COMITETUL INTERNAŢIONAL

AL CRUCII ROŞII

FRÉDÉRIC DE MULINEN

MANUAL

DE DREPT AL RĂZBOIULUI

PENTRU FORŢELE ARMATE

Traducere şi adaptare: lt col. Dumitru Codiţă

COMITETUL INTERNAŢIONAL AL CRUCII ROŞII

NOTĂ

Acest Manual este rezultatul experienţei autorului privind instruireaîn dreptul războiului şi al folosirii proiectelor anterioare ale acestuiManual la cursurile internaţionale pe timpul a mai multor ani.El încearcă să răspundă nevoilor tuturor categoriilor de forţe armate şiale oricărui nivel de comandă.

Dreptul războiului cuprinde dreptul internaţional atât cutumiar câtşi pozitiv, în special convenţiile de la Haga şi de la Geneva ca şidiverse tratate privind conflictele armate. Acestea reprezintă, înansamblu, mai multe sute de dispoziţii.

După scopul dispoziţiilor importante ce pot fi cuprinse şi aplicatede forţele armate, autorul a conceput şi structurat Manualul într-omanieră militară cu recomandări pentru acţiune şi comportament.

Manualul nu angajează răspunderea Comitetului Internaţional alCrucii Roşii.

Autorul Frédéric de Mulinen: Colonel, licenţiat în drept şi cu brevet de stat major. Aîndeplinit diverse funcţii de comandament şi stat major în armata elveţiană. La ComitetulInternaţional al Crucii Roşii este responsabil cu învăţământul în domeniul dreptului războiului(dreptului conflictelor armate) pentru forţele armate. Director al cursurilor militare despredreptul războiului la Institutului Internaţional de Drept Umanitar şi la Comitetul de Medicinăşi Farmacie Militară. Membru al Consiliului director şi preşedinte al comisiei pentru protecţiavieţii umane al Societăţii Internaţionale de Drept Militar şi Drept al Războiului.

Ediţie Originală Handbook on the Law of War for Armed Forces

Coordonatorii ediţiei: col. Ion Didoiult.col. magistrat Florin Olteanu

Apariţia lucrării a fost posibilă datorită sprijinului preţios oferit deParchetul Militar Ploieşti de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti

Procesare copertă: Tudor Viorel ŢigănescuTehnoredactare computerizată: Violeta ŢigănescuEditor: lt. col. Mihai Irimiea

Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE LA EDIŢIA ÎN LIMBA ROMÂNĂ

INTRODUCERE

PRINCIPALELE TRATATE INTERNAŢIONALE CU PRIVIRELA DREPTUL RĂZBOIULUI

TITLUL 1. NOŢIUNI DE BAZĂ

IntroducereSecţiunea 1.1. Dreptul războiului şi forţele armate

Capitolul A Dreptul războiuluiCapitolul B Tipuri de dreptCapitolul C Situaţia juridică a StatelorCapitolul D Aplicarea dreptului războiuluiCapitolul E Rezumatul regulilor privind

conflictul armat neinternaţionalCapitolul F Forţele armate supuse dreptului

războiuluiCapitolul G Dreptul războiului: un cod de

conduită şi de comportament pentru

forţele armateSecţiunea 1.2. Categorii fundamentale de persoane şi bunuri

Capitolul A CombatanţiCapitolul B Persoane civileCapitolul C Obiective militareCapitolul D Bunuri civile

Secţiunea 1.3. Persoane şi bunuri cu protecţie specialăCapitolul A Scop

Capitolul B Serviciul sanitar militarCapitolul C Serviciul sanitar civilCapitolul D Personal şi bunuri religioaseCapitolul E Protecţia civilăCapitolul F Bunuri culturale şi lăcaşuri de cultCapitolul G Bunuri culturale semnalizateCapitolul H Lucrări sau instalaţii conţinând forţe

periculoaseCapitolul I Zone demilitarizate

Secţiunea 1.4. Victime de războiCapitolul A Prizonieri de războiCapitolul B Răniţi, bolnavi, naufragiaţiCapitolul C Morţi

TITLUL 2. GESTIONAREA CONFLICTELOR ARMATE

IntroducereSecţiunea 2.1. Evoluţia unui conflict

Capitolul A Începutul unui conflict armatCapitolul B Escaladarea unui conflict armatCapitolul C Dezescaladarea şi sfârşitul unui

conflict armatSecţiunea 2.2. Măsuri pregătitoarea în timp de pace

Capitolul A Măsuri strategiceCapitolul B Măsuri de executare şi măsuri

administrativeSecţiunea 2.3. Gestionarea în timpul unui conflict armat

Capitolul A Măsuri strategiceCapitolul B Măsuri executive şi administrativeCapitolul C Protecţia fundamentalăCapitolul D Categorii fundamentale de persoane

şi bunuriCapitolul E Persoane şi bunuri cu protecţie

specialăCapitolul F Victime de războiCapitolul G RepresaliiCapitolul H Acţiuni ale intermediarilorCapitolul I Datoria şi acţiunea Statelor neutre

Secţiunea 2.4. Măsuri după un conflict armatCapitolul A Restabilirea condiţiilor normale

Capitolul B Repatrierea şi eliberarea persoanelor

şi bunurilorCapitolul C Persoane dispărute şi decedate

TITLUL 3. RESPONSABILITATE DE COMANDAMENT

IntroducereSecţiunea 3.1. Responsabilitate personală

Capitolul A Responsabilitate generală în

operaţiunile militareCapitolul B Responsabilitatea fiecărui

comandantSecţiunea 3.2. Instruirea în dreptul războiului

Capitolul A Principii de războiCapitolul B Instructorul pentru dreptul războiuluiCapitolul C Principalele niveluri şi categorii de

instruireCapitolul D Documente de referinţă

Secţiunea 3.3. OrganizareaCapitolul A Principii de organizareCapitolul B Context operaţional şi geograficCapitolul C Persoane şi bunuri cu protecţie

specialăCapitolul D Forţe multinaţionale şi problemele

lorCapitolul E Cooperarea cu autorităţile civile

Secţiunea 3.4. Împrejurări particulareCapitolul A Lupta între forţe inegaleCapitolul B Acţiunea într-un mediu neobişnuitCapitolul C Circumstanţe ostile de reorganizare

şi evacuare

TITLUL 4. EXERCIŢIU DE COMANDAMENT

Introducere

Secţiunea 4.1. MisiuneaSecţiunea 4.2. Elemente pentru luarea deciziei

Capitolul A Procurarea datelor pentru cercetareCapitolul B Precauţiuni impure de dreptul

războiuluiCapitolul C Situaţia tacticăCapitolul D Necesitatea militară

Secţiunea 4.3. Luarea decizieiCapitolul A Factorul timpCapitolul B ApreciereaCapitolul C DeciziaCapitolul D Misiunile subordonaţilorCapitolul E Cooperarea cu autorităţile

Secţiunea 4.4. Controlul execuţieiCapitolul A Principii de controlCapitolul B Adaptări pe timpul execuţiei

TITLUL 5. CONDUCEREA OPERAŢIUNILOR

IntroducereSecţiunea 5.1. Conducerea operaţiunilor în general

Capitolul A Principii de conduităCapitolul B Informaţia necesarăCapitolul C Mijloace de luptăCapitolul D Metode de luptăCapitolul E Efecte aşteptate de la descurajareCapitolul F Zone exclusive şi zone asemănătoareCapitolul G Bunuri special protejateCapitolul H Zone protejateCapitolul I Cooperarea cu autorităţile civile

Secţiunea 5.2. Conducerea ataculuiSecţiunea 5.3. Conducerea apărăriiSecţiunea 5.4. Mişcări şi staţionări

TITLUL 6. COMPORTAMENT ÎN ACŢIUNE

IntroducereSecţiunea 6.1. Lupta

Capitolul A Principiile lupteiCapitolul B Nave străineCapitolul C Aeronave străine

Capitolul D Zone exclusive şi zone

asemănătoareCapitolul E Persoane şi bunuri special protejateCapitolul F Zone protejateCapitolul G Căutarea victimelor luptelorCapitolul H Capturarea victimelor luptelorCapitolul I Cooperarea cu autorităţile civile

Secţiunea 6.2. Persoane şi bunuri capturateCapitolul A Combatanţi inamiciCapitolul B Răniţi, bolnavi, naufragiaţiCapitolul C MorţiCapitolul D Personalul sanitar militar inamicCapitolul E Personalul religios militar inamicCapitolul F Bunuri militare inamice

Secţiunea 6.3. Contacte neostile cu inamiculCapitolul A Măsuri unilateraleCapitolul B Întreruperea luptelorCapitolul C Procedură

Secţiunea 6.4. Măsuri după lupteCapitolul A Măsuri militareCapitolul B Cooperarea cu autorităţile civile

TITLUL 7. TRANSPORTURI

IntroducereSecţiunea 7.1. Conducerea transporturilor

Capitolul A Principiile transporturilor militareCapitolul B Transporturi militare sanitare şi

civile separateCapitolul C Transporturi mixte militare sanitare

şi/sau civileCapitolul D Cooperarea cu autorităţile civile

Secţiunea 7.2. Evacuarea persoanelor şi bunurilor capturateCapitolul A Prizonieri de războiCapitolul B Răniţi, bolnavi, naufragiaţiCapitolul C MorţiCapitolul D Personalul sanitar militar inamicCapitolul E Personalul religios militar inamicCapitolul F Bunuri militare inamice

Secţiunea 7.3. ReaprovizionareaCapitolul A Principii de reaprovizionareCapitolul B Reaprovizionarea sanitarăCapitolul C Procurarea de bunuri religioase

Secţiunea 7.4. Transporturi sanitareCapitolul A Principii de transporturi militare

sanitareCapitolul B Transporturi sanitare pe pământCapitolul C Transporturi sanitare pe mare şi pe

alte apeCapitolul D Transporturi sanitare prin aer

TITLUL 8. SPATELE FRONTULUI

IntroducereSecţiunea 8.1. Baze logistice

Capitolul A Principii logisticeCapitolul B Baze militare de aprovizionare şi

întreţinereCapitolul C Baze ale serviciului sanitar militar

Secţiunea 8.2. Tratamentul persoanelor şi bunurilor capturateCapitolul A Prizonieri de războiCapitolul B Răniţi şi bolnaviCapitolul C Decesul prizonierilor de războiCapitolul D Personal sanitar militar inamicCapitolul E Personal religios militar inamicCapitolul F Bunuri militare inamice

Secţiunea 8.3. Probleme civileCapitolul A Cooperarea cu autorităţile civileCapitolul B Locuitori străiniCapitolul C Probleme civile în teritoriul străin

liberSecţiunea 8.4. Probleme penale

Capitolul A Infracţiuni în dreptul războiuluiCapitolul B Procedură judiciarăCapitolul C Urmărirea prizonierilor de războiCapitolul D Urmărirea locuitorilor străini

TITLUL 9. OCUPAŢIA

IntroducereSecţiunea 9.1. Dreptul ocupaţiei

Capitolul A DefiniţiiCapitolul B Responsabilitate

Secţiune 9.2. Dispoziţii speciale privind ocupaţiaCapitolul A AdministraţiaCapitolul B Situaţia populaţiei civileCapitolul C Mişcarea persoanelor civileCapitolul D Măsuri de securitate contra

locuitorilorCapitolul E Cauze penale

Secţiune 9.3. Gestionarea ocupaţieiCapitolul A Principiile gestionăriiCapitolul B Măsuri ale Puterii OcupanteCapitolul C Măsuri luate de autorităţile şi

locuitorii teritoriului ocupatSecţiunea 9.4. Acţiuni de luptă în teritoriul ocupat

TITLUL 10. NEUTRALITATEA

IntroducereSecţiunea 10.1. Dreptul la neutralitate

Capitolul A DefiniţiiCapitolul B Responsabilitate

Secţiunea 10.2. Dispoziţii speciale privind neutralitateaCapitolul A Regiunile operaţiunilor beligeranteCapitolul B Acces în spaţiul neutru generalCapitolul C Acces temporar în spaţiul neutruCapitolul D Internarea forţelor armate

beligeranteSecţiunea 10.3. Gestionarea neutralităţii

Capitolul A Principiile gestionăriiCapitolul B Măsurile Statului neutruCapitolul C Măsuri ale Părţilor beligerante

Secţiunea 10.4. Acţiuni de luptă în spaţiul neutru

ANEXA 1 DISPOZIŢII PARTICULARE PRIVIND ARMELE SPECIFICE

Secţiunea 1. IntroducereSecţiunea 2. InterdicţiiSecţiunea 3. Mine terestre şi similare

Capitolul A DefiniţiiCapitolul B Condiţii autorizate de folosire

Secţiunea 4. Arme incendiareCapitolul A DefiniţiiCapitolul B Condiţii autorizate de folosire

Secţiunea 5. Mine navale

ANEXA 2 IDENTIFICARE

Secţiunea 1. Documente de identitateCapitolul A Cărţi de identitateCapitolul B Plăci de identitateCapitolul C ConţinutCapitolul D Date suplimentare recomandate pe

cartea de identitateSecţiunea 2. Semne distinctive

Capitolul A IntroducereCapitolul B CategoriiCapitolul C Folosire

Secţiunea 3 Semnale distinctiveCapitolul A IntroducereCapitolul B Semnal distinctiv sanitar luminosCapitolul C Semnal distinctiv sanitar radioCapitolul D Semnal distinctiv sanitar radarCapitolul E Semnal distinctiv sanitar acustic

submarinCapitolul F Alte semnale

INDEX

Introducere

1. Dreptul războiului modern

Numeroasele tratate internaţionale care reglementează conflictele armate aparţin unorepoci diferite: principalele Convenţii de la Haga din 1907, Convenţiile de la Geneva cele mairecente şi Convenţia de la Haga cu privire la bunurile culturale din 1949 şi 1954, Protocoaleleadiţionale la Convenţiile de la Geneva şi Convenţia cu privire la anumite arme clasice din1977 şi 1980. Această diversitate de tratate din dreptul războiului reflectă de asemenea,exigenţele, concepţiile, circumstanţele şi limbajul timpului lor.

Datorită complexităţii crescânde a conflictelor armate moderne, dreptul războiuluidevine din ce în ce mai complicat. Astfel şi pentru militari, sporeşte dificultatea de a alege ceeste important.

2. Responsabilitatea Statului

Statele care au adoptat tratatele internaţionale privind dreptul războiului se obligă «sărespecte şi să facă respectate» aceste tratate în toate împrejurările.

Dreptul războiului nu poate acoperi toate situaţiile într-o manieră detaliată. Estenecesar să se precizeze, lucrul care nu poate fi făcut la nivel naţional, şi dreptul ce se aplică înfuncţie de situaţia şi nevoile particulare ale fiecărui stat.

Aşadar, în fiecare stat, dreptul războiului modern trebuie să fie abordat într-operspectivă strategică. Situaţia strategică (geografică, demografică, economică, politică,militară) a Statului este hotărâtoare în determinarea clasificărilor şi precizărilor indispensabilerespectării efective a dreptului războiului.

Datorită implicării crescânde a populaţiei civile în conflictele armate, dreptulrăzboiului modern a devenit un subiect de preocupare comun pentru toate organismele şiagenţii de Stat, încă din timp de pace.

3. Necesitatea unui manual pentru forţele armate

Datorită diferitelor detalii naţionale ale dreptului războiului şi aplicării sale, nu existăun punct de prezentare concis al acestui drept care să fie generalizat şi adaptat nevoilorforţelor armate.

Lipsea un document concret şi structurat cum ar fi manualele militare obişnuite. Într-un astfel de document, instructorul va găsi imediat ceea ce îl interesează conform situaţiei şifuncţiei în structura de comandă.

Manualul de dreptul războiului pentru forţele armate a fost elaborat pentru a acoperiaceastă lacună.

4. Scopul şi concepţia manualului

Acest manual îndeplineşte un dublu scop. El este destinat:

să servească drept lucrare de referinţă la cursurile internaţionale şi naţionale privinddreptul războiului;

să servească drept cod de conduită pentru forţele armate.

Manualul abordează din perspectivă strategică aspectele referitoare la conflictelearmate şi dreptul care le reglementează.

Pornind de la nivel strategic către bază, aplicarea dreptului războiului devine tot maimult o problemă de ordine şi disciplină. Ea implică responsabilitatea comandamentului.

Cea mai mare parte a dreptului războiului tratează conflictele armate internaţionale,doar câteva norme făcând referire la conflictele neinternaţionale. Totodată, forţele armatetrebuie să fie pregătite la fel, chiar dacă pot fi aranjate într-un conflict armat internaţional sauneinternaţional.

Între altele, într-un conflict armat intern, regulile de drept detaliate sunt necesare, chiardacă formal nu sunt aplicabile. Astfel, în practică, Părţile şi forţele armate implicate într-unconflict armat neinternaţional trebuie să urmeze dispoziţiuni mai detaliate decât în conflictelearmate internaţionale.

Pentru această raţiune manualul reflectă dreptul ce guvernează conflictele armateinternaţionale, dar face referiri, dacă se pot face, mai mult la Părţile la conflict decât la State.

Regulile cuprinse în manual sunt destinate Părţilor la orice conflict armat, independentde tratatele de care Părţile sunt legate formal şi oricare ar fi raţiunea şi natura conflictului.

Manualul enunţă totodată principiile, regulile şi procedurile cuprinse în dispoziţiuniletratatelor. El reflectă deopotrivă regulile cutumiare ca şi tendinţele apărute în practica statelor.

În sfârşit, manualul sugerează măsurile de aplicare luate de şefi de la cel mai înaltpână la cel mai mic nivel ierarhic.

Spiritul acestui manual este acela al unui cod de conduită. În consecinţă, persoanelecare respectă ordinea şi disciplina şi care se comportă conform manualului vor acţionaîntotdeauna conform dreptului războiului.

Rezultă că manualul nu este destinat să aibă efecte juridice şi nu poate să fie folosit careferinţe pentru pedepsele penale.

5. Structura manualului

Manualul este divizat în zece părţi sau titluri care corespund cu temele principale alecursurilor de bază de la Institutul Internaţional de Drept Umanitar (San Remo, Italia).

După o privire de ansamblu asupra noţiunilor de bază, manualul prezintă, la nivelstrategic stăpânirea sau gestionarea conflictelor.

Apoi manualul urmează procesul normal al conducerii şi luării deciziei până la câmpulde luptă, pe timpul transportului şi în zonele situate în spatele frontului unde, în ultimăinstanţă, toate problemele din dreptul războiului trebuie să fie rezolvate.

Manualul tratează, în final, două situaţii particulare de ocupaţie şi neutralitate.

Ţinând cont de realităţile războiului modern, operaţiunile terestre, navale şi aeriene şiproblemele de dreptul războiului sunt prezentate simultan.

Cele zece părţi sau titluri ale manualului sunt următoarele:

1. Noţiuni de bază

2. Gestionarea conflictelor armate

3. Responsabilitatea de comandament

4. Exerciţiu de comandament

5. Conducerea operaţiunilor

6. Comportamentul în acţiune

7. Transporturi

8. Spatele frontului

9. Ocupaţia

10. Neutralitatea

Din necesitatea ca fiecare parte a manualului să fie completă, anumite suprapunerisunt inevitabile. Apropierile însă corespund întotdeauna temei principale din titlul în cauză şiproblemele care se suprapun sunt de fiecare dată prezentate dintr-un unghi diferit.

Anexele uşurează condensarea şi folosirea manualului.

6. Destinatari

Manualul este destinat în primul rând comandamentelor superioare care dispun de unstat major. El face trimiteri la tratate şi indică sursele unde se găsesc.

7. Explicaţii

Forţele armate fiind formate, organizate şi instruite pentru război este de preferat să fiefolosită expresia «dreptul războiului» într-un manual special conceput pentru militari.Termenul «dreptul războiului» este înţeles repede şi este mai scurt decât «dreptul conflictelorarmate» pe când expresia «dreptul umanitar» necesită explicaţii şi este adesea confundată cucea de «drepturile omului».

Referinţele la tratate sunt date sub fiecare notă marginală.

Principalele tratate şi abrevierile lor figurează în lista de la început.

Nici sunt date referiri speciale:

pentru regulile cu caracter general, răspunzând principiilor fundamentale şi pentruregulile corespunzătoare dreptului cutumiar;

pentru o sinteză sau o listă de numeroase dispoziţiuni;

pentru o regulă necesitând specificaţii şi măsuri de organizare naţională;

pentru o acţiune sau un comportament care sunt consecinţă logică a unei regulijudiciare sau a unei situaţii tactice;

pentru o acţiune şi/sau un comportament recomandat.

Principalele tratate în dreptul războiului

1. Generale şi terestre Abrevieri

Convenţie relativă la începerea ostilităţilor, Haga,18 octombrie 1907

H.III

Convenţie referitoare la legile şi obiceiurile răz-boiului terestru. Haga, 18 octombrie 1907, cu:

Anexa: Regulament referitor la legile şi obice-iurile războiului terestru

H.IV

H.IV.R

Tratat referitor la protecţia instituţiilor artistice şiştiinţifice şi a monumentelor istorice (PactulRoerich). Washington, 15 aprilie 1935

Washington

Convenţie pentru ameliorarea soartei răniţilor şibolnavilor din forţele armate în campanie. Geneva,12 august 1949

G.I

Convenţie relativă la tratamentul prizonierilor derăzboi. Geneva, 12 august 1949

G.III

Convenţie relativă la protecţia persoanelor civile întimp de război. Geneva, 12 august 1949

G.IV

Convenţie relativă la protecţia bunurilor culturaleîn caz de conflict armat. Haga, 14 mai 1954, cu:

Regulamentul de aplicare a Convenţiei pentruprotecţia bunurilor culturale în caz de conflictarmat

Protocol pentru protecţia bunurilor cultu-raleîn caz de conflict armat

H.CP

H.CP.R

H.CP.P

Protocol adiţional la Convenţiile de la Geneva din12 august 1949, relativ la protecţia victimelorconflictelor armate internaţionale (Protocolul I).Geneva, 8 iunie 1977

G.P.I

Protocol adiţional la Convenţiile de la Geneva din12 august 1949, relativ la protecţia victimelorconflictelor armate neinternaţionale (ProtocolulII). Geneva, 8 iunie 1977

G.P.II

2. Maritime

Convenţie referitoare la regimul navelor de comerţinamice la începerea ostilităţilor. Haga, 18octombrie 1907

H.VI

Convenţie referitoare la transferarea navelor decomerţ în nave de război. Haga, 18 octombrie 1907

H.VII

Convenţie cu privire la bombardarea de cătreforţele navale în timpul războiului. Haga, 18octombrie 1907

H.IX

Convenţie referitoare la unele restricţii în exer-citarea dreptului de captură în războiul maritim.Haga, 18 octombrie 1907

H.XI

Declaraţie referitoare la dreptul războiului maritim.Londra, 26 februarie 1909 (neratificată prin nici osemnătură)

Londra. Decl

Legile războiului maritim în raporturile dintrebeligeranţi. Manualul adoptat de Institutul de DreptInternaţional (Manualul de la Oxforf desprerăzboiul maritim). Oxford, 9 august 1913

Oxford

Proces verbal cu privire la regulile războiuluisubmarin prevăzute în partea a IV-a a tratatului dela Londra din 22 aprilie 1930. Londra, 6 noiembrie1936

Londra. PV

Convenţie pentru ameliorarea soartei răniţilor,bolnavilor şi naufragiaţilor din forţele armate pemare. Geneva, 12 august 1949

G.II

3. Aeriene

Regulile războiului aerian stabilit de Comisia dejurişti însărcinaţi să studieze şi să facă un raportpentru revizuirea legilor războiului, reunită laHaga, decembrie 1922 – februarie 1923 (nu a fostadoptată)

H.AW

4. Neutralitate

Convenţie cu privire la drepturile şi obligaţiileputerilor şi persoanelor neutre în cazul războiuluiterestru. Haga, 18 octombrie 1907

H.V

Convenţie cu privire la drepturile şi obligaţiileputerilor neutre în cazul războiului maritim. Haga,18 octombrie 1907

H.XIII

Convenţie cu privire la neutralitatea maritimă.Havana, 20 februarie 1928

Havana

5. Arme

Declaraţia de la Sankt-Petersburg din 1868 înscopul interzicerii folosirii unor proiectile cugreutate mai mică de 400 grame în timp de război.Sankt-Petersburg, 29 noiembrie – 11 decembrie1868

St. Petersburg

Declaraţie cu privire la interzicerea folosiriigloanţelor care înfloresc sau se lăţesc uşor încorpurile umane. Haga, 29 iulie 1899

H. Decl

Convenţie relativă la instalarea minelor submarinede contact. Haga, 18 octombrie 1907

H.VIII

Declaraţie referitoare la interzicerea lansăriiproiectilelor şi explozivilor din înaltul baloanelor.Haga, 18 octombrie 1907

H.XIV

Protocol cu privire la interzicerea folosirii, înrăzboi a gazelor asfixiante, toxice sau similare şi amijloacelor bacteriologice. Geneva, 17 iunie 1925

G.BC

Convenţie pentru interzicerea sau limitarea folosiriiunor arme clasice care pot fi considerate caproducând efecte traumatice excesive sau ca lovindfără discriminare. Geneva, 10 octombrie 1980, cu:

Protocol relativ la schijele nelocalizate(Protocolul I)

Protocol pentru interzicerea sau limitareafolosirii minelor, capcanelor şi altor dispozitive(Protocolul II)

G.CW

G.CW.P.I

G.CW.P.II

Protocol pentru interzicerea sau limitareafolosirii armelor incendiare (Protocolul III)

G.CW.P.III

Titlul 1. Noţiuni de bază

Introducere

Această secţiune tratează definiţiile de bază ale dreptului războiului, aplicarea acestuiade către forţele armate şi diferitele categorii de persoane şi bunuri stabilite prin dreptulrăzboiului.

Secţiunea 1.1. Dreptul războiului şi forţele armate – trateazădefinirea noţiunii, scopul, categoriile, aplicareadreptului războiului şi importanţa sa pentru forţelearmate.

Secţiunea 1.2. Categorii fundamentale de persoane şi de bunuri– defineşte persoanele şi bunurile aparţinânddomeniului militar sau civil.

Secţiunea 1.3. Persoane şi bunuri cu protecţie specială –tratează definirea persoanelor şi bunurilor carebeneficiază de protecţie specială, datorată func-ţiei, valorii, pericolului pe care îl prezintă sauimportanţei acestora.

Secţiunea 1.4. Victime de război – tratează definiţia prizonierilorde război, răniţilor, bolnavilor, naufragiaţilor şimorţilor.

Secţiunea 1.1. Dreptul războiului şi forţele armate.

Capitolul A. Dreptul războiului.

1 Scop

St.Petersburg,

Preambul

Dreptul războiului urmăreşte să limiteze şisă atenueze cât mai mult consecinţelerăzboiului.

De asemenea, dreptul războiului împacănecesităţile războiului cu exigentele uma-nitare. El trebuie să facă distincţie între ceeace este permis (licit) şi ceea ce nu este.

2 Dreptul

cutumiar,

drept pozitiv

Dreptul războiului era la origini în întregimebazat pe cutume sau pe practică (ex. decla-raţia de război, armistiţiul, predarea).

El a devenit din ce în ce mai mult obiectultratatelor internaţionale adoptate în confe-rinţe internationale.

3 Constrângerijuridice

Dreptul războiului impune următoareleconstrângeri:

a) ostilităţilor în general;

b) conducerii luptei de către forţele armate;

c) comportamentului combatanţilor;

d) comportamentului autorităţilor şicivililor în timp de război;

e) comportamentului faţă de persoane şibunuri în timp de război, tratamentulacestora;

f) administrării şi ordinii în teritoriulocupat (dreptul ocupaţiei);

g) relaţiilor între statele beligerante şistatele neutre (dreptul neutralităţii)

4 Principiulsubstitutiv(clauza Martens)

H. IV., preambulG.P.I., 1

În cazurile neacoperite de dreptul pozitiv,persoanele civile şi combatanţii sunt subprotecţia şi autoritatea principiilor de dreptinternaţional derivată din:

a) obiceiurile stabilite;

b) principiile umanitare;

c) conştiinţa publică.

5 Reguli detaliatepentru conflictelearmateinternaţionale

Dreptul războiului a fost conceput, în primulrând pentru conflictele armate dintre state saugrupări de state - adică pentru conflictearmate internaţionale. Astfel cea mai mareparte a dreptului războiului reglementeazăconflictele armate internaţionale, pentru careprevede reguli detaliate.

Capitolul B. Tipuri de drept.

6 La originedreptul de laHaga, dreptul dela Geneva.

La început, se distingeau două grupuri detratate în dreptul războiului:

a) Convenţiile de la Haga, reglementândostilităţile în general şi mai ales:

conduita în luptă;

conceptul de ocupaţie;

conceptul de neutralitate.

b) Convenţiile de la Geneva cu dispoziţii deprotecţie ce privesc:

victimele conflictelor armate:prizonieri de război, răniţi, bolnavisau naufragiaţi, morţi;

persoanele civile, în general;

pe cei care îngrijesc victimele

conflictelor armate: în specialserviciile sanitare.

7 Evoluţie:

dreptul tip Haga,

dreptul tip

Geneva

Diferenţa iniţială între dreptul de la Haga şidreptul de la Geneva s-a micşorat treptat. Înacest timp, în esenţa sa, diferenţa dintre celedouă tipuri de drept este utilă pentruînţelegerea dreptului războiului. Dreptul detip Haga, în special, se adresează tuturorresponsabililor unui comandament şi, prinaceştia, pe întreaga ierarhie, tuturormembrilor forţelor armate.

Dreptul de tip Geneva, din contră, se referăîn special, la persoanele devenite victime aleconflictului armat.

8 Dreptul tip

Haga

Dreptul tip Haga cuprinde:

a) Principalele Convenţii de la Haga din1899, înlocuit şi completat de Convenţiilede la Haga din 1907;

b) Regulile războiului aerian – elaborate înproiect la Haga în 1923;

c) Diverse tratate privind armele specifice(vezi Anexa 1).

9 Dreptul tip

Geneva

Dreptul tip Geneva cuprinde:

a) Convenţiile de la Geneva din 1864, 1906şi 1929, înlocuite şi/sau completate apoide

b) Convenţiile de la Geneva din 1949.

10 Dreptul mixt Acesta cuprinde:

a) Convenţia de la Haga pentru protecţiabunurilor culturale în caz de conflictarmat din 1954;

b) Protocolul Adiţional I la Convenţiile dela Geneva din 1949.

Capitolul C. Situaţia juridică a Statelor.

11 Parte la un

tratat

Fiecare stat este legat prin tratateleinternaţionale pe care le-a acceptat (prin«ratificare» sau prin «adeziune»).

Statul este astfel «Parte» la diferite tratate.

Statul poate, până la acceptarea unui tratat,să facă interpretări şi/sau rezerve naţionale.

12

Parte la un conflict Statul angajat formal sau de fapt în ostilităţicontra unuia sau mai multor State este «Partela conflict».

Acest Stat şi forţele sale armate sunt«Beligerante».

13Stat neutru Statul care nu este formal sau de fapt parte la

un conflict armat este un «Stat neutru».

14

Stateneparticipante laun tratat

G.I,2; G.II,2

G.III,2; G.IV,2

H.CP,18

Statul care nu este parte la un tratatinternaţional poate accepta şi aplicadispoziţiile acestui tratat.

El se poate lega printr-o declaraţie de dreptulexistent (reafirmând acest drept), că acceptăsau nu acest tratat.

15

Suveranitatenaţională

Suveranitatea naţională a unui stat se referăla:

a) teritoriul naţional (sol, ape interioare alestatului);

b) apele teritoriale ale statului;

c) spaţiul aerian naţional al statului.

16

Ape teritoriale*L.S,3

Apele teritoriale se întind în mod tradiţionalla trei mile marine (bătaia tunurilor). Acumele sunt acceptate până la 12 mile marine.

17

Spaţiul aeriannaţional

Spaţiul aerian naţional cuprinde spaţiulaerian situat deasupra teritoriului şi apelorteritoriale.

18

Strâmtori naturale

*L.S. 34-44

Ca regulă generală, strâmtorile naturaleutilizate pentru navigaţie internaţională şitrecând prin apele teritoriale sunt deschisetrecerii în tranzit vapoarelor şi aeronavelor.Excepţiile sunt reglementate prin tratate sauacorduri.

* Convenţia Naţiunilor Unite despre dreptul mării, Montego Bay, Jamaica, 1982

19

Canale artificiale Canalele artificiale şi utilizarea lor suntreglementate prin tratate speciale şi/sauacorduri (Suez, Panama).

20

State arhipelag:noţiuni

L.S.46

«Stat arhipelag» – înseamnă un statconstituit în întregime, din unul sau maimulte arhipelaguri sau eventual alte insule.

«Arhipelagul» – reprezintă un ansamblu deinsule, părţi de insule, ape teritoriale şi alteelemente naturale care au un anumit tip de

raporturi, atât de strânse încât formeazăintrinsec un tot geografic, economic şipolitic sau sunt istoric considerate astfel.

21

State arhipelag:

Ape teritoriale

* L.S.,47,48

Apele teritoriale sunt măsurate începând dela marginea arhipelagului, unind – ca regulăgenerală – punctele extreme ale insulelorcele mai îndepărtate şi recifurilor lasuprafaţă.

22

State arhipelag:

Căi de circulaţie şirute aeriene.

*L.S.,53

Statul arhipelag poate desemna căi decirculaţie, baze şi rute aeriene care săpermită trecerea continuă şi rapidă anavelor străine, maritime şi aeriene.

Capitolul D. Aplicarea dreptului războiului.

23

Regula.

G.I,2

G.II,2

G.III,2

G.IV,2

H.CP,18

G.P.I,1

Dreptul războiului se aplică între statelecare sunt Părţi la aceleaşi tratate.

Aceasta se aplică, de asemenea între statelepărţi la un tratat şi statele sau PărţiBeligerante care acceptă acest tratat şi îiaplică dispoziţiunile.

Dreptul international cutumiar se aplicătuturor statelor.

* Convenţia Naţiunilor Unite despre dreptul mării, Montego Bay, Jamaica, 1982

24

Începerea aplicării.

G.I,2

G.II,2

G.III,2

G.IV,2,6

H.CP,18

G.P.I,3

Dreptul războiului se aplică de la primeleacte de ostilitate sau de ocupaţie fărărezistenţă.

Măsurile cu caracter pregătitor suntaplicabile încă din timp de pace(ex: informaţie, învăţământ).

25

Respectareadreptului.

G.I,1

G.II,1

G.III,1

G.IV,1

H.CP,4

G.P.I,1

Statele şi Părţile Beligerante se obligă sărespecte şi să facă respectat dreptulrăzboiului în toate împrejurările.

Dreptul războiului trebuie să fie respectatde către guvernanţi, autorităţi militare şicivile, cât şi de către persoane militare şicivile.

26

Acorduri speciale

G.I,6

G.II,6

G.III,6

G.IV,7

H.CP,24

Statele şi Părţile Beligerante în aceastăcauză pot încheia acorduri speciale asupraproblemelor particulare.

Totodată astfel de acorduri nu pot diminuaprotecţia acordată persoanelor şi bunurilorde către dreptul războiului.

27

Inalienabilitateadrepturilor.

G.I,7

G.II,7

G.III,7

Nici o persoană nu poate renunţa parţial sautotal la drepturile pe care le asigură dreptulrăzboiului şi acordurile speciale încheiateîntre Statele şi Părţile Beligerante în cauză.

G.IV,8

28

Fără efect asuprastatutului juridic alStatului.

G.I,2

G.II,2

G.III,2

G.IV,2,6

H.CP,18

G.P.I,4

Statutul juridic al unei părţi în conflict nueste afectat de:

b) aplicarea dreptului războiului;

c) concluzia acordurilor speciale, prevă-zute de dreptul războiului.

29

Încetarea aplicării

G.I,2,5

G.II,2

G.III,2,5

G.IV,2,6

H.CP,R.18

G.P.I,3

Aplicarea dreptului războiului încetează lasfârşitul general al operaţiunilor militaresau la sfârşitul ocupaţiei.

Persoanelor închise li se încetează aplicareala eliberare, repatriere sau stabilire.

În ce priveşte bunurile transportate înstrăinătate, aplicarea încetează numai înmomentul întoarcerii lor.

Capitolul E. Rezumat al regulilor pentru conflicte armate

neinternaţionale

30

Regula Numai câteva dispoziţiuni din dreptul răz-boiului se referă la conflictele armate nein-ternationale sau interne. Acestea constituiede fapt rezumatul regulilor esenţialeaplicabile tuturor conflictelor armate.

31

Scurt rezumat

G.I,3

G.II,3

G.III,3

G.IV,3

H.CP,4,19

Un scurt rezumat al dreptul războiului seconstituie din:

a) articolul 3 comun la Convenţiile de laGeneva din 1949;

b) articolul 4 al Convenţiei de la Haga din1954 cu privire la protecţia bunurilorculturale.

Aceste articole se aplică conflictelor armateizbucnite pe teritoriul unui stat semnatar alacestor convenţii.

Nu există excepţii privind intensitatea şinivelul conflictului.

32

Detaliere:

Conţinut.

G.P.II.

Detalierea se face prin Protocolul adiţionalII al Convenţiei de la Geneva din 1949.

Protocolul II dezvoltă şi argumenteazăarticolul 3 comun al Convenţiilor de laGeneva din 1949.

33

Detaliere:

nivelul de violenţăcerut

G.P.II,1

Protocolul aditional II, se aplică în situaţiileunui nivel mai înalt decât al tensiunilorinterne şi tulburărilor interne (ex. răscoale,acte izolate şi sporadice de violenţă şi alteacte similare).

34

Detaliere:

nivelul militarcerut

G.P.II,1

Protocolul aditional II, se aplică până lanivelul forţelor armate neguver-namentaleşi grupărilor armate care:

a) sunt sub conducerea unui coman-dament responsabil;

b) respectă ele însele dreptul războiului;

c) exercită pe o parte a teritoriului statului,un control astfel încât să-i permită să

ducă operaţiuni militare continue şisusţinute.

35

Comparaţie întrerezumat şidetaliere

G.I,3

G.II,3

G.III,3

G.IV,3

H.CP,4,19

G.P.II,1

În absenţa cerinţelor de aplicabilitatespecifică, articolul 3 comun al Convenţiilorde la Geneva din 1949 şi articolul 4 alConvenţiei de la Haga asupra protecţieibunurilor culturale din 1954, se aplică la ogamă mai mare de conflicte decâtProtocolul adiţional II la Convenţiile de laGeneva din 1949.

Totodată există conflicte care sunt conflictearmate după cele două articole susmen-ţionate, fără a fi considerate conflictearmate în sensul Protocolului adiţional II.

Capitolul F. Forţe armate supuse dreptului războiului.

36

Definire

H.IV.R,1

C.P.I,43

«Forţele armate» ale unui Stat şi ale uneiPărţi la conflict se compun din toateformaţiunile organizate şi din personalullor, care se află sub un comandamentresponsabil de comportamentul subordo-naţilor săi.

37

Organizare:

Regulă

H.IV.R,I

H.VII,1-6

G.P.I,43

Forţele armate se constituie şi seorganizează conform exigenţelor securităţiişi apărării naţionale.

Fiecare Stat şi Parte Beligerantă trebuie sădetermine categoriile de persoane şi debunuri apartinând forţelor lor armate.

38

Organizare:

Copii

G.P.I,77

Copiii sub 15 ani nu vor fi recrutaţi înforţele armate; recrutând persoane peste 15ani dar sub 18 ani, vor fi alese cu prioritatecele mai în vârstă dintre acestea.

39

Organizare:

Naţionalităţiinamice

H.IV R,23

G.III,130

Naţionalităţile inamice nu vor fi forţate săia parte la operaţiuni militare contrapropriului lor stat .

40

ResponsabilitateaPărţii la conflict

H.IV.R

G.III,4

G.P.I,43

Comandamentul forţelor armate trebuie săfie responsabil în faţa Părţii Beligerantecăreia îi aparţine.

41

Disciplina:

G.P.I,43

Forţele armate vor fi supuse unui regim dedisciplină interioară care asigurărespectarea dreptului războiului.

Capitolul G. Dreptul războiului: cod de conduită şi

comportament pentru forţele armate

Necesitatea Pentru respectarea efectivă a dreptului

42regulilor generalvalabile

războiului, forţele armate au nevoie dereguli cu aplicabilitate generală.

Forţele armate nu vor fi instruite pentru a secomporta diferit în conflictele armateinternaţionale sau neinternaţionale.

43

Necesitatearegulilor precise şidetaliate

Pentru a fi aplicabile în practică, regulilestabilite de dreptul războiului trebuie să fieprecise şi detaliate.

Regulile generale pentru un conflict armatneinternaţional nu stabilesc adesea decâtprincipii. Acestea trebuie completate pentrua putea fi aplicate de către forţele armate(ex. Comportarea în luptă, serviciul sanitar,tratamentul combatanţilor capturaţi).

44

Cod de conduită şicomportament

Regulile cele mai complete care conducconflictele armate internaţionale constituieun cod de conduită şi de comportamentaplicabil ca regulă generală.

Un astfel de cod de conduită şi decomportament ar trebui să ghideze toatePărţile Beligerante şi forţele lor armate într-un conflict determinat.

45

Referinţe din acestmanual: în liniimari asupraconflictului armatinternaţional

Prezentul manual se referă în special ladreptul războiului care reglementeazăformal conflictele armate internaţionale

Funcţiile şi activităţile prevăzute formalpentru conflictele armate internaţionale potfi aplicate conflictelor armate neinter-naţionale (ex. Activitatea desfăşurată de«Puterea Protectoare» de către ComitetulInternaţional al Crucii Roşii şi/sau deOrganizaţia Naţiunilor Unite pentruEducaţie, Ştiinţă şi Cultură).

46

Referinţe din acestmanual:excepţional laconflictul armatneinternaţional

Acest manual se referă la conflictul armatneinternaţional numai pentru cazurile strictnecesare (ex. dispo-ziţiuni de rezumat ladreptul războiului, escalada conflictuluiarmat).

Secţiunea 1.2. Categorii fundamentale de persoane şi de bunuri

Capitolul A. Combatanţi

47. Definiţie

G.III,4

G.P.I,43

«Combatant» înseamnă orice membru alforţelor armate cu excepţia personaluluisanitar şi religios.

48. Deosebirea decivili:

regulă

G.III,4

G.P.I, 44

Pe timpul cât sunt angajaţi într-o acţiune deluptă sau într-o operaţie militarăpregătitoare, combatanţii trebuie să sedeosebească de populaţia civilă.

Membrii forţelor armate regulate, sau careîi sunt asimilaţi, se disting în mod normalprin portul uniformei.

Membrii altor forţe armate sunt dotaţi cu unsemn distinctiv fix, uşor de recunoscut şipoartă armele la vedere.

49. Deosebire de civilicazuriexcepţionale

G.P.I, 44

În situaţiile în care un combatant înarmat nuse poate deosebi de populaţia civilă, elpăstrează statutul de combatant dacă poartăarmele la vedere:

a) pe timpul fiecărui angajament militar;

b) atâta timp cât este expus vederiiinamicului atunci când ia parte la oacţiune militară, adică în fiecaredeplasare în direcţia unui loc de unde seva declanşa o acţiune de luptă.

50. Participanţi la o«ridicare în masă»

H.IV.R,2

G.III,4

Locuitorii unui teritoriu neocupat care, laapropierea inamicului, iau spontan şi înmasă armele pentru a lupta cu trupele deinvazie fără a avea timpul de a se constituiîn forţe armate regulate, vor fi consideraţicombatanţi dacă poartă armele la vedere şirespectă dreptul războiului.

Capitolul B. Persoane civile.

51. Definiţie

G.IV,4

G.P.I,50

«Persoanele civile» sunt acele persoaneneaparţinând forţelor armate şi care nu iauparte la o «ridicare în masă».

52. În caz de îndoială.

G.P.I,50

În caz de îndoială asupra statutului uneipersoane , aceasta va fi considerată cacivilă.

53. Populaţia civilăG.P.I,50

Prezenţa în mijlocul populaţiei civile apersoanelor izolate, altele decât persoanelecivile nu privează această populaţie decalitatea sa.

54. Jurnalişti înmisiunipericuloase

G.P.I, 79

G.P.I, Anexa II

Jurnaliştii care îndeplinesc misiuniprofesionale periculoase în zonele deconflict armat sunt consideraţi persoanecivile.

Capitolul C. Obiective militare.

55. Definiţie

H.IX,2

G.P.I,43,52

Sunt obiective militare:

a) forţele armate cu excepţia serviciuluisanitar, personalului şi bunurilorreligioase;

b) stabilimentele, construcţiile şi poziţiileunde sunt situate forţele armate şimaterialul militar (ex. poziţii, cazărmi,depozite);

c) alte bunuri:

care prin natura lor, amplasarea,scopul sau utilitatea lor contribuieefectiv la acţiunea militară;

a căror distrugere totală sauparţială, captură sau neutralizare, în

circum-stanţe de moment, oferă unavantaj militar sigur.

56. Civili într-unobiectiv militar

H.IX,2

G.P.I, 50-52

Un obiectiv militar îşi păstrează caracterulchiar dacă se găsesc persoane civile îninterior.

Persoanele civile, care se găsesc îninteriorul unui astfel de obiectiv sau înimediata vecinătate împărtăşesc pericolul lacare acesta este expus.

Capitolul D. Bunuri civile

57. Definiţie

G.P.I,52

«Bun civil» reprezintă orice bun care nueste obiectiv militar.

58. Excepţie

G.P.I,52

Bunurile care în mod normal au caractercivil pot, în unele situaţii să devinăobiective militare (ex. case sau poduriutilizate tactic de către apărător şi deveniteastfel ţintă pentru atacator).

59. În caz de îndoială.

G.P.I,52

În caz de îndoială, un bun care este în modnormal afectat unei întrebuinţări civile (ex.un loc de cult, o casă sau alt tip de locuinţă,o şcoală) va fi considerat ca civil.

Secţiunea 1.3. Persoane şi bunuri cu protecţie specială

Capitolul A. Scop

47

Regulă Dreptul războiului acordă o protecţiedeosebită unor categorii determinate depersoane şi bunuri.

48

Domeniul militar

G.I,19,24,35,36

G.II,22,27,36,37

G.P.I,8,12

În cadrul forţelor armate sarcinile următ-oarelor persoane şi bunuri cu protecţiespecială trebuie tratate independent deoperaţiunile militare efective sau posibile:

a) serviciul sanitar militar;

b) personalul religios militar.

Statutul sanitar sau religios al persoanelor şibunurilor enumerate nu va putea fischimbat.

49

Domeniul civil

G.IV,18,20,21,22

H.CP,4,8

G.P.I,8,12,15,53,

56,60-62

În domeniul civil, protecţia specialăvizează:

a) Să permită funcţionarea normală:

a seviciului sanitar civil;

a personalului religios, a serviciuluisanitar civil şi protecţiei civile.

b) Să evite pagubele saupra bunurilorculturale şi locurilor de cult;

c) Să evite pericolele asupra unui numărmare de persoane civile:

pe timpul atacului asupra lucrărilorsau instalaţiilor ce conţin forţepericuloase (baraje, diguri, centralenucleare):

în zonele demilitarizate.

Capitolul B. Serviciul sanitar militar

50

Definiţie

G.P.I,8

«Sanitar» înseamnă afectarea la căutarea,preluarea, transportul, diagnosticarea sau laîngrijirea răniţilor, bolnavilor şi naufra-giaţilor, sau la prevenirea îmbolnăvirilor.

51

Definiţie:

personal sanitar

G.I,24

G.II,36,37

G.P.I,8

«Personalul sanitar» desemnează personalulafectat exclusiv la activităţi sanitare, laadministrarea stabilimentelor şi transpor-tului sanitar.

52

Definiţie:

stabiliment sanitar

G.I,19

G.II,23

G.P.I,8

«Stabiliment sanitar» înseamnă toatestabilimentele afectate exclusiv scopurilorsanitare.

Termenul cuprinde, în particular, spitalele,unităţile analoge de toate dimensiunile,centrele de transfuzie sanguină, centrele şiinstitutele de medicină preventivă, instala-ţiile de transport sanitar, antrepozitele sani-tare, cât şi depozitele sanitare şi farmace-utice aparţinând acestor stabilimente.

53

Definiţie:

* zonă saulocalitate sanitară

G.I,23

G.I,Anexa I

G.IV,14

G.IV,Anexa I

«Zonă sau localitate sanitară» înseamnă ozonă organizată în vederea protejăriirăniţilor şi bolnavilor de efecteleostilităţilor.

Zonele şi localităţile sanitare nu trebuie săfie populate mai mult decât posibilităţile deprimire pe care le permit.

