INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE ÎMBUNATATIRE A...

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SIRECEPTIONAREA LUCRARILOR DE ÎMBUNATATIRE A TERENURILOR SLABEDE FUNDARE PRIN METODA ÎMPANARII CU MATERIALE LOCALE DE APORT,

PE CALE DINAMICA

indicativ C 251-94

Cuprins

* GENERALITATI* DOMENIUL DE APLICARE* INDICATII DE PROIECTAREA ÎMBUNATATIRII TERENULUI SLAB DE FUNDARE SI ELEMENTE CONSTRUCTIVE* ORGANIZAREA LUCRARILOR DE ÎMBUNATATIRE LUCRARI PREGATITOARE* TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ÎMBUNATATIRII TERENURILOR SLABE DE FUNDARE PRIN ÎMPANARE CUMATERIALE LOCALE* TEHNOLOGIA DE ÎMBUNATATIRE LOCALA A TERENURILOR SLABE DE FUNDARE CU MATERIALE LOCALE* TEHNOLOGIA DE ÎMBUNATATIRE ÎN FÂSII CONTINUI A TERENURILOR SLABE DE FUNDARE PRIN ÎMPANARECU MATERIALE LOCALE* VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE ÎMBUNATATIRE

1. GENERALITATI

1.1. Prezentul normativ se referă la proiectarea, executarea şi verificarea calităţii îmbunătăţirii terenurilor de fundareslabe prin împănare cu piatră brută, piatră spartă, bolovani de râu, refuz de ciur etc. prin acţiune dinamică.

În cele ce urmează se vor respecta prevederile generale prevăzute în caietul 1 al normativului C 29-84 intitulat:,,Prevederi generale privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice".

1.2. Datele din prezentul normativ sunt valabile în cazul îmbunătăţirii prin împănare cu materiale locale cum ar fi: piatrăbrută, piatră spartă, bolovani de râu, refuz de ciur, spărturi din beton, etc.

1.3. Scopul îmbunătăţirii prin împănare cu piatră brută, bolovani de râu, refuz de ciur grosier, sau alte materiale locale aterenurilor slabe de fundare este de a mări capacitatea portantă a acestora prin îmbunătăţirea caracteristicilor fizico-mecanice.

1.4. Îmbunătăţirea terenurilor slabe de fundare prin împănare cu piatră brută sau alte materiale locale se realizează prin:

- crearea unei zone de teren de fundare îmbunătăţit constituit din piatră brută, piatră spartă, bolovani de râu, refuz deciur grosier etc., cu împănare a materialelor de aport prin acţiune dinamică;

- efectul de îndesare laterală şi în adâncime a terenului (de modificare a porozităţii) ca urmare a înglobării prin acţiunedinamică (batere cu maiul greu) al materialului de aport.

1.5. La realizarea îmbunătăţirii prin împănare se va avea în vedere efectul care îl poate avea în timp agresivitateamomentană şi de viitor a apelor subterane asupra materialelor locale utilizate la împănare. Se recomandă în acest senscorelarea utilizării pentru împănare a unor materiale de aport alese funcţie de agresivitatea apelor subterane.

[top]

2. DOMENIUL DE APLICARE

Construct 8D Home Cuprins Cautã < Back

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ... file:///C:/Documents and Settings/user/Desktop/Construct 8D/c251-94.htm

1 din 9 25.06.2012 13:11

2.1. Soluţia de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin împănare cu materiale locale ( piatră brută, bolovani derâu, refuz de ciur grosier etc.) se poate aplica la terenuri de fundare alcătuite din: pământuri argiloase (nisipuri argiloase,nisipuri fine prăfoase, nisipuri argiloase prăfoase, argile plastic moi), umpluturi slab consolidate. Realizarea îmbunătăţiriiprin împănare nu este condiţionată de realizarea unei umidităţi optime de compactare şi nu este influenţată de nivelulapelor subterane cu condiţia ca acesta să fie situat sub cota platformei de lucru. Soluţia de îmbunătăţire prin împănarese poate aplica în general în toate categoriile de terenuri slabe, pentru grosimi maxime ale straturilor slabe de 3-4 m.

