INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

U R B A N P R O I E C T - B U C U R E S T I s t r . Nicolae F i l ipescu 53-55 , 020961 Bucures t i 2 , ROMÄNIA

tel. 021 316 78 42; 021 316 78 43; fax 021.316 49 06; e-mail: office@incdurban.ro DEPARTAMENTUL: AMENAJAREA TERITORIULUI CONTRACT NR.: 83/2008 TITLUL: PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDEŢEAN BRĂILA FAZA IV: STRATEGIA DE AMENAJARE A TERITORIULUI ŞI

PROGRAMUL DE MĂSURI

- Volumul I - BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN BRĂILA PROIECTANT: INCD URBANPROIECT DIRECTOR GENERAL: arh. ION PELEANU DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: arh. DOINA BUBULETE ŞEF PROIECT: arh. ALEXANDRINA RETEGAN

August 2009

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

U R B A N P R O I E C T - B U C U R E S T I s t r . Nicolae F i l ipescu 53-55 , 020961 Bucures t i 2 , ROMÄNIA

tel. 021 316 78 42; 021 316 78 43; fax 021.316 49 06; e-mail: office@incdurban.ro DEPARTAMENTUL: AMENAJAREA TERITORIULUI CONTRACT NR.: 83/2008 TITLUL: PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDEŢEAN BRĂILA FAZA IV: STRATEGIA DE AMENAJARE A TERITORIULUI ŞI

PROGRAMUL DE MĂSURI

- Volumul II - BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN BRĂILA PROIECTANT: INCD URBANPROIECT DIRECTOR GENERAL: arh. ION PELEANU DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: arh. DOINA BUBULETE ŞEF PROIECT: arh. ALEXANDRINA RETEGAN

August 2009

COLECTIV DE ELABORARE:

Arh. Alexandrina RETEGAN

Ec. Monica TACHE

Soc. Georgiana Toth

Ing. Adriana DOROBANŢU

Ing. Viorica NICULESCU

Ing. Elena STANCU

Ing. Dinu Sorin ZAHARESCU

Ing. Florin CHIPERI

Geogr. Silvia IONIŢĂ

Teh. Alexandra LECKHUN

Teh. Mioara DUMITRU

Teh. Ion HORŞIA

Teh. Ancuţa GHEOLDEA

CUPRINS

Volumul I

INTRODUCERE STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

A. OBIECTIVELE STRATEGIEI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN

I. STRUCTURA TERITORIULUI

1.MEDIUL

1.1. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA FACTORILOR DE MEDIU

1.2. ZONELE DE RISC NATURAL

1.3. GESTIUNEA DEŞEURILOR

2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CONSTRUIT

2.1.PATRIMONIUL NATURAL

2.2. PATRIMONIUL CONSTRUIT

3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

3.1. STRUCTURĂ, IERARHIZARE, INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE

3.2. INFRASTRUCTURA SOCIO – CULTURALĂ

3.3. LOCUIREA

4. INFRASTRUCTURI TEHNICE

4.1. REŢELE DE TRANSPORT

4.2. GOSPODĂRIREA APELOR

4.2.1.AMENAJARE BAZINE HIDROGRAFICE

4.2.2.ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ – ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

4.3. LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE

4.4. REŢELE ENERGETICE

4.4.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

4.4.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

4.4.3. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

4.4.4. REŢELE DE TRANSPORT GAZE NATURALE

4.4.5. UTILIZAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

4.5. REŢELE DE TELECOMUNICAŢII

5. ZONIFICAREA TERITORIULUI

II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

1. POTENŢIAL DEMOGRAFIC

2. RESURSE UMANE

III.STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

1.1. CALITATEA SOLURILOR

1.2. AGRICULTURA

1.3.SILVICULTURA

1.4. PISCICULTURA

2. DEZVOLTARE RURALĂ

3. INDUSTRIA, CONSTRUCTIILE

3.1. INDUSTRIA

3.2. CONSTRUCŢIILE

4. SERVICIILE

5. TURISMUL

IV. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

Volumul II

B. PROGRAM DE MĂSURI

BIBLIOGRAFIE

PIESE DESENATE

PLANSA 2.1. MEDIUL- DEZVOLTARE

PLANSA 2.2. PATRIMONIUL NATURAL SI CONSTRUIT - DEZVOLTARE

PLANSA 2.3. POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI- DEZVOLTARE

PLANSA 2.4. INFRASTRUCTURI TEHNICE - DEZVOLTARE

PLANSA 2.5. STRUCTURA ACTIVITATILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI-

DEZVOLTARE

PLANSA 2.6. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL- DEZVOLTARE

1

INTRODUCERE Documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila Contract Nr. 83/2008 este elaborat de INCD URBANPROIECT, având ca beneficiar şi utilizator Consiliul Judeţean Brăila.

Proiectul se constituie într-o documentaţie de amenajarea teritoriului a cărei necesitate este stabilită conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de largă perspectivă. Strategia de dezvoltare spaţială va viza un orizont temporal de 15 ani, căruia îi corespund propuneri şi un program de măsuri etapizat pe termen scurt şi mediu (3 – 5 ani), mediu şi lung (5 – 10 ani) şi de perspectivă (15 ani).

Pentru Judeţul Brăila se va avea în vedere corelarea în plan zonal cu Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est, cu “Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interjudeţean Galaţi-Brăila-Tulcea” cu programele de cooperare transfrontalieră/transnaţională şi convenţiile din care România face parte ca ţară dunăreană.

Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial inferior şi a celor de urbanism.

Lucrarea constă într-un ansamblu de piese scrise şi desenate întocmite conform „Metodologiei de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului" — vol. I., Cap. IX secţiunea 2 şi se va elabora în concordanţă cu prevederile legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritorilui şi urbanismul”. Redactarea pieselor desenate este realizată în sistem Sistem Informaţional Geografic (GIS ARC View) coordonate Stereo 70.

Lucrarea este prezentată etapizat având următoarele faze de proiectare:

Faza I — Studii de fundamentare

Faza II — Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea, cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor Scopul fazei este identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea teritoriului şi se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate pe domenii–ţintă, cu evidenţirerea disfuncţionalităţilor şi problemelor specifice.

Faza III— Diagnostic prospectiv şi general, evaluarea decalajului dintre situaţia actuala şi cea anticipată si dorita pentru orizontul stabilit Scopul acestei faze este formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării teritoriale a judeţului, structurat pe domeniile-ţintă şi componentele acestora, pe baza problemelor şi disfunctionalităţilor identificate în faza anterioară, cât şi a tendinţelor majore care se manifestă în teritoriu. Prin diagnosticul prospectiv se urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare ale fenomenelor şi proceselor aparţinând domeniilor diagnosticate, pentru evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Problemele, respectiv oportunităţile, vor fi raportate la necesităţile şi obiectivele colectivităţilor.

Faza IV-Strategia de amenajare a teritoriului şi programul de măsuri Strategia cuprinde obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen lung. Acestea au un caracter principial şi asigură orientarea spre dezvoltare a teritoriului judeţean asigurînd coerenţa strategiilor sectoriale şi teritoriale de nivel inferior, prin însuşirea şi coroborarea acestora. Strategia are caracter sintetic şi democratic în vederea utilizării cât mai eficiente a

2

potenţialului teritoriului judeţean şi a iniţiativelor locale.

Faza V— Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor

Obiectivul Fazei a IV-a îl constituie elaborarea Strategiei de amenajare a teritoriului judeţean şi cuprinde un set de obiective strategice generale care vizeată dezvoltarea judeţului în plan teritorial pe termen lung, respectiv anul 2025. Caracterul obiectivelor este principial şi asigură orientarea spre dezvoltare.

Strategia are ca repere în timp o perioada scurtă, de 3-5 ani care urmăreşte corelarea până în anul 2013 cu programele naţionale finanţate prin fonduri comunitare, o perioada medie şi lungă (5-10 ani) până în anul 2015 şi de perspectivă, pentru care s-au realizat şi prognozele de populaţie, 2025.

Obiectivele generale sunt detaliate prin obiective specifice pe domeniile ţintă specifice amenajării teritoriului şi pentru care s-au efectuat analizele de situaţie existentă.

Obiectivele pentru domeniile-ţintă şi pentru componentele acestora urmăresc să soluţioneze problemele şi disfuncţionalităţile identificate anterior şi să se încadreze în obiectivele strategice generale, precum şi în obiectivele de protecţie a mediului stabilite în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

Obiectivele generale de amenajare a teritoriului judeţean sunt determinate şi vor fi puse în practică în raport cu structura specifică a teritoriului judeţean. Structura teritoriului reprezintă dispunerea spaţială generală a elementelor cadrului fizic, natural şi construit, în raport cu un sistemele spaţiale de referinţă local, zonal, regional, naţional.

Setul de obiective generale este încadrat într-un obiectiv fundamental, ce constituie viziunea de dezvoltare spaţială a judeţului pentru perioada de timp 2025.

Programul de măsuri este întocmit sub forma unui set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare structurate pe domeniile ţintă ale amenajării teritoriului: structura teritoriului, structura socio-demografică, structura activităţilor economice, contextul suprateritorial.

Măsurile sunt subsumate obiectivelor specifice amenajării teritoriului, au dimensiune spaţială şi caracter director, din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic, social şi de protecţie a mediului.

La întocmirea strategiei s-au avut în vedere o serie de documente cu relevanţă în plan spaţial. Strategia se încadrează în secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional aprobate până în prezent (Secţiunea I – Reţele de transport; Secţiunea a II-a - Apa; Secţiunea a III-a - Zone protejate naturale şi construite; Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, Secţiunea a VI-a Zone turistice) dar are în vedere şi concluziile studiilor realizate pentru secţiunile în procedură de aprobare(secţiunile Educaţie, Dezvoltare rurală) şi Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030.

De asemenea, la elaborarea strategie s-au preluat toate strategiile sectoriale din domeniile cu impact asupra dezvoltării teritoriale în măsura în care au fost puse la dispoziţie de instituţiile solicitate.

Planşele au fost redactate în sistem GIS, realizarea planurilor de amenajare a teritoriului cu ajutorul Sistemelor Geografice reprezentând soluţia tehnică de corelarea planurilor topografice cu bazele de date alfanumerice şi realizarea de analize care să exprime clar situaţia actuală a teritoriului.

3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

A. OBIECTIVELE STRATEGIEI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN Obiectiv fundamental : dezvoltarea echilibrată a teritoriului judeţean, prin optimizarea utilizării resurselor şi valorificarea şanselor de dezvoltare, în vederea creării premizelor de dezvoltare economică şi socială eficientă şi durabilă, a creşterii calităţii vieţii locuitorilori şi în condiţiile protejării mediului natural.

I. STRUCTURA TERITORIULUI

1. MEDIUL

1.1. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA FACTORILOR DE MEDIU

Obiectiv specific: îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin limitarea şi/sau eliminarea impactului negativ asupra acestora.

Pentru fiecare factor de mediu sau stabilit strategii de rezolvare a problemelor create de poluare şi degradare în raport cu situaţia existentă.

Strategia pentru aer Pentru calitatea aerului şi implict pentru calitatea de emisii provenite din diferitele procese de producţie există cerinţe legale standardizate.( HG.nr.738/2004 privind aprobarea Planului National de Actiune în Domeniul Protecţiei Atmosferei, OUG nr. 12/2007 privind modificarea şi completarea unor acte normative care transpun aquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului) În urma monitorizării calităţii aerului, prin determinarea concentraţiilor medii anuale pentru indicatorii specifici surselor de poluare existente (dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile) se poate concluziona că s-au înregistrat valori situate sub concentraţia maximă admisă, calitatea aerului îmbunătăţindu-se considerabil în ultimii ani, începând cu anul 2000.

