Integrarea Tinerilor Pe Piata Muncii

8/11/2019 Integrarea Tinerilor Pe Piata Muncii

http://slidepdf.com/reader/full/integrarea-tinerilor-pe-piata-muncii 1/6

Integrarea tinerilor pe piaţa muncii

De multe ori tinerii se întreabă: De ce este aşa de greu de găsit un loc de muncă, de ce chiar dacăîşi găsesc ceva sunt priviţi cu neîncredere de angajatori, au cerinţe mari ca de exemplu: stagiu de lucru, practică ş.a. Dar cum poţi să corespunzi acestor cerinţe dacă nu demult a absolvit facultatea, de ce este

aşa de greu de oferit o şansă pentru a vedea daca se ispraveşte sau nu cu postul oferit. ată, fiecare t!năr îşi pune cel puţin odata o astfel de întrebare. "ranziţia de la şcoală la viaţa activă şi integrarea în muncă a tinerilor reprezintă o problemăesenţială, cu un puternic impact economic şi social, fiind, în acelaşi timp un important etalon aleficienţei externe a sistemului de educaţie.

Din păcate, există mari diferenţe pe niveluri de educaţie în ceea ce priveşte dezvoltarea şiaplicarea sistemelor de monitorizare a absolvenţilor. #olul deosebit de important pe care îl are sistemulde educatie, în special învătăm!ntul superior, este recunoscut, nu doar la nivel european, ci şi la nivelulcelor $% de state membre ale &niunii 'uropene. ( 'xperienţa acumulată într)o instituţie publică este un bun start pentru o carier ă de succes *acesta este un sablon pe care multe persoane publice şi importante îl folosesc, însă în realitare, nu este nici pe

departe aşa. +cestia se confruntă nu numai cu un risc mai mare de a deveni şomeri, comparativ cu altegrupuri ocupaţionale de pe piaţa muncii, dar şi cu alte probleme ce ţin de: plasarea în c!mpul muncii,formarea profesională neadecvată exigenţelor pieţei muncii, salarizarea indecentă, oportunităţile deangajare neatractivă, migraţia internaţională de muncă în masă.

+cestea sunt motivele din care tinerii sunt consideraţi un grup social vulnerabili pe piaţa munciicare necesită măsuri suplimentare de protecţie socială. odul în care alegem cariera şi cum ne stabilim scopurile profesionale este extrem de important.De asemenea, consilierea profesională a absolvenţilor cu privire la profesia pe care o aleg este extrem deimportantă, în special în condiţii de criza economică, atunci cand aşteptarile lor trebuie corelate cu ceea cese întampla pe piaţa munci. Daca nu sunt consiliaţi şi îşi aleg într)un mod eronat cariera, mulţi absolvenţi

pot realiza prea t!rziu ca nu pot găsi un loc de muncă sau ca acela îi nemultumeşte astfel caz!nd îndepresii. -umarul locurilor de muncă adresate absolvenţilor a scăzut în acest an ,/0 faţă de anul trecut,conform unui studiu realizat de +ssociation of 1raduate #ecruiters 2+1#3 în randul a peste $44 decompanii multinaţionale.

5 redresare a pieţei muncii ar putea să aiba loc abia în $466, c!nd numarul joburilor pentru tineriiabsolvenţi ar putea să mai crească. 7coala nu mai r ăspunde nevoilor muncii, susţin majoritatea tinerilor bucureşteni, după cum arată un sondaj al 8undaţiei 9ocietăţii ivile pentru #eforma orală. 9e pare că tinerii nu cred ca informaţiile dob!ndite la şcoală sunt utile pentru obţinerea unui locde muncă, percepţie consolidată de interacţiunea pe care au avut)o cu angajatorii.+ngajatorii au ca cerinţă principală experienţa 2;<0 dintre tineri au menţionat acest aspect3 şi doar <=0

