Interviu special cu arhiepiscopul Argeşului şi ... · anual. Se poate, sigur că se poate, nu-mai...

Știu că mulți dintre voi nu veți răspunde la întrebarea asta și vă

veți vedea în continuare liniștiți de sinecurile voastre. Însă nu știu dacă argeșenii și românii vor mai tolera încă un an să nu faceți aproape ni-mic în timp ce sunteți plătiți regește din banii lor, din bani publici. În caz că doriți un scurt plan de așteptări pentru 2019, vi-l scriu mai jos.

Mă aștept să fi ți de o mie de ori mai implicați decât ați fost

până acum. Îmi doresc să lăsați nai-bii ceremoniile sforăitoare la care se dau diplome pe bandă rulantă și se țin discursuri jenante. Îmi doresc să vă văd la treabă, pe drumurile ne-asfaltate ale Argeșului, prin satele sărace ale județului, acolo unde ni-

velul de trai este invers proporțional cu cel pe care îl aveți în Camera Deputaților și în Senat voi, cei 13 parlamentari de Argeș. Mă aștept - și nu sunt singurul - să faceți lucruri concrete și importante pe termen lung, nu câteva pachete de Crăciun, pentru miile de oameni care trăiesc în Argeș în sate cu condiții demne de Evul Mediu. Și mă aștept să mai lăsați postările banale și inefi ciente de pe Facebook și să acționați. Să văd că vă pasă de mulți și de multe. Să văd că vă implicați cu fapta, și nu cu comunicate de presă sau interpe-lări inutile, ca să înceapă odată lucră-rile la autostrada Sibiu-Pitești. Și îmi mai doresc ceva de la voi, cei 13 par-lamentari de Argeș prea inefi cienți:

adunați-vă la o masă rotundă cu conducerea județului și puneți la cale o strategie viabilă pentru pro-movarea potențialului turistic uriaș al Argeșului, ce ar putea atrage cel puțin o jumătate de milion de turiști anual. Se poate, sigur că se poate, nu-mai că pentru asta e nevoie să treceți la treabă repede. Să dovediți că aveți obraz și bun-simț și că nu încasați degeaba indemnizațiile și sporurile foarte mari din Parlament. Sunteți parlamentari de Argeș și vreau să vă văd mai des în Argeș și prin Argeș. Pe teren, nu la târguri, expoziții și tăieri de panglici. Vreau să vă văd activi. Argeșenii vor să vă vadă. Ce ziceți? Vă băgați?

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Ce aveţi de gând să faceţi pentru Argeş în 2019, stimaţi parlamentari ai judeţului?

pag. 20

NR. 1276FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

27 decembrie 2018 - 8 ianuarie 201920 pagini 1 leu

Ion Dumitru, preşedintele primarilor argeşeni, trage linie după Ignatul de la Goleşti, ediţia 2018„Cel mai mare porc l-a avut Gigel Boţârcă. N-am crezut că există aşa ceva”

Următoarea ediţie va apărea miercuri, 9 ianuarie 2019

Interviu special cu arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

ÎPS Calinic: „Preoţii sunt pe ultimul loc la limuzine şi vile de lux”

pag. 10-11

pag. 3

Un preot de la Mavrodolu a dus 25 de copii la restaurant şi le-a oferit cadouri şi o masă de Crăciun

pag. 17

Deşi accesul este interzis trafi cului greu

Drumul rupt la Boteni în august e luat în roţi de mastodonţi de zeci de toneRetrospectivă.

Şi în 2018, Jurnalul de Argeş a realizat numeroase subiecte de impact în exclusivitatePrimarul Ion Georgescu dă lovitura pe fi nal de an:

Bani de la Guvern pentru noul spital de la Mioveni

pag. 19

pag. 4-7

pag. 3

Nr. 1276 (27 decembrie 2018 - 8 ianuarie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Senatorul Șerban Valeca, explicându-le colindătorilor că PSD Argeș e un partid sărac; bogați sunt doar conducătorii lui luați pe persoană fi zică, printre care și el.

Din Din

Culise...Culise...

Cornel Ionică, primar Pitești, se joacă de-a... cine pleacă la plimbare pierde locul de onoare: „Dacă cineva nu pleacă o săptă-mână de acasă, poate ţine mașina cât vrea pe locul pentru care plătește chirie. Dar, dacă pleacă, e normal ca și altcineva să poată fo-losi locul”. Cătălin Rădulescu, deputat PSD, zice

că nu e corect să privezi un hoț de bucu-ria cheltuirii banilor furați băgându-l în pușcărie: „PSD, da, face astăzi un act de clemenţă oamenilor de afaceri care au greșit. 28 de ani nu s-a recuperat niciun prejudi-ciu și oameni de afaceri români au intrat în pușcărie”. Ionuţ Moșteanu, deputat USR, a afl at

că discoteca, absolvită la vremea ei, te face ministru: „Teodorovici este un analfabet economic, un băiat tupeist de discotecă, a lucrat toată viața la stat și habar n-are cum funcționează economia. Asta e tot ce au găsit mai bun”.

Cristian Gentea, consilier local PSD, s-a convins și el că iarna nu-i ca vara: „O discuție de tipul acesta se face vara, nu în timpul iernii”. Dănuţ Dinu, consilier local, un poli-

tician care preferă omleta: „Trebuie să scă-păm de ouăle astea fi erte! Să nu vă fi e frică să scăpăm de ouăle astea fi erte! Că se va în-toarce împotriva noastră”. Mircea Drăghici, PSD, aproape mi-

nistru, deja se crede întâiul martir al nației: „Am primit informații că din zona Par-chetului și nu numai se fac presiuni uriașe asupra unor terți pentru a furniza elemente care să permită executarea mea judiciară, în public”. Cornel Ionică, primar Pitești, anunță

primul culoar aerian pentru șoferii piteșteni: „Sunt bucuros că Ministerul Dez-voltării, prin CNI, a acceptat să fi nanţeze construcţia unui pasaj rutier aerian pe rela-ţia Craiovei - Târgul din Vale”.

Circa două mii de cadouri a oferit municipalitatea câmpulun-geană copiilor, care s-au putut îndulci de sărbători pe bani publici, dar nici ceilalţi nu au fost uitaţi. În noaptea dintre ani, în centrul Câmpulungului vor fi lansate peste trei mii de artifi cii, pentru care s-au plătit peste 16.000 de lei. În timpul lansării elementelor pirotehnice se vor ciocni și pahare cu șampanie, iar întreaga dis-tracţie va avea loc în stradă, în centrul municipiului, în condiţiile în care Piaţa Primăriei este afectată de lucrările neterminate de amenajare urbanistică.

Alo, Protecția Copilului, vreo reacție, ceva? În Orășelul Copiilor din Pitești, prichindeii pot câștiga... sticle de vin

S-a deschis de mai bine de o săptămână Orășelul Copii-lor în parcarea de la Bowling și într-o porțiune din Parcul Ștrand. Și, parcă mai mult ca niciodată, prostul gust și ma-nelele date la maximum, plus mizeria cât cuprinde sunt la ele acasă. Iar cea mai bizară problemă - și aici Protecția Co-pilului și Primăria Pitești ar trebui să aibă reacție - este re-prezentată de faptul că la mai multe standuri din Orășelul Copiilor prichindeii pot câștiga... sticle cu vin și șampanie. Altfel spus, s-a dat liber la alcool pentru copii. O practică pe care am mai întâlnit-o acum patru ani și care, din nefe-ricire, a fost reluată...

Am rămas şi fără tuberculoză! Controlul spitalelor TBC din Argeș pleacă la Călărași

Organizarea pe regiuni a mai multor activităţi și servicii publice nu a însemnat un plus de atenţie acordat Argeșu-lui, ci dimpotrivă. Și, în afară de structura judecătoreas-că, Curtea de Apel Pitești având arondate și instanţele din Vâlcea, și de Îmbunătăţirile Funciare, cu Argeșul prinzând și Dâmboviţa, este greu să identifi ci alte instituţii cu cen-trul în judeţul nostru. Iar ca slăbirea puterii să fi e și mai accentuată, de curând nu am fost băgaţi în seamă nici în privinţa unei boli infecţioase.

Președintele ţării a promulgat în această lună Legea pri-vind măsurile de control al tuberculozei, actul stabilind cadrul general pentru controlul tuberculozei la nivel indi-vidual și populaţional, în scopul protecţiei sănătăţii uma-ne. S-a propus și un plan naţional de control, iar institu-

ţiile cu atribuţii în acest scop sunt Ministerul Sănătăţii, un comitet naţional intersectorial și direcţiile de sănătate publică judeţene. Prin lege, la nivel regional se constituie câte o comisie multidisciplinară de coordonare a măsurilor de control al tuberculozei și evaluare a pacienţilor cu tu-berculoză în cadrul a opt spitale din ţară.

Fiecăruia îi revine câte o zonă formată din mai multe ju-deţe, iar Argeșul, alături de Teleorman, Dâmboviţa, Pra-hova, Giurgiu, Călărași și Ialomiţa, este arondat Spitalului de Pneumoftiziologie Călărași. Și nu se poate spune că noi nu avem spitale TBC în judeţ!

Gaşca zurlie de la Primăria CâmpulungDupă primar și consilieri locali, la Câmpulung au început

să facă boacăne și funcţionari din Primărie. Toată aceas-tă perioadă plină de manifestări sărbătorești trebuia să își deruleze evenimentele după un program, dar programul a tot întârziat, până a apărut cu o inexactitate. Pentru una dintre zilele de dinaintea Crăciunului era anunţată prezen-ţa la Câmpulung a celor de la Gașca Zurli, iar acest lucru a băgat în emoţii o groază de copii, care și-au stresat părinţii cu obligaţia de a fi prezenţi la spectacol. Numai că, afl ând ce se întâmplă, cei de la Gașca Zurli au transmis că ei nu au habar ce se va întâmpla, fi indcă nu au Câmpulungul în programul de sărbători. Așa că cei din Primărie au revenit cu precizarea că este vorba despre trupa de divertisment pentru copii „Zurli”, o chestie de pe la Pitești băgată în pachetul de servicii achiziţionat de sărbători. Dincolo de dezamăgirea celor mici, este de evidenţiat aici comporta-mentul zurliu al celor mari. Și, ca sărbătorile la Câmpu-lung să fi e diferite, când a dat ninsoarea peste municipiu, a dat și peste ornamentele montate - închiriate cu mii de euro - în Piaţa Primăriei și le-a pus pe asfalt chiar sub nasul lui Ţâroiu.

De Revelion, petrecere în stradă la Câmpulung

ELECTRO-CUTARE

Ce mă luați, bă, cu ne dați ori nu ne dați?

Dar la Opoziție de ce nu încercați?

Nu sunt arogant, sunt doar încrezut din cale afară! E o diferență, nu?

Bogdan Ivan, fostul sclav al lui Mircea Andrei, devenit acum lustrangiu în curtea lui Victor Ponta.

Hai noroc, amnistie! Să trăiești, grațiere! Că la ce ghinion am în ultima vreme,

sigur vă ratez.... Ghiciți ce fac eu aici?! Mi-o trag în poze cu șeici...

Tudor Pendiuc, sperând într-un an bun, măcar cu mai puține denunțuri.

Gabi Zoană, în căutare de noi oportunități în carieră la arabi, după ce șansele de a mai prinde un loc pe lista euro-

parlamentară a PSD sunt aproape nule.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ


Primarul de la Albota pune sare pe șorici, în direct la Pro TV.

Porcii sacrifi cați au fost niște domni, doamnă, așa să dați pe post! Spre deosebire de unii colegi primari, care n-au venit azi...

Președintele Dan Manu, la un breaking news cu șorici. Gros, bineînțeles...

Știți de ce porcii sacrifi cați la Golești anul acesta au fost așa de gustoși? Fiindcă i-am

pârlit cu fl acăra Centenarului...

Taman pe fi nal de an, primarul Bebe Ivan de la Băbana a îmbrăcat vesta galbenă împotriva Consiliului Județean.

N-am avut porc să merg la Ignatul de la Golești, că anul ăsta m-a ținut Consiliul Județean doar pe covrigi. Spre deosebire de colegul meu de la Berevoiești, pe care

l-a ospătat domn’ președinte Manu, știe dumnealui de ce, doar pe mușchi fi le...

Paul StănescuDin 2009, prin intermediul Asociației fi -

lantropice ”Sf. Apostol Ștefan” pe care o conduce, preotul Paul Stănescu de la Bise-rica Mavrodolu din Pitești ajută anual sute de copii și oameni sărmani. Așa a făcut și în luna decembrie: a oferit o masă caldă și o pe-trecere la un restaurant din Pitești pentru 25 de copii sărmani, iar pentru alte câteva sute a dat numeroase cadouri. Pentru gesturile sale caritabile constante și generoase, ”Jurnalul de Argeș” îl declară pe preotul Paul Stănescu ”Omul Săptămânii”.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Consilierul local Sofi anu: „Piteştiul este un oraş în declin”

Tăierea subvențiilor guvernamentale și scum-pirea gigacaloriei la nivelul consumatorilor piteșteni racordați la rețeaua centralizată a orașului au determinat administrația piteșteană să reorienteze fondurile locale spre a rezolva această situație, asta în detrimentul unor even-tuale investiții, lucru aspru criticat de opoziție.

Narcis Sofi anu liderul grupului liberal din Consiliul Local Pitești, reclamă chiar că „ur-mează să direcționăm banii a trei piteșteni pen-tru a-i ajuta să plătească termofi carea pe alți doi piteșteni”. Acesta atrage atenția că Piteștiul se afl ă în topul celor mai scumpe orașe din Ro-mânia, cel puțin la capitolul servicii oferite populației, și că acest fapt este generat de un prost management. Iar una dintre motivațiile incompetenței este, în opinia consilierului li-beral, aceea că atât la nivelul primăriei, cât și în societățile subordonate acesteia au fost fă-cute angajări pe criterii politice. „Marea pro-blemă este aceea a pesedizării posturilor dis-ponibile sau inventate la comandă, pe bază de apartenență la partid, la societățile subordo-nate Consiliului Local, în primărie, unde au fost angajați oameni fără pregătirea necesară. Piteștiul este un oraș în declin, cu cetățeni care se bat pe locurile de parcare și plătesc utilități la cele mai mari prețuri din România. Un oraș păstorit de mediocri!” A.C.

Primarii din Argeș s-au adunat vineri, 21 decembrie, la Muzeul Golești și s-au între-cut în tăierea porcilor. În total, peste o tonă de carne a fost preparată pe loc și donată centrelor de bătrâni și copii afl ate în subordi-nea D.G.A.S.P.C. Argeș. Cel mai mare porc a depășit 500 de kilograme.

Nu toți primarii au fost prezenți, însă. Chiar și așa, președintele Filialei Județene Argeș a A.Co.R., pri-marul Ion Dumitru de la Albota, se declară mulțumit de modul cum s-a desfășurat întregul eveniment.

„Le dau nota 10 primarilor. După ce mulți au anunțat că nu vin, au fost vreo 60 de primari în total, de la toate partidele. Avem și noi problemele noastre, nu este rea-voință. Am tăiat 22 de porci. Făcea un comentariu unul, pe facebook, că «ciuma roșie» dă porci. Ciuma roșie?! Noi am făcut un act de caritate, am dat peste o tonă de carne”, a replicat primarul Ion Dumitru.

„Cel mai mare porc l-a avut Gigel Boțârcă”Anul acesta, nu doar unii primari au lipsit, ci și

clasamentul celor care au adus cei mai mari porci. Asta ca să nu iasă discuții ș rivalități între edili. Chiar și așa, unul dintre exemplarele sacrifi cate a ieșit în evidență, cântărind 550 de kilograme.

„Eu am avut doi porci la 120 de kilograme. Co-legul nostru Boțârcă (primarul orașului Topoloveni, n.red.) a venit cu un porc de 550 de kilograme. Ce clasament să mai facem?! Poate să le fi dat o diplomă de participare. Dar și cu diplomele acestea, știți cum e... Nu mi se pare atât de bine să ne umplem de diplo-me. Eu am făcut și donații la biserici, dar n-am spus niciodată și nu m-am lăudat. Cel mai mare porc l-a avut Gigel Boțârcă. N-am crezut că există așa ceva”, a continuat președintele Filialei Județene Argeș a A.Co.R., primarul comunei Albota, Ion Dumitru.

Mari Tudor

Vești excelente la fi nal de an privind fi nanțarea viitorului spital de la Mioveni, ce va fi cel mai modern din țară.

”Da, noul Spital din Mioveni a primit din Fon-dul de rezervă al Guvernului aproape 4 milioane de euro. Printr-o hotărâre de Guvern dată pe 20 decembrie, se prevede alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guver-nului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru unele unități administrativ-teritoriale. Astfel, din suma totală alocată la nivelul țării, de 123.311.000 lei, Mioveniul a primit cei mai mulți bani, respectiv 18.000.000 lei, echivalen-tul a 3.862.826 euro la cursul euro al zilei. Acești bani vor fi alocați exclusiv lucrărilor de fi nalizare a noului spital din Mioveni. Aș mai vrea să preci-zez că în vara acestui an, prin programul guver-namental PNDL2, viitorul spital din Mioveni a mai primit de la Guvern o fi nanțare în valoare

de 93,6 milioane lei, echivalentul a 20.000.000 euro”, ne-a declarat primarul Ion Georgescu.

Pe șantierul noului spital din Mioveni au în-ceput de mai multe săptămâni lucrările de an-velopare exterioară a clădirii. Deși ne afl ăm în plină iarnă, constructorul lucrează cu motoarele turate, zilnic aproximativ 240 de muncitori și in-gineri asigurându-se că termenele stabilite sunt în grafi c.

Panourile exterioare, care nu au doar rol este-tic, ci și de protecție termică, au fost montate în procent de peste 35%. Ca și element de inedit, acestea sunt proiectate să se curețe singure, cu fi -ecare ploaie, iar culoarea și caracteristicile rămân neschimbate pentru mult timp.

Viitorul spital din Mioveni va intra în probe în august 2019, iar personalul medical va începe să lucreze din septembrie 2019.

Denis Grigorescu

Primarul Ion Georgescu dă lovitura pe fi nal de an:„Da, noul spital de la Mioveni a primit 3,9 milioane euro din Fondul de rezervă al Guvernului”

Ion Dumitru, preşedintele primarilor argeşeni, trage linie după Ignatul de la Goleşti, ediţia 2018

„Cel mai mare porc l-a avut Gigel Boţârcă. N-am crezut că există aşa ceva” Bilanțul Ignatului de la Golești: 22 de porci sacrifi cați și vreo 60 de primari prezenți



Retrospectivă. Şi în 2018, Jurnalul de Argeş a realizat numeroase subiecte de impact în exclusivitate

Ca în fi ecare an, și în 2018, echipa de ziariști experimentați de la Jurnalul de Argeș a realizat numeroase subiecte de impact în exclusivitate, de la dezvă-luiri din rechizitoriul italianului Nicola Inquieto, cercetat în libertate pentru spălare de bani și asociere și participare în scopul comiterii de infracţiuni de tip mafi ot, până la dezvăluiri din dosarul DNA privind transferurile dubioase de la Rătești în Pădurea Trivale sau detalii în premieră din dosarul fraudei de un milion de euro de la Spitalul Județean Argeș. Vă prezentăm în cele ce urmează o retrospectivă a celor mai importante articole, reportaje, anchete și interviuri realizate de echipa Jurnalul de Argeș în 2018.

Nr. 1226

Moartea autorului triplei crime de la Stoeneşti - o „sinucidere asistată”

La o săptămână și jumătate de la moartea lui La-urenţiu Durleci, tânărul care în primăvara anului 2016 a înjunghiat-o mortal pe fosta sa concubină, Laurenţia Durleci (17 ani), pe tatăl acesteia, Filip Tinca (37 ani) și pe bunicul fetei, Paul Durleci (57 ani), încă nu se știea cauza morţii. Necro-psia a arătat că bărbatul a murit în urma unei insufi ciențe cardio-respiratorii, însă nu se știe încă ce anume a provocat-o, dacă este vorba de ingera-rea unor substanţe toxice sau altceva. Părinţii lui Laurenţiu Durleci cred că acesta a fost bătut în penitenciar și lăsat să agonizeze, mai ales că medi-cii le-au spus că tânărul a fost adus prea târziu la spital. Și Florentin Sorescu, avocatul lui Laurenţiu Durleci, crede că ar fi vorba de mai mulţi factori conjugaţi care au dus la moartea clientului său, inclusiv lovituri administrate în locuri în care nu rămân urme.

CM

YK

„De când lumea, nu s-a văzut ca un popor să stea politicește

sus și economicește jos; amândo-uă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia eco-nomică e muma celei politice.Dacă în timpul când ni se pro-mitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâm-ple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat prooroc mincinos.Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuie-lilor cu 40%; că cei ce combat func-ţionarismul vor spori numărul pos-turilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform coman-dei din București; că se vor da 17 mi-lioane pe drumul de fi er Cernavodă-Chiustenge (Constanţa - n.r.), care nu face nici cinci și că patru milioa-ne din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cum că o seamă de judecători și de administratori în România sunt tovarăși de câștig

ca bandiţii de codru. Dacă cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul și totuși nu numai aces-tea, ci multe altele s-au întâmplat și se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fi e actuală, fi e capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără mun-că și fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.Mita e-n stare să pătrunză orișiunde în ţara aceasta, pentru mită capete-le cele mai de sus ale administraţiei vând sângele și averea unei genera-ţii. Oameni care au comis crime gra-ve se plimbă pe strade, ocupă funcţi-uni înalte, în loc de a-și petrece viaţa la pușcărie.

Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi,

loviţi de sentinţe judecătorești. Acei ce compun grosul acestei armate de fl ibustieri politici sunt bugetofagii, gheșeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.

Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. Spre exemplu:

un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însuși cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiș a-l reabilita, alegându-l în Senat.

Partidele, la noi, nu sunt par-tide de principii, ci de intere-

se personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanţi ai voinţei legale și sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, or-ganizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia, care miroase de de-parte a pușcărie”.

P.S. - Acest articol, scris de Mihai Eminescu, este încă de mare actua-litate. Este motivul pentru care în spaţiul destinat în mod tradiţional editorialului, Jurnalul de Argeș a decis să publice această bijuterie, mai ales că pe 15 ianuarie este ziua de naștere a poetului naţional.

Punctul pe Y Cei mai frumo i ani sunt cei ce vor veni...articol de Mihai Eminescu (în presa anilor 1870-1889)

NR. 1226FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

10 - 16 ianuarie 201820 pagini 1 leu

Vitality sport&spa Pite ti. Marea deschidere vineri, ora 10.00 pag. 4

Ipotez incendiar a avocatului Florentin Sorescu despre ce s-a petrecut la Penitenciarul Coliba i

Moartea autorului triplei crime de la Stoene ti - o „sinucidere asistat ”

AVOCATUL FLORENTIN SORESCU:

„Probabil c masca ii interveneau

în for pentru a-l potoli, nu dispun

de ra namente psihologice...”pag. 7

Cazul m micii plimbate aiurea între Pite ti i Bucure ti pentru o aloca ie

i o am rât de indemniza ie

Subprefectul d de p mânt cu directorul interimar al AJPIS Arge

Gabriel Stoian: „Statul te plăteşte ca să ai grijă de nişte oameni, care nu te cau-tă că vor ei”

pag. 3

Daniela i Mircea B rbuceanu, profesori la Universitatea Pite ti, diagnostica i cu boli psihice grave

Mormintele regelui Mihai i ale reginei Ana pot v zute

de public doar cu programare

Exclusiv. Interviu cu femeia care a predat poli i tilor o geant cu 16.000 de euro uitat de o client la restaurant

Vasilica Bu c : „Nu m-a tentat nici m car o clip s opresc o parte din bani. Noi suntem o familie care vrem s facem bani cinstit”

Bogdan Petry, caricaturistul muscelean ale c rui lucr ri au trecut Oceanul:„Câ tigam 2.000 de dolari pentru o plan color în America”

pag. 6

pag. 4

Eugen Florea, primul p gubit în dosarul jafului cutiilor de valori:

„Voi cere în instan vizionarea i analizarea lm rilor din ziua jafului de la BCR” pag. 17

pag. 5

pag. 10-11

Nr. 1231. Evreii țepuiți de Ivănescu cu Pădurea Trivale au făcut plângere la DNA

Jurnalul de Argeș dezvăluia în exclusivitate că în plângere sunt vizați

mai mulți angajați din Prefectura Argeș, precum și afaceristul Nico-

lae Ivănescu. Plângerile au fost făcute de către evreii care au cumpă-

rat 15,5 hectare de teren din Pădurea Trivale de la magnatul Nicolae

Ivănescu pentru 2,3 milioane de euro. Iar prima dezvăluire era aceea

că fi rma Orly Forest (deținută de mai mulți israelieni), cea care a

cumpărat 15,5 hectare în Pădurea Trivale de la Nicolae Ivănescu, a

făcut plângere la DNA. Surse judiciare ne-au confi rmat că plângerea

a fost făcută împotriva mai multor funcționari din Prefectura Argeș,

precum și împotriva omului de afaceri Nicolae Ivănescu pentru

complicitate la toate neregulile privind acest dosar, inclusiv emiterea

titlului de proprietate, emis pe 26 februarie 2007.

Nr. 1232. Scandalul deşeurilor ”Petarda” și ”Chibritul” au aprins Ștefăneștiul. Megascandalul

deșeurilor de la Ștefănești bubuia pe 17 februarie, după ce Jurnalul

de Argeș a dat publicității în ediția sa on line mai multe fotografi i

cu câteva tone de gunoaie, depozitate în devălmășie și îmbibate de

apă, într-o locație de la intrarea pe strada Sticlelor. Urmând apoi

linia căii ferate, până în dreptul Gării Florica, stupoare: am desco-

perit și acolo zeci de containere portocalii, pline cu deșeuri, așezate

în dezordine și direct pe pământ, pe domeniu public, gata pentru

a fi descărcate când le-o veni sorocul. Garda de Mediu Argeș s-a

autosesizat, în urma semnalelor trase de Jurnal de Argeș în ediţia sa

online, privind situaţia îngrijorătoare a deșeurilor depozitate direct

pe pământ din zona Gării Florica din Ștefănești. Iar după ce au con-

trolat cele două puncte de lucru din Ștefănești ale fi rmei ce depozita

deșeurile în condiții total improprii (SC CXA Eco Plast Clear SRL),

comisarii Gărzii de Mediu Argeș au găsit numeroase nereguli și au

dat amenzi de 200.000 de lei.

