PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE ȘCOLI EUROPE FOR INCLUSION

Integrarea copiilor cu

cerinte educationale

speciale în scoala

Responsabil studiu: prof. Diana Elena Chițu Colaboratori: prof. Alina Barcan prof. Bogdana Blaga

Școala Gimnazială ”I.I. Mironescu” Tazlău Octombrie 2016

PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE ȘCOLI EUROPE FOR INCLUSION

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) reflectă numai punctul de vedere a autorului și Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare informațiilor pe care le conține.

CUPRINS

1. Metodologia studiului

1.1. Scopul studiului

1.2. Metode și tehnici

1.3. Limitele evaluării

2. Caracteristicile grupului de respondenți la chestionar

3. Sinteza rezultatelor

4. Concluzii și recomandări

5. ANEXE

Chestionar privind integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în școală

1. Metodologia studiului

1.1. Scopul studiului

Prezentul studiu și-a propus să facă un sondaj de opinie pe tema Integrarea

copiilor cu cerințe educaționale speciale în școală și face parte integrantă din

Parteneriatul strategic între școli Erasmus+, Europe for Inclusion.

Scopul este realizarea unei analize corecte a părerilor și atitudinilor cadrelor

didactice de la Școala Gimnazială ”I.I. Mironescu” Tazlău față de educația incluzivă și

de identificare a soluțiilor pentru realizarea acesteia. Se consideră necesar acest

lucru deoarece unul dintre obiectivele parteneriatului ”Europe for Inclusion” este

examinarea întregii activități din școală pe trei secțiuni: 1) didactică – educativă: CUM

dezvoltă școala potențial și controlează procesul de învățare a elevilor, 2)

organizativă – CUM se organizează școala pentru a conduce și susține procesul de

incluziune, 3) cultural – profesională: CUM procedează școala pentru a realiza

incluziunea culturală în cadrul și în afara activităților curriculare.

1.2. Metode și tehnici

Pentru colectarea informațiilor, s-a utilizat ca instrument Chestionarul

Integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în școală (Anexa 1). Chestionarul

a fost preluat de pe www.didactic.ro. Chestionarul a fost aplicat cadrelor didactice

din Școala Gimnazială ”I.I. Mironescu” Tazlău. Datele rezultate în urma centralizării

rezultatelor sunt prezentate în cele ce urmează.

1.3. Limitele evaluării

- informațiile colectate sunt, în general, la nivelul percepțiilor;

- analiza datelor s-a făcut prin statistică descriptivă;

2. Caracteristicile grupului de respondenți la chestionar

Au răspuns la chestionare 21 cadre didactice (77,77%) din totalul de 27.

Dintre respondenți fac parte 3 educatoare, 6 învățătoare / învățători, 11 profesori (din

care 8 diriginți) și o bibliotecară.

TOTAL CADRE din care

RESPONDENȚI la chestionar

21

Educatoare Învățătoare Profesori Bibliotecară

27

Diriginți Fără dirigenție

3 6 8 3 1

Respondenții se încadrează în următoarele segmente de vârstă: 20 – 25 ani:

1, 26 – 30 ani: 0, 31 – 40 ani: 7, 41 – 50 ani: 8, 51 – 60 ani: 5, 4 fiind de gen

masculin și 17 de gen feminin.

educatoare14%

invatatoare29%

diriginti38%

fara dirigentie14%

bibliotecara5%

Respondenți la chestionar

10

78

5

20 - 25 ani 26 - 30 ani 31 - 40 ani 41 - 50 ani 51 - 60 ani

Vârsta respondenților

Series1

masculin feminin

4

17

Genul respondenților

Series1

3. Sinteza rezultatelor

Prima întrebare a fost: Care credeți că este atitudinea societății în general față

de copiii cu cerințe educative speciale?