2.2. Soluţia de îmbunătăţire prin împănare se poate aplica atât pentru construcţii civile, industriale, agrozootehnice,hidrotehnice, etc., cât şi pentru lucrări de drumuri şi autostrăzi.

2.3. Adâncimea pe care se realizează îmbunătăţirea prin împănare este de 3-4 m, în acest sens se va verifica prin calculdacă zona activă a fundaţiei se încadrează în limitele acestei zone îmbunătăţite. Adâncimea maximă pe care serealizează îmbunătăţirea ca urmare a împănării depinde de dimensiunile materialelor utilizate la împănare, dedimensiunile în plan ale maiului, de masa acestuia cât şi de energia de compactare. Pentru adâncimi mari decompactare se recomandă utilizarea unor materiale de aport ( piatră brută, bolovani de râu) cu dimensiuni mari de(20-30 cm) şi mai mari care favorizează o poansonare uşoară a straturilor de teren slab şi realizarea unei zone împănatecu dimensiuni mai mari pe adâncime.

[top]

3. INDICATII DE PROIECTAREA ÎMBUNATATIRII TERENULUI SLAB DE FUNDARE SIELEMENTE CONSTRUCTIVE

3.1. Îmbunătăţirea terenurilor slabe de fundare prin împănare cu piatră brută, bolovani de râu, refuz de ciur grosier etc.,se execută după un proiect care trebuie să cuprindă:

a) Studiul geotehnic al amplasamentului în discuţie din care să rezulte stratificaţia terenului, caracteristicile fizico-mecanice (densitatea volumică a pământului, porozitatea, umiditatea şi gradul de îndesare, coeziunea specifică, unghiulfrecării interioare) natura şi regimul apelor subterane, cât şi date privind agresivitatea momentană şi de perspectivă aacestora.

b) Planul gospodăriei subterane din zona amplasamentului construcţiei (conducte de apă şi gaz, cabluri electrice şitelefonice).

c) Planul fundaţiilor şi al săpăturii, în care să fie precizate condiţiile în care se face îmbunătăţirea terenului slab prinîmpănare.

În cazul adoptării sistemului de fundare directă prin fundaţii în fâşie sau fundaţii izolate îmbunătăţirea terenului slab defundare se poate realiza local sub fundaţii. În acest caz dimensiunile zonei îmbunătăţite vor fi mai mari decât dimensiunileîn plan ale fundaţiilor proiectate şi anume:

(m)

unde: B - lăţimea fundaţiei, în m;

h - coeficient de multiplicar egal cu 0,5.

În cazul adoptării fundaţiei radier general coeficientul h= 0,2 .

d) Tehnologia de execuţie a îmbunătăţirii terenurilor slabe de fundare prin împănare cu materiale locale cu precizareafazelor de realizare a acestora.

e) Planul lucrărilor de testare, care să cuprindă modul de amplasare al încercărilor de probă, numărul minim de încercăride efectuat pe amplasament.

3.2. Adâncimea până la care se resimte efectul îmbunătăţirii prin împănare cu materiale locale se va aprecia în funcţiede mărimea presiunii efective transmise de fundaţii, lăţimea fundaţiilor, respectiv adâncimea zonei active a fundaţiei.

Grosimea stratului de teren slab de fundare influenţat de procesul de îmbunătăţire depinde de:


2 din 9 25.06.2012 13:11

- numărul şi grosimea straturilor din materiale locale (piatră brută, piatră spartă, bolovani de râu, refuz de ciur etc.) carese împănează sub efectul dinamic produs de căderea maiului;

- dimensiunile în plan cât şi masa maiului;

- natura terenului de îmbunătăţit cât şi caracteristicile fizico-mecanice ale acestuia;

- înălţimea de cădere a maiului.