Având în vedere importanţa fenomenelor ce determină schimbările climatice în prezent, este necesară menţionarea acţiunilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto

Protocolul de la Kyoto, care a intrat în vigoare în 16 februarie 2005, are ca principală realizare definirea unor constrângeri legale şi cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru fiecare ţară industrializată.

Protocolul de la Kyoto nominalizează gazele cu efect de seră ca fiind: dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, hidrofluorcarburile, perfluorcarburile şi hexafluoururile de sulf. Aceste gaze cu efect de seră sunt emise în urma activităţilor umane.

Protocolul de la Kyoto prevede trei mecanisme flexibile pentru realizarea ţintelor propuse. Deşi sunt mecanisme „voluntare”, România s-a implicat în realizarea unor proiecte de investiţii tip „Implementare în comun”. Astfel au fost încheiate 10 memorandumuri de înţelegere cu diverse state, precum şi cu Fondul prototip al carbonului înfiinţat de Banca Mondială.

Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor cu gaze cu efect de seră

Emisiile de gaze cu efect seră care contribuie la schimbările climatice reprezintă una din cele mai importante zone de interes ale Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice.

4

Aceasta demonstrează respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în perioada 2008-2012, cu 8% faţă de emisiile anului de referinţă 1989.

Directiva 2003/87/CE, implementată prin HG 780/2006 privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de seră, reprezintă un instrument utilizat de UE în cadrul politicii referitoare la schimbările climatice. Scopul schemei de comercializare a permiselor de gaze cu efect de seră reprezintă promovarea unui mecanism de reducere a gazelor cu efect de seră de către diverşi operatori economici cu activităţi care generează astfel de emisii, astfel încât îndeplinirea angajamentelor aflate sub Protocolul de la Kyoto să fie mai puţin costisitoare.

Pe teritoriul judeţului Brăila au fost identificaţi patru operatori economici ce intră sub incidenţa HG 780/2006 şi care au fost autorizaţi în vederea comercializării de certificate de gaze cu efect de seră.

Nr. crt.

Denumire agent economic Sector de activitate

Cantitate CO2 eq

(mii tone)

1. SC CET SA Brăila Producere de energie termică şi electrică 102,83

2. SC Termoelectrica SA Producere de energie termică şi electrică 221,55

3. SC Celhart Donaris SA

(sistat activitatea din

ianuarie 2009)

a) Fabricarea celulozei sulfat din foioase

b) Fabricarea hârtiei scris - tipar

16,18

4. SC Promex SA Construcţii de maşini 4,57

Obiectivul specific: Îmbunătăţirea calităţii aerului şi gestionarea zgomotului ambiental

Direcţiile acţiune prin care se va realiza acest obiectiv se orientează spre măsuri de reducere a poluării de la agenţii economici, precum şi măsuri de reducerea a poluării prin pulberi şi zgomot rezultat în urma traficului auto.

• reducerea emisiilor de substanţe poluante (SO2, NOx, CO2, pulberi) în timpul proceselor de producţie până la valori sub limitele admise la agenţii economici SC CET SA Brăila, SC Termoelectrica SA, SC Promex SA;

• modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii economici care poluează atmosfera sau sunt susceptibili de poluarea atmosferei;

• reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) din intravilanul localităţilor prin fluidizarea traficului, utilizarea centurilor ocolitoare, modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente;

• crearea perdelelor de protecţie de-a lungul arterelor de circulaţie pentru reducerea poluării atmosferice şi retenţia gazelor cu efect de seră;

• stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul la care să permită prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic.

5

Strategia pentru apă Pentru calitatea apelor evacuate în emisari, în reţelele de canalizare, cât şi pentru calitatea apelor de suprafaţă şi cele subterane, există cerinţe legale standardizate.

Strategia de rezolvare a problemei îmbunătăţirii calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcării cu substanţe a apelor evacuate, asigurarea unei preepurări la agenţii racordaţi la canalizare, remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea unor noi staţii de epurare.

Obiectivul specific: îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt:

încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diverse unităţi socio-economice, în emisarii naturali şi/sau în reţelele de canalizare ale localităţilor;

extinderea şi modernizarea în scopul obţinerii unor randamente superioare de funcţionare a staţiilor de epurare Insurăţei şi Făurei în conformitate cu prevederile documentului de poziţie referitor la Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate;

repunerea în funcţiune, extinderea şi modernizarea în scopul obţinerii unor randamente superioare de funcţionare a staţiilor de epurare Ianca şi Însurăţei în conformitate cu prevederile documentului de poziţie, referitor la Directiva nr. 9/271/EEC privind epurarea apelor uzate;

construirea unei staţii de epurare în municipiul Brăila pentru apele uzate din clusterul Brăila, format din aglomerările Brăila, Chiscani, Cazasu şi Vădeni, într-o primă etapă (2007-2013);

realizarea unor staţii de epurare în localităţile Şuţeşti, Tichileşti, Bărăganu, Jirlău, Gropeni, Victoria, Tătaru, Ciocile, Vişani şi Dudeşti, în a doua etapă de finanţare (2015-2018);

modernizarea şi extinderea staţiilor de epurare ale unităţilor industriale şi agricole ca urmare a prevederilor documentului de poziţie referitor la Directiva nr. 76/464/EEC privind substanţele prioritare/ prioritar periculoase;

eliminarea posibilităţilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în zonele de extracţie a acestuia;

desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natură care nu au protecţie impermeabilizată din industria chimică, industria extractivă etc.;

aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole în zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole, în confomitate cu prevederile Directivei nr. 91/676/EEC.

Strategia pentru sol ca suport de depozitare Poluarea solului este produsă în zonele de exploatare a hidrocarburilor şi ca urmare a managementului defectuos al deşeurilor. În domeniul calităţii solului, standardele nu sunt suficient de ferme, sau în unele cazuri nu există.

Obiectivul specific: remedierea şi/sau reconstrucţia ecologică a solurilor degradate şi ameliorarea stării de calitate a solurilor.

Conform Planului de Implementare a HG nr. 1408/2007 în primele luni ale anului 2009 au fost analizate şi evaluate informaţiile deţinute de APM Brăila în cadrul documentaţiilor depuse de titularii de activităţi pentru obţinerea actelor de reglementare.

6

În acelaşi timp, au fost întocmite şi transmise către ARPM Galaţi, propunerile APM Brăila privind lista siturilor contaminate şi lista siturilor potenţial contaminate din judeţul Brăila, după ce au fost analizate şi aprobate de Comisia Internă de Avizare a APM Brăila.

Cele două liste propuse de APM Brăila conţin 19 situri contaminate şi 2 situri potenţial contaminate dar nu au caracter definitiv. Propunerile APM Brăila privind siturile contaminate/potenţial contaminate vor fi centralizate, verificate şi transmise de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Ministerul Mediului în vederea aprobării printr-un Ordin.

H.G. nr. 1403/2007 stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.Ca urmare a aplicării prevederilor HG nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a polurării şi subsolului se vor realiza etapele de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic pentru amplasamentele respective şi zonele adiacente, cuprinzând:

- analiza şi interpretarea datelor existente;

- investigarea şi evaluarea preliminară;

- investigarea şi evaluarea detaliată.

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea compententă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc, luând în considerare următoarele:

caracteristicile şi funcţiile solului, ale formaţiunilor geologice şi ale apelor subterane;

tipul şi concentraţia, gradul de risc pe care îl prezintă poluanţii, organismele sau microorganismele nocive;

distribuţia poluanţilor în mediul geologic;

volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea, adâncimea şi accesibilitatea acestuia;

obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora;

raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic;

destinaţia terenului după refacerea mediului geologic şi posibilitatea utilizării acestuia, având în vedere potenţialul de dezvoltare al zonei sau folosinţa terenului preconizată pentru viitor.

Conform Anexei din Ordinul nr. 1552/743 al MMDD şi MADR din 03.12.2008- pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitatile agricole, următoarele UAT-uri prezintă risc de poluare din cauza prezenţei surselor de nitraţi din activităţi agricole:

-comunele: Berteştii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chiscani, Cireşu, Dudeşti, Făurei, Frecăţei, Galbenu, Gemenele, Grădiştea, Gropeni, Jirlău, Măraşu, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Racoviţa, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Siliştea, Stăncuţa, Surdila-Găiseanca, Surdila Greci, Şutesti, Tichileşti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufeşti, Ulmu, Unirea, Vădeni, Victoria, Vişani, Viziru, Zăvoaia; oraşele Ianca şi Însurăţei.

Pentru comunele Chiscani, Vădeni, Movila Miresii există proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”-finanţare printr-un acord de imprumut şi asistenta financiara cu Banca Mondială şi respectiv Facilitatea Globala de Mediu (GEF)-prin MMDD.

7

Conservarea naturii şi a biodiversităţii Judeţul Brăila deţine o varietate de ecosisteme terestre şi acvatice, caracteristice regiunii biogeografiece stepice.

Stepa a fost desţelenită şi vegetaţia naturală a fost înlocuită cu vegetaţie de culturi agricole în proporţie de peste 95%. Vegetaţia naturală se mai găseşte azi doar insular, pe pajiştile naturale precum şi pe marginea drumurilor, de-a lungul digurilor şi canalelor de irigaţie.

Din fosta Deltă Interioară (Balta Brăilei şi Balta Ialomiţei) doar o treime din suprafaţă a rămas în regim liber de inundaţie, ca urmare a acţiunii de îndiguire a peste 75% din suprafaţa fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei. Vestigii ale florei acestui vast teritoriu de zonă umedă se găsesc acum în cele 10 insule din zona inundabilă care constituie Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.

Substituirea pădurilor naturale din Balta Brăilei prin culturi uniclonale de plop şi salcie, îndiguirile, desecările şi întinsele monoculturi agricole practicate în ultimii 60 de ani, au adus profunde modificări calitative şi cantitative biodiversităţii judeţului Brăila. Balta Mică a Brăilei fiind singura zonă rămasă în regim hidric natural (zona inundabilă), conservă în prezent complexe de ecosisteme acvatice şi terestre într-o formă apropiată de cea iniţială. Parcul este similar unei delte interioare pe traseul inferior al Dunării de Jos, reprezentând un sistem de referinţă al fostei delte interioare şi baza pentru reconstruirea ecologică în Sistemul Dunării Inferioare.

Statutul de protecţie deţinut de Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, permite conservarea ecosistemelor naturale din această zonă, în procent de 50%.

Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de floră şi faună rare sau pe cale de dispariţie, caracteristice zonelor umede, diversitatea cea mai mare există în lunca inundabilă a Dunării.

Tabel nr. 1. Inventarul tipurilor de habitate de interes comunitar identificate în judeţul Brăila

Nr. ctr.

Tip habitat

Conform OUG 57/2007

Cod

Natura 2000

Zona în care a fost identificat

1. Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

1310 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni

2. Stepe şi mlaştini sărăturate panonice – habitat prioritar

1530 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni, Valea Călmăţuiului

3. Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Lotorelletea uniforae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea

3130 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), lunca Braţului Măcin

4. Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetaţie bentonică a Chara sp.