F i i infec ia



14 - 20 februarie 201820 pagini 1 leu

Episodul 2. Raportul Cur ii de Conturi Arge . Ilegalit ile rectorului Gheorghe Barbu la Universitatea Pite ti

Casa Universitarilor, aproape o gr mad de moloz în urma „investi iilor” ilegale

pag. 5

Evreii epui i de Iv nescu cu P durea Trivale au f cut plângere la DNA

EXCLUSIVÎn plângere sunt

vizaţi şi mai mulţi

angajaţi ai Prefecturii Argeş

pag. 11Grev în fa a Prim riei

tef ne ti

t

Primărița se ceartă cu vicele și oamenii de la ADP nu

și-au primit salariile Lavinia Năstase, consiliera de ima-

gine a primăriței, a pus și ea gaz pe foc, persifl ându-i pe

greviști cu întrebarea: „Eu ce să vă dau, mărțișoare..?”

pag. 4

Nne a primăriței, a pus și ea g p peviști cu întrebarea: „Eu ce să vă dau, mărțișoare..?” ne a primăriței, a pus și ea g p pa primăriței, a pus și ea ga p , p

Mircea B rbuceanu, liderul sindicatului din Universitatea Pite ti, declar public:

ii d l Judec toria Pite ti



21 - 27 februarie 201820 pagini 1 leu

Mariana Ionescu, implicat i în criza de eurilor de la tef ne ti

Semnătura controversatei di-rectoare de la Mediu se regăsește pe avizul dat fi rmei CXA Eco Plast Clear SRL, amendată deja pentru depozitarea a zeci de tone de deșeuri în condiții neconforme

SCANDALUL DE EURILOR

„Petarda” i „Chibritul” au aprins tef ne tiul

În loc s - i asume partea ei

de responsabilitate, prim ri a i-a f cut sel e cu gunoaiele, ca i cum ea le-ar descoperit, nu presa

So ul prim ri ei l-a amenin at

cu violen a zic pe redactorul- ef al Jurnalului, dup ce acesta a postat poze cu dezastrul ecologic de la tef ne ti

i a criticat-o pe Jenica Dumitru pentru post rile exhibi ioniste de pe Facebook

„Tu meriti sa i pus in acele

containere de gunoi..si sa te conpacteze..mizzerie de om ce esti ..platit din banii nostrii...”, a fost mesajul lui Adrian Dumitru, so ul prim ri ei din

tef ne tipag. 4-5

pag. 7

Culmea absurdului!

Zilnic, 171 de curse tranziteaz ora ul

tef ne ti f r s opreasc

pag. 7

Nr. 1227. Paznicul Colegiului Brătianu, acuzat de hărţuire sexuală de către pro-fa de franceză. Un paznic al Colegiului Național „Ion C. Brătianu” a fost acuzat că a trimis mesaje obscene unei profe-soare și că postează declarații insinuante altor cadre didactice. Profesoara hărțuită acuza atunci conducerea unității că îl to-lerează pe un post în care zi de zi are con-tact cu minori, fără să-i pese de pericolul la care i-ar putea expune pe copii. Cazul a intrat inclusiv în atenția Poliției și a fost semnalat Ministerului Educației.

Nr. 1228. Exclusiv. Dosarul de hărţuire sexuală de la Colegiul Brătianu. După ce pe 17 ianuarie Jurnal de Argeș relata în exclusivitate despre acuzațiile de hărțuire pe care o profesoară de la Colegiul „I.C. Brătianu” le face la adresa paznicului unității de învățământ, lucrurile au înce-put să se miște, iar plângerea depusă la Poliție încă din noiembrie, anul trecut, a fost soluționată în doar câteva zile de la publicarea articolului. Alina Manea, directorul colegiului, recunoștea că după mediatizarea cazului a cerut urgentarea soluționării plângerii, însă o acuză pe profesoara de franceză că a omis să relate-ze opiniei publice câteva amănunte legate de felul în care a gestionat situația. Una peste alta, anchetatorii au concluzionat că în spatele contului paznicului, cont de pe care profesoarei i-au fost transmi-se mesaje obscene, s-a afl at un tânăr de 19 ani, la care chiar paznicul acuzat de hărțuire a apelat pentru crearea profi lu-lui de Facebook. Ce i-a scris individul profesoarei are un evident conținut vul-gar și amenințător.

Nr. 1229. Primăriţa „Jenica Dezas-tru”. O parte dintre angajații Primă-riei Ștefănești, dar și 9 consilieri locali PSD i-au înaintat prefectului Emilian Dragnea un memoriu în care îi cereau

dispunerea măsurilor legale pentru că „s-a creat o atmosferă improprie bunei funcționări a activității din Unitatea Te-ritorială Ștefănești”. Documentul, care era semnat de 25 de persoane, cuprinde descrierea evenimentelor care au infl a-mat situația și care o au în prim-plan pe primărița PSD Ioana Jenica Dumitru, dar și pe consilierul ei personal de la acea dată, Lavinia Năstase. De altfel, o echipă de control de la Prefectura Argeș s-a afl at în control la Ștefănești și a stat de vorbă cu toți semnatarii.

Nr. 1230. Raportul Curţii de Conturi, explicit: Ilegalităţi ale rectorului Ghe-orghe Barbu la Universitatea Pitești. Spații date pe degeaba și un purcoi de bani plătit lui Gigi Axinte. În iunie 2009, o echipă de la Curtea de Conturi făcea un amplu control la Universitatea Pitești, iar ilegalitățile descoperite acolo s-au întins pe zeci de pagini, unele dintre ele fi ind foarte grave. Jurnalul de Argeș a solicitat Curții de Conturi a României respectivul raport. Iar Curtea de Conturi a trimis Jurnalului de Argeș acest raport. Un document incendiar, ale cărui con-cluzii le-am prezentat în premieră.

Cum a devenit Ștefăneștiul groapa de gunoi a Argeșului

Nr. 1233. Ștefăneștiul a devenit groa-pa de gunoi a Argeșului: 22 de firme depozitează deșeuri în oraș. Ca urma-re a solicitării Primăriei Ștefănești din data de 20 februarie a.c., Agenția pen-tru Protecția Mediului a transmis lista cu operatorii economici autorizați care desfășoară activități de colectare și reci-clare deșeuri periculoase și nepericuloa-se pe teritoriul orașului. Am afl at astfel că sunt 22 de fi rme cu acest profi l, fapt ce dovedește că Ștefăneștiul a devenit o adevărată groapă de gunoi a Argeșului.

Ceea ce bănuiam încă de când Jurnalul a publicat imagini devastatoare cu tone de deșeuri depozitate în aer liber și îmbi-bate cu apă, pe strada Sticlelor. Culmea, spațiul cu pricina aparține fostei stațiuni de vinuri, actualul Institut Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Bioteh-nologii în Horticultură, afl at sub patro-najul direct al Ministerului Cercetării. Interesant e faptul că o mare parte din fi rmele cu profi l de deșeuri sunt din alte județe - Buzău, Dâmbovița, Constanța și Piatra Neamț - și au puncte de lucru la Ștefănești, dar sunt și unele cu sediul în Pitești sau chiar Ștefănești.

Nr. 1234. Conflict de interese care se vede și din satelit! Sub titlul ”Sediul In-spectoratului Școlar, renovat de firma administrată de soţul adjunctei Eugenia Jianu”, Jurnalul de Argeș scotea la iveală un scandal cu iz penal la Inspectoratul Școlar Județean Argeș. Banii alocați de Ministerul Educației pentru renovarea sediului ISJ Argeș - este vorba de suma de 1,2 miliarde lei vechi - au ajuns în conturile fi rmei Mentor Building SRL. Administratorul fi rmei care a zugrăvit holurile instituției și a montat uși la bi-rourile inspectorilor școlari este Dorin Cornel Jianu, soțul adjunctei Eugenia Jianu. Ba mai mult, în perioada 2013 - 2016, Eugenia Jianu a fost și salariata fi rmei căreia i-a fost atribuit anul trecut contractul pentru reabilitarea sediului ISJ Argeș, lucru pe care l-am afl at chiar din declarațiile ei de avere

Nr. 1235. Cum se decredibilizează ideea de campanie umanitară pentru pacienţii cu boli grave. Drama Cristinei Manea, tânăra din Pitești în vârstă de 23 de ani care a afl at că suferă de o boală cumplită chiar în ziua în care a devenit mămică, a impresionat o țară întreagă. Românii și argeșenii în mod special au



dat dovadă de o mobilizare exemplară. Spec-tacole și acţiuni caritabile, conturi deschise, donaţii de bunuri și campanii umanitare la care s-a raliat toată presa din județ. În doar două săptămâni, undeva către fi nalul verii anului trecut, s -au adunat toţi banii necesari tratamentului. Mai mult, oamenii au conti-nuat să doneze chiar și după afl area veștii că cei 70 de mii de euro necesari tratamentului s-au strâns. S-a ajuns la o cifră mult peste du-blul sperat inițial de familie, însă banii n-au mai ajutat-o pe tânăra mamică. După un tra-tament început la spitalul celebrului institut ”Centre Léon-Bérard” din Lyon, unde tână-ra a ajuns cu mari intervenții, familia a ho-tărât intempestiv că tânăra mămică trebuie externată și adusă în țară. Pentru ca, ulterior, aceeași familie să decidă continuarea trata-mentului la o clinică din Turcia, unde Cris-tina și-a găsit sfârșitul în urma unui cancer galopant. Dincolo de tragedia în sine, trist este faptul că peste mobilizarea fără prece-dent a unor oameni cu sufl et mare planează o pată de decredibilizare. Și asta din cauza unei facturi neachitate de către familie, în valoare de 8.000 de euro, pe care spitalul din Franța a trimis-o Consulatului General al României din Lyon, a cărui imagine e, de asemenea, afectată și care nu-și mai permite astfel să ceară sprijinul prestigiosului institut pentru tratarea și altor bolnavi români afl ați în situații disperate, așa cum s-a procedat în cazul Cristinei Manea.

Nr. 1237. Secretara Primăriei Ștefănești a luat în calcul un ordin de restricţie împotri-va Laviniei Năstase. De la împărţirea buge-tului, până la problema deșeurilor și pierderea dreptului de preempţiune pentru două dintre clădirile Brătienilor, de luni bune, scandalu-rile se ţin lanţ la Primăria Ștefănești, circul a culminat cu celebrul episod din 23 martie, când Georgeta Ion, secretarul Primăriei, a fost luată cu ambulanţa după o încăierare cu Lavinia Năstate, consiliera primăriței Jenica Dumitru. Secretara o acuză pe consilieră că a agresat-o, în timp ce Lavinia Năstase susţine că, din contră, ea este victimă în acest ultim scandal. Cert e că ambele au făcut plângeri, pe rând, una împotriva alteia. Soţul secreta-rei Primăriei anunţă că Georgeta Ion va cere și ordin de restricţie pentru cea împotriva că-reia a formulat acuzaţii.

Nr. 1239. Vorbe grele între oamenii Bise-ricii în Săptămâna Mare. Părintele Vasile Sima a slujit ca preot 50 de ani, jumătate din ei la biserica din comuna Teiu și cealaltă ju-mătate la Biserica Sfânta Vineri din Pitești, unde a fost și paroh. A slujit și la Biserica Sf. Ilie, acolo unde a fost mutat de Arhiepi-scopie, însă de 12 ani a ieșit la pensie. Ne-a călcat pragul redacției cu amărăciune în sufl et că, după atâta amar de slujit Biserica, chiar și prin donații generoase, nu mai este primit să se împărtășească și să ofi cieze în lăcașul Domnului. Din spusele sale, deși a adresat mai multe solicitări arhiepiscopului Calinic și a primit chiar și promisiuni, ruga sa nu a fost ascultată și nu a fost îmbisericit de către arhiereu. Părintele Sima crede că în spatele refuzului se afl ă, de fapt, preotul Ni-colae Brânzea, împreună cu care a împărțit chiar și altarul pentru câțiva ani, la Biseri-ca Sf. Ilie din Pitești, lucru pe care l-a scris preotul octogenar într-o scrisoare șefului său, ÎPS Calinic, și în care îl acuză că îl ține în brațe pe părintele Nicolae Brânzea, celebrul

moștenitor al familiei Brătianu și slujitor la aceeași biserică.

Nr. 1241. Cazul umanitar Cristina Manea ia o turnură neașteptată. Soțul regretatei Cristina Manea s-a ales cu dosar penal. Asta după ce una dintre doamnele care i-au ce-rut lui Adrian Manea o justifi care a sumelor uriașe obținute din donații s-a simțit jignită și umilită de răspunsurile din postările video făcute de acesta. Prin urmare, femeia a de-pus o plângere la Poliția Municipiului Pitești, atât pentru insultele pe care le-a primit, cât și pentru suspiciuni legate de modul în care Manea a folosit banii strânși de la miile de donatori care au dorit s-o salveze pe soția sa bolnavă de cancer. De altfel, pe numele lui Adrian Manea (care a recunoscut că din donații s-au strâns peste 600.000 lei și 2500 euro) au mai făcut plângeri și alte persoane.

Cum a petrecut Nicola Inquieto eliberarea sa din arest

Nr. 1242. Festa italiană la Pitești! Cum a petrecut Nicola Inquieto eliberarea sa din arest. Sub titlul „Casalesi în România. Nicola Inquieto eliberat. Este la Pitești și sărbătorește”, cotidianul online fanpage.it, ediția de Napoli, descria, chiar a doua zi după eliberarea din arestul IPJ Argeș, cum a sărbă-torit mafi otul italian la vila sa din cartierul Găvana. Cităm: „Liber, cel puțin până când se va judeca procedura de extrădare. Dar li-ber. Doar două săptămâni de carceră pentru Nicola Inquieto, bărbatul trimis în Româ-nia de capul Casalesilor, Michele Zagaria, și care, la Pitești, și-a construit un imperiu. S-a întors ieri seară acasă, în vila cu trei etaje, pe care o împarte cu mai tânăra Ioana Petrescu și fi ica lor. Și a fost apoi o mare sărbătoare cum încă se obișnuiește în Italia, în cartiere-le Mafi ei și ale Camorrei, când este eliberat unul de al lor. O decizie surpriză cea a Înaltei Curți de Casație din România. Neașteptată pentru Direcția Investigativă Antimafi a, dar și pentru Poliția Română, care și-a văzut con-fi rmat doar sechestrul asupra bunurilor lui Inquieto (estimate la 12 milioane de euro), afl at tot în așteptarea hotărârii defi nitive”. În continuare, autoarea articolului se exprima critic la adresa legii românești, nu sufi cient de dură în privința arestării mafi oților și a bunurilor acestora.

Nr. 1243. Lovitură de teatru! Agenţia de Mediu l-a reautorizat pe ”Prinţul Gunoa-ielor” de la Ștefănești. Sub semnătura di-rectoarei Cristiana Surdu, pe 8 mai, Agenția de Mediu ridica sancțiunea prin care fi rma amendată cu 200.000 lei pentru munții de deșeuri de la Ștefănești fusese interzisă la funcționare în luna februarie a.c. Cei de la Mediu susțin că fi rma lui Adelin Năstăses-cu ”a remediat neconformitățile”. În afară de amenzile în cuantum de 200.000 lei date fi rmei, comisarii au stabilit atunci și zece mă-suri pentru cele două puncte de lucru, mă-suri ce trebuie luate până pe 20 aprilie a.c. Numai că și după expirarea termenului-li-mită de remediere a neconformităților, CXA Eco Plast Clear nu le-a remediat în totalita-te, continuând să stocheze deșeuri în spații neautorizate. Drept urmare, pe 24 aprilie, APM Argeș a suspendat autorizația de me-diu. Și - surpriză sau nu? - la câteva zile după suspendarea autorizației, fi rma a remediat și ultima neconformitate. Semnele de întrebare

rămân. Iar marea întrebare ce se punea este fi resc de ce nu a remediat CXA Eco Plast Clear toate neconformitățile în cele două luni avute la dispoziție.

Primarul din Bascov a dat contracte unei fi rme după ce a făcut sex cu reprezentanta acesteia

Nr. 1244. Dezvăluiri din dosarul de șantaj sexual la edilul Gheorghe Stancu. Primarul din Bascov a dat contracte unei firme după ce a făcut sex cu reprezentanta acesteia. În perioada mai-septembrie 2016, primarul Stancu a avut mai multe partide amoroase cu o tânără din Vâlcea. În august 2016, Pri-măria Bascov a cumpărat de la fi rma repre-zentată de tânără bănci, stâlpi de iluminat și coșuri de gunoi în valoare de aproape 50.000 de lei. Jurnalul de Argeș dezvăluia că prima-rul a fost înregistrat cu camera ascunsă în timpul ultimei partide de amor la o pensiune din Bascov cu o tânără cu care se vedea de patru luni. Ulterior, primarul a fost șantajat de doi membri ai unui clan de romi din Vâl-cea. Șantajiștii i-au cerut inițial 50.000 de euro, apoi au scăzut suma la 30.000 de euro, amenințând că vor trimite fi lmarea la Kanal D, la familia primarului și la Prefectura Argeș. Șantajul a căzut după ce primarul i-a înregistrat pe șantajiști, iar Poliția a organizat un fl agrant.

Cum au făcut plângere la DNA împotriva foștilor prefecți Cârstoiu și Iani Popa evreii țepuiți cu terenurile din Pădurea Trivale

Nr. 1245. Explodează dosarul Pădurii Tri-vale! Sub titlul ”Evreii țepuiți de Ivănescu

- plângere la DNA împotriva foștilor prefecți Cârstoiu și Iani Popa”, Jurnalul de Argeș dez-văluia în exclusivitate că în plângerea la Par-chetul Anticorupție se mai regăsesc numele fostului subprefect Gheorghe Rizescu, al fostului șef de la Cadastru Sorin Pandele, al lui Valerian Jinga, fostul director al Direcției Silvice Argeș, precum și al notarului Marin Cârstoiu. Evreii care au dat 2,3 milioane euro pe 15,5 hectare de teren din Pădurea Trivale cumpărate de la omul de afaceri Nicolae Ivă-nescu și care au rămas și cu banii dați și fără terenuri au făcut plângere la DNA Pitești îm-potriva a zeci de ofi ciali din Argeș.

Nr. 1246. Asasinat la Penitenciarul Colibași în ”Cazul Durleci”? Exclusiv: Raportul de necropsie exclude varianta sinuciderii deţinutului. După cinci luni de la moartea lui Laurențiu Durleci, tânărul care în primă-vara anului 2016 i-a înjunghiat mortal fosta sa concubină, Laurenţia Durleci (17 ani), pe tatăl acesteia, Filip Tinca (37 ani), și pe buni-cul fetei, Paul Durleci (57 ani), avocatul au-torului triplului asasinat a intrat în sfârșit în posesia raportului de necropsie, raport care conține și mult așteptatul rezultat al exa-menului toxicologic efectuat la Institutului Național de Medicină Legală Mina Mino-vici din București. Potrivit concluziilor do-cumentului, deținutul decedat pe 29 decem-brie 2017 la Spitalul Județean de Urgență din Pitești, unde a fost transferat în stare gravă de la Penitenciarul Colibași, a avut parte de o moarte violentă. Raportul exclude indirect varianta sinuciderii, dar lasă în continuare neelucidată cauza morții și alimentează sus-piciunile potrivit cărora Laurențiu Durleci ar fi fost bătut în celulă.

Îi urmăresc din ce în ce mai rar pe politicienii argeșeni, indiferent

că e vorba de parlamentari, primari, consilieri locali ori mici membri de partid cu gura mare. Și de ce i-aș urmări? Ca să îi văd cum vorbesc și nu fac nimic? Ca să îi văd cum cul-tivă vrajba verbală și cum îi atacă pe adversari fără să aibă vreo inițiativă? De mai multe luni, cam de când a venit iarna asta cu prelungiri, sunt dezgustat de politica asta imundă de Argeș mai mult ca niciodată. De fi e-care dată când văd vreun parlamen-tar de Argeș, fi e schimb canalul, fi e site-ul. Au trecut aproape 500 de zile de la ultimele alegeri parlamentare și niciunul dintre cei 13 parlamentari de Argeș, fi e ei din PSD, PNL sau USR, nu s-a remarcat cu vreo reali-zare, fi e ea și medie, pentru județul care i-a votat, pentru zecile de mii de alegători care și-au pus speranță în ei. Argeșul nu are parlamentari, are simulacre de parlamentari. Are doar 13 leși care postează ocazional pe

deschid gura, te fac să îți acoperi urechile. A fi parlamentar de Argeș e cea mai bună sinecură: nu faci nimic pentru județ patru ani, îți iei lunar o groază de bani și, după un mandat, prin care ai trecut ca peștele prin apă te alegi și cu o pensie consistentă.

A, și parlamentarii de Argeș se mai ”pricep” la ceva: să învrăj-

bească, în loc să unească. Și, ca să îl parafrazez pe Steinbeck, nu e nu-mai iarna vrajbei noastre. E și iarna vrajbei proaste. O vrajbă proastă și inefi cientă, cultivată cu o demago-gie dusă la paroxism de politicieni second-hand.

Probabil că Tudor Pendiuc și Constantin Nicolescu se iau

cu mâinile de cap când văd în ce hal a ajuns PSD Argeș. Iar Brătienii se răsucesc în mormânt când văd involuția PNL Argeș și cota scăzută la care a ajuns. Cât despre USR Argeș, în afară de postările pe Facebook ale deputatului Ionuț Moșteanu și

lă d ă

cât nici cu lupa nu le vezi. Argeșul nu mai are lideri politici ca pe vremuri, Argeșul nu mai are politicieni de cla-să și cu multe clase. Argeșul politic e o caricatură de prost-gust. Of, de fi ecare dată când vorbesc de așa-zișii politicieni de Argeș mi se face dor de Brătieni!

Știu, vor fi unii care se vor simți lezați de cuvintele mele și vor

spune că sunt caustic. Da, sunt ca-ustic, pentru că îmi pasă de județul în care trăiesc. Și m-aș bucura ca și parlamentarilor de Argeș să le pese. M-aș bucura să îi văd cum se zbat cu adevărat ca să înceapă o dată lu-crările la autostrada Sibiu-Pitești. M-aș bucura să îi văd cum se zbat cu fapta, și nu cu vorba, pentru ca să nu mai fi e mii de gospodării în județ cu WC în fundul curții. M-aș bucura să îi văd cum se zbat pentru ca argeșenilor să le fi e bine.

Din păcate, Argeșului nu îi e bine. Iar parlamentarilor de

Argeș nici măcar nu le e rușine.

Punctul pe YIarna vrajbei proaste. De ce nu îi

înghit pe parlamentarii de Arge



21 - 27 martie 201820 pagini 1 leu

Dezastru ecologic la Pietro ani. Institu iile dorm pe ele pag. 7

DEZNOD MÂNT HALUCINANT ÎN CAMPANIA UMANITAR PENTRU CRISTINA MANEA

Dovada c so ul minte c nu tia de factura nepl tit la spitalul din Lyon

Incredibil, dar adev rat. În urm cu cinci luni, Adrian Manea cerea ajutor

pentru salvarea so iei sale. Acum câteva zile, dup dezv luirile din Jurnalul

de Arge , s-a lmat b ut pe Facebook, într-un live de dou ore, jignindu-i i

adresând cuvinte vulgare oamenilor care l-au ajutat s adune 170.000 de euro

Consului Anca Elena Opriş: „Am încercat de câteva ori să-l sun. Nu a răs-puns. Am înţeles că şi de la redacţia respec-tivă (n . red. - Sursa Ta) au încercat să-l sune şi nu a răspuns.”

Camelia Bădulescu, director Sursa Ta: „Una dintre colegele mele a luat legătura cu el, în Turcia (n.r. - soţia sa trăia la acea vreme), unde era cu Cristina - Dumnezeu s-o ierte! - şi i-a explicat faptul că este o problemă cu factura de la Lyon. A spus că o să o rezolve. (...) Apoi nu a mai răspuns la niciun telefon... Ştia anterior că e o problemă cu factura. Practic, nu a mai fost contactabil”

Adrian Manea: „Nu înțeleg ofus-carea doamnei consul acum, după aproape 5 luni. I-au intrat zilele în sac?” pag. 10-11

TREI PAGINI DESPRE DEZASTRUL DE LA TEF NE TI

Subprefectul Stoian: „Jum tate din rmele ce colecteaz de euri în Arge sunt la tef ne ti”

Factur uria cu datoriile celor de la blocuri, sosit pe adresa Prim riei

tef ne ti

Exclusiv. Pierdere de un milion de euro pentru stat!

Cârciuma Academica i contractul ilegal dintre

rectorul Barbu (UPIT) i Gigi Axinte (ARGECOM)

pag. 18-19

pag. 5

pag. 6

Au început audierile în dosarul pierderii dreptului de preem iune pentru uzina electric

i crama Br tienilor

pag. 4

Mai există interes public în pre-sa din Argeș? Câți dintre cei

care se autointitulează ziariști mai servesc astăzi acestui deziderat? Și pun această întrebare fi indcă Sfi n-tele Sărbători de Paște au venit cu o mare victorie pentru Jurnalul de Argeș. Una care confi rmă că munca noastră de ani și ani de zile n-a fost în zadar. Practic, cea mai mare cam-panie de presă de interes public din istoria Piteștiului a avut un dezno-dământ fericit. Am readus Pădurea Trivale înapoi de la hoți. În termeni juridici, Direcția Silvică, adică sta-tul român, a câștigat procesul prin care cele aproape 40 de ha telepor-tate de rechinii imobiliari pe axa Rătești-Pitești și vândute apoi unor oameni de afaceri evrei s-au întors în patrimoniul public. Pe latură civilă, subiectul e închis. Mai rămâne ca DNA să dea o soluție, dacă va da, pe latură penală, în dosarul despre care ne-a confi rmat ofi cial că-l are în lu-cru. Miezul Pădurii Trivale, cea mai tentantă suprafață din punct de ve-dere imobiliar, s-a întors la piteșteni și nimeni nu va mai îndrăzni vreo-dată să-i schimbe statutul, acela de zonă de utilitate publică. Când mă

întorc și privesc în timp, realizez că nu ne-a fost deloc ușor. Ne-am luptat cu prefecți și judecători, cu gulere albe, cu mafi a silvică și cu cea din mediul de afaceri. Am pu-blicat prima dintr-o serie lungă de investigații la nivelul anului 2008, dacă nu mă înșel. Au urmat altele și altele, în care am dezvăluit, pas cu pas, ce ticăloșie se pune la cale și cine sunt personajele principale. Nu ne-a speriat puterea lui Nenea și nici conexiunile lui Tetea. Am mers îna-inte pe drumul nostru, fi indcă știam că aveam dreptate și că servim unei cauze drepte. Am fost dați în jude-cată și hărțuiți prin instanțe, ba am și pierdut un proces pe fond după ce un judecător din Argeș ne-a obligat să plătim daune morale celor care puseseră umărul din greu la furtul Pădurii Trivale. A trebuit să stră-mutăm procesul și să ne judecăm tocmai unde se pune harta în cui, la Oradea, ca să întoarcem această de-cizie nedreaptă. Mama ei de justiție corectă din Argeș! Am continuat să scriem, deși semnale de intimidare ne veneau din toate direcțiile. Abia după vreo patru, cinci ani, Prefec-tura Argeș a cerut în instanță și a

obținut anularea titlului oneros de proprietate, după ce tot ea îl semnase mai înainte. Lucrurile începuseră să se miște și gulerele albe s-au speriat. Odată obținută anularea titlului de proprietate, Direcția Silvică, adică statul, n-a avut încotro și a trebuit să deschidă acțiune în instanță pentru a aduce în patrimoniul public ceea ce i se furase. Deznodământul îl știți. N-am fost singurii (din presă da, am fost singurii!) care au pus umărul să aducă înapoi Pădurea Trivale de la hoți, au mai fost câțiva din instituții, dar, pe total, am fost foarte puțini. De aceea bucuria e foarte mare pen-tru noi, cei de la Jurnalul de Argeș. În vreme ce alții tăiau factură după factură sau luau bani la sacoșă spre a întoarce capul, noi ne vedeam puși în situația de a plăti daune morale hoților despre care care am scris că sunt hoți și au furat Pădurea Trivale. Mă opresc aici, că suntem în Săptă-mâna Mare și nu vreau să pară a tru-fi e. Nu înainte însă de a repeta între-barea cu care am început. Mai există interes public în presa din Argeș?