dintre tineri cred că li se cer studii superioare, informează +mos -e>s.ai mult, ;<0 dintre tineri spun că nu ar accepta o slujba prost platită şi pentru care sunt supracalificaţişi ==0 dintre ei consider ă ca încadrarea tinerilor pe piata muncii este responsabilitatea statului ?în maremasur ă?, <60 consider !nd că statul este r esponsabil pentru acest lucru ?în foarte mare masur ă?.ercetarea sociologica a 8undaţiei a fost realizată pe un eşantion de 6.6$= de tineri bucureşteni cuv!rste între 6 si $; de ani, în perioada 6= iunie ) 6< iulie, cu o marjă de eroare de <0. el mai important obiectiv de îndeplinit pentru dezvoltarea sistemului de învă ăm!nt superior ț

ine de îndeplinirea prevederilor strategiei de la @isabona.ț +ceste prevederi pot fi descrise, pe scurt, întrei termeni de bază: cre tere, prosperitate, coeziune socială.ș



Aentru a îndeplini aceste prevederi, învă ăm!ntul superior trebuie să răspundă la c!teva mariț

provocări: trebuie să atingă un nivel de calitate care să fie conform cu normele de compara ie stabiliteț

la nivel interna ional, să î i îmbunătă ească modul de organizare i structurare, să î i sporească i să î iț ș ț ș ș ș ș

diversifice modalită ile i sursele de finan are.ț ș ț

9ituaţia actuală a învăţăm!ntului rom!nesc se datorează în mod inevitabil evoluţiei sale istorice.Din 6// ne confruntăm cu o perioadă de tranziţie de la învăţăm!ntul centralizat la învăţăm!ntul liber

şi democratic. Bntre anii 6/44 şi $44< învăţăm!ntul superior a evoluat de la instituţii la 6$;, de la $C defacultăţi la %=$ iar efectivele de studenţi de la C<$% în 6/44 la ;/C.$/% în anul $44<. 'ducaţia ocupă unloc important în cadrul 9trategiei @isabonaE. Dezvoltarea socio)economică a #om!niei se va realiza pe doi piloni: dezvoltarea infrastructurii fizice şi dezvoltarea capitalului uman. Bn cea de)a douacategorie sunt incluse: educaţia, formarea profesională, învăţarea continuă, întărirea legăturilor cercetare)dezvoltare)inovare, politici de sănătate publică, politici sociale şi ocupaţionale moderne. "endinţele demografice negative manifestate încep!nd din primii ani F/4 2concretizate înreducerea ratei natalităţii, creşterea ratei mortalităţii şi, implicit, reducerea sporului natural şi a rateimedii anuale de creştere a populaţiei3, deşi au început să se amelioreze în anii $444 2în anul $44Cînregistr!ndu)se pentru prima dată după anul 6//4 un număr mai mare al populaţiei din grupa de v!rstă4)= ani comparativ cu anul anterior3 au generat reducerea populaţiei în v!rstă de şcolarizare 2populaţiade <)$< ani3 din #om!nia. +stfel, în perioada $444)$44% această reducere a fost de 64/,< mii persoane 2de la CC$;,; mii la ;;$%,$ mii3. oncomitent cu scăderea populaţiei în v!rstă de şcolarizares)a produs şi reducerea cu 6;,/ mii persoane a populaţiei cuprinsă în sistemul de educaţie: de la=;=/, mii la =</4,/ 2tabel 63.

+nul şcolar $44%G$44 marchează, însă, pentru prima dată la nivelul perioadei analizate ocreştere a populaţiei şcolare cu aproape = mii elevi şi studenţi comparativ cu anul anterior.reşterea cea mai spectaculoasă a populaţiei şcolare se înregistrează în învăţăm!ntul superior H cu<%=, mii persoane în perioada analizată şi cu 664, mii în anul universitar $44%G$44 faţă de anul$44CG$44% H în cazul acestui nivel de învăţăm!nt manifest!ndu)se cea mai mare creştere a cererii deeducaţie. #ata brută de cuprindere în învăţăm!ntul terţiar a înregistrat creşteri spectaculoase în majoritateaţărilor europene. ele mai mari valori 2peste 403 sunt prezente în general, în ările nordice: 8inlanda,ț

Danemarca, 9uedia, -orvegia, dar i în 9lovenia.ș

Bn $44;, în #om!nia, rata de cuprindere în învă ăm!ntul superior era de =;,$0 2aproape dublăț

fa ă de cea din $4443, dar net inferioară fa ă de cea existen ă în statele dezvoltate din vestul 'uropeiț ț ț 6.Bn anul universitar $44%G$44, învăţăm!ntul superior a înregistrat cea mai spectaculoasă creştere, cuC,=0 mai mult comparativ cu anul anterior.