3.3. Tehnologia de execuţie a îmbunătăţirii terenurilor slabe de fundare prin împănare cu materiale locale se va definitivafuncţie de tipul fundaţiei directe preconizate, pe baza unor experimentări tehnologice şi încercări de teren efectuateconform celor indicate la paragraful 8.

Rezultatele acestor experimentări tehnologice şi încercări de teren vor fi prelucrate în cadrul unui referat de specialitate,care face parte integrantă din proiectul de execuţie al îmbunătăţirii terenului.

3.4. Proiectul de execuţie a îmbunătăţirii prin împănare pe lângă datele generale va cuprinde în mod obligatoriuurmătoarele precizări privind:

- natura terenului de fundare, alternanţa straturilor cât şi caracteristicile fizico-mecanice ale acestuia;

- suprafaţa de teren afectată de lucrările de îmbunătăţire;

- cota săpăturii generale sau locale, de la care se face îmbunătăţirea terenului slab de fundare, astfel încât dupăepuizarea fazelor tehnologiei de execuţie a îmbunătăţirii prin împănare să se obţină cota de fundare stabilită în proiect;

- mărimea amprentei stabilită în cadrul lucrărilor de experimentări tehnologice şi încercări de teren funcţie de capacitateaportantă necesară ce se obţine pentru terenul îmbunătăţit;

- dimensiunile, forma şi masa maiului greu;

- caracteristicile tehnice ale utilajului care va fi echipat cu maiul greu.

3.5. Îmbunătăţirea terenului slab de fundare cu materiale locale se execută prin batere cu maiuri grele având bazacirculară realizată din oţel, fontă, beton armat turnat într-o cămăşuială metalică. Înălţimea de cădere a maiului sestabileşte funcţie de energia de batere necesară împănării.

3.6. Diametrul maiului se stabileşte în funcţie de dimensiunile fundaţiei, de tipul de îmbunătăţire (locală, în fâşie,generală) şi în condiţia asigurării unei mase corespunzătoare a acestuia astfel încât presiunea statică minimă pe pământsă nu fie mai mică de 0,15 daN/cmp pentru pământuri nisipoase şi 0,2 daN/cmp pentru pământuri argiloase.

3.7. Îmbunătăţirea terenului slab de fundare prin împănare se consideră terminată când se atinge condiţia de amprentă.Prin amprentă se înţelege coborârea suprafeţei compactate, măsurată în cm, sub o lovitură a maiului, lăsat să cadă dela o înălţime de 5-6 m. Amprenta se stabileşte prin încercări experimentale funcţie de capacitatea portantă, respectivmodului de formaţie liniară obţinut pe baza încercărilor statice de probă cu placa.

[top]

4. ORGANIZAREA LUCRARILOR DE ÎMBUNATATIRE LUCRARI PREGATITOARE

4.1. Amenajarea terenului în vederea aplicării tehnologiei de execuţie a îmbunătăţirii terenurilor slabe de fundare prinîmpănare cu materiale locale se va realiza funcţie de modul de execuţie a excavării gropii de fundare.

4.2. În cazul excavării gropii de fundare pentru fundaţii izolate se vor efectua următoarele operaţii:

- executarea lucrărilor de amenajare a platformei de lucru prin defrişare, nivelare, trasarea construcţiei, respectiv aconturului fundaţiilor izolate;

- executarea săpăturilor (mecanizate sau manuale a gropilor de fundare până la o cotă cu 15-30 cm mai coborâtă decâtcota de fundare;


3 din 9 25.06.2012 13:11

- evacuarea terenului excavat şi amenajat unor căi de deplasare a utilajului purtător al maiului, cât şi a mijloacelor detransport al materialului pentru împănare.