3140 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni

5. Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocarition

3150 PNBMB: lacuri şi bălţi, mlaştini împădurite

6. Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

3270 PNBMB – canale cu maluri aluviale, lunca Braţului Măcin

7. Stepe ponto-sarmatice – habitat prioritar 62CO Lunca Braţului Măcin

8. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

6410 PNBMB – Mlaştini cu vegetaţie de Molinia pe soluri luto-argiloase

8

9. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin

6430 PNBMB, lunca Braţului Măcin

10. Pajişti aluviale din Cnidion dubii 6440 PNBMB – Mlaştini de-a lungul văii Dunării; lunca Braţului Măcin

11. Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

6510 PNBMB – păşuni umede, depresiuni mlăştinoase; lunca Braţului Măcin

12. Păduri mixte cu Quercus robus, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

91FO PNBMB

Din cele 230 specii de floră sălbatică inventariate în judeţul Brăila, nu au fost identificate specii de interes naţional sau comunitar (listate în anexele 3-5 la OUG 57/2007).

Există două specii endemice-Campanula rontundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel) şi Achillea coaretata Poir (coada şoricelului cu flori galbene), care cresc numai pe Popina Blasova – martor de eroziune hercinică (monument al naturii), vestigiu al unui lanţ muntos din care s-au păstrat Munţii Măcin.

În cele ce priveşte fauna, atât ca număr de specii, cât şi ca număr de indivizi au fost inventariate un număr de 90 de specii, considerate de interes comunitar conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Anexa 3, pentru care trebuie instituite arii speciale de conservare şi arii speciale de protecţie avifaunistică.

Din acestea 49 de specii sunt cu regim de protecţie strictă iar o specie este prioritară (nurca – Mustela lutreola).

Din totalul de 305 specii de vertebrate inventariate la nivelul judeţului, (Tabelul nr. 2) 160 de specii necesită o protecţie strictă, din care 121 de specii sunt de interes comunitar, iar 39 de interes naţional.

Tabel nr. 2. Inventarierea speciilor de vertebrate conform OUG 57/2007 OUG 57/2007 Nr.

ctr. Grupa de specii

Nr. specii Anexa 3 –

Specii a căror conservare

necesită desemnarea

ariilor speciale de conservare şi

a ariilor de protecţie specială

acvifaunistică

Anexa 4A – Specii de

interes comunitar

care necesită o protecţie

strictă

Anexa 4B – Specii de

interes naţional care

necesită o protecţie

strictă

Anexa 5A – Specii de

interes comunitar căror

prelevare din natură şi

exploatare fac obiectul

măsurilor de management

Anexa 5B– Specii de

animale de interes naţional

a căror prelevare din

natură şi exploatare fac

obiectul măsurilor de management

1. Peşti 67 16 5 5 7 -

2. Amfibieni 7 3 3 - 2 -

3. Reptile 5 1 5 - - -

4. Păsări 208 64 - 25 - -

5. Mamifere 18 6 6 - 3 9

TOTAL 305 90 19 30 12 9

9

Prezenţa în anumite zone din judeţul Brăila a speciilor listate pe anexele 3-5 ale OUG nr. 57/2007 a stat la baza declarării siturilor Natura 2000.

Dintre cele 67 de specii de peşti inventariate, 4 specii sunt vulnerabile şi 4 sunt periclitate, o specie – păstrăvul de mare (Salmo trutta labrax) – fiind critic periclitată; 2 specii de amfibieni din cele 7 inventariate la nivelul judeţului sunt vulnerabile, 3 sunt aproape ameninţate, iar tritonul cu creastă dobrogean (Triturus dobrogicus), a cărui prezenţă a fost observată în Lunca Dunării, în zone ce fac parte din siturile de importanţă comunitară ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei şi ROSCI0012 Braţul Măcin, este periclitat. Dintre speciile de păsări 22 sunt vulnerabile, 13 specii sunt periclitate şi 3 critic periclitate (gârliţă mică, codalb şi acvilă ţipătoare mare). Din totalul speciilor de mamifere inventariate 6 specii sunt vulnerabile. Situaţia privind starea de conservare a vertebratelor inventariate pentru judeţul Brăila poate fi sintetizată conform tabelului nr. 3.

Tabel nr. 3. Starea de conservare a vertebratelor inventariate în judeţ Statut

Nr. crt.

Grupa de vertebrate Nr. specii

Vulnerabilă Periclitată Critic periclitată

Aproape ameninţată

1. Peşti 67 4 4 1 -

2. Amfibieni 7 2 1 - 3

3. Reptile 5 1 - - -

4. Păsări 208 22 13 3 -

5. Mamifere 18 6 - - -

Strategia pentru biodiversitate urmăreşte conservarea ei, utilizarea durabilă a componentelor sale, precum şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate.

Obiectiv: reabilitarea tuturor ecosistemelor deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane, şi asigurarea măsurilor de ocrotire şi conservare a tuturor bunurilor de patrimoniu natural

Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt:

stoparea defrişărilor şi intensificarea programelor de refacere a pădurilor;

reconstituirea pădurilor până la 20%, prin împădurirea terenurilor degradate sau cu pontenţial de degradare, împădurirea terenurilor improprii culturilor agricole sau a celor cu productivitate scăzută%(conform Studiului privind Dezvoltarea Silviculturii in Romania 2000-I.C.A.S. Bucuresti)

crearea unor perdele de protecţie a câmpului în scopul îmbunătăţirii topoclimatului ;

restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică periclitate, vulnerabile şi ameninţate;

utilizarea durabilă a bunurilor din patrimoniul natural în limita capacităţii de suport a sistemelor ecologice şi păstrarea integrităţii funcţionale a tuturor ecosistemelor;

renaturarea parţială a Bălţii Brăilei şi transformarea ei într-o zonă de dezvoltare durabilă (activităţi turistice şi activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor, creşterea animalelor, pescuit, vânătoare), în urma realizării unor studii complexe de dezvoltare durabilă pentru cursul inferior al Dunării;

10

asigurarea măsurilor de ocrotire şi conservare a bunurilor de patrimoniu natural, altele decât zonele protejate precum cele cu rol de coridoare ecologice, vegetaţia malurilor şi a luncilor râurilor, a malurilor lacurilor, zonele umede naturale, vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole şi vegetaţia naturală de-a lungul căilor de comunicaţie;

administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de măsuri care să asigure un regim special de protecţie şi conservare conform OG nr. 57/2007.

1.2. ZONELE DE RISC NATURAL Obiectivul general care decurge din din Strategia Naţională de Protecţia Mediului – 2004-2025 îl reprezintă ”Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale”.

Obiectiv specific preluat la nivelul judeţului prin „Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor” şi „Planul Local de Acţiune pentru Mediu” 2006: Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale.

Alunecări de teren În conformitate Legea nr. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea - “Zone de risc natural”, judeţul Brăila se află intr-o zonă cu potenţialul scăzut de producere a alunecărilor de teren.

Localităţile în care se semnalează fenomenul alunecărilor de teren conform Legii 575/2001 sunt următoarele: Măxineni, Racoviţa, Râmnicelu, Scorţaru Nou, Şuţeşti. În aceste zone se recomandă:

• Întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.)

• Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane):

- îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare aplicate în complex cu alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi agropedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a terenului;

- lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor) pe terenurile afectate de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate

• Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze antropice.

- stoparea defrişărilor ilegale

- stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânţare cu amestec de ierburi care, prin consumul mare de apă, asigură protecţia antierozională şi stabilizarea terenurilor

- evitarea executării de constructii de orice fel şi căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe terenuri instabile

11

In zonele afectate de eroziuni şi alunecări de teren indiferent de cauza acestora se recomandă întocmirea hărţilor risc la alunecări de teren (conform Legii 575/2001) în zone în care există elemente importante supuse riscului şi declararea acestora ca ”zone de risc la alunecări de teren”.

Măsuri de reducere şi combatere a hazardului la alunecari de teren care decurg din Studiul IPTANA SA 2008 „Gestiunea situaţiilor de risc în profil teritorial în judeţul Brăila pentru elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean Brăila”.

Fenomenele de instabilitate a masivelor de pământ au drept cauza două tipuri de factori: cei favorizanţi (care reduc până aproape de limită echilibrul masivelor de pământ) şi cei declanşatori (în general fenomene intense care activează instabilitatea). În cele ce urmează sunt prezentaţi factorii generali şi modul de limitare a influenţei acestora.

Condiţiile de teren Factori de risc Metode de combatere Pământuri moi - coloane de var

măsuri structurale Argile glomerulare - protejarea infiltrării apelor de suprafaţă Roci alterate - protecţie superficială a rocii, instalarea de

lucrări de apărare Roci fisurate - colmatarea fisurilor, instalarea de plase sau

panouri ancorate, instalarea de lucrări de apărareAlternanţă de straturi din punct de vedere al permeabilităţii şi/sau rigidităţii

- drenaje - măsuri structurale

Procesele geomorfologice Factori de risc Metode de combatere Seisme - proiectare antiseismică a structurilor de sprijin Eroziune fluvială de picior al versantului - instalarea de lucrări de apărare Supraîncărcarea coamelor dealurilor - terasamente Înlăturarea vegetaţiei ( eroziune, incendii de pădure, secetă)

- reîmpădurire

Procese fizice Factori de risc Metode de combatere Perioade ploioase scurte şi intense, perioade ploioase îndelungate, topirea rapidă a zăpezii, cicluri de îngheţ-dezgheţ

- instalarea de sisteme de drenaj a apelor de suprafaţă

Scăderea bruscă a nivelului apelor din lacuri după inundaţii sau ruperea barajelor naturale

- instalarea de sisteme de regularizare

Procese antropice Factori de risc Metode de combatere Excavarea taluzurilor sau piciorului taluzurilor Încărcarea taluzurilor sau zonelor de coamă Irigaţiile în zonele de pantă Întreţinerea defectuoasă a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare Instalarea reţelei de alimentare cu apă fără reţea de

- măsuri legislative şi punerea lor în aplicare

12

canalizare Despăduririle Crearea depozitelor de materiale granulare afânate Vibraţii induse artificial

Principalele elemente şi masuri necesare pentru reducerea instabilităţii zonelor supuse hazardului natural la alunecări de teren Măsurile pentru prevenirea sau atenuarea/stoparea alunecărilor de teren prin acţiunea asupra factorilor perturbatori, sunt specifice fiecărui caz în parte, funcţie de amploarea fenomenului. Ele pot fi grupate astfel: modificarea geometriei iniţiale, reducerea presiunii apei din pori, măsuri fizice, chimice, biologice, măsuri mecanice.

Cele mai importante măsuri de combatere a fenomenelor de instabilitate a masivelor de pământ sunt:

- Măsuri de drenaj: drenuri de suprafaţă pentru prevenirea infiltrării apei în zona alunecării (şanţuri şi ţevi colectoare), tranşee drenante de suprafaţă sau adâncime umplute cu material filtrant (natural sau geosintetice), drenuri-fitil, puţuri drenante, drenuri în spic cu cămin de colectare, galerii drenante, drenuri-sifon, epuizmente directe şi indirecte

- Structuri de sprijin: gabioane, căsoaie, ziduri de sprijin de greutate sau pământ armat, structuri discontinue din piloţi, coloane sau barete, sisteme de bolţi cu pilaştri, structuri din micropiloţi, cluaje, dale ancorate, plase ancorate, sisteme de atenuare a rocilor desprinse din versanţi

- Îmbunătăţirea terenului: colmatarea fisurilor din roci, injectarea, coloane de var.

