, grea imi este inima...Omul cel mai inalt nu se poate ina/fa la Cer,

Omul cel mai lat nu ppate acoperi pamantul.0, Utu,

In lara ta eu vreau sa intru, fii ajutorul meu...In locul unde se ridica Shem-urile,Vreau sa-mi ridic un Shem.

Cuvantul "Shem", de~itradus in mod ?bi~nuit prin "nume"

(dupa care. cineva e tinut minte), desemna de fapt 0 racheta:J.;uuu C1UI:t}1c11U~"u "l1wma~sau canu a lost luat la cer. L,U0 JU-matate de mileniu dupa Gilgamesh, in Egipt, faraonul Teti a fa-cut 0 cerere asemanatoare:

.Oamenii cad,Ei nu au Nume

(0, zeule),Ridica-l pe regele Teti de brale,

Page 115: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

228 I Zecltaria Sitchin

Ridica-l pe regele Teti 10 cer,

Co sa nu moara pe Pamant printre oameni.

I.

Tinta Jui GiJgamesh era Tilmun, locul de unde decolau ra-chetele. A te intreba unde se afla Tllmun inseamna sa te intrebiunde a mers AJexandru. Inseamna sa te intrebi unde era Duat.

Fiindea toate aceste destinatii, credem ~oi, erau una ~iace-ea~i.

~i locul unde sperau ei sa gaseasca Scara spre cer, yom ara-ta mai departe, era peninsula Sinai.

Acceptand posibilitatea ea detaliile oferite de Carteamorti/or sa se refere ehiar la geografia egipteana, unii savanti ausugerat ca aceasta caJatoriea faraonului se tacea de-a lungul Ni-lului, de Ja templeJe din Egiptul Superior spre cele din EgiptulInferior. Totu~i,textele vorbesc irimod clar de 0 calatorie in afa-ra granitelor Egiptului. Direetia de deplasare a faraonului estespre est, nu spre nord. Traversand Lacul Trestiilor ~ide~ertul,elJasa in urma lui nu numai Egiptul, ci ~iAfrica: s~ face mare cazde perieolele - reale ~ide natura politica -care pot decurge din.faptul ca se vine din domeniuJ lui H~rus in teritoriile lui Seth,care se aflau in.Asia.

Cand faraonii din Vechiul regat ~i-au inscriptionat pirami-dele, capitala era-la Memphis. Centrulreligios era la Heliopolis,foarte aproape de Memphis. Din aceste centre, 0 caJatorie spreest te duce la un lant de lacuri acoperite cu trestii ~i papuri~.Dincolo se afla de~ertul, 0 trecatoare ~i Peninsula Sinai - zonaale carei ceruri au servit ca loc al bataliei finale dintre Horus si

.:>em,mIre L.eos~I 1yphon.Ideea ca aceasta calatorie a faraonului il duceain Sinai este

intarita ~i de faptul ca AJexandru nu-i imita numai pe faraoniiegipteni, ci ~iExodul condus de Moise.

Ca in povestea biblica, punctul de plecare a fost Egiptul.Urmeaza apoi Marea Ro~ie- ale carei ape au fost despartite ast-fel incat israelitii sa treaca pe uscat. ~i in relatarea aventurilor luiAJexandru apare aceasta bariera de ape, numita cu insistenta

!...reptespre_c~!!}29

/

Marea Ro.~ie.La fel ca in povestea Exodului, AJexandru inten-tiona sa-~i treaca armata dincolo mergand peste ape: intr-o ver-siune prin construirea unui dig, in alta prin "rugaciune". Indife-rent daca a reu~itsau nu (in functie de versiune), soJdapi inamiciau fost inghititi de apele marii, la fel ca in legenda lui Moise.Israelitii s-au intalnit ~is-au luptat eu un popor nurnit amalekiti:in versiunea cre~tina a aventurilor lui Alexandru, inamicul dis-trus "prin puterea apelor Marii Ro~iiaruncatepe ei'" se numeautot "amalekiti". .

Odata traversate apele - traducerea literala a tennenului bi- .

blic YamSuff este "MarealLacul trestiilor" -, a uimat 0 caJatorieprin de~ert,spre muntele sacru. in ttmd semnificativ, muntele lacare a ajuns Alexandru se numea Mushas ~ Muntele lui Mqise -al ciiruinome ebraic.este Moshe. Acolo Moise a int3lnit un ingercare i-a vorbit dintr-un foc (tufi~ularzand). Un incident similar

apare ~iin istoria lui AJexandru.Paralelele se inmultesc, dacii adaugam ~iistoria din Coran

cu pe~tele.LocatiaApelorvietti.din Coranera la "intersectia.

dintre doua izvoare". Poarta de intrare in tiirfunul subteran seafla in locitJin care paraullui Osiris se desp3rteain dou3. in po-vestea lui Alexandru, punctuJ culminant se atingea tot laintreHiiereadintre dOu3mOO,-unde lumina ,'piatra lui Adam",locul unde Alexandru a fost statuit sa se intoarca.

De asemenea mai est~ tradipa, inregistrata in Coran, care ii

pune in acela~i plan pe AJexandru ~i Moise numindu-i "Cel cudoua coame" - plus ca in Biblie se afirma cii dupa ce Moise s-aintalnit cu Dumnezeu DeMuntele Sinai fata lui scosese "coame"

(literal: raze).Arena ExoduJui biblic este peninsuJa Sinai. Concluzia, in

urma tuturor acestor similaritati, nu poate fi decat di Alexandru,Moise ~i faraonii i~i indreptau p~ii spre riisarit.Aceasta a fost,yom arata mai departe, ~idestinatia lui Gilgamesh.

Pentru a ajunge in 1ilmun in a doua sa ciilatorie,Gilgameshs-a imbarcat intr-o "barcii a lui Magan", 0 nava de Egipt. Por-nind din Mesopotamia, singurul drum era spre golf1.llPersico

Page 116: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

. .- .,._~.~- . _.~~".

230 / Zecharia Sitchin..-.----.-----------

Apoi, pe langa Peninsula Arabica, intra in Marea Ro~ie(pe careegiptenii 0 numeau Marea lui Ur). A~acum indica numele cora-biei, urca spre Egipt. Insa destin~tia lui nu era Egiptul, ciTil-mun. Atunci urma sa debarce pe tarmul vestic, in Nubia? Inrasarit, in Arabia? Sau drept inainte, catre Sinai? (Vezi harta,Fig.2.) .

Din fericire pentru investigatia noastrii, Gilgamesh a avutghinion. Nava lui a fost scufundata de un zeu la inceputul voia-jului. Nu ajunsese departe de S1imer,fiindca Enkidu (a caruiprezenta pe nava a provocat scufundarea ei) s~arugat sa se in-toarca inapoi la Uruk pe jos. Decis sa ajunga in Tilmun, Gilga-mesh a pornit pe uscat. Daca tinta lui era tarmul Marii Ro~ii,arfi trebuit sa traverseze peninsula Arabica. Insa el a pornit sprenord-vest.~tim asta fiindca - dupa ce a traversat un de~ert ~imunti gola~i - primul contact cu civilizatia a fost 0 "mare joa-sa". Alaturi de ea. era un ora~, iar la intrarea in ora~ un han."Hangita" I-a avertizat ca marea pe care 0 vedea ~ipe care voias-o traverseze era "Marea Apelor Mortii".

A~a cum .unicitatea cedrilor de Liban a servit ca punctdeidentificare pentru prima destinatie a lui Gilgamesh, la fel ~i"Marea Apelor Mortii" ne ajuta in identificarea celei de-a doua.In intregul Orient Apropiat, in toata zona Antichitatii nu existadecat 0 singura astfel de.apa. Se nume~te la fel ~i astiizi:MareaMoar/ii. Este intr-adevar 0 "mare joasa", fiind cea mai joasamare de pe planeta (1300 de picioare"sub nivelul marii). Apele .

sale sunt atat de saturate cu saruri ~i minerale incat e~te lipsitade oriceformade viata. .

ura~w OlDaproplerea ManI Apelor Moqll era InconJuratdeun zid imens. Templulsau era inchinat lui Sin, zeul Lunii. In

. afara ora~uluiera un han.ProprietaraacestuiaI-a adapostitpeGilganiesh, oferindu-i ~i informatii.

Similitudini extraordinare cu 0 aha poveste biblica nu potfi trecute cu vederea. Dupa ce israelitii au mers prin de~ertvre-me de patruzeci de ani, au ajuns la Canaan. Veninddin peninsulaSinai, eiinconjurasera Marea Moartii pe malul estic paoa au

~_.

!.~te~l!!.~_<:!!r /~~

.,Ii

ajuns la locul in care apele lordanului se varsa in Marea Moartii.Cand Moise s-a urcat pe un deal ce domina zona, puteavedea -la fel ca Gilgamesh- apelelucitoareale "mariijoase". In ciim-pi~de pe malul lordanului se ridica un ora~:Ierihon. Acesta blo-ca intrarea israelitilor in Canaan, a~aca au trimis doua iscoade.o femeie care avea un han in afara zidurilor cetatii a fost ceacare le-adezvaluinotul. .

Numele ebraicpentru lerihon este Yeriho.Literal, inseam-na "Ora~ul Lunii" - ora~ulinchinat zeului Lunii, Sin...

Este exact ora~ul unde ajunsese Gilagamesh eu cincispre-zece secole inainte de Exod.

Exista insa lerihonul pe la 2900 i.Ch, cand Gilgamesh apornit in cautarea sa? Arheologii sunt de acord ca lerihonul eralocuit de la 7000 i.Ch. ~ia fost un centru urban infloritor de pela 3500 i.Ch. Cu sigurantiiera acolo cand a sosit Gilgamesh.

Revigorat, Gilgamesh a pl~i1Uitcontinuarea calatoriei.Atlandu-se la capatul nordic al Marii Moarte, el a intrebat-o pehangitii daca ar puteatraversa marea in loc s-o ocoleasca pe us-cat. Daca ar fi luat-o pe uscat, ar fi strabatut drumul parcurs deisraelieni, insa in sens invers. Fiindca Gilgamesh voia sa mear-ga in locul de unde venisera ace~tia.Cand in cele din urma Ur-shanabi I-a traversat marea, el.a pa~itpe tarm, credern la capatulsudic - cat de aproape de peninsula Sinai se putea.

De acolo urma sa 0 ia pe "drumul obi~nuit" - 0 ruta utili-

zata de caravane- "spreMarea cea Mare care este in departare".Din nou, geografia este recognoscibila din terminologia biblica,fiindca Marea cea Mare este numele biblic pentru Mediterana.

Ajungand la Negev, in sudul LanaanulUl,Ul1gaDlt:slllIt:UUIC1:>amearga spre vest, in cautarea a doi "stalpi". Acolo, i-a spus Ur-shanabi, trebuia sa coteasca ~isa ajunga intr-un ora~ numit Itla.Se afla la 0 oarecare distanta de Mediterana. Dincolo de ItJa eraregiunea a patra a zeilor, zona interzisa.

Era ItIa "ora~ al zeilor" sau ora~al oamenilor?Evenimentele ~escrise de fragmentata versiune hitita a

epopeei indica faptul ca era un or~ comun. Era un ora~ "sanc-

"\I

j

...

Page 117: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

/232 / Zecharia Sitchin 1repte spre c(!r / 233-.-.------

tificat", in care poposeau zeii care treceau prin apropiere. Insa ~ioamenilor Ie era pennis accesul. Drumul catre el era indicat destalpi. Nu numai ca Gilgamesh s-;!odihnit ~i ~i-a schimbat hai-nele, insa a obtinut ~ioaia zilnica pe care 0 aducea cajertfa zei-lor.

Acest ora~ne este cunoscut din Vechiul Testament. Era 10-calizat in sudul Canaanului.la intrepatnmderea cu peninsula Si-nai, 0 poana catre Campia Centrala. Sanctitatea lui este data denumele sau: Kadesh ("Sanctificatul"). Era distins de tizul saudin nord (situat in ,mod semnificativ in apropiere de Baalbek),care era numit Kadesh-Bamea (care, provenind din sumerianii,inseamna "Kadeshul de la s13lpiistralucitori"). in vremea patri-arhilor, era inelus in domeniul lui Abraham, care "a umblat '"IaNegev ~i locuia intre Kadesh ~i Shur".

Ora~ul,ca nume ~ifunctii. ne este cunoscut ~idin legendelecanaanite despre 2;ei.Sa ne amintim ca Danel i-a cernt lui EI unmo~tenitor;astfel ca acesta sa-i pomeneasca numele pe 0 stela,inKadesh. Intr-un alt text ugaritic ni se.spune ca un fiu allui EI penume Shibani (.,AI~aptelea")- o~ul biblic Beer-Sheba ("Fan-tan~ celui de-al ~aptelea") se poate sa fi fost numit a~a dupa el -a ridicat un stalp comemorativ in d~ertul de langa Kadesh.

intr-adevar. a13tCharles V~lleaud. cat ~i Rene Dussaud,care au inceput traducerea textelor ugaritice in periodicul Syria.au c1iZDtde acord ca evenimentele din textele ugaritice se desfa-~oar~"in regiunea cuprinsa intre Marea Ro~ie ~iMarea Medite-ranii", peninsula Sinai. Zeul Ba'al. caruiaii placea sa pescuiascain lacul Sumkhi, mergea "sa vaneze in de~ertul Alosh", 0 zonauo>v";U1.a"u uu ,",WIlIClI\rl~. HI't}. f\.~a cum arata VIfOlleaud ~I

Dussaud, exista un indiciu geograflc ce race legatura intre texte-. .Ie ugaritice ~iExod: israelipi. conform Numerelor 33, au plecatde la Marah (Iocul CDape amare) la Elim (oaza cu curmali) ~iapoi la A/osh. . _ '

Multe alte detalii care plaseaza pe EI ~ipe alte zeit1itimaitinere in teritoriul Exodului se gasesc intr-un text nurnit "Na~te-

rea nobilil?r ~i a l,11inunaplorzei". In deschiderea lor. versurilelocalizeaza actiunea in ..de~rtul Suffim" - de~ertul care margi-ne~te YamSuff (,,Marea Trestiilor") din Exod: '

Sa vina nobi/ii ~ifrumo~ii zei.

flU ,Printu/ui. Sa fie1'1ora~u/ Urearii ~i Mergerii.in de~ertu/ Suffim.

Textele canaanite ne ofera ~i un alt indiciu. Pe larg ei serefe~ la capul pantheonului ca ;,EI" - supremul. cel mai nobil -.mai degraba un titlu generic decat nume de persoana. Dar in tex-tul mai sus amintit zeul se identifidi sub numele de Yerah, iar

sotia sa ca N(khal. "Yerah" este termenul semitic pentru Luna -zeu cunoscut mai bine sub numele de Sin, iar Nikhal este trans-

, literatia semitidi pentru NIN.GAL, numele sumerian al sotieizeului LuniL '

Savantii.au avansat multe teorii referitoare la originea nu-melui peninsulei Sinai. Dintr-o data.motivul devine cIar- fiind-

Fig.104

... . -'". . -. "__, _y_ 1'-- , "-1"-;-&'&'&--...,a .

Putem vedea (in Fig. 72) ca simbolul zeului in al carui te-ritoriu ateIjza Discul inaripat era Semiluna. Descoperim ca inzona exista inca un Ioc-cepow numele sotiei sale: Nakhl. .

~i astfel putem trage coneluzia ca Ii/mun era in peninsulaSinai. '

o analiza a geografiei. topografi~i, geologiei, climatului,fIorei ~i istoriei peninsulei Sinai va confirma identificarea noas- .tea ~iva elarifica rolul peninsulei in afacerile zeilor ~i oamenilor.

Page 118: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

234 / Zecharia Sitchin---------------..

" TextelemesopotamienedescriuTilmunulca fiindsituat"Iagura" a doua cufsuri de apa. Peninsula Sinai are fOnTIaunui tri-unghi cu varful in jos ~iincepe in locul in care Marea Ro~iesedesparte in doua - Golful Suez la vest ~i Golful Elat (Golful

. Aquaba)la est. Dadi intoarceminversreprezentariletinutuluilui Seth \inde se afla Duatul, obtinem 0 peninsula schematizatace are toate trasaturile peninsulei Sinai (Fig. 105).

Textele vorbesc de "tinutul muntosTilmun". Peninsula Si-nai este alcatuita dintr-o zona sudidi muntoasa, un platou muri-tos central ~i0 zona nordica inconjurata de munti, care se nive-leaza treptat printr-o zo"na colinara nisipoasa catre coastaMediteranei. Fa~iade pe coasta a constituit din vremuri imemo-riale legatura dintre Asia ~iAfrica. Faraonii egipteni invadauCanaanul ~i Fenicia, precum ~ipe hititi. Sargon din Akkad sus-tine ca ,,~i-aspaJat armele" in Mediterana; "tarile de la mare" -cele de pe coasta Mediteranei - "de trei ori Ie-am incercuit,Tilmun in mainile meIe a ajuns". Sargon II,' regele Asiriei in

Fig.'105

!repte spre cer / 235

secolul opt i.Ch., sustine ca a,cucerit 0 zona ce se intinde "de laBit-Yakirtpe taanul Marii Siirate ~ipana la grani~ cu Tilmuri"..Numele "Marea Sarat~"a supravietuitpana astazi ca nume evre-iesc al Marii Moarte,- 0 aIm confirmare a faptului ca TilmuIi seafla in apropierea ei.

Cativa, regi asirieni mentioneaza "Paraul Egiptului" casemn geografic marcant pentru expeditiile in Egipt. Sargon II illisteaza imediat dupa cucerirea Ashdodului, ora~ul filistin de pecoasta Mediteranei. Esarharddon, care a domnit mai tiirziu, selauda astfel: ,,Ampornit asupra lui Arza la Paraul Egiptului; I-ampus pe Asuhili, regele lor in lanturi... Lui Qanayahm, regele Til-munului, i-am cernt tribut." Numele':,Paraul Egiptului" este si-milar cu numele biblic pentru marele wadi din Sinai (rauri in-gustecareau apa numaiin anotimpulploios)nurnitWadiEl-Arish.Ashurbanipal, care i-a urmat lui Esarhaddon la tronul Asiriei,sustinea ca "am impusjugul de la Tyr,care este in Marea de Sus(Mediterana) ~ipana la Tilmun care este in Marea de Jos (MareaRo~ie)".

in toate instantele, geografia ~i topografia Tilmunului sepotrivesc exact,cu cele ale peninsulei.

Cu exceptia unor variatii neobi~n~ite, climatul peninsuleiera in yremurile de atunci cel de astazi: un sezon ploios neregu-lat ce dura din octombrie pana in mai, in restul anului fiind com-plet uscat. Precipitatiile slabe 0 califica pe~tru categoria de~ert.Cu toate acestea varfurile de granit din sud sunt acoperite cu7;'in~(Hi i~m~ i~r in 7onp.lp. norciir.p. nivp.lul ::mp.i este fO:lrte nutin

sub nivelul solului.

Tipice pentru mare parte a peninsulei sunt wadi-urile. insud, ,apele ploilor se scurg fie spre est (catre Golful Elat) sau(cea mai mare parte), spre vest, in Golful Suez. Acolo s-au for-

. mat cele mai pitore~ti wadi-uri, ca ni~te canioane. Dar majoritateaapelor se indreapta spre nord prin Wadi EI-Arish ~inumero~ii saiafluenti, care pe harta arata asemenea vaselor de sauge ale uneiinimi uria~e. in aceasta parte a Sinaiului, adancimea wadi-urilor

,.

tV'

I,..:::=;....-'cJE3',

!lIt\--

Page 119: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

;,;;,;--~---"'.~ "--~~""-~"

236 / Zecharia Sitchin-..-._-----

variaza de la ditiva inci la cateva picioare, iar latimea de la .ca-teva piCioarela 0 mila ~imai bine dupa 0 ploaje serioasa.,

Chiar ~iin anotimpul ploios, ploile sunt destul de neregula-te. Ploi in rafaIa altemeaza cu perioade secetoaSe.Presupunereaca in acest sezon ~i in imediata lui apropiere necesarul de apaeste suficient este destul de iru?elatoare.~ s-a intamjJlatproba-bil ~icu israelitii care au parasit Egiptulla mijlocullunii aprilie~i au intrat in Sinai cateva saptamam mai tarziu. Aflandu-se inimposibilitatea de a.gasi apa necesara dupa cum se a~teptasera,a fost nevoie de interventia Domnului in doua rfulduri,pentru a-iarataluiMoiseundepoatesa 0 gaseasca.. .

Beduinii (nomazii loc11li),precum ~i alti calatori sezonieriin Sinai pot repeta acest miracol, daca solul wadi-ului este bun.Secretul consmin faptul ca in multelocuri, albia pietroasa a wa-di-urilor se afla pe un teren lutos, care absoarbe apa ce se scurgeprintre 'pietre. Cu putin noroc ~i~tiintase poate descoperi apa ladoar cateva picioare de suprafata pamantului.

Acesta sa fi fost marele miracol tealizat de Dumnezeu?

Descoperiri recente in Sinai arunca 0 lumina noua asupra su-

biectului. Hidrologii israelieni, in asocie~ cu Institutul Weiz-. mann pentru ~tiinte au descoperit ca, asemenea unor paTtidin

de~ertulSahara ~i unorn din Nubia, exism "apa fosila" - cama-~iteale lacurilor preistorice din alte ere geologice ~in adancimi-Ie peninsulei. Rezervorul subteran are suficienta apa (s-a esti-::mat) pentru a fi suficienta unei populatii ca a Israelului vreme de" tJ; ,.I.. ..n. ~nt.n'7an.1n_c'" n.. m"i hin.. .1.. 1>000 iI.. milp n!'ltr:ttp

de la Canalul Suez pana la Negev.

De~i se afla la 0 adancime de aproximativ 3000 de picioa-re sub pamant, apa este subarteziana ~i se ridica prin propriileputeri paila la aproape 1000 picioare sub pamant. Forarile petro-

Here di~ campia de nord (la Nakhl) au dat in schimb peste acestrezervor. Alte focari au confirmat 0 descoperire uluitoare: in plin

. de~ert, la indemana utilajelor de forajmodeme, se afla un imenslac cu apa minerala!

44i

!!!!E!e¥.re cer / 237.

Ar fi putut rata nefilimii, eu tehnologia lor spatiala, 0 ase.,.menea oportunitate? Credem ca aceasm ipoteza, mai degrabadecat modesta sapare asemenea beduinilor in albia unui wadi, aa stat la baza "miracolului" infiiptuit.de Moise la indicatia Dom-.nului. Ia toiagul cu care ai mcut minunile din Egipt, i-a spusDomnullui Moise. Ma vei vedea stand pe 0 anWJIitastanca. Lo-ve~teacea stanca ,,~idin ea va ie~iapa ~ioamenii vor bea" - su-ficienta apa pentru intregul popor, precum ~ipentru vitele sale.Ca maretia lui Yahwehsa fie recunoscum, Moise trebuiasa ia cuel ~i martori, a~a incat minunea a avut loc in fata "batrfulilorIsraeli.dui". --

o poveste sumeriana referitoare la Tilmun relateaza un eve-niment aproape identic; Este povestea unei perioade.nefericite,cauzata de lipsa apei. Recoltele se uscau, animalele sufereau,oamenii sufereau. Ninsikilla, sotia regelui Tilmunului Enshag,s-a plans tatalui ei Enki:

I.

..

Ora~ul pe care ni I-aidat... .Tzlrnun, or~ul pe care ni I-ai dat...Nu are ape in rauri...Neirnbiiiate sunt fecioarele.Nici 0 picatura de apa nu se aflii in ora~.

Analizind problema, Enki a ajuns la concluzia ca singura~olutie 0 reprezinta aducerea la suprafala a ape/or subterane.Adancimea acestora era insamai mare decat se putea-realiza prin

simpla forare a unui put. A~a incat Enki a conceput un plan prin'-'Ql'-' O)L.lU..UJ.l.l ':>U.1.1."'"1"""1..1.'"''''.1.''''''''''''u."" ""--'-' - . -" .. ~- --- ..

Tatal Enid i-a .raspuns jiiceiNinsikilla:"Fie ca divinu/ Utu in cer sa se duca.o racheta cu el sa ia la «santi/» sau

$i din ina/firni s-o trirnita pe Pamant...$i din izvorul apelor Pamantului,EI sa scoata apa dinparnant. ..

Page 120: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

'238 / Zecharia Sitchin"___n_ h .__._

Astfel instruit, Utu/Shamash a dus la indeplinire planul:

Utu s-a urcat /a ceruri,

Cu 0 racheta de sanu-i /egata,Din inaltimi spre Pamant a trimis-o...Din ina/timi/e ceru/ui a trimis-o.

Prin pietre/e de crista/ e/ scoate apa,Din izvoru/ ape/or Pamantu/uiE/ scoate apa din pamant.

Putea striibate0 racheta.din cer pamantul ~iscoate la ivealaapa potabila? Anticipand scepticismul cititorului, scribul afirmain inclieiere: ,,~i cu adevarat, a~a a fost." Miracolul a dat roade:THmuna devenit 0 tara "cu recolte bogate pe campuri ~ihamba-re plinecu grane", iar Tilrriuna devenit "port cu vase ~i cu ma-rinari".

Paralelele dintre Tilmun ~iSinai sunt duble: mai inta"i,exis-tenta rezervorului subteran, al doilea, prezenta,lui Utu/Shamash(comandantul spatioportului) in apropiere.

De asemenea, in peninsula Sinai se gasesc toate produselepentru care Tilmun era renumit.

Tilmun era sursa pentru pietrele pretioase de tipullapis la-zuli, foarte apreciate de sumerieni. Este un fapt stabilit ca farao-nii egipteni obtineau pietrele de turcoaz ~i malachit din Sinai.Prima zona de extractie a turcoazului este numitii astiizi WadiMagharah - Wadiul Pe~terilor. Acolo fusesera sapate tuneluri inIIUlIUIJIC WUUI-UIUI.I"I.}lUI, ""una U~ ~A}l&Va.a&'" ,,-a allu a-ull

loc numit astazi Serabit-el-Khadim. Inscriptii egiptene datanddin a treia dinastie (2700-2600 LCh.) au fost descoperite laWadi Magharah, confirmandu-se astfel ca egiptenii ocupaseriiminele ~iaveau acolo gamizoane permanente.

Descoperirile arheologice, precum ~i reprezentiirile mcutede faraoni ale "nomazilor asiatici" capturati (Fig. 106), i-au con-vins pe savanti ca la inceput egiptenii au atacat minele operatede a1tii.'Intr-adevar, numele egiptean pentru turcoaz, majka-t

!!t!l!!~~P..1J!.E.~,. !.J...3~

-I

Fig.106

(dupa care au nurnit Sinaiul "Tara Mafkat"), se trage din verbulsemitic insemnand "a extrage". Aceste zone minere erau in do-meniul zeitei Hathor, care era cunoscutii atat sub numele "Regi-na Sinaiului" ~i"Regina Mafkatului". 0 mare zeitAa vremurilor .

, de demult, una .din primele zeite egiptene, ea a fost poreclita deei "Vaca"~i era reprezentata purtand coame (Vezi fig. 7 ~i 106).Numele ei Hat-Hor, scris hieroglific ca un ~oim in interiorul unuichenar ~, a fost interpretat de savanti ca insemnand "Casa luiHorus" (Horus fiind reprezentat ca un ~oim). Insa literal ins em-na "cas a ~oimului", ceea ce confirma concluZia noastra referi-toare la locatia ~i functiile Tarii Rachetelor.

Conform Encyclopaedia Britannica, "turcoazul era obtinutdin Peninsula Sinai inainte de mileniul al patrulea LCh. in una

, din primele operatiuni miniere de mare importantii".La vremeaaceea, civilizatia sumeriana era de-abia la inceputurile sale, iar:-~ ~~n n:i:-t<>nnll n'I"; ..r" ..1.. ""tpnt"t l1n milp.nill. r.ine ar fi

putut organiza atunci activitati1eminiere? Egiptenii spun ca este '

Toth, zeul ~tiintelor.Prin aceasta, ~i prin desemnarea Sinaiului :zeitei Hathor,.

egiptenii imitau traditiile sumeriene. Conform' acestora, zeulcare a organizat operatiunile miniere ale zeilor a fost EnId, zeulcuno~tintelor,iar Tilmun a fost oferit, din vremurile de dinaintede Potop, lui Ninhursag, sora lui EnId ~i EnliL In tinerete, ea afost 0 mare frumusete, fiind ~i medicul ~ef al anunnakilor. Insa

Page 121: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

240 I Zecharia Sitchin

.,A

Fig, /07

la batranete fusese poreclitii "Vaca" ~i, ca zeita a ~unnalilor, erareprezentatii cu coarne de vaca (Fig 107).

Sinaiul era 0 sursa majora ~i pentru cupru, iar egiptenii sebazau in special pe expeditii de jaf pentru a-I obtine. Pentru aface asta, trebuia sa intre mai adanc in peninsula. Un faraon din

. dinastia a douasprezecea (epoca, lui Abraham) ne-a lasat acestcomentariu asupra actiunilor sale: "Am ajuns la frontierele tariistriiine cu picioarele mele, umbland prin vai necunoscute, amajuns la capatullucrurilor cunoscute." Se liiuda,ca nu a pierdutun singur om in aceasta actiune.

Explorarile rncute in peninsula de catre savantii israelieniau scos la ivealii dovezi imbatabile a faptului ca "in vremeain-ceputurilor regatului egiptean, in mileniul trei i.Ch.,Sinaiul eraocupat de,triburi care prelucrau cuprul ~i triburi de mineri, careau rezistat penetrarii egiptene in teritoriile lor (Beno Rothen-berg, Sinai,Explorations 1967-1972). "Se poate considera ca aexistat 0 dezvoltare metalurgica deosebita... Erau mine de,cu-__. ..L_' ___= "-: ~. _~ 1 ~.~ I

;:;.-';;'':'~-_':'-'T--,- ;-- -- r - __""'A_"'_'"__ v.....

intindeau de la Partile vestice ale sudului peninsulei pana larasarit la Elat in capul Golfului Aqaba."

Elat, cunoscut in vremurile Vechiului Testament sub nu-

mele de Etzion-Gaber, era intr-adevar "Pittsburgul (Galatiul)Lumii Antice". Cu cca. douiizeci de ani in unna, Nelson Gluecka descop~rit la Timna, la nord de Elat, minele de cupru aleregelui Solomon. Minereurile erau duse la Etzion-Gaber, undeerau topite ~i rafinate ,,,intr-unuldincele mai mari, poate cbiar

1~.

~I

~--.

T1Y!E!£,§P':.£!..Eer12~,

,\

'.f;

cel":lai'mare, centre metalurgice" din antichitate (Rivers in theDesert).

Descoperirile arheologice confirmii inca 0 data textele bi-bike ~imesopotamiene. Esarhaddon, regele J\siriei, se lauda cii"Iui Qaniiyah, regele Tilmunului, i-am impus tribut". Qenifiisunt mentionati in VechiulTestament ca locuitori ai sudului Si-naiului, iar numele lor inseamna liter~1"fiet:ar,metalurg". Tribulcaruia i s-a alaturat Moise dnd a fugit din Egipt in Sinai era celal qenitilor. R.J'-Forbes (FheEvolution-of the Smith) a indicat catermenul biblic Qain (smith, "fierar'~) se tiage din sumerianulKIN (",prelucrator").

Faraonul Ramses al III-lea, care a domnitin secolul unna-

tor Exodului, a consemnat invaziape care a rncut-o in tara,aces-tor fierari cu centrulla Timna-Elat:

..,

Am distrus poporullui Seir, din, triburiIe Shasu. Am

sfiiramat corturile lor, averea..precum ~i toa~e vitele, fiirii '

numiir. Au fost pu~i in lan/uri ~i i-am adus in Egipt imdei-am dat zeiIor, ca sc/avi in temple.

Mf-amtrimis oamenii in Tara Veche, la minele .de

alamii care sunt acolo. CoriibiiIe i-aupurtat intr-acolo peunii, iar allii au mers pe spinarea miigariIor. Nu s-a mai

auzit de 'asta, de cand a inceput domnia faraoniIor. .

Au giisit minele p/ine de alamii. Toatii a fost urcatiiin galere. Au fost trimise in Egipt ~i au ajuns cu bine. Au

fost fiicute griimadii in fa/a palatului, 0 sutii de mii de /in-

goun. ~l Slraluceau ca aurul.Am chemat tot poporulsii Ie vadii, ca pe 0 minune.

"

Zeii it pedepsisera pe Enkidu sa-~ipetreaca testul zilelor inminele din Tilmun. A~a a conceput Gilgamesh planul dea lua 0"barca de Egipt" !lide a pleca impreuna - fiindca "Tara Mine-lor" !li"Tara Rachetelor" se aflau in aceea!liregiune. Identifica-rea noastra se potrive!lte.

Page 122: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

242 / Zecharia Sitchin

Inainte de a continua cu reconstituirea evenimentelor istorice

~i preistorice, este important sa subliniem concluzia noastrli ca .Tilmun era numele sumerian pentro Sinaj. Pana de curiind, spe-ciali~tii nu erau d~ acord cu aceasta idee, de aceea trebuie sa ana-lizam opiniile contrare ~i sa aratam de ce sunt gre~ite.

o teorie, ai cicei primi avocati au fost P.B. Cornwall (On the

Location of Tilmun)., ideritifica Tilmunul (uneori transcris ,,Dil-mun") cu insula Bahrein din Golful Persico Ea se sprijina maiales pe 0 inscriptie a lui Sargon II al Asiriei, in care mentioneazaprintre cei care-i plateau tribut pe "Uperi, regele Dilmunului", alcarui palat este ca un pe~te, la treizeci ~i doua ore duble departa-re, in mijlocul oceanului din care mare soarele". Prin aceasta de-claratie se intelege ca THmunul este 0 ~sula, iar savantii caresustin aceasta teorie identifica "oceanul diit care rasare soarele cuGolfulPersic".~i au gasitca solutieBahrein.

Exista diteva scapari insa. Mai intfti,se putea foarte bine canumai capitala Tilmunului sa fi fO,stsituata pe 0 insula. Textelefac distinctia intre ora~ulTilmun ~itara Tilmun. In al doilea rand,multe texte asiriene descriu ora~e ca fiind "in mijlocul marii"de~ieste vorba de ora~ede coasta sau situate pe promontorii (depilda Arvad pe coasta Mediteranei). Apoi, daca este vorba de"oceanul de unde disare.soarele", nu s~potrive~tecu Golful Per-sic, care se afla in sud, n':lin est. In plus, Bahreinul se afla multprea aproape de Mesopotamia, doar 300 de mile, ca sa fie vorbade 32 ore duble de mers pe mare. In ~aseore de navigat; chiar ~iagale, se poate acoperi 0 distanta mult mai mare.

o alta problema a identificarii Tilmunului cu Bahreinul 0constituie produsele pentru care era renwmt Tilmunul. Cb1ar~lin zilele lui Gilgamesh, nu tot Tilmunul era zona interzisa. Exis-ta 0 zona in care erau osanditi oamenii la munca silnica, pentroextragerea cuprului ~ipie.ti-elorpretioase. Asociat de multa vre-me cu Sumerul, Tilmunul ii fumiza lemn de esente rare. Dinagricultura, el fumiza lumii antice ceapa ~icurmale.