4.1.2. În cazul când se utilizează groapa de fundare printr-o excavaţie generală se vor efectua operaţiile de lucru dupăcum urmează:

- excavarea gropii de fundare sub formă de săpătură generală până la o cotă de 15-30 cm mai jos decât cota defundare, având dimensiunile în plan mai mari decât dimensiunile în plan al conturului exterior definit de fundaţiilemarginale cu 1,5...2,0 m;

- în cazul când terenul de la nivelul platformei săpăturii generale prezintă caracteristici mecanice reduse se va amenaja ocale de deplasare a utilajelor prin aşternerea unui strat de balast, refuz de ciur, piatră spartă în grosime de 30...40 cm;

- trasarea axelor principale ale construcţiei cât şi a fundaţiilor sub care trebuie făcută îmbunătăţirea terenului slab defundare.

4.2. Aprovizionarea cu materiale locale (piatră spartă, piatră brută, bolovani de râu, refuz de ciur) se va face funcţie desistemul de fundare preconizat şi funcţie de cantitatea necesară, pentru efectuarea îmbunătăţirii terenului.

4.3. Cantitatea de material aprovizionat va depinde de etapa de lucru din cadrul fazei de împănare a materialelor locale.

[top]

5. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ÎMBUNATATIRII TERENURILOR SLABE DE FUNDARE PRINÎMPANARE CU MATERIALE LOCALE

UTILAJE FOLOSITE

5.1. Utilajele care se pot folosi în cadrul acestei tehnologii de lucru ca şi utilaj purtător al maiului greu pot fi: macarale peşenile, dragline etc.

5.2. Utilajele purtătoare ale maiurilor grele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să aibă o capacitate de ridicare de până la dublul masei maiului greu;

- să asigure o înălţime de ridicare al maiului de minimum 4 m;

- să permită ridicarea şi căderea liberă a maiului printr-un sistem simplu şi eficient de cuplare şi decuplare;

- sistemul de deplasare să fie pe şenile astfel încât să nu dezvolte presiuni pe teren mai mari de 70 kPa;

- să aibă posibilitatea de rotire cu 360o cât şi de efectuare a operaţiei de împănare pentru orice poziţie a braţului faţă deaxul longitudinal al utilajului.

5.3. În tabelul 5.1. se prezintă caracteristicile unor utilaje care pot fi utilizate ca şi utilaje purtătoare ale maiului greu încadrul tehnologiei de îmbunătăţire al terenurilor slabe de fundare prin împănare cu materiale locale.

Tabelul 5.1.

UTILAJE CURENTE CE POT FI FOLOSITE LA ÎMBUNĂTĂŢIRE PRIN ÎMPĂNARE

Denumire utilajSăgeata

(m)

Sarcina(tf)

Deschidere (m)Înălţime deridicare (m)

min max min max min max


4 din 9 25.06.2012 13:11

Macara K 161 10,0 3,75 16,0 3,75 10,0 3,70 8,80

Macara K 162 14,0 2,50 12,0 4,30 12,8 4,50 13,0

Macara K 255 15,0 4,0 25,0 4,50 13,8 6,5 13,0

Macara ZK 101 18,0 3,5 7,5 4,0 8,0 6,5 15,8

Excavator E1252 12,5 3,9 20,0 4,0 11,1 3,5 10,7

Excavator E-05 10,0 2,1 10,0 3,70 10,0 3,7 9,2

Excavator D 141 15,0 2,5 14,0 4,0 11,5 7,0 14,2

Excavator E1001 12,0 3,7 15,0 3,80 12,0 5,8 11,9

ECHIPAMENTUL DE LUCRU

5.4. Echipamentul de lucru este constituit dintr-un mai greu, conceput funcţie de tipul de teren de îmbunătăţit respectiv almaterialului de aport.

Maiurile se pot executa din beton armat turnat în cămăşuială metalică de 10 mm grosime şi având la bază o placă dintablă groasă de 20...30 mm grosime. Pentru a aduce centrul de greutate cât mai jos la partea inferioară se introduccupoane de oţel beton sau de şină de cale ferată. Un exemplu de mai greu este prezentat în figura 1.