Având în vedere degradările provocate de alunecările de teren în judeţul Brăila, se impune executarea unui program de cercetare, cuprinzând cartarea amănunţită a alunecărilor, lucrări de foraj completate cu metode geofizice pentru determinarea adâncimii suprafeţei de alunecare, monitorizarea alunecărilor de teren prin metode topo-geodezice şi foraje a cauzelor evoluţiei imprevizibile a fenomenului precum şi măsuri de stabilizare a versanţilor deja afectaţi de fenomen.

Seisme Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile administrativ teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este VIII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor sunt:

UAT Nr. de locuitori Intensitatea seismică (MSK)

Municipiul Brăila 212.981 VIII Oraşul Făurei 4.067 VIII Oraşul Ianca 11.196 VIII Oraşul Insurăţei 7.234 VIII

Sursa datelor: INSEE- Baza Tempo, on-line- populaţia stabilă în anul 2008

Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VII şi VIII este de 50 de ani respectiv 100 ani, se impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă pentru unităţile administrativ teritoriale evidenţiate în tabelul de mai sus.

13

Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren organizată în cadrul MLPTL are în subordine la nivelul Comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele)

Comisia judeţeană întocmeşte Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Acesta cuprinde planuri de apărare elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize, documentaţii.

Programul de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor cutremurelor (Conform Studiului IPTANA SA 2008 „Gestiunea situaţiilor de risc în profil teritorial în judeţul Brăila pentru elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila”)

Evaluarea cât mai corectă a hazardului seismic într-un anumit amplasament este importantă în vederea punerii în siguranţă a fondului construit existent şi/sau viitor (desigur viitoarele evenimente seismice vor confirma sau nu studiile de hazard). De asemenea hărţile de hazard seismic asigură informaţii esenţiale pentru creerea şi îmbunătăţirea normativelor de proiectare seismică a clădirilor. Cercetatorii revizuiesc frecvent aceste hărţi pentru a reflecta noile cunoştinţe dobândite în înţelegerea fenomenelor şi pentru a integra noile date instrumentale disponibile.

Protecţia antiseismica a construcţiilor trebuie să conţină în mod obligatoriu o evaluare cât mai realistă a hazardului seismic. Pentru aplicarea practică a studiilor de hazard, comunitatea administrativă poate avea un rol important în stabilirea finală a nivelului ales de hazard seismic la nivel naţional/regional. Studiile de microzonare seismică ce includ influenţa condiţiilor de teren şi cartografiază parametrii mişcării terenului în anumite zone (de exemplu pentru zone urbane) au rolul de a sublinia diferenţele de hazard seismic ce pot exista în zona respectivă şi că în viitor poate fi necesară o abordare la scară locală a evaluării acţiunii seismice.

Măsuri imediate pentru reducerea riscului seismic - Punerea în siguranţă, în următorii ani, a construcţiilor care prezintă un pericol ridicat de

prăbuşire şi care adăpostesc un număr important de persoane.

- Creerea unor spaţii tampon pentru adăpostirea provizorie a locatarilor, în cazul necesităţii părăsirii temporare a locuinţelor, pe timpul executării lucrărilor de intervenţie sau în caz de cutremur.

- Continuarea acţiunii de inventariere şi expertizare a construcţiilor din zonele seismice.

- Creerea condiţiilor tehnice şi organizatorice necesare colectării, stocării şi procesării automate ale informaţiilor relative la construcţiilor cu risc seismic.

- Completarea cadrului organizatoric pentru luarea măsurilor de urgenţă post-seism (în special a celor cu caracter tehnic, legate de evaluarea rapidă post-seism şi de punerea provizorie în siguranţă).

- Măsuri pentru îmbunătăţirea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic şi de măsurile pentru reducerea acestuia.

Strategia de informare şi educare

14

Programul de educare antiseismică a populaţiei trebuie să fie o acţiune care să pună accentul pe formele de educaţie referitoare la condiţiile concrete de hazard, vulnerabilitate şi risc din aşezările respective, avându-se în vedere următoarele direcţii principale:

- programe de educaţie generală a populaţiei (comunităţile urbane şi rurale) ;

- programe de educaţie specifică a unor categorii socio-profesionale şi de vârstă ale populaţiei, inclusiv ale specialiştilor şi persoanelor cu atribuţii de conducere în instituţiile publice responsabile cu apărarea împotriva dezastrelor şi ale componentelor societăţii civile.

Ca forme de realizare a programelor menţionate se pot propune:

- dezbateri şi popularizare prin mass-media; instruiri/ antrenamente organizate periodic pe plan local.

- afişe, pliante, broşuri cu reguli de bază ale protecţiei individuale şi colective;

- manuale/ghiduri practice cuprinzând cunoştinţe generale şi specifice socio-profesionale; filme documentare;

Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur puternic o reprezintă:

- construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forţe seismice mai reduse; acestea s-au comportat satisfăcător în 1977 dar unele cazuri au suferit mai multe avarii;

- clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control tehnic specializat.

Cele mai multe clădiri de acest tip constituie o prioritate absolută la intervenţie.

De asemenea priorităţile intervenţiilor sunt determinate şi de destinaţia funcţională a clădirilor, respectiv clădiri din domeniul sănătăţii, administraţiei centrale şi locale, educaţiei, culturii, clădiri de locuit, etc.

Inundaţii Obiectivul principal al strategiei cu privire la riscul de inundaţii este inclus în strategia de amenajare a bazinelor hidrografice prezentată detaliat la capitolul 4.2.1.

Obiectiv specific: prevenirea şi protecţia faţă de riscul la inundaţii în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale.

Politica de gospodărire a apelor din judeţ se înscrie în strategia şi politica naţională de gospodărire a resurselor de apă. Este o politică de gospodărire durabilă a apelor şi are ca scop asigurarea protecţiei cantitativă şi calitativă a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu.

1.3. GESTIUNEA DEŞEURILOR In contextul POS Mediu-Axa prioritra 2 Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor, judetul Braila, incepand cu dec./2008 beneficiaza de asiastenta tehnica PHARE ptr.pregatirea unui proiect de realizarea unui sistem integrat al deseurilor la nivel judetean:

15

Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul deseuri in judetul Braila-Masura PHARE CES 2006/018 – 147.04.03/08.02.

- Autoritate Contractanta: OFICIUL DE PLATI SI CONTRACTE PHARE - Autoritate de implementare: MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII RURALE - Elaborator: ROMAIR-Consulting

- Scopul proiectului: obţinerea finanţării investiţiilor necesare pentru conformare prin intermediul POS Mediu 2007-2013.

Analiza impactului produs de generarea deşeurilor din activităţile socio-economice, de modul şi practicile actuale de gospodărire a acestora în judeţul Brăila, precum şi de necesitatea abordării în mod integral a gestionării deşeurilor, a impus stabilirea unui obiectiv general şi a unor obiective specifice care au ca scop final reducerea sau eliminarea acestuia.

Obiectivul general rezultat din Strategia Naţională de Gospodărire a Deşeurilor vizează ”Reducerea impactului şi a riscurilor pentru sănătatea oamenilor şi a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic” (orizontul de timp 2008- 2013).

La realizarea obiectivului general poate contribui implementarea prevederilor proiectului “Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Brăila” întocmit în conformitate cu Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ord. 951/2007, elaborat ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor. Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, urmând a fi revizuit periodic în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului.

Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Brăila este în concordanta cu legislaţia UE, Planul National de Gestiunea Deşeurilor (PNGD), Planul Regional de Gestionare a Deseurilor 2004 – 2013, şi are ca baza obiectivele Planului Operaţional Sectorial: reducerea cantitatii de deşeuri depozitate, creşterea cantitatii de deşeuri reciclate şi reutilizate, reducerea numarului poluarilor ecologice vechi, îmbunatatirea standardelor tehnologice de depozitare.

Obiective specifice Obiectivele specifice judeţene rezultate din proiectul ”Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Brăila” sunt:

- Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor

- Depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

- Conştientizarea locuitorilor de beneficiile rezultate din proiect, separarea colectării deşeurilor şi reciclarea acestora.

Pentru imbunatatirea calitatii managementului deseurilor se impune implementarea legislatiei actuale armonizata cu directivele europene. In vederea atingerii obiectivelor propuse se are in vedere respectarea urmatoarele aspecte legislative şi instituţionale:

- Cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor care, în momentul de faţă, îl constituie Hotărârea Guvernului nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor

- Proiectul ”Planul Judeţean de Gestiunea Deşeurilor in judeţul Brăila – 2008 - 2013”

- Studiul „Sistem de Management Integrat al Deseurilor” – ROMAIR CONSULTING LTD. (Plan

16

de investitii pe termen lung pentru judetul Braila) - 2008

Măsurile care vizează managementul deşeurilor privesc:

- Managementul adecvat al deşeurilor industriale, împreună cu managementul deşeurilor menajere produse în mediul urban şi rural în conformitate cu metodele şi practicile valabile în zilele noastre, asigură o protecţie integrată a mediului ridicând astfel nivelul de trai al cetăţenilor şi conservând natura.

- Întărirea capacităţii de monitorizare şi control din partea autorităţilor care se ocupă de mediu la nivelul judeţului şi al oraşelor poate contribui pozitiv la dezvoltarea de noi activităţi care se bazează pe curăţenie, siguranţă şi un mediu igienic.

- Consolidarea capacităţii şi eficienţei întreprinderilor şi organizaţiilor care acţionează în domeniul managementului deşeurilor

- Întărirea capacităţii Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului de a dezvolta noi practici pentru monitorizarea şi controlul emisiilor accidentale de substanţe poluante din partea sectorului productiv

- Modernizarea tehnologiilor existente de colectare, depozitare, tratare şi reciclare a deşeurilor menajere şi industriale de orice fel

- Dezvoltarea staţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor industriale, a apelor poluate şi a deşeurilor chimice

- Campanii de conştientizare în problema reciclării şi protecţiei mediului

- Reabilitarea zonelor afectate de poluare împreună cu dezvoltarea unui management adecvat al deşeurilor de orice natură în acord cu standardele şi practicile de astăzi, asigurând refacerea pământului şi a apelor afectate şi în acelaşi timp asigurând o protecţie integrată a mediului care va duce la creşterea calităţii vieţii şi la conservarea mediului natural în zonă.

În angajamentele asumate de România în procesul de negociere pentru aderare la UE este prevazută pentru judeţul Brăila realizarea a 2 depozite conforme cu reglementarile de mediu.

Depozitul controlat de deşeuri menajere şi asimilabile industriale din localitatea Muchea a început să funcţioneze în 2002, fără sortarea deşeurilor. Depozitul va avea 4 celule: 1 3,1 Ha, 2.8 Ha, 2,8 Ha, 4 3,2 Ha. În prezent este în funcţiune celula nr. 1. Aici sunt eliminate anual 70.000 t de deşeuri.

În anul 2010 este prevazută de asemenea, construirea unui nou depozit conform de deşeuri muncipale în localitatea Ianca cu o capacitate de 255.000 tone.