Gabriel Grigore

Punctul pe YP durea Trivale i presa de interes public



4 - 10 aprilie 201820 pagini 1 leu

Asta mai lipsea în balamucul de la Prim ria tef ne ti! Acuza ii c prim ri a

i consiliera personal „trag pe nas”

Lavinia N stase: „So ul secretarei s vin cu testele alea, s arate c eu i doamna primar consum m droguri” pag. 7

S.C. Vinalcool Argeș le urează tuturor salariaților, colaboratorilor, clienților și consumatorilor de oțet de Topoloveni un Paște fericit alături de cei dragi!Hristos a Înviat!

Director, dr. Marian Drăgușin

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

Mobexpert Pite ti - Jupiter City Shopping Center

pag.

20

Propunerea PSD ca ef la Cadastru apare într-un dosar la DNA

Cristian Gentea, pre edinte executiv PSD Arge :

„Cei de la centru ineau mai mult

cont de noi când PSD Arge era

condus de Constantin Nicolescu”pag. 3

Radu Bănică e cercetat pentru abuz în serviciu după ce a semnat un titlu de proprietate pentru un teren mutat de la Bradu la Pitești și din care jumătate a ajuns în fi nal la rudele sale

Dosarul, afl at deocam-dată in rem, vizează o retrocedare ilegală de terenuri, prin mutarea a 6.400 mp de teren de la Bradu în Pitești, chiar în spatele Stadionului Nico-lae Dobrin. În prezent, în cartea funciară, pe 3.000 de mp din acel teren fi gu-rează ca proprietari mama și mătușa lui Radu Bănică. În același dosar apare și numele lui Florin Frătică, fostul primar de la Bradu

Redacţia Jurnal de Argeș le urează tuturor cititorilor și colaboratorilor un Paște fericit!

Sel e cu primarul din Kraguevac

pag. 11Varianta preotului Brânzea în scandalul dreptului de preemp iune pentru crama

i uzina de ap de pe domeniul Br tienilor:

„Prim ria tef ne ti nu i-a exprimat niciodat interesul. A fost prima care a renun at la dreptul de preemp iune”

pag. 6

pag. 4-5

E absolut normal ca opinia publică să se întrebe ce s-a întâmplat cu banii adunați pentru salvarea Cristinei și de ce n-a fost plătită această sumă, astfel încât Consu-latul României de la Lyon să ajungă să fi e pus în situația delicată de a primi factura neplătită de Adrian Manea după externa-rea soției sale. Iar suspiciunile pe care Jur-nalul de Argeș le-a avut cu privire la decla-raţiile soţului Cristinei Manea, care afi rma că habar n-a avut de această factură, sunt confi rmate acum de colegii de la site-ul Sursa Ta. Aceștia s-au ocupat de campania umanitară pentru Cristina Manea și ei sunt cei cărora le-a trimis consulul de la Lyon, Anca Elena Opriș, factura trimisă de spital, pentru a o înmâna soțului defunc-tei spre a o plăti. Ziariștii de la Sursa Ta spun că i-au comunicat lui Adrian Manea încă de acum trei luni, când soţia sa era încă în viaţă, că este o problemă cu factura de la Centre Leon-Berard și că datorează spitalului francez niște bani. Inexplicabil e și că Adrian Manea și-a permis să ceară socoteală Consulatului Român din Lyon și doamnei consul Anca Elena Opriș, care l-a ajutat enorm, ba, mai mult, a postat pe Facebook înregistrări video cu mesaje jignitoare și obscene la adresa donatorilor care au cerut explicaţii legitime pentru cheltuirea sumelor virate, ca donaţii, în conturile familiei.

Cu titlul ”Propunerea PSD ca șef la Cadastru apare într-un dosar la DNA”, Jurnalul de Argeș dezvă-luia în premieră că Radu Bănică e cercetat pentru abuz în serviciu după ce a semnat un titlu de proprietate pentru un teren mutat de la Bradu la Pitești și din care jumătate a ajuns în fi nal la rudele sale. Dosarul, afl at deocamdată in rem, vizează o retrocedare ilegală de terenuri, prin mutarea a 6.400 mp de teren de la Bradu în Pitești, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. În prezent, în cartea funciară, pe 3.000 de mp din acel teren fi gurează ca proprietari mama și mătușa lui Radu Bănică. În același dosar apare și nu-mele lui Florin Frătică, fostul primar de la Bradu. Radu Bănică a mai fost director la Cadastru între iulie 2010 și iulie 2012 și a semnat titlul de proprietate pentru respectivul teren, din care 3000 mp au ajuns la bunica sa și ulterior la mama și mătușa sa. Terenul a fost dat în 2011, an în care Radu Bănică era director la OCPI Argeș. Jurnalul de Argeș vă prezenta în exclusivitate toate detaliile acestei puneri în posesie cu multe semne de întrebare.

Nr. 1236. Deznodământ halucinant în campania umanitară pentru Cristina Manea. Dovada că soțul minte că nu știa de factura neplătită la spitalul din Lyon

Nr. 1238. Am dezvăluit că propunerea PSD ca șef la Cadastru apare într-un dosar la DNA

Recunosc din start că ideea mi-a dat-o colega Alina Crângea-

nu, după o lecție de transparență pe care ne-a servit-o justiția din Italia și care ne-a lăsat mască pe toți cei care lucrăm la Jurnalul de Argeș. Alina mi-a zis direct în cursul zilei de luni seara, după ce terminase de redactat articolul despre reținerea la Pitești a lui Nicola Inquieto, unul dintre cei trei frați, locotenenți toți ai capului mafi ot din Caserta, Michele Zaga-ria: „Uite, Gabi, noi scriem despre mafi a italiană și despre Omerta și constatăm că Omerta funcționează și în Argeș, însă la nivel de instituții publice. Poate ar trebui să scrii des-pre asta”. Și chiar scriu, fi indcă lecția de transparență a justiției italiene ne-a copleșit. Am intrat în posesia rechizitoriului complet, de 321 de pagini, în italiană desigur, avizat de judecătorul Federica Colucci de la Tribunalul din Napoli, prin care doi dintre frații Inquieto, plus alte patru persoane, toţi implicaţi în activități criminale, fi e în Italia, fi e la Pitești, au fost trimiși în judecată. Avem to-tul, de la prima fi lă, cu ștampila și nr. de înregistrare de la Tribunalul din Napoli, cu specifi cația „Per co-pia conforme all originale” și până la ultima pagină, cea cu semnătura judecătorului și a grefi erului, plus un indice, pe pagini, cu acuzațiile, pro-batoriul și numele acuzaților propuși spre a fi trimiși în judecată. Sunt 321 de pagini care conțin inclusiv înre-gistrări ambientale și telefonice, din mașină sau din casă, cu dialoguri-le lui Nicola Inquieto cu complicii săi, fi e din mafi a napoletană, fi e de la Pitești. Surprinzător, în rechizi-toriu sunt convorbiri în care Nicola Inquieto vorbește cu cele trei soții ale sale (primele două - foste, ulti-ma - cea actuală) sau face referiri la l ca să nu spunem că pe unele le

amenință direct. Mi-a atras atenția o înregistrare în care italianul vorbește cu unul dintre complici despre fap-tul că soția sa e gravidă și că mama sa, care se afl ă la el, la Pitești, nu prea se înțelege cu nevasta (ultima) pe motiv că niciuna nu înțelege lim-ba celeilalte și de aici apar și diferite neînțelegeri. La noi, deontologii ar fi sărit imediat că apar la dosar discuții din mediul privat, la italieni văd că nu se pune, ba le mai fac și publi-ce. Și câte și mai câte lecții nu am învățat noi, ca ziariști, lecturând acest rechizitoriu pe care începem să-l publicăm, încă din acest număr, în serial.

Ce transparență mai mare de-cât asta să vrem, din moment

ce la dosar există tabele cu evoluția fi rmelor deschise la Pitești de către reprezentantul mafi ei, acționariatul și evoluția acestor societăți, precum și fi ecare sumă transferată de itali-an către complicii săi din Camorra? Sau fi ece euro extras cu cardul de către Nicola, de către soțiile sale sau chiar de către angajații mai apropiați din fi rmă, fi e că ATM-urile au fost operate la Pitești, Napoli sau Am-sterdam? Și aici ne întoarcem la autoritățile române și la lipsa lor de transparență. Rechizitoriile le pri-mim, când le mai primim, doar cu inițialele celor trimiși în judecată, fără stenograme la dosare și cu foarte multe date acoperite cu pastă corec-toare sau blurate, dacă ne referim la suport video. Dosarele în care sunt implicați peștii mari, așa-numitele gulere albe, nu le primim mai nici-odată și asta ne dă foarte serios de gândit despre anumite complicități, dintre politicieni și oameni de afa-ceri, pe de o parte, și justiție, pe de alta. Joia trecută, când omul Camor-rei era reținut la Pitești, pe strada Petre Ispirescu din cartierul Găvana,

Parchetul și justiția din Italia infor-maseră deja presa despre percheziții (dovadă că Rai Uno, televiziunea publică italiană, dezbătea subiectul în direct, iar prestigiosul cotidian La Republica își trimisese ziariști în Argeș), în vreme ce DIICOT-ul n-a scos nicio vorbă. Abia pe seară au dat un comunicat de presă în care reluau aceleași informații pe care le văzuse-ră, probabil, în presa italiană. Asta e diferența între Italia și România: la ei Omerta funcționează la mafi oți, la noi aproape că dă ora exactă în instituțiile publice. Avem o lege 544 privind accesul la informațiile de in-teres public, care aproape că e igno-rată de instituțiile publice și ne lovim de această încălcare a legii aproape săptămână de săptămână. Închei cu un ultim exemplu. Citiți în pagina 7 un interviu în exclusivitate cu ziaris-ta din Italia care a scris încă din vara anului trecut despre ancheta care îl viza pe Inquieto și care a și fost amenințată de acesta, dovadă că are și acum escortă de la poliția italiană.

Asta e diferența fundamenta-lă dintre noi și ei. La italieni,

ziariștii sunt apărați de Parchet și de justiție împotriva mafi ei, la noi mafi oții sunt apărați de instituții să nu scrie ziariștii despre ei. Inutil să mai amintesc că eu și colega Alina Crângeanu am dat cu subsemnatul la Parchet că am fi divulgat informații clasifi cate, după ce Jurnalul de Argeș a publicat celebrul raport făcut de IGPR despre mafi a de la Permise. Și în care am arătat că principalii șefi din IJP Argeș responsabili de acest dezastru nu doar că nu au fost dați afară, ci păstrați în instituție, ba unii chiar au fost promovați și se bucu-ră acum de o pensie considerabilă. Mama ei de țară și de justiție!

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Despre Omerta. În Italia i Arge ...



18 - 24 aprilie 201820 pagini 1 leu

„Generalul” Tudosoiu î i face vil la p dure, în Pite ti

pag. 11



pa

g. 1

7

Interviu cu jurnalista din Italia de la care i s-a tras lui Nicola Inquieto arestarea

EXCLUSIV

MAFIA NAPOLETAN OPERA ÎN PITE TI ÎNC DIN 2004

Avem rechizitoriul din Italiade 321 pagini cu afacerile murdare ale fra ilor Inquieto

Marilena Natale a publicat primul articol despre mafi otul ascuns la Pitești în iulie, anul trecut, după care a fost agresată de Nicola Inquieto

Marilena Natale: „Trăiesc și îmi desfășor activitatea sub escorta permanentă a poliției”

pag. 4-5-6-7

Bomb ! Brânzea vrea s i se retrocedeze

i biserica unde sunt îngropa i Br tienii

„Eu încerc să iau de la moștenitori o procură, pentru

că trebuie făcută acțiune de revendicare în instanță”,

ne-a declarat părintele Nicolae Brânzea, unul dintre

moștenitorii domeniului de la Florica

Despre dubla m sur a lui Don Armando Chiriloiu

De ce nu atac Direc ia Silvic i transferurile ilegale de p dure în zona Transf g r an-Vidraru?

Scandalurile de la tef ne ti. Reac ia vicelui Mihalcea

la acuza iile Laviniei N stase:

„N-o mai bag în seam . E subordonat primarului. Nu m fac eu de râs, se face cine o ine aici”

Alegeri i întâmpl ri hazlii la CCIA Arge

pag. 10

pa

g. 1

0

pag. 20

pag. 20

Nr. 1240. Am publicat în exclusivitate rechizitoriul cu afacerile murdare ale fraților Inquieto

Exclusiv! Rechizitoriul de 321 de pa-gini cu afacerile murdare ale fraților Inquieto. Două arestări simultane au avut loc pe 12 aprilie, în România, la Pitești și în Italia, la Averso, când au fost reținuți doi frați din clanul Casalesi, respectiv Nicola și Giuseppe Inquieto. Raidul, care s-a desfășurat în baza ordinului european de anche-tă emis de Procuratura din Napoli – Direcția Generală Antimafi a, viza destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în spălarea ba-nilor. Principalul suspect era Nicola Inquieto, în vârstă de 43 de ani, stabilit din 2004 în Pitești și acuzat de procurori că face parte din clanul mafi ot Casalesi, parte a Camorrei, condus de Michele Zagaria. Jurnalul de Argeș a obținut în exclusivitate, din Italia, rechizitoriul de peste trei sute de pagini făcut de procurorii antimafi a și remis Tribunalului din Napoli, cu solicitarea dispunerii măsurilor preventive în cauză. În rechizitoriul procurorilor italieni se vorbește explicit despre fraude, corupere de politicieni, achiziții de servicii publice, corupere a organelor de control.



Nr. 1248. Serbare de sfârșit de an cu scan-dal la o grădiniţă din Pitești. La ”Căsuţa Poveștilor”, părinţii pun banii în cutia poștală. O mămică revoltată, Mihaela Pe-trescu, a depus reclamație la Inspectoratul Școlar și a sesizat și poliția în legătură cu acest mecanism de strângere a banilor. O altă problemă reclamată a fost că părinții a 31 de copii au trebuit să dea câte 100 lei pentru serbarea de sfârșit de an, bani pentru care nu s-a dat vreo chitanță, dar au fost de-voalate și multe alte tactici și pretenții mate-riale de la părinți ale unității de învățământ preșcolar.

Nr. 1249. Când se ceartă adulţii, suferă copiii. O poveste incredibilă! Patron din Pitești, reclamat la Protecţia Copilului că își bate cu biciul nepotul japonez. La ”Te-lefonul copilului” de la DGASPC a sunat chiar puștiul în vârstă de 11 ani, Nishio Alberto Ryoma, un băiețel născut dintr-o mamă româncă și un tată nipon. Cel recla-mat de copil e bunicul Constantin Moțoi, patron al hotelului-restaurant Monte Carlo din Pitești. În replică, omul de afaceri spu-ne: ”Eu îl ajutam fi nanciar, educativ. I-am spus că la 16 ani îi iau mașină și la 18 ani îi iau un apartament, dacă mă ascultă. «Nu bei, nu fumezi, nu te droghezi, nu etnobo-tanice», i-am cerut. «Dacă eu l-am învățat de rău, luați-l voi», asta le-am spus și doam-nelor de la Protecția Copilului!”. De fapt tot scandalul a pornit de la faptul că puștiul nu s-ar fi dus la meditație într-o zi, iar bunicul s-a supărat.

Nr. 1250. Cazul Pădurii Trivale nu e sin-gular. Ivănescu a făcut poștă judeţul Argeș cu teleportările de păduri. Marian Paras-chiv, omul care a stat la baza deschiderii insolvenței fi rmei Silva Grup, deținută de omul de afaceri Nicolae Ivănescu, dezvăluia că ”zeci de hectare de păduri au fost muta-te de la Călinești și Topoloveni la Arefu și cumpărate apoi de domnul Ivănescu”. Tot Marian Paraschiv mai spunea că cei de la Comisia Județeană de Fond Funciar din 2004 s-au făcut preș în fața intereselor lui Ivănescu, mutând pădurile unde i-a poftit acestuia inimioara. Nicolae Ivănescu avea așa de mare trecere la Comisia de Fond Funciar, încât vânzătorii precizau încă din actele de la notar că îl împuternicesc pe Ivă-nescu să se ocupe de ”schimbarea amplasa-mentului”.

Jurnalul de Argeș a scos la iveală în premieră drama balerinelor de la Teatrul „Al. Davila”

Nr. 1251. Drama balerinelor de la „Davi-la”. Acuze la adresa directorului Poghirc. Campioană europeană și multiplă vice-campioană națională la dans sportiv alături de soțul său, Andreea Dragnea a venit la redacția Jurnalul de Argeș pentru a detalia neregulile. ”Domnul Poghirc i-a zis unei co-lege care suferise un edem cerebral că, dacă e incapabilă de muncă, să își dea demisia”, dezvăluia Andreea Dragnea. Pe 9 mai, o ba-lerină a căzut în cap în timpul repetițiilor, însă accidentul de muncă a fost ținut la se-cret. Mai mulți angajați ai secției Estradă a Teatrului „Al. Davila”, în frunte cu Andreea

Dragnea, Mihai Dragnea și Dragoș Iones-cu, îl acuzau pe managerul Nicolae Poghirc de abuz de putere și de mai multe nerespec-tări ale drepturilor salariaților.

Nr. 1252. Lista completă. 92 medici argeșeni sponsorizaţi cu 595.400 lei de giganţii farma. Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului a fost publicată lista cu toate sponsorizările primite de doctorii din Argeș de la giganții farma pe parcursul anului 2017. Jurnalul de Argeș a centralizat informațiile și a scos la iveală faptul că în total sunt 92 de doctori din județ care au primit sponsorizări anul trecut, valoarea to-tală a sumelor primite ca sponsorizări de medicii și instituțiile medicale publice fi ind de 595.400 lei. Giganții farma le-au sponso-rizat medicilor argeșeni inclusiv participări la conferințe internaționale peste hotare, atât în Europa, cât și în America.

Nr. 1254. Sclavie modernă la o firmă de transport din Argeș. Cum sunt expoloa-taţi și intimidaţi salariaţii. Un angajat al SC Transcom Danmar SRL din Corbi își cere drepturile salariale pentru cele două luni în care a lucrat ca șofer de transport internațional, în condiții numai de el știute: 27 de mii de kilometri parcurși, mâncând din sacoșă și dormind, cel mai adesea, în cabina dubei cu care nici el nu știe ce trans-porta. Și, în plus, fără respectarea dreptului legal la repaos. Asta, în condițiile în care, mai spune șoferul, din cea mai mare par-te a diurnei primite a fost nevoit să suporte reparația mașinii și taxele de drum intero-perabile în țările europene. În momentul în care a îndrăznit să-și ceară drepturile, și-a pus angajatorul în cap, iar apoi a ajuns să fi e cercetat disciplinar pentru că a lipsit când, spune el, avea dreptul la liber. Consideră că la mijloc e o încercare de intimidare a sa, mai ales că în lupta pentru banii pe care îi cere n-are decât un exemplar nesemnat al con-tractului de muncă încheiat, în luna mai, cu angajatorul și o fi șă a postului, aceasta din urmă fi ind și singurul înscris care poartă ștampila fi rmei afl at în posesia angajatului. Potrivit tânărului, cazul său n-ar fi singular.

Nr. 1255. Pe urmele unei escrocherii! Zeci de argeșeni s-au trezit în postura de dona-tori a 2% din pensii sau salarii unor paro-hii de care n-au auzit. Aproximativ 70.000 de argeșeni au primit o notifi care din partea ANAF prin care erau informați că au optat pentru virarea unei sume reprezentând 2% din impozitul anual pe veniturile realizate în anul 2017, pentru susținerea unor entități non-profi t. Până aici nimic anormal, este vorba despre formularul 230 prin care per-soanele fi zice aleg să doneze impozitul din veniturile realizate într-un an, fi e că sunt provenite din salarii sau din pensii, unei asociații nonprofi t, fundații sau unei... pa-rohii. Iar mai mulți cetățeni au sesizat ceea ce pare cel puțin un abuz în folosirea date-lor personale, dacă nu chiar fapte incrimi-nate de Codul Penal ca fi ind fals și uz de fals. Ca atare, ne-am adresat cu o solicitare Administrației Județene a Finanțelor Pu-blice Argeș. Dierecția de Finanțe confi rmă verifi cările și ia în calcul posibile ”situații de fraudă”.

Nr. 1256. ”Cinci asfaltatori din Pitești, investigaţi de Consiliul Concurenţei. Se-sizarea a pornit de la ADP”. Pentru prima oară în istoria administrației publice din Pitești, Consiliul Concurenței investighea-ză o licitație din municipiu. Și asta fi indcă există suspiciuni că cinci asfaltatori s-ar fi cartelizat, adică au făcut o înțelegere între ei pentru eliminarea concurenței. Și totul pentru a câștiga lucrări de asfaltare de mi-lioane de euro la o licitație organizată de Adminitrația Domeniului Public Pitești. Consiliul Concurenței confi rma pentru ”Jurnalul de Argeș” că a ridicat acte atât de la ADP Pitești, cât și de la cele 5 fi rme investigate: General Trust Argeș SRL, Co-mesad Drumuri SRL, Selca SA, Construct Steel Market SRL și SC Construcţii Dru-muri și Lucrări de Artă SRL. O licitație în valoare de 5,6 milioane lei privind asfaltarea a 13 străzi din Pitești a fost anulată după ce au apărut suspiciuni legate de încălcarea Legii concurenței și de faptul că cele cinci fi rme s-au cartelizat pentru eliminarea concurenței.

Nr. 1257. Ei au centrat, ei au dat cu ca-pul și tot ei au încasat caimacul. Chiri-loiu a vândut terenul teleportat de soția sa pe Transfăgărășan. În cazul transferuri-lor scandaloase, însă foarte bănoase, de pe Transfăgărășan, cercul s-a închis fericit în acest an pentru Alina și Armand Chiriloiu. Șeful de la Silvic a vândut una dintre parce-lele din zona turistică de la Capra, la a cărei dobândire soția sa a contribuit cu succes.Deși sentința penală a fost casată, suprafața teleportată de doamna Chiriloiu poate fi re-cuperată în instanță. Dacă se vrea...

Nr. 1258. Alte dezvăluiri din dosarul te-leportărilor de pădure. Deputatul Radu Vasilică și-a ascuns din declaraţia de avere cabana de pe Transfăgărășan. Ce am mai descoperit în urma campaniei noastre despre teleportările bănoase în Pădurea Trivale, pe malul barajulului Vidraru sau în punctul Capra de pe Transfăgărășan? Că deputatul Radu Vasilică de la PSD, prieten de grad zero cu Armand Chiriloiu de la Silvic, are o cabană de vacanță fi x în patria teleportări-lor de pe Transfăgărășan. Mai exact, în raza pârtiei de ski incluse în Proiectul Molivișu. Lucru interesant însă, cabana nu apare în niciuna dintre declarațiile de avere ale de-putatului începând cu anul 2008, lucru ce intră în serioasă coliziune cu legea! Cum am afl at de comoara bine ascunsă (unii zic că doar despre una dintre ele, că sunt mai mul-te) a deputatului Vasilică? Dezvăluirea ne-a fost făcută de familia Ioniță, care, citind în Jurnalul de Argeș despre teleportările fami-liei Chiriloiu pe Transfăgărășan, a dorit să ne relateze cum a fost hărțuită de Direcția Silvică Argeș, pe motiv că i-a fost transferat un teren în aceeași zonă imobiliară de grad zero. Bărbatul s-a trezit cu un dosar penal în urma unei plângeri a Direcției Silvice Argeș, al cărei director, Armand Chiriloiu, este pri-eten cu deputatul. Surpriză, Radu Vasilică apare în tabelul cu vecinătățile amplasa-mentului lui Oliver Ioniță, căruia, în anul 2010, i-a fost stabilit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de pădure la Arefu.

RETROSPECTIVĂ 2018

Nr. 1247. Piteștiul a devenit colonie a Ca-morrei. Aventura românească a lui Nicola Inquieto s-a sfârșit, cel puțin pentru o anu-mită perioadă, pe 31 mai, când a fost pusă în practică procedura de extrădare. Atunci a fost preluat de polițiștii italieni care l-au însoțit cu avionul până la Roma, unde a fost încarcerat la închisoarea de maximă siguranță Rebibbia. Acolo a fost și pentru prima dată interogat în dosarul în care este judecat de Tribunalul din Napoli pentru asociere de tip mafi ot la gruparea de crimă organizată Casalesi. Nicola este acuzat că ar fi reciclat banii nașului mafi ot Michele Zagaria, obținuți din afaceri ilicite, și că ar fi creat un imperiu economic la Pitești, devenind și custodele comorii bossului din Aversa, cu bunuri în valoare de peste 100 de milioane de euro. Din paginile volumi-nosului rechizitoriu întocmit de conaționalii săi, rezultă fără niciun dubiu, după cum ați putut citi și în acest episod al serialului nos-tru, că Piteștiul a devenit un fel de colonie a Camorrei. Asta după ce Nicola Inquieto i-a adus aici, începând din 2003-2004, pe mai mulți (nici nu se știe exact câți) membri ai clanului.

Nr. 1253. Scandalul pe marginea șantierului SC Titidan: Primăria Pitești recunoaște că a cerut acordul unui mort în cazul autori-zării ridicării unui bloc în Centru. S-au în-cins și mai tare spiritele în zona șantierului noului bloc cu 10 etaje al dezvoltatorului imobiliar SC Titidan SRL, construit de SC Energomontaj Grup SRL în buricul Piteștiului, pe b-dul I.C. Brătianu, chiar lângă Centrul de Afaceri. Locatarii blocului 56, afl at în imediata vecinătate a noului edi-fi ciu, se tem că li se dărâmă imobilul, după ce au observat apariția unor fi suri pe fațada clădirii construite în urmă cu șase decenii. În plus, oamenii nu vor să cedeze cu niciun chip dezvoltatorului imobiliar parcarea din fața imobilului, deși acesta din urmă le-a pus în vedere să-și ia cele 8 mașini de pe suprafața pe care a închiriat-o de la Primăria Pitești. Ca să calmeze spiritele, municipa-litatea a venit cu o a doua soluție pentru amenajarea unei parcări aferente vechiului bloc: un spațiu folosit ilegal de Restaurantul Colibri, o... revelație recentă a autorităţilor locale.