Bahreinnu avea nimic din toate acestea, cu exceptia unorcurmale. Pentro aeluda problema, adeptii teoriei au dezvoltat un

Tlijite spre cer / 243

iT

l

~t.PIA~ ~0

Fig.J08

raspuns complex. Geoffrey Bibby (Lookingfor Dilmun) ~i altiiau sugerat ca Bahrein era un centro portuar. Produsele veneaudin alta parte.wa navele care aduceau aceste produse nu luautotdeauna drumul Sumerului. Se opreau ~i desciircau marfurilein Bahrein, de unde faimo~iinegustori sumerieni Ie preluau ~iIe.aduceau in Sumer. Din aceasta cauza, spuneau scribii, ca produ-sele veneau din "Dilmun", adica Bahrein: '

. Insa de ce navelecare strabateaudistanteuri~e nu maitaceau... cativa pa~i, pana in Mesopotamia ~i desciircau in Bah,.rein 0 marta ce trebuia sa ajunga in Sumer? In plus, aceasta teorieeste in contradictie cu alte afirmatii ale regilor sumerieni care ci-

tau corabiiledin Tilmun, alaturi de cele din alte tan, ca venind in ,

porturile lor. Ur-Nanshe, un rege din Lagash ce a domnit la doua

sute de ani dupa ce Gilgamesh a fost rege in Uruk, sustinea ca,,mandrele corabii din Tilmun... imi aduc tribut lemn". Recu-

noa~tem numele Tilmun in inscriptie (Fig. 108) dupa pictogramapentro ,,racheta". Sargon, primul conducator al Akadului, se lau-da ca "in portul Akadului vin multe corabii din Meluha, corabiidin Magan. ~i corabii d41 Tilmun".

, In mod clar, corabiile aduceau produsele din Tilmun directin Mesopotamia, a~ cum economicul ~i logica 0 dicteaza. Deasemenea, textele antice vorbesc despre exporturile sumerie~e;n ,..;1 n :_;.,..-: : t ..1 ___ .L ____" f ....

. .., , .I. -- ":r--- -- - .-,branza ~i alte produse din Lagash catre Tilmun (cca. 2500 tCh.),nu se mentioneaza insa alte transporturi catre vreo insula.

Unul dintre oponentii de fiunte ai teoriei este Samuel N.

Kramer (Dilmun, " The Land of Living ") care sublinia faptul catextele mesopotamiene vorbesc despre el ca despre un "tinut de-pactat", care putea fi atins nu tara marl riscuri ~i primejdii. Deasemenea, el acorda 0 mare importanta faptului ca textele pla-seaza Tilmun in aprop~erea a doua cursuri de apa, ~i nu in apro-

Page 123: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

244 / Zecharia Sitchin- ---

pierea sau chiar in mijlocul unui singur ocean. Textele acadienespun di Tilmun se afla inapi narati - "Ia gura a doua ape curga-toare".

Ghidat de 0 altiideclaratie, care spunea ca Tilmun era locul"de unde rasare soarele", Kramer conchide mai intai ca Tilmunnu este 0 insula, ~ial doilea, ca trebuie localizat undeva la est deSumer. Cautand spre est un loc care sa se potriveasca descrierii,el vine cu ideea unui punet la intersectia Golfului Persic cuOceanul Indian. Sugestia sa este Baluchistan sau undeva pevalea fluviului Indus. .

Ezitarea lui Kramer provine din faptul ca listele geograficesumeriene nu listeaza Tilmunul in apropiere de astfel de tiirirasaritene ca Elam ~iAratta. in schimb, ei pun laolalta tarile in-rudite Meluhha (NubialEtiopia),Magan (Egipt) ~iTIlmun.Apro-pierea dintre Tilmun ~iEgipt este atestatii in povestea "Enki ~iNinhursag", unde numirea lui Nintulla ca "Domn in Magan" ~i'a lui Enshag ca "Domn pe~te Tilmun" capata aprobarea celordoi. Este de asemenea evident din remarcabilul text, scris ca 0autobiografie a lui Enki, in' care sunt intati~ate' activitatile dedupa Potop. Din nou, Tilmun este listat ~napropiere de Magan~i Meluhha:

TariIe Magan ~i TIlmunsl? uita la mine,

Eu. Enk;': trag barca TIlmun la coasta,

incarc barca Magan pana la cer.reseu:u: uurt:' Utt::lYlt::tU,,,,t::t

Duc aur ~i argint.

in ceea ce prive~te apropierea Tilmunului de Egipt, lucruri-

Ie par clare, insa ce ne' facem cu afirmatia ca "ca s<:>arelerasaredin Tilmun"?

Raspunsul este foarte simplu: aceasta afirmatie nu exista.Textele nu spun "acolo unde rasare soarele", ci "unde Shamashurea ". Tilmun nu se afla deloc in est, ci era locul de unde UtulSha-

rTf!p-u:~cer /245

mash (zeul al carui $imbolera soarele, nu So~le ~i) wca lacer cu rachetasa. CuvinteleepopeiiluiGilgameshsuntfoarte clare:

La muntele lui Mashu a sosit.$i ziua s-a uitat /a Shem-uri

Cum pleaca # cum vin...

Oamenii rachete/or vegheazii poarta...Pe Shamash i/ apiiraCum, e/ urea ~i coboara.

Acolo era, intr-adeviir, locul un~ fusese dus Ziusudra:

in Tara Riispantieiin muntosu/ TI/":'u;,Locul unde Shem-urile urea

L-au pus sa ~ada..

.

Aici - fiindu-i refuzatiipermisiunea de a wca inar-unShem~icaumnd apoi numai sa vorbeasea cu Ziusudra - a ~it Gilga-mesh pe muntele Mashu diDTilmun - Muntele lui Moise, dinpeninsula Sinai.

Botani~tiimoderni au fost uiniiti de varietatea Rorei penin-sulei, gasind mai bine .de0 mie de specii de plante, molte dintreele unice. Acolo unde exista apa - in oaze, sub suprafilta dunelorde pe coasta sau in albiile wadi-urilor - copacii !jiarbu!jtiicrescintr-un mod impresionant, adapmndu-se perfect la condipile cli-. t ~..1 _ ___~__ _1_ C"I:__:..1..':

- 1'---- -0----Partile nord~tice sunt cele care au constituit sursa cepelor

atat de -vestite. Numele dat de noi acestei specii,' sea/lion, poartiiin el pe cel al portului de unde era livratiiin Europa:Asea/on. pecoasta Mediteranei. '

Unul din copacii adaptati celmai bine situatiei este acacia,car~ ~i-a acomodat rata mariti a transpiratiei crescind numai inalbiile wadi-urilor.Profitand de umezeala de acolo, el poate triiizece ani tara 0 picatura de apa. Es~ un copac al ciirui lemn era

Page 124: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

--"-"_. --

246 / Zecharia Sitchin Trepte spre cer / 2,!Z

,ea, Ezechiel era bine familiarizat cu aceasta temii decorativii din

reprezentiirile mesopotamiene (Fig. 109).

Aliituri de discul inaripat (emblema celei de-a douiisprezeceaplanete), simbolul cu cea mai mare ocurenta era cel al Pomu/ui

viet;;. In Der A/te Orient, Felix von Luschau a spus, inca din 1912,

despre capitelurile coloanelor ionice (Fig. 110a), precum ~i desprecele egiptene (Fig. 1-1Ob)cii erau de fapt stiliiari ale Pomului vietiiin fonna unui curmal (Fig. 119c) ~i confirma 0 sugestie anterioaraconfonn ciireia PomUt viepi ar fi fost 0 specie deosebitii a curma-

, lului. Tema curmaluhJi ca Porn al vietii a fost preluatii ~ide musul-mani, putfutd fi observatii in moscheile din Egipt (Fig. 110d).

Multe studii importante, cum ar fi De Boom des Levens en

Schrift en Historie, de Henrik Bergema ~i The King and the Treeof Life in Ancient Near Eastern Re/igi~n deWidegrenm au aratatcii ideea ca unastfel de copac cre~te in laca~ul zeilor s-a raspan-dit din Orientul Apropiat in intregul Orient, fiind 0 tema a tutu-ror religiilor. .

. Sursa acestor reprezentari~i credinte erau consemnarilesumeriene despre Taramul Viilor:

------

foarte pretuit.in an.tichitate.Confonn Vechiului Testament, dinel a fost construitii arca lui Noe, precum ~i;lite componente aleTabemacolului. Regii sumerieni it importau pentru decorareatemplelor. ..' . .

Un alt copac onIniprezent in Sinai este tamariscul- copacde marimea unui arbust care marcheaza cursul wadi-urilor, radii.cinile lui patrunzand adanc in pamant pentru a gasi apa, putandsupravietui chiar ~icu apa siiratiisau salcie. .

Totu~i, copacul prin definitie al Tilmunului antic eracurmalul. ~i acum este cel mai important copac din punct de ve-dere economic. Neavand nevoie de vreo atentie deosebitii; elofera beduinilor fructele sale, ciimilelorie fumizeazii ramuriie ~ifrunzele, trunchiul este folosit pentru constructii ~ifoc, nimurilepentru acoperi~uri,fibrele pentni franghii.

~tim din scrierile antice eii era exportat din plin. Curmaleleerau atat de mari ~igustoase incat faceau parte din meniul zilnical zeilor dirt Uruk (ora~ullui Gilgamesh), unde se specifica: "Infiecare zi a anului, pentru cele patru mese ziIriice,trebuie oferitezeilor 108 masuri de curmale de rand ~i curmale din Tara Til-mun..." Cel mai apropiat ~iantic ora~era lerihon, al ciiruiepitetbiblic era "Ora~ulcurmalelor".

Cunnalul a fost adoptat .destulde devreme ca simbol reli-gios in Orientul Apropiat. Psalmistul biblic promite ca dreptcredinciosul "caun curmal va inflori". Profetul Ezechiel, in vi-ziunea Templului din lerusalim reconstruit, I-a viizut decorat cu,;heruvimi ~icurmali, ~i fiecare heruvim era intre doi curmali ~ifiecare curmal era intre doi heruvimi". Aflandu-se la v'remeaIt:Spt:l:LlV<1 pHIllIt: t:AII<1I.ll<1UU~ll:U IOf\<1 ue oaOllomem am JUoe-

1i/mun,

Unde baba spune "nu sunt biitranii ",Unde mo~u/ spune "nu sunt biitran ".

Sumerienii, mae~tri ai jocurilor de cuvinte, numeau TaraRachetelor TILMUN; tennenul putea sa insemne ~i "tara vii-lor" fiintl('l:~ TIT tn!:1liInC!P~mn~ ~1 "i~t~" Dnrnnl ",;.4:11I,,;;_.-& :_ ...n

..

.. .

meriana GISH.TIL; de asemenea, GISH inseamna ~i obiect creat

de mana omului,astfelca GISH.TILputea sa mai insemne ~i"Vehicululvietii"- 0 racheta. .

~i in acta, deseori intiilnim reprezentati doi "vulturi" salu-tfutd0 racheta,nu un curmal(Fig.60). .

Legaturile devin ~i mai stranse, daca observam ca in artagreaca omphalosul era asociat cu un curmal. Intr-o reprezentarea oracolului de la Delphi putem vedea 0 replica a omphalosuluiFig.109..

Page 125: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

- --.."'"-~..IIII ~- ~

248 / Zecbaria Sitchin

, :~:::::::~:', -~:::::::~"'-,,' ~-

\\;~~)' .:~-" :-~)-r/- -'-, ,

~71Ij;,r\1'>a

b. dc

Fig. 110

plasati in fata templului, in apropiere de un cunnal (Fig: III).Cum un astfel de copac nu cre~e in Grecia (savantii ~red ca),este vorba de unul artificial din bronz. Asocierea oinphalosuluicu cunnaIuI ern probabil un simbolism de baZii,'fiindca' acestereprezentari se repeti ~i in cazul celorlalte oracole grece~ti.

Mai devrem.eam.aritat ci omphalosul servea drept legatura, intre greci, egipteni, nubieni, canaaniti~i Dual.,Acum, am aratatci aceasti "piatri a splendorilor" ern legatiide cunnal- copaculpun VWUI.

intr-adevar, textele smneriene ce insotesc reprezentari aleheruvim.iloriocIud unnitoarele iocantatii:

Copacul maroniu allu; EnIci il fin in mana,Copacul CilTf!'spune numiiratoarea, marea arma a

cerului. '

Ilfininmiinii.Cunnalul, 11Ul1'elecopac aloracolelor; if fin in mana.

~

Treptespre cer /249

Fig. I/J

Oreprezentare mesopotamiana infii~ un zeu cefine inmana un astfel de copac (Fig. 112). EI oferi Pomul vietii unuirege in locul nurnit ,,Patru zei". Am int3lnitdeja acest loe in tex-tele egiptene: erau cei patriJ zei ai celor patru puncte cardinale,aflati UingaScara spre cer din Dual. Am viizut, de asemenea, ~ica Scara spre cer sumeriana era asociati cu un cunnaI (Fig.-72). ,

Astfel incat nu maiavem nici un dubiu ci tinta ciutirilorNemuririi din antichitate ern un spatioport, aflat undeva in pen-insula Sinai.

Fig.1~2

Page 126: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

XI

MUNTELE STRANIU

Undeva ~ peninsula Sinai, nefilimiii~i infiintasera spatio-porml postdiluvial. Undeva in peninsula Sinai, muritorii - diti-va ale~inumai, cu binecuvantarea zeilor - se puteau apropia deun anumit munte. Acolo, "tnapoi", i-a spus un paznic om-pasarelui Alexandru, "fiindca pamantul pe care calci e numai al Dom-nului". Acolo, "Nu te apropia!" i-a ordonat Durnnezeu lui Moi-se, "fiindca pamantul pe care calci e stant". Acolo, oameni-~oimI-au atacat pe Gilgamesh cu razeIe lor, pentru a-~i da seama canu era in intregime muritor.

Sumerienii numesc acest munte al intalnirilor MunteleMA.SHU, muntele corabiei supreme. Pove~tiledespre Alexan-dru it numesc Muntele Mushas - Muntele lui Moise. Identitatea

naturii ~i functiilor, cuplata cu numele identic, sugereaza ca intoate cazurile este vorba de acela~ipunct geografic. Se pare caraspunsulla intrebarea "care munte este?" devine foarte simplu:nu este mootele Exodului, Muntele "Sinai", marcat in mod clarpe hiirtile peninsulei, cel mai inalt varf dintr-un masiv de granitaflat in sudul Sinaiului?

. -- - . 1 ...~_~___~!...JAVUUlUI.1.1.l,io...}I..""'..,..'" v - --- -- -- - _..:..-

~i trei de secole prin sarbiitoarea Pa~telui evreiesc. Insernnarilereligioase ~iistorice ale evreilor sunt pline de referinte la Exod,caIatoria prin pustiu ~iajungerea ,laMuntele Sinai. Oamenilor Iise aduce aminte de fiecare data de teofanie, cand intregul poporal lui Israel I-a vazut pe Dumnezeu pe mootele sacru. Cu toateacestea, locatia muntelui este minimalizata, nefiicandu-senici 0incercare de a se plasa acolo un laca~de cult. In Biblie nu existanici 0 incercare de intoarcere la locul aparitiei, cu 0 singura ex-

Treptespre cer / 251

cePtie: profetul Ilie. La cca. patru secole dupa Exod, el s-a salvatomorand ni~te preop aizeului Ba'al pe muntele Carmel. Indrep-tandu-se spre muntele din Sinai, s~a ratiicit in de~ert. Un Inger atDornnului I-a readus I-a viata'~i I-a pus intr-o pe~tera a muntelui.

Astazi, se pare, nu este nevoie de ajutorul ingerilor pentru .

a ajunge pe' muntele Sinai. Pelerinii modemi, a~a,cum au flicutaltii secole de-a randul, vin la manastirea Sf. Katarina(Fig.113),numita astfel dupa martira Katarina din Egipt, al earui trupa fost adus de ingeri pe varful care Ii pow numele. Dupa odih-na de noapte, pelerinii incep ~aurc,eGebel Mussa ("Muntele luiMo~se"in arab!). Varful sudic al unui masiv ce se'intinde pe doikilometri in sudul manastirii este considerat "traditionalul"Munte Sinai cu care soot asociate teofania ~i acordarea Legii(Fig. 1l4).

Urcarea varfului este destul de dificila, insernnand 0 ascen-.siune de cca. 2500 de picioare. 0 cale 0 reprezintii cele 4000 detrepte sapate de calugari in munte. 0 alta, mai u~oara, dar mailunga cu cateva ore, incepe in valea dintre masiv ~iun munte dinapropiere numit dupa Jethro, socrul lui Moise, ~i urea gradatpana cand ajunge la ultimele 750 d~ trepte ale primului drum. Inacea inters~ctie s-a intalnit Ilie cu Dornnul.

o capela cre~tina ~i un altar musulman, amandoua mici ~iconstruite modest, marcheaza locul unde i-au fost date lui MoiseTablitele Legii. 0 pe~tera din apropiere reprezintii "crapatuIilstancii" unde I-a pus Durnnezeupe Moise cand a trecut pe langael. Un put aflat pe drumul ce coboara muntele'este consideratlocul unde Moise a adapat turmele socrului sau. Fiecare eveni-1.1..\.011..&"1.""6""U""" 8."" u _u _u -- --"-0-"-- --------pe Gebel Mussa.

Din varful'lui Gebel Mussa se pot vedea celelalte varfuri.ale inasivului din care face parte. In mod surprinzator. este maimic decat multi dintre vecinii sai!

Intr-adeviir,in sprijinullegendei Sf. Katarina, calugarii aupus un sernn in manastire pe care este scris:

Page 127: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

252 I Zecbaria Sitcbin

Fig. 113

Fig. 114

AltitudineMuntele lui Moise

Muntele Sf Katarina

5012 picioare7560 picioare8576 picioare

Dacii suntem co~i astfel cii Muntele Sf. Katarina esteintr-adevir eel mai in3lt - de fapt. eel mai inalt din toata penin-sula - ~i deci ales in mod corect de ingeri pentru a ascundetrupul sfiotei, credinciosul nu pbate fi dedit dezamagit ca - in

~.'~.

Fig.115

ciuda credintelor vechi - Dumnezeu nu a dus pe CojJiii lui Israelpentru a Ii se arata ~i a Ie acorda Legea pe eel mai inalt munte.

Gre~ise Domnul muntele?

In 1809, savantul elvetian Johann Ludwig 'Burckhardt asosit in Orientul AprQpiat in numele Asociatiei britanice pentrunmmnv::Irp::Inp~~nnp.ririi niirtilnr intp.rin:lrp.:lIp.Africii. Shloiino

obiceiurile arabe ~i musulmane, ~i-a pus. pe cap turban, s-a im-.bracat ca un arab ~i ~i-a schimbat 'numele in Ibrahim Ibn Abd

Allah - Avram fiul servitorului lui Alah. A reu~it astfel sa cala-toreasca incolo ~i-ncoaee in zonele interzise necredineio~ilor,deseoperind templele egiptene de la Abu Simbel ~i ora~ul naba-tean de la Petra, in Transiordania.

Pe 15 aprilie 1816, el a pornit intr-o ealatorie eu eamila dinSuez, la eapul Golfului Suez. Tinta lui era sa refacadnWlUl Exo-

Page 128: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

254 / Zecharia Sitchin

dului biblic ~i astfel sa stabileasca identitatea corecta a munteluiSinai. Uimand ruta pe care caIatorisem israelitii, a mers spre'sud

pe coasta vestica a peninsulei. AcolQ, muntii incep earn de lazece-douazeci de mile de coasta, creand o zona costala de~erti-

ca, taiata ici-colo de wadi-uri ~i cateva izvoare cu apa terma1a,

printre care unul elJl foarte vizitat de faraonii egipteni., In drumulsau,Burckhardtnotageografia,topografia~idis-tantele. A comparat conditiile ~inumele locurilor cu descrierile~i numele din Biblie. La capatul platourilor, natura a plasat 0centum de nisip, care separa platoul de centura nubiana, servindca 0 cale de traversare a peninsulei. Acolo Burckhardt a pomit

spre interior ~idupa 0 vreme a luat-o spre zona granitica, ajun-gand la manastirea Sf. Katarina dinspre nord (~a cum se face,astazi prin rutele aeriene).

, Unele din observatiilesale sunt de un deosebit interes.Zona produce curmale excelente. Calugarii trimit cutii mari catribut sultanului la Constantinopol. imprietenindu-se cu beduiniidin zona, ace~tiaI-au invitat la sarbatoarea Sf. Gheorghe, pe careei it numesc "El Khidher" - "ve~nictanarul"! '

Burckhardt a urcat pe muntii Mussa ~iKatarina ~ia cerce-tat zona cu atentie. A fost fascinat in special de muntele UmmShumar - cu numai 180 picioare mai mic decat muntele Sf.Katarina - aflat oarecum spre sud-vest de grupul Mussa-Kata-rina. De la departare, varful sau straIuce~tein soare "cu cea maistmlucitoare culoare alba", datorita unor particule de mica dinrocile de granit, "formand un contrast uluitor cu r~~ulgranitu-lUlU OlD P,U\IlIJ JV4;)~ ~~~m}'."~ :"~' y:.:..~_:__ ;: ;~~~___I_":._.Mdeosebita ca ofem 0 viziune netulburata a Golfului Suez ("el-Torse vedea cu claritate") ~i a Golfului Aqaba (Golful Elat). In in-scrisurile manastirii, Burckhardt a descoperit ca Umm-Shamar afost principalul' laca~ monastic. in secolul cincisprezece, "peacolo treceau caravanele de magari catre el-Tor, fiindca este celmai scurt drum catre port".

La intoarcere, a luat-oprin Wadi Feiran ~ioazele sale - celemai maridin Sinai.Acolounde wadi-ullasa in urmamuntii~i

Trepte spre cer / 255

"

11

ajunge la ~ia costala, Burckhardt a urcat pe un munte ce seridica la 6800 de picioare inaltime - Muntele Serbal, unul dintrecele mai inalte din peninsula. Acolo a gasit urine de peh~rini~inumeroase inscriptii. Alte cercetari au aratat ca principalul cen-tro monastic din Sinai a fost la Wadi Feiran, HingaSerbal- ~inula Sf. Katarina.

Cand elvetianul ~i-apublicat descoperirile (Travels in Syriaand the Holy La'nd),concluziile sale au ~ocatamt lumea ~tiinti-fica, cat ~ipe cea teologica. Adevaratul munte Sinai nu era mun-tele Mussa, ci muntele Serbal!

Inspirat de scrierile hii Burckhardt, contele francez Leonde Laborde a venit.in Sinai in 1826 ~i 1828.Principala sa con-tributie la cunoa~tereazonei au fost extraordinarele haqi ~i de-sene. El a fost urmat in 1839 de artistul scotian David Roberts.Desenele sale deosebite, in care imbina acuratetea detaliului cusclipiri ale imaginatiei, au fiicut mare valva intr-o epoca ce nucunoscuse inca fotografia. '

Urmatoarea calatorie i.n)portantain zona a fost fiicuta deamericanul Edward Robinson, impreuna cu Eli Smith. La fel caBurckhardt, ei au plecat din Suez pe spinarea camilelor, inarmaticu cartea acestuia ~i haqile lui Laborde. A (ost nevoie de trei-sprezece zile de primavara pentru a ajunge la Sf. Katarina. Aco-10,Robinson a analizat cu atentie legendele calugarilor. A aflatastfel ca la Feiran s-a aflat intr-adevar un centru monastic supe-rior condus uneori chiar de un episcop, caruia manastirea Sf.Katarina ~ialte a~ezarimonastice din zona ii erau subordonate.Uln oocumenLt~ ~n puve:SUIl a aual \;a IIlWI\1I IVlU;);)4 'jII &.cual ma

nu au avut vreo importanta in primele secole cre~tine ~i ca su-prematia manastirii a aparut de-abia in secolul ~aptesprezece,cand celelalte comunitati monastice, nefortificate, au cazut pra-da invadatorilor.Cercetand traditiile arabe; a aflat ca numele bi-blice "Sinai" ~i ,,Horeb" erau complet necunoscute localnicilor,ele fiind aplicate de calugari. .'

Sa fi avut dreptate ,Burckhardt? Robinson (Biblical Re-searches in Palestine,Mount Sinai and Arabia Petraea) a desco-

,.'

Page 129: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

-:-: ::--:~ ~ ~ I~ _ 811 I

256 I Zecharia Sitchin- -.-

perit 0 serie de probleme legate de ruta propUs3de Burckhardtca fiind urmata de.israeliti ~i astfel s-a abtinut sa sustina teoria'acestuia. '

Posibilitatea ca traditia inradacinata ce identifica MunteleSinai cu muntele Musa sa fi fost incorecta a constituit 0 provo-care caceia egiptologul ~i fondatorul arheologiei ~tiintificeKarlRichard Lepsius nu putea sa-i reziste. EI a traversat Golful Suezcu vaporul, ajungand la el-Tor ("Tauml"), ora~ulport ce consti-,tuia punctul de plecare al pelermilor cre~tini catre Sf. Katarina,inainte ca musulmanii sa-I cucereasca ~i sa-I foloseasca dreptprincipala oprire ~ipunct de decontaminare in drumul spre Mec-ca. in apropiere se afla muntele Umm-Shumar,pe care, din candin cand, Lepsius I-a analizat in calitate de "candidat" alaturi deMussa ~iSerbal. Oar dupa 0 cercetare atenta s-aconcentrat asu-pra problemei la ordinea zilei: Mussa sau Serbal? '

Oescoperirile sale au fost publicate in Discoveries inEgypt, Ethiopia and the Peninsula of Sinai 1842-1845 ~iLettersfrom Egypt, Ethiopia and Sinai, ultima incluzand (in traduceredin germana) textul integral al raportului catre; regele Persiei,sub patronajul caruia calatorise. Lepsius a ridicat obiectii in ceprive~temuntele Mussa aproape imediat ce a ajuns in zona: "Oe- ,partarea acestei zone, distanta' fata de principalele drumuri dinzona ~i pozitia sa deosebita it fac perfect pentnl hermiti, insatocmai de aceea este inacceptabil pentru aglomerari umane."Era sigur ca sutele de mii de israeliti n-ar fi avut cum sa supra-,:::-':_M:: :''' nntplpMm:AAne intreaga perioada a ~ederiiacolo(aproape un an). Traditiile monastice datau din seCOlUl~ase, amai stabilit el, a~aincat nu era deloc'candidatul potrivit.

Muntele Sinai, a subliniat el, se afla intr-o campie de~ertica. '

in scripturi mai era numit ~i muntele Horeb (al uscaciunii).Mussa era in mijlocul unui lant muntos. Pe de alta parte, zona decoasta din jurul muntelui Serbal se potrivea mai bine - suficientde .IargapentIlJa permite intregului popor israelit sa urmareascateofania. lar valea wadi-ului Feiran el1lsingura ce-i putea hranipe to,i, dimpreuna cu animalele lor.Mai mult, numai prezenta in

Trepte s~~ ceT;! 2~.?

i.;

aceasta zona ar fi justificat atacul amalekitilor (la Rephidim, inapropiere de Muntele Sinai). in zona muntelui ~ussa nu se aflanici un teren fertil care sa merite razboiu1.Moise a ajuns primadata pe munte in cautare de pii~unipentru turmele sale; Ie putea

gasi la Feiran, nu pe,pustiul munte MU8sa.Oar daca nu muntele Mussa, de ce Serbal? Pe Uingaa~eza-

tea "corecta" la,Wadi Feiran, Lepsis a gasit ~i 0 serie de doveziconcrete. Oescriind muntelein culori vii, el a raportat ca a des-coperit in varfu" sau ,,0 rovina, inconjurata de cele cinci varfuriale muntelui Serbal, care a1catuiesc0 coroana". in mijlocul ro-vinei a gasit urmele unei vechi a~ezari.Acolo, sugereaza el, s-aa~etat "Slava lui,Dumnezeu", in fata ochilor poporului lui Israel(adunat pe campia din vest). Cat despre eroarea gasita de Robin-son in ruta propusa spre Serbal de Burckhardt - Lepsius a oferito altemativa care corecta problenpl.

Cand concluziile prestigiosului savant au fost publicate, eleau zguduit comunitatea ~tiintificade doua ori: mai intii el negaidentificarea muntelui Sinai cu muntele Mussa, votand pentruSerbal; in al doilea, el ata~a ruta Exodului, luata paoa atuncidrept buna. -

Oezbaterea care a urmat a durat mai bine de un sfet de se-

col ~i a produs discursuri pro ~i contra ale altor cercetatori, prin-

, tre care Charles Foster (The Historical Geography of Arabia;Israel iTJthe Wilderness) ~i William H. Bartett (Forty Days in theDesert on the Track of the israelites). Ace~tia au adaugat suges-

tii, confirman ~idubii. in 1868, guvemul britanic s-a alaturat Pa-~_:.:_- r~:,l" t;nn ~I\nrl trimitand 0 expeditie pe scara larga inSinai. Misiunea sa, pe langa opera geodezica ~lde canare. erd uca stabili, 0 data pentru totdeauna, ruta exodului ~i locatia munte-lui. Sinai. Grupul era condus de capitanii Charles W. Wilson ~iHenry Spencer Palmer din Corpul inginerilor regali. Includea peprofesorul Edward Henry Palmer, un cunoscut orientalist ~i ara-bist. Raportul oficial al expeditiei (Ornance Sl4Vey of the Penin-sula of Sinai) a fost largit separat de catre cei doi Palmer.

Page 130: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

, ~. ~ ., ""l!r--- _ 'i'_ _":'1 --- ;. __ _~..' ---'-~-' ;"';.' .

258 / Zecharia Sitchin---'-'-'--'--

Cercetatorii anteriori venisera in Sinai pentru perioadescurte, mai ales primavara. Expeditia Wilson-Palmer a plecatdin Suez pe II noiembrie 1868 ~i s-a intors in Egipt pe 24 apri-lie, 1869- ramanand in peninsula de la inceputul iemii pana inprimavara urmatoare. Astfel, una din primele descoperiri a fostca muntii din sud sunt foarte reci iama, iar zapada face tredito-rile impracticabile. Varfurile inalte, precum Mussa ~i Katarina,raman acoperite de zapada toata iama. Israelitii - care nu maiv.azuserazapada in Egipt - au ramas in aceasta zona 0 iama in-treaga. Cu toate acestea, in Biblie nu se face nici 0 mentiunedespre zapada ori macar despre frig.

In vreme ce capitanul Palmer (Sinai:Ancient Historyfromthe Monuments) a oferit date rezultate din descoperirile arheolo-gice (habitat, prezenta egipteana, inscriptii in primul alfabet cu-noscut), sarcina profesorului Palmer a fostsa traga concluziilegrupului referitor la ruta ~iI~'munte.

In ciuda unor dubii, grupul a r~fuzatmuntele Serbal, accep-tand insa Mussa, dar intr-un alt fel. Cum in fata acestuia nu exis-ta 0 vale suficient de larga in care sa se stabileasca israelitii, Pal-mer a oferit 0 alta solutie: adevaratul munte Sinai nu era vamlsudic al masivului (Gebel Mussa), ci eel nordic, l?as-Sufsafeh,care da spre "imensa campie Er-Rahah, unde se pot stabili celputin doua milioane de persoane". In ciuda traditiei inradacina-te, spune el, "suntem nevoiti sa respingem ideea ca varful GebelMussa este mun~e~eLegii.

Parerile profesorului Palmer au fost curand criticate, spriji-nit,. ~!l11mnrlificatede altii. Nu peste mult timp, au aparut ~ialtevarfuri,Ptecum~ialte ruteposibile. .

Insa era sudul Sinaiului singurulloc in care trebuia dutat?Inca din aprilie 1860,Journal of Sacred Literature a publi-

cat 0 sugestie revolutionara, conform careia muntele stant nu erain sudul Sinaiului, ci trebuia diutat in platourile centrale. Anoni-mul autor arata ca numele sau Bad(veth el-1ith, era foarte sem-nificativ: insenma "Pustietatea ratiicitorilor", iar beduinii din

. zona explicauca acoloeste zona pe unde au umblat israelitii.

7rep!!-'!p"re ce,:.! 259

~1.'

Articolul indica un anume varf allui el-1ih ca fiind adeviiratulmunte Sinai.

A~ ca, in 1873, un geograf ~i lingvist pe nume Charles T.Beke (care a explorat ~i cartat izvoarele Nilului) a pornit "incautarea adevaratului munte Sinai". Cercetarea lui a stabilit,-ca.muntele Mussa a fost nurnit a~adupa un calugar din secolul pa-tru pe numtrMussa ~inu dupa biblicul Moise ~ica acest nume aaparut de-abia de pe la 550. A mai aratat ca istoricul evreu Jo-sephus Flavius (care a consemnat pentru romimi istoria poporu-lui sau dupa caderea lerusalimului in anul 70) descria munteleSinai ca fiind cel mai inalt din zona sa, ceea ce exclude din startMussa ~iSerbal.

. De asemenea, Beke s-a intrebat cum ar fi putut porni israe-litii spre sud ~i sa treaca de gamizoanele egiptene care pazeauzona miniera. Intrebarea sa a ramas una din obiectiile ramase

tara r!spuns referitoare la localizarea sudidi a muntelui Sinai.Beke nu va intra in istorie ca descoperitor al muntelui Sinai

cum ar indica titlul operei sale (Discoveries of Sinai in Arabiaand Midian). EI a ajuns la concluzia ca este un vulcan, aflat lasud-est de Marea Moarta. Insa a ridicat multe intrebari care au

. eliberatspatiulpentru0 nouaviziuneasupraproblemei.

Cautarea muntelui Sinai in p1irtilesudice ale peninsulei eralegat1istrans de "trecerea sudica" ~"i"calea sudica" a Exodului.Aceasta implica faptul ca israelitii au traversat literal Marea Ro-~ie(de la vest la est) la sau prin capul Golfului Suez. Odat1itra-versati, erau ie~iti din Egipt ~i ajun~i pe tarmurile vestice alet'\,.nincmlp.iSinai. Apoi au c1ilatorit spre sud de-a lungUl coastei,

au cotit-o spre interior ~i au aJuns la munleu: ~lI1aJ \a~.. " -facut-o ~iBurckhardt). .

Trecerea sudica era 0 credintii inr1idacinatii ~i pfauzibilii, in-

taritii de unele legende. Conform surselor grece~ti, lui Alexandrueel Mare i se spuses~ c1iisraelitii tra\TersaseraMarea Ro~ie la capulGolfuluiSuez.Acoloa incercat ~iel sa imite trecerea.

Urm1itorulcuceritorcunoscutcare a incercat sa imite fapta a

fost Napoleon,in 1799.In~nerii s1iiau stabilitca acolo unde Gol-

IIIII

\

. I

Page 131: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

2~9j~.~~-!_~~.!1i.,:!

ful Suez trimite 0 ,;limbiiu in interior, la sud de ora~ul Suez, existao panglidi submarina de 600 de picioare latime, care se intinde dela 0 coasm la,ceahilta. Ba~tin~ii indrazneti 0 traverseaza la reflux,cu apele ajungandu-Ie pana la umar. lar daca vantul de est bate cuputere, podul submarineste aproape uscat. ' "

IngineriiluiNapoleonau calculatpentru imparatlocul ~i ~,

timpul potrivit pe~tru a-i imita pe israelieni. Insa '0 schimbarenepreviizuma directiei vantulw a atras un val uria~, acoperindpodul cu peste ~apte picioare de apa in cateva minute. MareleNapoleon ab~aa reu~it sa scape cu viatii.

Aceste experiente i-au convins pe savantii secolului noua...sprezece ca acela este Locul Trecerii: un vant putea crea undrum (aproape) uscat, iar 0 schimbare a directiei atestuia pd\eaineca filraprobleme 0 armata. Pe partea opusa a golfului, in Si-nai, este.un loc numit Gebel Murr (muntele Amar) ~iin apropie-rea lui Bir Murr ("Izvorul amar"), potrivindu-se imbietor cuMara, locul apelor amare intalnit de israeliti dupa traversare.Mai departe spre sud se afla oaza Ayun Mussa - "izvorul lui'Moise". Nu era urmatoarea oprire, Elim, amintita pentru raurilesale ~i numero~ii curmali? Traversarea sudica piiI:easa se potri-veasca perfect cu teoria rutei sudice, indiferent,de locul undeavusese'loc schimbarea de directie spre interior.