Din ultimele statistici prezentate pe site)ul inisterului 'duca iei, ercetării i novării rezultă că,ț ș

în prezent, peste jumătate din populaţia de v!rstă corespunzătoare 26/)$< ani3 este cuprinsă în acestnivel de educaţie.

De altfel, rata de cuprindere în învăţăm!ntul superior a avut cea mai accentuată creştere în perioada $444)$44: de la $%,%0 în $444G$446 la ;<,C0 în $44%G$44, ceea ce înseamnă practic maimult dec!t dublarea valorii indicatorului într)un timp de ani$.Arincipala cauză a creşterii nivelului de participare la învăţăm!ntul superior a reprezentat)o cererearidicată pentru educaţia de acest nivel, determinată de capacitatea mai mare a pieţei forţei de muncă deabsorbţie a persoanelor cu calificare superioară şi de riscul mai redus al şomajului pentru absolvenţiiacestui nivel de educaţie.

6

$



Aopulaţia #om!niei scade într)un ritm alarmant şi va continua să scadă ca urmare a procesului deîmbătr!nire fără ca ritmul natalităţii să fie satisfăcător. Aopulaţia activă totală va scădea ca efect alreducerii populaţiei de peste C; ani, dar populaţia activă de 6;)C= ani va creşte, rata de participareajung!nd la circa C;0 în anul $46<.

-atalitatea foarte scăzută, reacţie la politicile pro)nataliste promovate voluntarist în anii I%4 şi I4 precum şi emigraţia, ambele fenomene efect al condiţiilor extrem de grele de viaţă moştenite de la

regimul de dictatură precum şi al insecurităţii perioadei de tranziţie 2foarte lungă în cazul #om!niei3conduc la apariţia unor generaţii mai mult dec!t reduse numeric, în ciuda existenţei unei populaţii dev!rstă fertilă 2deci, mai ales populaţie t!nără3 foarte numeroasă.

&rmare a acestei serii de şocuri, declinul demografic, cu consecinţe asupra evoluţiilor economice pe termen lung devine greu reversibil. Aotrivit analizei secundare de date a anchetelor de teren: 9ituaţia tineretului şi aşteptările sale.Diagnoză $44= şi Diagnoză $44CE, efectuate pe un eşantion de 6.$6/ persoane şi, respectiv de 6.64< persoane cu v!rsta între 6; şi $/ de ani:unca nu este privită de către tinerii rom!ni ca o cale importantă de reuşită în viaţă în #om!nia. Doar 660 dintre cei intervievaţi consideră munca drept primă condiţie pentru reuşita în viaţă, în #om!nia.

&n t!năr să reuşească în viaţă, în #om!nia, cea mai importantă condiţie este ca acesta să provină dintr)o familie înstărită. +ceastă lipsă de încredere în capacitatea muncii de a asigura bunăstareîn #om!nia reprezintă o premisă a erodării motivaţiei de a munciE. 2Drd. +ndra)Jertha 9ănduleasa,ercetător ştiinţific, -9A9 ) +titudinea tinerilor din #om!nia faţă de muncă, 9esiunea decomunicări ştiinţifice $44%3.

e vor absolvenţii rom!ni după trei ani de activitate K"inerii care nu au experienţă au aşteptări salariale medii care se ridică la <44 de euro şi cresc

p!nă aproape de ;44 de euro în jurul a trei ani de experienţă. Aiaţa muncii este foarte dinamică iar loialitatea este relativ scăzută. n multe cazuri, formarea universitară este neglijată în detrimentuloportunităţilor din piaţă.