Cristian Țopescu, cel mai mare co-mentator TV, a fost și senator PNL. Iar într-o bună zi, pe când aleșii nea-mului își trăgeau sufl etul după mun-ca istovitoare din Parlament, acesta a povestit istoria primei ordonanțe de urgență, date chiar de bunul Dum-nezeu. Pentru că nici nu se putea altfel, ordonanța făcea referire la modul cum vedeau lumea și viața lo-cuitorii Grădinii Maicii Domnului, adică fi x poporul român! La chestia cu Grădina Maicii Domnului am ci-tat din declarația ofi cială a prea-bine informatului papă Ioan Paul al II-lea (odihnească-l Cel-de-Sus), cu ocazia vizitei în țara noastră din anul 1999.

Așadar, după cum Cristian Țopescu dixit, la un oarecare moment după facerea lumii, când lucrurile nu mer-geau bine (exact ca și astăzi), Dum-nezeu a decis să ia o măsură concretă, ca să-i ajute pe oameni să optimizeze relațiile sociale cu cele de producție, pentru creșterea calității vieții, ca să citez din manualul de-a șaptea. În urma analizei, Dumnezeu a hotă-rât să dea câte două virtuţi fi ecărei

naţii. Astfel, elveţienii sunt ordonaţi și respectuoși, nemţii - disciplinaţi și raţionali, englezii - perseverenţi și studioși, japonezii - muncitori și răbdători, ungurii - hotărâţi și buni meseriași, francezii - culţi și rafi naţi, spaniolii - veseli și ospitalieri. Când a ajuns la români, i-a spus îngerului-secretar că românii vor fi inteligenţi, cinstiţi și buni politicieni.

După ce s-a publicat hotărârea în „Monitorul ofi cial al Cerului”, Sfântul Petru, adjunctul, a remar-cat faptul că românii au trei virtuţi, spre deosebire de toţi ceilalţi, care au numai două, și l-a întrebat pe Dumnezeu dacă astfel nu ar depăși neregulamentar celelalte naţii. „Așa e”, a spus Dumnezeu. „Să revenim cu o ordonanță de urgență, pentru că virtuțile nu se mai pot lua înapoi, în care spunem că nimeni nu va pu-tea folosi mai mult de două în același timp”.

Se explică astfel de ce românii care sunt inteligenți și cinstiți nu fac po-litică, cei cinstiți și care fac politică nu sunt inteligenți, iar cei care fac

politică și sunt inteligenți, nu sunt cinstiți.

Acestea fi ind zise, se înțeleg mai ușor condițiile și soarta ordonanței de urgență privitoare la problemele din justiție, care paralizează pur și simplu discuția în societatea româ-nească. Sintetizând totuși cele două opinii din societate, se limpezește situația în care se afl ă alianța de la guvernare, în capul căreia se sparg toate și așa e normal să fi e. Trebuie menționat că opiniile sunt totalmen-te și radical opuse, putând genera situații care, din păcate, stimați citi-tori, vă pot afecta emoțional!

Astfel, dacă dau ordonanța de urgență, o parte a societății cu siguranță va spune că sunt evident necinstiți, că vor să scape de pușcărie ei cu tot neamul lor politic. Dacă nu o dau, cealaltă parte a societății va spune că sunt, la fel de evident, proști făcuți grămadă!

Aceasta e dilema din care trebuie să ieșim!

Cristian VASILE

Punctul pe YDumnezeu i ordonan a de urgen la români



18 - 24 iulie 201820 pagini 1 leu



pag.

17

pag. 20

Dezv luirile din Jurnalul de Arge se las cu sanc iuniAngaja i cerceta i disciplinar dup ce au reclamat nereguli la Teatrul Davila

VÂND CAS I TEREN ÎN PITE TI, SITUATE CENTRAL, ÎNTRE AUTOGARA SUD I B-DUL REPUBLICII.

Casa, an construcție 1920, toate utilitățile, suprafața utilă: parter (113 mp, 5 camere), etaj (118 mp, 5 camere),

pivniță (72 mp, 4 încăperi). Teren 1400 m.p. Preț negociabil. Tel 0745.025732

pag. 4

Scandal pe marginea antierului SC Titidan

Prim ria Pite ti recunoa te c a cerut acordul unui mort pentru ridicarea unui bloc

Ce spune Prim ria

Pite ti: acordul mortului, cerut „dintr-o

regretabil eroare”

Scandalurile nu se

opresc aici: locatarii

din zon acuz c li s-a

cr pat blocul

Oamenii refuz

s - i ridice ma inile de

pe terenul închiriat de

dezvoltator. Prim ria

le propune o solu ie

contra cost, pe un

spa iul ocupat abuziv

de Restaurantul Colibri

Aşa va arăta blocul

la fi nalul lucrărilor

pag. 6

EXCLUSIV. Cum au fost teleportate

10 hectare de p dure de la Topoloveni la

Arefu, cu dedica ie pentru Nicolae Iv nescu Marian Paraschiv, omul care l-a

băgat în insolvenţă pe Nicolae Ivănescu, vine cu noi dezvăluiri

Comisiile județene de fond funciar din 2003 și 2004 s-au făcut preș în fața intereselor lui Ivănescu, mutând 10 hectare de pădure de la Topoloveni la Arefu

pag. 10-11

Valentin Popa-Nica, maestru de sunet la Teatrul Al. Davila:

„Îl voi da în judecat pe domnul Nicolae Poghirc pentru h r uire i abuz”

pag. 5

Deputatul C t lin R dulescu, despre ma ina de lux furat : „Dac cercetau, g seau ma ina pân acum. Sunt dezam git de poli ia asta de 2 bani”O nou metod de în el ciune face victime printre pensionarii din CraioveiO femeie care pretindea c împarte pentru un mort l-a l sat pe un nonagenar f r 170 de milioane de lei vechi

Caliopie a inut slujba cu un ochi învine it

pag. 3

pag. 7

pag. 2

pag. 7

P l YInteresele rechinilor imobiliari,

ât i t esele pite tenilor



29 august - 4 septembrie 201820 pagini 1 leu

Mama tân rului mort pe antierul lui Nicola Inquieto:„Abia când italienii l-au arestat pe Inquieto, s-au mi cat lucrurile i în dosarul mor ii copilului meu”

pag. 6

Scrisoare c tre Prim ria Pite ti

i rechinii imobiliariDr. Tiberiu Irimia: „Unde nu intră soarele pe geam, intră doctorul pe uşă”Drama unui doctor batjocorit de lăcomia dezvoltatorilor imobiliari şi complicitatea autorităţilor:„În marea ei «milostenie»

pentru milionari, Primăria eliberează orice autorizație de construire”„Cine și-ar dori să cumpere

o casă cu curte, care nu are soare nici 30 de minute pe zi?”„Ne apărăm proprietățile

și, practic, munca noastră de o viață” pag. 11

Exclusiv. Inquieto a fost extr dat, îns casele oamenilor pot salvate

FOAIE VERDE DE FLAGRANT,

I-AM FOTOGRAFIAT INSTANT

N 1247

Scriam recent despre o angajată de nota 10 de la agenția CFR din

centrul Piteștiului. Asta și în contex-tul în care angajații din instituțiile statului sunt în procent mare prea impregnați de birocrație, tupeu și nervi în relația cu contribuabilii. Și am scris atunci despre respectiva an-gajată tocmai pentru că normalitatea e o specie din ce în ce mai rară în România și am ajuns să ne bucurăm când angajații unor instituții publice se poartă cu noi normal. Am ajuns să ne bucurăm când vedem fețe zâmbi-toare și amabile la ghișee. Pentru că, din păcate, vedem în fi ecare zi prea multe fețe acre și încruntate, prea multe mimici nervoase și agitate.

Acum scriu din nou despre o an-gajată de la o instituție publi-

că. Și scriu de bine. N-am ce face, e aceeași bucurie a normalității. De această dată, este vorba de o angaja-tă de la Direcția Finanțelor Publice Argeș. Drumurile mă poartă de 3-4 ori pe an cu diferite acte de depus

la Finanțe. Așa a fost și săptămâna trecută. Aveam de depus un bilanț și am ajuns - dacă memoria recentă a cifrelor nu mă înșeală - la ghișeul 41 de la parter. Acolo, o doamnă tun-să scurt foarte amabilă mi-a explicat că greșisem una dintre pagini atunci când o completasem. Iar explicația detaliată a fost pe un ton calm și totul cu zâmbetul pe buze. Am re-făcut respectiva pagină și am revenit la aceeași doamnă după două zile. Și din nou a fost amabilă, atentă la detalii și explicații, fără nici cea mai mică undă de atitudine birocratică ori de superioritate. Și totul a durat foarte puţin, fără timpi morți. Și pentru respectiva doamnă normali-tatea și cursivitatea în relația cu con-tribuabilii este ceva constant. De ce spun asta? Pentru că în ultimii ani am mai avut de depus acte la aceeași doamnă și s-a purtat la fel de amabil. Și nu numai cu mine, ci și cu cei care erau înaintea mea la coadă. Nu știu cum o cheamă, însă pot să îi spun directorului Lucrețiu Tudor că are

toate motivele să fi e mândru cu o asemenea angajată efi cientă și ama-bilă. Sunt sigur că la Finanțe sunt și alți angajați cu o conduită ca la car-te, însă în acest editorial am parti-cularizat, pur și simplu, deoarece cu doamna respectivă am interacționat.

M-aș bucura să întâlnesc ast-fel de angajați cât mai des în

instituțiile statului din Pitești, din Argeș și din România. M-aș bucura ca normalitatea din instituțiile pu-blice să se generalizeze și să nu mai văd la ghișee angajați cu fețe încrun-tate și cu atitudini de mari șefi . Pen-tru că România nu are nevoie doar de instituții publice efi ciente, ci și de funcționari publici normali în pro-cent covârșitor. Și probabil că atunci nu voi mai compara instituțiile pu-blice de la noi cu cele din Olanda, Marea Britanie sau Statele Unite, acolo unde normalitatea este de de-cenii întregi ceva foarte... normal.

Denis Grigorescu

Punctul pe YDespre o angajat impecabil de la Finan e i bucuria normalit ii



6 - 12 iunie 201820 pagini 1 leu



pag.

17

Pite teanul care a reclamat la ANPC c a fost furat de Termo Calor, intimidat i plimbat de la Ana la Caiafa

„Prin ul gunoaielor” de la tef ne ti a f cut cerere s e primit la Leordeni

Primarul Ibric: ” Părerile sunt împărțite. Mai mult spre nu, decât spre da”

De vânzare/închiriere spa iu comercial situat în Pite ti, b-dul. Republicii nr. 117A,

bl. D5, fosta MindBank, open space.

Suprafaţă utilă: parter 600 mp + 250 mp subsol. Telefon: 0754 240 002

pag. 20

MAFIA ITALIAN I-A F CUT CUIB ÎN ORA UL LALELELOR

Pite tiul a devenit colonie a Camorrei

Mario NobisConcetta Ferrari, mama fraţilor InquietoVincenzo Inquieto

Nicola Inquieto

Salvatore „Sicilianul”

EXCLUSIV CE VORBEAU MAFIOŢII, PE ÎNREGISTRĂRI,

DESPRE POLIŢIA DIN ARGEŞ:

„Aici poliţia nu face niciun rahat. Dacă vreunul din ăştia

se apropie, iei 500 de lei şi îi dai în mână, iar el face 10 metri

înapoi” (dialog între Mario Nobis şi Nicola Inquieto) pag. 11

Fotogra i ocante: consilier local la tef ne ti, îmbr cat în femeie

pag. 4

pag. 10

CUM VEDE UN JURNALIST DE LA LE MONDE, VENIT

LA PITE TI, CAZUL LUI NICOLA INQUIETO:

„E posibil ca Nicola Inquieto s fost protejat de autorit i din România”

Personalit i de renume din lumea

medical au participat la conferin a

na ional de la Consiliul Jude ean pag.

18

Timp de mai multe zile, la Pitești s-a afl at un jurnalist de la celebrul ziar Le Monde din Paris. Thomas Saintourens a venit la Pitești pentru a face un reportaj legat de afacerile italianului Nicola Inquieto

Thomas Saintourens a colaborat strâns cu ziariștii de la Jurnalul de Argeș și ne-a acordat un interviu legat de cazul lui Inquieto

pag. 5

pag. 20

Nr. 1260. ”Haos total în orașul Brătienilor. Soţul primăriţei, acuzat că jignește

consilierii locali de pe contul de FB al Centrului de Informare Ștefănești”. Dez-

văluirea îi aparținea fostului primar Dorin Bărbuceanu, care a fost făcut infractor de

pe un cont de facebook al unei instituții din subordinea primăriței. Fost primar la

Ștefănești vreme de trei mandate, în prezent consilier local, Dorin Bărbuceanu vine

cu acuze grave la adresa soțului primăriței Ioana Jenica Dumitru. Dorin Bărbuceanu

spunea că Adrian Dumitru, cunoscut și ca Marco Santorelli, ar fi comis-o în timpul

unei ședințe de Consiliu Local. Concret, acesta ar fi intrat fraudulos pe contul de fa-

cebook al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Ștefănești, chiar

dintr-un birou al Primăriei, și ar fi postat mai multe comentarii jignitoare la adresa

lui și a altui consilier local, dar și la adresa PNL și PSD.

Nr. 1259. Dr. Irimia face istorie. Scrisoare către Primăria Pitești și rechinii imobiliari. Nu

am exagerat cu nimic când am spus că publicăm o scrisoare deschisă care face istorie. Prin

faptul că trage un semnal de alarmă că zecile de blocuri construite printre blocuri, hao-

tic și fără nicio noimă din punct de vedere urbanistic, sufocă deja Piteștiul. Iar dansul cu

bună-știință pe marginea legii sau deasupra ei, în destule situații, face ca Primăria Pitești să

stea pe un butoi cu pulbere. Doctorul Tiberiu Irimia, cel care deține o casă pe strada Pictor

Nicolae Grigorescu, paralelă cu Expo Parc, iese la rampă și anunță că a dat în judecată atât

Primăria Pitești, cât și pe dezvoltatorul imobiliar SC Titidan SRL.

Motivele sunt multe și de bun-simț. Scrisoarea este emoționantă fi indcă devoalează drama

unei familii (cum sunt deja sute și în curând vor fi mii în Pitești, judecând după haotica

ofensivă imobiliară din ultimii doi ani) care a făcut credit la bancă pentru a-și achiziționa o

casă. Iar acum se vede în situația de a trăi pentru tot restul vieții cu doar 30 de minute de

soare pe zi. De ce? Fiindcă așa au vrut Primăria Pitești și arhitectul-șef, să dea autorizație

de construcție pentru un bloc cu 11 etaje în buricul Piteștiului, într-o zonă protejată istoric

până în urmă cu câțiva ani, până când a fost schimbat cu dedicație PUZ-ul.p

S-a aprins tilul pentru ANI!Deputatul Vasilic - deconspirat de prietenul Chiriloiu cu terenul de pe Transf g r an

pag. 5

HAOS I CIRC ÎN ORA UL BR TIENILOR

Dezvăluirea îi aparține fostului primar Dorin Bărbuceanu, care a fost făcut

infractor de pe un cont de Facebook al unei instituții din subordinea primăriței

Edilul Ioana Dumitru ne-a spus că va demara o anchetă, iar soțul ei, Adrian

Dumitru, alias Marco Santorelli, cel indicat de Bărbuceanu ca autor al postărilor,

susține că acuzațiile nu sunt adevărate

So ul prim ri ei, acuzat c înjur consilierii locali de pe contul de FB al Centrului de Informare tef ne ti

EXCLUSIV

pag. 4

M i t fan eful Parchetului de



5 - 11 septembrie 201820 pagini 1 leu

„Sunt probleme grave legate de modul cum se dau certi catele de urbanism la Pite ti”

Cristian Gentea, reac ie dup editorialul din Jurnalul

de Arge privind haosul urbanistic din Pite ti:

pag. 3

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS


Cum a învins doctorul Irimia un dezvoltator imobiliar ce ridica un bloc în centrul Piteștiului

Nr. 1262. Exclusiv: Dr. Tiberiu Irimia a învins dezvoltatorul imobiliar SC Ti-tidan SRL. Lovitură pentru dezvoltato-rul imobiliar SC Titidan SRL. Marţi, 18 septembrie, Tribunalul Argeș a ad-mis cererea de suspendare a executării actului administrativ care a stat la baza construirii noului bloc 2S+P+10 etaje din buricul Piteștiului, introdusă de re-clamanţii Irimia Gabriel, Irimia Vic-toria și Societatea Dr. Irimia S.r.l. Este vorba de dosarul în care Primăria Pitești și dezvoltatorul imobiliar au calitatea de pârâţi, un proces în care reclamanții, familia Irimia, au invocat o serie de nereguli la autorizarea unei construcții gigant într-o zonă în care, până nu de-mult, regimul de înălțime al imobilelor nu depășea P+3.

Nr. 1263. ”Scandal la primărie cu vii-torul mall din Pitești. Un ecologist îl în-fruntă pe industriașul Gheorghe Badea”. Dan Trifu, președintele Asociației ”Eco Civica”, susține două lucruri: primul, că habitatul din lacul Prundu, unde trăiesc peste 20.000 de păsări și care e arie natu-rală protejată înscrisă în programul Na-tura 2000, va fi grav afectat de viitorul mall din cartierul Tudor Vladimirescu, și al doilea, că pasajul din Lânăriei va trece prin curțile oamenilor, așa că tre-buie construit un pasaj subteran.

Nr. 1264. Orice cale de atac pe care o va alege primarul Ionică pentru păs-trarea mandatului e inutilă. După ce a pierdut defi nitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI), dat fi ind faptul că Înalta Curte de Casaţie și Jus-tiţie a respins luni, 1 octombrie, recursul formulat de primar împotriva sentinței Curții de Apel Pitești din octombrie 2016, prin care se constata că acesta s-a afl at în confl ict de interese, primarul Pi-teștiului, Cornel Ionică, a anunţat că ar mai avea o cale de atac.

Nr. 1265. Exclusiv. Ce conţine plân-gerea nucleară din dosarul Pădurii Trivale. Evreii ţepuiţi au sesizat DNA că Ivănescu l-a mituit pe fostul prefect Cârstoiu. Evreii care au dat 2,3 mili-oane euro pe 15,5 hectare de teren din Pădurea Trivale cumpărate de la omul de afaceri Nicolae Ivănescu și care au ră-mas și cu banii dați și fără terenuri au făcut plângere la DNA Pitești împotriva a zeci de ofi ciali din Argeș. Pe lângă Ion Cârstoiu, mai multe instituții publice apar în plângerea afl ată în lucru la DNA Pitești, inclusiv un alt fost prefect - Iani Popa, un fost subprefect - Gheorghe Ri-zescu, fostul șef de la Cadastru Sorin Pandele, Valerian Jinga, fostul director al Direcției Silvice Argeș, precum și no-tarul Marin Cârstoiu.

Înregistrări halucinante din biroul primăriței de la Ștefănești

Nr. 1266. Înregistrări cu acuze de șpagă și conotaţii sexuale la Primă-ria Ștefănești. La Primăria Ștefănești, instituție unde de aproape un an de zile tronează un haos de nedescris fără ca cineva din conducerea județului să ia măsuri, angajații instituției au ajuns să se înregistreze între ei în timp ce se bălăcăresc ca la ușa cortului și își for-mulează unii altora tot soiul de acuze. Protagoniștii acestui dialog halucinant, purtat în incinta unei instituții publice au fost viceprimarul Ion Mihalcea, care e incredibil de violent și porcos în ex-primare, și jurista Primăriei Ștefănești, Carmen Neșu.

Nr. 1267. ”Înregistrări halucinante din biroul edilului Ioana Jenica Dumitru. Lavinia Năstase îi strigă primăriţei de la Ștefănești că va intra în pușcărie”. Jurnalul de Argeș continua să prezin-te o nouă înregistrare halucinantă de la Primăria Ștefănești, de data aceasta chiar din biroul primăriței Ioana Je-nica Dumitru. O înregistrare ai cărei protagoniști sunt Lavinia Năstase - di-rectoarea Centrului Cultural Ștefănești, jurista Carmen Neșu, Claudia Mincă - inspector Achiziții publice, preotul Ioan Zinculescu și, bineînțeles, primărița Je-nica Dumitru.

Nr. 1269. Exclusiv! Detalii neștiute din cazul poliţistului sinucigaș. „Când ucizi și copilul, e act de răzbunare. Vrei ca moartea să doară pe altcineva”. Aceasta e una dintre concluziile trase de prim-procurorul Marius Ștefan, care îl cunoștea personal pe tânărul ofi țer de la BCCO. Tragedia de la Pitești a lansat în spaţiul public zeci de întrebări legate de motivele care l-au împins pe tânărul poliţist de la Crimă Organizată să-și îm-puște copilul și, mai apoi, să se sinucidă. Întrebarea e cum de nimeni nu și-a dat seama cât de afectat emoțional și psihic este sau cum un om capabil de astfel de fapte a putut trece, anterior, de testele psihologice. În ciuda explicaţiilor și zvo-nurilor vehiculate în cele câteva zile de la nenorocirea care a distrus două familii și a biletelor de adio lăsate în urmă, puse cap la cap, faptele continuă să șocheze.

Nr. 1270. Scandalul din noaptea nunţii atrage în vârtejul său o cunoscută ju-decătoare. Într-o ediție precedentă din Jurnalul de Argeș vă relatam despre un scandal monstru consumat în noap-tea nunții. Personaje principale au fost ginerele și mireasa, respectiv executo-rul judecătoresc Cosmin Moromete și Elena, medic stomatolog în Curtea de Argeș. Mireasa, însoțită de tatăl ei, Ni-colae Dina, fost colonel SRI, a venit la redacția „Jurnalului de Argeș”, unde și-a făcut publică povestea. Cel mai mult are de suferit bebelușul de numai două luni și câteva săptămâni, care a fost luat de tată, chiar în noaptea nunții, de la piep-tul mamei ce îl alăpta în camera de hotel de la Complexul „Cornul Vânătorului”.

Nr. 1273. ”O spune și raportul Curţii de Conturi anexat în dosarul fraudei de la Spitalul Judeţean: Amalia DUmitraș-cu nu e singura responsabilă în dosarul delapidării de un milion de euro”. Noi detalii ies la iveală în dosarul celei mai mari fraude din istoria sistemului sanitar argeșean. Este vorba despre delapidă-rile de peste 3,9 milioane de lei comise la Spitalul Județean Argeș în perioada 2012-aprilie 2017 de către fosta conta-bilă Amalia Dumitrașcu. Pentru a recu-pera prejudiciul uriaș, Spitalul Județean Argeș a acționat-o în instanță pe latură civilă pe Amalia Dumitrașcu. Procesul a început în această toamnă la Tribunalul Argeș. Am consultat dosarul afl at pe rol și am descoperit documente ce arată clar că Amalia Dumitrașcu nu este singu-ra responsabilă în dosarul delapidării a aproape un milion de euro de la Spitalul Județean Argeș.

Nr. 1274. ”Inquieto - trimis în judeca-tă la Pitești pentru ucidere din culpă”. Procurorii Parchetului de pe lângă Ju-decătoria Pitești l-au trimis în judecată pentru ucidere din culpă și neluarea mă-surilor legale de securitate și sănătate în muncă pe italianul Nicola Inquieto. E vorba de un dosar al morții unui angajat al italianului, petrecut în vara lui 2016 pe un șantier din Găvana, unde omul de afaceri ridica un bloc. Alături de Inquie-to au fost trimiși în judecată și șeful de șantier, Nicolae Diaconu, și fi rma itali-anului, SC “Daniela Construcții” SRL. “Jurnalul de Argeș” vă prezintă, în pre-mieră, detalii din rechizitoriu, detalii ce scot la iveală numeroasele nereguli ce au dus la accidentul mortal de muncă, vic-tima fi ind un tânăr de doar 24 de ani din Dâmbovița.

Nr. 1275. Exclusiv. Bubuie dosarul lui Inquieto. Presa din Italia vorbește des-pre legături periculoase. Cum a înfrăţit Camorra orașele Pitești și Caserta. Viceprimarul din Caserta, care a venit la Pitești și a semnat împreună cu Tu-dor Pendiuc protocolul de (re)înfrățire, e actualmente judecat în Italia pentru licitații trucate și contracte date mafi ei. Și fostul primar italian care a semnat înfrățirea cu Piteștiul era în vizor pentru asociere cu mafi a, dar a murit răpus de un infarct. „Il Mattino” face legătura între prima soție a lui Inquieto și plan-tarea acestuia la Pitești, fi x în perioada semnării protocolului de înfrățire cu Ca-serta. Foarte interesant e că presa din Ita-lia făcea referire, la momentul arestării lui Nicola Inquieto (membru al clanului Casalesi din Caserta, condus de bossul Michele Zagaria), la istoria înfrățirii din-tre orașele Caserta și Pitești.

RETROSPECTIVĂ 2018

Știu, vor fi destule fețe bisericești și destui primari din Argeș care

vor scoate rictusuri și vor spune în gând câteva înjurături după ce vor citi acest editorial. Însă nu se mai poate altfel. Pentru că de ani de zile deschiderile de an școlar în Argeș și în toată țara au devenit niște adu-nări comunisto-religioase în care ac-centul se pune pe ofi cialități și fețe bisericești și nu pe bucuria copiilor. Și aceleași deschideri abundă în dis-cursuri insipide, incolore și seci. Și nu e normal, e aberant, e penibil.

Ați realizat vreodată, domnu-le inspector general Dumitru

Tudosoiu, că din păcate părerile elevilor argeșeni nu mai contează și că prioritatea se pune pe imaginea de suprafață a școlilor, pe ambițiile directorilor și orgoliile profesorilor într-un procent covârșitor?

Îmi aduc aminte de deschiderile de an școlar de acum două-trei

decenii, când eram elev la Școala nr. 3 sau la Liceul Nicolae Bălces-cu, actualul Colegiu Brătianu. Doar profesori și elevi. Atât. Și, peste toți și toate, bucuria sinceră a începerii unui nou an școlar și a revederii cu colegii. Nu vedeam sutană de preot moralist sau picior de primar, vice-primar sau alt ofi cial. Accentul se punea pe școală, nu pe imagine.

Acum nu mai există deschidere de an la vreo școală ori liceu din

Argeș fără preot și primar sau alt ofi -cial. Toate deschiderile de an școlar s-au transformat într-o goană grega-ră după buchete de fl ori, în trotuare pline cu mașini, ”garnisite” cu slujbe sforăitoare și cu discursuri de doi lei ale ofi cialităților. De ani de zile. An de an.