Se propune, de asemenea, închiderea depozitelor urbane neconforme existente după următorul calendar:

- Depozitul neecologic de deşeuri menajere Făurei 2017

- Depozitul neecologic de deşeuri menajere Ianca 2010

ROMAIR Consulting, elaboratorul Master planului pentru managementul deseurilor, tinand seama de aspectele tehnice primare ale sistemului de management integrat al deşeurilor pe fiecare componenţă de investiţii (colectare şi transport, tratare, depozitare, închidere depozite neconforme) si de evaluarea opţiunilor tehnologice în funcţie de particularităţile judeţului au avut in vedere următoarele elemente:

Zonele de management de deşeuri municipale care vor fi racordate la servicii comune de salubritate;

17

Selectarea locaţiilor de amplasament pentru componentele principale ale infrastructurii de management al deşeurilor municipale cu evidenţierea facilităţii necesare – depozitul ecologic, staţiile de transfer intermediar, staţiile de tratare necesare şi centre de colectare;

Selectarea tehnicilor de colectare ce vor fi aplicate în judeţ în funcţie de caracteristicile zonale specifice;

Selectarea tipurilor de tehnologii pentru tratarea deşeurilor aplicabile la nivelul judeţului;

Selectarea opţiunilor de sistem integrat de management al deşeurilor;

Prezentarea principalelor aspecte de ordin financiar ale sistemelor analizate şi pentru cel propus;

Prezentarea structurii complete a sistemului de management integrat al deşeurilor propus ca urmare a analizei de opţiuni.

Determinarea elementelor mai sus menţionate a fost necesară pentru a se putea alcătui o schemă de management integrat al deşeurilor municipale care să asigure:

Atingerea obiectivelor de conformare cu legislaţia naţională şi europeană corespunzătoare;

Protecţia mediului şi a sănătăţii publice prin îmbunătăţirea condiţiilor de management al deşeurilor şi închiderea depozitelor şi a siturilor neconforme;

Creşterea numărului de locuitori care vor fi racordaţi la serviciile de salubritate;

Respectarea colectării selective a deşeurilor municipale şi respectarea principiului „poluatorul plăteşte” care guvernează managementul deşeurilor şi legislaţia aferentă.

În cadrul analizei opţiunilor de management integrat al deşeurilor, au fost luate în calcul 3 opţiuni de sistem. La nivelul Planului de Investiţii pe Termen Lung, opţiunea 2 constituie recomandarea ROMAIR Consulting în vederea implementării unui sistem integrat de management al deşeurilor solide, sistem ce va permite atingerea ţintelor propuse.

În cadrul opţiunii s-a optat pentru construirea unui nou depozit de deşeuri la Ianca, ce urmează să deservească zonele de transfer 2 şi 3. De asemenea, se vor mai construi: o staţie de transfer la Însurăţei şi două staţii de sortare şi de compostare lângă depozitele de deşeuri de la Muchea şi Ianca.

Zonele de colectare şi transfer În urma analizei multicriteriale a rezultat Impartirea judetului Brăila in trei zone.

Populaţia urbană şi respectiv populaţia rurală pentru zonelor deservite, pe obiective, conform arondărilor stabilite pentru anul 2008

Populaţie urbană deservită

Populaţie rurală deservită

Total populaţie

deservită (pe obiective)

Număr zona, Denumire centre de colectare şi staţie de transfer sau depozit

locuitori locuitori locuitori

Zona 1 – BRĂILA - Depozit 212.981 36.753 249.734

Zona 2 – IANCA 15.263 51.245 66.508

Zona 3 – ÎNSURĂŢEI 7.234 38.876 46.110

18

TOTAL POPULAŢIE (la nivelul judeţului)

235.478 126.874 362.352

Sursa: Analiza ROMAIR Consulting

Arondarea localităţilor pe zone

Număr zona, Denumire centre de colectare şi staţie de transfer sau

depozit

Localităţi URBANE

Localităţi RURALE

Zona 1 – BRĂILA - Depozit Mun. Brăila Cazasu, Chişcani, Frecăţei, Gemenele, Marasu, Maxineni, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Şiliştea, Tichileşti, Tudor Vladimirescu, Vădeni

Zona 2 – IANCA Ianca, Făurei Bordei Verde, Cireşu, Galbenu, Grădiştea, Gropeni, Jirlău, Mircea Vodă, Movila Miresii,

Racoviţa, Râmnicelu, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Suteşti, Traian, Ulmu, Unirea, Vişani

Zona 3 – ÎNSURĂŢEI Insurăţei Baraganul, Berteştii de Jos, Ciocile, Dudeşti, Roşiori, Stancuţa, Tufeşti, Victoria, Viziru,

Zăvoaia.

Sursa: Analiza ROMAIR Consulting

Conform studiului efectuat de ROMAIR CONSULTING LTD in 2008 „Sistem de Management Integrat al Deseurilor” –. (Plan de investitii pe termen lung pentru judetul Braila), pentru gestionarea eficienta a deseurilor, teritoriul judetului a fost impartit in trei zone de transfer dupa cum se poate vedea in figura de mai jos:

19

Unde: ST – statie de transfer, SS- Statie de sortare. SC- statie de compostare

Planul investiţiilor prioritare pe perioada 2009 – 2013, necesare implementării sistemului integrat de management al deşeurilor solide include:

Componenta de transfer

Staţie Transfer Insurăţei

Componenta de tratare

Staţie de compostare Mucheea

Staţie de compostare Ianca

Staţie de sortare Muchea

Staţie de sortare Ianca

Inchiderea depozitelor neconforme din judeţ

Depozit Ianca

20

2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL CONSTRUIT

2.1. PATRIMONIUL NATURAL

ARIILE NATURALE PROTEJATE În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, pe teritoriul judeţului au fost identificate o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare.

Până în anul 2007 suprafaţa totală a ariilor protejate din judeţul Brăila era de 20.407,68 ha şi cuprindea următoarele:

Nr. crt. Denumire Actul de

declarare

Categoria ariei

protejate

Suprafaţa (ha) Localizare Administrator/

custode

1 Balta Mică a Brăilei

Legea 5/2000

HG 230/2004

Parc natural

Zona umedă de importanţă internaţională

(Sit Ramsar poziţia 1074)

17529 În lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, ecoregiunea României nr. 20, com. Chiscani, Gropeni, Stăncuţa, Berteştii de Jos, Măraşu

RNP Romsilva

Direcţia Silvică Brăila

2 Lacul Jirlău

Legea 5/2000

Rezervaţie naturală

838,66 Com. Jirlău, Vişani şi Galbenu

-

3 Pădurea Camniţa

Legea 5/2000

HCJ Brăila 20/1994

Rezervaţie naturală

1,2 Com. Râmnicelu RNP Romsilva

Direcţia Silvică Brăila

4 Pădurea Viişoara

HCJ Brăila 20/1994

Rezervaţie forestieră

1897,8 Loc Insurăţei şi com. Berteştii de Jos

Idem

5 Popina Blasova

HCJ Brăila 20/1994

Monument al naturii

2,3 Insula Mare a Brăilei

-

6 Lacul Tataru

HCL Rosiori 21/2004

HCL Dudeşti 33/2004

Regim provizoriu de ocrotire

138,72 Com. Roşiori şi Dudeşti

-

TOTAL 20407,68

21

În scopul compatibilizării legislaţiei naţionale privind protecţia naturii cu cea a Uniunii Europene din domeniul respectiv, Guvernul României şi Ministerul Mediului au adoptat noi acte normative pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.

Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, siturile de importanţă comunitară din judeţul Brăila sunt următoarele:

Nr. crt. Denumirea sitului

Procente din unit.adm.teritoriale

cuprinse în sit

Nr. habitate de interes comunitar

Nr. specii de interes comunitar

Suprafaţa totală (ha)

1. ROSCI0005

Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Căineni

Galbenu: 7% Grădiştea: 11% Jirlău: 9% Vişani: 17%

3 (dintre care unul

prioritar)

5 3079,85

2. ROSCI0006

Balta Mică a Brăilei

Berteştii de Jos: 38% Brăila: 18% Chişcani: 29% Gropeni: 13% Măraşu: 5% Stăncuţa: 35%

8 16 21120,16

3. ROSCI0012

Bratul Măcin

Frecăţei: 10% Măraşu: 1%

8 (dintre care unul

prioritar)

10 4672

4. ROSCI0259

Valea Călmăţuiului

Bordei Verde: 7% Cireşu: 18% Însurăţei: 12% Surdila-Greci: 3% Ulmu: 16% Zăvoaia: 15%

1 (prioritar) 1 8329,02

În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, siturile de importanţă comunitară vor fi declarate ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului.

Cele şapte arii de protecţie specială avifaunistică din judeţul Brăila, instituite conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, sunt:

Nr. crt.

Denumirea sitului Procente din unit.adm.teritoriale

cuprinse în sit

Nr. specii de păsări de

interes comunitar

Suprafaţa totală (ha)

1. ROSPA0004

Balta Albă – Amara – Jirlău

Galbenu: 5% Jirlău: 7% Vişani: 5%

58 1175,59

22

2. ROSPA0005

Balta Mică a Brăilei

Berteştii de Jos: 38% Brăila: 18% Chiscani: 29% Gropeni: 13% Măraşu: 5% Stăncuţa: 35%

25 21120,16

3. ROSPA0006

Balta Tataru

Dudeşti: 2% Roşiori: 3%

18 454,76

4. ROSPA0040

Dunărea Veche – Braţul Măcin

Frecăţei: 14% Măraşu: 1%

57 6392,4

5. ROSPA0048

Ianca – Plopu - Sărat

Ianca: 5% Movila Miresii: 13% Traian < 1%

19 2162,3

6. ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior

Măxineni: 4% Silistea: 4% Vădeni: 5%

21 1795,84

7. ROSPA0077

Măxineni

Măxineni: 11%

29 1469,93

Conform calculelor efectuate pe baza procentelor indicate în HG nr. 1284/2007 şi în Ordinul nr. 1924/2007, la care se adaugă suprafeţele pădurilor Camniţa şi Viişoara, suprafaţa totală a ariilor naturale declarate protejate este estimată la 46.703,26 ha.

Obiectivul principal îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin:

menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor de patrimoniu natural.

Pentru atingerea acestor obiective se va institui un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare a categoriilor de arii protejate menţionate mai sus.

Managementul ariilor naturale protejate, pe categorii, sunt stabilite prin Anexa nr.1 Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate din OUG nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Planurile de managementul sunt elaborate de administratorii ariilor naturale protejate.

Managementul parcului natural urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. În cadrul parcului este permisă dezvoltarea activităţilor de recreere şi turism, precum şi a celor ştiinţifice şi educaţionale.

23

Managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei se realizează conform planului de management realizat în cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 aprobat prin Ordinul MAPM 1456/14.03.2003. Ca urmare a modificării legislaţiei în domeniul ariilor naturale protejate, din anul 2007 a început procesul de revizuire a planului de management, în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO000172 „Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în Balta Mică a Brăilei” derulat de administraţia parcului natural. Planul de management a fost revizuit şi avizat de Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ de Administrare şi este înaintat Ministerului Mediului în vederea aprobării.

Deoarece suprafaţa parcului natural are şi statut de zonă umedă de importanţă internaţională, cât şi de sit Natura 2000, planul de management trebuie să conţină şi măsuri pentru protecţia speciilor şi habitatelor care constituie obiectul declarării ca arie de interes internaţional şi comunitar.

Managementul rezervaţiilor naturale Pădurea Camniţa şi Pădurea Viişoara în funcţie de caracteristicile acestora, urmăreşte menţinerea habitatelor, şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice şi educaţionale. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, ele au caracter predominant forestier.

Managementul Rezervaţiei Naturale Camniţa este asigurat de către Direcţia Silvică Brăila, custodele ariei naturale protejate, care a elaborat un plan de mangement aflat în procedură de aprobare la Ministerul Mediului.