Bn #om!nia, cele mai v!nate funcţii sunt în ", marLeting, v!nzări, resurse umane şi proiectareGdesign. Din perspectiva relevanţei învăţăm!ntului superior la cerinţele pieţei muncii pot fimenţionate următoarele dificultăţi:

M 9istemul nu este corelat cu nevoile unei pieţe a muncii dinamiceNM +bsenţa unor echivalări clare între formarea universitară şi criteriile 2formale şi bazate pecompetenţe3 de pe piaţa munciiNM +bsenţa unor studii şi analize sistematice privind corelaţia existentă între oferta de formareuniversitară şi cerinţele pieţei muncii, at!t sub aspect cantitativ 2cifra de şcolarizare nu estefundamentată pe o analiză a evoluţiei cererii de muncă3, c!t şi structural 2pe domenii şi niveluri decalificare3NM &tilizarea unor pachete educaţionale înguste 2peste $%4 de specializări3 a determinat numeroase paralelisme, nefolosirea optimă a resurselor financiare, dificultăţi în definirea adecvată anormelor didactice şi a îngreunat inserţia adecvată a absolvenţilor pe piaţa munciiNM nconsistenţe în dezvoltarea unei strategii de consolidare a parteneriatului cu mediul economic şisocial. Aarteneriatele cu comunitatea de afaceri sunt insuficient dezvoltate.

+nual, pentru absolvenţii de învăţăm!nt superior, la nivel naţional, sunt disponibile,aproximativ, 6.444 de locuri de muncă. -umărul cererilor este cuprins însă, tot la nivel naţional, între644.444 şi 6$4.444.

9ituaţia este şi mai gravă în ceea ce priveşte numărul absolvenţilor clasei a O)a: numai înJucureşti sunt, aproximativ, $4.444, plus încă C4.444 în localităţile din ţară.

+şadar, în total, este vorba de aproape $44.444 de tineri absolvenţi care au nevoie de locuri demuncă. Aotrivit unor estimări neoficiale, aproape /40 dintre absolvenţi îşi găsesc de lucru prin forţe propriiP. "ot răm!n, însă, anual, $4.444 de tineri care nu au nici o şansă să se angajeze.



2"ot3 în străinătate e mai bine QE H alarmanta convingere a multor tineri.După integrarea în &', un pericol pe piaţa muncii îl constituie migrarea forţei de muncă bine pregătite.+stfel, una din patru persoane 2respectiv, $%03 ia în considerare căutarea unui loc de muncă înstrăinătate în următorii trei ani. ai mult dec!t at!t, doar $60 dintre tineri cred că se pot realiza maiuşor în #om!nia, dec!t în străinătate.

ntegrarea în &' şi politicile 1uvernului de a atrage angajaţi duc la creşterea opţiunilor tinerilor

către angajatorii instituţionali făc!nd, astfel, şi mai acerbă lupta pentru talente.irajul muncii în străinătate afectează, aproximativ, un sfert dintre tinerii profesionişti. Bn general,aceştia consideră că au mai multe oportunităţi în afară dec!t în #om!nia.

@ucrătorii migranţi sunt, de regulă, tineri, între 6 H =4 ani, cu potenţial de muncă ridicat.5 analiză a datelor culese în anchetele ( #om!nia urbană * şi ( 'urobarometrul rural * ale 8undaţiei pentru o 9ocietate Deschisă a relevat faptul că: =40 dintre rom!nii sub $; de ani doresc să emigrezeE,respectiv: urban ) <;, 0 şi rural ) =C,;;0E.

Dacă luăm în considerare numărul de contracte legale, un rom!n din opt lucrează în alte statedec!t #om!nia. 5ficiul pentru igraţia 8orţei de uncă a intermediat contracte de muncă, între anii$44$ si $44;, pentru 664.4/ persoane, în ţări ca 1ermania, 9pania, 'lveţia, Ratar, 9tatele &nite şi&ngaria. @a această cifră se mai adaugă numărul celor, aproximativ, .444 de rom!ni care au plecat lamuncă prin intermediul agenţiilor private. -eoficial, numărul total al celor care lucrează în străinătateeste de peste = milioane.