De asemenea, se potrivea ~i cu ce se cuno~tea la vremeaacea despre, Egiptul antic ~i locaiizarea evreilor acolo. Iniplaistorica a Egiptuluiera la MemphislHeliopolis ~i sepresupuneaca israelitii serveau ca sclavi in construirea piramidelor de la Gi-zeh. De acolo, o.rum ducea aproape direct spre est, catre capulUolfillUlSuez ~Ipemnsula Smal. "

Insa, pe masura ce descoperirile arheologice au inceput saumple gohlfile !1is-a alcatuit 0 cronologie mai corecm, s-a stabi-lit ca piramidele fusesera construite cu cincisprezece secole ina-inte de Exod- cu mai bine de 0 mie de ani inainte de chiar veni-

rea israelitilor in Egipt. Ace~tia, sunt de acord majoritateasavantilor, lucrau probabil la constructia unei noi capitale pecare faraonul Ramses II a construit-o injurullui 1260LCh. Era

i~

!repte Sl!re cer / 261

"J;

numiti Tanis ~i era localizati in Partile nord-:estice'ale Deltei.Deci zona in care se aflau israelitii era in tinutul .Goshen, lanord-est ~inu in centrol Egiptului. ' .

Construirea canalului Suez (1859-1869) a fost insopm de 0acumulare de date topografice, geologice, climaterice care auconfinnat ~tenia unei sparturi naturale care intr-o aim erageologica unea Mediterana cu Golful Suez. Dm motive diverse,aceasti sp3rturi s-a scufundat, lasand in urma un lant de apeconstiDd in lagunele ml~inoase ale lacului Manzaleh, lacurilemiciBaUah ~iTunsah ~iMarele ~iMicul Lac Amar.Toate acestelacuri au Costprobabil mult mai mari la vreniea Exodului.

Descoperirile arheologice au confirplat pe cele inginere~ti,arii,tindca in an~chitate existasera doua "canale de Suez": unulcare lega inima Egiptului de Mediterana, iar al doilea de GolfulSuez. U11Dindalbiile naturale ale wadi-urilor,ele aduceau apapotabili ~i pentro, irigatii. fiind ~i navigabile. Descoperirile auconfinnat ca a exlstat 0 granitii continua de apa in partea' esticii 'a Egiptului. ,~.

Inginerii de la canalul Suez au realizaturmatoarea diagrama(Fig. 116) a s€:qiuniinord-sud.a istmului, identificandpatru mal-timi care .au servit in antichitate,~a cum 0 fac ~i in prezent, caporti de i~ire m.. Egipt peste bariera de, apa (Fig. 115): . ' '

(A) intre. lagunele ml{qtinoase ale lacului Man-'zaleh ~i Ballah - modernul or~ el-Qantara (.,palma ")., (B) . intre lacul Ballah ~i lacul Iimsah - ora~u/modern Ismailiya:

(~I In.rt: .U(;UI 11"'~U" ~I Ilflurc:;u:: LJUL n."'UI - LU-

noscut -din vremUl,'ilegreco-romane sub numele de Sera-peum., '(D) , intre Micu/ Lac Amar # capul Golfului Suez- un "pod de pamiint" cunoscut sub numele de ShalQuf.

, Prin aceste porti, un numar de rute leaga Egiptul de Asiaprin peninsula Sinai. Trebuie sa avem in minte ca traversarea

Page 132: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

262 / Zecharia Sitchin

Fig.116 .

Marii Ro~ii nu a fost premeditata: a avut loc numai dupa ce fa-raonul ~i-Hchimbat gandurile cu privire la eliberarea israelip-lor. Atunci le-a comandat Dumnezeu sa se intoardi de lamargi-nea de~ertului(unde deja ajunsesera) ~i sa "tabere" la tarmulmarii. Deci, ei au ie~it din Egipt pe una din portile clasice, darpe care dintre ele? (Fig. 116)

De Lesseps, constructoruJ.'~efal canalului, a Iansat opiniaca au utilizat poarta'C, la sud de laculTims$. Altii, ca OlivierRitte (Histoire de /'Isthme de Suez), din exact acelea~i date, atras concluzia ca este vorba de poarta D. In 1874, egiptologulKarl Brugsch, adresandu-se Congresului International al orien-tali~tilor, a identificat punctele geografice asociate cu sclaviaegiptenilor ~iExod in cOltUlnord':estical Egiptului. Din aceastacauza, spune el, poarta logica era cea nordica, poarta A.

A~a cum a reie~it, teori~ portii nordice era veche' de unsecol cand a lansat-o Brugsch, fiind sugerata in Hamenlneld'sBiblical Geography inca in 1796 ~i preluata dupa aceea de di-ver~i cercetatori. Insa Brugsch, a~a cum au recunoscut pana ~i.adversarii sai, a prezentat teoria cu ,,0 bogatie stralucita ~iului-.toare de dovezi coroborative din monumentele egiptene". Arti.colul sau a fost publicatanul urmatorsub titlulL 'Ex()deet les

Mon~m~~~_E~l!tien~. n ~. ... _ _ .

.A.A... VVJ, ,~v & a. ... 1' \... ,.."'" U.VI -..", "'J .& ..'.VI'. ..,.......

the Route of the Exodus) a identificat Pithom, ora~ul in care tra-iau sclavii israeliti, in vest de Lacul Timsah. Aceasta ~ialte iden-tificari au dus la stabilirea zonei locuite de evrei ca .intinzandu:'

se de la Lacul Timsah spre vest, nu spre nord. Goshem nu era innord-estul extrem al Egiptului, insa era alaturat barierei de apa.

H. Clay Trumbull (Kadesh Barnea) a oferit ceea ce de-a-tund a constituit identificarea core~ta a punctuliIi de plecare al

p'epte spre. cerj]jj'}.

"

Exodului, Sucoth: era un loc,obi~nuitde inmlnire al caravanelorla vest de lacul Timsah, iar poarta B era cea mai la indemana.Dar nu a fost luata, a~a cum se declara in Exodul 13:17-18:"Dupa ce a lasat faraon pe popor sa piece, Durn.itezeunu i-a duspe drumul care da in Tara filistinilor, macar c.aeramai aproa-pe... ci Dumnezeu a pus pe poporsa faca un ocol pe drumul 'careduce spre pustie, spre Yam Suff. " Deci, conchide trumbull, isra-elitii,urmariti de faraon, au fugit prin poarta D, traversand apeleprin capul Golfului Suez.

. Pe masura ce secolul nouasprezece se incheia, savantii seintreceau sa ofere solutia finala. Teoria "sudi~tilor" a fost asu;'mata de' Samuel C. Barlett (The Veracity of Hexateuch): trecerea .

. s-a recut in .sud, drtjmul ducea spre sud, muntele Sinai se .aflaspre sud (Ras-Suftafeh). La fel de hotarnti,' savanti ca RudolfKittel (Geschichte der Hebriier), Julius Welhausen (Israel undJudah) ~i,Anton Jerju (Geschichte des VolkesIsrael) au oferitopinia ca 0 traversare prin nord inseamna un.munte Sinai situat

. in nord. .

Unul dintre cele mai puternice argwriente ale lor (acum.ac-ceptat de catre speciali~ti)a fost ca locul unde au stat israelitiicea niai mare parte din cei pairuzeci de ani cat au 'petrecut inpeninsul.aKadesh-Barneanu a:fost 0 oprire intamplatoare, ci 0tinta premeditataa Exodului.A fost ferm identificatacu zona .

fertila ~in-Kadesis ("izvorul Kadesh") ~i oazel~ din nqrd~estulSiIiaiului. Conform. Deuteronomului 1:2, Kadesh-Bamea erasituat "Ia unsprezece.zile de muntele Sinai". Kittel, Jerku ~ialtii.au selectat muntii din apropiere de Kadesh-Barne~ca adevaratul

~

',tt'

111UJ.U.\.t tr.,J11101.

tn ultimul an al secolului nouasprezece, H. Holzinger (Exo-dus) a oferit un compromis: traversarea s-a fiicutprin poarta C,iar ruta ducea ,catre sud. Insa israelipi au cotit spre interiorulpeninsulei,inainte de a ajunge in zona minierapazita de garni-zoanele egiptene. Ruta a trecut prin platoul central el-nh. Apoiau luat-o spre nord, prin campia centrala, catre un munte Sinaiaflat in nord.

Page 133: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

~~l_~~cl!~ri~ ~~~_hin

La inceputul secolului douazeci, atenpa s-a concentrat asu-_pra unui alt aspect al problemei: care a fost rota Exodului?

Ruta antic~ pe coasm, pe care romanii 0 numeau Yw Maris

- Caleamarii- incepeala el-Qantara("A" pe barti). ~i erapresarata cu dune mi~catoare, era binecuvantati cu ape de-a lun-gul intregului drum, iar curmalii crescand uluitor dinnioip ofe-reau fructe in sezon ~i umbra tot anul. -

A doua rutii incepea la IsmaiJiya (B), IDeJgeaaproape paralelcu drumul de pe coasta, insa la cca. 20-30 mile spre sod, prindealuri ~i munti. Cursurile naturale de apa sunt pupne; iar nive-lul apelor subterane este foarte jos: puturile artificiale trebuie sa-pate pana la adancimi.de sute de picioare pana a se gasi apa. Uncalator - chiar ~i in zilele noastre, chiar ~i cu ~ (autostradaurmeaza drumul antic) - caIatore~teprintr-un adevarat d~.

Din cele mai vechi timpuri, calea marii a fost preferata ar-matelor care aveau suport maritim; ruta de interior - ~i dificila- era urmata de cei care doreau sa nu fie vizup de patrulele decoasta. -

Poarta C ducea fie catre Ruta D, fie catre rutele gemene cepornesc din poarta D, prin lantul muntos, catre Campia CentraUi.Pamantul tare ~i plat al acesteia nupermite albii de wadi preaadanci. intimpul ploilor din iarna, unele wadi-uri ies din albie ~idau impresia unor lacuri - lacuri in d~! Aceste ape suntscurse aproape imediat prin tutul albiilor. Acolo, sapatuI poatescoate imediat apa la suprafatii.

Ruta mai nordica ce porne~te din poarta D te conduce printTec:ito~Te~Giddi. dincolo de lantul muntos al camniei centrale --

la Beersheba, Hebron ~iIerusalim. Ruta mai sudica, prin treca-toarea Mitla, poarta numele arab de Darb el Hajj - "Calea pele-"rinilor". Aceastiiruta a fost printre primele utilizate de pelennu '!

musulmani din Egipt catre Mecca in Arabja. Incepea lingi ora-~ulSuez, traversa 0 ffi~iede~ertica ~i mergea catre munti printrecatoarea Mitla, apoi prin campia centrala spre oaza Nakhl(Fig. 117) unde fusese coristruitun fort, hanuri ~ifiot3ni pentrupelerini. De acolo continua spre sud-est pentru a ;!jungela Aqa-

Fig.117

ba in capul Golfului Aqaba, de unde continua p~ co~sta Arabieicatre Mecca. -

Care din aceste patru traseeposibile fusese ales de israeliti?Dup3 prezentarea "traversarii nordice" de ciitre Brughsch,

au apirut multe discutii despre dedaratia biblica referito~e la"drumul spre tara filistinilo(' care fusese evitat, ,,macar ca eramai aproape". BibJia ofera urmatoarea explicatie: nCaci a zisDumnezeu: - s-ar putea sa-i para rau poporului viizand_ razboiul,~i sa se intoarea inapoi in Egipt." S-a presupus a~adar ca acest"drum spre tara fiJistinilo(' era traseul costal (care incepe lapoarta A), drumul preferat de faraoni pentru expeditiile militare~icomerciale, intarit cu foriuri ~igarnizoane. .

La inceputul secolului, A.E. Haynes, un capitan din Corpulinginerilor englezia studiat drumurile din peninsula Sinai ~ire-

'- zerv~le de apa sub auspiciile Palestine Exploration Fund. in ra-portul sau ..The Route of the Exodus" el a demonstrat 0 impre-sionanti familiaritate nu numai cu scripturile biblice, ci ~i cuopera cercetitorilor anteriori, mdusiv reverendul F.W. Holland(care a vizitat Sinaiul de cinci ori) ~i generalul-maior Sir C.<8 .. .._ _ ,.

Cll.I.'"'u \~"'" u """"UUI.v U"""~At.- "...~ . -- -r- ---

Campia Centrala)~ -', Cipitanul Hayn~ s-a concentrat asupra traseului neurmat.

Daca nu ar fi fost un mod la indemana ~ievident pentru a se atin-

ge scopuriJe israeJiplor, de ce a mai fost mentionat ca alternati- .va? El a arlitat despre Kadesh Barnea -Ia vremea aceea acceptatca pntipremed.itati a Exodului ~ se afla intr-adevar in apropierede tr.iseul CO$tal.La fel, conchide el, muntele Sinai trebuia sa fie

in apropiere de acest traseu, fie ca el a fost urmat sau nu.

---~. .--

Page 134: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

?66 ~Ze£~~ia §.~hin

\Avandblocat traseul A, conchide Haynes, "probabil ca pla-null'ui Moise a fost sa-i duca pe israeliti direct la Kadesh",cu 0oprire pe muntele Sinai, pe ruta B. tnsa urmarirea egiptenilor ,~itraversarea Marii Ro~ii au fortat un ocol pe traseul C sau D.Campia centrala era intr-adevar "Pustiul ratacitorilor". Nakhl erao oprire importanta in apropiere de mimtele Sinai, inainte saudupa acesta. Muntele insu~i se afla la cca. 100 de mile de Ka-desh, distanta estimata de Haynes a fi egala cu cele "unsprezecezile departare". Candidatul sau era muntele riallaq, un munte decalcar "de dimensiuni impresiQnante"pe ramura nordica a Cam-piei Centrale - "exact la jumatatea distantei intre Kadesh ~i Is-"mailiyah". Numele sau, pe care it ortografiaza Yale~"este apro-piat de biblicul Amalek, prefixul Am insemnand «tara lui»".

tn anii care au urmat, posibilitatea unei calatorii a israeli-tilor prin Campia Centrala a ca~tigat'suporteri. l!nii' (ca Ray-mond Weill, Le Sej()Urdes Israelites au desert du Sinai) accep-tau teoria muntelui din apropiere de Kadesh. Altii (HugoGressmann, Mose und s~ine Zeit) credeau ca israelitii au luat-ode la Nakhl spre sud-est spre Aqaba, nu sprenord-est. Altii -Black, BOOI,Cheyne, Dillmann, Gardiner, Gratz, Guthe, Meyer,Musil, Petrie, Sayce, Stade - ,suntsaunude acordcu teQria,par-tial sau total. Cand toate argumentele scriptice ~~geografice aufost epuizate, nu mai ramanea decat 0 singura posibilitate. Tes-tarea la fata locului. tnsa cum sa reeditezi Exodul?

Raspunsul a fost primul razboi mondial (1914-1918),-fi-indca Sinaiul a devenit arena unor lupte importante intre brita-.. ~. .. ~U.l.~.t P'" u",,-v pu.a.."" ~.I. "' '"'.u. ,?J.:U.I..I.UP.I..J.VJ. 6'"".LUU"UU 1''''' U,", UILU. H'AI~".

canalul Suez.

Turcii nu au pierdut vremea ~i au" pornit la traversareapeninsulei, iar britanicii s-au retras imediat din centrele lor admi-:

" nistrativ-militare de la EI-Arish ~i Nakhl. Neputand sa avansezepe "calea marii" cea u~oara, din acela~i motiv vechi, ca marea eracontrolata de vasele iriamicului (britanicii), turcii au strans 22.000de camile pentru a cara apa ~iproviziile necesare pentru a avansaspre canal pe ~seul B spre Ismailiyah. in memoriile sale, co-

!.':§!~"!p-re cer / 267

mandantul expedipei ~ce, .l)jemahP~a (Memoirs of a Tut:kishStatesman, 1913-1919) a aratat ca ,,marea problema a operatiu-nilor militare in de~ert,ca cel din Sinal, 0 constituieabsenta apei.in afara de sezonul ploios, este imposibil sa traversezi pustiul cuo forta expeditionara de 25.000 de persoane". Atacul sau a fostrespins.

Aliatii turcilor, germanii, au preluat problema. Posedfu1dechipainent motorizat, au preferat terenul.solid al Campiei Cen-trale. Cu ajutorul'ingineri~or hidrologi, au descoperit resurselesubterane ~i au creat 0 retea de puturi de-a lungul liniilor lor.Ataclillor din 1916a e~uat.Cand britanicii au reluat ofensiva, in.1917,au avansatpetraseul costal.Au ajuns la linia de demarcatiede la Rafahin februarie~iin cateva luni au cucerit lerusalimul.

Amintirile despre luptt?ledin Sinai ale generalului A.P.Wa-veIl (The Palestine Campaigns) au atingere cu subiectul nostruprin recunoa~terea ca generalul britanic estima ca inamicul nuva gasi in campia centraHiapa peiltrn mai mult de 5000 de oa-meni ~i 2500 de camile. Varianta germana este relatata in Sinaia lui Theodor Wiegand ~i ~ generalului F. Kress yon Kressen-stein. Lucrarile"militare sunt descrise pe fundalul ~erenului, cli-matului, resurselor de apa ~iistoriei,cuplate cu 0 impresionantafamiliaritate cu toate cercemrile anterioare. Deloc surprinzator,concluziile conducatorilor germani sunt identice cu cele ale bri-tanicilor: nici 0 coloana de'oameni ~ianimale nu poate fi tran~-portata prin muntii de granit din sud. Dedicand un capitol spe-cial Exodului, Wi~gand ~i yon Kresenstein sustin ca "regiuneaueoellVlussa nu poate II lUala In consloerare pentru laentltIcareacu munteleSinai".in opinialor- ecoulceleia luiHaynes- era"monumentalul Gebel Yallelt'. Sau, adauga ei, poate, a~a cumau indicat Guthe ~i alti savanti germani, Gebel Maghara, aflat pelatura opusa lui Gebel Yallek.

. Unul dintre ofiterii britanici, devenit guvernator al penin-sulei dupa primul.razboimondial, s-a familiarizatcu peninsula intimpul indelungatului sau mandat mai mult decat oricine inainteasa. In Yesterdayand Todayin Sinai, C.S. Jarvis a confirinat di nu

Page 135: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

268 / Zecharia Sitchin--.......

exista nici 0 modalitate prin care popond israelit (chiar ~i in nu-mar mai mic de 600.000 de persoane cum a s'ugeratW.M.F.Pe-trie) ~ianiinalele sale ar 11putut calatori .- co atit mai PutIDrn-maneaproapeun an- in zonagranitoasadinsud ". "

La argumentele cunoscute, el rDaiadauga unele noi. Dejase sugerase ca manna care Servea in loc de p~e era' 0 ~inaalba, lasata de 0 mica insecta ce se hranea co ~ de tama-risc.1n sudul Sinaiului se gasesc foarte putini tamaric~i. inschimb in nord, numiirullor e impresionant. Un alt aspect se re-[era la randunicile care ofereau carnea. Aceste pasari migreaziidin zonele IC)rnatale, Rusia, Romania ~iUngaria, in Sud3n (IaSUGde Egipt). Se intorc inapoi primavara. Pana in ziIele de 38-.Uizi,btduinii prind cu u~urint3pasarelele obosite ce aterizeazadupa tra\Oer3art"aMediteranei. Aceste randunici nu vin in sudul~il1ajulu;~:.chiar dadi ar veni, nu ar putea zbura peste v3rfurile0; Jalte ale muntilor de acoloo

intreaga drama a Exodului, insista Jarvis, a awt loe in no(-dul Sinaiului. "MareaTrestiilor" era ,M~ Serbonica" (Seb-khet el Bardawi/ in araba) de undc au pomit cafre 'sud-sud-est.MunteleSinaiera GebelHallal~ "un masivde"calcarde peste2000 depicioare inalpme ce str.1juie~te0 campie aIuvionara'\Numele muntelui in araba, explica ef, ins~ -"Legiuitul" - .a~a cum se cuvine muntelui unde s~adat legea.~ in anii care au urmat, s-au tacuf cercet3ri asupra subiectu-

lui de catre savantii de la Universitatea din lerusalim ~i altein-stitutii ebraice de invatfunfuItsuperior existente in ceea ce pealUlll;l t:la ralt:Slllla. ~UlllDIDanu cuno~lm,ele OlDUce ~13le ce-

lorlaltescriphni,insoptede investigatiiatentela fata locuIui,nu .

s-au gasit argumente in sprijinuI traditiei localizarii su(ijce.Haim Bar-Deroma (Hanagev ~i Vze Gvul Ha'aretz) a ac-

ceptat teoria traversiirii prin nord, insii consider.1 ca apoi israeli-tii au luat-o spre sud, prin Campia CentraIa, cafre un vulcanicmunte Sinai din Transiordani~. Trei savanp reputap. - F.A. Thei-halber, J. Szapiro ~i Benjamin Maisler (The Graphic HistoricalAtlas of Palestine.~Israel in Biblical Iimes) - au acceptat tmve(-

"a..'.

" T~tJ!!~.e~l},~L?_~

,,)sarea nordica, via tannurile Marii Serbonice. EI-Arish, spuneauei, era oaza de la Elim, iar muntele Hallal era muntele Sinai. .

Benjamin Mazar, in diferite scrieri ale sale ~i in Atlas LitkufatHatanach, a adoptat aceea~i pozitie. Zev Vilnay, un cercetator

. biblic care a sapat in Sinai ~i Palestina de la un cap la altul(Ha'aretzBamikra), a optat pentru aceea~iruta ~ipentru acela~imunte. YohananAharoni (The Land of Israel in Biblical Times),acceptand posibilitatea unei traversiirinordice, crede ca israelitii

, au mersspreNakhlin CampiaCentrala,dar de acolo au pomitcatre un munte Sinai aflat in sud:

Pe masurii ce dezbaterea continua, a devenit cIar ca pro-blemele nerezolvate erau urmatoarele: in ceea ce prive~te traver-sarea, dovezile neaga 0 traver~arenordica, insa in ceea ce prive~-te muntele, dovezile neaga existenta unui munte sudie. Impasula atras atentia savantilor ~i exploratorilor catre' singurulloc de .compromis: Campia Centrala. I.n 1940,M:D. Cassuto (Com-mentmy on the Book of Exodus ~ialte scrieri) faciliteaza atcep-tarea traseului central indicand ca traseul neurmat nu era "calea

marina", ci ruta B. in acest~ conditii, traversarea prin poarta C _

era in deplin acord c'u relatarea biblica - tara a fi nevoie de COD-tinuarea calatoriei catre sudul peninsulei. . _

, Lunga ocupare de catre Israel a peninsulei Sinai, ca urmarea razboiului cu Egiptul din 1967, a d@schisposibilitatea unorstudii ~i cercetiiri la 0 scara tara precedent. Arheologi, istorici,geografi, topografi, geologi, ingineri au examinat peninsuladintr-un capat in celalalt. De cel mai mare interes au fost cerc~-

"

"f'"

.",u" ",""up'"" 'u. uu l'-UUIC;UUC;I~ ,.."flU, LAp,urulluro' 1 YO/-l Y/ ~

~i alte lucrari),.majoritatea sub auspiciile universitatii din TelAviv. Pe fii~iacostala nordica, multe situri vechi au scos la iveala .

"natura de punte" a acestei regiuni, In Campia CentraIa din nor-

dul peninsulei nu au fost gasit~ situri ale unor localitati vechi,atestand ca era vorba numai de 0 zona de tranzit. Cfu1d aceste ta-bere au fost trasate pe harta, ele au fonnat ,,0 linie clara de la Ne-

gev spre Egipt, ~i aceasta trebuie considerata ca directie de mi~-care in antichitate".

Page 136: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

270/ Zecharia Sitchin--..--.---...---.----.--

Impotriva acestor concluzii, Menashe Har~Elde la Univer-sitatea Ebraica a lansat 0 noua teorie (Massq.'ei Sinai). R~vi~.zuind toate atgumentele, al a aratat ca panglica submarina (veziFig. 116) care existii intre Micul ~i Marele Lac Arnar este sufi-cient de ridicatii pentru a putea fi traversata daca un vant suflaapele de deasupra ei; a~adar,pe acolo avusese loc traversarea.Apoi, israelitii au unnat drumul traditional catre sud, trecand deMara (Bir Murrah) ~iElim (Ayun Mussa) ajungand la tiirmurileMarii Ro~ii~i stabilindu-~itabara acolo.

Aici vine Har-EI cu marea sa inovatie: calatorind de-a lun-gul Golfului Suez, israelitii nu au mers spre sud. Au mers numaivreo douazeci de mile catre gura lui Wadi Sudr - ~i au unnat al-

bia wadi-ului catre Campia Cent~la, continuand de la NakhllaKadesh-Barnea. Har-EI identifica muntele Sinai cu muntele

Sinn~Bishr care se ridica la cca.. 1900 de picioare la intrarea inwadi ~isugereaza ca batalia cu amalekitii a avut loc pe malurileGolfului Suez. Aceasta sugestie a fost respinsa de expertHmilitari israelieni familiari cu terenul ~i istoria sa.

Unde se afla atunci muntele Sinai? Trebuie sa reluam dove-zile antice.

" Faraonul~in calatoriasa, mergea spre rasarit. Traversand.bariera apelor, el se indrepta catre 0 trecatoare in munti. Apoiajungea in Duat, care ~a 0 vale ovalii inconjurata de munti."Muntele luminii" era situat in locul itl care raut lui Osiris sedespartea in doua.

Reprezentiirile pictografice (Fig. 16) arata cum raul luiV;)I1I;) ,",Ule" PllI1U-V LV!"! U611"V!U.

Am gasit reprezentari similare ~i in Asiria. Sa ne alnintim,regii asirienisoseau in Sinai din directia opusa din care veneaufaraonii: de la nord-est, via Canaan. Unul dintre ei, Esarhaddon,a gravat 0 stela care tine loc de harta a propriei diutari a "Vietii"(Fig. 118). Infiiti~eaza cunnalul - simbolul Sinaiului, 0 zonaagricola, simbolizatii de plug ~i un "munte sacru". In registrulsuperior il vedem pe Esarhaddon la altarul zeitiitii supreme, inapropierea Pomului vietii. Este flancat de semnul taurului -

'!'!!J!..~l!.spre c:!r / 27!

aceea~i imagine ("vitelul de aur>'), pe care ~i-Oconfectionaseraisraelitii la picioarele muntelui Sinai.

Toateacestea nu vorbesc despre 0 zona cu varfuri de granit,cum este in sudul Sinaiului. Mai degraba fac trimitere la nordulSinaiului ~i la dominantul WadiE/-Arish, al ciiruinume inseam-na Cursul SOfului.Intre afluentii sai, intr-o vale inc()njurata demunti, se afla muntele Sinai. .

Nu exista decat un singur astfel de loc in peninsula. Geo-grafia, topografia, textele istorice, reprezentiirile pictografice -toate indica spre Ctimpia Centra/a din nordul.Sinaiului. .

Chiar ~iE.H. Palmer, care a mers pana la a inventa varfulRas-Sufsaffeh pentru a-~i sustine teoria, ~tia ca un de~ert ~i nuun varf de granit era locul teofaniei.

"Conceptia populara despre Sinai", scrie el in The Desertof the £.xodus, chiar ~i in zilele noastte, pare sa fie un munteizolat de care te pot1 apropia din orice directie. Biblia insa~i,daca 0 citim~fiiraa lua in seama descoperirile moderne, sprijinaaceasta idee. Muntele Sinai este prezentat intotdeauna ca fiindsingur ~iimposibil sa te in~eli asupra lui."

Fig.JI8

Page 137: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

272 I Zecharia Sitchin---...------

Exista intr-adevar un astfel de de~ert in peninsula, recu-noa~te el, insa nu este acoperit cu nisip: "Chiar ~i in acele pfu"ti'care se apropie.cef mai mult de conceptia noastra de de~ert- unocean de nisip, margini de dune - nisipul este absent, jar solulpare mai degraba asfaltat decat 0 plaja."

Descrlacampia Centrala.Pentruel, absentanisipului"voala"imaginea.Pentru noi, pamantul tare insemna-ca se potrivea per-fect pentru spatioportulnefilimilor.~i daca muntele Mashu mar-cheaziipoarta spatioportului,el trebuie cautat in apropierea sa.

Sa fi mers generatiile de pelerini in van spre sud? A inceputvenerarea varfurilor sudice 0 data cu cre~tinismul?Deseoperirilearheologice indic~altceva, iarmultele inscriptii lasate de pelerinide,toate religiile ~idin toate niileniile vorbese de&pre0 venerarece mergespre primele ajungeri ale omului in aceasta regiune.

Aproape ca iti vine sa vreisa fi existat doi "Munti Sinai"pentru a satisface atat traditiile, cat ~i faptele. Nici aceasta nueste un lueru nou. Chiar inainte de ultimele doua secole de efor-

turi pentru identificareamuntelui, numero~isavanti~iteol(>gis-auintrebat daca nu cumva marea varietate de nume folosite in Bi-

blie pentru Muntele Sacru nu indica faptul ca era vorba de doimunti. Aceste nume includeau Muntele Sinai (din/in Sinai), careera Muntele Legii; "Muntele Horeb" (Mtintele din/al Usciiciu-nii); "Muntele Paran", care este listat i~ Deuteronom ca muntele'din Sinai de pe care Domnulli se infati~ase israelitilor ~i"Mun-tele Domnului", u~de,Dumnezeu i se aratase pentru prima datalui Moise. .

~--C A'- _~~ __ _~__ _u ___~._ u_u._ _~._ _:""~_.

frabila. Paran era in pustiul din apropiere de Kadesh-Bamea,posibil numele biblic pentru Campia Centrala, a~aindit munteletrebuie localizat acolo. Catre aeest munte se dusesera israelitii.insa muntele unde i s-a aratat Domnul pentru prima oara luiMoise, "Muntele Domnului'\ nu putea fi prea departe de taraMidiean, fiindca "Moise pa~tea turmele Ill,iletro, socrul sau,preotul din Midian, ~i a purtat turmele spre pustie ~ia ajuns pemuntele Domnului, pe Horeb". Midianitii se aflau in sudul Sina-

~

-----_.

.....

Trepte spre cer I 273

iului, de-a lungul Golfului Aqaba ocupindu-se Cllprelucrareaalamei. "Muntele Domnului" trebuie deci sa se afle in pustieta- .tile de acolo. .

Au fost descoperite sigilii cilindrice. sumeriene reprezen-tind aparitia unei zeitati in fata unui pastor. Ele.it infliti~eazapezeu aparand dintre doi munfi (Fig. 119),cu un copac in forma deracheta in spatele sau - poate Sneh ("Tufi~ul in flacarl")' d~relatarea biblica. Introducerea celor doua varfuri se potrive~tereferintelor biblice, care it nume~tedeseori pe Yahweh El-Shad-dai - :leul celor doua varfuri. Apare deci 0 aIta distinctie intre

\ Muntele Legii ~iMuntele Domnului: primul era un munte solitarin de~ert,celalalt era 0 combinatie de dona varfuri sacre.

Texteleugaritice recunosc ~iele un "munte aI zeilor tineri"in imprejurimile Kadesh-ului ~i donavarfuri ale lui El ~iAshe-

. rah - Shad Elim, Shad Asherath u Rahim - in sudul peninsulei.'a'. In acea zona la mebokh naharam ("unde incep dona cursuri de

apa"), kerev apheq tehomtam ("aproape de cbeia celor donamarl") s-a retras Ella ban-anete.Textele, credem noi, descriuvarfulsudic ,alpeninsulei Sinai. .

Exista deci un munte-poarta al spatioportului in CampiaCentrala. ~i mai erau doUavarfuri in capatul sudic aI peninsuleicare jucau un rol important in venirile ~i plecarlle nefilimilor.Erau cele doua varfuri care miisurau.

~..

Fig.U9

Page 138: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

XII

PIRAMIDELE ZEILOR

~I ALE REGILOR.

In salile British Museum se afta 0 tablitii de lut care a fostdescoperita la Sippar, "centrul de cult al lui Shamash din Me-sopotamia. II intati~eaza stand pe tron sub un baldachin a diruicoloana este sculp~ata in fonna de cunnal (Fig. 120). Un rege ~ifiul sau ii sunt prezentati zeului de catre 0 alta zeitate. In fata luiShamash, a~ezata pe un piedestal, se afta 0 emblema mare a uneiplanete care emite raze. Inscriptiile it invoca pe Sin (tatal luiShamash), pe Shamash insu~i ~i pe sora sa, Ishtar.

Tema scenei - prezentarea unui rege sau preot unei zeitatiimportante - este una familiara ~inu creeaza probleme. Ceea ceeste unic. ~i uimitor in aceasta reprezentare sUnt cei doi zei(aproape lipiti unul de ceHiialt) care, de undeva din afara locului'de unde are loc prezentarea, tin (cu doua perechi de maini) douafranghii legate de emblema celesta.

Cine sunt cei doi? Care este functia lor? Sunt situati identic

~i, daca este a~a, de ce trag de doua franghii ~i nu de una? Undesunt ei? Care este legatura lor cu Shamash?o .. _. _ .. . _. ..

_&,t"-.,""'-Y."-' - , ---J-

decatorul supremoHamrnurabi, regele babilonian fairilos pentrucodul sau de legi, se reprezenta ca primind legile de la un Sha-mash aftat pe un tron. In scena descrisa mai.sus, cei doi zei erau~i ei legatl de acordarea Legii? In ciuda speculatiilor, nimeni nua putut oferi pana aculn vreun raspuns.

Solutia, credem noi, a stat tot timpulla indemana, chiar inBritish Museum - nu insa printre lucrarile din Asiria, ci in sec-tiunea egipteana. Intr-o camera separata de mumii ~i alte rama-

Treptespre cer /275

-~~~.

~w~~.,.',., ~ .

Fig.J20

-~=:-=~...

.,:"."'..

, ~,

Fig. 12 J

~iteale mortilor ~imormintelor lor, sunt expuse pagini din papi-rusurile inscrise cu Cartea morti/or, iar raspunsul se afta acolo,sub ochii tuturor (Fig. 121).

Este 0 pagina din "papirusul RegineiNejmet" ~idesenul in-fiiti~eazaetapa finala a caHitoriei faraonului in Duat. Cei doi-sprezece zei care trag barca prin coridoarele subterane I-au adusin ultimul coridor, Locul decolarii. Acolo, "Ochiul ro~u al luiHorus" it a~teapta.Apoi, dezbracat de hainele pamante~ti Fara-

Page 139: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

276 / Zecharia Sitchin

onul unna sa pomeasca laCer. Zeii stand in doua grupuri se roa-ga pentru sosirea sa cu succes pe Steaua Nepieritoare. .

Acolo, tara nici 0 indoiala, se afla cei doi zei care trag defranghie!

Farn concentrarea dinscena sumeriana, cea din Cartea mor-

ii/or iiinfiip~eaza pe cei doi zei nu suprap~i, ci chi1Jfla capetediferite ale sceneL Ei se afla in mod elar in afara coridorului sub-teran: Mai mult, ambele locuri in care se afla zeii sunt marcate de

cate un omphalos a~ezat pe 0 platfonna. ~i, a~a cum indica de-senul, cele douazeimti nUtrag pur ~i simplu de corii, ci masoara.

Descoperirea n-ar trebui sa surprinda: nu descriu verseteledin Cartea morlilot ca faraonul intalne~te zeii care "tin franghia

in Duat', zeii care "tin franghia ce masoara"? .

Un indiciudin CarteaIUIEnoh ne vine in minte. Acolo,dacareamintim, se relateaza ca a fost luat de un Inger care I-a dus savizfteze paradisul terestru din apus, unde a vazut "in acele zilece franghii lungi Ii se dadeau ingerilor c.are~iIe puneau pe aripi~i plecau spre nord". Ca rnspuns la intrebarea lui Enoh, ingeruli-a explicat ca "s-au dus sa masoare... vor aduce masurile celordrepti intre drepti... aceste masuri vor d3 secretele Pamantului".