Managementul Rezervaţiei Forestiere Pădurea Viişoara, arie naturală protejată de interes judeţean, este asigurat de Consiliul Judeţean Brăila, conform art. 17, alin. (1), lit. c) din OUG nr. 57/2007.

Managementul monumentului naturii se va face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice, iar în funcţie de gradul de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis. Popina Blasova fiind o arie naturală protejată de interes judeţean, declarată prin HCJB 20/1994, managementul este în responsabilitatea Consiliului Judeţean Brăila, conform art. 17, alin. (1), lit. c) din OUG nr. 57/2007.

Managementul zonelor umede de importanţă internaţională se va realiza în scopul conservării lor şi utilizării durabile a rezervelor biologice pe care le generează în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.

Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au desemnate. Acolo unde este cazul se vor readuce într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice mai ales a celor prevăzute în anexele 3 şi 4A (OUG nr. 57/2007).

Managementul siturilor de importanţă comunitară (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va necesita menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale specifice judeţului Brăila din Anexa nr. 2 din OUG nr. 57/2007 sau a speciilor de interes comunitar din Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice a ariei respective.

24

2.2. PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT Analiza elementelor de patrimoniu cultural al judeţului Braila, întocmită în etapele precedente a evidenţiat acele aspecte caracteristice, pozitive şi negative care constituie suportul elaborării strategiei de protejare, promovare şi valorificare a patrimoniului cultural construit din perspectiva amenajării teritoriului. Informaţiile, aprecierile şi propunerile sunt extrase din „Studiul istoric privind patrimoniul cultural construit din Judeţul Brăila” realizat de un colectiv al Muzeului Brăilei condus de domnul Ionel Cândea.

Patrimoniul cultural construit la care se face referire a fost evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Listei Monumentelor istorice aprobată prin Ordinului ministrului culturii şi cultelor 2314/2004 privind aprobarea LMI actualizată, şi a LMI dispărute şi prin OMCC 2182/01.07.2005- pentru aprobarea LMI 2004 -modificări şi completări, astfel:

Monumente istorice

Categoria A - valoare naţională

Categoria B - patrimoniu cultural local

Total

I. Arheologie - 41 41

II. Arhitectură 2 76 78

III. Monumente de for public - 9 9

IV. Monumente memoriale/funerare - 42 41

TOTAL 2 168 170

Situarea judeţului Brăila în cadrul Regiunii de dezvoltare Sud-Est nu este una avantajoasă din punct de vedere al comparaţiei cantitative a valorilor de patrimoniu cu judeţele vecine(Constanţa, Tulcea, Vrancea). Ponderea în cadrul regiunii a numărului total de monumente cât şi ponderea monumentelor de importanţă naţională sunt cele mai mici: 5,65% şi respectiv 2,95%. Această situaţie generează o sarcină în plus pentru autorităţi şi populaţie: să se angreneze într-un proces activ şi coerent de cunoaştere, inventariere, protejare şi promovare a tuturor valorilor de patrimoniu cultural şi îndeosebi a celor care constituie specificul zonei brăilene.

Evaluarea calitativă a acestui potenţial a relevat remarcabile caracteristici ce îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional. Astfel, se pot aminti următoarele caracteristici definitorii:

- istoria teritoriilor cuprinse acum în cadrul judeţului este una importantă pentru istoria naţională, fiind determinată de pozitia sa geostrategică şi relaţia cu Dunărea

- municipiul Brăila funcţionează ca importantă aşezare umană de peste şase secole, fiind în prezent printre puţinele localităţi din România care îşi păstrează vechiul nucleu istoric, deosebit de valoros din punct de vedere urbanistic şi arhitectural

- marea concentrare şi varietate a elementelor de patrimoniu cultural în municipiul Brăila, ca o consecinţă a unei bogate şi remarcabile vieţi socio-economice a oraşului, care a marcat evoluţia sa şi a teritoriilor învecinate

- fondul de arhitectură realizat în perioada sfârşitului de secol XIX şi jumătatea secolului XX este de o calitate generală ridicată (expresie a perioadei de mare dezvoltare economică şi socială a Brăilei), fapt care contribuie la crearea unei imagini urbane valoroase şi de mare atractivitate

- valoare etnoculturală de unică specificitate, ca rod al coexistenţei multietnice determinată de istoria locurilor şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării

- prezenţa unui cadru natural specific alături de elementele de patrimoniu cultural potenţând astfel valoarea identitară a locurilor.

25

La elaborarea strategiei teritoriale cu privire la patrimoniul cultural construit s-a avut în vedere înscrierea în cadrul legislativ şi strategic general.

Cadrul legislativ şi strategic general de conservare, protejare şi valorificare a patrimoniului cultural s-a dezvoltat în contextul modificărilor socio-economice din ultimele decenii în vederea armonizării cu legislaţia comunitară.

- Legiea 422/ 2001 pentru protejarea monumentelor istorice- definirea termenului de protejare ce implică: identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea (inclusiv paza şi întreţinerea), consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice şi integrarea lor socio-economică şi culturală în viaţa colectivităţilor locale.

- Legea 5/2000, de aprobare a PATN Secţiunea III-Zone protejate - instituie modalitatea de protecţie prin constituirea zonelor protejate însoţite de măsurile necesare de protecţie şi conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional.În documentaţiile de amenajarea teritoriului abordarea patrimoniului cultural se realizează în corelare cu patrimoniul natural, deopotrivă prin instituirea de zone protejate.

- Legea 378/2001 pentru modificarea şi completarea OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice de interes naţional, prin care se reglementează regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi introducerea în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului a măsurilor de protecţie şi valorificare a acestora. - Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a peisajului- Florenţa, 20 oct. 2000 (document al Consiliului Europei) prin care se recunoaşte că peisajul reprezintă o componentă fundamentală a patrimoniului cultural şi natural al Europei, contribuind la dezvoltarea oamenilor şi la consolidarea idenţităţii europene.

• Strategia de dezvoltare pentru patrimoniul cultural naţional- 2008-2013 –MCC- Abordează dezvoltarea patrimoniului cultural într-o manieră complexă ce cuprinde politici de prezervare, politici speciale de promovare şi receptare, de creaţie şi afirmare culturală.

Direcţiile de acţine specifice:

- stabilirea unor priorităţi pentru lucrările de restaurare punere în valoare şi revitalizare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice- prioritate pentru cele cu posibilitate de amortizare a cheltuielilor

- realizarea de planuri integrate de protejare a patrimoniului cultural şi natural

- dezvoltarea durabilă a zonelor protejate, pe baza conservării integrate a patrimoniului cultural imobil- evaluarea impactului pe care îl poate avea patrimoniul imobil revitalizat

- descentralizarea actului de decizie în domeniul punerii în valoare a patrimoniului imobil

- responsabilizarea unor paliere sociale diverse (naţional/regional/local) în conştientizarea rolului patrimoniului cultural imobil în păstrarea identităţii culturale naţionale şi locale

- cooperarea cu parteneri internaţionali în programe şi proiecte comune de protejare a patrimoniului cultural imobil şi a peisajelor

- iniţierea de către administraţia locală de proiecte care utilizeză fondurile structurale, în cadrul axelor prioritare

- creşterea independenţei faţă de subvenţiile bugetare.

26

La nivel regional şi local strategiile de dezvoltare abordează protejarea patrimoniului cultural ca o componentă a dezvoltării turismului în zonă.

• Strategia de dezvoltare a Regiunii de dezvoltare Sud-Est 2007-2013 cuprinde referiri la dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit în cadrul priorităţilor 4, 7 şi 8, ca posibilitate de îmbunătăţire a mediului de viaţă şi a calităţii vieţii locuitorilor din oraşe şi sate, precum şi prin posibilitatea generării de activităţi noi economice.

- Prioritatea 4. Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicilor de mediu

- Prioritatea 7. Modernizarea economiei rurale – crearea unor posibităţi de diversificare a activităţilor economice îndeosebi prin valorificarea patrimoniului local specific în scop turistic şi crearea de servicii conexe.

- Prioritatea 8. Acţiuni de regenerare urbană- Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin valorificarea patrimoniului arhitectural, artistic şi monumental generatoare de servicii de tip superior; scoaterea din izolare a oraşelor mici prin asocierea lor în circuite turistice culturale, promovarea valorilor specifice locale.

• Strategia de dezvoltare a Judeţului Brăila 2009 elaborată de Consiliul Judeţean Brăila are printre obiectivele sale majore conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural- istoric şi cuprinde un set de proiecte pentru perioada până în 2012, care sunt preluate în planul de măsuri al PATJ.

Strategia de dezvoltare teritorială propusă prin PATJ Brăila cu privire la patrimoniul cultural se încadrează în palierele strategice de nivel teritorial superior şi este fundamentată de analiza efectuată în etapele precedente asupra elementelor de patrimoniu cultural. Orizontul de timp are trei perioade: scurt (2-5 ani) şi mediu 2015 şi lung 2025.

Obiectiv specific: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valororos în scopul dezvoltării culturale, economice şi sociale şi a creşterii atractivităţii localităţilor.

Direcţiile de acţiune propuse pentru acest obiectiv se orientează spre:

- Protejarea elementelor de patrimoniu şi a zonelor cu valoare culturală naţională şi locală în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin dezvoltarea de acţiuni concertate de către autorităţile publice, instituţiile de cultură specializate, deţinătorii/administratorii de obiective de patrimoniu;

- Cunoaşterea istoriei locurilor şi promovarea valorilor de patrimoniu cultural local- prin cercetări de identificare/ localizare/cartare de noi elemente valoroase, acţiuni de informare şi implicare a populaţiei/investitorilor în vederea dezvoltării unei identităţi culturale brăilene;

- Valorificarea patrimoniului construit prin acţiuni generatoare de dezvoltare economică, socială şi culturală în vederea creşterii atractivităţii localităţilor pentru locuitori şi investitori;

- Prezervarea peisajelor culturale specifice şi dezvoltarea identităţii culturale a zonelor prin corelarea elementelor de patrimoniu cultural cu cele de patrimoniu natural, ca potenţial specific de dezvoltare teritorială.

27

Măsuri – termen scurt şi mediu

1. Protecţia şi valorificarea zonelor cu valoare istorică şi a ansamblurilor cu valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice de urbanism (PUZCP) şi studii de dezvoltare integrată.

Dispunerea teritorială a elementelor de patrimoniu construit în judeţ se caracterizeză prin marea concentrare a acestora în municipiul Brăila. Pentru zona centrului vechi a oraşului în prezent este elaborată o documentaţie de urbanism la nivel PUZ care asigură garanţia protejării şi valorificării sale într-o abordare integrată. Prin aplicarea cu stricteţe a reglementărilor PUZ se va realiza o imagine de calitate a spaţiului urban din centrul istoric şi a zonei vizibile dinspre Dunăre, contribuind astfel la creşterea atractivităţii şi a prestigiului oraşului.