Masa maiului este de 3...5 t, iar diametrul uzual este de 1,0...1,50 m. Greutatea şi diametrul se aleg în funcţie de naturamaterialului care se împănează şi în funcţie de tipul de împănare (locală, în fâşie sau generală).

[top]

6. TEHNOLOGIA DE ÎMBUNATATIRE LOCALA A TERENURILOR SLABE DE FUNDARE CUMATERIALE LOCALE

6.1. Tehnologia de Îmbunătăţire locală a terenurilor slabe de fundare prin împănare se aplică în cazul construcţiilor custructuri în cadre având ca sistem de fundare fundaţiile izolate rigide sau elastice.

6.2. Îmbunătăţirea locală a terenurilor slabe de fundare prin împănare cu materiale locale permite realizarea sub fundaţiea unei zone de teren îmbunătăţit pe seama procesului de împănare a materialelor locale (piatră brută, piatră spartă,bolovani de râu, refuz de ciur) sub efectul dinamic al maiului. Acest teren îmbunătăţit este constituit din fragmente demateriale locale având interspaţiile umplute cu pământ în stare îndesată.

6.3. Principial tehnologia de îmbunătăţire locală prin împănare cu materiale locale constă din aplicarea unor loviturirepetate cu maiul lăsat să cadă liber de la o anumită înălţime pe aceeaşi urmă, respectându-se o schemă prestabilită.

6.4. Tehnologia de îmbunătăţire locală a terenurilor slabe de fundare prin împănare cu materiale locale cuprindeurmătoarele faze (fig. 2):

Faza I - Realizarea săpăturii gropii de fundare a fundaţiilor izolate având de regulă dimeasiuni în plan mai mari cu 30-40cm decât dimensiunile fundaţiei. Cota fundului săpăturii trebuie să fie cu 15-30 cm mai jos decât cota de fundareproiectată.

Faza II - Aşternarea primului strat de materiale locale (piatră brută, piatră spartă, bolovani de râu, refuz de ciur etc.)având o grosime de 40-50 cm. Pentru primul strat se recomandă dimensiuni mai mari ale materialului de aport (20-30cm) lucru ce asigură o pătrundere mai uşoară a acestuia în straturile de teren slab şi în consecinţă asigură o împănaremai bună.


5 din 9 25.06.2012 13:11

Faza III - Constă din împănarea propriu-zisă a materialului local, care cuprinde mai multe etape:

- etapa 1 - împănarea primului strat de aport prin căderi libere ale maiului. Loviturile se aplică în şah sau suprapuse înfuncţie de dimensiunile fundaţiilor. Înălţimea de cădere a maiului în timpul împănării este variabilă. La început aplicălovituri de la înălţime de 2-3 m, apoi se măreşte progresiv înălţimea de cădere a maiului până la 7-8 m. Primul strat seconsideră împănat când s-a atins cota iniţială a săpăturii.

- etapa 2 - aşternerea respectiv împănarea succesivă a 2-3 straturi de piatră cu grosime de 25-30 cm, în acelaşi modca şi primul strat. Împănarea straturilor din această etapă de lucru se va face astfel încât în faza finală să fie atinsă cotade fundare cu condiţia de respectare a amprentei. Îmbunătăţirea se consideră terminată atunci când amprenta făcută demaiul greu lăsat să cadă de la o înălţime de 6...7 m este de ordinul a 4...5 cm. Amprenta care trebuie respectată încadrul activităţii de urmările calitativă a îmbunătăţirii se va stabili cu ocazia experimentărilor tehnologice şi de determinarea capacităţii portante prin corelare a acesteia cu capacitatea portantă obţinută pe terenul îmbunătăţit.

- etapa 3 - constă din eventuala nivelare a părţii superioare a terenului îmbunătăţit prin aşternerea unui start din balastdin beton simplu.

