interviu cu Daniela iliescu · 2020. 5. 19. · PIATA reviSt| lunAr| FinAnciAr-bAncAr| Anul XXiv l...

$: interviu cu Daniela iliescu · 2020. 5. 19. · PIATA reviSt| lunAr| FinAnciAr-bAncAr| Anul XXiv l nr. 03 (292) martie 2020 FINANCIARÅ ABOnAMente pre]ul* de Rabonament la pia]a Financiar\$
revistĂ lunarĂ financiar - bancarĂnr. 03 (292) / mArtie 2020, pre] 30 leiwww.piatafinanciara.ro

PIATA FINANCIARÅ

Gabriel Grădinescu:ASF eSte pArtenerpentru mediulde AFAceri intereSAt de FinAnțAreprin mecAniSmele pieței de cApitAl

Horia Gustă:Am SFătuit întotdeAunAinveStitorii Să AibăplAnuri de inveStiţii pe termen lung, cuSubScrieri conStAnte

o nouă criză poAte FrânA dezvoltAreAinduStriei Fondurilor

Modelul operațional al patria Bankpresupune o coMBinație între

tehnologie și interacțiune uMană

interviu cu

Daniela iliescu, CeO al Patria Bank

DOSAR: FOnDuRi De inveStiții

martie 2020 Pia}a financiar| 3

În momentul în care scriu aceste rânduri, virusul cunume de băutură alcoolică, plecat din China să bântuielumea şi să pună marile economii pe butuci, tocmai cea trecut în viteză de un milion de infectări şi 50.000 devictime. În mare parte cantonată la domiciliu, populaţiaRomâniei urmăreşte cu îngrijorare evoluţiile de pemapamond şi îşi face provizii, golind rafturile maga -zinelor. Rând pe rând, unităţile de producţie îşi închidpe o perioadă nedeterminată activitatea, din lipsă decerere. Sau din dorinţa de a limita pagubele, cel puţinpe termen scurt! Povara de pe umerii statului devine dince în ce mai apăsătoare, rezervele avute la dispoziţiesunt de la puţin spre deloc, încasările, firave, sunt şi eleamânate, în timp ce cheltuielile se umflă într-un ritminfernal.

Luată la început ca o glumă, criza actuală a trecutdeja de la epitetul de ”similară cu 2008” la cel de ”ceamai mare criză de la cel de al doilea război mondialîncoace”.

Totuşi, cu siguranţă, în şi post criză vor răsări şicâştigători. Unii sunt vizibili: şi nu ne referim doar lacompaniile farmaceutice şi producătorii de medi -camente. Sau, eventual, la companiile de IT a căroractivitate creşte, întrucât munca la domiciliu a devenit unlucru obişnuit, pentru mulţi angajaţi şi multe companii.Cum până şi emisiunile radio sau TV se fac de acasă, seinstalează de zor echipamente şi programe în afarasediilor. O altă categorie de câştigători sunt firmele decurierat dar şi cei care livrează mâncare la domiciliu.Câştigători, la momentul acesta, sunt şi marii retaileri.Vânzările lor au depăşit în luna aceasta orice aşteptări,iar asigurările privind continuitatea în aprovizionare nupar să domolească apetitul pentru provizii al unei

populaţii panicate. Sper să fi folosit termenul potrivit: nude alta dar dacă ne uităm pe stradă, parcă sunt prea mulţicei care ies şi sfidează virusul, legea şi pe noi toţi - pentrucă trebuie să înţelegem că lucrurile nu vor reveni lanormal dacă noi nu facem totul pentru a limitarăspândirea virusului! Cineva spunea că banii pot cum -păra orice, dar nu şi caractere. Foarte adevărat! Dacă noinu vom arăta că suntem caractere puternice, nu vomintra, la final, pe harta ”CoronaWiners”. Acolo vor fidoar cei care înţeleg la timp ce se întâmplă, se con -formează şi acţionează ca atare.

Revenind la economia globală, e clar pentru toatălumea că suntem în pragul unor schimbări. Şi nu mă referaici la poli economici, pentru că, din punctul meu devedere aceştia vor rămâne neschimbaţi. Europa va fi ceacare va suferi cel mai mult, iar criza COVID va fi testulde rezistenţă pentru fragila construcţie a UniuniiEuropene. La momentul actual temelia sa e destul deşubredă iar criza adânceşte nemulţumirile în interiorul ei,pornind de la tratamentul diferenţiat aplicat statelormembre.

În rest, pentru marii rechini, cei care deţin peste 10%din avuţia lumii, criza vine ca o mănuşă. Ei ştiu că, chiardacă azi acţiunile sunt jos, peste un an, cel mult, vorreveni la valori normale. Până atunci pot cumpăra liniştiţialte titluri, ajunse azi la valori derizorii, urmând sămarcheze noi profituri către final de an. E clar că mariiînvingători sunt cei care azi deţin cash sau pot mobilizaresurse pentru a cumpăra ce e mai bun pe nişte burse careau pierdut, în cel mai fericit caz, un sfert din capitalizare.După cum e la fel de clar că falia dintre bogaţi şi săracise va adânci şi mai mult, ca de fiecare dată după o crizăeconomică.

Norel Moise

EDITORIAL

CORONAWINERS

Redactor-șef fondator: Florin petria

Publicație lunară editată deFinmediA Srl

p.o. box 63-166, 71200, bucure[tiStr. nicolae g. caramfil nr. 77, sector 1tel.: 021.315.79.26

021.315.79.13

e-mail: [email protected]

nota redac]ieiniciuna dintre analizele revistei nu constituie o sugestie de investi]ie. conform legii,inves ti ]iile efec tuate `n urma lectur\rii revistei implic\ responsa bilitatea exclusiv\ a investitorilor. este interzis\, conform legii, repro ducerea integral\ sau par]ial\, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f\r\ acordul scris alconducerii redac]iei [i al autorilor, care de]in dreptul de copiere. Apar]ine, `n exclusivitate, colaborato rilor responsa bilitatea privind datele [i considera]iile din textele pe care le semneaz\. opi niile colaboratorilor nu reprezint\ institu]iile[i/sau firmele cu care ace[tia au rela]ii con tractuale de orice fel.

Graphic Designer: Florin pârvu

Difuzare: Publicitate: 021.317.08.66 021.310.09.83

021.315.79.260744.354.768

Departament comercial:021.310.09.83Abonamente ([email protected]): 021.317.08.66

Director evenimente: Adrian Alexandru

Publicitate: c\t\lin lamba, director vânz\ri, Finteam Advertising

Director general: mihai S\ndoiu

editor-șef: georgeta clinca

redactor-[ef:norel moise [email protected]

editor colaborator:coralia popescu [email protected]

PIATA FINANCIARÅ

issn 1224-4368 tiparul: artPrint www.artprint.ro

4 Pia}a financiar| · martie 2020

PIATA FINANCIARÅreviSt| lunAr| FinAnciAr-bAncAr| Anul XXiv l nr. 03 (292) martie 2020

ABOnAMentepre]ul* de abonament la pia]a Financiar\

250 rOn (1 an) / 125 rOn (6 luni)

*(inclusiv tvA [i taxe po[tale). revista are 12 numere, 10 apari]ii pe an.

Plată: Ordin de platăgaranti bank, Ag. Sun plaza, bucure[ti, cont lei:

RO48 UGBI 0000 6220 0316 0RON

Abonamente online: [email protected] prin telefon:

tel.: 021-315.79.26 int. 211; Fax: 021-317.08.66

cOver stOry / Pagina 6

Modelul operațional al patria Bankpresupune o coMBinație între

tehnologie și interacțiune uMană

interviu cu Daniela iliescu, CeO al Patria Bank

asf este partener pentru mediul de afaceri interesat de finanțare prinmecanismele pieței de capitalinterviu cu gabriel grădinescu, vicepreşedinte al ASF românia / Pagina 20

O nouă criză poate frâna dezvoltareaindustriei fondurilor / Pagina 22

Persoanele fizice aveau aproape 4 miliardeeuro în fondurile deschise / Pagina 27

românii dețin peste 200 milioane euro înfondurile mutuale nerezidente / Pagina 30

Performanțele istorice arată bine, dar cum vor arăta după 2020? / Pagina 32

am sfătuit întotdeauna investitorii să aibăplanuri de investiţii pe termen lung, cusubscrieri constanteinterviu cu Horia gustă, preşedinte AAF, director generalcertinvest / Pagina 36

Pieţele îşi vor reveni când numărul de ştiripozitive legate de coviD 19 îl va depăşi pe cel de ştiri negativeinterviu cu dan popovici, director general al otp Assetmanagemen / Pagina 38

investitorii vor migra către fonduri care oferăevoluţii pozitive sigureinterviu cu milan prusan, managing director al nninvestment partners / Pagina 40

rezultate foarte bune oferite de bvb în 2019:toţi indicii au încheiat anul cu randamentesituate la maxime istoriceinterviu cu mihai buligA, director general și preşedintecA al SAi globinvest SA / Pagina 42

ne aşteaptă ani cu evoluţie volatilă afondurilor cu risc ridicatinterviu cu Florin dolea, Amundi românia / Pagina 44

criza coronavirus taie din conturile viitorilorpensionari / Pagina 48

Pilonul iii a trecut de 500,000 de participanți / Pagina 52

administratorii fac eforturi pentru stabilizareaportofoliilor către structuri adecvate situațieiprezenteinterviu cu virgil ichim , director general Allianz pensiiprivate / Pagina 54

Produsul de pensie presupune o disciplină de investire pe termen lunginterviu cu Alina Andreescu,director general al brdpensii / Pagina 56

FOnDuRi De inveStiții

SUMAR

Pia}a bancar|

acum, mai mult ca oricând, plățile electroniceprotejează sănătatea cliențilorinterviu cu crina nicolae, director dezvoltare carduri, ing bank românia / Pagina 10

factoring 2019, poza economiei / Pagina 12

business

e vital pentru fiecare antreprenor să acționeze, orice paralizare acum afecteazăviitorul companieiinterviu cu Andreea cionca Anghelof, managing director,impetum group / Pagina 16

Pia}a De caPital

Potenţiale efecte pozitive ale cOviD 19 / Pagina 58

Prof. univ. dr. bogdan căpraruuniversitatea Alexandru ioan cuza, iaşi

Cum acționeazăbăncile centrale pe timp de criză/ Pagina 60

florin lucaanalist economic

Băncile și tehnologiaîn anii 2020: între transformări de anvergură, «operații estetice» și«căsătorii din interes» / Pagina 62


INTERVIUL EDI}IEI

au trecut trei decenii de la momentul încare banking-ul în românia a pornit pe unnou drum. cum apreciaţi procesul dereconstrucţie şi consolidare a banking-uluiromânesc?

Cred că sistemul bancar a avut o evoluțiefoarte dinamică în această perioadă, un exemplueste chiar revenirea economică post-criză, iar unaltul operațiunile de optimizare a operațiunilorbancare cu ajutorul tehnologiei. În ultimii 10 ani,indicatori cum sunt lichiditatea, profitabilitatea,creditele neperformante și adecvarea capitaluluiau cunoscut evoluții pozitive. Dacă privim însădin punctul de vedere al economiei țării noastre,pe care sistemul bancare o deservește, lucrurilestau mai puțin bine. Sigur, sectorul bancar esteevident mult mai consolidat și mai stabil decâtacum 30 de ani, și mai ales față de acum 10 ani,după consolidarea post-criză, însă există încontinuare probleme structurale privind surselede finanțare, respectiv deficitul la niveluleconomisirii locale și retragerea surselor definanțare externe, ce limitează capacitateasistemului bancar local de a evolua și de a servidrept un motor pentru creșterea economicăsustenabilă.

Dacă ar fi să ne gândim la trei transformăriîn banking, realități banale azi dar deneconceput în anii 90, care ar fi acestea?

În primul rând transformările datorateinovației și tehnologiei, cred că nimeni nu putea

anticipa evoluția acestora la nivelul la care aajuns în acest moment, inclusiv în banking.Apoi apariția Fintech- urilor, care poate uniidintre noi nu o găsim cea mai confortabilă, însăeste un semnal pentru nevoia de inovație, într-un sistem destul de rigid prin definiție. Apoiadaptarea la piața locală, această conviețuire aunei piețe în același timp disponibile și pentrupublicul digitalizat și pentru cei depărtaţi detehnologie, cum sunt cei din mediul rural șiurban mic. Aici aș putea spune că Patria Bank șiPatria Credit IFN au făcut chiar eforturisemnificative să ajungă în ambele Românii și săgăsească permanent soluții pentru fiecare dintreele. Trei exemple care mie mi se par a fi inovațiiextraordinare în modul de operare al băncilor sereferă la: plățile online ale facturilor (prinIB/carduri/etc.), gestionarea economiilor șimanagementul lichidității personale; dezvol -tarea tehnologiei care permite operațiuni șiactivități paperless și care eficientizeazămodelul operațional al băncilor.

anii post-criză au venit cu presiuni foartemari pe partea de cerințe de capital,restructurare portofolii de credite șireducere a ratei nPl. cum s-a descurcatPatria bank într-un context atât decomplicat? cum vedeţi traversarea acestuian greu, cu o pandemie nemaiîntâlnită ceconsumă multe energii?

Am mers și noi pe calea firească, în acestesituații, mai ales după finalizarea fuziunii cu

Banca Carpatica. Am externalizat portofolii decredite neperformante și am ieșit înîntâmpinarea clienților cu soluții pentrurestructurarea creditelor, acolo unde situația ocerea. În ceea ce privește situația actuală, esteun context nemaiîntâlnit nicăieri în lume, înultimii 30 ani, măcar, deci este dificil săanticipăm cum vor evolua lucrurile și care vafi impactul din punct de vedere economic. Esteclar că este un test de reziliență pentru toțiactorii implicați în sistemul bancar, iar noiluăm permanent decizii pentru a ne adapta lanoile condiții din piață, ca să putem ieși înîntâmpinarea clienților noștri. Cred că deciziileluate de fiecare sunt singurele controlabile,într-o perioadă cu multă incertitudine.

listarea pe piața de capital românească afost un element de suport, în acest contextde creștere a cerințelor de capital carepornesc de la eba? cum poate să sedescurce în acest mediu extrem deconcurențial o bancă de talie mai mică,fără să aibă în spate un grup financiarstrăin de anvergură?

Deși nu are un grup financiar străin, bancaare un fond de investiții în spate cu oexperiență vastă în domeniul financiar-bancar.Grupul Patria are ca acționari majoritariFondul de Investiții Emerging Europe Acce -ssion Fund (EEAF), un fond de private equityai cărui principali investitori sunt BERD(Banca Europeană de Reconstrucție și Dez -

Modelul operațional al Patria Bankpresupune o combinație între tehnologieși interacțiune umanăeste clar că momentul actual e un test de reziliență pentru toți actorii implicați în sistemul bancar. luăm permanent decizii pentru a ne adapta la noile condiții din piață, pentru a putea ieși în întâmpinareaclienților noștri. cred că deciziile luate de fiecare sunt singurele controlabile, într-o perioadă cu multăincertitudine” ne spune daniela iliescu, ceo al patria bank.


voltare), FEI (Fondul European de Investiții,parte a Grupului Băncii Europene pentruInvestiții), DEG (Banca de Dezvoltare, parte agrupului bancar KFW) şi BSTDB (Banca deDezvoltare a Regiunii Mării Negre), lucru carene conferă stabilitate în piață. Începând cu anul2019 consolidarea bazei de capital a fostinfluențată pozitiv de emisiunea de obligațiuninegarantate, neconvertibile și subordonate,denominate în Euro, în valoare totală de 5milioane de Euro plasată cu succes în lunaseptembrie 2019. Obligațiunile au o scadențăde 8 ani și o rată a dobânzii fixă de 6,50%/an.A fost o decizie curajoasă, al cărei rezultat aadus în același timp și o confirmare amodelului de business Patria Bank.

aţi decis să intrați într-o zonă de carefoarte mulți bancheri se feresc, chiar dacăunii spun că nu o fac - agricultura. De ce șicum v-ați descurcat într-un domeniu cudestul de multe specificități și, la o primăvedere, puțin ofertant: statisticile spun căavem cele mai mici ferme din ue și cu ceimai în vârstă manageri…

Patria Bank are o reputație bună în ceeaprivește creditarea agriculturii. Peste 35%dintre creditele nou acordate de Patria Bank în2019 sunt pentru finanțarea fermierilor,agricultura reprezentând una dintre direcțiilestrategice de dezvoltare a băncii. Evoluțiapozitivă a soldului de credite din 2019 continuăcreșterea susținută a portofoliului de creditepentru agricultură, care s-a triplat din 2017până în prezent. În ciuda celor expuse de tine,credem că România, este și o oportunitate dedezvoltare și de business în acest domeniu.Creșterea suprafeţelor de lucru pentru fermierieste următorul pas către dezvoltare, iarcreșterea susținută a modernizării afaceriloragricole este una continuă. Abordarea noastrăa fost cea a unei echipe specializate îndomeniul agricol, și dedicate acestui tip definanțare (suntem printre puținele bănci cu odivizie de creditare în agricultură dedicată). Înplus, creditele pentru proiectele din FonduriEuropene pot fi o soluție, iar noi ne bucurămcă, în Patria Bank avem expertiză și putemoferi astfel de produse. Acoperim și miciiantreprenori sau producători agricoli prindivizia dedicată de microfinanțare, noi având oexperienţă de peste 15 ani în acest domeniu.Un alt lucru care ne-a ajutat este flexibilitatea.

Patria Bank are o reputație bună în ceea priveștecreditarea agriculturii. Peste 35% dintre creditele nouacordate de Patria Bank în 2019 sunt pentrufinanțarea fermierilor, agricultura reprezentând unadintre direcțiile strategice de dezvoltare a băncii.

8

INTERVIUL EDI}IEI

Pia}a financiar| · martie 2020

Finanțarea, rambursarea și soluțiile deasigurare a cash-flow-ului țin cont de acti -vitatea sezonieră.

viitorul banking-ului pare de neconceputfără digital. cum vedeți această balanțădigital/ branch clasic, din care se pare că a luat naștere și un figital. cum vedețibanking-ul viitorului și relația băncilor cu fintech-urile?

Cum am spus și mai sus, evoluțiadigitalului și apariția fintech-urilor sunt partedin schimbările zilelor noastre. Cred cădigitalizarea serviciilor bancare a devenit onormalitate, însă asta încă nu eliminănecesitatea existenței serviciilor clasice, înagenție, pentru anumite zone ale țării, mai ales.Cum nivelul incluziunii financiare este încăscăzut în România, nevoia unui serviciu clasicîncă există. Relația cu fintech-urile nu poate fialtfel decât de parteneriat, iar acolo underămâne una competitivă, este binevenită într-opiață liberă și în continuă dezvoltare. Putem

învăța unii de la alții cum să ne adaptăm și săcreștem. Modelul operațional gândit șidezvoltat de noi presupune o combinație întretehnologie și interacțiune umană, credem noioptimă pentru piața românească și cliențiicărora ne adresăm.

Preţul banilor rămâne la un nivel destul dejos în continuare. iar cOviD 19 punepresiune şi mai mult pe băncile centrale. câtmai poate continua politica banilor ieftini?

Cum a declarat și guvernatorul BănciiNaționale a României, lichiditatea în piațărămâne la un nivel destul de bun și capabil să

susțină în întregime necesitățile cliențilorsistemului bancar, în pofida unor retrageri denumerar mai semnificative derulate pe par -cursul lunii martie, cauzate în special detensiunile provenite din criza COVID-19. Înprezent, retragerile de numerar s-au redussemnificativ, față de nivelurile înregistrate peparcursul lunii martie, iar sistemul bancarrevine într-o stare de normalitate. Este posibil,ca urmare a evoluției COVID-19, prețullichidității să cunoască anumite fluctuații, înfuncție de durata și amplitudinea efectelorpandemiei asupra economiei naționale.

sintetizând ceea ce am aflat până acumdin discuțiile cu mai mulți bancheri,încrederea, clienții și personalul suntprincipalele active ale unei bănci. cumsunt tratate aceste valori în Patria bank?

Și noi credem același lucru, iar criza princare trecem ne-o dovedește încă odată. Avemnevoie de implicarea și responsabilitateaoamenilor, acum, mai mult ca oricând. La noi,

în Patria, nu au întârziat să apară aceste valoriși mă bucur că avem o echipă puternică,implicată și pusă pe treabă. Am luat și luăm încontinuare decizii, iar inițiativele șimobilizarea colegilor din bancă au fost la fel casituația, fără precedent, atât în unități, cât și încentrele operaționale. Vreau să le mulțumesc șipe această cale pentru atitudine și solidaritate.Încă odată acest nou context a adus la suprafațăvalorile primordiale – noi existăm caorganizație pentru a servi clienții noștri, faptimposibil fără angajați; prin solidaritateacolegilor și fidelitatea față de organizațieputem să acționăm astfel încât deservireaclienților să fie la nivel optim.

suntem în continuare în coadaclasamentelor în ceea ce priveșteincluziunea financiară și intermediereafinanciară: cum putem ieși din acestcrepuscul unde nu e prea bine să stămprea mult?

Dat fiind contextul, cel de dinaintea crizei,în care sistemul bancar își desfășoarăactivitatea și problemele de la nivel structuraldespre care am vorbit mai sus, pentru a facilitaaccesul la servicii financiare în România într-un mod armonios, pentru a genera creștereeconomică și o rezilienţă reală la şocuri, estenevoie de prezența acestui subiect cât mai atentși responsabil pe agenda publică. În acestmoment acest subiect lipsește, din păcate de peaceastă agendă, în ciuda importanței salepentru viitorul ţării; şi tot din păcate nu vomreuşi să ieşim foarte repede din această situaţie– incluziunea financiară va continua să existeatâta timp cât vor exista dezechilibre struc -turale semnificative în ţara noastră pe plangeografic, social, economic pentru a accelera otraiectorie ascendentă a gradului de inter -mediere financiară ( măsurată ca raportcredite/PIB ) e nevoie ca actorii principali -instituţiile guvernamentale, cele de regle -mentare, bănci şi clienţi să acţioneze în aceeaşidirecţie. Noi, prin strategia pe care o urmărimzi de zi, prin produsele și serviciile pe care leoferim, contribuim într-o mică măsură laîmbunătățirea acestui indicator.

cum vedeți anul 2020 pentru Patria bank?ce urmează? cu ce atuuri abordați lupta înaceastă piață care pare să devină de la anla an mai concurențială, chiar dacă mulți o privesc ca pe un oligopol?

Cred că anul 2020 va fi anul concesiilor șial colaborării. Avem nevoie de multă im -plicare, parteneriate strategice și colaborare cuinstituțiile statului, astfel încât să sprijinimclienții și economia să treacă prin această criză.În plus, va fi un an al adaptării continue, într-opiață care devine mai îngustă decât înainte. Cene ajută este flexibilitatea, prin care am pututsă găsim soluții potrivite și să luăm deciziirapide. Este și o reziliență testată a băncii, peparcursul transformărilor prin care a trecut,care acum cred că ne ajută să acționăm și săluăm decizii mult mai rapid.

norel Moise

Cred că anul 2020 va fi anul concesiilor și alcolaborării. Avem nevoie de multă im plicare,parteneriate strategice și colaborare cu instituțiilestatului, astfel încât să sprijinim clienții și economia să treacă prin această criză. În plus, va fi un an al adaptării continue, într-o piață care devine maiîngustă decât înainte.

București, 13 martie 2020

allevo a finalizat cu succes implementarea proiectului tOss Business Information Systems (Allevo), în calitate de beneficiar al Programului Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, a finalizat cusucces, proiectul TOSS (Treasure Open Source Software). Cu o perioadă de implementare de 31 de luni, între 16 august 2017 și 15 martie 2020, proiectul a avut o valoare totală de 6.805.370,35 lei,din care asistență financiară nerambursabilă 3.443.370,17 lei. Proiectul TOSS a avut ca scop dezvoltarea unei soluții software inovatoarepentru prelucrarea tranzacțiilor financiare, distribuită în regim open source. Astfel, rezultatele implementării sunt:

✔ Portal pentru comunitatea FINkers United, disponibil la fintp.org✔ Portal Allevo reproiectat, disponibil la allevo.ro✔ O unealtă de testare automată, disponibilă via fintp.org✔ O unealtă de benchmarking, disponibilă via fintp.org✔ O suită de aplicații FinTPc, disponibilă via fintp.org.

Soluția software dezvoltată în cadrul proiectului se adresează IMM-urilor și trezoreriilor de corporații.Proiectul contribuie la sporirea utilizării, calității și a accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, eficientizând costul și durata deprocesare și decontare a operațiunilor financiare ale corporațiilor prin:

l optimizarea deciziilor financiare ale corporațiilor, prin dezvoltarea unei suite de aplicații de trezorerie ce va integra toate plățile inițiatede sistemele ERP, resurse umane etc;

l realizarea unei arhitecturi moderne de conectare a corporațiilor la băncile cu care lucrează, permițând corporațiilor să folosească acelașitip de tehnologie ca cea utilizată de bănci;

l dezvoltarea unui sistem de centralizare a operațiunilor financiare și de trezorerie;l crearea unei componente de predicție pe termen scurt a fluxurilor de lichidități ce va permite corporațiilor să identifice în avans

eventualele riscuri de întârziere a propriilor obligații financiare și să ia măsuri în evitarea acestora;l oferirea de soluții inovative de prelucrare a tranzacțiilor financiare în regim open source tuturor membrilor Clusterului Regional Inovativ

EURONEST IT&C Hub, din care Allevo face parte.Grupurile țintă ale acestui proiect sunt: marii producători (industriile automobile, farmaceutică, energie și altele) sau prestatori de servicii(distribuție utilități, distribuție de mărfuri, lanțuri de retail și altele), întreprinderile mici și mijlocii care desfășoară afaceri în legătură cu mariproducători, procesatorii de tranzacții financiare sau furnizori de servicii intermediare pentru unele instrumente financiare, precum șiinfrastructurile financiare intra- sau inter-sectoriale.Alte extensii posibile privesc relația corporației cu clienții săi instituționali sau individuali și externalizarea către aceștia a unor informațiisau chiar permiterea unor operațiuni financiare care să însoțească schimbul de mărfuri sau servicii.Proiect co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, Axa prioritară 2„Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă”. Business Information Systems (Allevo), CUI: RO5258486, J40/2067/1994. Cod MySMIS: 115724, Nr. Contract Finanțare: 101/16.08.2017.

Date de contactNume: Adriana CosteaFuncție: Marketing ManagerAdresă: Calea Vitan 23C, etaj 3, 031281București, RomâniaTel/Fax: +4021 255 45 77E-mail: [email protected]

Despre AllevoSC Business Information Systems (Allevo) SRL este o companie furnizoare de soluții software care sprijină instituțiile financiare de toate tipurileși dimensiunile să reducă costul total al investiției și să atingă interoperabilitate de-a lungul întregului lanț de distribuție, prin utilizarea FinTP,aplicația open source care procesează tranzacții purtătoare de valoare, automatizează fluxuri de operațiuni și asigură conformitatea cudiversele standarde și reglementări din industria financiar-bancară. Distribuția FinTP garantată de Allevo este destinată să crească competitivitatea, să elimine riscul operațional și să facă sistemele de procesarea tranzacțiilor financiare accesibile și pentru întreprinderile mici și mijlocii.www.allevo.ro

10

PIA}A BANCAR|


În contextul manifestării pandemiei decOviD -19 și în românia, pentruprotejarea sănătății românilor, credeți căar fi indicată folosirea în și mai maremăsură a plăților electronice?

În general, recomandăm clienților noștri săfolosească plățile electronice și canalele digitale,cu atât mai mult acum, în contextul pandemiei deCOVID-19. Home’Bank este principalul canalde comunicare al clienților noștri cu banca,responsabil pentru 98% din interacțiuni (dintrecare peste 90% au loc de pe telefonul mobil).Clienții au opțiunea de a face toate operațiunilefinanciare non-numerar direct din aplicația demobil. În situația actuală, utilizarea canalelordigitale și a plăților electronice nu aduce doarconfort și rapiditate, ci chiar protejează sănătateaclienților. Așadar, încurajăm clienții să folo -sească metodele de plată electronice, pe care lepot efectua de oriunde și oricând. În același timp,reco mandăm tuturor persoanelor să limitezefolosirea bancnotelor și a monedelor, optândpentru plățile cu cardul/telefonul sau online.

care a fost în 2019 și care este în prezentabordarea clienților băncii vizavi de plățileelectronice?

Clienții au îmbrățișat cu mult interes toatesoluțiile de plată electronice puse la dispoziție

pe parcursul anului 2019 și iată câteva cifrecare susțin afirmația: peste 1 milion deutilizatori ING Home’Bank, mai mult de200.000 de clienți care au făcut plata cutelefonul (ING Pay și Apple Pay), operațiunilee-commerce cu cardul au crescut cu 41% și90% din tranzacțiile efectuate cu cardul la POSau fost contactless.

cum apreciați evoluția cardurilor băncii în2019, comparativ cu cea din 2018?

Evoluția cardurilor se menține pe un trendcrescător, ING sporindu-și cota de piață, atât înceea ce privește numărul de carduri (12,1% înQ4 2019 vs. 10,9% în Q4 2018, cu un numărde 2,2 milioane de carduri active la finalulanului 2019), cât și tranzacționarea (21,3% înQ4 2019 vs. 20,7% în Q4 2018 cota de piațaper număr de tranzacții efectuate cu cardul).De asemenea, observăm din aceste cifre căgradul de utilizare al cardurilor ING rămâneunul mult peste media pieței (peste 30tranzacții/card/trimestru, dintre care 20tranzacții la POS, 5 tranzacții e-commerce și 5retrageri la ATM vs. 17 tran zacții / card /trimestru media pieței, dintre care 11 tranzacțiila POS, 2 tranzacții e-commerce și 4 retragerila ATM).

În ponderea tranzacțiilor cu cardul, seremarcă creșterile operațiunilor e-commerce

(41% creștere anuală) și la POS (32% creștereanuală).

care au fost premierele de menționat înmaterie de produse și servicii pentrucarduri și plăți electronice oferite în ultimaperioadă de bancă și cum au fost primiteacestea de către clienți?

Anul trecut, un moment mult așteptat a fostlansarea ApplePay, ING Bank Româniaaflându-se în primul val al băncilor care aupermis înrolarea cardurilor în portofelulApplePay. La finalul anului, am înregistrataproximativ 1,25 milioane de tranzacții pe lunăefectuate cu ApplePay. O atenție deosebită încursul anului trecut a fost acordată imple men -tării cerințelor directivei europene PaymentSer vices Directive 2 – PSD 2, precum șiîmbunătățirii infrastucturii de plăți.

În ce măsură banca pe care o reprezentațipromovează soluții de self-banking?

Din noiembrie 2018, ING a devenitsingura bancă din România care a renunțat lacasierii, așadar cardul este un instrumentesențial în accesul clienților la fonduriledeținute la ING și în utilizarea acestora pentrucumpărături la POS, e-commerce și retrageri laATM.

seMnal

Acum, mai mult ca oricând, plățile electroniceprotejează sănătatea cliențilorinterviu cu crina nicOlae, Director Dezvoltare carduri, inG bank românia

un mesaj comun transmis în această perioadă de Asociația română a băncilor, de membrii acesteia, esteacela al necesității sporite de protejare a clienților și personalului bancar de pericolul pandemiei de covid-19 prin utilizarea pe scară largă a plăților electronice. care este trendul acestora la ora actuală, dar și cum auevoluat în ultimul an plățile fără numerar la nivelul unei bănci care de multă vreme și-a legat numele deinovație și o viziune modernă de banking, aflăm de la crina nicolae, director dezvoltare carduri, ing bankromânia, în cadrul unui interviu acordat revistei noastre.


În decembrie 2019, au intrat în vigoare șiîn românia prevederile directiveieuropene Payment services Directive 2 –PsD 2 - și standardele de reglementareprivind autentificarea plăților electroniceefectuate în spațiul economic european. Înopinia dumneavoastră, care suntimplicațiile transpunerii în practică adirectivei pentru români și rețelele de plățila care aceștia apelează?

Atât legiuitorul, cât și instituțiile financiar-bancare și organizațiile de carduri (Visa șiMastercard), au făcut și continuă să facăeforturi pentru ca implementarea directiveieuropene să-și atingă obiectivele de sporire asecurității plăților, în general, și a tranzacțiilorcu cardul, în special, fără a afecta experiențaclienților. Acesta este unul din motivele pentrucare Autoritatea Bancară Europeană și BNR aupermis o flexibilitate de un an (până în de -cembrie 2020) în implementarea SCA (StrongCustomer Authentication) pentru tranzacțiile e-commerce. Considerăm că aceste măsurisunt menite să sporească încrederea utiliza -torilor în folosirea cardurilor și a plățilorelectronice și vor ajuta la o utilizare a lor pe oscară mai largă.

care sunt direcțiile strategice ale bănciipentru 2020 și cum s-au materializatacestea în primele luni ale anului?

Vom continua implementarea strategieinoastre de digitalizare. Dorim să permitemclienților interacțiuni și operațiuni financiar-bancare cât mai multe și cât mai la îndemânăprin intermediul telefonului mobil. În primaparte a acestui an, au fost comunicate dejacâteva astfel de inițiative: implementareaprocesului de deschidere relație (cont bancar)complet online prin intermediul aplicației INGHome’Bank instalată pe telefonul mobil(lansat în luna ianuarie; până în prezent, avem830 noi clienți prin acest proces) și Alerte Pushîmbunătățite (la orice tranzacție). Începând cu1 mai a.c., vom lansa cursul de schimb valutarpersonalizat pentru tranzacțiile cu cardul.Cursul personalizat este oferit clienților caredețin un cont ING Card Complet, au salariul laING și fac cel puțin o plată pe lună sau auopțiunea ING Gold, în limita a 10.000 lei/ lunăcalendaristică sau echivalentul în altă valută,atât la plata cu cardul cât și în Home’Bank.Această modificare vine în contextul în careobservăm o creștere a operațiunilor de schimbvalutar și a plăților transfrontaliere cu cardul

(la POS sau e-commerce).Vom continua și cualte noutăți în aceeași direcție.

ce ne puteți spune despre infrastructuracare stă la baza utilizării cardurilor bănciila ora actuală și cum a evoluat aceasta înultimul an?