Ele nu trebuie să fie situate în zonele încare, după toate probabilităţile, pot deveniimportante pentru conducerea ostilităţilor.

La începerea şi pe timpul ostilităţilor,părţile interesate pot încheia acorduri curecunoaştere mutuală asupra zonelor şilocalităţilor sanitare care au fost stabilite.

54

Definiţie:

mijloc de transportsanitar.

G.I,35

G.II,27

G.P.I,8

«Mijloc de transport sanitar» defineşte oricemijloc de transport afectat exclusivtransportului terestru naval sau aerian alrăniţilor, bolnavilor, naufragiaţilor, perso-nalului sanitar şi religios sau materialuluisanitar.

55

Definiţie:

nava-spital

G.II,22,24,26

«Nava-spital» este o navă construită sauamenajată special şi exclusiv pentru a daajutor răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor,de a-i îngriji şi de a-i transporta.

56 Civili într-unobiectiv militar

H.IX,2

G.P.I, 50-52

Un obiectiv militar îşi păstrează caracterulchiar dacă se găsesc persoane civile îninterior.

Persoanele civile, care se găsesc îninteriorul unui astfel de obiectiv sau înimediata vecinătate împărtăşesc pericolul lacare acesta este expus.

Capitolul D. Bunuri civile

57 Definiţie

G.P.I,52

«Bun civil» reprezintă orice bun care nueste obiectiv militar.

58 Excepţie

G.P.I,52

Bunurile care în mod normal au caractercivil pot, în unele situaţii să devinăobiective militare (ex. case sau poduriutilizate tactic de către apărător şi deveniteastfel ţintă pentru atacator).

59 În caz de îndoială.

G.P.I,52

În caz de îndoială, un bun care este în modnormal afectat unei întrebuinţări civile (ex.un loc de cult, o casă sau alt tip de locuinţă,o şcoală) va fi considerat ca civil.

Secţiunea 1.3. Persoane şi bunuri cu protecţie specială

Capitolul A. Scop

60

Regulă Dreptul războiului acordă o protecţiedeosebită unor categorii determinate depersoane şi bunuri.

61

Domeniul militar

G.I,19,24,35,36

G.II,22,27,36,37

G.P.I,8,12

În cadrul forţelor armate sarcinile următ-oarelor persoane şi bunuri cu protecţiespecială trebuie tratate independent deoperaţiunile militare efective sau posibile:

c) serviciul sanitar militar;

d) personalul religios militar.

Statutul sanitar sau religios al persoanelor şibunurilor enumerate nu va putea fischimbat.

62

Domeniul civil

G.IV,18,20,21,22

H.CP,4,8

G.P.I,8,12,15,53,

56,60-62

În domeniul civil, protecţia specialăvizează:

b) Să permită funcţionarea normală:

a seviciului sanitar civil;

a personalului religios, a serviciuluisanitar civil şi protecţiei civile.

d) Să evite pagubele saupra bunurilorculturale şi locurilor de cult;

e) Să evite pericolele asupra unui numărmare de persoane civile:

pe timpul atacului asupra lucrărilorsau instalaţiilor ce conţin forţepericuloase (baraje, diguri, centralenucleare):

în zonele demilitarizate.

Capitolul B. Serviciul sanitar militar

63

Definiţie

G.P.I,8

«Sanitar» înseamnă afectarea la căutarea,preluarea, transportul, diagnosticarea sau laîngrijirea răniţilor, bolnavilor şi naufra-giaţilor, sau la prevenirea îmbolnăvirilor.

64

Definiţie:

personal sanitar

G.I,24

G.II,36,37

G.P.I,8

«Personalul sanitar» desemnează personalulafectat exclusiv la activităţi sanitare, laadministrarea stabilimentelor şi transpor-tului sanitar.

65

Definiţie:

stabiliment sanitar

G.I,19

G.II,23

G.P.I,8

«Stabiliment sanitar» înseamnă toatestabilimentele afectate exclusiv scopurilorsanitare.

Termenul cuprinde, în particular, spitalele,unităţile analoge de toate dimensiunile,centrele de transfuzie sanguină, centrele şiinstitutele de medicină preventivă, instala-ţiile de transport sanitar, antrepozitele sani-tare, cât şi depozitele sanitare şi farmace-utice aparţinând acestor stabilimente.

66

Definiţie:

* zonă saulocalitate sanitară

G.I,23

G.I,Anexa I

G.IV,14

G.IV,Anexa I

«Zonă sau localitate sanitară» înseamnă ozonă organizată în vederea protejăriirăniţilor şi bolnavilor de efecteleostilităţilor.

Zonele şi localităţile sanitare nu trebuie săfie populate mai mult decât posibilităţile deprimire pe care le permit.

Ele nu trebuie să fie situate în zonele încare, după toate probabilităţile, pot deveniimportante pentru conducerea ostilităţilor.

La începerea şi pe timpul ostilităţilor,părţile interesate pot încheia acorduri curecunoaştere mutuală asupra zonelor şilocalităţilor sanitare care au fost stabilite.

67

Definiţie:

mijloc de transportsanitar.

G.I,35

«Mijloc de transport sanitar» defineşte oricemijloc de transport afectat exclusivtransportului terestru naval sau aerian alrăniţilor, bolnavilor, naufragiaţilor, perso-nalului sanitar şi religios sau materialuluisanitar.

G.II,27

G.P.I,8

68

Definiţie:

nava-spital

G.II,22,24,26

«Nava-spital» este o navă construită sauamenajată special şi exclusiv pentru a daajutor răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor,de a-i îngriji şi de a-i transporta.

69

Definiţie:

material sanitar

G.I.,33

G.P.I,44

«Material sanitar» înseamnă tot echipa-mentul sau ansamblurile sanitare, cât şitoate resursele destinate exclusiv săservească prestaţiilor sanitare adecvate şi săîngrijească răniţii şi bolnavii.

* Acest termen cuprinde, în practică, deopotrivă «zonele şi localităţile de securitate» (G.IV,14 şi anexa I). Din raţiuneaextinderii ariei de cuprindere a termenilor «răniţi şi bolnavi» făcută în G.P.I,8 acestea acoperă majoritatea cazurilor prevăzutepentru «zonele şi localităţile de securitate».

70

Afectareatemporară

G.P.I,8

«Personal, stabilimente, mijloace detransport şi material sanitar temporar»înseamnă că acestea sunt afectate unorscopuri sanitare pe timpul unei perioadelimitate (ex. pe timpul unei evacuări).

71

Personal sanitartemporar

G.I,25

G.P.I,8

«Personal sanitar temporar» se considerăcombatanţii instruiţi pentru a fi folosiţi, încaz de nevoie, ca infirmieri, infirmiere saubrancardieri auxiliari.

72

Serviciul sanitar,răniţi, bolnavi şinaufragiaţi civili.

Dreptul războiului acordă acelaşi statutserviciilor sanitare, militare şi civile,răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor atât

G.I,22

G,II,35

G.P.I,8

civili cât şi militari.

Personalul stabilimentelor şi mijloacelorsanitare militare pot în consecinţă să ia subîngrijire, răniţi, bolnavi şi naufragiaţi atâtcivili cât şi militari.

Totodată, statutul militar sau civil alpersoanelor şi bunurilor rămâne neschimbat(ex. tratament diferenţiat în caz decapturare).

73

Semn distinctiv

Regula

G.I.,38-44

G.II,41-45

G.P.I,18

G.P.I,Anexa 1

Semnul distinctiv al serviciului sanitarconstă într-o cruce roşie pe fond alb sauechivalent – o semilună roşie pe fond alb.

Semnul distinctiv este utilizat subresponsabilitatea Părţii Beligerante. Semnultrebuie să fie atât de mare şi vizibil cât opermite situaţia tactică. (ex. iluminat petimp de noapte, vizibilitate în infraroşu).

74

Semn distinctiv:

nave sanitare

G.II,43

G.P.I,22,23

Toate suprafeţele exterioare ale navelor şiambarcaţiunilor sanitare trebuie să fie albe.

Culoarea roşie a semnului distinctiv trebuiesă aibă o culoare puternică noaptea şi încazul vizibilităţii reduse, navele sanitaretrebuie să fie iluminate, atât cât situaţiatactică le permite.

75

Semne distinctive

G.P.I,18

G.P.I, Anexa I

Părţile Beligerante pot autoriza utilizareaaltui semn distinctiv. Aceste semnale seaplică în primul rând aeronavelor sanitare.

Semanalele distinctive sunt:

a) semnal luminos (cu lumină albastrăpâlpâitoare);

b) semnal radio;

c) Sistem Radar Secundar de Veghe(SSR). Semnalul radio permite să sestabilească contacte pentru comuni-cările între avioanele sanitare şicomandamentele tactice inamice.

76

Arme

G.I,22

G.II,35

G.P.I,28

Personalul sanitar poate purta arme uşoareindividuale pentru protecţia personală sau arăniţilor şi bolnavilor aflaţi în grija sa.

77

Paza

G.I,22

Stabilimentele şi mijloacele de transportsanitare pot fi păzite de un pichet, desantinele sau de o escortă, care nu audreptul să se opună capturării stabili-mentului sau mijlocului de transport.

Capitolul C Serviciul sanitar civil

78

Regulă

G.P.I,8,12,13,15

Dreptul războiului acordă acelaşi statutserviciilor sanitare civile şi militare,răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor civili şimilitari.

Dispoziţiile privind personalul, stabilimen-tele şi mijloacele de transport sanitar seaplică în aceeaşi măsură categoriilorsimilare ale serviciului sanitar civil.

Particularităţile serviciului sanitar civil suntprezentate mai jos în acest capitol.

79

Stabilimente şimijloace detransport sanitare

Stabilimentele şi mijloacele de transportsanitar civil trebuie să satisfacă una dincerinţele următoare:

civile

G.I,27

G.II,24,25

G.IV,18-22

G.P.I,9,12

a) să aparţină uneia din PărţileBeligerante;

b) să fie recunoscută şi autorizată deautoritatea competentă a unei PărţiBeligerante;

c) să fie la dispoziţia unei PărţiBeligerante cu autorizarea Părţilorinteresate.

80

Răniţi, bolnavi şinaufragiaţi militari

G.IV,19

G.P.I,8

Personalul, stabilimentele şi mijloacele detransport sanitar civil pot lua în îngrijire atâtrăniţi, bolnavi şi naufragiaţi militari cât şicivili. Totodată, statutul civil sau militar alpersoanelor şi bunurilor în cauză rămâneneschimbat (ex. tratament diferit în caz decaptură).

Capitolul D Personal şi bunuri religioase

81

Definiţie:

G.I,24

G.II,36,37

G.P.I,8

«Dreptul războiului» semnifică persoanelemilitare sau civile aparţinând exclusivministerului lor şi ataşate:

a) forţelor armate;

b) serviciului sanitar civil;

c) protecţiei civile.

Afectarea personalului religios poate fitemporară.

82

Personal religiosmilitar şi civil

G.I,24

G.II,35

G.IV,19

G.P.I,8

Dreptul războiului acordă acelaşi statutpersonalului religios militar.

Totodată, statutul militar sau civil alpersoanelor în cauză rămâne neschimbat(ex. tratament diferenţiat în caz decapturare).

Situaţia juridică Dispoziţiile privind personalul sanitar se

83asemănătoarepersonaluluisanitar

G.I,24

G.P.I,15

aplică în aceeaşi măsură personaluluireligios.

84

Bunuri religioase

G.III,33,72

G.IV,58

«Bunuri religioase» înseamnă bunuri şiarticole cu caracter religios (ex. cărţi şiarticole cu caracter bisericesc), cât şi bunuriutilizate exclusiv de către personalulreligios militar (ex. mijloc de transport).

Capitolul E Protecţie civilă

85

Definiţie

G.P.I,61

«Protecţie civilă» înseamnă efectuarea desarcini specifice pentru protecţia şisupravieţuirea populaţiei civile.

86

Sarcini

G.P.I,61

Sarcinile specifice ale protecţiei civileprevăzute de dreptul războiului sunt:

a) serviciul de alarmare;

b) evacuarea;

c) punerea la dispoziţie şi organizareaadăpostirii;

d) punerea în aplicare a măsurilor de

marcare pasivă a localităţilor;

e) operaţiunile de salvare;

f) serviciile sanitare de prim ajutor şiasistenţă religioasă;

g) lupta contra focului;

h) reperajul şi semnalizarea zonelorpericuloase;

i) decontaminarea şi alte măsuri deprotecţie analoge;

j) adăpostirea şi aprovizionarea deurgenţă;

k) ajutor în caz de urgenţă pentrurestabilirea şi menţinerea ordinii înzonele sinistrate;

l) restabilirea de urgenţă a serviciilor deutilitate publică indispensabile;

m) servicii funerare de urgenţă;

n) ajutor pentru salvarea bunurilor esenţi-ale pentru supravieţuire;

o) activităţi complementare necesare înde-plinirii unora dintre sarcinile de mai sus,cuprinzând planificarea şi organizarea,dar fără să se limiteze la acestea.

87

Personal

G.P.I,61

«Personalul protecţiei civile» înseamnăpersonalul afectat exclusiv sarcinilor deprotecţie civilă, administraţia stabili-mentului şi transporturilor protecţiei civile.

88

Stabilimente

G.P.I,61

«Stabiliment de protecţie civilă» - înseamnătoate stabilimentele afectate exclusivsarcinilor de protecţie civilă.

89

Mijloace detransport

G.P.I,61

«Mijloc de transport al protecţiei civile» -înseamnă orice mijloc de transport afectatexclusiv transportului de persoane şi debunuri pentru îndeplinirea sarcinilor deprotecţie civilă.

90

Autorizare

G.P.I,61

Personalul, stabilimentele şi mijloacele detransport ale protecţiei civile trebuie să fieorganizate şi autorizate de autoritateacompetentă a Părţii Beligerante.

91

Semn distinctiv

G.P.I,66

G.P.I, Anexa I

Semnul distinctiv al protecţiei civile constăîntr-un triunghi echilateral albastru pe fondportocaliu. Semnul distinctiv este folositsub responsabilitatea Părţii Beligerante.Semnul trebuie să fie mare şi vizibil.

92

Semnaledistinctive

G.P.I,66

În lipsa semnului distinctiv PărţileBeligerante se pot pune de acord privindutilizarea semnalelor distinctive

93

Arme

G.P.I,65

Personalul protecţiei civile poate purta armeuşoare pentru protecţie personală sau pentrupăstrarea ordinii.

Totodată în zonele în care se desfăşoară sauunde sunt susceptibile să se desfăşoare lupteterestre, Părţile în conflict vor limita acestearme la pistoale pentru a uşura distingereaîntre personalul protecţiei civile şicombatanţi.

94

Cooperarea cuautorităţile militare

G.P.I,65

Personalul protecţiei civile şi personalulmilitar vor putea coopera în îndeplinireasarcinilor de protecţie civilă.

Sarcinile protecţiei civile vor putea fiîndeplinite sub conducerea sau controlulautorităţilor militare.

95

Combatanţi şiunităţi militare

G.P.I,67

Combatanţii şi formaţiunile militare pot fiafectate cu caracter permanent sarcinilorprotecţiei civile. Totodată statutul lorrămâne neschimbat.

În acest caz, ei trebuie să arate clar semnuldistinctiv al protecţiei civile şi activitatealor trebuie să fie limitată la sarcini deprotecţie civilă.

Capitolul F Bunuri culturale şi lăcaşuri de cult

96

Câmp de aplicare

G.P.I,53

Aceste prevederi se aplică:

a) bunurilor reprezentând o mare valoareculturală;

b) bunurilor cu destinaţie religioasăimportante, independente de valoarealor culturală.

97

Regula

G.P.I,53

Monumentele istorice, operele de artă şilăcaşurile de cult care constituie patrimoniulcultural şi spiritual al popoa-relor se bucurăde protecţie completă.

Imunitatea lor nu poate fi ridicată.

Valoarea lor este în mod general evidentă şinu impune mijloace speciale de identificare.

Capitolul G Bunuri culturale marcate

98

Câmp de aplicare

H.CP,1

Aceste prevederi se aplică bunurilorreprezentând o valoare culturală ca atareindependent de caracterul religios sau laic.

99

Definiţie:

protecţie generală

H.CP,1

«Bun cultural sub protecţie generală»înseamnă un bun de mare importanţă pentrupatrimoniul cultural al fiecărui popor cumar fi:

a) monumentele de arhitectură, de artă sauistorice, locurile arheologice, ansam-

bluri de construcţii care prezintă uninteres istoric sau artistic;

b) edificiile a căror destinaţie principalăeste de a conserva bunurile culturalemobile (muzee, marile biblioteci,arhive, depozite de bunuri culturale şiimobile).

100

Definiţie:

protecţie specială

H.CP,8

«Bun cultural sub protecţie specială» seconsideră un bun de valoare excepţionalăcum ar fi:

a) depozite de bunuri culturale;

b) centre cuprinzând bunuri culturaleimobile;

c) alte bunuri culturale de foarte mareimportanţă.

Bunurile culturale sub protecţie specialătrebuie să fie în număr limitat.

101

Definiţie:

personal

H.CP,15

«Personalul de protecţie a bunurilorculturale» este personalul afectat protecţieişi salvării bunurilor culturale.

102

Definiţie:

mijloc de transport

H.CP,12,13

«Mijloc de transport al bunurilor culturale»este orice mijloc de transport afectattransportului, sub protecţie specială, abunurilor culturale.

10Semn distinctiv: Semnul distinctiv al bunurilor culturale

3regula

H.CP,16

constă într-un scut albastru cu alb.

Semnul distinctiv este utilizat sub respon-sabilitatea Părţii Beligerante.

Semnul trebuie să fie mare şi vizibil.

104

*Semn distinctiv:

un semn

H.CP,16

Peroanele şi bunurile următoare se potsemnaliza cu acest semn:

a) personalul protecţiei bunurilorculturale;

b) bunuri culturale sub protecţiagenerală;

105

Semn distinctiv:

trei semne

H.CP,17

Bunurile următoare pot fi semnalizate cutrei semne:

a) bunuri culturale sub protecţiespecială;

b) transporturi de bunuri culturale.

106

Paza

H.CP,8

Personalul afectat pazei bunurilor culturalesub protecţie specială poate purta armeuşoare individuale.

Capitolul H Lucrări şi instalaţii ce conţin forţe periculoase

107

Definiţie:

G.P.I,56

O «lucrare sau instalaţie conţinând forţepericuloase» înseamnă un baraj, un dig sauo centrală de producere a energiei nucleareasupra cărora un atac ar provoca eliberareaunor forţe periculoase şi în consecinţă, arcauza pierderi mari în rândul populaţieicivile.

108

Alte acorduri

G.P.I,56

Părţile Beligerante sunt imediat chemate săîncheie alte aranjamente pentru a asigura oprotecţie suplimentară lucrărilor sauinstalaţiilor conţinând forţe periculoase.

* Pentru alte semne întâlnite în practică dar scoase din uz vezi Anexa II

109

Semn distinctiv

G.P.I.56

G.P.I, Anexa I

Semnul distinctiv pentru lucrări sauinstalaţii ce conţin forţe periculoase constăîntr-un grup de trei cercuri portocaliidispuse pe aceeaşi axă.

Semnul distinctiv se foloseşte subresponsabilitatea Părţii Beligerante.

Semnul trebuie să fie mare şi vizibil.

110

Apărare: Armele defensive folosite doar pentruapărarea unei lucrări sau instalaţii conţinândforţe periculoase contra unui atac sunt

regulă

G.P.I,56

autorizate.

111

Definiţie:

arme

Armamentul destinat apărării unei lucrărisau instalaţii conţinând forţe periculoaseeste permis şi trebuie limitat la respingereaacţiunilor ostile îndreptate împotriva lucrăriisau instalaţiei.

Capitolul I Zone demilitarizate

112

Definiţie:

G.P.I,60

«Zona demilitarizată» este zona în care:

a) toţi combatanţii, armele mobile şicelelalte materiale mobile militare aufost evacuate;

b) instalaţiile sau stabilimentele militarefixe nu vor fi folosite în acte ostile;

c) nici un act de ostilitate nu va fi comisde autorităţi sau populaţie;

d) orice activitate legată de efortul militara fost întreruptă.

113

Acord necesar

G.P.I,60

Statutul de zonă demilitarizată este conferitde un acord între Părţile interesate.

Acordul se poate încheia în timp de pacesau după deschiderea ostilităţilor.

114

Restricţii pentruoperaţii militare

G.P.I,60

Este interzisă extinderea operaţiilor militareasupra zonelor demilitarizate dacă o astfelde extindere este contrară termeniloracordului.

115 Limitele zonei

G.P.I,60

Acordul va defini şi descrie cu precizie,limitele zonei demilitarizate şi neapărat vastabili metodele de control.

116 Semne distinctivead-hoc

G.P.I,60

Partea care controlează zona demilitarizată,o va marca cu semne care vor fi acceptatede Părţile direct interesate.

Secțiunea 1.4. Victime de război

Capitolul A Prizonieri de război

117 Definiţie:

H.IV.R,4

G.III,4

G.P.I,44

«Prizonier de război» este în general oricecombatant căzut sub puterea Părţii inamice.

118 Personal sanitar şireligios militar

Personalul sanitar şi personalul religiosmilitar, nefiind combatanţi, nu devinprizonieri de război.

G.I,24,25,28,29

G.II,37

G.P.I,43,44

Personalul militar temporar fiind combatantdevine prizonier de război.

119 Participanţi la o«ridicare în masă»H.IV.R,2

G.III,4

Participanţii la o «ridicare în masă» fiindconsideraţi combatanţi, au dreptul la statutulde prizonier de război.

120 Persoanele careînsoţesc forţelearmate

G.III,4

Persoanele autorizate care însoţesc forţelearmate fără a fi efectiv membrii acestora audreptul la statutul de prizonier de război(ex: membrii civili ai aeronavelor,corespondenţii de război, furnizorii,membrii unităţilor de lucru şi serviciilorînsărcinate cu aprovizionarea forţelorarmate).

121 Echipaje civile pemare şi în aer

G.III,4

Membrii echipajelor marinei comerciale şiechipajele aviaţiei civile ale Părţilor înconflict care nu beneficiază de tratamentfavorizant prin virtutea altor dispoziţiuni aledreptului războiului beneficiază de statutulde prizonier de război.

122

122 Responsabilitategenerală pentruprizonierii derăzboi

H.IV.R,4

G.III,12

Prizonierii de război sunt sub autoritateaPuterii inamice, nu a indivizilor sauunităţilor militare care i-au capturat.

Capitolul B. Răniţi, bolnavi şi naufragiaţi.

123 Răniţi, bolnavi:

Definiţie

G.I,12,13

G.II,12,13

G.P.I,8

«Răniţi» şi «bolnavi» sunt toate persoanelemilitare sau civile care din cauza unuitraumatism, a unei boli sau alteiincapacităţi, ori dereglări psihice saumentale, au nevoie de îngrijire medicală şise abţin de la orice act de ostilitate.

124 Răniţi, bolnavi:

Asimilare

G.P.I,8

Termenii «răniţi» şi «bolnavi» privesc deasemenea femeile gravide, nou născuţii şialte persoane care ar putea avea nevoie deîngrijire medicală imediată.

125 Naufragiaţi:

Definiţie

G.II,12

G.P.I,8

«Naufragiaţi» sunt toate persoanele,militare sau civile care se găsesc într-osituaţie periculoasă pe mare sau în alte apeca urmare a unei nenorociri ce i-a lovit saua avariei navei care-i transportă şi care seabţin de la orice ostilitate.

Statutul de naufragiat funcţionează până lasfârşitul salvării.

126 Naufragiaţi:

detectare

Naufragiaţii pot fi detectaţi prin folosirea decătre aceştia a mijloacelor de identificaredin dotare (ex. material de urgenţă cu radio-baliză).

Capitolul C. Morţi

127 Regulă

G.I,17

G.II,20

G.P.I,32

Dispoziţiunile dreptului războiului privindmorţii sunt bazate pe dreptul pe care îl aufamiliile de a cunoaşte soarta membrilor lor.

Aceste dispoziţiuni privesc şi soartafragmentelor, urnelor şi mormintelor.

128 Persoane dispărute

G.P.I,33

Dispoziţiunile privind morţii se aplică înegală măsură şi persoanelor dispărute.

Titlul 2. Gestionarea conflictelor armate

Introducere

Acest titlu tratează conceptele strategice cu privire la prevenirea şi gestionareaconflictelor armate şi a măsurilor ce trebuie luate în consecinţă.

Secţiunea 2.1. Evoluţia unui conflict – tratează dezvoltarea de lastarea de pace la starea de război, cu posibilitateaunei escaladări implicând anumite Părţi, persoaneşi mijloace de luptă, ca şi dezamorsareaconflictului până la sfârşitul războiului.

Secţiunea 2.2. Măsuri pregătitoare pe timp de pace – trateazămăsurile strategice de execuţie şi administrativece trebuiesc luate pentru împiedicarea unuiconflict armat sau, în vederea prevenirii acestuia.

Secţiunea 2.3. Gestionarea în timpul conflictului armat –tratează măsurile strategice, executive şiadministrative necesare administrării conflictului,protecţiei acordate diferitelor categorii de

persoane şi bunuri, şi al contribuţieiintermediarilor şi Statelor neutre.

Secţiunea 2.4. Măsuri după conflictul armat – trateazărestabilirea condiţiilor normale şi a acţiunilor înfavoarea victimelor conflictului.

Secțiunea 2.1. Evoluţia unui conflict

Capitolul A. Începutul unui conflict armat

129 Începutul unuiconflict armatoficial între State(tradiţional)

H.III,1

În mod tradiţional, un conflict armat începecu un avertisment prealabil şi fără echivoc,şi anume:

a) declaraţie de război sau ceva analog;

b) ultimatum cu declaraţie de războicondiţionată.

130 Începutul unuiconflict armatneoficial (modern)

G.I,2,3

G.II,2,3

G.II,2,3

G.IV,2,3

G.CP,18,19

G.P.I,3

G.P.II,1

Un conflict armat începe într-o situaţie defapt cu aplicabilitatea dispoziţiilor dreptuluirăzboiului la:

a) conflictul armat neinternaţional;

b) conflictul armat internaţional.

Capitolul B Escaladarea unui conflict armat

131 Regula Un conflict armat poate fi escaladat în ceeace priveşte:

a) Părţile şi/sau Statele implicate;

b) forţele armate implicate;

c) tacticile şi mijloacele de luptă folosite.

Escaladarea poate afecta unul, mai multesau toate domeniile de mai sus.

132 Escaladarea,dezamorsarea

Un conflict poate evolua prin creşterea saudiminuarea intensităţii sale. Un conflictpoate escalada într-un domeniu şi, simultan,se poate dezamorsa în altul.

133 Condiţii minimepentru existenţaunui conflict armatintern:

în general

G.I,3

G.II,3

G.III,3

G.IV,3

H.CP,4,19

Pentru constituirea unui conflict armatintern în general, este suficient să existe unconflict armat cu caracter neinternaţionalcare se desfăşoară pe teritoriul unui Stat.

Art. 3 comun Convenţiilor de la Geneva din1949 şi art. 4 al Convenţiei de la Hagapentru protecţia bunurilor culturale din1954 se aplică într-o astfel de situaţie.

134 Condiţii minimepentru existenţaunui conflict armatintern:

ConformProtocoluluiAdiţional II

G.P.II,1

Pentru constituirea unui conflict armatintern, conform Protocolului Adiţional II alConvenţiei de la Geneva 1949 şi pentruaplicarea acestui Protocol, trebuie să existe:

a) un minim de intensitate al violenţei:înmod deosebit să existe tensiuni internesau tulburări interne, altele decâtinsurecţiile, actele izolate şi sporadicede violenţă;

b) un minim de organizare militară: uncomandament responsabil şi capacitatearespectării dreptului războiului;

c) un minim de control teritorial cepermite ducerea de operaţiuni militare

având caracter continuu şi susţinut.135 Pentru existenţa

unui conflict armatinternaţional nuexistă minimum

G.I,2

G.II,2

G.II,2

G.IV,2

H.CP,18

G.P.I,1

Pentru a exista un conflict armatinternaţional, nu este fixată nici o limităminimă de intensitate a violenţei sau aluptelor, a organizării militare sau adominării teritoriale.

Pot avea loc acţiuni de luptă la nivel scăzut,chiar nici o acţiune de luptă, incursiuni demică anvergură în spaţiul teritorial inamic,declaraţie de război sau analogul ei, fărăluptă continuă, o invazie fără rezistenţă.

136 Părţi şi/sau Stateimplicate

Un conflict armat poate fi exclusiv intern,altfel spus neinternaţional pe durata întregiisale existenţe.

Un conflict armat iniţial neinternaţionalpoate, printr-un sprijin progresiv dinexterior (ex. în primul rând sub formemateriale, mai târziu, în mod egal cucombatanţi, chiar, formaţiuni de luptăcomplet echipate) să devină un «conflictarmat intern internaţionalizat» sau întotalitate internaţional, dacă forţele armateale diferitelor State se opun unora saualtora. Un conflict armat poate de asemeneadebuta între două sau mai multe State şipoate fi internaţional încă de la început.

137 Forţe armateimplicate

Un conflict armat poate implica doar o micăparte din forţele armate existente (ex.forţele de tip poliţienesc angajate într-omică zonă de conflict intern, angajaterestrâns la zonele de frontieră a unuiconflict armat internaţional, mici forţe saucorpuri expediţionare reduse, operând izolatîntr-o zonă determinată, departe de bazelenaţionale). Un conflict armat iniţial de micăanvergură poate escalada într-un conflictarmat de mare intensitate, înglobândmijloace de luptă, din ce în ce mainumeroase, privind ansamblul forţelorarmate. Un conflict armat poate, de ase-menea, debuta la un nivel ridicat şi poateimplica de la începutul său toate forţelearmate.

138 Tactici şi mijloacede luptă utilizate

Tacticile şi mijloacele de luptă utilizatecorespund forţelor armate angajate. Micileformaţiuni şi cele de mică importanţă

folosesc tactici simple (ex. tacticapatrulelor, de comando sau de gherilă) şimijloace de luptă corespunzătoare (ex. armede infanterie uşor transportabile).Extinderea unei zone de conflict, angajareaprogresivă de forţe armate (număr şivaloare) antrenând adesea schimburi detactică (ex. pentru a ajunge la tacticaobişnuită a marilor formaţiuni de infanteriesau operaţiunilor combinate terestre,maritime şi aeriene) şi de mijloace de luptă(ex. artilerie, blindate, sprijin de foc aeriansau naval, creşterea bătăii armelor dinsprijin).

139 Zone implicate:maximum permis

Operaţiunile militare se pot întinde:

a) în spaţiul naţional al StatelorBeligerante;

b) în largul mării şi în spaţiul aerian dedeasupra ei.

140 Zone implicate:interdicţii

H.V,1,2

H.XIII,1,2

Operaţiunile militare nu se pot desfăşura:

a) în spaţiul naţional al Statelor Neutrecare este inviolabil;

b) în alte zone plasate sub reglementăriinternaţionale particulare.

Capitolul C Dezamorsarea şi sfârşitul unui conflict armat

141. Dezamorsarea Ca o consecinţă a escaladării sale, unconflict armat poate fi dezamorsat prindiminuarea angajării Părţilor şi/sau Statelor,a forţelor armate, a mijloacelor de luptă şi azonelor de luptă.

142. Armistiţiul

H.IV.R,36

Un armistiţiu suspendă operaţiunile militareprintr-un acord între Părţile Beligeranteaflate în opoziţie. Un armistiţiu poate figeneral sau local. Dacă durata armistiţiuluinu este definită, Părţile Beligerante potrelua operaţiunile oricând, sub rezerva unuiavertisment prealabil conform termenilorarmistiţiului. În cazul violării grave alearmistiţiului de una din Părţile Beligerante,Partea opusă poate să o denunţe şi, în cazulunei urgenţe să reia ostilităţile imediat.

143. Sfârşitulostilităţilor

Ostilităţile active se termină:

a) printr-un acord formal între Părţile

H.IV.R,35

G.IV,6

G.P.I,3

G.P.II,2

Beligerante (ex. capitulare);

b) la terminarea generală a operaţiunilormilitare.

144. Sfârşitul războiului Războiul se termină oficial printr-un tratatde pace sau neoficial printr-o revenire larelaţiile normale (ex. după un armistiţiu).

Secţiunea 2.2. Măsuri pregătitoare în timp de război

Capitolul A Măsuri strategice

145. Regula

G.I,45,47

G.II,46,48

G.III,127

G.IV,144

G.P.I,80

H.CP,25

Acţiunile pregătitoare în vederea unuieventual conflict armat trebuie luate detoate Statele, în scopul îndepliniriiobigaţiilor din dreptul războiului.

146. Comportamentulpacifist

Comportamentul pacifist va fi încurajat dininteriorul statului (ex. politica naţională desecuritate non echivocă, reţinerea acţiunilorşi/sau comportamentelor provocatoare).

147. Măsuri preventive Măsurile preventive ale Statului, vizează:

a) să evite deschiderea unui conflict armat;

şi/sau

b) să rămână departe de un conflict armatce se derulează între alte State sau îninteriorul unui Stat.

148. Gestionarea crizei O gestionare adaptată crizei va avea în

vedere o reglementare pacifistă a diferen-delor. Există trei categorii tipice de acţiuni:

a) negocieri directe între opozanţi sau întregrupările implicate;

b) cooperarea prin intermediari ce oferă«bunele lor oficii» (ex. serviciilediplomaţilor sau ale altor persoaneinteresate), medierea, concilierea saucomisii de anchetă;

c) reglementări prin terţi, prin arbitraj(organisme ad-hoc) sau un tribunalinternaţional.

149. Rămânerea înafara unui conflict

O politică adecvată va urmări rămânerea înafara unui conflict. În absenţa uneideclaraţii de război oficiale, Statulrămânând neutru trebuie să clarifice poziţiasa faţă de:

a) exterior (ex. printr-o declaraţie deneutralitate);

b) intern (ex. declarându-se stat neutru cuconsecinţele specifice, în special pentruforţele armate).

150. Diferenţa întreneutralitate şirăzboi

Politica generală de securitate a unui Statfixează diferenţa între:

a) neutralitate, fiind vorba de ce poate ficonsiderat ca încălcând neutralitatea;

b) război, fiind vorba de actele de oimportanţă, număr şi anvergură mairidicate decât o simplă încălcare aneutralităţii şi care, privite în ansamblullor implică participarea la conflictularmat.

Forţele armate vor primi directivepentru comportamentul lor practic.Soluţiile mixte sunt de conceput (ex.neutralitatea oficială a Statului înansamblul său, dar prezenţa acţiunilorde felul războiului necesare pentruStatul Neutru într-o zonă terestră şi/saumaritimă determinată, şi în spaţiulaerian corespunzător).

Capitolul B Măsuri executive şi administrative

151. Regula

G.I,45,47

G.II,46,48

G.III,127

G.IV,144

H.CP,25G.P.I,80,83

Măsurile pregătitoare cu caracter executiv şiadministrativ vizează în special:

a) să facă cunoscut dreptul războiului îninteriorul forţelor armate şi al populaţieicivile;

b) să ia măsuri efective pentru asigurareaaplicării dreptului războiului în caz deconflict armat.

152. Legislaţianaţională

G.I,48,49

G.II,49,50

G.III,128,129

G.IV,145,146

H.CP,26,28

G.P.I,84,85

Fiecare Stat va lua măsuri legislativenaţionale necesare punerii în aplicare înscopul asigurării respectării dreptulrăzboiului (ex. stabilirea şi delimitareacompetenţelor, sancţiuni penale pentruîncălcarea dreptul războiului).

153. Traduceri

G.I,48

G.II,49

G.III,128

G.IV,145

H.CP,26

G.P.I,84

Fiecare Stat va comunica celorlalte Statetraducerile oficiale ale textelor dreptuluirăzboiului ca şi legile şi reglementărilenaţionale importante care au fost adoptate.

154. Instrucţiuni

G.I,47

G.II,48

G.III,127

G.IV,144

Fiecare stat va da instrucţiuni şi ordine cuscopul de a asigura respectarea dreptuluirăzboiului şi, deasemeni a controluluiexecutării lor.

H.CP,25

G.P.I,80,83

155. Personal calificat

G.P.I,6

Fiecare Stat va forma personal calificat înscopul facilitării aplicării dreptuluirăzboiului.

156. Consilieri juridiciîn forţele armate

G.P.I,82

Fiecare Stat va desemna consilieri juridici,dacă este necesar, pentru a consiliacomandanţii militari şi eşaloaneleinteresate, în privinţa aplicării dreptuluirăzboiului.

157. Birou Naţional deInformaţii

G.III,122

G.IV,136

Fiecare Stat va înfiinţa un Birou Naţional deInformaţii în scopul primirii şi transmiteriiinformaţiilor privitoare la prizonierii derăzboi şi a persoanelor civile străine aflatesub influenţa sa. În acest scop BiroulNaţional de Informaţii va coopera cuAgenţia Centrală de Cercetări a ComitetuluiInternaţional al Crucii Roşii.

158. ServiciulMormintelor

G.I,17

G.III,120

În fiecare Stat va fi înfiinţat un Serviciu alMormintelor pentru înregistrarea indica-ţiilor privitoare la înmormântări, morminteşi conservarea cenuşii. Acest serviciu poatefi combinat cu Biroul Naţional deInformaţii.

159. Persoane şi bunurispecial protejate îngeneral

Criteriile şi competenţele vor fi fixatepentru desemnarea şi semnalizarea cusemne distinctive a persoanelor şi abunurilor special protejate şi pentrufolosirea semnelor distinctive.

160. Bunuri culturalecu protecţiespecială

H.CP,8

H.CP.R,12

Bunurile culturale sub protecţie specială vorfi înregistrate în «Registrul Internaţional albunurilor culturale sub protecţie specială»ţinut de Directorul General al ONU pentruEducaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

161. SocietateaNaţională deCruce Roşie şiSemilună Roşie

G.I,26,44

G.II,24

G.IV,30

G.P.I,6

Se va fixa rolul precis şi eventualeleactivităţi de ajutor ale Societăţii Naţionalede Cruce Roşie sau de Semilună Roşie, saude alte Societăţi de ajutorare în caz deconflict armat (ex. sprijinirea forţelorarmate, mijloace sanitare, folosirea desemne distinctive, ajutoare).

162. Documente Vor fi pregătite documentele administrativepentru identificarea personalului şi a

administrative

G.I,Anexa II

G.II,Anexa

G.III,Anexa IV

A-E

G.IV,Anexa III

H.CP.R,Anexa

G.P.I,Anexa I, II

diferitelor formulare relative la prizonieriide război şi a internaţilor civili (ex. carnetde captură, carnet de internare, aviz dedeces, certificat de repatriere, carte decorespondenţă).

163. Carnet deidentificare

G.III,17

G.III,Anexa IV, A

Persoanele susceptibile de a deveniprizonieri de război vor primi un carnet deidentitate.Este recomandabil ca acest carnetde identitate să măsoare 6,510 cm şi să fieîntocmit în dublu exemplar. Carnetele deidentitate pentru alte categorii de persoanefigurează în Anexa 2.

164. Plăcuţe deidentitate

G.I,16

G.II,19

Persoanele susceptibile a deveni prizonieride război vor primi o plăcuţă de identitate.Placuţa va fi de preferinţă dublă deoarece,în caz de deces, o jumătate rămâne pe corpiar cealaltă jumătate va fi ridicată pentrudocumentaţie şi înregistrare (variantăposibilă: 2 plăci de identificare în locul uneiplăci duble).

165. Texte importanteasupra dreptului derăzboi

G.III,41

G.IV,99

Textele asupra dreptul războiului în limbajcomun vor fi disponibile pentru a fi afişateîn locurile de internare, în special:

a) în lagărele de prizonieri de război,Convenţia de la Geneva relativă latratamentul prizonierilor de război din1949;

b) în lagărele de internaţi civili, Convenţiade la Geneva relativă la protecţiapersoanelor civile în caz de conflictarmat din 1949.

166. Adaptarea întimpul războiului amijloacelor tehnicefolosite în timp depace

Adaptarea mijloacelor auxiliare de navigaţiemaritimă şi/sau aeriană şi a sistemelorcorespunzătoare de securitate şi salvarefolosite pe plan mondial sau regional întimp de pace, trebie să fie pregătite pentrucondiţiile din timpul războiului (ex. soluţiipentru reamenajarea sistemelor decomunicaţii şi a identificării prin satelit, acăror funcţionare va fi redusă sau

întreruptă).

Secţiunea 2.3. Gestiuonarea în timpul unui conflict armat

Capitolul A Măsuri strategice

167. Regula Părţile semnatare ale tratatelor importanteşi, în particular, Părţile Beligerante şiStatele Neutre vor lua toate dispoziţiilenecesare pentru executarea obligaţiilordecurgând din dreptul războiului.

168. Gestionarea unuiconflict armat

Încă de la declanşarea ostilităţilor PărţileBeligerante:

a) vor urmări ca regulă generalărestabilirea păcii;

b) vor asigura constant respectarea drep-tului războiului în sfera lor de activitate;

c) vor condiţiona conflictul în scopul dea-l evita sau cel puţin de a-i restrângeescaladarea.

169. PuterileProtectoare

G.P.I,5

Încă de la declanşarea ostilităţilor fiecareParte Beligerantă va stabili o PutereProtectoare pentru a asigura controlul şiaplicarea dreptului războiului (vezi cap.2,3,H).

170. Politică naţionalăde securitate

O politică naţională de securitate bazată peo concepţie strategică va urmări:

a) evitarea escaladării;

b) stăpânirea escaladării inevitabile a unuiconflict armat.

O asemenea politică, la fel ca şi planificareaimplică o comparaţie a avantajelor militarerezultate din operaţiuni mari sauescaladările vizate în raport cu pierderilecivile şi daunele care vor rezulta.

171. Drept aplicabil:

necesitateaverificării

Încă de la declanşarea ostilităţilor fiecareParte Beligerantă va verifica aplicabilitateadreptului războiului într-un conflictdeterminat:

a) tratate generale asupra dreptului

războiului;

b) reguli particulare asupra armelorspecifice (vezi Anexa I);

c) posibilitatea de interpretare şi/sau arezervelor naţionale ale tratatelorspecificate;

d) dreptul cutumiar internaţional saucutumele regionale.

172. Dreptul aplicabil:

situaţia strategică aStatului

Dreptul războiului va fi aplicat conformnecesităţilor naţionale rezultate din situaţiastrategică şi condiţiile geografice ale PărţiiBeligerante (ex. fără litoral, arhipelag).

173. Drept aplicabil:

clarificărinaţionale

Ca rezultat al verificărilor şi, dacă estenecesar, clarificări suplimentare, detalii şiinstrucţiuni vor fi date forţelor armate.

174. Drept aplicabil:

dezacordul asupraclarificăriiconflictului

Atâta timp cât nu va exista conflict armatstabilit clar, Părţile opuse pot să discute înceea ce priveşte interpretarea juridică aconflictului (ex. guvernul consideră căsituaţia înlocuieşte numai dreptul naţionaldin timp de pace, astfel încât părţile opuserevendică aplicarea dreptul războiului). Înacest caz şi în scopul de a păstra ordinea şidisciplina în propriile forţe, ansamblul dereguli privitoare la conflictul armatinternaţional trebuie să servească drept codde conduită.

175. Situaţii mixte întreneutralitate şirăzboi

În cazul situaţiei mixte între neutralitate şirăzboi, forţele armate primesc instrucţiunide comportare. De aceste recomandări potdepinde sau să se refere la eventualelenivele deja stabilite în timp de pace.

176. Circumstanţeparticulare:

regula

Dreptul războiului priveşte toate opera-ţiunile militare. În consecinţă, fiecare ParteBeligerantă va fi în mod constant pregătităsă facă faţă situaţiilor particulare.

O planificare adecvată (bazată pe oinformaţie strategică potrivită) va reduceriscul surprizelor sau al dezacordurilor. Oastfel de planificare va determinainstrucţiunile date forţelor armate (directivegenerale de angajament). Comandamentullor va putea de asemeniea, să fixeze regulide angajare adecvate.

177. Circumstanţeparticulare:

lupte între forţediferite

Lupta între forţe diferite constituiepreocuparea majoră a dreptului războiului lanivel strategic. Lupta între forţe ilegalerezultă din retrageri ale beligeranţilor,tactici şi mijloace de luptă foarte diferite.

Nu este de ajuns să se urmeze regulileconflictului armat internaţional cum estecodul de conduită. Instrucţiunile naţionalecomplementare sunt necesare pentru uncomportament conform dreptului războiului(ex. directive specifice de angajare adaptatela o situaţie determinată).

Capitolul B Măsuri executive şi administrative

178 Regula

G.I,45,47

G.II,46,48

G.III,127

G.IV,144

G.P.I,80,83

H.CP,25

Măsurile cu caracter executiv şiadministrativ în timpul unui conflict armatau în vedere:

a) verificarea şi dezvoltarea într-o manierăadecvată a măsurilor deja luate în timpde pace;

b) luarea măsurilor suplimentare nece-sarepentru aplicarea detaliilor de execuţieale dreptului războiului şi soluţionareasituaţiilor neprevăzute.

179 Acorduri speciale

G.I,15,23

G.II,18

G.III,109-111

G.IV,14,15

G.P.I,26,27,59,60

Acorduri speciale vor fi încheiate lamomentul potrivit între Părţile Beligerantesau cu Statele Neutre, de exemplu:

a) în scopul de a menţine anumite zone(ex. zone sau localităţi sanitare, zonedemilitarizate) la o distanţă suficientă deoperaţiunile militare;

b) pentru suspendarea sau oprirea luptelorîntr-o zonă determinată (ex. pentrucăutarea răniţilor, pentru stabilirea uneizone neutre);

c) pentru transporturi sanitare, în specialaeriene (ex. survolarea unei zonedominate de inamic, utilizarea desemnale distinctive);

d) pentru repatrierea sau transferarea în

teritoriu neutru a prizonierilor de război;

e) pentru semnalizarea cu semnaledistinctive a localităţilor neapărate şi azonei demilitarizate.

180 Notificări

G.I,48

G.II,22,49

G.III,23,43,128

G.IV,83,145

H.CP,26

G.P.I,12,23,25,

43,84

Dacă este necesar, comunicările şi noti-ficările vor fi făcute la unele sau la toatePărţile Beligerante şi/sau Statele Neutre.Ex:

a) traduceri oficiale de texte din dreptulrăzboiului cum ar fi legile naţionaleimportante şi reglementările adoptatecare nu au fost comunicate în timp depace;

b) difuzarea în forţele armate, organismeleparamilitare sau serviciile armateobligate să facă respectat ordinul;

c) situarea geografică a taberelor deprizonieri de război, a internaţilor civilişi a stabilimentelor sanitare fixe;

d) nume şi descrieri ale navelor-spital şi aaltor nave sanitare;

e) zboruri de evacuare sanitare aeropur-tătoare cu sisteme de armament sol-aerale inamicului;

f) gradele persoanelor care au drept lastatutul de prizonier de război;

g) excepţii de la legislaţia Statului deorigine privind validitatea testamentelorprizonierilor de război.

181 Urmăriri penale

G.I,49

G.II,50

G.III,129

G.IV,146

H.CP,28

G.P.I,85,88

Părţile beligerante se vor asigura căinfracţiunile la dreptul războiului vor faceobiectul sancţiunilor disciplinare saupenale. Ele îşi vor acorda asistenţă mutualăşi colaborare în reprimarea infracţiunilorgrave la dreptul războiului.

182 Căi administrative Căi administrative adecvate vor fi stabilitepentru transmiterea comunicărilor şi

documentelor:

a) între autorităţile naţionale militare şicivile (ex. pentru comunicarea întrelagărele de prizonieri de război şi BiroulNaţional de Informaţii);

b) între autorităţile naţionale şi PuterileProtectoare, Statele Neutre sau alţiintermediari (ex. pentru comunicărileîntre Biroul Naţional de Informaţii şiAgenţia Centrală de Cercetări).

183 Documenteadministrative

În funcţie de circumstanţe, documenteleadministrative existente vor fi adaptate şivor fi stabilite documente noi, ex.:

a) traducerea de documente în alte limbi;

b) documente de identitate pentru altecategorii de personal (ex. voluntari, noicategorii de forţe armate);

c) formulare pentru registre medicale (ex.pentru donările de sânge sau pielepentru grefe, pentru tratamentulmedicamentos al prizonierilor derăzboi);

d) inserarea unor indicaţii complementareîn documente;

e) documente pentru situaţiile noi (ex.instrucţiuni pentru autorităţile civile şimilitare într-o zonă specifică).

