INTERJECŢIA

Identificaţi în textele de mai jos cuvintele care exprimă stări sufleteşti,

un îndemn sau reproduc sunete şi zgomote din natură.

INTERJECŢIA

• 1.’Hai şi tu cu noi, dacă vrei – zise Harap-Alb.’

(Ion Creangă, ‘Povestea lui Harap-Alb’)

2.’Pe sus în noapte, începe să se tânguiască un stol de ciori crau-crau-crau. Tânguitul lor seamănă cu al oamenilor.’

(Zaharia Stancu,’Desculţ’)

INTERJECŢIA

• 3. ‘ Uf! Că mult mai am de suit, Doamne!’

(Emil Gîrleanu, ‘Gândăcelul’)

4. Ah! Ce bine-mi pare că te văd!

INTERJECŢIA

• Cuvintele hai, crau-crau-crau, uf, ah sunt interjecţii.

• Aceste cuvinte nu îşi modifică forma după gen şi după număr.

INTERJECŢIA

• Clasificare: interjecţii care exprimă sentimente şi senzaţii:

a! o! e! ei! eh! ehe! ah! ha! of! tii! vai! ura! brava! aoleu! uf! brr!

-interjecţii care exprimă un îndemn, o manifestare a voinţei, o poruncă:

cea! dii! hai! ho! na! nani! pis! alo! aho! haideţi! uite! pui-pui! cuţu-cuţu!

INTERJECŢIA

• Imită sunete sau zgomote din natură (onomatopee):

ham-ham! cucurigu! chiţ-chiţ! hi-ha-ha! zvârr! zbârr! buf! vâj! bâldâbâc! mârr! fi!fi! hapciu! pleosc! tiha! chiau!chiau! clings! oac! cri! piu! chiaf! cirip-cirip! pac! poc! sfor! sfrr! tic-tac! toc!

INTERJECŢIA

• Punctuaţia. Se scriu urmate de :

-semnul exclamării în situaţii ca:

interjecţie izolată.

Ex.- Ce ai, nene Iorgule? Parcă ai fi supărat.

- E!...

folosirea în interiorul propoziţiei a interjecţiei.

INTERJECŢIA

Ex. Pupăza zbrr! Pe-o dugheană.

-repetarea unei interjecţii.

Ex. Vai! vai! Ce-ai făcut?

-serie de interjecţii diferite.

Ex. Cotcodac! cucurigu! ga-ga! Se auzea pretutindeni.

-după ultimul cuvânt al unei interjecţii compuse din două sau trei elemente.

INTERJECŢIA

• Ex. cioca-boca!, pu-pu-pup!

• Virgulă . –după fiecare element de acelaşi fel din grup.

• Ex. fi, fi, fi

mac, mac, mac

-când se află într-un grup în care ultimul element este un substantiv în vocativ.

Ex. Mă Marine, lasă-l jos!

INTERJECŢIA

-înaintea unei propoziţii pe care o însoţesc.

Ex. Ei, ce veşti ne mai aduci?

Uneori nu sunt izolate.

Ex. Fac ţuşti din baltă ş-o iau la sănătoasa.

Ia să vorbim mai târziu. Ia –este urmată de un verb la conjunctiv/imperativ.

Hai până acolo! Hai este urmată de un complement care o determină.