Ana-Nicoleta Grigore '

:"

Interviuri

...:'' ' " Colectie ciordonatd der ' sevarrsBA$Tovol

.

:

;1., ,....1:1 .;

I

Cuprins

Prefafa ...... 5

ANA-NICOLETA GRIGORE

Salvafipedagogiadeparenting..... ....9

MIRCEA MICLEA

I. Dragostea necondilionatd din perspectiva

cognitivi aeducafieiparentale ........21.II. Recompensa gi pedeapsa in educa$a copiilor. . . . . . 35

III. Frica sau dezinteresul pe care il arati copiiifald de qcoali qieducatie. Cyberbullying. . . . . . . . . . . . 45

ADRIAN RO$AN

I. Copilul ca boald qi viziunea defectologice

a pirinfilor de a-gi creqte qi evalua copilul. . . . . 61,

II. Cerinfele educafionale speciale gi

,,nebunia" din jurullor... ......71,

GEORGETA PANIgOARA

I.Parenting ...........'..7gILVialaemofionaliacopilului ........91Ill.invdfareagidificultdfileei....;.. ..115

197

PARINTELE IGNATIE,EPTSCOPUL HU$TLOR

CUPRINS

ION DAFINOIURiscurile durerii in cregterea copiilor . . 123

CRISTINA GAVRILUT,A.

L Cine ne (mai) creqte azi copiii? . . . . . . 133

II. Pdrinfi fdri gen, roluri familiale gi

educalia sexuald pentru copii. .

Strdinitateacareapropie...... ...... .......L7?

Referinfebiografice .:1..: ,..,187

' Comenzi:www.librariasophia.ro

Difuzare:SUPERGRAPH

Sh. Ion Minulescu nr. 35, sector 3,

031216, BucureqtiTel.: 021-320.6L.I9 ; fax: 021,-319.10.M

e-mail: contact@supergraph.rowww.librariasophia.ro

www.sophia.ro

Vi aqteptdm laLIBRARIASOPHIA

str. Bibescu Vodi nr. 19;040151, Bucuregti, sector 4

(lAngd Facultatea de Teologie)tel. 02L-335. 10. O0; 0722.266.618

www.librariasophia.ro

ANA-NICOLETA GRIGORE

Salvali pedagogia de parentingl

Astdzi constatim cd toli actorii educafionali vorschimbare in privinfa sistemului de invdfimAnt qi a

educafiei: pdrinfii vor schimbare, elevii vor schimba-

re, dar qi profesorii vor schimbare!

Toate teoriile etiologice ale comportamentelor in-

dezirabile constati ci nu existi o singurd direcfie inprivinfa factorilor declangatori sau de risg ci o reuni-

une a cAtorva categorii de factori: individuali, famili-ali, gcolari gi de mediu social mailarg2, prin urmare, ar

fi o utopie sd cerem o schimbare strict din perspecti-

va uneia din aceste categorii. Tot resorturile gtiinfifice

au consemnat cd managementul participativ gi auto-

nomia la locul de muncH incurajeazi mirirea perspec-l Text extras din articolul ,,Pedagogie versus parenting" publicat in

Tr ib un a ino d! dm dn t ului, 28 aprilie 20'17 .2ligdu, M., Liiceanu, A. & Preoteasa, L. (coord.), (2005), Violenlatn

gcoald, lnstihthrl de $tiinfe ale Educafiei, accesat la data de 12.10.2007la adresa: http: //arhiva.ise.ro/evaluare/VlOlENTA.studiu.TOTAl.FINAL.27.04.2005.

ANA-NICOLETA GRIGORE

tivei rolului pe care profesorul gi-l asumi in cadrulqcolii, abordare care ar genera rezultate mai bune ?n

managementul claseil. Putem transpune aceast5 con-

cluzie gi in privinla celorlalte raporturi (profesor-elev;

pdrinte-elev; p[rinte-mediu gcolar) pe care le-am ve-

dea imbundtdfite sub aspectul finalitd{ilor, dacd vomschimba paradigma intrdrilor. Copilul nu este exclu-

siv un ,,ptodus" al qcolii, dimpotrivd. Ar fi firesc sigestionim cu mai mare seriozitate educafia primiti gi

pe celelalte paliere, mai ales sub aspecful conlucrdriidintre ele.