Ne-am concentrat pe creșterea rezilienței,a disponibilității și securității infrastucturii carestă la baza utilizării cardurilor. În 2019, amavut în prim-plan actualizarea majoră a sis -temului și a infrastucturii aferente, spre a fipregătiți pentru volumele de carduri și tran -zacții în creștere, dar și pentru a răspundeexigențelor tot mai ridicate ale clienților înmaterie de disponibilitate și securitate. La finalul anului 2019, ING deținea 570 deATM-uri și trend-ul este în scădere. Lajumătatea anului trecut, ING a renunțat lamultimate, în contextul creșterii accelerate autilizatorilor aplicației ING Home’Bank. Peparcursul anului 2019, utilizatorii de INGHome’Bank au efectuat 156 milioane deautentificări (+40% vs. 2018) și aproximativ40 milioane de tranzacții (+30% vs. 2018). Amobservat, de asemenea, o creștere a utilizăriidispozitivelor mobile în accesarea INGHome’Bank. Astfel, dacă la începutul lui 2019,84% din auten tificări erau efectuate de pemobil, la final de an procentul a ajuns la 92%.Totodată, pe parcursul anului trecut, procentulretragerilor la ATM în totalul operațiunilor cucardul a scăzut de la 18,5% la 15,7%.

În ce măsură banca se implică la ora actualăîn acțiuni de combatere a fraudelor în domeniul plăților fără numerar?

ING monitorizează activ tranzacțiile cucarduri și în cazurile în care identifică o utili -zare atipică, ia măsuri de limitare a poten -țialelor tranzacții frauduloase. De asemenea,implementarea cerințelor directivei europenePayment Services Directive 2 – PSD 2, privindautentificarea plăților electronice efectuate înSpatiul Economic European, se aliniază ace -leiași direcții de limitare a fraudelor îndomeniul plăților cu carduri. Suntem un parti -cipant activ în toate acțiunile care implicăorganizarea, la nivel de sistem bancar, a unorgrupuri de lucru tematice pe subiectul fraudelorîn domeniul plăților fără numerar.

coralia Popescu

Piața de factoring din România s-a con -cretizat în 2019 prin gestionarea unui volum decreanțe de circa 5 miliarde euro. Informațiaeste comunicată de Asociația Română deFactoring, odată cu finalizarea studiului său depiață pentru anul trecut. Conform ARF, piațaanalizată s-a menținut în 2019 „la aproximativacelași nivel ca anul precedent, înregistrând oușoară scădere. Având în vedere contextuleconomic, considerăm acest rezultat destabilizare la un nivel de 5 miliarde euro în2019 unul pozitiv, peste aștepările jucătorilordin piață”. Studiul anual realizat de ARF estesingurul de acest fel care ne prezintă datesintetice privind piața de factoring din

România, respectiv evoluția în profunzime șitendințele manifestate în perioada analizată.

În 2019, din punct de vedere al nivelului deafaceri al companiilor care au accesat finanțăriprin factoring, o pondere însemnată au avutcele cu cifra de afaceri cuprinsă între 5 și 50milioane euro (43%). Firmele cu cifra deafaceri de peste 50 milioane euro au repre -zentat 35% din piață, în timp ce societățile cuun nivel al afacerilor sub 5 milioane euro aurulat restul de 22% din volumul creanțelorcesionate în factoring.

“După ce în ultimii ani am înregistratconstan t creșteri de două cifre ale pieței defactoring, în 2019 piața și-a dovedit matu -

ritatea, reușind să atingă un nivel similar cuanul 2018, în condițiile unui început de an maidificil. Evoluția din 2019 ar fi fost, probabil,mai convingătoare dacă nu era afectată defactori externi, cum a fost cazul Ordonanței114, adoptată la sfârșitul anului 2018. În plus,întrucât analiza rezultatelor pieței se realizeazăîn euro, un impact suplimentar al cifrelorraportate a fost dat și de devalorizarea leului înraport cu cele mai importante valute, în specialeuro. În același timp, trebuie să subliniemaspectele pozitive ale evoluției pieței. Dintreacestea, unul din elementele de bază ale oferteide factoring, cu impact puternic în piață înultimii ani, factoring-ul revers, a înregistrat ocreștere de 7%, atingând aproape 1,4 miliardeeuro. Factoring-ul revers s-a dezvoltat puter -nic, fiind foarte bine primit de piață. Și astapentru că are o trăsătură specială, în sensul că este propus furnizorilor de servicii șiproduse direct de către beneficiarul acestora,împreună cu instituția finanțatoare”, considerăpreșe dintele ARF, Bogdan Roșu.

Studiul mai arată că factoring-ul intern aînsemnat aproximativ 3,9 miliarde euro,respectiv același nivel ca în 2018. O creștereconsistentă a caracterizat factoring-ul extern,pe zona de import, unde procentual a existat unsalt de 38%, în cifre absolute, nivelul opera -țiunilor trecând de 129 milioane euro.

Din punct de vedere al principalelor sec -toare de activitate în care activează companiilecare accesează finanțări prin factoring, sectorulbunurilor de larg consum (FMCG) a rămas șiîn 2019 pe locul întâi, cu un volum de 987milioane euro, nivel similar cu cel din 2018.Poziția secundă a fost ocupată de sectorul„Metale, Chimicale, Apă, Reciclare”, cu 905milioane euro creanțe gestionate prin factoring.

PIA}A BANCAR|

analizĂ De PiațĂ

Factoring 2019, poza economieiFigurativ vorbind, dacă privim partea plină paharului, piața de factoring din românia s-a stabilizat, caevoluție, anul trecut. dacă vedem însă partea goală, putem vorbi de o piață în ușoară scădere în 2019. pentru 2020, Asociația română de Factoring transmite un mesaj de prudență către mediul economic, care cusiguranță va fi profund afectat de consecințele pandemiei de coronavirus, dar și de instablitatea politicăprelungită la nivel local.

“Pe un scenariu în care mediile politic și economic se află într-o etapăde instabilitate prelungită, mediul privat ar putea fi impactat, poate maimult ca în alți ani. Tendința de depreciere continuă a leului, crizaresurselor umane, lipsa investițiilor majore ale statului și costurileexcesive pentru menținerea unui aparat administrativ inflatat sunt doarcâteva din premisele suplimentare care vor afecta consistent creștereaeconomică și în acest an și, implicit, piața de factoring. În plan extern,efectele globale ale reducerii producției industriale în China și în altezone afectate de noul Coronavirus, precum și o potențială recesiune pepiețele principale ale exportatorilor români, vor corecta cu siguranțăestimările. Ca de fiecare dată, ARF transmite un mesaj către companiiledin mediul privat să abordeze cu precauție relațiile comerciale cu cliențiiși furnizorii și să-și asigure sursele de finanțare din timp și, implicit,continuitatea afacerii. Este foarte important pentru fiecare companie să-și facă din vreme analize și proiecții interne de business și să gestionezecu prudență portofoliul de clienți, astfel încât fluctuațiile cererii să nu leafecteze major activitatea. O parte dintre probleme vor pleca și de lagestionarea disponibilităților de numerar, multe dintre companii putândintra în blocaje chiar dacă activează într-un context favorabil al pieței,la un anumit moment. Un sprijin consistent în acest sens poate veni dinzona instituțiilor care oferă soluții de factoring, fie că vorbim desprebănci sau IFN-uri”. bogdan roșu, Președintele asociației române de factoring


Pe al treilea loc din punct de vedere alevolumelor s-a situat domeniul intitulat generic„Autovehicule, Utilaje, Echipamente”, cuoperațiuni de 629 milioane euro, în creștere cu20% față de anul 2018. O radiografie la nivelde produse arată că factoring-ul domestic a fostdominat de sectorul FMCG și „Electronice șiIT&C” (21%, respectiv, 15% din totalulacestor operațiuni), în timp ce în cadrul tran -zacțiilor internaționale, „Metale, Chimicale,Apă, Reciclare” a contribuit cu peste 53%.

După cum se poate vedea, informațiiletransmise de studiul ARF ne indică în mareevoluția cererii agenților economici pentrufactoring în 2019. Un mesaj pozitiv, ce nu lasăloc de ambiguități, este acela privind creștereacu 7% a factoring-ului revers, element specific

piețelor cu un anume grad de maturitate înmaterie de afaceri. Importurile supradimen -sionate din anul trecut, cu efecte nefavorabileasupra balanței noastre comerciale și avânzărilor de bunuri din producția locală, sereflectă direct în creșterea cu 38% a factoring-ului extern pe zona de import. Tendința exacer -bată de consum care a caracterizat anul 2019în România se regăsește, evident, și în studiulARF: factoring-ul a fost accesat anul trecut înspecial de companii din sectorul bunurilor delarg consum. Este încă un indiciu că în 2019am avut de-a face în România cu o creștereeconomică bazată în mare parte pe consum. Înrest, o serie de informații furnizate de studiusunt mult prea generale, date fiind categoriiprecum „Metale, Chimicale, Apă, Reciclare”

sau „Autovehicule, Utilaje, Echipamente”. Înafară de sectorul auto, domeniu în carevânzările au crescut anul trecut în România cunu mai puțin de 23,4% pentru autoturisme noi,nu avem o imagine clară asupra obiectului deactivitate al firmelor care au recurs la contractede factoring. Ce gen de utilaje și echipamentecomercializează companiile care au apelat defactoring și care sunt firme active în acestesectoare? Răspunsul la o astfel de întrebare ne-ar putea aduce un plus de informații cu privirela tendințele anumitor sectoare din economiaRomâniei.

bănci implicate prin tradiție

Există deja o istorie a operațiunilor defactoring în România, începută în 1993 deBRD prin lansarea factoring-ului de export.„Observăm în prezent o diversitate în ceea ceprivește tipurile de produse de factoringvândute pe piața locală și, de asemenea, oreprezentativitate prin numărul de instituțiibancare și IFN-uri care au în ofertă operațiunide factoring. Cu toate acestea, având în vederecă volumele totale derulate prin factoring


“Observăm un comportament ușor diferit față de anii anteriori în ceeace privește cerințele clienților, comportament care denotă o cunoașteremai bună a produsului și a avantajelor oferite de factoring. Dincolo definanțare, clienții încep să acorde atenție sporită celorlalte serviciiprestate în cadrul contractului de factoring (administrare creanțe,colectare, preluare risc de neplată). Sunt elemente care de multe oriinfluențează decisiv opțiunea clienților cu privire la alegereafurnizorului de factoring”.Magdalena zăvelcă, Director factoring, brD

14

PIA}A BANCAR|


reprezintă sub 3% din PIB, considerăm că piațade factoring din România are încă multpotențial de dezvoltare”, declară MagdalenaZăvelcă, Director Factoring, BRD.

La rândul său, Alecsandra Valasuteanu,Head of Factoring, UniCredit Bank, sub -liniază: „Adaptabilitatea și rezistența de care adat dovadă acest produs de-a lungul anilor esterezultatul unor eforturi constante de eficien -tizare, dezvoltare și consecvență în gestionareariscurilor. Cu cât economia evoluează, cu câtreglementările din domeniul financiar seînăspresc, cu atât provocarea cea mai marepentru factori va fi să se redefinească pentru aputea răspunde în continuare, rapid șipersonalizat, cerințelor cu care se confruntă dinpartea unor companii care, la rândul lor, auaceleași provocări în industriile specifice. Dinpunctul meu de vedere, aceasta este definițiaunei piețe mature”.

La etapa actuală de dezvoltare a pieței defactoring din România se referă și TraianHalalai, Președinte Executiv, EximBank:“Considerăm că piața de factoring româneascăse află într-o etapă de maturizare, atât prinprisma cererii în continuă creștere, a com -plexității soluțiilor oferite și accesate, cât și adomeniilor în care factoring-ul se dove dește afi o variantă viabilă pentru asigurarea cash-flow-ului unei companii. Chiar dacă traver -sează o perioadă de stabilizare, con siderăm căpiața de factoring are în continuare potențial decreștere. Dar, desigur, acest lucru depinde deevoluția economiei în general”.

BRD, în continuare banca cu o consistentăcotă de piață pentru factoring, a avut în 2019o evoluție pozitivă în domeniul analizat. „Cifrade afaceri a crescut moderat, în special pefondul dezvoltării operațiunilor de reverse și

factoring clasic fără regres. Avem un portofoliudiversificat de clienți, atât din punct de vedereal domeniului de activitate, dar și al mărimiicompaniei, clienți cărora le oferim o paletăcomplexă de produse de factoring: cu și fărăregres, standard sau tailor-made”, precizeazăMagdalena Zăvelcă.

UniCredit Bank, recunoscută în timp canivel de reprezentativitate în piața locală defactoring, a avut și în 2019 o evoluție bună înceea ce privește volumele sale de tranzacții deprofil, în pofida unui prim trimestru mai dificil,ca urmare a introducerii taxei pe activelebancare. „În condițiile în care tendințacompaniilor mari din segmentele internaționalși multinaționale de a consolida soluțiile degestionare a capitalului circulant la nivel degrup s-a menținut, ponderea furnizorilor dinsegmentele 5-50 mil. euro și sub 5 mil. eurocifră de afaceri, care au ales soluții de factoringîn 2019, a crescut până la 57%, respectiv, 16%.În același timp, similar cu evoluția înregistratăîn 2018, 25% din furnizorii care au derulatoperațiuni de factoring prin UniCredit Bank aureprezentat companii care nu au accesatsoluțiile noastre în 2018, o parte semnificativădin ei fiind la prima experiență cu o astfel desoluție. În condițiile diversificării portofoliului

de export, în 2019 am observat din ce în ce maimulte companii românești înregistrate înscopuri de TVA în alte țări. Aceste cazurinecesită o atenție sporită a specialistului defactoring pentru a identifica prevederilerelevante aplicabile de impact. Fiind vorbadespre facilități de export, avem avantajulapartenenței la Factors Chain International,comunicarea cu partenerii noștri permițându-ne o gestionare eficientă a acestor tranzacții”,comentează Alecsandra Valasuteanu.

În 2019, ING Bank România a înregistrato creștere a operațiunilor pentru toate pro -dusele sale de factoring, atât prin atragerea denoi clienți, cât și prin majorarea programelorde factoring acordate anterior. Sunt de re -marcat câteva trasături la nivel de portofoliuspecific, evidențiate de Anca Udroiu, Head ofTrade Sales, ING Bank România: „În general,produsul de factoring fără regres a fost cel maisolicitat, creșterea volumelor pe acest segmentfiind de peste 10% față de anul precedent.Remarcăm, de asemenea, amploarea pe care oau programele de factoring reverse pe piațaromânească. Astfel, anul 2019 a însemnatpentru noi o creștere cu peste 15% a volumelortran zac ționate, în timp ce numărul de furnizoriînrolați a fost cu 28% mai mare față de 2018”.

EximBank a înregistrat în 2019 o stabi -lizare a operațiunilor pe segmentul de fac -toring, cifra de afaceri situându-se la acelașinivel din 2018. Acest rezultat este explicat deTraian Halalai: „Cum dinamica operațiunilorde factoring este strâns legată de dinamicaeconomiei în general, această evoluție este oconsecință firească a contextului economiccare a caracterizat 2019, cu provocări atât peplan intern, cât și internațional. Ca și în aniianteriori, ponderea cea mai mare au avut-ooperațiunile de factoring de export, domeniu încare EximBank a reușit să convingă tot maimulte companii că are capacitatea de găsisoluții financiare optime pentru a răspunde

„Factoring-ul presupune rigurozitate, disciplină operațională, un cadrulegal și fiscal stabil și predictibil. Prin programele de factoring reverse,marile companii își pot susține furnizorii tradiționali, cu precădere firmemici și mijlocii, le pot asigura acces ușor la lichiditate, dar și oobișnuință în a se finanța prin factorizarea creanțelor”.

anca udroiu, Head of trade sales, inG bank românia

“Așa cum reiese din sondajul de piață derulat de Asociația Română deFactoring, în pofida unor mici sincope punctuale, piața de factoring aînregistrat o creștere constantă, furnizorii de astfel de serviciirăspunzând consecvent nevoilor companiilor românești, indiferent dedimensiunea lor sau industria de care aparțin. Adaptabilitatea șirezistența de care a dat dovadă acest produs de-a lungul anilor esterezultatul unor eforturi constante de eficientizare și consecvență îngestionarea riscurilor”.

alecsandra valasuteanu, Head of factoring, unicredit bank


preocupărilor de optimizare a cash-flow-ului șide finanțare, administrare și colectare a crean -țelor, lucru care ne-a propulsat, în 2018, peprima poziție în topul băncilor care oferăservicii de factoring de export”.

2020, o necunoscutăeconomică și nu numai

În actualele condiții naționale și inter -naționale atât de dificile, când recesiunea batela ușă, este practic imposibil de a facepreviziuni economice și, implicit, în materie decerere pentru factoring. Nici sursele consultatepentru analiza de față nu s-au hazardat înpredicții. Ca deziderat, jucătorii mari auprevăzută pentru 2020 o dezvoltare a volu -melor de factoring și implicit o creștere aclienților atrași. Pentru BRD, dezvoltareafactoring-ului se regăsește în continuare înstrategia băncii alături de alte soluții oferite subumbrela Global Tranzaction Banking. În 2020,sunt așteptate rezultatele lansării platformeiMyFactoring BRD, pentru care faza-pilot s-aîncheiat recent, clienții urmând a fi înrolați perând. Noua platformă facilitează clientuluiaccesul direct, on-line, în timp real, la contulsău de factoring. Astfel, clienții au posibilitateasă vizualizeze tranzacțiile înregistrate în contulde factoring, limitele alocate, încasările primitede la debitori, statusul facturilor cesionate șialte informații actualizate legate de derulareacontractului de factoring. Mai mult, clienții îșipot genera prin intermediul platformei diversestatistici și rapoarte referitoare la operațiunilederulate, pe care le pot descărca în stația locală,pentru uz propriu. În faza-pilot, clienții auapreciat independența pe care le-o dă nouaplatformă și posibilitatea de a avea acces directla datele actualizate. Într-o etapă următoare,platforma va putea fi interfațată cu sistemul

contabil al clientului în scopul încărcăriiautomate a facturilor fără intervenție umană,ceea ce va duce la scurtarea și securizareafluxului de finanțare. „Facem toate eforturileca, până la sfârșitul anului 2020, să avem toțiclienții înrolați în platforma MyFactoringBRD”, precizează Magdalena Zăvelcă.

Factoring-ul rămâne în continuare unuldintre elementele de bază ale ofertei UniCreditBank pentru companii, fiind preferat altorfacilități dedicate gestionării nevoilor decapital circulant din piață. În relația cu cliențiiinteresați, UCB se va axa pe consultanță,inclusiv pe proiectul său de promovare asoluțiilor de factoring în zona IMM-urilor, lanivel național, prin specialiști de produsdedicați fiecărei regiuni din țară. UniCreditBank folosește soluții automate de gestionarea portofoliului de factoring începând cu anul2008. Din 2015, a pus la dispoziția clienților șidebitorilor săi o platformă on-line, carepermite acces rapid, de oriunde, 24/7, lasituația contului de factoring, putând fiaccesate rapoarte complexe cu privire la

tranzacțiile de factoring derulate cu banca.Anumiți clienți beneficiază inclusiv deautomatizarea aproape integrală a fluxului defactoring, interacțiunea cu banca, dar mai alesvolumul documentelor necesare fiind reduse laminimum sau chiar eliminate.

Strategia de factoring a ING BankRomânia în 2020 este una de creștere, pentrucompaniile mici aflându-se aici în pregătire asoluție personalizată. La modul general,EximBank și-a propus să se extindă pe acestsegment și să-și perfecționeze oferta specificăastfel încât aceasta să fie accesată de tot maimulte companii.

Ar fi de precizat că mai multe bănci localeau în prezent oferte de factoring numai căacestea nu au răspuns solicitării revistei noastrecu informații de profil. Spre a vedea cam caresunt jucătorii implicați pe această piață estesuficient, spre exemplu, să ne uităm lamembrii ARF: BRD, UniCredit Bank, BCR,Banca Transilvania, ING Bank România, CECBank, Raiffeisen Bank, Libra Internet Bank,Patria Bank, First Bank. Ca instituții financiarenebancare, sunt membre ale asociațieiprofesionale de profil IFN Next CapitalFinance și Acces Financial Services IFN.

O analiză de piață ar trebui în final săcuprindă un mesaj pertinent pentru finanțatoriși clienți, deopotrivă. Dar, în vremuri excep -ționale, imprevizibile, de maximă încercarepentru mediul de afaceri și nu numai, nu putemface asta. E sigur, însă, că 2020 va fi altfelpentru români, pentru lumea întreagă.

coralia Popescu

„Anul acesta, vom continua să urmărim direcția strategică depromovare a exporturilor românești, de susținere a dezvoltării și creșterea competitivității IMM-urilor. Avem ca prioritate adaptarea produselorde factoring la evoluția pieței. Dorim să ne extindem și să ne rafinămoferta astfel încât aceasta să fie accesată de tot mai multe companii”.

traian Halalai, Președinte executiv, eximbank

16

BUSINESS


care este agenda pentru 2020 a impetumGroup și în ce stadiu se află la ora actualăprincipalele sale proiecte legate desusținerea afacerilor locale și de formare amanagerilor?

Am creat Impetum Group din dorința săpunem laolaltă resursele pe care le avem întoate companiile din grup și fiindcă înbusiness-ul românesc avem nevoie, pe lângăknowledge și capital, și de lideri competenți,pe fondul exodului tinerilor din România. Așacă am ales să facem ceva activ. În contextulcrizei recent declanșate, agenda noastră nu s-amodificat radical, focusul Impetum Grouprămâne același ca la înființare și e mai actualca oricând: maximizarea valorii din toateetapele de viață ale firmelor românești, princele trei companii ale grupului, CITR, ROCAInvestments și ROCA X. Concret, în CITRsuntem pregătiți pentru a ne intensificaeforturile în vederea salvării companiilorromânești în criză, care acum, poate mai mult

decât niciodată, au nevoie de măsuri con cretede salvare, dublate de o vastă expertiză demanagement, pe care CITR a acumulat-o în 20de ani. Prin ROCA Investments și ROCA X,care sunt menite să consolideze valoarea dinbusiness-uri deja funcționale sau încă la stadiude idee, ne propunem să aducem în piațăcapital suplimentar și resurse de mana gementcare să susțină cel puțin 25 de com panii noi, încare ne propunem să ne implicam. ROCAInvestments va continua să fie un punct desprijin pentru IMM-urile care traversează operioadă de dificultate, iar ROCA X, proiectdestinat afacerilor disruptive la început dedrum, mizezează pe piața tech, care promite sărămână unul dintre sectoarele economiei celmai puțin destabilizate.

În paralel cu inițiativele noastre debusiness, am demarat și Fundația Impetum, undemers nonprofit, prin programele căruia nepropunem să consolidăm cultura antrepre -norială din țară. Am ales să ne implicăm îneducație, nu doar sprijinind financiar, ceea ce

vom face, ci și contribuind activ cu expe -riențele proprii și ale companiilor noastre, pecare vom continua să le creștem și să le dămmai departe. Proiectele Impetum Group pentru2020 formează împreună această rețea de re -surse pe care le aducem în economia națională,în beneficiul ecosistemului de business și alantreprenorilor români.

ce ne puteți spune despre programulfundației impetum pentru anul în curs,cine sunt în prezent beneficiariiprogramelor și proiectelor educaționaleînscrise pe agenda acesteia?

Fundația va derula programe și proiecteeducaționale pentru consolidarea culturiiantreprenoriale și de management din România,de care e atât de mare nevoie pentru a stabilizabalanța într-o economie unde resimțim deja șivom continua să vedem o penurie de resursefinanciare. Avem deja în desfășurare trei pro -iecte menite să susțină business-ul românesc,

accent

e vital pentru fiecare antreprenor să acționeze, orice paralizare acumafectează viitorul companieiinterviu cu andreea ciOnca anGHelOf, Managing Director, impetum Group

în actuala perioadă de grea încercare pentru toată lumea, auzim aproape zilnic că-și întrerup activitateamari companii inclusiv din românia, dar și firme de talie medie și mică, întregi sectoare economice fiindafectate de pandemia de coronavirus. câteva recomandări despre felul în care ar trebui acționat în materiede business în vremuri excepționale ca acestea vin din partea impetum group, grup românesc lansatrecent și care aduce la un loc capital, management și servicii ce țintesc afacerile. grupul s-a format dinreunirea a trei jucători de prestigiu din mediul de afaceri românesc: citr, liderul pieței de insolvență dinromânia, rocA, prima soluție de consolidare a imm-urilor locale care au un viitor valid dar traversează unmoment dificil, și rocA X, proiect destinat start-up-urilor disruptive din piața de tehnologie. Sperăm cainterviul prezentat în continuare, realizat cu Andreea cionca Anghelof, managing director, impetumgroup, să fie util cât mai multor antreprenori aflați la răscruce în aceste vremuri tulburi.


dintre care unele cu amploare națională iaraltele dezvoltate pentru început la nivel degrup. ROCA Management Accelerator esteprima inițiativă externă a Fundației ImpetumGroup, un program intensiv de managementaplicat prin care ne dorim să accelerăm for -marea următoarei generații de manageri pentruRomânia, care vor fi cruciali în reechilibrareaeconomiei, mai cu seamă în contextulcrizei.Tot sub tutela Fundației se vor desfășurași programele Leadership Academy, în aceastăetapă destinată pentru dezvoltarea de skill-uride leadership în rândul managerilor grupului,precum și Liga CEO, dedicată managerilor dincompaniile ROCA Investments.

recent, ați demarat rOca Managementaccelerator. care sunt principalele direcțiiale acestui proiect la ora actuală?

Va fi nevoie de manageri competenți șipregătiți să administreze business-uri în eco -nomia României, o economie fragilă care va fi

puternic zguduită de criza mondială ale căreiefecte nu le putem cuantifica la acest moment.ROCA Management Accelerator are obiectivulsă formeze acești manageri în funcție denevoile reale ale companiilor din țara noastrăși vizează tinerii absolvenți de universitățieuropene, cărora le oferă șansa de a pune înpractică teoria învățată în aceste instituțiiprestigioase, în timp ce acumulează experiențăpractică de management în companii dinportofoliul brandurilor din cadrul ImpetumGroup. Nu e un program teoretic, ci unulpractic, care în primul an își propune să acordezece burse cu valoare între 800-1.500 de eurolunar, finanțate din fonduri private, precum șiexpunerea la o experiență practică diversă șimentorat cu unii dintre cei mai de succesantreprenori și manageri din România. Maimult, ROCA Management Accelerator este unprogram intensiv și comprimă perioada de careun manager are nevoie pentru a se forma dupăabsolvirea studiilor, de la 10-15 ani la 3-5 ani.Astfel, proiectul este pentru economia

României promisiunea de a repatria o resursăvaloroasă: mințile agere, pregătite la școli detop din afară, și de a le reintegra în ecosistemulde business local pentru a răspunde nevoilor dedezvoltare a economiei naționale în timp util.

cu puțin timp în urmă, a fost anunțată și oentitate de diagnoză la nivelul grupului.când va prinde aceasta contur?

Prin complementaritatea companiilornoastre și sinergizarea lor putem oferi aceastăsoluție integrată pentru business-ul românesc, careinclude partea de consultanță și diagnoză prinspecialiștii din CITR, ROCA Investments șiROCA X, cu expertiză pe zonele de insol -vență, scale-up și start-up. Acest serviciu dediagnoză este deja activ. Echipa noastrăinterdisciplinară are capacitatea de a evalua întimp real nevoile de business, le încadreazăîntr-o tipologie, identificând concret soluțiaadecvată. Azi, pe fondul crizei ale cărei efectenimeni nu le poate anticipa, va fi cu atât maimult nevoie de adaptare în timp real, prinidentificarea și implementarea cât mai rapidă amăsurilor potrivite pentru fiecare business înparte. Echipa noastră de specialiști pluri -disciplinari ajută compania să valorifice altfeltimpul și energia pe care le-ar investi în iden -tificarea problemei și își propune să găseascăsoluții adecvate. Antreprenorii trebuie doar săînțeleagă că în momente de criză e imperiosnecesar să acționezi și să te adaptezi zi de zi lacondițiile dictate de piață.

care credeți că sunt în prezentvulnerabilitățile economiei românești și cum anume ar putea fi acestea atenuatepe viitor?

Înainte de criză, aveam o structură eco -nomică deja fragilă, în care 0,1% din totalulcompaniilor românești produceau 40% dincifra de afaceri la nivel național, în timp ce95% dintre firme produceau doar 20% dintotal CA. Situația de dificultate s-a agravat șieste o realitate pentru multe dintre firmeleromâ nești, iar impactul tehnologiei, etapasuperioară și vitală în dezvoltarea companiilordin toate sectoarele economice, este încă la unnivel incipient. Mai mult decât atât, anticipămcă aceste companii vor avea și o problemămare de cash în viitor, cauzată de procesul deoprire-repornire a activității. Misiunea

18

BUSINESS


Impetum Group de a maximiza valoarea debusiness e mai actuală ca oricând iar respon -sabilitatea pe care ne-o asumăm față de mediulde afaceri românesc crește.

Față de anunțurile generalizate desolidaritate și sprijin cu fonduri bănești înpiață, enunțate azi la nivel global, credem căva mai dura un timp până când vor fidezvoltate mecanisme propriu-zise prin careaceste fonduri să ajungă concret în companiileromânești. Prin urmare, credem că va fi nevoiede soluții mult mai creative și aplicate.Angajamentul nostru este săpunem pilonii Impetum Group,de capital, management și ser -vicii, în sprijinul companiilorcare au nevoie de susținerepentru a traversa perioada dedificultate sau pentru a crește.

Ne propunem ca, prin aceștipiloni, să ne adaptăm rapid ne -voilor concrete din piața de aziși avem în plan să dublăm capi -talul aflat la dispoziția grupuluiși a companiilor noastre înurmătorii doi ani, ajungând la ovaloare între 60 și 80 milioaneeuro. Pentru a se stabiliza, eco nomia Românieiare nevoie de companii echilibrate. ImpetumGroup își propune să devină un hub de resursecare maximizează valoarea de business, prinreunirea de: business knowledge specificpentru fiecare din cele trei etape din viața uneicompanii (start-up, criză de creștere, distress),capital, sinergii și cross-uri între business-uricomplementare, precum și o comunitate demanageri și antreprenori dornici să participeactiv la consolidarea culturii antreprenorialedin România.

cum vă explicați faptul că 50% dintrecompaniile de impact pentru economiaromânească (cu active de peste 1 mil. euro)sunt în stare de dificultate de business?

Aceste companii sunt business-uri care și-au bazat dezvoltarea pe credit, fără o struc -tură de capital adecvată, astfel că acum secon fruntă cu îndatorare și probleme de lichi -ditate. Sigur că problema nu ține doar de cash șidenotă o strategie inadecvată de dez voltareaccelerată, determinată de piață, fără o dublarea mecanismelor de management necesarepentru susținerea creșterii pe termen lung. Însă

un plafon de care ricoșează multe companiieste unul psihologic: neputința de a cereajutorul. În România, cultura antreprenorială efoarte tânără și nu a ajuns la o etapă dematuritate. Eșecul e văzut ca un stigmat și eîncă blamat în antreprenoriat, ceea ce des -curajează schimbarea în business-ul românescși, în schimb, încurajează pasi vitatea. Pentrusupraviețuirea unei afaceri este esențialăadaptabilitatea, capacitatea de a spune amgreșit, de a apela la ajutor specializat, de a faceo ajustare de perspectivă.

Pe scurt, în opinia dumneavoastră, care sunt soluțiile de ieșire din aceastăsituație și cum anume ar putea fi reparatdezechilibrul dintre pătura de mijlocimplicată în business și restul companiilor din românia?

Cifrele care descriau stratificarea com -paniilor din economia românească vor fi datepeste cap de criză. Nu există soluții universalvalabile la acest moment, important e săadaptăm măsurile de intervenție pe care leaveam în vedere și până acum: creșterea șiconsolidarea business-urilor mici și principiide parteneriat dublate de investiții continue îndezvoltare, inclusiv în infrastructura tehno -logică. Digitalizarea este un mare atu la nivelde companii pentru că facilitează adaptarea laorice situație de criză, cum e și cea prezentă.Alte măsuri ce pot fi avute în vedere suntdiversificarea portofoliului de furnizori/clienți,pentru a diminua riscurile ridicate de anulareaunui proiect sau a unei colaborări și dez -voltarea, adaptarea din mers a business-ului lanoile condiții de piață, demers care e crucial.Momentul prezent va fi un test pentru mediul

de afaceri, un test de reziliență și de „decisionmaking”.

care ar fi fundamentele unui businesssănătos în românia, dată fiind experiențade mai bine de 20 de ani a fondatorilorcelor trei entități ale grupului?

Din păcate, trăim vremuri de incertitudine,vremuri fără precedent în România, despre alecăror consecințe pentru economia națională nune putem pronunța încă. Ne menținem opti -

miști și credem că mediul de afaceri românescpoate, prin solidaritate, să depășească și acestmoment. Încurajăm companiile să facă „realitycheck” zilnic, să se adapteze, cum spuneam,din mers, să fie flexibile și să-și schimbestrategiile dacă piața o impune. Pentru bu -siness-urile care nu au altă opțiune acum decâtsă oprească activitatea, cel mai înțelept e sățină capitalul disponibil pentru când condițiilevor permite reluarea operațiunilor. Pe scurt, evital pentru fiecare antreprenor să acționeze,orice paralizare acum afectează viitorulcompaniei. Nu există soluții miraculoase, darinstrumentele pe care le avem la îndemânăsunt comunicarea și intuiția. Important e săstăm conectați, să ne adaptam rapid și să fimsolidari. Perioada pe care o traverseazăbusiness-ul românesc sperăm să nu lase alteurme asupra noastră decât un sentiment maiputernic de apartenență, să ne dăm seama câtsuntem de puternici împreună și să reușimdefinirea mai clară a nevoilor și identitățiinoastre ca echipă, familie și comunitate.

coralia Popescu

„Față de anunțurile generalizate de solidaritate și sprijin cu fonduri bănești în piață, enunțate azi la nivel global, credemcă va mai dura un timp până când vor fi dezvoltate mecanismepropriu-zise prin care aceste fonduri să ajungă concret încompaniile românești. Prin urmare, credem că va fi nevoie de soluții mult mai creative și aplicate. Angajamentul nostru este să punem pilonii Impetum Group, de capital, management și servicii, în sprijinul companiilor care au nevoie de susținerepentru a traversa perioada de dificultate sau pentru a crește.”

fonduri deinvestiŢii

SUPLIMENT

ediȚia a X-a / martie, 2020 w w w . f i n m e d i a . r o

PIATA FINANCIARÅ

supliment realizat cu sprijinul:

20 Martie 2020 Pia}a financiar|


Cum a fost anul 2019 pentrupiaţa de capital românească?Ce plusuri şi ce minusuri aţi remarcat?

