INSTRUMENTAREA CONTABILĂ A

EVENIMENTELOR ADMINISTRATIVE

PRIVIND DECONTĂRILE

CU TERŢII

CUPRINS

CAPITOLUL 1 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII............................2

1.1. DELIMITĂRI ŞI STUCTURI PRIVIND DECONTĂRILE CU TERŢII...........................................21.2.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII...........................................................41.3. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢII...............................................................61.4. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE PE BAZĂ DE EFECTE DE COMERŢ.........91.5. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL, CU ASIGURĂRILE SOCIALE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ.............................................................................................................101.6. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI...........................................14

1.6.1. Impozitul pe profit.................................................................................................141.6.2. Taxa pe valoarea adăugată...................................................................................15

1.7. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎN CADRUL UNITĂŢII, GRUPULUI ŞI CU ASOCIAŢII...171.7.1 Decontări în cadrul unităţii....................................................................................181.7.2. Decontări în cadrul grupului.................................................................................181.7.3. Decontări cu asociaţii...........................................................................................19

1.7.3.1.Decontări privind capitalul.............................................................................191.7.3.2. Decontări cu asociaţii – conturi curente.........................................................201.7.3.4. Decontări privind dividendele........................................................................20

1.8. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU DEBITORII ŞI CREDITORII DIVERŞI......................21CAPITOLUL 3. ACTIVITATEA FIRMEI SC. MORARUL S.R.L.................................22

3.1.SCURT ISTORIC................................................................................................................223.4. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA....................................................................................23

3.4.1. Conducerea............................................................................................................233.4.2. Personalul..............................................................................................................23

3.5. MONOGRAFIE CONTABILA.............................................................................................24BALANŢĂ DE VERIFICARE LA 1 martie 2008............................................................24REGISTRU JURNAL.......................................................................................................27Registru Cartea Mare......................................................................................................30BALANŢĂ DE VERIFICARE..........................................................................................38

Bibliografie:..............................................................................................................................41

1

Capitolul 1 Contabilitatea decontărilor cu terţii

1.1. Delimitări şi stucturi privind decontările cu terţii

Prin categoria de decontări cu terţii sunt delimitate toate datoriile şi creanţele faţă de terţe persoane, cu termen de decontare pe termen scurt. De asemenea, sunt incluse şi decontările între exerciţiile financiare determinate de valorile de regularizare de la un exerciţiu la altul.

Nu sunt incluse în categoria decontărilor cu terţii datoriile şi creanţele financiare determinate de creditele pe termen scurt primite, respectiv acordate de întreprindere.

Din punct de vedere teoretic datoriile pe termen scurt exprimă fondurile furnizate de terţi pentru care unitatea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. Este vorba de datoriile create în cadrul relaţiilor de decontare ale unităţii cu alte persoane fizice şi juridice.

Persoanele fizice şi juridice faţă de care unitatea are obligaţii băneşti sunt denumite generic creditori.

Definit prin această prismă creditorul reprezintă persoana care în cadrul unui raport patrimonial a avansat o valoare economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.

Creanţele pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezintă valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice şi pentru care urmează să primească un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau serviciu.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată, urmând să dea echivalentul corespunzător, sunt denumite generic prin noţiunea de debitori. Deci, debitorul reprezintă persoana care în cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare şi urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestaţie.

Obiectul principal al contabilităţii financiare este furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cât şi în relaţiile întreprinderii cu asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice.

Relaţiile cu partenerii sunt evidenţiate în contabilitatea financiară prin folosirea unei clase de „conturi de terţi”. Se regăsesc aici creanţele faţă de alte persoane precum şi datoriile (obligaţiile sau angajamentele) întreprinderii. Trebuie subliniat faptul că prin această clasă de conturi nu sunt contabilizate creanţele şi datoriile financiare, determinate de creditele pe termen scurt acordate şi respectiv primite de unitate.

Creanţa reprezintă contrapartida unei datorii şi se concretizează în dreptul de a pretinde plata unei sume de bani, livrarea unui bun, prestarea unui serviciu, execuţia unei lucrări. Titularul unei creanţe este numit, în mod generic creditor. În desfăşurarea activităţii sale, întreprinderea înregistrează creanţe în relaţiile cu clienţii (creanţe-clienţi, efecte de primit), cu debitorii, cu personalul, cu bugetul statului (TVA de recuperat, vărsăminte de impozite peste suma reală), cu bugetul asigurărilor sociale, precum şi în cadrul grupului, cu asociaţii, cu subunităţile şi chiar cu furnizorii (furnizori-debitori).

Datoria este obligaţia contractată faţă de un terţ şi care presupune plata unei sume de bani, livrarea unui bun, prestarea de servicii sau executarea de lucrări în folosul acestuia. În mod generic, cel care are o datorie, poate fi numit debitor. Datoriile apar între relaţiile dintre întreprindere şi furnizori (furnizori, furnizori de imobilizări, efecte de plătit), cu personalul, cu bugetul statului, cu bugetul asigurărilor sociale, în cadrul grupului, cu asociaţii, cu creditorii diverşi, precum şi cu clienţii (clienţi-creditori).

2

Evidenţierea creanţelor şi datoriilor în contabilitate se face la valoarea lor nominală, adică valoarea efectivă în momentul apariţiei lor.

Atunci când unitatea are relaţii ce se concretizează în creanţe şi datorii exprimate în devize înregistrarea acestora în contabilitate se face în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiilor.

Trebuie subliniat faptul că nu este permisă compensarea creanţelor cu datoriile. Ele trebuie să apară distinct în conturile întreprinderii pentru ca acestea să respecte cerinţa de fidelitate a imaginii patrimoniului.

1.2.Contabilitatea decontărilor cu furnizorii

Orice unitate patrimonială, indiferent de specificul acesteia (industrie, comerţ, agricultură, servicii etc.), pentru a-şi realiza obiectul de activitate, efectuează multiple operaţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii. În acest context, se derulează diverse tranzacţii, privind activitatea curentă a unităţii, care necesită realizarea unor legături cu diverşi furnizori.

În cadrul contabilităţii decontărilor privind datoriile comerciale se înregistrează operaţiile economico-financiare referitoare la cumpărarea de bunuri (aprovizionarea de active circulante sau imobilizate), lucrări executate, servicii prestate şi la alte operaţii efectuate, de regulă, în baza unor contracte încheiate cu diverse persoane.

Datoriile reprezintă angajamente ale debitorilor cu privire la sume de bani, cuvenite creditorilor, pentru bunuri materiale cumpărate (materii prime, mărfuri, mijloace fixe etc.), lucrări executate şi servicii prestate. Se clasifică în raport de anumite criterii după cum urmează:

a) După natura operaţiilor pe care le generează , se disting: - datorii comerciale (provenite din cumpărări);- datorii financiare;- datorii salariale;- datorii sociale;- datorii fiscale;- alte datorii.

b) După perioada de timp în care se decontează datoriile , acestea pot fi:- datorii pe termen scurt;- datorii pe termen mediu;- datorii pe termen lung.

c) După conţinutul economic şi obiectul acestor datorii: - datorii faţă de furnizori pentru contravaloarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor

primite;- datorii faţă de clienţi, pentru avansurile şi aconturile primite de la aceştia, precum

şi pentru ambalajele primite o dată cu marfa, care circulă pe sistemul restituirii;- datorii faţă de personal privind drepturile salariale, cuvenite acestuia;- datorii faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, faţă de alte organisme

publice, pentru diferite impozite, cotizaţii sociale, taxe şi vărsăminte asimilate;- datorii faţă de grupuri şi asociaţi sau acţionari;- alte datorii.Principalele operaţii ce se reflectă în contabilitatea datoriilor se referă la:- operaţii produse de crearea sau angajarea datoriilor;

3

- operaţii privind plata datoriilor (decontarea sau stingerea datoriilor).O problemă importantă referitoare la datorii o reprezintă evaluarea şi înregistrarea

acestora în contabilitate, în momentul creării lor, operaţie ce se efectuează la valoarea nominală.