Educatorii resimt tot mai frecvent o atitudine care

le subliniazi originalul rol de sclav, gr. paiadagogus,

care este insircinat cu conducerea copiilor la gcoald2,

la o qcoald noud astdzi,la dispozilia pdrinfilor. Aceas-

td abordare extremd, dar frecventd, pune la incercare

direcfia atAt de necesard de implicare a pXrinfilor ineducalia institufional5, laolalti cu regAndirea pedan-

teriei pedagogice ajunsd deseori la un nivel deprecia-

tiv gi adoptarea unor politici educafionale consecven-

te, sustenabile atAt pentru viitorul adult, cAt qi pentrueducatori. Numai in felul acesta se va putea genera un

lSomectr" A., Oplatka I., (2009), ,,Coping With School Violence Thro-ugh the Lens of Teachers' Role Breadth The Impact of Participative Ma-nagement and Job Autonomy" in Educational Administration Quarterly,Vol.45, No. g pp: 424-449.

2Constantin Cucog (2006), Pedagogie, Ed. a II-a revdzttti qi addugitS,Polirom, Iagi, p. 15.

INTERVIURI ANTIPARENTING

proces de educafie care sd-gi atingd menirea de a duce

lumea dintr-o stare in alta, mai bund.

Educatorii intAlnesc (cei mai mul|L din fericire) p6-

rinfi implicafi, dedicafi, care gi-au cultivat respectul,

bunul sim! qi lintele inalte, rdspAndind in jurul lor ce-

ea ce ei inqigi sunt. O categorie aparte o reprezintd p5-

rinfii care au inceput sd le predea cadrelor didactice

cum se face educafie qi nu oricum, doar in felul in care

au citit:ei in cirlile de parenting cumpirate de tra hi-permarket. Astfel, o istorie de vechimea omenirii este

anulat6, uitatd, negatd in numele unor revelalii de ul-tim moment ale unor inchipuili specialigti in cregte-

rea gi educarea copiilor. Scene de o rari formi de vio-lenfd gcolardl, cea a pdrinlilor asupra mediului qcolar,

se petrec tocmai din cauza acestor instigdri neserioase

ale literaturii de parenting comercial care oferd iluziacompeten{ei gi expeftizeiin cAfiva pagi oricui, punAnd

in pozife de luptd cei mai de dorit parteneri: pirinte-le gi gcoala. Pervertirea este atAt de radicali, incAt in-cearcd sX desfiinleze rt6t cunoagterea epistemologicd,

veritabili, cAt gi cunoagterea comund, opinia dobAn-:t 1"..*" yt"Ienfatn gcoald,!igdu,M., Liiceanrt A. & Preoteasa, L.(coord.), (2005) vorbesc despre tipurile de violenld ir gcoali: violenllprofesor-elev; violenli elev-profesor; violengd elev-elev; violenla mani-festati in proximitatea unitdlilor de invdldmAnt gi violenla pdrinfi-me-diu gcolar, manifestati atAt prin actiuni directe asupra profesorului saua propriului copil in cadrul institu$ei de invifdmAnt, dar gi prin actiuniindirecte asupra copilului in cadru familial, care se risfrAng apoi spremediul pcolar al acestuia.

11

I10

ANA-NICOLETA GRIGORE

ditd din generafie in generafie cu privire la creqterea

copiilor. Izvoarele scrierilor de parenting nu sunt nici

empirice, certificate de rezultate gtiinfifice, nici de or-

dinul simtului comun, generate de experienfa interge-

nerafionald, ci purd imaginafie.

Despre ddddcealX in educafie gdsim evocdri in mul-

te etape avute de politica educalionald. Altfel, ce fdcea

Pedagogul de gcoald noui a lui Caragiale, dacd nu pu-nea in practicd indicaliile unor pirinfi care dictau ceea

ce considerau ei necesar sd se faci la gcoal5?! in mul-

te epoci ale istoriei pedagogice se pot gdsi evocdri ale

unor curente de sentimentalism educafional, insX for-

!a gi amploarea pe care fenomenul parenting-ului o

arc astdzi pune serioase probleme celor implicali inactul educafional, iar nelinigtile lor par s5 se confirme

prin rezultatele tot mai ingrijordtoare pe care tinerele

generalii, copii cresculi astfel, tind si le oblind in toate

domeniile viefii: instructiv-educativ, socio-emolional,

al sindtilii mintale sau al abilitililor de viafd.

