Intoxicaţia acută cu acizi şi baze tari_2012
2
INTOXICAŢIA ACUTĂ CU ACIZI ŞI BAZE TARI SE VA PUNE ACCENT PE INVATAREA TRATAMENTULUI!!! Exemple de baze tari care produc mai frecvent intoxicaţii: - NaOH (hidroxid de sodiu, sodă caustică, utilizat în mediu rural pen - KOH (hidroxid de potasiu, potasă caustică, utilizat în mediu rural - Ca(OH) (hidroxid de calciu, var stins) - NH 4 OH (hidroxid de amoniu, utilizat în curăţătorii, ca dezinfectant - carbonatul de sodiu, carbonatul de calciu (Na 2 CO3 / CaCO 3 ) au în mediu apos reacţie bazică produse sunt foarte asemănătoare cu cele determinate de bazele tari. Exemple de acizi tari care produc mai frecvent intoxicaţii: - H 2 So 4 (acid sulfuric, în acumulatorii autoturismelor) - HF (acid flourhidric) - HNO 3(acid azotic) - HF (acid fluorhidric, reactivul xantocromatic – culoare galbenă). Majoritatea pot fi găsiţi aproape în exclusivitate în laboratoare, sa Se discută in special cazul intoxicaţiei acute prin ingestia de soluţ De menţionat faptul că în cazul arsurii cutanate, cantitatea de toxic ab determina simptomatologie specifică (acidoză, alcaloză, afectare h intoxicaţiei cu acis sulfuric). Circumstanţe de producere – accidental (in mediu profesional sau domestic), Patogenie . Ingerarea soluţiilor conţinând substanţele menţionate leziuni tip arsură la nivelul fragmentelor de tub digestiv traversate. Arsura poate fi de gravitate mi la gravă, penetrantă, soldându-se cu perforaţia fragmentului de Antrenează o puternică reacţie inflamatorie şi leziuni necrotice . Intensitatea leziunii depinde mai ales de concentraţia soluţiei inger Reacţia toxicului cu structurile tisulare întâlnite este exote supraadaugă o arsură de tip termic. Acizii tari determină formarea de necroză de coagulare prin denaturarea proteinelor din t in contact cu substanta caustica. Necroza de coagulare are extindere rel puţin grave decât cele determinate de baze. Bazele tari determină necroză de lichefiere prin formarea de proteinaţi alcalini solubi grasimilor. Acesta leziune are o gravitate mai mare datorita penetrabili Simptomatologie - durere puternică , cu senzaţie de arsură, la nivelul fragmentelor de tub d la nivelul cavităţii orale, retrosternală, epigastrică) - disfagie (reacţia inflamatorie de la nivel faringian şi esofagian nu per - disfonie (afectarea şi a căilor aeriene, care comunică cu cele digestiv - dispnee (afectarea şi a căilor aeriene, care comunică cu cele digestive - sialoree , cu scurgerea salivei în exteriorul gurii (se explică prin rea esofagian, nu permite înghiţirea salivei) - vărsături, diaree serosangvinolenta, dureri abdominale ; - manifestări de tip acidoză sau alcaloză, insuficienţă respiratorie; - afectare hepatorenală, care poate merge până la insuficienţă hepatorenală , mai ales în cazul ing acid sulfuric; În cazul penetrării de către leziune a fragmentului de tub digestiv, mediastinit (perforaţia esofagolui, mai rar faringelui) sau peritonite (perforaţia fragmentului subdiafragmati mai rar, stomacului) toxicoseptice . În acest caz, intervenţia chirurgicală trebuie rea
Transcript of Intoxicaţia acută cu acizi şi baze tari_2012