Capitolul C Protecţia fundamentală

184 Regula

G.P.I,72,75

Dreptul războiului acordă o protecţiefundamentală persoanelor şi bunurilordiferită de cea acordată combatanţilor şiobiectivelor militare. Protecţia fundamen-tală, alta decât cea menţionată în acestcapitol se aplică tuturor persoanelor şibunurilor aflate sub puterea unei PărţiBeligerante sau Stat Neutru. Ea corespundeprincipiilor umanitare de bază aledrepturilor omului şi trebuie, în consecinţă,

să fie aplicate în mod egal pentru fiecarenaţiune.

185 Baze legale

G.I,3,12,24,25

G.II,3,12,36,37

G.III,3,13

G.IV,3,27

G.P.I,75

Regulile de protecţie fundamentale îşi auoriginea lor în tratatele privitoare laconflictele armate atât neinternaţionale câtşi internaţionale.

186 Responsabilitate

G.III,12

G.IV,29

Fiecare Parte Beligerantă care deţine per-soane străine a căror libertate a fostrestrânsă (ex. prizonieri de război, internaţicivili, persoane arestate) este răspunzătoarepentru tratamentul aplicat acestor persoaneprin agenţii săi, independent de responsa-bilităţile individuale care pot exista.

187 Tratamentumanitar

G.I,12,28,29

G.II,12,36,37

G.III,13

G.IV,27

G.P.I,75

Orice persoană va fi tratată cu umanitate întoate împrejurările.

188 Onoare, religie

G.III,14

G.IV,27

G.P.I,75

Persoanele, onoarea, convingerile şipracticile lor religioase vor fi respectate.

189 Femei, copii

G.I,12

G.II,12

G.III,14

G.IV,24,27

G.P.I,76,77

Femeile şi copiii vor fi trataţi cu respectulcuvenit sexului sau vârstei lor.

190 Atentatul la viaţă,la sănătate

G.I,12

G.II,12

G.III,13

G.IV,32

G.P.I,75

Atentatele la viaţă, la sănătate sau laintegritatea fizică sau mentală apersoanelor, sunt interzise.

191 Interzicereaasasinatului

G.I,12

G.II,12

G.III,13

G.IV,32

G.P.I,75

Asasinatul este interzis.

192 Interzicereatorturii

G.I,12

G.II,12

G.III,13

G.IV,32

G.P.I,75

Tortura, fie ea fizică sau morală esteinterzisă sub toate formele.

193 Interzicereapedepselorcorporale

G.III,87

G.IV,32

G.P.I,75

Pedepsele corporale sunt interzise.

194 Interzicereamutilării

G.III,13

Mutilările sunt interzise, cu atât mai mult cucât nu sunt justificate de starea de sănătate aindividului sau de etica medicală (ex.prelevarea de organe sau ţesuturi,transplantul).

G.IV,32

G.P.I,11,75

195 Interzicereatratamentelorumilitoare

G.I,12

G.II,12

G.III,13

G.IV,27

G.P.I,75

Tratamentele umilitoare şi degradante suntinterzise (ex. prostituţia forţată, orice formăde atentat la pudoare sau alte atentate lademnitatea personală).

196 Interzicerea luăriide ostateci

G.IV,32

G.P.I,75

Luarea de ostateci este interzisă.

197 Interzicereapedepselorcolective

G.III,87

G.IV,33

G.P.I,75

Pedepsele colective sunt interzise.

198 Interzicereaameninţării

G.III,17

G.IV,31

G.P.I,75

Ameninţarea de a comite oricare din acteleprecizate este interzisă.

199 Interzicereadiscriminărilor:regulă

G.I,12

G.II,12

G.III,16

G.IV,27

G.P.I,75

Orice discriminare în timpul tratamentuluieste interzisă, dacă aceasta se bazează perasă, culoare, sex, limbă, religie saucredinţă, opinii politice, sau altele, originenaţională sau socială, naştere, avere, o altăsituaţie sau criteriu analog.

200 Interzicereadiscriminării:

răniţi

G.I,12

G.II,12

G.P.I,20

Nici o distincţie bazată pe alte criterii decâtcele medicale nu trebuie făcută între răniţi,bolnavi sau naufragiaţi.

201 Arestare, detenţie

G.IV,43,78

G.P.I,75

Orice persoană arestată, sau deţinută pentruacţiuni în legătură cu conflictul armat, va fiinformată imediat într-o limbă pe care opoate înţelege, de raţiunile pentru careaceste măsuri au fost luate. Aceste persoanepot fi eliberate pe cât posibil, mai puţinpersoanele care sunt acuzate de infracţiunipenale.

202 Procedurajudiciară obişnuită

G.III,82-86

G.IV,33,71-76,126

G.P.I,75

Nici o condamnare nu va fi pronunţată, nicio pedeapsă nu va fi executată de o persoanăbănuită a fi vinovată de o infracţiune penalăcomisă în legătură cu conflictul armat, fărăa fi judecată.

Judecata trebuie să fie pronunţată de untribunal imparţial şi constituit regulamentar,care se conformează principiilor generalrecunoscute ale unei proceduri judiciareobişnuite, cuprinzând următoarele garanţii:

a) dreptul la judecată echitabilă,înţelegându-se prin aceasta mijloacenecesare în apărarea sa;

b) responsabilitatea penală individuală şinecolectivă;

c) dreptul aplicabil în momentul cândinfracţiunea a fost comisă (fără dreptretroactiv);

d) prezumţia de nevinovăţie până la dove-direa vinovăţiei;

e) judecarea în prezenţa acuzatului;

f) nici o obligaţie de recunoaştere avinovăţiei;

g) prezenţa martorilor în apărare;

h) interogarea martorilor;

i) interzicerea condamnării duble pentru

aceeaşi acuzaţie sau infracţiune;

j) judecata va fi anunţată public;

k) informaţii asupra drepturilor şitermenelor de recurs.

203 Pedeapsa cumoartea:

femei

G.P.I,76

Ca regulă generală pentru infracţiuneacomisă în legătură cu un conflict armat, seva evita condamnarea la moarte a femeilorînsărcinate sau a mamelor cu copii de vârstămică, sau care sunt dependenţi de ele.Condamnarea la moarte pentru acesteinfracţiuni nu va fi sub nici o formăexecutată asupra acestor femei.

204 Pedeapsa cumoartea:

copii

G.P.I,77

Pedeapsa cu moartea pentru o infracţiunecomisă în legătură cu un conflict armat nuse poate executa împotriva persoanelor carenu au vârsta de 18 ani în momentulinfracţiunii.

205 Bunuri:

jefuirea

H.IV.R,28

G.IV,33

H.CP,4

Jefuirea este interzisă.

206 Bunuri: distrugere

H.IV.R,23

G.IV,53

Distrugerile care nu sunt motivate de onecesitate militară sunt interzise.

207 Bunuri:sechestrare

H.IV.R,23

Sechestrarea de bunuri fără motivarea uneinecesităţi militare este interzisă.

Capitolul D Categorii fundamentale de persoane şi bunuri

208 Persoane protejate

G.P.I,51

Persoanele civile nu pot participa direct laostilităţi

209 Bunuri protejate

G.P.I,52

Bunurile civile nu trebuie atacate, cu atâtmai puţin atunci când ele nu devin obiectivemilitare.

210 Persoaneneprotejate

G.P.I,43

Combatanţii pot participa direct la ostilităţi.Combatanţii pot fi atacaţi.

211 Bunuri neprotejate

G.P.I,52

Obiectivele militare vor fi atacate.

Capitolul E Persoane şi bunuri în mod particular protejate

212 Persoane îngeneral

G.I,24

G.II,36,37

G.IV,20

G.P.I,15,62

H.CP,15

Persoanele protejate în mod particular nutrebuie să fie atacate. Ele sunt autorizate săîndeplinească misiunile lor, mai puţin dacăsituaţia tactică nu o permite (ex. dinraţiunea acţiunilor de luptă, pentrusecuritatea personalului sanitar civil sau apersonalului de protecţie civilă şi amijloacelor de transport).

213 Activităţimedicale:deontologia

G.P.I,11,16

«Deontologia» este ansamblul criteriilormedicale general acceptate şi care vor fiaplicate propriilor circumstanţe naţionalemedicale analoge.

214 Activităţimedicale:

Proceduri

G.P.I,11

Procedurile medicale trebuie:

a) să fie indicate de starea sănătăţiipersoanei;

b) să fie în conformitate cu deontologia.215 Activităţi

medicale:

Prioritate

G.I,12

G.II,12

Numai urgenţele medicale autorizează oprioritate în ordinea îngrijirilor. Priorităţilebazate pe naţionalitate, grad sau alte criteriisunt excluse.

216 Activităţimedicale:

Restricţii

Medicul poate:

a) să asocieze cercetarea biomedicală cuîngrijiri medicale numai în măsura încare cercetarea biomedicală estejustificată printr-o utilitate terapeutică

G.P.I,16

*Helsinki, Decl.

potenţială pentru pacient;

b) să recurgă la o nouă metodă terapeutică,dacă el crede că aceasta poate oferi oşansă vieţii, că poate restabili sănătateasau uşura suferinţele.

217 Activităţimedicale:

Protecţia

G.P.I,16

Nimeni nu poate fi învinovăţit pentru căexercită o activitate cu caracter medicalconform deontologiei. Persoanele careexercită o activitate medicală, nu vor puteafi constrânse:

a) să îndeplinească acte sau să efectuezeactivităţi contrare deontologiei;

b) să se abţină de a îndeplini acte impusede deontologia profesională.

218 Activităţimedicale:informaţie

G.P.I,16

Nici o persoană care exercită o activitatemedicală (ex. medic, infirmieră) nu poate ficonstrânsă să dea cuiva informaţii careprivesc răniţii şi bolnavii pe care i-a îngrijit,dacă această persoană consideră căinformaţiile pot aduce prejudicii bolnavuluisau familiei lui.

Totuşi, informaţiile trebuie să fie date dacăsunt cerute:

a) de legile Părţii căruia aparţine persoanacare exercită activităţi medicale;

*Asociaţia Medicală Mondială, Declaraţia de la Helsinki, 1964 (revizuită la Tokio în 1975 şi Veneţia în 1993): Recomandăridestinate să conducă medicina în cercetările biomedicale.

b) de reglementări privind înregistrareaobligatorie a bolilor transmisibile.

219 Bunurile îngeneral

G.I,19,35

G.II,22,23,27

G.III,18,21,22

Bunurile special protejate nu trebuie să:

a) devină obiective militare;

b) fie folosite în scopuri militare;

c) fie atacate.

G.P.I,56,60,62

H.CP,4,8

220 Distanţă suficientăde bunuri:

regulă

G.I,19

G.IV,18

G.P.I,12,56

H.CP,4

O distanţă suficientă va fi menţinută întrebunurile special protejate şi obiectivemilitare, mai puţin dacă situaţia tactică nu opermite (ex. monumente situate înapropierea unei rute unice în zonă montanăsau vecinătatea unui vehicul sanitar şi unvehicul de luptă, pe durata descărcăriirăniţilor sau aprovizionărilor sanitare).

221 Distanţa suficientăde bunuri: bunuriculturale cuprotecţia specială

H.CP,8

Bunurile culturale cu protecţie specialătrebuie să fie situate la o distanţă suficientăde un centru industrial important sau deorice obiectiv militar important, constituindun punct vulnerabil (ex. aeroport, staţiiradio, stabilimente afectate pentruactivităţile de apărare naţională, port saugară de cale ferată importantă, linieprincipală de comunicaţie).

222 Distanţă suficientăde bunuri: zone şilocalităţi sanitare,zone demilitarizate

G.I,Anexa I

G.II,Anexa I

G.P.I,60

Operaţiunile militare vor fi menţinute la odistanţă suficientă de zonele şi localităţilesanitare şi de zonele demilitarizate.

În consecinţă, astfel de zone şi localităţi nuvor fi situate în preajma acestora, dacă esteposibil să devină importante pentrudesfăşurarea ostilităţilor. Criteriile fixatepentru bunurile culturale cu protecţiespecială se vor aplica prin analogie.

223 Măsuri speciale decontrol

G.I,Anexa I

G.IV,Anexa I

G.P.I,60

Părţile Beligerante se vor pune de acord înceea ce priveşte măsurile de control şisupraveghere (ex. zonele şi localităţilesanitare, centrele care conţin monumente,zonele demilitarizate).

224 Încetarea protecţiei

regulă:

G.I,21

Protecţia la care au dreptul persoanele şibunurile cu protecţie specială nu va înceta,cu excepţia cazului când ele vor fi utilizatela comiterea de acte dăunătoare inamicului.Protecţia va înceta numai după ce unavertisment sever va fi dat şi dacă acest

G.I,Anexa I

G.II,34

G.IV,19

G.IV,Anexa I

G.P.I,13,23,56,

60,65

avertisment va fi ignorat în mod intenţionat.

Va fi fixat un termen corespunzătorrezonabil.

225 Încetareaprotecţiei:

bunuri culturale cuprotecţie generală

H.CP,4

Imunitatea unui bun cultural cu protecţiegenerală nu poate fi ridicată decât în caz denecesitate militară imperativă.

Competenţele pentru stabilirea acestornecesităţi militare trebuie să fiereglementate.

226 Încetareaprotecţiei: bunuriculturale cuprotecţie specială

H.CP,11

Imunitatea unui bun cultural cu protecţiespecială nu poate fi ridicată decât în cazexcepţional de necesitate militară ineluc-tabilă şi numai cât această necesitatemilitară există. Această necesitate nu poatefi constatată decât de comandantul uneidivizii sau a unei formaţiuni militare maimari. Partea inamică va fi informată dintimp de decizia ridicării imunităţii.

227 Încetareaprotecţiei: lucrăriconţinând forţepericuloase

G.P.I,56

Un baraj, un dig sau o centrală care produceenergie nucleară, îşi pierde statutul lornumai dacă:

a) ele servesc drept sprijin important şidirect operaţiunilor militare;

b) acest sprijin este altul decât cel alfuncţiunii lor normale;

c) un atac asupra acestor lucrări sauinstalaţii constituie singura modalitatepractică de a face să înceteze acestsprijin.

Capitolul F Victime de război

228 Prizonierii derăzboi

Prizonierii de război care nu mai suntcombatanţi, nu trebuie să fie atacaţi, numaidacă nu participă din nou, direct la ostilităţi.

G.P.I,44 Puterea deţinătoare este răspunzătoare detratamentul acordat prizonierilor de război,fără a prejudicia responsabilităţile indivi-duale care pot exista.

229 Răniţi, bolnavi,naufragiaţi

G.I,12

G.II,12

G.P.I,8

Răniţii, bolnavii şi naufragiaţii nu trebuieatacaţi, cu excepţia când participă direct laostilităţi.

230 Morţi

G.I,15

G.II,18

G.P.I,34

Morţii nu trebuie nici atacaţi, nici jefuiţi.Această interdicţie se extinde şi la incineraţi(urnele cu cenuşă) precum şi la morminte.

Capitolul G Represalii

231 Definiţie «Represaliile» sunt infracţiunile la dreptulrăzboiului, ca răspuns la o infracţiune aacestui drept, comisă de inamic. Ele au învedere încetarea infracţiunilor de cătreinamic. Astfel că, represaliile constituie unavertisment şi o presiune asupra inamiculuicu scopul de a-l face să respecte dreptulrăzboiului. Represaliile constituie singuraprocedură directă pentru a face respectatdreptul.

232 Represaliileinterzise

G.I,46

G.II,47

G.III,13

G.IV,33

G.P.I,20,51-56

H.CP,4

Represaliile sunt interzise contra:

a) persoanelor civile şi bunurilor civile;

b) prizonierilor de război;

c) răniţilor, bolnavilor, naufragiaţilor;

d) persoanelor şi bunurilor cu protecţiespecială;

e) bunurilor indispensabile supravieţuiriipopulaţiei civile;

f) mediului natural.

233 Represaliipermise:

regula

Represaliile trebuie să rămână ultimamodalitate la care să se recurgă pentrurestabilirea respectării dreptului războiului.Acţiunea inamicului va trebui să constituieo infracţiune gravă, manifestă şi deliberatăla dreptul războiului. Represaliile se vorîntreprinde numai după ce alte tentative de asupune inamicul au eşuat, sau n-au fostposibile.

234 Represaliipermise:

decizie

Fiecare Parte Beligerantă va stabilicompetenţa deciziilor în materie derepresalii. Ca regulă, această competenţă vafi de resortul nivelului guvernamental celmai înalt al Părţii Beligerante.

235 Condiţie:avertisment

Un avertisment prealabil oficial va fi datinformând inamicul de acţiunea ce va fiîntreprinsă dacă el continuă sau reiainfracţiunile la dreptul războiului.

236 Condiţie:

proporţionalitate

Acţiunea va fi proporţională infracţiunii ladreptul războiului comisă de inamic.

În particular, amploarea şi mijloacele deaplicare ale acţiunii nu vor depăşiamploarea infracţiunii inamice.

237 Condiţiile:sfârşitul acţiuniiproprii

Acţiunea se va sfârşi atunci când scopul vafi stins, sau infracţiunea la dreptulrăzboiului a încetat.

Capitolul H Acţiunea intermediarilor

238 Regula Conflictele armate antrenează, în generalruperea relaţiilor existente în timp de paceîntre Părţi (ex. ruperea relaţiilordiplomatice, închiderea frontierelor, întreru-perea traficului şi a telecomunicaţiilor).Anumite lacune care rezultă pot ficompletate prin activitatea intermediarilor.

239 Putere Protectoare:

regula

G.I,8

G.II,8

«Puterea Protectoare» reprezintă un Statcare a fost desemnat de o Parte aflată înconflict şi acceptată de Partea inamică şicare a acceptat să înfăptuiască voluntarsarcinile ce revin uneia conform dreptuluirăzboiului. Puterile Protectoare vor fidesemnate fără întârziere încă de laînceputul unui conflict armat.

G.III,8

G.IV,9

G.P.I,2,5

H.CP,21

H.CP.R,2-10

240 Putere Protectoare:

funcţii

G.I,8

G.II,8

G.III,8

G.IV,9

G.P.I,5

H.CP,21

H.CP.R,2-10

Dreptul războiului va fi aplicat cuconcursul şi sub controlul PuterilorProtectoare.

Activităţile Puterilor Protectoare vor fiefectuate de personalul său diplomatic,consular sau de orice alt personal desemnatspecial în acest scop. În scopul îndepliniriimisiunii sale, acest personal va avea accesuluşurat din partea organelor şi agenţilorguvernamentali şi administrativi.

241 Putere Protectoare:

sarcini principale

G.I,11

G.II,11

G.III,11,69-81,99-108,126

G.IV,12,43,55,71,74,143

G.P.I,5

H.CP,21

Puterea Protectoare are în special,următoarele sarcini:

a) vizitarea şi controlarea lagărelor deprizonieri de război şi internaţi civili(ex. în scopul verificării condiţiilor detrai, aprovizionării şi sănătăţii, asigurăriiunei unei libere comunicări cuexteriorul prin poştă);

b) controlarea, şi dacă este necesarîntreprinderea de demesuri în caz de:

internarea persoanelor civile străine;

pedepsirea penală a prizonierilor derăzboi şi a persoanelor civile străine;

c) verificarea condiţiilor de aprovizionareîn teritoriul ocupat;

d) efectuarea de constatări şi proiecteprivind violările la protecţia bunurilorculturale;

e) oferirea bunurilor sale oficii în caz de

dezacord privind aplicarea dreptulrăzboiului.

242 Putere Protectoare:

înlocuitor

G.I,10

G.II,10

G.III,10

G.IV,11

G.P.I,5

În absenţa unui acord relativ la PutereaProtectoare, va fi desemnată o organizaţieumanitară imparţială ca înlocuitor (ex.Comitetul Internaţional al Crucii Roşii).Această organizaţie umanitară imparţialăpoate să ofere bunele sale oficii pentrunumirea unei Puteri Protectoare.

243

ComitetulInternaţional alCrucii Roşii

G.I,9,44

G.II,9

G.III,9

G.IV,10

G.P.I,5,18

Comitetul Internaţional al Crucii Roşiipoate întreprinde sarcini umanitare cândeste însărcinat de dreptul războiului. Subrezerva consimţământului Părţilor laconflict, poate efectua orice activitate înbeneficiul victimelor de război (ex.asistenţă, ajutor). Comitetul Internaţional alCrucii Roşii poate folosi semnul distinctival crucii roşii pe un fond alb pentru elînsuşi, personal, stabilimentele şi transport-urile aflate sub controlul său.

244 Agenţia Centralăde Cercetări

G.III,123

G.IV,140

G.P.I,33

Agenţia Centrală de Cercetări a ComitetulInternaţional al Crucii Roşii va aduna toateinformaţiile ce le va putea obţine (prin căioficiale sau particulare) în ceea ce priveşteprizonierii de război, persoanele civile (înspecial internaţii) şi persoanele dispărute.Agenţia va transmite rapid aceste informaţiiîn Statul de origine.

Părţile Beligerante vor acorda toate facili-tăţile Agenţiei pentru aceste transmiteri.

245 UNESCO

H.CP,23

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educa-ţie, Ştiinţă şi Cultură va acorda Părţilor înconflict concursul său pentru a asiguraprotecţia bunurilor culturale. Un Comisar

H.CP.R,1-10 general al bunurilor culturale va fi numitpentru fiecare Parte a conflictului.

246 Intermediari într-un conflict armatneinternaţional

G.I,3

G.II,3

G.III,3

G.IV,3

H.CP,19

În cazul unui conflict armat neinternaţional,serviciile vor putea fi oferite PărţilorBeligerante de către:

a) un organism umanitar imparţial cum arfi Comitetul Internaţional al CruciiRoşii şi Agenţia Centrală de Cercetări;

b) de către UNESCO (în ceea ce priveştebunurile culturale).

247 Mijloace militareale NaţiunilorUnite:

regula

Sub rezerva acordului Părţilor interesate,Naţiunile Unite vor putea folosi mijloacemilitare între forţele armate opuse (ex. ForţaNaţiunilor Unite, observatori însărcinaţi cusupravegherea unei linii de armistiţiu).

248 Mijloace militareale NaţiunilorUnite:

Forţele ONU

O Forţă a Naţiunilor Unite angajată învederea separării forţelor armate opuse nueste parte la conflict.

Misiunea sa este de a interzice accesul înzona sa de către forţele opuse, dacă estenecesar folosind mijloacele sale de luptă.

Situate între forţele armate opuse şi nefiindParte la conflict, Forţele Naţiunilor Unite nuvor fi considerate inamic. Situaţia lor esteanalogă forţelor armate ale unui Stat neutru.În acelaşi timp, Forţele Naţiunilor Unite şimembrii săi vor respecta dreptul războiului.

Capitolul I Datoria şi acţiunea Statelor neutre

249 Regula

H.V,11-15

H.XIII,11-24

G.I,8,27

Statele neutre vor putea contribui lalimitarea şi administrarea unui conflictarmate:

a) rămânând în afara conflictului;

b) prin acţiuni directe (ex. Puterea Protec-toare, mijloace sanitare, ajutoare) sauacordând concursul lor la acţiunilealtora (ex. permiţând şi facilitând aju-

G.II,8,25

G.III,8,109-116

G.IV,9

H.CP,21

G.P.I,31,70,88

toarele) în favoarea populaţiei şi abunurilor (ex. bunurile culturale);

c) admiţând beligeranţii în spaţiul lorneutru în scopuri nemilitare (ex. nave derăzboi pentru reparaţii, transportulrăniţilor, deţinerea combatanţilor belige-ranţi pe teritoriu neutru);

d) printr-o acţiune directă sau prin spriji-nirea unei acţiuni vizând restabilireapăcii sau reducerea nivelului şi/sauintensităţii conflictului armat;

e) cooperând cu Părţile Beligerante înreprimarea infracţiunilor grave ladreptul războiului.

250 Dreptul deneutralitate,politica deneutralitate

Dreptul de neutralitate şi politica deneutralitate a fiecărui Stat neutru se referă lapoziţia, acţiunea şi comportamentul Statuluineutru şi forţelor sale armate faţă de PărţileBeligerante şi forţele armate.

251 Politica naţionalăde securitate:

regula

O politică naţională de securitate bazată peo concepţie strategică poate permite unuiStat neutru să contribuie la restabilirea păciisau la limitarea unui conflict armat.

252 Politica naţionalăde securitate:acţiune directă

Un Stat neutru poate acţiona direct:

a) între Părţile Beligerante inamice prinmediere şi «bunele oficii» (ex. serviciilediplomatice);

b) determinând Statele vecine,organismele şi forţele armate să seabţină de la alăturarea la conflict;

253 Politica naţionalăde securitate:acţiune indirectă

Un Stat neutru poate acţiona indirect:

a) în cadrul organizaţiilor internaţionale(ex. Naţiunile Unite, organizaţiiregionale);

b) furnizând mijloace militare care vor fiplasate între forţele armate opuse (ex.personal şi material pentru ForţeleNaţiunilor Unite într-o zonă-tampon,observatori pentru supravegherea uneilinii de armistiţiu).

Secţiunea 2.4. Măsuri după un conflict armat

Capitolul A Restabilirea condiţiilor normale

254 Regula Restabilirea condiţiilor normale pentrupopulaţia civilă din momentul în careconflictul armat este terminat reprezintă unscop strategic (ex. reîntoarcerea persoanelorşi a bunurilor la amplasarea iniţială,reintegrarea persoanelor şi reparareadaunelor conform priorităţilor stabilite,ajutoare necesare populaţiei, restabilireaserviciilor publice).

255 Cooperareaforţelor armate

Forţele armate vor coopera în măsurapotrivită la restabilirea condiţiilor normalepentru populaţia civilă (ex. dezamorsareaminelor, punerea la dispoziţie de mijloacede transport, ajutoare).

Capitolul B Repatrierea şi eliberarea persoanelor şi bunurilor

256 Repatriereaprizonierilor derăzboi

G.III,18

Prizonierii de război vor fi eliberaţi şirepatriaţi fără întârziere după terminareaostilităţilor active. În absenţa dispoziţiilorstipulate între Părţile Beligerante, PutereaDeţinătoare va stabili ea singură un plan derepatriere şi îl va executa fără întârziere.

257 Eliberareaprizonierilor civili

G.IV,46,133

Detenţia persoanelor civile va lua sfârşit,dacă este posibil, după sfârşitul ostilităţiloractive.

258 Excepţie:

urmărire penalăpentru crimă

G.III,119

G.IV,133

Persoanele acuzate de urmărire penalăpentru crimă gravă vor fi reţinute până lasfârşitul procedurii şi, eventual, până laexpirarea pedepsei. Aceasta se aplică chiarşi celor care sunt deja condamnaţi pentrucrimă sau delict la dreptul războiului.

Părţile Beligerante vor comunica numeletuturor persoanelor deţinute până la sfârşitulprocedurii sau până la expirarea pedepseilor.

259 Bunuri culturale

H.CP.P,1

Bunurile culturale transferate pe duratarăzboiului se vor restitui Părţii Beligerantepe al cărei teritoriu erau situate anterior.

Capitolul C Persoane dispărute şi decedate

260 Persoane dispărute

G.III,119

G.IV,133

G.P.I,33

Fiecare Parte Beligerantă va căutapersoanele anunţate ca dispărute de Parteainamică. Aceasta din urmă va transmitetoate informaţiile importante în legătură cuaceste persoane în vederea uşurăriicăutărilor.

261 Morminteledefuncţilor

G.III,120

G.IV,130

G.P.I,34

Mormintele persoanelor decedate vor trebuirespectate şi întreţinute indiferent de loculîn care se află. Accesul la morminte va fiînlesnit.

262 Întoarcerearămăşiţelor şi aurnelor cu cenuşă

G.III,120

G.IV,130

G.P.I,34

Se va facilita întoarcerea resturilor şi aurnelor cu cenuşa defuncţilor cât şi aefectelor lor personale, în ţara lor deorigine.

Titlul 3. Responsabilitatea comandamentului

Introducere

Acest titlu tratează responsabilitatea ce revine fiecărui coman-dant, privind asigurareadreptului războiului în sfera sa de coman-dament, răspunderile speciale ce privesc în moddeosebit instruirea în dreptul războiului, măsurile de organizare şi comportamentul înrezolvarea problemelor rezultate din circumstanţele particulare.

Secţiunea 3.1. Responsabilitate generală – tratează răspundereagenerală în operaţiunile militare şi răspunderea cerevine fiecărui comandant, în raport cu dreptulrăzboiului.

Secţiunea 3.2. Instruire în dreptul războiului – tratează scopul şimetodele de instruire adaptate la nevoilepersoanelor de instruit, şi recomandările practice.

Secţiunea 3.3. Organizarea – tratează măsurile de luat în generalşi măsurile particulare referitoare la contextuloperaţiunilor, la persoane şi bunuri, la forţemultinaţionale şi la autorităţi civile.

Secţiunea 3.4. Circumstanţele particulare – tratează situaţii încare sunt confruntate forţe inegale şi situaţii undeluptele se derulează în împrejurări neobişnuite sauanormale, la distanţă de bază.

Secţiunea 3.1. Responsabilitate generală

Capitolul A Responsabilitate generală în operaţiunile militare

263 Regula Comandantul şi ansamblul forţelor angajateîn operaţiuni militare are responsabilitateagenerală de a asigura respectarea dreptuluirăzboiului.

În funcţie de situaţie, acesta va ficomandantul şef, însuşi, comandantul tea-trului de operaţiuni sau comandantul cumisiune independentă, într-o zonă mare.

264 Extinderegeografică

H.IV, preambul

G.P.I,86,87

Responsabilitatea generală a comandantuluise extinde peste toate operaţiunile militareterestre, maritime, aeriene, la mişcările şiamplasamentele forţelor.

265 Extindere militară

H.IV,preambul

G.P.I,86,87

Responsabilitatea generală a comandantuluiacoperă toată sfera de acţiune acomandamentului şi diferitele canale deevacuare.

266 Extindere civilă

H.IV,preambul

G.P.I,1,58

Responsabilitatea generală a comandamen-tului se desfăşoară în domeniu civil atât câtdreptul războiului o cere, în special în ceeace priveşte cooperarea cu autorităţile civile.

267 Împrejurăriparticulare:

regula

G.I,45

G.II,46

G.P.I,86,87

Responsabilul general al comandamentuluiva fi permanent pregătit să înfrunteîmprejurările particulare şi să rezolveproblemele care rezultă (ex. lupte între forţeinegale, acţiune într-un mediu ostil, împre-jurări neobişnuite de aprovizionare şievacuare; vezi Secţiunea 3.4.).

268 Împrejurăriparticulare:instrucţiunilesubordonaţilor

G.P.I,87

Instrucţiuni adecvate (ex. directive deangajare) vor fi date subordonaţilor careacţionează în împrejurări particulare:

a) pentru a asigura o acţiune şi uncomportament uniform;

b) pentru a pregăti comandaţii subordonaţi(în particular cei însărcinaţi cu misiuniindependente) să adopte ei însuşimăsurile ce se impun după caz.

Capitolul B Responsabilitatea fiecărui comandant

269 Regula

G.I,1

G.II,1

Respectarea dreptului războiului este oproblemă de ordine şi disciplină.

Întocmai, ca ordinea şi disciplina, dreptulrăzboiului trebuie respectat şi aplicat întoate împrejurările.

G.III,1

G.IV,1

H.CP,4

G.P.I,1

270 Prevenire

G.P.I,87

Comandantul însuşi trebuie să se asigure că:

a) subordonaţii săi cunosc obligaţiile ce lerevin din dreptul războiului;

b) sunt luate măsurile necesare pentru apreveni violările la dreptul războiului.

271 Control

G.P.I,87

Comandantul însuşi trebuie să se asigure căsubordonaţii săi respectă dreptul războiului.

272 Violările dreptului

Războiului

G.P.I,86

În caz de infracţiune la dreptul războiuluicomandantul trebuie să se asigure:

a) că infracţiunea a încetat;

b) că este deschisă o acţiune disciplinarăsau penală.

273 Omisiuni

G.P.I,86

Răspunderea comandantului se întindeasupra infracţiunilor din dreptul războiului,care rezultă dintr-o omisiune când esteobligat să acţioneze.

Secţiunea 3.2. Instruirea în dreptul războiului

Capitolul A Principii de instruire

274 Scop

G.I,1

G.II,1

G.III,1

G.IV,1

H.CP,4

G.P.I,1

Scopul principal al instrucţiei în dreptulrăzboiului este de a asigura respectareacompletă a dreptulului războiului de cătretoţi membrii forţelor armate, fără a ţineseama de funcţie, de timp, de amplasa-mentul şi situaţia lor.

275 Responsabilitate

G.I,47

G.II,48

G.III,127

G.IV,144

H.CP,25

G.P.I,83,87

Dreptul războiului trebuie să fie încorporatîn programele de instrucţie militară.

Fiecare comandant este în totalitateresponsabil pentru instruirea necesară îndreptul războiului în sfera sa de autoritate.

De asemenea instruirea necesară în dreptulrăzboiului este o parte esenţială a activităţiicomandamentului.

276 Primele cunoştinţeindispensabile

Nu este posibil de a învăţa tot pe toatălumea. Instructorul nu trebuie să înveţedecât ceea ce participanţii au nevoie săcunoască pentru funcţia lor.

Cunoştinţele indispensabile trebuie trans-mise prin cunoştinţe agreabile.

Fiecare comandant va determina nevoilesubordonaţilor săi.

277 Instrucţie integrată Problemele dreptului războiului vor fiintegrate în exerciţiul activităţilor normale.

Instrucţia integrată nu impune nici timp nicimaterial special, dar solicită participareaactivă a fiecăruia.

278 Exigenţele luptei Realităţile luptei impun reflexe automate,rezultate dintr-un comportament corect dininstinct. Astfel, instruirea în dreptul răz-boiului face parte din instrucţia de bază.

279 Expunerile absolutexcepţionale

Expunerile care lasă audienţa pasivă, vor fifăcute o singură dată, ca introducere şi înmomentul când participanţii sunt receptivi(ex. nu după instrucţii în termen, nu după omasă).

280 Limbaj pozitiv Misiunea rezultă dintr-o acţiune militară.Acţiunea este pozitivă. Astfel, limbajulconducând la acţiune trebuie să fie deasemenea pozitiv.

Comenzile adeseori negative ale dreptuluirăzboiului (ex. este interzis a se …) trebuiesă fie transformate în ordine pozitive, directexecutabile (ex. protejează…).

281 Alegerea criteriilor In vederea asigurării unei eficacităţi deplinerezultatele predării dreptului războiului vorfi controlate cu ajutorul criteriilormăsurabile.

Capitolul B. Instructorul pentru dreptului războiului

282 Regula Superiorul este în mod normal instructorulsubordonaţilor săi. Această regulă estevalabilă pentru instruirea în dreptulrăzboiului.

De asemenea, fiecare comandant trebuie săcunoască domeniile dreptului războiuluicare sunt importante pentru el şi pentru ceicare sunt sub comanda sa.

283 Instructor desoldaţi, subofiţeri,ofiţeri inferiori

Pentru instruirea soldaţilor, subofiţerilor şicomandanţilor de plutoane nu se cercunoştinţe juridice speciale.

Principiile ordinei şi disciplinei, bunul simţ,şi economia de mijloace conduc la o metodăde instruire adecvată pentru luarea decizieiîn acţiune şi a avea comportamente corecte.

284 Instructor deofiţeri superiori şispecialişti

Instrucţia comandanţilor de companii, aofiţerilor superiori, a membrilor de statemajore şi alte specialităţi, impun cunoştinţeadecvate în dreptul războiului.

Superiorul trebuie să fie instruit în dreptulrăzboiului înainte de a putea îndeplini elînsuşi funcţia de instructor în aceastămaterie.

285 Sfaturi juridicepentru superior.

În scopul rezolvării problemelor specifice,superiorul poate:

a) să ceară sfaturi juridice;

b) să ceară participarea unui consilierjuridic pentru instruire;

c) să facă să participe un consilier juridicla munca normală a unui stat major (ex.pentru proiectarea şi/sau examinareaordinelor şi instrucţiunilor pentru un sfatîn cazul bunurilor cu protecţie specială).

Capitolul C Principale nivele şi categorii de instruire.

286 Combatanţiindividuali

Instruirea combatanţilor individuali esteprioritară. Scopul este de a obţine reflexeautomate. Astfel de comportamente auto-mate vor trebui:

a) să fie obţinute printr-o instruireindividuală şi practică;

b) să fie controlate, în consecinţăexerciţiile de luptă la nivel de grupă şipluton.

287 Grupă, pluton,companie şiformaţii similare

Instruirea în dreptul războiului la nivel decompanie se va desfăşura în acelaşi mod caşi cea a combatanţilor individuali.

Fiecare membru din formaţie va fi antrenatsă acţioneze şi să reacţioneze conformexigenţelor funcţiei sale într-o situaţie dată.Ofiţerii şi subofiţerii vor fi instruiţi separat,conform unui plan adecvat.

288 Comandanţii Comandanţii îşi asumă întreaga respon-sabilitate pentru respectarea dreptuluirăzboiului în sfera lor de autoritate şi vorprimi o pregătire care le va permite, larândul lor să instruiască subordonaţii.

Accentul va fi pus pe conducerea luptei şidacă este necesar şi pe probleme logistice şidin spatele frontului conform dreptuluirăzboiului.

289 Membrii statuluimajor.

Responsabilitatea principală a membrilorstatului major constă în a verifica dacăcontribuţia lor prin ordine şi instrucţiunieste conformă cu dreptul războiului.

Membrii statului major vor primi o instruirecu privire la rezolvarea problemelordreptului războiului în munca de stat major.

290 State majoresuperioare

În statele majore superioare, accentul va fipus pe acţiunile interarme (cooperareinfanterie, artilerie, aviaţie, apărare antiaeri-ană şi marină).

Când consilierii juridici sunt disponibili, eivor coopera la munca statului major şi dacăeste necesar, vor primi sarcini speciale.

291 Funcţii speciale Militarii cu funcţii speciale precum şiconsilierii juridici, membrii serviciilorsanitare, specialiştii logistici etc. vor primi oinstruire punând accent pe necesităţileparticulare ale funcţiilor lor.

292 Împrejurăriparticulare

Comandanţii vor emite directive şi vororganiza o instruire adaptată împrejurărilorparticulare:

a) comandouri şi alte mici formaţii cu

misiuni independente;

b) luptă într-o împrejurare neobişnuită;

c) luptă între forţe inegale (ex. forţe dotatecu mijloace tehnologice moderne opusegrupelor mai mult sau mai puţinorganizate, luptând cu mijloaceprimitive).

Capitolul D Documente de referinţă

293 Instrucţie încompanie

Comandanţii de companie şi formaţiisimilare vor pune în practică Regulilepentru comportament în luptă (Lucrareeditată de Biroul Juridic şi DreptInternaţional Umanitar, traducere: col. IonDidoiu).

294 Instrucţiacomandanţilor

Rezumat pentru comandanţi (Lucrareeditată de Biroul Juridic şi Drept Interna-ţional Umanitar, traducere: col. Ion Didoiu)folosită în pregătirea instrucţiei şi exerci-ţiilor de comandament.

295 Instruireamembrilor statelormajore şi altorspecialişti

Pentru instruirea statelor majore şi altorspecialişti, rezumatul pentru comandanţipoate fi folosit cu ajutorul titlurilorcorespunzătoare din acest manual.

296 Programe deinstruire

Folosirea paginilor Programului deinstruire (Lucrare editată de Biroul Juridicşi Drept Internaţional Umanitar, traducere:col. Ion Didoiu) este recomandată pentrutoate nivelele şi categoriile de instruire.

Secţiunea 3.3. Organizare

Capitolul A Principii de organizare

297 Reguli

G.P.I,57,58

Comandantul va trebui să distingă şi sărezolve două genuri de probleme privindorganizarea:

a) măsuri de luat pentru comandamentelemilitare;

b) măsuri de luat în colaborare cu (sauexclusiv de) autorităţile civile şi/saupersoane civile

298 Inventar Comandantul va face inventarulproblemelor de organizare ridicate dedreptul războiului şi aplicarea sa în practică.

299 Competenţe

G.P.I,87

Comandantul va stabili competenţele pentrurezolvarea problemelor de organizare cândaceste competenţe nu au fost deja stabilitede o autoritate sau comandant superior

Capitolul B Context operaţional şi geografic

300 Reguli

H.IV.R,23,25

G.P.I,48

Atât în conducerea operaţiunilor ca şi încomportamentul în cursul acţiunii,comandanţii şi combatanţii individuali vorurmării tot timpul să distingă combatanţii şiobiectivele militare de persoane şi bunuricivile. Către spatele frontului măsurile deluptă devin tot mai mult probleme deorganizare.

301 Reaprovizionarea Comandanţii vor stabili o distincţie clarăîntre competenţele militare şi civile în cepriveşte reaprovizionarea (ex. în caz deaprovizionare directă sau rechiziţie, în, sau,aproape de baza de reaprovizionare, petimpul transportului).

302 Evacuări:

generalităţi

Un plan general pentru evacuări va fiîntocmit şi vor fi elaborate instrucţiunispeciale pentru fiecare itinerar de evacuare,conform situaţiei, în colaborare cuautorităţile civile (ex. itinerarul prizonierilorde război, itinerarul de evacuare sanitară,itinerarul persoanelor cu obiectele personaleşi rămăşiţele morţilor).

303 Evacuări:

reîntăriri

Comandanţii vor aproviziona cu mijloacelenecesare subordonaţii lor pentru a le creacondiţii să-şi îndeplinească misiunea deexecutare corespunzătoare a evacuărilor.

304 Evacuări:

itinerare

La nivelele inferioare evacuarea urmeazădrumul parcurs de comandant. Pornind de lanivelul unde încep itinerariile de evacuarespecială, persoanele şi bunurile urmeazădrumul corespunzător.

În caz că situaţia tactică o permiteitinerariile prizonierilor de război şi deevacuare sanitară vor fi ţinute la o distanţăsuficientă de obiectivele militare.

305 Evacuări:

Situaţii speciale

G.P.I,41

Comandanţii vor da ordine şi/sauinstrucţiuni pentru evacuări şi situaţiispeciale.

Astfel de ordine şi instrucţiuni vor puneaccent pe situaţiile când:

a) formaţiile mici operează la mare dis-tanţă de superiorul lor, făcând evacu-ările dificile uneori imposibile;

b) itinerariile de evacuare pot fi terestre,maritime şi/sau aeriene.

306 Spatele frontului:

concept

«Spatele frontului» în materie de dreptulrăzboiului nu are semnificaţie tacticăprecisă, nici limite fixe.

Prin termenul «Spatele frontului» trebuieînţeleasă toată zona situată în spate sau întermeni mai generoşi în afara regiunii încare au loc luptele (ex. zona din spatelecompaniei primului eşalon angajat într-oacţiune de luptă; zona amplasată înexteriorul amplasării unei patrule izolată înluptă sau în afara locului unei ambuscade;zona în afara locului luptei combinatămaritim şi aerian sau terestru, maritim sauaerian).

307 Spatele frontului:repartiţiageografică alagărelor deprizonieri şispitalelor

Un plan general va reglementa repartiţiageografică a lagărelor de prizonieri derăzboi şi spitalelor militare. El va facedeosebire când este posibil între lagărele şispitalele avansate (de tranzit) şi cele dinspatele frontului (amplasament final).

308 Spatele frontului:distanţa întrelagăre şi spitale deobiectivelemilitare

G.I,19

G.III,23

Lagărele prizonierilor de război şi spitalelemilitare vor fi amplasate la o distanţăsuficientă de obiectivele militare şi ţinteleposibile (ex. distanţă mai mare necesarăpentru obiectivele militare importante decâtpentru o formaţie mică sau un amplasamentreprezentând numai un obiectiv mic deinfanterie).

Capitolul C Persoane şi bunuri cu protecţie specială

309 Regula Comportamentul general faţă de persoanele,aşezările şi mijloacele de transport cuprotecţie specială trebuie să fie stabilit înprealabil, în special pentru cel ce atinge sauridică imunitatea acordată bunurilor cultu-rale semnalizate în caz de necesitate mili-tară.

310 Serviciul sanitarmilitar:identificare

Identificarea serviciului sanitar militar va fipregătită şi coordonată:

a) semn distinctiv: dimensiuni şivizibilitate, exigenţe de camuflaj,peste tot în zonele înaintate şi pentrutransporturile sanitare trebuie să fieavute în vedere;

b) semne distinctive şi de radio-comunicaţie: autorizaţii, restricţiişi/sau interdicţii pentru motive tactice,legături cu forţele de luptă şi apărareaeriană în particular.

311 Serviciul sanitarmilitar:

folosirea armelor

Întrebuinţarea armelor de către personalulsanitar şi de către santinelele aşezărilor şitransporturilor sanitare militare va fireglementată (este necesar a se evitaconfuzia cu luptătorii, proporţiapersonalului armat, în comparaţie cuimportanţa aşezărilor şi transporturilorsanitare).

312 Serviciul sanitarmilitar:

mijloacetemporare

Instrucţiuni generale vor fi date pentrupersonalul şi transporturile sanitare militaretemporare, fixându-se:

a) competenţele pentru folosirea anumitorpersoane şi transporturi;

b) condiţii de folosire: durată de întrebu-inţare, folosirea semnelor şi semnalelordistincte, informaţii referitoare lainamic.

Capitolul D Forţe multinaţionale şi problemele lor

313 Regula Când forţele armate sunt staţionate sauangajate pe teritoriul unui Stat străin cuconsimţământul său, dispoziţiile prevăzutepentru teritoriul naţional se aplică prinanalogie atât cât va fi posibil.

Totodată măsuri complementare suntnecesare, cum ar fi acordurile speciale şiregulile detaliate pentru cooperarea practică(ex. situaţii ad-hoc: Acord asupra statutuluiforţelor).

314 Exemple Situaţiile de prezenţă în teritoriul străin potrezulta din:

a) prezenţa forţelor armate al unui stataliat pe teritoriul altui stat;

b) integrarea forţelor armate a mai multorstate într-o alianţă sub un comandamentcomun, cu sau fără state majore interna-ţionale, la diferite nivele;

c) staţionarea unei forţe a Naţiunilor Unitepe teritoriul unuia sau mai multor State.

315 Decizii şi măsuri În afară de acordul de bază privitor laprezenţa forţelor armate în teritoriul străin(ex. Acord asupra statutului forţelor)diverse măsuri trebuie luate prin diferitelecomandamente militare şi autorităţile civileinteresate. Exemplu:

a) subordonări şi lanţ de comandament;

b) domeniul de aplicare personal şimaterial al dreptului războiului (înspecial dacă Statele interesate nu suntPărţi la aceleaşi tratate);

c) dispoziţii administrative aplicabile;

d) legislaţia penală aplicabilă şicompetenţe disciplinare;

e) răspunderea privind dreptul războiuluiîn Statele majore multinaţionale;

f) competenţa pentru măsurile de coor-donare între comandamentele militare şiautorităţile civile.

Capitolul E Cooperare cu autorităţile civile

316 Regula

G.P.I,58

În vederea reducerii riscurilor la care suntexpuse persoanele şi bunurile civile petimpul operaţiunilor militare sau deprezenţa formaţiunilor militare, coman-danţii vor coopera strâns cu autorităţilecivile în funcţie de situaţia tactică.

317 Scop Cooperarea va permite autorităţilor civile săia toate măsurile şi precauţiile necesarepentru a proteja persoanele şi bunurile civileaflate sub autoritatea lor:

a) persoane şi bunuri civile în general (ex.pregătire de îndepărtare şi/sau evacuare,adăpostire, alertă);

b) persoane şi bunuri cu protecţie specială(ex. semne distincte suficient de mari şivizibile, semnalizarea perimetruluibunurilor importante îndepărtândsuficient obiectivele militare, garanţiautilizării fără ostilitate a bunurilor).

318 Serviciul sanitarcivil:

regula

Competenţele între serviciile sanitare,militare şi civile şi cooperarea lor trebuie săfie fixate cu precizie. Procedeul de urmat vafi fixat pentru tot lanţul de evacuare, ţinândcont de mijloacele disponibile atât dinpartea militarilor, cât şi din partea civilă.

319 Serviciul sanitarcivil:

răspundereacomandamentului

Răspunderile comandamentului vor fi fixatecu precizie în:

a) stabilimentele sanitare unde suntangajate împreună mijloace militare şicivile;

b) stabilimente sanitare militare întărite cumijloace civile;

c) stabilimente sanitare civile întărite cumijloace militare.