Nu putem izola factorii etiologiei patologice a sis-

temului, dar, cu siguranfS, trebuie sd reconsiderdm

cu seriozitate aceastd problemd. Dacd pAnd acum nu

ne-am gAndit la intruziunea subtili a parenting-uluiin educafie, iatd cd ne afldm deja intr-o etapd avan-

satd in care acest fenomen a creat deja un curriculumascuns, cel mai des acceptat in numele promovdrii re-

INTERVIURI ANTIPARENTING

formei gi a toleranlei aparent insuficiente din gcolile

noastre, in fapt, validAnd o industrie pedagogicd.

Atmosfera generali a parenting-ului pare conden-

satd in afirmafia parentologului Antonia Noel, ca-

re lanseazd ideea cd am fi ,,ultima generalie care am

ascultat de pirinfii nogtri gi prima generalie care as-

cultdm de copiii nogtri"1, constatAnd astfel un sfArgit

al lumii in educafia parentald pe care o cunoagtem.

O reaclie non-gtiinfific5, holisticd, dar de o luminoa-

sd intuifie psihopedagogicd este consemnatd de Sa-

vatie Baqtovoi in Antipnrenting, unde abordeazi sen-

sul pierdut al paternitefli, in loc de parenting intr-omanieri nonconformistd, autenticd, fireascd: pdrinfiibuni sunt copii buni. Rdsturnarea valorilor tradifiona-

le este vdzutl.drept esenla parenting-ului, sursa artifi-ciald a conflictelor interne gi externe ale multor mame

care ajung s5-gi deteste proprii p6rinfi gi sd-gi doreas-

cd sX fie altfel de pdrinfi2, in felul aceasta generAnd o

serie de crize existenfiale noi, ce vor putea fi tdmddui-

te la prescripfia aceloragi specialigti prin mijloacele te-

rapeutice comerciale oferite de noua industrie.

Iubirea parentalS, drept condilie suficienti pentru

buna cregtere a copilului, este operafionalizatd, de au-thttp: //www.antonianoel.com/suntem-ultima-generatie-care-am-as-

cultat-de-parintii-nostri-si-prima-generatie-care-ascultam-de-co-piii-nostri/, accesat la t7 .03.20t7.

2 Savatie, Bagtovoi (2017), Antiparenting, Cathisma, Bucuregtt, p. 224.

13T2

ANA-NICOLETA GRIGORE

tori precum Alfie Kohn in urmdtoarea conduitd p5-rinteascd: ,,in ciuda fufuror gregelilor pe care le-amficut gi voi continua sd le fac ca pdrinte, copiii meise vor dezvolta bine pentru simplu motiv c5-i iubesc

cu adevdrat"l. Prin legiferarea iubirii neconditiona-te, acest autor garanteazd succesul pdrintelui, ldsAnd

neacoperite numeroasele situalii nefericite in care auajuns pdrinfi care, cu siguranti, igi iubeau copiii cuadevdrat, poate tocmai necondilionat! Rolul inferior,pasiv, pe care educatorul trebuie sd gi-l asume fa{i de

copil este ilustrat in plenitudinea lui in crizele de fu-rie, numite tantrum, cAnd reaclia politic corectd dinpunctul de vedere al parenting-ului este ascultarea

activi si centrarea pe infelegerea emoliilor pe care lesimte copilul in acele clipe2. Aceastd noui aparilie lalimita intre normal, anormal gi patotogic in comporta-mentul unui copil este necunoscutd in tratatele clasi-ce gi este explicatd in viziunea in loc de parenting prinrevolta, disperarea copilului in fala lipsei de autorita-te a pirintelui.3

Intuifiile ieromonahului Savatie par sd fie confir-mate la o consultare a tratatelor de specialitate. Refe-

ritor la pericolul disparifiei autoritdfii parentale, Ele-1Alfie Kohn (2013), Parenting necondilionat..., M.ulti Media est pu-

blishing, p. 13.2Aletha Solter (2013), Lacrimi gi crize de furie. Ce e de fdcut cdndbebelugii

gi copiii pl6ng, Ponte.3Savatie Baqtovoi (2017), Antiparenting, Cathisma, Bucuregti, p. 183.