Răspunsurile cadrelor didactice:

Număr

1) Tendință de izolare 2

2) Ignoranță 9

3) Respingere socială 0

4) Toleranță 2

5) Acceptare 4

6) Sprijin 3

Întrebarea 2: Care este atitudinea dumneavoastră față de copiii cu cerințe

educative speciale? a primit următoarele răspunsuri:

Număr

1) Acceptare 8

2) Sprijin 13

3) Toleranță 2

4) Indiferență 0

2

9

02

43

Atitudinea societății față de copiii cu CES

Series1

La întrebarea 3 În clasele unde lucrați există copii cu cerințe educative

speciale? respondenții au ales:

Răspunsuri

Da 17

Nu 4

Total 21

La întrebarea 4 Precizați din ce categorie de cerințe, cadrele didactice au ales

după cum urmează:

Categorie de cerințe Da

1) Deficiențe senzoriale 0

2) Deficiențe fizice, motorii (auz, văz) 2

3) Deficiențe mentale, intelectuale 6

4) Tulburări socio – afective / tulburări de comportament 6

5) Tulburări de învățare 11

6) Tulburări accentuate de limbaj 6

7) Altele 0

1) Acceptare 2) Sprijin 3) Toleranță 4) Indiferență

813

2 0

Atitudinea respondenților față de copiii cu CES

Series1

Da81%

Nu19%

Sunt copii cu CES în clasele unde lucrați?

Respondenții au ales fie o variantă, fie mai multe, fie niciuna, după cum

urmează:

Întrebarea 6 Care credeți că sunt motivele pentru care familia unui copil cu

cerințe educative speciale alege o școală obișnuită și nu una specială? a primit

următoarele răspunsuri:

Răspunsuri

1. Posibilitatea de integrare în societate 13

2. Stabilire de relații interpersonale adecvate 1

3. Asimilarea modului de viață cotidian 2

4. Dreptul la o șansă egală cu a celorlalți 5

4

6

5

5

0

1

0

0

0 variante

1 variantă

2 variante

3 variante

4 variante

5 variante

6 variante

7 variante

Număr de variante alese

Series1

62%

5%

9%

24%

Motivele pentru care familia alege o școală obișnuită

1. Posibilitatea de integrare în societate 2. Stabilire de relații interpersonae adecvate

3. Asimilarea modului de viață cotidian 4. Dreptul la o șansă egală cu a celorlalți

La întrebarea 7 Cât de importantă considerați că este colaborarea școlii cu

familiile copiilor cu cerințe educative speciale?, s-au primit următoarele răspunsuri:

Răspunsuri

Foarte importantă 21

Importantă 0

Medie 0

Puțin importantă 0

Neimportantă 0

La întrebarea 8 Realizați un clasament al următorilor factori ce stau la baza

dificultăților de învățare a copiilor cu cerințe educative speicale, acordând punctaj de

la 1 la 5 (1 – cel mai puțin important, 5 – cel mai important), s-au apreciat ca fiind de

maximă și minimă importanță următorii factori:

Factor Maximă importanță

Minimă importanță

a) Potențialul intelectual limitat 10 3

b) Sărăcia 2 6

c) Dezinteresul părinților față de copii 2 0

d) Lipsa unei învățări individualizate 3 4

e) Neutilizarea modalităților de evaluare diferențiată 4 6

f) Niciun răspuns 0 2

48%

9%10%

14%

19%

Factori ce stau la baza dificultăților de învățare a copiilor cu CES

a) Potențialul intelectual limitat

b) Sărăcia

c) Dezinteresul părinților față de copii

d) Lipsa unei învățări individualizate

e) Neutilizarea modalităților de evaluare diferențiată

La întrebarea 9 Realizați un clasament al următorilor factori ai integrării unui

copil cu cerințe speciale într-o școală obișnuită, acordând punctaj de la 1 la 4 (1 – cel

mai puțin important, 4 – cel mai important), s-au apreciat ca fiind de maximă și

minimă importanță următorii factori:

Factor Maximă importanță

Minimă importanță

a) Adaptarea curriculară până la personalizare 9 3

b) Activități și evaluare diferențiată 1 6

c) Relațiile socio-afective stabilite între elev – elev și elev – cadru didactic

5 7

d) Grupul de specialiști din școală 6 2

e) Niciun răspuns sau mai multe răspunsuri 0 3

Întrebarea 10 a fost Dacă un copil are o deficiență, credeți că are dreptul de a

învăța într-o școală obișnuită? a primit toate răspunsurile pozitive.