320 Serviciul militarcivil:

măsuri detaliate

Cooperarea va fi organizată în detaliu în cepriveşte:

a) întrebuinţarea semnului distinctiv şiacolo unde sunt potrivite, semnaleledistinctive;

b) întrebuinţarea armelor;

c) aspectele pur militare (ex. prizonieri derăzboi la cazarea lor);

d) disciplina;

e) reaprovizionarea (militară şi/saucivilă);

f) zonele de transbordare (militare şi/saucivile).

321 Protecţie civilă Conform acordurilor naţionale referitoare laprotecţia civilă, va trebui prevăzutăcooperarea între forţele armate şi protecţiacivilă.

Principalele probleme pot fi următoarele:

a) instrucţiuni generale pentru cooperare(competenţă pentru a decide cooperareaîn general sau într-o situaţie particulară,subordonare);

b) afectarea formaţiilor la lucrări deprotecţie civilă: instrucţiuni preciseprivind folosirea semnului şi semnalelordistinctive făcând obiectul acordurilorspeciale, privitor la folosirea armelor şila comportamentul în timpul şi întreperioadele de activitate a protecţieicivile.

322 Bunuri culturale Cooperarea între comandamentele militareşi autorităţile civile este esenţială în ceea cepriveşte ridicarea legală a imunităţiibunurilor culturale.

Responsabilul general al comandamentuluiva stabili regulile generale aplicabile:

a) pentru bunurile culturale cu protecţiegenerală;

b) pentru bunurile culturale cu protecţiespecială, dacă este cazul.

Comandanţii locali competenţi şi autori-tăţile civile vor căuta soluţii practice pentrubunurile culturale expuse la pericol datorităîn special amplasării lor (ex. datorităapropierii de obiectivele militare).

323 Lucrări conţinândforţe periculoase

Cooperarea cu autorităţile civile respon-sabile de baraje, diguri sau centrale deproducere a energiei nucleare va vizareducerea riscurilor la care este expusăpopulaţia civilă (ex. pregătire de îndepărtarea personalului civil, sisteme de alarmă,coborârea nivelului de apă a barajelor şidigurilor).

324 Funcţionareapoliţiei

În conformitate cu organizarea naţională apoliţiei, cooperarea între poliţia militară(sau militari deţinând funcţii de poliţie) şiautorităţile civile şi/sau de poliţie trebuie săfie reglementată.

Comandamentele militare competente şiautorităţile civile competente vorreglementa detaliile de coordonare şisubordonare.

325 Sprijin militar În situaţiile de urgenţă şi dacă situaţiatactică o permite, serviciile publice vorprimi tot sprijinul de care se dispune (ex.reaprovizionarea în general, serviciisanitare, protecţie civilă, bunuri culturale).

Secţiunea 3.4. Împrejurări particulare

Capitolul A lupta între forţe inegale

326 Regula Lupta între forţe inegale (sau luptă inegalăsau neechitabilă) este o luptă în timpulcăreia beligeranţii folosesc tactici şi/saumijloace de luptă foarte diferite.

Dreptul războiului nefiind conceput pentruastfel de situaţii, responsabilul general decomandament va completa lacunele printr-oacţiune adecvată (ex. culegerea de informa-ţii, directive de angajament, instrucţiunispeciale).

327 Informaţianecesară

Culegerea de informaţii va viza să secunoască:

a) organizarea inamicului (ex. genul şimărimea formaţiilor de luptă, sistemullogistic);

b) armamentul inamicului (ex. genul dearme, arme de fabricaţie artizanală);

c) tactica inamicului (ex. în uniformă, fărăuniformă purtând armele la vedere sauascunzându-le pentru că nu suntfolosite, şiretlicuri sau stratageme derăzboi, operaţiuni generale de mică

anvergură, precum şi ambuscade,sabotaje, infiltrări);

d) mediul din zona acţiunilor de luptă (ex.populaţie prietenoasă sau duşmănoasă,mediul natural neobişnuit: climat,vegetaţie etc.).

328 Acţiune proprieadecvată

Pe baza informaţiilor obţinute, responsa-bilul general al comandamentului va evaluaproblemele dreptului războiului ce se vorprezenta forţelor proprii.

El va determina astfel modul de acţiune şicomportamentul adecvat şi conform cudreptul războiului. Această acţiune şi acestcomportament vor fi cuprinse în:

a) directive de angajament; şi/sau

b) instrucţiuni speciale.329 Principalele

probleme derezolvat

G.P.I,48

Principalele probleme de rezolvat sunt:

a) o distincţie clară între luptătorii şipersoanele civile, între obiectivemilitare, bunurile civile şi recomandăripractice în scopul garantării;

b) măsuri de organizare şi comportamentîn caz de contacte cu persoanele civile,răniţii şi combatanţii capturaţi;

c) un plan şi o organizare a diferiteloritinerarii de evacuare;

d) organizare generală a aprovizionăriilogistice de aşa manieră încât să se evitepunerea în pericol a persoanelor civileeventual implicate (ex. itinerariilogistice separate);

e) o instruire adecvată înaintea acţiunii.

Capitolul B Acţiune într-un mediu neobişnuit

330 Acţiune tacticăîntr-o zonădominată deinamic

Micile formaţii (ex. patrule, raiduri decomando) acţionând izolat într-o zonădominată de inamic, vor trebui să primeascăinstrucţiuni precise şi ordine privitoare lacomportamnetul lor (ex. răniţi, morţi,prizonieri proprii şi/sau duşmani, contracte

cu zonele civile, logistică).

Comportamentul prescris va fi compatibilcu misiunea (ex. misiunea de luptă saucontactul cu inamicul).

331 Situaţii de urgenţă Membrii forţelor armate susceptibile de a ficapturate într-o zonă dominată de inamicvor primi instrucţiuni precise privitor lacomportamentul lor (ex. ce să facă cudocumentele cu valoare militară, datoria dea încerca sau nu evadarea, ce ar trebui săspună la interogatoriu).

Capitolul C Circumstanţe neobişnuite de reaprovizionare şi evacuare

332 Reaprovizionare Formaţiunile depinzând în principal deaprovizionare directă (ex. din raţiuni deamplasare izolată) vor primi instrucţiuni lafaţa locului de a evita punerea în pericol apersoanelor şi bunurilor civile (ex. com-petenţe pentru organizare şi aprovizionare,locuri şi condiţii de aprovizionare).

333 Evacuare

G.P.I,41

Toate micile formaţiuni şi grupele ceoperează izolat şi pentru evacuarea luptă-torilor inamici capturaţi ar putea fi dificilă,uneori imposibilă, vor primi instrucţiuniprecise (ex. posibilitatea de a chemamijloace şi personal pentru evacuare,condiţii de detenţie până când evacuareaeste posibilă, eliberare cu precauţii pentrupropria securitate şi cea a prizonieriloreliberaţi).

334 Drumuri lungi dereaprovizionare şide evacuare

În ceea ce priveşte drumurile lungi şiitinerariile de reaprovizionare şi/sau deevacuare implicând diferite locuri de tranzitşi/sau mijloace de transport, responsabilită-ţile comandamentului şi organizării vor fidefinite clar pentru fiecare amplasament şipentru fiecare fază a transportului (ex.pentru serviciul sanitar: cooperare întrecomandamentul tactic, logistic şi sanitar,semnificaţia şi durata «misiunii sanitare»).

Titlu 4. Exerciţiu de comandament

Introducere

Acest titlu tratează procesul de luare a deciziei, introducând aspectele importante aledreptului războiului în ritmul normal de analiză şi acţiune a comandamentelor şi statelormajore, începând cu darea misiunii şi terminând cu măsurile de control.

Secţiunea 4.1. Misiunea tratează punctul de plecare al exerci-ţiului de comandament, care este condiţionat desituaţia militară.

Secţiunea 4.2. Elementele pentru luarea deciziei trateazăprocurarea datelor pentru cercetare, precauţiunileimpuse de dreptul războiului, de situaţia tactică,şide necesitatea militară rezultând din misiune.

Secţiunea 4.3. Luarea deciziei tratează factorul timp, spaţiu,aprecierea făcută de comandant, decizia sa,misiunile ce rezultă pentru subordonaţi şicooperarea cu autorităţile civile.

Secţiunea 4.4. Controlul execuţiei tratează măsurile luate decomandant pentru a se asigura de executareacorectă a misiunii date subordonaţilor şi adoptareaeventualelor corecturi pe timpul execuţiei.

Secţiunea 4.1.Misiunea

335 Regula

H.IV, preambul

G.P.I,87

Exerciţiul de comandament începe cumisiunea. Ea trebuie să fie compatibilă cudrepturile războiului.

La nivelul cel mai înalt, misiuneacorespunde cu scopul strategic.

336 Procedurinormale de

Exerciţiul de comandament urmăreşteprocedura normală a comandamentului, şi în

comandament

H.IV, preambul

G.P.I,87

aceeaşi măsură respectarea dreptuluirăzboiului.

337 Respectare

G.P.I,43,87

Misiunea trebuie să fie respectată.

Pentru subordonatul care primeşte misiunea,execuţia este impusă de exigenţefundamentale de ordin disciplinar.

Secţiunea 4.2. Elemente pentru luarea deciziei

Capitolul A Procurarea datelor pentru cercetare

338 Regula

H.IV.R,29

G.P.I, 46

Procurarea datelor pentru cercetare, în con-formitate cu dreptul războiului se bazează pedistincţia făcută între metodele permise şicele interzise.

339 Acţiune permisă

H.IV.R,29

G.P.I,46

Procurarea datelor pentru cercetare cucaracter militar în zonele dominate deinamic este legală dacă se efectuează:

a) în uniformă;

b) fără disimularea statutului de combatant(ex. fără a se deghiza).

340 Acţiune limitată:

spionaj

H.IV.R,29

G.P.I,46

Procurarea datelor de cercetare cu caractermilitar în zonele dominate de inamic esteconsiderată «spionaj» dacă se efectuează:

a) acţionând sub pretexte false;

b) acţionând în mod deliberat clandestin.

Pentru aceasta se poate recurge la spioni. Cutoate acestea, un combatant capturat în timpce desfăşoară acţiune de spionaj pierdedreptul la statutul de prizonier de război şipoate să fie pedepsit.

341 Acţiune limitatăcombatanţiinamici

G.III,17

Combatanţii capturaţi pot să fie interogaţi.Dar, ei nu sunt obligaţi să dea decâtinformaţii pentru stabilirea propriei loridentităţi.

342 Acţiune limitată Persoanele civile inamice nu pot să fie

civili inamici

G.IV,31

constrânse:

a) să furnizeze informaţii; nici

b) să obţină informaţii de la persoane şiorganisme terţe.

343 Acţiune limitatărefuzul de arăspunde

G.III,17

G.IV,31

Persoanele care refuză să răspundă nu vorputea fi ameninţate, insultate ori expuse laneplăceri sau dezavantaje de orice fel.

344 Acţiune interzisătransporturisanitare

G.II,34,35

G.P.I,23,38

Mijloacele de transport sanitare nu vor puteafi utilizate pentru procurarea sau transmi-terea de informaţii cu caracter militar saupentru transportul materialului destinat înacest scop.

Capitolul B Precauţiuni impuse de dreptul războiului

345 Regula

H.IV.R,23

G.P.I,57,58

Scopul precauţiunilor constă în principal înevitarea pierderilor şi distrugerilor civile şiatunci când sunt inevitabile, să fie reduse pecât posibil.

Precauţiunile cuprind deopotrivă şirespectarea regulii proporţionalităţii (vezicapitolul 5.1.A).

346 Aplicare

G.P.I,57,58

Precauţiunile trebuie să fie luate în aceeaşimăsură la operaţiunile militare în curs, lamişcările şi amplasamentele forţelor armate(ex. distincţia dintre obiectivele militare înzonele civile, menţinerea unei distanţesuficiente între obiectivele militare şibunurile civile, menţinerea unei distanţesuficiente între bunurile civile şi direcţiile deapropiere, sau în interiorul poziţiilor deapărare).

Capitolul C Situaţia tactică

347 Regula Situaţia tactică cuprinde toate condiţiile demoment ce includ considerentele umanitareşi militare.

G.CW.P.II,3

G.CW.P.III,1

348 Considerenteumanitare

Considerentele umanitare (de protecţie) sereferă la pericolele pe care o acţiune militarăo poate crea sau a creat-o persoanelor saubunurilor civile (ex. prezenţa combatanţilorşi/sau mijloacelor militare în/sau la apro-pierea zonei populate cu/fără adăposturi).

349 Considerentemilitare

Considerentele militare rezultă din misiuneşi se referă la acţiunea proprie, acţiuneainamicului şi la situaţie (ex. atac sau apărare,tactici sau mijloace de luptă utilizate,necesitatea militară pe cât posibil să nu fie încontradicţie cu dreptul războiului).

350 Subordonare lasituaţie tactică:regula şi exemple

Executarea acţiunilor sau activităţilor spe-ciale poate să fie subordonată la situaţiatactică. Ele trebuie să se desfăşoare:

a) «dacă/pe cât situaţia tactică permite»(ex. avertizarea persoanelor civile înaintede declanşarea unei acţiuni de luptă);

b) «imediat ce situaţia tactică permite» (ex.căutarea victimelor şi îngrijirea lor înzona luptei de personalul sanitar şi/saupersonalul protecţiei civile);

c) «mai puţin când situaţia tactică nupermite» (ex. vecinătatea inevitabilă abunurilor culturale şi obiectivelormilitare de-a lungul singurului drum înzonă muntoasă).

351 Subordonare lasituaţie tactică:aplicare

Subordonarea la situaţia tactică trebuie să fieimplicată de manieră restrictivă. Ca regulăgenerală, aceasta semnifică faptul că măsurasau acţiunea prevăzută nu trebuie să fie luatăsau autorizată decât dacă este compatibilă cumisiunea primită şi propriile măsuri desecuritate (ex. menţinerea secretului, descu-rajarea).

Capitolul C Necesitatea militară

352 Definiţie «Necesitatea militară» este un principiu carejustifică măsurile:

a) care nu sunt interzise de dreptulrăzboiului; şi

b) indispensabile pentru învingerea

inamicului.

Necesitatea militară nu este un principiuabsolut care să permită infracţiuni la dreptulrăzboiului.

353 Restricţii Dreptul pozitiv modern a fost elaborat ţinândseama în mare măsură de conceptul denecesitate militară.

Astfel necesitatea militară nu poate să fieinvocată decât în limitele permise de dreptulrăzboiului.

354 Necesitateamilitarăimperativă:regula

Dreptul războiului permite explicitderogările de la dispoziţiunile de protecţie încazul necesităţii militare «imperative» sauanaloge.

Derogările admit dacă este posibil să sereducă, modifice sau abandoneze statutul deprotecţie dacă îndeplinirea misiunii oimpune.

Necesitatea militară justifică numai măsurileindispensabile îndeplinirii misiunii.

355 Necesitateamilitarăimperativă:exemple

H.IV.R,23

G.I,33

G.IV,53

H.CP,4,11

G.P.I,54,62

Exemple de derogări specifică în cazul nece-sităţii militare «imperative» sau analoge:

a) distrugerea sau sechestrarea bunurilor(necesitatea militară o cere «imperios»);

b) utilizarea stabilimentelor sanitare fixecapturate («urgent»);

c) distrugeri în teritoriul ocupat («absolut»);

d) ridicarea imunităţii bunurilor culturalecu protecţie generală («imperativ»);

e) ridicarea imunităţii bunurilor culturalecu protecţie specială («inevitabil»);

f) distrugerea bunurilor indispensabile

supravieţuirii populaţiei civile: numai înpropriul său teritoriu şi ca măsură deapărare contra invaziei («imperios»);

g) îndeplinirea scopurilor de către organis-mele protecţiei civile («imperios»).

Cu excepţia relaţiei dintre necesitatea

militară «imperioasă» şi «inevitabilă» cerutăpentru ridicarea imunităţii bunurilorculturale cu protecţie generală sau specială,nu există – din punct de vedere militar – odiferenţă clară între termenii «imperios»,«urgent» sau «absolut».

Secţiunea 4.3. Luarea deciziei

Capitolul A Factorul timp

356 Regula

G.P.I,57

Factorul timp poate să fie deopotrivă decisivşi în ceea ce priveşte respectarea dreptuluirăzboiului.

357 Timp ladispoziţie:operaţieplanificată

Încă de la pregătirea operaţiunilor, toatăatenţia poate şi trebuie să fie consacratăincluderii dreptului războiului în activităţileplanificate.

358 Fără timp ladispoziţie acţiuneimprovizată

În caz că forţele sunt angajate în acţiune fărăo pregătire prealabilă, analiza tactică are îngeneral prioritate. De fiecare datăcomandantul trebuie să respecte dreptulrăzboiului. El va lua toate măsurile cerute dedreptul războiului pe care situaţia tactică lepermite (ex. adaptările de ultim momentpentru reducerea pierderilor şi distrugerilorcivile).

Capitolul B Apreciere

359 Regula Pe baza misiunii date şi ţinând cont deinformaţiile disponibile, precauţiunile cerutede dreptul războiului, situaţia tactică şi oeventuală necesitate militară, comandantulva face aprecierea sa.

Comandantul va evalua propriile posibilităţişi cele ale inamicului şi le va compara.

360 Posibilităţi:inamice

Situaţia inamicului şi activităţile probabilevor fi apreciate luând în calcul consecinţelemilitare şi civile (ex. amplasarea forţelor,vecinătăţi civile, efective comparative cupopulaţia civilă în sectorul vizat, eventuale

mişcări şi acţiuni de luptă şi consecinţele lorpentru zonele civile).

361 Posibilităţiproprii şi inamice

Situaţia şi posibilităţile inamicului vor ficomparate cu propriile posibilităţi cuprin-zând variantele realizabile ale celor douăpărţi (ex. necesitatea militară posibilă şi/saureală, precauţiuni posibile şi/sau necesare).

362 Posibilităţi:subordonaţi

Posibilităţile subordonaţilor trebuie să fieexaminate. Dacă o misiune proiectată pentruun subordonat cuprinde multe constrângerijuridice, misiunea va fi modificată.

Capitolul C Decizia

363 Evaluare Comandantul va efectua o evaluare aposibilităţilor rezultând din aprecierea sa.

364 Evaluare finală Comandantul va face evaluarea finală avândîn vedere:

a) constrângerile rezultând din misiune şi –în particular – dintr-o eventuală necesi-tate militară;

b) precauţiunile impuse de dreptul războiului;

c) limitele previzibile ale acţiuniiproiectate (ex. pierderile probabile înpropriile forţe armate, pierderile civile şidistrugerile materiale în raport cuavantajul militar aşteptat).

365 Precauţiuni

G.P.I,57,58

G.CW.P.II,3

G.CW.P.III,1

Comandantul va lua toate precauţiunilepractic posibile. «Precauţiuni practic posi-bile» sunt precauţiunile practicabile ţinândcont de situaţia tactică (cu alte cuvinte toatecondiţiile de moment care cuprindconsiderentele umanitare şi militare (vezicapitolul 4.2.C).

366 Necesitateamilitarăimperativă

Atunci când se va recurge la exerciţiijustificate de o «necesitate militară impera-tivă» comandantul va ţine cont de faptul căun număr mare de excepţii reduc automatvaloarea de protecţie acordată prin dreptulrăzboiului şi va avea drept consecinţărepercusiuni negative asupra ordinii şi

disciplinei în propriile forţe armate.

De asemenea, comandantul va ţineîntotdeauna cont de faptul că recurgerea la o«necesitate militară imperativă» impune osoluţionare excepţională.

367 Alegerea soluţiei:

regula

G.P.I,57

Bilanţul final îl va determina pe comandantsă ia o decizie finală. Comandantul va alegesoluţia compatibilă cu misiunea sa şi carereprezintă cele mai mici pericole pentrupersoanele şi bunurile civile (ex. mai multemişcări şi manevre şi mai puţine trageri,alegerea momentului de acţiune determinatde puţine riscuri ale apropierilor civile).

368 Alegerea soluţiei:

măsuricombinate

G.P.I,57

Comandantul se va strădui să combinesoluţia sa cu măsurile ce reduc consecinţelenegative ale deciziei sale, în particular la ceacare se referă la necesitatea militară (ex.necesitatea militară imperativă se aplicănumai la o parte mai puţin importantă a unuibun cultural).

Capitolul D Misiunile subordonaţilor

369 Regula Subordonaţii vor primi numai misiuni carevor putea fi îndeplinite în conformitate cudreptul războiului.

370 Detalii Misiunile subordonaţilor vor conţine detaliinecesare asigurării respectării dreptuluirăzboiului (ex. avertismentul, măsuri dedescurajare adecvate).

371 Informaţie În interesul clarificării şi pentru a evita toateriscurile folosirii informaţiilor, comandanţiide niveluri corespunzătoare vor da instruc-ţiuni precise pentru procurarea informaţiilor(vezi Capitolul 5.1.E).

372 Necesitatemilitarăimperativă

Măsurile subordonaţilor se vor referi lamăsurile şi derogările luate ca urmare anecesităţii militare imperative (ex. ridicareaimunităţii bunurilor culturale).

373 Directive deangajare

Dacă este necesar, misiunile subordonaţilorvor fi însoţite de directive de angajare şi/sauinstrucţiuni pentru un comportament compa-tibil cu dreptul războiului (ex. pentrusituaţiile particulare aşa cum ar fi lupta întreforţe inegale).

374 Formaţiuni Dacă este necesar pentru respectarea

vecine şi desprijin

dreptului războiului, informaţiile referitoarela misiune şi la poziţia formaţiunilor vecineşi de sprijin vor fi date subordonaţilor într-omanieră corespunzătoare (ex. în misiuneaimediată, în ordine particulare sau instruc-ţiuni).

Capitolul E Cooperarea cu autorităţile civile

375 Regula Misiunea dată subordonaţilor va asiguracooperarea lor cu autorităţile civile (ex.nivelele corespondente ale comandamen-telor militare şi autorităţilor civile).

Misiunile date vor cuprinde instrucţiunilecomandamentelor superioare (ex. ordinepermanente) şi precizări suplimentare (ex.adaptări la particularităţile sectoarelor şiformaţiunilor interesate).

376 Militari interesaţi

G.P.I,57

Decizia comandantului va stabili comporta-mentul şi acţiunea subordonaţilor săi faţă deautorităţile şi populaţia civilă (ex. compe-tenţă pentru a da informaţii autori-tăţilorcivile, contacte limitate pentru nevoi deinformare sau descurajare).

377 Civili interesaţi:informare

G.P.I,57

Dacă situaţia tactică permite, comandanţiivor da autorităţilor civile toate informaţiileasupra evoluţiei posibile a operaţiunilormilitare şi riscurile permanente la care esteexpusă populaţia şi bunurile civile.

378 Civili interesaţi:comportamentîndrumat

G.P.I,57,58

Informaţiile vor consta adesea în recoman-dări direcţionate într-o acţiune şi/sau uncomportament particular (ex. căutarea unuiadăpost sau locuinţă departe de aceste zonesau itinerarii folosite de forţele armate).

Secţiunea 4.4. Controlul execuţiei

Capitolul A Principii de control

379 Regula

G.P.I,87

Controlul execuţiei constituie ultima fază aexerciţiului de comandament.

El are ca scop să asigure executareaordinelor date subordonaţilor, potrivitintenţiilor comandantului.

380 Ordine şidisciplină îngeneral

G.P.I,43,87

Controlul contribuie la întărirea ordinei şidisciplinei.

El permite comandantului să intervină dacăeste necesar, pentru îndreptarea sau luareamăsurilor ce se impun.

381 Respectareadreptuluirăzboiului:generalităţi

G.P.I,87

Prin control, comandantul se asigură căsubordonaţii respectă şi asigură respectareadreptului războiului în sfera de responsabilitate.

382 Respectareadreptuluirăzboiului:particularităţi

G.P.I,57,58

În domeniul respectării dreptului războiului,măsurile de control tratează în particular:

a) folosirea de către subordonaţi a infor-maţiilor şi măsurilor de descurajare;

b) precauţiunile şi măsurile referitoare lapersoanele şi bunurile civile în general;

c) respectarea protecţiei fundamentale apersoanelor şi bunurilor;

d) măsurile particulare şi cooperarea cuautorităţile civile.

Capitolul B Adaptări pe timpul execuţiei

383 Regula

G.P.I,57

Dacă nici o luptă nu are loc pe timpuloperaţiei, se va putea proceda la toateadaptările posibile (ex. pentru îmbunătăţireapoziţiilor de tragere, la modificareaamplasamentelor şi direcţiilor de atac înfuncţie de existenţa unui stabiliment sanitarignorat înainte sau persoane civile prezenteîn zonă sau persoane posibil a fi găsite).

384 Operaţiuneplanificată

G.P.I,57

Referitor la operaţiunile planificate,adaptările preconizate, în caz că/pe câtpermite situaţia tactică să se modificeplanurile (ex. alte direcţii de atac, altă rutăsau axă de apropiere pentru deplasare,amânarea declanşării acţiunii).

Titlul 5. Conducerea operaţiunilor

Introducere

Acest titlu tratează regulile de drept al războiului şi constrânge-rile pentru conducereaoperaţiunilor, urmărind să prezinte dispoziţiunile comune aplicabile pe pământ, pe apă, în aerşi în operaţiunile combi-nate, cu detalii proprii atacului, apărării, mişcărilor şi staţionărilor.

Secţiunea 5.1. Conducerea operaţiunilor în general – trateazăprincipiile de conduită, mijloacele şi metodele deluptă, de descurajare, zonele exclusive, bunuri şizone cu protecţie specială şi cooperarea preven-tivă cu autorităţile civile.

Secţiunea 5.2. Conducerea atacului – tratează conceptul de atac,constrângerile speciale de respectat şi precauţi-unile de luat în raport cu persoanele şi bunurilecivile.

Secţiunea 5.3. Conducerea apărării – tratează conceptul de apă-rare, constrângerile speciale de respectat şiprecauţiunile de luat în raport cu persoanele şibunurile civile.

Secţiunea 5.4. Mişcări şi staţionări – tratează constrângerile derespectat şi precauţiunile de luat în orice situaţiealtele decât cele referitoare la atac şi apărare.

Secţiunea 5.1 Conducerea operaţiunilor în general

Capitolul A Principii de conduită

385 Mijloace şi metodede război

H.IV.R,22

G.P.I,35

Dreptul de a alege mijloacele şi metodele derăzboi nu este nelimitat.

386 Suferinţe şidistrugeri inutile

H.IV.R,23

G.P.I,35,37

Principiul referitor la evitarea suferinţelor şidistrugerilor inutile interzice orice formă deviolenţă care nu este necesară pentruobţinerea superiorităţii asupra inamicului.

387 Distincţia dintredomeniul militar şicivil

Întotdeauna se va face distincţie între:

a) combatanţi şi persoane civile

b) obiective militare şi bunuri civile.

388 Cruţareapersoanelor şibunurilor civile

H.IV.R,23

G.P.I,57,58

O atenţie deosebită va fi acordată cruţăriipopulaţiei civile, persoanelor şi bunurilorcivile.

Scopul acestei acţiuni constă în moddeosebit în evitarea şi, în toate cazurile, înreducerea pierderilor şi distrugerilor civile(ex. luarea în considerare a zonelor popu-late, a posibilităţilor de adăpostire, a mişcă-rilor de persoane civile, a bunurilor civileimportante, a pericolelor diferite conformmomentului zilei).

389 Proporţionalitate,directive deangajare

H.IV.R,22,23

G.P.I,57

Regula proporţionalităţii va fi respectată.

O acţiune militară este proporţională, dacănu cauzează pierderi şi distrugeri civileexcesive în raport cu rezultatul globalaşteptat.

Regula proporţionalităţii nu poate justificadistrugerile nelimitate sau atacurile împo-triva persoanelor şi bunurilor civile ca atare.

Directivele de angajament trebuie să fietransmise subordonaţilor (generale şi/sauparticulare).

390 Planificare

G.P.I,57

Încă de la planificarea acţiunilor care vorputea pune în pericol persoanele şi bunurilecivile, aceeaşi atenţie şi aceleaşi precauţiunivor fi consacrate pregătirii operaţiunilor.

Capitolul B Informaţie necesară

391 Regula

G.P.I,57,58

Pentru îndeplinirea misiunii, comandantulare nevoie de informaţii adecvate despreinamic şi mediul înconjurător.

Pentru a fi conforme cu dreptul războiului,informaţiile trebuie să cuprindă:

a) concentrările de persoane civile;

b) vecinătăţile civile faţă de obiectivele

militare;

c) natura zonelor construite (oraşe, sate,adăposturi etc.);

d) existenţa şi natura bunurilor civileimportante, în particular bunurile cuprotecţie specială.

392 Aplicare

H.IV.R,29

Culegerea informaţiei va ţine seama dedistincţia ce trebuie făcută între metodelepermise şi interzise.

Pentru aplicarea practică a acestor principii,vezi Capitolul 4.2.A

Capitolul C Mijloace de luptă

393 Regula

G.P.I,57

Mijloacele de luptă vor fi alese şi folositeastfel încât:

a) să evite pierderile şi distrugerile civile;

b) să reducă, în orice situaţie pierderile şidistrugerile inevitabile.

394 Interdicţii generale

G.P.I,35

Este interzis de a folosi arme care pot săproducă:

a) un rău superfluu şi suferinţe inutile;

b) distrugeri întinse durabile şi grave alemediului înconjurător.

395 Arme specifice Anumite arme specifice sunt reglementateprin tratate speciale (vezi Anexa I).

Aceste tratate împart armele în douăcategorii:

a) arme a căror folosire este total interzisă(vezi Anexa I, Secţiunea 2);

b) arme a căror folosire este permisă înanumite condiţii (vezi Anexa I,Secţiunea 3 la 5).

Capitolul D Metode de luptă

396 Supravieţuireapopulaţiei:

regula

G.P.I,54

Este interzisă folosirea înfometării cametodă de luptă împotriva persoanelorcivile.

Este interzis de a ataca, distruge, ridica saude a scoate din folosinţă bunuri indispen-sabile supravieţuirii populaţiei civile (ex.rezerve alimentare, zone care le produc,recoltele, animalele, instalaţiile şi rezervelede apă potabilă, lucrările de irigaţii) cuscopul înfometării populaţiei civile.

397 Supravieţuireapopulaţiei: excepţii

G.P.I,54

Bunurile indispensabile supravieţuirii popu-laţiei civile sunt excluse de la protecţie:

a) dacă sunt folosite doar pentru întreţine-rea forţelor armate; sau

b) dacă sunt folosite în sprijinul direct alunei acţiuni militare (dar populaţia civi-lă nu va fi astfel supusă înfometării sauforţată să părăsească zona); sau

c) dacă apărarea militară împotrivainvaziei teritoriului naţional o impunecu necesitate.

398 Teroare

G.P.I,51

Actele sau ameninţările cu violenţă al cărorscop principal este de a răspândi teroarea înmijlocul populaţiei civile sunt interzise.

399 Ameninţarea sauordinul de a nu seface nici unprizonier

H.IV,23

G.P.I,40

Se interzice a ordona să nu existe supravie-ţuitori, de a ameninţa inamicul sau de aconduce operaţiunile pe această bază.

Capitolul E Efecte aşteptate de la descurajare

400 Regula

G.P.I,37

Pentru a îndeplini misiunea comandantul vaacţiona pentru camuflarea intenţiilor şiacţiunilor sale faţă de inamic de o manieră

care să-l facă pe acesta să reacţionezeafectându-şi propriile interese.

Pentru a fi compatibilă cu dreptul războiuluidescurajarea trebuie să respecte distincţiadintre şiretlicuri (permise) şi perfidie (inter-zisă).

401 Descurajarepermisă:

şiretlicuri derăzboi

G.P.I,37

Un «şiretlic de război» sau o «stratagemă»este un act neconcludent de perfidie darvizând să:

a) inducă inamicul în eroare; sau

b) determine inamicul să comită impru-denţe.

Şiretlicurile de război sunt permise.

402 Descurajarepermisă:

exemple deşiretlicuri derăzboi

G.P.I,37

Exemple de şiretlicuri de război:

a) camuflajul (natural, vopsele, plase,fum);

b) capcane şi simulări;

c) demonstraţiile, operaţiunile simulate;

d) dezinformarea, informaţiile false;

e) şiretlicuri tehnice (electronice, comuni-caţiile).

403 Descurajarerestrânsă:embleme cunaţionalitateaStatului inamic

G.P.I,39

Este interzis de a folosi drapele, emblemesau uniforme ale inamicului:

a) pe timpul angajării într-o acţiune deluptă;

b) în vederea disimulării, favorizării sauîmpiedicării acţiunilor militare.

404 Descurajarerestrânsă:pavilioanelenavelor de război

G.P.I,39

Ca regulă generală, navele de războiarborează pavilionul naţional.

Tradiţional, erau autorizate să arborezepavilioane false oricând, cu condiţia ca elesă arboreze pavilionul real înainte de a seangaja într-o acţiune de luptă.

În prezent, determinarea naţionalităţii unuivas de război nu se face decât uneoridatorită unicului criteriu al pavilionului său.

405 Înşelare interzisă:

embleme denaţionalitateaStatelor neutre

G.P.I,39

Este interzis de a folosi drapele, emblemesau uniforme ale Statelor neutre.

406 Înşelare interzisă:

embleme aleNaţiunilor Unite

G.P.I,38

Este interzisă folosirea emblemelor distinc-tive ale Naţiunilor Unite în afara situaţieicând utilizarea lor este autorizată de aceastăorganizaţie.

407 Înşelare interzisă:

semne şi semnaledistinctive

G.P.I,38

Este interzisă folosirea improprie a sem-nelor sau semnalelor (altfel spus semna-lizarea persoanelor şi obiectivelor alteledecât cele care beneficiază de protecţie):

a) semne şi semnale distinctive aleserviciului sanitar;

b) semne distinctive ale protecţiei civile;

c) semne distinctive ale bunurilor cultu-rale;

d) semnul distinctiv al lucrărilor şiinstalaţiilor ce conţin forţe periculoase;

e) drapelul alb (drapelul parlamentar);

f) alte semne şi semnale distinctive recu-noscute pe plan internaţional (ex. semnead-hoc pentru zonele demilitarizate,pentru localităţile lipsite de apărare,semnale ad-hoc pentru protecţia civilă).

408 Înşelare interzisă:

perfidie

H.IV.R,23

G.P.I,37

Este interzisă uciderea, rănirea sau captu-rarea unui inamic apelând la perfidie.

«Perfidia» constă în a comite acte ostile subacoperirea unei protecţii legale.

409 Înşelare interzisă:

exemple deperfidie

Actele următoare sunt considerate perfide:

a) simularea intenţiei de a negocia subacoperirea pavilionului parlamentar;

G.P.I,37 b) simularea predării;

c) simularea unei incapacităţi datoratărănirii sau îmbolnăvirii;

d) simularea de a fi civil sau necombatant;

e) simularea de a avea un statut protejatfolosind semne, embleme sau uniformeale Naţiunilor Unite sau Statelor neutre.

410 Înşelare interzisă:

G.III,23

G.IV,28

G.P.I,12,51

Se interzice deplasarea stabilimentelor sautransporturilor sanitare, persoanelor civile şiprizonierilor de război sau folosirea prezen-ţei lor pentru a pune anumite zone sauobiective militare la adăpost de acţiunile deluptă (ex. pentru disimularea obiectivelormilitare de atacat, pentru disimulareaacţiunilor militare).

Capitolul F Zone exclusive şi zone asemănătoare

411 Regula

Oxford,50

G.P.I,25,27

Forţele armate ale unei Părţi Beligerante potsă controleze în fapt anumite zone maritime(altele decât apele teritoriale ale Statelorneutre) şi spaţiul aerian aflat deasupra lor.Dimensiunile şi întinderea unor astfel dezone nu trebuie să depăşească necesităţilemilitare.

O astfel de zonă poate să fie declarată zonăexclusivă sau asemănătoare (ex. zonă mili-tară, zonă interzisă, zonă de război, zonă deoperaţii) şi accesul poate să fie restrâns.

412 Exemple

Oxford,50

Londra. Decl,1-21

Exemple de zone exclusive şi asemănă-toare:

a) zonă de operaţiuni maritime (ex. accesinterzis oricărei nave sau aeronavestrăină);

b) zonă blocată (ex. acces interzis la zo-nele şi porturile de coastă determinate).

413 Întindere, directivede angajare,delimitare

Părţile Beligerante care stabilesc o zonăexclusivă sau asemănătoare vor fixa clarîntinderea (ex. alarmă pentru navigaţie

Londra. Decl, 1-9 neutră şi nemilitară inamică).

Dimensiunea, perimetrul şi durata zoneiexclusive vor fi fixate cu precizie.

Atunci când zona exclusivă este divizată însubzone (ex. cercul exterior şi interior) res-tricţiile de delimitare precisă vor fi fixatepentru fiecare subzonă.

Directivele de angajare vor conduce subor-donaţii.

414 Informare

Londra. Decl,

11-12

Informaţii corespunzătoare vor fi datePărţilor Beligerante şi statelor neutreprivind:

a) restricţiile zonei exclusive şi eventualsubzonelor (ex. interdicţie absolută de afi încălcată pentru orice autovehicul,navă sau aeronavă străină);

b) acţiunea întreprinsă fără avertismentspecial împotriva oricărui intrus într-oastfel de zonă. Dacă situaţia tacticăpermite, intruşii vor fi opriţi, interogaţişi, dacă sunt nevinovaţi, eliberaţi.

Capitolul G Bunuri special protejate

415 Informaţienecesară:amplasareabunurilor

Prin cercetare, comandantul va obţineinformaţiile privind existenţa bunurilormilitare importante special protejate aflateîn sectorul de operaţii.

416 Informaţienecesară:descriereabunurilor

Comandantul va solicita informaţii supli-mentare despre bunurile special protejatecum ar fi:

a) cele de dimensiuni importante;

b) cele expuse în mod deosebit pericolelordatorate amplasării lor.

417 Precauţiuni de luat Informaţiile obţinute vor conduce laprecauţiuni cum ar fi:

a) soluţii de schimbare (ex. evitarea veci-nătăţii imediate a unui bun, alegereaaltei rute pentru transporturi);

b) recomandări privind părţile unui bun deo mare valoare şi expuse în mod special

pericolelor;

c) recomandări pentru semnalizarea adec-vată şi suficientă a bunurilor şi persona-lului ce le deservesc (ex. prin apărătordirect autorităţilor locale, prin atacantadversarului direct sau, dacă timpulpermite, prin intermediari).

Capitolul H Zone protejate

418 Zone protejateplanificate

G.I,23

G.I, Anexa I

G.IV,14

G.IV, Anexa I

H.CP,1,8

G.P.I,60

Zonele protejate planificate sunt stabiliteprin acorduri între Părţile Beligerante saupot să fie recunoscute internaţional astfel:

a) zone şi localităţi sanitare;*

b) centre conţinând monumente (peste totbunuri culturale cu protecţie specială);

c) zone demilitarizate.

* Acest termen cuprinde în practică, deopotrivă «zonele şi localităţile de securitate» (G.IV,14şi Anexa I). Datorită extensiei ariei de cuprindere a termenilor «răniţi şi bolnavi» făcută înG.P.I,8, aceştia acoperă cea mai mare parte a cazurilor prevăzute pentru «zonele şi localităţilede securitate».

419 Zone protejateimprovizate:localităţi lipsite deapărare

G.P.I,59

Zonele protejate improvizate sunt zoneledin care au fost ridicate toate obiectivele şiau încetat toate activităţile militare şi care:

a) sunt situate în apropierea sau în zonaunde forţele armate sunt în contact; şi

b) sunt deschise ocupării de către inamic.

Astfel de zone sunt numite «localităţi lipsitede apărare». Zonele demilitarizate (pentrucare se încheie un acord) pot să fie stabiliteprintr-o declaraţie unilaterală notificată laPartea adversă. Această Parte va confirmaprimirea notificării. Totodată, pentru o mai

mare securitate, acordurile formale suntrecomandate şi pentru localităţile lipsite deapărare.

Condiţiile de îndeplinit pentru zoneledemilitarizate şi localităţile lipsite deapărare sunt, în practică, aceleaşi.

420 Obligaţiacomandanţilor

Comandanţii locali competenţi se vor asi-gura că au fost luate măsurile necesarepentru respectarea zonei protejate (ex.detalii pentru executarea practică aacordurilor, măsuri suplimentare, instrucţi-uni pentru autorităţile civile).

421 Avize pentruautorităţile civile

Un aviz adecvat va fi dat autorităţilor civileprivind aspectele practice şi condiţiile deîndeplinit (ex. responsabilitatea zonei,delimitarea şi semnalizarea perimetrului,personal militar, material şi obiective deîndepărtat, controlul accesului, aprovizio-nare, igienă, ordine publică, funcţii ale poli-ţiei, informarea populaţiei).

422 Autoritate civilăad-hoc

În toate cazurile în care perimetrul zoneiprotejate nu corespunde cu limitele oficialeale unui oraş, district sau analog, responsa-bilitatea administrativă («autoritate de co-mandament» civilă) a acestei zone va fistabilită cu claritate. O zonă ad-hoc cere oautoritate ad-hoc şi responsabilităţi cores-punzătoare.

423 Perimetrul zoneisemn distinctiv

ad-hoc

Perimetrul zonei trebuie să fie uşor recunos-cut din aer şi de pe sol (ex. râu, liziera uneilivezi sau păduri, rută principală, vale).

Dacă este necesar perimetrul zonei va fimarcat cu semne de dimensiuni şi vizibi-litate suficientă.

424 Instrucţiuni pentruforţele armate

Forţele armate vor primi instrucţiuni precisede comportare atunci când:

a) părăsesc zona protejată;

b) o abandonează fără luptă; sau

c) o preiau; sau

d) au interdicţia de a extinde operaţiunilemilitare asupra zonei; sau

e) sunt angajate într-o acţiune de luptă, în

apropierea zonei.

Capitolul I Cooperarea cu autorităţile civile

425 Regula Cooperarea cu autorităţile civile va urmărisupravieţuirea populaţiei civile cu pierderişi distrugeri civile cât mai scăzute, care potrezulta dintr-o acţiune militară (ex. măsuride apărare în favoarea populaţiei cum ar fi:avertismente, adăposturi, evacuare, infor-mare privind zonele periculoase).

426 Logistică civilă Ca regulă generală logistica civilă:

a) nu va fi împiedicată;

b) va fi susţinută de mijloacele militare(ex. transporturi) dacă situaţia tacticăpermite.

Comandanţii locali competenţi vor luamăsuri de cooperare adecvate (ex. prinpoliţie, informaţii).

427 Bunuri specialprotejate, zoneprotejate

Comandanţii locali competenţi vor cooperacu autorităţile civile în ceea ce priveştebunurile şi zonele special protejate (ex.informare reciprocă privind existenţa şiperimetrul, organizarea de comandamentmilitar şi civil, comportamentul persoanelorcivile şi militare).

Secţiunea 5.2. Conducerea atacului

428 Regula

G.P.I,57

Atacul trebuie să fie îndreptat doarîmpotriva obiectivelor militare.

Obiectivul militar trebuie să fie identificatca atare, clar atribuit şi indicat.

Atacul va fi limitat la obiectivul militarindicat.

429 Alegereaobiectivelor

Dacă alegerea este posibilă între mai multeobiective, pentru obţinerea unui avantajmilitar echivalent, alegerea va fi îndreptată

G.P.I,57 asupra obiectivului care atacat se apreciazăcă prezintă cele mai mici pericole pentrupersoanele şi bunurile civile.

430 Obiective

G.P.I,51

Se interzice atacul care tratează ca unobiectiv militar unic un anumit număr deobiective militare clar despărţite şi distinctesituate într-un oraş, sat sau orice altă zonăconţinând o concentrare asemănătoare depersoane şi bunuri civile.

431 Convoi aerian,convoi maritim

Navele comerciale escortate de nave derăzboi şi aeronavele civile escortate deaeronave militare inamice, pot să fieatacate.

432 Direcţia şimomentul atacului

G.P.I,57

Direcţia şi momentul atacului vor fi alese înaşa fel încât să reducă la minimumpierderile şi distrugerile civile (ex. ataculunei uzine după orele normale de lucru).

433 Desemnareaţintelor

G.P.I,57

Desemnarea ţintelor pentru armele indivi-duale şi pentru unităţile de foc se va face cuaceleaşi precauţiuni ca cele pentru atribu-irea obiectivelor militare, în funcţie derezultatul tactic aşteptat (ex. distrugere,neutralizare) şi ţinând seama de putereadistructivă a muniţiilor folosite (cantitate,date balistice, precizie, efect punctual saupe o zonă, consecinţe asupra mediului).

434 Alegerea ţintei:precauţiuni

G.P.I,57

Precauţiunile ce trebuie luate pentrualegerea ţintei sunt asemănătoare celor cetrebuie respectate când se alege un obiectivmilitar.

435 Alegerea ţintei:responsabilitate

G.P.I,57

Responsabilitatea unei corecte alegeri aţintei:

a) depinde de efectele cauzate asupralocu-lui de impact a armei sausistemului de armă ales;

b) este de resortul comandantului compe-tent să decidă care arme sau care sistemde arme va fi angajat pentru a trageîmpotriva unei ţinte determinate.

436 Avertisment

G.P.I,57

Dacă situaţia tactică permite, atunci cândatacurile pot să afecteze populaţia civilă, unavertisment trebuie să fie dat în timp util(ex. focuri de infanterie pentru a determinapersoanele civile să caute adăpost, aruncarede manifeste de avertisment dintr-o aero-navă).

437 Bunuri culturalesemnalizate

H.CP,4,11

În atac, ridicarea imunităţii (în caz ex-cepţional de necesitate militară inevitabilă)unui bun cultural semnalizat prin trei semnedistinctive, va fi, dacă situaţia tacticăpermite, limitată în timp şi restrânsă la

părţile cele mai puţin importante alebunului.

Avertismentul prealabil, dat în timp util, vapermite apărătorului să ia măsuri de salvareşi să dea informaţii adecvate.

Aceleaşi măsuri şi un comportament analog,sunt recomandate pentru bunurile culturalesemnalizate printr-un semn distinctiv (nece-sitate militară imperativă).

438 Control pe timpulatacului

Atacul va fi anulat sau întrerupt dacă seconstată că obiectivul, scopul sau ţinta nusunt militare.

În fiecare caz, regula proporţionalităţii va firespectată (vezi Capitolul 5.1.A).

Secţiunea 5.3. Conducerea apărării

439 Regula

G.P.I,58

Apărarea va fi organizată, în principal, înafara zonelor locuite.

Persoanele şi bunurile civile vor fi înde-părtate de obiectivele militare. În acestscop, comandanţii vor cere cooperarea auto-rităţilor civile.

440 Alegerea poziţieide apărare

G.P.I,57,58

Atunci când alegerea este posibilă între maimulte poziţii de apărare, pentru obţinereaunui avantaj militar echivalent, alegerea seva îndrepta asupra poziţiei care sepresupune că prezintă cele mai micipericole pentru persoanele şi bunurile civile.

441 Apărareaamplasamentelorformaţiunilor

G.P.I,57

Dispoziţiile acestui capitol se aplică laapărarea amplasamentelor formaţiunilor mi-litare, cu excepţia stabilimentelor sanitare.

442 Contraatacul

G.P.I,57

Contraatacurile lansate dintr-o poziţie deapărare sunt conduse prin dispoziţiile pri-vitoare la atac.

443 Îndepărtareapersoanelor civile

G.P.I,58

Îndepărtarea persoanelor civile din veci-nătatea obiectivelor militare va avea loc depreferinţă, către amplasamentele pe care lecunosc şi care nu prezintă pericol pentruele.

444 Îndepărtarea Îndepărtarea bunurilor civile va avea loc cuprioritate către amplasamentele care nu se

bunurilor civile

G.P.I,58

află în vecinătatea obiectivelor militare.

445 Stabilimentespecial protejate

Marcarea corespunzătoare a stabilimentelorspecial protejate cu semne distinctive va fiverificată şi adaptată împrejurărilor (ex.dimensiune suficientă, cerinţe de camuflaj).

446 Avertisment

G.P.I,57,58

Dacă situaţia tactică permite, măsurile deapărare care vor putea să afectezepersoanele civile vor fi anunţate printr-unavertisment în timp util (ex. pentruevacuarea caselor şi zonelor determinate,pentru îndepărtarea şi punerea la adăpost).

447 Bunuri culturalesemnalizate

H.CP,4,11

În apărare, ridicarea imunităţii (în caz ex-cepţional de necesitate militară inevitabilă)unui bun cultural semnalizat cu trei semnedistinctive, va fi, dacă situaţia tacticăpermite, limitată în timp şi restrânsă lapărţile cele mai puţin importante alebunului.

Vor fi luate măsuri corespunzătoare deapărare (ex. evacuare sau îndepărtare,instrumente de protecţie, ridicarea semnuluidistinctiv pentru evitarea confuziei).