Cu siguranță principalul plus alanului 2019 a fost anunțulfurnizorului de indici FtSerussel de calificare a piețeilocale de capital în categoriepiețelor emergente, înconformitate cuîndeplinirea criterilor impusede această companie.Creșterea solidă a indicatorilorde performanță a pieței localede capital a putut fi ușorremarcată de toți stakeholderii(fie că vorbim de capitalizare,fie de randamente). deasemenea, aș dori să remarclistarea pe piața locală în lunamai a primei emisiuni deobligațiuni ipotecare în valoarede 200 milioane euro. În modsimilar, anul 2019 a fost foartebenefic pentru finanțareacompaniilor locale prinintermediul emisiunilor desucces de obligațiunicorporative la BVB. acestinstrument de finanțare a

început să fie pe lista deopțiuni viabile pentru imm-uri.Ca minusuri, aș putearemarca faptul că nu amreușit să autorizăm încă oContraparte Centrală, darlucrăm cu cei de BVB pentru aaccelera implementareaacestei arhitecturi de piațănecesară pentru dezvoltareainternă.

ASF a fost foarte activă pe parte de piaţă de capital:care ar fi principalele noutăţilegislative care s-auconcretizat pe parcursul anului trecut? Dar în debutulanului 2020?

Principala noutate legislativăa anului trecut a fostpublicarea în luna decembriea Legii nr. 243/2019 privindreglementarea fondurilor deinvestiții alternative înromânia. a fost un demerssusținut și foarte bine primitde către industria de fonduride investiții locală.Că piese de legislațiesecundară propuse direct de

către aSF potevidenția regulamentul aSFnr. 10/2019 regulamentprivind procedura desubscriere și răscumpărareprin internet a titlurilor departicipare emise deorganismele de plasamentcolectiv, regulamentul aSFnr 4/ 2019 pentru modificarearegulamentului aSF nr.4/2013 privind acțiunilesuport pentru certificatele dedepozit, și regulamentul aSFnr. 8/2019 privind modificarearegulamentului aSF nr.12/2018 (documentele cuinformații esențialereferitoare la produsele deinvestiții individualestructurate şi bazate peasigurări - PriiPS).Pe de altă parte, în anul 2020,intenționăm săpromovăm un nou proiect delege de modificare a Legii nr.24/2017 privind emitenții deinstrumente financiare șioperațiuni de piață, a Legii nr.126/2018 privind piețele deinstrumente financiare și aO.U.G. nr. 32/2012, prin care

vor fi introduse prevederinaționale referitoare ladomeniul securitizării,precum și unele ajustăricorespunzătoare derivate dinacquis-ul comunitar.totodată, pachetul europeanlegislativ CBdF (cross-borderdistribution of funds, ceconține regulamentul Ue nr.1156/2019 și directiva Ue nr.1160/2019) va necesita, dinpartea aSF, un demersamplu de modificarecorespunzătoare areglementărilor în domeniuldistribuției transfrontalierede titluri de participare aleOPC. totodată anul 2020 va fiprobabil și anul investițiilorsustenabile, în condițiile încare în data de 09.12.2019, aufost publicate două noiregulamente europeneprivind finanțarea durabilă,cu impact asupra domeniuluide activitate a participanțilorla piață și al indicilor Ue dereferință pentru activitățilede tranziție climatică sauindicilor de referință Uealiniați acordului climatic de

ʺSuntem conștienți de concurența internațională pentru atragerea investițiilor și capitaluluinecesar pentru dezvoltarea piețelor naționale de capital. În acest context, opinez că va trebuisă sprijinim partenerii noștri din piață pentru a face față provocărilor asociate temerilorinvestitorilor cauzate de epidemia cu CoVID 19ʺ, ne-a declarat Gabriel Grădinescu,vicepreşedinte al ASF România. Norel Moise

interviu cu GAbriel GrădineScu, vicepreşedinte Al ASF româniA

ASF eSte pArtener pentru mediul de AFAceriintereSAt de FinAnțAre prinmecAniSmele pieței de cApitAl

21Martie 2020 Pia}a financiar|


la Paris. aSF aanalizat integrat impactulacestor reglementărieuropene pentru a identificamodalitatea optimă deaplicare a acestora și a emiteeventuale prevederi naționalepentru piața românească.

2020 vine cu o încercare greapentru pieţele financiare şipentru economii: pandemiaCOVID 19. Cum poate contribuiASF la limitarea pierderilor şirelansarea în timp cât maiscurt a pieţelor pe care lesupraveghează?

aSF urmărește cu atențieevoluția impactuluipandemiei asupra pieței decapital, în scopul adoptăriimăsurilor preventivenecesare asigurării stablitățiiacestei piețe de finanțare acompaniilor locale.intenționăm să ne aducemcontribuția tehnică la un nouact normativ care să facilitezederularea aGa a emitențilorprin mijloace electronice. deasemenea, pentru ușurareapresiunii resimțite deindustria de fonduri deinvestiții din românia,intenționăm să transmitemun pachet de propuneri demodificare a Codului Fiscal,prin acordarea de facilitățifiscale pentru anumitecategorii de Fia. aceeașiabordare o avem și față deimpozitarea tranzacțiilor pepiața de capital și deposibilitatea introduceriiimpozitării la sursă pentruimpozitul aplicat asupracâștigurilor investitorilor.

Ce impact consideraţi că vaavea mult aşteptata lege afondurilor de investiţiialternative?

Legea nr. 243/2019 a fost dejapublicată și va produce efectepentru actualele aOPC locale

începând cu luna iulie a.c.Precum am mai declarat înpresă, anticipez că zonă deinteres deosebit al pieței se vaaxa pe domeniul FiaSspecializate în investițiiimobiliare, Fia cu capitalprivat și în perspectivă, Fiaspecializate în investiții întitluri de stat emise deministerul FinanțelorPublice. Sperăm că toateaceste produse financiare vorfi de succes și asigurămparticipanții din piață despijinul nostru în procesul deautorizare. Ca o părerepersonală, consider căaceastă lege este una dintrecele mai bune legi pentrupiața de capital, ca o dovadăfiind şi votul unanim obținutîn Parlamentul ramâniei.

Cum poate fi valorificat cât maibine statutul de piaţăemergentă, dobândit dupăatât de multe eforturi? Ceurmează pentru BVB, încondiţii normale, dupăstoparea iureşului pandemiei?

Pentru corecta informare ainvestitorilor, doresc sămenționez că încă nu am fostreclasificați de furnizorulglobal de indiciFtSe russel ca piațăemergentă, demersul formalfiind așteptat săfie finalizat în cursul luniiseptembrie a acestui an. Înparalel, sunt convins că BVBva continua eforturileîntreprinse cu sprijinul aSF de

operaționalizare acontrapărții centrale. deasemenea, redeschidereapieței de instrumentefinanciare derivate este unobiectiv important pe careBVB ni l-a comunicat că îl areîn vedere.Şi dacă tot vorbim de o piațăemergentă iar decidenții au învedere listarea pe bursă aHidrOeLeCtriCa, atuncisunt convins că o pot faceromâneşte, cu instituțiiromaneşti şi pentru români.Consider că este justificatălistarea numai pe piațaautohtonă a acestei societățiavând în vedere că existăresurse financiare şi apetitsuficiente pentru realizareacu succes a acestei listări.Numai în 2019 au fost listate

cu succes un număr de 17emisiuni de obligațiuni la BVBcu o valoare totală de peste 4miliarde lei, iar dacă ne uitămîn istoric găsim o listare desucces similară a uneicompanii de stat, tot dinsectorul energetic, unde s-auînregistrat suprasubscrieri.dintre beneficiile listăriiacțiunilor Hidroelectrica laBVB aş enumeraurmătoarele: 1. Creştereaprobabilității de reclasificareîn categoria piețeloremergente de către agențiade rating mOrGaN StaNLeYCaPitaL iNterNaŢiONaL (mSCi ); 2 Creştereaatractivității şi vizibilitățiipieței autohtone de capital

atât pe plan intern cât şi peplan extern pe fondulinteresului tot mai maremanifestat de investitori. Şidacă vrem să gândimromâneşte până la capătatunci cred că este imperiosnecesar ca orice formă derealizare a unei ofertepublice, atât primară cât şisecundară, să cuprindă deastăzi înainte în modobligatoriu şi o ofertă cătreretail în procent de 25%,aceasta ducând la creştereanumărului de conturiindividuale deschise la BVB. Şinu în ultimul rând, suntîncrezător că prin listarea laBVB a HidrOeLeCtriCa oparte semnificativă de acțiuniar putea fi achiziționate decătre administratorii defonduri de pensii private dinromânia, care din lipsa unoremitenți atractivi de pe piațaromânească au investit înafara țării.

Ce aşteptări aveți, în acestcontext, de la piața decapital românească, în2020? Cu ce noutăți vacontribui reglementatorul ladezvoltarea ei sustenabilă?

doresc să știți că poziția aSFeste de partener pentrumediul de afaceri interesat definanțare prin mecanismelepieței de capital locale.Suntem conștienți deconcurența internaționalăpentru atragerea investițiilorși capitalului necesar pentrudezvoltarea piețelornaționale de capital. În acestcontext, opinez că va trebuisă sprijinim partenerii noștridin piață pentru a face fațăprovocărilor asociatetemerilor investitorilorcauzate de epidemia cuCoVid 19. măsurileîntreprinse sunt în derulare șivă vor fi comunicate din timp.

ASF urmărește cu Atenție evoluțiA impActului pAndemieiASuprA pieței de cApitAl, în Scopul Adoptării măSurilorpreventive neceSAre ASigurării StAblității AceStei piețede FinAnțAre A compAniilor locAle. intenționăm Să neAducem contribuțiA tehnică lA un nou Act normAtivcAre Să FAciliteze derulAreA AgA A emitenților prinmijloAce electronice.



după doi ani de ieșiri decapitaluri substanțiale dinfondurile pe obligațiuni, adicăde la răscumpărări nete de364 milioane lei în 2017 și de2,3 miliarde lei în 2018, cel maiimportant segment alindustriei locale aorganismelor de plasamentcolectiv s-a bucurat în 2019 desubscrieri nete de 1,75miliarde lei. menționăm că,deopotrivă, statisticileasociației administratorilorde Fonduri (aaF) se referăatât fondurile denominate înlei, cât și pe cele în valută. recâștigarea încrederii

publicului în fondurile cu riscscăzut reprezintă o evoluțienotabilă, susținută în bunămăsură de rezultatele foartebune raportate de acestea înultimii ani. Performanțele aufost favorizate de reducereasistematică a randamentelorla care se tranzacționeazăinstrumentele cu venit fix, încondițiile reducerii dobânzilorcheie și a politicilor deachiziții de active ale băncilorcentrale, care au urmărit sămențină un cost redus definanțare pentru guverne șicompanii. dacă luăm înconsiderare și fondurile

denominate în euro și dolari,ajungem la concluzia că peste90% din deținerile a circa350.000 de investitoriromâni în titluri emise deorganismele de plasamentcolectiv sunt reprezentate defondurile orientate cătreinvestiții în depozite bancareși obligațiuniguvernamentale, municipaleși corporatiste.La rândul lor, fondurile peacțiuni și diversificate aucontinuat să beneficieze deintrări nete de capital, care auajuns în 2019 la niveluri de 42milioane lei și respectiv 186

milioane lei. menționăm că,fondurile pe acțiuni șidiversificate au avut în 2018subscrieri nete de 8,5milioane lei și respectiv de 106milioane lei. intrările nete decapitaluri în fondurile cu risccel puțin mediu, în fiecare dinultimii doi ani, au fost însămai reduse comparativ cu2017, când fondurile deactiuni au beneficiat desubscrieri nete de 77 milioanelei, iar cele diversificate de 346milioane lei. acest faptreprezintă un detaliuinteresant deoareceînseamnă că s-au făcutsubscrieri mai semnificative în2017 față de următorii ani, iarinvestitorii respectivi au avutastfel șansa să beneficieze decel puțin doi ani de creștere aipiețelor de acțiuni. Una peste alta, faptul că înultimii trei ani fondurile peacțiuni și diversificate s-aubucurat de intrări nete decapital susținute deperformanța prelungită apiețelor de acțiuni, reprezintăun semnal sănătos pentru ocreștere a importanțeiacestor fonduri îneconomisirea pe termenlung.

o nouă criză poAte FrânA dezvoltAreAinduStriei Fondurilor

după crAhul FinAnciAr din 2008, urmeAză o nouă perioAdă diFicilă,

de ionuţ dumitriu

Susținute de rezultate foarte bune, fondurile pe obligațiuni și-au majorat substanțial activele anul trecut, după răscumpărărilenete semnificative înregistrate în 2018. Fondurile diversificate si cele pe acțiuni au continuat de asemenea să se bucure deintrări nete de capital și in 2019, insă acestea continuă să reprezinte mai puțin de 10% din activele industriei organismelor deplasament colectiv. Condițiile favorabile de pe piețele financiare în ultimii ani au făcut ca performanțele fondurilor să seconstituie într-un argument de marketing convingător. Însă, o deteriorare inevitabilă a performanțelor în 2020, în contextulcrizei de încredere generate de pandemia coronavirus, ar putea genera un volum semnificativ de răscumpărări nete și reducereaactivelor tuturor categoriilor de fonduri.

tABel 1. StRuCtuRA FOnDuRilOR Din CAtegORiA OPCvM (FeBRuARie 2020)

Categorie fond nr. investiori Active nete (mil euro)

Pondere în total OPCvM

Fonduri cu plasamenteîin obligațiuni și instrumente monetare 32.979 548,7 11,3%

Fonduri de obligațiuni 182.795 1.981,3 40,9%

Fonduri diversificate 64.997 223,4 4,6%

Fonduri de acțiuni 10.788 126,7 2,6%

Fonduri denominate în USD/EUR (cu profil de risc scăzut) 50.958 1.898,7 39,2%

Alte fonduri 5.400 60 1,2%

Total OPCVM 347.917 4.838,9

Nota: Nu au fost incluse fondurile ING Romanian Bond Fund și ING Romanian Equity Fund care nu sunt rezidente înRomânia, dar investesc pe piața locală

Sursa:AAF



vor Fi răScumpărărinete SubStAnțiAle în2020?

din păcate însă, evoluțiilepozitive concretizate încreșterea niveluluisubscrierilor nete și aleactivelor administrate până lasfârșitul lui 2019 vor fi foarteprobabil întrerupte deprabușirea piețelor de acțiuniîn luna martie din acest an, înlunile următoare existând încontinuare circumstanțerelativ negative pentrupiețele financiare, în funcțiede cât de controlabilă se vadovedi pandemia COVid-19. astfel, se arată drept foarteprobabil că fondurile mutualevor fi puse în 2020 în posturade a face față unui volum alrăscumpărărilor mai ridicat încondițiile unei volatilitățiridicate a piețelor financiareși a ajustării substanțiale apiețelor de acțiuni în lunamartie, cauzată de crizacoronavirus. În acestecondiții, mulți investitori s-arputea simți mai în siguranțăsă stea pe cash. rămâne săconstatăm foarte curând înce măsură, în luna martie, vor

fi înregistrate răscumpărariimportante în cazulfondurilor cu profil de riscscăzut (adică cu plasamenteîn instrumente purtătoare dedobânzi, în specialobligațiuni). Pentru că încazul fondurilor cu profil derisc cel puțin mediu (fonduridiversificate și pe acțiuni)sunt riscuri mai mari săasistăm la ieșiri maiimportante de capital,desigur raportate ladimensiunea redusă a acestorfonduri. În pofida unei creșteri deaudiență în ultimii ani,fondurile cu risc peste celscăzut, adică celediversificate și pe acțiuni,continuă să aibă o prezențătimidă în portofoliileinvestitorilor români, avândactive de circa 223 milioaneeuro și respectiv de 127milioane euro. acesteareprezintă mai puțin de 8%din activele de circa 4,8miliarde euro ale industrieilocale de organisme deplasament colectiv în valorimobiliare (OPCVm).Creșterea activelor fondurilorcu risc mai ridicat va rămâne

pentru mulți ani de acumînainte principala provocarepentru industria locală aorganismelor de plasamentcolectiv. de asemenea, încondițiile creșterii presiunilorde depreciere a leului, inclusivîn contextul crizeicoronavirus, este de așteptatsă vedem o consolidare aprezenței fondurilordenominate în euro și dolaricare reprezentau la sfârșitullunii februarie 2020, circa40% din industria fondurilordeschise.

cinci Ani de lAtrecereA lA mArcAreAlA piAță AobliGAțiunilor

dezvoltarea fondurilor deobligațiuni în ultimii cinci ania fost influențată negativ deschimbarea modului deînregistrare în activul net alorganismelor de plasamentcolectiv a instrumentelor cuvenit fix (titluri de stat,obligațiuni municipale șicorporatiste). astfel,începând cu primăvara anului2015, liderul pieței erste BondFlexible rON a trecut la

marcarea instrumentelor cuvenit fix la prețul lor de piață,ceea ce expune investitorii șiunor scăderi pe termen scurta valorii activelor unitare(VaNU). Ulterior, liderulpieței a fost urmat de ceilaltijucători importanți,marcarea la piață fiindstandardul internațional deevaluare a instrumentelor cuvenit fix. Practica de pe piațaromânească de a înregistraprogresiv în activul netdobânda asociată unuiinstrument cu venit fix,asemenea unui depozitbancar, a fost o abordarelocală confortabilă pentruadministratori și aparentlipsită de complicații pentruinvestitori. din aceastăperspectivă, alinerea lastandardele internaționalecare presupun înregistrareavalorilor mobiliare la valoarealor de piață a reprezentat unimportant pas înainte alindustriei locale aorganismelor de plasamentcolectiv. Se poate vorbi astfel de douăefecte pozitive concrete aleacestei decizii. Primul efect arconsta în asigurareacomparabilitățiiperformanțelor fondurilor deinstrumente cu venit fixlocale cu cele raportate defonduri similareinternaționale. iar al doileaefect pozitiv se referă laîmbunătățirea profilului derisc al fondurilor deobligațiuni care prinînregistrarea la preț de piață ainstrumentelor cu venit fix, arputea să onoreze cereri derăscumpărare de dimensiunifoarte mari, fără a exista însăun impact negativ asupraVaNU-ului, ceea ce nu eracazul când administratoriiutilizau metoda dobânziiacumulate. Prețul plătit însă de industria

nota: nu au fost incluse fondurile ing romanian bond Fund și ing romanian equity Fund care nu sunt rezidente înromânia, dar investesc pe piața locală

Sursa:AAF



locală prin marcarea la piațăa instrumentelor cu venit fix aconstat în intrări de capitalsubstanțial mai mici în acestefonduri, fapt ce s-aconcretizat în răscumpărărinete substanțiale în ultimiiani. așa se explică faptul căactivele fondurilor peobligațiuni denominate în leinu au mai depășit pragul de 2miliarde euro. de menționatcă saltul consemnat al valoriiactivelor nete ale acestorfonduri între februarie 2019 șifebruarie 2020, adică de la 1,3miliarde euro, la 1,9 miliardeeuro se explică în maremăsură și prin clasificareafondului raiffeisen rON Plus(a) în categoria celor deobligațiuni, în condițiile încare anterior a fost catalogatdrept un fond cu plasamentepreponderent în instrumentemonetare. Percepția de risc mai ridicat a

unei părți a publicului față defondurile pe obligațiuni s-areferit de fapt laconștientizarea faptului căfondurile de acest tip mai potsă raporteze și scăderi aleVaNU-urilor pe termen scurt,ceea ce nu era posibil până în2015. Ca atare, noul statut alfondurilor de obligațiuni aindus un disconfortinvestitorilor și a influențatmodul de poziționare alacestora, influențând decisivdezvoltarea industriei după2015, având în vedere căfondurile cu risc scăzut au opondere de peste 90% înactivele totale. Ca atare, înacest context trebuie săînțelegem răscumpărărilenete înregistrate începând cu2015 și scăderea activelorfondurilor, care s-a produs înbună măsură prinintermediul liderului piețeierste Bond Flexible rON. din

fericire, inflația, dobânzile șirandamentele în trenddescendent, la care s-autranzacționat instrumentelecu venit fix denominate atâtîn lei, cât și în euro și dolaridupă 2015, au susținut dinplin performanța fondurilorde obligațiuni, iar acest faptar fi de natură să înlăture totmai mult eventuale reținerifață de acestea în viitor.În ceea ce privește erste BondFlexible rON, se poate spunecă în pofida rezultatelorfoarte bune raportate de-alungul timpului, acesta a fostcel mai afectat de trecerea lamarcarea la piață. Liderulpieței avea la sfârșitul luniifebruarie 2020 active de 893milioane euro, față de 1,5miliarde euro la sfârșitulanului 2014, în timp cenumărul de investitori înperioada menționată ascăzut cu peste 40.000.

dacă avem în vedere operioadă de 5 ani (februarie2015 - februarie 2020)observăm că în cazulfondurilor cu risc scăzut seînregistrează o creștere aactivelor acestora, ceea cesugerează că un anumitpunct critic a fost depășit.astfel, există circumstanțe caindustria fondurilor cu riscscăzut să își continueascensiunea, iar investitoriisă se familiarizeze tot maimult cu modul lor defuncționare, mai ales încondițiile în care fondurile deobligațiuni locale nu auînregistrat scăderi ale VaNU-rilor pe orizonturi mai lungide timp de natură a suscitaîngrijorări printre investitori. Însă trebuie spus că oeventuală creștere adobânzilor și randamentelorobligațiunilorguvernamentale ale

tABel 2. evOluțiA FOnDuRilOR Din CAtegORiA OPCvM Pe ClASe De RiSC (2007- FeBRuARie 2020), Mil euRO

An Fonduri cu plasamente preponderentmonetare (denominate ROn)

Fonduri de Obligațiuni(denominate ROn)

Fonduri Diversificate(denominate ROn)

Fonduri Acțiuni(denominate ROn) total OPCvM*/**

Feb 2020 548,7 1.981,3 223,4 126,7 4.838,9

Feb 2019 994,3 1.305,2 185,6 88,1 4.048,1

Feb 2018 1.163,7 1.621,0 170,2 102,9 4.812,6

Feb 2017 1.282,7 1.871,3 109,6 75,7 4.922,3

2016 1.248,8 1.852,3 94,4 114,6 4.856,9

2015 1.185,4 1.838,5 105,3 73,2 4.635,7

2014 1.000,5 1.853,5 96,1 51,8 4.076,8

2013 776,8 1.417,9 70,4 44,2 2.895,8

2012 571,6 919,9 59,3 36,3 2.008,0

2011 830,2 343,5 56,5 41,0 1.569,8

2010 713,2 222,6 68,6 52,5 1.280,8

2009 422,6 173,1 61,0 44,2 792,3

2008 87,6 61,7 50,7 21,3 235,9

2007 36,6 20,2 95,3 110,2 264,3

Nota: *) Nu au fost incluse fondurile ING Romanian Bond Fund și ING Romanian Equity Fund care nu sunt rezidente în România dar investesc pe piața locală**) include"Alte fonduri" denominate în RON precum și fondurile denominate denominate în USD și euro, cu diferite profiluri de risc

Sursa:AAF



româniei în contextuldeteriorării percepției de riscde țară favorizată de crizaglobală a coronavirusuluicare tulbură și piețelefinanciare internaționale,reprezintă un risc pentrufondurile de instrumente cuvenit fix. există astfelposibilitatea unor scăderi petermen scurt ale prețurilorobligațiunilor, iar din aceastăperspectivă, deteriorareafundamentelor economieiromâniei, în primul rând prindepășirea țintei de deficitbugetar cu mult peste 3%poate reprezenta un elementde presiune asuprarandamentelor obligațiunilorguvernamentale românești. managerii de fonduri au însăposibilitatea să se protejezefață de o dinamicănefavorabilă a prețurilorobligațiunilor și prinreducerea scadenței medii ainstrumentelor cu venit fixdin portofolii în cazul în care

se estimează o creștere arandamentelor într-unorizont de timp relativ redus.din această perspectivă, esteutil ca investitorii săurmărească indicatorul„modified duration” (cemăsoară scadența medie a

portofoliului) care înperioadele de turbulențe pepiețele financiare este indicatsă înregistreze valori maireduse. Performanțelefondurilor de obligațiuni ceurmează să fie raportate deaaF pentru luna martie și

lunile următoare ne vor aduceindicii și în legătură cudeciziile ce vor fi luate demanageri pentru aadministra provocările cuprivire la volatilitatea ridicatăa piețelor financiare dinaceastă perioadă.

nota: pentru 2010 si 2011, datele sunt calculate prin adunarea datelor aferente bcr monetar si bcr obligatiuni care aufuzionat in iunie 2012

Sursa:AAF



l Un aspect important de înțeles se referăla familiarizarea investitorilor cu riscurilereale ale fondurilor de obligațiuni înperspectiva unei creşteri a dobânzilor,dinamică de natură a induce scădereaprețului obligațiunilor şi deci a VaNU-urilor fondurilor.

l administratorii care consideră oprobabilitate ridicată a unor astfel descenarii este de aşteptat să reducăscadența medie a instrumentelor cuvenit fix din portofolii, astfel încât săminimizeze impactul unor creşteri alerandamentelor la care acestea setranzacționează.

l Ca atare, nu numai mişcările dobânzilorpe piețele financiare au un impact (însens invers) asupra prețurilor, ci şimaturitatea medie a instrumentelorpurtătoare de dobândă din portofoliu. Cucât maturitatea instrumentelor cu venitfix din portofoliu este mai mare, cu atâtimpactul asupra prețului obligațiunilor alcreşterii dobânzilor sau al unorevenimente negative este mai mare.aceasta poartă numele de modifiedduration, conform termenului folosit deasociația administratorilor de Fonduri(aaF) şi reprezintă o mărime esențială încazul unei obligațiuni, măsurând în modefectiv timpul mediu până la care seîncasează fluxurile de numerar aferenteunui instrument cu venit fix.

l acest indicator are în mod firesc ovaloare mai mică decât maturitateainstrumentului cu venit fix. astfel, cu câto obligațiune are o maturitate mairidicată, cu atât volatilitatea prețurilor lacare se tranzacționează obligațiuneaeste mai ridicată şi cu atât impactulcreşterii sau scăderii dobânzilor este maimare. dacă managerul de fond seaşteaptă la o creştere a dobânzilor sau arandamentelor instrumentelor cu venitdin pricina unor evenimente pe piețelefinanciare, atunci acesta va opta pentruscăderea maturității medii a portofoliuluirespectiv. evident, în cazul scăderiidobânzilor şi a randamentelor, aşa cum afost cazul ultimilor ani, opțiunea multoradministratori a fost diametral opusă, şianume de a lungi scadența medie ainstrumentelor cu venit fix deținute înportofolii.

l Un detaliu important este cel referitor lastandardul internațional cu privire laindicatorul „modified duration”. astfel, întimp ce fondurile monetare au oscadență medie a portofoliului deinstrumente cu venit fix mai mică de 1,fondurile de obligațiuni au o valoare

supraunitară a acestui indicator. Spreexemplu, în cazul unui fond cu modifiedduration de 1, o creştere a randamentelorde piață cu 0,5% pentru toateobligațiunile deținute de fond, ardetermina o diminuare a valorii unitățiide fond cu aproximativ 0,5%.

ASpecte utile privind Fondurile pe obliGAțiuni

nota: nu au fost incluse fondurile ing romanian bond Fund și ing romanian equity Fund care nu suntrezidente în românia, dar investesc pe piața locală Sursa:AAF





La sfârșitul lunii februarie2020, valoarea activelordeținute de persoanele fiziceîn fondurile deschise locale,clasificate în categoriaorganismelor de plasamentcolectiv în valori mobiliare(OPCVm) era de 3,7 miliardeeuro. adică cam 77% din totalulactivelor nete ale industriei de4,8 miliarde euro. aceastăexpunere înseamnă mai puținde 8% din depozitele bancareale populației, ceea ce indică oaudiență încă foarte redusăpentru fondurile mutuale. Câteva calcule simpleconfirmă astfel ce știm decând au luat naștere acestevehicule de economisire șianume că există foarte multloc de creștere pentruorganismele de plasamentcolectiv pe seama mutăriiunei părți, chiar și foartereduse, a economiilorpopulației dinspre depozitelebancare spre fonduriledeschise. Însă, pentru ca unastfel de flux al economisiriidinspre depozitele bancarecătre fondurile deschise să sematerializeze efectiv estenevoie de mult timp și de unefort major inclusiv din parteajucătorilor de pe piațafinanciară în direcțiacontribuției la îmbunătățirea

educației financiare apopulației.

riScul mediu și ridicAtocupă 5% dinexpunereA populAțieipe opcvm-uri

Nivelul activelor detinute depersoanele fizice în fondurilepe acțiuni s-a dublat întrefebruarie 2017 si februarie2018, avansând de la 19milioane euro, la peste 38milioane euro, pentru ca înfebruarie 2019 să ajungă la 32milioane euro, iar în februarie2020 la 49 milioane euro. Șivaloarea activelor deținute depersoanele fizice în fondurilediversificate locale aproape s-a dublat între februarie 2017 șifebruarie 2018, avansând dela 62 milioane euro, la 112milioane euro, însă înfebruarie 2019 a coborât la 98milioane euro. iar, la sfârșitullunii februarie a acestui an,nivelul activelor a depășit 145milioane euro, ceea cereprezintă o evoluțienotabilă, dar la un palierfoarte redus. astfel, potrivit ultimeiraportări de la asociațiaadministratorilor de Fonduri(aaF), persoanele fizicedețineau unități de

participare în fondurilediversificate și pe acțiuni, încuantum mai redus de 200milioane de euro. Ceea ce arreprezenta în jur de 5% dinexpunerea totală a populațieipe fondurile mutuale, adică opondere nesemnificativă îneconomisirea prinorganismele de plasamentcolectiv. deținerile persoanelor fizice înfondurile locale cu profil derisc peste cel mediu se vasubția semnificativ din cauzaajustării valorii acțiunilor dinportofoliile lor în luna martiecu peste 20%, dar probabil șica urmare a unorrăscumpărări mai ridicateinițiate de investitori încondițiile crizei de încrederegenerate de pandemiacoronavirus. În acest context,ar fi de așteptat ca o parte dininvestitori să dorească sămarcheze profituri sau să-șilimiteze pierderile în condițiilelipsei de vizibilitate privindevoluția economiilorimportante, precum și aperspectivelor principalelorcompanii listate.manifestarea acestorinconveniente induce stres șivolatilitate ridicată pe piețelefinanciare, și desigur, înspecial pe cele de acțiuni.