Bunurile livrate şi serviciile prestate sunt consemnate în factură, document justificativ ce se întocmeşte, în trei exemplare, de către serviciul (biroul) desfacere sau alt compartiment, pe baza dispoziţiei de livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente tipizate care dovedesc executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor.

Acest document serveşte în următoarele scopuri:- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului (descărcarea

gestiunii) şi a cumpărătorului (încărcarea gestiunii);- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului; - document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a producţiei

vândute (ordinul de plată, cecul).Se transmite cumpărătorului, în vederea decontării operaţiilor şi pentru înregistrarea în

contabilitate.Realizarea tranzacţiilor privind vânzarea-cumpărarea de bunuri şi servicii, ca urmare a

unor condiţii negociate cu clienţii, presupune calculul anumitor reduceri ale preţurilor de cumpărare sau tarifelor, astfel că nivelul datoriilor faţă de furnizori poate fi mai mic decât valoarea datoriilor la preţ de contract.

În literatura de specialitate din domeniu şi în practica afacerilor se operează cu două categorii de reduceri de preţ:

a) reduceri de natură comercială care influenţează, în mod direct, mărimea valorii nete a facturilor şi se individualizează sub forma rabaturilor, remizelor şi risturnurilor.

b) reduceri de natură financiară, care sunt denumite, în mod curent, sconturi de decontare sau sconturi de casă. Acestea sunt reprezentate de reducerile acordate sub formă procentuală asupra valorii unei creanţe decontată (achitată) de cumpărător înainte de termenul sau scadenţa stabilită.

Metodologia specifică de calcul a reducerilor menţionate anterior, cu implicaţii asupra reflectării în contabilitate, necesită cunoaşterea anumitor reguli şi anume:

- reducerile cu caracter comercial de natura rabaturilor şi remizelor nu implică înregistrări în contabilitate, acordarea lor de către furnizori determinând numai micşorarea valorii datoriei faţă de aceştia, deci rectifică valoarea la cost de achiziţie;

- reducerile comerciale premerg reducerile financiare;- în cadrul reducerilor comerciale, mai întâi, se calculează rabaturile şi apoi remizele

şi risturnurile;- reducerile sunt determinate în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau sumele

absolute ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra valorii nete determinate anterior;- taxa pe valoarea adăugată se calculează la ultima valoare „netă” stabilită (aceasta

este, fie valoarea netă comercială, dacă nu există reduceri financiare, fie valoarea netă financiară) şi se adună cu valoarea netă pentru a obţine valoarea totală a facturii;

- reducerea de natură financiară (scontul de decontare) se înregistrează pe cheltuieli financiare la unitatea care acordă asemenea reducere (furnizor) şi sub formă de venit financiar, la unitatea care le primeşte (cumpărător):

4

1.3. Contabilitatea decontărilor cu clienţii

Creanţele unităţilor patrimoniale faţă de clienţi rezultă ca urmare a operaţiunilor de vânzare a producţiei, executării de lucrări sau prestării de servicii pe seama cărora se obţin veniturile din exploatare. Creanţele asupra clienţilor devin certe din momentul înregistrării (facturării) transferului de proprietate pentru vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii.

Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiunilor.

În bilanţ, creanţele figurează la valoarea lor nominală iar dacă este cazul când se constată o pierdere posibilă se poate constitui un provizion pentru depreciere.

Stingerea drepturilor de creanţă faţă de clienţi poate avea loc prin încasarea acestora în numerar, prin contul de la bancă sau pe bază de efecte comerciale.

Contabilitatea clienţilor este realizată cu ajutorul conturilor sintetice din grupa 41 „Clienţi conturi asimilate” şi anume:

Contul 411 „Clienţi”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor şi decontărilor în relaţiile cu

clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de facturi, inclusiv a clienţilor incerţi, rău platnici, dubioşi sau aflaţi în litigiu.

Contul 418 „Clienţi - facturi de întocmit”Cu ajutorul acestui cont se evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau

executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 419 „ Clienţi - creditori”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa clienţilor-creditori, reprezentând avansurile

încasate de la clienţi.

1.4. Contabilitatea decontărilor comerciale pe bază de efecte de comerţ

Efectele de comerţ reprezintă titluri de valoare, negociabile imediat sau la un termen scurt, care, în cadrul relaţiilor comerciale cu furnizorii şi clienţii, atestă datorii sau creanţe. Ele sunt instrumente de plată şi de credite şi, fiind negociabile, pot fi cedate, vândute sau transmise.Aceste efecte circulă sub diferite forme: cambii, bilete la ordin, ordin de plată, cecul etc.

Cambia este un ordin scris dat de o persoană denumită trăgător (vânzătorul/expeditorul) unei alte persoane denumită tras (cumpărătorul/importatorul) de a plăti la vedere (prezentare) sau la termenul înscris în cambie o sumă de bani unei terţe persoane denumită beneficiar (de regulă o bancă, uneori însuşi trăgătorul).

Efectele comerciale, sub aspect financiar, pot fi tratate ca instrumente de mobilizare a datoriilor – creanţelor în sensul transformării acestora în valori negociabile sub forma

5

titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie şi ca instrumente de decontare în sensul că ele sunt folosite pentru plata datoriilor faţă de terţi sau încasarea creanţelor.Pentru contabilitatea decontărilor pe bază de efecte de comerţ se folosesc următoarele conturi:

- Contul 403 „Efecte de plătit”. Cu ajutorul acestui cont de pasiv se ţine evidenţa obligaţiilor de plătit pe bază de efecte comerciale.

- Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa obligaţiilor de plată către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale.

- Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi”, cont de activ ce ţine evidenţa creanţelor de încasat pe bază de efecte comerciale.

- Contul 511 „Valori de încasat”, cont de activ ce ţine evidenţa valorilor de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale primite de la clienţi..

Contul sintetic de gradul I, 511 „Valori de încasat” se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II astfel:

- Contul 5112 „Cecuri de încasat”;- Contul 5113 „ Efecte de încasat”;- Contul 5114 „ Efecte emise spre scontare”

1.5. Contabilitatea decontărilor cu personalul, cu asigurările sociale şi protecţia socială

Drepturile de personal reprezintă drepturile băneşti şi în natură cuvenite personalului (salariaţilor) pentru munca prestată sau ca urmare a calităţii de salariat. Salariile se stabilesc prin negocieri colective şi/sau individuale între întreprindere, pe de o parte, şi salariaţi, organizaţi în sindicate sau individual, pe de altă parte. În stabilirea salariilor se ţine seama de legislaţia în domeniu, plecându-se de la un nivel minim al acestora, stabilite în funcţie de criterii precum pregătire, sector de activitate.