Avertismentul prealabil va viza să creeze osituaţie clară pentru atacant.

Măsuri asemănătoare şi un comportamentanalog sunt recomandate pentru bunurileculturale semnalizate numai printr-un semndistinctiv (necesitate militară imperativă).

Secţiunea 5.4. Mişcări şi staţionări

448 Regula

G.P.I,57,58

Formaţiunile militare cu excepţia formaţiu-nilor sanitare, vor efectua mişcările şi vorstaţiona de preferinţă în afara zonelorlocuite, dacă prezenţa lor, chiar temporară,poate pune în pericol persoanele şi bunurilecivile.

449 Mişcări: Mişcările de traversare sau cele dinapropierea zonelor locuite vor fi executate

regula

G.P.I,57,58

rapid.

Dacă situaţia tactică permite, un avertis-ment prealabil va fi dat în timp util (ex.pentru îndepărtarea şi/sau punerea laadăpost a persoanelor civile).

450 Mişcări:întreruperi

G.P.I,57,58

Întreruperea mişcărilor (ex. opriri regulatedupă un anumit timp, opriri ocazionale) vaavea loc, dacă situaţia tactică permite, înexteriorul zonei locuite sau cel puţin înzonele mai puţin locuite.

451 Staţionări:

regula

G.P.I,57,58

O prezenţă militară, chiar temporară, poatecrea o situaţie periculoasă pentru zonele şipersoanele civile.

Formaţiunile situate în interiorul său, înapropierea zonelor locuite, vor fi desfă-şurate de o aşa manieră, încât să cauzezecele mai mici pericole posibile zonelorcivile (ex. separare fizică: distanţăcorespunzătoare între casele folosite demilitari şi alte construcţii).

452 Staţionări:

de mai lungădurată

G.P.I,57,58

În vederea reducerii pericolului pentrustaţionările de mai lungă durată în zonelelocuite, comandantul competent va luamăsuri suplimentare de (ex. limită clară şi,dacă este necesar, semnalizarea amplasa-mentului formaţiei, acces restrâns în ampla-sament, instrucţiuni pentru membrii forma-ţiei şi informaţii corespunzătoare populaţieicivile).

453 Bunuri culturalesemnalizate

H.CP,4,11

Ridicarea imunităţii bunurilor culturalesemnalizate urmează, prin analogie, dispo-ziţiile aplicabile în apărare.

Titlul 6. Comportament în acţiune

Introducere

Acest titlu tratează comportamentul în orice operaţiune terestră, maritimă, aeriană saucombinată, în orice luptă, indiferent de amploare, altfel spus de acţiunile tactice din teren şimăsurile întreprinse în favoarea victimelor în zonele de luptă.

Secţiunea 6.1. Lupta – tratează precauţiunile generale şi măsurilespeciale pe mare, în spatele frontului, de com-portament în apropierea şi/sau în zonele exclu-sive, de comportament faţă de persoanele, bunu-rile şi zonele de protecţie specială şi cooperareacu autorităţile civile la faţa locului.

Secţiunea 6.2. Persoane şi bunuri capturate – tratează primelemăsuri ce trebuie luate pentru fiecare categorie depersoane şi bunuri capturate, în timpul şi dupăîncheierea luptei, dacă situaţia tactică permite.

Secţiunea 6.3. Contacte neostile cu inamicul – tratează notifică-rile simple şi unilaterale până la acordurile ofi-ciale dintre forţele opuse, în vederea încheierii dearanjamente cu scopul încetării locale a focului.

Secţiunea 6.4. Măsuri după luptă – tratează întoarcerea persoa-nelor şi bunurilor evacuate şi măsurile în vederearestabilirii condiţiilor normale pentru populaţiacivilă.

Secţiunea 6.1. Lupta

Capitolul A Principiile luptei

454 Identificareascopurilor:

regula

Pe timpul luptei, caracterul militar alobiectivelor, scopurilor şi ţintelor trebuie săfie verificat.

455 Identificareascopurilor:maritim şi aerian

O grijă specială va fi avută pentru a nuataca navele comerciale şi aeronavele civilefără importanţă militară.

456 Variante

G.P.I,57

În vederea reducerii pierderilor şi distru-gerilor civile, obiectivele, scopurile şi ţin-tele vor fi alese de fiecare dată când timpulpână la darea misiunii o permite.

457 Precauţiuni

H.IV.R,23

G.P.I,57

Toate precauţiunile vor fi luate în scopulreducerii la minimum a pierderilor şidistrugerilor civile (ex. momentul şi direcţiafocului, avarierea navelor sau aeronavelornemilitare sau chiar distrugerea lor, înscopul de a permite salvarea persoanelor).

458 Proporţionalitate

H.IV.R,22,23

G.P.I,57

Precauţiunile cuprind respectarea regulilorde proporţionalitate (vezi Capitolul 5.1.A).

Când se atacă navele sau aeronavele nemi-litare, pierderile civile nu trebuie să fieexcesive în raport cu avantajul militaraşteptat.

459 Avertismente,recomandări

G.P.I,57,58

Atunci când situaţia tactică permite, prinmijloacele adecvate (ex. voce, fluierături)vor fi date avertismente şi recomandări (ex.pentru punerea la adăpost, îndepărtare) înscopul protecţiei persoanelor şi bunurilorcivile expuse pericolului.

Capitolul B Nave străine

460 Regula Numai navele care constituie obiectivemilitare pe mare pot să fie atacate.

461 Exemple deobiective militare

Exemple de obiective militare:

a) nave convoi;

b) nave transportând mărfuri deimportanţă militară;

c) nave transportând forţe armate inamice;

d) nave forţând o blocadă.

462 Identificareanaţionalităţiinavelor de război

În trecut, se foloseau pavilioanele pentruidentificarea naţionalităţii navelor de răz-boi.

În prezent, identificarea naţionalităţii seface prin alte criterii (ex. tip şi clasă denavă). În consecinţă, folosirea pavilioanelorfalse este un procedeu învechit şi nu esterecomandat.

463 Nave excluse de lacaptură şi atac

Navele următoare nu pot să fie nicicapturate, nici atacate:

a) navele spital, bărcile de salvare şimicile lor ambarcaţiuni;

b) ambarcaţiunile de salvare de coastă;

c) navele de cartel, altfel spus navelecirculând conform acordurilor speciale;

d) navele autorizate să treacă;

e) mici ambarcaţiuni pescăreşti de coastă;

f) nave cu misiune religioasă, ştiinţificăsau filantropică;

g) alte nave fără importanţă militară.

Excluderea de la captură se întinde lainstrumente, velatură, accesorii şi încărcă-tura acestor nave.

464 Nave cu statutneclar

Dacă nu este sigur că o navă este unobiectiv militar, ea poate să fie oprită şicercetată pentru a i se stabili statutul. Dacărefuză să se oprească sau se opune vizitei şicercetării, poate să fie distrusă, după soma-ţie.

465 Nave de războineutre

În principiu, navele de război neutre nu suntobiective militare pentru beligeranţi, dacăele nu se află în situaţia menţionată mai sus.

Capitolul C Aeronave străine

466 Regula Sub rezerva interdicţiilor şi restricţiilor deacces în spaţiul aerian naţional, aeronavelestrăine, cu excepţia aeronavelor militareinamice nu vor fi atacate.

467 Excepţie Aeronavele civile străine pot să fie atacate:

a) dacă sunt escortate de aeronave militareinamice;

b) dacă ele încalcă singure condiţiileenunţate în acest capitol.

468 Ordin de aterizare,inspecţie

Aeronavele civile străine pot să primeascăordinul de a-şi modifica ruta, de a aterizasau ameriza în scopul inspecţiei.

Dacă inspecţia arată că aeronava conţinepersonal sau bunuri de importanţă militarăsau încalcă într-un fel dreptul războiului(folosire pentru culegere sau transmitere deinformaţii, transport de contrabandă, încăl-carea condiţiilor unui acord anterior),aeronava poate să fie capturată şi devine,astfel, captură de război.

469 Atac Dacă o aeronavă străină refuză să-şimodifice ruta, să aterizeze sau să amerizeze,poate să fie atacată, după somare.

470 Aeronavă militarăneutră

Dispoziţiile capitolului care reglementeazăaeronavele civile străine pot să fie aplicateprin analogie, aeronavelor militare neutre.

Capitolul D Zone exclusive şi zone asemănătoare

471 Regula Pe timpul acţiunilor de luptă, zoneleexclusive şi asemănătoare vor fi menţinuteconstant sub controlul autorităţilor saucomandantului care le-a stabilit.

Eventuale modificări ale delimitării înspaţiu şi timp ca şi semnificaţiile lor vor ficomunicate la timp.

472 Avertisment

ad-hoc

Dacă spaţiul şi situaţia tactică permite, unavertisment individual va precede orice atacal zonelor şi aeronavelor civile care se

apropie sau pătrund într-o zonă exclusivăsau asemănătoare.

473 Navigare pepropriile riscuri

Navele şi aeronavele civile vor evita săpătrundă în zonele de operaţii militare,zonele exclusive sau asemănătoare, în zoneaflate deasupra mării sau sub ea.

Totodată dacă se apropie sau pătrund înastfel de zone ele o fac pe propriul risc.

Capitolul E Persoane şi bunuri special protejate

474 Regula Personalul, stabilimentele şi mijloacele detransport, special protejate şi recunoscute caatare, trebuie să fie respectate.

475 Personal

G.I,19

G.II,37

G.P.I,62

Personalul special protejat va fi autorizat să-şi îndeplinească sarcinile, în afara cazuluicând situaţia tactică nu o permite (ex.necesitatea militară imperioasă împie-dicăacţiunea de protecţie civilă).

Misiunea sa şi activităţile efective pot să fieverificate.

Personalul inamic înarmat poate să fiedezarmat.

476 Stabilimente:regula

Stabilimentele special protejate vor rămâneintacte şi nimeni nu va pătrunde acolo.

477 Stabilimente:

Bunuri culturalesemnalizate

Bunurile culturale semnalizate, a cărorimunitate a fost ridicată datorită necesităţiimilitare, vor fi totuşi respectate în măsurapermisă de situaţia tactică (ex. fără distru-gere sau ocupare peste necesităţile misiu-nii).

În cazul în care încă există, semnele dis-tinctive ale bunurilor culturale a cărorimunitate a fost ridicată vor fi înlăturate(sau cel puţin făcute invizibile).

478 Mijloace detransport: regula

G.I,36

G.II,31

Mijloacele de transport special protejate vorfi autorizate să-şi păstreze destinaţia atâtatimp cât este necesar.

Misiunea, conţinutul şi folosirea lor efectivăpoate să fie verificată prin inspectare (ex. oaeronavă poate să primească ordin deaterizare pentru o astfel de inspecţie).

G.IV,22

H.CP,12-14

G.P.I,23,30

479 Mijloace detransport:

nave spital,ambarcaţiuni decoastă de salvare

G.II,22,27,29,30

Navele spital (bărcile de salvare şi micileambarcaţiuni) precum şi ambarcaţiunile desalvare de coastă nu pot să fie nici capturatenici atacate.

Navele spital şi ambarcaţiunile de salvarede coastă nu vor sprijini în nici un cazmişcările combatanţilor. În timpul angajăriivor acţiona pe propriul risc.

Orice navă spital ce se află într-un port carecade în mâinile inamicului va fi angajată săpărăsească portul.

Capitolul F Zone protejate

480 Regula Comandanţii locali competenţi se asigură căzonele protejate, aflate la vecini sau în sferalor de comandament, sunt respectate desubordo-naţi.

481 Abandonarea uneizone protejate

Dacă sunt obligaţi să abandoneze inami-cului o zonă protejată, comandanţii localicompetenţi se asigură că zona este evacuatăde forţele armate în totalitate şi fără luptă.

Retragerea va fi pregătită din timp (ex.etapă, orar) şi comunicată autorităţilorcivile.

482 Ocuparea uneizone protejate

Preluând de la inamic o zonă protejată,comandanţii locali competenţi se vorasigura că acţiunea se va face fără luptă.

Zonele demilitarizate îşi vor păstra statutul,acesta fiind definitiv.

În acelaşi timp, localităţile lipsite de apărarevor fi ocupate ca alte localităţi trecute subcontrol inamic. Astfel, statutul de «lipsit deapărare» nu este decât tranzitoriu, dacă nu afost altfel stipulat.

Capitolul G Căutarea victimelor luptelor

483 Căutareavictimelor:

regula

G.I,15

G.II,18

Îndată ce situaţia tactică permite, vor filuate măsurile necesare:

a) pentru căutarea, culegerea şi îngrijirearăniţilor şi naufragiaţilor;

b) pentru căutarea morţilor.

484 Căutareavictimelor:protecţia civilă

G.P.I,62

Formaţiunile şi personalul protecţiei civilevor participa la căutarea victimelor, înspecial dacă există pierderi civile.

485 Căutareavictimelor:

apel de caritate

G.I,18

G.II,21

G.P.I,17

Comandanţii pot să facă apel la populaţiacivilă ca şi la societăţile de ajutor, alteledecât Societăţile Naţionale de Cruce Roşiesau Semilună Roşie, precum şi la coman-danţii navelor comerciale neutre, iahturi saualte ambarcaţiuni, pentru adunarea şiîngrijirea răniţilor şi naufragiaţilor şi pentruadunarea şi identificarea morţilor.

486 Căutareavictimelor:persoane civile

G.I,18

G.II,21

G.P.I,17

Persoanele civile şi societăţile de ajutorare,altele decât Societăţile de Cruce Roşie sauSemilună Roşie, vor fi autorizate, totuşi pepropria lor iniţiativă, la căutarea, culegereaşi îngrijirea răniţilor şi naufragiaţilor.

Nimeni nu va fi împiedicat, ameninţat saupedepsit pentru astfel de acte.

Capitolul H Capturarea victimelor luptelor

487 Inamic în afaraluptei

G.P.I,41,42

Nici o persoană necunoscută înainte să fierecunoscută (în raport cu împrejurările) canemaifiind aptă să participe la luptă nu va fiatacată (ex. în caz de predare, rănire,moarte, naufragiere pe mare sau coborârecu paraşuta dintr-o aeronavă în pericol).

488 Predare: Orice intenţie de a se preda trebuie să fieexprimată clar: ridicând braţele, aruncândarmele , ridicând un drapel alb etc.

regula

489 Predare:

paraşutist înpericol

G.P.I,42

Unei persoane care sare cu paraşuta dintr-oaeronavă în pericol trebuie să i se ofereposibilitatea de a se preda înainte de a fiatacată, în afara cazului în care se comportăde o manieră ostilă.

490 Capturare

G.III,4

G.P.I,41,44

Capturarea este faptul de a cădea, predân-du-se sau nu, puterii unei instanţe inamice(ex. formaţie militară, persoană militară,poliţie militară sau civilă sau chiar uneipersoane civile).

Capitolul I Cooperarea cu autorităţile civile

491 Regula Dacă situaţia tactică permite, comandanţiilocali competenţi şi în special cei de lanivelele tactice cele mai înalte, vor cooperacu autorităţile civile şi cu populaţia, pentrureducerea pericolelor la care ar putea fiexpuse persoanele şi bunurile civile.

492 Exemple decooperare

Exemple de cooperare:

a) îndepărtarea persoanelor civile de ozonă dată (ex. ţinerea persoanelor ladistanţă de o rută sau de o trecere);

b) informare reciprocă (ex. primind adă-posturile, locurile de îngrijire a răniţilorşi posturile de ajutor);

c) comportament reciproc (ex: în sauaproape de zonele populate, bunurispecial protejate, zone protejate).

493 Personal specialprotejat

Dacă situaţia tactică permite, persoanelespecial protejate vor primi tot sprijinulpentru îndeplinirea acţiunilor lor.

494 Ajutor:

regula

G.IV,17,23,30

Acordarea ajutorului, în general, şi mai cuseamă în folosul zonelor asediate sauîncercuite, va beneficia de tot sprijinul pecare situaţia tactică o permite, chiar dacăaceastă asistenţă este destinată populaţiei

G.P.I,70

civile inamice (ex. trecerea rapidă şi fărăpiedici a materialului şi personalului).

495 Ajutoare: sprijinmilitar

G.IV,23

G.P.I,70

Comandanţii locali competenţi vor acordasprijin militar activităţilor de ajutorare, atâtcât situaţia tactică permite (ex. transport,escortă, gardă).

Secţiunea 6.2. Persoane şi bunuri capturate

Capitolul A Combatanţi inamici

496 Regula

G.III,5,13

G.P.I,44

Combatanţii capturaţi (care se predau saunu) sunt prizonieri de război şi nu trebuie săfie atacaţi.

Statutul prizonierilor de război începe dinmomentul capturării.

Prizonierii de război trebuie să fie protejaţişi trataţi umanitar.

Tratamentul prizonierilor de război seaplică numai combatanţilor care se abţin dela orice act de ostilitate şi nu încearcă săevadeze.

497 Tratament specific

G.III,13

Luptătorii capturaţi vor fi:

a) percheziţionaţi şi dezarmaţi;

b) protejaţi şi, dacă este necesar, îngrijiţi;

c) evacuaţi.

498 Percheziţie:dezarmare

G.III,18

Dezarmarea cuprinde percheziţionarea şi re-tragerea materialului şi documentelor cuimportanţă militară (ex. muniţii, hărţi, ordi-ne, material şi coduri de telecomunicaţie).

Acest material devine captură de război.

499 Percheziţie:obiecte ce rămânasupra persoanelorcapturate

G.III,18

Obiectele următoare rămân asupra persoa-nelor capturate:

a) documente personale de identificare(ex. carte de identitate, placă deidentitate);

b) efecte de îmbrăcat, alimente şi obiectede uz personal;

c) obiecte de protecţie personală (ex.cască, mască de gaze).

500 Securitate,protecţie, îngrijiri

G.III,13,19,20,50

În timp ce aşteaptă evacuarea, combatanţiicapturaţi:

a) nu vor fi expuşi inutil pericolelor luptei;

b) nu vor fi constrânşi să participe la acti-vităţi cu caracter sau în scop militar;

c) vor fi protejaţi de acte de violenţă,insulte sau intimidări;

d) vor primi îngrijirile necesare (ex.primul ajutor).

501 Evacuare

G.III,19

Evacuarea va fi organizată şi va începeimediat ce situaţia tactică permite.

502 Statut neclar

G.III,5

G.P.I,45-47

În caz de îndoială cu privire la statutuljuridic al persoanelor care au participatdirect la ostilităţi, ele vor fi totuşi tratate caprizonieri de război şi evacuate.

503 Evacuareimposibilă

G.P.I,41

Dacă formaţia capturantă (ex. mică patrulăacţionând izolat) nu poate ca să evacuezeprizonierii sau să-i păzească până cândevacuarea lor este posibilă aceasta îi va lăsaliberi după ce a luat anumite măsuri:

a) pentru propria securitate (ex. deplasân-du-se rapid într-un alt sector);

b) pentru securitatea prizonierilor (ex.dându-le apă şi alimente, mijloace desemnalizare pentru identificarea loculuiîn care se găsesc, informarea ulterioarăa organismelor de salvare).

Capitolul B Răniţi, bolnavi, naufragiaţii

504 Regula

G.I,42

G.II,12

Răniţii, bolnavii şi naufragiaţii vor fi trataţiumanitar, îngrijiţi şi protejaţi.

505 Naufragiaţi salvaţide navecomerciale

Navele comerciale care au luat naufragiaţila bord o vor face cunoscut prin mijloaceledisponibile.

506 Combatanţi, răniţi,bolnavi, şinaufragiaţi

G.I,14

G.II,16

Combatanţii capturaţi răniţi, bolnavi şinaufragiaţi sunt prizonieri de război şi vorbeneficia de tratamentul acordat prizonie-rilor de război.

507 Evacuare

G.I,12

G.II,12

G.III,19

Evacuarea pe canale adecvate va fiorganizată şi va începe imediat ce situaţiatactică o va permite.

508 Reţinere temporară

G.III,19

Numai persoanele care rămân pe loc dincauza rănilor sau bolii ce presupun un marerisc la evacuare vor putea fi reţinute tempo-rar.

509 Abandonarearăniţilor

G.I,12

O formaţie obligată să abandoneze răniţii şibolnavii la inamic va lăsa cu aceştia, atât câtsituaţia tactică permite, o parte dinpersonalul şi materialul său sanitar pentru ale asigura îngrijiri medicale.

510 Înregistrare

G.I,16

G.II,19

Imediat ce situaţia tactică va permite, vor fiînregistrate informaţiile care uşureazăidentificarea răniţilor şi bolnavilor (ex. datedespre identitate, detalii cu privire la răniresau îmbolnăvire).

Capitolul C Morţi

511 Identificare Morţii trebuie să fie identificaţi.

G.I,17

G.II,20

512 Înhumare,incinerare,scufundare

G.I,17

G.II,20

După identificare morţii vor fi înhumaţi,incineraţi sau scufundaţi individual, dacăsituaţia tactică sau împrejurările (ex. igiena)vor permite.

Arderea nu va avea loc decât pentru raţiuniimperioase de igienă sau conform religieidefunctului.

513 Mijloace deidentificare:

regula

G.I,16,17

G.II,19,20

Cărţile de identitate vor fi evacuate.

În cazul morţilor cu placă de identitatedublă, o jumătate va rămâne asupra corpu-lui (sau cu urna conţinând cenuşa), cealaltăjumătate urmând să fie evacuată.

514 Mijloace deidentificare:terestru

G.I,17

Când morţii au o placă de identitate simplă,întreaga placă va rămâne asupra corpului(sau cu urna conţinând cenuşa).

Mormintele vor fi semnalizate în scopul dea fi găsite uşor (ex. cruci de lemn improvi-zate).

515 Mijloace deidentificare:maritim

G.II,19

Morţii cu o placă de identitate simplă:întreaga placă va fi evacuată.

516 Cenuşa, efectepersonale

G.I,17

G.II,20

Cenuşa şi efectele personale vor fi adunateşi evacuate.

517 Evacuareacorpurilor

Corpurile care, conform împrejurărilor, nusunt înhumate, incinerate sau scufundate,vor fi evacuate.

518 Înregistrare

G.I,17

G.II,20

Imediat ce situaţia tactică va permite, se vaîntocmi un raport cu privire la împrejurărilemorţii şi măsurile luate.

Capitolul D Personalul sanitar militar inamic

519 Regula

G.I,19

G.II,37

Personalul sanitar al stabilimentelor şimijloacelor de transport sanitare militareinamice capturate va putea îndeplinimisiunile atâta timp cât Puterea care i-acapturat nu va putea asigura ea însăşiîngrijirile necesare răniţilor şi bolnavilor cese găsesc în stabilimente şi mijloacele detransport.

520 Statut juridic

G.I,28

G.II,37

G.III,33

Personalul sanitar militar inamic capturat nueste prizonier de război. Totodată, el vabeneficia, cel puţin, de dispoziţiile Conven-ţiei de la Geneva privitoare la tratamentulprizonierilor de război din 1949.

521 Nave spital

G.II,36

Personalul sanitar şi echipajele navelorspital nu vor fi capturate pe timpul cât suntîn serviciul acestor nave.

522 Personalul sanitartemporar

G.I,25,29

Personalul sanitar militar temporar inamiccapturat va fi prizonier de război, dar va fifolosit în scopuri sanitare dacă este nevoie.

Capitolul E Personalul religios militar inamic

523 Regula

G.I,19,28

G.II,37

Personalul religios militar inamic capturatva fi liber să îndeplinească sarcinile saleatâta timp cât Puterea care i-a capturat nu vaputea asigura ea asistenţa spiritualănecesară.

524 Analogie

G.I,28

G.II,37

G.III,33

Dispoziţiile cu privire la personalul sanitarmilitar inamic capturat se aplică prinanalogie la personalul religios militarinamic capturat.

525 Nave spital

G.II,36

Personalul religios al navelor spital nu va ficapturat în timp ce se află în serviciulacestor nave.

Capitolul F Bunuri militare inamice

526 Captură derăzboiului G.III,18

Bunurile militare inamice capturate (cuexcepţia mijloacelor de identificare, bunu-rilor sanitare şi religioase şi a celor necesareîmbarcării, alimentării şi protecţiei persona-lului capturat) devin captură de război (ex.bunuri de importanţă militară aflate asuprapersonalului militar inamic capturat, altemateriale cum ar fi armele, mijloacele detransport, bunurile găsite în depozite).

Captura de război poate să fie folosită fărărestricţie. Ea aparţine Puterii care acapturat-o şi nu combatanţilor individuali.

527 Stabilimentesanitare:

regula

G.I,33

Stabilimentele sanitare militare inamicecapturate şi materialul lor pot să fie folosite,fără totuşi să fie deturnate de la destinaţialor sanitară atâta timp cât sunt necesarepentru îngrijirea răniţilor şi bolnavilor.

528 Stabilimentesanitare:

excepţie

G.I,33

În caz de necesitate militară urgentă,stabilimentele sanitare militare fixe inamicecapturate pot să fie folosite în alte scopuridacă au fost luate din timp măsuri pentrubuna îngrijire a răniţilor şi bolnavilor.

529 Mijloace detransport sanitare:regula

G.I,35

G.II,22,27

G.P.I,22,23,30

Mijloacele de transport sanitare militareinamice capturate care nu mai sunt necesarerăniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor devincaptură de război. Semnul distinctiv va fiîndepărtat.

Mijloacele de transport sanitare următoarepot să fie capturate:

a) vehiculele terestre sanitare;

b) navele sanitare cu excepţia:

navelor spital, bărcilor de salvare şimicilor ambarcaţiuni;

ambarcaţiunilor de salvare decoastă.

c) aeronavele sanitare capturate sau se-chestrate atunci când erau la sol saudupă ce au aterizat.

530 Mijloace detransport: aeronave

G.P.I,30

Orice aeronavă sechestrată şi care eraangajată mai înainte exclusiv ca aeronavăsanitară militară va putea să fie folosită, înprimul rând, doar ca aeronavă sanitară.

531 Material sanitarmobil

G.I,33

Materialul sanitar mobil inamic capturat varămâne pentru răniţi, bolnavi şi naufragiaţi.

532 Bunuri religioase Bunurile religioase militare inamice captu-rate vor fi tratate în aceeaşi manieră cabunurile sanitare militare corespondente.

Secţiunea 6.3. Contacte neostile cu inamicul

Capitolul A Măsuri unilaterale

533 Informaţii,avertismente

Pentru a evita sau reduce pericolul care vaputea rezulta dintr-o acţiune de luptă încurs, avertismente adecvate vor trebui să fiecomunicate Părţii adverse (ex. avertizareacivililor înainte de a deschide focul sau de ase deplasa într-o direcţie indicată, averti-zarea aeronavelor ce se apropie de o zonăpericuloasă).

534 Somaţii Pentru a întări respectarea dreptului războ-iului vor fi adresate somaţii Părţii adverse(ex. pentru oprirea violărilor imunităţiibunurilor culturale, pentru o mai bunăvizibilitate a semnelor distinctive).

Capitolul B Întreruperea luptelor

535 Aranjamentelocale

G.I,15

G.II,18

Aranjamente locale vor fi încheiate pentrucăutarea, transportarea, schimbarea şievacuarea răniţilor şi naufragiaţilor.

536 Zone asediate şi Aranjamente locale vor fi deopotrivă

încercuite

G.I,15

G.II,18

G.IV,17

încheiate pentru evacuarea în afara zonelorasediate sau încercuite, a răniţilor, bolna-vilor şi naufragiaţilor, ca şi pentru trecereapersonalul sanitar şi religios şi a materi-alului lor.

537 Zone neutralizate

G.IV,15

În regiunile unde au loc lupte, zoneneutralizate vor putea să fie constituite pebază de acorduri, cu scopul de a pune laadăpost, fără discriminare:

a) răniţii şi bolnavii;

b) persoanele civile care nu participădirect la ostilităţi şi care, pe timpul câtse află în zonă, nu îndeplinesc nici omuncă de natură militară.

Capitolul C Procedură

538 Notificăriunilaterale

H.CP,11

G.P.I,25,57

Comandanţii vor transmite informaţiiunilaterale, ca cele de punere în gardă,avertismente şi somaţii, prin mijloaceadecvate (ex. la nivelurile cele mai joase:orale, prin megafon sau prin semne înţelesede toţi).

539 Contacte directeîntre comandanţi

G.I,15

G.II,18

G.III,15

Contacte între forţele armate opuse pot, înorice moment, exista între comandanţiiinteresaţi. Ele pot să fie stabilite prin oricemijloace tehnice disponibile.

540

Purtătorul unuisteag alb sauanalog

H.IV.R,32-34

Purtătorul drapelului alb (drapelul parla-mentar), sau orice altă persoană careîncearcă să intre în contact cu inamicul,trebuie să fie respectat.

Aceste persoane nu vor profita de misiunealor pentru a culege informaţii.

Comandantul nu este obligat să primeascăun purtător de drapel alb sau alte persoaneasemănătoare în orice împrejurare. El poatesă impună măsuri de securitate (ex. acope-

rirea ochilor) sau să reţină temporar persoa-nele.

541 Contacte prinintermediari

G.I,8-10

G.II,8-10

G.IV,9-11

H.CP.R,21,23

G.P.I,5

Atunci când contactele dintre comandanţisau contactele dintre purtătorii drapeleloralbe sau persoanele analoge nu sunt posibilecomandanţii pot să solicite cooperarea uneiPuteri Protectoare, sau unui intermediarcum ar fi Comitetul Internaţional al CruciiRoşii.

542 Acorduri:

regula

G.I,6

G.II,6

G.IV,7

G.P.I,29

Comandanţii forţelor opuse pot să încheieacorduri în orice moment. Astfel deacorduri nu trebuie să afecteze situaţiavictimelor de război cum sunt cele definiteprin tratatele internaţionale.

543 Acorduri:

locale şi de scurtădurată

G.I,15

G.II,18

G.P.I,27

Acordurile, în esenţă locale, de scurtădurată şi urgente, pot să fie încheiate verbal(ex. acord local pentru căutarea răniţilordupă o acţiune de luptă, survolul unei micizone controlată de inamic de o aeronavăsanitară izolată).

544 Acorduri:

de lungă durată

G.I,Anexa I

Acordurile de lungă durată şi de mareîntindere trebuie să fie încheiate în scris (ex.zone neutre, localităţi lipsite de apărare,survolarea unei mari zone controlată deinamic de o aeronavă sanitară, acord pentruevacuarea unei zone asediate).

G.IV,15

G.P.I,27,59,60

Pentru astfel de acorduri, semnatarii se vorinspira din dispoziţiile detaliate prevăzute îndreptul războiului (ex. zone sanitare, zonedemilita-rizate ca şi zonele şi localităţilelipsite de apărare).

Secţiunea 6.4. Măsuri după lupte

Capitolul A Măsuri militare

545 Regula Imediat ce situaţia tactică va permite,comandanţii şi combatanţii individuali vorcontribui la restabilirea condiţiilor normalepentru populaţia civilă.

546 Introducereapersoanelor şibunurilor civile

Persoanele deplasate şi bunurile transferatetemporar vor fi autorizate să revină,respectiv să ajungă, pe amplasamenteleanterioare.

547 Introducereabunurilor cudestinaţie militară

Bunurile folosite sau luate de personalulmilitar în scopuri militare vor fi restituiteproprietarilor sau vor fi aşezate pe ampla-samentul anterior (ex. bunuri împrumutatesau rechiziţionate).

548 Refacerea zonelorde luptă

În zonele de luptă vor fi restabilitecondiţiile anterioare (ex. ridicarea obstaco-lelor şi obiectelor periculoase cum ar fiminele, repararea pasajelor principalepentru populaţie).

Capitolul B Cooperarea cu autorităţile civile

549 Regula Imediat ce situaţia tactică va permite,comandanţii locali competenţi vor cooperacu autorităţile locale în vederea restabiliriicondiţiilor normale pentru populaţia civilă.

550 Cooperare deurgenţă

G.I,18

G.II,21

G.IV,16

Cooperarea de urgenţă va urmări salvareavieţilor prin:

a) căutarea victimelor şi persoanelordispă-rute;

b) salvarea victimelor;

c) acordarea primului ajutor pentru victi-

G.P.I,17,33,62 me.

Cooperarea de urgenţă poate să fie spontanăşi organizată local la nivelurile de comanda-ment cele mai joase (ex. apel de caritate,terestru sau pe mare, acţiune spontană apersoanelor şi organismelor civile cum ar fiSocietăţile Naţionale de Cruce Roşie sauSemilună Roşie, personal şi formaţiuni deprotecţie civilă).

551 Cooperare petermen lung:nevoi, priorităţi

În cazul unei cooperări pe termen lung,nevoile populaţiei civile trebuie să fieinventariate.

Astfel, vor trebui să fie fixate priorităţile înacord cu autorităţile civile competente (ex.igienă, serviciu sanitar, înhumări şiincinerări, aprovizionare, ajutorare, ordinepublică şi poliţie).

552 Cooperare petermen lung:responsabilitate decomandament

Pentru acţiuni de sprijin militar de anver-gură, responsabilitatea de comandamenttrebuie să fie stabilită clar (ex. subordonare,cooperare, categorii speciale de personalşi/sau de material).

Titlul 7. Transporturi

Introducere

Acest titlu tratează aprovizionarea cu bunuri necesare forţelor armate (în măsura încare priveşte dreptul războiului), evacuarea persoanelor şi bunurilor capturate şi transporturilecare le implică.

Secţiunea 7.1. Conduita transporturilor – tratează principiile detransport, transporturile militare şi civile separatesau combinate şi cooperarea cu autorităţile civile.

Secţiunea 7.2. Evacuarea de persoane şi bunuri capturate –tratează măsurile ce vor fi luate în sprijinul şi petimpul evacuării, pentru fiecare categorie depersoane şi bunuri capturate.

Secţiunea 7.3. Reaprovizionarea – tratează aprovizionareadirectă cu mijloace, itinerariile utilizate şidistincţia necesară între domeniile militar, sanitarşi civil.

Secţiunea 7.4. Transporturi sanitare – tratează problemelegenerale ale identificării, mijloacele de transporttemporare ca şi problemele particulare referitoarela itinerariul terestru, maritim sau aerian.

Secţiunea 7.1. Conducerea transporturilor

Capitolul A Principiile transporturilor militare

553 Regula Transporturile tratează toate mişcările depersoane şi de bunuri între formaţiile celemai avansate şi bazele logistice cele maiîndepărtate.

554 Concept detransporturi

Responsabilul general de comandament vastabili un concept al transporturilor.

Conceptul va stabili filiera de aprovizionareşi evacuare, folosirea mijloacelor de

transport şi responsabilitatea controlului.

Conceptul va avea ca temei, ordine şidirective permanente (ex. cerinţe diferitepentru camuflaj şi clasificareacomunicaţiilor între zonele foarte avansateşi cele foarte în urmă).

555 Răspundereafiecărui comandant

Fiecare comandant va fixa detalii în plusrelative la sfera de responsabilitate (ex.pentru locurile de transbordare, pentrumijloacele de transport ce trec prin sectorulsău).

556 Coloane comune La nivelele tactice inferioare, transporturilevor urma în general filiera de comandament(ex. între grupă şi batalion).

Comandanţii se vor asigura că trebuiefăcută o distincţie netă între mijloacele detransport sanitare şi celelalte mijloace detransport.

557 Coloane distincte În funcţie de sistemul de organizare (atâtpentru aprovizionare cât şi pentru evacuare)şi situaţia tactică, transporturile se vor faceîn coloane separate, de exemplu:

a) logistice (ex. evacuarea prizonierilor derăzboi şi material inamic nesanitar);

b) sanitare (ex. pentru reaprovizionaresanitară, pentru evacuarea răniţilor şibolnavilor, pentru evacuarea persona-lului şi bunurilor sanitare şi religioase,inamici capturaţi);

c) de personal (ex. pentru informaţiidespre identitate, efectele persoanale alemorţilor);

d) informaţii (ex. pentru documentele deinteres tactic).

558 Schimbări decoloane

Schimbările de itinerarii vor fi efectuaterapid şi desluşit, pentru a evita neînţele-gerile (ex. un prizonier de război sănătoscare este rănit pe neaşteptate sau bolnav întimpul evacuării, răniţi restabiliţi suficientpentru a putea ajunge prizonieri sănătoşi, unprizonier de război sănătos sau rănit caremoare subit).

Capitolul B Transporturi militare, sanitare şi civile separate

559 Rute şi coloane detransport

Responsabilul general al comandamentului(şi fiecare dintre comandanţii săi subordo-naţi pentru propria lor sferă de responsabili-tate) va fixa, când situaţia strategică şitactică o va permite, rutele şi coloaneledistincte pentru transporturile militarenesanitare şi pentru transporturile sanitare.

Aceste drumuri şi coloane vor fi distincte dedrumurile civile, când situaţia strategică sautactică o va permite.

560 Mijloace detransport militarenesanitare

Transportul personalului şi bunurilor mili-tare nesanitare, prin mijloace de transportmilitare nesanitare, nu este protejat prindreptul războiului.

561 Mijloace detransport civile

Transportul personelor şi bunurilor civileprin mijloace de transport civile beneficiazăde protecţia acordată, prin dreptul războ-iului, bunurilor şi persoanelor civile.

562 Mijloace detransport sanitare

Transportul persoanelor şi bunurilor sani-tare, a răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor,prin mijloacele de transport sanitare,beneficiază de protecţia acordată serviciuluisanitar prin dreptul războiului.

Capitolul C Transporturi mixte militare, sanitare şi/sau civile

563 Rute şi coloane detransport

Când rutele şi coloanele comune suntutilizate pentru transporturi militarenesanitare, sanitare şi/sau civile, coman-danţii competenţi vor reglementa traficul deo manieră care să evite confuzia întremijloacele de transport militar nesanitare,sanitare şi civile.

564 Mijloace detransport

Dacă există diferite mijloace de transportnesanitare militare, sanitare şi/sau civile(ex. întâi pe camion, apoi pe barcă şi înfinal cu avionul) utilizate pentru transportulaceloraşi persoane şi bunuri comandanţiicompetenţi vor da instrucţiuni practice, (ex.întrebuinţarea personalului militar nesani-tar, sanitar sau civil la mijloacele detransport, comportamentul personalului înlocurile de transbordare, exigenţe decamuflaj, întrebuinţarea semnului şi/sausemnalelor distinctive).

565 Locuri de tranzit Locurile de tranzit şi locurile detransbordare trebuie să fie fixate clar.Prezenţa simultană a mijloacelor detransport militare nesanitare, sanitare şi/saucivile va fi cât mai scurtă posibil.

În fiecare loc de tranzit important,amplasamentele distincte vor fi atribuitepersonalului şi mijloacelor de transportmilitare nesanitare, sanitare şi civile.

Comandantul locului de tranzit vareglementa întrebuinţarea camuflajului.

Capitolul D Cooperarea cu autorităţile civile

566 Regula În domeniul transporturilor responsabilulgeneral de comandament va fixa modali-tăţile de cooperare şi de sprijin cu autori-tăţile civile.

567 Priorităţi Directivele vor fixa priorităţile pentrutransporturile ce se vor efectua atunci cândsituaţia tactică o va permite (ex. prima datărăniţii, bolnavii şi aprovizionarea sanitară, adoua oară protecţia civilă, a treia oarăajutoarele pentru populaţia civilă).

568 Transporturi deurgenţă

Când situaţia tactică o va permite,comandanţii locali competenţi vor propunetransporturile de urgenţă necesare.

Priorităţile vor fi fixate în colaborare cuautorităţile civile interesate.

569 Responsabilitateacomandamentului

Responsabilitatea comandamentului va ficlar fixată, în maniera de a evitaneînţelegerile şi confuziile între personal,mijloace de transport şi amplasamentelemilitare (ex.subordonare, cooperare, durataîntrebuinţării civililor personalului mixtmilitar şi/sau civil, mijloace de transport,exigenţe de camuflaj).

Secţiunea 7.2. Evacuarea persoanelor şi bunurilor capturate

Capitolul A Prizonieri de război

570 Regula

G.III,19

Prizonierii de război vor fi rapid evacuaţi înafara zonelor de luptă.

571 Condiţii deevacuare:

regula

G.III,20

Evacuarea se va efectua cu umanitate încondiţii asemănătoare cu cele ale membrilorforţelor deţinătoare pe timpul transportuluilor (ex. vehicule pentru transportulpersoanelor, camioane).

572 Condiţii deevacuare:securitate

G.III,19,20

Prizonierii de război nu vor fi expuşi inutilla pericole.

Securitatea prizonierilor de război va fiasigurată pe timpul evacuării.

573 Condiţii deevacuare:

protecţie

G.III,13

Prizonierii de război vor fi protejaţi întimpul evacuării lor, în special împotrivaactelor de violenţă, intimidării împotrivainsultelor şi curiozităţii publice.

574 Condiţii deevacuare:

îngrijiri

G.III,20

În timpul evacuării, prizonierii de războivor primi hrană suficientă, apă potabilă,haine necesare şi îngrijiri medicale.

575 Condiţii deevacuare:

lagăr de tranzit

G.III,20

Dacă în timpul evacuării prizonierii derăzboi trebuie să treacă prin lagăre detranzit, rămânerea în aceste lagăre va fiscurtă.

Tratamentul prizonierilor de război înlagărul de tranzit va fi acelaşi ca în lagăreleobişnuite.

576 Interogatoriu

G.III,17

Prizonierii de război pot fi interogaţi petimpul evacuării (ex. la nivel corespunzătorde personalul specializat).

În tot cazul, un prizonier de război nu va fiobligat să furnizeze decât informaţiile cuprivire la identitatea sa, adică:

a) numele şi prenumele;

b) gradul;

c) data naşterii;

d) numărul matricol sau, în lipsă, oindicaţie echivalentă.

577 Stabilireaidentităţii:

regula

G.III,17

Dacă situaţia tactică permite, identitateaprizonierilor de război va fi stabilită.

578 Stabilireaidentităţii:imposibilitate

G.III,17

Prizonierii de război care, din cauzaincapacităţii fizice sau mentale nu pot dainformaţii despre identitatea lor, vor fiîncredinţaţi serviciului sanitar.

579 Stabilire deidentitate: refuz

G.III,17

Un prizonier de război care refuză voit sădea informaţii pe care este obligat să le dea,se expune unei restricţii de privilegiiacordate gradului sau statutului său.

580 Lista de prizonieri

G.III,20

Când situaţia tactică o va permite, o listă culuptătorii capturaţi va fi stabilită şiexpediată pe căi adecvate Biroului Naţionalde Informaţii.

Capitolul B Răniţi, bolnavi, naufragiaţi

581 Regula

G.I,15

G.II,18

G.III,19

G.P.I,8,10

Răniţii, bolnavii şi naufragiaţii vor fievacuaţi rapid în afara zonei de luptă.

Dacă la salvarea lor, naufragiaţii sunt fiesănătoşi, răniţi sau bolnavi, vor fi trataţi înconsecinţă.

582 Coloana deevacuare

G.I,15

G.II,18

G.III,19

G.P.I,10

Ca o regulă generală, răniţii, bolnavii şinaufragiaţii militari vor fi remişi rapidcoloanei de evacuare sanitară militară.

583 Reţinere temporară Singurele persoane care pot fi reţinuţetemporar pe durata evacuării sunt cele caredatorită rănilor sau bolilor sunt expuse la

G.III,19 mari riscuri în timpul transportului.

584 Luptătorii răniţi,bolnavi şinaufragiaţi

G.I,14

G.II,16

Combatanţii capturaţi răniţi, bolnavi saunaufragiaţi, fiind prizonieri de război, vorbeneficia de tratamentul acordat prizonie-rilor de război în timpul evacuării.

585 Predarea unui vasde război

G.II,14

Un vas de război poate impune predarearăniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor militariîmbarcaţi la bordul navelor spital, navecomerciale sau alte ambarcaţiuni, de oricarenaţionalitate numai când astfel de persoanesunt în stare de a fi deplasate şi dacă vasulde război poate asigura un tratament şiîngrijiri adecvate.

586 La bordul unui vasde război sau aunei aeronavemilitare neutre

G.II,15

Răniţii, bolnavii şi naufragiaţii militariprinşi pe bordul unui vas de război neutrusau o aeronavă militară neutră sunt înstăpânirea Statului neutru care îi va interna(vezi Capitolul 10.2.D).

587 Înregistrare

G.I,16

G.II,19

Dacă nu au fost înregistrate dinainte,informaţiile permiţând identificarea răni-ţilor şi bolnavilor vor trebui strânse (ex.date despre identitate, detalii relative la rănişi boli).

Aceste informaţii vor fi expediate, princanale adecvate, Biroului Naţional deInformaţii.

Capitolul C Morţi

588 Corpuri:

pe pământ

G.I,17

Corpurile neînhumate sau incinerate pe loc,vor fi deplasate până la un drum sau un locunde trec sau unde se găsesc propriile forţe.

Corpurile vor fi depuse cu jumătatea plăciiduble de identitate, cu scopul de a firegăsite şi identificate uşor. Ele vor fi apoitratate conform Capitolului 6.2.C.

589 Corpuri:

de pe mare peuscat

G.II,20

Corpurile evacuate de pe mare pe uscat, vorfi tratate în aceeaşi manieră ca atunci cândse acţionează pe pământ (vezi Capitolul6.2.C).

Persoanele care debarcă corpurile se vorasigura că efectele lor personale au fost

recuperate şi reţinute la bord sau evacuatecorect.

590 Urne

G.I,17

Urnele vor fi evacuate până la ServiciulMormintelor prin căile adecvate.

591 Efecte personale

G.I,16

G.II,19

Efectele personale cuprinzând buletine deidentitate vor fi trimise, prin canaleadecvate, la Biroul Naţional de Informaţii.Ele vor urma canalele rapoartelor asupradeceselor, sau vor trece printr-un alt canaladecvat.

592 Rapoarte:

regula

G.I,16

G.II,19

Rapoartele asupra decedaţilor şi măsurile ceau urmat vor fi expediate Biroului Naţionalde Informaţii, prin canalul adecvat.

593 Rapoarte:

detalii privindînhumarea

G.I,17

Detalii asupra înhumărilor, mormintelor şiincinerărilor vor fi expediate ServiciuluiMormintelor prin canalul adecvat.

Capitolul D Personal sanitar militar inamic

594 Regula

G.I,28

G.II,37

G.III,33

Evacuarea personalului sanitar militarinamic, va avea loc îndată ce serviciile salenu vor fi necesare pentru răniţi, bolnavi şinaufragiaţi.

595 Itinerarii deevacuare

G.I,28

G.II,37

Personalul sanitar militar inamic va fievacuat pe acelaşi itinerar ca şi răniţii,bolnavii şi naufragiaţii militari.

596 Activităţi sanitare

G.I,28

G.II,37

În timpul evacuării, personalul sanitarmilitar inamic poate fi folosit pentruexercitarea funcţiilor sanitare.

597 Personal sanitartemporar

G.I,29

Personalul sanitar militar inamic temporarva putea fi evacuat pe o filieră de evacuarenesanitară (ex. itinerar logistic).

Capitolul E Personal religios militar inamic

598 Regula

G.I,28

G.II,37

Evacuarea personalului religios militarinamic va avea loc începând din momentulcând nu va mai fi necesar la asistenţaspirituală.

599 Analogie

G.I,28

G.II,37

Dispoziţiile privitoare la evacuarea persona-lului sanitar inamic se aplică în acelaşi modca la evacuarea personalului religios militarinamic.

Capitolul F Bunuri militare inamice

600 Captură de război

G.III,18

Captura de război poate fi utilizată fărărestricţie, evacuarea ei urmând canalullogistic.

Materialul militar (ex. arme, muniţii) găsitasupra persoanelor capturate pe timpulevacuării, devine captură de război şi treceastfel prin canale logistice.

601 Mijloace deidentificare

Articolele de identificare găsite asupramorţilor sau în alte locuri (ex. carte deidentitate, placă de identitate) vor fievacuate prin canale adecvate (ex. personal)pentru a ajunge la Biroul Naţional deInformaţii.

602 Material sanitarmobil

G.I,33

Materialele sanitare militare inamice mobilevor fi evacuate prin aceeaşi filieră ca arăniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilormilitari.

603 Mijloace detransport sanitare

G.I,35

G.P.I,23,30

Mijloacele de transport sanitare militareinamice vor fi folosite menţinându-seîntrebuinţarea lor sanitară în coloanele deevacuare sanitară.

604 Bunuri religioase

G.I,33

Bunurile religioase militare inamice vor fievacuate în aceeaşi manieră ca bunurilesanitare militare corespunzătoare.