I-a întrebat vreodată cineva pe co-piii din Argeș cum ar vrea să fi e

pentru ei anii de școală? S-a gândit vreodată cineva, vreun inspector ge-

neral, primar, prefect sau președinte de Consiliu Județean să facă un sondaj printre elevi legat de viziu-nea lor asupra școlii și structurii ei? Nu, din păcate. Pentru că sistemul educațional în Argeș și în toată țara a intrat într-o inerție păguboasă și păcătoasă. Tocmai elevii, ”materia primă” a oricărei școli, au ajuns să fi e considerați o masă de manevră. O masă în care se bagă meditații mai mult sau mai puțin forțat și la prețuri considerabile. Prea puțini elevi mai sunt lăsați să gândească liber și efi ci-ent, să își dezvolte ideile. Și e păcat, pentru că școala argeșeană încă are destui tineri cu minți strălucite.

M-aș bucura mult ca în viitor să afl u de exemple de școli din

Argeș cu deschideri de an diferite de cele de până acum. Cu deschideri de an școlar normale, frumoase, simple.

Denis Grigorescu

Punctul pe YPreo ii i primarii nu au ce c uta la deschiderile de an colar!

pag. 9

pag. 20

Degradarea podurilor de la intrarea în Pite ti încaier Prim ria cu constructorul

Vicele Apostoliceanu: ”Acum doi ani, domnul Bobi Marinescu m-a amenințat voalat” În replică, omul de afaceri Bobi Marinescu spune: ”Cum și cu ce să îl

ameninț? Că îl tund sau ce? Nu e adevărat!”

pag. 3



12 - 18 septembrie 201820 pagini 1 leu

Prima zi de coal la Lexford Castel

Instituţia de învăţământ este şi şcoală gimnazială din acest an

Exploziv! Culisele schimb rii efului de la Dacia

”E vorba de implicareaunor oameni din

staff -ul lui Antoine Doucerain în unele

acţiuni politice”, dezvăluie primarul

Mioveniului

”Și, din câte am auzit, vor fi și alte schimbări la Dacia, vor fi și unii români

afectați din cauza acelor acțiuni politice”, completează edilul Ion Georgescu

pag. 7

Istoria unei averi f cute pe Transf g r an

Dosarul albirii nevestei lui Chiriloiu, în serial (1) pag. 10

Se îngroa gluma în dosarul blocului de 10 etaje din centrul Pite tiului

Dr. Irimia cere în instanţă suspendarea lucrărilor invocând statutul de sit urban al terenului

Şeful de la Cultură, Cristian Cocea: „Nu s-a solicitat un aviz”

pag. 4-5

pag. 6

E o demență cu construcția de blocuri în Pitești. Aproape că

nu mai merită să-ți faci sau să-ți cumperi o casă aici. De ce? Fiind-că te poți trezi oricând că vreunul dintre noii îmbogățiți îți trântește o magăoaie de 7, 10 sau 12 etaje și te condamnă la umbră pe viață. Îți ocupă strada sau îți plantează un zid în fața ferestrei. Iar sentința e fără drept de recurs, fi indcă primă-ria se afl ă, de cele mai multe ori, pe mână cu ei. Cele mai multe victi-me nu-i dau în judecată pe asupri-tori că n-au resurse, puțini sunt ca doctorul Tiberiu Irimia, să refuze să se lase călcați în picioare pe viață. Deși oamenii trebuie să știe că se pot asocia și iniția procese colective împotriva dezvoltatorilor imobiliari și a primăriei. Prin alte orașe nu se mai poate construi în centrul isto-ric, normele urbanistice sunt respec-tate și instanțele se țin departe de golanii imobiliari. Asta, e adevărat, și după ce anumiți arhitecți-șefi sau primari s-au trezit cu dosare pena-le pentru încălcarea legii. De ce s-a ajuns ca toată această dizenterie ur-

banistică să infecteze Piteștiul, care și așa nu excela la capitolul spații verzi și trafi c aerisit? Fiindcă cineva din primărie a pus degetul pe harta orașului și a hotărât cine trebuie să se îmbogățească și cine să se chinu-iască, trăind restul vieții în întuneri-cul provocat de geometria brutală a unor dulapuri gigantice din beton. Am spus-o și altădată și o repet! Toată această diaree imobiliară e întreținută de autorități care se fac preș, și nu pe degeaba, în fața noii aristocrații imobiliare. Se vorbește de un paraîndărăt de două apar-tamente în fi ecare bloc construit cu încălcarea legii. Sau de cash la pungă, în cazul în care posesorul de pix care dă avizul n-are răbdare până se face blocul și-și vrea tainul înainte. Poate sunt și dezvoltatori care construiesc corect, nu vreau să generalizez, însă sunt destui cei care ies ca păduchele în frunte, urâțind Piteștiul prin fel de fel de barbarisme imobiliare. Uitați-vă doar la Pădurea Trivale, atacată și decimată constant de buldozerele parveniților imobili-ari fără ca mahării PSD, cei care se

afl ă la butoanele județului, să-i tragă de mânecă pe cei din partidul lor care sprijină această crimă ecologică și urbanistică împotriva Piteștiului.

Pe vremuri, Piteștiul era cunos-cut ca un târg de căruțe. Acum

e cunoscut ca târgul de dulapuri uriașe de beton, între care nu mai crește nici iarba. Nu există săptă-mână în care cineva să nu sune la redacție să ne anunțe că în nu știu ce punct cardinal al Piteștiului răsa-re vreun bloc cu încălcarea legii. Si-gur, unii oameni pot fi și subiectivi, nu toți au și dreptate. Însă cei mai mulți dintre ei sunt disperați că sunt umiliți și striviți de lăcomia unor dezvoltatori imobiliari care le răpesc drepturi elementare de conviețuire pentru o comunitate civilizată, pre-cum dreptul la liniște și dreptul la lumina soarelui. Vreți asta, domnule primar Ionică? Vreți asta, domnilor viceprimari Apostoliceanu și Zida-ru? Eu doar v-am întrebat. Răspun-sul e la dumneavoastră.

Gabriel Grigore

Punctul pe YEvolu ia Pite tiului, de la târg de c ru e,

la târg de dulapuri gigant din beton

pag. 20

Un alt „ u” al Pite tiului a fost arestat pentru apartenen la ma a italian

Fabio Lanzafame, fost patron al Cazinoului „Premier

Win” din Piteşti, a depus mărturie săptămâna trecută,

la Tribunalul din Napoli, împotriva lui Nicola Inquieto



21 - 27 noiembrie 201820 pagini 1 leu

pag. 4

Directorul Brani te de la ADP i-a denun at pe asfaltatori la Consiliul Concuren ei

Am văzut dosarul!

EXCLUSIV! CARTELUL L COMIEI

Cătălin Spătaru, General Trust

Cristian Hideg,Selca

Marin Meculescu,Comesad Drumuri

Pârvu Pandelea,Construcţii Drumurişi Lucrări de Artă

Mircea Braniște a explicat punctual cum și de ce

a avut suspiciuni că potul de 5,6 milioane lei nu a fost adjudecat printr-o competiție corectă

pag. 10

Efectul autoriz rii unor construc ii pe band rulant , f r niciun studiu de tra c

O alee îngust pe care nu pot trece simultan

dou ma ini va trebui s fac fa unui tra c generat de 300 de autoturisme

Noi date despre scandalul RMN-ului de la Spitalul Jude ean Arge

Culmea ipocriziei sau comportament bipolar!

efa de la Radiologie cere s se suspende din activitate un an

Zugr vit ca protector al ho ilor la Pro TV, Chiriloiu condamn corup ia pe site-ul Direc iei Silvice

Ion Iordache, vicelider SAD, despre arestarea lui Carlos Ghosn: „M-a surprins, pentru c î i crease un piedestal”

pag. 7

pag. 11

pag. 20

Au trecut trei ani de la tragedia de la Clubul ”Colectiv”. O dra-

mă ce a afectat și Argeșul, cu trei morți și cinci răniți. O dramă ale cărei urme nu s-au șters nici acum. O tragedie ai cărei vinovați, fi e ei patroni de la ”Colectiv” sau angajați ISU, nu au fost pedepsiți nici acum. Iar problemele sistemului medical de la noi, probleme în urma cărora au murit o parte dintre tinerii arși în ”Colectiv”, nu s-au rezolvat, ba chiar s-au acutizat. Și în toată aceas-tă mare de nemulțumiri justifi cate și de o revoltă națională mai mult sau mai puțin spusă, există, paradoxal, și lumină. Și motive de optimism, în ciuda tuturor încercărilor vieții.

Iar un astfel de motiv puternic am văzut săptămâna trecută la

Antena 1. O supraviețuitoare de la ”Colectiv”. O piteșteancă. Un om frumos - ca să îl parafrazez pe Dan Puric - și la propriu și la fi gurat.

Oana Rotariu a căzut și s-a ridi-cat de mii de ori în cei trei ani

care au trecut de la ”Colectiv”. Două luni în comă, trei săptămâni pe seda-tive, zeci de operații și foarte multe momente grele. Momente ce fac ca și sintagma ”greu” să sune a eufemism. Am văzut-o pe Oana zâmbind și emanând un optimism impresionant și nu am putut să nu fi u mișcat. În ciuda teribilelor încercări prin care a trecut, Oana a rămas un om foarte pozitiv, energic și cu un tonus de in-vidiat. Un exemplu pentru toți. Am revăzut ulterior emisiunea la care ea a fost invitată, alături de fosta mare gimnastă Cătălina Ponor, și, fără să vreau, m-am gândit la pasărea Pho-enix. Oana a trecut prin drame care pe mulți i-ar fi doborât defi nitiv și fără drept de recurs. A ieșit cu multe răni din Iadul de la ”Colectiv” și a intrat apoi în alt Iad, cu numeroase operații și zeci de zile de comă, zile cu dureri atroce și cu numeroase

momente în care ”viață” era un cu-vânt pe cale de dispariție. Și Oana a supraviețuit, dovedind poate că ”viața” e cel mai miraculos cuvânt. Și a mai dovedit că există viață după ”Colectiv”, dincolo de dramele și tra-umele ce nu se uită. Există zâmbet, există renaștere.

La un moment dat, la emisiunea la care a fost invitată, Oana a

spus că e fericită. Și nu a fost o frază prozaică, aruncată sec, ci o frază tră-ită, simțită.

Când vă va fi greu în viață de acum încolo, gândiți-vă la

Oana și la exemplul ei. Viața nu e un sejur all inclusive, ci o lungă călăto-rie în care uneori condiția umană e făcută KO și în care granița dintre Rai și Iad poate fi insesizabilă. Dar, dacă meniul vieții nu ar include și luptă și renaștere, ce farmec ar mai avea viața?

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Oana

pag. 20

Scenariu horror pentru alegerile din 2020

Miu escu con rm ! Pendiuc se miloge te de liberali s -l pun candidat la Prim ria Pite ti



31 octombrie - 6 noiembrie 201820 pagini 1 leu

Dovezi nucleare împotriva constructorului Bobi Marinescu, furnizate de o expertiz cerut de Prim ria Pite ti

Podul minciunilor de pe Râul Doamnei

Asfaltul turnat de constructor pe pod

este mai subţire decât cel din proiect

„Grosimea straturilor turnate nu respectă pe cea a straturilor din proiect” - este una dintre nume-

roasele defi ciențe identifi cate de expertul tehnic Diaconu Ion Dumitru Viceprimarul Apostoliceanu:

„E un dezastru la podul de peste Râul Doamnei, o bătaie de joc și asta se vede cu ochiul liber, nu trebuie

să fi i specialist” În replică, omul de afaceri Bobi Marinescu (foto timbru) declară: „Când s-a făcut acea

expertiză, trebuia să fi m și noi anunțați, ca să fi m acolo. Eu nu am încredere în acea expertiză” pag. 10

pag. 7

Lavinia către primărița Ioana Jenica Dumitru: ” Îți fac reclamație...”,

după care îi adresează un alt reproș: „Și tu să îndrăznești să-mi pui tampoanele

amestecate cu crucea și cu agheasma!... Așa ceva nu se face!...”

O nou înregistrare explodeaz la Prim ria tef ne ti

Prim ri a c tre Lavinia N stase: „E ti mai

antajabil decât oricine, domni oar ...”

pag. 3

19 angaja i de la Eviden a Persoanelor îl acuz pe directorul Badea c a declan at Jihadul dup ce i-a reluat func ia

Din ciclul „Asiguratorul pl te te, service-ul nu munce te”Campion mondial la kickboxing, f cut K.O. de reprezentan a Skoda din Pite ti

Documentul care sprijin teoria c în dosarul triplei crime de la Stoene ti au fost ascunse probe

Zodia cancerului sau vremea lui Valeca Vod ...Doar trei ziari ti la ultima conferin a PSD Arge . Ce spun directorii de pres ...

Avocatul Radu Nistor, achitat exact în ziua în care acum cinci ani era înc tu at

Drama fostei procuroare Viorina Ionescu continu

i dincolo de mormânt

pag. 6

pag. 11

pag. 4

pag. 5

pag. 20

pag. 18

Sâmbătă va fi 1 Decembrie. Ziua Națională. Ca în fi ecare

an, vom vedea la Pitești și în toate orașele politicieni și ofi ciali depu-nând coroane, făcând pe patrioții preț de câteva minute, mimând emoția momentului fără niciun fel de fi or și apoi văzându-și de aface-rile și interesele lor. Vor fi parade și concerte în toată țara. Pâine și circ. E 1 Decembrie. Și ce dacă? Mai sunt românii uniți în cuget și în simțiri? Prea puțin. Aproape deloc. Românii sunt vorbăreți, nemulțumiți și pro-testatari doar pe Facebook. În rest, în procent covârșitor, îi doare unde-va de cei de lângă ei. Pentru mulți, 1 Decembrie va fi doar o altă zi libe-ră, prilej de chefuri sau de plecat la munte. Sărbătoare doar pentru sto-mac, nu și pentru sufl et. Dacă aveți timp pentru un exercițiu vizual timp de câteva minute, dați o tură pe 1 Decembrie prin centrul Piteștiului sau al oricărui alt oraș din Argeș și din țară. Veți vedea un peisaj urban aproape tras la indigo, asemănător cu cel din 30 noiembrie, din 28

noiembrie sau din oricare altă zi a anului. Cozi la covrigării, patiserii și cofetării. Oameni preocupați să își umple stomacul, interesați exclusiv de binele propriu.

Da, e Anul Centenarului și ar fi trebuit să fi e un an al

renașterii, un an în care România să fi e altfel. Un an în care românii să fi e altfel. Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc ce oameni, fi e ei politici sau nepolitici, erau în 1918 și ce sunt acum, nu pot să nu exhib fără voie o rafală de grimase. România avea atunci oameni de calitate într-un procent mare. Oa-menii politici de frunte ai țării - și primii la care mă gândesc sunt Bră-tienii - aveau studii făcute pe bune și foarte temeinic în Franța ori Ger-mania. Discursurile de atunci ale oamenilor politici erau exemple de elocință, de substanță. Uitați-vă la discursurile oamenilor politici de acum din Argeș, județul Brătienilor. Vorbe goale, atacuri la adversari și, cu foarte puțin excepții, nici măcar

un cuvânt legat de ce au făcut sau ce au de gând să facă pentru Argeș. Absenți cu fapta în masă. Și, ca un paradox cinic, toți absenții ăștia din Argeș, în frunte cu parlamentarii, se vor înghesui pe 1 Decembrie să fi e văzuți cum depun ei coroane la monumentele eroilor. Un simula-cru jenant de patriotism. Pentru că să iubești România nu înseamnă să îți aduci aminte de ea doar de 1 De-cembrie. E o culme a nesimțirii să îi vezi pe toți ofi cialii și politicienii care siluiesc, fură și batjocoresc Ro-mânia zi de zi cum stau adunați de 1 Decembrie la nu știu ce depunere de coroane. Da, eroii neamului trebuie omagiați. Însă nu doar de 1 Decem-brie. Trebuie să le fi m recunoscători celor care au făcut România Mare, făcând și noi tot ce ne stă în putință pentru ca România să fi e și mai mare, și mai tare. Zi de zi.

Dumneavoastră de câte ori pe an iubiți România, stimați ci-

titori?Denis Grigorescu

Punctul pe Y E 1 Decembrie. i ce dac ?

pag. 20

Scandalul facturii de 660.000 lei. Gentea a cerut demisia efului de la Ap Canal

Statul pierde pe band rulant pentru sporturile extreme practicate de eful de la Silvic împotriva fo tilor i actualilor angaja i

Chiriloiu a mai pierdut un proces. Cel cu Davidescu, care îi cere desp gubiri de 370.000 lei

E consilier la Pite ti, îns pl te te impozite la tef ne tiS-a dat verdictul! Inquieto, înc ase luni în custodia justi iei italiene

Patronul de la Ronera Rubber acuz c i s-a facturat consum de ap cât jum tate din lacul Bascov



28 noiembrie - 4 decembrie 201820 pagini 1 leu

pag. 5

Spovedania parohului de la Mavrodolu, dup pozele cu ul s u dând bani la l utari

„Decât un preot care nu e un preot bun,

mai bine un lăutar cu bun-simţ”, spune

oarecum resemnat părintele Victor Sturzeanu

Ce zice preotul despre banii daţi de fi ul său lăutarului:

„A fost la acest majorat și mi-a zis: «Eu știu că și noi când primim

bani ne simțim bine și apreciem». De asta a făcut-o.” pag. 10-11

Interviu cu Dan Manu, pre edintele CJ Arge :

„Flac ra Centenarului, un omagiu adus eroilor arge eni i musceleni”

La 100 de ani de la Marea Unire, zeci de mii de eroi au

fost comemorați în Argeș pag. 6

pag. 4

pag. 2

pag. 20

pag. 19Badea i P nescu, despre investi ia lor în noul mall din Pite ti

Nr. 1261. Primarul Mioveniului explică plecarea intempestivă a șefului Dacia: ”E vorba de implicarea unor oameni din staff-ul lui Antoine Doucerain în unele acţiuni politice”. A făcut multe valuri anunțul legat de plecarea intempestivă a lui Antoine Doucerain din funcția de director general Dacia, după doar patru luni în funcție. Asta cu atât mai mult cu cât cu trei zile înainte de anunțul plecării sale, Doucerain partici-pase, alături de soție și fi ică, la București, la Parada Dacia 50, eveniment prin care uzina de la Mioveni a sărbătorit o jumătate de secol de existență. Iar primarul Ion Geor-gescu dezvăluia că plecarea lui Doucerain are legătură și cu un e-mail trimis de un șef serviciu de la Dacia prin care s-a încercat sabotarea mitingului PSD.Practic, Antoine Doucerain a fost directorul cu cel mai scurt mandat din istoria uzinei de la Mioveni. În comunicatul de presă ofi cial s-a precizat doar că acesta și-a încetat activitatea ”din motive personale”.

Nr. 1271. ”Am văzut dosarul! Directorul Braniște de la ADP i-a denunţat pe asfaltatori la Consiliul Concurenţei”. Din iunie 2018, Consiliul Concurenței investighează o licitație din Pitești. Și asta deoarece există suspiciuni că cinci asfaltatori - General Trust Argeș SRL, Comesad Drumuri SRL, Selca SA, Con-struct Steel Market SRL și SC Construc-ţii Drumuri și Lucrări de Artă SRL - ar fi făcut o înțelegere între ei pentru elimina-rea concurenței. Și totul pentru a câștiga lucrări de asfaltare a 13 străzi, în valoare de 5,6 milioane lei, bani puși la bătaie de Administrația Domeniului Public Pitești. “Jurnalul de Argeș” a avut acces, în pre-mieră, la documente importante legate de această investigație.

Nr. 1268. Dovezi nucleare împotriva con-structorului Bobi Marinescu, furnizate de o expertiză cerută de Primăria Pitești. Asfaltul turnat pe podul peste Râul Doam-nei, mai subțire decât cel din proiect. Fina-lizată în iunie 2014, modernizarea podului de peste Râul Doamnei a fost făcută super-fi cial și în bătaie de joc. Fapt dovedit și de o expertiză tehnică cerută de Primăria Pitești și realizată în 2017 de către expertul tehnic autorizat Diaconu Ion Dumitru. Expertiză tehnică urmată de un raport suplimentar, realizat în octombrie 2017. Raportul de expertiză tehnică scoate la iveală numeroase nereguli privind lucrările de modernizare a podului.

Nr. 1272. Spovedania parohului de la Ma-vrodolu, după pozele cu fiul său dând bani la lăutari. Gestul fi ului mijlociu al preotului Victor Sturzeanu de a-i plăti o dedicație unui manelist (Bogdan Farcaș de la „Mierea României”), a provocat ample comentarii atât pe Facebook, cât și pe siteul jurnaldearges.ro. Este vorba despre un articol ilustrat cu fotografi a puștiului de doar 17 ani al parohului de la Mavrodolu, care a ales o carieră mu-zicală. Am stat de vorbă, în consecință, chiar cu părintele Victor Sturzeanu, care a acceptat să se spovedească unui reporter și astfel comunității pe care o păstorește și al cărui model trebuie să fi e. Am vorbit despre biserică și modestie, dar și despre bani, precum și despre fi i, adesea victime ale unei societăți în mare parte frivole și orientate spre partea materială a vieții.



CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesIosif Ionescu-Muscel, decanul Şcolii de Studii Superioare Textile din Bucureşti

Emil Constantinescu a absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu”

1956. A absolvit Liceul „Ni-colae Bălcescu”, astăzi Colegiul Național „I.C. Brătianu” din reședința Argeșului, Emil Constan-tinescu, rector al Universității din București, membru activ fondator Solidaritatea Universitară și Alianța Civică, președinte al României (1996-2000).

Înfi ințarea Secției de Estradă a Teatrului „Al. Davila”

1957, noiembrie 1. Înfi ințarea Secției de Estradă a Teatrului „Ale-xandru Davila” din Pitești, fonda-tor, actorul și regizorul Constantin Zărnescu, fi u al orașului, numeroa-se turnee interne și internaționale. Spectacol inaugural, „Prima seară, primul cântec”, 19 ianuarie 1958.

Extinderea spațiului Poștei Centrale

1958-1959. Extinderea spațiului Poștei Centrale (Poșta Veche) din Pitești (1954), prin construirea Pa-vilionului Centralei Telefonice, ul-terior redimensionată.

Deschiderea Casei de Cultură a Tineretului

1958, august 10. Deschiderea Casei de Cultură a Tineretului, în prezent Casa Studenților din Pitești, directori cunoscuți, Emil Plăpceanu, Mircea Marandici, Do-rel Ștefănescu, Gheorghe Dobre, Cristian Meleșteu.

Se înfi ințează Orchestra Simfonică a Palatului Culturii

1961, octombrie 10. Se înfi ințează Orchestra Simfonică a Palatului Culturii, formată din cadre didac-tice, sufl ători de la Fanfara Mili-tară a Garnizoanei, elevi, medici, alți instrumentiști, dirijori Willi Bruker, Marius Giura, Vasile Con-stantin.

Realizarea cartierului Calea București

1962-1965. Realizarea cartierului Calea București din Pitești, având 2.270 de apartamente, arhitect Dan Prodescu, șef de șantier, Ion Amuzescu, Trustul de Construcții Argeș.

Zilele culturii tunisiene1984, mai 4-8. În Pitești, Zile-

le culturii tunisiene, la deschidere ambasadorul acestei ţări în Româ-nia, Mohamed Moktar El Zannad, reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străi-nătatea, ziariști, oameni de artă.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Născut la 24 decembrie 1904 în comuna Domnești, județul Argeș, pe atunci comună aparţinând judeţului Mus-cel, profesorul Iosif Ionescu-Muscel a urmat școala pri-mară în comuna natală, apoi clasele gimnaziale la liceele ”Dinicu Golescu” din Câm-pulung Muscel și ”Gheorghe Lazăr”, ca bursier. A susţinut bacalaureatul în anul 1925, iar în anii 1926-1927 a be-nefi ciat de o bursă acordată de întreprinderea ”Creditul Minier”, căreia îi aparţineau minele de cărbuni din jude-ţul Muscel, pentru a urma cursurile postliceale la Liceul ”Louis le Grand” din Paris, cursuri pregătitoare pentru admiterea în învăţământul ingineresc.

M.I.

A condus dezvoltarea învăţământului superior de inginerie textilă din România

După revenirea în ţară, Io-nescu-Muscel a urmat în anii 1927-1930 cursurile Facultăţii de Chimie Industrială a Politeh-nicii din București, obţinând în anul 1930 diploma de inginer cu numărul 179. În perioada studi-ilor universitare s-a remarcat ca unul dintre studenţii străluciţi ai facultăţii, obţinând rezultate de excepţie în activitatea profesi-onal-știinţifi că. Drept recunoaș-tere a meritelor sale, la 1 ianu-arie 1931 a fost numit asistent universitar la Catedra de Indus-trie textilă din cadrul Facultăţii de Chimie Industrială, unde a parcurs succesiv toate treptele ierarhiei didactice universitare - șef de lucrări, conferenţiar și profesor universitar atestat. În același timp a condus, în calitate de rector și apoi decan al Școlii de Studii Superioare Textile din București, activitatea de dezvol-

tare a învăţământului superi-or de inginerie textilă din ţara noastră.

Din anul 1951 a funcţionat ca profesor la Institutul de Indus-trie Ușoară din București (trans-ferat ulterior la Iași), unde a ac-tivat până în 1958. În paralel, începând cu anul 1953 și până la pensionare (1972) a funcţionat ca profesor la Catedra de Mer-ceologie din cadrul Institutului de Știinţe Economice și Plani-fi care din București (ulterior ASE), fi ind titularul discipline-lor ”Merceologia produselor tex-tile” și ”Merceologia produselor de import-export”, curs predat studenţilor de la specializarea și ulterior Facultatea de Comerţ Exterior.

Lucrările i-au fost recunoscute prin brevetare de către Ofi ciul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

Dedicat cu multă pasiune și exigenţă activităţii sale didac-tice, profesorul Iosif Ionescu-Muscel a contribuit, timp de multe decenii, la formarea a nu-meroși specialiști în domeniul merceologiei, cărora le-a trans-mis, cu generozitate, cunoștin-ţele acumulate în îndelungata sa activitate didactică și de cerceta-re știinţifi că. Activitatea didac-tică a profesorului Iosif Iones-cu-Muscel s-a caracterizat prin profesionalism, printr-o conti-nuă tendinţă de modernizare și de adaptare la cerinţele specifi ce facultăţilor la care a predat. Pro-digioasa sa activitate didactică a fost dublată de o neobosită muncă de cercetare știinţifi că, la care a antrenat peste 50 doc-toranzi, economiști și ingineri. Bun organizator și animator de seamă al cercetării știinţifi ce în domeniul merceologiei, profeso-rul Iosif Ionescu-Muscel a creat

în jurul său o adevărată școală a cercetării, la care s-au format sau perfecţionat mulţi specialiști. Rezultatele acestei activităţi s-au concretizat în soluţionarea a peste 100 teme de cercetare știinţifi că, multe dintre ele con-stituind obiectul unor contracte cu valoare, unele având drept obiect teme ale tezelor de docto-rat coordonate de distinsul nos-tru profesor. Valoarea știinţifi că deosebită, ca și caracterul apli-cativ al soluţiilor propuse prin lucrările coordonate de prof. ing. Iosif Ionescu-Muscel au fost recunoscute prin brevetare de către Ofi ciul de Stat pentru Invenţii și Mărci sau prin acor-darea unor distincţii sau premii. Demne de menționat dintre acestea lucrările ”Valorifi carea substanţelor reziduale din apele industriale”, căreia i s-a atribu-it Diploma Naţională în anul 1982, și ”Procedeu și instalaţie pentru valorifi carea superioară a materialelor fi broase din ape-le reziduale”, căreia i s-a atribuit Premiul I la Expoziţia Naţională a Invenţiilor, București, 1984.