La întrebarea 11 Care credeți că este gradul de reușită a unui copil cu cerințe

educative speciale într-o școală obișnuită față de o școală specială? respondenții au

ales:

Răspunsuri

Foarte mare 4

Mare 6

Mediu 5

Slab 6

Foarte slab 0

43%

5%24%

28%

Factori ai integrării unui copil cu CES într-o școală obișnuită

a) Adaptarea curriculară până la personalizare

b) Activități și evaluare diferențiată

c) Relațiile socio-afective stabilite între elev – elev și elev – cadru didactic

d) Grupul de specialiști din școală

La întrebarea 12 Care credeți că este principala cauză pentru care unii copii

cu cerințe educative speciale sunt marginalizați sau excluși din școala obișnuită?

respondenții au ales:

Răspunsuri

1) Incapacitatea de a face față cerințelor școlare 5

2) Diverse forme și niveluri de eșec școlar 0

3) Înțelegerea redusă a nevoilor acestor copii 15

4) Lipsa de experiență a cadrelor didactice 1

La întrebarea 13 Care dintre următoarele soluții credeți că sunt cele mai

indicate pentru școlarizarea copiilor cu cerințe educative speciale? respondenții au

ales:

Foarte mare19%

Mare28%Mediu

24%

Slab29%

Foarte slab0%

Gradul de reușită a unui copil cu CES într-o școală normală

24%

0%

71%

5%

Cauze marginalizare / excludere

1) Incapacitatea de a face față cerințelor școlare

2) Diverse forme și niveluri de eșec școlar

3) Înțelegerea redusă a nevoilor acestor copii

4) Lipsa de experiență a cadrelor didactice

Răspunsuri

1) Școli speciale 6

2) Integrarea în școli obișnuite 4

3) Clase speciale în școli obișnuite 10

4) Școli speciale sau școli obișnuite, în funcție de caz 1

Întrebarea 15 Dacă ați putea alege, ați opta să lucrați: a primit următoarele

răspunsuri:

Răspunsuri

1) numai cu clase în care nu sunt copii cu cerințe speciale 8

2) cu clase eterogene 12

3) cu clase speciale 1

28%

19%48%

5%

Soluții

1) Școli speciale

2) Integrarea în școli obișnuite

3) Clase speciale în școli obișnuite

4) Școli speciale sau școli obișnuite, în funcție de caz

38%

57%

5%

Ați alege să lucrați

1) numai cu clase în care nu sunt copii cu cerințe speciale

2) cu clase eterogene

3) cu clase speciale

Întrebarea 16 Dacă ați avea un copil cu cerințe educative speciale ați dori să

învețe: a primit următoarele răspunsuri:

Răspunsuri

1) într-o școală specială 5

2) într-o școală obișnuită 6

3) într-o clasă specială dintr-o școală obișnuită 9

4. Concluzii și recomandări

În opinia majorității respondenților din școala noastră (9 persoane), tendința

generală a societății față de copiii cu cerințe educative speciale este de ignoranță, iar

majoritatea (13 persoane) consideră că atitudinea proprie față de acești copii este de

sprijin.

Doar 4 respondenți au ales varianta Nu sunt copii cu CES în clasele unde

lucrez, restul alegând de la una la cinci variate cuprinzând tipuri de cerințe speciale.