Secţiunea 7.3. Reaprovizionare

Capitolul A Principii de reaprovizionare

605 Regula Bunurile şi mărfurile, altele decât celesanitare sau religioase furnizate forţelorarmate, constituie obiective militare, inde-pendent de personalul şi/sau de mijloacelede transport folosite pentru deplasări.

606 Aprovizionaredirectă

Bunurile şi mărfurile de folosinţă sauconsum militar dobândite prin aprovi-zionare directă (ex. cumpărare, rechiziţie)devin obiective militare deoarece trec îndomeniul militar.

607 Transport civil Bunurile şi mărfurile care sunt transportatede personalul civil sau mijloacele detransport civil expun transportatorii lariscurile la care se expun obiectivelemilitare.

608 Rute dereaprovizionare

Rutele şi transporturile de reaprovizionaremilitare vor evita apropierea de persoane şibunuri civile care ar putea fi expuseefectelor acţiunilor de luptă, mai puţin cîndsituaţia tactică nu o permite (ex. în interesulunei rute unice într-o zonă montană).

609 Transbordare Transbordarea pentru personal şi/saumijloace de transport militare şi civile se vaderula rapid şi la o distanţă adecvată întrebunurile civile şi obiectivele militare (ex.într-un loc special de transbordare).

Capitolul B Reaprovizionare sanitară

610 Regula Reaprovizionarea sanitară militară va urma,ca regulă generală, canalul de reaprovizi-onare sanitară şi va fi îndrumat de cătrepersonalul şi mijloacele de transport

sanitare.

611 Aprovizionaredirectă

Bunurile şi mărfurile în folosire ori desti-naţie sanitară dobândite prin aprovizionaredirectă (ex. cumpărare, rechiziţie) devinbunuri sanitare militare pentru că ele trec înmâini sanitare militare.

612 Nivele tacticeinferioare

La nivele tactice inferioare, cu un singurcanal logistic, comandanţii vor separa clarreaprovizionarea sanitară de celelalte apro-vizionări.

Capitolul C Procurarea de bunuri religioase

613 Regula Bunurile religioase pentru forţele armatevor fi furnizate şi/sau dobândite în aceeaşimanieră ca şi bunurile sanitare militare.

614 Aprovizionaredirectă

Bunurile de întrebuinţare religioasă dobân-dite prin aprovizionare directă (ex. cumpă-rare, rechiziţie) devin bunuri religioasemilitare deoarece trec în mâini sanitaremilitare sau în mâini religioase militare.

Secţiunea 7.4. Transporturi sanitare

Capitolul A Principii de transporturi militare sanitare

615 Regula Transporturile sanitare urmează drumurileşi canalele sanitare pentru reaprovizionareşi evacuare sanitare. La nivele inferioare,ele corespund canalului de comandament.

În toate cazurile, transporturile sanitare vorfi conduse şi păzite la o distanţă suficientăde obiectivele militare.

616 Identificare

G.I,38-44

G.II,41,45

G.P.I,18

Folosirea precisă de semne distinctive şifolosirea eventuală a semnalelor distinctiveva trebui să fie stabilită.

Folosirea lor va fi adaptată la situaţia tactică(ex. vizibilitate unică la distanţă scurtă depământ, într-o zonă definită cu preciziedinainte; folosirea de semnale la transferul

G.P.I,Anexa 1 de pe un mijloc de transport pe altul;interzicerea folosirii unor semnale în situaţiideterminate ori limitate la anumite sectoareşi/sau perioade).

617 Folosirea de arme

G.I,22

G.II,35

G.P.I,13,65

Responsabilul general de comandament vareglementa folosirea armelor de către perso-nalul sanitar şi luptătorii care însoţesc sauescortează transporturile sanitare.

Folosirea armelor va fi adaptată la situaţiatactică (ex. instrucţiuni speciale pentruluptătorul care se va servi de armele sale cuaceleaşi restricţii ca cele prevăzute pentrupersonalul sanitar înarmat).

618 Mijloace detransporttemporare

G.P.I,8

Mijloacele de transport sanitare temporarenu trebuie să fie improvizate.

În general, mijloacele de transport prevă-zute pentru transporturi militare temporaresunt special pregătite, anterior, în acest scop(ex. dispozitive pentru bransarde, semnedistinc-tive pregătite şi pentru aeronave înparti-cular, folosirea posibilă de semnaledistinctive).

Atât cât este posibil, personalul sanitar sautemporar va fi folosit în mijloacele detransport sanitare temporare. Ordine clarevor fi date în scris pentru fiecare transportsanitar temporar.

Capitolul B Transporturi sanitare pe pământ

619 Regula Mijloacele de transport sanitare terestre,cuprind:

a) personalul sanitar (ex. brancardieri);

b) animale aparţinând serviciului sanitar(ex. formaţii de transport sanitare demunte);

c) vehicule sanitare terestre.

620 Vehicule de luptă Când vehiculele de tip vehicule de luptăsunt folosite ca vehicule sanitare, o atenţiedeosebită se va acorda mijloacelor de iden-tificare în scopul evitării confuziei cuvehiculele de luptă folosite ca atare (ex.semn distinct destul de mare când situaţiatactică o permite, semn uşor înlocuibil cândsituaţia tactică o cere).

621 Locuri detransbordare

Când răniţii, bolnavii şi naufragiaţii sunttransferaţi din mijloace de transportmaritime sau aeriene în mijloace detransport terestre sau invers, responsabiliilocurilor de transbordare vor trebuidesemnaţi în mod clar.

Folosirea semnelor distinctive, a semnalelordistinctive de comunicaţii radio va fireglementată, ca regulă generală, de coman-dantul sectorului terestru unde este situatlocul de transbordare

Capitolul C Transporturi sanitare pe mare şi alte ape

622 Regula Mijloacele de transport sanitare pe mări şialte ape constau în nave sanitare (în senslarg, ambarcaţiunile sanitare).

Fiind date caracteristicile marilor nave,transportul sanitar pe mare cuprinde adeseamaterialul şi facilităţile asemănătoare aşeză-rilor sanitare terestre.

623 Notificări:

nave spital,ambarcaţiuni decoastă pentrusalvare

G.II,22,24,25,27

Numele şi descrierile navelor spital şi aambarcaţiunilor de coastă pentru salvare vorfi notificate de Părţile Beligerante înainteafolosirii lor (ex. aviz cu 10 zile înainte).

Notificarea cuprinde tonajul brut înregistrat,lungimea de la pupă la provă şi numărulcatargelor şi coşurilor.

624 Notificări:

alte nave sanitare

G.P.I,23

O Parte Beligerantă poate notifica la oriceparte inamică, înaintea plecării, numele,descrierea, ora plecării prevăzută, ruta şiviteza estimată a diferitelor nave sanitare, înspecial navele peste 2000 tone şi poatecomunica toate însemnele care vor uşuraidentificarea. Partea inamică va anunţaprimirea acestor informaţii.

625 Măsuri militare:faţă de navelespital şiambarcaţiuni decoastă pentrusalvare

G.II,31

Dacă situaţia tactică o impune, PărţileBeligerante pot ordona navelor spital să seîndepărteze, să le impună o direcţie deter-minată, să reglementeze folosirea radiouluilor şi a altor mijloace de comunicare şi chiarsă le reţină, pentru o durată de maximum 7zile, din momentul intercep-tării.

Părţile Beligerante pot refuza asistenţanavelor spital şi ambarcaţiunilor de coastăpentru salvare.

626 Măsuri militarefaţă de celelaltenave sanitare

G.I,23

Ordinul de oprire, de îndepărtare sau deurmat un drum indicat va fi dat navelorsanitare prin orice navă de război navigândla suprafaţă şi în măsura de a face respectatacest ordin. Navele sanitare vor trebui să sesupună la orice ordin de acest gen. Ele nupot fi deturnate din misiunea lor sanitară învreun fel atâta timp cât ele vor fi necesarepentru răniţii, bolnavii şi naufragiaţii ce seaflă la bordul lor.

627 Mijloace detransport ocazionalpentru materialulsanitar

G.II, 38

Navele închiriate în acest scop trebuie să fieautorizate a transporta numai material sani-tar destinat tratamentului răniţilor, bolna-vilor forţelor armate sau pentru prevenireabolilor, condiţiile călătoriei lor urmând săfie semnalate la Partea inamică şi acceptatede ea.

Partea inamică va păstra dreptul de aexamina dar nu a captura sau sechestramaterialul transportat.

Aceste nave au statut de nave sanitare şi nupot fi semnalate cu semnul şi semnaleledistinctive ale serviciului sanitar.

Capitolul D Transporturi sanitare prin aer

628 Regula Mijloacele de transport aeriene constau înaeronave sanitare.

Folosirea de aeronave sanitare face obiectulrestricţiilor pentru survolarea zonelordominate de forţele armate inamice şizonele de contact.

629 Zone nedominatede inamic

G.I,25

Nici un acord nu interzice survolul zonelorcare nu sunt dominate de forţe inamice.

Totodată, o înştiinţare a inamicului esterecomandată, în special, pentru lungimeazborului sistemului de arme sol-aer inamic.

630 Zone de contactsau zone similare

G.I,26

Pentru survolarea zonelor de contact sauzonelor similare, este recomandabil unacord ca inamicul pentru securitateaaeronavei.

În absenţa unui astfel de acord, aeronavelesanitare zboară pe risc propriu; aeronavelesanitare, cu toate acestea, vor trebui respec-

tate deoarece vor fi recunoscute ca atare.

«Zona de contact» înseamnă toată zonaterestră unde elementele avansate aleforţelor opuse sunt în contact, în particularacolo unde sunt expuse la tiruri directelansate de pe sol.

631 Zone dominate deinamic

G.P.I,27

Pentru survolarea zonelor dominate deinamic, un acord cu acesta din urmă estenecesar.

Dacă o aeronavă survolează o asemeneazonă fără acord sau contravenind acorduluiobţinut, ea va trebui să facă tot posibilulpentru a se face identificată. Odată ce oastfel de aeronavă sanitară a fostrecunoscută de forţele armate inamice,acestea îi vor putea da ordine de aterizaresau amerizare sau vor putea lua alte măsuriîn propriul lor interes. În orice caz,aeronava va trebui să dispună de suficienttimp pentru a se supune înainte de a fi,eventual, atacată.

632 Căutare de răniţi şinaufragiaţi

G.P.I,28

Când survolează zone dominate în fapt deinamici sau zone de contact, aeronavelesanitare nu vor fi utilizate pentru căutări derăniţi şi naufragiaţi, în afara cazului unuiacord prealabil cu inamicul.

633 Notificaţii şiacorduri

G.P.I,28

Notificaţiile şi acordurile vor indicanumărul prevăzut de aeronave sanitare,planul lor de zbor şi mijloacele deidentificare.

Părţile Beligerante se vor asigura că notifi-cările şi acordurile să fie cunoscute repedede formaţiile militare interesate.

634 Inspecţie

G.P.I,27,30

Aeronavele sanitare care survolează zoneleocupate în fapt de inamic sau zonele undeocupaţia nu a fost stabilită clar, pot primiordin de aterizare sau amerizare pentruinspecţie.

Aeronavele sanitare vor asculta orice ordinde acest gen.

635 Sechestrare

G.P.I,30

Aeronava poate fi sechestrată dacă inspecţiadovedeşte:

a) că nu este o aeronavă sanitară;

b) că a fost folosită pentru a obţine unavantaj militar asupra inamicului (ex.culegere de informaţii, armamente);

c) că a întreprins zborul în absenţa sauviolând un acord prealabil.

Aeronava sechestrată devine captură derăzboi.

Titlul 8. Spatele frontului*

Introducere

Acest titlu tratează problemele dreptului războiului referitoare la sectoarele de undepleacă drumurile pentru aprovizionare şi unde ajung canalele de evacuare, unde problemelecivile au o importanţă specială şi unde cauzele penale trebuie să fie rezolvate.

Secţiunea 8.1. Bazele logistice – tratează principiile logistice,bazele militare de aprovizionare cu alimente şi deîntreţinere şi bazele serviciului sanitar militar(spitale militare, baze sanitare de aprovizionare şide întreţinere).

Secţiunea 8.2. Tratamentul persoanelor şi bunurilor capturate –tratează felul în care se are grijă de fiecare catego-rie de persoane şi de bunuri evacuate, cuprinzândşi sfârşitul captivităţii şi/sau repatrierea.

Secţiunea 8.3. Probleme civile – tratează cooperarea cu autori-tăţile civile şi sprijinul acordat acestora, particula-rităţile privitoare la locuitorii străini şi problemelecivile pe teritoriul străin liber.

Secţiunea 8.4. Cauze penale – tratează problemele penale (şireglementarea lor judiciară) care îşi aveau origi-nea în sectoarele din faţă sau din zonele dinspatele frontului.

* «Spatele frontului» în dreptul războiului nu are sens tactic precis sau limite fixe.

«Spatele frontului» trebuie înţeles ca fiind întreaga zonă aflată în adâncime sau, în termenimai generali, în exteriorul regiunii unde au loc lupte (vezi Capitolul 3.3.B).

Secţiunea 8.1 Baze logistice

Capitolul A Principii logistice

636 Regula Bazele logistice în spiritul dreptului războ-iului sunt:

a) bazele militare de aprovizionare cualimente şi de întreţinere;

b) bazele serviciului sanitar militar;

c) lagărele de prizonieri de război (veziCapitolul 8.2.A).

637 Conceptul generalal amplasamentelor

Responsabilul general al logisticii va definiun concept pentru alegerea amplasamen-telor, pentru bazele logistice, cuprinzândbazele avansate şi/sau intermediare.

Bazele logistice vor fi situate astfel încât sărăspundă următoarelor cerinţe:

a) distanţă suficientă între obiectivelemilitare şi bunurile sanitare sau civile;

b) posibilitatea de transport rapid de la şipână la baze.

638 Control şicoordonare

Responsabilul general cu logistica va con-trola şi va coordona acţiunea bazelorlogistice în următoarele domenii:

a) aprovizionarea pentru prizonierii derăzboi (ex. alimente, îmbrăcăminte,bunuri sanitare şi religioase);

b) personal sanitar şi religios (ex. personalcapturat reţinut, personal de repatriatsau de eliberat, schimb de personalreţinut între tabere şi spitale, personalsuplimentar de asigurat);

c) sfârşitul captivităţii prizonierilor derăzboi (ex. transferarea într-un StatNeutru, repatrierea celor grav răniţi şibolnavi);

d) tratamentul persoanelor civile căzute în

mâinile proprii şi care nu beneficiază destatutul de prizonier de război (ex. labordul navelor şi aeronavelor captu-rate);

e) folosirea definitivă sau afectarea bunu-rilor capturate (ex. captură de război,material medical capturat, nave comer-ciale şi aeronave prinse).

639 Accesul la baze Accesul la bazele logistice va fi limitat lapersoanele şi bunurile care trebuie să seapropie sau care trebuie să intre în acestea.

Distincţia clară între obiectivele militare şibunurile sanitare sau civile va fi respectată.

640 Deplasarea bazelor Conceptul bazelor logistice va cuprindeplanuri despre conţinutul şi deplasareabazelor spre locuri de schimb (ex. primeleamplasamente expuse pericolelor operaţi-unilor militare sau drumurile mai lungi saudiferitele raioane pentru aprovizionareşi/sau evacuări).

641 Transporturi întrebaze militare

Dispoziţiile cu privire la conduita transpor-turilor (vezi Secţiunea 7.1) se aplică înaceeaşi măsură şi mişcărilor:

a) între bazele logistice;

b) între bazele logistice şi bazele sauamplasamentele civile similare.

642 Aprovizionareabazelor militare

Dispoziţiile cu privire la aprovizionare(cuprinzând în special aprovizionareadirectă în apropierea surselor civile, veziSecţiunea 7.3) se aplică şi aprovizionăriibazelor logistice.

643 Persoane şi bunuricapturate:

sederea în bazeintermediare

G.III,20,24

Dispoziţiile cu privire la tratamentul înzonele din spatele frontului a persoanelor şibunurilor militare inamice capturate (veziSecţiunea 8.2) se aplică şi la bazele logis-tice avansate sau intermediare cât şi ampla-samentelor similare.

644 Persoane şi bunuricapturate:

mişcări între baze

G.III,19,20

Dispoziţiile privitoare la evacuarea persoa-nelor şi bunurilor militare inamice capturate(vezi Secţiunea 7.2) se aplică şi mişcărilorde persoane de la o bază sau de la unamplasament logistic la altul.

645 Serviciul sanitar:regula

Responsabilul general cu logistica va deci-de felul exact în care va funcţiona serviciulsanitar în spatele frontului, conformsistemului serviciului sanitar existent în

sfera sa de responsabilităţi (ex. identifica-rea, folosirea camuflajului, păstrarea şifolosirea armelor, afectare sanitară tempo-rară).

646 Serviciul sanitar:sisteme posibile

Există trei sisteme funcţionale posibile deserviciu sanitar în zonele din spatelefrontului:

a) servicii sanitare militare şi civilecomplet separate;

b) servicii sanitare militare şi civilecooperând în acceptarea reciprocă arăniţilor şi bolnavilor civili şi militari;

c) baze şi servicii sanitare militare şi civileintegrate parţial sau complet.

647 Serviciul sanitar:militar şi civilintegrate saucooperând

În zonele din spatele frontului, atunci cândserviciile sanitare militare şi civile coope-rează sau sunt integrate, fiecare comanda-ment va veghea la:

a) organizarea precisă a comandamentului(ex. în raport cu personalul sanitar izolatal bazelor sanitare integrate);

b) precizarea instrucţiunilor date persona-lului sanitar care se deplasează întrebazele sanitare civile şi militare sau carelucrează în acestea;

c) aplicarea integrală a dispoziţiilor drep-tului războiului cu privire la serviciisanitare militare şi civile, ca şi răniţilorşi naufragiaţilor militari şi civili (ex.prizonieri de război răniţi în spitalecivile).

648 Servicii religioase Responsabilul general cu logistica vaautoriza şi înlesni activităţile religioaseacordate de dreptul războiului prizonierilorde război:

a) autorizând acţiunea personalului reli-gios militar inamic capturat sau a altorpersoane calificate capturate;

b) autorizând exercitarea practicilor religi-oase în locuri adecvate;

c) furnizând, sau cel puţin autorizând,achiziţionarea de bunuri religioase (ex.cărţi, articole religioase potrivit cuconfesiunea lor).

649 Puteri Protectoare,ComitetulInternaţional alCrucii Roşii

Responsabilul general cu logistica vafacilita acţiunea unor intermediari, cum arfi, Puterile Protectoare şi Comitetul Interna-ţional al Crucii Roşii (ex. vizitarea prizonie-rilor de război şi internaţilor civili, asistenţaîn caz de urmărire penală, ajutoare).

650 Comunicaţii,canaleadministrative

Responsabilul general al logisticii va stabilişi asigura funcţionarea comunicaţiilor şicanalelor administrative importante pentrudreptul războiului:

a) între bazele logistice şi autorităţilenaţionale (ex. Biroul Naţional de Infor-maţii, Serviciul Mormintelor);

b) între batele logistice şi autorităţi şiorganisme internaţionale (ex. PutereaProtectoare, Comitetul Internaţional alCrucii Roşii, Agenţia Centrală deCercetări).

Capitolul B Baze militare de aprovizionare şi întreţinere

651 Regula Bazele militare de aprovizionare şi deîntreţinere în care sunt produse, transfor-mate sau conservate mărfuri, altele decâtsanitare şi destinate folosinţei sau consu-mului de către forţele militare, constituieobiective militare.

652 Folosinţă civilă Dacă într-o bază militară de aprovizionaresau de întreţinere mărfurile sunt destinatesau deschise folosului sau consumului civil,acestea suportă şi ele riscurile la care esteexpusă baza.

653 Personal civil Personalul civil afectat unei munci într-obază de aprovizionare sau de întreţineresuportă şi el riscurile la care este expuspersonalul militar angajat la bază. Atuncicând nu este de serviciu va rămâne la odistanţă suficientă de bază.

654 Transporturi la şide la bază

Mijloacele de transport civil şi mijloacelede transport deservite de personal civil vorsuporta riscurile suportate de transporturilemilitare, atunci când staţionează sau sedeplasează în vecinătatea unei baze de apro-vizionare sau de întreţinere militare.

655 Prezenţă simultană O prezenţă simultană a personalului şibunurilor militare şi civile în acelaşi loctrebuie evitată.

656 Zone detransbordare

Zonele şi amplasamentele, unde vor fidescărcate sau transbordate mărfurile între

mijloacele de transport militare şi civile, vorfi stabilite cu precizie. Prezenţa simul-tană apersonalului şi a mijloacelor de trans-portmilitare şi civile va fi redusă la minimum.

657 Baze deaprovizionare şiîntreţinere

Bazele de aprovizionare şi de întreţineresanitare vor fi, de regulă, separate de bazelemilitare de aprovizionare şi întreţinere amaterialelor nesanitare. Regulile asupra dis-tincţiei între obiectivele militare şi bunurilecivile se aplică în aceeaşi măsură şi bazelorde aprovizionare şi întreţinere sanitare,acestea din urmă neconstituind obiectivemilitare.

Capitolul C Bazele serviciului sanitar militar

658 Regula Spitalele militare şi celelalte aşezămintesanitare militare din spatele frontului (ex.antrepozite sanitare sau baze de aprovizi-onare şi de întreţinere) vor fi dispuse în aşafel încât atacurile împotriva obiectivelormilitare să nu poată pune în primejdiesecuritatea lor.

659 Folosirea semnuluidistinctiv

G.P.I, Anexa I

Semnul distinctiv va trebui să fie atât demare şi de vizibil pe cât situaţia tactică o vapermite.

În zonele din spatele frontului, departe dezonele operaţiunilor, el va fi atât de mare şide vizibil cât va fi posibil din punct devedere tehnic.

660 Paza Atunci când o formaţiune de luptă (ex.infanterie) este destinată pentru paza uneibaze importante a serviciului sanitar militar,vor fi date instrucţiuni precise pentru a evitaorice confuzie cu formaţiunile însărcinatecu o misiune tactică.

661 Prezenţa simultană Prezenţa simultană a combatanţilor, apersonalului şi a mijloacelor de transportsanitare într-o bază a serviciului sanitarmilitar sau în apropiere va fi limitată laminimum necesar (ex. garda, tratamentulrăniţilor şi bolnavilor, descărcarea mijloa-celor de transport).

662 Prizonieri derăzboi în spitalemilitare

Spitalele militare care primesc prizonieri derăzboi trebuie să îndeplinească condiţiileminime în ceea ce priveşte amplasarea şisecuritatea lagărelor de prizonieri de război.

Secţiunea 8.2. Tratamentul persoanelor şi bunurilor capturate

Capitolul A Prizonieri de război

663 Principii detratament:

regula

G.III,12,13,21

Prizonierii de război vor fi cruţaţi şi trataţicu umanitate în toate împrejurările.

Prizonierii de război sunt în mâinile PuteriiDeţinătoare care este responsabilă detratamentul lor, fie că sunt internaţi înlagăre, fie că nu.

664 Principii detratament:

protecţia

G.III,13

Prizonierii de război sunt protejaţi în specialîmpotriva actelor de violenţă sau de intimi-dare şi împotriva insultelor şi curiozităţiipublice.

665 Principii detratament:

respectul

G.III,14

Prizonierii de război au dreptul la respectfaţă de persoana şi onoarea lor.

666 Principii detratament:

femei, copii

G.III,14

G.P.I,75-77

Femeile şi copii vor fi trataţi cu totmenajamentul datorat sexului şi vârstei lor.

667 Principii detratament: egalitate

G.III,16

Toţi prizonierii de război vor fi trataţi înacelaşi fel, sub rezervă:

a) dispoziţiilor Convenţiei de la Genevaprivitoare la tratamentul prizonierilor derăzboi din 1949 şi al ProtocoluluiAdiţional I la Convenţiile de la Geneva,din 1977, cu privire la grad, sex şivârstă;

b) oricărui tratament privilegiat care leeste acordat din motive de sănătate, devârstă sau de calificare profesională.

668 Principii de Puterea Deţinătoare este cea care întreţine

tratament:întreţinereaprizonierilor derăzboi

G.III,15

gratuit prizonierii de război şi le acordăgratuit îngrijiri medicale impuse de starealor de sănătate.

669 Loc de internare:regula

G.III,21

Puterea Deţinătoare poate să internezeprizonierii de război .

Internarea va avea loc, de regulă, în lagărelede prizonieri de război.

670 Loc de internare:penitenciare

G.III,22

Prizonierii de război nu vor fi internaţi înpenitenciare decât în cazuri speciale, justi-ficate prin chiar interesul prizonierilor.

671 Loc de internare:nu în zonele deluptă

G.III,23

Nici un prizonier nu va putea, la un anumitmoment, să fie trimis sau reţinut într-oregiune unde ar putea fi expus acţiunilor deluptă.

672 Loc de internare:nu în regiunidăunătoaresănătăţii

G.III,22

Prizonierii de război internaţi, în regiunidăunătoare sănătăţii sau al căror climat estedăunător, vor fi transferaţi imediat ce esteposibil într-o zonă cu climat mai favorabil.

673 Lagăre:

pregătire

Lagărele de prizonieri de război nu trebuiesă fie improvizate.

Responsabilul general cu logistica va luamăsuri de pregătire adecvate încă din timpde pace (ex. planificarea amplasamentelorlagărelor, scheme de organizare, instruireapersonalului prevăzut pentru lagăre).

674 Lagăre:amplasarea pepământ

G.III,22

Lagărele de prizonieri de război vor fiamplasate pe pământ tare, cu excepţiacazului când sunt condiţii temporare maibune în altă parte (ex. tabăra într-un vaporîncălzit, mai degrabă decât pe pământ tareîn corturi deschise, într-un climat neobişnuitde rece pentru prizonieri).

675 Lagăre:amplasamentneexpus acţiunilorluptei

G.III,23

Lagărele de prizonieri de război nu vor fisituate în regiuni expuse acţiunilor de luptă.

În consecinţă dacă tabăra este expusăriscurilor luptei, ea trebuie evacuată, dacănu, măcar prizonierii de război trebuieevacuaţi într-un alt sector.

676 Lagăre:

informare asupra

Puterile Deţinătoare vor comunica părţilorinteresate (beligeranţi, neutri dacă estenecesar), prin intermediul Puterilor Protec-toare, toate informaţiile cu privire la ampla-

amplasamentului

G.III,23

sarea geografică a lagărelor de prizonieri derăzboi.

677 Lagăre:

igienă

G.III,22

Lagărele de prizonieri de război vor prezen-ta toate garanţiile de igienă şi de salubritate.

678 Lagăre:

adăposturi

G.III,23

Lagărele de prizonieri de război vor dispunede adăposturi împotriva bombardamenteloraeriene şi altor pericole de război la fel cucele prevăzute pentru populaţia civilălocală.

679 Lagăre:împrejurimi, gardă

G.III,21

Lagărele de prizonieri de război pot fiîmprejmuite şi păzite.

680 Lagăre:semnalizare

G.III,23

Atunci când considerente militare o permit,lagărele de război vor fi semnalizate prinliterele «PG» sau «PW», plasate în aşa felîncât să fie vizibile dintr-un avion pe timpde zi.* Părţile interesate pot, totuşi, săconvină asupra unui alt mijloc de semna-lizare.

Numai lagărele de prizonieri de război vorputea fi semnalizate în acest fel.

681 Lagăre de tranzit

G.III,24

Lagărele de tranzit sau de triaj cu caracterpermanent vor fi amenajate în condiţiiasemănătoare cu lagărele obişnuite iarprizonierii vor beneficia de acelaşi trata-ment.

682 Sosirea în lagăr:identificarea

G.III,17

Dacă identitatea unui prizonier de război nueste stabilită clar în timpul evacuării, ea vafi stabilită la intrarea în lagăr.

683 Sosirea în lagăr:lista de prizonieri

G.III,20

Dacă nu a fost întocmită în timpulevacuării, lista prizonierilor capturaţi va fistabilită fără întârziere.

684 Sosirea în lagăr:statutul îndoielnic

G.III,5

G.P.I,45-47

Dacă există îndoială asupra unei persoanecapturate în privinţa dreptului de a avea saunu un statut de prizonier de război, statutulsău va fi stabilit de un tribunal competent.

Tribunalul poate fi administrativ. Totuşi, încaz de urmărire penală, numai un tribunaljudiciar va fi competent să o stabilească.

* PW (sau POW) = prizonier de război în engleză

PG = prizonier de război în franceză sau spaniolă

685 Sosirea în lagăr:expediere de cărţipoştale de captură

G.III,70

G.III, Anexa IV, B

În săptămâna care urmează sosirii în lagăr,prizonierii de război vor fi autorizaţi sătrimită cărţi poştale de captură:

a) una direct familiei lor;

b) una direct Agenţiei Centrală de Cerce-tări.

Cărţile poştale de captură vor cuprindeinformaţii asupra capturării lor, adresei şistării lor de sănătate.

686 Locuinţa:

regula

G.III,25

Condiţiile de locuit ale lagărelor deprizonieri de război vor fi tot atât defavorabile ca cele ale forţelor armate alePuterii Deţinătoare situate în acelaşi sector.

Condiţiile vor ţine cont de deprinderile şiobiceiurile prizonierilor de război şi nutrebuie în nici un caz să le pună în pericolstarea sănătăţii.

687 Locuinţa:închisoare

G.III,21

Prizonierii de război nu vor putea fi închişisau consemnaţi decât dacă o asemeneamăsură:

a) este prevăzut prin dispoziţiile sausancţiunile penale şi disciplinare;

b) este necesară sănătăţii prizonierului derăzboi şi aceasta numai pe durataîmprejurărilor care fac necesară închi-derea.

688 Locuinţa:

conformnaţionalităţii

G.III,22

Prizonierii de război vor fi grupaţi înlocuinţe după naţionalitate, limbă şiobiceiuri.

Prizonierii de război, care au servit în ace-leaşi forţe armate nu vor fi separaţi decâtdacă sunt de acord.

689 Locuinţa:

femei

Locuinţele pentru femei vor fi separate decele ale bărbaţilor. Femeile vor fi plasatesub supravegherea directă a femeilor.

G.III,25

G.P.I,75

690 Locuinţa:

copii

G.P.I,75

Locuinţele copiilor vor fi separate de celeale adulţilor, în afara cazului când familiilelocuiesc împreună.

691 Ordin:comandantullagărului

G.III,39

Lagărul de prizonieri va fi plasat subautoritatea directă a unui ofiţer responsabilaparţinând forţelor armate ale Puterii Deţi-nătoare.

692 Ordin:

texte de dreptulrăzboiului

G.III,39,41

În fiecare lagăr de prizonieri de război,textul Convenţiei de la Geneva privitoare latratamentul prizonierilor de război din 1949ca şi regulamentele, ordinele, notele şipublicaţiile de orice natură privitoare laconduita prizonierilor de război vor fiafişate în limba prizonierilor.

693 Ordin:

drept aplicabil

G.III,82

Prizonierii de război se supun legilor,regulamentelor şi ordinelor în vigoare înforţele armate ale Puterii Deţinătoare.

694 Ordin:

capacitate civilă

G.III,14

Prizonierii de război beneficiază de toatedrepturile de care beneficiau înainte decaptura lor.

695 Ordin:

grade, salut

G.III,39,44

Prizonierii de război sunt trataţi potrivitgradului şi vârstei lor.

Ei îi vor saluta pe ofiţerii Puterii Deţină-toare de grad superior lor.

696 Ordin:

detenţia în anumitelimite

G.III,21

Prizonierii de război pot să fie obligaţi să nuse îndepărteze dincolo de anumite limite alelagărului (ex. împrejmuiri).

697 Ordin:

folosirea armelor

G.III,42

Folosirea armelor împotriva prizonierilor derăzboi şi mai ales împotriva acelora careîncearcă să evadeze constituie o măsurăextremă care, va fi întotdeauna precedată desomaţiile cerute de împrejurări.

698 Ordin:

cereri

G.III,78

Prizonierii de război au dreptul de aprezenta autorităţilor militare în putereacărora se găsesc cererile lor privind regimulde captivitate la care sunt supuşi.

699 Ordin:reprezentanţi

G.III,78-80

Oamenii de încredere ai prizonierilor derăzboi sunt însărcinaţi să reprezinte petovarăşii lor prizonieri pe lângă autorităţilemilitare şi organismele externe (ex. rapoarteperiodice şi plângeri la Puterile Protectoare,Comitetul Internaţional al Crucii Roşii).

Prizonierii de război îşi vor alege liberoamenii de încredere. La ofiţeri, ofiţerul celmai vechi în grad va acţiona ca om deîncredere al prizonierilor de război.

700 Disciplină:autoritatecompetentă

G.III,96

Comandantul lagărului de prizonieri estecompetent pentru a da sancţiuni disciplina-re. Această competenţă poate să o deţină şiun adjunct sau un alt ofiţer căruia i-a fostdelegată.

701 Disciplină:sancţiuni

G.III,89

Sancţiunile disciplinare aplicabile prizonie-rilor de război sunt următoarele:

a) amendă până la 50% din avansul soldeişi al indemnizaţiei de muncă (articolele60 şi 62 din Convenţia de la Genevaprivind tratamentul prizonierilor de răz-boi 1949) pe timpul unei perioade carenu va fi mai mare de treizeci de zile;

b) suprimarea avantajelor acordate (în plustratamentul prevăzut prin Convenţie);

c) corvezile, ce nu vor depăşi două ore pezi;

d) arestul.

702 Disciplină: condiţiide sancţiune

G.III,89,90

Sancţiunile disciplinare nu vor fi în nici uncaz inumane, brutale sau periculoase pentrusănătatea prizonierilor de război.

703 Disciplină:evadare

G.III,91,92

Un prizonier de război care este prins dinnou în timpul unei tentative de evadare nuva fi pasibil decât de o pedeapsă discipli-nară.

704 Disciplină:executareasancţiunilor

Tratamentul disciplinar al prizonierilor derăzboi va corespunde celui al membrilorforţelor armate ale Puterii Deţinătoare,având un grad echivalent.

G.III,88

705 Aprovizionare,îmbrăcăminte

G.III,26-28

Hrana zilnică şi îmbrăcămintea vor fisuficiente pentru a menţine prizonierii derăzboi sănătoşi (ex. cantitate şi calitateadaptate climei).

706 Serviciu sanitar:regula

G.III,29-30

Serviciul sanitar va fi adaptat nevoilorprizonierilor (ex. curăţenia lagărului, condi-ţii de sănătate şi de igienă, infirmerieadecvată, inspecţie sanitară lunară aprizonierilor).

707 Serviciul sanitar:personal

G.I,28

G.II,37

G.III,32,33

Personalul sanitar militar inamic capturat şireţinut va exercita funcţii în beneficiulprizonierilor de război, de preferinţă celordin propriile forţe armate.

Astfel, prizonierii de război care suntmedici chirurgi, dentişti, infirmiere sauinfirmieri vor putea exersa funcţiile lor îninteresul prizonierilor de război aparţinândpropriilor lor forţe armate.

708 Serviciul sanitar:comisii medicalemixte

G.III,112,113

G.III,Anexa II

Comisii medicale mixte vor examinaprizonierii de război bolnavi şi răniţi şi vorlua decizii potrivite în ceea ce îi priveşte.

Comisia va fi compusă din trei membri:

a) doi aparţinând unui Stat Neutru şidesemnaţi de Comitetul Internaţional alCrucii Roşii;

b) unul desemnat de Statul Deţinător.

709 Servicii religioase

G.III,34

Vor fi rezervate localuri convenabile servi-ciilor religioase.

710 Practici religioase

G.III,34-37

Prizonierii de război vor fi autorizaţi să-şipractice religia.

Aceasta cuprinde participarea la serviciulconfesiunii lor (incluzând folosirea bunu-rilor religioase) cu condiţia ca el să seconformeze măsurilor disciplinare uzualeprescrise de autoritatea militară.

Asistenţa religioasă poate fi acordată de:

a) personalul religios militar inamiccapturat şi reţinut;

b) prizonierii de război reprezentanţi aiunui cult, fără a fi membri ai perso-nalului religios militar în propriile lorforţe armate;

c) reprezentanţii unui cult sau laicicalificaţi, desemnaţi la cererea prizonie-rilor de război aprobaţi de PutereaDeţinătoare.

711 Exerciţii fizice,distracţii

G.III,38

Prizonierii de război vor avea posibilitateade a practica exerciţii fizice şi activităţiintelectuale, educative şi recreative.

712 Resurse pecuniare

G.III,58,60,

61,64-66

Puterea Deţinătoare va plăti la toţi prizo-nierii de război un avans din solda lunară şiva deschide un cont pentru fiecare prizonierde război.

713 Munca:

regula

G.III,49,62

Puterea Deţinătoare va putea folosi prizo-nierii de război valizi ca muncitori. Le va fiplătită o indemnizaţie de muncă.

Subofiţerii nu pot fi constrânşi decăt lamunci de supraveghere.

Ofiţerii nu vor fi constrânşi la muncă.

714 Munca:

natura

G.III,50,51

Munca îndeplinită de prizonierii de războinu va avea un caracter sau un scop militar.

Condiţiile lor de muncă nu vor fi inferioarecelor ale naţionalităţilor Puterii Deţinătoare.

715 Munca:periculozitate

G.III,52

Nici un prizonier de război nu va fi folositla munci periculoase decât ca voluntar.

Îndepărtarea minelor sau altor maşinăriiasemănătoare este considerată ca muncăpericuloasă.

716 Corespondenţă,ajutorare:

regula

G.III,71-73

Prizonierii de război sunt autorizaţi să:

a) trimită şi să primească scrisori şi cărţipoştale;

b) primească pachete individuale şicolective.

717 Corespondenţă,ajutorare:

cenzură

G.III,76

Cenzura corespondenţei şi examinarealucrurilor trimise prizonierilor de război vorfi efectuate cât mai rapid posibil şi fărăprejudicii pentru mărfurile pe care le conţin.

718 Documente legale

G.III,77

Puterea Deţinătoare va facilita pentruprizonierii de război, stabilirea, întocmireaşi transmiterea documentelor legale (ex.testamente, mandate).

719 Puteri Protectoare,ComitetulInternaţional alCrucii Roşii

G.III,105,126

Reprezentanţii Puterii Protectoare şi aiComitetului Internaţional al Crucii Roşii:

a) vor avea acces la toate locurile şilocalurile unde se găsesc prizonieri derăzboi;

b) vor fi autorizaţi să viziteze prizonieriide război în transfer;

c) vor fi autorizaţi să se întreţină cuprizonierii de război fără martori;

d) vor avea toată libertatea să aleagălocurile pe care doresc să le viziteze;

e) vor putea asista prizonierii de război încaz de urmărire judiciară.

720 Transfer:

la o altă Parte înconflicte armate

G.III,12

Prizonierii de război nu pot fi transferaţi dePuterea Deţinătoare decât într-un stat sem-natar al Convenţiei de la Geneva cu privirela tratamentul prizonierilor de război din1949 şi numai atunci când PutereaDeţinătoare este asigurată că puterea încauză este doritoare şi capabilă să apliceConvenţia.

721 Transfer:

la un Stat Neutru

G.III,109-111

G.III,Anexa I

Părţile Beligerante şi Statele Neutre se vorpreocupa să încheie acorduri pentruinternarea prizonierilor de război în ţărineutre, până la încetarea ostilităţilor (ex.prizonierii care au suferit o lungă captivi-tate, răniţi şi bolnavi care ar putea beneficiade îngrijire mai bună).

722 Sfărşitulcaptivităţii:

în timpulostilităţilor,evadare reuşită

G.III,91

Captivitatea se termină atunci cândevadarea este reuşită.

Evadarea este considerată reuşită atuncicând prizonierul de război:

a) a întâlnit propriile forţe armate sau forţealiate; sau

b) a părăsit teritoriul aflat sub controlul

Puterii Deţinătoare; sau

c) a urcat la bordul unei nave a Puteriiproprii sau a unei Puteri aliate.

723 Sfârşitulcaptivităţii: întimpul ostilităţilor,repatriere directă

G.III,109,110

G.III,Anexa I

Părţile Beligerante trimit în ţara lor, după cei-au adus în starea de a putea fi transportaţi,(fără să ţină seama de număr şi nici de grad)prizonierii de război grav răniţi şi gravbolnavi (ex. răniţi şi bolnavi incurabili,prizonieri a căror aptitudine intelectuală saufizică a suferit o diminuare considerabilă şipermanentă).

Totuşi nici un prizonier de război nu poatefi repatriat împotriva voinţei sale în timpulostilităţilor.

De altfel, Părţile Beligerante pot încheiaacorduri pentru repatrierea directă aprizonierilor de război valizi care au suferito lungă perioadă de detenţie.

724 Sfârşitulcaptivităţii:sfărşitulostilităţilor

G.III,118

Prizonierii de război vor fi eliberaţi şirepatriaţi fără întârziere la sfărşitulostilităţilor active.

725 Legătura cuorganismeexterioare

G.III,5,8,9,

120-122

Administraţia lagărelor de prizonieri vaasigura legătura necesară cu organismeexterioare (ex. Biroul Naţional de Infor-maţii, Serviciul Mormintelor, Puteri Protec-toare, Comitetul Internaţional al CruciiRoşii).

726 Rapoarte:

iniţiale

G.I,16

G.II,19

G.III,70,94,

120,122

Listele de prizonieri şi alte informaţiiînregistrate asupra identităţii persoanelorcapturate (ex. cărţi poştale de captură,rapoarte asupra sănătăţii, rapoarte specialeasupra persoa-nelor cu statut neclar) vor fiexpediate Biroului Naţional de Informaţii.

727 Rapoarte:ulterioare

G.III,122

Biroul Naţional de Informaţii va primiinformaţii complementare conţinând trans-ferurile, eliberările, repatrierile, evadările,spitalizările şi decesele.

Capitolul B Răniţi şi bolnavi

728 Regula

G.I,12

G.II,12

G.P.I,10,11

Răniţii şi bolnavii vor primi tratamentul şiîngrijirile cerute de starea sănătăţii lor.

729 Refuzulintervenţieichirurgicale

G.P.I,11

Răniţii şi bolnavii aflaţi sub puterea Părţiiadverse au dreptul să refuze oriceintervenţie chirurgicală. Într-un astfel decaz, personalul sanitar va trebui să obţină odeclaraţie semnată sau recunoscută depacient.

730 Transferuri Transferurile răniţilor şi bolnavilor în alteaşezăminte vor fi facilitate atunci când elesunt recomandate medical.

731 Combatanţi răniţişi bolnavi

G.I,5

G.II,4

Combatanţii răniţi şi bolnavi capturaţirămân prizonieri de război. Atunci cândsunt îngrijiţi în afara lagărului de prizonieri,vor fi luate măsurile necesare de securitate(ex. transfer sub escortă, sector păzit înspital).

732 Dosare medicale

G.P.I,11

Dosarele medicale:

a) vor fi ţinute pentru orice donare desânge, pentru transfuzie sau donare depiele pentru grefe;

b) vor fi ţinute, în măsura posibilului,pentru orice act medical efectuat decătre persoanele aflate în putereaforţelor armate asupra prizonierilor derăzboi şi a altor persoane lipsite delibertate ca urmare a unui conflictarmat.

Capitolul C Decesele prizonierilor de război

733 Testamente

G.III,120

Testamentele prizonierilor de război vor fistabilite astfel încât să satisfacă condiţiile devaliditate cerute de legislaţia statului deorigine.

La cererea prizonierului de război şi în toatecazurile după deces, testamentul va fi trans-mis imediat Biroului Naţional de Informaţii.

734 Examen medical

G.III,120

Înhumarea sau incinerarea va fi precedatăde un examen medical al corpului pentru aconstata decesul şi a stabili identitatea.

735 Înhumare,incinerare

G.III,120

Morţii vor fi înhumaţi sau incineraţiindividual, atât cât permit circumstanţele, şiconform ritualului religiei căreia îi aparţinedefunctul.

Atunci când aceasta este posibil, defuncţiide aceeaşi naţionalitate vor fi înhumaţi înacelaşi loc.

736 Morminte, urne cucenuşă

G.III,120

Mormintele trebuie să fie respectate,întreţinute corespunzător şi semnalizatepentru a putea fi găsite oricând.

Urnele cu cenuşă vor fi trimise ServiciuluiMormintelor care le va păstra.

737 Rapoarte:generale,certificate de deces

G.III,120

G.III, Anexa IV, D

În afara rapoartelor asupra decesului şi amăsurilor privitoare la el, vor fi trimisecertificate de deces sau liste (certificate deun ofiţer responsabil), ale tuturor persoa-nelor decedate în captivitate, imediat ce esteposibil, Biroului Naţional de Informaţii.

Aceste certificate sau liste vor da informaţiiasupra identităţii, locului şi datei decesului,cauzei decesului, locul şi data înhumării şitoate informaţiile necesare pentru aidentifica mormintele.

738 Rapoarte:

detalii asupraînhumării

G.III,120

Toate informaţiile cu privire la înhumări,morminte sau incinerări şi transferări decorpuri, vor fi înregistrate de ServiciulMormintelor.

739 Efecte personale

G.I,16,17

G.II,20

G.III,122

Jumătate din dublul plăcii de identitate,documente importante pentru familiilemorţilor, sume de bani şi, în general, oriceobiect având o valoare intrinsecă sauafectivă, vor fi trimise, în pachete sigilate,Biroului Naţional de Informaţii.

Capitolul D Personalul sanitar militar inamic

740 Regula

G.I,28

G.II,37

Nefiind prizonier de război, personalulsanitar militar inamic capturat va firepatriat.

741 Excepţie

G.I,28

G.II,37

Personalul sanitar militar inamic poate fireţinut atât timp cât o cere starea sănătăţiiprecum şi numărul de prizonieri de război.

Responsabilul general cu serviciul sanitarmilitar va supraveghea continuu nevoile depersonal sanitar militar inamic reţinut.

742 Repatriere: cât decurând posibil

G.I,30

G.II,37

Personalul sanitar militar inamic a căruireţinere nu este indispensabilă va fi repatriatimediat ce va fi deschisă o cale pentruîntoarcerea sa şi când necesităţile militarepermit acest lucru.

743 Repatriere:alegereapersonalului

G.I,31

G.II,37

Alegerea personalului sanitar militar inamicpentru repatriere se va face excluzând oriceconsiderente de rasă, de religie sau deopinie politică, de preferinţă după ordineacronologică a capturării şi după starea desănătate.

744 Reţinere:

G.I,28

G.II,37

G.III,33

Personalul sanitar militar reţinut vabeneficia de toate dispoziţiile Convenţiei dela Geneva cu privire la tratamentulprizonierilor de război din 1949.

Acest personal va continua să-şi exercitefuncţiile medicale de referinţă în profitulprizonierilor de război aparţinând propriilorlor forţe armate.

745 Personalul sanitarmilitar temporar

G.I,29

Fiind prizonier de război, personalul sanitarmilitar inamic temporar va fi folosit lamisiuni medicale atât cât este nevoie.

Capitolul E Personalul religios militar inamic

746 Regula Nefiind prizonier de război, personalulreligios militar inamic capturat va fi

G.I,28

G.II,37

repatriat.

747 Excepţie

G.I,28

G.II,37

Personalul religios militar inamic poate fireţinut atât cât o cer necesităţile spirituale şinumărul de prizonieri de război.

Responsabilul general cu serviciul religiosmilitar sau cu administraţia prizonierilor derăzboi va supraveghea continuu necesităţilede personal religios militar inamic reţinut.

748 Analogie

G.I,28,30,31

G.II,37

Dispoziţiile asupra repatrierii şi reţineriipersonalului sanitar militar inamic se aplicăîn aceeaşi măsură şi personalului religiosmilitar inamic.

Capitolul F Bunuri militare inamice

749 Captură de război

G.III,18

Cu excepţia documentelor de identificare şia efectelor servind la îmbrăcăminte, laalimentaţie şi la protecţia personală,materialul militar rămas asupra persoanelorcapturate va fi luat şi va deveni captură derăzboi. El va urma filiera logistică.

750 Obiecte de uzpersonal

G.III,18

Obiectele de uz personal luate de la inamic(ex. efecte de îmbrăcăminte, alimente,rezerve de documente de identitateprovenind din depozite) trebuie să fiedisponibile pentru prizonierii de război.

751 Aşezămintesanitare

G.I,33

Aşezămintele sanitare militare inamicemenţinute în afectarea lor sanitară vorrămâne aşa:

a) atât timp cât vor servi necesităţilorîngrijirii răniţilor şi bolnavilor pe careele îi adăpostesc;

b) atât timp cât nici o altă dispoziţie nu vafi luată pentru binele răniţilor şibolnavilor pe care-i adăposteşte.