A participat la elaborarea Dicţionarului genealogic al ştiinţei şi tehnicii universale

Dotat cu o deosebită putere de muncă, prof. ing. Iosif Io-nescu-Muscel a valorifi cat vasta sa experienţă didactică și voca-ţia de cercetător știinţifi c prin elaborarea a numeroase cărţi, cursuri universitare, studii și ar-ticole publicate în literatura de specialitate, la a cărei dezvoltare a avut o contribuţie esenţială. Nu ne propunem să prezentăm vasta operă știinţifi că a profe-sorului Iosif Ionescu-Muscel, care l-a consacrat - atât în ţara noastră, cât și în străinătate - drept o fi gură reprezentativă în domeniul merceologiei textile. Vom prezenta doar unele dintre publicaţiile de natură să permită evidenţierea remarcabilei con-tribuţii a profesorului la dezvol-tarea literaturii în domeniul în care și-a desfășurat activitatea. După fi nalizarea studiilor uni-versitare, a elaborat manuale și cărţi și a publicat studii în revis-te de specialitate din străinătate cuprinzând informaţii funda-mentale privind fi latura, ţesă-toria, tricotajele, fi nisarea tex-tilelor etc. Aceste publicaţii au constituit leagănul de formare a literaturii noastre textile, care s-a dezvoltat ulterior prin contribu-ţia esenţială a profesorului Iosif Ionescu-Muscel și a discipolilor săi. După 1946, profesorul Iosif Ionescu-Muscel a participat la

elaborarea Lexiconului tehnic român (într-un număr mare de volume) și a Dicţionarului gene-alogic al știinţei și tehnicii uni-versale (4 volume).

Este autorul unor lucrări de referință pentru domeniul merceologiei textile

Și în perioada activităţii la Catedra de Merceologie a ela-borat și publicat (uneori cu participarea celui mai apropiat colaborator, distinsul profesor Beniamin Cotigaru) numeroa-se tratate, cărţi, cursuri univer-sitare, manuale pentru școlile tehnice etc., multe constituind publicaţii de referinţă pentru domeniul merceologiei textile. Dintre acestea menţionăm, în ordinea apariţiei: Manualul in-ginerului textilist (1959), Mer-ceologia produselor industriale (2 volume), Fibre textile (1962), Elemente de merceologie (3 vo-lume), Structura și proprietăţile fi brelor textile (1970), Materiale textile refolosibile (1970), Fibre policlorvinilice în fabricarea produselor textile (2 volume, 1972), Tratat de merceologie - produse textile și de pielărie (2 volume, 1974), Textilele și confortul în așezămintele tu-ristice (1974), Protecţia antifoc a textilelor (2 volume, 1975), Asamblarea adezivă, termosu-darea și utilizarea calculatorului în industria textilă (1979), Fibre textile (1979), Fibre neaprinzi-bile în prevenirea incendiilor (3 volume, 1980), Textilele ne-aprinzibile în industria hotelieră (1982), Valorifi carea materiale-lor refolosibile, vâscoza (3 volu-me, 1982), Fibrele textile la sfâr-șit de mileniu (1990). Nu putem omite sprijinul acordat de pro-fesor doctoranzilor săi, pe care i-a îndrumat nu numai în ori-entarea demersului lor știinţifi c, ci și în valorifi carea rezultatelor cercetărilor efectuate prin studii și articole publicate în literatura de specialitate sau comunicări știinţifi ce prezentate la mani-festări organizate în ţară sau în străinătate (congresele Asociaţi-ei Internaţionale de Merceolo-gie de la Messina, Tokio etc.). Contribuţia remarcabilă pe care prof. ing. Iosif Ionescu-Muscel a adus-o la dezvoltarea știinţei și învăţământului de merceologie din România îl consacră drept o fi gură reprezentativă a aces-tui domeniu. Iar numeroșii săi discipoli, pe care i-a format în îndelungata-i activitate, au da-toria de a duce mai departe și a dezvolta opera profesorului lor.



„Nici pe-aici nu se trece!” - omagiu de Centenar

Vineri, 14 decembrie, Sala de Conferințe a Bibliotecii ”Dini-cu Golescu” a fost plină până la refuz. Argeșeni de toate vârstele au participat, într-un elan de patriotism, necarac-teristic pentru timpurile pe care le trăim, la prezentarea romanului ”Nici pe-aici nu se trece!”, roman ai cărui autori sunt ION HIRU și NUȘA CANTEMIR.

Cartea este omagiul vibrant adus elevilor-eroi de la Școala de Subofi țeri de Infanterie Radna – Detașamentul Păuliș, care au în-fruntat cu dârzenie inamicul, în septembrie 1944. Fâșia de realitate istorică dureroasă este decupată cu minuție – meritul documentării îi revine Nușei Cantemir, posesoarea unei colecții remarcabile de foto-grafi i, alcătuitoare ale unui capitol distinct – și este transformată în fi cțiune sensibilă grație condeiului încercat și empatic al profesorului de limbă și literatură română Ion Hiru, din Domnești. Istoria se însufl ețește, așadar, morții tăcuți se întorc printre noi, încercând să ne atingă inima cu idealul lor, așa cum trezești la viață pământul înghețat.

Povestea de război se împletește cu povestea de dragoste, eroina – Elena Chiriță, voluntară pe front, originară din Suseni-Bogați - își as-cultă inima cum bate pentru Mihai Popescu, luptător în Detașamentul Păuliș, cu disperarea celui care intuiește fragilitatea clipei și a fi inței omenești, în fapt, fi rul scurt al propriei existențe. O poveste aproape fantastică, dacă e s-o ju-decăm prin prisma pragmatismu-lui de astăzi. Poate că și de aceea sala a fost plină și alocuțiunile au fost entuziaste. ”Nici pe-aici nu se trece!” este o carte frumoasă, des-pre oameni frumoși, scrisă pentru generații care se străduiesc, și ele, să-și descopere frumusețea.

Denisa Popescu

„Una dintre bucuriile cititului este abilitatea de a te conecta la înțelepciunea împărtășită a omenirii” (Ishmael Reed).

În acest sens, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită să vă conectați la „înțelepciunea împărtășită a omenirii” și vine în întâmpinarea dumneavoastră cu o bogată paletă editorială, din care am realizat prezenta selecție.

Cititorilor pasionaţi de psihologie le recomandăm următoarele lu-crări: Jeff Keller, „Pregătit pentru

succes” (București, Editura Curtea Veche Publishing, 2014); Napole-on Hill, „Puterea de convingere” (București, Editura Curtea Veche Publishing, 2012); Daniel Gole-man, „Ce înseamnă să fi i un lider bun” (București, Editura Curtea Veche Publishing, 2017) ; Napo-leon Hill, „Secretele prosperităţii” (București, Editura Curtea Veche Publishing, 2013); Louise L. Hay, „Puterea este în interiorul tău” (Brașov, Editura Adevăr Divin, 2009); Chip Heath; Dan Heath,

„Ia decizii bune!” (București, Edi-tura Niculescu, 2016).

Din domeniul sociologiei vă pre-zentăm următoarele titluri: Alex Mucchielli, „Arta de a infl uenţa: analiza tehnicilor de manipulare” (Iași, Editura Polirom, 2016); Joe Navarro, „Secretele comunicării nonverbale” (București, Editura Meteor Publishing, 2015); Robert Cialdini, „Persuasiune: o metodă revoluţionară de a infl uenţa și de a convinge” (București, Editura Pu-blica, 2017); Alfred Bulai, „Fun-damentele sociale ale cunoașterii” (București, Editura Trei, 2017).

Pentru cei interesaţi de domeniul matematicii am selectat titlurile:

Daniel Petriceanu, Eugen Radu, Ana Maria Petriceanu, „Bac 2018: Matematică” (București, Editura Corint, 2018); Tony Crilly, „50 de idei pe care trebuie să le cunoști. Matematică” (București, Editura Litera, 2017); Marian Andronache, Dinu Șerbănescu, Marius Perianu, Cătălin Ciupală, Florian Dumi-trel, „Matematică pentru exame-nul de bacalaureat” (București, Editura Art Educaţional, 2017).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind lucrările: Yukio Mishima, „Amurgul marinarului” (București, Editura Humanitas Fiction, 2017); Ludmila Ulițkaia, „Imago” (București, Editura Hu-

manitas Fiction, 2016); Lauren Kate, „Rătăcire” (București, Edi-tura Litera, 2017); Agnes Martin- Lugand, „Oamenii fericiți citesc și beau cafea” (București, Editura Trei, 2016); Mark Levy, „Ea & el” (București, Editura Trei, 2015).

În ideea că titlurile prezenta-te anterior v-au captivat, vă așteptăm la Biblioteca Judeţea-nă „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi: „cartea este cea mai complicată și cea mai măreaţă minune dintre minunile create de omenire în calea ei spre fericire” (Maxim Gorki).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Există în Argeș autori care merită atenție și respect. Există o fi lială puter-nică a Uniunii Scriitorilor din Româ-nia. Din păcate, relația lor cu tânăra generație are consistența fi rului de iarbă. Lumile – cea literară și grăbita, forfotitoarea lume a adolescenților di-gitali – se întâlnesc răzleț. De fapt, nici nu se caută. Fiecare crede că se poate descurca singură, că nu mai are de ce se sluji de cealaltă. ”BIBLIOTECA TE CITEȘTE” demonstrează că nu-i așa.

În cele două ediții – prima, derulată de-a lungul a patru evenimente, cealal-tă, structurată în șapte întâlniri ale ele-vilor de gimnaziu și de liceu cu scriitori cunoscuți și admirați – ștafeta literară a trecut de la o generație la alta neașteptat de simplu și de frumos. Autorii de cărți

s-au prezentat ca școlarii emoționați în fața școlarilor de fapt și de drept. Iar cei din urmă au știut și cum să-i asculte, și ce să-i întrebe.

Proiectul, girat de Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș, a ajuns acolo unde a fost chemat – în co-legii și în săli de clasă gimnazială – și i-a surprins cumva pe copii pe terito-riul lor. Nu profesorul venea acum să le predea literatură română, ci literatura română, prin creatorii ei, se așeza, sfi -oasă, la catedră și-i provoca să gândeas-că liber.

Varujan Vosganian, Virgil Diaconu, Lucian Costache, Liliana Rus, Lucreția Picui, Silvia Petre Grigore, Daniela Voiculescu, Sorin Lucaci, Alexandru Mărchidan, esperantistul Marian

Vochin, Zăpăstrit – asortați, de dra-gul spectacolului, la repertoriul folk al Iuliei Bădulescu și la trilurile mez-zosopranei Adina Sima și ale elevilor ei, premiați internațional – sunt câțiva dintre scriitorii care s-au bucurat de prezența publicului foarte tânăr.

Sentimentul că lumea nu e deloc mică și că poți experimenta, chiar în zone și în registre pe care le credeai îngropa-te odată cu secolul trecut, sentimentul acesta a fost darul de la capătul edițiilor de până acum. Nu se știe cine a dat și cine a primit, de fapt. Contează că Pre-zentul și-a întâlnit Prezentul, că oame-nii care scriu au stat de vorbă cu priete-nii lor, care acum învață să simtă cât de importante sunt limba, cartea, lectura.

Denisa Popescu

Așa cum spune proverbul latin - Verba volant, scripta manent - scrisul este singurul care rezistă trecerii timpului. De la banalele crestături pe băncile școlii, până la marile romane ale literaturii, scrisul are o poveste care merită să fi e spusă.

Dar cum s-a născut scrisul?Primele forme de scriere sunt desenele din

era preistorică. Acestea reprezintă cea dintâi încercare de a păstra pentru generațiile vii-toare istoria vânătorilor din paleolitic.

Egiptul cunoaște ca primă formă de scri-ere hieroglifele, iar la jumătatea mileniului al II-lea î.Hr., sunt prezente două forme de alfabet: cel cuneiform și cel linear fenician.

În cadrul Proiectului Național Școala Al-tfel, la Biblioteca Județeană „Dinicu Goles-cu” Argeș, s-a desfășurat activitatea intitula-tă „De la tăbliță la tabletă”, dedicată elevilor din cadrul învățământului gimnazial.

Protagoniștii - elevi și cadrele didactice - au făcut o călătorie în trecut, pe vremea când buna și bătrâna tăbliță a bunicilor și străbunicilor noștri nu se transforma-se în tableta de astăzi, mașina de scris era la modă, iar stiloul încă ne murdărea de cerneală pe mâini. Dacă papirusul (suport excelent pentru scris) a fost „inventat” de către egipteni încă din anul 4000 î.Hr., as-tăzi trăim în era tehnologiei digitale, într-o lume wireless, iar display-ul dispozitivului digital (iphone, smartphone, iPad, iPod, ebook, tabletă, laptop) a luat locul acestuia.

Cu ajutorul exemplelor practice, participanții au descoperit că toate mate-rialele-suport pentru scrierea din trecut - tăblița de lut, pergamentul sau papirusul - au sprijinit alfabetizarea omenirii câteva

secole, iar tableta de astăzi poate fi , la rân-dul ei, o poartă către cunoaștere. Cărțile, manualele, tipăriturile trebuie să rămână un suport major al învățării, completate de uneltele digitale, iar cartea trebuie să rămâ-nă în centrul actului de învățământ.

„De la tăbliță la tabletă” - un pas uriaș între două lumi, o poveste fascinantă a generații ce au parcurs drumul format din cărți spre cunoaștere, înțelepciune și evoluție.

Oana Antonescu

De la tăbliţă la tabletă - povestea scrierii

Centenar Republica Armenia - România

Joi, 13 decembrie, Biblioteca Județeană Argeș a fost gazda deschiderii ofi ciale a expoziției itinerante, rea-lizate de Ambasada Republicii Armenia la București și de Filiala Argeș a Uniunii Armenilor din România, expoziție dedicată comunității de sufl et, de valori a celor două popoare. Românii sărbătoresc o sută de ani de la Marea Unire, armenii – o sută de ani de la proclamarea independenței.

Expoziția, care poate fi vizitată până la jumătatea lu-nii ianuarie a anului viitor, reunește imagini-simbol din istoria epocii – reproduceri după fotografi i cu oameni de stat și cu oameni de rând, și unii, și alții – români și armeni - făuritori de ideal național, reproduceri după documente și rapoarte din arhiva Ministerului Afaceri-lor Externe al României privitoare la situația din Arme-nia, reproduceri după documentele eliberate de Uniunea Armenilor din România pentru refugiații armeni.

La vernisaj au fost prezenți Excelența Sa domnul Ser-gey Minasyan, ambasadorul Republicii Armenia în Ro-mânia, cu o alocuțiune concentrată, plină de miez, și scriitorul Eduard Antonian, a cărui luare de cuvânt l-a avut în prim-plan pe generalul Iacob Zadik, supranumit ”Eliberatorul Bucovinei” și ”Eroul Reîntregirii”. Gene-ralul Zadik a condus trupele române în Cernăuți și a participat la preluarea puterii, astfel încât, la 28 noiem-brie 1918, Congresul general al Bucovinei, convocat în Sala Sinodală, a putut vota unirea Bucovinei cu Româ-nia. Denisa Popescu

„Biblioteca te citeşte” la PiteştiProiectul este la primii lui pași. În 2018 s-a desfășurat cea de-a doua ediție, dar sămânța a încolțit. ”BIBLIO-TECA TE CITEȘTE” își defi nește profi lul din mers, apleacă urechea și culege orice sugestie, stră-duindu-se să împace toți vectorii timpu-lui - competență, performanță, temeinicie, nevoia de poveste și de identi-tate, bucuria de a fi și de a face împreună, bucuria de a dărui.



Primăria comunei Moșoaia vă urează

cu ocazia Anului Nou multă sănătate și

fericire alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!Primar, Ene Florea

Aveţi o relaţie specială cu Principele Nicolae și cu Familia regală. Mai are monarhia vreo șansă în acest secol în România?

- De la prima vizită la Argeș, Principele Nicolae s-a arătat prin comportament: sobru, așezat, cu o pri-vire binevoitoare, zâmbind și cu ochii, exact ca un român bine dispus, atunci când este înconjurat cu atenție și prețuire. Aceasta nu trebuie declarată sau clamată cu voce înaltă în piața publică. Prețuirea lucrează tainic și fără restricții, pentru că se comu-nică și nu se impune. Așa se simt oamenii și așa am perceput și eu această nouă apariție în decorul regal românesc. Cam asta este relația specială cu Princi-pele Nicolae.

Monarhia poate avea șanse mari în acest secol în România, dacă va avea binecuvântarea lui Dum-nezeu! Ceea ce vedem noi astăzi în România, care a fost monarhie de la venirea pe tron a Principelui Carol I, cu o domnie de 48 de ani, una dintre cele mai lungi din Europa și lumea de atunci, ne arată cu prisosință că monarhia a fost binecuvântată de Dumnezeu.

Regele Mihai I al României, din cauza schimbării orânduirii social-politice, a trebuit să abdice, adică să semneze un document făcut dinainte și silit să-l

accepte, cu amenințarea că vor fi împușcați o mie de studenți. Istoricii și oamenii orânduirii noi, atunci și astăzi, consideră ca defi nitivă abdicarea monarhiei din România.

Entuziaștii clamează însă, fără să știe exact cum au stat lucrurile, că ar fi fost mai bine ca Regele Mihai I să nu fi semnat abdicarea, indiferent de condiții. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu semna? Era silit să pă-răsească țara, așa cum a făcut-o, ca și abdicat. În istorie, de drept uman și divin, nu se mai punea în balanță și nici nu se mai întreba dacă monarhia mai are vreo șansă în România. Este încă de drept divin!

Monarhia în România, a fost o formă de stăpânire autentică, gândindu-ne la Carol I și la Ferdinand I, mai ales că s-a pus temelie tare unei Românii mo-derne la nivelul statelor civilizate și dezvoltate ale Europei. Nu știm când se vor mai repeta asemenea stări unice! La nunta Principelui Nicolae aţi vorbit și în

calitate de fost duhovnic al Regelui Mihai I al României, care v-a spus că Principele Nicolae ar trebui să-i unească pe români, sugerând că dorinţa Regelui Mihai nu este respectată. De ce credeţi că nu este, de fapt, respectată dorinţa Regelui Mihai?

ÎPS Calinic: „Preoţii sunt pe ultimul loc la limuzine şi vile de lux”

Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, ÎPS Calinic a acordat un interviu special pentru Jurnalul de Argeș, interviu în care vorbește despre șansele monarhiei de a reveni în România – asta în condițiile în care a avut mereu o relație specială cu Casa Regală, despre politicienii argeșeni, ca și despre preoții care au vile și limuzine de lux.

Interviu special cu arhiepiscopul Argeșului și Muscelului



Sindicatul Sanitas Argeș vă urează cu ocazia

Anului Nou multă sănătate, realizări pe toate planurile și fericire alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!Președinte, Doina Fănică

Cu ocazia Anului Nou, Primăria Bogaţi

vă urează multă sănătate și împlinirea tuturor dorințelor!

LA MULȚI ANI!Primar, Ion Gârleanu

Primăria Slobozia vă urează cu ocazia Anului Nou multă

sănătate și belșug în case!LA MULȚI ANI!

Primar, Petre Funie

Cu ocazia Anului Nou, Primăria și Consiliul Local

Dârmănești urează tuturor locuitorilor comunei sănătate și realizări pe toate planurile!

LA MULȚI ANI!Primar, Emilian Ciolan

- Am avut bucuria să stau la taină de gând și inimă cu Regele Mihai I, mo-mente unice, când am auzit dorința lui de a se întoarce în România ca rege, în-nodând fi rul monarhiei rupt la 30 de-cembrie 1947. Se sfi a (am avut un rege educat, sfi elnic, cuviincios și evlavios) să repete ceea ce noi trebuia să înțelegem, adică să fi e chemat în România în cali-tatea de rege, pe care a avut-o. Mi-a spus că nu s-a considerat niciodată altfel decât Rege Român și Român Rege. Trebuie să înțelegem dincolo de mărturisirile sale de inimă!

Principele Nicolae, nepotul mult așteptat, s-a arătat ca o speranță de vii-tor, considerându-l ca posibil succesor la tron, după cum a și procedat după ce a împlinit 25 de ani, așezându-l în demni-tatea de Alteță Regală, ceea ce a bucurat pe românii iubitori de monarhie.

Nu știu exact motivele care au dus la excluderea Principelui Nicolae din dipti-cele regale, aceasta este o problemă ex-clusivă a Casei Regale și, de asemenea, a Principelui Nicolae.

„În mijlocul femeilor de toate vârstele din Pitești mă simt ca în sânul mamei” Cum aţi caracteriza relaţia politicie-

nilor argeșeni cu Biserica? - Politicienii argeșeni și musceleni sunt

în primul rând politicoși, binevoitori, omenoși, gândesc constructiv și au bună-tate. M-am bucurat că nu sunt gâlcevi-tori și nu se pălmuiesc nici măcar verbal. Gradul de educație este înaintat. Sperăm să fi e tot așa! În capitolul 16 din Evanghelia după

Luca scrie: „Nicio slugă nu poate să slu-jească la doi stăpâni. Fiindcă sau pe unul va urî și pe celălalt îl va iubi sau de unul se va ţine și pe celălalt îl va dispreţui. Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu și lui Mamona”. Cum comentaţi cazurile acelor preoţi, inclusiv din Argeș, care îl slujesc atât pe Dumnezeu, cât și pe rege-le ban și care și-au cumpărat limuzine și vile de lux?

- Este greu să facem mereu o distincție între a sluji și a avea. Slujire pentru oa-meni și slăvirea lui Dumnezeu prin credință, fapte bune și rugăciune, ca să ne zidim unii pe alții în sfi nțenie și ome-nie!

În contextul european și mondial, spre deosebire de cel românesc, a avea o casă, o mașină, o piscină etc. nu este un lux sau o pricină de sminteală și mai ales de hulire și condamnare cu mare râvnă. Orice om, deci și preoții, au dreptul, ca și toți cetățenii, la mijloacele civilizate de conviețuire pe fața acestui pământ. Adi-că noi avem păr de lup? Nu mai încăpem în societatea asta democratică?

Ceea ce este de condamnat la unii din-tre noi este dorința de a ieși din starea neghioabă de sărăcie, moștenită din moși-strămoși, dar mai ales impusă de regimuri totalitare, de care nu am prea dus lipsă.

Despre limuzine și vile de lux, la un in-ventar sever, preoții cred că sunt pe ul-timul loc. Îmi aduc aminte că, mai anii trecuți, o anumită parte a presei se ocupa și de inventarul autovehiculelor Arhiepi-scopiei Argeșului și Muscelului. Imagi-nile date erau bogate în mașini de lux, dar luate de prin garajele altora. N-am

cunoscut nicio mașină că ar fi proprie-tatea Eparhiei, deci, imagini cu mașini luxoase cu orice preț, pentru ca să ni se bată obrazul.

N-am dat nicio importanță acestui as-pect de tigăi lustruite, dar a avea mașini multe, luxoase, cu care să te lauzi și să faci trombe, este inadmisibil și condam-nabil. Măsură în toate!

Sobrietate și modestie, excluzând cali-cia degradantă. Preoția, totuși, este într-o stare materială mediocră, sub medie. Sunt doar excepții, care trebuie să se tă-măduiască de boala luxului neevanghe-lic. Spuneaţi la un moment că peste tot

unde aţi fost în Argeș aţi văzut o lume extraordinară a lui Dumnezeu, un po-por binecuvântat, însetat de sfinţenie, care nu glumește cu credinţa, cu biseri-ca, cu evlavia, cu rugăciunea. În care loc din Argeș aţi văzut și aţi simţit cel mai mult lumea extraordinară a lui Dumne-zeu?

- Am avut bucuria în viață să văd prin lume cum se manifestă evlavia româ-nească. Totul este impresionant! Au fă-cut totdeauna excepție locurile unde s-au așezat o seamă care au părăsit România, din motive politice. Am asistat la înfur-ciri înspăimântătoare. Evlavia la astfel de oameni dispărea imediat ce începeau înjurăturile social politice. Necruțători! Îndârjiți!

M-am gândit cât de mare pagubă este atunci când lumea se împarte în parti-de politice. În asemenea inimi se așază pustiirea și ura înverșunată, care distrug omenia și pacea.

Unde sunt creștini cuminți, nesituați pe grupări politice, evlavia și setea după sfi nțenie sunt o bucurie duhovnicească. N-am să înșir țările cu români evlavioși și țări cu gâlcevitori în politică. Vorbesc de stările dinainte de 1989. Acum nu mai știu exact cum s-au așezat lucrurile, dar pot și ei să cadă în gâlceavă.

La noi, în România, evlavia și credința sunt diferite, dacă luăm la o analiză se-rioasă sentimentul religios. Am văzut evlavia bărbaților, a copiilor, a femeilor, a bătrânilor în multe orașe și sate din Ro-mânia. Am stat 20 de ani în Moldova și m-am hrănit cu laptele duhovnicesc de peste tot.

În Transilvania, de unde au venit strămoșii mei, am lucrat în pastorație 7 ani, iar în Țara Românească, 47 de ani. Moldovenii au o evlavie atinsă de un sentimentalism specifi c, ardelenii cred nestrămutat, dar au un fel de evlavie rațională, dacă este admisă sintagma. Iar creștinii și mai ales creștinele din Pitești au o evlavie dinamică și încrezătoare în purtarea de grijă a lui Dumnezeu.

În mijlocul femeilor de toate vârstele din Pitești mă simt ca în sânul mamei, fără grijă, mângâiat cu evlavia sfântă, specifi că mai ales Piteștiului. Cucoanele sunt evlavioase în orice oraș, sat sau că-tun argeșean și muscelean!

Este o mângâiere pentru mine, așa cum au fost și femeile din județul Teleorman, pentru care am insistat să se întemeieze o episcopie, care lucrează din anul 1996. Iată, au trecut 22 de ani! Vedeți ce mi-nuni face evlavia mironosițelor femei din România!?