Amintim în continuare cîteva măsuri prevăzute în PUZCP Brăila care constituie priorităţi de dezvoltare a acestei zone istorice reprezentative pentru spaţiul brăilean:

Recomandări generale: - protejarea străzilor care au păstrat mărturii ale evoluţiei istorice atât în forma, dimensiunile şi gradul de ocupare al parcelarului cât şi în tehnica, stilul şi decoraţia clădirilor: strada Galaţi până la intersecţia cu Bulevardul Cuza, strada Călăraşilor până la intersecţia cu Bulevardul Cuza, strada Braşoveni, strada Danubiului, strada Împărat Traian, strada Goleşti, strada Ana Aslan, strada Grădinii Publice;

- refacerea celor 3 grădini: Grădina Publică, Grădina Poligon şi Grădina Mică - având în vedere vechimea grădinilor, speciile de arbori care vegetează în aceste spaţii, precum şi greutăţile întâmpinate de-a lungul anilor, pentru a se forma şi a evolua aceste spaţii verzi

Zonificare funcţională: - Stabilirea responsabilităţilor proprietarilor de clădiri din zona protejată; - Dezvoltarea unor activităţi atractive pe durata întregii zile atât pentru locuitori cât şi

pentru turişti: promenade, sport, agrement, comerţ, servicii etc. - Inlocuirea treptată a activităţilor de depozitare en gros din zona de port a centrului

istoric cu activităţi culturale, comerţ şi servicii inclusiv parking pentru zona istorică; - Interzicerea activităţilor necompatibile cu zona de centru istoric a municipiului

(producţia de materiale de construcţie etc.) - Crearea unei imagini coerente şi atractive atât pentru locuitori cât şi pentru vizitatori

prin spaţii publice amenajate şi calitatea ridicată a serviciilor; - Realizarea şi menţinerea unei divesivităţi a ofertei, cum ar fi: trasee pietonale,

promenade, locuri de joacă pentru copii, comerţ, spectacole, sport, agrement, spaţii verzi amenajate;

- Crearea de noi locuri de parcare; - Limitarea şi diminuarea funcţiunilor care implică un mare număr de maşini; - Reducerea fundăturilor şi a acceselor blocate.

Fond construit: - Igienizarea şi reabilitarea zonei protejate prin restaurarea, conservarea şi reabilitarea

construcţiilor existente valoroase; - Punerea în singuranţă a patrimoniului construit; - Refacerea autenticităţii patrimoniului construit prin refacerea elementelor de faţadă, a

modului de împărţire şi funcţionare a tâmplăriei, a învelitorilor, utilizarea materialelor tradiţionale;

28

- Eliminarea clădirilor părăsite, reconstituirea texturii suprafeţelor pietonalelor şi trotuarelor, reconstituirea împrejmuirilor, eliminarea / diminuarea prezenţei agresive a echipamentelor reţelelor edilitare(casete, fire susupendate etc);

- Refacerea plantaţiilor de aliniament şi montarea mobilierului urban adecvat; - Punerea în evidenţă şi valorificarea patrimoniului de referinţă a centrului istoric pe

axele: Călăraşi, Ana Aslan, Eminescu şi Calea Galaţi, Piaţa Traian, Piaţa Poligon, Grădina Publică, faleza şi monumente individuale;

- Deschiderea peisajului către Dunăre, asigurarea prezenţei acesteia ca parte componentă a peisajului;

- Valorificarea adecvată a terenurilor disponibile; - Crearea de noi locuri de parcare; - Necesitatea revenirii la nivelul de călcare iniţial acolo unde(str. M. Eminescu), prin

ridicarea acestuia se produc neplăceri în buna funcţionare a construcţiilor (pătrunderea apelor pluviale, obturarea aerisirilor);

- Refacerea faţadelor clădirilor noi ce participă la zona protejată în acord cu fondul construit existent: respectarea ritmului, tipologiei golurilor, materiale de finisaj, învelitori, regim de înălţime exprimat;

- Evitarea cu stricteţe a pastişelor arhitecturale.

Infrastructura - Dezvoltarea reţelei de rutiere şi rezervarea de terenuri necesare funcţionării acesteia

(zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.); - Integrarea sistemului general de transport în normele europene; - Rezolvarea principalele noduri rutiere, şi optimizarea relaţiilor de trafic- străzi de

legătură, de deservire; - Noi artere de legătură între străzi existente: între str. Militară, str. Cazărmii şi str.

Cetăţii; între str. Grădinii Publice şi str. Edmond Nicolau; racordul între str. Vapoarelor şi str. Mărăşti;

- Reabilitarea str. Mihai Eminescu ca stradă exclusiv pietonală; - Realizarea unei artere pietonale pornind de la intersecţia Bd. Al. I. Cuza cu str. Sergent

Tătaru, până la str. Mercur, prin reprofilarea str. Vadul Cazărmii (cu consolidarea taluzurilor şi trotuare şi transformarea acestora în spaţiu verde public);

- Crearea de noi trasee pentru transportul urban; - Amenajarea unor tronsoane de străzi cu sens unic: str. Hepiteş (dinspre Piaţa Traian

spre Ana Aslan); Ana Aslan (intre str. Şcolilor şi Goleşti), str. Oituz, C. A. Rosetti, Fragilor, Rozelor, Băii, Măslinilor;

- Prelungirea str. Neagră cu o bretea pentru întoarcerea autovehiculelor; - Amenajarea intersecţiilor (insule de dirijare, raze de racordare, indicatoare, bucle pentru

întoarcere etc.): Bd. Al. I. Cuza cu Calea Călăraşilor, cu Calea Galaţi, cu str. Victoriei şi cu str. Şcolilor, Bd. Independenţei – str. Victoriei, str. Grădina Publică – Bd. Panait Istrati – str. Goleşti şi str. Vadul Schelei, str. Carantinei – str. Rizeriei - str. Sergent Tătaru – Bd. Al. I. Cuza;

- Amenajarea parcaj la capătul str. Rubinelor, cu buclă de întoarcere; - Consolidarea taluzurilor din lungul falezei Dunării cu benzi de pereu alternând cu zone

de spaţii verzi create prin înierbări cu plantaţii înalte; - Devierea traficului greu (generat de zona portuară, moară, depozitele de pe malul

Dunării, fabrica de mobilă etc.) pe Vadul Rizeriei, str. Debarcaderului, Sergent Tătaru şi Anghel Saligny;

29

- Extinderea reţelelor de distribuţie apă potabilă pe toată trama de străzi din zonă şi înlocuirea celor cu grad avansat de uzură;

- Evacuarea apelor uzate din zona studiată se va realiza în sistem unitar; - Înlocuirea reţelelor subterane de telecomunicaţii cu cabluri moderne umplute cu gel şi

izolaţie fgam-skin, cabluri rezistente la coroziune; - Amplificarea canalizaţiilor de telecomunicaţii pentru deservirea întregii zone.

Pentru o mai bună integrare adezvoltării acestei zone în cadrul localităţii este necesară actualizarea PUG Brăila şi realizarea de studii şi documentaţii de urbanism la nivel PUZ şi PUD pentru zonele de impact major asupra imaginii urbane specifice: zona falezei Dunării, zona centrului administrativ nou şi a zonelor ce asiguraă relaţia sa cu centrul istoric şi faleza Dunării ( adecvarea funcţiunilor cu caracterul zonei centrale, asigurarea fluenţei circulaţiei auto şi realizarea necesarului de parcaje, continuarea amenajării spaţiului public destinat pietonilor, îmbunătăţirea aspectului faţadelor s.a .

In teritoriul judeţean singurul păstrat este ansamblu de arhitectură populară de la Corbu Vechi, în comuna Măxineni. Studierea şi conservarea acestui perimetru prin documentaţii de urbanism este necesară cu atât mai mult cu cât localităţile rurale din judeţ au abandonat în perioada comunistă odată cu modul de viaţă tradiţional şi elementele patrimoniului cultural rural- mod de construire, port popular, meşteşuguri, obiceiuri s.a.

2. Protejare, conservarea şi valorificarea elementelor de patrimoniu construit.

Acţiunile de protejare, conservare şi valorificare se referă la monumentele istorice cuprinse în LMI şi la cele propuse spre clasare cu prioritate a celor aflate în patrimoniul naţional şi a celor situate în zonele de concentrare menţionate mai sus.

Pentru fiecare monument din judeţul Brăila - aflat în Lista Monumentelor Istorice – este obligatorie respectarea zonei de protecţie, conform legii în vederea păstrării nealterate a monumentelor.

Propuneri pentru protejarea sitului arheologic Brăiliţa:

- orice intervenţie la nivelul solului şi în subsol planificată în perimetrul sitului arheologic Brăiliţa va putea demara numai după descărcarea prealabilă a terenului de sarcină arheologică (OG 43/2000 art. 5 (1)), prin intermediul cercetărilor arheologice preventive/de salvare (OG 43/2000 art. 2 (c2)). Pe baza rezultatelor cercetării arheologice preventive/de salvare şi a raportului arheologic întocmit de colectivul arheologic, Ministerul Culturii şi Cultelor, în urma consultării Comisiei Naţionale de Arheologie, va emite certificatul de descărcare de sarcină arheologică (OG 43/2000 art. 5 (31)).

- specificarea în cadrul Certificatelor de Urbanism a faptului că unele terenuri sunt în limita sitului arheologic Brăiliţa şi înscrierea explicită a nevoii de a se obţine certificatului de descărcare arheologică anterior demarării lucrărilor de construcţie.

Propuneri de protejare a siturilor arheologice din teritoriul judeţului:

Popina de la Scărlăteşti/ comuna Cireşu:

- interzicerea stabilirii stânelor pe popină şi în jurul său

- interzicerea depozitării gunoaielor lângă popină şi lângă tumul

- interzicerea excavării de loess din baza popinei

- interzicerea arării tumulului şi plantarea lui cu viţă de vie

Siturile arheologice sat Lişcoteanca- comuna Bordei Verde:

30

- interzicerea stabilirii stânelor pe popină şi în jurul său

- interzicerea depozitării gunoaielor lângă popină şi, mai ales, peste situl ”Satnoeni”;

- interzicerea excavării de loess din baza popinelor

- să nu se permită ararea tumulilor şi plantarea lui cu viţă de vie

- interzicerea construirii pe sitului ”Moş Filon”, fără cercetare arheologică de salvare/preventivă

- desfiinţarea drumurilor de acces de pe Tumulul 02 şi ridicarea crucilor căzute la pământ

Siturile arheologice de raza oraşului Însurăţei:

- interzicerea stabilirii stânelor pe Popina I şi Popina II (de lângă Podul Rubla) şi în jurul lor, pe o distanţă de 200 m, întrucât aceste sunt clasate în LMI

- interzicerea depozitării gunoaielor lângă Tumulul 01

- interzicerea excavării de loess din baza popinei Popina Dropia

- interzicerea arării pe suprafaţa popinei şi a tumulului

- desfiinţarea drumurilor de acces Tumulul 02 .