INTOXICAIA ACUT CU ACIZI I BAZE TARISE VA PUNE ACCENT PE INVATAREA TRATAMENTULUI!!! Exemple de baze tari care produc mai frecvent intoxicaii: - NaOH (hidroxid de sodiu, sod caustic, utilizat n mediu rural pentru fabricare spunurilor de cas) - KOH (hidroxid de potasiu, potas caustic, utilizat n mediu rural pentru fabricare spunurilor de cas) - Ca(OH) (hidroxid de calciu, var stins) - NH4OH (hidroxid de amoniu, utilizat n curtorii, ca dezinfectant baz relativ slab) - carbonatul de sodiu, carbonatul de calciu (Na2CO3 / CaCO3) au n mediu apos reacie bazic. Leziunile produse sunt foarte asemntoare cu cele determinate de bazele tari. Exemple de acizi tari care produc mai frecvent intoxicaii: - H2So4 (acid sulfuric, n acumulatorii autoturismelor) - HF (acid flourhidric) - HNO3 (acid azotic) - HF (acid fluorhidric, reactivul xantocromatic culoare galben). Majoritatea pot fi gsii aproape n exclusivitate n laboratoare, sau n industria chimic. Se discut in special cazul intoxicaiei acute prin ingestia de soluii ale acizilor sau bazelor tari menionate. De menionat faptul c n cazul arsurii cutanate, cantitatea de toxic absorbit n circulaia sistemic ar putea determina simptomatologie specific (acidoz, alcaloz, afectare hepatic sau renal, de exemplu n cazul intoxicaiei cu acis sulfuric). Circumstane de producere accidental (in mediu profesional sau domestic), suicid sau parasuicid. Patogenie. Ingerarea soluiilor coninnd substanele menionate determin leziuni tip arsur la nivelul fragmentelor de tub digestiv traversate. Arsura poate fi de gravitate mic (caracterizat prin eritem, flictene) pn la grav, penetrant, soldndu-se cu perforaia fragmentului de tub digestiv traversat la diverse niveluri. Antreneaz o puternic reacie inflamatorie i leziuni necrotice. Intensitatea leziunii depinde mai ales de concentraia soluiei ingerate, secundar ns i de cantitatea acesteia. Reacia toxicului cu structurile tisulare ntlnite este exoterm, astfel c la arsura de tip chimic se supraadaug o arsur de tip termic. Acizii tari determin formarea de necroz de coagulare prin denaturarea proteinelor din tesuturile care vin in contact cu substanta caustica. Necroza de coagulare are extindere relativ limitat deci teoretic leziuni mai puin grave dect cele determinate de baze. Bazele tari determin necroz de lichefiere prin formarea de proteinai alcalini solubili si saponificarea grasimilor. Acesta leziune are o gravitate mai mare datorita penetrabilitatii tisulare crescute. Simptomatologie - durere puternic, cu senzaie de arsur, la nivelul fragmentelor de tub digestiv traversate de toxic (durere la nivelul cavitii orale, retrosternal, epigastric) - disfagie (reacia inflamatorie de la nivel faringian i esofagian nu permite nghiirea); - disfonie (afectarea i a cilor aeriene, care comunic cu cele digestive); - dispnee (afectarea i a cilor aeriene, care comunic cu cele digestive); - sialoree, cu scurgerea salivei n exteriorul gurii (se explic prin reacia inflamatorie de la nivel faringian i esofagian, nu permite nghiirea salivei) - vrsturi, diaree serosangvinolenta, dureri abdominale; - manifestri de tip acidoz sau alcaloz, insuficien respiratorie; - afectare hepatorenal, care poate merge pn la insuficien hepatorenal, mai ales n cazul ingestiei de acid sulfuric; n cazul penetrrii de ctre leziune a fragmentului de tub digestiv, pot aprea simptomele unei mediastinite (perforaia esofagolui, mai rar faringelui) sau peritonite (perforaia fragmentului subdiafragmatic al esofagului sau mai rar, stomacului) toxicoseptice. n acest caz, intervenia chirurgical trebuie realizat de urgen.