Interviu realizat de Denis Grigorescu



După noul Duster, Dacia va lansa şi noul Sandero

După ce a schimbat semnifi cativ Duster, cel mai bine vândut model al fabricii de la Mio-veni, Dacia se pregătește acum de schimbarea celuilalt bestseller al său, Sandero. „Va fi starul anului 2019”, anunță revista franceză Auto Plus, care a publicat și primele imagini cu viitorul model. Dacia Sandero 2019 va avea o caroserie mai mare, va fi mai robustă și mai încăpătoare. Și platforma se schimbă, un upgrade la cea care există deja pe Renault Clio 5. În premieră, fran-cezii anunță și un posibil model RS cu putere sporită pentru hatchback-ul românesc. Dacia va continua să producă și Sandero Stepway, versiu-ne cu ornamente și întărituri exterioare. Dacia Sandero 2019 va fi mai ușoară prin noua plat-formă, iar asta înseamnă că și consumul va fi redus, iar accelerația mai rapidă. S-a lucrat mult și la izolația fonică, dar și la confortul sporit al pasagerilor, ceea ce s-a putut observa și la noul Duster. Prețurile pentru Dacia Sandero vor ră-mâne la fel și la a treia versiune, pregătită de lan-sare pentru 2019, anunță revista Auto Plus din Franța. F. Silvestru

Electroargeş a mărit producţia la 1,6 milioane de aspiratoare

Electroargeș a produs în 2017 aspiratoare Kär-cher în valoare de 178,18 milioane lei, echivalen-tul a 92% din totalul producției sale. Producă-torul a semnat un acord cu Kärcher, principalul partener al companiei din Curtea de Argeș, pentru o producţie minimă de 1,59 milioane de aspiratoare atât în 2019, cât și în 2018.

F.S.

Liceenii piteşteni vor cariere în IT şi Medicină

Proiectul „Ghidul Meseriilor Viitorului” se încheie odată cu anul 2018 cu sondarea a peste 1300 de elevi, părinţi și profesori din liceele teh-nologice, comerciale și teoretice din București, Timișoara și Pitești, în perioada septembrie - noiembrie 2018. Rezultatele arată noi tendinţe care se conturează în intenţiile de specializare ale tinerilor. Majoritatea elevilor chestionaţi din clasele a XI-a și a XII-a, în proporţie de aproape două treimi, aleg domeniul IT (32%) și Medici-nă (31%). Meseria pentru care au optat cei mai mulţi elevi a fost cea de medic sau stomatolog.

Domeniul economic, al managementului și al antreprenoriatului este atractiv pentru 13% dintre elevii care au răspuns la acest chestionar. 8% optează pentru un loc de muncă în dome-niul juridic (avocat, jurist, procuror, judecător). Interesant este că pentru tineri un loc de muncă în poliţie sau armată (6%) este de două ori mai atractiv decât în educaţie sau sport. Interesul pentru meseria de profesor este exprimat de elevi în proporţie de doar 3%.

Printre meseriile „exotice” menţionate în răs-punsurile la chestionare regăsim pilot de drone și miner spaţial. Unul din doi elevi consideră că noile meserii ale viitorului vin din domeniul ro-boticii, inteligenţei artifi ciale și al calculatoare-lor, 16% din imprimarea 3D, 14% din realitatea virtuală, 13% din internetul tuturor lucrurilor și 6% din blockchain.

Florin Silvestru

Lanţul de bijuterii Teilor, fondat de antreprenorul piteștean Florin Enache acum circa două decenii, a deschis în 2018 zece magazi-ne și continuă expansiunea și anul viitor, atât pe plan local, cât și internaţional.

„Vom încheia 2018 cu un total de 36 de magazine, după ce în acest an ne-am îndreptat aten-ţia către consolidarea zonei de centru-vest a ţării, deschizând noi unităţi în Arad, Satu Mare și Alba Iulia“, a declarat pentru Jurnalul de Argeș Anda Jurcă, directorul naţional de vânzări al Teilor. Pentru anul viitor, sunt deja planifi cate inaugurări la Baia Mare și Timișoara.

În cazul orașului de pe Bega, retailerul de bijuterii are deja o unitate și mai vrea alte două în 2019. „Continuăm strategia din 2018 și anul viitor, și anume ne concentrăm atenţia pe zona de vest a ţării, o zonă dezvoltată

economic și cu un client educat și cunoscător, dar care până re-cent mergea afară pentru achizi-ţii de bijuterii. În Capitală și în zona de sud a ţării avem o aco-perire bună și o poziţie puternică a brandului și vrem să replicăm acest model și în partea de vest a României.”

Unul dintre planurile com-paniei pe 2019 este extinderea peste graniţe, fi ind vizate patru pieţe străine. Reprezentanții companiei nu oferă încă nume, afi rmând că în prezent se des-fășoară negocieri pentru a aco-peri cele mai importante zone (hotspoturi). Expansiunea se va face direct de companie și nu prin parteneri francizaţi. Teilor și-a dublat cifra de afaceri în 2018 faţă de anul anterior, până la 150 milioane de lei, avansul fi -ind susţinut atât de expansiune, cât și de ajungerea la maturitate a unităţilor deja existente.

F. Silvestru

Bijuteria Teilor investeşte masiv în vestul ţării şi pe patru pieţe străine

Hotelul Valea cu Pești, afl at pe ma-lul Lacului Vidraru, ocupă prima poziție într-un top al celor mai fru-moase 10 destinaţii de Crăciun din România, prezentat de revista Busi-ness Magazin. Locaţii cunoscute sau mai puţin cunoscute, dar care merită vizitate în această perioadă a anului. Valea cu Pești este un complex turis-tic afl at în Arefu, judeţul Argeș, la 7 km de Barajul Vidraru, pe drumul Transfăgărășan - DN7C.

„Este o locaţie potrivită să petreci Crăciunul atât cu familia, cât și cu gașca de prieteni”, se spune în pre-zentarea hotelului. Pe lângă mân-carea tradiţională servită ireproșa-

bil, oaspeţii au parte de surprize și momente artistice autohtone. De asemenea, în cadrul complexului, există acces la o gama largă de ac-tivităţi: bowling, biliard, tenis de masă, zona SPA cu piscină, jacuzzi, saună și masaj. „De la Valea cu Pești ajungi ușor la Curtea de Argeș, asta în cazul în care vrei să admiri Mă-năstirea meșterului Manole, sau poţi escalada Munţii Făgăraș, de care o să te îndrăgostești pe loc”, se mai arată în descrierea destinației de vacanță. Locul doi al clasamentului este ocu-pat de Hotelul de Gheață de la Bâlea Lac.

Florin Silvestru

Valea cu Peşti, în topul naţional al destinaţiilor de Crăciun

Pentru anul 2018 au fost aprobate și utilizate pentru CAS Argeș fonduri în sumă de 808.909,56 mii lei, aproxima-tiv 174.040 mii euro. La un număr de 527.123 de asigurați existenți în evidențe la data de 30.09.2018, suma alocată este 1.535 lei/asigurat. În vederea decontării la termenele de scadență a serviciilor me-dicale acordate asiguraților s-a aprobat un buget de 537.697,05 mii lei, restul sumelor fi ind destinate plății concedii-lor de incapacitate temporară de muncă (54.256,35 mii lei), transferurilor către unitățile sanitare publice pentru acope-rirea creșterilor salariale (180.265,48 mii

lei) și cheltuielilor proprii de administra-re și funcționare 6.725,66 mii lei. Suma total decontata pentru serviciile medi-cale și medicamente furnizate asiguraţi-lor argeșeni până la această data este de 537.675,10 mii lei.

Cifrele au fost făcute cunoscute în ca-drul conferinței de presă a CAS Argeș, care a împlinit 20 de ani de la înfi ințare. Au fost prezenți cu această ocazie foștii șefi ai instituției, actualul prefect Emili-an Dragnea, doctorița Anci Ionescu, dr. Gabriel Popa, dar și actualul conducător al instituției, președinte-director general dr. Daniel Mușat.

Într-o discuție despre împliniri și dez-amăgiri, după 20 de ani, Emilian Drag-nea a spus: „În Vest medicii sunt ținuți în palme, ne place, nu ne place. După 20 de ani am dezamăgirea că societa-tea noastră încă nu apreciază eforturile făcute de majoritatea medicilor. Majo-ritatea sunt responsabili și merită să fi e apreciați ca atare. Medicina nu se face la fără frecvență sau învățământ la distanță sau prin teste grilă.

Nu am auzit de diplome false pe me-dicină. Fiind reprezentant al Guvernu-lui, apreciez însă și cred că toată lumea apreciază, domne', politica salarială am rezolvat-o, să fi m sinceri. Un 2000 de euro pe lună un medic din sistemul pu-blic - cel mai mic salariu, dar se poate ajunge și la 3000, 4000... Am rămas cu percepția asta că la spital trebuie să ai o anumită atitudine... Asta a fost, este și va mai dura. Într-adevăr, este o problemă a personalului medical, care în condițiile actuale nu își mai găsește justifi care. În condițiile în care intrați în contact generațiile de medici s-au schimbat. Ai o altă așteptare. Exista o vorbă și înain-te: «Uită-te și în ochii pacientului, nu te uita numai după aparținător»”, a spus prefectul Dragnea, răspunzând la între-barea dacă mita mai este justifi cată în cazul medicilor după creșterea salariilor.

A.C.

Potrivit prefectului Dragnea, în condiţiile creşterilor salariale ale medicilor nu se mai justifi că mita



UNGHIURI DE VEDERE

INTERES MAXIM! În ultima perioadă de timp, primarul Cornel Ionică a primit numeroase telefoa-ne de la rude ale unor așa-ziși fotbaliști care vor să joace la FC Argeș. Iată, așadar, că interesul este ma-xim, deși unele persoane nu au nimic în comun cu fotbalul.

Primarul Cornel Ionică, demonstrându-le aghiotanților săi Apostoliceanu și Zidaru că e mai

bine să fi i primar decât fotbalist.

Băi băieți, jonglez atât de bine cu mingea și cu bugetul Piteștiului, că mi s-ar putea spune Pele

de la Primărie!

Fundașul central Bogdan Șandru vrea, din câte se pare, să revină la FC Argeș. Șandru a mai fost la Pitești, la SCM-ul pregătit de Dică și a mai jucat pen-tru Pandurii, Dunărea Călărași sau Fortuna Poiana Câmpina. Fotbalistul se afl ă în negocieri cu conduce-rea clubului, deși Emil Săndoi încă nu și-a dat accep-tul pentru venirea sa la gruparea din Trivale.

Zvonul săptămânii!

CSM Pitești a reușit să câștige în 2018 un număr de 295 de medalii, cu 24 mai multe decât în 2017. 35 de sportivi sunt com-ponenţi ai loturilor naţio-nale, iar 27 de sportivi au participat la toate com-petiţiile internaţionale ofi ciale.

Boxerul Adrian Preda a fost desemnat cel mai bun sportiv al clubului în anul 2018 la masculin. Este component al lotu-lui național de juniori și un pugilist de mare vii-tor. A ocupat locul 2 la Campionatul European

de juniori, la categoria 54 kg, locul 1 la Campiona-tul Național de juniori, la categoria 54 kg. Este un sportiv care poate deve-ni o certitudine pentru a reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020. Pugilis-tul este pregătit de Ioni-ţă Mărășescu, cel care a fost desemnat antrenorul anului la masculin. Mai trebuie spus că, la femi-nin, judoka Alina Simo-na Cheru și Alina Zaha-ria au fost desemnate cele mai bune sportive ale clu-bului în anul 2018. M.I.

Boxerul Adrian Preda, cel mai bun sportiv al CSM Piteşti în anul 2018 la masculin

Asociația Județeană de Fot-bal Argeș se afl ă în topul entităților din județul Argeș în ceea ce privește primele pentru sărbătorile de iarnă. Spunem acest lucru pentru că toți angajații și colaboratorii AJF au fost remunerați regește în ceea ce privește primele de sărbători. Așa se face că însuși președintele Cornel Sorescu a primit 2.500 de lei net, iar secretarul general, Vali Ilinca, nu mai puțin de 2.200 de lei. Nici simpli angajați ai AJF nu au fost săriți din schemă, ei primind câte 1.500 de lei. Este vorba despre Iulian Călin, Ro-mică Bârdeș și Florea Claudiu. De asemenea, președinții de comisii și membrii acestora, în calitatea lor de colaboratori, au fost ”premiați” cu câte 400 de lei, în timp ce juristul AJF-ului a primit primă de sărbători în valoare de 700 de lei. În total, suma alocată și aprobată pen-tru plata primelor de sărbă-tori în Comitetul Executiv al Asociației Județene de Fotbal Argeș condus de președintele Cornel Sorescu s-a ridicat la colosala valoare de aproape 20.000 de lei, adică aproape 200 de milioane de lei vechi. Iată, așadar, că AJF Argeș în

privința primelor de sărbători se ridică la nivelul celor de la Dacia Groupe Renault!

Ca o paranteză, suntem curioși să vedem dacă Sorescu și compania se țin de cuvânt și plătesc din acești bani de săr-bători amenda primită de AJF de la ITM pentru lipsa de in-struire la angajarea lui Iulian Călin. Este vorba de 3.500 de lei. Mai trebuie spus faptul că, deși l-am contactat telefonic, președintele Cornel Sorescu nu a vrut să comenteze subiectul și ne-a invitat la sediul AJF. Pen-tru a vedea explicația domniei sale în ceea ce privește aceste prime de sărbători cu adevărat colosale, am mers la sediul AJF Argeș imediat după ce vorbi-sem la telefon. Ce să vezi? Nici urmă de președintele Cornel Sorescu! Este cât se poate de limpede că transparența în această privință lipsește cu desăvârșire. Iată ce ne-a decla-rat Cornel Sorescu la telefon: ”Nu vorbești cu mine decât dacă vii aici. Nu am ce să vor-besc prin telefon cu tine. Nu e treaba ta. Noi suntem asociație nonprofi t și, dacă ai ceva, vii aici...”.

Marius Ionel

Săptămâna trecută, Moș Cră-ciun a fost prezent și la clu-bul Aleph Kickboxing Pitești. Evenimentul s-a bucurat și de prestația Ansamblului de Călușari ”Muguraș Optași” și Ansamblului ”Izvorașul din Budeasa”. ”Dragi prieteni, anul acesta Moș Cră-ciun de la Aleph Kickboxing a avut mai multe nume, oameni de omenie, cărora le mulțumim din inimă că ne-au acordat încredere și prietenie. Fără această frumoasă unitate nu am fi reușit să facem lu-cruri deosebite. Pe lângă prezența și implicarea acestor oameni minunați, evenimentul a benefi ci-at de excepționala prestație a An-

samblului de Călușari «Muguraș Optași» și Ansamblului «Izvorașul din Budeasa». Mulțumiri domnu-lui Andrei Jianu, de la SMURD, care le-a oferit celor peste 100 de copii prezenți și părinților acesto-ra o lecție de acordare a primului ajutor. Vă mulțumesc, așadar, tu-turor sportivilor clubului Aleph, părinților voștri și colaboratorilor pentru tot sprijinul și susținerea permanentă! Ne-am bucurat cu toții de cadourile Moșului și pro-mitem că vom fi la fel de cuminți și anul viitor”, a postat pe o rețea de socializare Marius Cocean, ma-nagerul Aleph Kickboxing Pitești.

M.I.

Moş Crăciun a venit la clubul Aleph Kickboxing Piteşti

Musceleanul Anton Arghira, cel mai bun antrenor de lupte greco-romane al anului 2018

Musceleanul Anton Arghira a fost desem-nat cel mai bun antrenor de lupte greco-ro-mane al anului 2018 în cadrul Galei Laurea-ţilor Federaţiei Române de Lupte, care a avut loc săptămâna trecută la Poiana Brașov. În cadrul aceleiași gale, luptătorul Mihai Mi-huţ a fost ales cel mai bun sportiv al anului la seniori, la fel și Nicu Ojog, care a fost de-semnat cel mai bun sportiv, dar la juniori.

”Am încheiat cu succes anul competițional 2018, fi ind desemnat cel mai bun luptător din România în cadrul Galei Laureaților organizate de către Federațtia Română de Lupte. A fost un an plin de realizări pe toate planurile și pentru asta le mulțumesc antre-norilor și tuturor celor care mi-au fost ală-turi”, a declarat Mihai Mihuț.

M.I.

În cadrul unui eveniment festiv, organizat la Centrul Cul-tural, CS Dacia Mioveni 2012 și-a premiat cei mai buni sportivi, care s-au remarcat în cadrul competițiilor naționale și internaționale din acest an prin rezultate deosebite, care au adus clubului și orașului faimă și respect.

Pe scenă au urcat peste 170 de sportivi de la cele 7 sec-ţii ale clubului, și anume de la handbal, volei, tenis, înot, oină, karate și șah. Între momentele de premiere au avut loc reprezentaţii artistice și demonstraţii ale tinerilor sportivi. Titlul ”Sportivul Anului” în cadrul clubului a fost obținut de Laurențiu Catrinescu, cel care este campion național și european la karate - categoria sub 63 kg.

La fi nalul festivității, toți sportivii au primit câte un pa-chet cu dulciuri de la Moș Crăciun. Gala a fost organizată de CS Dacia Mioveni 2012, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Mioveni. M.I.

170 de sportivi de la CS Dacia Mioveni 2012 au fost premiaţi

Prime de sărbători colosale la AJF Argeş

Cornel Sorescu: 2500 lei

Vali Ilinca: 2200 lei



Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); (joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Ne-au trebuit peste două mii de ani de învârtit și sucit printre stele. Suntem, am mai spus, cea mai glorioasă generație ca secol și asta fi indcă am prins cam tot ce înseamnă progres. În ceea ce mă privește, nimic mai rău decât ghinionul de a fi contemporan cu prima moleculă teleportată. Mai bine eram în mezozoic, mai bine conte cu peruci în care puricii ajungeau la putere nu prin fraudă electorală, ci prin

promovare. A venit Crăciunul și sunt trist nu pentru mine, ci pentru sărmanii de prin căminele de copii, mari și mici, la care nu a venit nici bunicul, nici mama, nici tata! Ce ne va lega mai mult în 2019? Prietenia sau dușmănia, sărăcia sau bogăția? Între-bări la care nu putem răspunde. Crăciun cu bine! Florian Silişteanu, Bucureşti, 20 decembrie 2018

Cândva, în tinereţe, fl utura steagul libertăţii

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Suntem cea mai glorioasă generaţie

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Festivalul „Florile dalbe”, un regal al datinilor şi obiceiurilor argeşene

Festivalul de datini „Florile dal-be”, desfășurat în județul Argeș în perioada 9-14 decembrie, în organizarea Școlii Populare de Arte și Meserii și Consiliului Județean Argeș, s-a încheiat cu succes, la Curtea de Argeș. Cele mai bune formații artistice, cete de urători și colindători din județ, respectiv din centrele zo-nale de la Ștefănești, Stănești, co-muna Corbi, Galeș din Brăduleț,

au prezentat cu acest prilej da-tinile și obiceiurile zonelor din care provin în faza fi nală a festi-valului, care în acest an a ajuns la cea de-a XXXVIII-a (38-a) ediție. În încheierea festivalului, pe bulevardul Basarabilor din centrul orașului Curtea de Argeș, pe traseul Biserica Domneas-că - Primăria Curtea de Argeș, a avut loc parada costumelor și măștilor tradiționale, iar la Casa

de Cultură și Arte „George Topîr-ceanu” din Curtea de Argeș s-a desfășurat gala festivalului. La acest eveniment au participat pes-te 500 de copii din comunele Bu-deasa, Bradu, Brăduleț, Cetățeni, Cicănești, Corbi, Jugur, Pitești, Ștefănești, Țițești, Valea Danu-lui, Jugur, comuna Poienarii de Muscel, Rucăr și altele.

A.C.

Indemnizațiile persoanelor cu handicap și cele de însoțitor nu vor mai fi plătite de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGAS-PC), ci de Agențiile Județene de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS). Așa prevede un proiect de hotărâre inițiat de guvern. „De la anul, începând cu luna ia-

nuarie, plățile se vor face de către AJPIS, nu se mai fac de către DGASPC Argeș. Este ultima lună în care mai facem plăți, de luna viitoare se vor face de către AJPIS”, ne-a informat Iuliana Matei, director adjunct la DGASPC Argeș.

Mari Tudor

Noutăţi privind plata indemnizaţiilor persoanelor cu handicap



CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Străvechi sărbători de iarnă

Cu sute de ani în urmă sărbătorile de iarnă erau strict delimitate între ele. Prima sărbătoare, Crăciu-nul, avea o profundă semnifi caţie religioasă, în timp ce a doua, Anul Nou, era mai mult păgână, ţinând mai mult de ritualul ancestral al renașterii, al bucu-riei și speranţei unui nou început.

Obiceiurile de iarnă erau de o diversitate fantasti-că, peste an nemaiîntâlnind asemenea bogăţie și ar trebui o carte de mii de pagini ca să le cuprindă. Răsfoind „la gura sobei” o carte cu copertele roase de timp mi-am notat pentru dumneavoastră câteva dintre ele.

Primul semnal al sărbătorilor de iarnă era dat de începutul postului Crăciunului. Renunţarea la cele trupești în favoarea sufl etului reprezenta purifi ca-rea ce sporea dimensiunea marii sărbători a Nașterii Domnului Iisus Hristos. De Ignat se tăiau porcii. Oamenii așteptau cu nerăbdare prima zăpadă, care să ofere un așternut curat acestui ritual. Cei care participau erau serviţi cu mămăligă și murături. Zâmbiţi, nu? Azi, sacrifi carea este fi nalizată cu așa-zisa „pomană a porcului”: gazda alege cele mai bune bucăţi din porcul încă aburind și le frige pe jăratic, oferindu-le celor din jur. Și miros frigăruile alea de te scot din minţi! La acestea se adaugă din belșug ţuică fi artă cu puţin piper. Poţi să reziști? Bineînţeles că prin preajmă e și cel cu corniţe, care plesnește de mulţumire! De aceea, multe „pomeni” de acest gen se lasă cu certuri, cu bătăi și, mult mai grav, chiar cu crime.

Urma Ajunul Crăciunului, cu colindele. Dacă as-tăzi abia se mai aud glasurile cristaline ale copiilor ce îndrăznesc să înfrunte nămeţii (în ultimii ani, din ce în ce mai rari), altădată cete de ţărani, în frunte cu preotul satului, colindau de răsunau văile.

De Crăciun, orașele devin pustii și satele foșnesc de orășeni. Grătarele sfârâie și dealurile răsună de ma-nele. Și bogaţii și sărăntocii au golit cu câteva zile înainte magazinele și vor să arate lumii cât de bine le-a mers în anul ce stă să se încheie. Urmează Anul Nou.

Pe vremea când nu se inventase Revelionul, Anul Nou semnifi ca intrarea întregului habitat într-un nou ciclu. Plugușorul, căluţii, capra, cerbul, urșii semnifi cau participarea întregii naturi la marea săr-bătoare a trecerii în an nou și semnul unui an cel puţin la fel de roditor ca și cel care se încheia în acele clipe.

Cu acest prilej obiceiuri ancestrale erau practicate de diverse persoane. Babele vrăjitoare afl au la trece-rea dintre ani cum o să fi e vremea în noul an. Pentru aceasta puneau câte o lingură de sare în douăspreze-ce coji de ceapă. Acolo unde sarea nu se topea însem-na că o să fi e o lună secetoasă.

Fetele mari puteau afl a cu cine aveau să se căsăto-rească în anul următor. Mai multe se întâlneau la casa uneia și începeau vrăjile. Pe plita încinsă erau așezaţi doi peri de porc, unul reprezentând fata și ce-lălalt băiatul. Dacă perii se răsuceau în interior, cei doi urmau să se căsătorească. Tot atunci ele puteau afl a cum va arăta alesul lor. Pentru aceasta, sub șase oale de pământ se așezau următoarele obiecte: un ghem de lână, o bucată de pâine, un drob de sare, un inel, un pieptene și un cărbune. Oalele erau așezate cu gura în jos și amestecate bine între ele. Obiectul găsit semnifi ca viitorul bărbat. Dacă găsea ghemul de lână, bărbatul urma să-i fi e gușat. Dacă găsea bu-cata de pâine, bărbatul îi era bogat. Inelul semnifi ca pe bărbatul frumos și mândru. Pieptenele însemna rău la sufl et, cărbunele urât din cale afară.

Într-un alt obicei, fetele mari ieșeau la miezul nop-ţii afară și mergeau la un gard, unde era locul mai întunecat. Fiecare își alegea un par, însemnându-l cu o aţă roșie. Dimineaţa fi ecare mergea să vadă cum este parul pe care l-a nimerit noaptea. Dacă parul era drept, însemna că bărbatul îi va fi frumos. Dacă era strâmb și noduros, fata se necăjea tare.

Dar m-am cam luat cu vorba și Anul Nou se apro-pie cu repeziciune. Nu-mi rămâne decât să vă mul-ţumesc pentru că aţi citit săptămână de săptămână „Lecţia de istorie” și să vă urez un An Nou mai bun și mai liniștit. La mulţi ani! Prof. dr. Cornel Carp

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX


Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45

ANGAJEAZĂajutor maşinist şi motostivuitorist

Tel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: [email protected], [email protected]

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646. Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar vând VW Jetta, 1,9 disel, 2007, euro 4, full-option, metalizat, 133.000 km, reali, carte service, cauciucuri iarnă-vară, consumabile schimbate recent + distribuţie. Tel. 0770.338.340. Proprietar, vând Solenza Clima, 2004, pui perlă, 134.000 km reali, RCA, ITP valabil, stare bună. Tel. 0770.338.340. Vând vin natural, tucă, bijuterii, televizor, diverse. Relaţii la telefon 0741/62.858, 0348/805.427. Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.Vând 2.800 mp teren intravilan,

cu toate uilităţile, situat în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută

orice instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii

gaze, verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)Relatii la tel. 0722.362171

Inspector, clasa I, grad profesional debutant cu atribuţii în contabilitate.

Condiţii de participare la concurs: candidaţii tre-buie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici, republicată, cu modifi cările și completările ulteri-oare.

Condiţii specifi ce: studii superioare fi nanciar-contabile sau economice absolvite cu diplomă de licenţă și nu necesită vechime în muncă.

Inspector, clasa I, grad profesional debutant cu atribuţii în achiziţii publice.

Condiţii de participare la concurs: candidaţii tre-buie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici,

republicată, cu modifi cările și completările ulteri-oare.

Condiţii specifi ce: studii superioare administraţie publică, de drept, economice absolvite cu diplomă de licenţă și nu necesită vechime în muncă.

Probele de concurs se vor desfășura la sediul Pri-măriei Șuici din comuna Șuici, judeţul Argeș, după cum urmează: 28.01.2019, ora 10.00, proba scrisă și 29.01.2019, ora 10.00, interviul.

Dosarele de înscriere se depun în termen de 20 de zile de la data publicării în M.O., la sediul Primă-riei Șuici, judeţul Argeș.

Relaţii suplimentare se pot obţine la Primăria Șuici, telefon 0248/545155, persoană de contact Iulian Șerban.