Se pot practica diferite forme de salarizare: în regie, după timpul lucrat; în acord direct, indirect, progresiv; pe bază de cote procentuale din veniturile realizate.

Salariul este compus din salariul de bază, sporurile şi adaosurile la acesta. Sporurile privesc anumite condiţii deosebite de muncă (nocivitate, periculozitate), orele suplimentare, vechimea, lucrul pe timp de noapte, exercitarea de funcţii suplimentare, condiţiile de şantier etc. În ceea ce priveşte adaosurile, se vorbeşte de adaos de acord, cota parte din profit, alte adaosuri.

Pentru întreprindere, salariile reprezintă o cheltuială de exploatare. În momentul înregistrării lor în contabilitate, drepturile salariale se constituie ca o datorie a unităţii faţă de salariaţi. Pentru reflectarea acestor datorii se foloseşte contul 421 „Personal-salarii datorate”. Este un cont de pasiv. În credit se înregistrează salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (la nivel brut). În debit se înregistrează reţinerile din salarii reprezentând avansuri, sume datorate de personal terţilor, contribuţia personalului pentru pensia suplimentară şi pentru constituirea fondului pentru ajutor de şomaj, impozitul pe salarii, alte reţineri (C ct. 425, 427, 431, 437, 444, 428). Tot în debit se trec şi salariile nete achitate personalului precum şi salariile neridicate (C ct. 531, 426).

Pentru reflectarea ajutoarelor materiale acordate de unitate angajaţilor se pune în funcţiune contul 423 „Personal-ajutoare materiale datorate”. Este un cont de pasiv şi funcţionează similar cu 421. Se creditează cu sumele datorate personalului reprezentând ajutoare materiale suportate din contribuţia unităţii pentru asigurări sociale precum şi cele acordate pentru protecţie socială ( D ct. 431, 645). În debit se înregistrează reţinerile, sumele de plătit ca şi drepturile neridicate.

6

Soldurile creditoare ale conturilor 421 şi 423 reprezintă sumele datorate personalului.Plata salariilor se face de două ori pe lună: prima tranşă reprezintă avansuri acordate

de unitate şi se înregistrează în contul de activ 425 „Avansuri acordate personalului”. Contul se debitează cu avansurile acordate şi se creditează cu sumele din salarii sau din ajutoarele materiale, deduse, reprezentând avansuri acordate, la regularizarea datoriilor faţă de personal. Soldul este debitor şi reprezentă avansurile plătite şi nededuse.

Pentru evidenţa salariilor neridicate se utilizează contul 426 „Drepturi de personal neridicate”. Este de pasiv şi înregistrează în credit sumele datorate personalului, neridicate la termen; în debit se înregistrează fie achitarea acestor sume fie drepturile de personal prescrise potrivit legii. Soldul creditor reflectă drepturile de personal neridicate.

Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” este de pasiv; şi se creditează cu sumele reţinute datorate terţilor (chirii, cumpărări cu plata în rate); se debitează cu vărsarea pe destinaţii a acestor reţineri. Soldul este format din reţinerile neachitate.

În sfera acestor operaţii se includ contribuţiile întreprinderii la asigurări sociale, contribuţia personalului la pensia suplimentară, contribuţia întreprinderii şi a personalului la fondul de şomaj.

a) Contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) generează datorii şi creanţe pentru unităţile care utilizează forţa de muncă pe baza contractului individual de muncă şi a celui colectiv precum şi persoanele fizice şi juridice care au angajat forţa de muncă cu convenţie de prestări de servicii şi care nu au carte de muncă. Contribuţia pentru asigurări sociel se determină astfel:CAS = salariul brut efectiv realizat × cota de impunere

b) Contribuţia personalului pentru asigurările sociale, reprezintă o cotă de 1/3 din contribuţia pentru asigurările sociale calculată pe baza cotei de impozitare corespunzătoare încadrării unităţii în grupa de muncă. Ea este suportată de către personalul cu statut de salariat şi achitată de către unitate, bugetului asigurărilor sociale.

Contribuţia personalului pentru asigurările sociale nu se reţine:- persoanelor care prestează servicii sau execută lucrări pe bază de contracte civile şi

efectuează alte categorii de lucruri care nu au la bază contracte de muncă reglementate, ca atare, prin legislaţia muncii;

- de la salariaţii, pe perioade nelucrate şi consemnate ca atare în carnetul de muncă, pe perioade care, prin urmare, nu constituie vechime în muncă utilă la pensie.c) Contribuţia la asigurările sociale de sănătate

Fondul de asigurări sociale de sănătate este constituit din contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate datorate şi vărsate de angajatori şi din contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate datorate şi suportate de asiguraţi.

Contribuţia angajatorului la Fondul iniţial al asigurărilor sociale de sănătate reprezintă o cotă de 6.5%, Contribuţia angajaţilor la Fondul iniţial al asigurărilor sociale de sănătate reprezintă o cotă de 6.%.d) Contribuţia la fondul de şomaj se datorează de întreprinderile române şi străine cu sediul în România care angajează pe bază de contract de muncă, personal român.

Suma datorată de unitatea economică se calculează prin aplicarea cotei de 2.25% asupra venitului brut efectiv realizat de personal, respectiv asupra fondului de salarii realizat lunar, în valoare brută.

Contribuţia salariaţilor la fondul de şornaj se determină prin aplicarea procentului de 1% asupra venitului brut efectiv realizat de personal.

Pentru ambele contribuţii, decontarea la bugetul fondului de şornaj se efectuază lunar, de regulă odată cu plata drepturilor de personal.

7

1.6. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului.

Decontările cu bugetul statului iau naştere datorită obligaţiilor întreprinderii (stabilite prin lege), de a vira statului impozit pe profit, taxă pe valoarea adăugată, impozit pe circulaţia mărfurilor şi accize, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. În această categorie intră şi sumele pe care întreprinderea urmează să le primească de la stat: TVA de recuperat, subvenţii.

1.6.1. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit este datorat de toate unităţile patrimoniale care obţin profit. Trebuie precizat că impozitul pe profit se calculează numai de unităţile care ţin contabilitate în partidă dublă, celelalte, respectiv cele care ţin contabilitate în partidă simplă, plătind un impozit pe venit stabilit în funcţie de mai multe criterii.

Impozitul se determină prin luarea în considerare a profitului realizat de la începutul anului (cumulat) prin aplicarea unei cote unice de 16%.

Pentru calculul impozitului pe profit este necesară determinarea profitului impozabil. Se pleacă de la rezultatul exerciţiului, obţinut ca diferenţă între veniturile exerciţiului şi cheltuielile exerciţiului. Rezultatul astfel obţinut se va corecta cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal şi de asemenea cu deducerile fiscale. Deci:

R.f. = R.e. + Ch.n. – D.f.

unde,R.f. – rezultatul fiscal;R.e. – rezultatul exerciţiului înainte de impozitare;Ch.n. – cheltuieli nedeductibile;D.f. – deduceri fiscale.Printre cheltuielile nedeductibile se regăsesc:- depăşiri de cheltuieli de protocol;- depăşiri de cheltuieli de transport;- provizioane nedeductibile;- amenzi şi penalităţi;- alte cheltuieli.Deducerile fiscale se referă la:- rezerve legale;- sume încasate din valorificarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune, mai puţin

cheltuielile efectuate.- sume încasate din vânzarea activelor, mai puţin impozitul aferent acestora, costul

proiectelor de evaluare ca şi valoarea rămasă neamortizată.Posibilităţile de deduceri fiscale precum şi natura cheltuielilor nedeductibile se

stabilesc prin reglementări legale.Calculul, regularizarea şi vărsarea impozitului pe profit se fac lunar, în funcţie de

profitul realizat cumulat de la începutul anului, pe baza soldului creditor din contul 121 „Profit şi pierderi”.