Fiinte inaripate plecate spre nord sa masoare... Masuri cevor dezvalui secretele PamfuItului... Dintr-odam, cuvintele pro-fetului Habakuk rnsuna in urechile noastre - cuvinte ce descriuaparitia Dommilui din sud, mergand spre nord:

Domnul vine de la sud,

Cel slant vine din muntele Parant..- --"1' - --- -. If-u._r-_ "ey.'" ...--

mantul. . .'Stralucirea lui este ca lumina soarelui, din mana Lui

pornesc raze ~i acolo este ascunsa taria Lui.lnaintealui mergecuvantul, .

$i scanteile in urma sa.Se opre~te ~i masoara Pamantul, prive~te # face

neamurilesa tremure. .

1;:"",

{

~Trepte qJTe cer I 277

'.1,'

Era masurarea Pamantului ~i a ,,secretelot' sale legam dezborurile zeilor prin cer? Textele ugaritice adauga 1Dlindiciu,spunand ca Ba'al ,,0 franghie tare ~ielastica a intins ce se intindepana la cer in sus ~iscaunullui Kadesh'injos".

Ori de cate ori textele vorb.escdespre un mesaj al1Dluizeucatre altul, versurile incep cu cuvantul Hut. Savanfiiau presupusca' este vorba de 0 fonna de atragere a atenpei, ceva de genul,,ma asculti?" insa tennenul poate insemna, literal, ~i "eoarda,funie". in mod semnificativ, in egipteana termenul mai are ~isensul de a "intinde,' a se extinde". Heinrich Brugsch, eomen-tand un text egiptean ce se'refern la bataliile lui Homs (Die Sagevon der gejliigten Sormenscheibe) a ara!at ca Hut era 1Dlnumegeografic - I.aca~ulintinzatorilor aripilor, ca ~inumele ID1Dlteluiin care a fost inlantuit Horus de ditre Seth. ,

in reprezenmrile egiptene (Fig. 121) ale la~ui celor doimasuratori divini sunt localizate "pietrele oraculare". ~i Baal-beckul era un loc in care se afla 0 astfel de piatrii, ce putea £ea-

. liza functiunile Hut. 0 alm piatrii era la Heliopolis, o~ul gea-man al Baalbeckului, Baalb~kur era Platforma de aterizare a

zeilor; franghiile din reprezentarea egipteana emu legate de 10-cui decoJariL Dumnezeu - nurnit de HabakUk prin varianta El-masura Pamantul in timp ce zbura de la sud la nord. S1Dltaces-tea nurpai coincidente, ori paqi ale acelui~i puzzle?

. Avem apoi reprezeI?-tarilede la Sippar.Nu S1Dltstranii dacane gandim ca in vremurile de dinainte de Potop. Sumer era,taramul zeilor, Sippa~era spatioportul aOllnnalcitor,iar Shamash

1 4-..1 ...x... T_ ~ __~:__ ~_ ':_~ ~."- .:,-_.:.., ---------

. devine elar: franghiile lor m~urau calea pana fa spafioport.Sa ne reamintim cum a fost infiintatSippar, cum a fost de-'

t~rmiJ.lat10cuIprimului .~patioport, cu cca. 400.000 de ani inunna.

Cand Enlil ~ifiii sai au p~t sarcina de a crea1Dl spapo-port pe Pamant, in campia dintre cele dona riuri a fost rncut unplan special. A fost ales locul spapoportului, determinata caleade rulaj.~iconstruitefacilimtilede controlal zborului.Pe baza

Page 140: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

278 / Zecharia Sitchin_._--

celei mai proeminente trasaturi a Orientului Apropiat - MunteleArarat- a fost detemiinat un meridian care trecea prinacesta. Afost detenninaUi 0 cale de aterizare, cu un unghi lejer de 45°,depart~ de inaltimile care ar putea incurca. La intersectia celordoualiniiunna sa fieconstruit~ippar- "Ora~ulpasarilor".

Au fost infiintate pe acea diagonala cinci a~ezari, echidis-tante una fata de cealaltii.Punctul central - Nippur "Locul ras-pfurtiei" - servea ca centru de control al zborurilor.Celelaltea~ezari marcau. un coridor de aterizare in fonna de sageata.Toate liniile duceau catre Sippar (Fig. 122).

Toate acestea au fostmaturate de.Potop. Dupa acesta - cca.13.000 de ani in unna ramasese nuinai platfonna 4e aterizare de

1.Erldu,2.La,..3. Nippur4. Bad. Jlblra6.Larat8. Sippar7. Shuruppat8. Lagash

"

Or... dupllunclil. Spalioport. Controlul mislunll

Oln .fara coridorululde zbor

Fig. 122

'J

'!!epte spre cer / 279'

la Baalbeck. Pani la construirea unui nou spapoport, toate deco-lanle ~iaterizarile trebuia realizate de acolo. Sa credem acum caanunnakii s-au multumit numai cu asta ~i s-au bazat pe calitiiti-Ie pilotilor lor pentru a ateriza pe 0 platforma ascunsa de douavarfuri muntoase ori este mai nonnal sa presupunem ca au incer-cat sa construiasca cat mai repede posibil un coridor de aterizarespre Baalbeck?

Cu ajutorul fotografiilorPiimantuluiluatede navetele NASAputem vedea Orientul Apropiat ~a cum I-au vamt anunnakii dinnavele lor (Fig. 123).Acolo, un punct inspre nord era Baal-beckul. Ce puncte trebuie alese pentru a fonna un coridor de ate-rizare triunghiular? La indemana, spre sud-est se afla varfurilede granit ale muntelui Sinai. Printre ele se afta eel mai mare vanal sau (numit as'taziSf. Katarina). Putea servi ca punct natural deghidaj pentru directia sud-estica. Dar care era contrapunctul deunde sa se traga latura nordic~ a triunghiului?

La bordul navetei Supraveghetorul- "Masuratorul divin" -a privit la panorama de dedesubt, apoi ~i-astudiat hartile. In de-partare, dincolo de Baalbeck se afta Araratul. A trasat 0 liniedreaptii din Ararat spre Baalbeck, intinzand-o pana in Egipt.

:',

'If'

Fig.123

Page 141: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

Fig. 124

A luat apoi compasul. Cu Baalbeck ca centru, a trasat unarc peste eel mai malt van din peninsula Sinai. Acolo unde seintersecta cu linia Ararat-Baalbek, a facut 0 cruce in interlorulunui cere. Apoi a desenat doua linii de dimensiuni egale, una le-gand Baalbeckul de virful din Sinai, cealalti cu locul marcat decruce (Fig. 124). .

Acesta, a spus el, va fi corldorul de aterlzare care sa ne con-duci directIaBaalbeck. .

Oar, domnule, a replicat cineva de la bord, acolo unde atifiicut crucea nu se afli nimic!

Atunci vom rldica acolo 0 lJiramidii..A avut loe 0 asemenea conversatie? Sigur nu vom putea ~ti

niciodati (poate doar sa fie descoperlti 0 tabliti care a consem-"nat evenimentul). Nu am fiicutdecat sa transformam in dialog 0serle de fapte uluitoare, insi care nu pot fi negate:

Treptespre cer I 28!

. Platforma unicii de fa Baalbeck a fost acolo din

vremurile de demult ~i se aflii incii intactii in enigmaticaei imensitate; .

. Muntele Sf Katarina se ajld incii acolo, ca eel mai

mare varf din peninsula Sinai, inviiluit din cele ma; vechi

timpuri (aliituri de geamiinul siiu Mussa) in legende des-pre oameni # zei;

. Marea piramidii de la Gizeh Ii cele douii tovari4eale sale, dimpreunii cu Sfinxul se aflii exact pe linia Ara-

rat-Baalbeck; ~i. Distanlele de la Baalbeck fa Muntele Sf Kmarina

~i cea panii lapiramida de la Gizeh sunt egale.

1

Aceasta, subliniem, este numai 0 parte a retelei - construitide anunnaki in legaturi cu noullor spatioport.Astfel inc3~ indi-ferent dacii acea conversatie a avut sau nu loe, sunteIil.siguri cii~a au apiirutpiramidele in Egipt.

Exista multe piramide ~istructuri piramidale in Egipt, mar-cand peisajul de la Delta Nilului in nord pauii in Nubia. insaatunci dind se vorbe~tede Piramide, imitatiile, variatiile ,i ,,mi-nipiramidele" din vremurile ulterloare sunt omise, turi!ltii ,i sa-vantii concentrandu-se numai asupra eelor peste douazeci de pi-ramide despre care se crede ca au fost construite de faraoniivechiului regat (cca. 2700-2180 i.Ch.)! Acestea, la randullor,constau in doua grupurl distincte: eele identWcate cu conduci-torli celei de-a cinr.PII<::i!>"..." ~; :: ~--.:___ :: :: :..,~"'u,Pepi), care sunt elaborat decorate ~iinscriptionate cu renumiteletexte ale piramidelor ~i vechile piramide, atribuite dinastiilor atreia ,i a patra. Acestea din urma, prlmele, sunt eele mai stranii.Mult mai marl, mai solide, mai corecte, mai bine realizate decatcele care Ie-auurmat,ele sunt,i eelemai misterloase- fiindcinu contin nici un indiciu asupra modului cum au fost construite.Cine le-a construit, cum le'::aconstruit, de ee ,i chiar cind - ni-meni nu poate spune. Existii numai teorli ,i presupuneri.

Page 142: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

282 / Zecharia Sitchin~-_._-

jManualele ne spun ca prima piramida a fost construita deun rege pe nume loser, al doilea faraon al celei de-a treia dinas-tii (cca. 2650 i.Ch. dupa majoritatea indiciilor). Alegand un locla vest de Memphis, pe un platou ce a servit ca necropola (ora~al mortilor) a capitalei, ell-a instruit pe stralucitul sau arhitectnumit Imhotep sa-i construiasca un mormant care sa fie mai pre-sus de toate cele precedente. Pana atunci, obiceiul era sa se sapeo groapa intr-un teren stancos, sa fie depus corpul regelui, apoiacoperit cu 0 stanca orizontala gigantica, numita mastaba,.carein timp a crescut in dimensiuni. Ingeniosul Imhotep; consideraunii savanti, a acoperit mastaba originala cu strat dupa strat de

. mastabe mai mici, in doua faze (Fig. 125a),obtinand 0 piramida

in trepte. Pe langa ea au fost construite 0 multime de cladirifunctionale - capele, temple funerare, depozite, adaposturi desclavi etc. Intreaga zona a fost apoi inconjuratii cu un zid uria~.

. Piramida ~i ruinele unora dintre cladirile-anexa mai pot fi vazute~i azi (Fig. 125b) la Sakkara - un nume ce se crede ca it onorape Seker, "Zeul ascuns".

Regii care i-au urmat lui loser, explica manualele, au apre-ciat ideea ~i au incercat sa-I imite pe loser: Probabil Sekhem-

..-I -'"

JE... .~ .-4.-

Fig.125

"'T

-!rep~~spre ~r / ~~

khet, care i-a urmat h.ii:Zoser latr6n, a inceput constructia celei .

de-a douapiramide,tot la Sakkara.Nu a re~it, din motivene-cunoscute(probabilfiindcanu mai era Imhotep).0 a treia pira-mida in trepte- mai degraba'rama~iteleinceputurilorconstruc-tiei ei - a fost descoperitiiintre Sakkara~iGizeh. Mai micadecat precedentele;este atribuitain mod logicurmatomluifa-raon, numit Khaba. Unii savanti consideraca au mai existatdoua-trei incercari de construire a unei piramide de catre faraonineidentificati din a treia dinastie, toate e~uate. .

Am ajuns acum la cca. treizeci de mile sud de Sakkara, in-tr-un loc numit Maidum, pentru a gasi piramida considerata Uf-matoarea cronologic. In absenta dovezilor, se presupun.e ca a

il11

Fig.126

Page 143: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

I

284 I Zecbaria Sitchin

fost consttuita de UI1I1itorulfamon, numit Huni. Datorita unordovezi circumstantiale se considera ca el doar a inceput-o, eafiind terminata de succesorul sau, Sneferu, care a fost primulrege at celei de-a patra dinastii.

A fost inceputi, asemenea predecesoarelor, ca 0 piramidain trepte.lnsa din motive care raman total necunoscute ~ipentrucare nu ex.isti nici macar teorii, constructorii au decis sa 0 faciio piramida ,,adevarata", adica sa-i ofere laturi drepte. Asta in-semna punerea unui strat de pietre indinate in unghi (Fig. 126a).Tot din motive necunoscute, afost ales un unghi de 52°. Dar,ceea ce trebuia sa fie prima piramida adevarata s-a dovedit un.e§eclamentabil. Aflate intr-un unghi precar, pietrele au inceputsa cada §i ceea ce a ram3s a fost 0 parte a miezului sau, cu unmunte de resturi in jurullui (Fig. 126b).

Unii savanti (precwn Kurt Mendelssohn,.The Riddle of thePyramids) sugereazi di Sneferu construia in acela~itimp 0 altapiramida, la nord de Maidun, in momentul prab~irii primeia.Atunci arhitecpi sai au schimbat rapid unghiul in timpul con-structiei. Unghiul mai mic de 43° a redus masa ~i inaltimea pi-ramidei asigurind 0 mai mare stabilitate. A fost 0 decizie inte-leapti, fiindciipiramida - numita Piramida inclinata (Fig. 127)- este inca in picioare.

incurajat de succesul sau, Sneferu a ordonat construireaunei alte piramide Ianga prima. Este numita Piramida Ro§ie,dupa nuanta pietrelor.Se pare ca a insemnat realizarea imposibi-lului, 0 forma triunghiulad ridicandu-se de pe 0 baza patrata.:.._~_::__~ =.-:-' ; ~tiu 1\'\1\tiP.nicioare fiecare, iar inalti-mea este de 328 de picioare. Triumful nu a fost realizat tara 0

Fig.127

Trepte spre cer I 285

mica ~laciune: in loculunghiuluiperfect de 52°, laturile acesteiprimepiramide clasicesunt inclinate la un mai sigurungbi de 440.. .

Am ajuns acum, sugereaza savantii, la apogeul construiriide piramide in Egipt.

Sneferu a fost tatallui Khufu (pe care istoricii greci it vor. numiCheops).S-a presupusca fiul a continuatrealizariletata-lui, construind unnatoarea piramida adeviirata- numai ca multmai mare: Marea Piramida de la Gizeh. Sta maiestuoasa alaturide alte doua mari piramide, atribuite unna~ilor sai, Chefra(Chenen) ~iMenka-ra (Mycerinus); cele trei sunt inconjurate depiramide satelite mai mici, temple, mastabe, monninte §i uniculSfinx. De~i atribuite unor conducatori diferiti, cele trei (Fig.128)au fost planuite ~iconstruite ca un grup coerent, perfect ali-niate nu numai cu punctele cardinale, ci ~iuna cu alta. futr-ade-

..8 ~

tr ,. -aa . D .'!D

l&tDDD0

0 ~DDL~ ..::;::,. .''i."".DO n O'U~~~ ~.~ ,,:0-::.o . D.. ODDd" :.:,.. ::"· D UngO

ilDrii'1!"'

1

-- ~ l!2· ..· =::'l1DDOOOIJ/:oO

1

ft - ~A.:::.. ~~,::::::. 0000000a " ~ _":::''''__· IIIODeD: . ~::::_...

100 1R. DDDDDD! :, ..;.;

. 0 4Y '. D IF I r ~~ Uf111f 10--. '- ..II..; .~ .:.".~"", wa_ . . ,_, ,", .

T ~. ~'::::,-:~/.::'?tr aJj'ltItiOQQQ:0 Db t~ ___

rxI-:'. On I

IJ'; =: ''':=:;, 0 lhI..

f. --~ ~~ ~ ~,I ~.-~M" ,

-1! flL B)J Da~~O- ~~..:fo" D10 odD

IJ)[)~ .::

-- D~~ -''''' ,"...""",.'''" ,''-l!l1J~ --~.

Fig.128

Page 144: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

286/ ZechariaSitchin-. --

var, triangulatiile care incep ~u aceste trei monumente pot fi ex-tinse pentru a masura intregul 'Egipt - chiar intregul PAmant.'tnvremurile modeme, acest lucru a fost realizat pentru prima om

de inginerii lui Napoleon: ei au selectat apexul marii piramide capunct focal din care au triangulat ~icartat Egiptul Inferior.

Acestlucru a fost u~urat~ide descoperirea faptului ca locul

se afla, intentionat sau nu, aproape de paralela de treizeci degrade (nord). tntregul complex de la Gizeh a fost construit pe la-tura estica a Platoului Libian, care incepe in Libia in vest ~iajun-

ge pe malurile Nilului. De~inumai la 150 picioare deasupra oi-velului riului, situl de la Giza are 0 vedere neobstructionata,dominanta, catre cele patru puncte cardinale. Marea piramidii seafla chiar la marginea platoului. La doar cateva sute de metri

spre nord sau est, 0 asemenea constructie ar fi fost imposbila.Unul din primii savanti care a facut masuratori precise, CharlesPiazzi Smyth (Our Inheritance in the GreatPyramid) a stabilitca centrul piramideise afla la latitudineade 29°58'55"- cuaproape 0 ~esimede grad de paralela de treizeci de grade. Cen-trul celei de-a' doua piramide se afla la nUmai treisprezece se-cunde (13/3600de grade) mai la sud.

Aliniamentul cu punctele cardinale, inclinarea laturilor la

unghiul perfect de 52° (la care inaltimea piramidei in relatie cu '

circumferinta este aceea a unui radian de cerc cu cerul) baza pa-

trata puse pe 0 platforma perfect nivelata, toate vorbesc despreinaltul grad de cuno~tinte matematice, astronomice, geometrice,

geogratlce ~l, aeslgur, arnlleClUCCi~l \';UII~UU'-\U,}ll'-'-UlU'l~""1""citatile administrative de a mobiliza forta de munca necesaraexecutarii unor asemenea proiecte pe termen lung. Uluiala cre~tedaca realizAmcomplexitatea interioarelor ~i precizia galeriilor,coridoarelor, camerelor, deschizaturilor facute in piramide,intrarile ascunse (totdeauna pe latura nordica), sistemele de in-cuiere - toate nevazute de afara, toate in aliniament perfect cucelalalt, toate executate in ace~timunti artinciali pe masura ceerau construiti strat dupa strat.

--, ---

JTreptespre cer / 28~

De~icea de-a doua piramidii este cu numai foarte puiin maimica dedit prima, "Marea Piramidii" (inaltime: 470 ~i 480 pi-cioare, laturile 707 ~i respectiv 756) a fost cea care a captatintreaga atenpe a savantilor ~i amatorilor.A fost ~imai riimineinca cea mai mare constructie de piatra din lume, find construitadin aprox 2.300.000 - 2.500.000 de blocuri de calcar galben(miezul), calcar alb (inveli~ul)~i granit (camerele interioare ~igaleriile, acoperi~uletc). Masa totala, estimata la cca.93 de mi-lioane picioare cubice, cantarind aproximativ 7 milioane tone,depa~e~tegreutatea tuturor catedralelor, bisericilor ~i capelelorconstruite in Anglia dupa cre~tinare.

Piramida este ridicata pe 0 platforma artificiaHi,ale careicolturi sunt marcate de orificii tara vreo functie clara. tn ciudatrecerii mileniilor, a schimbarilor continentale, a rotatiei PAman-tului, a cutremurelor, a greutiitii imense a pira~idei insa~i, rela-tiv subtirea platforma (mai putin de douazeci ~i doi inci) esteinca nevatamata ~iperfect dreapta: eroarea~linierii sale este maimica de 0 zecime de inci pentru cele 758 de picioare cat masoaralaturile.

De la distanta, Marea Piramida ~i cele doua tovara~e alesale par piramide perfecte, insa daca te apropii vezi ca ~i'ele suntun fel de piramide in trepte, construite strat peste strat de piatra,fiecare mai mic decat cel de dedesubtul sau. Speciali~tii au su-gerat ca Marea Piramida ar fi de fapt 0 piramida in trepte, con-struita astfel pentru a sustine 0 mare presiune verticala(Fig. 129).Ceea ce ii ofera , aparenta de luciu 0 reprezinta pietrele cu care!':lInt :I~nnpritp I!ltllrilp ~!lI.. A".."t.." "" f'"..t ;...,1 ;0; A ;;. - .cucerirea araba, fiind utilizate pentru construirea ora~ului Cairo.Unele dintre ele au fost descoperite pe 0 portiune din varful celeide-a doua piramide,iar altele la baza celeimarl (Fig. 130).Acestepietre sunt cele care detennina unghiullaturilor piramidelor. Suntcele mai grele pietre utilizate la constructia piramidelor. Cele~ase laturi ale fiecarei pietre au fost cioplite cu atentie, astfelincat sa se potriveasca perfect, nu numai cu "miezul" piramidei,ci ~iuna cu cealalta.

Page 145: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

288 / Zecharia Sitchin

Fig. 129

Piramidelor de, la Gizeh Ie lipse~te astazi ~i apexul, care fu-sese construit in forma de piramidion ca obeliscurile. Cine, cand

~i cum le-a scos nu se ~tie. Se ~tie, totu~i, ca la un moment dat,aceste apexuri erail construite din granit in forma ben-ben-urilorde la Heliopolis ~i erau inscriptionate. Cel al piramidei luiAmen-em-khet de la Dashur, care a fos1,descoperit ingropat in

aproplere ae plramlGa \rlg. U I}, pW'la ~IIlUl~lIla glUUUIUI IUc1U-

pat ~i inscriptia:

Fafa rege/ui Amen-em-khet este deschisa..Ca sa ajunga /a zeu/ Munte/ui Luminii .

Cand /a cer va p/eca.

Cand Herodot a vizitat piramidele in secolul cinci, nu men-tioneaza apexurile, insa laturile erau acoperite ~u pietre ~Iefuite.

----

!repte spre cer / 289

Ca ~ialtii inaintea lui, s-a iritrebat cum au fost construite acestemonumente - numarate printre cele ~apte minuni ale antichitatii."Ghizii" sai i-au povestit ca a fost nevoie de 100.000de oameni,inlocuiti la fiecare trei luni, ~i,,zece ani de asuprire" numai pen-tru a construi drumul spre piramida, astfel incat sa poata fi adusepietrele. "Piramida insa~i a fost construita in douazeci de ani."Herodot a fostcel care a transmis informatia ca faraonul care aordonat construirea piramidei a fost Cheops (Khufu). De ce ~iince scop, nu spune. ~i Herodot atribuie cea de-a doua piramidalui Chefren (Chefra), "de acelea~idimensiuni, cu exceptia faptu-lui ca i-a coborat iniiltimea'cu patruzeci de picioare". EI maispune ca ,,~iMycerinus (Mekara) a lasat 0 piramida. insa multmai mica decat a tatalui sau"- implicand,fiira a 0 declara insa,ca este vorba de a treia piramida.

In secolul unu, ~eograful ~i istoricul roman Strabo a con-semnat nu numai 0 vizita la piramide, ci ~i intrarea in Marea Pi-ramida, printr-o deschizatura ascunsa pe latura nordica. Patrun-zand printr-un coridor ingust el a ajuns la un zid, asemeneaturi~tilorgreci ~iromani dinaintea sa. .

Locatia acestei intrari a fost uitata in secolele ce au urmat,iar cand in 820 califul AI Mamoon a incercat sa patrunda inpiramida, a angajat 0 armata de fierari, constructori ~i ingineripentru a sparge piatra ~ia construit un tunel spre interiorul pira-midei. Motivele sale erau atat curiozitatea ~tiintifica, cat ~i do-rinta de a gasi comoara. Se spunea ca in piramida emu ascunsedin vremurile de demult "arme care nu ruginesc", 0 "sticla care

~ :I : t ,..." 1..;; : : _1__=_1 :

1

... _ I 7'" _

Spargand pietrele prin incalzire ~iracire brusca, cioplindu-Ie,oamenii lui Al Mamoon au avansat in interiorul piramideicentimetru cu centimetru. Erau gata sa renunte cand au auzit ca-zand 0 piatra, .ceea ce indica 0 cavitate goala dincolo. Cu vigoa-re renascuta ~i-au croit drum in coridorul de coborare (Fig. 132).Urcand pe acesta, au ajuns la intrarea original a ce fusese astupa-

ta din afara. Coborand, au ajuns la scobitura de care vorbise .Strabo. Era goala. Un tunel care pomea din ea nu ducea nicaieri.

Page 146: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

~-'c_'~-'.~'iii'i"=

290 / Zecharia Sitchin

\

"~\i.':

)""

. '. \ . .'~ .: > ~-'"

.......

Fig. 130

In ceea ce-i prive~tepe cercetatori,eforturilefuseserainvan. Toatecelelalte piramide, in care se intrase de-alungul seco-lelor, aveau aceea~i structura interioara: un coridor descendentcare ducea intr-una sau mai multe camere. A~aceva nu exista inMarea Piramida. Nu erau secrete care sa fie dezvaluite.

Insa soarta a vrut altfel. Oamenii lui Al Mamoon au reu~itsa croiasca un tunel pana in coridorul descendent. Avea 6 forma