Astfel, din rândul celor patru clase fără copii cu nevoi educative speciale, una este de

la ciclul primar, iar celelalte trei de la grădiniță. În celelalte clase, cadrele didactice

consideră că avem elevi cu probleme și apreciază că cel mai des întâlnire sunt

deficiențele de învățare, urmate de deficiențele intelectuale, tulburările de

comportament și tulburările accentuate de limbaj.

Motivul preponderent pentru care familia alege pentru copilul cu CES o școală

obișnuită este, după părerea cadrelor didactice din școala noastră, posibilitatea de

integrare în societate, urmat de dreptul la o șansă egală cu a celorlalți. Toți

respondenții consideră de foarte mare importanță colaborarea școlii cu familiile

1) scoală specială

25%

2) școală obișnuită

30%

3) clasă specială dintr-

o școală obișnuită

45%

Ați alege pentru copilul dv, daca ar fi cu CES

copiilor cu cerințe educaționale speciale și apreciază că factorul cel mai important

care stă la baza dificutăților de învățare a copiilor cu CES este potențialul intelectual

limitat, iar cel mai puțin important, sărăcia.

Studiul de față scoate în evidență un aspect la care ne așteptam: lipsa de

personal specializat pe probleme de învățare din școala noastră și faptul că aceasta

își pune amprenta asupra activității tuturor actorilor implicați în activitățile educative și

formative. Majoritatea respondenților apreciază că adaptarea curriculară până la

personalizare are cea mai mare importanță în integrarea unui copil ce cerințe

educaționale speciale, iar grupul de specialiști din școală se situează pe locul

secund. De asemenea, ei consideră că principala cauză pentru care unii copii cu

cerințe educative speciale sunt marginalizați sau excluși din școala obișnuită este

înțelegerea redusă a nevoilor acestora. Soluția preferată pentru procesul de integrare

este clasa specială în școala obișnuită. Majoritatea cadrelor didactice ar lucra cu

clase eterogene, fapt ce susține alegerea de la începutul chestionarului, conform

căreia se manifstă în școala noastră tendința de ajutare a copiilor cu CES. De

asemenea, ar alege o clasă specială într-o școală normală în cazul în care are avea

în familie un copil cu dizabilități.

În uma acestei analize se observă în școala noastră tendința de incluziune a

elevilor cu dizabilități și dorința de a-i ajuta, necesitatea participării la activități

formative și educative în școală, alături de actorii deja implicați, a personalului

specializat. Unele aprecieri ale cadrelor didactice în legătură cu necesitatea

îndeplinirii unor condiții în vederea realizării unei incluziuni de calitate sunt:

”Ar trebui să existe mai mult interes din partea părinților.”

”Ar trebui să existe un spațiu dotat corespunzător, adecvat necesităților, o programă

adecvată, un program adecvat.”

”Ar trebui să existe un psiholog școlar, un logoped etc și mijloace atractive.”

”Ar trebui condiții speciale, colegi specializați pentru acele cazuri speciale să lucreze

în școală zilnic.”

”Ar trebui să existe personal specializat, evaluarea să fie diferențiată, este necesară

înțelegerea nevoilor acestor elevi.”

”Este necesară acceptarea tuturor copiilor cu orice deficiențe în toate școlile normale

și tratarea acestor copii la fel ca pe toți ceilalți. Fiecare copil este o personalitate. ”

”Să existe personal specializat pe probleme de învățare, să existe psiholog, logoped,

să existe profesor de sprijin, să existe bază materială pentru elevii cu cerințele

speciale (programe educative, softuri speciale, cărți și fișe de lucru adaptate, o sală

specială pentru activități speciale cu acești elevi, Plan educațional individualizat).”

”Să existe un grup de specialiști în școală. Să existe activități de învățare ș evaluare

după o programă specială.”

”În primul rând, progame școare adaptate claselr speciale.”

”Să existe profesori specialiști și psihologi.”