6.5. Urmare îmbunătăţirii locale sub nivelul cotei de fundare datorită acţiunii dinamice dezvoltate de maiul greu seformează o zonă de teren îmbunătăţit similar cu bulbul de distribuţie al eforturilor în teren. Această zonă este constituitădin două subzone (fig. 2.e) şi anume:

- subzona I constituită din particulele materialului de aport având interspaţiile umplute cu pământ îndesat;

- subzona II-a constituită din terenul natural îndesat sub efectul dinamic al maiului şi al împănării materialelor de aport încadrul subzonei I.

6.6. Numărul de straturi de material de aport depinde de caracteristicile stratului slab de fundare ce trebuie îmbunătăţitcât şi de mărimea lucrului mecanic dezvoltat de maiul greu.

6.7. Verificarea calităţii lucrărilor de îmbunătăţire locală a terenurilor slabe de fundare cu materiale locale se faceconform paragrafului 8.

6.8. Executarea îmbunătăţirii locale a terenurilor slabe de fundare prin împănare cu materiale locale se poate face întoată perioada anului.

6.9. În mod obligatoriu lucrările de îmbunătăţire se vor executa sub supravegherea unui cadru tehnic, care va urmări înmod riguros respectarea desfăşurării tehnologiei de lucru recomandate conform documentaţiei tehnice.

[top]

7. TEHNOLOGIA DE ÎMBUNATATIRE ÎN FÂSII CONTINUI A TERENURILOR SLABE DEFUNDARE PRIN ÎMPANARE CU MATERIALE LOCALE

7.1. Tehnologia de îmbunătăţire în fâşii continui prin împănare cu materiale locale (piatră spartă, piatră brută, bolovani derâu, refuz de ciur grosier etc.) se poate aplica la fundarea construcţiilor având sistemul de fundare alcătuit din fundaţiicontinue monolite sau prefabricate sau la construcţii cu fundaţii izolate când distanţele dintre două fundaţii vecine suntmici.

7.2. Prin îmbunătăţirea în fâşii continui a terenurilor slabe de fundare se realizează sub talpa fundaţiei continue, pe toatălungimea acesteia, o zonă de teren îmbunătăţit a cărui dezvoltare depinde de natura terenului, lăţimea fundaţiei şi lucrulmecanic dezvoltat de maiul greu la impactul cu stratul de material de aport.

7.3. Îmbunătăţirea terenului slab de fundare în fâşii continui prin împănare cu materiale locale se face pe o lăţime careva depăşi lăţimea fundaţiei continui (B) cu (0,25...0,30)B.

7.4. Tehnologia de îmbunătăţire în fâşii continui a terenurilor slabe de fundare prin împănare cu materiale locale se varealiza cu respectarea următoarelor faze de lucru (fig. 3) şi anume:

Faza I. Executarea în lungul axului fundaţiei a unei săpături sub formă de tranşee atunci când distanţa dintre axele


6 din 9 25.06.2012 13:11

longitudinale ale fundaţiei sunt mari sau executarea unei săpături generale în zona amplasamentului construcţiei. Lăţimeatranşeei va depăşi lăţimea B a tălpii fundaţiei continue cu (0,25...0,30)B. Săpătura tranşeei sau săpătura generală se vaexecuta până la o cotă cu 15...30 cm mai jos decât cota de fundare proiectată.

Faza II. Constă în aşternerea primului strat de material de aport (piatră brută, piatră spartă, bolovani de râu, refuz deciur etc.) în grosime medie de 30...40 cm.

Faza III. Se referă la operaţiunea de împănare propriu-zisă care se realizează în mai multe etape distincte:

- etapa 1 - împănarea primului strat din materiale locale (piatră brută, piatră spartă, bolovani de râu, refuz de ciur etc.)cu ajutorul maiului greu lăsat să cadă liber. Înălţimea de cădere al maiului greu va fi la început de 2...3 m, după care semăreşte până la 7...8 m. Se consideră prima etapă epuizată atunci când s-a atins cota iniţială a săpăturii;

- etapa 2 - constă din aşternerea respectiv împănarea succesivă a 2...3 straturi din material local în grosime de 25...30cm în acelaşi mod ca şi primul strat. Împănarea straturilor din această etapă de lucru se face până când parteasuperioară a ultimului strat a atins o cotă cu maximum 10 cm mai jos decât cota de fundare cu condiţia respectăriiamprentei.