. cluaata, mungmUiara. L-ana s-a exam mal CUaU::Il~u:~lavallUl, :s-a

:\\..

~~~.."

...Fig. 13/

Trepte spre cer /291

Fig. /32

descoperit ca piatra servea pentru a ascunde un bloc de granit po-

zitionat la un unghi fatii de coridor. Ascundea el intrarea intr-ocamera secreta - una care nu mai fusese vizitata vreodata?

Nereu~ind sa mute sau sa sparga. blocul de granit, oameniilui Al Mamoon au sapat in jurullui. A reie~it insa ca acest bloc

era doar unul dintr-un ~ir de blocuri de granit, urmat de altele de

calcar, ce ascundeau un coridor ascendent - incllnat la ace.lea~i

unghi de 260 ca ~i coridorul descendent (exact jumatate din in-clinarea piramidei). Din capatul coridorului ascendent (Fig. 133),un coridor orizontal.ducea catre 0 camera patrata cu un acoperi~

inclinat ~i 0 ni~a neobi~nuita in peretele estic. Aceasta camera seafla exact pe axa nord-sud a piramidei - fapt a carui semnificatie

~

1

, '. ,".''...,

:~

Fig./33

Page 147: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

".,."-~.~ '-~

292 I Zecharia Sitchin-------

Fig.134

nu a fost descifrata inca. Camera a ajuns sa fie cunoscuta sub nu-mele de "camera reginei", insii justificarea este mai degraba ro-mantica, decat bazata pe ceva concret.

La capatul.coridorului ascendent se intinde 0 galerie. marede cca. ISO de picioare, la acela~i unghi de 26° cu 0 constructieprecisa (Fig. 134). Podeaua sa joasa este flancata de doua rampepe intreaga sa hmgime. in fiecare rampa sunt taiate 0 serie dedeschizaturi la distante egale, fatii in fata una cu aIta. Zidurilegaleriei se ridica la cca. 18 picioare, pe ~apte niveluri, fiecare ni-vel fiind CII trf~i in~i ip~it in "f"M f'<2t:>-1.. ..ronn..ln 1 __.0.£'_1~.. -~.-galeria se ingusteaza spre tavan. Tavanul ac~steiaare exact ace-ea~i latime cu podeaua dintre rampe.

La capatul de sus al galeriei se afla 0 platforma formatadintr-un bloc de piatra. Ea da intr-un coridor jos (numai 3,S pi-cioare inaltime) ce duce intr-o anticamera de 0 constnictie spe-ciala, fiind echipata cu un scripete care printr-o simpla manevra(tras de franghie?) poate ridica ~icobori trei ziduri de granit ceblocheaza trecerea.

Fig.135

De acolo,un coridorde iniiltime~iIatimesimilare cu anterio-rul conduce intr-o camera construitii din granit ro~u - ~-numitaCamera a regeIui (Fig. .13S).Era goala, cu exceptiaunui bloc degranitce voia sa sugerezeco~ciugul.Lucriituraprecisiiincludea locpentruplacade deasupra.Dimensiunilesaledemonstreaziiavansatecuno~tintematematice.insiiera completgoI.

Atunci, tot acest munte de piatra a fost ridicat pentru aascunde un co~ciuggol intr-o camera goala? Unnele de.tortii ~iconsemniirilelui Straboatestiidespre coridoruldescendent ca maifusese vizitat, ~i,daca a existat vreo comoarii, ea fuse;sede multluata. insa coridorul ascendent nu mai fusese calcat inainte de

oamenii lui Al Mamoon. Teoria spunea ca piramidele fuseseraconstruite pentru a adaposti de-in~i mumia faraon~ui ~i co-morile ingropate 0 dati cu acesta.Astfel, inchidereatreceriIor s-arfi facut imediat dupa plasarea mumiei. ~i to~i, in piramidii nuse afla decat un sicriu goI.

De-a lungul timpului, alti conducatori. savanti.aventurieriau intrat in piramida, au cercetat-o, descoperind aIte tdisaturi alestructurii sale interioare - printre care ~i douii conducte pe careunii Ie co~sidera pentru aerisire (Pentru cinelce?) sau pentruobserviiri astronomice (De ditre cine?). Cu toate ca speciaIi~tiicontinua sa se refere la co~ciugul de piatrii ca la unsarcofag(miirimea lui poate adaposti cu ~urinta un corp uman), fapt esteca nu exista absolut nimic care sa sustinii ideea ca Marea Pira-midii era un mormant.

Page 148: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

294 / Zecharia Sitchin-----..---------

Intr-adevar, teoria ca piramidele au fost construite pentru aadaposti monnintele faraonilor nu se sustine.

Prima piramida, cea a lui Zoser, contine ceea ce savantii in-sista sa numeasca doua camere mortuare, acoperite de mastaba

initiala. Cfuld au fost desfiicute prima data de catre H.M. yonMinutoli, in 1821, el sustine ca a gasit inauntru parti dintr-omumie ~i cateva inscriptii purtfuld numele lui Zoser. Pe acestea,pretinde el, le-a trimis in Europa, insa" s-au pierdut pe mare. in1837, colonelul Howard Vyse a analizat camerele cu mai muM

atentie ~i a spus ca a descoperit un "monnan de mumii" (au fostnumarate optzeci) ~i a ajuns la 0 camera "ce purta numele regeluiZoser", inscriptionat cu vopsea ro~ie. Un secol mai tarziu, arheo-logii au descoperit fragmente dintr-o teasta ~i dovezi ca "existaposibilitatea sa fi fost un sarcofag de lemn" in camera de granitro~u. in 1933, J.E. Quibell ~i J.P. Lauer au descoperit galerii sub-terane aditionale sub piramida, unde se gaseau doua sarcofagecare insa erau goale.

Acum se accepta ca este vorba de inmonnantari "abuzive"

prin introducerea unui mort dintr-o epoca ulterioara. Dar fuse"seZoser insu~i inmonnantat in piramida ; a existat vreodata 0 in-monnantare "originala"?

Majoritatea speciali~tilor se indoiesc ca Zoser ar fi fost in-gropat in piramida. Se pare ca el afost ingropat intr-un mbnnantmagnific, descoperit in 1928 la sud de piramida. Acest "MonnantSudic", a~a cum a ajuns sa fie recunoscut, putea fi atins printr-ogalerie al carei tavan imita eurmalii. Conducea la 0 u~a simulata,De iumatate deschisa, prin care se intra intr-o imensa deschizatu-

ra. Mai multe galerii duceau catre 0 camera subterana conslrunadin blocuri de granit; pe unul dintre pereti trei u~i false aveauinscriptionate imaginea, numele ~i titlurile lui Zoser.

Multi egiptologi considera acum ca piramida era numai 10-cui simbolic al ingroparii lui Zoser ~i ca regele a fost ingropat inbogat decoratul monnant sudic, acoperit de 0 suprastructura rec-tangulara cu 0 camera concava care continea capela, exact a~acum este reprezentat in unele desene egiptene (Fig. 136). .

--- .-

"T.,

'ft!!pte s.~e cer / 295

Fig.J36

Piramida in trepte care se presupune a fi fost inceputa de suc-

cesorul lui Zoser, contine ~i ea 0 "camera de ingropare". Ada-postea:un "sarcofag" de alabastru, care era gal. ManUalele ne spunca cel care a descoperit camera ~i sarcofagul" de piatl"a (ZakarlaGoneim) a ajuns la concluzia ca ea fusese sparta de jefuitori,

care au furat mumia ~i celelalte lucruri dinauntru. Insa nu e pede-a-ntregul adevarat. De fapt, Goneim g~sise monnantul inchis

~i sigilat eu teneuialii ~i rama~itele unei coroane de vase useat~ezatii deasupra sarcofagului. A~a cum ~i- a amintit el. "speran-tele noastre erau foarte marl, insa, cfuld am deschis sarcofagul,era gol ~inefolosit". Fusese ingropat cineva acolo? Daca unii mai

sunt inca inctinati sa raspunda da, altii sunt convin~i ca piramidalui Sekhemkhet (a fost descoperita 0 inscriptie ce atesta aceastaidentificare) era numai un cenotaf (un monnant simbolic gol).

~i a treia piramida in trepte, cea atribuita lui Khaba, contineo "camera funerara". A fost gasita complet goala: nici 0 mumie,II1\"III1C1\,.ClI WJ ;)C11\,.UJCll;. ruU';;UJUl;U ClU IU'WULUI\,.ClL III CI}lIV}lJ\"J"'CI "'.

rama~itele subterane ale unei alte piramide, neterminate, desprecare se crede ca ar fi fost inceputade succesorullui Khaba.Structura de granit contine un neobi~nuit "sarcofag" oval, incas-

trat in podea (asemenea bailor modeme). Acoperi~ul sau era in-tact, sigilat cu ciment. Nu era nimic inauntru.

Au mai fost descoperite rama~itele altor trei piramide, atri-buite faraonilor din a treia dinastie. La una dintre el, substructu-

Page 149: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

296 I Zecharia Sitcbin

ra nu a fost inca explorati. In alta, nu a fost gasita 0 camera mor-tuari. In cea de-a treia nu existi nici 0 urma de ingropare.

Nu a fost gasit nimic in "camera funerara" a pi~dei pra-bu~itede la Maidun, nici macar un sarcofag. tn schimb, FlindersPetrie a gisit fragmente ale unui co~ciug de lemn, pe care le-aproclamat rim~itele co~ciugului mumiei lui Sneferu. Specia-li~tii Ie considera ram~itele. unei inmormantari abuzive, multulterioare. Piramida de la Maidun este inconjurata de numeroasemastaba din timpul dinastiilor trei ~ipatru, in care erau ingropatim~brii familiilor regale ~ialte VIP-uri ale vremii. Piramida eralegati de 0 structuri mai joasa (un ~a-numit templu funerar)care acum este acoperit de apele Nilului. Probabil ca acolo, laadipostul apelor sacre al fluviului, a fost ingropat faraonul.

Urmitoarele doua piramide sunt ~i mai jenante pentrusustiriatoriiideii de p~di-monument funerar.Cele doua pira-mide de la Dahshur (cea inclinati ~icea ro~ie)au fost construite,ambele, de Sneferu. Prima are doua "camere funerare", cealaltitrei. Toate pentru Sneferu? Daca fiecare piramida a fost constru-iti de un faraon pentru a-i servi drept mormant, de ce a construitSneferu doua? Nu mai este nevoie sa spunem ca toate camerelesunt goale, neexistand Dicimacar un sarcofag. Dripa 0 serie deexcavatii ale Serviciului Antichitifii egiptene in 1947 ~i apoi in1953 (mai ales in piramida ro~ie), raportul declari ca ,,DUa fostgisiti nici 0 urma de mormant regal".

Teoria ,,0 piramidi pentru fiecare faraon" sustine ca urma-toarea a fost construita de fiullui Sneferu, Khufu. ~i, conform

lui Herodot ~i istoricilor romani, este vorba de Marea Piramidi.r" 1_ __1_ ~ . .. - - ~ .

~ --0 ,, a_ u "''''6''''.1.'''.1 , Io3U,11..CUG1~.

Nu ar fi trebuit sa fie 0 surpnza, fiindca Herodot scrisese ca

"apele Nilului, conduse prin canale speciale, inconjoari 0 insulape care se spune ca s-ar afla corpul faraonului Cheops (HiStory,vol. n, p. 127). Atunci, mormantul faraonului se afla undeva maila vale, aproape de Nil? Nimeni nu poate ~ti.

. Chefta, ciruia ii este atribuiti a doua piramidi, nu a fost suc- .'cesorul imediat allui Khufu. Intre ei a domnit faraonul Rad~(

~

I

Trepte spre cer I 297

vreme de opt ani. Din motive care scapa speciali~or, el ~i-a ~esca loe pentru piramidi un sit aflat la 0 oarecare distanti de Gizeh.Aproape de jumiit3tea Marii Piramide, continea ~i obi~nuita "ca-mera funerari". Cand a fost deschisa era goala.

A doua piramidi are doua intriri pe latura nordica, in loeulobi~nuiteiintriri unice (vezi Fig. 129).Prima incepe - 0 alti n-saturi neobi~nuiti pentru 0 piramidi - din afara piramidei ~i ducecatre 0 camera neterminati. Cealalti duce catre 0 camera aliniati

cu apexul piramidei. Cand a fost deschisa in 1818 de GiovanniBelzoni, sarcofagul de granit a fost gisit gol, iar capacu1 sau spartpe podea. 0 inscriptie in araha atesta spargerea camerei cu secoleinainte. Ce gisisera arabii, daca gisiseri ceva, nu se ~tie.

A treia piramidi de la Gizeh, d~i mai mica decat celelalte,posedi multe trisaturi unice sau neobi~uite. Miezul ei a fost con-struit din blocuri de pian mai mari decat al celorlalte. Primele ~-sprezece straturi de jos nu erau construite din calcar, ci din granitmasiv. La inceput a fost construiti ca 0 piramidi ~i mai mica, apoii-au fost dublate dimensiunile (Fig. 129). Ca rezultat, are doua in-triri folosibile. Confine ~i0 a treia intrare "de incercare", netermi-nata de constructori. Din numeroasele sale camere, cea demna dea fi numiti "camera funerari" a fost cercetati in 1837 de Howard

Vyse ~iJohn Perring. Au gisit in interiorul ei un sarcof.1g de bazaltminunat decorat. Ca de obicei, era gal. Oar in apropiere Vyse ~iPerring au descoperit rama~itele unui sarcofug de lemn ce purtanumele regal "Menkaura" ~i ~itele unei mumii, "posibil a luiMekara" - 0 confinnare directi a afirmafiei lui Herodot ca a treiapiramidi aprtinea lui ..Mvcerino!';". Mi'i~lIriUnril..,..., h"'_ "n ..1-monstrat insa ca ea dateaza din perioada saitica - cca. 60 i.Ch. (K.Michalowski, Art of Ancient Egypt); rim~itele mumi1icate sunt ~imai recente, datfuld din perioada ~tina.

Existi 0 oarecare neclaritate asupra faptului daca Menkaraa fost sau nu succesorul direct allui Chefra, insa succesorullui

a fost in mod sigur Shepsekaf. Care din piramidele n1mase ne-terminate apartin acestuia (ori din cele a caror construcpe a fostatilt de slaba incat n-a rezistat timpului) nu se cuno8fte. Se ~tie

'I

Page 150: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

298 I Zecharia Sitchin Treptespre cer I 29~

.: .:;.,.-;'{.6-:.J ~:-:;/"-1/

Neferirkara, ce i-aunnat la tronul Egiptului, ~i-a construitcomplcxul funerar rit departe de cel al lui Sahura. Camera dinpiramidasa incompleta (sau ruinata) era goal!. Monumentelesuccesorului s!u nu au fost gasite. Unnatorul rege a construit 0piramida din cariimidade lut ~i lemn, fiind gasite numai vagi ra-ma~ite. Neuserra, care a unnat, ~i-a construit piramida in apro-piere de cele ale predecesorilor sai. Contine doua carnere - niciuna cu vreun semn al vreunei inmonnantari. Insa Neussera este

mai cunoscut pentru templul sau, construit in fonna unui obeliscinaltat pe un trunchi de piramidii (Fig. 139). Obeliscul se ridicala 118 picioare, apexul fiind acoperit cu alama.

Piramida faraonului unnator nu a fost 'descoperita. Cea asuccesorului acestuia a fost identificata abia in 1945. Contineaobi~nuitacamera, care era goala.

Piramida lui Unash - ultimul din dinastia a cincea, sau,cum prefera unii, primul din a ~asea; a marcat 0 importantaschimbare a obiceiurilor. Acolo a descoperit Gaston Masperopentru prima data (in 1880) textele piramidelor, Inscriptionatepe zidurile camerelor ~icoridoarelor. Piramidele celorlalti patruconducatori din dinastia a ~asea(Teti, Pepi I, Memera ~iPepi II)au imitat-o pe cea a lui Unash, atat in ceea ce prive~te construc-tia, cat ~iin ceea ce prive~tetextele. Au fost gasite sarcofage debazalt sau granit (Fig. 140).Erau toate goale, cu exceptia celuiallui Meplera, in care s-a gasit 0 mumie. S-a demonstrat ulteriorca era vorba de 0 inmonnantare abuziva.

Unde au fost ingropati regii dinastiei a ~asea?Mormintelere2ale ale ace!;tei tiin~~tii r~ c::i rplp "I", "",I",; t"'..;~ M _&1___

in sud, la Abydos. Acest lucru ~i celelalte dovezi ar trebui sademonstreze ca piramidele nu au fost monninte adevarate, cicenotafuri. Insa credintele vechi se schimbiigreu.

Faptele spun contrariul. PiramideleVechiuluiRegat nu con-tin un monnant fiindca nu cu scopul acesta au fost ele construi-te, sa adaposteasca un corp al unui rege. In calatoria catre Ori-zont a faraonului, ele erau construite ca semne pentru a-i ghidaKa-ul catre Scara spre cer - la fel cum piramidele ridicate odata

Fig.137

Fig.138

Fig. 139

insa ca nu a fost ingropat acolo, ci sub 0 mastaba monumentalii(Fig. 137) a carei camera funerara contine un sarcofag de granit.A fost insa atacta de iefuitori si nu a mai ramas nimic.

A cincea dinastie care a unnat a inceput cu Userkaf. ~i-aconstruit piramida la Sakkara, in apropiere de complexullui Zo-ser~A fost violata atat de jefuitori, cat ~i de inmonnantari abu-zive. Succesorul sau (Sahura) a construit 0 piramida la nord deSakkara (Abussirul de astiizi).De~iuna dintre ceIe mai bine pas-trate (Fig. 138), nimic nu a fost gasit in camera sa funerara.Templele ~idecoratiunile indica insa faptul ca monnantul sau seafla in apropiere.

Page 151: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

300/ ZechariaSitchin

de zei au servit drept semn de ghidaj pentru zeii care "umblauprin cer".

Faraon dupa faraon, credem noi, au incercat sa imite nu pi-. ~

ramida lui Zoser, ci piramidele zeilor, cele de la Gizeh.

Principalele piramide din EgiptFig. 140

...,..,-I

t

XIII

FALSIFICAREANUMELUI FARAONULUI

Falsifi~area nu este un fapt neobi~nuit in arta ~i comeq.Cfu1deste dezvaluitii, poate aduce blam ~i pierderi iinanciare.Sustinuta, poate schimba istoria.

Acest lucru s-a petrecut, credem noi, cu Marea Piramida ~ipresupusul ei constructor, faraonul numit Khufu.

Reexaminarile sistematice .~i~tiintificeale structurii arheo-logice a piramidelor excavatein graba cu un secol ~ijumatate inurma (de multe ori de catre cautatorii de comori) a ridicat nume-roase intrebari cu privire la unele din primele concluzii. S-a sus-tinut ca epoca piramidelor a inceput cu piramida in trepte a luiZoser ~ia fost marcata.de progrese succesive spre adevarata pi-ramida, care a fost in cele din urma realizata. Dar de ce era amtde important sa se obtina 0 piramida adevarata? Daca.arta con-struirii piramidelor a progresat de-a lungul vremii, de ce pirami-dele ulterioare celor de la Gizeh sunt inferioare acestora ~i nusuperioare, cum ar fi logic?

Era piramida lui Zoser modelul pentru celelalte sau era eainsasi 0 imit:ttip. !llInlli mnrl..1 "nt ;n~') C'~..~_::: :..J:_: _: r-:

ma piramida in trepte construitii de hnhotep deasupra niastabei"era acoperitii cu pietre de calcar ~Iefuit"(Ahmed Fakhry, ThePyramids). tnairite ca operatiunea sa fi fost incheia~, el a conce-put 0 altii modificare - construireaunei piramide ~imai man. To- .

~i ~i aceastii din urma piramida a fost cioplita astfel incat sa deaimpresia de piramida adevaratii. Tencuiala, descoperim de misiu-nile arheologice ale universitiipi Harvard conduse de George Reis-ner, a fost mcutii primitiv, din caramida.

Page 152: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

302 / Zecharia Sitchin.-----..----

Pe cine incerca atunci sa imite Zoser? Unde viizuseImhotepo piramida adevarata deja construita, cu laturi line ~itencuiala decalcar? ~i 0 alta intrebare: daca este adevarataactuala teorie, cumincercarile de la Maidum ~iSekkarade a construi 0 piramida cuinclinarea de 52° au e~uat,iar Sneferu a trebuit sa "tri~eze"pen-tru a construi "prima" piramida adevarata, insa cu unghi de nu-mai 43° - cum a ajuns fiul sau sa construiasca 0 piramida multmai mare, cu unghiul precar de 52° - ~i chiar tara probleme?

Oaca piramidele de la Gizeh erau doar piramide "obi~nuite"in lantul de piramide succesive - de ce fiullui Khufit, Radedef, nu

~i-a construit piramida alaturi de cea a tatalui sau, la Gizeh? Sepresupune ca la vremea respectiva celelalte doua piramide nu erauinca ridicate, deci flul avea intreg loculla dispozitie. ~i daca arhi-

tectii ~i inginerii tatalui sau reu~isera sa construiasca Marea Pira-mida, chiar nu mai ramasese nimeni care 'sa-I ajute pe flu sa con-

struiasca una macar la fel ca a tatalui ~i nu "amarata" de piramidadin care au mai ramas vagi rama~ite?

Faptul ca numai Marea Piramida poseda un Coridor ascen-dent sa se datoreze numai faptului ca a fost atat de bine ascunspana in 880 d.Ch. astfel incat imitatorii, ne~tiind de el, nu I-auinclus in proiectele lor?

Absenta oricaror insemne hieroglifice in cele trei piramidede la Gizeh este un alt semn de intrebare. James Bonwick, cu un

secol in urma, spunea (Pyramid Facts and Fancies): "Cine poatefi convins ca egiptenii ar fl lasat astfel de monumente tara macar

"'.. ..J___=_xv && rr..- --. --- -: ft.." O""U '1r1Au'ir:Jtim~"i~ri ~i ~~ri-

sului, umpland pana ~icea mai mica cladire cu hieroglife?" Ab-senta, se poate presupune, se datoreaza faptului ca, fie piramide-Ie au fost construite inainte de dezvoltarea scrisului hieroglific,fie au fost construite de altcineva.

Exista ~ialte argumentecare sprijinaideeanoastraca, atuncicand Zoser ~i urma~ii sai au inceput constructia piramidei, eiimitau un model care exista deja: piramidele de la Gizeh. Ele nuerau imbunatatiri ale eforturilor anterioare ale lui Zoser, ci pro-

'frepte sp[e cer / 303

1

totipurile pe care acesta, ~i faraonii care i-au urmat, au incercatsa Ie imite.

Unii savanti au sugerat ca ,piramidele-satelit de la Gizeherau de fapt modele la scara (cca. 1:5), utilizate de antici exactcum arhitectii de astazi utilizeaza modele la scara pentru eva-luare. Se ~tie acum insa ca ele au fost adaugate mai tfuziu. To-tu~i,credem cd a exis~atun modella scard: a treiapiramidd, cuevidentele sale experimente structurale.Abia apoi au fost con-struite celelalte doud de cdtre anunnaki. pentru a Ie servi capuncte de reper.

Oar ce este cu Menkara, Chefra ~iKhufu, care, conform luiHerodot, sunt constructorii acestor piramide?

tntr-adevar, ce e cu ei? Templele ~i anexele asociate cu atreia piramida poarta dovada faptului ca, intr-adevar, constructo-rul lor a fost Menkara - dovezi ce includ inscriptii purtfu1dnu-mele sau ~iditeva statui deosebite ce-I intati~eaza imbrati~at deHathor ~i alte zeite. Oar toate acestea atesta ca Menkara a con-struit structurile auxiliare, asociindu-se singur cu piramida - nuca ar fi construit-o el. Anunnakii, in mod logic, aveau nevoienumai de piramide, nu ~ide temple in care sa se venereze ei in-~i~i.Numai un faraon avea nevoie de un templu funerar ~i untemplu mortuar ~i de celelalte structuri asociate cu calatoria saspre viata de apoi.

tn interiorul celei de-a treia piramide nu se afla nici 0 ins-criPtie, nici 0 statuie, nici un zid decorat. Numai precizie auste-ra. Singura marturie care se pretindea ca exista s-a dovedit unblut: rragmenIul oe sarcolag ut: It:JlHII,;UJlUI1ICICIUl lY.a\';U1\.a.1ap'"

el era cu doua mii de ani mai "tanar", iar "mumia" era din epocacre~tina.Nu exista absolut nimic care sa sprijine teoria ca Men-kara - sau orice alt faraon - ar avea vreo legatura cu construireapiramidei.

A doua piramida este de asemenea goala. Statui purtandcartu~e (rame ovale in interiorul carora era inscris numele unuirege) cu Chefra au fost descoperite doar in templele din apropie-

I

,I

I

-- -,-

Page 153: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

T,.-woo

304 / Zecharia Sitchin

rea piramidei. Dar nici aici nu exista vreo indicatie ca el ar ficonstruit-o.

Dar Khufu?

Cu 0 singura exceptie,pe care 0 vom demonstra ca unJalsproverbial, singura sustinere ca el a construit Marea Piramidavine de la Herodot (~i,pe baza lui, de la istoricii romani). Hero-'dot il descrie ca pe un conducator ce ~i-achinuit poporul vremede treizeci de ani pentru a construi piramida. Totu~i,dupa cele-lalte surse, Khufu a domnit numai douiizeci ~i trei de ani. Dacaera un constructor atiit de mare, cu meseria~i de frunte ~i arhi-tecti geniali, unde sunt statuiIe sale, unde sunt celelalte monu-mente?

Nu existii.Din aceastiiabsentiise pare ca el nu era un ctitorde seama. Insa a avut 0 idee geniaIa: credinta noastra este ca,vazand piramideleprabu~itede la Maidun,piramidainclinatiia luiSneferu, i-a venit 0 idee.Acolo, la Gizeh, se aflau piramideleper-fecte.N-ar putea sa Ie ceara zeilor permisiuneade a a~ la unadin ele templul sau funerar necesar pentru caJatoriaspreViata deApoi? Nu se aducea nici 0 atingere sanctitiitii piramidei: toatetemplelese aflau langaea, aproapeinsa flir3macarsa 0 atinga.A~a ajuns Marea Piramida sa fie cunoscutiica piramida lui Khufu.

Succesorul lui Khufu, Radedef, a respins ideea tatalui sau~ia preferat sa-~iridice propria piramida, asemenea lui Sneferu.Dar de ce s-a dus la nord de Giza ~inu ~i-a construit-o langa atatalui sau? Explicatia este foarte simpla: promontoriul de la::~_:_ __:. .J_;_ M..:--nt ..1...,...1.. trp.i vp.c.hi niramide si de struc-turile-anexa ridicate de tatal sau...

Viizand e~ecullui Radedef, urmatorul faraon a preferat so-lutia lui Khufu. Cand a .sosit vremea sa aiM nevoie de 0 pirami-da, nu a vazut nici un inconvenient in a-~i apropria urmatoareapiramida libera, inconjurand-o de temple ~i sateliti. Menkara,succesorul sau, s-a legat ~iel de ultima piramidii ramasa libera.

Cand piramidele gata mcute s-au ocupat, faraonii care auurmat n-au avut alta solutie decat sa ~i.leconstruiasca singuri...

Treptespre cer / ~05

Ca ~i cei dinaintea lor, eforturile s-au soldat cu e~e~uri sau imita-tii nereu~ite ale modelelor.

La prima vedere, teoriJl conform careia Khufu, ca ~i ceilaltidoi, n-are nimic de-a face cu piramidele asociate cu ei pare preaindrazneata. Nu este a~a. Ca dovadii ilvom aduce pe Khufu in-su~1.

Problema daca faraonul Khufu a construit sau nu Marea Pi-ramidii i-a framantat pe speciali~ti de un secol ~i un sfert incoa-

. ce, de la descoperirea. singurului obiect care il mentioneaza peKhufu in legatura cu piramida. Surprinzator, insa, se afirma canu a construit-o: exista deja la vremea cti1'Jda inceput el domnia!

Dovada este 0 stela de calcar (Fig. 141) care a fost desco-perita de Auguste Mariette in anii '50 ai secolului trecut in rui-

nele templului lui Isis, aproape de Marea Piramidii. Inscriptiaeste un monument autolaudativ al lui Khufu, ridicat. pentru acomemora restaurarea de catre el a templului lui Isis ~ia imagi-nHor ~i emblemelor zeilor aflate in templu. Versul de inceput ilidentifica pe Khufu mra nici un dubiu prin cartu~ulsau:

f~~t~(e)})~fAnkh Hor Mezdau Suten-bat KhuJu tu ankhTraiascaHorus Mezdau (lui) Rege (al) Khufu, ii e

Egiptului Superior $i Inferior data viala!Dupa introducerea obi~nuita,urmeaza declaratia exploziva:

~ ~ ~ J" 8..A"'-- I J.. X....

EIaJondat Casa lui Isis, Staptina Piramidelor<=> c-:J 9 1.. ~-= I JlJr_

tanga 'Casa Sfinxului.

Conform acestei inscriptii de pe stela (aflata la muzeul dinCairo), Marea Piramidii era deja acolo la intrarea in scena a luiKhufu. .

1

Stiipana ei era zeita Isis ~ apartinea acestei zeite, nu luiKI1Ufu.Mai mult, ~i Sfinxul - care a fost atribuit lui Chefra, care

Page 154: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

,...,.,~....;=: ,...,~~,..~:~~:7~,.~'"f.~i ~~~ , ,c~~~'~~='!3"::r'Wl' - ~...---

Fig.141

l-ar fi construit impreuna cu a doua piramida - era deja la locullui. Continuarea inscriptiei localizeaza sfip.xulcu acuratete ~iconsemneaza faptul ca 0 parte din el a fost deteriorata de trasnet_ deteriorare vizibila ~iastiizi.

Treptespre cer / 307

Khufu afirma in continuare ca a construit0 piramida pentruprintesa Henutsen "langa templul zeitei". Arheologii au gasitdovezi independente ca cea mai sudica dintre cele trei mici pira-mide ce flancheaza Marea Piramida - cea mai apropiata de tem-plullui Isis - era dedicata lui Henutsen, 0 sotie a lui Khufu. To-tul in inscriptie se potrive~tecu faptele cunoscute. tnsa singurapiramida pe care pretinde ca a construit-o Khufu estecea mica aprintesei. Marea Piramida era deja acolo, ca~i Sfinxul (ca ~ice-lelalte doua, prin extensie).

Teoria noastra este intarita daca citim mai departe inscrip-tia, care nume~te Marea Piramida "Muntele vestic al lui Ha-thor":

~,

Traiasca Horus Mezdau.

Regelui Egiptului Superior ~i Inferior, Khufu,Viafa i-a fost data.Pentru mama sa Isis, Divina Mama,

Stapana " Muntelui vestic allui Hathor",A jacut aceasta inscripfie.I-a dat 0 noua ofrand a sfanta.I-a construit un templu de piatra

$i a reinnoit zeii care se aflau acolo.

Hathor, sa ne reamintim, era stapana peninsulei ~inai. Dacaeel mai inaltvarf al penins:ulei era Muntele Estic, Marea Pirami-da era Muntele Vestic - cei doi functionand ca puncte de reper01\.- \.tVIIUVI U.1UJ u\.t Q."\wIlJLtU.1 \of.

Aceasm stela poarm toate semnele autenticitatii.To~i, sa-vantii la vremea descopeririiei nu au fost in stare sa accepte con-cIuzia inevitabila.Neindraznind sa distruga intreaga structura apiramidologiei,au proclamat aceasmstela unfals. - ,,0 inscriptiefacuta mult dupa moartea lui Khufu" (ca sa-l citam pe Selim Has-san,Excavationsat Giza),invocandnumeleacestuiapentru a spri-jini pretentiilepreotilor locali".

Page 155: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

308 / Zecharia Sitchin

James H. Brea~ted, a dirui Ancient Records of Egypt esteopera de ciipatai in ceea ce prive~teinscriptiile egiptene, scria in1906 ca ,,referinta la Sfinx ~i la templele de langa el in vremealui Khufu a facut din acest monument un obiect de mare interes.

Aceste referiri ar fi de cea mai mare importantii daca moriumen-tul ar fi contemporan cu Khufu, insii dovezile ortografice it da-teaza cu certitudine muIt dupa aceea". Nu este de acord cu pare-rea lui Gaston Maspero, un egiptolog de frunte at epocii, ca, de~iposeda 0 ortografie ulterioara, stela este 0 copie a unui originalautentic. In ciuda dubiilor, Breasted include stela printre monu-mentele dinastiei a patra. lar Maspero, in cuprinziitoarea operaThe Dawn of Civilization ii accepta continutul ca redand datereale din viata ~i activitiitile lui Khufu.

De unde atunci reluctanta acceptiirii ei?Stela a fost consideratii un fals fiindca cu numai un deceniu

in urma identificarea lui Khufu cu ctitorul Marii Piramide fusese

stabititii defmitiv. Dovezile hotaratoare erau ni~te semne cu vop-sea ro~ie descoperite in camerele sigilate de deasupra "Camereiregelui", care pot fi interpretate ca semne ale constructorilor fa-cute in al optsprezecelea an de domnie allui Khufu (Fig. 142).Cum in aceste camere nu s-a intrat pana la descoperirea lor in1837, semnele trebuia sa 'fie autentice ~i, dacii stela oferea infor-matii contrare, insemna ca ea este falsa.

Dar daca analiziim circumstantele descoperirii semnelor cuvopsea ro~ie' ~i cercetiini cine au fost descoperitorii lor - 0 an-

cheta ce nu a mai fost facuta pana acum - concluzia care trans-mlrf~p.~teclara: daciiexista un fals. el a avut 19Cin A.D. 1837, iarfalsificatorii nu erau "preotii locali" ci doi (sau trei) englezi tarascrupule. ..

Povestea incepe cu sosirea in Egipt pe 29 decembrie 1835 acolonelului Richard Howard Vyse, "oaia neagrii" a unei familiiaristocratice engleze.La vremea respectivii, multi ofiteri ai arma-tei regale se distinsesera ca "anticari", cum erau numiti arheologiipe vremea aceea, citind articole in fata distinselor societiip ~ipri-mind aclamarea pubticului. Daca Vyse avusese ~a ceva in minte

j

1Treptespre cer / 309

la sosirea ip Egiptnu putem ~ti,cert este ca. vizitand piramidelede la Gizeh, a fost prins de febra descoperirilorzilnice de catre

speciali~tisau ne. A fost incantat in mod deosebit de pov~tile ~iteoriile unui anume GiovanniBattista Caviglia, care cauta 0 ca-mera ascunsa in interiorulMarii Piramide.

In ditevazile,Vysea fost de acordsa-iofere lui Cavigliafondurile necesare, daca il accepta in calitate de codescoperitor.Acesta a respins oferta, iar Vyse, ofensat, a plecat spre Beirut lasfar~itul lui februarie 1836,pentru a vizita Siria ~iAsia Minor.

Insii lunga ciiliitorienu i-a stins setea aprinsiiin Egipl In locsa se intoarcii in Anglia, .el a revenit in Egipt in octombrie. Lavizita precedentii se imprietenise cu un intermediarpe nume l.RHilt, la vremea respectiva superintendent la 0 topitorie. Acum a

a.\

fL..I,

I

. I..0-. !

,'-'.f 0-

partea de nord

-._-

Page 156: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

310 / Zecharia Sitchin-- ..

fost prezentat unui anume "domn Sloane", care i-a ~optit ca iipoate face rost de unfirman - un decret de concesiune- de la gu-vernul egiptean pentru a capata drepturi unice de excavatii la Gi-zeh. Astfel srntuit, Vyse a mers la consulul britanic, col. Camp-bell, pentru documentele necesare. Spre marele sau ~oc,firmanulii numea codescoperitoripe Sloane ~iCampbell ~ipe Cavigliacasupraveghetor al lucrarilor. Pe 2 noiembrie, dezamagit, Vyse aplecat intr-o calatorie. in Egiptul Superior, dupa ce "am platitsubscriptia mea de 200 dolari".

A~a c~m afirma el in Operations Carried on at the Pyra-mids ofGizeh in 1837, s-a intors pe 24 ianuarie 1837 ,,nerabda-tor sa vad ce progrese fusesecarncute". tnsa, in loc sa caute ca-mera ascunsa, Caviglia ~i oamenii sai dezgropau mumii dinmormintele din jurul piramidelor. Furia lui Vyse s-a mai potolit

. numai dind Caviglia.a spus ca are ceva sa-i arate: inscrisuri aleconstructorilorpiramidei! .

Excavatiile de la morminte scosesera la iveala faptul ca,. uneori, constructorii marcau cu vopsea ro~ie pietrele care urmau

sa fie cioplite. Caviglia spunea ca gasise astfel de insemniiri.labaza celei de-a doua piramide. Examinate cu atentie, ele s-audovedit a fi numai dislocari naturale ale pietrei.

Dar Marea Piramida? Caviglia cerceta acolo pentru a aflaunde duc "conductele de aer" ce pornesc din "Camera regelui"~iera mai convins ca oricand ca exista 0 camera secreta undevamai sus. Un astfel de compartiment, la care se ajungea de-a

,. - - -- .J ~.. ~_ 1"7t::<:,.I", 'll.T..th",ni..l n~"i,u," (Fiu...,-y , £

143).Vyse a cerut ca lucrarlle sa se concentreze acolo.A fost su-parat sa afle ca ceilalti doi erau mai interesati de mumii, care lavremea respectiva erau cerute de orice muzeu. Caviglia mersesepana acolo incat pusese unui mormant descoperit numele de"mormantullui Campbell".

Hotarat sa preia el comanda,Vyse a venit de la Cairo la pi-ramide: "Normal ca voiam sa fac ~i eu ni~te descoperiri inaintede a ma intoarce in Anglia", a admis el in jurnalul sau pe 27 ia-

c.m.. hlio.Yi8On

,.

1

Fig.143

nuarie 1837. Spre marea cheltuiaUi a familiei sale, era plecat deacasa de mai bine de un an.

In saptamaniie care au unnat, disputa sa cu Caviglia s-a as-

cutit. Pe II februarie cei doi s-au certat violent. Pe 12, Cavigliaa rncut doua descoperiri importante in monnantullui Campbell:un sarcofag inscriptionat cu hieroglife ~i semne ale constructo-

rilor pe peretii monnantului. Pe 13, Vyse I-a concediat pe Ca-viglia ~i i-a cerut sa paraseasdi zona lucrarilor. Acesta s-a mai

intorS 0 singura data, pe 15, pentru a-~i ridica lucrurile. Ani dupaa.ceea, a lansat acuzatii vehemente la adresa lui Vyse, pe care fa-nii acestora nu vor sa Ie detalieze.

Era vorba de 0 disputa reala, sau Vyse s-a folosit de prjlejpentru a scapa de Caviglia?

S-a aflat apoi ca Vyse intrase in secret in Marea Piramida

in noaptea de 12 februarie, insotit de un anume John Peering.-Un inginer de la Ministerullucrarilor publice ~i incepator in ma-terie de egiptolo,gie - pe care Vvse iJ cllnm:r.miPnnn int..rnoo",,.1;..1

IUIHIlI. Cel doi au examinat 0 crevasa enigmatica ce aparuse inblocul de granit de deasupra camerei lui Davison. Cand s-a im-

pins inauntru 0 trestie, aceasta a trecut dincolo. In mod cert, aco-10 se afla un spatiu gol.

Ce planuri ~i-au rncut cei doi in acea noapte? Nu putemdecat ghici din desrn~urarea ~Iterioara a evenimentelor. Caci

Vyse I-a destituit pe Caviglia ~i I-a angajat pe Peering. In jur-nalul sau, Vyse nota: "M-am decis sa continuu sapaturile in ta-

Page 157: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

312/ Zecbaria Sitcbin- .

vanul camerei lui Davison, unde cred ca voi gasi un apartament

sepulcral". tn timp ce Vyse cheltuia din ce in ce mai multi banicu cercetarile sale, diverse personalita1iau venit sa inspectezemormantullui Campbell. Vyse nu prea avea ce sa Ie arate ininteriorul piramidei. Frustrat, Vyse a cerut oamenilor sai sa cer-ceteze Sfinxul, tara rezultat. A~aca ~i-aconcentrat din nuu aten-

1iape camera ascuns!.pe la mijlocu1 lui martie, Vyse s-a confruntat cu 0 noua

problema: alte proiecte ii amgeau pe oamenii sai. A dublat sa-lariile acestora, daca lucrau zi ~i noapte. i~i dadea seama ca numai avea timp. Disperat, Vyse a renuntat la orice precautk: ~i ainceput sa foloseasca explozibili, pentru a-~i face astfelloc prinblocurile care ii blocau trecerea.

Pe 27 martie, muncitorii au reu~it sa taie 0 midi intrare prinblocurile de granit. Ilogic, Vyse I-a concediat pe ~eful acestora,un anume Paolo. A doua zi, Vyse nota: "Am introdus 0 lumana-re prin intrare ~i am fost emotionat sa descopar ca acolo se aflao camera de 0 constructie asemanatoare cu cea de sub ea." Des-coperise camera ascunsa! (Fig. 144).

Folosind praf de pu~ca pentru a largi intrarea, Vyse a pa-trons inauntru pe 30 martie - insotit de dl Hill. Au examinat-ocu atentie. Era inchisa ermetic, tara nici 0 deschizatura. Podeaua

Treptespre cer / 313

Fig. 144

era formata din latura neprelucrata a bloeului de granit careconstituia acoperi~ul camerei lui Davison. ,,Peste tot era depusun praf negro, care marca urmele de p~i." Natura acestui praf("care avea 0 oarecare iniUtime")nu a fost explicata. "Tavanulera lustruit cu grija ~i avea cele mai fine imbinari." Era clar, nuse mai intrase niciodata in aceasta camera. Ins! nu continea nicisarcofag, nici vreo.comoara. Era complet goala.

Vyse a ordonat liirgireaintrarii ~iI-a anuntat pe consul ca anurnit noul compartiment "camera Wellington". Seara, "au sositdl Perring ~i dl Mash, cu care am mers inauntru ~i am tacut di-ferite masuratori ~iastfel am descoperit semnele". cat noroe!

Erau asemanatoare cu semnele descoperite in mormantulde langa pirarnida. intr-un fel sau altul, Vyse ~iHill nn Ie obser-vasera cand examinasera cu atentie camera prima data. Insa in-sotiti de Perring ~iMash- un inginer civil prezent la invitatia luiPerring - au fost patru martori la descoperirea unica.

Faptul ca aceasta incapere era identica cu camera lui Da-vison a dus la presupunerea ca ar mai exista 0 camera deasupraei. Far! a da vreun motiv,Vyse I-a dernis pe celalalt maistru ra-mas, numit Giachino. Pe 14 aprilie, consulii britanic Iii austriacau vizitat situl. Au cerut sa se faca ni~tecopii dupa semnele con-structorilor. Vyse i-a pus pe Perring ~iMash la treaba - ins! le-acerut sa inceapa cu cele din mormantullui Campbell. Cele dinMarea Piramida puteau sa mai ~tepte.

Folosind tara jena praf de p~ca, a intrat in compartimentult1.. iI~ ,,:-- M__ - _: '::_:::"'cLVU \UWlm ill onoarea lordului Nel-

son) pe 25 aprilie. Era la fel de goalii ca ~i celelalte, co podeauaacoperita cu rnisteriosul praf negro. Vyse a relatat ca a descoperit"cateva semne [acute cu ro~u, mai ales pe zidul vestic". Tot timpulHill intra ~i ie~a din camerele nou-descoperite, pentru a inscrie inele (cum?) numele lui Wellington ~i Nelson. Pe douiizeci !1i~pte,HilI- nu Perring sau Mash - a copiat semnele. Vyse reproduce incartea sa numai pe cele din camera lui Nelson, nu ~i pe cele dincamera Wellington (Fig. 145a).

Page 158: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

a

1

I

\

rig. 14:1

Pe ~apte mai au intrat in acela~i mod intr-o alta incaperedeasupra celei a lui Nelson, pe care Vyse a numit-o temporardupa Lady Arbuthnot. Jumalul nu face nici 0 mentiune despresernne, de~iau fost gasite ulterior 0 multime. Ceea ce era uimi-tor la acestea era ca ele contineau cartu~e- ceea ce nu putea in-sernna decat nume regale (Fig. 145b).Descoperise Vyse numelefaraonului care construise piramida? .

Treptespre cer / 315

Pe 18 mai, un anume dr. Walni "a cerut 0 copie dupa sem-nele descoperite, pentru a fi trimise dlui RoseHini",un egiptologspecializat in descifrarea numelor regale. Vyse a refuzat cerereacategoric.

A doua zi, in compania lordului Arbuthnot, a unui anumeBrethel ~idomn Raven, Vyse a intrat in camera Lady Arburthnot~i cei patru au comparat "desenele dlui Hill cu cele din Marea

. Piramida, semnand apoi pentru acurate.tea acestora". Curfutd, s-apatruns ~i'in ultima camera, in care s-a gasit de asemenea un car-tu~ regal. Vyse a plecat apoi la Cairo ~i a inmanat copiile auten-tificate ale inscriptiilor, pentru a fi trimise la Londra.

Treaba lui era tenninata: giisise camere necunoscute ~i dovedi-se identitatea constructornlui Marii Piramide, fiindciiprintre c~ele

giisiteseaflaunulpecareerascrisKh-u-f-u~1.Pe aceasta descoperire se bazeaza ~iacum manualele.Impactul descoperirilor lui Vyse a fost imens ~i acceptarea

lor asigurata, dupa ce a reu~itsa obtina confirmarea de la exper-tii British Museum.

Cand anume au ajuns copiile f;icute de Hillia British Mu-seum ~i cand anume a sosit analiza lor la Vyse nu se ~tie~Insaopinia muzeului (exprimata de expertul Samuel Birch) consti-tuie partea centraHia insemnarii din 27 mai 1837. in ea specia-listul confirma ca numele de pe cartu~poate fi citit !?ica khufu.Deci, a~acum scrisese Herodot, Cheops era constructorul MariiPiramide.

Insa in entuziasmul care a urmat, nu s-a acordat prea mare-:Jt~"t;A rnnl"OoI",..: 1_: 1; : .J_ n_~ _1.-- --- -- ----. .~i indiciul care ne-a condus la demascarea imposturii: gre~ealade incepator a falsificatorului.

De la bun inceput Birch a fost incurcat de ortografiamultoradintre semne. "Simbolurile trasate in ro~u de sculptor sau con-structorpar a fi semne ale ziditorilor",observael in paragraful deinceput.Apoi urmeaza: "Cu toate di nu sunt foarte lizibile, fiind-ca au fost scrise cu caractere semihieratice sau hieroglife liniare,ele contin catevapuncte de un interes deosebit.. ."

Page 159: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

316 / Zecharia Sitchin.-------

Ceea ee I-a nedumerit pe Birch eraca semnele care dataude la ineeputul celei de-a patra dinastii au fost fiieute cu.serisulcare avea sa apara cu un seeol mai tarziu. La ineeput sub fonnade pictograme - ndesene serise" -, serierea hieroglifiea necesitaun talent deosebit ~iantrenament, astfel ea, in timp, in tranzae-tiile eomerciale a ineeput sa fie utilizat un seris simplifieat, mailiniar, eel numit mai devreme hieratic. Simbolurile hieroglificedeseoperite de Vyse apartineau unei perioade ulterioare. Erau deasemenea ~i foarte indistinete, Birch inmmpinfuldmulte difieul-tati in a Ie citi: "Semnificatia hieroglifelor de dinaintea preno-menului, in acel~i scris liniar ca al cartu~ului, sunt difieil deinterpretat... Simbolurile care unneaza numelui nu sunt niei elefoarte clare." Multe dintre ele pareau scrise "hieratic" - dintr-operioada ~imai ulterioara decat scrisul semihieratic. Unele sim-boluri erau neobi~nuite, nemaiaparand ~i in alte inscriptii dinEgipt: "C~ul lui Suphis (Cheops), este urmat de un semnhieroglific ciiruiaeste greu sa-i gase~ti0 paralela." Alte simbo-luri erau "Ia fel de dificil de interpretat".

Birch a fost uimit $i de ,,0 secventa curioasa de siniboluri"din camera cea mai de sus (numita de Vyse "camera Camp-bell"). Acolo, simbolul hieroglific pentru "bun, gratios" era uti-lizat ca numeral- uzaj niciodatiiinmlnit inainte ori dupa. Acestenumerale ar fi trebuit sa insemne "al optsprezecelea an" (al dom-niei lui Khufu).

Nu mai putin nedumiritoare erau simbolurile de dupa car-t..!: c:r.ri!;e in acelasimod liniarca ~iacesta".Bircha presupusca este vorba de un titlu regal, de npw "C~I111C11ma "::..=I:>:r:_:Superior ~i Inferior". Singura paralela pe care a putut-o gasi afost cea "a unui titlu ce apare pe monnantul reginei Amasis" dinperioada saitica. Nu a mai mentionat ca Amais domnise in seco-lul ~e i.Ch, cu peste doua mii de ani mai tarziu decat Khufu!

Cel care miizgalise semnele descoperite de Vyse utilizasedeci scrisuri din perioade 'diferite, ~ici una din ele insa nefiindcea a lui Khufu, ci toate din perioade ulterioare. De asemenea,cel care Ie serisese nu era deloc familiarizat cu asta: multe hie-

Trepte '''Pre eer / 317

roglife sunt fie neclare, fie incomplete, fie gre~it plasate, gre~itutilizate sau complet necunoseute.

(Analizand inscriptiile un an mai tarziu, reputatul egiptologgennan Carl Richard Lepsius a fost ~i el uluit ca inscriptiile "aufost trasate cu vopsea ro~ie in maniera cursiva, incat par semne

hieratice". Unele dintre' hieroglife sunt total necunoscute ,,~i nupot sa Ie explic".)

Intorcandu-ne la principaluJ subiect pentru care i se ceruseopinia Jui Birch, numeJe faraonuJui, acesta a aruncat bomba: nuera un singur nume, ci doua!

Era posibiJ ca doi regi sa construiasca aceea~i piramida? ~idaca da, cine erau ei?

CeJe doua nume regale ce apar in inscriptii nu erau necu-noscute: "EJe fusesera deja gasite in monninteJe functionariJoraceJei dinastii'" adica a patra, ai carei faraoni se considera ca auconstruit piramida. Un cartu~ (l46a) a fost citit Saufou ori Shou-

fou; ceJaJalt (146b) includea berbecul, simboJ aJ zeuJui Khnum,~i insemna Senekhuf sau Seneshoufou. ' ,

Birch noteaza ca "un cartu~similar cu ceJcare apare primadata in camera JuiWeJlington fusese publicat de WiJkinson,Mater. Hieroglyph, Plate of Unplaced Kings E, precum ~i de Ro-seUini, tom. 1. tav. 1,3, ~are cite~te componenteJe saJe foneticeca «Seneshufo», despre care nume Wilkinson presupune ca in-seamna «frateJe Jui Suphis»".

Ca un faraon continua piramida inceputa' de predecesoruJsau este un fapt aCceptat de egiptoJogi, vezi cazuJ Maidun. Sa fie~c:t~ fSvnJit"'2ti~ ~ Ann;; "" ,.." " ;:"_ ~ __~.u__ . n .

J _ , ~ _ ,insa nu in cazuJ nostru.

Aceasta imposibilitate vine din JocuJ unde au fost pJasateceJe doua cartu~e (Fig. J47). C~uJ care se presupune ca apar-tinea Plramidei, ceJ aJJuiKhufulCheops, a fost giisit in camera desus, cea numita a Jui CampbeIJ. CeliiJalt c~ (citit astiizi

Khnem-khuj) apare in camera WeUington ~i lady Arburthnot (niciun cartu~ nu se afta in camera lui NeJson). Cu alte cuvinte, ca-

mereJe mai de jos poartii numele faraonului care a domnit dupa

Page 160: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

------~~~ ..""--- :.~~~-

318 / Zecharia Sitchin------

,

eel care are cartu~ul in camera de sus! Cum 0 piramida nu poatefi construita decat de la baza in sus, rezultii ca Cheops, care adomnit inaintea lui Cheffen, a terminat 0 piramida inceputii desuccesorul saul Ceea ce e evident imposibil.

Considerand ca este posibil ca cele doua nume sa fie aleregilor numiti de listele egiptene Suphis I (Cheops) ~i Suphis II(Cheffen), Birch a incercat sa rezolve situatia lansand ipoteza ciiamandoua numele aprtineau lui Cheops - unul fiind numele saureal, celalalt "prenomenul". Insa concluzia lui finala a fost ca"prezenta acestui al doilea nume reprezintii cea mai stanjenitmireproblema dintre toate cele pe care Ie implica aceste inscripfii.

Problema celui de-al doilea nume a ramas nerezolvatii panala expeditia de cercetare a unuia dintre cei mai de frunte egipto-logi englezi, Flinders Petrie, care a petrecut luni intregi cerce-tand piramida. "Cea mai simpla solutie este sa consideri ca acest

rege (Khnem-Khut) este identic cu Khufu", a spus Petrie in ThePyramids and Temples of Gizeh, oferind insa multe argumenteenuntate de majoritatea egiptologilor impotriva acestei teorii.Din motive nespuse, arata Petrie, cele dO!lanume apartin la doiregi diferiti. De ceapar ele in Marea Piramida in locurile careapar? Petrie crede ca singura solutie ar fi ca cei doi sa fi fostcoregenti, domnind impreuna.

Cum nu au fost descoperite argumente in favoarea ipotezei

lui Petrie, qaston Maspero scria la un secol de la descoperirealui Vyse ca "existenta celor doua cartu~e in acela~i monument au. ---, _..IoA ;..,.lI..,...;stl1";puintnloJ7i1or" (The Dawn ~r Civiliza-

tion). Problema creeaza ~i acum incurcaturi.Dar solutia existii, credem noi, daca incetiim sa mai atri-

buim semnele constructprilor antici ~ianalizam faptele.Piramidele de la Gizeh sunt unice, printre multe alte ca-

racteristici, ~i prin absenta totalii a inscriptiilor de 'orice fel - cuextraordinara exceptie a celor descoperite de Vyse. Daca con-structorii nu s-au jenat sa faca insemne in blocurile de piatraascunse in compartimentele de deasupra "Camerei regelui", de

!I~!o: - -..,..,-

nl

K~J'I ~{I~

a

~&

~