752 Material sanitarmobil

G.I,33

Materialul sanitar militar mobil inamicrămâne rezervat răniţilor, bolnavilor şinaufragiaţilor. În consecinţă, responsabi-lului general al serviciului sanitar militar îirămâne să fixeze utilizarea finală şi să deainstrucţiuni adecvate.

753 Mijloace detransport sanitare

G.I,35

G.P.I,23,30

Mijloacele de transport sanitare militareinamice, sosite printr-o filieră de evacuaresau capturate în altă parte şi care nu maisunt necesare răniţilor, bolnavilor şi naufra-giaţilor, devin captură de război. Semnelede identificare sanitare vor fi înlăturate.

754 Bunuri religioase

G.I,33

Bunurile religioase militare inamice vor fitratate în acelaşi mod cu bunurile sanitarecorespunzătoare.

Secţiunea 8.3 Probleme civile

Capitolul A Cooperarea cu autorităţile civile

755 Regula Problemele civile sunt administrate înprincipal conform politicii şi proceduriistabilite în timp de pace.

756 Responsabilitateacomandantului

Fiecare comandant va fixa detaliile necesareşi va emite instrucţiuni corespun-zătoareşi/sau ordine (dacă acestea nu au fost emisede superiorii lui) pentru:

a) cooperarea cu autorităţile civile;

b) acţiunea şi comportamentul faţă depopulaţie şi de bunurile civile, înmăsura în care ele sunt importante dinpunct de vedere militar.

757 Măsuripreparatorii

Accentul va fi pus pe cooperarea în timp depace, pentru a obţine o acţiune şi uncomportament corect în timp de război.

Potrivit organizărilor şi administraţiilormilitare şi civile naţionale se vor defininiveluri corespunzătoare între comanda-mentele militare şi autorităţile civile.

758 Sfaturi pentruautorităţile civile

Cooperarea va consta, în principal, îninformarea autorităţilor civile pentru a seevita confuziile şi neînţelegerile (ex.informaţii privind situaţia strategică sautactică ar putea permite, sau nu, posibilităţipractice de a proteja bunurile cu protecţiespecială, ridicarea probabilă a imunităţiibunurilor culturale, comportament reco-mandat populaţiei civile în zone şi circum-

stanţe determinate).

759 Persoane şi bunuricu protecţiespecială

Cooperarea cu privire la persoanele şi bunu-rile cu protecţie specială va consta în luareade măsuri preparatorii pentru a asigurasalvarea şi protejarea lor (ex. verificareafolosirii lor, mijloace de identificare, sprijinmilitar eventual pentru îndepărtarea răni-ţilor şi bolnavilor în afara spitalului,evacuarea bunurilor culturale transportabile,directive pentru comportamentul reciproc încaz de urgenţă).

760 Zone protejate În vederea creării de zone protejate (ex.zone şi localităţi sanitare, centre conţinândmonumente, zone demilitarizate) coopera-rea va viza:

a) în primul rând, să stabilească o bază deînţelegere comună pentru discuţiileulterioare;

b) în al doilea rând, să definească semnifi-caţia, conţinutul şi perimetrul zonei;

c) în al treilea rând, să stabilească un planpentru informarea inamicului şi, even-tual, pentru a încheia un acord cu el.

761 Aprovizionare şiajutor acordatpopulaţiei civile

Comandanţii vor fi gata să coopereze cuautorităţile pentru a răspunde necesităţilorpopulaţiei civile, dacă situaţia tactică opermite (ex. formaţiuni destinate a scoatemijloacele de transport persoane sau poliţiemilitară, drumuri pentru aprovizionare,bunuri de ajutor ca alimente, corturi).

Capitolul B Locuitori străini

762 Regula

G.IV,38

Cu excepţia unui control special şi amăsurilor de securitate, situaţia locuitorilorstrăini va continua, în principiu, să fieguvernată prin dispoziţiile privitoare la eidin timp de pace.

763 Obligaţia de amunci:

în general

Locuitorii străini pot fi constrânşi sămuncească numai în aceeaşi măsură în careo fac naţionalii Părţii Beligerante pe terito-riul căreia se află.

G.IV,40764 Obligaţia de a

munci:

naţionali inamici

G.IV,40

Cetăţenii inamici pot fi constrânşi numai lao muncă indispensabilă alimentării, adăpos-tirii, îmbrăcării, transportului şi sănătăţiioamenilor şi care nu este în legătură directăcu operaţiunile militare.

765 Dreptul de a părăsiteritoriul

G.IV,35,36

Locuitorii străini care doresc să părăseascăteritoriul, la începutul sau în timpulrăzboiului, sunt autorizaţi să o facă, dacăplecarea lor nu contravine intereselornaţionale ale statului.

766 Transferul la un altStat

G.IV,45

Locuitorii străini pot fi transferaţi de cătrePuterea Deţinătoare numai unui stat careeste parte la Convenţia de la Geneva din1949 cu privire la protecţia persoanelorcivile pe timp de război.

767 Măsuri desecuritate:

regula

G.IV,42

Din motive de securitate, locuitorii străinipot fi supuşi la domiciliu forţat sau lainternare.

768 Măsuri desecuritate:

hotărâre

G.IV,43

G.P.I,75

Deciziile cu privire la domiciliu forţat sau lainternare vor fi luate conform cu proceduranormală în vigoare pe teritoriul naţional.

Deciziile sunt subiecte de recurs şi suntrevizuite periodic.

769 Internare:

analogie cuprizonierii derăzboi

G.IV,79-135

Regulamentul pentru tratamentul interna-ţilor civili este analog cu cel privitor laprizonierii de război (vezi Capitolul 8.2.A).

770 Internare:semnalizareataberelor

G.IV,83

De fiecare dată când considerentele militareo permit, taberele de internare vor fisemnalizate prin literele «IC» plasate astfelîncât să fie vizibile ziua din avion. Înacelaşi timp părţile interesate vor puteaconveni asupra unui alt mijloc de semna-lizare.

Numai taberele de internare vor fisemnalizate în acest fel.

Capitolul C Probleme civile în teritoriul străin liber

771 Regula De regulă, dispoziţiile şi procedurile civileaplicabile în primul rând pentru teritoriulnaţional liber se aplică în acelaşi mod sauprin analogie şi forţelor armate situate înteritoriul străin liber (ex. pe teritoriul unuiStat aliat).

772 Dispoziţii şimăsuricomplementare

Încheiate la nivel guvernamental dispo-ziţiile şi măsurile complementare aplicabilepe teritoriul străin liber rezultă dintr-unacord special cu statul gazdă (ex. Acordulasupra statutului forţelor cu privire laafacerile administrative, legislaţie penală şijurisdicţie disciplinară aplicabile, coordo-narea între diferite comandamente militareinteresate etc.).

773 Cooperare cuautorităţile civile

În teritoriul străin, cooperarea cu autorităţilecivile va urma Acordul asupra statutuluiforţelor sau reguli comparabile şi/saureglementări ad-hoc.

Nivelurile corespunzătoare de competenţăîntre comandamentele militare şi autorităţilecivile vor fi determinate pe aceste baze.

774 Cetăţeni străini Locuitorii din teritoriul străin liber care nusunt cetăţeni ai statului căruia îi aparţineteritoriul sunt supuşi regulilor pentrucetăţenii străini (vezi Capitolul 8.3.B).

Secţiunea 8.4. Cauze penale

Capitolul A Infracţiuni în dreptul războiului

775 Infracţiuni grave:

Regula

G.P.I,85

Infracţiunile grave în dreptul războiului suntconsiderate crime de război.

Ele sunt reprimate prin sancţiuni penale.

776 Infracţiuni grave:acte săvârşiteîmpotrivapersoanelor

G.I,50

Următoarele acte constituie infracţiunigrave:

a) omucidere intenţionată, torturi sautratament inuman;

b) cauzarea intenţionată a unor suferinţemari sau aducerea unor prejudicii grave

G.II,51

G.III,130

G.IV,147

G.P.I,85

integrităţii fizice sau sănătăţii;

c) practici inumane şi degradante care dauloc ultragiilor la demnitatea personală;

d) luarea de ostatici;

e) detenţie ilegală;

f) deportarea sau transferul ilegal a uneipărţi sau a întregii populaţii a terito-riului ocupat,, în interiorul sau în afaraacestui teritoriu;

g) transferul de către Puterea Ocupantă aunei părţi din propria sa populaţie civilăîn teritoriul pe care ea îl ocupă;

h) privarea de dreptul de a fi judecatregulamentar şi imparţial;

i) întârzierea nejustificată în repatriereaprizonierilor de război, sau civililor;

j) obligaţia de a servi în cadrul forţelorarmate ale unei Puteri inamice.

777 Infracţiuni grave:acte comiseîmpotrivabunurilor

G.I,50

G.II,51

G.IV,147

Actele următoare constituie infracţiunigrave atunci când nu sunt justificate denecesitatea militară şi sunt săvârşite în modilegal şi arbitrar:

a) distrugerea de bunuri la scară mare;

b) însuşirea bunurilor pe scară largă.

778 Infracţiuni grave:acţiuni tactice

G.P.I,85

Următoarele atacuri constituie infracţiunigrave:

a) atac împotriva unei persoane în afaraluptei;

b) atac împotriva populaţiei civile sau apersoanelor civile;

c) atac fără discriminare afectând popula-ţia sau bunurile civile, ştiind că acestatac va cauza pierderi şi stricăciunicivile excesive;

d) atac ilicit împotriva bunurilor culturaleevident recunoscute;

e) atac împotriva unor localităţi lipsite de

apărare şi a zonelor demilitarizate;

f) atacuri împotriva lucrărilor sau instala-ţiilor conţinând forţe periculoase, ştiindcă aceste atacuri vor cauza stricăciunicivile excesive.

779 Infracţiuni grave:utilizarea perfidă asemnelor şisemnalelor

G.P.I,18,66,85

Utilizarea perfidă a semnelor şi semnalelorurmătoare constituie o infracţiune gravă:

a) semne distinctive desemnând persoanesau bunuri protejate în mod special;

b) alte semne protectoare, recunoscuteprin dreptul războiului;

c) semne distinctive utilizate pentru identi-ficarea serviciului sanitar şi protecţieicivile.

780 Alte infracţiuni

H.CP,28

G.P.I,87

Celelalte infracţiuni la dreptul războiuluivor fi reprimate prin sancţiuni disciplinaresau penale.

Capitolul B Procedura judiciară

781 Obligaţiacomandanţilor

G.I,49

G.II,50

G.III,129

G.IV,146

H.CP,29

G.P.I,87

Orice comandant, care a aflat că subor-donaţii sau alte persoane de sub autoritateasa vor comite sau au comis o infracţiune ladreptul războiului, va pune în aplicare:

a) măsurile necesare pentru a împiedica oastfel de infracţiune;

b) o acţiune disciplinară sau penală împo-triva autorilor infracţiunii.

782 Protecţiefundamentală

G.P.I,75

Dispoziţiile judiciare de protecţie funda-mentală (vezi Capitolul 2.3.C) se aplică latoate urmăririle penale.

783 Ajutor reciproc

G.P.I,88,89

Părţile Beligerante îşi vor acorda ajutorjudiciar reciproc, în cea mai mare măsurăposibilă, în orice procedură penală privindinfracţiunile grave la dreptul războiului.

Părţile Beligerante vor beneficia de aceleaşifacilităţi din partea Statelor neutre.

Cooperarea va include în aceeaşi măsurăNaţiunile Unite, conform Cartei NaţiunilorUnite.

784 Anchete

G.I,52

G.II,53

G.III,132

G.IV,149

G.P.I,90

La cererea uneia din Părţile Beligerante, seva deschide o anchetă după procedura cares-a hotărât între Părţile interesate, având casubiect orice invocare a unei infracţiunigrave la dreptul războiului (ex. ComisiaInternaţională de Stabilire a Faptelor).

Capitolul C Urmărirea prizonierilor de război

785 Acte comiseînainte de captură

G.III,85

Prizonierii de război urmăriţi în virtutealegislaţiei Puterii Deţinătoare pentru actelepe care le-au comis înainte de a fi făcuţiprizonieri, vor beneficia de prevederileConvenţiei de la Geneva din 1949 privindtratamentul prizonierilor de război chiardacă sunt condamnaţi.

786 Cerinţecomplementare deprocedură

G.III,82-86,

103-106

Vor fi respectate următoarele exigenţe:

a) judecarea făcută de un tribunal militar,cu excepţia cazului când legile învigoare permit în mod expres judecareapersonalului militar naţional de cătretribunalele civile;

b) beneficiază de dreptul războiului chiarîn caz de condamnare pentru actecomise înainte de captură;

c) instrucţie judiciară rapidă;

d) comunicarea detaliată a procedurii judi-ciare adoptate, a judecării eventuale şi apedepsei, Puterii Protectoare

787 Numai prizonieriide război suntpedepsiţi

G.III,82

În cazul în care legi, reglementări sauordine generale ale Puterii Deţinătoaredeclară sancţionabile actele comise de unprizonier de război, atunci când aceleaşiacte nu sunt pedepsite dacă sunt comise deun membru al forţelor armate ale PuteriiDeţinătoare, ei nu vor putea primi decâtsancţiuni disciplinare.

788 Alegereaprocedurilor

G.III,83

Alegând între o procedură juridică şi unadisciplinară, Puterea Deţinătoare va vegheaca autorităţile competente să uzeze de ceamai mare indulgenţă în aplicarea chestiuniişi să recurgă la măsuri disciplinare, maidegrabă, decât la urmări judiciare, defiecare dată când aceasta este posibilă.

789 Drepturi şimijloace deapărare

G.III,105

Acuzatul va avea dreptul să fie asistat deunul din tovarăşii săi prizonieri, să fieapărat de un avocat calificat ales de el, săciteze martori şi să recurgă, dacă estenecesar la serviciile unui interpret compe-tent. Va fi înştiinţat de aceste drepturi întimp util, înaintea dezbaterilor de cătrePuterea Deţinătoare.

Dacă prizonierul de război nu şi-a alesapărător, îi va procura unul PutereaProtectoare; ea va dispune de cel puţin osăptămână în acest scop.

790 Ajutor dat dePutereaProtectoare

G.III,104,107

Notificarea la Puterea Protectoare va fiefectuată cu cel puţin trei săptămâni înaintede deschiderea dezbaterilor şi va conţinetoate detaliile despre acuzat, specificareacapetelor de acuzare şi identificareatribunalului.

Reprezentanţii Puterii Protectoare şi/sau aiComitetului Internaţional al Crucii Roşii audreptul să asiste la dezbateri, numai dacă nuse desfăşoară în mod excepţional cu uşileînchise în interesul securităţii Statului.

Orice judecată făcută va fi imediat adusă lacunoştinţa Puterii Protectoare.

791 Nici o obligaţie defidelitate

G.III,87

Efectuând judecata asupra unui prizonier derăzboi, tribunalele Puterii Deţinătoare vorlua în consideraţie, în cea mai mare măsurăposibilă, faptul că arestatul preventiv nueste cetăţean al Puterii Deţinătoare şi el nueste legat de ea prin nici o obligaţie defidelitate.

792 Reducerea Tribunalele sau autorităţile vor avea liberta-

pedepsei

G.III,87

tea de a reduce pedeapsa prevăzută pentruinfracţiunea atribuită prizonierului şi nu vorfi împiedicate să aplice minimum depedeapsă prevăzută de lege.

793 Nici o privaţiunede grad

G.III,87

Nici un prizonier de război nu poate fi lipsitde gradul său de către Puterea Deţinătoare,nici împiedicat să poarte semnele gradului.

794 Pedeapsa cumoartea

G.III,100,101

Prizonierii de război şi Puterile Protectoaretrebuie să fie informaţi, de îndată ce esteposibil, despre infracţiunile pasibile depedeapsa cu moartea în virtutea legislaţieiPuterii Deţinătoare.

Pedeapsa cu moartea nu va fi executatăînainte de expirarea unui interval de timp decel puţin şase luni, începând cu data primiriide către Puterea Protectoare a judecăţiifinale ce confirmă pedeapsa cu moartea.

795 Recursuri

G.III,106

Orice prizonier va avea dreptul, în aceleaşicondiţii ca membrii forţelor armate alePuterii Deţinătoare, de a recurge la apel,casaţie sau revizuire împotriva oricăreijudecăţi.

796 Executareapedepselor

G.III,88,108

Pedepsele pronunţate împotriva prizonie-rilor de război în virtutea judecăţiiregulamentare devenite executorii, vor fiexecutate în aceleaşi aşezăminte şi înaceleaşi condiţii ca cele pentru membriiforţelor armate ale Puterii Deţinătoare cu ungrad echivalent.

În toate cazurile, aceste condiţii trebuie săfie conforme cerinţelor de sănătate şiumanitate.

797 Tratamentul dupăpedeapsă

G.III,88

După ce au executat pedepsele judiciarecare le-au fost aplicate, prizonierii de războinu vor putea fi trataţi altfel decât ceilalţiprizonieri de război.

Capitolul D Urmărirea locuitorilor străini

798 Legislaţiaaplicabilă

G.IV,38

G.P.I,75

De regulă, locuitorii străini se supunlegislaţiei şi reglementărilor care erau învigoare în timp de pace pentru cetăţeniiţării.

799 Locuitorii internaţi Procedura penală aplicabilă cetăţenilor

G.IV,117-126

G.P.I,75

străini internaţi este aceeaşi cu ceaprivitoare la prizonierii de război.

Titlul 9. Ocupaţia

Introducere

Acest titlu tratează aspectele militare importante ale dispoziţiilor dreptului războiuluiaplicabile în teritoriile ocupate, altfel spus, esenţa despre ocupaţie, gestionarea sa şi acţiunilede luptă care se pot desfăşura în teritoriul ocupat.

Secţiunea 9.1. Dreptul ocupaţiei – tratează definiţiile şi respon-sabilitatea referitoare la teritoriul ocupat şi îninteriorul acestuia.

Secţiunea 9.2. Dispoziţiile speciale privind ocupaţia – trateazăadministrarea teritoriului ocupat, situaţia, trata-mentul populaţiei civile şi cauzele penale.

Secţiunea 9.3. Gestionarea ocupaţiei – tratează măsurile practiceluate de Puterea Ocupată, pe de o parte, şi deautorităţile teritoriului ocupat, pe de altă parte, învederea asigurării unei acţiuni şi a unui comporta-ment potrivit din partea organismelor şi persoa-nelor interesate, înţelegându-se aici şi eventualemişcări de rezistenţă.

Secţiunea 9.4. Acţiuni de luptă în teritoriul ocupat – trateazăforţele armate implicate, dispoziţiile aplicabile aledreptului războiului şi măsurile de gestionare cevor fi luate de o parte şi alta.

Secţiunea 9.1. Dreptul ocupaţiei

Capitolul A Definiţii

800 Teritoriul ocupat

H.IV.R,42

Un teritoriu este considerat ca ocupat, dacăse găseşte în fapt sub autoritatea armateiinamice.

Ocupaţia nu se întinde decât asupra teritori-ilor unde această autoritate este stabilită şiîn măsură de a o exercita.

801 Lipsa rezistenţei laocupaţie

G.I,2

G.II,2

G.III,2

G.IV,2

Teritoriul este considerat ca ocupat deasemenea, dacă ocupantul nu întâmpină nicio rezistenţă militară.

802 Invazie

H.IV.R,42

Un teritoriu nu este «ocupat» sau «invadat»,dacă forţele armate inamice staţionează sauluptă în interiorul lui şi dacă autoritateainamică nu este încă stabilită.

Dispoziţiile referitoare la conducerea opera-ţiunilor (vezi Titlul 5) şi la comportamentulîn acţiune (vezi Titlul 6) se aplică acţiunilorde luptă şi relaţiilor cu autorităţile şipersoanele civile.

803 Statut juridic

G.P.I,4

Nici ocuparea unui teritoriu, nici aplicareadreptului războiului, nu va afecta statutuljuridic al teritoriului vizat.

Capitolul B Responsabilitate

804 Puterea Ocupantă

H.IV.R,43

Dacă autoritatea Statului legitim a fosttrecută în fapt în mâinile Puterii Ocupante,aceasta va lua toate măsurile care depind deea în vederea restabilirii şi asigurării, pe câtposibil, a condiţiilor de viaţă şi de ordinepublică.

805 Forţe armate În limita misiunii lor, forţelor armate alePuterii Ocupante sunt în întregime respon-

G.P.I,86,87 sabile de respectarea dreptului războiului.

806 Locuitoriiteritoriilor ocupate

G.IV,5

Dreptului războiului cere un minim decooperare între Puterea Ocupantă şilocuitorii teritoriilor ocupate.

Pentru a beneficia în totalitate de protecţiaacordată prin dreptul ocupaţiei, locuitoriiteritoriului ocupat trebuie să se abţină de laorice activitate ostilă împotriva securităţiiPuterii Ocupante.

Secţiunea 9.2. Dispoziţii speciale privind ocupaţia

Capitolul A Administrarea

807 Regula

H.IV,43,48

G.IV,51,54,64

Ca regulă generală, Puterea Ocupantătrebuie să supravegheze buna funcţionare aadministraţiei din teritoriul ocupat într-omanieră asemănătoare celei care eraînaintea ocupaţiei.

808 Menţinereasistemului juridicexistent

HH.IV.R,43

Puterea Ocupantă va respecta legile învigoare din teritoriu, dinaintea ocupaţiei:

a) mai puţin când este împiedicat să ofacă; sau

b) mai puţin când legea nu corespundenormelor generale admise (ex. discrimi-narea).

809 Funcţionarii şimagistraţii

G.IV,54

Este interzis Puterii Ocupante să modificestatutul funcţionarilor şi magistraţilor.

Această interdicţie nu afectează dreptulPuterii Ocupante de a înlătura de la sarcinilelor pe titularii funcţiilor publice.

Puterea Ocupantă nu va sancţiona sau luamăsuri de constrângere ori discriminareîmpotriva funcţionarilor şi magistraţilorcare se vor abţine de a exercita funcţiile lordin raţiuni de conştiinţă.

810 Poliţia

G.IV,51

Poliţia din teritoriul ocupat nu va putea fiforţată să:

a) ajute la executarea ordinelor vizând

folosirea populaţiei în scopuri militare;

b) participe direct la ostilităţi.811 Rechiziţionări:

restricţii

G.IV,55,57

G.P.I,14

Puterea Ocupantă nu poate să rechiziţionezedecât:

a) serviciile personalului sanitar;

b) stabilimentele sanitare, transporturile şiaprovizionarea;

c) alimentele.

Această rechiziţionare este limitată lanevoile forţelor de ocupaţie şi personaluluide administraţie. Ea este autorizată numaidacă nevoile populaţiei civile continuă săfie satisfăcute.

812 Rechiziţionări:plata

H.IV.R,52

G.IV,55

Pe cât posibil contribuţiile în natură vor fiplătite în bani; dacă aceasta nu este posibil,ele vor fi atestate prin chitanţe, iar platasumelor datorate urmează să fie făcută, pecât posibil.

813 Impunereaimpozitelor

H.IV.R,48

Puterea Ocupantă poate să ridice impoziteleprevăzute în folosul statului de guvernullegitim, dar în acest caz va rezulta pentruele obligaţia de a prevedea cheltuielilepentru administrare în teritoriul ocupat.

814 Contribuţii în bani,suplimentareaimpozitelor

H.IV.R,49

Peste impozitele obişnuite, Puterea Ocu-pantă nu poate să ridice alte contribuţii înbani în teritoriul ocupat decât pentruacoperirea nevoilor forţelor de ocupaţie sauadministrarea teritoriului ocupat.

815 Serviciul sanitar

G.IV,56

În măsura posibilităţilor, Puterea Ocupantăva asigura funcţionarea spitalelor, mijloa-celor destinate păstrării sănătăţii şi igieniipublice, cu concursul autorităţilor din teri-toriul ocupat.

816 Aprovizionarea

G.IV,55

Puterea Ocupantă are datoria de a asiguraaprovizionarea populaţiei cu alimente şiproduse medicale.

Puterea Ocupantă va trebui să împartă maiales alimentele, furniturile medicale şi toatecelelalte articole necesare, dacă resurseledin teritoriul ocupat sunt ineficiente.

817 Protecţie civilă

G.P.I,63

Organismelor protecţiei civile li se vaasigura, de către autorităţi, facilităţile nece-sare pentru a-şi îndeplini misiunea.

În nici o împrejurare, personalul lor nu

trebuie să fie constrâns la activităţi care îlîmpiedică să-şi îndeplinească misiunea (ex.schimbarea structurii sau personaluluiorganismelor de protecţie civilă, tratarea cuprioritate a cetăţenilor ori intereselor PuteriiOcupante).

818 Bunuri culturale

H.CP,5

Puterea Ocupantă, va susţine, la nivelnaţional, eforturile autorităţilor competentedin teritoriul ocupat, în vederea asigurării,salvării şi conservării bunurilor culturale.

Puterea Ocupantă va lua măsurile necesareîn scopul salvării bunurilor culturale aflateîn teritoriul ocupat şi deteriorate deoperaţiunile militare.

Capitolul B Situaţia populaţiei civile

819 Regula

G.P.I,75

Protecţia fundamentală (vezi Capitolul 2.3.C)se aplică populaţiei din teritoriul invadat şidin teritoriul ocupat.

820 Inviolabilitateadrepturilor

G.IV,47

Locuitorii din teritoriul ocupat nu pot fiprivaţi, în nici un caz şi în nici un fel dedrepturile lor, în virtutea unei schimbărioarecare intervenită în fapt prin ocupareasau anexarea teritoriului.

821 Membrii forţelorarmate dinteritoriul ocupat

G.III,4

Membrii demobilizaţi şi forţele lor armatedin teritoriile ocupate pot să fie internaţi. Eivor fi trataţi ca prizonieri de război (veziCapitolul 8.2,A).

822 Zone periculoase

G.IV,49

Puterea Ocupantă nu va ţine locuitoriiteritoriului ocupat într-o zonă expusăpericolelor de război, decât dacă securitateapopulaţiei sau raţiuni militare imperioase oimpun.

823 Respectulproprietăţii

H.IV.R,46,55

Puterea Ocupantă va respecta proprietateaprivată.

824 Religie

H.IV.R,46

G.IV,58

Convingerile religioase şi exercitarea culte-lor trebuie să fie respectate.

Personalul religios va fi autorizat să acordeasistenţă spirituală, membrilor comunită-ţilor lor religioase, cu ajutorul PuteriiOcupante.

825 Înrolarea interzisă

H.IV.R,23

G.IV,51

Puterea Ocupantă nu va putea sili locuitoriiteritoriului ocupat să servească în forţelearmate sau auxiliare. Orice presiune saupropagandă, cu scopul de a angaja volun-tari, este interzisă.

826 Munca:

Regula

G.IV,51

Puterea Ocupantă nu va putea sili locuitoriidin teritoriul ocupat la o muncă, alta decâtcea necesară:

a) în folosul forţelor de ocupaţie;

b) în serviciile de utilitate publică;

c) la serviciile de alimentaţie, adăpostire,îmbrăcăminte, transport sau pentrusănătatea populaţiei în teritoriul ocupat.

Persoanele cu vârsta mai mică de 18 ani nuvor putea fi silite la muncă.

827 Munca:neparticiparea laoperaţiuni militare

G.IV,51

Locuitorii din teritoriul ocupat nu vor puteafi siliţi la nici o muncă ce îi obligă să iaparte la operaţiuni militare.

828 Munca:

condiţii

G.IV,51

Fiecare persoană silită la muncă va fimenţinută, în măsura posibilului, la loculsău de muncă.

În principiu, legile referitoare la condiţiilede muncă vor fi aceleaşi cu legile despremuncă ce vor rămâne în vigoare în teritoriulocupat.

829 Ajutoare

G.IV,23,59-61

G.P.I,70

Puterea Ocupantă, va accepta acţiunile deajutor ce provin din afară în sprijinulpopulaţiei civile şi va sprijini îndeplinirealor (ex. alimente, furnituri sanitare, cazare,îmbrăcăminte, obiecte pentru serviciilereligioase).

830 Crucea Roşienaţională şi altesocietăţi de ajutor

G.IV,63

G.P.I,81

Sub rezerva măsurilor temporare şi excepţi-onale impuse pentru raţiuni urgente desecuritate, Puterea Ocupantă va autorizaSocietatea Naţională de Cruce Roşie sauSemilună Roşie ori un alt organismumanitar recunoscut legal pentru desfăşura-rea activităţilor umanitare.

Puterea Ocupantă nu va putea face nici oschimbare în personalul sau structuraacestor societăţi care ar putea prejudiciaactivităţile lor umanitare.

Capitolul C Mişcarea persoanelor civile

831 Transferulpopulaţiei înteritoriul ocupat

G.IV,49

Puterea Ocupantă nu va putea proceda ladeportarea nici la transferul unei părţi apropriei populaţii civile în teritoriul pe careîl ocupă.

832 Dreptul de a părăsiteritoriul

G.IV,48

Locuitorii din teritoriul ocupat care dorescsă părăsească acest teritoriu vor fi autorizaţisă o facă, cu condiţia ca plecarea lor să nufie contrară securităţii Puterii Ocupante.

833 Interzicereadeportărilor

G.IV,49

Transferurile forţate, colective sau indivi-duale, ca şi deportările din teritoriul ocupatîn teritoriul Puterii Ocupante sau a oricăruialt stat (ocupat sau nu), sunt interzise,oricare ar fi motivul.

834 Evacuare:

regula

G.IV,49

Puterea Ocupantă va putea proceda laevacuarea totală sau parţială a unei regiuniocupate dacă securitatea populaţiei ori alteraţiuni imperioase o cer.

835 Evacuare:întindere în timp şispaţiu

G.IV,49

Evacuările nu vor putea antrena deplasareapersoanelor protejate decât în teritoriulocupat, cu excepţia cazurilor de imposibili-tate materială.

Populaţia astfel evacuată se va întoarce lacasele sale imediat ce ostilităţile în acestsector au încetat.

836 Evacuare:

condiţii

G.IV,49

În măsura posibilului, procedând la acestetransferuri sau la aceste evacuări, PutereaOcupantă trebuie să facă astfel încâtpersoanele evacuate să fie primite înlocaluri convenabile, deplasarea să fiefăcută în condiţii satisfăcătoare de salubri-tate, igienă, securitate şi alimentare, mem-brii aceleiaşi familii urmând să nu fieseparaţi unii de alţii.

Puterea Protectoare va fi informată imediatde evacuările prevăzute.

Capitolul D Măsurile de securitate împotriva locuitorilor

837 Domiciliu forţat,internare:

regula

G.IV,78

Dacă raţiuni imperioase de securitate ojustifică, locuitorii din teritoriul ocupat potfi supuşi cel mult la domiciliu forţat sau lainternare.

838 Domiciliu forţat,internare:

decizii

G.IV,78

Deciziile referitoare la domiciliu forţat saula internare vor fi luate urmărindu-se oprocedură care va trebui să fie fixată decătre Puterea Ocupantă conform Convenţieide la Geneva referitoare la protecţiapersoanelor civile în timp de război din1949.

Deciziile constituie subiecte ale dreptului deapel şi vor fi supuse revizuirii periodice.

839 Internare:

analogie cuprizonierii derăzboi

G.IV,79-135

Reglementarea pentru tratamentul interna-ţilor civili este analogă celei referitoare laprizonierii de război, lagărele de prizonieride război respectiv cea referitoare lainternaţii civili străini din teritoriul ocupat(vezi Capitolul 8.2.A şi 8.3.B).

Capitolul E Cauze penale

840 Legislaţiaaplicabilă

G.IV,64

Legislaţia penală din teritoriul ocupatrămâne în vigoare.

În acest timp Puterea Ocupantă poate săabroge sau să suspende această legislaţie, însituaţia în care ea nu va constitui:

a) o ameninţare pentru securitatea PuteriiOcupante;

b) sau un obstacol în aplicarea Convenţieide la Geneva referitoare la protecţiapopulaţiei civile în timp de război din1949.

841 Noile dispoziţiipenale:

regula

G.IV,64

Puterea Ocupantă poate promulga noidispoziţii penale în vederea:

a) sprijinirii Puterii Protectoare pentruîndeplinirea scopurilor sale, potrivitConvenţiei de la Geneva referitoare laprotecţia persoanelor civile în timp derăzboi din 1949;

b) menţinerii administrării regulamentare

în teritoriu;

c) asigurării securităţii Puterii Protectoare.

842 Noile dispoziţiipenale:

aplicare

G.IV,65

Puterea Ocupantă va publica noile dispoziţiipenale în limba locuitorilor.

Efectele acestor dispoziţii penale nu pot fiaplicate retroactiv.

843 Tribunale înteritoriul ocupat

G.IV,64

Sub rezerva măsurilor sus menţionate alePuterii Ocupante, tribunalele din teritoriulocupat vor continua să funcţioneze pentrutoate infracţiunile prevăzute de legea învigoare înainte de ocupaţie.

844 Competenţeletribunalului

G.IV,66

În cazul infracţiunii la dispoziţiile penaledecretate de Puterea Ocupantă, aceasta vaputea deferi inculpaţii tribunalelor salesimilare, dacă sunt fără caracter politic şilegal constituite şi au reşedinţă în ţaraocupată.

845 Acte comiseînaintea ocupaţiei

G.IV,70

Locuitorii nu vor putea fi pedepsiţi pentruacte săvârşite înaintea ocupării sau în timpulunei întreruperi temporare a acesteia, cuexcepţia infracţiunilor la dreptul războ-iului.

846 Proporţionalitateapedepsei

G.IV,68

Dacă actele au fost comise numai cuintenţia de a face rău Puterii Ocupante,condamnarea se va face cu respectareastrictă a regulilor de proporţionalitate şi nuva fi excesivă în raport cu daunele efectivecauzate.

847 Pedeapsa cumoartea

G.IV,68

Dispoziţiile penale ale Puterii Ocupante potsă prevadă pedeapsa cu moartea numailocuitorilor vinovaţi:

a) de spionaj;

b) de acte grave de sabotaj împotrivainstalaţiilor militare ale PuteriiOcupante;

c) de infracţiuni intenţionate care aucauzat moartea unor persoane.

În timpul ocupaţiei, aceste infracţiunitrebuie să fie sancţionate cu pedeapsa cumoartea, conform legii din teritoriul ocupatîn vigoare înainte de ocupaţie.

848 Procedură penală

G.IV,71-76

Procedura penală aplicată locuitorilor (liberisau internaţi) în teritoriul ocupat esteasemănătoare celei referitoare la prizonieriide război şi identică celei referitoare lainternaţii civili străini în teritoriul neocupat(vezi Capitolul 8.4.C şi 8.4.D).

Secţiunea 9.3. Gestionarea ocupaţiei

Capitolul A Principiile gestionării

849 Regula Pentru a fi pe deplin efectiv, dreptulocupaţiei trebuie să fie precizat prin măsuride aplicare potrivite (ex. în sensul directi-velor de angajament) la fel de către PutereaOcupantă ca şi de autorităţile din teritoriulocupat.

850 Situaţiaschimbătoare

Pe timpul cât durează ocupaţia, situaţia dinteritoriul ocupat este subiectul unorschimbări, în funcţie de comportamentul şiactivitatea Puterii Ocupante şi a forţelorsale, pe de o parte, autorităţilor şilocuitorilor din teritoriul ocupat, pe de altăparte (ex. o coexistenţă, mai mult sau maipuţin tensionată şi acte de violenţă care potconduce la o situaţie generatoare deconflicte armate).

851 Necesitateapoliticilor deocupaţie

Măsurile în vederea administrării ocupaţieivor fi adaptate la împrejurări. Ele pot săvarieze conform evoluţiei situaţiei înteritoriul ocupat (şi eventual în jurulacesteia).

Fiecare parte (ocupat sau ocupant) trebuiesă stabilească o politică de ocupaţie pentru aasigura o unitate de acţiune şi comportarepentru toate organismele şi persoaneleinteresate.

Scopul final al celor două politici deocupaţie este de a asigura aplicareadreptului ocupaţiei.

Capitolul B Măsuri ale Puterii Ocupante

852 Politica deocupaţie

Politica de ocupaţie a Puterii Ocupante vaviza respectarea în întregime a propriilorobligaţii ca şi drepturile autorităţilor şilocuitorilor din teritoriul ocupat.

853 Directive Directivele şi instrucţiunile vor fi dateautorităţilor ocupate pentru aplicareamăsurilor pe care ele le vor lua încircumstanţe particulare (ex. pentru proprialor securitate, pentru administrarea conformlegilor stabilite a teritoriului ocupat).

Capitolul C Măsuri luate de autorităţile şi locuitorii din teritoriul

ocupat

854 Politica deocupaţie

Politica de ocupaţie va avea ca scop săasigure autorităţilor din teritoriul ocupat sărămână stăpâne în permanenţă pe comporta-mentul şi activităţile locuitorilor faţă dePuterea Ocupantă (ex. pentru a evita actelede violenţă necontrolate şi provocările).

855 Directive Directive şi instrucţiuni vor fi dateautorităţilor locale şi locuitorilor din terito-riul ocupat pentru activitatea şi comport-amentul lor în domeniile particulare (ex.cooperarea cu autorităţile de ocupaţiepentru administrare şi serviciile publice,aplicarea măsurilor autorităţilor de ocupaţiepentru propria lor securitate).

856 Mişcări derezistenţă

G.III,4

G.P.I,43

Locuitorii din teritoriul ocupat pot să seorganizeze în mişcări de rezistenţă.Mișcările de rezistenţă trebuie să răspundăla exigenţele forţelor armate. Membrii lorsunt combatanţi. De asemenea, ei pot săparticipe la acţiuni de luptă şi au dreptul lastatutul de prizonieri de război.

Secţiunea 9.4. Acţiuni de luptă în teritoriul ocupat

857 Regula Toate acţiunile de luptă ce se desfăşoară înteritoriul ocupat pun în pericol populaţiacivilă (ex. expunerea la represalii sauconstrângeri, deşi aceste acte sunt interzisede dreptul războiului). Este interesul

fiecărei părţi de a ţine sub control acţiunilede luptă şi eventuala lor escaladare.

858 Dreptul aplicabil

H.IV.R,42

Dispoziţiunile dreptului războiului regle-mentează pregătirea operaţiunilor, execu-tarea şi măsurile ce trebuie să se aplice fărăîntrerupere, deopotrivă la acţiunile de luptăce se desfăşoară în teritoriul ocupat.

859 Directiveparticulare ce sedau pentru ambelepărţi

Directivele şi măsurile elaborate de autori-tăţile ocupante şi autorităţile teritoriuluiocupat vor regla activitatea forţelor res-pective (ex. regulile de comportament ceurmăresc o distincţie clară între obiectivelemilitare şi persoanele sau bunurile civile,tactica şi mijloacele de luptă utilizate,itinerariile tactice şi canalele logistice,instrucţiuni speciale pentru formaţiunilemici şi grupurile ce acţionează izolat,respectarea regulii proporţionalităţii).

860 Preocuparea deinformaţii:

pe faţă

G.P.I,46

Combatanţii care procură informaţii princercetare în teritoriul ocupat, fără disimu-larea statutului lor de combatant, au dreptulla statutul de prizonier de război.

861 Preocuparea deinformaţii:rezidenţi caredisimuleazăstatutul decombatant

G.P.I,46

Un combatant care este rezident în teritoriulocupat şi care culege informaţii sub pretextefalse ori în mod deliberat clandestin:

a) are dreptul la statutul de prizonier derăzboi, dacă nu este capturat atunci cândse dedă la acţiuni de spionaj;

b) pierde dreptul de prizonier de război şipoate să fie tratat ca spion, dacă estecapturat atunci când se dedă la activităţide spionaj.

862 Preocuparea deinformaţii:nerezidenţi caredisimuleazăstatutul decombatant

G.P.I,46

Un combatant care nu este rezident dinteritoriul ocupat şi care procură informaţiisub pretexte false sau în mod deliberatclandestin:

a) are dreptul la statutul de prizonier derăzboi dacă, este capturat după ce s-aalăturat propriilor forţe armate;

b) pierde dreptul la statutul de prizonier derăzboi şi poate să fie tratat ca spion,dacă este capturat înainte de a se alăturapropriilor forţe armate.

Titlul 10. Neutralitatea

Introducere

Acest titlu tratează aspectele militare importante ale dispoziţiilor dreptului războiuluireferitoare la neutralitate, altfel spus esenţa despre neutralitate, gestionarea sa şi acţiunile deluptă care ar putea să se deruleze în spaţiul neutru.

Secţiunea 10.1. Dreptul de neutralitate – tratează definiţiile şiresponsabilitatea Statelor Beligerante şi a StatelorNeutre.

Secţiunea 10.2. Dispoziţiile particulare asupra neutralităţii –tratează zonele de operaţii beligerante, compe-tenţa Statului Neutru de a reglementa accesul înspaţiul său, condiţiile de acces temporare şiinternarea forţelor armate beligerante.

Secţiunea 10.3. Gestionarea neutralităţii – tratează măsurile luatede Statul Neutru pe de o parte şi de StateleBeligerante pe de o altă parte, pentru a asigura oacţiune şi un comportament adecvat din parteaorganismelor şi persoanelor la care se referă.

Secţiunea 10.4. Acţiuni de luptă în spaţiul neutru – trateazăsituaţiile care pot conduce la acţiuni de luptă în

spaţiul neutru şi măsurile de gestionare luate deStatul Neutru şi Statele Beligerante implicate.

Secţiunea 10.1. Dreptul la neutralitate

Capitolul A Definiţii

863 Stat Neutru Un stat care formal nu este parte la unconflict armat este un «Stat Neutru».

Dacă formal el nu a declarat-o, neutralitateapoate rezulta din atitudinea efectivă aacestuia.

Pe pământ, dreptul de neutralitate se aplicăîn mod deosebit Statelor Nebeligerante şiPărţilor Beligerante învecinate.

864 Spaţiul neutru

H.V,2-4

H.XIII,2

Spaţiul naţional al statelor neutre esteinviolabil. El cuprinde:

a) teritoriul naţional;

b) apele teritoriale;

c) spaţiul aerian.

865 Persoane neutre

H.V,16-18

Cetăţenii Statelor Neutre sunt persoaneneutre.

Ei pot, cu titlu individual să se încadreze înforţele armate ale unei Părţi Beligerante dar,făcând aceasta pierd statutul de per-soaneneutre.

Capitolul B Responsabilitate

866 Statele Beligerante

H.V,2-4

Părţile Beligerante nu au dreptul să:

a) pătrundă în spaţiul neutru cu forţe

H.XIII,2 armate şi mijloace de luptă;

b) traverseze spaţiul neutru cu forţe armatesau transporturi militare;

c) recruteze sau instruiască combatanţi înteritoriul neutru;

d) instaleze sau folosească, în teritoriulneutru, mijloace de telecomunicaţii înscopuri militare.

867 State Neutre:

obligaţii

H.V,5,6,9,10

H.XIII,25

Statul Neutru trebuie:

a) să facă să-i fie respectată neutralitatea;

b) să trateze Statele Beligerante în acelaşifel;

c) să se opună, dacă este nevoie cu forţă,la toate violările neutralităţii sale.

Statul Neutru nu este răspunzător pentrupersoanele care trec frontiera în numeindividual pentru a servi în forţele armateale unei Părţi Beligerante.

868 State Neutre:

măsuri ad-hoc

H.V,7-9

Statele Neutre pot:

a) să interzică exportul sau tranzitul dematerial militar în folosul unei PărţiBeligerante;

b) să limiteze sau să interzică PărţilorBeligerante folosirea mijloacelor detelecomunicaţii;

c) să reglementeze accesul în spaţiulneutru.

Aceste măsuri trebuie să fie aplicate înacelaşi fel Părţilor Beligerante.

869 State Neutre:acţiuni în favoareaStatelorBeligerante

Statele Neutre pot să exercite sau săfaciliteze unele activităţi neostile pentrupărţile în conflict şi cetăţeni lor (ex. PutereaProtectoare oferă cooperare cu mijloacesanitare militare şi/sau civile, autorizeazărapararea navelor de război într-un portneutru, internează forţele armate belige-rante, acţiuni de ajutorare).

Secţiunea 10.2 Dispoziţii speciale privind neutralitatea

Capitolul A Regiunile operaţiunilor beligerante

870 Zone interzise şizone reglementate

Statele Neutre nu sunt obligate să acceptetoate zonele exclusive şi zonele asemănă-toare notificate de Părţile Beligerante.

871 Navigareaneutrilor pepropriul risc

Navele şi aeronavele neutre vor evita chiarîn largul mării, zonele exclusive şiasemănătoare.

De fiecare dată când se apropie de acestezone şi când le penetrează, ele o vor face pepropriul risc.

Capitolul B Accesul în spaţiul neutru general

872 Regula Statele Neutre pot să limiteze şi/sau regle-menteze accesul în spaţiul lor naţional, înspecial în apele lor teritoriale şi spaţiulaerian, sub rezerva reglementărilor impusecirculaţiei în străinătate şi apele arhipelagu-rilor.

873 Notificări alebeligeranţilor:generale

Reglementarea cu aplicabilitate generală vaface obiectul unei notificări ale PărţilorBeligerante.

874 Notificări alebeligeranţilor:speciale

Reglementările şi autorizările speciale vor finotificate de autorităţile şi comandamen-tele interesate.

Capitolul C Acces temporar în spaţiu neutru

875 Terestru:transporturisanitare

H.V,14

Statele Neutre pot să autorizeze tranzitul, peteritoriul lor, combatanţilor răniţi oribolnavi, cu condiţia ca mijloacele detransport să nu transporte nici combatanţi,nici material militar.

Ele vor lua toate măsurile de control şi

securitate necesare.

876 Mare:

ape teritoriale

Simplul tranzit al unei nave de război alunei Părţi Beligerante prin apele teritorialeale unui Stat Neutru nu afectează neutra-litatea acestuia din urmă (ex. tranzitarea îndrumul din largul mării spre port ori dinapele interioare şi invers).

Simplul tranzit cuprinde opririle uzuale înnavigaţie şi cele dictate de un caz deurgenţă ce afectează securitatea unei nave.

877 Mare:

port

H.XIII,12-14

Navele de război ale unei Părţi Beligerantepot să fie admise într-un port neutru pentrureparaţii, reaprovizionare sau alimentare cucarburant.

Oprirea normală nu trebuie să depăşească24 ore, decât în caz de avarii sau din cauzastării mării.

878 Mare:

nave sanitare

G.II,32

G.P.I,22,23

Navele sanitare ale Părţilor Beligerante nusunt supuse la restricţiile impuse navelor derăzboi în apele teritoriale şi porturile neutre.

879 Aerian:

regula

Aeronavele Părţilor Beligerante trebuie sărespecte restricţiile impuse de statul neutrupentru utilizarea spaţiului său aerian şi să seconformeze la toate ordinele de aterizare oriamerizare.

880 Aerian:

aterizareaaeronavei militare

În caz de avarie, aeronava unei Părţi Belige-rante poate să fie autorizată să aterizeze sauamerizeze în spaţiul neutru.

881 Aerian:

aeronava sanitară

G.P.I,31

Aeronavele sanitare nu pot să survoleze unspaţiu neutru (şi eventual să facă escală)decât în virtutea unui acord prealabil.

O aeronavă care survolează un spaţiu neutrufără acord prealabil trebuie să se străduiascăsă se facă identificată. Ea poate fi somată săaterizeze sau amerizeze înainte de a fiatacată.

Aeronavele pot să fie inspectate. Dacăinspecţia arată că aeronava nu este sanitară,poate fi sechestrată.

Capitolul D Internarea forţelor armate beligerante

882 Regula

H.V,11

Statele Neutre pot admite unităţile şimembrii forţelor armate ale Părţilor Belige-rante pe teritoriul lor.

883 Beligeranţi admişiîn teritoriul neutru

H.V,11

G.II,15

Membrii forţelor armate ale Părţilor Beli-gerante, admişi în teritoriul neutru (sauîmbarcaţi la bordul unei nave de război oriaeronave militare neutre), vor fi internaţipână la sfârşitul ostilităţilor.

884 Beligeranţicapturaţi înteritoriul neutru

H.V,11

Membrii forţelor armate ale PărţilorBeligerante capturaţi în teritoriul neutru vorfi internaţi în acelaşi mod ca cei admişi înteritoriul neutru.

885 Prizonieri derăzboi evadaţi

Prizonierii de război evadaţi admişi înteritoriul neutru vor fi lăsaţi în libertate.

Dacă Statul Neutru tolerează şederea lorîntr-un teritoriu, le poate stabili un loc derezidenţă.

886 Prizonieri derăzboi deţinuţi debeligeranţiiinternaţi

H.V,13

Prizonierii de război deţinuţi de formaţi-unile forţelor armate ale Părţilor Belige-rante admise în teritoriile neutre vor fitrataţi la fel ca prizonierii de război evadaţi.