Pacientul poate fi n stare de oc (datorat efectele toxicului, deshidratrii secundare sialoreei, reaciei inflamatorii, diareei serosangvinolente, vrsturilor sau hemoragiei). Tratament 1. NU se administreaza antidotul (neutralizarea soluiei acide cu soluie bazic sau a soluiei bazice cu soluie acid). S-ar aduga o arsur pe tubul digestiv deja supus unei arsuri chimice; reacia de neutralizare este exoterm, deci arsura de tip termic ar agrava simptomatologia. Totui: - n cazul intoxicaiei cu acizi tari se poate administra o soluie diluat de NaHCO 3 (bicarbonat de sodiu) sau oxid de magneziu (MgO 25-40g la 1 litru de apa); - n cazul intoxicaiei cu baze tari, putem administra o soluie diluat de acid acetic 1% sau citric. n cazul intoxicaiei cu HF (acid fluorhidric sau acid oxalic) putem da produse lactate (lapte) sau sruri de calciu (gluconat de calciu 10%, lactat de calciu). 2. NU se provoaca vrsturi (substana ar traversa din nou tubul digestiv deja afectat), NU spltur gastric pe sond (sonda e dificil de introdus pe tubul digestiv inflamat, la pacientul cu arsur, tulburri de deglutiiei etc, mai mult: ader de esutul ars i inflamat i scoatem sonda cu tot cu fragmente din mucoasa tubului digestiv!!!!!). 3. NU administrm purgative sau diuretice n scopul grbirii eliminrii toxicului. NU se administreaza nici un medicament pe cale orala.Acidul sau baza, la nivelul stomacului, provoac cele mai puine leziuni (aici pH-ul este prin excelen puternic acid, n cazul intoxicaiei cu acizi tari rezistena este mai bun, iar n cazul intoxicaiei cu baze tari, neutralizarea nu pune probleme deosebite). n intestin, ca i n fragmentele de tub digestiv superioare stomacului, leziunile sunt mai grave.
Alte msuri terapeutice: - eventual incepand de la domiciliu HIDRATARE PUTERNIC (pacientul e deshidratat, secundar sialoreei, reaciei inflamatorii, diareei serosangvinolente i vrsturilor); hidratarea se poate face la domiciliu, cu ap, preferabil distilat dac avem, prin administrare de lichide pe cale intern, continund la spital prin administrare parenteral (preferabil cu ser fiziologic) i. Hidratarea, mai ales cea pe cale intern DILUEAZ TOXICUL. - tratamentul durerii se prefer utilizarea de analgezice puternice (metamizol sodic), inclusiv de opiacee (morfin, pentazocin etc); - tratamentul inflamaiei de obicei cu antiinflamatore steroidale (hemisuccinat de hidrocortizon parenteral, prednison oral etc). Msura e considerat de unii controversat, datorit creterii riscului infecios; - antibioterapie cu spectru larg, profilactic; - intervenie chirurgicala n urgen n caz de peritonit sau mediastinit; - mentinerea functiilor vitale - tratamentul tulburrilor hidroelectrolitice i acido-bazice; - susinere respiratorie, eventual intubaie i oxigenoterapie; - susinerea funciilor hepatic i renal (mai ales n cazul ingestiei de acid sulfuric). n timp, leziunile de la nivelul cavitii orale se vindec, n general fr sechele. Cele de la nivel esofagian, se vindec cu preul formrii de cicatrici fibroase, stenozante. Stenozele esofagiane trebuie corectate prin dilataie cu dispozitive tip sond cu balona sau bujiuri, sau chirurgical, prin esofagoplastie (nlocuirea fragmentului esofagian stenozat cu un fragment de intestin subire sau colon; sau ascensionare gastric, dac fragmentul esofagian lezat e n apropierea stomacului). Dac intoxicaia survine prin ptrunderea cutanat a toxicului splarea sub jet de ap sau cu ser fiziologic a leziunii tegumentare. n cazul inhalrii scoatere din mediu, hidratare. Ptrunderea conjunctival spalarea mucoasei conjunctivale cu ser fiziologic.