Fondurile deobliGAțiuni AurecâștiGAt încredereApublicului

Fondurile pe obligațiuni auraportat randamente foarteatractive în utimul an șiinclusiv în acest contexttrebuie să fie înțelese intrărilede capital substanțialeconsemnate în cazul acestororganisme de plasamentcolectiv. Pe de altă parte, sepoate spune că investitorii auinceput să tolereze ovolatilitate mult mai mare aVaNU-urilor fondurilor deobligațiuni după marcarea lapiață a instrumentelor cuvenit fix, ceea ce a însemnat șiun disconfort mai marepentru investitori. aceștiaîncep însă să se obișnuiascăcu variații mai ample aleVaNU-urilor fondurilor deobligațiuni, având în vederetrecerea de câțiva ani laaplicarea metodei deînregistrare prin marcare lapiață, practicată pe toatepiețele internaționale decătre administratoriiorganismelor de plasamentcolectiv. În acest context, fondurileorientate preponderent spre

perSoAnele Fizice AveAu AproApe 4 miliArde euro în Fondurile deSchiSe

FotoGrAFiA deținerilor populAției în Fondurile deSchiSe,

de ionuţ dumitriu

Românii aveau titluri la fondurile deschise în valoare de 3,7 miliarde euro la sfarșitul lunii februarie, cu circa 700 milioane euromai mult comparativ cu un an în urmă. Creșterea notabilă se explică în principal printr-o revenire a apetitului investitorilorindividuali față de fondurile de obligațiuni, care s-au bucurat anul trecut de subscrieri nete de aproape 370 milioane euro. Deși fondurile diversificate și pe acțiuni au beneficiat, la rândul lor, în 2019 de intrări de capital de aproape 48 milioane euro,acestea continuă să aibă o prezență foarte timidă în portofoliile persoanelor fizice. Astfel, expunerea populației pe fondurilediversificare era de circa 145 milioane euro, în timp ce valoarea plasamentelor în fondurile pe acțiuni era mai mică de 50 miloane euro.



plasamente în instrumentecu venit fix, și-au consolidatactivele subțiate dupărăscumpărările importanteînregistrate în 2018. astfel, cucâteva excepții, între care șiliderul pieței erste BondFlexible rON, persoanelefizice și-au crescut în generalexpunerea pe principalelefonduri de obligațiuni înultimul an de zile: erste BondFlexible rON (de la 746milioane euro în februarie2019, la 738 milioane euro înfebruarie 2020), BrdSimfonia 1 (de la 135,4milioane euro, la 300milioane euro), raiffeisenrON Plus (de la 397 milioaneeuro, la 409,5 milioane euro),raiffeisen euro (de la 335milioane euro, la 414 milioane

euro), Bt Obligațiuni (de la239 milioane euro, la 221milioane euro), Brd euroFond (de la 233 milioane euro,la 400 milioane euro), ersteBond Flexible eUr (de la 192milioane euro, la 248 milioaneeuro). Se mai remarcă dinenumerarea de mai sus,creșterea substanțială aactivelor în cazul fondurilorBrd, probabil în urma uneianumite strategii demarketing și poziționareexecutate în ultimul an de zilede către Brd assetmanagement, în corelație cuoferta de produse deeconomisire a acestei băncicomerciale. În rândul fondurilor deinstrumente cu venit fixpoate fi observată o prezență

foarte consistentă afondurilor denominate îneuro și dolari, echivalentul a43% din totalul deținerilorpopulației în fondurilemutuale. Nivelul activelordeținute de populație înfondurile pe valută era înfebruarie 2020 de 1,6 miliardeeuro, față de 1,1 miliarde euroîn februarie 2019 și față de 1,4miliarde euro în februarie2018. iar tensiunile de pepiețele financiare în contextulcrizei coronavirus punpresiune pe monedele țăriloremergente, fapt de natură săcrească în continuare apetitulpentru fondurile deobligațiuni denominate îndolari și euro. Plasamentelepopulației în aceste fondurilocale reprezintă circa 8,4%

din valoarea depozitelorbancare în valută alepopulației, ceea ce lasă foartemult loc de expansiunepentru acest segment,inclusiv pe termen scurt șimediu. În top 25 al celor maireprezentative organisme deplasament colectiv dinpunctul de vedere aldeținerilor investitorilorindividuali au intrat fondurileunde persoanele fizicedețineau titluri de participareîn valoare de cel puțin 13,6milioane euro. de remarcatcă în topul respectiv nuregăsim niciun fond peacțiuni, o dovadă în plusprivind faptul că industrianoastră de fonduri deschisede investiții prezintă anomalii

tABel 1. ACtive nete Deținute De PeRSOAnele FiziCe în FOnDuRile DeSChiSe ReziDente în ROMâniA (FeBRuARie 2020)

Fond Categorie fond Active nete (mil euro) la 29februarie 2020 Pondere în total (%)

Erste Bond Flexible RON Obligațiuni 737,9 19,8%

Raiffeisen EURO Obligațiuni (Euro) 414,0 11,1%

Raiffeisen RON Plus (A) Obligațiuni 409,5 11,0%

BRD Euro Fond Obligațiuni (Euro) 399,5 10,7%

BRD Simfonia 1 Obligațiuni 300,3 8,1%

Erste Bond Flexible Romania EUR Obligațiuni (Euro) 248,1 6,7%

BT Obligatiuni Plasamente monetare & obligațiuni 220,8 5,9%

BT EURO Obligatiuni Obligațiuni (Euro) 148,1 4,0%

Raiffeisen Dolar Plus Obligațiuni (USD) 132,2 3,5%

BRD USD Fond Obligațiuni (USD) 58,2 1,6%

BT Euro Fix Preponderent obligațiuni (Euro) 54,7 1,5%

Erste Liquidity RON Obligațiuni 52,4 1,4%

Erste Balanced RON Diversificat echilibrat 45,4 1,2%

Raiffeisen RON Flexi Plasamente monetare & obligațiuni 41,2 1,1%

Alte fonduri preponderent monetare - 40,6 1,1%

Alte fonduri obligațiuni - 74,1 2,0%

Alte fonduri - 49,9 1,3%

Alte fonduri denominate în valută - 146,5 3,9%

Alte fonduri diversificate - 100,4 2,7%

Fonduri acțiuni - 49,4 1,3%

Total active deținute de persoanele fizice 3.723,5 100,0%

Sursa: AAF



structurale. În ceea ce privește fondurilediversificate, și-au făcut locîn top 25 un număr de cincioperatori, respectiv ersteBalanced rON (plasamenteale persoanelor fizice încuantum de 45,4 milioaneeuro), Bt Clasic (26,8milioane euro), raifeissenConservator euro FWr a(24,7 milioane euro), Brddiverso Clasa e (14,7 milioaneeuro), Brd diverso Clasa a(13,6 milioane euro). de asemenea, se mai observăcă nici așa numitele fonduricu politici personalizate,precum fondurile de

randament absolut, nu suntprezente în topul celor maireprezentative fondurideschise de investiții. acestefonduri, își propun să adoptestrategii ce încearcă săprotejeze investitorii în fațascăderilor pieței, având dreptobiectiv obținerea unuirandament pozitiv alinvestiției, chiar în condiții devolatilitate pe piețelefinanciare. Chiar dacărezultatele lor au fost subcele ale fondurilor peobligațiuni în ultimii ani,lucrurile se pot schimba încondiții de volatilitateridicată pe piețe, precum

este cazul în acest an. Înastfel de circumstanțe,teoretic, aceste fonduri arputea valorifica astfel destrategii personalizate într-omanieră mai eficientăcomparativ cu fondurile cupolitici investițiiconvenționale. mai putem observaasemenea prezența în top 25a fondurilor Confort,administrate de raifeissenasset management, ele fiindîncadrate în categoria celor„cu capital protejat”, adicăreprezentând produse denișă. acestea sunt asemeneapotrivite pentru cei tentați să

aibă acces la câștigurilepotențiale ale piețeiacțiunilor, în condițiile încare nu dispun de bagajul decunostințe necesar și/sau nudoresc să-și asume și riscurileaferente investiției pe piețelede acțiuni. Și aceste fonduris-ar putea bucura de oaudiență mai bună în acestan, dat fiind riscurile de pepiețele de acțiuni, încondițiile în care o reveniresustenabilă ar putea fiîntârziată în absența unorsoluții medicaleconvingătoare pentrupandemia coronavirus.

tABel 2. tOP 25 FOnDuRi DeSChiSe DuPă ACtive Deținute De PeRSOAne FiziCe (PF) (FeBRuARie 2020)

Fond tip fond Active PF (mil euro) Pondere în total dețineri PF (%)

Erste Bond Flexible RON Obligațiuni 737,9 19,82%

Raiffeisen EURO Obligațiuni (Euro) 414,0 11,12%

Raiffeisen RON Plus (A) Obligațiuni 409,5 11,00%

BRD Euro Fond Obligațiuni (Euro) 399,5 10,73%

BRD Simfonia 1 Obligațiuni 300,3 8,07%

Erste Bond Flexible Romania EUR Obligațiuni (Euro) 248,1 6,66%

BT Obligatiuni Plasamente monetare & obligațiuni 220,8 5,93%

BT EURO Obligatiuni Preponderent obligațiuni (Euro) 148,1 3,98%

Raiffeisen Dolar Plus Obligațiuni (USD) 132,2 3,55%

BRD USD Fond Obligațiuni (USD) 58,2 1,56%

BT Euro Fix Preponderent obligațiuni (Euro) 54,7 1,47%

Erste Liquidity RON Obligațiuni 52,4 1,41%

Erste Balanced RON Diversificat echilibrat 45,4 1,22%

Raiffeisen RON Flexi Plasamente monetare & obligațiuni 41,2 1,11%

BT Fix Plasamente monetare & obligațiuni 29,1 0,78%

OTP EURO Bond Obligațiuni (Euro) 29,1 0,78%

BT Clasic Diversificat defensiv 26,8 0,72%

Raiffeisen Confort Alte fonduri, fond cu capital protejat 26,8 0,72%

Amundi Stabilo Obligațiuni 25,2 0,68%

Raiffeissen Conservator Euro FWR A Diversificat flexibil (Euro) 24,7 0,66%

OTP Obligațiuni Clasa R Obligațiuni 23,2 0,62%

Raiffeisen Confort Euro Alte fonduri, fond cu capital protejat (Euro) 17,8 0,48%

BRD Diverso Clasa E Diversificat flexibil 14,7 0,40%

BRD Obligatiuni Obligațiuni 14,3 0,38%

BRD Diverso Clasa A Diversificat flexibil 13,6 0,36%

Nota: Nu au fost incluse fondurile ING Romanian Bond Fund și ING Romanian Equity Fund care nu sunt rezidente în România dar investesc pe piața locală

Sursa:AAF



Valoarea activelor netedeținute de rezidenti înfondurile de investițiiînregistrate în statelemembre din Uniuneaeuropeană și distribuite înromânia a atins la sfârșitullunii februarie 2019 un nivel depeste 200 milioane euro, fațăde un cuantum de 163milioane euro, valabil înfebruarie 2019. de asemenea,potrivit informațiilor puse ladispoziție de asociațiaadministratorilor de Fonduri(aaF), expunerea românilorpe fondurile străine era înfebruarie 2018 de circa 170milioane euro. Ca atare, saltulînregistrat în ultimul an înceea ce privește investițiile înfondurile deschisenerezidente în românia arputea fi considerat drept unulnotabil. Principalii investitori în acestefonduri nerezidente suntclienții serviciilor de private-banking ai băncilor. aceștiaau disponibilități financiaresubstanțiale de minimum50,000 euro. Se cuvine notatfaptul că investiția minimăîntr-un astfel de fond poatesă ajungă la câteva mii deeuro, deci vorbim de o piațăce este accesată de unsegment de clientelă în bunămăsură relativ exclusivist. Se remarcă faptul căinvestițiile în fondurile peacțiuni nerezidente, realizatede acest tip de investitori maisofisticați, ce pot fi încadrațifără îndoială în clasa medie,erau de 54 milioane euro lasfârșitul lunii februarie, fațăde 49 milioane euroexpunerea populației pe

fondurile pe acțiuni locale.asemenea, valoareainvestiției în fondurilediversificate nerezidente erade 102 milioane euro, față de146 milioane euro în cazulfondurilor diversificate locale. Cum investițiile românilor înfondurile străine cu profil derisc peste cel scăzut sunt

relativ apropiate deexpunerea populației pefondurile similare locale,rezultă că nu este tocmaiuniversal valabil faptul că arexista o aversiune la risc ainvestitorilor locali față deprodusele cu risc ceva mairidicat. O bună parte dinexplicația pentru audiența

acestor produse cu risc mairidicat constă în elementespecifice ce se referă lamarketing și promovare, încazul fondurilor străine avândloc o interacțiune directăîntre profesioniștii în vânzăriși potențialii investitori. așase explică faptul că structuraexpunerilor pe fondurilestrăine a clienților tip private-banking însemna, la sfârșitullunii februarie, o pondere depeste 50% a fondurilordiversificate, o pondere de27% pentru fondurile peacțiuni și o cotă de doar 20%pentru fondurile peobligațiuni, în timp cefondurile cu strategii speciale(spre exemplu strategii tipabsolut-return) aveau oprezență nesemnificativă. Cei mai activi operatori pe

românii dețin peSte 200 milioAne euro în Fondurile mutuAle nerezidente

tABel 3. FOnDuRi StRăine DiStRiBuite în ROMâniA (FeBRuARie 2020)

Tip fond Valoare titluri deținuteinvestitori români (mil euro)

Pondere categoriefond

Diversificate 102,2 50,7%

Acțiuni 54,4 27,0%

Obligațiuni 39,7 19,7%

Alte fonduri 5,2 2,6%

Total active 201,5

Sursa: AAF



acest segment de piață suntNN si Unicredit care distribuiefonduri administrate desocietățile specializate dincadrul grupurilor financiaredin care fac parte. am făcutabstracție în acest calcul defondurile NN internationalromanian Bond Fund și NN

romanian equity Fund caresunt vehicule suport pentruproduse de economisire cucomponentă investițională, cese diferențiază de fondurile deinvestiții clasice. motivația principală pentrualegerea unor fonduri străineîn detrimentul celor locale,

constă în faptul că eleoperează pe piețe foartelichide de instrumentefinanciare (spre deosebire depiața financiară românească șimai ales bursa locală) undepaleta de oportunități estefoarte redusă. Pe de altă parte,aceste fonduri adoptă politici

de investiții personalizate,care nu sunt posibile a fiimplementate pe piața locală.de asemenea, expertizaridicată a managerilor de fondcare administrează acestevehicule și istoria îndelungatăa acestor fonduri constituieargumente importante.

tABel 4. tOPul PRiMelOR 25 FOnDuRi StRăine Din PunCtul De veDeRe Al ACtivelOR nete Deținute De inveStitORii lOCAli CARe le-Au AChizițiOnAt PRin inteRMeDiul RețelelOR De DiStRiBuție Din ROMâniA (FeBRuARie 2020)

Denumire fond (OPCvM) tip fond Active nete (mil.euro) Randament ultimile 12 luni (%)

Randament ultimile 36 luni (%)

NN (L) International ING Moderat RON diversificat echilibrat 25,7 7,3% 10,9%

NN (L) International ING Dinamic RON diversificat agresiv 20,6 6,9% 11,8%

NN (L) International ING Conservator RON diversificat defensiv 13,6 6,9% 9,4%

NN (L) International ING Moderat EUR diversificat echilibrat 13,2 3,7% 2,5%

NN (L) International ING Dinamic EUR diversificat agresiv 8,6 3,3% 3,3%

NN (L) Euro Fixed Income obligațiuni 8,4 7,4% 7,5%

NN (L) Global Equity Opportunities acțiuni 7,7 7,8% 17,2%

NN (L) International ING Conservator EUR diversificat defensiv 7,3 3,3% 1,1%

Raiffeisen Mehrwert 2020 obligațiuni 6,6 0,8% 2,5%

NN (L) Patrimonial Balanced diversificat echilibrat 6,3 5,0% 5,5%

Amundi Fund Solutions - Buy and Watch High Income Bond 01/25 obligațiuni 3,7 n.a. n.a.

Amundi Funds Pioneer US Equity Fundamental Growth acțiuni 3,4 16,9% 35,4%

Amundi Funds Absolute Return Multi-Strategy alte fonduri 3,2 -22,2% -25,2%

NN (L) Global Sustainable Equity acțiuni 3,2 16,0% 24,0%

ESPA Stock Techno acțiuni 3,2 22,4% n.a.

NN (L) First Class Multi Asset diversificat flexibil 3,1 -0,1% -3,6%

NN (L) Euro High Dividend acțiuni 3,0 -0,5% 6,2%

NN (L) US Fixed Income obligațiuni 2,9 16,1% 16,3%

ESPA Stock Global acțiuni 2,7 14,6% 22,0%

Amundi Funds European Equity Small Cap acțiuni 2,4 3,4% 6,4%

NN (L) Global High Dividend acțiuni 2,3 1,4% -1,2%

Amundi Funds European Equity Sustainable Income acțiuni 2,1 -3,2% -5,9%

NN (L) Emerging Markets Debt HC obligațiuni 2,0 4,1% 4,3%

ESPA Global Income alte fonduri 2,0 n.a. n.a.

NN (L) US High Dividend acțiuni 1,9 -0,1% 9,7%

Sursa:AAF



Fondurile cu profil de riscscăzut, care reprezintă peste90% din industriaorganismelor de plasamentcolectiv, au raportatperformanțe atractive,depășind substanțial câștigulnominal asociat depozituluibancar clasic. Contracțiarandamentelor la care setranzacționează obligațiunileguvernamentale a susținut șiîn 2019 performanțelefondurilor cu plasamente înobligațiuni, care asemeneaanilor trecuți au surclasatdobânda asociată clasiculuidepozit bancar. astfel, cu creșteri ale VaNU-urilor care au depășit 5%pentru ultimul an, se poatespune că majoritateafondurilor importante s-audescurcat foarte bine.aceasta nu înseamnă căfondurile cu obligațiuni înportofoliu nu ar putea săraporteze în viitor și scăderipentru diferite intervalescurte de timp. Un motiv arputea fi creșterearandamentelor la care setranzacționează obligațiunileîn urma deteriorării percepțieide risc, așa cum ar putea ficazul în condițiile crizei deîncredere generate depandemia coronavirus.Pentru un interval de timp de

trei ani, fondurile cu riscscăzut denominate în lei,dintre cele cu activele celemai mari din piață, auraportat în general creșteri depeste 9%, în timp ce pentruun interval de timp de cinciani, creșterea VaNU-rilor s-asituat peste 15%.

crește concurențAîntre Fondurile curiSc Scăzut

analiza performanțelorfondurilor cu profil de riscsimilar, reprezintă unexercițiu util pentru că îi ajutăpe investitori să-șifundamenteze deciziileviitoare bazate și peperformanțele istorice,acesta fiind criteriul deselecție de care se ține seamaîn cea mai mare măsură. erste Bond Flexible rON,liderul pieței fondurilor dinpunctul de vedere al activelor,cu o pondere în deținerilepersoanelor fizice de 20%,este desigur o referințăpentru întreaga industrie șimai ales pentru competitoriisăi din rândul fondurilor curisc scăzut. acesta sesituează în top și prin prismarandamentelor raportate,dar nu a obținut cele maibune rezultate pe segmentul

său. astfel, fondul erste araportat o creștere a VaNUde 5,5% în ultimul an, de 10%pentru ultimii trei ani și de16,6% pentru ultimii cinci ani.Spre exemplu, fondul OtPObligațiuni a depășit liderulpieței pe toate intervalele detimp considerate, pentrucare a raportat creșteri aleVaNU-ului de 6,6%, 11,1% șirespectiv 18,2%. deasemenea, comparativ cuerste Bond Flexible rON,fondurile Brd Simfonia 1 șiBrd Obligațiuni au raportatperformanțe ușor superioarepentru unu și trei ani, darinferioare pentru o perioadăde cinci ani. Și fondurile pe obligațiunidenominate în euro și dolaris-au remarcat prinperformanțe foarte bune denatură să-i mulțumească pecei ce economisesc în valutăși caută alternative la clasiculdepozit bancar underemunerația tinde spre a fi defapt inexistentă. din rândulfondurilor denominate îneuro atrage atenția prinperformanță erste BondFlexible romania eUr cucreșteri de 6%, 8% și respectiv14,2% pentru un an, trei ani șicinci ani. Între fonduriledenominate în dolari, atragatenția OtP dolar Bond și

raiffeisen dolar Plus care auraportat creșteri ale VaN-uluide 7,5% și respectiv 8,7%pentru trei ani, în timp cepentru o perioadă de cinci anis-au raportat creșteri de 13,3%și respectiv 13,7%.de menționat că, în special încazul fondurilor deinstrumente cu venit fix,dimensiunea activelorfondurilor ar trebui să ajuteadministratorul să raportezeperformanțe mai bunecomparativ cu fondurile cupolitică similară, dar cu activesensibil mai mici. aceastadeoarece capitalurile atrasesunt plasate la randamentemai bune beneficiind deefectul de economie de scară,iar rata cheltuielilor fonduluiar fi de așteptat să fie maimică datorită bazei mai maride active administrate. Performanțele bune alefondurilor cu risc scăzut seconstituie într-un argumentde marketing foarteimportant din perspectivaaudienței viitoare a industriei,ținând seama că peste 90%din expunerea investitorilorpersoane fizice peorganismele de plasamentcolectiv este realizată prinintermediul fondurilor careinvestesc în obligațiuni șidepozite bancare.

perFormAnțele iStorice ArAtă bine, dAr cum vor ArătA după 2020?de ionuţ dumitriu

Compresia randamentelor obligațiunilor guvernamentale pe piețele internaționale, în contextul politicilor băncilor centrale dea susține economiile prin dobânzi tot mai joase, a susținut puternic fondurile de instrumente cu venit fix, ce au raportatrandamente competitive inclusiv în ultimul an. Fondurile diversificate și pe acțiuni au avut asemenea o perioadă bună,beneficiind de recuperarea consistentă înregistrată la BVB, după criza de încredere de la începutul anului 2019, generată decelebra Ordonanță nr 114/2018. Însă întrebarea delicată constă în modul în care va arăta mai ales performanța fondurilor cu riscmai ridicat după ce acestea vor „prinde” și anul 2020. Piețele de acțiuni s-au ajustat în primul trimestru din acest an cu peste20%, ca urmare a impactului crizei coronavirus, dar incertitudinile rămân în continuare ridicate.



Fondurile pe indiciburSieri S-Au detAșAtîn topul câștiGurilor

Pe de altă parte, câștigurileaduse de fondurile cu risculcel mai scăzut, reprezintă oreferință și pentru fondurilecu risc mai ridicat care țintescsă ofere randamente sensibilmai ridicate raportat lavariantele de economisire curisc scăzut. În principiu, petermen lung, cu cât uninvestitor are în portofoliuactive mai riscante (adică, oproporție mai mare de acțiuniîn portofoliu), cu atât areșanse mai mari să obținărandamente mai ridicate princomparație cu câștigurilecorespunzătoare unorinstrumente cu grad de riscscăzut. Fapt foarteimportant, acest principiu afost confirmat de evoluțiilefondurilor deschise, cele curisc cel puțin mediuînregistrând performanțe peun palier net superior celorobținute de fondurile deobligațiuni. Fondurile diversificate și peacțiuni au răsplătitinvestitorii cu rezultateatractive, reflectând trendulde ascensiune prelungit după2009 al piețelor de acțiuniinternaționale și al Bursei deValori București (BVB). deasemenea, anul 2019 a fostunul de referință pentru BVB,

prin recuperarea graduală acotațiilor ajustate substanțialîn urma emiterii Ordonanțeinr 114 în decembrie 2018, faptcare a confirmatfundamentele solide aleprincipalelor acțiuni listate laBVB.Între fondurile diversificate seremarcă mai multe fonduri cucreșteri ale VaNU-urilor depeste 20% pentru trei ani(transilvania, erste BalancedrON, Omninvest), în timp cepentru un interval de cinci aniatrage atenția performanțaerste Balanced rON cu ocreștere de 41%. Fondurile de acțiuni auprofitat cel mai mult dedinamica ascendentă apiețelor de capital și din acestpunct de vedere cea mairelevantă este analizareaperformanțelor pentru operioadă de cinci ani. astfel,fondurile erste equityromania, Bt maxim șiraiffeisen actiuni au raportatavansuri cu peste 50% aleVaNU-ului, însă în cazulfondurilor care replică indicibursieri, precum CertinvestBet Fi index și etF Bettradeville, valoarea unitățilorde fond a crescut cu peste60%. Se dovedește astfel o dată înplus de ce fondurileconstruite să urmăreascăcomponența indicilor bursierireprezintă o modalitate de

investiții preferată tot maimult pe piețele mature.aceste fonduri sunt mult maiușor de înțeles de investitoriimai putin specializați, iar pede altă parte, se dovedește căpe durate lungi de timp suntdificil de depășit de fondurilepe acțiuni administrate activde managerii profesionișticare selectează titlurile pecriterii de analiză și modele demanagement de portofoliurelativ sofisticate.

rAndAmenteinFerioAre pentruFondurile SpeciAle

Un fapt care atrage atenția sereferă la rezultatele mai puținatractive pentru fondurilecare urmăresc politici deinvestiții speciale. astfel,fondul cu capital protejatraiffeisen Confort a raportatun randament de circa 4%pentru trei ani, sensibil subcel al fondurilor peobligațiuni. Obiectivulacestor fonduri este de aproteja capitalul investitinițial în condiții dificile de pepiețele financiare, ceea ce nuprea a fost cazul în ultimii ani.Însă, aceste fonduri par sădevină tot mai potrivite încondițiile incertitudinilor carese prefigurează în viitor înfața investitorilor. de asemenea, și fondurile custrategii absolut-return

precum raiffeisen Benefit sauOtP Premium return auraportat rezultate sensibilinferioare celor maiperformante fonduri cu riscscăzut. ele sunt încadrate întabelul cu performanțelefondurilor la categoria ”altefonduri”. aceste fonduri aufost oarecum la „modă” dupacriza financiară din 2008 fiindlansate de administratoridrept o alternativă lafondurile de obligațiuni și lariscurile ridicate ale piețeiacțiunilor. Obiectivul lor estede a urmări să obținărandamente anualesuperioare instrumentelorclasice de economisire și încondiții de volatilitate maimică decât în cazul fondurilorpe acțiuni spre exemplu. există însă și riscul ca unastfel de fond să nu-șirealizeze obiectivele, iarperformanța să nu aratefoarte bine prin raportare laalte fonduri, în condițiile încare piețele financiare suntrelativ liniștite, iarvolatilitatea este redusă.Cum însă volatilitatea șineliniștea a cuprins piețelefinanciare în contextul crizeicoronavirus, am putea spunecă astfel de fonduri ar puteadeveni teoretic la rândul lortot mai căutate pentruvremurile mai dificile la caream putea să asistăm operioadă bună de timp.

Standardul eFama, valabilpentru fondurile deschiseclasificate drept OPCVm, ce afost adoptat voluntar de catreadministratorii români defonduri grupați în asociațiaprofesională asociațiaadministratorilor de Fonduri(aaF), are următoareastructură:

Fonduri de obligațiuni: Criteriu clasificare: minim 80%din active plasate în instru -mente cu venit fix și fără acțiuniîn portofoliu

Fonduri diversificate: Criteriu clasificare: mix deinstrumente în orice combinațieși durată de deținere, care nu se

regăsește în celelalte categorii. Fondurile mixte pot fi de patrutipuri, în funcție de alocareaactivelor:l defensive - cu expunere pe

acțiuni maxim 35%;l echilibrate – cu expunere pe

acțiuni între 35% și 65%;l dinamice – cu expunere de

acțiuni peste 65%;

l flexibile – caracteristica loreste un mix de instrumente,cu pondere și durată dedeținere variabile.expunerea pe acțiuni poatevaria între 0 și 100%.

Fonduri de acțiuni: Criteriu clasificare: minim 85%din activ plasate în acțiuni

clASiFicAreA Fondurilor deSchiSe de inveStiții



evOluțiA FOnDuRilOR DeSChiSe DenOMinAte în ROn și vAlută (FeBRuARie 2020)

FondNr investitori

(Februarie2020)

VAN - mil euro(Februarie

2015)


2020)

Performanță

Ultimul an % Ultimii 3 ani % Ultimii 5 ani %

Fonduri cu plasamente preponderent monetare (denominate ROn)BT Fix 2.200 - 81,5 3,0% 6,6% -BT Obligatiuni 23.947 232,1 336,0 3,1% 7,4% 12,9%OTP ComodisRO 2.904 34,1 24,6 2,9% 7,2% 10,4%Raiffeisen RON Flexi 3.928 171,6 106,7 3,6% 7,3% 11,8%

Fonduri obligațiuni (denominate ROn)Raiffeisen RON Plus (A) 27.281 546,4 456,5 4,5% 8,7% 15,2%Raiffeisen RON Plus (D) 82 - 6,5 1,3% 3,3% -BRD Simfonia 1 61.288 336,6 448,2 5,8% 10,5% 16,3%Erste Liquidity RON 4.972 27,1 80,2 3,5% 6,8% 8,5%Erste Bond Flexible RON 78.861 1.600,4 893,0 5,5% 9,9% 16,6%BRD Obligatiuni 1.531 4,3 19,5 6,3% 10,2% 15,7%OTP Obligatiuni - Clasa I 7 - 9,0 7,4% - -OTP Obligatiuni - Clasa R 2.714 29,4 30,8 6,6% 11,1% 18,2%Certinvest Obligatiuni 1.050 6,0 2,6 3,6% 9,4% 15,8%Amundi Stabilo 4.314 57,4 29,2 2,7% 2,8% 8,6%NN International Romanian Bond 4.429 289,3 331,9 4,6% 6,8% 9,6%Patria Obligatiuni 695 11,6 5,9 1,3% 5,0% 13,3%

Fonduri diversificate defensive (denominate ROn)BT Clasic 3.186 26,21 39,42 5,8% 8,4% 17,5%BT Real Estate 162 - 1,32 - - -FIX Invest 43 - 0,58 4,9% 15,2% 26,4%Patria Global 477 4,21 2,33 3,8% 8,0% 21,2%STAR Focus 77 1,06 1,23 8,4% 10,9% 14,6%

Fonduri diversificate echilibrate (denominate ROn)Erste Balanced RON 4.059 18,9 56,3 13,9% 20,0% 40,9%Amundi Integro 10.957 4,8 4,3 9,9% 10,2% 19,6%Transilvania 590 6,0 6,4 11,8% 22,1% 34,4%Fortuna Gold 1.647 0,2 0,1 3,7% 11,0% 10,5%Certinvest Prudent 7.882 0,8 0,6 3,8% -0,4% -7,0%Patria Stock 214 2,5 1,7 7,7% 11,7% 17,9%Certinvest Dinamic 1.582 10,3 2,3 7,5% 1,4% 0,8%Omninvest 4.187 0,3 0,3 11,6% 24,3% 29,1%

Fonduri diversificate agresive (denominate ROn)BT Index Romania ROTX 1.675 6,13 17,80 21,8% 38,8% 65,1%FDI TehnoGlobinvest 28 1,17 1,57 -6,8% -5,1% -8,5%Napoca 886 3,11 2,79 12,8% 17,3% 36,2%

Fonduri diversificate flexibile (denominate ROn)BRD Diverso Clasa A 2.326 6,9 16,6 8,8% 16,2% 23,6%BRD Diverso Clasa E 617 - 34,3 7,2% - -FDI Plus Invest 4 - 0,3 10,6% 20,0% -FDI Prosper Invest 27 - 1,1 13,3% 31,3% -Fortuna Clasic 22.692 1,5 1,5 5,7% 8,2% 4,2%OTP Global Mix 508 - 4,1 6,0% 6,0% -OTP Real Estate & Construction 283 - 3,3 5,4% - -Piscator Equity Plus 13 2,5 4,1 13,8% 30,3% 40,9%STAR Next 106 1,5 2,5 12,0% 18,7% 33,1%Raiffeissen Conservator RON FWR A 40 - 7,2 5,3% - -Raiffeissen Conservator RON FWR D 11 - 0,9 2,1% - -Raiffeissen Conservator RON Premium 573 - 0,6 5,2% - -Raiffeissen Moderat RON FWR A 36 - 5,1 5,8% - -Raiffeissen Moderat RON FWR D 12 - 2,7 1,6% - -Raiffeissen Moderat RON Premium 97 - 0,3 5,8% - -



evOluțiA FOnDuRilOR DeSChiSe DenOMinAte în ROn și vAlută (FeBRuARie 2020)

FondNr investitori

(Februarie2020)


2015)


2020)

Performanță

Ultimul an % Ultimii 3 ani % Ultimii 5 ani %

Fonduri acțiuni (denominate ROn)Active Dinamic 1.892 5,4 3,5 0,0% -17,5% -27,0%BRD Actiuni Clasa A 1.285 4,2 10,7 16,8% 31,7% 48,4%BRD Actiuni Clasa E 378 - 22,2 15,1% - -BRD Global Clasa E 76 - 1,0 - - -BT Agro 76 - 0,8 - - -BT Energy 206 - 1,5 - - -BT Technology 156 - 1,2 - - -FDI SanoGlobinvest 15 - 2,0 - - -Erste Equity Romania 2.044 11,0 26,3 16,8% 26,3% 51,4%BT Maxim 2.240 15,4 31,1 15,1% 20,8% 51,7%Certinvest BET FI Index 79 1,3 0,6 31,0% 51,9% 63,2%Certinvest BET Index 142 1,2 0,6 22,7% 30,5% 48,1%Certinvest XT Index 59 0,2 0,2 22,2% 30,6% 42,7%BRD Global Clasa A 342 0,7 2,4 8,8% 23,4% 34,4%OTP Avantis 638 4,1 6,8 14,9% 25,2% 49,2%ETF BET Tradeville 685 0,5 1,7 25,6% 37,2% 62,3%Raiffeisen Actiuni 452 4,5 8,0 17,4% 32,0% 51,8%Raiffeisen Global Equity 22 - 1,2 - - -OTP Expert 1 2,7 5,0 14,2% 31,2% 54,1%NN International Romania Equity Fund 4.030 101,4 160,0 8,6% 20,5% 41,9%

Alte tipuri de fonduri cu strategii personalizate (denominate ROn)

YOU Invest Active RON 347 7,1 10,1 5,8% 10,8% n.a.Raiffeisen Benefit 2.141 8,8 17,5 5,0% 2,0% 4,0%Raiffeisen Confort 2.646 52,0 29,8 3,1% 4,1% 7,6%OTP Premium Return 266 - 2,7 5,3% 5,8% -

Fonduri denominate în euro și dolariAudas Piscator 21 1,2 1,7 5,0% 17,5% 31,8%BT Index Austria ATX 863 3,2 10,7 -6,4% 2,3% 12,0%Erste Bond Flexible Romania EUR 8.798 242,1 300,3 6,0% 8,0% 14,2%YOU Invest Balanced EUR 148 13,3 10,7 2,7% 1,6% n.a.YOU Invest Active EUR 200 4,6 8,0 2,3% 2,5% n.a.BRD Euro Fond 10.980 231,0 462,2 2,5% 4,7% 13,9%BRD USD Fond 1.362 - 63,7 5,0% 9,0% -Raiffeisen Confort Euro 508 33,7 26,4 2,2% 0,4% -1,1%BT Dolar Fix 316 0,0 18,7 1,4% - -BT Euro Fix 1.801 - 76,5 0,4% 1,2% -OTP EURO Bond 1.371 29,9 39,1 4,5% 5,1% 10,4%BT EURO Obligatiuni 9.703 - 171,8 1,5% 3,8% -BT Euro Clasic 779 - 21,1 -0,4% 1,3% -OTP Dolar Bond 250 4,2 8,3 5,1% 7,5% 13,3%OTP Euro Premium Return 74 - 1,3 3,9% -13,2% -Raiffeisen Euro 11.130 460,7 478,4 3,3% 4,1% 8,3%Raiffeisen Dolar Plus 2.182 79,9 137,8 4,5% 8,7% 13,7%Raiffeisen Benefit Euro 160 - 15,7 1,5% - -Patria Euro Obligatiuni 6 - 1,2 - - -Monolith 9 1,5 1,2 10,8% 11,0% 15,7%Raiffeissen Conservator Euro FWR A 110 - 24,7 4,5% - -Raiffeissen Conservator Euro FWR D 42 - 4,9 1,9% - -Raiffeissen Conservator Euro Premium 23 - 0,6 4,5% - -Raiffeissen Euro Moderat FWR A 61 - 9,2 5,2% - -Raiffeissen Euro Moderat FWR D 29 - 4,0 1,8% - -Raiffeissen Moderat Euro Premium 32 - 0,5 5,2% - -Sursa: AAFNota: Fondurile denominate în euro și dolari au performanța prezentată în moneda de referință



Cum a fost 2019 pentru piaţafondurilor de investiţii? Ceplusuri şi ce minusuri trebuieremarcate?