Sumele vărsate în plus se vor regulariza, prin compensări în lunile următoare.

8

Evidenţa decontărilor aferente impozitului pe profit se realizează cu contul 441 „Impozit pe profit”. Este un cont bifuncţional. În credit se înregistrează sumele datorate bugetului statului ca impozit pe profit, în debit se înregistrează sumele virate la buget. Soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate iar soldul debitor, sumele vărsate în plus.

1.6.2. Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) reprezintă un impozit indirect asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţii bunurilor, precum şi asupra celor privind prestările de servicii.

Operaţiunile impozabile, adică aflate în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, se supun impozitării cu o cotă de 19% asupra sumelor obţinute din vânzări de bunuri sau prestări de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic, până la consumatorul final inclusiv. Din taxa facturată pentru sumele menţionate mai sus se deduce taxa aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării operaţiunilor impozabile.

Prin bunuri şi servicii achiziţionate pentru realizarea de operaţiuni impozabile se înţeleg materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmează a se reflecta în cheltuielile de producţie sau, după caz, de circulaţie.

Cota de 19% se aplică asupra bazei de impozitare în care nu este cuprinsă taxa pe valoarea adăugată. Baza de impozitare este constituită pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau ce urmează a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartidă pentru livrările sau prestările efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Baza de impozitare se determină integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sau, după caz, la întocmirea facturilor, chiar dacă în cont se prevede plata în rate sau prin decontări succesive.

Tot în categoria operaţiunilor impozabile reţinem şi operaţiunile la care se aplică cota zero, adică operaţiunile de export de bunuri şi servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România. În acest caz furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării operaţiunilor impozabile.

Agenţii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor în anumite condiţii şi anume:

a) să justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei. b) să justifice că bunurile în cauză sunt destinate pentru nevoile firmei şi sunt

proprietatea acesteia. Operaţiunile scutite de plata taxei pe valoarea adăugată sunt expres prevăzute de

ordonanţă şi nu se admite extinderea lor prin analogie. Taxa pe valoarea adăugată se calculează şi se plăteşte lunar până la data de 25 a lunii

următoare pentru luna expirată, prin virament, sau numerar, la organul fiscal sau la băncile comerciale potrivit declaraţiei privind obligaţiile de plată la bugetul de stat.

La bunurile din import taxa pe valoarea adăugată se plăteşte la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale în baza Declaraţiei vamale de import. Taxa datorată se determină de către importator prin completarea datelor în formularul pe care îl procură de la organul vamal.

9

Pentru plata cu întârziere a TVA se calculează majorări de întârziere ce sunt suportate de unitate şi afectează rezultatele financiare finale.

Corectarea taxei pe valoarea adăugată facturată în mod eronat se va face prin emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru sumele ce urmează a fi scăzute, şi în negru, pentru cele de adăugat.

Pentru urmărirea evidenţei operative a taxei pe valoarea adăugată, agenţii economici vor completa Jurnalul pentru vânzări şi Jurnalul pentru cumpărări.

Jurnalul pentru vânzări se completează de către compartimentul financiar-contabil pe baza facturilor fiscale emise sau a documentelor întocmite în unitate şi care conţin taxa pe valoarea adăugată colectată.

Jurnalul pentru cumpărări se ţine tot la compartimentul financiar-contabil şi se completează cu datele privind TVA deductibilă înscrisă în facturile fiscale şi chitanţele fiscale privind cumpărările din ţară.

Reţinem, deci, că principalul document care stă la baza înregistrării în contabilitate a TVA este factura fiscală. Alte documente folosite pentru înregistrarea TVA sunt: chitanţa fiscală, declaraţia vamală de import, borderoul zilnic al vânzărilor şi încasărilor, procese verbale sau situaţii de lucrări.

Pe baza decontului privind TVA (Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat) ce se depune lunar la organul fiscal (cu excepţiile prevăzute de normele legale) se determină TVA de plată la bugetul statului sau TVA de recuperat de la bugetul statului.

1.7. Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii, grupului şi cu asociaţii

Distingem următoarele genuri de decontări: - decontări în cadrul unităţii;- decontări în cadrul grupului;- decontări cu asociaţii;- decontări privind operaţiunile în participaţie;

1.7.1 Decontări în cadrul unităţii

Decontările în cadrul unităţii sau decontări interne, se realizează ca urmare a relaţiilor ce se nasc în cadrul compartimentelor unei structuri organizatorice privind transmiterea de elemente patrimoniale. Ele se referă la:

a) decontări între unitate şi subunităţile sale fără personalitate juridică, însă cu contabilitate proprie;

10

b) decontări între subunităţile aceleiaşi unităţi, care au contabilitate proprie, însă nu au personalitate juridică.

Decontările între unitate şi subunităţi. Aceste decontări se realizează ca urmare a transmiterii reciproce de active circulante între unitatea cu personalitate juridică şi subunităţile sale fără personalitate juridică, dar cu contabilitate proprie.

Contabilitatea acestor decontări se ţine cu ajutorul contului 481 „Decontări între unitate şi subunităţi”, care, sub aspectul funcţiei contabile, este un cont bifuncţional. În debit înregistrează: valori materiale şi băneşti transferate subunităţilor (în contabilitatea unităţii) sau unităţii (în contabilitatea subunităţii) (C. ct. 301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388, 512, 531). În creditul contului se înregistrează: valori materiale şi băneşti primite de unitate de la subunităţi (în contabilitatea unităţii) sau cele primite de subunităţi de la unitate (în contabilitatea subunităţilor) (D. ct. 301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388, 512, 531).

Soldul debitor al contului reprezintă sumele de încasat, iar soldul creditor, sumele datorate pentru operaţiuni reciproce.

Observaţie. Evidenţa analitică a operaţiunilor de acest gen se ţine la unitate pe feluri de decontări şi pe subunităţi, iar la subunităţi pe feluri de decontări.

1.7.2. Decontări în cadrul grupului

Pentru coordonarea unor activităţi comune, societăţile comerciale se pot asocia în cadrul unui grup de unităţi. De regulă, grupul este format dintr-o „societate mamă” şi „societăţi controlate sau supuse” unei influenţe însemnate.

În cadrul grupului, societăţile îşi pot acorda ajutoare financiare cu titlu rambursabil, îşi pot transmite reciproc bunuri şi valori pentru o perioadă mai lungă de timp. Din aceste relaţii se nasc creanţe la unităţile care cedează bunuri sau valori şi datorii la unităţile care primesc asemenea bunuri şi valori.

De asemenea, se generează creanţe sau datorii şi din dobânzile ce se calculează la împrumuturile ce se acordă reciproc, care constituie cheltuieli la unitatea care le suportă şi venituri la unitatea care le primeşte.