'fectele exportului de capital uman, ale mişcării migratorii externe sunt multiple: efectul pozitiv nu se echilibrează cu cel negativ. De aceea, firesc, apar deopotrivă c!ştigători la scarămacrosocială şi individuală şi perdanţi.

igraţia temporară legală se referă la cei ce se deplasează pe teritoriul unei ţări din &' pe o perioadă delimitată de timp 2de la c!teva luni la c!ţiva ani3:M studenţi din 'uropa entrală şi de 'st 2#om!nia3 care merg la studii în ţările &niunii 'uropene şi careulterior se vor întoarce 2cel puţin o parte din ei3 în ţările lor de origineNM lucrători din 'uropa entrală şi de 'st 2#om!nia3 care pleacă să muncească cu contracte de muncăîncheiate pe baza acordurilor bilaterale dintre state.

9tatele membre &' din centrul şi estul 'uropei au cea mai bogată ofertă de locuri de muncă pentru rom!ni. 2De exemplu, din cele $;; de locuri de muncă vacante oferite rom!nilor de #epublicaehă, jumătate erau pentru ingineri ", respectiv sistem de operare Sindo>s3.

ele mai semnificative c!ştiguri pentru lucrătorii migranţi constau în: obţinerea unui venitcare asigură reproducţia forţei de muncă a lucrătorului şi a familiei sale, venit pe care în ţară nu l)ar fiobţinut, datorită nivelului comparativ mult mai redus al salariilor în #om!nia pentru acelaşi gen deactivitateN o sporeşte capacitatea de economisire şi investiţii, fie în bunuri de folosinţă îndelungată2locuinţă, înzestrare electronică, maşini agricole etc.3, fie pentru lansarea în afaceri pe cont propriuNc!ştiguri în plan profesional şi al culturii muncii H de cunoştinţe, deprinderi, comportamente, disciplinăa muncii, securitate a muncii, participare. @a acesta se adaugă un spor calitativ în planul relaţiilor inter)umane, spirit civic, implicare în viaţa comunităţii etc.

Aierderile pentru lucrătorii migranţi, la nivel de individ, sunt at!t de natură economică c!t şi,mai ales, de natură socială:

• discriminare de tratament, comparativ cu forţa de muncă autohtonă sau chiar a altor lucrătorimigranţiN

• riscul de nerespectare din partea angajatorului a contractului de muncă încheiatN• tensiuni în relaţiile cu forţa de muncă autohtonă , put!nd ajunge uneori p!nă la conflictN• dificultăţi de acomodare şi ca atare eficienţă redusă în muncă, ceea ce poate conduce la

nemulţumiri şi de o parte şi de altaN



• protecţie socială mai redusă sau necorespunzătoare, concretizată în securitate şi condiţii demuncă nu totdeauna satisfăcătoare, oricum sub cele promise la interviul de selecţie şi angajare.

Aopulaţia #om!niei a scăzut cu un milion în perioada 6//$)$44; şi continuă să scadă. +ceastătendinţă este determinată de fertilitatea scăzută 26,< copii la o femeie ) în loc de $,6) care ar asiguraînlocuirea populaţiei3 şi de migraţia externă mare 2aproximativ două milioane de rom!ni se află legal înstrăinătate, dar numărul celor plecaţi ilegal este necunoscut3.

9oluţii pentru stoparea declinului demografic naţional şi a exodului tinerilor din ţara noastră :⇒ reformarea sistemului de sănătate, de educaţie şi de asigurări sociale, astfel înc!t să seîncurajeze natalitatea, şcolarizarea şi încadrarea pe piaţa muncii din #om!niaN

⇒ atenuarea, pe c!t posibil, a efectelor nefavorabile în planul pieţei muncii naţionale H destructurare a ofertei de forţă de muncă şi necorelare cu cererea pieţei naţionaleN în medie un nivel maiscăzut de educaţie şi pregătire profesională a forţei de muncă prezente pe piaţa muncii comparativ custructura absolvenţilor din sistemul de educaţie iniţială, şi, complementar un potenţial creativ mairedus, nesiguranţă a ocupării, creşterea insecurităţii locului de muncăN performanţe productive relativmai modesteN

⇒ creşterea numărului de salariaţi 2care constituie o posibilitate deschisă îndeosebi tinerilor3.29căderea numărului de salariaţi este cauzată de migraţia externă ridicată în r!ndul adulţilor de v!rstă

productivă şi de munca la negru. Deşi populaţia activă numără 64,; milioane, doar =,; milioanecontribuie la sistemul de asigurări sociale. n timp, cei care lucrează în economia gri vor atinge v!rsta pensiei şi, fără să fie asiguraţi, vor apela la sistemul de asistenţă socială, solicit!nd din bani publicivenitul minim garantat sau alte ajutoare sociale. Aentru că populaţia activă va fi mai puţin numeroasă,impozitele vor creşte semnificativ3.