În primul rând să ne amintimcă în primele luni ale anului aavut loc o corecție a pieței decapital şi o revenire dupăefectele produse deOrdonanță de urgență OUG114, trend susținut pe totparcursul anului, în parte şidatorită evoluțiilor pozitiveînregistrate de principaliiemitenți listați BVB. astfel,randamentele fondurilor deacțiuni, promovarearomâniei la statutul de Piațăemergentă au încurajatdezvoltarea industrieifondurilor de investiții iar lasfârşitul anului, trăgând linie,am constatat că în cursulanului 2019 s-au alăturatpeste 40. 000 de investitoriîn întreaga industrie.Ca minusuri, remarcăm încontinuare un apetit măritcătre consumerism dinpartea publicului, dar şi uncadru socio-economic preapuțin stabil, care să oferegaranții pentru o dezvoltaresusținută, pe termen lung.

eforturile depuse în direcțiapropagării educațieifinanciare sunt în continuaresusținute de cătreadministratorii de fonduri,economisirea şi investireareprezentând singureleopțiuni pentru un traiechilibrat, indiferent devârsta la care ne aflăm.

Cum a fost anul 2019 pentruCertinvest? Care au fostvedetele portofoliuluiCertinvest în anul recentîncheiat și prin ce s-auremarcat acestea?

Pentru Certinvest anul trecuta adus o consolidare aportofoliilor aflate înadministrare la nivelindividual şi datorită faptuluică am optat şi pentruinvestiții pe piețele externe.randamentele fondurilor deindici au înregistratperformanțe care ne-ausituat în topul fondurilor deacțiuni, fapt ce ne-a oferit ovizibilitate mai bună înindustria fondurilor deinvestiții. totodată, ne-amconcentrat pe încurajareainvestițiilor şi prin explicarea

cât mai detaliată şi peînțelesul publicului amecanismelor pieței decapital printr-o serie demateriale de presă pe care le-am reunit pe blogul deeducație financiară de pe site-ul Certinvest. astfel,încercăm să răspundem pelarg tuturor întrebărilorinvestitorilor noştri.

Cum poate fi gestionat risculnou părut legat de pandemiaCoVid, de către administratoriide fonduri? Ce impact va aveaasupra industriei şi în cât timpvor putea fi recuperatepierderile?

Singura modalitate degestionare a unor riscuri înaceastă situație este aceea adiversificării instrumentelorîn care ai realizat investiții.este principiul recomandattuturor investitorilor, încă dela prima subscriere. Chiar şicu o bună diversificare,magnitudinea pandemieiafectează pe termen scurttoate piețele financiare, darpe termen lung unele îşi vorreveni mai repede, în funcțiede specificul fiecărui

instrument.În practică, astfel de crizetrebuie luate în considerareîncă de la momentulcreionării planului deinvestiții, dar apariția lor nupoate fi prevăzută de nimeni,nimeni nu are globul decristal. era de la sine înțelescă undele de şoc venite dinChina vor afecta şi celelaltecontinente, dar nimeni nuputea evalua la acel momentcât de mult vom fi marcați deaceastă criză. Pentru că nuputem şti sigur cât va duraaceastă perioadă (careinfluențează negativ piațafinanciară) am sfătuitîntotdeauna investitorii săaibă planuri de investiții petermen lung, cu investiții(subscrieri) constante,pentru a aplana acestefluctuații ale valorilorunităților de fond. mă referaici la faptul că într-operioadă de scădere este binesă continui să realizeziplasamente (în fonduri deindici, de exemplu) – întrucâtnu poți şti care estemomentul final de scădere şicând piața se întoarce pe untrend pozitiv.

Noul preşedinte al Asociației Administratorilor de Fonduri, Horia Gustă, îşi propune săcontinue inițiativele legate de crearea unui climat de încredere şi siguranță în industrie,promovarea intereselor membrilor printre stakeholderi, sprijinirea dezvoltării continue amediului de reglementare, promovarea condițiilor optime pentru dezvoltarea industriei(creşterea numărului de investitori şi a activelor aflate în administrare). Norel Moise

interviu cu horiA GuStă, preşedinte AAF, director GenerAl certinveSt

Am SFătuit întotdeAunAinveStitorii Să Aibă plAnuri de inveStiţii pe termen lunG,cu SubScrieri conStAnte



Cum vedeţi audienţafondurilor cu risc mai ridicatîn următorii ani? Cum vedeţipiaţa de capital românească lamomentul actual: ce e defăcut pentru a valorifica așacum trebuie întrarea în rândulpieţelor emergente?

depinde foarte mult deapetitul investitorilor şidespre cât de bine va înțelegepublicul importanțaeconomisirii pe termenmediu sau lung. În 2019fondurile de investiții înacțiuni au obținutrandamente şi de peste 40%,iar începutul de an 2020 aarătat scăderi importante. Înacest context conteazăeducația financiară şiapetitul pentru risc alinvestitorilor; adică înmăsura în care îşi dorescpotențiale câştiguri mai maritrebuie să aibă în vedere căexistă şi riscuricorespunzătoare.din perspectiva piețeiemergente cred că lucrurilese vor reaşeza în funcție decum se va ieşi din aceastăperioadă complicată. Piațade capital românească arenevoie de susținere ca şitoată economia

Care sunt principaleleprovocări pentruadministratorii de fonduri în2020? Ce factori de risc existăși ce factori potenţatori?

Contextul actual este unulcomplicat pentru tot mediuleconomic. toate piețelefinanciare scad, deşi seanunță susținere majoră dinpartea statelor şi a băncilorcentrale. Poate cea mai mareprovocare pentru tot mediuleconomic este aceea ca lafinal să reuşim să avem celpuțin acelaşi număr dejucători în industrie, întrucâtriscul ca jucătorii foarte mici

să fie înghițiți de cei mari esteunul de luat în calcul.An de an aţi reușit săperformaţi într-o piaţă extremde concurenţială: cine credeţică vor fi vedetele portofoliuluiîn următorii ani?

este greu de previzionatacum. Cred că una dintresoluțiii este diversificareaportofoliilor . Poate cea mai laîndemâna diversificare ooferă indicii bursieri, întrucâtei includ mai multe companiidin sectoare destul dediverse, iar un impact negativ

pe o anumită companie esteatenuat .

Sunteţi printre cei careîncearcă cel mai mult să ridiceștacheta în ceea ce priveștenivelul de educaţie financiară:ce aţi făcut până acum și ceurmează pe această linie?

Cel mai important este căscriem constant în publicațiide interes şi explicămpublicului cum funcționeazăpiața de capital. Pe site-ulcertinvest.ro se regăseşte unblog care este populat

săptămânal cu articoledespre piața financiară.totodată, am încercat săprezentăm în mai multedezbateri cu public largtematici de interes desprefuncționarea pieței.

Ce așteptări aveţi de la 2020:pentru Certinvest, pentru piaţafondurilor de investiţii dar și pentru piaţa de capital?

Pentru 2020 aşteptăm înprimul rând finalizareadigitalizării interacțiunii cuclienții de fonduri deinvestiții. Lucrăm la unproiect care să permităaccesul complet online lafondurile de investițiiconform cadrului legalinstituit de aSF în toamnaanului 2019 .din perspectiva fondurilor deinvestiții am speranța căinvestitorii vor înțelege căacestea pot fi soluțiiinvestiționale corecte şi laîndemâna oricui, chiar şi înperioade de criză. din punctulde vedere al pieței de capital –aşteptarea este aceea de atrece cu bine peste vremurilecomplicate.

Aţi fost ales recent în calitate de preşedinte AAF. Ce văpropuneţi în acest mandat?

Îmi propun să continuăminițiativele declanşate înultima perioadă, printre care:crearea unui climat deîncredere şi siguranță înindustrie, promovareaintereselor membrilor printrestakeholderi,sprijinireadezvoltării continue amediului de reglemen -tare,promovarea condițiiloroptime pentru dezvoltareaindustriei, prin care înțelegcreşterea numărului deinvestitori şi a activelor aflateîn administrare.

contextul ActuAl eSte unul complicAt pentru tot mediuleconomic. toAte pieţele FinAnciAre ScAd, deşi Se AnunţăSuSţinere mAjoră din pArteA StAtelor şi A băncilorcentrAle. poAte ceA mAi mAre provocAre pentru totmediul economic eSte AceeA cA lA FinAl Să reuşim Să Avemcel puţin AcelAşi număr de jucători în induStrie.



Cum a fost 2019 pentru piaţafondurilor de investiţii? Dar pentru OTP AssetManagement România?

anul 2019 a fost unul bun atâtpentru industria fondurilor deinvestiții din românia, cât şipentru OtP assetmanagement românia. atâtdin punct de vedere alsumelor atrase de lainvestitori, cât şi din punct devedere a performanțeifondurilor administrateputem spune că lucrurile aufuncționat foarte bine. astfel pe parcursul anului2019 am reuşit să creştem cu11% numărul de clienți care auavut încredere să investeascăo parte din economiile lor înportofoliile pe care leadministrăm. de asemenea şinivelul activelor subadministrare a crescut larândul său cu peste 12%.anul 2019 a fost unul dintrepuținii ani din istoria piețelorde capital în care aproape

toate clasele de active auperformat pozitiv. astfel,indiferent dacă vorbim deprincipalii indici bursieri localisau internaționali sau dacăvorbim de piețele deobligațiuni, suverane saucorporative, toate auînregistrat creşteriimportante în condiții devolatilitate scăzută.

Care au fost vedeteleportofoliului OTP AssetManagement în anul recentîncheiat și prin ce s-auremarcat acestea?

Chiar dacă preferințeleinvestitorilor, pe parcursulanului 2019, s-au menținutîntr-o proporție semnificativăcătre fondurile cu venit fixdenominate în lei şi euro,adică fondurile de obligațiuni,ne-am bucurat să observămcreşterea numărului cliențilorcare s-au hotărât săeconomisească regulat, petermen lung, prin intermediul

fondurilor cu componentă deacțiuni. aici vorbim în primulrând de fondul nostru deacțiuni româneşti OtPavantisrO care a înregistratpe parcursul anului 2019 operformanță consistență depeste 29%.

Care sunt principaleleprovocări pentruadministratorii de fonduri în 2020? Ce așteptări aveţi de la 2020: pentru OTP AssetManagement, pentru piaţafondurilor de investiţii dar și pentru piaţa de capital?

În momentul când răspund laaceste întrebări, situațiaprivind Pandemia cu COVid-19 este în plină desfăşurare.Nu ştim cum se va încheiaaceastă pandemie şi cu atâtmai mult nu ştim care vor fiefectele pe termen scurt şimediu asupra economieimondiale. Putem doar săbănuim şi să lucrăm cuscenarii.

Pandemia cu COVid-19 neface să trăim în momentul defață timpuri extraordinare, seîntâmplă lucruri pe care nu le-am mai trăit nici unul dintrenoi şi nimeni nu poate spuneexact când se va terminatotul. Când spun că nu amtrăit şi nici nu ne-amimaginat aşa ceva pot să vădau un exemplu recent.Niciodată nu am crezut căBanca Națională a românieiva anunța că va cumpăraobligațiuni de stat de pe piațasecundară din românia.

Cu toate acestea BNr aanunțat de curând un plan demăsuri de relaxare monetarăprintre care se numără şi„Cumpărarea de titluri de stat înlei de pe piața secundară învederea consolidării lichiditățiistructurale din sistemul bancarcare să contribuie la finanțareaîn bune condiții a economieireale și a sectorului public.”dacă bănci centrale cum ar fiFed, BOJ sau eCB, care au în

„Pandemia cu COVID-19 ne face să trăim în momentul de față timpuri extraordinare, seîntâmplă lucruri pe care nu le-am mai trăit nici unul dintre noi şi nimeni nu poate spune exactcând se va termina totul. Când spun că nu am trăit şi nici nu ne-am imaginat aşa ceva pot să vă dau un exemplu recent. Niciodată nu am crezut că Banca Națională a României vaanunța că va cumpăra obligațiuni de stat de pe piața secundară din România“, ne spune Dan Popovici, director general al OTP Asset Management. Norel Moise

interviu cu dAn popovici, director GenerAl Al otp ASSet mAnAGemen

pieţele îşi vor reveni cândnumărul de ştiri pozitiveleGAte de covid 19 îl vA depăşipe cel de ştiri neGAtive



spate monede puternice(USd, Yen, euro) îşipermiteau să facă achiziție deactive (adică să cumpereobligațiuni suverane în USd,JPY sau euro), cu alte cuvintesă facă Quantitative easing,nici într-un caz nu credeam cao bancă centrală din europade est să încerce aşa ceva.Şi cu toate acestea lucrurile s-au întâmplat. Cu câteva zileînainte de anunțul BNr,băncile centrale din Polonia şiCroația au anunțat la rândullor o serie de măsuri derelaxare monetară şi,surprinzător pentru toatălumea, au anunțat şiprograme de cumpărare detitluri de stat în monedelenaționale, pe piațăsecundară. de aici până laanunțul făcut de BNr a fostdoar un pas.În aceste condiții pot spunecă nivelul de incertitudineeste la momentul de fațăextrem de ridicat. iar acestlucru se vede în evoluțiapiețelor financiare globaleunde volatilitatea a atins coteistorice.În plină evoluție a infestărilorcu COVid-19 industria deasset management dinromânia trece printr-operioadă dificilă.

Poate fi controlatcomportamentul bazat petemeri al investitorilor?

Nivelul de anxietate alclienților este extrem deridicat, volatilitatea piețelorfinanciare având în modevident impact şi asupraevoluțiilor fonduriloradministrate de către noi.această creştere avolatilității, indiferent căvorbim de fondurile deobligațiuni sau cele cucomponenta de acțiuni, agenerat un nivel mult mairidicat de răscumpărări decât

eram obişnuiți. acest val de răscumpărări apus o presiune ridicată peumerii colegilor mei dindepartamentul investiții,pentru a asigura unmanagement adecvat allichidității. Pe de altă parte, având învedere programele uriaşe deachiziții de active anunțate deprincipalele bănci centrale, deprogramele fiscale anunțatede către guvernele lumii,toate făcute să ajute pe de oparte piețele financiare prin

injectare de lichiditate, iar pede altă parte să ajuteeconomia reală la nivelulîntregii lumi, pot spune că petermen mediu sunt optimist.Cel puțin în ceea ce priveşteevoluțiile viitoare alefondurilor de obligațiuniadministrate de către noi,cred că mediul de dobânziextrem de scăzut, injecțiile delichiditate, achizițiile deactive (obligațiuni) vor fi uncatalizator pentruperformanța acestor fonduri.În ceea ce priveşte piețele de

acțiuni şi implicit fondurile cucomponentă de acțiunilucrurile sunt mai complicate.Cred că piețele îşi vor reveni înmomentul în care numărul deştiri pozitive legate deevoluția infectărilor la nivelglobal va depăşi numărul deştiri negative pe acelaşisubiect.aşa cum am repetat denenumărate ori este extremde greu, dacă nu imposibil, cape termen lung să reuşeşti săcumperi în minime şi să vinziîn maxime. Cea mai bunăstrategie este să investeştiregulat. Cu atât mai mult cu cât înaceste zile volatilitatea esteatât de ridicată, noi credemcă singura strategiecâştigătoare pe termenmediu şi lung este cea ainvestiției regulate,disciplinate.În aceste zile atât de dificilepentru toți dintre noi, artrebui să învățăm cât deimportant este să aieconomii. iar acesteeconomii sunt cel mai uşor deobținut investind regulat,sume mici de bani, lunar, înfonduri de investiții.

O întrebare de final: optimistsau pesimist?

aşa cum spuneam şi maidevreme, nu ştiu cât va durapandemia şi nici nu ştiu cât degrav va fi afectată economia,atât cea din românia, cât şicea globală, dar ştiu că în celedin urmă, mai devreme saumai târziu lucrurile vor reintraîn normalitate. indiferentdacă aceasta normalitateeste cea cunoscută de noi saualta. Cred că lanțurile deproducție şi distribuție vor firefăcute, cererea va reporni şicompaniile mari şi mici vorgăsi noi soluții, noidistribuitori, noi producători.

nivelul de AnxietAte Al clienţilor eSte extrem de ridicAt, volAtilitAteA pieţelor FinAnciAre Având înmod evident impAct şi ASuprA evoluţiilor FondurilorAdminiStrAte de către noi. AceAStă creştere AvolAtilităţii, indiFerent că vorbim de Fondurile de obligAţiuni SAu cele cu componentA de Acţiuni, A generAt un nivel mult mAi ridicAt de răScumpărăridecât erAm obişnuiţi.



Cum a fost 2019 pentru piaţafondurilor de investiţii? Ce plusuri şi ce minusuritrebuie remarcate?

după scăderea amplă a piețeide acțiuni de la finalul anului2018, atât piața deobligațiuni, cât şi cea deacțiuni, s-au apreciatsubstanțial pe parcursulanului 2019. aceastăapreciere a piețelor şi cifrelede vânzări solide, au generato creştere susținută a UCitSîn europa. La nivel european,activele totale nete UCitS şiaiF au crescut cu peste 15%față de anul anterior. În 2019, teama unei încetinirieconomice globale a generato schimbare de direcție abăncilor centrale către orelaxare a politicii monetare.anticiparea unor rate dedobândă scăzute pentru operioadă mai lungă de timp agenerat o creştere anumărului de investitori înobligațiuni. Vânzările defonduri de acțiuni au fostnegative pentru primele 8luni ale anului, ca urmare aincertitudinii legate deîncetinirea creşteriieconomice globale şi detensiunile comerciale întreSUa şi China, ambele cu

potențiale efecte negativeasupra piețelor de acțiuni. Pemăsură ce tensiunile s-audiminuat şi încredereainvestitorilor s-a ameliorat,vânzările nete de fonduri deacțiuni şi-au revenit în ultimultrimestru al anului.aceeaşi tendință de la niveleuropean o vedem şi la nivellocal, unde cele mai vândutefonduri locale în 2019 au fostcele de obligațiuni, urmată defondurile de acțiuni şi apoi defondurile multi-active. În ceeace priveşte fondurile străinevândute în românia, unde seîncadrează şi fondurile NNinvestment Partners, aiciclasamentul este inversat, cuprimul loc fiind ocupat defondurile de acțiuni, urmatede fondurile multi-active şi decele de obligațiuni. astfel, anul 2019 a fost unulfavorabil pentru piațafondurilor de investiții, cu ocreştere a nivelului dediversificare, dar şi cu oapreciere semnificativă aactivelor nete şi a număruluide investitori. Şi, deşimajoritatea investitorilor auoptat pentru fondurile deobligațiuni, vedem unprocent din ce în ce mai marede investitori care îşiîndreaptă atenția şi către

piața de acțiuni, ei fiindrăsplătiți în 2019 curandamente pe măsură.

Care au fost vedeteleportofoliului NN InvestmentPartners în anul recent încheiat și prin ce s-auremarcat acestea?

din punct de vedere alrandamentului obținut înanul 2019, fondul de acțiunicel mai performant a fost NN(L) emerging europe equity,cu o performanță anuală de36.02%. În categoriafondurilor multi-asset, peprimul loc s-a situat NN (L)internațional iNG dinamicrON (fond care oferăbeneficiul unei diversificăriimportante prin investiția a60% în acțiuni locale şiglobale, dintre care 10% înreal-estate global şi 40% înobligațiuni locale şi globale)cu o performanță de 18.52%.iar, în clasamentul fondurilorde obligațiuni NN investmentPartners, regăsim un fond cuexpunere pe obligațiuniamericane – şi anume NN (L)UŞ Factor Credit – cu operformanță de 12.54%. În ceea ce priveşte volumul deflow-uri nete în fonduri, peprimul loc s-a aflat NN (L)

internațional iNGConservator rON, fond care afost ales de 4.500 deinvestitori până în decembrie2019. Ne bucurăm să vedemun fond multi-active în topulpreferințelor investitorilor NNinvestment Partners, fie şi elmai conservator, întrucâtreprezintă un prim-paspentru mulți investitoriromani spre o diversificareeficienta. NN (L)internațional iNGConservator rON a fostpremiat în decembrie 2019 ca“Cel mai bun fond defensivmulti-active” de către revistaPiața Financiară, ceea cereconfirma statutul NNinvestment Partnersromânia ca jucătorimportant în piață de fondurimutuale locală, cu abilităținotabile în managementulfondurilor multi-asset.

Cum vedeţi audienţa fondurilorcu risc mai ridicat în următoriiani? Cum vedeţi piaţa decapital românească lamomentul actual: ce e de făcutpentru a valorifica așa cumtrebuie întrarea în rândulpieţelor emergente?

având în vedere perioadadificilă prin care trecem în

Anul 2019 a adus evoluții pozitive atât în ceea ce priveşte numărul de investitori ce au alesfondurile NN Investment Partners, cât şi în ceea ce priveşte valoarea totală a sumelorinvestite. Aceste două aspecte, împreună cu evoluția pieței ne-au adus o creştere a activelorde aproximativ 20%, un procent important care ne-a clasat pe podium „ ne spune MilanPrusan, managing director al NN Investment Partners. Norel Moise

interviu cu milAn pruSAn, mAnAGinG director Al nn inveStment pArtnerS

inveStitorii vor miGrA către Fonduri cAre oFerăevoluţii pozitive SiGure



acest moment, este clar căinvestitorii vor dori sămigreze către fonduri care arputea oferi evoluții pozitivemai sigure pentru portofoliilelor. Fondurile cu risc ridicatparcurg un moment în carevolatilitatea are cu adevăratrolul principal şi din păcate nueste cel pozitiv. Cheia pentru a valorificaacest mare pas pe care l-amfăcut este acela de a neconsolida statutul de piațăemergenta oferind stabilitateşi încredere investitorilor dinpiața globală. Un cuvântimportant îl va avea de spus şimodul în care vom reuşi săgestionăm acest impasgenerat de virus, deoarece şiîncrederea investitorilor va fidirect proporțională cuperspectivele de ieşire dinactuala situație. rămâne devăzut cum vor fi privitedeciziile şi măsurile desusținere a marilor companiişi a economiei locale de ochiiatenți ai investitorilorinstituționali.

Care sunt principaleleprovocări pentruadministratorii de fonduri în2020? Ce factori de risc există și ce factori potenţatori?

Perspectiva unei recesiunispre care se îndreaptă atâteuropa, cât şi țara noastră, caurmare a epidemieiCoronavirus, va impacta şisegmentul pieței fondurilorde investiții. investitoriiromâni, în parte deja reticențispre aceste alternative deinvestiții, vor fi probabil înprima instanță mai temătoricu privire la investiția înfonduri mutuale, în contextulunui şomaj ridicat şi al unorperspective nu foartefavorabile de re-angajare petermen scurt. aceastăepidemie a venit în contextuldeja existent al unei

incertitudini politice pe planglobal şi al unei încetiniri acreşterii economice. acestaconsiderăm că va fiprincipalul factor de risc cucare se va confrunta piața defonduri mutuale din româniaîn acest an. Pe de altă parte,vedem şi acum, în plină criză,că există mulți investitori carevăd potențialul în valoareamai scăzută a prețuluiunităților de fond şi profită deacest context pentru a înveştila un preț mai mic şi aachiziționa astfel un numărmai mare de unități cuaceeaşi sumă. În acestcontext, considerăm căinvestițiile recurente vor fipreferate de mulți dintreinvestitori, datorităaccesibilității lor (ca şi sumeinvestite), dar şi amecanismului că permiteinvestirea unei sume stabiliteîn fiecare lună. În situația încare prețurile vor fi jos operioadă mai lungă de timp(cum se poate întâmpla încadrul unei recesiuni),aceasta cumpărare lunarăsuccesiva poate fi beneficăpentru randamentul mediu alinvestiției. În plus, în condițiile în caredobânzile rămân la niveluriscăzute sau chiar negative operioadă mai lungă de timp,investitorii vor căuta la unmoment dat alternative caresă genereze un randamentsatisfăcător, ceea ce poategenera inflow-uri către piațafondurilor de investiții. Însăeste nevoie şi de o ameliorarea nivelului de încredere alconsumatorilor şi al mediuluide afaceri pentru că evoluțiapieței de fonduri de investițiisă fie una favorabilă în 2020.

An de an aţi reușit săperformaţi într-o piaţă extremde concurenţială: cine credeţică vor fi vedetele portofoliuluiîn 2020?

interesul se va păstra pentrufondurile mixte, care auexpunere atât în acțiuni, câtşi în obligațiuni şi lichidități.acest tip de fonduri poateoferi un raport bun intre risculasumat şi randamentul pecare un investitor îl poateobține, mai ales în perioadede volatilitate crescută,precum aceasta. Un altavantaj pe care un fond mixt îlpoate oferi este diversificarearegională. acest aspect estede urmărit de fiecareinvestitor care urmăreşte sămaximizeze randamentulportofoliului sau. deasemenea, am observat căexistă o atracție din ce în cemai mare pentru fonduridenominate în euro şi dolari,astfel că ne aşteptam cainvestitorii noştri să continuesă îşi diversifice portofoliile şidin punct de vedere valutar şiîn acest an.

Și dacă tot vorbim desprepremii, sunteţi printre cei careîncearcă cel mai mult să ridiceștacheta în ceea ce priveștenivelul de educaţie financiară:ce aţi făcut până acum și ceurmează pe această linie?

am dezvoltat mai multeprograme de training pentrupartenerii noştri din româniaşi am reuşit să acoperim mareparte din consultanțiifinanciari care promoveazăfondurile noastre,acțiuni pecare le desfăşuram curegularitate. În plus, amîncheiat un parteneriat cuuna din organizațiile dincadrul academiei de Studiieconomice din Bucureşti ,care a dezvoltat un programanual prin care tineri din maimulte oraşe ale țării potparticipa la seminariiorganizate împreună cu noi,dar şi alți colegi din industrieşi cu sprijinul celor de la BVB.În plus, şi participarea

noastră la diferite emisiuni tVşi evenimente locale (precumSummit-ul aaF – prima edițieîn 2019) contribuie lacreşterea nivelului educațieifinanciare pe plan local.

Ce așteptări aveți de la 2020: pentru NNInvestment Partners,pentru piața fondurilor de investiții dar și pentrupiața de capital?

În primul rând ne dorim sătrecem cu bine această crizăepidemiologică şi săcontinuăm să obținemperformante investiționalecompetitive , țintind mediianuale pozitive pentru ultimii5 ani. acest prim obiectiv esteîn strânsă legătură cuurmătorul pe care dorim să îlpunctăm, respectiv acela de apăstra şi de a atrage atențiainvestitorilor către fondurilenoastre. Suntem încrezătorică acest lucru se va întâmpladatorită politicii de investițiigândită pentru fiecare fond înparte. din punct de vedere alpieței fondurilor de investiții,ne aşteptam la câtevamodificări din punct devedere fiscal în sensulrelaxării impozitării pentruinvestitorii retail, tot maiprezenți în mediulinvestițional. de asemenea,ne aşteptam să vedem un fluxal tranzacțiilor însemnat pepiața de capital deoarecemulte companii vor fiinteresate să îşi atragăresurse financiare fie prinemisiuni de obligațiuni, fieprin listări la bursă. aşteptamcu interes şi veşti cu privire lalistarea unor companii destat. toate aceste aspecte cusiguranță vor creştevizilibilitatea la nivel globalpentru piața de capital dinromânia.



Cum a fost anul 2019 pentrupiaţa fondurilor de investiţii? Ce plusuri şi ce minusuri trebuieremarcate? Dar pentru fondurilede investiţii gestionate deGlobinvest?

după un an 2018 oscilant înceea ce priveşte evoluțiile pepiața de capital, ce s-a încheiatcatastrofal ca urmare aimplementării peste noapte aunor măsuri de supra-impozitare a unor sectoarecheie ale economiei şi burseiromâneşti (bancar,telecomunicații şi energie –faimoasa Ordonanța 114 dindec. 2018), evenimentepozitive din anul 2019 auasigurat o revenire pe un trendcrescător a principalilorindicatori bursieri.astfel, în plan intern,acordarea statutului de piațăemergentă Bursei de ValoriBucureşti, eliminarea praguluide deținere la societățile deinvestiții financiare prin Legea243/2019 (legea Fia) saumodificarea/anularea unor

prevederi din Ordonanța 114,amplificate în plan extern derezultatele foarte buneobținute de economiaamericană şi relaxarea“războiului” tarifar cu China şialte state, au determinatinvestitorii să fie mai optimiştiîn ceea ce priveşte evoluțiileviitoare, fapt ce a condus larezultate foarte bune oferitede BVB. toți indicii au încheiatanul cu randamente situate lamaxime istorice, nemaiîntâlnite din anul 2009 (an ce amarcat însă o recuperare dupăcorecțiile majore din 2007-2008) respectiv 35,13% Bet,30,26% Bet-NG, 29,68% Bet-BK şi 37,27% Bet-Fi.aceste evoluții pozitive au fostuşor temperate decontinuarea creşterii rateiinflației, ce a încheiat anul cu ovaloare îngrijorătoare de4,05%, leul s-a depreciat înraport cu USd (4,60%) şi cueUr (2,47%) iar dobânzilemedii practicate pe piațamonetară s-au menținut încontinuare la nivele real-

negative (2,73% - rOBid 1m,1,73% - media dobânzilorbancare).regretabil este însă că în acestcontext efervescent, Bursa deValori Bucureşti a continuatevoluțiile neconvingătoare ceîi caracterizează activitatea înultimii ani, sub aspectuladâncimii şi al diversitățiiofertei de instrumente.Lichiditatea generală a scăzutîn raport cu anul precedent(9,67 versus 11,46 miliarde lei) şicontinuă să se situeze la valorisub nivelul anului 2014, iarlichiditatea emitenților dinambele eşaloane a continuatsă se înrăutățească uşor.Ca urmare a evoluției foartebune a piețelor de capital,toate fondurile administratede societatea noastră, avândexpuneri ridicate pe acestepiețe, au încheiat anul curezultate foarte bune.

Care au fost vedeteleportofoliului Globinvest în anul recent încheiat și prin ces-au remarcat acestea?

anul 2019 a fost un an foartebun atât pentru fiecare fondadministrat în parte, cât şipentru societatea deadministrare, care a reuşitdepăşirea pragului de 250milioane lei pentru activeletotale administrate.Cea mai bună performanță aanului a revenit Fondului PrivatComercial, de tip Fond deinvestiții alternative, care caurmare a expunerii mari pesectorul financiar local, aobținut un randament anualde 31,95%.Însă şi restul fonduriloradministrate, toate fondurideschise de investiții, auobținut rezultate de excepție:22,68% - Fondul deschis deinvestiții Napoca, fond decreştere specializat pe piațalocală de capital;18,33% - Fondul deschis deinvestiții transilvania, fonddiversificat specializat peobligațiuni şi acțiuni emise derenumite companii dinromânia şi Uniuneaeuropeană;

Datorită evoluției foarte bune a piețelor de capital, toate fondurile administrate deGlobinvest, au încheiat anul cu rezultate foarte bune iar societatea de administrare a reuşitdepăşirea pragului de 250 milioane lei pentru activele totale administrate.Cea mai bună performanță a anului a revenit Fondului Privat Comercial, de tip Fond deInvestiții Alternative, care ca urmare a expunerii mari pe sectorul financiar local, a obținut unrandament anual de 31,95%. Dacă într-un scenariu rezonabil, pandemia va fi ținută subcontrol într-o perioadă de până la 2 luni, este probabil că piețele de capital vor da semneimportante de recuperare. Este scenariul pozitiv în care crede Directorul General alGlobinvest, ale cărui aşteptări sunt legate de depăşirea crizei actuale şi de demarareaobiectivelor propuse la început de an. Mihai Săndoiu

interviu cu mihAi buliGA, director GenerAl și preşedinte cA Al SAi GlobinveSt SA

rezultAte FoArte bune oFerite de bvb în 2019:

toţi indicii Au încheiAt Anulcu rAndAmente SituAte lA mAxime iStorice



17,39% - Fondul deschis deinvestiții tehnoGlobinvest -fond de creştere specializatpe acțiuni emise de companiimari din sectoarele tehnic şienergetic din Uniuneaeuropeană şi românia;Chiar către finalul anului, amreuşit să lansăm un nou fonddeschis de investiții,SanoGlobinvest, tot un fondde creştere sectorial, în cazulcăruia însă, prin sectoarelealese, respectiv farmaceutic,alimentar şi bunuri deconsum precum şi acriteriilor definite pentruselecția emitenților dinportofoliu, vom încerca săobținem un randamentspecific pieței de capital, darîn condițiile minimizăriiriscului de piață al valoriiunității de fond.

Şi dacă suntem la capitolulpieţe, cum vedeţi piaţa decapital românească lamomentul actual: ce e de făcutpentru a valorifica așa cumtrebuie intrarea în rândulpieţelor emergente?

Piața românească rămâne încontinuare o piață cu unpotențial considerabil dedezvoltare, atât sub aspectullansării de noi instrumente,cât şi prin prisma subevaluăriiemitenților importanți înraport cu companii similare,cotate pe piețele dezvoltate.Prin urmare aici ar trebuiinsistat cât mai mult – şicredem că e necesarăaccentuarea demersurilor dea aduce la cota Bursei deValori Bucureşti companiireprezentative din economie,implementarea de măsuripentru creşterea lichidității,Contrapartea Centrală sădevină cât mai curândfuncțională şi să permităînființarea unei piețe deproduse derivate în cadrulbursei.

Care sunt principalele provocăripentru administratorii de fonduri în 2020?

În acest moment delicat,principala provocare oreprezintă depăşirea crizeigenerate de pandemiaCOVid-19. Cum prăbuşireaprețurilor pe piețele de capitaleste generată de o panicăgeneralizată, aici intervinerolul statului şi a instituțiilorsale de a lua măsuri ce săcontribuie la detensionareasituației, la îmbunătățireaaşteptărilor în economie şi lacalmarea situației.Într-un plan mai concret,mult-aşteptata lege afondurilor de investițiialternative a fost promulgatăla finele anului trecut,regulamentul de aplicare estedeja în dezbatere publică, prinurmare adaptarea lamodificările aduse de acesteschimbări şi fructificareanoilor oportunități oferitereprezintă o provocare pentunoi atât în acest an, dar şi înurmătorii.