Contabilitatea acestor creanţe şi datorii din relaţiile unităţilor în cadrul grupului se realizează cu ajutorul contului bifuncţional 451 „Decontări în cadrul grupului” care se debitează cu sumele virate altor unităţi din cadrul grupului (C. ct. 512); valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar etc. livrate unităţilor din cadrul grupului (C. ct. 301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388); preţul de vânzare al imobilizărilor corporale şi necorporale cedate (C. ct. 758); dividendele aferente investiţiilor pe termen scurt (C. ct. 762); diferenţele

11

favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută (C. ct. 765); dividendele de încasat din participaţii (C. ct. 761); dobânzile aferente împrumuturilor acordate (C. ct. 766). În creditul contului se înregistrează: sumele încasate de la alte unităţi din cadrul grupului (D. ct. 512, 531); valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar etc. primite de la unităţi din cadrul grupului (D. ct. 301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388); dobânzile aferente împrumuturilor angajate (D. ct. 666); încasarea dividendelor din participaţii (D. ct. 512); diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută (D. ct. 665); valoarea debitelor scăzute din evidenţă (D. ct. 668).

Soldul debitor al contului reprezintă creanţele unităţii, iar soldul creditor, datoriile unităţii în relaţiile cu unităţile aparţinând aceluiaşi grup.

Contul sintetic de gradul I 451 „Decontări în cadrul grupului” se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II astfel:

- 4511 „Decontări în cadrul grupului”- 4518 „Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului”

1.7.3. Decontări cu asociaţii

În funcţie de natura relaţiilor ce apar între societăţile comerciale şi asociaţi sau acţionari, distingem următoarele feluri de decontări:

- decontări privind capitalul;- decontări cu asociaţii – conturi curente;- decontări privind dividendele.

1.7.3.1.Decontări privind capitalul

În cadrul acestor decontări intră următoarele operaţii: - creanţe ale societăţilor provenite din subscrieri la capitalul social de

către asociaţi sau acţionari;- datorii ale societăţii comerciale faţă de asociaţi sau acţionari

determinate de rambursări sau retrageri de capital social sau activ social rămas la desfiinţarea societăţii.

Contabilitatea decontărilor cu asociaţii şi acţionarii se realizează cu ajutorul contului de activ 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul”.

Contabilitatea analitică a acestor decontări se ţine pe acţionari sau asociaţi.

12

1.7.3.2. Decontări cu asociaţii – conturi curente

Asociaţii şi acţionarii pot solicita societăţii comerciale unde sunt acţionari deschiderea unui cont curent în care să depună sume de bani, precum şi dividendele cuvenite la sfârşitul exerciţiului financiar. Aceste sume sunt folosite temporar de societatea comercială respectivă şi pentru aceasta unitatea plăteşte dobânzi, care pentru asociat reprezintă un venit ce poate fi lăsat în continuare în contul curent, iar pentru societate o cheltuială financiară. Decontările rezultate din aceste mutaţii se contabilizează de societate în contul de pasiv 455 „Sume datorate asociaţilor” care se creditează cu: sumele depuse de asociaţi ( D ct. 512, 531); dobânzile aferente sumelor depuse (D ct. 666); sumele lăsate în contul curent al asociaţilor reprezentând dividende (D ct. 457). În debitul contului se înregistrează sumele restituite asociaţilor (C ct. 512, 531).

Soldul contului reprezintă sumele datorate de unitate asociaţilor.Contul sintetic de gradul I 455 „Sume datorate asociaţilor” se dezvoltă pe

două conturi sintetice de gradul II astfel:- 4551 „Asociaţi conturi-curente”;- 4558 „ Asociaţi –dobânzi la conturi curente”;

1.7.3.4. Decontări privind dividendele

Dividendele sunt sume de bani cuvenite asociaţilor şi acţionarilor repartizate din profitul net rămas după impozitare, în cazul când societatea realizează profit la sfârşitul exerciţiului financiar.

Mărimea acestor dividende este în raport de aportul asociaţilor sau acţionarilor la capitalul social.

Aceste dividende sunt supuse impozitării în procent de 5%, care se varsă de societate la bugetul statului.

Contabilitatea decontării dividendelor de plată cu acţionarii şi asociaţii se realizează cu ajutorul contului de pasiv 457 „Dividende de plată”, care înregistrează în creditul său: dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor din profitul realizat (D. ct. 117). În debit se înregistrează: sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor (C. ct. 512, 531); impozitul pe dividende (C. ct. 446); sumele lăsate în contul curent al asociaţilor sau acţionarilor, reprezentând dividende (C. ct. 445); datorii prescrise sau anulate (C. ct. 758).

Soldul contului reprezintă dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor.

1.8. Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi

13

Creanţele întreprinderii faţă de persoanele fizice şi juridice externe întreprinderii şi rezultate din relaţii ce nu au legătură cu activitatea de exploatare normală a unităţii vor fi reflectate distinct în contabilitate.

Contul 461 „Debitori diverşi” va ţine evidenţa debitorilor din reclamaţii şi pagube materiale create de terţi, precum şi a altor creanţe izvorât din existenţa unor titluri executorii. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea debitelor reactivate, cu valoarea titlurilor mobiliare de plasament vândute, cu suma împrumuturilor obţinut la valoarea de vânzare a obligaţiunilor emise, cu bunurile constatate lipsă şi imputate unor terţe persoane. Se creditează cu debitele încasate, cu debitele devenite insolvabile, cu valoarea sconturilor acordate debitorilor.

Soldul debitor reprezintă sume datorate unităţii de către debitori. Contul 462 „Creditori diverşi” ţine evidenţa sumelor datorate terţilor pe

bază de titluri executorii sau a unor obligaţii ale unităţii faţă de terţi provenind din alte operaţii. Este un cont de pasiv.

În credit se înregistrează datoriile privind achiziţionarea de titluri de plasament nominalizate, sumele încasate şi necuvenite. În debit se trec sumele achitate creditorilor, sconturile obţinute de la creditori. Soldul creditor reprezintă sumele datorate creditorilor.

14

Capitolul 3. Activitatea firmei SC. MORARUL S.R.L.

3.1.Scurt istoric

S.C. MORARUL S.R.L., cu un capital subscris de 12 milioane de lei a fost înfiinţată la 23 iunie 1996 şi este înmatriculată în Registrul Comerţului cu numărul 0021418.

Firma are sediul în oraşul Slobozia, Strada Dunării nr. 233 şi este proprietatea lui Petrache Marin.

În primii 3 ani de funcţionare, firma a desfăşurat activităţi de comerţ en-detail cu produse agroalimentare, prin intermediul unui magazin proprietate, situat în centrul oraşului Slobozia.

În prezent firma are un număr de 8 salariaţi.Pentru a reinvesti profitul acumulat intenţionăm să dezvoltăm activitatea

firmei în domeniul producţiei agro-alimentare.Ne propunem - în prima etapă - să punem în funcţiune o moară de cereale

în localitatea Dragalina, judeţul Călăraşi.În a doua etapă intenţionăm să extindem activitatea productivă în

domeniul producţiei de pâine şi alte produse de panificaţie. Prezentul plan se referă numai la prima etapă a proiectului nostru şi anume la punerea în funcţiune a morii de cereale.

Moara va funcţiona:- în regim de producţie – va produce făină de grâu şi porumb din cereale

achiziţionate, făina urmând a fi vândută en-gros;- în regim de prestări servicii – va măcina cereale pentru locuitorii din

zonă, cu plata în natură, sub formă uium.