”Cadre didactice specializate în domeniu.”

”Atâta timp cât școlile obișnuite nu sunt pregătite ca resursă umană v. materială să

sprijine, să includă, să măsoare progresele copiilor cu CES, să fie eficientă ca

finalitate a stadiilor de dezvoltare ale acestor copii, mediul potrivit lor, după părerea

mea, sunt școlile speciale.”

”Specialiști, programă școlară adaptată, bază materială.”

”Să existe profesori de prijin, logopezi, psihologi, clase speciale, materiale speciale,

diverse specifice fiecărui tip de dizabilitate.”

”Bază materială, specialiști, programe speciale.”

”Cadre didactice pregătite pentru învățământul special, precum și materialele

didactice adecvate cestui tip de învățământ.”

Se impun câteva recomandări în desfășurarea activității formativ – educative

în vederea creșterii gradului de incluziune, a ridicării barierelor în învățare și a

asigurării participării tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare. Se dorește

creșterea gradului de implicare a părinților în activitatea de incluziune. De asemenea,

e necesară creșterea gradului de înțelegere a nevoilor acestor copii de către cei din

jur. O soluție poate fi organizarea de lectorate cu părinții, de întâlniri cu personal

specializat, pe teme de incluziune, în cadrul cărora să crească gradul de

conștientizare a rolului părinților și a importanței colaborării cu școala. De asemenea,

organizarea de întâlniri între cadre specializate în probleme de învățare și cadrele

didactice din școala noastră ar putea lămuri întrebări, probleme, situații existente. O

altă recomandare este organizarea în școală a unui spațiu primitor, dotat cu

materiale specifice, unde să se poată desfășura activități care să atragă elevii în

procesul formativ – educativ, unde să învețe, dar să se și joace, unde să se poată

întâlni cu alți elevi, cu cadre didactice și cu personal specializat în probleme de

învățare.

ANEXA 1

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „I.I. MIRONESCU” TAZLĂU

ERASMUS + K2 – EUROPE FOR INCLUSION

CHESTIONAR - INTEGRAREA

COPIILOR CU CERINTE EDUCATIONALE SPECIALE

IN SCOALA

Acest document este folosit de echipa de proiect ca instrument de analiza

Acest chestionar isi propune sa faca un sondaj de opinie pe tema Integrarea copiilor

cu cerinte educationale speciale in scoala.

Scopul este realizarea unei analize corecte a parerilor si atitudinilor cadrelor didactice

fata de educatia incluziva si de identificare a solutiilor pentru realizarea acesteia. Se

considera necesar acest lucru deoarece unul dintre obiectivele parteneriatului “Europe for

Inclusion” este examinarea întregii activități din școală pe trei secțiuni: 1) didactică –

educativă: CUM dezvoltă școala potențial și controlează procesul de învățare a elevilor 2)

organizativă – CUM se organizează școala pentru a conduce și susține procesul de

incluziune 3) cultural – profesională: CUM procedează școala pentru a realiza incluziunea

culturală în cadrul și în afara activităților curriculare.

Q1. Care credeti ca este atitudinea societatii in general fata de copiii cu cerinte

educative speciale ?

1.Tendinta de izolare

2. Ignoranta

3. Respingere sociala

4. Toleranta

5. Acceptarea

6. Sprijin

Q2. Care este atitudinea dumneavostra fata de copiii cu cerinte educative speciale ?

1. Acceptare

2. Sprijin

3. Toleranta

4. Indiferenta

Q3.In clasele cu care lucrati exista copiii cu cerinte educative speciale?

1.Da 2. Nu

Q 4 Precizati din care categorie de cerinte :

1. Deficiente senzoriale (auz, vaz)

2. Deficiente fizice, motorii

3. Deficiente mentale, intelectuale

4. Tulburari socio-afective (tulburari de comportament)

5. Tulburari de invatare

6. Tulburari accentuate de limbaj

7. Altele (exemple) …………………………………………………………………………………….

Q5.Ce deficienta vi se pare mai incomoda ? Precizati de ce .