Faza IV. Se referă la aşternerea unui strat din balast cu grosimea de maximum 10 cm care se va compacta cu uncompactor cu rulou lis având masa de 10-12 t.

7.5. În cazul în care distanţa dintre axele longitudinale ale fundaţiilor continue este mică, pentru a asigura circulaţiamijloacelor de transport cât şi deplasarea utilajului purtător al maiului greu, pe amplasament, se va executa o săpăturăgenerală.

7.6. Procesul de împănare al unui strat constituit din materiale locale (piatră brută, piatră spartă, bolovani de râu, refuzde ciur etc.) se va face respectându-se un ciclu de batere stabilit funcţie de lăţimea fundaţiei continue.

7.7. Pentru fundaţii continui cu lăţime B < 1,00 m împănarea se va efectua conform ciclului prezentat în figura 4. Acestciclu de împănare constă din două faze. Pe fiecare urmă se execută 5-6 lovituri cu maiul greu lăsat să cadă pentruprimele două lovituri de la 3...4 m, iar restul de lovituri de la înălţimea maximă de 7...8 m.

7.8. Pentru fundaţii continui cu lăţimea 100 < B 1,80 m împănarea se va efectua conform ciclului prezentat în figura 5

şi care se desfăşoară în două faze care la rândul lor se realizează în două etape. Pe fiecare urmă se execută 5-6 lovituricu maiul greu conform celor menţionate la punctele 6.7.

7.9. Pentru fundaţii continui cu lăţimea B > 1,80 m împănarea se va efectua conform ciclului prezentat în figura 6 şi carese desfăşoară în trei faze distincte care la rândul lor se realizează în două etape. Pe fiecare urmă se aplică câte 5-6lovituri de la înălţimi variabile, începând de la înălţimea de 3...4 m pentru primele două lovituri, ca pentru ultimile lovituriînălţimea de cădere să fie maximă.

7.10. Ciclul de împănare stabilit de către proiectantul lucrărilor de infrastructură va fi respectat în mod obligatoriu decătre executant.

7.11. Împănarea corespunzătoare unei poziţii din cadrul etapelor de împănare se consideră terminată dacă se atingecota de fundare prevăzută în proiect.

7.12. Îmbunătăţirea terenurilor slabe de fundare prin împănare se consideră terminată în momentul în care se realizeazăcondiţia de amprentă.

7.13. Pe toată durata de executare a împănării se va verifica înălţimea de cădere al maiului şi succesiunea corectă afazelor şi etapelor prevăzute în ciclul de împănare.

7.14. În cazul lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin împănare când este realizată o săpăturăgenerală pe amplasament se va face similar cu ciclul de împănare prezentat în figura 6.

7.15. Numărul de faze de lucru depinde de lăţimea săpăturii generale, respectiv numărul de rânduri pe care se faceîmpănarea.

7.16. În cazul amplasamentelor pregătite sub formă de săpătură generală împănarea se va realiza în rânduri alternative(conf. fig. 6) după următoarea succesiune:


7 din 9 25.06.2012 13:11

a - împănarea pe rândurile 1 şi 3;

b - împănarea de închidere pe rândul 2;

c - urmează împănarea pe rândul 5;

d - împănarea de închidere pe rândul 4 ş.a.m.d.

[top]

8. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE ÎMBUNATATIRE

8.1. Calitatea lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin împănare cu materiale locale (piatră brută,piatră spartă, bolovani de râu, refuz de ciur etc.) sub acţiune dinamică se verifică prin încercări efectuate asupraterenului de fundare îmbunătăţit.