~~~'¥~I;W~f4. W:f£f.'%~~fff~~'~~f#.~

I

~1('~6 ,-,~/I,:W7,~~.~4.~~{;~if;.~'~:: ~~ tif"~;~~::?~.i": \.::: ;~:f"'0;':.~(I;"1"'0..1.~~..,,; ,. '/"" :0 ../., . /.

~, ~:;;~~;'~~;~t~~I:tj~1; [~,j~~b.1 ,..:.W~.~ '. '. '." " Z-I. , '-".l,'

. "1.'4" .=.;.~:.~.,,~..~,,~;4:1/~~"'R;,. .'~ . ./..i..~;,I': 4:,;:;{';:i:,~:;'i~;~:;¥l"%

Fig. 146

ce nu exista nici 0 astfel de inscriptie in camera descoperita deDavison in 1765- ci numai in cele descoperite de Vyse?

Pe langa semnele descoperite de Vyse, au fost gasite ~ialteinscriptii ale constructorilor in diferite compartimente _ linii depozitionare ~i sageti. Toateau fost desenate a~acum ar fi de a~-teptat, cu partea corecta in sus, fiindca atunci cand au fost dese-

Page 161: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

320 / Zecharia Sitchin

nate, incaperile nu aveau inca tavan: constructorii puteau sta inpicioare ~idesena semnele tara a fi stanjenip. Dar toate inscrip-tiile - desenate peste sau in jurul semnelor constructorilor (Fig.145)sunt fie invers,fie verticale- de parca cel care Ie mcusen-arfi avut spatiu suficient ~ia trebuit sa se apiece sau sa se ghemu-iasca (inaltimea incaperilor varlazi de la un picior ~ipatru incila patru picioare in camera lady Arbuthnot, de la doua picioare~i doi inci la trei picioare ~iopt inci in camera Wellington).

Cartu~ele ~ititlurile regale mazgalite pe pereti sunt impre-cise, primitive ~i prea mari. Majoritatea cartu~elor au doua pi-cioare jumatate pana la trei picioare lungime ~iun picior latime,ocupand cea mai mare parte a blocului de piatra, de parca cel'care Ie scria avea nevoie de orice tarama de spatiu. Sunt astfel incontrast cuprecizia ~idelicatetea ~iperfectul simt al proportiilorprezente inscrisul antic veritabil,dupa cum reiese ~idin adevara-tele semne ale constructorilor gasite in acelea~icompartimente.

Cu exceptia ditorva mazgalituri in coltul zidului estic alcamerei lui Wellington, nu au mai fost gasite inscriptii pe zidu-rile estice ale celorlalte camere, nici alte simboluri (altele decatsimbolurile originale ale constructorilor), cu exceptia catorvalinii ~i a conturului partial al unei pasan descoperite in cameraCampbell.

Este ciudat, mai ales daca se ia in considerare faptul caVyse a patruns in camere prin zidurile estice. De parca vechii

. constructori ar fi ~tiutasta ~iastfel nu au mai mcut nici un semn,decat pe zidurile care vor ramane intacte?Nu sugereaza acestlucruca nla~g(111"UlUIa p.."' ~ : ___:_c . ~ ::; ..~-"':; ~ntr,:llrr1

~inu pe cel deteriorat?Cu alte cuvinte, nu este rezolvam problema noastra daca

admitem ca inscriptiile nu dateaza din antichitate, ci au fost m-cute dupii ce Vyse a intrat inauntru? .

Atmosfera care a inconjurat operapunile lui Vyse este celmai bine descrisa de insu~i colonelul. Peste tot in jurul pirami-delor se mceau marl descoperiri, insa nu ~iin ele. MormantulluiCampbell descoperit de detestatul Caviglia era plin nu numai cu

i!!

ijIJji

I

Fig. 147

obiecte si mumii, ci ~i cu inscriptii. Vyse devenise disperat safaca ~i el 0 descopenre. In cele am unua a Udl pc:m; "au.".";,,

.pana atunci necunoscute, ins a ele nu erau decat copii ale alteiadescoperlta mai inainte (a lui Davison) ~i erau complet goale.Pentru ce sa fie onorat, pentru ce sa fie amintit?

~tim din cronica sa ca il trimitea in fiecare zi pe Hill sa ins-criptioneze camerele cu numele ducelui de Wellington ~iale ami-ralului Nelson, invingatoriiluiNapoleon. Credem noi ca noapteaHill a inscriptionat piramida ~icu numele "constructorului ei".

-- --

Page 162: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

322 I Zecharia Sitchin.---

"Celedoua nume regale, a aratat Birch, au fost descoperit~deja in mormintele funcponarilor din a patra dinastie sub care fu-sesera construite aceste piramide." Artizanii faraonului ~uno~- .,teau cu sigurant! numele corect al acestuia. tnsa in anii treizeci

ai secolului trecut egiptologia er~ inca in frageda pruncie ~inimeni nu ~tiacu certitudine care era semnul corect al faraonuluinumit de Herodot Cheops.

A~a indit Hill - probabil singur ~i mai mult ca sigur canoaptea - a intrat in nou-descoperitele incaperi. Utitizaod vop-,sea ro~ie, la lumina tortelor, aplecat sau ghemuit, s-a chinuit sacopieze hieroglifele dintr-o sursa oarecare. ~i a copiat semnelecare is-au parut lui adecv~te.tnsa in cameraWellington ~iin ceaa lady Arbuthnot a scris numele nepotrivit.

Cu inscriptii ale numelor regilor din a patra dinastie apa-rand la tot pasul in mormintele din jurul piramidelor, de unde sa~tie Hill care era cel corect?,Necunoscator al scrisului hierogli-fic, trebuie sa fi luat cuel 0 carte de unde sa copieze simbolurile.Singura carte mentionata in mod repetat de Vyse in jumalul saueste cea a lui sir John Gardner Wilkinson,Materia Hyerogliphi-ca. A~a cum spune in pagina de garda, doreasa-I familiarizezepe cititor cu Pantheonul ,egiptean ~i cu succesiunea faraonilordin cele mai vechi timpuri pana la cucerirea lui Alexandru, Pu-

blicata in 1828 - cu noua ani inainte de asaltullui Vyse impo-triva piramidelor - era cartea de capatdi a egiptologilor britanici.

Birch declara in raportul sau ca un "cartu~similar... a fostpublicat de Wilkinson in Mater.Hierog/yph.". Avem deci in modclar sursa cea mai probabila a cartu~uluiinscris de Hill in prima1,;C11I1Cli1 \ VYCll1l1~LUI1)uC/OI,;UpellU1 ue v yse \rIg. l"OD}.

Cercetand cartea lui Wilkinson ni se face mila de Vyse ~iHill: textul ~i prezentarea sunt dezorganizate, placile care repro-duc cartu~ele sunt mici, prost copiate ~i prost tiparlte. Wilkinson

nu era sigur nu numai in ceea ce prive~te citirea numelor regale,ci ~i a manierei in care inscriptiile trebuie transcrise in scrisul

liniar. Cea mai acuta problema se refera la semnul discului, carepe momimente apare fie ca solid e, fie ca sfem, 0, iar in scrisu)

7fepte spre cer I 323

~-rA~~

a b

Fig. 148

liniarca un cerc cu un punctinauntru<!).tn carteasa transcrienumeleregalecandcu un disc solid,caodprintr-uncerc cu unpunctinauntru. ' '

Hill a urmat indicatiile lui Wilkinson. tnsa toate cartu~eleapaqineau famitiei Khnum. Temporal, se pare ca paoli pe 7 maifusese inscris numai c~ul "berbec". Apoi, pe 27 mai, caod s-aintrat in camera'lui Campbell, a fost gasit cartu~ul cu pricina,insemnand Kh-u-f-u. Cum se explica miracolul?

Un indiciu este ascuns intr-o insemnare din jumalul luiVyse, dedicata faptului "ca nu a fost gasita nici 0 inscriptie" inpiramida. Vyse noteaza insao exceptie: ,,0 parte a c~ului luiSuphis, gravat pe 0 cammida maron, de ~ase.pe patru inci.Fragmentul a fost scos dintr-o colina din partea nordica pe 2iunie." Vyse reproduce 0 schita a fragmentului (Fig. 148a).

, De unde ~tia Vyse ca aceasta era 0 parte din cartu~ulluiSuphis - chiar inainte de confirmarea de la British Museum? EIvrea sa ne convinga ca este din cauza ca il descoperise mai de-vreme (Fig. l48b) in camera lui Campbell.

Aici apar suspiciunile. Vyse sustine ca' piatra cu cartu~ulpartial a lui Khufu a fost descoperitiipe 2 iunie. tnsa intrarea injumal este datata 9 mail Manipularea datelor trebuie sa ne faca-~ 1-- _:: 1 " '" _n"'~nl A4t<1"''''ftO..tt;", I;)F~"t;;I ni"'IJImil'lp.i C!p. _. -

corobora cu cel descoperit anterior in piramida. Dar datele su-gereazii ca situatia e invers: Vyse realizase pe 9 mai - cu opt-sprezece zile inainte de descoperirea camerei lui Campbell -cum trebuie sa arate cartu~ul.tntr-un fel sau altul, el ~iHill ~i-audat seama ca gre~isemnumele lui Cheops.

Aceasta descoperire explica naveta zilnicii la Cairo, intr-unmoment caod prezenta lor era necesara la piramide. Credem ca"bomba" explodatii 0 reprezinta 6 alta carte a lui Wilkinson,

Page 163: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

324/ Zecharia Sitchin Trepte spre cer I 325

rif---.!II~ (,I) r:1

lfJ ~,~~~,~iill i;.11~~~I~

te prime doua nume sunt ale lui Suphis, sau eel de-al doilea esteal ctitol"U;luiunei alte piramide".

Ce mai ramaneade fiicutpentruVyse ~iHill?WiIldnsonIe-adat un indiciu, pe care s-au grabit sa-I urmeze. Cele doua nume,scria el, "apar ~ipe muntele Sinai".

Oarecum inadecvat - lucru comun in opera sa - Wilkinsonse referea la inscriptiile descoperite nu pe muntele Sinai, ci inzona minelor de turcoaz din Sinai. Inscriptiile au devenit cu-noscute in vremea aceea gratie magnific ilustratului Voyagede['Arabie Petree in care Leon de Laborde et Linat descria penin-sula Sinai. Publicat in 1832, desenele includ reproduceri dupamonumentele ~i inscriptiile din zona miniera, Wadi Maghara.Acolo, faraon dupa faraon ~i-auinscris in piatrii realizarile obp-nute in apararea minelor de nomazii asiatici. Una din inscriptii(Fig. 150) include cele doua cartu~ede care vorbea Wilkinson. .

Vyse ~iHill n-au avut nici 0 problema in a gasi un exem-plar din lucrarea lui Laborde in Cairo, unde franceza e la ea aca-sa. Desenul parea sa raspunda dubiilor lui Wilkinson: acela~ifaraon avea doua nume, unul scris cu un berbec ca simbol, cela-lalt tara. Astfel, pe 9 mai, Vyse-Hill-Perring au aflat ca mai tre-buie fiicutun cartu~~icum trebuia sa arate e1.

Cand s-a intratin cameralui Campbellpe 27 mai cei trei ~i-auzis probabil "Evrika" ~iastfel a aparut pe eel mai inalt zid (Fig.146a) cartu~ul corect. Faima, daca nu ~i averea, era asiguratiipentru Vyse. Cat despre Hill, nu a ramas cu mana goala.

Cum putem fi siguri ca a~a au stat lucrurile la mai bine deunsecol si iumatate?

Foarte simplu. Fiindca, asemenea tuturor falsificatorilor,Hill a fiicut, ca cirea~a pe tortul gre~elilor sale, 0 gafii pe carenici un scrib antic n-avea cum s-o faca.

A~a cum s-a dovedit ulterior, ambele caqi-sursa (Hierog[y-phica lui Wilkinson ~i Voyagede Laborde) contineau emri. tn-crezatori, falsificatorii Ie-au inclus in inscriptiile lor.

Samuel Birch arata in raportul sau ca hieroglifa pentru Kh(prima consoana din numele lui Kh-u-f-u), care este. (repre-

2. Numba.KhufusauChembes

4. Shafta,KhatrasauKephren7, 8. Nfemphissau Ptah

(Depe pietrelede ltingiipiramide)Fig.149

Manners and Customs of the Ancient Egyptians. Publicatii la Lon-dra mai devreme in anul acela (1837), ea a ajuns la Cairo in pro-babil acele zile tensionate. $i, de data aceasta tiparita ~i organi-zata mult mai bine, reproducea intr-un capitol dedicat sculpturilorambele cartu~e cu "berbec" pe care Vyse-HiIIle copiasera - ~iunulnou, pe care Wilkinson il citea "Shufu sau Suphis" (Fig. 149).

Noua prezentare a lui Wilkinson i-a ~ocat mai mult ca sigurpe Vyse ~i Hill, fiindca acesta se razgandise asupra cartu~u1ui(Nr. 2). Acum il citea "Numba-khufu sau Chembes". Aceste

nume, explica el, au fost giisite in piramidele din apropierea Ma-rii Piramide. Cartu~ul Ia este eel care "inseamna Suphis sau,cum era scris in hieroglife, Shufu sau Khufu, nume convertit cuu~urintii in Suphis sau Cheops". Deci, acesta era numele corectcare trebuia inscris!

Atunci al cui este cartu~ul or. 2? Explicand dificultiitile deidentificare, Wilkinson admite ca nu se poate decide "d3ca aces-

I. a, b - numele lui Shufu sau Suphis3. Assekaf sau Shepeskaf

5, 6. numele lui Memphis

Fig.150

- :...._-

Page 164: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

326 / Zecharia Sitchin Trepte spre cer / 327.

~~---_._-/ B ~ .\\

,~~~I .Jo..2 __o' .

~I~,.~,.

{~I ~ .i £Y/ II

j'iL fl-I ~I

'~I

~!.'~-'"~

Astfel reprezentarea lui i-a tacut pe Vyse ~iHill sa inscrip-tioneze nwnele lui Khufu cu simbolul Oiscului solar (Fig. 146a).ins a acesta era simbolul hieroglific ~i sunetul fonetic RA, zeulsuprem al Egiptului! Ei scrisesera nu Khnem-Khuf, ci Khnem-Rauf, nu Khufu, ci Raufu. Utilizasera nwnele marelui zeu inco-reet ~ivan. in Egiptul antic acest lucru era 0 blasfemie.

Era 0 eroare de neconceput pentru un scrib egiptean dinvremea faraonilor.A~a cwn monwnente ~i inscrippi atesta inmod clar, simbolul pentru Ra 0 ~i simbolul pentru Kh. erautotdeauna corect utilizate - nu nwnai in inscriptii diferite, ci ~iin aceea~i inscriptie.

Oeci incurcarea lui Ra cu Kh este 0 eroare earenu aveacwn sa fie comisa in vremea faraonilor. Numai un,.strainde hie-roglife, un strain de Khufu ~iun strain de cople~itoarea adoratiea lui RA ar fi putut comite 0 eroare'atat de grava.

Adaugat la tot restul de erori comise, credem ca aceasta de-monstreaza tara mgada ca Vyse ~i ajutoarele sale, nu construc-torii originali ai piramidelor, au scris inscriptiile din Marea Pi-ramida.

Oar, se poate intreba cineva, nu era nici un rise ca un vizi-tator neutru, cum ar fi consulul Angliei sau cel al Austriei sa se-sizeze ca este vorba de inscriptii proaspete ~inu de unele antice?Raspunsul apare chiar in cartea unuia dintre cei implicati, Per-ring (The Pyramids of Gizeh): vopseaua utilizata in inscriptiileantice, scrie el, "era 0 compozipe de ocru nwnit de arabi mo-ghrah care se mai folose~te~iastazi". Nu numai'ca aceea~ivop-sea era disponibila, ci ~i "modul de pastrare al acestei vopselep.~tp.~t!itne hlln i'nr.ateste vreu sa distinfli 0 inscriptie fQcuta ieride una de ilcum trei mii de ani ".

Macar de cemeala erau siguri falsificatorii...

Erau Vyse ~i Hill - posibil cu consimfiimantul tacit alluiPerring - capabili moral de un asemenea fals?,

Circwnstantele in care Vyse s-a lansat in aventurile sale,tratamentul aplicat lui Caviglia, cFonologia evenimentelor, in-darjirea de a obtine 0 descoperire majora pana cand nu ramanea

'\I

zenmnd 0 sita), "apare in lucrarea dlui Wilkinson nedistincm decea a discului solar". Hieroglifa Kh trebuia sa apara in toate car-tu~ele care au fost inscriptionate in camerele de jos. Insa nicio-data nu a fost uti/izat simbo/u/ corect. tn locul consoanei kh afost folosit pretutindeni semnul pentru.discul solar. Cel care atacut inscriptia a tacut aceea~ieroare ca ~iWilkinson...

Cand Vyse ~iHill au Iacut rost de cartea lui Laborde, ne~dumerirea lor trebuie sa fi fost ~imai mare. Reprezentarile pepiatra reproduse de Laborde includ cele doua cartu~e, Kh-u-f-ula dreapta ~iKhnum-kh-u-f la stanga. tn ambele situatii, Labor-de - care admite ignoranta sa in materie de hieroglife - redasemnul Kh ca un cerc gol 0 (vezi Fig. 150). (Simbolul kh a fostscris corect .! in piatra, a~a cum atesta toti speciali~tii- veziLepsius Denkmii/er, Kurt Sethe Urkunden des A/ten Reich ~iThe Inscriptions of Sinai de A.H. Gardiner ~iT.E. Peet. Labordea tacut 0 alta gre~eala: el a reprezentat ca inscriptie a unui fa-raon, cu doua nume regale, ceea ce de fapt sunt doua inscrippialaturate, a doi faraoni diferiti, cu doua tipuri de scris diferite,a~a cum se vede in Fig. 151.

Fig,151,I

Page 165: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

328 I Zecbaria Sitchin

tara timp ~ibani vorbesc despre.un caracter capabil de a~aceva.Cat despreHill- ciiruiaVyse ii multume~tein ne~tirein prefap- faptul di era superintendent intr-o topitorie de alama cind I-aintilnit pe Vyse ~i dupa evenime~te era proprietarul unui hotelin Cairo spune, credem, totul. Cat despre Perring,. un inginercivil devenit egiptolog, hm, mai bine sa lasam evenimentele savorbeasca de la sine. Fiindca, incurajata de succes, echipa lui .J,Vyse a mai pus la cale 0 in~eHiciune,daca nu chiar doua...

'Tot timpul cat a lucrat la Marea Piramida, Vyse a continuatcu inima indoita lucrarile incepute de Caviglia la celelalte douapiramide.lncurajat de faima ca~tigata,Vyse a decis sa-~iamineintoarcerea in Anglia ~isa-~iangajeze eforturile in descoperireasecretelor celm-Ialtepiramide.. .

Cu exceptia unor semne pe ni~tepietre, pe care insa savan-tii Ie-au considerat ca fiind din exteriorul ~inu din interiorul ce-lei de-a doua piramide, nu s-a mai gasit nimic important acolo.{nsain interiorul celei de-a treia piramide, eforturile sale au fostraspIatite. La sflir~itullui iulie 1837 .,- a~a cum am mentionatmai devreme - oamenii sai au patruns intr-ocamera sepulcrala,gasind acolo un sarcofag minunat decorat, insa got (Fig. 152).Inscriptiile arabe de pe pereti demonstrau 'ca aceasta pifamidafusese "foarte frecventata". .

~i, to~i, in aceasm piramida atit de circulata, Vyse a reu-~it sa'gaseasca dovada constructorului ei, 0 reu~itiice 0 egala pecea anterioara. .

intr-o camera rectangulara pe careVyse 0 nume~te"aparta.,.mentul cel mare", au fost gasiti munti de gunoaie alaturi de gra~tlttun aralJe. vyse' a aJuns'la conCIUZlaca aceasta camera "eradestinata probabil ceremoniilor funerare, ca cele de la AbouSimbel, Teba etc." Cind gunoiul a fast curatat,

a fost descoperita cea mai mare parte a capaculuisarcofagului... ~i, aproape de el, fragmente dintr-o cutiede mumie (inscriptionata cu hieroglife, printre altele, cucartu~u.llui Menkahre), impreuna cu parti dintr-un sche-

I i:.$

~I.~i/L,

J'.,"

1;ti

Trepte spre cer I 329

f . >::. .;'..,.:.r.~r='_ ~. -,,~~ ,..

, ..L;":O .t."~ . ..~~.\:~~...I.. - ."

, j_.~' >~:f;.~£~~~~~'.~~. .,.,~ .:\.Y0... c,.,~'''~_:-~/' :. ,._,;,\'_,,!"~'''._-'_.. ".-.0 ':.-~fS...;-... . ;:W :»P"'

..~-"".:' .

',~::..'

/:_ '.:.:;.,p-.. \. - r~~-;':..')j; 0-. ,..~.... '/...

'

."~;i1[~

.

-i<'

.

'f

..

' . -.

.

'

.

.~..

.

..

p . .r > ;'.:{.~~:~i.:~;~~:~""': . -.<~. ~ . l1~" .f".lrr: -~~~;>.,,-,< '-' ~...,

J j ;~:-',~~:' .~.~~J;.~~;~.- <. <'.'. .. 4itl'.c.i~ .jf'1 .~"'" " .. .

, ;. ~ I.,':"r;-:f.'.. ~d;C" .'.. ~'t... . 'h,I. -"J#..:,.. -.J'.~."~' ,-' 'i'

. .' t't/> ,',.-f'~ ~:. ""'" . '.

;(J" .

... ,,_ '. .;-;:r' ,.", " ",' ",".' .", ..\ ~ . .

"i" Ijf!:jf:~:'?Ji~,'':, ..,;;./ __ .~.,:".\j;;:"'h~" ' . .,-..i1.., .'..' ~> " '''''',' , ~''!':''..,.c!... f" I .~. ,...~- ::t'7~ , :_'r,. .' .,...

f~', ';'.~:"~" .I .../':'.~' '.~',.~>~~~.. ")~::.1' ...\. (... ..~, ~'QJ:!~1.. ......~, ~!. ~.~ ,JL.".'r.~~ ': . d1'

~i1:i~~<:::,<- _"j . ::~~::f~~J~L~~~~'j',:?.:~d~""::\ r ".,, .:~~'

I.'

..' ,.'.. '. ...,<;,. ,.,.-j "''''';e

.'';' .

: .~~. :.:'" 'fl'- " ~. "'~,' '~~ .r:n ..J~>: "'4 ;i'Mi.j'¥' .:. "'. -' "

,'''';4:;!:L' ~' ' ' f' ; -'~:'~1W~ttK\~!"'"'£, · \ -' ':,~ ' ';~:t:;::~i~f

.. .""'" ~. ,~,;t~ I"...,...:<,,~.,> ;.,', ,".\~'<- .'}'... f' . '~!.1"

~ .,' "'f.~.~..;~ _. - . i~:

:A'''';

¥~:. ~.

Fig. J52

let constand din coaste ~i vertebre, cu oasele de la picioa-re invelite intr-o panza galbuie..,

o buna parte din capac # din oasejUseserii insa arun-cate 0 data cu gunoiul.

Se pare deci ca, din moment ce sarcofagul nu puleafi mutat, cutia de lemn ce continea mumia fusese dusa incamera cealalta pentru examinare. ' '

Page 166: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

--,.~,_., --.' -._.-

330/ Zecharia Sitchin JIll Trepte~re cer /331

, Fig. .153 .'

Acesta era deci scenariul intuit de Vyse: cu secole mai ina-

inte, arabii patruDsesera in camera sepulcrala. Au gasit sarcofa-gul ~i i-au scos capac~l. Inauntru era 0 mumie in interioiul unuico~ciug de lemn - mumia constructorului piramidei. Arabii Ie-audus in camera cealaltii pentru aJeexamina. Aici gasise Vyse rama- .

~itele ~i un fragment de lemn (Fig. 153) pe care era inscriptionatc~u1 ce insemila ,,Men-ka-ra" - chiarMikerinos de carevorbe~-te Herodot. Dovedi~e identitatea constructorilor a doua piramide!

.Sarcofagul s-a pierdut in drum spre Anglia. Insa cutia mu-miei~i oasele au ajuns in Anglia, unde Samuel Birch a reu~it sa~

examineze inscriptia. Curand ,el ~i-a declarat dubiile: "Morman-..,1 1,,; 1I.A",.~rinn<:" ~ 'mll<; p.1. umanifesta considerabile diferente

de stil" fata de monumentele dinastiei a patra. Wilkinson, pe deaha parte, aacceptat-o ca dovada a identitatii constructorului ce-lei de-a treia piramide, insa are dubii referitoare la mumia insa~1.Stofa in care era infii~uratii nu parea atat de veche. In 1883, Gas-ton Maspero a declarat ~i el: "Aceasta cutiede lemn Jiu apartine

. dinastiei a patra", insa a pus-o pe seama unei restaurari fiicute indinastia adouazecea. In 1892, Kurth Sethe a illsumat majorita-

, tea opiniilor,afirmand ca "nu putea fi fiicut decatdupa a doua-zecea dinastie".

.fi

.~

. "

..

A~acum se ~tieastiizi,nicicutia mumiei,niei oasele nuapartineauinmormantariioriginale.,In cuvintelelui).E.S. Ed-wards (The Pyramids of Egypt), "in camera sepulcrala, col.Vyse a gasit ni~teoase ~icapacull.lIluico~ciugantropoid ins.;.criptionatcu numelelui Mycerinus.Capacul,care acum se anala BritishMuseum,nu ar fi putut fi fiic,:,tin vreIIiealui Myceri-nus, fiindcautilizeazaun modelcare nu a fost folosit'decatinperioada saitica.Testele cu carbon radioactiv au aratat ca schele- .

tul apartiIie inceputu1uiepocii~re~tine". ' . -

Negarea autenticitatii descoperirllor nu' spune insa Iiimicdespre ceea ce ne intereseaza pe no1.Daca rama~itelenu erau aleunei Inmormantari initiale, atunci apartineau uneia abuzive. tnsain acest caz, ar fi apartinut amandoua aceleia~iperioade. Nu eracazul aici: cineva a Juat 0 IIiumiedintr-un Joc ~iun co~Ciugdinaha parte. Concluzia inevitabila esteca avem de-a face cu 0frauda arheologi9a deliberata. .

Sa.fi fostoaie numai 0 coincidenta, sa fi existat doua ingro-,pari abuzive? Este indoielnic, datfiind ca co~ciugu1poartii car-tu~ul lui Men-ka-ra. Acest cartu~afost gasit pe statuile ~i tem-plele din afara piramidei, insa nu ~iinauntru ~ieste probabil cafusese gasit in imprejurimi.Atribuirea co~ciuguluiunel perioadeulterioare sedatoreaza nu numai modelului, ci ~i faptulUica peel este inscriptionata 0 ruga catre Osiris din Cartea Morti/or.

. Asemanar~acu cele din dinastiaa patra a fost consideratare.;marcabila, pacaIindu-l pe Birch. Cu toate acestea,.nu putea.fiu"'.."'" ~4 ",' "4C"t-nUrIIr4 ~n t-i~...uJ rlin"'-lC'..i~i "'-I.:Inl1~"7~...i ~Cli ,,~C',:a'3 nin

,-

listeJe regilor ~tim ca al optulea faraon al dinastiei se numeaMen-ka-ra~i-~i scria numele intr-un mod similar.