Considerăm că această afacere are reale şanse de reuşită deoarece, aşa cum vom demonstra în continuare, există o cerere în creştere pentru produsele şi serviciile pe care le vom oferi: poziţia geografică asigură o bază largă de aprovizionare cu materii prime, comuna fiind situată într-o zonă cerealieră şi există posibilităţi de desfacere datorită reţelei relativ dezvoltate de drumuri şi căi ferate.

Există perspective largi de dezvoltare a afacerii atât în amonte – prin arderea unor suprafeţe de teren agricol şi cultivarea grâului şi porumbului – cât şi în aval – prin punerea în funcţiune a unor linii de panificaţie, patiserie, paste făinoase.

15

3.4. Organizarea şi conducerea

3.4.1. Conducerea

Firma va fi condusă de proprietar şi de un administrator.Proprietarul va coordona întreaga activitate, va angaja şi controla

personalul, se va ocupa direct de problemele de producţie, precum şi de contractare pentru aprovizionare şi desfacere.

Menţionez că proprietarul este tehnician specialist în morărit şi industrie alimentară, având o experienţă de 15 ani într-o moară din localitatea Slobozia.

Administratorul va ţine evidenţele contabile şi va supraveghea activitatea de achiziţie şi desfacere. Pentru această funcţie am şi contactat o persoană din comună, care are calificare de contabil şi o experienţă de 8 ani de magazioner gestionar, iar în prezent este şomer. Acesta va fi retribuit cu un salariu brut de 2 milioane lei lunar.

3.4.2. Personalul

Moara va fi deservită de 5 angajaţi, după cum urmează:- 1 electromecanic;- 2 morari;- 2 muncitori necalificaţi (pentru însăcuire şi încărcare)

Personalul va fi selectat dintre locuitorii comunei, instruit şi testat la locul de muncă. Cu fiecare va fi încheiat un contract individual de muncă.

Pentru cele două posturi de morari (pe care le considerăm poziţii cheie pentru asigurarea calităţii prestaţiei şi a producţiei) am contactat deja două persoane calificate şi cu experienţă în domeniu.

16

BALANŢĂ DE VERIFICARE LA 1 februarie 2014

Nr.Crt.

Simbolcont

Denumire cont Sold finalDebitor Creditor

1 1012 Capital subscris vărsat 100.0002 1041 Prime de emisiune 10.0003 1061 Rezerve legale 20.0004 121 Profit 30.0005 201 Cheltuieli de constituire 3.0006 2111 Terenuri 30.0007 212 Construcţii 78.5008 2131 Echipamente tehnologice 50.0009 214 Mobilier, aparatură birotică 5.00010 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire 1.000

11 2812 Amortizarea construcţiilor 40.00012 2813 Amortizarea mijloacelor de transport 20.00013 2814 Amortizarea altor imobilizări corporale 2.000

14 303 Obiecte de inventar 2.00015 371 Mărfuri 50.00016 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 10.00017 401 Furnizori 20.00018 408 Furnizori-facturi nesosite 5.00019 411 Clienţi 10.00020 421 Personal-salarii datorate 20.00021 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 3.900

22 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

1.400

23 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 50024 4424 TVA de recuperat 2.00025 4428 TVA neexigibilă 95026 444 Impozit pe salarii 2.00027 5121 Conturi la bănci în lei 20.00028 5124 Conturi la banci in devize 20.00029 5311 Casa în lei 14.350

TOTAL 285800 285800

În cursul lunii martie au loc următoarele operaţiuni:

17

1. A.G.A. hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea unui pachet de 1000 de acţiuni, valoarea nominală fiind de 9RON iar valoarea de emisie de 10RON. Aportul se face în numerar, banii se depun în contul de la bancă pe data de 03.03.2007

2. Pentru achiziţiile efectuate în luna februarie pe bază de aviz de însoţire a mărfurilor, se primeşte factura nr. 230/04.03.2007 şi se emite în favoarea furnizorului un ordin de plată. 04.03.2007

3. Plata facturii nr. 230/04.03.20074. Se ridică de la bancă suma de 20000RON pentru plata salariilor, conform

filei C.E.C. nr. 757 şi extrasul de cont din data de 06/03/20075. Se plătesc datoriile sociale şi fiscale conform ordinului de plată şi extrasului

de cont în data de 07/03/20076. Se achită salariile conform statului de salarii şi registrului de casă nr.

17/08.03.20077. În baza unui contract încheiat cu furnizorii din exterior, se achiziţionează uun

utilaj în valoare de 1000€ , pentru care taxele vamale şi tva-ul de 19% datorate pentru importul efectuat, comisionul bancar este de 28RON (curs valutar 1€ =4RON). 09.03.2007

8. Vânzare mărfuri în numerar în valoare de 23800RON, la preţ cu amănuntul. 10.03.2007

9. Se dau în consum materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 500RON, pe data de 11.03.2007

10.Achiziţie mărfuri în valoare de 20000RON, tva 19%, adaos comercial 20% .12.03.2007

11.Se trimit mărfuri spre prelucrare la terţi în valoare de 3000RON. Se restituie mărfurile prelucrate iar valoarea prelucrării 500RON, care se achită prin bancă. 13.03.2007

12.Se achită utilajul importat pe data de 09.03.2007cu ordinul de plată nr. 728/14.03.2007 cursul valutar este de 3,6RON.

13.Se înregistrează donaţiile de mărfuri în valoare de 500RON, conform Procesului verbal de donaţie din data de 15.03.2007

14.Se constată un minus la inventar imputabil de mărfuri în valoare de 300RON pe data de 16.03.2007

15.Se achiziţionează mărfuri de import în valoare de 40000RON, taxe vamale 10% din valoarea mărfurilor, tva 19%. Se achită prin virament, banca practică in comision de 50RON. 17.03.2007

16.Se înregistrează încasarea unui avans de la clienţi în valoare de 20000RON, tva 19%, conform extrasului de cont nr. 771/18.03.2007

17.Se înregistrează livrare de mărfuri conform facturii fiscale nr. 0395/19.03.2007în valoare de 60000RON. 19.03.2007

18.Se înregistrează decontarea avansului cu clienţii şi încasarea facturii nr 0395, conform extrasului de cont 1759/20.03.2007

18

19.Se înregistează cheltuieli salariale în valoare de 20000RON, conform statului de salarii din data de 21.03.2007

20.Se înregistrează contribuţia unităţii de CUAS 19,5%, CASS 7%, CUFS 2,5%, conform notei contabile din data de 22.03.2007

21.Se înregistrează reţinerile salariale: contribuţia la asigurări sociale al e angajaţilor 9,5%, contribuţia la fondul de asigurări sociale de sănătate 6,5%, contribuţia angajatului la fondul de şomaj 1%, imputările şi impozitul. 23.03.2007

22.Se înregistrează factura telefonică nr. 57123/24.03.2007 invaloare de 600RON, tva 19%.

23.Se înregistrează factura nr. 9291/25.03.2007cu energia şi apa în valoare de 1000RON.

24.Se înregistrează amortizarea imobilizărilor, conform planului de amortizare şi notei contabile din data de 26.03.2007

a. cheltuieli de constituire 40RONb. construcţii 100RONc. mijloace de transport 400RONd. aparatura birotică 10RON

25.Se scad din gestiune mărfurile vândute în luna martie conform notei contabile nr. 073/27.03.2007

26.Se înregistrează decontarea tva conform notei contabile nr. 08 din 28.03.200727.Se înregistrează închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli conform notei

contabile nr.09 din 30.03.2007

19

REGISTRU JURNAL

Nr.crt.