8.2. În mod obligatoriu se va urmări de către un cadru tehnic competent (subinginer, inginer) modul de desfăşurare altehnologiei de lucru prevăzută de proiectant, observaţiile înregistrate pe timpul execuţiei tehnologice de lucru vor ficonsemnate într-o fişă tehnică contrasemnată de cadrul tehnic care urmăreşte execuţia lucrării.

8.3. Verificarea calităţii lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin împănare cu materiale locale, subacţiunea dinamică se va face în două etape:

- verificări în timpul desfăşurării lucrărilor de îmbunătăţire prin împănare;

- verificări finale.

8.4. Verificările în timpul desfăşurării tehnologiei de lucru constau în determinarea amprentei pentru un anumit stadiu deîmbunătăţire şi compararea cu amprenta admisibilă.

8.5. Mărimea amprentei corespunzătoare unei anumite valori a capacităţii portante a terenului îmbunătăţit se va stabili laînceperea lucrării pe un tronson experimental. Pe acest tronson experimental se vor efectua încercări de teren cu placadeterminându-se pentru tasarea admisibilă absolută a fundaţiilor construcţiei ce urmează să fie executată peamplasament, capacitatea portantă corespunzătoare a terenului îmbunătăţit.

Determinarea amprentei corespunzătoare capacităţii portante stabilite (amprenta admisibilă) se face lăsând maiul greusă cadă de la o înălţime de 6...7 m, pe zona de teren dintre cele două încercări efectuate cu placa, măsurândadâncimea urmei lăsată de maiul greu.

8.6. Având determinată mărimea amprentei ce trebuie respectată calitatea lucrării se va verifica din punct de vederecalitativ prin stabilirea amprentei pe terenul îmbunătăţit conform punctului 8.3 şi compararea acesteia cu amprentaadmisibilă.

8.7. Pentru verificarea mărimii amprentei pe terenul îmbunătăţit se vor efectua câte 5-6 determinări pentru o suprafaţăde 100 mp de teren îmbunătăţit.

8.8. Verificarea finală se va face efectuându-se încercări, pe terenul îmbunătăţit, cu placa, conform STAS 8942/1 din1984, determinându-se capacitatea portantă care se compară apoi cu capacitatea portantă stabilită în cadrul tronsonuluiexperimental.

8.9. Rezultatele verificărilor curente efectuate în timpul desfăşurării tehnologiei de lucru (determinarea amprentei) se vorconsemna într-un proces-verbal de lucrări ascunse, de către executant, C.T.C. şi reprezentantul beneficiarului.

8.10. Verificarea finală şi recepţionarea lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin împănare cumateriale se face în conformitate cu ,,Normativul privind executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente pentrufundarea construcţiilor civile şi industriale, indicativ C 169-82".

8.11. Recepţia se va face de către o comisie de recepţie formată din cadre tehnice de specialitate care vor verificamărimea amprentei obţinute comparativ cu amprenta admisibilă. Verificarea se face prin 2-3 determinări de amprentăpentru fiecare 100 mp de suprafaţa de teren îmbunătăţit. La recepţie se vor executa următoarele operaţii:


8 din 9 25.06.2012 13:11

- examinarea vizuală a suprafeţei terenului îmbunătăţit prin împănare;

- verificarea proceselor verbale de lucrări ascunse privind determinarea amprentei (punct 8.4) cât şi a capacităţiiportante a terenului îmbunătăţit (punct 8.8).

8.12. În cazul că lucrările de îmbunătăţire nu satisfac din punct de vedere tehnic se va efectua o împănare suplimentarăşi reverificarea condiţiilor de amprentă.

8.13. Cu ocazia recepţiei lucrărilor de îmbunătăţire se va întocmi un proces verbal prin care se confirmă din punct devedere calitativ lucrarea efectuată şi se aprobă începerea executării fundaţiilor.

[top]


9 din 9 25.06.2012 13:11

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE ÎMBUNATATIRE A...

Documents

Transcript of INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE ÎMBUNATATIRE A...