Este clar ca cinevaa g~sitco~ciugulin apropierea piramidej.Importanta lui a fost realizatii imediat, fiindca - ~a cum spuneVyse insu~i- gasise luna precedentiinumele luiMen-ka-rascriscu vopsea ,ro~iepe acoperi~ul piramidei din mijJoc din 'grupulceJor trei piramide mici, la sud de a treia piramida.Probabil caasta le':'adat ideea sa-l "descopere" in a treia piramida.. . .

i(

Page 167: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

33.2/ Zecbaria Sitchin

Creditul pentru descoperire a fost pretins de Vyse ~iPer-ring. Cum insa au lansat frauda, tara ajutorullui Hill?

Inca 0 datii, jurnalul lui Vyse trimite la adeviir. "Nefiindprezent cand au fost descoperite (relicvele), i-am cerut dlui Ra-ven sa serle0 relatarea descoperirii"ca martor independent.Cum-va apiirut chiar la fanc, Raven, care it nume~tepe Vyse "sir" ~isemneaza scrisoarea de autentificare cu "umilul dumneavoastriiservitot', atestii urmatoarele:

Curil1ind gunoiul din. camera cea mare, dupa ce oa-.menii angajap au avansat spre col/Ul sud-estic, au fostdescoperiie cateva oase dedesubtul gunQiului. Apoi aufost giisite alte oase # parp de.co~ciug. Altele nu mai erauin incapere.

Am pus atunci sa se exq,mineze cu atentie gunoiulscos, giisind cateva fragmente de co~ciug. . -

Nu au mai fost giisite alle parti, de$i intregul loc afost cercetat cu atenlie pentru aface co~ciugul cat mai in-

treg cu putinla.

Acum ne putem da seama mai bine ce se intamplase. Ca-teva zile, oamenii au scos gunoiul, cercetandu-l cu atentie, taraa gasi nimic. Apoi, in ultima zi, cand numai coltol sud-estic alincaperii mai ramasese de curatat, au ~ost descoperite catevaoase. S-a sugerat apoi ca gunoiul care fusese scos sa fie reexa-minat, nu examinat, ci RE-examinat, ~i, surpriza, se gasesc alteoase ~l ~dgmt:Ult: ut: \';U~\';IU~: . .

Unde era restul parplor? Cu toate ca necare colti~ora fostcercetat cu ~tentie,,nu s-a mai gasit nimic". A~aca, daca nu cre-dem ca bucatile lipsii au fost luate casuvenir de-a lungul seco-lelor, mai ramane ipoteza ca cel care le-a adus inauntru a adusnumai cat era necesar pentru descoperire: un co~ciug intreg fienu era disponibil, fie era prea periculos de prezentat.

Laudati pentru aceasta mare descoperire - colonelul a fostavansat la gradul de general-, Vyse ~iPerring au mers la pira-

Tre~!.2!e cer /333

",.1

mida in trepte a lui Zoser pentru a gasi 0 piatrii cu numeleacestuia.;..cu vopsearo~ie,desigur.Nu existiisuficientedetaliidacii ~iaici e vorba de un fals; Insa este chiar incredibil ca ace-ea~iechipa sa descopere numele a inca unui constructor de pira-mide.

(Daca majoritatea egiptologilor au acceptat tara prea marlanalize concluzia lui Vyse, sir.Alan Gardiner sugereazii eaaredubii asupra subiectului. tn Egypt of the Pharaons, el reproducec~ele regale, aratind difere~tele intre hieroglifete pentru Ra~i cele pentruKh. Cartu~ultui Cheops,.scrie el, ,,8-a gasit inmormintele familie. sale, ale nobililor, precum ~i-inunele scrieriulterioare". Ciudatiiprin absenta sa este inscriptia din Marea Pi-ramidii... La fel, sir Alan omite ~i descoperirile lui Vyse din atreia piramidii, de fapt, numele lui nici nu e mentionat.)

Daca nu existii nici 0 dovada ca piramidele de la Gizeh aufost construite de vreun faraon, nu avem nici un motiv sa suspec-tam ca afirmatia stelei di ele se aflau acolo cand Khufu a re-

.constituittemplulluiIsis nu esteadevarata.Nu mai este nimic care sa contrazica teoria noastrii ca aces-

te piramide au fost construite.de "zei". Din contra, totul sugerea-. zii ca ele nu erau pentru uz uman.. In continuare yom arata cum ele erau pm:tea sistemului de

ghidaj al nefilimilor.'r."

'f.1

Page 168: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

"

XIV

PRIVIREA SFINXULUI,

In timp, piramidele de la Gizeh au facut parte din Coridorul

_ de aterizare avand ca plinct focal varfurile diQArarat, incorporauIerusalimul~acentrude controlal zborurilor~ighidauvehicu-lele spatiale catre spatioportul din Sinai. '

La inceput, piramidele au constituit numai puncte de reper,numai prin virtutea locatiei, aliniamentului ~iformei. Toatepira- '

midele, am vazut, erau la origine piramide in trepte - imitand zi-guratele din Mesopotamia.tnsa, cand"zeii care au venit din ~er"au experimentat laGizeh un modella scara (a treia piramida), audescoperit ca silueta ziguratului ~i umbra pe care 0 arunca asu-

pra pietrelor ~inisipului mi~cat de vant sunt prea cetoase ~i ina-decvate pentru a servi ca punct de Teper.Tencuind miezul in ,

trepte ~i 1,ltilizandpentru asta calcar alb, s-a creatun joc de lu- .

mini $i umbre care ofera 0 orientare clara. . '

tn timpuluneicalatoriicu trenuldin 1882,RobertBallarda observatca datoritaaliniamentuluineschimbatal piramidelorse poate determinalocatia ~idirectia foarte u~or (Fig. 154).Dezvoltandaceastiiobservatiein The Solutionof the PyramidrroOlem \i::>OIU,lela proD lema plramlOeIOr), el a aralal ca plraml-

dele sunt aliniate una fata de cealalta pe principiul pitagoreic altriunghiurilor echidistante, cu proportia de 3:4:5. Piramidologiiau observat de asemenea ca umbrele facut~de piramidepot servica ceas solar, directia ~i lungimea umbrelor indicand momentulanului ~ial zilei. '

~i mai important insa era cum ii apareau siluetele ~i umbre-Ie piramidelor unui observator aerian. A~a cum aratii fotografii-

------

TreE!!!..!Erecer /335

~~

,.

:" Fig,154

, Ie aeriene (Fig. 155), forma perfecta a piramidelor arunca '0umbra care seamana cu 0 sageata, servind.ca indicator. '

Cand totul era gafu pentru infiintarea spatioportului, s-adescoperit ca este nevoie de un Coridor de aterizare mult mai

"i'!

';

Page 169: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

336 / Zecharia Sitchin'..-------------

lung dedit cel de la Baalbeck.1>entru!ipatioportulprecedent dinMesopotamia, anunnakii (biblicii nefilimi) au ales muntele Ara-rat ca punct focal. Nu este de mirare ca, din acelea~iconsidera-tii, I-au ales ~ipentru noul spatioport.

Pe masura ce tot maimulte "coincidente" de triangulatie ~iperfectiune geometrica erau descoperite la piramidele de la 6i-zeh, ele eraustudiate cu ~imai mare atentie de speciali~ti.La fel'"om descoperi ~i noi analizand noul Coridor de aterizare con-stl1lit de anunnaki. Daca viirfurileAraratului au servit ca punctfocal. }Jentrunoul coridor de aterizare, atunci nu numai linialIord-vestica,ci ~icea sud-e~ticatrebuia sa se focalizeze in Ara-rat. lnsa unde era aricorat celalalt punct, Sinaiul?

Muntele Sf. Katarina se afla in mijlocul unui masiv.de var-.furi asemanatoare, de~imaijoase, de granit. Ciindmisiunea con-dusa de cei doi Palmeri a ajuns acolo, au descoperit ca, de~icelmai inalt, muntele Sf. Katarina nu putea fi utilizat ca semn geo-dezic. In locullui, misiunea a ales muntele Umm Shumar (Fig.156), care la 8534 picioare este aproape geamiincu Sf. Katarina(pana la raportul misiunii, toata lumea credea ca el este cel maiinalt munte). Spre deosebire de Sf. Katarina, el este singular ~igreu de confundat, Din viirfurilesale pot fi vazute ambele gol-furi. Panor~a este neobstructionatii catre vest, nord-vest, sud-

~?(~J£.: o:~'~~:'~~~_~;

.),. ......;a\ ,;:~".~.-~.

Fif[./56

- ~._.._._---

!.'!£te spre cer /}l?

vest ~iest. Din aceste motive a fost selectat ca punct focal pentruobservarea ~imasurarea peninsuJei.

Muntele Sf. Katarina ar fi fost un bun de Condor de ateri-

zare catre Baalbeck, insa pentru punctul focal Ararat era nevoiede ceva mai potrivit. Din acele~i motive ca ~ilnisiunea Pahnercredem noi ca au ales anunnakii muntele Umni Shumar ca an-cora a laturii sud-estice a coridoruJuide aterizare.

Multe aspecte ale acestui munte ~iale localizarii sale suntextrem de interesante. Pentru inceput, numele sau - uimitor sausemnificativ - inseamna ,,mama SUmerului". Este titluJ acordat

in Ur lui Ningal, sotia lui Sin...Spre deosebire de Sf. Katarina, care se afta in mijlocuJ ma-

sivului muntos, fiind dificil de atins, Umm Shumar este situat la

marginea masiv'ului.Pe plajele Golfului Suez din apropiere seafla numeroase izvoare termale.Acolo i~ipetreceaAsherah iemi-Ie,locuind"Iangamare?"De acolose ajungefoarterepede pe mun-tele Unun Shumar - 0 calatorie descrisa foarte viu in textele uga-ritice ce povestesc intalnirea dintre Asherah ~iElla muntele sau.

La cateva mile in j<>.spe coastii se afta eel mai importantport al peninsulei, el-Tor.Numele - altii coincidenJi? -inseam-na "Taurul", care era epitetullui EI. LocuJ a servit ca port dinceie mai vechi timpuri ~ine intrebam daca nu cumva este vorbachiar de ora~ulTilmun (deosebit de tara Tihnun) de care vorbesctextele sumeriene, Este posibil sa fie portuJ unde. pliinuise saajunga pe mare Gilgamesh ~ide unde t()V~uJ sau Enkidu pu-tp~ c~ CP 1'111, ; 1~ m1ftP1p ,.fin ~n..n~;p~ (UftrlA .j;U~P"A ,..nnrll'llrnn.,.t

la munca silnica pe viatii), in timp ce el putea ajunge la ,,Loculde aterizare, de unde se ridica Shem-urile".

Varfurile masivului de granit poartii nume care te pun pegiinduri.Unul are numele "Muntele mamei binecuvantate".Langa Umm Shumar se afla muntele Teman("Sudieul"). Nume-Ie ne aduce aminte versetele lui Habakuk: ,,EI de la Teman vaveni... Se opre~tesii miisoarepiimantuf'. .

Page 170: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

338 lZecharia Sitchin

Se referea profetul la muntele ce inca mai poarti acest 'nume? Cum nu mai existi vreun munte cu acel~i nume, identi..ficareapareplauzibila: .

Se incadreazi muntele Umm Shumar in Coridorul de.ateri-zare ~iin reteauade centresacredezvoltatede anunnaki? .'.

Noi credem ca acest mtinte a fost utilizat in locul Sf. Kata-rina la crearea coridorului de aterizaie, functiommd ca ancorapentru linia sud-estica a coridorului. Dar daca este a~a,care era I'.ancora complementara pentru linia nord-vestica?

Nu este 0 coinciden~ credem noi, ca Heliopolisula fost con-struit unde a fost construit.. Se afla pe linia originala Ararat-Ba-albeck-Gizeh. Este insi localizat astfel incat sa fie echidistant fata

.de Ararat ca ~i UmmShumar!Locatia saa fost deteiminati prinmisti.rarea distantei de la Ararat'la Umm Shumar - apoi marcandpunctulechidistant pe linia Ararat-Baalbeck-Gizeh (Fig. 157). .

Pe masura ce des~uriimimensa retea de varfuri natUrale ~i

. artificiale creata de nefilimi, trebuie s~ ne punem intrebarea daca

Fig.157

t:t8.;:J;

,11'-'

Ir'

ij

1repte spre cer / 3}9 .

!;-

acestesemneindicatoareau fost alesenumaipentru tIisaquilelorfizice~idacanucumvaerauechipatecuinstrumentede-ghidaj.

.Canda fostdescoperitaprimaperechede conductedinca-mereleMariiPiramide,s"'acrezutca serveapentruintroducereaalimentelorcelorcare se presupuneaca au fost inchi~ide vii 0dati cu faraonulmort.CandVysea curatatunadin conducte,afost izbit in fata de "aer cufat". De atunci,ele au fost numite"conducte de aerisire". tn niod surprinziitor, aceasta idee afost

respinsa intr-o prestigioasa publicape acadenuca (Mitteilungen.des Instituts fir Orientforschung der Deutschen Akademie der

Wiessenschaftenzu Berlin). Cu toate ca institutul ~c~demic nuera inca dispus sa renUlitela teoria piramida-monument funerar,Virginia Trimble ~iAh~x~der Badawy au aratat in numarul din1964 ca "aceste conducte de aer" au funcpuni astronomice, fiind"tara nici un dubiu" inclinate cu 10fata de stelele circumpolare":

Fiiriiindoiala ca directia ~iinclinapa 'conductelora fost pre-meditatioUn alt fapt insa este ~i mai uluitor.Odatii c~nductelecuriitate,s-a descoperit ca temperatura in camera regelui ramaneconstant~ la 680Fahrenheit, indiferent cum este vremea 'afara. '.. .

Toate aceste descoperiri I-au tacut pe B.P.Jomard (membru al .echipei de savanti aUui Napoleon) sa sugereze cii "mciiperea re-gelui" ~isarcOfagulacesteia nu erau utilizate pentru ingropare, cipentru stabilirea unititilor de masuriipentru greutate ~idistante.

Jomard nu-~i putea imagina - in 1824 - alte.instrUmentedelicate de ghidare decat obi~nuitele metru ~i kilogram. Astiizi~w~~ .'

Multi au considerat ca scopul camerelor de deasupra ,~Ca-1111;;11;;1 lC;CC;lUl aVl;;au lUIUI UI;; a u,?wa PII;;;)IWIl;;a 111 \,,4111l;;la. UI;)a

in cea a reginei, acest lucru s-a tacut printr-o masa de piatra ~imai mare, nemaffiind nevoie de asemenea compartimente. CandVyse ~i oamenii siii au intrat in aceste compartimente au fostuimiti ca de acol<>se putea auzi fiecare cuvartt rostit in oricareparte a piramidei. Cand Flinders Petrie (The Pyramids and theTemple of Gizeh) a examinat cu atentie "Camera reg~lui" ~i sar-cofagul din ea, a descoperit ca erau construite in conformitate cu

Page 171: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

340 I Zecharia Sitchin

teoria triunghiurilor perf~cte a lui Pitagora. Pentru a taia sarco-fagul dintr-w bloc de pian a fost nevoie, estirneaza el, de unfierasnu cu lama de nona picioare ~icu v3.rfurileacesteia dindiamant. Pentru a-I scobi, a fost nevoie ca ciocanele sa fie apli-cate 'cu presiune de aproximativ doua tone. cum s-a realizatacest lucm nu se ~tie.~i care era scopul? A ridicat. sarcofagulpentrua vedeadacanuascundecevadedesubt. Cand a fost lovit,el a scos un sunet gray, ca de elopot, ce s-a reverberatin intreagapiramida. Aceasta particularitate fusese raportata ~i de alti'cercetatori. Sa fi fost atunci "Camera regelui" ~i "sarcofagul"emititoare de sunete sau camera-ecou? ,

in zilele' noastre, echipamentele de ghidare emit semnaleelectronice care sunt prelucrate la bordul navelor, semnalizandorice deviere de la curs. Se poate presupune ca, dupa pierdereacelorlalte cu ocazia Potopului, imediat ce a fost posibil au fostaduse altele. Repre~ntarile egiptene ale purtatorilor de franghie(Fig. 121) arata ca 0 ,,Pian a splendorilor" era instalata in am-bele puncte de ancorare ale Coridomlui de aterizare. Opinianoasn este ca diferitele camere ale piramidei serveau la 'ada-

, postirea acestor echip3\llentede ghidaj ~i comunicatii.Era Shad El- ,,muntele lui Ef' - echipat in acela~imod?Textele ugaritice utilizeaza invariabilexpresia "a patrons in

Shad-ullui EI" cand descriu venirea altor zei in fata lui El "incele ~apte camere". Aceasta presupune ca aceste camere sa fifost in intenorul muntelui -ca ~i cele din muntele artificial re-prezentat de Marea Piramida. ,

Istoricii din primele secole cre~tine spun ca oamenii careloclliall in Sinai si la ImInitaCllPalestina si Arahia de nord ado-

Fig.158

'Ii"

:,.

Trepte S'pre_ce~L341

,'~

raupe' zeul Dushara (,,zeul muntelui") ~i pe sofia lui AI/at,,.Mama zeilor'. Ei erau desigur EI ~isotia sa Asherah. Din feri-cire, simbolul sacm allui Dushara, a fost reprezentat, pe 0 mo-neda de guvematorul roman al provinciei (Fig. 158). In modcurios, seamana cu camerele din Marea Piramida- 0 scari incli-nata ("Coridoml ascendent") ducand catre ofamera intre pietremasive ("Camera regelui"), avand deasupra alte camere. .

Cum "Coridoml ascendent" era inca bine ascuns cand auintrat oamenii lui AIMamoon, intrebafea este: Cine in antichita-te a ~tiutde existenta lui? Raspunsul nu poate fi decat: arhitectii~i constructoriipiramidei. Numai eiputeau duplica constructiala Baalbeck sau in muntele lui EI. ' " '

~ a ~ifost ~i,de~imuntele Exodului se afla in alta parte,in jumatatea nordica a pemnsulei, popoarele din zona ,au trans-mis din generatie in generatie legenda muntilor sfinti din partea'sudica; mUntiicare, prio inaltimea ~ipozitia lor, erau indicatoa-tele celor care ,,zburau prio nori". '

C3nd s-a infiintat primul spatioport in Mesopotamia, caleade aterizare era de-a lungulliniei centrale a coridomlui de ateri-zare. De-a lungul acestei linii centrale se ~a centrul de <»0001alzbomrilor, Iocul tuturor echipamentelorde comunicatie ~ighidaj~ial tuturor informapilor legate de zborurile spatiale. .'

Cand anunnakii au aterizat pe Pamant ~i au infiintat spa-fioportul, centrul de control al zborurilor era la Nippur, "Locul

, raspantiei". Incinta sacra (,,zona interzisa") era sub conOOlul ab-solut allui Enlil. Era numii KI.UR ("o~uI Pamant~~).In mijlo-cullui, pe 0 platfoI1'niridicata se afla DUR.AN.KI - ,,LegaturaCerulwcu pamantur'. hra, cum spun textele sumenene, "un SIalpinalt ce ajungea pana la cer'. Pus pe 0 "platform3 ce nu poate firastumata", st3lpul era utilizat de Enlil ~,saporunceasca".

Toti ac~ti termeni sumerieni sunt incercan de a descrie~fisticatele antene ~iechipamente de comunicafii,dupa cum neputem da seama dupa ortografierea numelui lui Enlil: era repre- .

zentat ca un sistem.de antene mari, aeriene, ~i0 structuri de co-municafii (vezi Fig. 52).

',,""!,

Page 172: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

.342 / Zecharia Sitchin

in aceasta ,;ca~a nobiHi" se afla 0 camera misterioasa, nu-mita DIR.GA - insemnand literal "Camera intunecata, ca 0 co-.. .

roana". Numele acesta neaduce in minte "Camera regelui" dinMarea Piramida.In DIR.GA, Enlil tinea pretioasele "Tablite ale. . .destinului"in care erau stocate infonnatiiledespre zborurilespatiale. Cand un zeu a furat aceste tablite,

.moarte erau formulele divine.

Lini~tea s-a intins peste tot. Tdeerea domnea...

Strdlucirea. templului murise.

In DIR.GA Enlil ~i asistentii sai pastrauhaqile cele~te ~i."au adus la perfectiune" ME-ul - un tennen denotfuld instru-mente ~ifunctiuni astronautice. Era 0 camera

misterioasd ea eterul eel de sus,Ca Zenitul Cerului.Printre aleei embleme...

Ste/r~/e ii erau insemn.

ME-ul e dus la perfeefiune.

Cuvintele sale sunt porunci...Cuvintele lui sunt oraeole divine. ...

Un centru de control al misiunii trebuia infiintat ~iin SinaLUnde? . .

. Raspunsul nostru este: la Ierilsalim.Stant pentru evrei,. cre~tini ~i musulmani deopotriva, insa~i .

aUUV.)1o;;la o:>a,o;;o:>Lo;;lu\,w\,aLd \;U Wi UU:>lCI JJCl'ilJJUlIUCan IneXpll-

cabil. A fost ora~sfiint inca dinainte ca regele David sa-~istabi-leasca acolo capitala ~i Solomon sa construiasca Templul. Candpatriarhul Avraam a ajuns la portile sale, era deja'un centru re-cunoscut al lui ,,EI, Cel dt'eptpes~ Cer ~i Pamant". Cel maivechi nurne cunoscut este Ur-Shalem - "Ora~ul cercului com- .plet" - un nume ce sugereaza 0 asociere in probleme orbitale saucu Zeul orbitelor. Cat despre cine a fost Shalem, savantii au

~

.j"

j.- ~-

Trepte spre cer / 34~

oferit mai multe teorii: uniidintre ei (de ex. Benjamin Mazar inJerusalem before the David 'Kingship) cred ca este nepotul luiEnlil, Shamash, a1tii it prefera pe fiul lui Enlil, NiIiib. In toateteoriile, asocierea radacinilor. letusalimului cu Mesopotamiaeste indiscutabila. . . .

De la inceputurile sale, lerusalimul cuprindea trei varfuri.muntoase.De la nord la sud erau:mUnteleZophim, munteleMoriah ~i muntele Zion. Aceste nume vorbesc despre functiilelor: cel mai nordie dintre ele era "Muntele observatorilor" (estenurnit in engleza MunteleScopus); cel din mijloc era "Munteledirectiei", iar cel mai sudic era "Muntele semnalului". tncamai

"poarta aceste nume, in ciuda tr~cerii mileniilor.Vaile lerusalimului poarm ~i ele nume semnificative. Una

din ele este numita in Isaia Valea Hizzayon, "Valea viziunii".ValeaKidron era numita "Valea focului". in ValeaHinnom (Ge-henna din Noul Testament), confonn legendelor,era 0 illtrare inlurneS:'subterana, marcata de 0 coloana de Jum ce se ridica intredoi palmieri. lar ValeaRepha'im era nurnita dupa "Doctorii di-vini" care, confonn textelorugaritice, erau sub obladuirea zeiteiShepesh. Trad\1cerilear~aice ale VechiuluiTestament ii nu-mes,c;,eroi". Prima traducere in'greaca a VechiuluiTestament 0nume~teValea Iitani/or. '. .

Dintre muntii terusalimului, Moriah era cel mai venerat.Cartea Genezei spune ca spre Moriah i-a dus Domnul pe Avra-am ~iIsaac, cand a fost pusa la incercare fidelitatea primului.Legendele evreie~tirelateaza ca Avraam a fecunoscut muntele,fiindca a vazut peel ,,0 coloana de fum ce se intindea pana la cer~i un nor greu in care se vedea Slava lui Dumnezeu". Acestlimbaj este aproape identic cu cel biblic care descrie coborfu-eaDomnului pe muntele Sinai. .

Marea platfonna orizontala de pe muntele Moriah - ceaminte~te de ce~ de la Baal~ek, insa mult mai midi - a serVit laconstruirea Templului de'la lerusalim (Fig. 159). Acum esteocupata de altare musulmane, cel mai renumit fiind MoscheeaStancii. Cupola a fost adusa de califul Abd ai-Malik (secolul

Page 173: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

344 / Zecharia Sitchin----.-----

. Fig. 159. .

~aptedCh.) de la Baalbeck unde decora un altarbizantin. Ea afost pusa pe 0 ~tructura octogon~la, construita in juruI PietreiSfinte: 0 piatriiuria~acareia i-au fost atribuite virtuti magice dinvremuri imemoriale.

Musulmanii cred ca de pe acea piatrii a fost ridicat la ceruriprofetul Mohammed. Conform Coranului, .Mohammed.a fostluat de la Mecca'la lerusalim de ingerul Gabriel, cu 0 oprire pemuntele Sinai. Apoi a fost luat de inger la ceruri, urcandu-I pe 0,:Scara a luminii". Trecand prin cele ~apteCeruri, Mohammed aajuns inaintea Domnului. Dupa ce a primit poruncile divine, afost adus inapoi pe Pamant, cu ajutorul aceleia~iscari,ajungandpe Piatra Sacra. S-a intors la Mecca - tot cu 0 oprire pe munte.leSinai - pe calul inaripat at ingerului.

. CaIatoriiin OrientulApropiatau aratatca PiatraSacraeSteuncub perfect taiat, cu colturile orientate exact spre cele patru punctecar<nnaIe.f\STaZIse poate veaea nunuu oij>roDaoua) pane supe-rioara a acesteia, ipoteza formei perfect cubice acwn ascunsa vederiifiind justificata de legenda ca Marea Piatra de Ia Mecca, Qa 'aba, fu-sese meum (dupa instruqiunile divine) dupa Piatra Sacra.

Din poqiunea vizibila, se poate observa ca piatra a fostprelpcrata diferit pe fiecare latura, gaurita pentru a formadouatuneluri ~i scobita pentru a se face un tunel ~i camere subterane.Nimeni nu ~tie scopul acestor lucrari ori cine le-a executat.

,~~..~,",;.

Trepte sp~ cer / 345

~tim insa ca primul Templu 'dela lerusalim a fost-construitde regele Solomon pe muntele Moriah in locul ~i ~d in-structiunile date de Dumnezeu. Sfiinta Sfintelor a fost construitape Piatra Sfiinta. .

Sugestia ca lerusalimul era Uncentru de cornunicatii divineste intarlta ~i de termenul utilizat in Biblie pentru a numi "au-rul" cu care era acoperita "Casa", dvir : literal "vorbitor".

Aceasta sugestie nu e chiar amt de deplasata pe cat pare. Notiunidespre 0 astfel de comunicare nu erau deloc straine VechiuluiTestament. De fapt, posedarea de catre Dumnezeu a acestei ca-pacitati,precum~ialegerealerusalimuluiau fost considerate0atestare a suprematiei acestora.

"Voi raspunde din Cer, iar ei vor raspunde de pe Pamfult" i-aspus Yahweh profetuIui Hosea. Amos a proorocit ca,~ Yahweh depe Zion va tuna, de la lerusalim glasul sau se va auzi". lar psal-mistul spune ca, atunci canq Domnul vorbe~te de pe Zion, glasulsau.este.auzit de la un capatla altuI al Piinlantului:

Dumnezeu a vorbit,$i Pamantu//"a chemat,de /a rasarit /a apus...Cerurile de deasupra /e-a chemat,~ipe Pamant. .

I

Ba'al, zeul facilitatilor de.la Baalbeck, se lauda ca vocea sa'putea.fi auzit la Kadesh, ora~ulde la granita cu zona interzisa azeilor dirtpeninsula Sinai. Psalmul 29 ofera lista unom din locu-me oe pe ramant unoe se pmea auzi vocea IUIYahweh,pnntrecare ~i Kadesh ~i"Locul cedrilor" (Baalbeck):

G/asu/ Domnu/ui rasuna peste ape...G/asu/ Domnu/ui sfarma cedrii...G/asu/ Domnu/ui face sa se cutremure pustiaG/asu/ Domnu/ui face sa tremurepusiia Kadesh.

.

----------.. -

Page 174: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

346 / Zecharia Sitchin-----

'Capacitatiledobanditede Ba'alcand a.instalat,,Piatrasplen-dorilor" la Baalbeck au fast descrisein. textele ugaritice ca abt-Iitatea de a pune ,,0 buza in Cer ~iuna pe Pamant". Simbolulmecanismelor de comunicatie, a~a cum am viizut, erau porum-beii.Atatsimbolismul,cat ~ifunctiilesuntincorporatein verse-.

tele psalmului 68, care descrie-sosirea in zbor a Domnului:

Cantati lui Dumnezeu,cantafi Shem-ul Lui!Facefi drum celui i::einainteaziipfin nori....

Un cuvant spune Domnu/, .$i femei/e aduciitoare de ve~ti bune sunt 0 mare o~tire.

impiiratii o~tirilor Jug, Jug, .$i cea care riimane acasii imparte prada.

. Pe cand voi vii odihnifi in mij/ocul stau/e/or,Aripile porumbelului sunt acoperite cu argint$i penele lui sunt acoperite cu aur.~. .

Carele Domnulu(se numiirii cu douiizeci de mii; cu

mii # mii; .Domnul este in mijlocu/ lor veninddin Sinai.

. Piatra splendorilor de la lerusalim - "piatra testamentului" .

sau "piatra marturisirii" in cuvintele profetilor- era ascunsaintr-ocamera subterana. Aflam asta dintr-o lamentatie pentru pustiirea'Ierusalimului, candYahwehse suparase pe poporul sau: .

Palatul este pustiit de oameni,, .,,..,; 'f. / ~\

- ~- \T"'/"Piatra care miirtu1:ise~te ".

Pe~tera Ve~nicei Miirturisiri

S-a umplut cu miigari siilbatici

$i oile pasc acum acolo.

La restaurareaTemplului de la lerusalim, promit proorocii,"cuviintullui.Yahwehde la lerusalimva pleca". O~ul va fi resta-bilit ca centru ai lumii, invidiat de toate popoarele. Reproducand

. -----..---.- -. -_.-

,\;:

.,~j

!repte spre~cerI-J4J..

!\t,

promisiuneaDornnului,Isaia a asiguratca nu numai ca "piatramartutisirii" va fi restaurata, ci ~i functiile ei ,,masuratOijre": '

latii,

Pun. ca teme/ie in Zion 0 piatrii

. 0 Piatrii care miirturise~te,

.0 piatrii de pref, piatrii din capul unghiului c/iidirii

Teme/ie puternicii.

Ce/ ce are credinii'i

Nu va riimane fiirii riispuns.

Voi face 0 lege neprihiinitii

$i din dreptate 0 cumpiinii..

Ca sa fi servit ca Centru de control al misiunii~lerusalimul- ca Nippur - trebuia sa fie situat pe lunga linie centrala.. bisec-toarea Coridorului' de aterizare. Traditlile stravechi confirma

aceasta pozit~e~i dovezile indica faptul ca piatra smnta era ceacare marca centrul geodezic precis.

Traditiile evreie~ti consideralerusalimul "Burlcui Paman-. tuhii". Profetul. Ezechiel se refera la poporul lui Israel ca

"locuind in buricul pamantului". Cartea.Judecatorilor relateaza.un incident ciind oamenii coborau din munti din directia "Burl-cului Pamantului". Termenul, a~acum am viizut,insenina ca le-rusalimul era centrul de comunicatii, de unde se "trageau sfori-Ie" ditre celelalte puncte ale Coridorului <leaterizare. Nu este 0i"'n1n,...irl4nt;; ,..;; tA,""""aonll1 .0.1,.9",,;,...~.o.n""'" ;", ,...rn_..x .0...", 171-.,._

, Sheti 'yah - termen care, sustin inteleptii, insemna "piatra de pecare era impletita lumea". Termenul sheti este intr-adevar un ter-

,~ men ref~ritorla impletit, "andrea". Era untermen potrivit pentru'Piatra care. marca locul de unde pomeau "sforile divine" careacopereau pamiintul ca 0 retea. .'

Oricat de sugestive ar fi aceste legende ~i denumiri, proble-ma care ne intereseaza este daca lerusalimul se afla pe bisectoa-rea Coridorului de aterizare.

,'W'.ff ----

Page 175: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

348 / Zecbaria Sitchin

Fig. 160

Raspunsulclar este ca da. lerusalimu/se ajla exact petlceasta linie! '

La fel ca in cazul piramidelor de la Gizeh, ~i aici desco-perim numeroase ~icurioase aliniamente ~i triangulatii. ,

lerusalimul se afla exact /a lntersec/ia liniei Baa/beck~SfKatarina cu linia centralii a culoaru/ui de aterlzare din Ararat.

Heliopolisul este echidistant fa/a de lerusalim ~i munte/eUmmShumar. "

lar diagonalele trase din lerusidim la Heliopolis ~i la UmmShumar formeaza un unghi de exact 45°! (Fig. 160) , '

Legaturile dintre1erusalim, Baalbeck (Creasta lui Zaphon) ~iliJZeh tMempms} erau CWIU~CU~t;~l Cd1Ua.~1U u"' u::.., :,::,::v_.

Mare este Domnu/ ~i mare Temp/u/ Sau

Din or~u/ Domnu/ui,Din munte/e Sau Sfant.La Memphis El este iubit.Bucuria intregu/ui Pamant,a Muntelui Zion,

A Crestei /ui Zaphon.

','

,II

Treptesp~ co / 349

lerusalimul, se explica in Cartea Jubileelor, era unul'dintrecele patru Lac~uri ale Domnuluipe Parnant: "Griidina etenii- '

tatii" din muntii cedrilor, ,,Muntele de la rasarit", adici munteleArarat, muntele Sinai ~i muntele Zion. Trei dintre 'ele erau in"Tara lui Shem", fiullui Noe, din care sunt descendenp patrlar-hii biblici. Toate erau interconectate: "

Gradina Eternitapi, cea mai sfanlii,este Lac~u/ Domnu/ui. ,

$i munte/e Sinai, din mij/ocul.de~ertU/ui, ,

$i munte/e Zion, din mij/ocul Buricu/ui Piimtintu/ui,E/e au fost flicute locurisftnte,UNUL CU FATA LA CELALALT.

Spatioportul trebuia sa fi fost localizat undeva de-a lungul"liniei lerusfllimului. Acolo' se afla ultimul punct de reper:"Muntele Sinai, in mij/ocu/ de~ertu/ui. "

Aici,credemnoi, intrain scenaliniape care0 numimnoiparalela de treizeci de grade. ' ,

. ~timdintexteleastronornicesumerieneca cerurilede dea-supraPamantului erau despiirtite in: "calea" nordica (atribuitalui Enlil), cea sudica (atrlbuita lui Enkl) ~i0 larga banda centrala(atribuita 'lui'Anu). Este riatural sa presupunem ca linia de de-marcatie intre cei doi frati rivali a fost stabilita dupa Potop,candPamantul a fost impiirtit in patru Regiuni. Paralelele de treizecide'grade (nord ~isud) ser\reauca linie de demareatie.

J;'~ rt. ~irnn1;; ,.ninl'i...l,:30nt~ nri l1n ,...n1'nnrn1'Tli~ ,-IplihPr;at Intrp

cei doi frati ~i fiii lor ca in fiecare dintre cele trei regitmi oferiteomenirii ora~ul sacru se afla pe paralela de 30"?

Textele sumeriene afirma ca "atunci cand regatul a coborat

din Cer pe Parnant" dupa Potop, ,,regatul a fost la Eridu". Eriduera aproape de paralela de 30°, amt cat permiteau apele mla~ti-noase ale Golfului Persico Daca centrele administrative seculare

ale Sumerului s-au schimbat de-a lungul timpului, Eridu a ralnas'centrul sacru pentru totdeauna.

,I

~___ I

Page 176: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

350/ Zecharia Sitchin

$i in a doua Regiune(civilizatiaNilului)capitalasecularas-a schimbat de-a 100801timpului. Insa totdeauna Heliopolisul aramas ora~ul stant. Textele piramidelor recunosc legaturile salecu alte centre .~inumesc pe vechii zei "St!panii celor doua alta-re". Cele doua altare gemenepurtaunumelestranii (pre-egip-tene)Per-Neter("Loculde unde au venitgardie~ii")~iPer-Vr("Locul de unde au venit Vechii").Hieroglifele lor sunt foarte .

vechi.