Ce aveţi în plan în materie deeducaţie financiară pentru a-idetermina pe cei care stau cubanii în depozite bancare sauconturi curente să apeleze laadministratori de fonduri deinvestiţii? Cum putem face caorice tânăr să aibă clar în mintece e acela un portofoliu deproduse financiare?

educația financiară a tinereigenerații este un obiectiv cedepăşeşte considerabilresursele societății noastre. Lacei 7 ani de-acasă, părinții artrebui să-l adauge pe cel de-aloptulea, anul educațieifinanciare, iar școala ar trebuisă preia acest subiect extremde important şi să-l dezvolteîncepând din clasele primare.Ca şi organizație am răspunsîntotdeauna pozitiv la orice

solicitare având ca subiecteducația tinerei generații.astfel, am participat alături deaSF la programele de educațiefinanciară a tinerilor, aminițiat şi derulat prinintermediul aaF alteprograme de educație, amținut prelegeri în şcoli şiuniversități, am susținutlucrări de diplomă, şi multealtele.din păcate, nu este suficient.aşa cum există programe detipul “prima casă”, de ce nu arexista şi un program “primelemele economii” prin carestatul să încurajeze obişnuințade a economisi, prin toatăcategoria de instrumentefinanciare disponibile, prinacordarea de facilități fiscaletinerilor proaspăt angajați, deexemplu. Sau părinților ceeconomisesc în numelecopiilor…economisirea pe termen lungprin subscrieri regulate, lunarechiar, în fondurile de investiții,este foarte avantajoasă subaspectul diminuării riscului, iarstatistica ne arată că se obținrandamente foarte bune chiardacă luăm în considerare şicorecțiile din perioadele decriză pe piețele financiare, prinurmare acesta este mesajul ceîncercam să-l transmitemnecontenit clienților actuali şipotențiali.

Care consideraţi că vor fiprodusele vedetă ce vor generarandamentele cele mai bune în 2020? Ce aşteptări aveţi de la 2020?

În acest context unic în istoriaeconomiei, este imposibil deanticipat un final pentru acestan, din perspectivarandamentelor potențialeoferite de varii alternativeinvestiționale. Probabilactivele de siguranță, precummetalele prețioase.dacă într-un scenariu

rezonabil, pandemia va fiținută sub control într-operioadă de până la 2 luni, esteprobabil că piețele de capitalvor da semne importante derecuperare. dacă acestscenariu va fi infirmat derealitate, recuperarea vanecesita, probabil, o perioadămai mare de timp.În scenariul pozitiv în carecredem, aşteptările noastresunt legate de depăşirea crizeiactuale şi de demarareaobiectivelor propuse laînceput de an.

Cum putem adăuga un plus de viteză dezvoltării pieţeifondurilor de investiţii dinRomânia? Cum credeţi că vaarăta viitorul acestei industrii?

din păcate, credem că fără oimplicare mai hotărâtă astatului, prin susținere şifacilități fiscale, accelerareadezvoltării pieței este dificilă.dacă ne uităm cu ani în urmă,piața românească a fondurilorde investiții este mult maiaşezată şi mai diversificată.dacă ne uităm însă în jur,avem mult teren derecuperat.Noi credem că actorii pieței,aşa cum au făcut-o şi până înprezent, se implică îndezvoltarea pieței prinasigurarea unor performanțeconsecvente cu evoluțiilepiețelor financiare, costuriscăzute de tranzacționare,dezvoltarea de noi produse şinu în ultimul rând otransparență cât mai ridicatăa activității.Context în care pentru anul2020 avem în plan lansarea denoi fonduri de investiții, atâtdeschise cât şi de tipalternativ, o îmbunătățire avizibilității şi accesibilitățiisite-ului propriu,www.globinvest.ro, pe carese pot realiza operațiuni on-line cu unități de fond.



Cum a fost 2019 pentru piaţafondurilor de investiţii? Ce plusuri şi ce minusuritrebuie remarcate?

2019 a fost un an oarecumatipic, cu performanțeremarcabile ale piețelor decapital, dar cu un volumrelativ redus al investițiilor înfonduri. după un 2018 curandamente negative lanivelul principalelor clase deactive financiare, piețele decapital şi-au revenit viguros în2019, atingând noi maxime.Pe de altă parte, investitoriiau manifestat o atitudinerezervată, astfel încâtsubscrierile s-au situat la unnivel relativ redus.

Cum a fost anul 2019 pentru Amundi România? Dar pentru grupul mamă?

În 2019 Grupul amundi şi-aconsolidat poziția de lidereuropean, atingând un volumde active administrate de 1653miliarde de euro. În românia,amundi şi-a continuatstrategia axată pe investitoriide retail, oferindu-le acestorafonduri de investițiiinternaționale, careaccesează principalele piețede capital de pe glob.

Care au fost vedeteleportofoliului Amundi Româniaîn anul recent încheiat și prince s-au remarcat acestea?

Printre vedetele amundi aşmenționa fondurileinternaționale de acțiuni şi înspecial cele cu plasamente înSUa şi europa, cu randamentede peste 20% în anul 2019.dintre acestea s-a remarcat înspecial fondul amundi Funds –Pioneer US equityFundamental Growth care aîncheiat anul 2019 cu unrandament de 32%! de asemenea, aş menționalansarea în noiembrie 2019 afondului Pioner Fund Solutions– Buy & Watch High incomeBond 01/2025, un fond deobligațiuni cu o durată de viațăde 5 ani, care oferă investitorilorconservatori un dividend anualîn euro.

Cum vedeţi audienţa fondurilorcu risc mai ridicat în următoriiani? Cum vedeţi piaţa decapital românească lamomentul actual: ce e de făcutpentru a valorifica așa cumtrebuie întrarea în rândulpieţelor emergente?

după un an cu randamenteexcepționale, mă aştept ca în

următorii ani să asistăm la oevoluție volatilă a fondurilor curisc ridicat, în special ca urmarea incertitudinilor legate deevoluția economiei globale. Înaceste condiții, piața de capitalromânească pare a fi într-osituație relativ bună, fiindfavorizată de o economie încrestrere şi de un nivel relativscăzut al evaluărilor.

Care sunt principalele provocări pentruadministratorii de fonduri în 2020? Ce factori de risc există și ce factori potenţatori?

Printre principalele provocăriale administratorilor defonduri din românia în 2020 așmenționa în specialcontinuarea migrăriiinvestitorilor către altestrategii de investiții, dincolode „clasicele” fonduri deobligațiuni, în special încondițiile unor eventualecorecții pe piețele de capital.

An de an aţi reușit săperformaţi într-o piaţă extremde concurenţială: cine credeţică vor fi vedetele portofoliuluiîn 2020?

Pentru 2020 ne aşteptam cagama de fonduri amundi

UniCredit Premium Portfolio,fonduri „de fonduri” lansaterecent în românia, să repre -zinte principala atracție pentruclienții noştri. investind înfonduri de top la nivel global,fondurile Premium Portfolio cu3 profile de risc distincte(Prudent, multi-asset şi dinamic)reprezintă o soluție într-adevăr„premium” de a înveşti înfonduri de top la nivel global.

Și dacă tot vorbim despreperformanţe, sunteţi printre cei care încearcă cel mai multsă ridice ștacheta în ceea ceprivește nivelul de educaţiefinanciară: ce aţi făcut până acum și ce urmează pe această linie?

Strategia noastră seconcentrează în special pecreşterea nivelului de educațiefinanciară al bancherilorimplicați în distribuțiafondurilor amundi, cei careconsiliază şi pot contribui lacreşterea nivelului de educațiefinanciară a investitorilor.astfel, în anul 2019 amundi alansat în românia platformaamundi academy, platformade educație financiară globalăa amundi, destinatăpartenerilor din UniCreditBank românia.

„Printre principalele provocări ale administratorilor de fonduri din România în 2020 așmenționa în special continuarea migrării investitorilor către alte strategii de investiții,dincolo de clasicele fonduri de obligațiuni, în special în condițiile unor eventuale corecții pepiețele de capital”, ne spune Florin Dolea, CEO al Amundi România. Norel Moise

interviu cu Florin doleA, Amundi românia

ne AşteAptă Ani cu evoluţievolAtilă A Fondurilor cu riSc ridicAt



Fonduri deSchiSe locAle

Cele mai performante 5 fonduri înultimele 12 luni au înregistratrandamente anuale nete între 21,8% și31%; pe un orizont de 36 de luni, cele maiperformante 5 fonduri au avutrandamente cuprinse între 31,7% și 51,9%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani dezile (față de luna februarie 2017).activele nete ale celor 84 de fondurideschise locale au crescut în lunaianuarie cu 0,9%, până la 25,7 miliardelei (5,33 miliarde euro).Fondurile deschise locale au beneficiatîn luna februarie de intrări nete de 276mil lei (57,6 mil euro), fiind vizatefondurile de obligațiuni și instrumentecu venit fix (244,3 mil rON), celediversificate (44,4 mil rON) și cele deacțiuni (13,4 mil rON), în vreme ce

crizA pAndemică AFecteAză induStriA inveStmentuluiActivele nete ale celor 219 fonduri deschise și închise, locale și străine, au scăzut în luna februarie cu 2,3%, până la nivelul de 48,7 miliarde lei (10,1 miliarde euro), și cu 1,5% de la începutul anului; intrările nete ale lunii au totalizat 249 mil lei (52 mil euro).



fondurile reunite sub categoria “altefonduri” (-21 mil rON), cele derandament absolut (-4,5 mil rON) șicele cu capital garantat (-1,1 mil rON)au înregistrat ieșiri nete.

Fonduri deSchiSe StrăinediStribuite în româniA

activele nete exprimate în lei ale celor104 fonduri deschise străine distribuiteîn românia au scăzut în luna februariecu 6,3% față de luna precedenta, până la

0,97 miliarde lei (0,2 miliarde euro).Fondurile deschise străine distribuite înromânia, având o pondere de 3,6% întotalul activelor fondurilor deschise deinvestiții, au înregistrat în lunaraportată ieșiri nete de 23,2 mil lei (4,9mil euro ).

Fonduri închiSe locAle

activele nete ale celor 31 de fonduriînchise (inclusiv SiF-uri și FP) au scăzut cu5,5% în luna februarie, până la 22,1

miliarde lei (4,6 miliarde euro); fondurileînchise locale au avut ieșiri nete de 3,8mil lei (0,8 mil euro ) în luna raportată.

TOP 5 performanţă la 12 luni fondurideschise locale1. Certinvest Bet Fi index (administrat de

CertiNVeSt), fond de acțiuni 31,0% 2. etF -Bet tradeville (administrat de

Vanguard asset management), fondacțiuni 25,6%

3. Certinvest Bet index (administrat deCertiNVeSt)fond de acțiuni 22,7%

4. Certinvest Xt index (administrat deCertiNVeSt) fond de acțiuni 22,2%

5. Bt index romania rOtX (administratde Bt asset management), fond multi-active agresiv 21,8%

TOP 5 performanţă la 36 de lunifonduri deschise locale1. Certinvest Bet Fi index (administrat de

CertiNVeSt) fond de acțiuni 51,9% 2. Bt index romania rOtX (administrat

de Bt asset management) fond multi-active agresiv 38,8%

3. etF -Bet tradeville (administrat deVanguard asset management) fond deacțiuni 37,2%

4. raiffeisen acțiuni (administrat deraiffeisen asset management) fond deacțiuni 32,0%

5. Brd acțiuni Clasa a (administrat deBrd asset management) fond deacțiuni 31,7%



există practic două evoluțiimajore ce îşi pun amprentaasupra performanțelorfondurilor de pensii şi în faptafectează capitalul acumulat înconturile de pensii individuale.Prima problemă a devenit unade natură structurală şi sereferă la randamentele foartescăzute generate deinstrumentele cu venit fix, înspecial obligațiunileguvernamentale. Stimulate depoliticile monetareneconvenționale utilizate catratament comun pentruînviorarea economiilordezvoltate, obligațiunilemultor guverne din zona euroau ajuns să fie tranzacționate larandamente negative. Pe dealtă parte, în românia, nivelul

inflației şi al dobânzilor înprecedenta decadă s-a situat laun nivel mediu sensibil superiorcelui din ultimii doi-trei ani.aceasta înseamnă că veniturilenominale generate deinstrumentele purtătoare dedobândă vor „ajuta” sensibil maipuțin administratorii fondurilorde pensii. iar pe de altă parte,fondurile nu vor mai puteabeneficia de trendul pronunțatde scădere a dobânzilor, aşacum a fost cazul după 2009, şimai ales după 2013. a doua problemă majoră afondurilor de pensii se referăfireşte la picajul accelerat alpiețelor de acțiuni în martie2020, în contextul crizeicoronavirus, care a împins dejaeconomia globală în

incertitudini majore şi într-orecesiune puternică cel puțin înacest an. Cu o pondere aacțiunilor de 20% din activeletotale, fondurile de pensii pilonii vor fi în mod firesc afectate.acestea au oricum posibilitățifoarte reduse de ajustare apozițiilor în acțiuni, mai ales încazul expunerilor pe Bursa deValori Bucureşti (BVB), o piațăcu lichiditate foarte redusă. dealtfel, administratorii ar puteadoar să-şi reducă în mod pasivexpunerea pe acțiuni, desigurdacă vor socoti că ar fi potrivitsă procedeze astfel după cebursele se vor fi ajustat deja înmod sensibil până la sfârşitullunii martie. O astfel de deciziepresupune asumarea unui costde oportunitate major, pentru

că pune administratorii înpostura de a-şi asuma oeventuală ratare a unei reveniriulterioare a pieței acțiunilor.

AdminiStrAtorii nu şi-Au reduS expunereApe Acţiuni

Prima decadă din viațafondurilor de pensii s-asuprapus în mod fericit cu opiață a acțiunilor care a totcrescut începând cu lunamartie 2009. aceasta a fostpractic una dintre cele mailungi piețe de creştere dinistoria piețelor mature deacțiuni. În aceste condiții,performanțele rezonabile alefondurilor de pensii nu au fostde natură să surprindă. de

crizA coronAviruS tAie din conturileviitorilor penSionAri

copilăriA romAntică A Fondurilor de penSii S-A terminAt,

de ionuţ dumitriu

Fondurile de pensii obligatorii se confruntă în acest an cu cele mai dificile condiții de piață de la înființarea acestei industrii în2008. Apare deja drept o certitudine faptul că prăbuşirea piețelor de acțiuni din 2020 va reduce valoarea scriptică a sumeloracumulate în conturile viitorilor pensionari. Dar, de fapt, nu este vorba numai de ce vor face fondurile de pensii în 2020, ci demodul în care acestea vor traversa decada ce tocmai a început. Pentru că vremurile bune de după criza financiară din 2008, parsă fie înlocuite de un fel de război de gherilă prelungit, fapt care va marca performanțele fondurilor de pensii pe termen lung.

StRuCtuRA ACtivelOR FOnDuRilOR De PenSii (FeBRuARie 2020)

indicator (mil euro)

Pilon ii Pilon iii*

Mil. euro Structura (% total active) Mil. euro Structura

(% total active)

Depozite bancare 557,3 4,2% 13,7 2,6%

Titluri de stat 8.295,7 62,9% 307,6 58,5%

Obligațiuni municipale 63,7 0,5% 10,9 2,1%

Obligațiuni corporative 946,3 7,2% 40,2 7,6%

Obligațiuni ale organismelor străine neguvernamentale 281,3 2,1% 9,1 1,7%

Acțiuni 2.654,4 20,1% 127,6 24,3%

Titluri OPCVM 387,7 2,9% 15,3 2,9%

Fonduri de mărfuri și metale prețioase 12,6 0,1% 1,4 0,3%

Total 13.199,1 525,8

Sursa: ASF; *) Activele totale includ și plasamente private equity evaluate la 1,9 mil RON



altfel, randamentul mediuanualizat al fondurilor de pensiipilon ii în ultimii zece ani a fostde peste 7%, ceea ce poate ficonsiderat un rezultat notabil.Însă, cum am spus, acesterezultate au fost fireşti încondițiile în care bursa locală şicele dezvoltate au urmat untrend ascendent susținut, iardobânzile s-au situat pe untrend descendent, ceea ce asusținut performanțeleorganismelor de plasamentcolectiv prin impulsionareaprețurilor de tranzacționare aleobligațiunilor. Ponderea acțiunilor înportofoliile fondurilor de pensiia fost semnificativă, situându-se la nivel de sector în jur de20% din active începând cujumătatea anului 2014.interesant ar putea ficonsiderat faptul că fondurilede pensii nu şi-au diminuatexpunerea pe acțiuni în 2019sau în primele două luni dinacest an. Ceea ce, pe de o parte,înseamnă ca administratorii nuau perceput riscul unor corecțiimajore pe burse cauzate detemerile privind o încetinire aeconomiilor şi desupraevaluarea prețuriloracțiunilor. dar, pe de altă parte,administratorii fondurilor depensii nu au perceput nici căexistă un risc ca epidemia decoronavirus din China dinianuarie să genereze o criză de

sănătate inclusiv în StateleUnite şi europa. acest fapt estede natură să arunce economiaglobală într-o recesiune globalăde o amplitudine fărăprecedent, care în cel mai buncaz se va manifesta doar înacest an.

Fondurile, preSAte Să ASume riScuri mAi mAri

Nu numai expunerea pe acțiunia avut un pronunțat impactfavorabil asupraperformanțelor raportate defondurile de pensii până laînceputul anului 2019. Şidinamica piețelor deinstrumente cu venit fix a fostinfluențată pozitiv de o scăderea randamentelor detranzacționare şi deperspectivele unei inflații laniveluri tot mai scăzute, ceea cea susținut o evoluțieascendentă pentru prețurileobligațiunilor şi implicit alVaNU-urilor fondurilor. acestlucru s-a manifestat şi în 2020,ceea ce s-a văzut înperformanțele fondurilorinclusiv în ultimul an. Un fapt interesant referitor laexpunerea pe acțiuni afondurilor de pensii se referă lafaptul că aZt a fost mulți anifondul cu cea mai micăexpunere pe acțiuni (spreexemplu, 16,2% din active în

februarie 2019). totuşi, laultima raportare din februarie2020, deținerea sa a ajuns la19,5%. Însă nu numaiadminstratorul aZt era maipesimist în privința dinamiciiaşteptate a acțiunilor în urmăcu un an. Brd Pensii dețineaacțiuni în echivalentul a 15,4%din portofoliu, în timp ce NNPensii avea orientate în acțiuni16,2% din active. În ansamblu,întreaga industrie a fondurilorde pensii obligatorii avea, înfebruarie 2019, o expunere de17,6% pe piața acțiunilor, față de20,2% în februarie 2020. Laultima raportare a fondurilor depensii, ce se va dovedi pentrumult timp una de referințăpentru industrie, pondereaplasamentelor în acțiuni listatea variat între 18,5% în cazul BCrPensii şi 24,9% în cazul fonduluiaripi. Una peste asta, aceastăfotografie dovedeşte că, laînceputul acestui an,administratorii erau maioptimişti comparativ cu un anîn urmă. Şi că nimeni nu prea s-a gândit că într-o lună de zile,criza de sănătate va opri lapropriu şi la figurat sectoareîntregi de activitate şi va induceo lipsă de vizibilitate fărăprecedent referitoare la viitorulcompaniilor şi economiilorcelor mai dezvoltate. Putem să spunem că existădouă explicații pentru apetitulspre risc mai ridicat al

administratorilor față de acumun an şi respectiv pentrupercepția lor mai favorabilă înceea ce priveşte perspectivelepiețelor de acțiuni. În condițiileunor câştiguri tot mai mici sauchiar în teritoriu negativ, oferitede instrumentele cu venit fix,administratorii au fost forțațisă rişte mai mult, respectiv sămențină măcar pondereaacțiunilor în portofolii. Pe dealtă parte, randamenteledividendelor atât pe piețeledezvoltate, cât şi la BVB,precum şi dinamica rezultatelecompaniilor arătau, inclusiv laînceputul anului, că piețele deacțiuni şi-ar putea continuacreşterile cel puțin în acest an.dar, criza de sănătate apărutăîn condițiile epidemiei decoronavirus a schimbat radicalperspectivele companiilor şi alepiețelor de acțiuni, care îşicaută reperele fundamentalepentru a reintra într-o secvențăde stabilitate zdruncinată dereducerea sensibilă a turațiiloreconomiilor din cauzapandemiei coronavirus. apetitul mai ridicat pentru riscal fondurilor de pensii s-areflectat şi în promovarea înultimii ani către autoritățile dereglementare a ideii de apermite investiții în alte tipuride plasamente. acestea arurma să reprezinte odiversificare la instrumentelecu venit fix tot mai puțin

Fonduri de pensii Pilon ii

număr participanțiFeb 20

număr participanți cu contribuții înultima lună (Feb 20)

Activ net (mil. euro)

Feb-20 Feb-19 Feb-17 Feb-15

ARIPI 770.245 390.749 1.137,4 904,3 623,1 389,0

AZT VIITORUL TĂU 1.561.915 849.425 2.839,7 2.274,8 1.604,2 1.003,3

BCR 669.543 325.609 889,2 694,1 467,7 276,3

BRD 452.340 215.226 500,4 385,9 244,7 140,2

METROPOLITAN LIFE 1.027.032 538.230 1.858,6 1.493,7 1.043,7 652,6

NN 1.984.392 1.142.627 4.614,7 3.747,5 2.679,8 1.707,3

VITAL 917.221 451.567 1.301,6 1.020,2 690,4 412,7

Total 7.382.688 3.913.433 13.141,7 10.520,6 7.353,8 4.581,4



există practic două evoluțiimajore ce îşi pun amprentaasupra performanțelorfondurilor de pensii şi în faptafectează capitalul acumulat înconturile de pensii individuale.Prima problemă a devenit unade natură structurală şi se referăla randamentele foarte scăzutegenerate de instrumentele cuvenit fix, în special obligațiunileguvernamentale. Stimulate depoliticile monetareneconvenționale utilizate catratament comun pentruînviorarea economiilordezvoltate, obligațiunile multorguverne din zona euro au ajunssă fie tranzacționate larandamente negative. Pe de altăparte, în românia, nivelulinflației şi al dobânzilor înprecedenta decadă s-a situat laun nivel mediu sensibil superiorcelui din ultimii doi-trei ani.aceasta înseamnă că veniturilenominale generate deinstrumentele purtătoare dedobândă vor „ajuta” sensibil maipuțin administratorii fondurilorde pensii. iar pe de altă parte,fondurile nu vor mai puteabeneficia de trendul pronunțatde scădere a dobânzilor, aşacum a fost cazul după 2009, şimai ales după 2013. a doua problemă majoră afondurilor de pensii se referăfireşte la picajul accelerat alpiețelor de acțiuni în martie2020, în contextul crizeicoronavirus, care a împins dejaeconomia globală în

incertitudini majore şi într-orecesiune puternică cel puțin înacest an. Cu o pondere aacțiunilor de 20% din activeletotale, fondurile de pensii pilon iivor fi în mod firesc afectate.acestea au oricum posibilitățifoarte reduse de ajustare apozițiilor în acțiuni, mai ales încazul expunerilor pe Bursa deValori Bucureşti (BVB), o piață culichiditate foarte redusă. dealtfel, administratorii ar puteadoar să-şi reducă în mod pasivexpunerea pe acțiuni, desigurdacă vor socoti că ar fi potrivit săprocedeze astfel după ce burselese vor fi ajustat deja în modsensibil până la sfârşitul luniimartie. O astfel de deciziepresupune asumarea unui costde oportunitate major, pentrucă pune administratorii înpostura de a-şi asuma oeventuală ratare a unei reveniriulterioare a pieței acțiunilor.

AdminiStrAtorii nu şi-Au reduS expunereApe Acţiuni

Prima decadă din viațafondurilor de pensii s-a suprapusîn mod fericit cu o piață aacțiunilor care a tot crescutîncepând cu luna martie 2009.aceasta a fost practic una dintrecele mai lungi piețe de creşteredin istoria piețelor mature deacțiuni. În aceste condiții,performanțele rezonabile alefondurilor de pensii nu au fost denatură să surprindă. de altfel,

randamentul mediu anualizat alfondurilor de pensii pilon ii înultimii zece ani a fost de peste7%, ceea ce poate fi consideratun rezultat notabil. Însă, cumam spus, aceste rezultate au fostfireşti în condițiile în care bursalocală şi cele dezvoltate auurmat un trend ascendentsusținut, iar dobânzile s-ausituat pe un trend descendent,ceea ce a susținut performanțeleorganismelor de plasamentcolectiv prin impulsionareaprețurilor de tranzacționare aleobligațiunilor. Ponderea acțiunilor înportofoliile fondurilor de pensii afost semnificativă, situându-sela nivel de sector în jur de 20% dinactive începând cu jumătateaanului 2014. interesant ar puteafi considerat faptul că fondurilede pensii nu şi-au diminuatexpunerea pe acțiuni în 2019 sauîn primele două luni din acest an.Ceea ce, pe de o parte, înseamnăca administratorii nu auperceput riscul unor corecțiimajore pe burse cauzate detemerile privind o încetinire aeconomiilor şi desupraevaluarea prețuriloracțiunilor. dar, pe de altă parte,administratorii fondurilor depensii nu au perceput nici căexistă un risc ca epidemia decoronavirus din China dinianuarie să genereze o criză desănătate inclusiv în Statele Uniteşi europa. acest fapt este denatură să arunce economiaglobală într-o recesiune globală

de o amplitudine fără precedent,care în cel mai bun caz se vamanifesta doar în acest an.

Fondurile, preSAte SăASume riScuri mAi mAri

Nu numai expunerea pe acțiunia avut un pronunțat impactfavorabil asupra performanțelorraportate de fondurile de pensiipână la începutul anului 2019. Şidinamica piețelor deinstrumente cu venit fix a fostinfluențată pozitiv de o scăderea randamentelor detranzacționare şi deperspectivele unei inflații laniveluri tot mai scăzute, ceea cea susținut o evoluție ascendentăpentru prețurile obligațiunilor şiimplicit al VaNU-urilorfondurilor. acest lucru s-amanifestat şi în 2020, ceea ce s-avăzut în performanțelefondurilor inclusiv în ultimul an. Un fapt interesant referitor laexpunerea pe acțiuni afondurilor de pensii se referă lafaptul că aZt a fost mulți anifondul cu cea mai mică expunerepe acțiuni (spre exemplu, 16,2%din active în februarie 2019).totuşi, la ultima raportare dinfebruarie 2020, deținerea sa aajuns la 19,5%. Însă nu numaiadminstratorul aZt era maipesimist în privința dinamiciiaşteptate a acțiunilor în urmă cuun an. Brd Pensii dețineaacțiuni în echivalentul a 15,4%din portofoliu, în timp ce NNPensii avea orientate în acțiuni

vARiAțiile vAnu PentRu FOnDuRile De PenSii OBligAtORii (FeBRuARie 2020)

Fonduri de pensiiPilon ii

variație titlu

1 an 3 ani 5 ani 7 ani 10 ani

ARIPI 8,7% 13,8% 19,6% 49,9% 91,5%

AZT VIITORUL TAU 9,2% 14,5% 22,3% 41,5% 86,0%

BCR 9,7% 15,5% 24,6% 54,0% 101,6%

BRD 8,0% 12,6% 17,1% 50,1% 81,6%

METROPOLITAN LIFE 8,7% 15,3% 24,0% 54,6% 99,5%

NN 8,3% 13,9% 22,6% 50,5% 87,3%

VITAL 9,9% 15,9% 24,2% 54,8% 88,1%

Sursa: ASF



16,2% din active. În ansamblu,întreaga industrie a fondurilorde pensii obligatorii avea, înfebruarie 2019, o expunere de17,6% pe piața acțiunilor, față de20,2% în februarie 2020. Laultima raportare a fondurilor depensii, ce se va dovedi pentrumult timp una de referințăpentru industrie, pondereaplasamentelor în acțiuni listate avariat între 18,5% în cazul BCrPensii şi 24,9% în cazul fonduluiaripi. Una peste asta, aceastăfotografie dovedeşte că, laînceputul acestui an,administratorii erau maioptimişti comparativ cu un an înurmă. Şi că nimeni nu prea s-agândit că într-o lună de zile, crizade sănătate va opri la propriu şila figurat sectoare întregi deactivitate şi va induce o lipsă devizibilitate fără precedentreferitoare la viitorulcompaniilor şi economiilor celormai dezvoltate. Putem să spunem că există douăexplicații pentru apetitul sprerisc mai ridicat aladministratorilor față de acumun an şi respectiv pentrupercepția lor mai favorabilă înceea ce priveşte perspectivelepiețelor de acțiuni. În condițiileunor câştiguri tot mai mici sauchiar în teritoriu negativ, oferitede instrumentele cu venit fix,administratorii au fost forțați sărişte mai mult, respectiv sămențină măcar pondereaacțiunilor în portofolii. Pe de altăparte, randamenteledividendelor atât pe piețeledezvoltate, cât şi la BVB, precumşi dinamica rezultatelecompaniilor arătau, inclusiv laînceputul anului, că piețele deacțiuni şi-ar putea continuacreşterile cel puțin în acest an.dar, criza de sănătate apărută încondițiile epidemiei decoronavirus a schimbat radicalperspectivele companiilor şi alepiețelor de acțiuni, care îşi cautăreperele fundamentale pentru areintra într-o secvență de

stabilitate zdruncinată dereducerea sensibilă a turațiiloreconomiilor din cauzapandemiei coronavirus. apetitul mai ridicat pentru risc alfondurilor de pensii s-a reflectatşi în promovarea în ultimii anicătre autoritățile dereglementare a ideii de a permiteinvestiții în alte tipuri deplasamente. acestea ar urma săreprezinte o diversificare lainstrumentele cu venit fix totmai puțin atractive din punctulde vedere al randamenteloroferite, precum şi la acțiunilelistate „suspectate” de ani buni afi prea scumpe după un trend decreştere ce a depăşit zece ani.astfel, de la 1 februarie 2020, aSFa aprobat ca fondurile de pensiiobligatorii să poată săinvestească cel mult 10% dinactive în plasamente privateequity, 15% în parteneriatepublice-private, iar maxim 3% înfonduri de real estate. ar fi deaşteptat ca după un interval detranziție de până la un an săvedem că fondurile de pensii vorîncepe să ia expunere pefondurile de private equity şi pecele de real estate. În cazulparteneriatelor publice-private,

care în românia nu prea şi-audovedit funcționalitatea, dinpunct de vedere tehnic, astfel deinvestiții s-ar putea realiza înpractică mult mai dificil, prinintermediul unor obligațiuniemise de companiile de proiect,care ar trebui să pună în practicăaceste parteneriate.

inevitAbil, vA începediFerenţiereAperFormAnţelor

dacă analizăm o perioadă dezece ani, putem practic grupafondurile de pensii în treicategorii. Primul grup estereprezentat doar de fondurileBCr şi metropolitan Life, pentrucare creşterea VaNU-urilor afost în zona de 100%. Celelaltefonduri de pensii au raportatcreşteri apropiate de 90% şi s-arconstitui într-un grup relativstrâns, în timp ce plutonul esteînchis de Brd Pensii undecreşterea VUaN-ului a fost deaproape 82%. de la înființare şi până laînceputul anului 2020,performanțele fondurilor depensii s-au remarcat prin faptulcă au fost relativ compacte.

motivația a constat în faptul căniciun administrator de fond depensii nu îşi permite să facăplasamente sensibil diferitecomparativ cu ceilalți operatoridat fiind faptul că, potrivitlegislației şi-ar putea pierdelicența în situația în careperformanta sa ar rămânesensibil sub media celorlaltefonduri o perioadă mai lungă detimp. Şi, din această perspectivă,administratorii de fonduri nu auavut cum să fie prea originali şisă-şi asume riscuri mai maricomparativ cu ceilalți operatori. Un lucru este însă clar. Procentuldin active alocat acțiunilor în2020 va influența cel mai multrezultatele fondurilor pe termenmai lung de timp. este deaşteptat ca, în aceste luni,administratorii fondurilor depensii vor lua decizii diferite cuprivire la expunerea pe acțiuni.Unii nu-şi vor diminua în modsemnificativ expunerea actualăde circa 20% şi vor investi noiledisponibilități în acțiuni. ei vorgândi să nu rateze oportunitățilede creştere ce vor veni după unasfel de colaps brusc al bursei şipractic mizează pe o revenirerapidă a bursei încă în cursulacestui an. În schimb, foarteprobabil vor exista administratoricare nu vor direcționa cătreacțiuni părți semnificative dincontribuțiile aferente salariilormembrilor alocate lunar cătrefonduri. iar acest fapt va însemnao reducere în mod pasiv aexpunerii pe acțiuni, ceea cepractic reprezintă cea maiimportantă decizie pentru unmanager de fond.Ca atare, este destul de probabilcă, la sfârşitul acestui an, vomvedea diferențe sensibil maipronunțate între variațiileVaNU-urilor raportate defondurile de pensii. Şi din aceastăperspectivă, vom putea spunecă în 2020 fondurile de pensii auintrat într-o nouă etapă din viațalor, şi anume aceea dematurizare.

ARIPI8,65%

AZT VIITORUL

TĂU21,61%

BCR6,77%

BRD3,81%

METROPOLITAN LIFE14,14%

NN35,12%

VITAL9,90%

Cotele de piață în funcție de activele nete pt fondurile pilon ii(Februarie 2020)



Peste 24% din activelefondurilor de pensii opționaleerau reprezentate deplasamentele în acțiuni lasfârşitul lunii februarie 2020.Ca şi în cazul fondurilorobligatorii, administratoriinu au redus expunerea peacțiuni în 2019 sau în primeledouă luni din acest an,aceştia fiind încrezători înfaptul că fundamentelepiețelor de acțiuni suntîndeajuns de robuste pentrua oferi în continuarerentabilități mai bunecomparativ cu instrumentelecu venit fix. Potrivit ultimelorraportări, cea mai mare

expunere pe acțiuni o aveaastfel fondul NN activ cu36,8%, în timp ce proporțiacea mai redusă de 15,8% dinactive a fost consemnată încazul fondului Pensia mea,profilurile de risc alefondurilor ce rezultă dinaceste abordări, fiind desigurdiferite.Spre deosebire de fondurilepilon ii, observăm că în cazulfondurilor de pensii opționaleavem diferențe notabile întreperformanțele acestora.Fondul raiffeisenacumulare, aZt Vivace,precum şi aZt moderato,liderul pieței din punctul de

pilonul iii A trecut de 500,000 de pArticipAnți

Fondurile de penSii opționAle

de ionuţ dumitriu

Fondurile de pensii opționale au depăşit, la sfârşitul lunii februarie 2020, praguri importante, respectiv un număr de 500,000participanți, precum şi un nivel al activelor de 500 milioane euro. Însă, la rândul lor, valoarea scriptică a conturilor deținute deinvestitori va fi ajustată semnificativ de criza coronavirus.