……………………………………………………………………………………………………………

Q6.Care credeti ca sunt motivele pentru care familia unui copil cu cerinte educative

speciale alege o scoala obisnuita si nu una speciala?

1. Posibilitatea de integrare in societate

2. Stabilirea de relatii interpersonale adecvate

3. Asimilarea modului de viata cotidian

4. Dreptul la o sansa egala cu a celorlalti

Q7.Cat de importanta considerati ca este colaborarea scolii cu familiile copiilor cu

cerinte educative speciale ?

1. Foarte importanta

2. Importanta

3. Medie

4. Putin importanta

5. Neimportanta

Q 8. Realizati un clasament al urmatorilor factori ce stau la baza dificultatilor de

invatare a copiilor cu cerinte educative speciale, acordand punctaj de la 1 la 5 (1 – cel mai

putin important, 5 – cel mai important)?

1. Potentialul intelectual limitat

2. Saracia

3. Dezinteresul parintilor fata de copii

4. Lipsa unei invatari individualizate

5. Neutilizarea modalitatilor de evaluare

diferentiata

Q9. Realizati un clasament al urmatorilor factori ai integrarii unui copil cu cerinte

educative speciale intr-o scoala obisnuita, acordand punctaj de la 1 la 5 (1 – cel mai putin

important, 5 – cel mai important).

1. Adaptarea curriculara pana la personalizare

2. Activitati si evaluare diferentiata

3. Relatiile socio-afective stabilite intre elev-elev si elev-cadru didactic

4. Grupul de specialisti din scoala

Q10. Daca un copil are o deficienta, credeti ca are dreptul de a invata intr-o scoala

obisnuita?

1.Da

2. Nu

3. Nu stiu

Q11.Care credeti ca este gradul de reusita a unui copil cu cerinte educative speciale

intr-o scoala obisnuita fata de o scoala speciala ?

1. Foarte mare

2. Mare

3. Mediu

4. Slab

5. Foarte slab

Q12.Care credeti ca este principala cauza pentru care unii copii cu cerinte educative

speciale sunt marginalizati sau exclusi din scoala obisnuita?

1. Incapacitatea de a face fata cerintelor scolare

2. Diverse forme si niveluri de esec scolar

3. Intelegerea redusa a nevoilor acestor copii

4. Lipsa de experienta a cadrelor didactice

Q13.Care dintre urmatoarele solutii credeti ca sunt cele mai indicate pentru

scolarizarea copiilor cu cerinte educative speciale ?

1. Scoli speciale

2. Integrarea in scoli obisnuite

3. Clase speciale in scoli obisnuite

4. Scoli speciale sau scoli obisnuite in functie de caz

Q14. Daca ati optat pentru variantele 1) sau 2), precizati ce conditii ar trebui sa

existe in scolile obisnuite in vederea integrarii.

……………………………………………………………………………………………………………

Q 15.Daca ati putea alege, ati opta sa lucrati :

1. numai cu clase in care nu sunt copii cu cerinte speciale

2. Cu clase eterogene

3. Cu clase speciale

Q 16. Daca ati avea un copil cu cerinte educative speciale ati dori sa invete:

1. Intr-o scoala speciala

2. Intr-o scoala obisnuita

3. Intr-o clasa speciala dintr-o scoala obisnuita

Q17.Varsta dumneavoastra :

1) 20-25 ani

2) 26-30 ani

3) 31-40 ani

4) 41-50 ani

5) 51-60 ani

Q 18. Sexul :

1 Masculin

2 Feminin

Q 19. Pregatirea profesionala:

1. Invatator

2 Institutor

3 Profesor

4 Alta specializare

Multumim!

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) reflectă numai punctul de vedere a autorului și Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor pe care le conține.