Dataînreg.

Document Explicaţii Conturi SumeDebit Credit Debit Credit

1 03.02.14 StatutHot A.G.A/01

Subscriere cap. soc. 456 %10111041

10.0009.0001.000

2 03.02.14 Foaie de v Vărsare 5311 456 10.000 10.0003 03.02.14 RC/01 Ridicare bani din

casa581 5311 10.000 10.000

4 03.02.14 Depunere bani in cont

5121 581 10.000 10.000

5 03.02.14 NC Regularizare 1011 1012 9.000 9.0006 04.02.14 Ff/230 Primire factura 408 401 5.000 5.0007 04.02.14 NC/01 Regularizare TVA 4426 4428 950 9508 05.02.14 Ff/230 Plata factura 401 5121 5.950 5.9509 06.02.14 Ex.C/757 Ridicare umerar 581 5121 20.000 20.00010 06.02.14 RC/02 Depunere în casierie 5311 581 20.000 20.00011 07.02.14 Op. 432

Ex.C/0341Plata dat.soc. %

431143134371444

51214.4001.400600

2.000

8.400

12 08.02.14 Statut sal./01 Plata salarii 421 5311 20.000 20.00013 09.02.14 Ff/235 Import utilaj 2131 %

404446

4.8004.000800

14 09.02.14 Ex.C/760 Plata taxelor vamale, tva şi comision

%4426446627

512191280028

1740

15 10.02.14 Ff/245 Vânzare mărf. 5311 %7074427

23.80020.0003.800

16 11.02.14 Bon de consum/01

Consum mat.de nat.ob. de inventar

603 303 500 500

17 12.02.14 Ff/250 Achiziţie %3714426

40120.0003.800

23.800

18 12.02.14 NRCD/01 Recepţie 371 %3784428

85604.0004.560

19 13.02.14 Aviz de insotire/01

Trimitere spre prelucrare

357 371 3.000 3.000

REPORT 189.550 189.550

20

Nr.crt.

Dataînreg.

Document Explicaţii Conturi SumeDebit Credit Debit Credit

REPORT 189.550 189.55020 13.02.14 Aviz de ins/02 Înapoiere mărf. 371 357 3.000 3.00021 13.02.14 Ff/267 Facturarea prelucrării %

3714426

40150095

595

22 13.02.14 Op. 433Ex.cont/780

Plata furnizorului 401 5121 595 595

23 14.02.14 Op. 434 Plata fact. 404 %7655124

4.000400

3.60024 15.02.14 Pv.d/01 Donaţie 6582 371 500 50025 15.02.14 NC/02 Tva aferent 635 4427 95 9526 16.03.07 P.v de inv/01 Lipsurile imputabile 607 371 300 30027 16.02.14 Pv de inv/02 Imputarea

personalului4282 %

75884427

35730057

28 17.02.14 Ff/290 Import mărf. 371 %401446

44.00040.0004.000

29 17.02.14 Op. 435Ex.cont/781

Plata taxelor vamale, tva

%4426446

5121836

4.000

4.836

30 17.02.14 NRCD/01 Recepţia mărf. 371 %3784428

18.8328.80010.032

31 18.02.14 Ex.cont/782 Încasare avans 5121 %4194427

23.80020.0003.800

32 19.02.14 Ff/0395 Livrare mărf. 4111 %7074427

71.40060.00011.400

33 20.02.14 EX.cont/783 Decontare avans si incasare Ff

%41951214427

41120.00047.6003.800

71.400

34 21.02.14 St. Salarii/02 Ch. salarii 641 421 20.000 20.00035 22.02.14 NC/03 CUAS 19.5% 6451 4311 3900 390036 22.02.14 NC/04 CUFS 2.5% 6452 4371 500 50037 22.02.14 NC/05 CASS 7% 6453 4313 1.400 1.400

REPORT 459060 459060

Nr.crt.

Dataînreg.