Fonduri de pensii Pilon iii

număr participanți Feb 20

Activ net (mil. euro)

Feb-20 Feb-19 Feb-17 Feb-15

AEGON ESENTIAL 3.843 1,8 1,6 1,4 0,0

AZT MODERATO 39.294 57,4 49,8 43,2 33,4

AZT VIVACE 20.276 21,5 19,0 17,3 14,2

BCR PLUS 138.478 94,6 78,8 61,1 40,9

BRD MEDIO 30.942 28,2 23,5 18,5 12,3

NN ACTIV 52.933 59,3 49,4 39,0 28,2

NN OPTIM 192.022 220,5 181,4 136,9 91,7

PENSIA MEA 9.519 16,3 14,3 12,7 9,5

RAIFFEISEN ACUMULARE 14.358 20,3 17,4 15,0 11,5

STABIL 5.411 5,1 4,3 3,5 2,6

Total 507.076 525,0 439,3 348,7 244,3

Sursa: ASF

AEGON ESENTIAL0,34%

AZT MODERATO10,94%

AZT VIVACE4,10%

BCR PLUS18,02%

BRD MEDIO5,38%

NN ACTIV11,30%

NN OPTIM42,00%

PENSIA MEA3,10%

RAIFFEISEN ACUMULARE

3,86%

STABIL0,97%

Cotele de piață în funcție de activele netepentru fondurile pilon iii (Februarie 2020)



vedere al dimensiuniiactivelor, au raportat celemai mari performanțe peorizonturi de timp mai maride trei ani. Pentru o perioadăde zece ani, apreciareaVaNU-urilor acestor fonduria fost în jur de 80%, în timpce fondurile Stabil şi BCr Plusau raportat creşteri aleunități de participare în jur de

70%. Plutonul este închis defondurile NN şi alte câtevafonduri care au raportatcreşteri ale VaNU-urilor depeste 60%. aşa cum amarătat, o principală explicațiepentru diferențierea relativimportantă întreperformanțele fonduriloropționale este oferită deponderea ținta a acțiunilor în

portofolii, ce a fostimplementată de-a lungultimpului, ceea ce de faptindică profile diferite de riscale acestor fonduri de careinvestitorii trebuie să ținăseama.În ceea ce priveşte structurapieței fondurilor opționale,fondurile NN dețin cumulat ocotă de piață de peste 50%,

aZt moderato şi BCr Plusfiind celelalte două cele maiimportante fonduri de pensiifacultative din punctul devedere al dimensiuniiactivelor. Împreună,fondurile NN, aZt şi BCrPensii, reprezintă peste 85%din activele fondurilor depensii pilon iii.

vARiAțiile vAnu PentRu FOnDuRile De PenSii OPțiOnAle (FeBRuARie 2020)

Fonduri de pensiiPilon iii

variație titlu

1 an 3 ani 5 ani 7 ani 10 ani

AEGON ESENTIAL 9,2% 11,6% - - -

AZT MODERATO 8,3% 13,0% 21,0% 39,7% 80,4%

AZT VIVACE 9,0% 13,6% 23,4% 44,7% 80,2%

BCR PLUS 8,0% 10,0% 15,6% 41,0% 71,4%

BRD MEDIO 6,6% 8,2% 9,9% 37,2% 58,5%

NN ACTIV 6,5% 10,4% 18,8% 42,8% 66,6%

NN OPTIM 6,1% 9,0% 14,7% 37,7% 60,5%

PENSIA MEA 6,6% 8,8% 12,2% 30,9% 62,5%

RAIFFEISEN ACUMULARE 7,9% 12,2% 20,2% 48,4% 83,7%

STABIL 7,0% 8,9% 13,2% 38,7% 73,2%

Sursa: ASF



Cum a fost anul 2019 pentrusistemul pensiilor private dinRomânia şi pentru companiadvs? Care au fost punctele tariale acestuia şi ce v-anemulţumit?

Piața pensiilor private a reușitîn 2019 să ofere randamentegeneroase, în condițiile încare administratorii au fostnevoiți să-și ajustezesemnificativ planurile deafaceri. deși bursa locală aoferit în 2019 un ritm decreștere record, devenind totmai atractivă pentrufondurile depensii, administratoriifondurilor au avut totuși omisiune complicată având învedere instabilitatealegislativă.

România, UE, lumea întreagăse confruntă cu o problemăgravă legată de demografie.Cum se va reflecta aceastăproblemă în ceea ce priveşteechilibrul bugetar, pentruRomânia? Ce e de făcut pentruca sistemul de pensii să nu colapseze în timp?

Soluțile de răspuns pentrupresiunea demografică nu

pot fi decât soluții pe termenlung, sincronizate cu politicileeconomice ale Ue. Problemase situează evident într-odimensiune globală, inclusivsub aspectul liberei circulațiia persoanelor. Stimulareaeconomisirii individuale de lavârste tinere, opțiunile deprelungire a vârstei depensionare, identificarea deocupații alternative celorcompatibile robotizării sauîncurajarea natalității înrândul familiilor tinere prinacordarea unor stimulentefiscale, sunt câteva direcțiideja acoperite prin acțiuniconcrete ale statelor.

Cum îi putem convinge peromâni că e nevoie să plasezeceva mai multe economii înPilonul III? Cine şi de ce ar trebui săapeleze la Pilon III şi de ce nu armerge cu aceşti bani în fonduride investiţii sau chiar pe bursă,prin intermediul brokerilor?

educația financiară încă dinperioada formăriiprofesionale și campaniile deinformare prin canaleadecvate zonei de interes alefiecarui individ constituie

vectorii principali depromovare a Plonului iii.Opțiunea de economisire prinPilonul iii nu exclude altesoluții de acumulare petermen lung, ci lecompletează. Pilonul iiipropune însă un scop și uncomportament specific, princare sume cu ponderirezonabile din venitul regulatsunt economisite, fărăposibilitatea de a le retrageînainte de atingerea vârsteide pensionare. este practicun model de acumulare feritde tentațiile consumuluiocazional.investiția în acțiuni listate labursă poate oferi câștigurimai mari, dar are și riscuri pemăsură. Politica de investiții aunui fond de pensii constă îndispersia riscului pe maimulte sectoare economice,pe diverse clase de active, petipuri de emitenți, pe diversepiețe ale țărilor din Uniuneaeuropeană, precum și pepiețe financiare ale statelorterțe.Sumele de bani atrase decătre fondurile de pensii de laparticipanți sunt astfelplasate într-o diversitate deinstrumente și active ale

pieței financiare, în funcție destrategia de investiții afiecărui fond, oferindposibilitatea obținerii unorrandamente mai maricomparativ cu alte tipuri deinvestiții (depozite, tilturi destat) în condițiile unui nivel derisc acceptabil.

Ce poate face statul pentru aîncuraja românii să meargăcătre Pilon III? Ce poate facestatul pentru a-i convinge peadministratorii de fonduri căafacerile lor din România suntsigure şi merită să investeascăîn România?

Statul se poate preocupa săconsolideze componenta deeducație financiară peperioada studiilor, să corelezeavantajele fiscale aleeconomisirii prin Pilonul iii cunivelul individual al venitului,dar și să simplifice modeleleoperaționale de aderare și deplată a contribuțiilor prinangajatori la Pilonul iii,permițând alternativecomplet digitale. Pe de altăparte, stimulentele pentrudezvoltarea pieței de capital,predictibilitatea legislativă șisusținerea digitalizării sunt

Politica de investiții a unui fond de pensii constă în dispersia riscului pe mai multe sectoareeconomice, pe diverse clase de active, pe tipuri de emitenți, pe diverse piețe ale țărilor dinUniunea Europeană, precum și pe piețe financiare ale statelor terțe�, ne spune Virgil Ichim,director general Allianz Pensii Private. Norel Moise

interviu cu virGil ichim , director GenerAl AlliAnz penSii privAte

AdminiStrAtorii FAc eForturipentru StAbilizAreAportoFoliilor cătreStructuri AdecvAte SituAției

principalele așteptări aleadmnistratorilor din parteaautorităților.

Cum a fost anul 2019 pentruPilonul II şi cum vedeţi evoluţialui pe termen mediu şi lung?

În mod cert, 2019 a fost un ancomplex pentru Pilonul ii,status quo-ul sau fiind încentrul unor provocăriimportante. Suntem totușiîncrezători că după un an atâtde tumultuos, funcționareasistemului a devenit maitransparentă, cu sprijinulmultiplelor radiografiieconomice la care a fostsupus. Compania noastră aparticipat cu încredere laeforturile comune din piațăpentru menținereasustenabilității sistemului, încondițiile afectării cadrului dereglementare pentruinvestitori. Utilitatea șiperformanța sistemului depensii private din românia aufost dovedite, iar menținerealegislatiei și arhitecturiiPilonului ii, reprezintă unicasoluție potrivită care săconducă la prosperitateaviitoare a românilor, princreșterea gradului dediversificare a venituluiacestora la vârsta pensionării,cât și la agregarea rapidă acapitalului românesc capabilsă finanțeze dezvoltarearomâniei.

Ce impact poate aveapandemia COVID 19 asuprasistemelor de pensii private?Cum se vor descurcaadministratorii de fonduri depensii în contextul în care, pede o parte, bursele suntputernic afectate şi, pe de altăparte, politica banilor ieftini vacontinua cel puţin un an, doi?

Pandemia COVid-19 este unepisod dramatic pentruîntreaga societate. din

păcate, toate evaluărileindică un efect de contracțieeconomică cu efecte ce nupot fi evitate nici de fondurilede pensii. estimăm că dinamica decreștere a activeloradministrate și a număruluide participanți activi lafonduri va fi impactată, iarrandamentele înregistrate de

fonduri vor resimți deasemenea volatiliateaexcesivă de pe piețelefinanciare. Ca administratori, avem deîndeplinit o misiune petermen lung în bazamandatului investițional și areglementărilor în vigoarereferitoare la investireaactivelor fondurilor de pensii.

Fondurile funcționează dupăreguli clare, bine stabilitesupuse atât reglementăriistricte din partea autoritățiistatului, cât și controluluibăncilor depozitare. Gradulde transparență atins defonduri în ceea ce priveștestructura plasamentelor,gradul de risc și evolutiaactivului net unitar permiteoricărei persoane interesatesă monitorizezeplasamentele în fondurile depensii. din perspectivastrategiilor de investiții pecare le urmează, adiversificării portofoliilor și aorizontului de timp pentrucare realizează investițiilesuntem încrezători că dupădepășirea acestei perioadefoarte dificile, participanțilorla sistemul de pensii private levor fi răsplătite așteptările.

Cum estimaţi că va fi anul 2020pentru piaţa pensiilor private din România?

anul 2020 a debutatpromițător pentru piață, darodată cu apariția acesteicrizei sanitare s-au generatdeja preocupări majore,diferite totuși ca tip defundamentare față de cele aleanului anterior.administratorii vor faceeforturi pentru stabilizareaportofoliilor către structuriadecvate situației economiceprezente pentru a protejaactivele în fața unor corecțiisuplimentare pe piețelefinanciare si pentru a menținenivelul de încredere alparticipanților. Putem deasemenea anticipa că anul2020 va evidenția o creștere amizei digitalizării șisimplificării operaționale,generând un stimulentpentru îmbunătățireaproceselor tradiționale,excesiv bazate pe fluxurifizice.

în mod cert, 2019 A FoSt un An complex pentru pilonul ii,StAtuS quo-ul SAu Fiind în centrul unor provocăriimportAnte. Suntem totuși încrezători că după un AnAtât de tumultuoS, FuncționAreA SiStemului A devenitmAi trAnSpArentă, cu Sprijinul multiplelor rAdiogrAFiieconomice lA cAre A FoSt SupuS.



Cum a fost anul 2019 pentrusistemul pensiilor private dinRomânia şi pentru companiadvs? Care au fost punctele tariale acestuia şi ce v-anemulţumit?

Contextul în care activeazăindustria pensiilor private s-aîmbunătățit după abrogareaOrdonanței 114/2018.Constrângerile de capitalprevăzute de aceastaOrdonanță au fost relaxate încursul anului 2019.Schimbarea pozitivă amediului legislativ a permisadministratorilor să îșicontinue activitatea fărăconstrângeri semnificative .Piețele financiare și-aurevenit după abrogareaOrdonanței, ceea ce a dus lao performanță foarte bunăaferentă anului 2019 pentrufondurile de pensii private.

România, UE, lumea întreagăse confruntă cu o problemăgravă legată de demografie.

Cum se va reflecta aceastăproblemă în ceea ce priveşteechilibrul bugetar, pentruRomânia? Ce e de făcutpentru ca sistemul de pensiisă nu colapseze în timp?

Ca și măsuri de susținere asistemului de pensii, așpuncta necesitatea de aatrage forță de muncănecesară să participe activ însistem și să contribuie cuasigurările sociale lasusținerea pilonului i depensii după principiulsolidarității dintre generații.O altă măsură estedinamizarea sectoareloreconomiei prin atragerea deinvestiții care să determinecreștere economică, iar uncadru stabil de business eabsolut necesar pentru apăstra investițiile în țară petermen mediu și lung.dincolo de măsurile destimulare a Pilonului i,existența sistemelor depensii private este necesară

prin faptul ca aduc un venitsuplimentar participanților.Pensia facultativă dinsistemul privat este alegereaoamenilor responsabili careîși doresc să nu resimtătranziția de la o viață activăcu venit constant la o viațăcu mai mult timp liber, darcu venit limitat.

Cum îi putem convinge peromâni că e nevoie să plasezeceva mai multe economii înPilonul III? Cine şi de ce artrebui să apeleze la Pilon III şide ce nu ar merge cu aceştibani în fonduri de investiţiisau chiar pe bursă, prinintermediul brokerilor?

În planificarea financiară afiecărei persoane pensiareprezintă o componentărelevantă. La nivel europeanse consideră că o rată deînlocuire de 70% a venituluipoate asigura menținereaunui nivel de trai similar celuianterior pensionării. Pentru

o rată de înlocuire cât maiapropiată de 70%, suntnecesare și alte alternativede economisire, precumpensia facultativă pilon iii.alternativele de plasamentsunt parte a unor investițiisănătoase, nu se exclud,presupun diversificareaproduselor, iar orizontul detimp diferă de la un produs laaltul. Produsul de pensiepresupune o disciplină deinvestire pe termen lung,fără posibilitatea de a accesaactivul acumulat tocmaipentru a avea acces la el lavârsta pensionării. În plus, încazul Brd Pensii, oferim ogaranție a contribuțiilornete, adică participanțiinoștri au siguranța că lamomentul accesării pensieide pilon iii vor primi cel puținsuma contribuțiilor realizatepe parcurs. Și în aceastăprivință pensia pilon iii sediferențiază de fondurile deinvestiții.

„Viitorii pensionari nu sunt afectați de aceste scăderi conjuncturale pentru că pe termen lungpiața își revine, iar evoluția în timp este pozitivă. În ceea ce privește participanții care ies la pensie în această perioadă din Pilonul II, ei sunt protejați de mecanismul garanției absolute (nivelul total al pensiei nu poate fi mai mic decât valoarea contribuțiilor minuscomisioanele legale) și de performanțele investiționale trecute ale fondurilor de pensii, ne spune Alina Andreescu, Director General, Societatea de Administrare a Fondurilor de Pensii Private. Norel Moise

interviu cu AlinA AndreeScu,director GenerAl Al brd penSii

produSul de penSie preSupune o diSciplină de inveStire pe termen lunG



Ce poate face statul pentru a încuraja românii să meargăcătre Pilon III? Ce poate facestatul pentru a-i convinge peadministratorii de fonduri căafacerile lor din România suntsigure şi merită să investeascăîn România?

Stabilitate e cuvântul cheie.Stabilitatea fiscală eimportantă pentru industriapensiilor, în plus, în cazulPilonului iii, statul poateaduce o relaxare fiscalăsuplimentară prin mărireapragului de deductibilitate a

acestor contribuții la pilonul iii.mai mult de atât, o măsurăeficientă pe termen mediu șilung care deja a început săfie implementată princampanii este promovareaeducației financiare înrândul populației, atât prinintermediul industrieinoastre, cât și la nivelguvernamental prininstituțiile abilitate.

Cum a fost anul 2019 pentru Pilonul II şi cum vedeţievoluţia lui pe termen mediu şi lung?

abrogarea Ordonanței114/2018 a fost un momentde reper pentru 2019 dupăcare fondurile de pensii auavut performanță foartebună.Pentru Brd Pensii activeleinvestite la Pilonul ii suntrealizate diversificat, avândun grad de risc mediu, cuobiectivul de a garantasecuritatea participanților.investițiile sunt realizate înmod profesionist, organizatși au în focus interesulparticipantului pe termenmediu și lung.

Ce impact poate aveapandemia COVID 19 asuprasistemelor de pensii private?Cum se vor descurcaadministratorii de fonduri de pensii în contextul în care, pe de o parte, bursele suntputernic afectate şi, pe de altăparte, politica banilor ieftiniva continua cel puţin un an, doi?

economia globală și toatepiețele financiareinternaționale au fostafectate în ultimele luni deefectele pandemiei COVid-19, precum și de restricțiileimpuse libertății de mișcare apersoanelor și bunurilor, o

situație fără precedent pânăacum.Fondurile de pensii privatereprezintă o oglindă fidelă aevoluției economice, a piețeimuncii, dar și a piețelorfinanciare pe care investesc,cu prudență șiresponsabilitate, baniieconomisiți de români.experiența perioadelorinstabile precedente ne aratăcă fondurile de pensii privatesunt însă printre cei maipuțin afectați de volatilitate,întrucât își investesc activeleși fac plăți pe termen foartelung. astfel, termenulpotrivit ar fi de „deprecieri”temporare de active. Viitoriipensionari nu sunt afectațide aceste scădericonjuncturale pentru că petermen lung piața își revine,iar evoluția în timp estepozitivă. În ceea ce priveșteparticipanții care ies la pensieîn această perioadă dinPilonul ii, ei sunt protejați demecanismul garanțieiabsolute (nivelul total alpensiei nu poate fi mai micdecât valoarea contribuțiilorminus comisioanele legale) șide performanțeleinvestiționale trecute alefondurilor de pensii.

Cum estimaţi că va fi anul2020 pentru piaţa pensiilorprivate din România?

Va fi un an dificil, dar petermen lung aceste fluctuațiisunt normale și parte aevoluțiilor piețelorfinanciare. Participanții vorconstata, așa cum reiese dealtfel și din datele publice,faptul că administratorii aureușit să obțină un rezultatinvestițional pozitiv pentruparticipanți de la înființareaindustriei, pe lângăconservarea contribuțiilorvirate de aceștia.

AbrogAreA ordonAnței 114/2018 A FoSt un moment dereper pentru 2019 după cAre Fondurile de penSii Au Avut perFormAnță FoArte bună.pentru brd penSii Activele inveStite lA pilonul ii SuntreAlizAte diverSiFicAt, Având un grAd de riSc mediu, cuobiectivul de A gArAntA SecuritAteA pArticipAnților.

58

PIA}A DE CAPITAL


Analiştii de la XTB au luat sub lupă şiaspectele pozitive ale situaţiei fără precedentprin care trecem cu toţii în această perioadă,potenţial aducătoare şi de oportunităţi, petermen scurt, mediu şi lung.

1. Se pot sesiza oportunităţi imense detranzacţionare pe pieţele bursieredatorită mişcărilor istorice. În cadrulXTB, spre exemplu, avem clienţi careau pierdut foarte mult, dar care au şicâştigat foarte mult în ultimelesăptămâni. Apetitul pentru investiţii înRomânia şi în lume a crescut atât demult, încât în doar câteva zile XTBRomânia a generat cât media lunară întermen de rulaje, depuneri și conturinoi.

2. Majoritatea companiilor cu activitate debirou implementează work from homepentru prima dată la nivel general.Practica se va putea menţine şi după cetrece criza, ceea ce va putea schimbapozitiv dinamica programului de lucruîn viitor, diminuând supraaglomeraţiaoraşului şi sporind productivitateaangajaţilor.

3. Lucrul de acasă a determinat creareaunui nou indice pe Wall-street. Indicele„Stay at home“ conţine 33 de companiicare ar profita în urma faptului că toţistăm acasă. În indice se regăseşteNetflix (care a câştigat deja 8%),Amazon (poţi vizualiza programe prinserviciul Amazon Prime Video),Facebook, Sonos (vând sisteme audiofără fir, prin wifi), acţiuni la companiide jocuri video, acţiuni de la „programeinformatice“ care te ajuta să lucrezi deacasă şi să realizezi conferinţe

online/teleconferinţe. Spre exemplu,Teladoc Health este o aplicaţie ce lepermite pacienţilor să discute prin videocu medicii. Stay at Home urmăreşteperformanta: Activision Blizzard (dez -voltator de jocuri video), Alarm.com,Alibaba, Amazon, Atlassian, BlueApron, Boingo Wireless CampbellSoup, Central Garden & Pet Co., CitrixSystems, Clorox, Diamond Eagle,eBay, Facebook, GrubHub (livrărimâncare), JD.com, Match, Netflix,New York Times, Nexstar Media, Okta,Peloton (echipamente de fitness pentruacasă), Purple Innovation, Shutterstock,Sirius XM, Slack, Sonos, Şturm Ruger& Co., Tencent Music, Yelp, Zillow,Zoom et Zynga.

4. Traficul redus din marile oraşe precumBucureşti ajută să conştientizămbeneficiile unui aer curat. Astfel, suntşanse ridicate să putem observa petermen mediu o creştere a preocupăriipentru un mediu curat şi sustenablitateîn business cu consecinţe pozitiveasupra calităţii aerului, apei, dar şiproduselor alimentare, băuturilor,produselor de îngrijire personală saucosmeticelor.

5. Nevoia accesului la servicii de sănătateşi educaţie de calitate va deveni oprioritate pentru consumatori şi, dreptconsecinţă, pentru companii şi, maiales, autorităţile din statele cele maiafectate de această epidemie.

6. Industria de IT obţine un impulssemnificativ de a dezvolta produse şisoluţii care să facă viaţa oamenilor maiuşoară, mai eficientă, mai sănătoasă,astfel determinând revoluţia tehno -

logică să capete imboldul de care aveanevoie pentru a trece la următoareaetapă de dezvoltare.

7. Industria de telecomunicaţii este, deasemenea, una dintre marile câşti -gătoare întrucât nevoia oamenilor deInternet rapid, oriunde, oricând esteacum mai mare ca niciodată.

8. Laptopurile şi soluţiile şi sistemele devideoconferinţe au fost printre primeleproduse vândute la scară largă în marilecapitale europene de când a începutrăspândirea virusului pe vechiulcontinent.

9. Companiile farmaceutice cu activitateîn cercetare şi dezvoltare care auanunţat că intră în cursa găsirii unuitratament împotriva coronavirusului auobţinut injecţii masive de capital saucreşteri substanţiale ale acţiunilor labursă, în vreme ce companiile degenerice au înregistrat vânzări colosaleca urmare a dezlănţuirii panicii.

10. O criză globală ce afectează sănătateaare potenţialul de a genera efecte de-adreptul revigorante la nivelulpercepţiei tuturor oamenilor, aceştiaîncepând să pună din nou un focus maimare pe calitate în defavoareacantităţii începând de la maşini şicontinuând cu îmbrăcăminte, electriceşi electronice sau bunuri de largconsum. Progresul mai rapid îndirecţiile favorabile majorităţiioamenilor ar putea fi observat înperioadă ce urmează.

„Cred că sunt de urmărit pe termen lungcompaniile din tehnologie şi care furnizeazăservicii online sau facilitează furnizarea de

Potenţiale efecte pozitive ale COviD 19Se poate vorbi deja despre o criză globală generată de răspândirea covid-19 cu potenţiale efecte negative în marea majoritate a sectoarelor economice. în românia şi în lume, limitarea mobilităţii oamenilor a generatscăderea consumului de varii tipuri de produse şi servicii. de câteva zile, toţi antreprenorii romani iau în calculsau chiar au început concedierile masive, trimiterea oamenilor în concedii fără plată sau în şomaj tehnic.


servicii online. Această criză va schimbaoarecum mindsetul marilor corporaţii şi se vaschimba şi modul cum se raportează ele lamuncă de acasă. Acelaşi lucru putem spune şipentru mindsetul consumatorilor, care voraccesa mai mult servicii online, shoppingonline, curierat, etc. Este foarte posibil caacolo vom vedea primele creşteri susţinutedupă ce trece perioada aceasta critică sau chiarmai devreme. Pe termen scurt, scăderilemasive din ultima lună generează şioportunităţi de creştere foarte mari pentrucompaniile care încep să devină atractivepentru vânzare, în vreme ce pentru traderiicare au apelat la Short-Selling poate aducecâştiguri imense,” este de părere IrinaCristescu, General Manager în cadrul XTBRomânia.

Reamintim că Short-Selling-ul este unmecanism care permite valorificarea uneidiferenţe de preţ pe o piaţă în scădere, în timpce Hedging-ul este un mecanism care permiteprotejarea portofoliului împotriva fluctuaţiilornedorite. Atenţie, doar instrumentele finan -ciare derivate (ex: CFD) permit operaţiunilede Short-Selling.

În ciuda căderilor masive istorice dinultima lună, investitorii identifică şi companiicare cresc. Mai jos puteţi găsi informaţiidespre câteva companii care au avut cele maimari creşteri în ultima lună dintre acţiuniledisponibile la XTB:

l CODX.US - 169.79% - Co-DiagnosticsInc. este o companie de diagnosticaremoleculară, care se implică în dez -voltarea, fabricarea şi comercializarea

tehnologiei de diagnosticare. Companiadezvolta teste de diagnosticare, inclusivpentru noul coronavirus.

l EQT.US – 63.45% - EQT Corporationeste o companie de energie focusata pefurnizarea, transportul și distribuția degaze naturale din zona Appalachiană.Compania, prin filialele sale, oferăclienților angro și cu amănuntul produsede gaze naturale.

l INO.US – 46.99% - InovioPharmaceuticals Inc. dezvoltă un vaccinîmpotriva COVID-19 numit INO-4800,care se afla acum în studii preclinice, iarjoi 14 martie a primit o finanțare de 5milioane de dolari de la Fundația Bill șiMelinda Gates pentru a accelera testareaunui dispozitiv pentru administrareaintradermică a vaccinului.

l MRNA.US – 37.95% - Modernă.Inc, cusediul în Cambridge, Massachusetts.companie care a dezvoltat vaccinulîmpotriva COVID-19 numit mRNA-1273. SUA a anunţat că ieri, 16 Martie,au început primele testări pe subiecţiumani ale acestui vaccin.

l SWN.US – 24.36% - SouthwesternEnergy Co. este un holding independentcare se implica în dezvoltarea șiactivitățile de producţie, inclusivcolectarea şi comercializarea gazelornaturale.

l FLOW.NL – 27.94% - Flow Traderseste un furnizor global de lichiditatepentru instrumente financiare de tip ETP(exchange-traded products). Companiacotează în mod continuu preţuri bid şiask pentru ETP-uri listate pe tot globulcare urmăresc toate clasele de active.

Apetitul în creştere al investitorilor pentrutranzacţionare este susţinut şi de accesulonline extrem de facil la pieţe şi la informaţiidin ziua de astăzi. Prin brokeri online ca XTB,se pot accesa online şi în timp real toate pieţelemajore ale lumii şi plasa tranzacţii instant,printr-un singur click, chiar şi de pe telefonulmobil. Contul se deschide online în doarcâteva minute, iar platforma de ultimageneraţie îţi permite să reacţionezi la secundăşi să accesezi din confortul fotoliului de acasă,în timp real, ştiri, analize realizate de analişticunoscuţi şi programe educaţionale structuratepentru fiecare tip de profil investiţional.

60

OPINII


Criza coronavirus aduce în prim plan dinnou rolul băncilor centrale în managementulcrizelor. Au trecut doar 13 ani de la izbucnireaultimei crize financiare, iar acum ne con frun -tăm cu o iminentă criză economică cauzată deo epidemie. Băncile centrale din SUA, MareaBritanie, Canada, Banca Centrală Europeanăau luat deja măsuri în acest context. Zileletrecute, Banca Națională a României a anunțatun set de măsuri pe care le va implementafuncție de evoluția evenimentelor. În general,activitatea băncilor centrale e percepută cafiind învăluită în mister, deși se știe faptul că înultimele decenii s-au intensificat eforturile detransparentizare a activității băncilor centrale. Astfelrămâne în continuare un subiect de interesmodul cum acționează băncile centrale, maiales în timp de criză.

Acțiunile băncilor centrale sunt îndreptatepentru „tratarea” crizelor atât în timpul lor, darși înainte, prin prevenție, și după, pentrurecuperarea echilibrelor. Astfel, dacă ar fi săvorbim în termeni medicali: prevenție, tra ta -ment, convalescență. Scopul băncilor centraleîn timp de criză este de a limita efectele ne -gative ale acesteia asupra economiei. Primagrija a instituției este de a păstra calmul pepiețele financiară. O eventuală panică ar putea„tăia” canalul creditului și, astfel, „pandemia”ar putea cuprinde întreaga economie. Băncilecentrale trebuie să reducă incertitudinea, săasigure în termen scurt funcția creditului și săprevină căderea instituțiilor financiare dincauza unor probleme de lichiditate.

În perioada de prevenție (practic cea denon-criză), băncile centrale folosesc o gamălargă de instrumente. Mecanismul ratei dobân -zii de politică monetară dă tonul dobânzilor înpiață. Operațiunile de piața monetară, alăturide facilitățile permanente (de credit și dedepozit) se derulează având ca reper aceastădobândă cheie. Principalele instrumente

utilizate pe piața monetară cuprind opera -țiunile repo, reverse repo, atragerea dede po zite, emiterea de certificate de depozite,vânzări/cumpărări de active eligibile pentrutranzacționare etc. Ele sunt folosite pentru agestiona lichiditatea, a forma ratele de do -bândă și de a orienta politica monetară. Bancacentrală le alege și le calibrează funcție desituație. E ca și cum ai folosi un set de cheipotrivite pentru a strânge de la șuruburi maimari, la cele mai mici.

Pe lângă mecanismul ratei dobânzii depolitică monetară, sunt folosite și o serie deinstru mente macroprudențiale adaptate laciclul economic (contra-ciclice), cum ar fi ratade adecvare a capitalurilor, rata de acoperireprin provizioane a creditelor neperformante(loan loss provision ratios), nivelul rateicredite – active (pentru a preveni speculațiileîn domeniile unde pot apărea bule specu -lative), raportul loan – to – value (ce stabileștenivelul avansului pentru credite imobiliare)etc. Prevenția poate veni pe linia bănciicentrale dacă aceasta este investită și cufuncția de reglementare și supravegherea insti -tuțiilor de credit. BNR are și această funcție. Înunele țări supravegherea piețelor financiare sepoate regăsi la instituții diferite de bancacentrală, colaborarea cu aceasta din urmăfăcându-se pe latura de macro prudențialitate.

În linie cu aceste preocupări, sunt stabilitemecanisme de rezoluție, care să rezolve even -tualele probleme în caz că o instituție deimportanță sistemică s-ar afla în situația de a fi„prea mare să cadă” (too big to fail). Pentru areduce riscul sistemic, băncile centrale supra -veghează și reglementează sistemul de plăți, înscopul asigurării stabilității și securitățiioperațiunilor. De asemenea, intervențiile pepiața valutară pentru apărarea monedei națio -nale împotriva deprecierii sau supra-aprecieriisunt în ton cu mecanismele de prevenție pentru

Cum acționează băncile centrale pe timp de criză

Prof. univ. dr. bogdan căpraruuniversitatea Alexandru ioan cuza, iaşi


menținerea stabilității financiare. Aceste inter -venții sunt condiționate de existența unorrezerve internaționale suficiente (optimul esteconsiderat ca fiind valoarea pe șase luni adimensiunii importurilor). Nu în ultimul rând,existența mecanismului rezervelor minimeobligatoriu este esențială atât în perioada deprevenție, dar și în timpul crizei și după.Astfel, o parte din resursele atrase de băncisunt depuse sub formă de depozite la băncilecentrale, funcție de rata rezervei minimeobligatorii stabilită de către aceasta din urmă.

În timp de criză, băncile centrale potutiliza mecanismele mai sus menționate într-un mod mai amplu. Astfel, își va îndeplinifuncția de împrumutător de ultimă instanță,concomitent cu o scădere poate chiar agresivăa ratei dobânzii de politică monetară. În acestfel, băncile centrale vor menține deschiscanalul creditului, împrumutând băncile ladobânzi mai mici, implicând titluri financiare(ex. titluri de stat) drept colateral. Dacă niciacest mecanism nu dă roade, se poate trece lastrategii neconvenționale, care, și acestea, pot fiaplicate gradual. Este ceea ce este cunoscutdrept Quantitative easing (QE). Succesul unorastfel de strategii depinde foarte mult decredibilitatea băncilor centrale care le imple -mentează. Într-o primă formă, acestea pre supunmenținerea pe o perioadă mai înde lungată adobânzilor scăzute (chiar negative), pentru a

influența prețul activelor pe termen lung. Înmodul acesta se reduce incertitudinea și semenține stabilitatea. Dacă este nevoie, se poatetrece la extinderea tipurilor de active finan -ciare utilizate drept colateral la refinanțare,pentru a facilita injecțiile de capital mai lesne.De la criza din 2007, băncile centrale din lume,în special cele care emit monede de rezervă, auutilizat aceste măsuri de QE. Următoarea etapăeste cea prin care băncile centrale cumpărădirect de pe piețele secundate titluri financiarepentru a le influența randamentele. BNR aanunțat în pachetul de posibile măsuri șiasemenea instrumente, în ceea ce priveștepiața titlurilor de stat. Faza extremă a ceea ceînsemnă QE este cea ce este numită „bani dinelicopter”. Când doar canalul creditului nu estesuficient pentru a asigura lichidități, băncilecentrale vor injecta direct populației și firmeloraceste lichidități. Propășită în 1969 pentruprima dată de către Milton Friedman,„helicopter money” tinde să fie tot mai multvehiculată în spațiul public și pe buzele unorbancheri central. În luna octombrie a anuluitrecut scriam tot în Piața Financiară despreaceastă strategie utilizată pe timp de criză.