887 Tratamentulinternaţilor militari

H.V,12

G.III,4

Membrii forţelor armate ale Părţilor Belige-rante internaţi într-un Stat Neutru vorbeneficia de un tratament cel puţin egal cucel al prizonierilor de război (vezi Capitolul8.2.A).

888 Transferulprizonierilor derăzboi într-un

Stat Neutru

G.III,109-111

Prin intermediul acordului între Statele şiPărţile interesate, prizonierii de război potsă fie admişi şi internaţi într-un teritoriuneutru (ex. răniţi şi bolnavi, prizonieri careau de petrecut o lungă perioadă decaptivitate).

889 Serviciul sanitar

H.V,15

G.I,4

G.II,5

Dispoziţiile dreptului războiului referitoarela răniţi, bolnavi şi naufragiaţi se aplică lafel ca personalului internat în teritoriulneutru (vezi Capitolul 8.2.B).

890 Civili avânddreptul la statut de

De asemenea dacă sunt reţinute un timp înlagăre, persoanele având dreptul la statutul

prizonieri derăzboi

G.III,4

prizonierilor de război vor fi trataţi înaceeaşi manieră ca membrii internaţi aiforţelor armate ai Părţilor Beligerante.

891 Material militar Materialul militar al formaţiunilor şiinternaţilor din forţele armate ale unei PărţiBeligerante va fi păstrat de Statul Neutrupână la sfârşitul ostilităţilor.

Secţiunea 10.3. Gestionarea neutralităţii

Capitolul A Principiile gestionării

892 Regula Pentru a fi pe deplin eficace, dreptulneutralităţii trebuie să fie stabilit în detaliuatât de Părţile Beligerante, cât şi de StatulNeutru (ex. directive de angajare).

893 Situaţieschimbătoare

Pe durata ostilităţilor situaţia între PărţileBeligerante şi Statul Neutru poate să seschimbe (ex. perioada ostilităţilor la nivelulde jos având ca urmare lipsa ori puţineviolări ale spaţiului neutru şi perioadaostilităţilor la nivel mai înalt când creştenumărul violărilor spaţiului neutru).

894 Necesitatea uneipolitici deneutralitate

Măsurile luate se vor adapta împrejurărilor.Ele pot să varieze conform evoluţieiconflictului.

Fiecare Parte (beligerantă şi neutră) arenevoie de o politică de neutralitate pentru aasigura o unitate de acţiune şi decomportare pentru toate organismele şiforţele armate interesate.

Scopul principal al politicii de neutralitateeste de a menţine Statul Neutru în afaraostilităţilor.

Capitolul B Măsurile Statului Neutru

895 Politica deneutralitate

Politica de neutralitate a Statului Neutru vaimpune respectarea spaţiului neutru dePărţile Beligerante şi, în special, de forţelelor armate.

896 Declaraţia deneutralitate

Statutul juridic al Statului Neutru nu cere odeclaraţie formală din partea sa, nici dinpartea altor State sau Părţi care suntbeligerante sau nu.

O declaraţie formală de neutralitate va aveaca efect o mai bună cunoaştere.

O astfel de declaraţie va fi făcută dacăautoritatea Statului Neutru va consideranecesar.

897 Acces în spaţiulneutru

Accesul în apele teritoriale şi spaţiul neutruva fi reglementat de Statul Neutru. O notifi-care adecvată va fi difuzată Părţilor Belige-rante.

898 Precizări pentruforţele armate

Forţele armate nu vor aplica uncomportament identic cu cel din timp depace, în situaţie de neutralitate sau în caz derăzboi. Prin urmare, ele trebuie să cunoascăexact în ce moment dreptul de neutralitateîncepe şi încetează de a fi aplicat.

Autoritatea supremă a Statului Neutru vaface deci cunoscut forţelor sale armateregulile aplicabile în interior.

899 Folosirea suplă demijloace militare

Politica de neutralitate va permite o folosiresuplă de mijloace militare. Angajarea lor vafi adaptată la situaţie (ex. pentru violăriizolate şi accidentale ale spaţiului neutru:avertisment individual şi demonstrări deforţă; pentru violări al căror număr şiimportanţă sunt în creştere: avertismentgeneral şi trecerea la folosirea forţei).

900 Instrucţiuni, ordine Comandanţii zonelor de frontieră, ai zonelorde coastă şi cei însărcinaţi cu supraveghereaapelor teritoriale şi spaţiului aerian naţionalvor primi instrucţiuni şi ordine pentrudiverse împrejurări specifice (ex. situaţii deurgenţă).

Capitolul C Măsuri ale Părţilor Beligerante

901 Politica de Politica de neutralitate a unei Părţi

neutralitate Beligerante faţă de neutri va asigurarespectarea spaţiului neutru şi, în special,inviolabilitatea spaţiului neutru de cătreforţele armate.

902 Informaţieprivitoare lafrontiere

Forţele armate beligerante vor primiindicaţii precise cu privire la frontierelespaţiului neutru (terestru, aerian, maritim).

903 Instrucţiuni, ordine Instrucţiuni precise şi ordine ale forţelorarmate angajate în vecinătatea spaţiuluineutru vor viza evitarea violării spaţiuluineutru (ex. apropierea interzisă de spaţiulneutru, comportamentul în cazul uneiviolări din greşeală, comportamentul încazul unui angajament într-o acţiune deluptă în teritoriul neutru, retragerea imediatădin spaţiul neutru).

Secţiunea 10.4. Acţiuni de luptă în spaţiul neutru

904 Regula

H.V,1

H.XIII,1,25

Orice acţiune de luptă a forţelor armatebeligerante în spaţiul neutru constituie oviolare a dreptului neutralităţii.

O violare a neutralităţii poate fi doaraccidentală.

Pentru a evita escaladarea violărilor şicontramăsuri la ele, este în interesul fiecăreipărţi să stăpânească acţiunile de luptă înspaţiul neutru.

905 Legea aplicabilă

H.V,10

H.XIII,26

Acţiunile de luptă ce se desfăşoară înspaţiul neutru, opunând forţe armate belige-rante şi forţe armate neutre, sunt reglemen-tate de dreptul neutralităţii.

Ele nu au aspectul unui război şi, înconsecinţă, lipseşte relaţia amic-inamic.

906 Obligaţia neutruluide a riposta

H.V,10

H.XIII,26

Acţiunea de luptă neutră împotriva forţelorarmate beligerante angajate în spaţiul neutrueste nu numai compatibilă dar şi cerută dedreptul neutralităţii, dacă nici un alt mijlocnu face să înceteze violarea.

907 Obligaţia neutruluide a accepta

Partea Beligerantă şi forţele sale armatecare violează spaţiul neutru trebuie săaccepte măsurile de reacţie ale Statului

reacţia

H.V,10

H.XIII,26

Neutru şi ale forţelor sale armate.

908 Reacţia neutrului:avertisment

Prima reacţie a forţelor armate neutreîmpotriva unei violări iminente ori efectivea spaţiului său constă într-un avertisment.Acesta poate să fie general sau special.

909 Reacţia neutrului:proporţionalitate

Reacţiile forţelor armate neutre ce urmărescsă pună capăt violărilor trebuie întotdeaunasă fie proporţionale cu gravitatea lor.

910 Reacţia neutrului:încetarea

Reacţia forţelor armate neutre va duranumai până la încetarea violării spaţiuluisău.

ANEXA 1

Dispoziţii particulare asupra armelorspecifice

Secţiunea 1. Introducere

911 Regula Principiile generale asupra mijloacelor deluptă şi utilizarea lor se bazează pedistincţia fundamentală dintre combatanţi şiobiectivele militare pe de o parte, şipersoanele şi bunurile civile pe de altăparte.

912 Abţineri înutilizare

Părţile Beligerante şi forţele lor armate sevor abţine să utilizeze armele:

a) care pot să cauzeze suferinţe inutile;

b) care datorită lipsei de precizie ori efec-telor afectează persoanele civile şi com-batanţii fără deosebire;

c) ale căror efecte vătămătoare nu pot ficontrolate în timp şi spaţiu de către ceicare le folosesc.

913 Proporţionalitate În ceea ce priveşte utilizarea armelorspecifice, regulile de proporţionalitatedetermină:

a) dacă utilizarea lor este interzisă (veziSecţiunea 2); sau

b) condiţiile particulare pentru utilizarealor (vezi Secţiunea 3 la 5).

914 Aplicarea regulilor Regulile particulare asupra armelor speci-fice sunt conţinute în diferite tratate.

Dreptul internaţional cutumiar care anga-jează (leagă) toate statele reglează la felutilizarea acestor arme.

Statele nu sunt legate toate prin aceleaşitratate, unele acceptă un tratat anume, darfără interpretare naţională şi/sau rezerve.

Astfel, aplicarea acestor reguli impune cafolosirea armelor specifice să fie controlatăîn fiecare situaţie de conflict armat.

915 Instrucţiuni precise Autoritatea supremă din fiecare stat şifiecare Parte Beligerantă are obligaţia de ada instrucţiuni precise forţelor armate,

pentru folosirea armelor.

Aceste instrucţiuni vor viza să clarificeaplicarea regulilor particulare care guver-nează angajarea armelor specifice în situaţiide conflict determinate.

Secţiunea 2. Interdicţii

916 Proiectileexplozive cu ogreutate mai micăde 400g

St. Petersburg

Folosirea proiectilelor cu o greutate maimică de 400 grame care sunt explozive oriîncărcate cu substanţe incendiare sau infla-mabile, este interzisă.

917 Gloanţe care sedesfac

H.Decl.

Folosirea gloanţelor care se desfac ori seturtesc uşor în corpul uman precum şi celecare au înveliş dur, şi nu acoperă înîntregime miezul ori este prevăzut cuinciziuni, este interzisă.

918 Otravă, armeotrăvite

H.IV.R,23

Este interzisă folosirea otrăvii sau armelorotrăvite.

919 Gaze, armebacteriologice(biologice)

G.BC

Folosirea următoarelor mijloace de luptăeste interzisă:

a) gaze asfixiante, toxice ori altele;

b) toate lichidele asemănătoare, substanţeşi aparate;

c) utilizate în războiul bacteriologic.

920 Fragmentenelocalizabile

G.CW.P.I

Folosirea tuturor armelor al căror efectprincipal este de a răni prin schije care nupot fi localizate în corpul uman cu raze X,este interzisă.

921 Capcane*:explozive

G.CW.P.II,6

Se interzice folosirea oricăror mine capcanăavând aspectul unui obiect inofensiv, caresunt concepute şi construite pentru a conţineo încărcătură explozivă şi care produc odetonaţie când sunt deplasate sau laapropiere.

922 Capcane:

cu efecte excesive

G.CW.P.II,6

Este interzisă folosirea oricărei capcanedestinată să cauzeze răniri inutile orisuferinţe zadarnice.

923 Capcane:

apropiere interzisă

G.CW.P.II,6

Este interzisă folosirea minelor capcanăcare sunt ataşate ori asociate într-o formăoarecare cu persoanele şi bunurile urmă-toare:

a) la embleme, semne ori semnale deprotecţie recunoscute internaţional;

b) la bolnavi, răniţi ori morţi;

c) la locurile de înhumare, ori de incine-rare ori de cădere;

d) la instalaţii, materiale, furnituri oritransporturi sanitare;

* «Capcană» semnifică orice dispozitiv sau material care este cunoscut, construit sau adaptatpentru a ucide sau răni şi care funcţionează pe neaşteptate când se deplasează un obiect înaparenţă inofensiv, când se apropie, sau când se execută un act în aparenţă fără pericol.

e) la jucăriile copiilor sau alte obiecteportabile, la produsele special destinatealimentării, salvării, igienei, locuirii orieducării copiilor;

f) la alimente ori băuturi;

g) la ustensile de bucătărie sau aparate demenajerie, cu excepţia stabilimentelormilitare, poziţiilor militare şi depozi-telor de aprovizionare militare;

h) la obiectele cu caracter vădit religios;

i) la monumentele istorice, lucrări de artăori lăcaşe de cult care constituiepatrimoniul cultural sau spiritual alpopoarelor;

j) la animale sau carcase de animale.

Secţiunea 3. Mine terestre şi similare

Capitolul A Definiţii

924 Mine

G.CW.P.II,2

«Mine» - semnifică un instrument oarecareplasat sub sau pe sol ori pe o altă suprafaţăsau în apropierea unei suprafeţe, şi conce-put pentru a exploda ori a se sparge dincauza prezenţei, apropierii sau contactuluiunei persoane sau autovehicul.

925 Capcane

G.CW.P.II,2

«Capcane» semnifică orice dispozitiv orimaterial care este conceput, construit oriadaptat pentru a ucide, răni şi care func-ţionează pe neaşteptate când se deplaseazăca un obiect în aparenţă inofensiv sau decare cineva se apropie, sau când execută oacţiune, în aparenţă, fără pericol.

926 Alte dispozitive

G.CW.P.II,2

«Alte dispozitive» semnifică muniţiile şidispozitivele avute la dispoziţie şi conce-pute pentru a ucide, răni ori a distruge şicare sunt declanşate prin comandă de la dis-tanţă ori automat după un timp oarecare.

927 Mine plasate ladistanţă

G.CW.P.II,2

«Mine plasate la distanţă» semnifică oricemină lansată de o piesă de artilerie, instala-ţie de lansare, aruncător ori mijloc similarsau lansat de o aeronavă.

Capitolul B Condiţii autorizate de folosire

928 Mine (mai puţincele plasate de ladistanţă), capcane,alte dispozitive

G.CW.P.II,4

Minele, altele decât cele plasate de ladistanţă, capcanele şi alte dispozitive pot săfie folosite în zonele locuite:

a) dacă ele sunt plasate la un obiectivmilitar ori în imediata apropiere a unuiobiectiv militar aparţinând inamiculuiori aflat sub controlul său;

b) dacă s-au luat măsuri pentru a protejapopulaţia civilă (ex. semnale de aver-tizare, santinele, difuzarea avertismen-telor, instalarea împrejmuirilor).

929 Înregistrareacâmpurilor demine, minelor,capcanelor

G.CW.P.II,7

Se va înregistra amplasarea:

a) câmpurilor de mine preplanificate;

b) zonelor în care capcanele sunt utilizatepe scară largă şi a modelelor preplani-

ficate;

c) altor câmpuri de mine, mine şi capcane,dacă situaţia tactică o permite.

930 Mine plasate de ladistanţă

G.CW.P.II,5

Minele plasate de la distanţă pot să fieutilizate:

a) numai într-o zonă

care constituie ea însăşi un obiectivmilitar, sau

care conţine obiective militare; şi

b) dacă amplasarea lor poate să fieînregistrată cu precizie, sau

dacă un mecanism eficace de neutra-lizare este utilizat pentru fiecare mină;

c) dacă un preaviz efectiv a fost datpopulaţiei, când situaţia tactică opermite.

Secţiunea 4. Arme incendiare

Capitolul A Definiţii

931 Arme incendiare

G.CW.P.III,1

«Arme incendiare» semnifică orice armă orimuniţie special concepută pentru a da focobiectelor ori pentru a arde persoanele cuflăcări, căldură ori o combinaţie de flăcări şicăldură care produce o reacţie chimică aunei substanţe lansate la ţintă.

932 Exemple de armeincendiare

G.CW.P.III,1

Armele incendiare pot avea forma:

lansatorului de flăcări, fugase, obuze,rachete, grenade, mine, bombe şi alte conţi-nuturi de substanţe incendiare.

933 Nu suntconsiderate armeincendiare

G.CW.P.III,1

Armele următoare nu sunt considerate armeincendiare:

a) muniţiile care pot avea efecteincendiare întâmplătoare, de exemplu,muniţiile explozive, trasoare, fumigeneori sis-teme de semnalizare;

b) muniţii care sunt concepute pentru

combinarea efectelor de perforare, prinsuflu sau fragmentare, cu efectulincendiar; de exemplu proiectileleperforante, obuzele cu fragmentare,bombele explozive şi muniţiile similareavând efecte combinate, cu efectulincendiar ce nu vizează producerea dearsuri persoanelor, dar trebuie să fieutilizate împotriva obiectivelor militare;de exemplu vehicule blindate, aeronaveşi instalaţii sau mijloace de susţinerelogistică.

Capitolul B Condiţii autorizate de folosire

934 Arme incendiareneutilizate deaeronave

G.CW.P.III,2

Armele incendiare care nu sunt lansate deaeronave pot să fie utilizate:

a) dacă obiectivele militare se află ladistanţă de concentrările civile*; şi

b) sub rezerva precauţiunilor pentrulimitarea efectelor incendiilor doar laobiectivele militare, la care situaţiatactică o permite.

* «Concentrările civile» semnifică o concentrare de civili care este permanentă sau temporară, cele în care există în partelocuitori ai oraşelor, târgurilor sau satelor şi cele care constituie lagăre şi coloane de refugiaţi, evacuaţi sau grupuri de nomazi(G.CW.P.III,1).

935 Arme incendiarelansate din aeronave

G.CW.P.III,2

Armele incendiare lansate din aeronave vorfi utilizate numai în atacurile contra unuiobiectiv militar situat în exteriorulconcentrărilor civile.

Secţiunea 5. Mine navale

936 Mine automate decontact neancorate

H.VIII,1

Minele automate de contact neancorate potsă fie utilizate dacă ele devin inofensive la ooră după ce au ieşit de sub control.

937 Mine de contactautomate ancorate

H.VIII,1,3

Minele de contact automate ancorate pot săfie folosite:

a) dacă ele devin inofensive când ancora

se rupe;

b) dacă s-au luat precauţiuni imediatepentru securitatea navigaţiei pe timp depace;

c) sub rezerva, dacă situaţia tacticăpermite,

- să se strângă minele inofensive;

- să se notifice zonele periculoase încare se încetează supraveghereaminelor.

938 Torpile

H.VIII,1

Torpilele pot să fie utilizate dacă devininofensive după ratarea ţintei.

ANEXA 2

Identificare

Secţiunea 1. Documente de identitate

Capitolul A Cărţi de identitate

939 Persoane susceptibile de adeveni prizonieri de război:

- combatanţi

- echipaje civile pe mare şiîn aer G.III,17

Dimensiunirecomandate

6,5×10 cm

- persoane care însoţescforţele armate

G.III,4 Model: G.III, AnexaIV.A

940 Personal sanitar:

- militar terestru

- militar pe mare

- militar temporar terestru

G.I,40

G.II,42

G.I,41

Model: G.I, Anexa II

Model: G.II, Anexa

Carte de identitatemilitară normală cumenţionarea pregătiriisanitare primite

- civil permanent/temporar G.P.I,18 Model: G.P.I

Anexa I, Fig. 1

941 Personal religios:

- militar terestru

- militar pe mare

- militarpermanent/temporar

G.I,40

G.II,42

G.P.I,18

Model: G.I,Anexa II

Model: G.II,Anexa

Model: G.P.I,

Anexa I, Fig. 1

942 Personalul protecţiei civile G.P.I,66 Model: G.P.I,

Anexa I, Fig. 3

943 Personal destinat protecţieibunurilor culturale

H.CP.R,21

Model: H.CP.R, Anexa

944 Jurnalişti în misiune G.P.I,79 Model: G.P.I, Anexa II

Capitolul B Plăci de identitate

945 Persoane susceptibile de adeveni prizonieri de război

combatanţi

echipaje civile pe maresau în aer

persoane ce însoţescforţele armate

G.I,16

G.II,19

Forma: placă dublă (depreferat) sau simplă

946 Personal sanitar militar idem

947 Personal religios militar idem

Capitolul C Conţinut

948 Carte de identitate:conţinut minim

Ca regulă generală, cartea de identitate şiplaca de identitate va indica, în afarareferinţelor naţionale, informaţiile personalepe care un prizonier de război le poate dacând este interogat:

a) numele şi prenumele;

b) gradul;

c) data naşterii;

d) numărul matricol sau, în loc de acesta,informaţii echivalente.

949 Carte de identitate:informaţiisuplimentarefacultative

În afara conţinutului minim cerut, placa deidentitate poate indica:

a) locul naşterii;

b) grupa sanguină;

c) date fizice pentru identificare (ex. talia,ochii, părul, alte particularităţi);

d) funcţia şi afecţiunile medicale.950 Placa de identitate:

informaţiisuplimentarefacultative

În afara conţinutului minim cerut, placa deidentitate poate indica:

a) locul naşterii;

b) grupa sanguină.

Capitolul D Date suplimentare recomandate pe cartea de identitate

951 Necesare titularului Dacă mai există loc pe cartea de identitate(ex. pe pagina albă de pe verso) vor putea săfie adăugate date necesare titularului.

Comportamentul corect în acţiune poate săfie obţinut numai printr-o instruire temei-nică, ordine şi disciplină. Nu este necesar cafiecare combatant să aibă un rezumat scrisal regulilor de drept al războiului. Nimeninu are timp să le citească, dacă vrea săacţioneze sau să reacţioneze imediat.

În acelaşi timp, combatantul are nevoie,dacă este capturat de inamic, de un minimde informaţii despre noua situaţie şi drep-turile sale. Acestea vor putea fi rezumate peo carte de identitate.

952 Menţionareaobligaţiilorprizonierilor derăzboi când suntinterogaţi

Dacă mai există loc pe cartea de identitateva trebui menţionat că prizonierul nu esteobligat să dea, dacă este interogat, decâtnumele şi prenumele, gradul, data naşterii şinumărul matricol.

953 Menţionareadatoriei PuteriiDeţinătoare de ainforma prizonieriidespre situaţia lorjuridică

Dacă mai există loc, cartea de identitate vamenţiona datoria pe care o are administraţialagărului de a afişa textul complet alConvenţiei de la Geneva cu privire latratamentul prizonierilor de război din 1949,ca şi regulamentele, ordinele, notele şipublicaţiile referitoare la prizonierii derăzboi în propria lor limbă.

Secţiunea 2. Semne distinctive

Capitolul A Introducere

954 Scop Semnele distinctive au, în principal, un scopprotector.

Ele trebuie să facă vizibile persoanele saubunurile care le poartă şi dreptul corespun-zător la protecţie.

955 Semne prevăzute detratateleinternaţionale

Semnele distinctive prevăzute de tratateleinternaţionale au fost stabilite după cumurmează:

a) cu utilizare mondială (ex. semn sanitar,semn de protecţie civilă, semn pentruprotecţia bunurilor culturale, semnullucrărilor şi instalaţiilor conţinând forţepericuloase, drapelul parlementar);

b) regională (ex. semn pentru monumentistoric etc., prevăzut prin tratatul de laWashington din 1935, pentru protecţiamonumentelor istorice, muzeelor şiinstituţiilor ştiinţifice şi artistice).

956 Semne ad-hoc Semne distinctive pot fi alese ad-hoc şitrebuie:

a) să fie notificate la inamic (ex.pentru locurile de cult, monumente,etc.) dacă nici un semn generalacceptat nu este folosit; sau

b) să fie convenite între Părţile opuse(ex. localitate neapărată, zonă demi-litarizată).

Capitolul B Categorii

957 G.I, 38

G.II, 41

G.P.I, 18

Serviciul sanitar militar şi civil

Personal religios militar

Personal religios civil: numaiserviciul sanitar civil şi protecţiacivilă

958

G.I, 44 Organizaţii Internaţionale aleCrucii Roşii

959

G.P.I, 66 Protecţie civilă

960

H.CP,16,17

Bunuri culturale semnalizate:protecţie generală

Personal pentru protecţiabunurilor culturale

961H.CP,16,17 Bunuri culturale semnalizate:

protecţie specială

962

G.P.I,56

Lucrări şi instalaţii conţinândforţe periculoase: baraje,diguri, centrale de producere aenergiei nucleare

963

H.IV.R,32Drapelul alb (drapelulparlamentar folosit pentrunegocieri şi predare)

964

La notificareainamicului H.IV.R,27

Locuri de cult, monumenteistorice, muzee, etc.: războiterestru

965

* H.IX,5Locuri de cult, monumenteistorice, muzee, etc.: războimaritim

966

* Washington, 3 Monumente istorice, muzeeetc.

967

** G.IV, Anexa I Zonă şi localitate sanitară şi desecuritate

* Acest semn este practic înlocuit prin Nr. 960 şi 961

** Acest semn este practic înlocuit prin Nr. 957 datorită extinderii semnificaţiei termenilor«răniţi» şi «bolnavi»

968

Conform acorduluiîntre părţi

G.P.I,59

G.P.I,60

Localitate lipsită de apărare

Zonă demilitarizată

Capitolul C Folosire

969 Dimensiuni

G.P.I, Anexa I, 3

Semnul distinctiv va fi atât de mare pe câtsituaţia tactică o permite.

970 Forma

G.P.I, Anexa I, 3,15

Forma semnului distinctiv bicolor va fialeasă în aşa fel încât suprafeţele celor douăculori să fie egale, pe cât posibil. O culoareinterioară mai mică nu va fi vizibilă de la oanumită distanţă (ex. crucea roşie şi semi-luna roşie a semnului sanitar trebuie să fiesuficient de mare la centrul fondului alb;după aceeaşi regulă se aplică triunghiulalbastru la centrul fondulului oranj, în cazulsemnului protecţiei civile).

971 Amplasare

G.P.I, Anexa I, 4

Semnul distinctiv va fi, pe cât posibil,dispus pe o suprafaţă plană sau pe drapele.

Semnul va acoperi locurile cu cele maimulte persoane şi bunuri (ex. tot spateleunui corp, un camion de sus până jos, de lanivelul apei până la partea superioară a uneinave).

Semnul trebuie să fie de asemenea detaşabilpe cât posibil, de fondul său (ex. de corpulunei nave).

972 Vizibilitatemultidirecţională

Semnul distinctiv trebuie să fie uşor vizibil,dacă situaţia tactică permite:

G.I,42

G.II,43

G.IV,18

H.CP.R,20

G.P.I,59,60

G.P.I, Anexa I,

4,15,16

a) din orice direcţie, pe cât posibil şi

b) din orice loc, pe cât posibil.

În acest scop, semnul va fi folosit şi plasatîn număr suficient (ex. pe laterale, la prova,la pupa şi pe punte; la intervale regulate, înperimetrul unei zone sau localităţi sanitareşi de securitate; unui bun cultural de maridimensiuni, unei localităţi lipsită de apăraresau a unei zone demilitarizate).

973 Vizibilitate redusănoaptea

G.P.I, Anexa I,

3,15,16

Noaptea sau când vizibilitatea este redusăsemnul distinctiv va putea fi luminat sauiluminat.

De asemenea va putea să fie confecţionatdin materiale care îl fac recunoscut demijloacele tehnice de detecţie (ex. reflectorfluorescent).

974 Particularităţi:personal

G.P.I, Anexa I,4,15

Personalul care în mod special este expus lapericolele luptelor va purta, dacă situaţiatactică permite, coifuri şi veşminte purtândsemne distinctive (ex. personal sanitar şireligios ce-şi îndeplineşte sarcinile pecâmpul de luptă, personalul protecţieicivile).

975 Particularităţi:

nave sanitare

G.II,43

G.P.I,23

Pe navele sanitare, crucea roşie sausemiluna roşie, ca semn sanitar va fi deculoare roşu aprins pe un fond alb.

Secţiunea 3. Semnale distinctive

Capitolul A Introducere

976 Scop

G.P.I,18,66

Semnalele distinctive au ca scop să uşurezeposibilitatea identificării (ex. vizibilitate denoapte printr-un semnal sanitar luminos, saude vizibilitate mai mare printr-un semnal

radar sanitar).

Ele au fost concepute, în primul rând,pentru mijloacele de transport ( semnale cubătaie lungă, special pentru vapoare şiaeronave).

977 Regula

G.P.I, 18,66

Semnalele distinctive sunt, ca regulăgenerală complementare semnului distinctivcorespondent.

978 Aeronavă sanitarătemporară

G.P.I,18

G.P.I, Anexa I, 5

Aeronavele sanitare temporare care, dinlipsă de timp sau din raţiunea caracte-risticilor lor, nu pot fi semnalizate printr-unsemn distinctiv, pot folosi numai semnaledistinctive.

979 Folosire

G.P.I,18,66

Semnalele distinctive vor fi folosite subcontrolul autorităţii militare sau civilecompetente, responsabilă de semnul distinc-tiv corespondent.

Capitolul B Semnal distinctiv sanitar luminos

980 Definiţie

G.P.I, Anexa I,6

Semnalul luminos constă într-o luminăalbastră intermitentă.

Culoarea albastră recomandată se obţine cumijloace de coordonate tricromatice:

limita verde y = 0,065 + 0,805x

limita albă y = 0,400 – x

limita roşie y = 0,133 + 0,600y

frecvenţa intermitenţelor luminoase albastreeste de 60 la 100 intermitenţe pe minut.

981 Folosire

G.P.i, Anexa I,6

Semnalul distinctiv sanitar luminos va ficlar vizibil, atunci când situaţia tactică opermite, în toate direcţiile şi cât mai departeposibil (ex. unul sau mai multe semnalevizibile în toate direcţiile, semnal la fel deînalt, pe cât posibil, deasupra corpuluivasului).

Capitolul C Semnal distinctiv sanitar radio

982 Definiţie

G.P.I, Anexa I,7

Semnul distinctiv sanitar radio constă într-un semnal distinctiv de prioritate urmat deun mesaj radiotelefonic sau radiotele-grafic,transmis conform Articolului 40 SecţiuneaII din Regulamentele de Radiocomunicaţii(Anexă la Convenţia Internaţională deTelecomunicaţii).

983 Mijloace detransport sanitare:regula

Ca regulă generală, semnalul distinctiv deprioritate radio a mijloacelor de transportsanitare este «MEDICAL».

984 Mijloace detransport sanitare:ambarcaţiuni decoastă de salvare

Ambarcaţiunile de coastă pentru salvarefolosesc semnalul radio distinctiv deprioritate «RESCUE CRAFT» (în loc de«MEDICAL»).

Capitolul D Semnalul distinctiv sanitar radar

985 Recomandare

G.P.I, Anexa I,8

Navele şi aeronavele sanitare trebuie să fieechipate cu un emiţător radio care va emitesemnale ce permit identificarea lor de altenave sau aeronave şi de staţiile de la solechipate cu radar.

986 Nave spital Navele spital vor folosi un semnal radarconstând într-o grupă «YYY» urmată de unsemnal de apel şi alte mijloace recunoscutepentru identificarea navelor, conform Arti-colului 40, Secţiunea II din Regulamentelede Radiocomunicaţii (Anexa la ConvenţiaInternaţională de Telecomunicaţii) şi Capi-tolul XIV, Paragraful 5 din Codul Inter-naţional de semnale (Organizaţia MaritimăInternaţională).

987 Aeronavă sanitară

G.P.I, Anexa I,8

Aeronavele sanitare vor folosi sistemul deRadar Secundar de Supraveghere (SSR)conform Anexei 10 a Convenţiei AviaţieiCivile Internaţionale, Chicago 1944 revă-zută periodic.

Capitolul E Semnal distinctiv sanitar acustic submarin

988 Recomandare Navele sanitare vor fi echipate să poatăemite semnale acustice care să permităidentificarea lor de către submarine.

989 Definiţie Semnalul distinctiv sanitar acustic submarinconstă într-o grupă «YYY», urmată de unsemnal de apel sau alte mijloace de

semnalizare recunoscute pentru identifica-rea navelor, transmise în morse sau pe ofrecvenţă acustică adecvată (ex. 5 kHz),conform Capitolului XIV, Paragraful 6 dinCodul Internaţional de Semnale (Organi-zaţia Maritimă Internaţională).

Capitolul F Alte semnale

990 Semnalerecunoscute pe planinternaţional

G.P.I, Anexa I,10,11

Stabilimentele şi transporturile sanitare potsă folosească coduri şi semnale fixe prin:

a) Uniunea Internaţională de Telecomuni-caţii;

b) Organizaţia Aviaţiei Civile;

c) Organizaţia Maritimă Internaţională.

Codurile şi semnalele vor fi folosite con-form standardelor, practicilor şi procedu-rilor stabilite de aceste organizaţii.

991 Semnale ad-hoc:regula

În ceea ce priveşte semnalele distinctive,Părţile Beligerante pot să se pună de acordpentru folosirea altor semnale, stabilitead-hoc.

992 Semnale ad-hoc:protecţia civilă

G.P.I,60

Semnalele distinctive pentru identificareaprotecţiei civile, care fac obiectul unuiacord special între Părţile Beligerante vorfolosi în plus, semnul distinctiv al protecţieicivile.

Index

A

Acorduri: speciale

în general 26, 179

între forţe armate opuse 418, 542-544

transporturi sanitare 630-633

Acţiune: vezi comportament în acţiune

Acţiune improvizată: vezi factor timp

Agenţia Centrală de Cercetări

în general 157, 182, 244, 246

funcţii speciale 650, 685, 725

Apărare

conducerea apărării 439-447

conducerea operaţiunilor în general 385-427

Arme incendiare: vezi arme

Arme şi mijloace de luptă în general

verificarea aplicării dreptului 171

alegerea armelor 393

interdicţii generale 394

Arme: pentru propria protecţie

serviciu sanitar 76

protecţie civilă 93

bunuri culturale 106

lucrări conţinând forţe periculoase 111

Arme: specifice

introducere 395, 911-915

interdicţii 916-923

mine terestre şi analoge 924-930

arme incendiare 931-935

mine navale 936-938

deplantarea minelor de prizonierii de război 500, 715

Atac

conducerea operaţiunilor în general 385-427

conducerea atacului 428-438

B

Baraje: vezi lucrări conţinând forţe periculoase

Biroul Naţional de Informaţii

în general 157, 158, 182

funcţii speciale 580, 587, 591, 592, 601, 650, 725, 726, 727, 733, 737, 739

Bunuri civile:

noţiuni de bază 57-59

îndoială 59

gestionarea conflictelor armate 209

distincţia obiectivelor militare 387

precauţiuni 345, 346

principii de conduită 385-390

principii de luptă 454-456

Bunuri culturale şi locuri de cult: în general

noţiuni de bază 62, 96, 97

gestionarea conflictelor armate 159, 219, 220, 223, 224

responsabilitate de comandament 309, 322

conducerea operaţiunilor 391, 415-417, 427

comportament în acţiune 474, 476

spatele frontului 758-759

Bunuri culturale semnalizate

noţiuni de bază 62, 98-106

gestionarea conflictelor armate 159, 160, 212, 219-221, 223-226, 259

responsabilitate de comandament 309, 322

conducerea operaţiunilor 391, 407, 415-424, 427, 437, 447, 453

comportament în acţiune 474-478, 480-482, 493

spatele frontului 758-760

ocupaţie 818

Bunuri militare inamice capturate

captură 526-532

evacuare 600-604

tratament în spatele frontului 749-754

Bunuri cu protecţie specială: vezi persoane şi bunuri cu protecţie specială

C

Captură de personal militar inamic 487-490

Cauze penale

infracţiuni la dreptul războiului 775-780

procedură judiciară 781-784

urmărirea prizonierilor de război 785-797

urmărirea locuitorilor străini 798-799

ocupaţie 840-848

Centrale de producere a energiei nucleare: vezi lucrări conţinând forţe periculoase.

Circumstanţe: de moment

consideraţii umanitare 347, 348

consideraţii militare 347,349

Circumstanţe particulare

în general 176, 177

luptă inegală 326-329

acţiune într-un mediu ostil 330, 331

circumstanţe nefavorabile de aprovizionare şi evacuare 332-334

Circumstanţe specifice: vezi circumstanţe

Combatanţi

noţiuni de bază 47-50

gestionarea conflictelor armate 210

distincţia de persoanele şi bunurile civile 387

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii

în general 157, 242-244, 246

funcţii speciale 541, 649, 650, 699, 719, 725, 790

Comportament în acţiune

conducerea luptei 454-495

persoane şi bunuri capturate 496-532

contacte neostile cu inamicul 533-544

măsuri după lupte 545-552

Conducerea operaţiunilor

conducerea operaţiunilor în general 385-427

conducerea atacului 428-438

conducerea apărării 439-447

mişcări şi staţionări 448-453

Conflict armat: categorii

internaţional 5

neinternaţional 30-35

Conflict armat: evoluţie

începerea unui conflict armat 129, 130

escaladarea unui conflict armat 131-140

diminuarea şi încetarea unui conflict armat 141-144

Controlul executării misiunii 379-384

Culegerea informaţiilor (vezi şi informaţie necesară)

permis 338, 339

restrâns 340-343

interzis 344

interogarea prizonierilor de război 576

D

Descurajare

permisă 400-402

limitată 403-404

interzisă 405-410

Diguri: vezi lucrări conţinând forţe periculoase

Dispoziţiuni tip de drept umanitar: vezi protecţie fundamentală

Drapel alb (drapel parlamentar) 488, 540, 963

Dreptul războiului

drept cutumiar 2

drept pozitiv 2

Clauza Martens 4

dreptul de tip Haga 8

dreptul de tip Geneva 9

dreptul mixt 10

instruirea în dreptul războiului 247-296

E

Escaladarea conflictului armat: vezi conflict armat: evoluţie

Evacuarea

prizonieri de război 570-580

răniţi, bolnavi, naufragiaţi 581-587

morţi 588-593

personal sanitar militar inamic 594-597

personal religios militar inamic 598, 599

bunuri militare inamice

Exerciţiu de comandament

misiunea 335-337

elemente pentru luarea hotărârii 356-378

controlul executării misiunii 379-384

F

Factorul timp în luarea hotărârii 356-358

Forţe armate

definiţie 36

organizare 37

copii 38

naţionalităţi inamice 39

responsabilitatea Părţii la conflict 40

disciplină 41

Forţe periculoase: vezi lucrări conţinând forţe periculoase

Forţe multinaţionale şi problemele lor 313-315

G

Gestionarea neutralităţii 892-903

Gestionarea ocupaţiei 849-856

Gestionarea conflictelor armate

evoluţia conflictului 129-144

măsuri pregătitoare în timp de pace 145-166

gestionare în timpul conflictului armat 167-253

măsuri după un conflict armat 254-262

H

Hotărârea: vezi exerciţiu de comandament

I

Identificare: documente

cărţi de identitate 163, 939-944, 948, 949, 951-953

plăci de identitate 164, 945-948, 950

Identificare: semnale distinctive

serviciul sanitar 75

protecţia civilă 92

dispoziţiuni comune în detaliu 976-992

Identificare: semne distinctive

serviciul sanitar 73, 74, 957

protecţia civilă 91, 959

bunuri culturale 103-105, 960, 961

lucrări conţinând forţe periculoase 109, 962

zone demilitarizate 116, 968

localităţi lipsite de apărare 423, 968

dispoziţiuni comune în detaliu 954-975

Imunitate: vezi ridicarea imunităţii bunurilor culturale semnalizate

Informaţie

culegerea informaţiei 338-344

descurajare 400-410

Informaţie necesară (vezi culegerea informaţiei)

luptă între forţe diferite 327

conducerea operaţiunilor 391, 392, 415, 416

Informaţie despre persoane: culegere şi transmitere

prizonieri de război 577-580, 682-685, 726, 727

răniţi, bolnavi 510, 587, 732

morţi 511, 513-516, 518, 588-593, 733, 736-739

Infracţiuni la dreptul războiului: vezi cauze penale

Intermediari

Puterea Protectoare 239-242

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii 242, 243, 246

Agenţia Centrală de Cercetări 244

UNESCO 245, 246

Mijloace militare ale Naţiunilor Unite 247,248

L

Lagăre de prizonieri de război

amplasare 669-672

condiţiile lagărului 673-681

locuinţe 686-690

drept şi ordine 691-699

disciplină 700-704

aprovizionare 705

serviciu sanitar 706-708

serviciu religios 709-710

Localităţi lipsite de apărare

conducerea operaţiunilor 391, 407, 419-424, 427

comportament în acţiune 480-482

Lucrări sau instalaţii conţinând forţe periculoase

noţiuni de bază 62, 107-111

gestionarea conflictelor armate 159, 219, 220, 223, 224, 227

responsabilitatea comandantului 309, 323

conducerea operaţiunilor 391, 407, 415-417, 427

comportament în acţiune 474, 476

spatele frontului 758, 759

M

Mijloace de luptă: vezi arme

Mijloace militare ale Naţiunilor Unite 247, 248

Mişcări 448-453

Mine: vezi arme

Morţi

noţiuni de bază 127

gestionarea conflictelor armate 230, 261, 262

căutare 483-485

captură 487, 490, 511-518

evacuare 588-593

spatele frontului 733-739

N

Necesitatea militară

elemente pentru luarea deciziei 352-355, 366

bunuri culturale semnalizate 225, 226, 437, 447, 453, 477

Neutralitate

dreptul de neutralitate 863-869

dispoziţiuni speciale privind neutralitatea 870-891

gestionarea neutralităţii 892-903

acţiuni de luptă în spaţiul neutru 904-910

Notificări la inamic

în general 180

între forţele armate opuse 419, 538

transporturi sanitare 623, 624, 629, 633

Noţiuni de bază

dreptul războiului şi forţele armate 1-46

categorii fundamentale de persoane şi bunuri 47-59

persoane şi bunuri cu protecţie specială 60-116

victime de război 117-128

O

Obiective militare

noţiuni de bază 55, 56

gestionarea conflictelor armate 211

distincţia dintre persoanele şi bunurile civile 387

Ocupare

dreptul ocupaţiei 800-806

dispoziţiuni speciale privind ocupaţia 807-848

gestionarea ocupaţiei 849-856

acţiuni de luptă în teritoriul ocupat 857-862

Organizare

principii de organizare 297-299

context operaţional şi geografic 300-308

persoane şi bunuri cu protecţie specială 309-312

forţe multinaţionale şi problemele lor 313-315

cooperare cu autorităţile civile 316-325

P

Perfidie: vezi înşelare

Persoane civile

noţiuni de bază 51-54

caz de îndoială 52

gestionarea conflictelor armate 208

distincţia dintre combatanţi şi obiectivele militare 387

precauţiuni 345, 346

principii de conducere 385-390

principii de luptă 454-456

Persoane şi bunuri capturate

combatanţi inamici (prizonieri de război) 496-503

răniţi, bolnavi, naufragiaţi 506-510

morţi 511-518

personal sanitar militar inamic 519-522

personal religios militar inamic 523-525

bunuri militare inamice 526-532

Persoane şi bunuri cu protecţie specială: categorii

vezi serviciul sanitar militar

vezi serviciul sanitar civil

vezi persoane şi bunuri civile

vezi protecţia civilă

vezi bunuri culturale şi lăcaşuri de cult: în general

vezi bunuri culturale semnalizate

vezi lucrări şi instalaţii ce deţin forţe periculoase

vezi zone demilitarizate

Persoane şi bunuri cu protecţie specială: în general

noţiuni de bază 60-62

gestionarea conflictelor armate 159, 212, 219, 220, 223, 224

responsabilitatea comandantului 309

conducerea operaţiunilor 391, 415-417, 427

comportament în acţiune 474-476, 478, 493

spatele frontului 758, 759

Personal şi bunuri religioase

noţiuni de bază 61, 62, 81-84

gestionarea conflictelor armate 159, 212, 219, 224

responsabilitatea comandamentului 309

conducerea operaţiunilor 391, 415-417, 427

comportament în acţiune 459, 474, 475, 493, 523-525, 532

transporturi 598, 599, 613, 614

spatele frontului 648, 709, 710, 746-748, 754, 758, 759

Personal religios militar inamic capturat

captură 523-525

evacuare 598-599

tratament în spatele frontului 746-748

Personal sanitar militar inamic capturat

capturare 519-522

evacuare 594-597

tratamentul în spatele frontului 740-745

Precauţiuni

măsuri pregătitoare în timp de pace 145-166

luarea hotărârii 365

conducerea atacului 428-438

conducerea defensivei 439-447

conducerea luptei 454-482, 533, 534

Prizonieri de război: în general

noţiuni de bază 117-122

gestionarea conflictelor armate 228

capturare 487-490, 496-503

dezarmare, percheziţionare 498, 499

evacuare 570-580

interogare 576

muncă periculoasă, strângerea minelor 500, 715

tratament în spatele frontului 663-727

Probleme civile

răspunderea organizării 316-325

luarea hotărârii 375-378

conducerea operaţiunilor 425-427

conducerea luptei 491-495

după lupte 549-552

conducerea transporturilor 566-569

teritorii ocupate 807-839

Proporţionalitate

conducerea operaţiunilor 389

neutralitate 909

arme 913

Protecţia civilă

noţiuni de bază 62, 85-95

gestionarea conflictelor armate 159, 212, 219, 220, 223, 224

responsabilitatea comandamentului 309, 321

conducerea operaţiunilor 391, 407, 415-417, 427

comportament în acţiune 474-476, 493

spatele frontului 758, 759

ocuparea

Protecţie fundamentală 184-207

în general 184-186

tratamentul persoanelor 187-201

proceduri judiciare 202-204

bunuri 205-207

Puteri Protectoare

în general 182, 239-242

sarcini speciale 541, 649, 650, 676, 699, 719, 725, 790, 794, 841

R

Răniţi, bolnavi, naufragiaţi

noţiuni de bază 123-126

statut 229

culegere 483-486

captură 487-490, 504-510

evacuare 581-587

tratament în spatele frontului 728-732

Reguli de angajare

gestionarea conflictelor armate 176, 177

responsabilitatea comandamentului 268, 326, 328

exerciţiu de comandament 373

conducerea operaţiunilor 389, 413

ocupaţie 849

neutralitate 892

Responsabilitate de comandament

responsabilitate generală 263-273

instruirea în dreptul războiului 274-296

organizare 297-325

circumstanţe particulare 326-334

Ridicarea imunităţii bunurilor culturale semnalizate

statut 225, 226

atac 437

defensivă 447

mişcări şi staţionări 453

lupta 477

S

Serviciul funerar

în general 158, 182

sarcini speciale 590, 593, 650, 725, 736, 738

Serviciul religios

noţiuni de bază 81-84

statut 212, 219, 223, 224

Seviciul sanitar: civil

noţiuni de bază 62, 78-80

gestionarea conflictelor armate 159, 179, 180, 183, 212-220, 222-224

responsabilitate de comandament 309, 318-320

exerciţiu de comandament 344

conducerea operaţiunilor 391, 407, 410, 415-424, 427

comportament în acţiune 459, 474-476, 478, 479-482, 493, 551

transporturi 562-565, 567, 615-635

spatele frontului 645-647, 758-760

ocupaţia 815

Seviciul sanitar: militar

noţiuni de bază 61, 63-77

gestionarea conflictelor armate 159, 179, 180, 183, 212-220, 222-224

responsabilitate de comandament 309-312

exerciţiu de comandament 344

conducerea operaţiunilor 391, 407, 410, 415-424, 427

comportament în acţiune 459, 474-476, 478, 479-482, 493, 519-522, 527-531

transporturi 537, 562-565, 578, 583, 594-574, 602, 603, 610-612, 615-635

spatele frontului 645-647, 657-662, 706-708, 740-745, 751-753, 759-760

neutralitate 878-881, 889

Semnale distinctive: vezi identificare

Semne distinctive: vezi identificare

Situaţia tactică

condiţii de moment 347

consideraţii umanitare 348

consideraţii militare 349

subordonare situaţiei tactice 350-351

Societăţi Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună roşie 161, 830

Spatele frontului

baze logistice 636-662

tratamentul persoanelor şi bunurilor capturate 663-754

probleme civile 755-774

cauze penale 775-799

Statutul de prizonier de război: dreptul lor

combatanţi capturaţi 117

personal sanitar militar temporar 118

participanţi la o «ridicare în masă» 119

persoane care însoţesc forţele armate 120

echipaje civile maritime şi aeriene 121

Stratageme sau şiretlicuri de război: vezi descurajare

T

Transporturi

conducerea transporturilor 553-569

evacuarea persoanelor şi bunurilor capturate 570-604

aprovizionare 605-614

transporturi sanitare 615-635

Tratamentul în spatele frontului persoanelor şi bunurilor capturate

prizonieri de război 663-727

răniţi şi bolnavi 728-732

morţi 733-739

personal sanitar militar inamic 740-745

personal religios militar inamic 746-748

bunuri militare inamice 749-754

U

UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) 160, 245, 246

V

Victime de război

vezi prizonieri de război

vezi răniţi, bolnavi, naufragiaţi

vezi morţi

Z

Zone de contact 630

Zone demilitarizate

noţiuni de bază 62, 112-116

gestionarea conflictelor armate 159, 179, 219, 220, 222-224

responsabilitate de comandament 309

conducerea operaţiunilor 391, 407, 415-424, 427

comportament în acţiune 474, 476, 480-482

spatele frontului 758-760

Zone dominate în fapt

condiţii proprii la un conflict armat neinternaţional (Protocolul Adiţional II) 34

zone de interdicţie 411-414, 471-473

survol de avioane sanitare 628-635