Document Explicaţii Conturi SumeDebit Credit Debit Credit

21

REPORT 459060 45906038 23.02.14 St. Salarii/03 Retineri salariale 421 %

4282431243144372444

5.757357

1.9001.300200

2.00039 24.02.14 Ff/292 Primire factura

telefonica%

6264426

401600114

714

40 25.02.14 Ff/293 Primire factura cu energia si apa

%6054426

4011.000190

1.190

41 26.02.14 Plan de amortizare/01

NC/06

Amortizare imb. 6811 %2801281228132814

5504010040010

42 27.02.14 NC/07 Scădere din gestiune mărfuri

%6073784428

37172.90017.10015.200

105.200

43 28.02.14 NC/08 Decontarea TVA 4427 %44264423

6.8978.455

15.352

29.02.14 NC/09 Compensare TVA 4423 4424 6.455 6.45544 30.02.14 NC/10 Închiderea conturilor de

cheltuieli121 %

60360560762662763564164516452645365826811

102.273500

1.00073.200

6002895

20.0003.900500

1.400500550

45 30.02.14 NC/11 Închiderea conturilor de venituri

%7077588765

12190.000

300400

90.700

TOTAL 787251 787251

22

Registru Cartea Mare

D 1011 C D 1012 C

D 1041 C D 1061 C

D 121 C D 201 C

D 2111 C D 212 C

Si 100.000 9.000

Rd 0 Rc 9.000

Tsd 0 Tsc 109.000

SFC 109.000

Si 20.000

Rd 0 Rc 0

Tsd 0 Tsc 20.000

SFC 20.000

Si 3.000

Rd 0 Rc 0

Tsd 3.000 Tsc 0

SFD 3.000

Si 78.500

Rd 0 Rc 0

Tsd 78.500 Tsc 0

SFD 78.500

23

D 2131 C D 0 214 C

D 2801 C D 2812 C

D 2813 C D 2814 C

D 303 C D 357 C

Si 5.000

Rd 0 Rc 0

Tsd 5.000 Tsc 0

SFD 5.000

Si 40.000 100

Rd 0 Rc 100

Tsd 0 Tsc 40.100

SFC 40.100

Si 2.000 10

Rd 0 Rc 10

Tsd 0 Tsc 2.010

SFC 2.010

3.000 3.000

Rd 3.000 Rc 3.000

Tsd 3.000 Tsc 3.000

24

D 371 C D 378 C

D 401 C D 404 C

D 408 C D 411 C

17.100 Si 10.000 4.000 8.800

Rd 17.100 Rc 12.800

Tsd 17.100 Tsc 22.800

SFD 4.300

4.000 4.000

Rd 4.000 Rc 4.000

Tsd 4.000 Tsc 4.000

Si 10.000 71.400

71.400

Rd 71.400 Rc 71.400

Tsd 81.400 Tsc 71.400

SFD 10.000

25

D 419 C D 421 C

D 4282 C D 4311 C

D 4312 C D 4313 C

D 4314 C D 4371 C

20.000 5.757

Si 20.000 20.000

Rd 25.757 Rc 20.000

Tsd 25.757 Tsc 40.000

SFC 14243

4.400 Si 3.900 3.900

Rd 4.400 Rc 3.900

Tsd 4.400 Tsc 7.800

SFC 3.400

1.400 Si 1.400 1.400

Rd 1.400 Rc 1.400

Tsd 1.400 Tsc 2.800

SFC 1.400

600 Si 500 500

Rd 600 Rc 500

Tsd 600 Tsc 1.000

SFC 400

26

D 4372 C D 4423 C

D 4424 C D 4426 C

D 4427 C D 4428 C

6.455 8.455

Rd 6.455 Rc 8.455

Tsd 6.455 Tsc 8.455

SFC 2.000

9509123.80095836114190

6.897

Rd 6.897 Rc 6.897

Tsd 6.897 Tsc 6.897

Si 950 15.200

9504.56010.032

Rd 15.200 Rc 15542

Tsd 16150 Tsc 15542

SFD 608

27

D 444 C D 446 C

D 456 C D 5121 C

D 5124 C D 5311 C

8004.000

8004.000

Rd 4.800 Rc 4.800

Tsd 4.800 Tsc 4.800

Si 20.000 10.000 23.800 47.600

5.95020.0008.4001.7405954.836

Rd 81.400 Rc 41.521

Tsd 101.400 Tsc 41.521

SFD 59.879

Si 14.350 10.000 20.000 23.800

10.00020.000

Rd 53.800 Rc 30.000

Tsd 68.150 Tsc 30.000

SFD 38.150

28

D 581 C D 603 C

D 605 C+ D 607 C

D 626 C D 627 C

D 635 C D 641 C

500 500

Rd 500 Rc 500

Tsd 500 Tsc 500

30072.900

73.200

Rd 73.200 Rc 73.200

Tsd 73.200 Tsc 73.200

28 28

Rd 28 Rc 28

Tsd 28 Tsc 28

20.000 20.000

Rd 20.000 Rc 20.000

Tsd 20.000 Tsc 20.000

29

D 6451 C D 6452 C

D 6453 C D 6582 C

D 6811 C D 707 C

D 7588 C D 765 C

500 500

Rd 500 Rc 500

Tsd 500 Tsc 500

500 500

Rd 500 Rc 500

Tsd 500 Tsc 500

90.000 20.00060.000

Rd 90.000 Rc 80.000

Tsd 90.000 Tsc 80.000

SFD 10.000

400 400

Rd 400 Rc 400

Tsd 400 Tsc 400

30

Unitatea…SC Morarul SRL

BALANŢĂ DE VERIFICARE

Nr.Crt.

Simbolulconturilor

Denumirea conturilor

Solduri iniţiale Rulaje Total sume Solduri finaleD C D C D C D C

1 1011 - - 9.000 9.000 9.000 9.000 - -2 1012 - 100.000 - 9.000 - 109.000 - 109.0003 1041 - 10.000 - 1.000 - 11.000 - 11.0004 1061 - 20.000 - - - 20.000 - 20.0005 121 - 30.000 102.273 90.700 102.273 120.700 - 18.4276 201 3.000 - - - 3.000 - 3.000 -7 2111 30.000 - - - 30.000 - 30.000 -8 212 78.500 - - - 78.500 - 78.500 -9 2131 50.000 - 4.800 - 59.800 - 59.800 -10 214 5.000 - - - 5.000 - 5.000 -11 2801 - 1.000 - 40 - 1.040 - 1.04012 2812 - 40.000 - 100 - 40.100 - 40.10013 2813 - 20.000 - 400 - 20.400 - 20.40014 2814 - 2.000 - 10 - 2.010 - 2.01015 303 2.000 - - 500 2.000 500 1.500 -16 357 - - 3.000 3.000 3.000 3.000 - -17 371 50.000 - 94.892 109.000 144.892 109.000 35.892 -18 378 - 10.000 17.100 12.800 17.100 22.800 4.300 -

38

19 401 - 20.000 6.545 71.299 6.545 71.299 - 84.75420 404 - - 4.000 4.000 4.000 4.000 - -21 408 - 5.000 5.000 - 5.000 5.000 - -22 411 10.000 - 71.400 71.400 81.400 71.400 10.000 -23 419 - - 20.000 20.000 20.000 20.000 - -24 421 - 20.000 25.757 20.000 25.757 40.000 - 1424325 4282 - - 357 357 357 357 - -26 4311 - 3.900 4.400 3.900 4.400 7.800 - 3.40027 4312 - - - 1.900 - 1.900 - 1.90028 4313 - 1.400 1.400 1.400 1.400 2.800 - 1.40029 4314 - - - 1.300 - 1.300 - 1.30030 4371 - 500 600 500 600 1.000 - 40031 4372 - - - 200 - 200 - 20032 4423 - - 6.455 8.455 6.455 8.455 - 2.00033 4424 2.000 - - 6.455 2.000 6.455 - 4.45534 4426 - - 13.794 - 13.794 - 13.794 -35 4427 - - 19.152 19.152 19.152 19.152 - -36 4428 950 - 15.200 15.542 16.150 15.542 608 -37 444 - 2.000 2.000 2.000 2.000 4.000 - 2.00038 446 - - 4.800 4.800 4.800 4.800 - -39 456 - - 10.000 10.000 10.000 10.000 - -40 5121 20.000 - 81.400 41.521 101.400 41.521 59.879 -41 5124 20.000 - - 3.600 20.000 3.600 16.400 -42 5311 14.350 - 53.800 30.000 68.150 30.000 38.150 -

39

43 581 - - 30.000 30.000 30.000 30.000 - -44 603 - - 500 500 500 500 - -45 605 - - 1.000 1.000 1.000 1.000 - -46 607 - - 73.200 73.200 73.200 73.200 - -47 626 - - 600 600 600 600 - -48 627 - - 28 28 28 28 - -49 635 - - 95 95 95 95 - -50 641 - - 20.000 20.000 20.000 20.000 - -51 6451 - - 3.900 3.900 3.900 3.900 - -52 6452 - - 500 500 500 500 - -53 6453 - - 1.400 1.400 1.400 1.400 - -54 6582 - - 500 500 500 500 - -55 6811 - - 550 550 550 550 - -56 707 - - 90.000 80.000 90.000 80.000 10.000 -57 7588 - - 300 300 300 300 - -58 765 - - 400 400 400 400

285.800 285.800 787.251 787.251 1.090.898 1.090.898 366.823 366.823

40

Bibliografie:

1. Bojan, O. , Bazele contabilităţi 2003, Ed. Economica, Bucuresti, 2003

2. Budugan, D., Georgescu, I., Bazele contabilităţii, Ed. Sedcom Libris, Iasi,

2003

3. Calin, O., Ristea, M., Bazele contabilităţii, Ed. Didactica si Pedagogica, Iaşi,

2003

4. Dinca, A., Contabilitatea agenţilor economici, ed. Tribuna economica,

Bucuresti, 2003

5. Epuran, M., Babaiţă, V., Grosu, C., Contabilitatea financiară în noul sistem

contabil, Vol. I, Ed. De Vest, Timisoara, 1994

6. Feleaga, N., Malcin, L., Bunea, St., Bazele contabilităţi 2003, Ed. Economica,

Bucuresti, 2002

7. Oprean, I., Popa, E. Bazele contabilitaţii agenţilor din Romania, Aplicatii

practice, Ed. Intelcredo, Deva 2002

*** Legea contabilităţii nr.82 pe 1991 împreuna cu regulamentul de aplicare a

legii contabilităţii prin hotărârea de guvern nr. 704 din 1993, cu modificarile

aduse de OG 70/2004 si Legea 420/2004 aplicata de la 1.01.2005

***Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752 / 2005 pentru aprobarea

reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicata in MO

nr.1080/30.11.2005

41