Desigur, în paralel cu aceste măsuri pot fiactivate mecanismele de rezoluție dacă suntbănci de importanță sistemică cu probleme,pot fi injectate lichidități ample și prineliberarea de rezerve minime obligatorii (prin

scăderea ratei rezervei minime obligatoriesau/și exceptarea la calcul a unor resurseatrase), se poate interveni pe piața valutarăinternă pentru a sprijini moneda națională, înspecial în cazuri de atacuri speculative etc.

Dozajul măsurilor prezentate mai suspoate fi stabilit funcție de intensitatea crizei,precum și de modul cum evoluează faza dedupă criză, de recuperare (convalescență).

Nu în ultimul rând trebuie să fim conștiențide faptul că, băncile centrale nu pot acționa deunele singure în atingerea obiectivelor macro -economice, cum de altfel nici autoritățileguvernamentale nu o pot face în felul acesta.Între politicile monetare și cele fiscal-bugetaretrebuie să existe o coordonare, nu o substituire.În caz contrar „spațiile” în care acționeazăambele autorități devin din ce în ce mai înguste.Totodată, atât băncile centrale, cât și autoritățileguvernamentale trebuie să fie în permanențăpreocupate în a identifica even tuale dezechilibreîn economie, slăbiciuni ale politicilor promovatesau evoluții nefavorabile ale acestora, astfel încâtsă le poată pre întâmpina.

Notă. Bogdan Căpraru este profesoruniversitar doctor la Universitatea Al. I. Cuzadin Iași și membru al Consiliului Fiscal alRomâniei. Opiniile exprimate sunt opinii per -sonale ale autorului și nu implică instituțiile cucare acesta este asociat.

62

OPINII


În ultimii 12 ani sistemul bancar dinRomânia a pierdut 19.000 de salariaţi (aproape40%) şi peste 2.500 de unităţi (aproximativ30%). La nivelul Uniunii Europene, în aceeaşiperioadă, numărul de unităţi bancare s-a reduscu aproximativ 20% (-5% în Franţa, -40% înSpania, -25% în Germania, -18% în Italia, -20% în Polonia,…). Aceasta şi pentru că celedouă principale surse de venituri ale băncilor(dobânzile şi comisioanele) au fost puterniczdruncinate în ultimii ani. Dobânzile sunt laminime istorice peste tot în lume… Apoi,concurența din ce în ce mai acerbă, generată deschimbările tehnologice şi apariţia unor noiactori, a pus o presiune imensă pe comisioaneleprovenind din operaţiuni, obligând băncile înpermanenţă să-şi reducă cheltuielile şi săidentifice noi surse de venituri. Unii analiştiprognozează dealtfel că aproximativ jumătatedin unităţile bancare existente la nivel europeanvor dispărea în acest deceniu. După astfel derestructurări, stând pe un munte de cash, bănciletradiţionale din toată lumea dădeau impresiapână la începerea Pandemiei de Coronavirus cătraversează o nouă eră de prosperitate… Înbirourile conducerilor exe cutive începuse deceva vreme să se danseze «în mod agil» peritmul transformării şi al digitalizării.

Dar cât de profund transforma tehnologiamodelul de business al băncilor? Care suntfactorii declanşatori ai acestor mutaţii teh -nologice, organizaţionale şi culturale fărăprecedent? Ce şantiere transformaţionale tre -buie să lanseze cu prioritate bancherii? Undeapar constrângerile? Până unde se poateajunge ? Ce ne rezervă viitorul? Răspunsurilela aceste întrebări le găsim la interferența dintremoştenirile, constrângerile şi apetitul băncilorpentru tehnologie, originea schimbărilor

tehnologice, nevoia de trecere de la o bancăelitistă către o bancă dedicată maselor largi alepopulaţiei, implicarea şi susţinerea regulatorilorşi, nu în ultimul rând, capacitatea băncilor de apilota şantiere transformaţionale de anvergură.

1. Moștenirile,constrângerile și apetitulbăncilor pentrutehnologie.

Dacă trecem în revistă istoria ultimilor 100de ani, vom vedea că industria bancară a fostprima industrie ce a integrat tehnologiileinformatice în activităţile sale la scară mare. Nua existat deci niciodată un climat de tehnofobiela nivelul băncilor. Din contră, creştereaproductivităţii, a eficienţei operaţionale şi aasigurării securităţii operaţiunilor prin aplicaţiilor informatice a fost dintotdeauna unele ment important. Ţinând cont de com -plexitatea sistemelor informatice pe care leposedă, băncile s-au adaptat bine la evoluţiiletehnologice din ultima jumătate de secol.Experţii spun că informatica nu ar fi ajuns lanivelul la care este astăzi fără terenul experi -mental, validările tehnologice şi finanţărileoferite de bănci. Dar această poziţie de pio -nierat a făcut că băncile să devină în timpprizonierele propriilor tehnologii.

În primul rând pentru că la nivelul băncilora domnit multă vreme cultura seifului:încredinţăm banii noştri băncii, iar banca seasigura că aceşti bani «fac pui» în condiţii desecuritate maximă. Cultura, organizarea, me -todele de lucru şi sistemele informatice alebăncilor se sprijină pe această idee de bază.Într-o epocă în care clientul doreşte să facă

Băncile și tehnologia în anii 2020: între transformări de anvergură, «operații estetice» și «căsătorii din interes»

florin lucaanalist economic


aproape orice repede, oriunde şi oricând, preamulte praguri de securitate devin, trebuie s-orecunoaştem, un obstacol.

Dar ceea ce frânează băncile în acestmoment să împingă mult mai repede trans for -mările nu este lipsă de cunoaştere a clienţilor, aideilor sau a viziunii, ci o arhitectură infor -matică îngreunată de adăugarea timp de deceniia mai multor straturi succesive de tehnologii şiaplicaţii. Cu titlu de exemplu, «nucleul dur» alacestor arhitecturi informatice («core banking»),ce gestionează ansamblul serviciilor pe carebanca le oferă clienţilor, dă mari dureri de capbancherilor, dar şi informaticienilor. El are ovechime de aproximativ 30-40 de ani la băncileoccidentale, iar la băncile româneşti, 15-20 deani. Pe de altă parte, diferitele soluţii de corebanking prezente pe piaţă nu sunt conceputepentru o evoluţie agilă, un termen des utilizat înultima perioadă, ce defineşte cultura trans -formărilor organizaţionale din majoritatea

companiilor moderne. Pentru a implementa osoluţie de core banking într-o bancă este nevoiede cel puţin 2-3 ani. Această soluţie poate finouă în momentul în care începe imple -mentarea, dar riscă să fie deja depăşită în ziualansării (“go live”)... Orice schimbare funcţio -nală a aplicaţiilor informatice necesită apoi unefort de dezvoltare considerabil, incompatibilcu aşteptările multor clienţi adaptaţi deja la eradigitală şi a internetului. Pe fondul acestorarhitecturi informatice greoaie, băncile nu potsă avanseze decât pas cu pas, fiind strânse înaceastă «armură » de aplicaţii sofisticate dincare pot foarte greu să iasă, devenind practicprizoniere ale propriei lor complexităţisistemice…

Toate adaptările şi dezvoltările tehnologicenecesită alocarea unui timp pe care companiileprestatoare de servicii (inclusiv băncile) şi-l potpermite, din păcate, din ce în ce mai puţin. Cutitlu de exemplu, băncile cele mai performanteau avut nevoie să aloce luni întregi pentru

dezvoltările IT ce permit clienţilor să poată săse conecteze la aplicaţiile lor bancare de peIphone prin intermediul Touch ID (amprentadigitală). Dar după scurt timp a apărut o nouăgeneraţie de Iphone cu recunoaştere facială şi afost nevoie s-o ia iar de la capăt… Aşa se facecă, de foarte multe ori, la bănci, produseleinovatoare ajung prea târziu pe piaţă şi suntrepede «depăşite»…

În acest context, ţinând cont de im -portantanța activităţilor pe care le coordonează,Directorii de Sisteme Informatice şi o parte dinmanagerii IT din bănci devin un fel de «zei» înjurul cărora gravitează tot managementulexecutiv, inclusiv Directorul General (CEO). Înafară de puţine excepţii, ei dau de cele maimulte ori tonul privind schimbările tehnologicedintr-o bancă, făcând faţă presiunilor bugetare,termenelor strânse, dar şi incapacităţii multorconducători din «business» de a le înţelegesoluţiile. Aceştia din urmă, practic nu au de ales

şi acceptă să-i urmeze aproape orbeşte.Roadmap-ul, instrument de monitorizare aproiectelor informatice, devine astfel terenulcomun al interferenței dintre lumea «zeilor dinIT» şi conducerea executivă. El atestă prăpastiadin ce în ce mai adâncă ce se creează întreaşteptările managerilor din business şilivrabilele ce acoperă din ce în ce mai greucalitatea, bugetul sau termenele estimate iniţial.

Măsurile tactice, de tip reactiv, pe care leaplică multe dintre băncile tradiţionale înmomentul de faţă (aplicaţii pe telefonul mobil,inteligența artificială şamd) nu semnificaneapărat că respectivele bănci au devenit«digitale». Accesarea prin intermediul cana -lelor digitale a aceloraşi servicii ca în agenţie nurezolvă decât o parte a problemei. Unul dinpăcatele majore ale băncilor a fost acela că aucrezut că prin simpla basculare a unei părţi dinserviciile lor de bază pe telefonul mobil şi peInternet au rezolvat problema digitalizării,ignorând faptul că Internetul şi telefoanele

mobile sunt ceva mai mult decât simple canalede distribuţie, ele transformând în profunzimepercepţia pe care consumatorul o are asupraserviciilor. Acestea din urmă trebuie să fie mairapide, mai deschise şi mai personalizate.Digitalizarea băncilor prespune o transformareradicală a culturii organi zaţionale, ce ar trebuisă pornească de la prin cipiul că banca trebuiereinventată în per manenţă. Clienţii aşteaptăservicii transversale, integrate, mai fluide şi maiagile, de acelaşi gen ca cele de care beneficiazădin partea Uber, Amazon sau Netflix.

Studii recente arata că binomul ce aasigurat succesul băncilor de-a lungul ultimuluisecol “agenţie = încredere” este pe cale dedispariţie. Mai mult decât atât, se dezvoltăpercepţia că o parte importantă din personalulbăncilor îşi irită clienţii prin lipsa deflexibilitate. Aceasta şi pentru că astăzi, incitaţide ultimele evoluţii tehnologice, din ce în cemai mulţi clienţi ai băncilor doresc o experienţăomnicanal şi să-şi aloce libertatea de a decidecând şi unde să intre în contact cu banca lor.Clientul pe care l-am cunoscut până nu demultşi despre care ne plăcea să spunem că este«rege» a murit. Un nou tip de client a luatnaştere în ultimii ani şi el «tiranizează» băncile.Chiar dacă astfel de termeni pot fi contrazişi deun context în care băncile afişează niveluri desatisfacţie a clienţilor şi profitabilitate ridicate,studii realizate de Federaţia Europeană aBăncilor arată că există un decalaj întrepercepţia bancherilor despre satisfacţiaclienţilor şi ceea ce spun clienţii înşişi desprebănci. Bancherii rămân cu o viziune idilicăasupra relaţiei cu clienţii, în timp ce clienţiiconsideră că industria bancară le oferă uneledin cele mai puţin reuşite experienţe. Acestdecalaj este cu atât mai frapant cu cât în EuropaOccidentală peste jumătate dintre clienţiibăncilor se declară dispuşi să apeleze numai on-line la serviciile bancare. Un fenomen ce se vasimţi din ce în ce mai mult şi în România, chiardacă acum are încă o intensitate limitată.

2. Origine. schimbareatehnologică vine din afarasistemului bancar.

Băncile au însă în faţa lor concurenţitehnologici a căror cultură este total diferită.Fintech la nivel start-up. GAFA (Google,Apple, Facebook, Amazone) şi concurenţii lorchinezi BATX (Baidu, Alibaba, Tencent,

„Studii recente arata că binomul ce a asigurat succesulbăncilor de-a lungul ultimului secol “agenţie = încredere”este pe cale de dispariţie. Mai mult decât atât, se dezvoltăpercepţia că o parte importantă din personalul băncilor îşi irită clienţii prin lipsa de flexibilitate.”

64

OPINII


Xiaomi). Ei au luat naştere şi s-au dezvoltatîntr-un context în care ce este valabil din punctde vedere tehnologic azi, mâine poate fidepăşit. Aceste companii sunt în permanenţăîntr-un mod de lucru şi o cultură de tip «testeazăşi învaţă» («test and learn»). Orizontul lortemporal este la nivelul săptămânilor şi lunilor,în timp ce băncile tradiţionale au planuri deinvestiţii tehnologice multianuale.

Testele GAFA în domeniul serviciilorbancare nu au mers deocamdată prea departe,dar aceşti coloşi cunosc mai bine decât oricinecomportamentele clienţilor şi au un avanstehnologic privind exploatarea bazelor de dategreu de egalat. BATX au pătruns însă mai multpe terenul băncilor : Tencent/ WeChat, Alibabaşi Baidu au deja sisteme de plăţi on-line. Cutitlu de exemplu, în cadrul unui mare evenimentde reduceri de preţuri, Alibaba a reuşit să facă ocifră de afaceri de aproximativ 25 de miliardede dolari în aproximativ 24 de ore. 9 din 10cumpărături au fost efectuate prin intermediulsistemului său de plăţi AliPay. Intrareacompaniilor din industria Telecom constituieun alt exemplu de luat în serios. Este de urmăritcum va evolua Orange Bank la nivel europeanşi în România. Fintech-urile atacă şi ele înspecial domeniul plăţilor / creditelor destinatepopulaţiei şi IMM-urilor sau al plăţilor /împrumuturilor în cadrul micilor comunităţi depersoane fizice (“peer-to-peer”). La nivelmondial, fondurile de capital risk investescanual între 15 şi 20 de miliarde de dolari înpeste 1.000 de Fintech.

Dar printre cele mai importante 250-300 deFintech existente la nivel mondial, doar 15-20ar putea pretinde, conform analiştilor, statutulde «embrion» de bancă dedicată populaţiei /retail bank. Cele mai cunoscute în Europa suntRevolut, Atom, Fidor, N26. Dincolo desegmentele de clientelă şi abordarea strategică,toate aceste start-up-uri, considerate dejaadevărate «neobănci», prezintă câteva carac -teristici comune: toate serviciile sunt localizateîntr-o aplicaţie de telefon mobil, au un procesde iniţiere a relaţiei cu clientul (onboarding) deo extraordinară simplitate şi sunt adaptatecerinţelor clienţilor familiari cu utilizareaserviciilor de pe telefonul mobil / smartphone.Deschiderea unui cont durează doar câtevaminute, iar regulile de bază ale digitalizării facparte din activitatea lor cotidiană. Sunt prezentepe reţelele sociale şi acordă o atenţie aproapeobsesivă experienţelor clienţilor / utilizatorilor

(UX). Conform unui studii, acolo unde bănciletradiţionale solicită în medie peste 5 documentejustificative pentru deschiderea unui cont,neobăncile solicită în medie între 1 şi 2documente.

Două pârghii stau la baza competitivităţiineobăncilor / Fintech în fața băncilor tra -diţionale în momentul de faţă… În primul rândexperienţa clientului, ce trebuie să fie cât maisimplă, clară şi intuitivă posibil, apoi costurile.Dacă neobăncile au multe atuuri pentru a salvabăncile tradiţionale, băncile tradiţionale autoate atuurile pentru a pereniza neobăncile. Aşase explică cum băncile tradiţionale nu au stat pegânduri. Au reacţionat… Astfel, multe«neobănci» au fost deja preluate parţial sau înintegralitate de mari grupuri financiare inter -naţionale. Cu titlu de exemplu, BNP Paribas apreluat Compte-Nickel, Fidor face deja partedin Grupul BPCE, în timp ce BBVA deţine oparte importantă din capitalul Atom. Estedevreme deocamdată să ne pronunţăm asuprasolidităţii acestor «căsătorii din interes». Certeste că majoritatea grupurilor financiaretradiţionale văd în ele veritabile laboratoare deidei şi o sursă importantă de creştere pe termenmediu şi lung.

Este foarte greu să te baţi cu bănciletradiţionale! Pentru a le cauza prejudicii în piaţăsunt necesare capitaluri uriaşe. Pe de altă parte,notorietatea Fintech în rândul populaţiei esteîncă scăzută (în ţările occidentale în jur de 30-40%, iar în România mult mai mică), inves tiţiilepentru atragerea de noi clienţi sunt foarte mari,iar profitabilitatea apare greu, aşa cum audovedit-o majoritatea băncilor europene on-line,ce au reuşit în ultimul deceniu să cuce reascăaproximativ 10% din piaţa de retail fără aajunge la un nivel de profitabilitate satisfăcător.

3. De la o bancă elitistă către o bancă dedicată maselorlargi ale populatiei?

Istoric vobind, băncile au fost în general,platforme de servicii în special pentru ceibogaţi. Această realitate istorică a arătat ooarecare opulență din partea bancherilor şi olipsă de interes pentru populaţia cu venituri şiaveri scăzute. Dar de ceva vreme problemaincluziunii financiare reapare în prim-plan.Aproape 70% din populaţia Planetei are acumun cont deschis la o bancă, faţă de 62% în 2014şi 51% în 2011. În România, nivelul este de

58%. În multe ţări din Africa, Orientul Mijlociusau America de Sud, nivelul de bancarizare esteadesea sub 50%. Dar dincolo de absenţa debancarizare, trebuie urmărită şi proasta ban -carizare, prin prisma numărului de incidente deplăți sau a unor comportamente atipice. În acestcontext, dincolo de problema accesului, se puneproblema utilizării servic iilor bancare. A aveaun cont bancar nu este un scop în sine, este unmijloc. Important este ce faci cu acel cont…Primeşti salariul, efectuezi plăți, economiseşti,iei un credit, … Aceasta este de fapt adevărataincluziune financiară despre care foarte puţinebănci vorbesc, iar numărul de produse vândutepe client este unul din indicatorii ce definescnivelul de maturitate la acest capitol. ÎnRomânia, de aproape două decenii, acesta nu areuşit de treacă de pragul de 2-3 produse peclient, în timp de în ţările occidentale băncilevând populaţiei, în medie, peste 7 produse /persoană. Multiple studii arată că serviciilebancare sunt destul de puţin adaptate pentrupopulaţiile sărace, în special cele din zonelerurale. Cu titlu de exemplu, în România,persoanele din mediul rural, chiar şi multedintre cele care desfăşoară o afacere prinintermediul unei societăţi, au comportamentespecifice: efectuează puţine operaţiuni bancare;se deplasează în general o dată pe lună la ceamai apropiată unitate bancară, eliberează toatesumele primite în numerar şi după aceeaefectuează în cash plăţile pentru toate nevoilepe care le au. Unii clienţi înţeleg destul de greufaptul că gestiunea cash-ului este o activitate pecale de dispariţie în domeniul bancar şi doresccomisioane mai ieftine pentru un astfel deserviciu. Pentru bănci, costurile sunt mari şirentabilitatea aproape inexistentă…

Miza băncilor digitale pleacă de la aceastăconstrângere. Şi nu este doar o miză morală saude responsabilitate socială… Este şi o miză debusiness, pentru că tehnologia permite trecereade la o bancă elitistă la o bancă de masă, cucosturi scăzute, ce oferă bancherilor noisegmente de piaţă. Telefonul mobil este înmomentul de faţă în posesia oricui, inclusiv înmâinile celor excluşi de sistemul bancar…

Neobăncile agile, de nişă, cu servicii şiproduse ieftine au înţeles acest lucru şi devinfoarte competitive aici, în special în ţări dinAfrica, o adevărată Sillicon Valley a bănciidigitale destinate populaţiei. Motivele suntorganice: bancherii africani au plecat de la ofoaie albă, nivelul de bancarizare situându-se


acolo până de curând între 5 şi 15%. Telefonulmobil a fost considerat un teren propice pentrureinventarea băncii în spiritul secolului XXI.Acest lucru a permis efectuarea de plăţi printr-un sistem securizat cu o cartelă SIM şi apariţiasistemului M-Pesa, ce a fost implementat şi înalte ţări din afară Continentului Negru, precumIndia sau România.

4. transformarea modelului de business al băncilor necesităimplicarea și susținerearegulatorilor.

Băncile au nevoie de regulatori, actoriiinconturnabili pentru o transformare a mo -delului lor de business. În ţara noastră,regulatorul cel mai important nu are nevoie denicio prezentare, este Banca Naţională aRomâniei (BNR).

Dar atitudinea regulatorilor la nivelinternaţional diferă de la o ţară la alta, de lapoziţiile avangardiste până la cele conser -

vatoare. Cea care a dat de obicei «tonul» lanivel mondial asupra orientărilor băncilorcentrale a fost FED (Federal Reserve), BancaCentrală Americană. Făcându-şi din luptaîmpotriva spălării banilor şi a finanţăriiterorismului o orientare ce nu poate finegociată, FED şi-a creat un arsenal decunoaştere a clienţilor şi potenţialilor clienţi(KYC – Know Your Customer) din care s-auinspirat majoritatea băncilor centrale din lume.Consecinţa acestui demers este că accesul uneipaturi cât mai largi a populaţiei Planetei laserviciile bancare s-a îngreunat. Însă digita -lizarea presupune trecerea de la o logică decunoaştere detaliată a clienţilor (KYC) către ologică de cunoaştere a potenţialilor inamici aisistemului financiar, prin intermediul inteli -genţei artificiale (KYE – Know Your Enemy).Inteligenţa artificială şi tehnologia blockchainvor juca un rol major aici. FED rămâne însă

deocamdată refractară la o astfel de abordare.Aceasta, dar nu numai aceasta, face că, pentruunii experţi şi strategi, KYC (Know YourCustomer – Cunoaşterea Clientului) să fieconsiderat un veritabil Kill Your Customer(Uciderea Clientului).

Banca Centrală Europeană (BCE) pare însămai deschisă către inovaţie, stimulând astfel deiniţiative şi la nivelul băncilor centraleeuropene. Aşa se face că unele bănci centrale,au început să se mişte chiar mai repede decât ofac multe dintre băncile comerciale pe care lesupraveghează. Unele bănci centrale, precumBanca Centrală a Franţei şi-au numit deja unChief Digital Officer. Tehnologia blockchain,inteligența artificială, open data fac parte dinpreocupările lor. Este de remarcat că şi înRomânia, BNR anunţă lansarea FinTechInnovation Hub, «în sprijinul companiilor caredezvoltă soluții inovatoare în domeniulserviciilor financiare și de plată», prinintermediul căruia îşi propune să interacționeze«în mod direct cu sectorul FinTech» și să

asigure un cadru instituțional pentru proiecte.«Demersul vizează susținerea dezvoltării piețeiîn domeniul serviciilor financiare și în specialal plăţilor, oferind un mediu favorabil pentrudezvoltarea unor produse eficiente șiconvenabile, în scopul creșterii incluziuniifinanciare. De asemenea, prin monitorizareainovațiilor din acest sector, ne dorim săsprijinim dezvoltarea unor produse şi serviciiinovatoare care să respecte cerințele desecuritate aplicabile serviciilor de plată. » estemenţionat pe site-ul BNR. Dincolo de graniţeleEuropei, în Egipt, Guvernatorul BănciiCentrale a lansat un proiect naţional de digita -lizare, asociind băncile comerciale şi dându-lede înţeles că, dacă nu vor să se mişte repede,atunci se va ocupa banca centrală de acestlucru.

Pe de altă parte, în Europa, prin Directiveleprivind Serviciile de Plăţi (DSP 1 şi 2) s-a

permis accesul în cadrul sistemului bancar a noiactori. Aşa au apărut şi îşi fac simţită prezenţaagregatorii de informaţii asupra situaţieiconturilor (AIS – Account InformationServices) sau actori implicaţi în efectuareaplăţilor sau iniţierea acestora direct cu bancaclientului (PIS – Payment Initiation Services).

5. Șantiere transformaționale.

Nimeni nu ştie în acest moment cum vorarăta băncile de mâine, nici măcar aceia care seconsideră vizionari. Doar un lucru este sigur: însistemul bancar vor avea succes băncilecapabile să construiască arhitecturi informaticesuficient de suple pentru a aplica me -toda «testează şi învaţă» în intervale scurte detimp. Acest mod de lucru nu se poate realiza cusistemele tradiţionale de core banking. Soluţiava fi găsită prin abandonarea acestor sisteme cestau la baza unor arhitecturi informatice închiseîn favoarea unor arhitecturi deschise, ce vorpermite integrarea facilă de noi servicii, fără acompromite securitatea. Dar şi prin deschidereacătre prestatori de servicii agili, capabili săscoată băncile din managementul greoi alproiectelor din portofoliul lor.

Conform experţilor, mutaţiile tehnologicedin industria bancară vizează 4 şantieretransformaţionale. Ele se numesc Cloud, timpreal (real time), telefon mobil şi arhitecturideschise. Aceste 4 dimensiuni nu au doar ocomponentă tehnică, de înlocuire a arhitec -turilor informatice actuale. Ele vor transformacultura organizaţională, ofertele de servicii alebăncilor, cât şi sursele de venituri, într-uncontext de ameliorare permanentă a securităţii.

Cloud. Aşa cum arătat mai sus, de multedecenii, pentru a fi eficiente şi sigure în ceea cefac, băncile se sprijină pe arhitecturi infor -matice greoaie, ce au adăugat succesiv în timpnoi straturi tehnologice. Acum, practicdezvoltările şi adăugirile de aplicaţii inovatoarela această arhitectură greoaie au un efect similarcu cel pe care îl au operaţiile estetice asupraoamenilor: sunt foarte costisitoare, cosme -tizează, pot avea efecte secundare, dar în niciuncaz nu generează energie şi dinamism. Oarhitectură informatică bazată pe un sistemCloud produce exact contrariul: este agilă, seimplementează mai repede şi la costuri multmai mici, în condiţii de securitate chiar mairidicate, conform opiniei experţilor din acestdomeniu. Aceasta şi pentru că majoritatea

„BNR anunţă lansarea FinTech Innovation Hub, «în sprijinulcompaniilor care dezvoltă soluții inovatoare în domeniulserviciilor financiare și de plată», prin intermediul căruia îşipropune să interacționeze «în mod direct cu sectorul FinTech»și să asigure un cadru instituțional pentru

66

OPINII


riscurilor pe linie de fraudă bancară sunt deordin intern, prin intermediul canalelor la careau acces infractorii. În Cloud, accesul seefectuează la distanţă şi este trasabil,identificabil. O migrare către un sistem Cloudar permite băncilor economii enorme (Conformstudiilor de specialitate, pe termen mediu,perioadele de implementare şi bugetele s-arreduce de sute de ori.) şi o flexibilitate ce nu oobţin de la sistemele informatice actuale.

Timpul real (real time). Aproape totultrebuie să se desfăşoare în zilele noastre în timpreal. Chiar şi serviciile poştale, în ţărileoccidentale permit o monitorizare a coletelor întimp real. În acest context, multe dintre ser -viciile bancare par depăşite, parcă venind dintr-o epocă de mult apusă… Dincolo de constrân -gerile de ordin tehnic menţionate mai sus şi deefectele lor asupra serviciilor, lipsa timpuluireal din efectuarea serviciilor bancare poateavea un impact asupra a ceea ce constituietemelia industriei bancare: încre derea. O partedin îndoiala publicului privitoare la băncipleacă şi de aici. Nici măcar problema evocăriisecurităţii nu mai ţine, pentru că experţii îndomeniu argumentează că este mult mai dificilsă se producă o fraudă atunci când o operaţiuneeste interceptată în câteva zecimi de secundădecât atunci când derularea operaţiunii dureazăcâteva zile. Tot aşa cum nimic nu justifică săfaci clientul să aştepte mai multe zile pentru casă-şi deschidă un cont. Aşa cum arătăm mai sus,la o neobancă se poate deschide un cont încâteva minute.

Telefonul mobil. Odată cu telefonul mobilîntreaga arhitectură informatică şi logicaserviciilor bancare se transformă. Securitate,plăţi în timp real, accesibilitatea oricând şi deoriunde, relaţia bancă-client şi client-bancă ...Practic, din momentul în care au banca petelefon, mulţi clienţi nu mai văd interesuldeplasării lor în unităţi bancare. Este interesantde menţionat că, dacă decenii de-a rândulbăncile s-au pus de acord asupra unui sistem deplăţi prin carduri unanim acceptat, în ultimii anioperatorii telecom au întins grupurilorfinanciare o capcană greu de ocolit: plata cutelefonul mobil. Astfel, li se impune printrealtele norma Near Field Communication (NFC)ce stă la baza sistemului Apple Pay. În ţărilemai puţin dezvoltate economic este folosităpentru plăți tehnologia USSD (UnstructuredSupplementary Service Data), ce permiteainiţial monitorizarea minutelor de convorbire.

Mobilul poate deveni astfel motorul dedezvoltare al băncilor cu condiţia ca acestea dinurmă să nu devină o simplă marfă a operatorilortelecom.

Arhitecturile deschise. Cultura «seifului»menţionată mai sus este pe cale de dispariţie.Până de curând, peste 90% din ceea ce făceaubăncile era realizat în intern. Aceasta permiteaun control al lanţului valoric, al portofoliului declienţi şi fixa bariere la intrare pentruconcurența din afara sistemului bancar.Lucrurile au evoluat însă foarte repede înultimii 10 ani şi acum viteza pare că s-aaccelerat, cu atât mai mult cu cât cele maiinovatoare soluţii (tehnologii pentru telefonulmobil, inteligența artificială, cripto mene -dele,…) au apărut din exterior, iar băncile numai pot dicta regulile… Pentru a putea integraîn ofertă sa un sistem de plăţi rapid, o aplicaţiede scoring ce se bazează pe inteligențaartificială sau un robot, o bancă trebuie să aibăo arhitectură informatică deschisă, în perma -nenţă interfațabilă. De aici şi nevoia absolutăpentru arhitecturile deschise, interfeţele deprogramare aplicativă (API – ApplicationProgramming Interfacing). Odată cu permitereade către Uniunea Europeană a accesuluiagregatorilor de conturi pe piaţa bancară,băncile trăiesc un adevărat coşmar al reglemen -tărilor pe linie de securitate, arhitecturăinformatică, conformitate şi chiar strategie,pentru că se deschide practic o nouă uşă cătredezintermediere… Dar prin intermediulinterfeţelor de programare aplicativă (API) seoferă bancherilor o veritabilă oportunitatepentru generarea de noi modele de businessprin accesarea de ecosisteme şi personalizareaşi mai accentuată a serviciilor şi produselor.Potenţialul este imens, chiar dacă băncile audovedit deocamdată un apetit relativ scăzut dinpunct de vedere strategic şi tehnologic pentruun asemenea pas.

În loc de concluzie.

Pentru a merge mai departe, va trebui să neinventăm viitorul noi înşine, pentru că totul seaccelerează şi nimeni nu poate anticipadeocamdată cu precizie direcţia către care sevor îndrepta băncile. Către low-cost ? Sau cătreo personalizare nemaîntâlnită a serviciilor? Sauîn ambele direcţii, low-cost pentru operaţiunilecurente şi personalizare cu o puternicăinteracţiune umană pentru serviciile premium?

Un consilier foarte competent pentru câtevasute, o mie de clienţi sau servicii on-line înintegralitate? Nimeni nu ştie deocamdată, iarcei care se consideră vizionari la acest capitolintră pe un teren pe care nu-l controlează. Totaşa cum se înşeală şi cei care consideră că însistemul bancar încrederea, capitalul imens şiportofoliul de clienţi reprezintă o rentă denezdruncinat. Aceasta pentru că nimic nu esteveşnic, totul se transformă.

Iar în zilele noastre totul se transformărepede, foarte repede. Viteza este singuracertitudine pentru transformările tehnologiceale băncilor în următorii ani. Viteză înimplementarea produselor şi serviciilor noi, înmăsurarea rentabilităţii acestora şi în luareadeciziilor. Această abordare are un impactmajor asupra metodelor de lucru şi implicitasupra resurselor umane. Meseria de bancher setransformă în fiecare zi. Dintr-un bundiagnostician, analist de indicatori, având osolidă bază tehnică şi comportamentală, ban -cherul va deveni un constructor şi animator deecosisteme, capabil să sintetizeze, să lucreze cuparteneri diverşi în proiecte de afaceri comune,ce-i lărgesc în permanenţă portofoliul de clienţi,produse şi servicii. El nu va mai suferi dincauza informaticii pentru că aceasta îi va uşuramunca… Mai mult decât atât, inteligența artifi -cială conectată la sistemul IT de management alclienţilor (CRM – Customer RelationshipManagement) îl va ajuta la identificareanevoilor clienţilor şi a eventualelor riscuri. Nuva fi exclusă nicio eventuală extindere aabordării de tip Private Banking pentru o păturăcât mai largă a populaţiei. Având la bază unecosistem ce o uneşte de comercianţi şipopulaţie, Banca de mâine va fi digitală pentruoperaţiunile zilnice, self-service dar şi umană,pentru proiectele strategice, pe termen lung aleclienţilor şi partenerilor săi. Rămâne de văzutapoi dacă băncile tradiţionale îşi vor creapropriul Uber sau vor fi uberizate. Astfel detransformări, trebuie s-o recunoaştem, sunt prearapide pentru o parte dintre liderii şi salariaţiiactuali ai băncilor, ce rămân ancoraţi într-orentă de situaţie şi continuă să facă «operaţiiestetice» cu 2-3 produse digitale.

Pionierii, cei care inovează şi au o abordaresistemică, vor fi însă câştigători, pentru că vorînvăţa primii din propriile realizări şi greşeli,dar şi de la factorul de diferenţiere cel maiimportant din era digitalizării: experienţaclientului.

interviu cu Daniela iliescu · 2020. 5. 19. · PIATA reviSt| lunAr| FinAnciAr-bAncAr| Anul XXiv l...

Documents

Transcript of interviu cu Daniela iliescu · 2020. 5. 19. · PIATA reviSt| lunAr| FinAnciAr-bAncAr| Anul XXiv l...