1,4 15

INTERVIURI ANTIPARENTING

na Stdnculescu consernneazil: ,,Copiii fdrd limite sunt

considerafi de chtre educatori ca fiind indisciplinafi.De fapt, ei se simtin nesiguranli gi neocrotifi, intrucAt

nu au bariere care sd-i fereascd de sifuafii pe care nu

sunt pregdtifi sX le infrunte (libertatea neingrdditd este

foarte dXunitoar e)." 1 Iar pericolul libertdfii de alegere

dintr-o varietate prea mare de opfiuni este ilustrat de

experimentul ,,paraliziei de op!iuni"2, cAnd persoana

ajunge sd nu-qi mai doreascd nici una dintre numeroa-

sele variante oferite. De asemenea atifudinea educa-

torului (pdrinte sau profesor) care nu poate ,,pdc6\i"copilul este consemnati de psihologia persuasiunii,

iar profesorul PAniqoarh il numegte ,,principiul efec-

tului placebo"s alprofesorului de succes, explicAnd cinu putem fi convingdtori daci noi inqine nu suntem

convinsi de ceea ce spunem, transmifAnd la nivel in-

congtient aceste informafii.Copilul ne va reflecta intocmai, chiar dacd incerc5m

sd ne ascundem sub m6gti sau sub false limbaje inv6-

late la trainnig-uri, departe de casd. Reflexia noastrd

in copil poate fi in aceste cazuri mai pervertitd decAt1Conf. univ. dr. Elena Stlnculescu, ,,Stimularea inteligenlei emo!i,c-

nale a copiilor", in Georgeta PAnigoari (coord.), (201"1), Psihologin copilu-lui modern, Polirom, Iagi, p. 39. (.rr

2 Beckwitlu Francis, Defending Ltfe. A Moral and Legal Case againstAbortion Choice, accesat la http: //assets.cambridge.oryl9780521,8l70849 Ifrontmatter/978052187 D84g-frontmatter.pdf la data 4.04.2017.

3lon-Ovidiu PAniEoari (2015), Profesorul de succes: 59 deprincipii depe-dagogie practicd, ed. a II-4 Polirom, Iaqi.

ANA.NICOLETA GRIGORE

una directX, pentru cd intre copil gi realitatea din care

ar trebui sd invele (de la noi sd o gestioneze) se inse-

reaz6, niqte prisme care o deformeazil:bona, gadgetu-

rile, distanla hzicd cauzat6, de serviciu in strdindtate,

iubirea necondi,tionata... care nu i-au ardtat cum e via-

!a adevdratd, cum se rezolvd problemele de care nu va

fi ferit gi cum se triiesc bucuriile vie{ii reale.

Atmosfera caracteristici noilor aborddri in educafia

parental5 nu este, desigur, noud, in pedagogie. $tiin-fele educafiei au primit numeroase influenle de-a lun-

gul bogatei gi tumultuoasei lor deveniri, dintre care

conceplia pedagogicd a filosofului |ean-|acques Rous-

seau (\712-1778)1 pare a fi ilustrativd pentru ceea ce

se intAmpld astdzi. Astfel, Rousseau, de,si nu a reugit

si transpund in practica propriei vieli ideile enunfa-

te, incredinfAndu-gi cei cinci copii orfelinatului, a con-

semnat in lucrarea sa EmiI sau despre educalie (1762) o

conceplie pedagogici ineditX, revolufionari gi foarte

controversatd, din epoca Luminilor pAnd astdzi. Pre-

ceptele sale asupra educa{iei situeazd copilul drept

propriul sdu model, liber gi bun de la naturd, chiar

mai bun decAt adultul, care este corupt din cauza ci-

vilizalie| profegorul constituind polul secundar in re-

lafia pedagogici, aflat in serviciul elevului. La Rous-l Constantin Cucog (2001), Istoria Pedagogiei, Polfuom, 2007, laqi, pp.

154155.

INTERVIURI ANTIPARENTING

seau cunoaqterea se nagte firesc de la copif iar inv6fa-

rea pleacd de la principiul ci fiinfa umani posedd inea insigi infelepciunea, educafia cdutAnd s5 f.avorize-

ze dezvoltarea omului complex.l

in secolul al XV[I-lea aceasti concepfie pedagogi-

ci se afla in contrast evident cu preceptele vremii care

sebazau pe un model educafional imitativ magistro-

centric, coercitiv chiar, cu metode de i:rvdfare tradili-onald, vehiculate de mijloacele retorice. Doctrina luiRousseau a fost criticatd in numeroase rAnduri toc-

mai pentru lipsa aplicabilitdfii, certificatd prin insugi

exemplu sdu ca educator al propriilor copii (descris

anterior) in opozilie cu modelul clasic de pedagog qi

epistemolog (cum este de exemplu Piaget, care a vali-

dat din teoriile sale in practica prin studiile longitudi-nale realizate pe proprii copii Ei nepofi). in gcoala de