Aceste altare au jucat un rol major in succesiunea faraoni-lor. In timpul ritualurilor, conduse de preotii Shem, incoronareanoului rege ~iadmiterea sa in "Locul gardienilor" din Heliopoliscoincidea cu plecarea spiritului regelui decedat, prin u~a esticafalsa, catre "Locul de unde au venit Vechii".

$i Heliopolisul era localizat tot in vecinatatea paralelei detreizeci de grade, pe cat permitea delta Nih,llui.

Cand a urmat a treia RegiUne,cea din Valea Indului, cen-trul secular a fost pc tarmurile Oc~anului Indian. Insa centrulsacru a fost ta'sute de mile spre nord -la Harappa - chiar pe pa-ralela de treizeci de grade.

Imperativul paralelei de treizeci de grade se pare ca acontinuat in mileniile care au urmat. Pe la 600 i.Ch., regele per-san a ridicat un ora~ "stant pentru toate popoarele". Locul alespentru constructie era unul pustiu ~inelocuit. Acolo, in mijloculpustietatii, a fost ridicatA0 imensa platformii.Pe ea au fost cla-dite palate ~i temple cu multe altare - toate onorandu-i pe zeii..1:- ~1~"..1 ~ : ~ ft:'.n I,/;I \ n ,,;; on nnmit nr<l<1nl PD"~Dn,..J;~

("Ora~ul per~ilor"). Nimeni nu locuia acolo. Era numai pentrusiirbiitorirea anului nou, in ziua echinoctiului de primiivara.

Atunci regele ~i suita veneau ~colo. $i el era localizat langa pa-ralelade 30°. .

Nimeninu ~tiecanda fost fondatLhasa in Tibet- ora~ulsacru al budhismului. Dar este adevarat ca Lhasa - ca ~i Eridu,Heliopolis, Harappa ~i Persepolis - se afla pe... ati ghicit, para-lelade 30°(Fig. 162).

1repte spre cer / ~51

'I;

...':j

Fig. 161

,~.

A. GIZ8.HeliopoUsB.EriduC . PersepollsD . HereppaE. lhe88

"Perelele 30- E

Fig.162

Importanta acestei paralele dateazii din zilele Coridortduide aterizare, cand miisuriitoriidivini au determinat situarea pira-

. midelor de la Gizeh tot pe aceastA paralelii. Ar fi renuntat atunci"zeii" la aceasta paralela cand a fost vorba de cea mai importan-ta constructie a lor, spatioportul?

~._~

Page 177: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

352/ Zecharia Sitchin-----------

Fig. 163

Aici este moment'ulsa cautam un ultim indiciu al enigmeidin Giza ramasa neabordata"7"Sfinxul. Corpul sau este de leuculcat, caput de om, purtind insemne regale (Fig. 163).Cand ~i

-'--- -""1.

--

~

--- j.- I.. !

-, .. - .. - .- III

j'

Fig. 164

Treptespre cer / 353

', l ~

de catre cine a fost ridicat? ~i de ce este unde este, singur, ~i nualtundeva? A cui imagine 0 poarm? Care este rostul siu?

. intrebarile sunt multe; raspunsurile mai pufine.par un lucmeste sigur:privirea sa este apntitd de-a /ungu/para/e/ei de 30°.

Acest aliniament precis ~iprivirea indreptata spre est de-alungul paralelei au fost subliniate in antichitate de 0 serle destructuri care se intindeau in fata Sfinxuluispre est (Fig. 164).

Cand Napoleon ~i oamenii sai au ajuns in Egipt in secoluloptsprezece, numai capul ~iumerii ii ie~eaudin nisipul de~ertu-lui. tn .aceasta stare a fost cunoscut ~i reprezentat in cea maimare parte a.secolului care a unnat:A..fost nevoie de sapaturirepetate pentru a scoate la iveala marimea sa colosala (240 de pi-cioare lungime, 65 de picioare inaltime) ~ifonna, pentru a con-finna ce scrisesera istoricii antici: ca era 0 sculpmra dintr-~ sin-gum bucata, .£acuta direct din stanca de cine.~tie ceouria~.Capitanul Caviglia, eel indepartat de Vyse, a fost eel care a scosla iveala cea mai mare parte a corpului sau, precum ~i templele, .sanctuarele, altarele ~istelele care au fost rldicate in fata lui.

C~tind zona din fata sfinxului, Caviglia a descoperit 0platfonna care se intindea de ambele parti ale sfinxului ~imer-gea spre est. Sapand cca. 0 suta de picioare in aceasm direcfie;<adescoperit 0 scam spectaculoasa cu treizeci de trepte, in capatulcareia se afla 0 terasa ~i minele a ceva ce semana a amvon. Lacapatol estic al terasei, cca. patruzeci de' picioare, unna ~ aIta

I. I

or1

'y".

Ii ,I

.

Fig. 165

-

Page 178: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

354 I Zecharia Sitchin~--

scara de treizeci de trepte. Ele se ridicau la atela~i nivel cu capulsfinxului.

Acolo era ridicata 0 structura al carui principal scop era sa

. poarte doua coloane (Fig. 165), situate astfel incat privirea Sfin-xuluisatreacaexactprintreele. . .

Arheologii considera ca ruinele sunt din vremea romanilor.Oar, ~a cum am vamt la Baalbeck, romanii doar aU.infrumuse-tat monumente ce datau din ere anterioare. Se cunoa~teacum cagrecii ~i romanii au continuat trarlitiile faraonilor, venind saomagieze Sfmxul, lasiindin uima lor inscriptii. Ei afirma credin-ta, continuata ~iin vremea arabilor, ca Sfinxul era opera.zeilorin~i~i. Era considerat ca proor()cind 0 era viitoare de pace. 0inscriptie a cunoscutului imparat N~ro il nume~te,,Armachis,Supraveg!1etorul~iSalvatorul". .

Fiinddi Marele Sfinx a fost construit pe drumulcare duce

',spre a doua-piramida, speciali~tii au conside~t ca a fost con-struit tot de Chefra ~i ca poarta chipul acestuia. Ideea a fostpreluata de toate lucranle de gen, de~i inca din 1904 E.A. Wallis ..

Budge, la vremea respectiva responsabil cu departamentul egip:--.teano-asirian de la British Museum, a aratat tara echivoc (The

Gods oj the Egyptians) ca aceasta statuie "era deja finalizata inzilele lui Kba-f~ra,sau Kbefren. Probabil ca fusese realizata cu

mult timp in urma, datiind din perioada arhaica".A~a cum arata stelaamintitamai devreme, Sfinxul se afla

aco~o~iin zilele lui Kbufu, predecesorullui Khefren. La tel ca. ~ ... 41 _~,T't c._ __ I J:!! ___ ~_..J__:::: _':...:

_ata.--tA.-- --r- --7"'- --: --

pului dinjurul Sfinxului.Din acest lucru se poate deduce ca esteun monument deja vechi In vre~ea sa. Cealt faraon a construit,atunci, Sfinxul ~i~i-aimpus imagines:in aceasta statuie?

Raspunsul este ca nu este imaginea.nid unui' faraon, ci aunui zeu ~i,dupa toate probabilitatile, zeii; nu faraonii, I-au con-struit. -. .

Intr-adevar,numai ignoriindinscriptiile antice se poate con-sidera altfel. 0 inscriptie romana, ce n.ume~teSfinxul "Calauza

.

.

Trepte spre cer I 355

divina",afirmaca.~,fo~ ta nemuritoareesteoperazeilor".Unpoem' grec 3;firmii:

Chipul tau maret.Zeii Ii I-au jaurit. ..Vecinpiramidelor te-au pus...Monarhceresccu degetece... .

Divina calauza din Tara lui Egipt.

. In stela_ sa,Khufunumea Sfinxul"pazitorul1uiAeter, cepaze~te viinturile cu privirea sa". Era in mod elar vorba deimaginea unui zeu:

. Acest chip d,ezeuVa ramiine in eiernitate.

Mereu (:uJata lui.

Spre riisarit indreptata.

~.

In inscriptia sa, Kbufu mentloneaza ca un sicomor batran cese afla liinga statuie a (ost dariimat"ciind zeul Cerului a coboratin tara lui Hor-em-Akhet', ,,zeul-~oim al onzontului". Acestaeste cel mai frecvent nume al S~ului in inscrippile faraonilor,celelalte epitete fiind Ruti ("leul") ~iHul (probabil "ve~nicul").

tn secolul nouasprezece au avut lac numeroase excavatii,bazate pe legellde populare arabe care sustineau existenta. subsau in.camerele aflate in interiorul sau a'unei comon. Caviglia,~!':~r.nm'~m v:i:7.1It.veni!'\ein zona niiamidelor in cautarea unei

"camere ascunse". Dupa ce a e~uat in piramide, s-a apucat s-ocaute in Sfinx.~i Perring a tacut o' insercare, tail}d cu focta 0gaura adiinca in spatele Sfinxului. .

Chiar ~i cercetatori mai respons.a~ili,c~ ar. fi Auguste-Mariette in 1853, sustin existenta unor tamere in ititenor. Ipo-teza a fost intanta de insemnatea istoricului roman Pliniu care

spunea ca Snnxul contine ,,mormiintul unui faraon pe numeHarmakhis".~i de faptul.ca multe reprezentarl intati~eaza Sfin-

..I

Page 179: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

356 / Zecharia Sitchin

'\,

xul pe 0 structura de piatIi. Cercetatorii au presupus ca dadi sta-tuia ins~i, a putut fi acoperita de nisipurile de~ertului, la fel ar fiputut fi ~i structura pe care acesta este a~ezat.

Cele mai vechi inscrippi par a'sugera di in~-adevar a existatnu una, ci doua incinte sub Sfinx - in ele inrindu,.se probabil prln-tr-o ~a secreta. Un iinn din dinastia a optsprezecea dezvaIuie cacele doua incaperi de sub Sfinx serveau ca centro de comunicatii!

Zeul Amen, spune inscrippa, asumandu-~i functia de Hor-

Akhti, a primit "soot in inima lui, porunci pe buze... ciind intra incele doua pe~teri care sunt sub picioarele lui (Sfinxului)." Apoi,

Un mesaj trimite,ceru/,.La He/iopolis este auzit,~i este repetat /a Memphis de Fala pnstitii.Estefacut cu scrisu//ui Toth, ' ,

vorbind despre ora~u//ui Amen (Teba)...

Fig.166

.~ _I .

TrJ!P..tespre £er / 357

Din Teba sosqte riispunsu/.Porunca se dii... mesaju/ e trimis..Zeii se supun poruncii.

In zilele faraonilor se credea ca, de~ie construit din piatra,'Sfinxulputea vorbi Ijiauzi.lntr-o inscriptie lunga pe Qstela (Fig.166) ridicata de Thothmes IV (Iiiinchinata emblemei Disculuiinaripat), regele spune cii Sfinxul i-a vorbit ~ii-a preiis 0 domnielunga Ijiimbel!juga~ numai dacii va indepiirta nisipul ce it aco-perea. intr-o zi, pe dnd se afla la viinatoare, el a ajuns "pedrumul divin al zeilor" care ducea din Heliopolis la Gizeh. Obo-sit, s~a3IjCzatsa se odihDeascii la umbra Sfinxului. Loeu1 se numea"Minunatull()c al ;neeputurilor timpu/uiu. In somn, "mareatastatuie a Creatorwui" (Sfinxul) a inceput sa-i vorbeasca: ,;Suntstriimo!ju1tau Hor-em-Akhet, cel care I-a rncut pe Ra-Aten."

Multe ;,Tiblite ale urechii" ~ireprezentiri ale Porumbeilorgemeni - si,mbolasociat cu oracolele - au fost descoperite, intemplele din jurol Sfinxului. ~i ele 'atesta ideea ca Sfinxul putea

, translnitemesajeledivine.Cu toate ca eforturilede a sapa subSfiilx nu au dat rezultate, nu se poate exclude posibilitatea exis-tentei camerelor in care zen intrau "cu poruncile pe buze".. Este clar din multe texte funerare ca S,finxulera considerat"caIiuza divini" care it condueea pe decedat de la "ieri" spre,,miiine". Inscrippile de pe eO!jciuge,menite sa-l ajute p~ celmort in cii1itoriade-a lungul "Caii u~ilorascunse", indica faptulca ea incepea de 1a Sfinx. Invocand Sfrnxul, Vrajile sustin ca

,.., '1 ~ t__~ a._ c't~___u1 ..1 1-1... x" ~x1::...""'-:.....,.,--- :.~.:._- C -_: " . ...

incepea ciind hor Akhet - Sfinxul- poruncea "Treci!... Deseneledin Cartea eelor douii em, ce ilustreazacalatoria, arata ea de la

punctul de_plecare de 1aGizeh existaudoua drumuri spre Duat.in calitate decaIauza divina, Sfinxul este deseori reprezen-

tat conduciind Barca celesta de la "ieri la maine". In acest rol eraasociat en zeul ascuns at TiIfunului subteran. Astfel, sa ne rea-

mintim (Fig. 19), este reprezentat simbolic flancand camera er-metica a zeului Seker din Duat. .

Page 180: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

358/ Zecharia Sitchin

~

.. Textele piramidelor ~iCartea ~ortilor se refera la Sfinx cala "Marelezeu care deschidepoqile P~tului" -0 ftaza ce poa-te sugera ca Sfinxul de la Gizeh, care "deschidea drumul" avea.un "gearnan" in apropierea Scmi spre.cer, care "deschidea por-tile Pamantului". Aceasta posibilitate poate fi singura explicatie(in absenta altora) a unei vechi reprezentari a ~alatoriei faraonu-lui catre Viata de apoi (Fig. 167).Incepe cu un Horus culcat, pri-vind catre Tara Curmalilor unde se afta un vas ciudat ~i0 struc-turAce seamanacu ortografiereasumerianaa-numeluilui EN.LIL(vezi fig. 52). Un zeu intfunpinandu-lpe faraon,mai apar un Taur~i0 Pasare a Nemuririi, urmate de ni~tefortificatii ~iun grup desimboluri. La final, simbolul pentru "loc" apare intre semn~

. pentru Scara spre cer ~i un Sfinx ce prive~te in direclia opusa!o stela ridicata de ~a-Ra-Emheb, care a coordonat restau-

rarile Sfinxului, contine semnificativeversuri inchinate acestuia.Simetria cu psalmii biblici este uimitoare. Inscriptiile mentio-neaza intinderea unor corzi "pentru plan", facerea unor "lucrurisecrete" in tarfunul subteran. Vorbescde "traversarea cerurilor"intr-o Barca cereasca ~idespre un "loc protejat" in "de~ertuldi-vin". Folose~techiar ~i tennemil ShetUa pentru a numi "Lo.culNumelor Ascunse" in De~ertuldivin:

Slavii lie, Rege al Zeilor;. Aten, Creatorul

Fig.167

Irepte sp~_ cer / 359

-'(

Tu intinzi corzile pentru plan,tuai JOcut-pamantul...Thfaci lucruri secrete in Lumea Subterana.. .Pamantul este sub carmuirea ta,

Tu ai JOcut cerul cu iniil1imile sale...

Tu ai construit pentru tine un loc protejatin De~ertul Divin,. cu numele ascunse.Teridiciziua impotrivalor... .

Te ridici minunat...Th traversezi cerurile cu un vant bun...Tu traversezi cu barca cerurile...

Cerul se bucura,Pamantul canta de bucurie.

Oamenii lui Ra se roaga in fiecare zi,El iese triumJOtor.

~

Pentru proorocii evrei, Sheti - Culoarul cen.tral de zbor cetrece prin lerusalim - era Culoarul Siant, directia in care trebuiaprivit:"Fiindcade acoloveneaDomnulde pe lIlunteleSinai." .

Dar pentruegipteniShetUa era "Loculnumelorascunse".Era"De~ertulDivin"- care este exactsensultennenuluibiblicde De~ertulKadesh". ~i, confonn inscriptiilor,"corzile" se intin-.deau de la Sfinx.Acolo, Paraemheb il vAzusepe regele zeilorridicandu-sefa cer. Cuviritelesunt aproape identice cu cele ale luiGilgarnesh'la sosirea pe muntele Mashu, "unde in fiecare zi seridica Shem-urile,ce pleaca ~ivin... Sharnash urea ~i coboara".

~-- r 1 :--~~~:~.. T " 1..I nl<irii rp.i ~:lre trebuia sa aiun-

ga acolo erau calauziti de Sfinx, fiindca privirea lui era spre est,exact de-a lungul paralelei de treizeci de grade.

La intersectia celor doui lioli - lioia lerusalimului ,iparalela de treizeci de grade - se aflau PorfileCer~lui:Spa-tioportul zeifor. .

Intersectia se aft! in Campia central! a Sinaiului. A~acumeste reprezentat Duat in Cartea Mortilor, este intr-adevar 0 cam-pie ovata, inconjurata de munti. Este 0 vale vasta, ai carei munti

Page 181: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

360/ Zecharia Sitchin

inconjuratori sunt separati de ~apte trecitori - ~ cum estedescris in Cartea /ui Enoh. 0 campie plana, ale carei caracteris-tici naturale reprezentau.opozitie ideala penbu aterizare.

Nippur, am aratat (vezi Fig. 22),.era punctul focal al unorcercuri concentrice, aflat la distante egale de celelalre centre.Acela~i lucru, nu fu-a uimire constatam, este valabil ~i,penbu .lerusalim (Fig. 168): .

. Spafioportu/ (SP) # Locu/ de aterizare de /a Baa/-beck (BK) se ajla in perimetru/ unui cere interior,for-mand 0 serie de insta/alii vita/eajlate echidistant de Cen-tru/ de control de /a lerusa/im (JM); .

. Punctu/ geodezic a/ Umm Shumar (US) ~i He/io-polisu! (HL) se ajIa in perimetru/ cercu/ui exterior, mar-cand tot 0 pereche echidistanta de Ierusalim.

Complemnd harta, reteaua conceputii de anunnaki ni sedezvaluie clar in fata' ochilor ~i suntem fasciDati.de precizia,simplitatea ~igeniala combinatie dintre geoDietriade bazi ~iele-mentele naturale:

. Linia Baalbeck-Sf Katarina ~ilima Ierusa/im-He-'/iopo/is se intersecteaza /a un unghi de 45°; Cu/oaru/centra/de zbor bisecteaza acest unghi cu precizie 22.5°.Coridoru/ de zbor esteprecis /a jumatatea acestui uhghi .

(11,25°); .

. JpUI'UpUfIUI,.>UUUJ JU J"J~' ..~..., ...WOO ...~..., .....

zbor # para/e/a de treizeci de grade, era echidistant falade He/iopo/is ~i UmmShumar. .

Sa fie numai un acciderit geografic faptul cli Delphi (DL)era echidistant fata de Centrul de control de la Iertlsalim ,ifatide Spatioport? Simpla coincidenti cli latUneaunghiulari a co-ridorului de zbor era de 1l,25°? Ca un alt coridor de zOOrde

11,25° lega Delphi de Baalbeck?

'1/

."

'.~..

-:F

.~ ;'

d~1

...

Trepte spre cer / 361

"I

. Centrul de Control al Misiunii

o SliatH>port

rr.:~

Fig.J68

Simplicoincidentimptulca'liniilecareleagaDelphideleru- .

salim ~ioaza de la Siwa (SW) - centrol oracolului lui Amon la carefi:-~orlihit A1p.x~nrlm ~ ~ilmPii- fonnea7.3. un un~hi de 45°? .

Erau celelalte centre sacre ~i sedii ale oracolelor.egiptene~ezate dupi voinp regilor ~i capriciile Vaii Nilului, sau eraualiniateCOnfOIlDgrileinefilimilor? .

intr-adevir, dacli analizimaceste centre, putem acoperi~or barta Pim3ntului. Nu de acest lucru voia sa profite Baal.ciind ~i~astabilitla Baalbeck un centro 'ilegal?Fiindca scopuls8Uera de a cOm1,U1ica~i domina nu doar tinuturile invecinate, ci .

intregul PamanL

Page 182: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

,362 / Zecharia Sitchin~--~---

Acest lucru era cunoscut~ide Zeulbiblic; fiindcaatuncicand lov i-a cernt sa-i dezvaluieminunilePiimantuluii-a ras-puns la intrebiirip~n intrebiiri:

Te intreb pe tine ~i tu sa-mi raspunzi,Unde te aflai cand am ficut Pa11iantul?Spune, daca ai ~tiinla,Cine a mllsurat Pamantul ca sa se cunoaSca?Cine I-a cantarit?

Cine i-a ridicat inllllimile? ,

Cinea pus pietrele aela col/UrilePamantului? ,

Acest lucru. raspunde Yahweh insu#, au fost fiJcuteCand stele diminepi se bucurau$i toli fiii lui Dumnezeu cantau de bucurie. -

Ornul,_ a~a cum am vazut,nu avusese nirnic de-a face cuasta. Baalbeck, Piramidele, spatioportul, toate erau numai pentruzel.

, Dar ornul, neincetand sa cau~eNernurirea, nu a incetat saurmeze privirea Sfinxului.

Fig. 169

. 'I"

;f

,;\<

... };

r:.

;,~ .~.-.

SURSE

Pe langii lucriirile mentionate special in text, unn.iitoar~le lucriiri auservit ca documentatie pentm aceastii ~e:

STUDII ~I ARTICOLE DIN PUBLICATIlLE URMATOARE

Agyptologische Forschungen (Hamburg, New York)

DerAlteOrient(Leipzig) , -

American Journal of Archeology (Concord, N.H.)

Americanjournal of Semitic Languages and Literature (Chicago)American Philosophical SQciety. Memoirs (philadelphia)Analecta Orientalia (Roma) ,

Annales du Musee Guimet (Paris) ,

Annales du Service des Antiquites de rEgypte (Cairo) .Annual of American 'Schools of Oriental Research (New Haven)Annual of the PalestineExploration Fund (Londra) ,Antiquity (Cambridge)Archae.ologia(Londra)Archivfiir Kreilschrififorschung (Berlin)Archivfii Orientforschung (Berlin)

, Archiv Orie"talni (praga) , "

TheAssyrianDictiorimyof the-OrientalInstitute.Universityof Chicago (Chicago)Assyriologische Bibliothek (Leipzig) - , .AssyriologicalStudies oj the OrientalInstitute. Universityof Chicago (Chicago)Babylonica (paris)

Bei/rage zur Aegyptischen Bauforschung und Altertumskunde (Cairo)Beitrage zur Assyriologie und semitischen Sprachwissehschafl (Leipzig)Biblical Archaeological review (Washington) . .Bibliotheca Orientalis (Leiden)British School of Archaeolol!Vand El!VDtianre.~earr.h.Ar.r"~nf P"hlirnli,.".

(Londra) , , '

Bulletin de /'institutfrancais ifarcheologie oreintale (Cairo)Bulletin of the American School of Oriental research (New haven)Cuneiform Textsfrom babylonian Tablets in the British Museum (Londra)Deutsche Orient-Gesellschaft.Mitteilungen (B~rlin) .Deutsche Orient-Gesellschaft.Sendschriften (Berlin)Egypt Exploration Fund. memoirs (Londra)Ex Oriente Lux (Leipzig)France: Delegation enperse. memoires (Paris)

i.i

~..

Page 183: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

364 / Zecharia Sitchin

France: Mission Archeologique de Perse,memoira ~s)Harvard Semitic Series (Cambridge, Mass.)Hispanic American Historical Review (Durbam, N.C.)Iraq (Londra)Imperial andAsiatic QuaterlyReview (Londra)Institut Franfais d'Archeologie Orientale, Bibliotheque d'Etude (Cairo)Institut Franfais d'Archeologie Orientale, Memoira (Cairo)Israel Exploration Society, Journal (IerusaJim)Jewish PalestineExploration Society, Bulletin (Ierusalim)Journal of the American oriental society (New Haven)Journal of Biblical Literature and Exegesis (philadelpbia)Journal of Cuneiform Studies (New Haven and Cambridge, Mass)Journal of Egyptian Archaeology (Londra) .Journal of Jewish Studies (Oxford).Journal of Near Eastern Studies (Chicago)'Journal of the Palestine Orientai Society QerusaJim)Journal of the Royal Asiatic Society (Londra)Journal of Sacred Literature and Biblical,Record (Londra)Journal of the Society of Oriental Resf!Qrch(Cicago)Kaiserlich Deutschen Archaelogischen Institut, JaIrrbuch(Berlin)Konigliche Akademie der WlSsenschaftenzu Berlin. Ablumdlungen (Berlin)Leipziger Semitische Studien (Leipzig)Mitteilungen der altorientalischen Gesellschaft (Leipzig) ,

Mitteilungen des deutschen Instituts fiir iigyptiSche Alerums~de in &i1O(Augsburg ~i Berlin)

Mitteilungen des Institutsfiir Orientforschung (Berlin)Orientalia (Roma) ,

Orientalistiche Literaturzeitung (Leipzig)Palestine Exploration Quaterly (Londra)Preussischen Akademie der Wiessenschaften.Abhandlungen,(Berlin) ,

Proceedings of the Society of Biblical Archaeology (Londra)Qadmoniot:Quaterly for the AntiquitieS of Ertz-Israel anti Bible Lands

(Ierusalim)n._ ." . ,.J'"". .

.. r 0.- -- - ...--"'-"'-0- -b.TI' ....assyriennes (Paris)

Revue Archeologique (Paris)Revue d'Assyriologie et d,'archeologie orientale (Paris)Revue Biblique (Paris) .Sphinx (Leipzig)Studia Orientalia (Helsinki)Studies in Ancient Oriental Civilizations (Chicago)

Syria (Paris)Tarbi;: (Ierusalim)

.,

"

'!i'.

,.r

"

,'to

1{.,,'"

\1

.,

',' ,..{

Treptespre cer / 365 .Tel Aviv, Journal of the Tel Aviv University Institute ofA~eology (Tel-Aviv)1hmsaclions of the Society of Biblical Archaeology (Londra)Unterschungen zur Gesischte und Aterumslcunde Aegyptiens (Leipzig)Urlcunden dos iigyplischen Altertums (LCipzig)Vorderasiotisch-Aegyptischen Gesellschaft, Mitteilungen (Leipzig)

Vorderasiotische Bibliothek ~ipzig)Die Welt des Orients (Gottingen)Wiesenschaftliche Veroffentlichungen der Deutschen Orient-Gesellschaft

(Berlin ~i Leipzig), YaleOrientalSeries.babylonionTexts(NewHaven)

Yerusalyim. Jouf7}Ol of the Jewish Palestine Exploration Society (IerusaJim) ,

Zeitschriftfiir iigyptischeSprache und Altertumslcunde(Berlin) ,

Zeitschriftfiir die altentestamenlliche W'lSsenschaft(Berlin ,i Giessen)Zeitschriftfiir AsSyriologieund verwandte Gebiete (Leipzig)Zeitschrift der Detsche morgenliindische Gesselshaft (Leipzig)Zeitschrift der detschen Palaeslina-Vereins(Leipzig).Zeitschriftfiir Keilschriforschungund verwandte Gebiete (Leipzig)Zeit$chriftfiir die Kunde des Morgenlandes (Gottigen) ,

.1OPERE INDIVIDUALE

Alouf, MM.: History of Baalbek (1922)

Amiet. P.: La GlyptiqueMesopotamienne Archaique (1961)Antoniadi, E.M.: L "Astronomie Egyp.tienne (1934)Avi-Yonah,M: Seftr Yerushalaim(1959) .

Babelon, E.: Les Rois de Syrie (1890)~: Les Collections de Monnais Anciennes (1897)~: 7raite des Monnais Greques et Romaines (1901-1910)Bauer, H.: Die alphabetischen Keilschrifttexte von Ras Schamra (1936)Borchard, L.: ~ie Entstehung der Pyramide (1928)Bourguet. E.: Les ruines de Delphos (1914)Buck, A. de: The Egyptian Coffin Text(1935-1961)Budge, E.A.W.: TheAlexander Book in Ethiopia (1933)~. "''':UP"''" ;) fie:!:,,": \ 1:1\10J

~: The Egyptian Heaven and Hell (1906)'-: Egyption magic (1899), .~: The Gods of the Egyptians (1904)~: TheHyslory of Alexander the Gretll (1989)~: The Life and Exploits of Alexander the Great (1896)~: Osiris and the Egyptian Resurrection (1911)Budge, E.A.W.:and King, L.W.:Annals of the Kings of Assyria (1902)Capart. J.:Recueil de Monuments Egyptiens (1902).-: Thebes (1926)

Page 184: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

- - .---

. 366'/ Zecharia Sitchin-~.'-~_.

Cassuto, M.D.: Ha'Elah Anath (1951)-: Penish al SeferShemoth (1951)Contenau, G: L 'Epopee de Gilgamesh (1939)Davis, Ch.H.S.: The Egyptian Book of the Dead (1894)Delaporte, L: Catalogue des Cylintires Orientaux (1910) ,

Delitzsch, F.: Wo Lag Das Paradisese? (1881)Dussaud, R: Notes de Mythologie Syrlenne (1905)

-: Les Decouvertes de Ras Shamra (Ugarlt) et l'Ancien Testament (1937)

Ebeling, E.: Realixikon der Assyriologie (1928-1932)Eckenstein, L.: A History of Sinai (1921)Emery, W.B.: Excavations at Saqqara (1949-1958)

Erman, A: A Handbook of Egyptian Religion (1907)-: Aegypten und Aegyptisches Leben im Altertum (1923)

-: The Literature of the Ancient Egyptians (1927)Falkenstein, A: Literarische Keilschrifttexte aus Uruk (1931)Faulkner, R.O.: The Ancient Egyptian Coffin Texts (1973)-: The Ancient Egyptian Pyramid Texts (1969)Frankfort, H.: Die Akropolos van Baalbek (1892)

Friedlander, I.: Die Chadirlegende und der Alexanderroman (1913)

Gaster, Th.H.: Myth. Legend and Custom in the Old Testament (1969)Gauthier, H.: Dictionnaire des Noms Geographique (1925)'Ginsberg, L: Kitbe Ugarit (1936)-: The Legend of the Jewes (1954)

-: The Ras Shamra Mythological Texts (1,958)Gordon, C.H:: The Loves and wars of Baal and Anat (1943)-: Ugaritic Ha,..dbook (1947)-: Ugaritic Literature (1949)

Gray, J,: The Canaanites (1965)Gressmann, E.: Altorientalische texte zum Alten testament (1926)

Grinsell, L.v.: Egyptian Pyramids (1947)

Heidel, Am: The Gilgamesh Epic and Old Tetament Paralells (1946)

Hooke, S.H.: Middle Eastern Mythologie (1963)

Hrozny, 8.: Hethitische Keilscrifttexts aus BoghazlWy (1919)- -. 0 ' o._.._ ., ,.___ J 1:" /1nnn\, 1 ...:- '" ., ..-: Das Gilgamesh-Epos in der Weltliteratur(1906, 1928)Jequier, G.: Le livre de ce qu'ilya dans I'Hades (1894).,

. Kazis, U..: The Book ofGests of Alexander of Macedon (1962)Kees, H.: Aegyptische Kunsts (1926)Kenyon,K.M.:Jerusalem(1967) . .

Kraeling, E.G. (Ed): Historical Atlas of the Holy Land (1959)Kramer, S.N.: Gilgamesh and the Huluppy 1ree (1938)-: Sumerian Mythology (1944)Landon, S.: Hystorical and Religious Texts(1914)

.~;

. Trep!!!..!p.':~-E~r{}~?

-: The Epic ofGilgamesh (1917)Leonard, W.E,:'Gi/~amesh (19]7)

Lefebure, M.E.: Les Hypogees Royaux de Thebes (1882)

Lepsius, K.R.: Auswahl der wichtigsten Ur/cundendes Aegyptischen Atertwns (1842)-: Konigsbuch der Alten Aegypter (1858)

Lesko, L.H.:TheAncient Egyptian Book of the 1Woo Ways (1972)Lipschitz, 0.: Sinal (1978)

LuckenbiIJ, D.D.: Ancient Records of Assyria and Babylonia (]926-] 927)Meissner, 8.: Alexander und Gi/gamesh (1894)

Mercer, S.A.8.: Horus, Royal God of Egypt (1942)Meshel, Z.: Derom Sinai (1976)

Montet, P. Eternal Egypt (] 969)

Montgomery, J.A. and Harris, RS.: The Ras Shmaia Mythological Texts (1935)Miiller, c.: Pseudokallisthenes (1846) .

Naville, H.E.: Das aegyptltsche Todtenbuch (1886), ,Noldeke, Th.: Beitriige zur Geschichte des Alexanderrpmans (1890)Noth, M.: Geschichte Israels (1956)-: Exodus (1962).

Obennann, J.: Ugaritic Mithology (1948)

Oppeheim, A.L.: Mesopotamian Mythology (]948)Perlman M, ~i Kollek, T.: Yerushalayim (1968)

Perring, J.E.: The Pyramids of Gizeh fivm Actual Survey and Measurement (1839)Petrie, W.M.E: The Royal Tombs of the FirSt Dynasty (1900)Poebel, A.: Sumerischen Studien (]921) ,

.Porter, B. and Moss, R.L.p.: Topographical Bibliography of Ancient Egypt (1951)Pritchard, James b: Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testa"!ent. (J 969)

Puchstein, 0.: Fufhrer durch die Ruinen von Baalbek (1905)-: Guide to Baalbek (1906)

Puchstein, O. and Lupke, Th. von.: Baalbek(]91O)

Rawlinson, H.C.: 'The cuneiform Inscriptions of Western Asia (186] _] 884)Reisner, G:A.: Mycerinus. The Temple of the 3rd Pyramid at Gizeh (1931)Ringgren: Israelitische Religion (1963)Rothenberg, B and Asharoni. Y: r;nd',~ Wi/AprnD.. (l0#;1\

Kouge, E. de: Recherches sur Ie monuments qu 'on peut altribuer aux six pre- .mieres dynasties de Manethon (1866)

~chott, A.: Das Gilgamesh-Epos (1934).

Schrader, E. (Ed.): Keilinscriftliche Bibliothek (1899-1900)

Soden, W. von: Sumerischen und Akkadische Hymnen und Gebiete (1953)Smyth, C.P.: Lift and Work at the Great Pyramid (1867)Thompson, RC.: The Epic ofGilgamesh (1930)

Ungnad, A.: Die Religion der Babylonier lind Assyrer (] 921)--: Das Gilgamesh Epos (1923)

I

IIII

./

"

I'"ii'

'I:

~~

.

Page 185: Zecharia Sitchin - Trepte spre cer

,"

368 I Zec~aria Sitchin

-: Gilgamesh<Epos;undOdys~ee~23)" ,Ungnad~, ana qt'esstnam1.H.: Dos Gilgamesh-Epos.(191:9)

Vandler,J:: Mcint!eJd'Arthio.log{eEgyjJliel/fle (19~2)'Yltolleaud;Ch.:.Ladiesse 'Anat.(193&) ..' ",-,: La UgeruJephenicienne de 'Danel (1936)1Volney, C.F.: 'J}-avels'Jrough Syria, «(787),. 1 .

..Wainwright,G.p".:TheSfyRelig;oPlIiiiAncient.Egypt(1938)W~idner;E:F.:Keilscriftie:iteaf!SBog/toZkoy (196t), I .,Wiegand,Th.:Baalbek(1921-1925). , ~. "

Wol.oohijan, ~M.:The RO\md~e of Illexdnder. * Gn!Ot 'by ,P~eudo-(Allis"",, thenes (1969) , " ".

Zimmem, II: Sum!'lersche Kultliedet:, (1913). /'

f ;,.,~:;.~

" ,

J "~ ,£ .\

,~

, ......~

t"" ;;1

'.(

~~ .

1\'"

.,..P-.., 'M:,

;..j,"

"

1.1

.-.. .._~ ' ~ .--';";"" ;. .,.

..~~,

~

,~

,