PRIMĂRIA ŞUICI ORGANIZEAZĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR FUNCŢII PUBLICE:

Ceea ce era de demonstrat: zero pentru Dragoslavele

Nici nu am menţionat bine as-pectul - asta se întâmpla acum vreo lună - că iar a apărut o oca-zie. Subiectul: banii pe care îi primește comuna Dragoslavele de la Guvern și Consiliul Jude-ţean Argeș. Atunci, adică acum o lună, erau zero lei de la judeţ. Săptămâna trecută, zero lei de la Guvern pentru plata cheltuieli-lor curente și de capital. Luni, pe 17, când a fost ședinţă de Con-siliu Judeţean: zero lei. Asta în condiţiile în care bani din impo-zitul pe venit s-au dat către 65 de localităţi. Și au fost vreo opt milioane de lei! Dar poate că nu e nicio problemă și vom vedea ofi cialităţile judeţene în comu-na de sub Piatra Caselor atunci când va fi inaugurat noul sediu al Căminului Cultural „Preot Ioan Răuţescu”. C.I.B.

Recent a avut loc la București Gala CONAF, o întâlnire de săr-bătoare în cadrul Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, structură prezidată de câmpulungeanca Cristina Chi-riac. A fost un eveniment care a marcat alăturarea la CONAF a Federaţiei Patronatelor din Tu-rismul Românesc și a Asociaţi-ei Naţionale de Turism Rural, Ecologic și Cultural, strângerea rândurilor în antreprenoriatul românesc fi ind considerată o ne-cesitate.

CONAF este prima organizaţie patronală care sprijină dezvolta-rea și promovarea culturii antre-prenoriale feminine din Româ-nia. Confederaţia este alcătuită din două federaţii: Federaţia Pa-tronatelor Femeilor Antreprenor (București), condusă de către Cristina Chiriac, și Federaţia Fe-

meilor de Afaceri din Regiunea Nord-Est (Suceava), președinte Liliana Agheorghicesei. Cris-tina Chiriac este și iniţiatoarea conceptului „Flori de ie”, care promovează portul tradiţional românesc. C.I.B.

Câmpulungeanca Cristina Chiriac a polarizat din nou femeile de afaceri din România



Cu ocazia Anului Nou, Primăria Rucăr vă urează multă sănătate și împlinirea tuturor dorințelor!LA MULȚI ANI!

Primar, Ionel Dulamă

Campania lor a fost popularizată pe un grup dedicat mămicilor și pe paginile per-sonale de facebook. „Cea care a pornit acțiunea este Cristina Badea, iar eu m-am alăturat. Ea le-a implicat și pe celelalte două colege de la serviciu. Bănuții fi e au fost cash, fi e într-un cont. Eu sunt admi-nistrator pe un grup de mămici, acolo am postat, iar mămicile au venit în ajutorul nostru. De asemenea, cunoștințele, pri-etenii ne-au ajutat. Am avut un donator anonim, care ne-a ajutat enorm. Ne-a donat o sumă considerabilă pentru cam-panie. Am încercat să cumpărăm în mod egal pentru fi ecare familie, iar pachetele să semene unele cu celelalte. Lucrul acesta nu îl facem pentru publicitate, ci să prindă lumea credibilitate. Absolut nimic din ce se cumpără nu rămâne la noi. (...) Perso-nal, m-a schimbat total această acțiune. O să am grijă ca și copilul meu să facă ce am făcut eu, să știe să ofere și celor care nu au”, ne-a povestit Maria Brăileanu, una dintre cele patru, care ne-a detaliat cum au fost primite de copiii ajutați, dar și des-pre condițiile în care aceștia își duc traiul zilnic.

„Am fost uimită de bunul-simț pe care l-au avut”

„Am fost la 9 familii din Dârmănești, Davidești, Enculești, Mozăceni, Golești, Pădureți, Zamfi rești și Cuca. Ne-au pri-mit cu entuziasm. Prima a fost o familie formată din mamă și fi u. Fiul are proble-me, este imobilizat la pat și mănâncă doar lapte special și cereale. Am fost la două fetițe, în Davidești, care sunt îngrijite de bunică și de tatăl lor. Am fost uimită de bunul-simț pe care l-au avut ele și de bu-curia cu care ne-au primit. Imediat s-au dus la jucării. Îmi imaginez că n-au mai avut atât de multe de-a lungul timpului. Apoi am fost la Enculești, la o familie formată din mamă, tată și patru copilași. Ulterior, la Golești, la o familie cu șapte membri. Au niște condiții greu de imagi-

nat. Apoi am mers la Mozăceni, unde am avut o familie cu patru copii abandonați de mamă. Mama s-a recăsătorit, tatăl lor s-a sinucis, iar copiii sunt îngrijiți de o mătușă. Am fost și la Pădureți, la o fami-lie cu nouă copilași; cel mai mare are 12 ani. A fost o senzație plăcută. Când am intrat, erau așezați pe o canapea, în linie. Erau foarte îngrijiți, educați. Fetița cea mare este premiantă și următorul copilaș, la fel. Am mai mers la o familie din Cocu. Aveau într-o cameră două paturi, un du-lap, iar pe jos - pământ. Ulterior, am mers la Zamfi rești, la o familie cu doi copii care învață foarte bine. Erau într-o căsuță bă-trânească cu două camere. Ultima este o bătrână văduvă. Deși locuiește cu fi ica, aceasta nu vrea să o ajute”, ne-a spus Ma-ria Brăileanu. Fetele își propun să repete această acțiune și de Paști.

Mari Tudor

Patru tinere - ajutoarele lui Moş Crăciun pentru 9 familii

Părintele Paul Stănescu, slujitor al Biseri-cii Mavrodolu din Pitești, are în derulare mai multe proiecte prin intermediul cărora cei afl ați în nevoi sunt ajutați. Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, părintele Stănescu a oferit o bucurie fără prece-dent unor copii din Pitești, Ștefănești și Mozăceni. Joi, 13 decembrie, la Resta-urantul Casa Boierului din Pitești, prin intermediul preotului Paul Stănescu, 25 de copii, cu vârstele cuprinse între patru luni și 16 ani, au primit o masă caldă, dulciuri și cadourile pe care le-au cerut Moșului. Preotul l-a îndemnat pe fi e-care copil să îi scrie lui Moș Crăciun, iar dorințele acestora au fost ascultate de câțiva semeni binevoitori.

Copiii nu au cerut lucruri scumpe, așa cum spune părintele Stănescu: „Au fost destul de modești, dar oamenii care s-au implicat au fost darnici. Copiii au cerut jucării, dulciuri, căciuli, mănuși și fulare. Pe lângă ce au cerut ei, am pus mai multe lucruri. Oamenii care m-au sprijinit au cumpărat tuturor copiilor și haine, încălțăminte de iarnă. Ne-am bucurat de ospitalitatea celor de la localul Casa Boie-rului. Patronul de aici a făcut studii teologice, ne știm din facultate. Localul a oferit mâncare și tort copiilor. Ce au consumat a fost din par-tea casei. Dumnezeu a lucrat cum se poate mai bine!”, ne-a spus părintele Stănescu.

Campania realizată de părintele Paul Stă-nescu nu ar fi fost posibilă fără oamenii bine-

voitori care cred în harul său și care, alături de el, vor să ajute oamenii necăjiţi din comunitate, mai puţin norocoși decât ei. „Le-am dăruit ab-solut tot ce au cerut. Am avut vreo două doam-ne voluntare. Ne-am împărțit scrisorile între noi. La rândul nostru, am mai găsit câte o per-soană care a vrut să ajute și care a fost încântată de idee. La un moment dat nu mai aveam scri-sori, dar aveam cereri de la oameni care voiau să ajute. Aproximativ 10 persoane s-au alăturat acestui proiect”, a adaugat preotul.

„Se citea tristețea în ochii copiilor”Problema copiilor care suferă din cauza să-

răciei a fost prioritatea activităților preotului, originar din comuna Catanele, județul Argeș. Preotul a urmărit reacțiile celor 25 de copii care au primit cadouri. „Cred că unii dintre ei participă pentru prima oară la un astfel de eveniment, dacă nu toți. Erau timorați. Se ci-tea tristețea în ochii lor. În momentul în care l-au văzut pe Moș Crăciun, toți au sărit de pe scaune și s-au dus spre el în fugă”, a continuat preotul. Tot el ne-a mărturisit de unde a pornit această inițiativă: „Nu este primul an când fac lucrul acesta. Ideea mi-a dat-o, acum vreo 10 ani, o doamnă din București, de la BRD, care m-a rugat să îi trimit scrisori ale copiilor că-tre Moș Crăciun. E ceva puțin mai delicat, dar frumos. Pe de o parte, nu știm ce cer copiii și nu știm dacă avem sponsori. Pornim cu inima îndoită, dar ne rugăm la Dumnezeu și la Sfân-tul Nicolae să fi e mai darnici”. Mari Tudor

Un preot de la Mavrodolu a dus 25 de copii la restaurant şi le-a oferit cadouri şi o masă de Crăciun

În luna cadourilor, patru tinere din Argeș au lansat o campanie de strângere de fonduri pentru familiile nevoiașe din județ. Până acum au vizitat 9 familii. De o lună și jumătate, Cristina, Maria, Andreea și Mihaela au strâns bani nu doar pentru cei cu o situație fi nanciară mai precară, ci și pentru un băiat cu handicap, imobilizat la pat, o bătrână văduvă și mai mulți copii orfani.



TBM LIGHT, partener autorizat Electromagnetica, vă oferă soluţia: corpuri de iluminat cu LED, fără emisii ultraviolete,

pornire instantanee, peste 50.000 de ore de funcţionare, fără mentenanţă

Am deschis show-room TBM LIGHT în Piteşti, zona autostradă, unde găsiţi

toată gama de corpuri de iluminat cu LED pentru uz casnic, birouri, sectoarele industrial,

public şi perimetral.

TBM LIGHT vă oferă cele mai bune soluţii de iluminat! Pentru comenzi: www.tbmlight.ro sau 0730 088 705.

VREŢI SĂ ECONOMISIŢI VREŢI SĂ ECONOMISIŢI

CU PÂNĂ LA CU PÂNĂ LA 80% 80% ENERGIE ELECTRICĂ? ENERGIE ELECTRICĂ?

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMEN-TAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACEN-

TRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ

DE 220 MP, PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Ruby cântă de Revelion la Mioveni

Primăria orașului, Consiliul Local și Centrul Cul-tural Mioveni vă invită luni, 31 decembrie 2018, de la ora 22.30, în Centrul Civic al orașului, să petreceți împreună Revelionul în aer liber pe muzica artiștilor Daniela Cernea, Edward Sanda și Ruby, iar la cum-păna dintre ani va fi un spectaculos foc de artifi cii.

M.S.

Program special la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Piteşti pe 31 decembrie

Direcția pentru Evidența Persoanelor a Municipiu-lui Pitești va avea un program special de lucru pe 31 decembrie 2018.

Programul de lucru cu publicul pentru Serviciul Evidența Persoanelor și pentru Serviciul Stare Civilă se va desfășura după cum urmează:

Luni, 31 decembrie 2018, program de lucru cu pu-blicul: 8.30 - 12.30.

Programul a fost stabilit pentru a veni în sprijinul cetățenilor care aveau deja programate ofi cierea de căsătorii civile în cele două zile. S-a ținut cont în luarea deciziei de a se lucra pe 31 decembrie de faptul că în perioada sărbătorilor de iarnă mulți cetățeni sunt nevoiți să efectueze deplasări în țară sau străi-nătate și constată fi e că actele de identitate au expirat, fi e că le-au pierdut sau le-au fost furate, fi e că nu s-au prezentat să le ridice de la sediul Serviciului Evidența Persoanelor. Andreea Giurcă

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a Anului Nou, Primăria Teiu le urează tuturor locuitorilor comunei sănătate și realizări pe toate planurile!LA MULȚI ANI!Primar, Florin Dumitru

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Argeș vă urează cu ocazia Anului Nou multă sănătate și fericire alături de cei dragi!LA MULȚI ANI!Inspector-șef, Bogdan Olar

Societatea APĂ CANAL 2000 S.A. reamintește utilizatorilor serviciului de alimentare cu apă că, odată cu sosirea sezonului rece, este necesar a se lua măsuri de prevenire pentru preîntâmpinarea îngheţării compo-nentelor instalaţiei de alimentare cu apă.

Astfel, în conformitate cu regulamentul consolidat și armonizat al serviciului pu-blic de alimentare cu apă și de canalizare din aria de competenţă a unităţilor admi-nistrativ-teritoriale membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Argeș, uti-lizatorul este obligat să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei și integrităţii fi zice a căminului de apome-tru, a contorului/aparatului de măsură de apă și a vanelor ce echipează branșa-mentul. Orice reparaţii și orice înlocuire

de contor a cărui deteriorare se datorează unei funcţionări anormale în condiţii de îngheţ sunt efectuate de operator pe chel-tuiala exclusivă a utilizatorului.

Pentru evitarea eventualelor disfuncţio-nalităţi ale apometrului și a unor cheltu-ieli inutile, societatea Apă Canal 2000 re-comandă tuturor utilizatorilor serviciului de alimentare cu apă protejarea contoare-lor de apă rece cu materiale termoizolan-te care se înfășoară în jurul conductei de branșament și în jurul apometrului, lă-sând liber cadranul pentru a putea fi citit indexul consumului de apă, iar capacul de protecţie al căminului de branșament tre-buie să fi e bine închis și protejat.

În cazul în care aceste măsuri nu sunt luate, există posibilitatea ca apa care tre-ce prin contoare să îngheţe, în special în timpul nopţii, când consumul este redus și viteza de trecere a apei prin contor este

mai mică. Acest fenomen nu numai că blochează alimentarea cu apă, dar poate duce și la deteriorarea apometrelor, caz în care acestea vor trebui reparate sau schim-bate pe cheltuiala utilizatorilor.

Verifi carea periodică a stării căminului de apometru este importantă!

În situaţia în care apometrul a îngheţat, nu se folosește fl acără deschisă și nu se toarnă apă fi erbinte peste acesta.

Înainte de sosirea gerului, trebuie veri-fi cate și conductele de apă sau robineţii montaţi pe instalaţie, în vederea depistă-rii/identifi cării pierderilor de apă care ar putea duce la îngheţarea conductelor.

Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă pot semnala problemele legate de funcţionarea apometrelor la dispeceratul societăţii Apă Canal 2000 S.A., telefon 0248 223 237. A.C.

Cum se protejează instalaţiile de apă pe timpul sezonului rece

Un dublu eveniment inau-gural la Spitalul Municipal Câmpulung s-a derulat săp-tămâna trecută, cu doar câ-teva zile înainte de Crăciun. Au fost fi nalizate lucrările de amenajare și modernizare la Secţia de Anestezie și Tera-pie Intensivă și, cu această ocazie, a fost primită o nouă donaţie de la Holcim Ro-mânia, în cadrul parteneri-atului care durează de mai mulţi ani. Cei de la Fabrica de ciment au dotat secţia proaspăt modernizată cu 4 paturi de terapie intensivă, o brancardă automată, 4 mo-nitoare și un aparat mobil de ventilaţie. Valoarea totală a investiţiei este de circa 48 de mii de euro. În cadrul par-teneriatului cu Spitalul Mu-nicipal Câmpulung, Holcim România a mai donat uni-tăţii sanitare echipamente

medicale de ultimă genera-ţie dintr-un spectru larg de servicii, precum: aparatură de laborator, aparat de an-estezie, ecograf Dopler 3D, aparat radiologic cu braţ mobil, facoemulsifi cator (aparat pentru operaţii de cataractă), mașină de spălat și dezinfectat instrumen-tar, monitor funcţii vitale, electrocardiografe (EKG) și aparatură pentru analize medicale.

La evenimentul inaugural au fost prezenţi nu doar di-rectorul demisionar al Spi-talului, Grigore Stănescu, și directorul Fabricii de ciment Holcim Câmpulung, Cornel Banu, ci și actualul primar al municipiului, Liviu Ţâ-roiu, alături de viceprimar și doi foști primari, Gheorghe Oancea și Călin Andrei.

Cătălin Ion Butoiu

Spitalul Câmpulung s-a dotat de sărbători

La inițiativa deputatului social-de-mocrat Simona Bucura Oprescu, Ca-mera Deputaților a primit, ieri, vizita grupului de colindători de la Școala Populară de Arte din Argeș.

Sub coordonarea doamnei director Elena Iagăr și a doamnei profesor Elena Sima, tinerii colindători îmbrăcați în por-tul popular muscelean, folosit și de Regina Maria în context ceremonial, au încântat audiența cântând colinde străvechi și adu-când în actualitate un crâmpei din atmo-sfera caldă a sărbătorilor trăite de străbu-nii noștri.

”Am colindat la PARLAMENT. Am fost o mână de românași frumoși de la Argeș, elevi ai Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești, secția Canto popular, coordonați cu drag de mine, de Elena Sima, susținuți în tot și toate de managerul școlii, doam-na Elena Iagăr. Mulţumim. Am fost BUNI. De ce îndrăznesc să zic acest lucru, deoarece într-o clădire ROMÂNEASCĂ, construită de români, cu material româ-nesc și toată dotarea românească, am fost și noi, ROMÂNI în port (costum popu-

lar) și repertoriu. Globalizarea nu ne-a luat mințile și am rămas români în cuget și-n SIMȚIRE. Colindele au fost cântate LIVE și fără acompaniament orchestral, așa cum se cânta în curtea și la geamul bunicilor. Mulțumesc, doamna deputat Bucura Oprescu... ați cântat cu noi co-linde, v-ați așezat cu noi lângă brad, ați mâncat cu noi la masă, vă mulțumim.

Moldoveancă sunt, dar mă mândresc cu românii mei frumoși de la ARGEȘ. Am avut alături pe ai mei BĂIEȚI: Sima Mi-hail - vioară, Sima Constantin - violă, Sima Robert - impresar artistic, soț, tătic, pedagog... a mea familie. Vă mulțumesc”, a fost mesajul postat pe Facebook de pro-fesorul Elena Sima.

D.G.

Colindători de la Şcoala Populară de Arte, în Parlament, la iniţiativa deputatului Simona Bucura-Oprescu



Cu ocazia Anului Nou, Primăria Pietroșani vă urează multă sănătate, fericire și împlinirea tuturor dorințelor!LA MULȚI ANI!Primar, Eugeniu Pătru

Cu ocazia Anului Nou, Primăria și Consiliul Local

Ciofrângeni urează tuturor

locuitorilor comunei sănătate

și realizări pe toate planurile!LA MULȚI ANI!

Primar, Dorin Panțeru

Cu ocazia Anului Nou, CS Mioveni

urează tuturor iubitorilor fotbalului

argeșean numai realizări în viață!

LA MULȚI ANI!Președinte executiv, Constantin Stancu

Primăria și Consiliul Local Stolnici vă urează cu ocazia Anului Nou sănătate și împliniri în viațăLa mulți ani!Primar, Sevastian Pupăză Roșu

De Anul Nou, PSD Pitești vă urează sănătate, putere

de muncă și multe satisfacţii alături

de cei dragi! LA MULȚI ANI!

Președinte, Cristian Gentea

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Izabela Moiceanu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

SC Publitrans 2000 SA vă urează cu ocazia Anului Nou multă

sănătate, realizări pe toate planurile și fericire

alături de cei dragi!LA MULȚI ANI!

Manager, Manuel Rotaru

Este știut faptul că DN 73D este un drum cu probleme. În afară de zona afectată în acest an, în dreptul satului Suslănești persistă de decenii o denivelare imensă a căii rutiere. Cei de la Com-pania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu au reacţionat, așa cum nu au reacţie nici la problemele de pe DN 73C Câmpulung-Curtea de Argeș. Vorba primarului de la Boteni, Vasile Leau: „Mai bine îl lăsau drum judeţean și vedeam noi cum îl reparam”. Așa că o nouă zonă afectată a agravat situaţia, în condiţiile în care atât localnicii de pe Valea Argeșelului, cât și fi rmele cu conexiuni pe acea rută au fost nevoite să suporte kilometri în plus pentru a ajunge la destinaţie. Fi-ind imposibil de desfășurat trafi cul rutier, au fost utilizate rute ocolitoare, fi e înspre Câmpulung și Stoenești, fi e chiar prin judeţul Dâmboviţa. Așa că redeschiderea circulaţiei a fost binevenită, dar...

Situaţia în care se afl ă acum DN 73D nu permite decât accesul autovehiculelor cu masa mai mică de zece tone. O arată acest lucru chiar un indicator montat la intersecţia dinspre Valea Mare-Pravăţ către Stoenești și Boteni, fi ind așezat chiar acolo unde drumul se continuă către comuna lui Petre Ţuţea. Pe tot DN 73D circulaţia este redusă la 30 de km pe oră, iar la zona afectată din Suslănești există o limitare în plus, de 20 km pe oră pe o porţiune de trei sute de metri. Și cu toate acestea, drumul este tranzitat și de vehicule de peste zece tone, ajungând chiar la peste 30 în cazul trans-portului de material din cariera afl ată în imediata apropiere. O spun chiar localnicii care, întrebaţi dacă pe acolo circulă mașini mari, recunosc că văd mereu pe drum așa ceva. Și asta în condiţiile în care, cunoscută fi ind situaţia, s-a impus limitarea legată de greutate.

Primarul din Boteni: „Drumul e bun, n-o să se rupă”

Având informaţii legate de faptul că însuși fi rma care a refăcut drumul, General Trust Argeș, a se-sizat situaţia la poliție, am luat legătura cu cei de acolo, însă, după promisiunea de a fi contactaţi de cei care cunosc cazul, nu am mai putut afl a amă-nunte. N-au mai răspuns. Așa că am discutat cu primarul comunei Boteni, Vasile Leau.

„Da, circulă și mașini mari pe drum, dar nu au soluţie. Ce să facă, să ocolească 50 de kilometri? Drumul e bun, nu are de ce să se rupă. Oricum, am înţeles că se va face un proiect pentru reabilita-rea lui, să sperăm că la anul se va face ceva în acest sens”, ne-a declarat edilul.

Am contactat și Inspectoratul de Poliţie al Jude-ţului Argeș pentru a afl a amănunte legate de sesi-zarea aspectului privitor la nerespectarea indicato-rului de limitare a circulaţiei la vehicule sub zece tone, dar până la închiderea ediţiei nu am primit răspuns.

Cătălin Ion Butoiu

Deşi accesul este interzis trafi cului greu

Drumul rupt la Boteni în august e luat în roţi de mastodonţi de zeci de tone

Consilierii locali din Mioveni au fost colindaţi

În pragul sărbătorilor de iarnă, consilierii locali din Mioveni au primit la ultima ședință ordinară din acest an vizita surprinzătoa-re a unui grup de prichindei, care au venit să colinde în sala de ședințe a instituției. Aceștia au primit pentru gestul lor nu doar aplauze și felicitări din partea aleșilor locali, ci și dulciuri. Grupul de colindători a aparținut secției de Canto a Centrului Cultural Mioveni (profesor Alexandra Martin). M.S.

APIA Argeş, plăţi pentru 20.000 de fermieri în 2018

Potrivit directorului Marius Stroescu de la APIA Argeș, numărul fermieri-lor argeșeni care au făcut cereri de pla-tă în campania pe 2018 este 22.373. Din aceștia, au fost autorizați la plată în avans 20.303(90,75%), suma totală plăti-tă în avans până la 30 noiembrie fi ind de 17.920.590,67 euro. Începând cu 1 decem-brie 2018 au început plățile regulare, fi ind autorizați la plata fi nală 18.350 de fermieri din totalul de 22.373 primiți în campania pe 2018, cei mai mulți fermieri, 4.461, din Câmpulung. Suma totală fi nală autorizată la plată este 8.517.633,23 euro. A.C.

La început de august, în acest an, o porţiune de peste o sută de metri din DN 73D, chiar la intrarea în Boteni dinspre Mioarele, a fost distrusă din cauza apei infi ltra-te în terasamentul drumului. Covorul asfaltic s-a crăpat și s-a denivelat ca după un cutremur foarte puternic, iar trafi cul rutier a fost închis. Și așa a rămas până în toamnă. După ce a fost efectuată o expertizare de către cei de la Drumuri Naţionale, s-a intervenit asupra drumului, iar la acest moment acea porţiune din DN 73D este redeschisă circulaţiei. Fiindcă se așteaptă o soluţie defi nitivă, deocamdată porţiunea respectivă de drum nu a fost asfaltată, iar în următoarele zile se va interveni din nou, cu piatră, pentru eliminarea riscului de înnoroire sau denivelare.

Aşa arăta drumul la începutul lui august

Indicatorul de la Suslăneşti care anunţă drumul stricat de ani de zile



Primarul Bebe Ivan de la Băbana a refuzat să vină la Ignatul colectiv de la Golești, declarând că preferă să taie porcul cu muncitorii cu care a făcut podul în comună.

Mi-am luat porcu’, plec de aici,La muncă, nu la șorici..!

Primarul Boțârcă de la Topoloveni, acest Hercule Poirot al PSD Argeș.

Pe porcul acesta l-am intervievat îna-inte să-l tai și a recunoscut că e liberal. Ba mi-a mărturisit, sub tortură, e ade-vărat, că a mâncat ani de zile nutrețuri

combinate fi nanțate de Soroș...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Zece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în perioada 27 decembrie

2018-8 ianuarie 2019. Primul sărbătorit, pe 27 decembrie, este avocatul Ștefan Muscurel din Baroul Argeș. Pe 31 decembrie va primi felicitări Lorena Toma, mana-ger Casa de Cultură ”Adriana Trandafi r” din Bascov. Pe 3 ianuarie vor fi sărbătoriți Ilare Isac, președinte Societatea Națională a Pomicultorilor, și Ion Ionescu, primar Cicănești. Pe 4 ianuarie vor primi felicitări profesorul Moise Mitulescu, fondatorul Li-ceului de Artă ”Dinu Lipatti” Pitești, Leonard Soare, președintele Comunității Mon-tane Iezer Muscel, și omul de afaceri George Stan. Pe 5 ianuarie va fi ziua de naștere a fostului fotbalist Radu I, pe 7 ianuarie va fi sărbătorită profesoara Steluţa Istrătescu, iar pe 8 ianuarie avocatul Mirela Druţă din Baroul Argeș. Tuturor sărbătoriților ”Jur-nalul de Argeș” le urează La Mulți Ani!

Lorena Toma Ilare Isac Leonard Soare

Noul An 2019 să vă aducă succese și realizări, iar bucuria și liniștea să vă însoţească mereu! Sărbători fericite alături de cei dragi! LA MULŢI ANI!Primar municipiul Câmpulung, Ioan Liviu ŢÂROIU

Fie ca spiritul blând al Sfi ntelor Sărbători să vă aducă bucurie în case, prosperitate, veselie și sănătate în anul ce vine! Sărbători fericite! LA MULȚI ANI!Profesor Cătălin Iancu

Interviu special cu arhiepiscopul Argeşului şi ... · anual. Se poate, sigur că se poate, nu-mai...

Documents

Transcript of Interviu special cu arhiepiscopul Argeşului şi ... · anual. Se poate, sigur că se poate, nu-mai...