astdziintAlnim des pdrintele rousseu-ist care are o cla-

rd filosofie a educaliei lipsite de dogmatism, pe care

insd o pretinde aplicatX de la institulia de educafie.Ia-

td, deci, un Emil nou, dupd o metodd de formare care

poate genera astdzi, ca gi atunci, mai degrabd sdlbatici

decAt oameni.2

Mai departe, istoria pedagogiei ne aratd cd ideile

rousseu-iste au fost dezbdfute cu mult folos de Educa-

l Martineau (1996), p.125, apud Constantin Cucog lstoria Pedagogiei,

Polirom,2001", Iagi, p. 155.2 Constantin Cucog (2001), Istoria Pedagogiei, Polfuom,Iagi, p. 156.

t6 T7

ANA.NICOLETA GRIGORE

fia noud prin reprezentanfii sdi: Montessori, Decroly,Clapardde, Ferridre, Cousinet, Freinet, Dewey. Educa-

fia noui a arXtat noua finalitate, fireascd, a educafiei,

centrate pe elev, adaptatd la forfele sale reale, cu sco-

pul de a dezvolta individualitatea sa. Apare o concep-

fie noud asupra copilului, care nu mai este vdzut ca

un adult in miniaturS, extrem de flexibil, ci ca o per-

soani intreagd, valoroasd, cu nevoi, interese, energie

creatoare, in jurul acliunii cdreia este necesar sd gra-

viteze programul educafional, pentru a-l susfine indezvoltarea integrald.l Iatd deci cd pedagogia are in-sugitd aceasti leclie reformatoare, ce-i drept, nu una-nim implementatX, demonstratd practic qi gtiinfific inqcoli elitiste din intreaga lume. Educafia noud nu es-

te un fenomen haotic, ci vine sd aducd o ordine nece-

sard in.educafie. Existd o consacratd pedagogie cen-

tratd pe evolu{ia persoanei, cu disciplind interioar5,dirijatd de un profesor-resursd care oferd o educafie

funcfionali2.

ExcluzAnd factorii politici societali asupra cdro-

ra nu putem exercita (pare-se!) vreun control, actoriieducafionali se intreabi, desigur, dac5 responsabilita-tea acestor erori de practicd educafional6 nu cade totin sarcina $tiinfelor Educaliei care nu vor fi fdcut su-

l Gauthier (1996), pp.149-1,50, apud Constantin Cucog lstoria Pedago-giei, Polirom, 200'1", Iaqi, p. 2L6.

2lbidem.

INTERVIURI ANTIPARENTING

ficient pentru a preveni; sau Bisericii, institufia clasi-

cd a educafiei, pentru a interveni. Perspectivele sunt

diferite. Din interior aproape cd nu vezi realitatea de

vrafurile de publicafii, jurnatre gtiinfifice, proiecte edu-

cafionale, evenimente, iar din exterior acfiunile nu par

potrivite. Aparentul conflict nu este indezfuabil, chiar

necesar, pentru cd din ciocnirea de idei se poate naste

progresul. VdzAndu-ne fafd in fala putem constata cd

avem resurse, unele pe care altfel nu le-am fi cunos-

cut, gi cd doar impreund le putem uni spre un scop

comun, constructiv. $tiinfele educafiei abundd in in-forma{ii valoroase, gi chiar in acest cadrul normativ se

poate trdi, insd cu o schimbare a atitudinii, cu dorinfade a ne mdri perspectiva rolului. Profesorul PAniqoa-

rd aminteqte cd pedagogia conjugd doud linii de for-

!5 importante, fiind la fel de important,,cum sX spui"gi ,,ce sd spui".l Lectura resurselor educafionale ne-ar

scuti de multe ,,etezii" comerciale.

Pedagogia este mereu deschisd la noutdlile pe care

realitatea le impune, insd translarea unor idei in prac-

tica educalionald trebuie sd treaci prin filtrele episte-

mologice existente gi mai ales sH promoveze testul ce-

rinfelor deontologice care nu pot fi triqate tocmai de

domeniul educafional, unde nu se pot asuma astfel del lon-Ovidiu PAnigoard (201.5), Profesorul de succes: 59 de principii de pe-

dagogie practicd, ed. a II-a, Polirom, Iaqi.

19