Aroblema formării profesionale continue este importantă pentru susţinerea transformării forţeide muncă, fiind principalul instrument prin care aceasta se poate adapta la noi cerinţe, facilit!nd astfelmobilitatea între diferite sectoare de activitate.

Aotrivit rezultatelor anchetei +15, realizată de nstitutul -aţional de 9tatistică, la nivelulanului $44% numai =0 dintre persoanele care au urmat o formă de instruire în ultimele = săptăm!ni însistemul naţional de educaţie au participat la cursuri de calificareGrecalificare prin intermediul agenţiilor

publice sau private de ocupare a forţei de muncă.Aarticiparea la astfel de programe de formare este în scădere faţă de anul anterior 2aceeaşi perioadă3, c!nd a înregistrat =,0. Aonderea adulţilor în v!rstă de $;)C= de ani care au urmat acestecursuri este, însă, şi mai scăzută reprezent!nd numai $<,C0 din totalul participanţilor, restul fiind tineridin grupa de v!rstă 6;)$= de ani.

"oate aceste procente ne conduc la concluzia că în ara noastră este necesară Eo schimbare aț

mentalităţii în ceea ce priveşte formarea profesională, în sensul creşterii gradului de conştientizare cu privire la importanţa învăţării continue, a gradului de motivare pentru lărgirea cunoştinţelor şidezvoltarea competenţelor persoanelor. E

De asemenea, diferen e semnificative apar, pe de o parte, între mediul urban i rural, înț ș

defavoarea mediului rural 2doar $4 mii persoane, fa ă de 66C mii în mediul urban3, iar, pe de altă parte,ț

între sexe, numărul femeilor care participă la astfel de cursuri fiind de =.444 fa ă de %6.444 bărba i.ț ț

onform #aportului Arogress "o>ards @isbon 5bjectives in 'ducation and "raining,ommission of the 'uropean ommunities 2$443, există mari diferenţe în ceea ce priveşte participareaadulţilor la educaţie şi formare între statele membre ale &': ţările scandinave şi area Jritanieînregistrează cele mai înalte rate de participare 2peste $403, în timp ce în Julgaria, 1recia şi #om!niaaceste rate sunt în jur de $0, de peste patru ori mai reduse în comparaţie cu media &'. Bn sens larg, formarea profesională constă în Eorice formă de învatamant care pregăteste ocalificare pentru o profesie, o meserie sau o slujbă specifică sau care conferă o aptitudine particulară în



exercitarea lor, indiferent de v!rstă sau de nivelul formării, si chiar dacă programul de învătăm!ntinclude o parte de educatie generalăE.

Bibliografie selectivă

6. #aport asupra PArobleme actuale ale populaţiei tinere din #om!niaE ministerul muncii, familieişi egalităţii de şanse direcţia programe şi strategii forţă de muncă, $44%, Jucureşti

$. '. Tamfir, . Tamfir, Aolitici sociale. #om!nia în context european , 'ditura +lternative,Jucuresti, 6//;, p. <4

<. . artana, obilitate socială în #om!nia. +specte calitative şi cantitative la nivel naţional şi în profil teritorial , 'ditura 'xpert, Jucuresti, 6//C, p. $4<)$4=

=. #aport asupra stării sistemului naţional de învăţăm!nt, inisterul 'ducaţiei, ercetării şi"ineretului, Jucureşti, $44, p. ;C

;. f. nformaţiilor din otidianul Jusiness 9tandard , din 6/ mai $44/, disponibil la adresa

http:GGstandard.moneU.roGarticlesGmulticolG/=;=6C. #aport asupra stării sistemului naţional de învăţăm!nt, inisterul 'ducaţiei, ercetării şi"ineretului, Jucureşti, $44

Integrarea Tinerilor Pe Piata Muncii

Documents

Transcript of Integrarea Tinerilor Pe Piata Muncii