3. Restaurarea, reabilitarea şi conservarea monumentelor aflate într-o stare avansată de degradare, în conformitate cu studiile de specialitate:

- monumente de arhitectură: conacul Orezeanu comuna Traian (incendiat după retrocedare 2004), imobilele din municipiul Brăila;

- siturile arheologice enumerate mai sus (Insurăţei, Cireşu, Bordei Verde)

- monumentele memoriale din :

Oraşul Ianca-Monumentul eroilor 1877 – 1878 şi 1916 – 1919, autor D. Măţăuanu

Conservare: intervenţii asupra soclului, probabil după ce a fost strămutat din faţa Liceului 75

Comuna Chiscani-Monumentul eroilor 1916 – 1919, 1941-1944, 1944-1945; autor Panait Maina

Conservare: plăcile din marmură albă au fost refăcute, a fost adăugată placa pentru eroii din 1941-1944; stema deteriorată; porţiuni din stratul de ciment desprinse; numele autorului greu lizibil; este necesară refacerea stemei, a inscripţiei cu numele autorului şi recondiţionarea stratului de ciment

Comuna Galbenu-Monumentul eroilor 1916 – 1918, autor Jan Iancu

Conservare: monumentul a fost refăcut în 2002 - 2003; vulturul a fost înlocuit, piesa originală, deteriorată, aflându-se depozitată în magazia şcolii; stema ţării a fost refăcută; de asemenea a fost modificată baza monumentului iar gardul împrejmuitor a fost înlăturat; în zona monumentului se efectuează lucrări de amenajare a unui parc

Comuna Jirlău-Monumentul eroilor 1916 – 1919

Conservare: fisuri în stratul de ciment, baza soclului are porţiuni lipsă

Comuna Mircea Vodă-Monumentul eroilor

Conservare: monumentul a fost acoperit în întregime cu un strat de ciment peste care a fost aplicat un strat de vopsea verde, operaţiuni realizate, cel mai probabil, după 1990; numele autorului a fost

31

acoperit; este necesară readucerea înfăţişării monumentului la stadiul iniţial – îndepărtarea stratului de vopsea, refacerea bazei

Comuna Racoviţa-Monumentul eroilor 1916 – 1918

Conservare: Piatra roasă şi acoperită cu licheni; inscripţiile parţial lizibile; sunt necesare operaţiunile de curăţare a pietrei şi refacerea textelor

Comuna Surdila-Greci Monumentul eroilor 1877 şi 1916-1919

Conservare: aripile vulturului distruse, porţiuni distruse din basorelief; numele autorului a fost acoperit cu un strat de var; sunt necesare operaţiuni de restaurare

Com. Şuţeşti-Monumentul eroilor 1877 – 1878

Conservare: după 1990 i s-a adăugat crucea; este necesară amenajarea spaţiului din jurul monumentului

Comuna Tufeşti-Monumentul eroilor 1877 şi 1916-1918

Material: piatră, ciment

Conservare: dislocarea pietrelor de la baza monumentului; repetatele văruiri au deteriorat numele înscrise; umplerea spaţiilor cu vopsea neagră s-a făcut la întîmplare aşa încât apar litere grupate fără niciun înţeles

Este necesară curăţarea inscripţiilor, refacerea acestora, consolidarea pietrelor desprinse

Com. Tufeşti-Monumentul eroilor 1916-1918

Conservare: cu prilejul recondiţionării monumentului, semnătura şi datarea au dispărut (au fost acoperite de var); este necesară curăţarea numelui autorului şi a datei realizării monumentului şi un alt mod de fixare a crucii.

4. Elaborarea studiilor de specialitate pentru inventarierea exactă - localizare precisă, relevee, expertiza structurală- a monumentelor istorice categoria B, atât cele clasate cît şi cele propuse în vederea clasării.

Măsura are ca scop pregătirea valorilor de patrimoniu de importanţă locală cu valoare identitară deosebită, în vederea protejării şi realizării proiectelor de valorificare a lor în turism şi servicii.

Dintre studiile cu privire la valorile de patrimoniu construit insuficient cunoscute sunt o prioritate cele referitoare la traseul vechilor „hrube” în vederea includerii lor în locuri de agrement cu atractivitate turistică sporită.

De asemenea constituie priorităţi reabilitarea imobilelor Clădirea Societăţii Române de Asigurări din Brăila, azi Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" şi Casa Ana Aslan pentru care sunt întocmite proiecte de finanţare.

5. Valorificarea în scop turistic a valorilor culturale şi istorice care nu sunt cuprinse in LMI:

- Valorificarea în scop turistic a caselor memoriale „Panait Istrati”, „Nica Petre”, „Perpessicius”, Maria Filotti (sat Batogu), Moş Dumitru din Baldovineşti.

- Valorificarea în scop turistic a memoriei locurilor: satele de deportaţi( Valea Călmăţuiului- Rubla (o. Insurăţei), Urleasca (c. Traian), Bumbăcari (c. Dudeşti), sate distruse în război( Cotu Lung, Filiu, Latinu, Vădeni).

32

6. Reconversia funcţională a unor obiective culturale în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic. Măsura are în vedere îndeosebi imobilele de patrimoniu din municipiul Brăila, caracterizate prin mare varietate funcţională: imobile de locuit, clădiri publice, imobile industriale, s.a.

7. Dezvoltarea unei reţele de obiective culturale, conţinând monumente şi ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelare cu itinerariile turistice.

- Traseu turistic Brăila - Mănăstirea Măxineni, circa 30 km, cu condiţia restaurării cât mai urgente a monumentului de arhitectură de la Măxineni (mănăstire voievodală sec. XVII, construită de Matei Basarab), aflată în vecinătatea noii mănăstiri Naşterea Sf. Ioan Botezătorul şi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare; - satul Corbu Vechi (ansamblul de arhitectură tradiţională), prin comuna Siliştea;

- Traseu turistic Brăila - Baldovineşti, intitulat Lumea copilăriei lui Panait Istrati, cu condiţia reabilitării Casei Memoriale „Moş Dumitru”, a Căminului Cultural şi a cârciumei Moş Anghel din satul Baldovineşti (comuna Vădeni).

- Traseu turistic numit generic Să nu uităm - între Brăila şi Valea Călmăţuiului (fost Rubla), aşezarea ridicată de deţinuţii politici în Bărăgan, ca urmare a arestărilor şi deportărilor din vremea instaurării regimului comunist; cu condiţia unor amenajări minim şi valorificării locuinţelor datând de la jumătatea sec. XX din acest sat.

Alături de aceste trasee cu valoare culturală sunt propuse trasee turistice care să valorifice patrimoniul cultural în relaţie cu cel natural. Aceste trasee turistice se pot relaţiona între ele în funcţie de lungimea şi direcţiile dorite:

- Brăila- c. Traian-c. Movila Miresii- c. Şuţeşti- c. Grădiştea-c. Racoviţa- c. Măxineni;

- Brăila- o. Însurăţei- Lacu Rezii- c. Berteştii de Jos- c. Stăncuţa;

- Brăila- o. Însurăţei- c. Ulmu-o. Făurei- c. Jirlău-c. Vişani (Câineni Băi) şi varianta prin Dudeşti spre Balta Tătaru;

- Brăila- c. Măxineni- c. Şuţeşti- o. Ianca- Însurăţei- c. Stăncuţa –c. Tufeşti- c. Gropeni- c. Chiscani (Lacu Sărat)- Brăila;

Brăila- c. Măraşu şi Frecăţei cu Lacul Blasova, Popina Blasova, Lacul Zăton şi satele pescăreşti din sudul Insulei Mari a Brăilei.

8. Dezvoltarea integrată a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural

Principala zonă de concentrare a valorilor de patrimoniu o constituie municipiul Brăila. Prin realizarea PUZC Brăila s-a realizat un prim pas spre conceperea unor strategii de dezvoltare a zonei centrului istoric într-o manieră integrată. Dezvoltarea integrată presupune atât conservarea şi viabilizarea centrului istoric cât şi integrarea acestuia în strategia de dezvoltare municipală, îndeosebi în secţiunile turism, servicii, cultură. Accesarea fondurilor structurale în realizarea proiectelor de restaurare- revitalizare- dezvoltare a zonelor de concentare a patrimoniului cultural constituie un suport financiar necesar avînd în vedere costurile foarte ridicate şi încă insuficient de bine evaluate ale acestor operaţiuni.

Alte zone specifice care necesită o abordare integrată a dezvoltării sunt cele cu valoare etnografică.

Pentru aceste zone este necesară evaluarea elementelor de patrimoniu încă păstrat, promovarea lor prin acţiuni culturale şi valorificarea în operaţiunile de dezvoltare a localităţilor. Întrucât modernizarea fondului de construire este o necesitate obiectivă, preluarea şi perpetuarea modului de

33

locuire şi a elementelor tradiţionale în construcţiile contemporane, implică o abordare selectivă şi studii de calitate superioară.

Prin studiul istoric s-au delimitat, pe criterii de viaţă economică, socială şi culturală unitară câteva zone etnografice specifice. Dintre acestea propunem ca zone prioritare cele care constituie spaţiul brăilean în care s-a manifestat în timp un mod de viaţă unitar şi s-a format o conştiinţă de grup zonală brăileană:

- Subzona dunăreană brăileană, în cuprinsul căreia se delimitează: microzona Balta Brăilei şi microzona Viziru. Fondul etnografic de bază al celor două microzone este comun, legăturile dintre aceste sate fiind evidente, diferenţierile apar doar în raport cu cadrul geografic care şi-a pus amprenta în special asupra aşezărilor şi ocupaţiilor.

Microzona Balta Brăilei- microzonă pescărească care grupează satele „băltăreţilor” de pe malul înalt al luncii Dunării de la Vădeni la Gura Gârluţii şi din Balta Brăilei.

Satele din interiorul bălţii reprezintă roiri ale satelor de pe malul Dunării, de care au aparţinut administrativ multă vreme, alimentate demografic şi de elemente venite din câmpie. Valoarea zonei este una de nivel naţional, specifice poporului român în care s-au păstrat elemente dintre cele mai arhaice dispărute de foarte multă vreme în celelalte regiuni ale României.

Caracteristice sunt două tipuri de aşezare: satele de pe malul Dunării- asemănătoare cu cele din câmpie- şi aşezările pescăreşti din Balta Brăilei, înşirate de-a lungul braţelor Dunării, pe grindurile cele mai înalte.

Ocupaţiile tradiţionale erau: pescuitul, creşterea animalelor, agricultura, creşterea albinelor, a viermilor de mătase. În ultimele decenii s-a extins şi viticultura.

Tipul de gospodărie, în satele de pe malul Dunării se caracterizează prin existenţa unei gospodării permanente în sat, dublată de anexa sa economică de la târla sau de la bordeiul din baltă, unde vara se muta întreaga familie. Locuinţa permanentă este asemănătoare celei din microzona Viziru, deosebirile sunt doar la construcţiile din Balta Brăilei unde casa se înălţa pe o „pomiştea” de pământ, pentru a o feri de inundaţie.

Meşteşuguri caracteristice sunt îndeosebi cele legate de prelucrarea lemnului pentru decorarea caselor şi construcţia uneltelor pentru pescuit, agricultură, viticultură, iar ca elemente de tehnică populară, morile de vânt.

Microzona Viziru- grupează satele „cojenilor” de pe câmpia situată de-a lungul terasei ce însoţeşte cursul Dunării: Viziru, Valea Cânepii, Unirea, Silistraru, Scorţaru Vechi, Cazasu, Siliştea. Specificul aşezărilor poate fi considerat reprezentativ din punct de vedere etnografic pentru vechile sate de câmpie, deschise în calea vicisitudinilor migraţiei popoarelor.

Tipul de aşezare caracteristic este tipul de sat adunat. În general, acestea erau aşezări mici, cu gos-podării risipite, fără un plan anume, înconjurate cu şanţ şi val de pământ, rămăşiţă a unui străvechi sistem de apărare caracteristic satelor deschise de câmpie.

Gospodăria tradiţională este una de câmpie adaptată ocupaţiilor principale: agricultura şi creşterea animalelor. Ea grupa casa de locuit, oborul cu anexele gospodăreşti şi grădina de zarzavat. Dintre acestea, grădina de zarzavat este de dată recentă, apărută după 1900. Gospodăria adesea era împrejmuită doar cu şanţ, uneori cu „ogrinji”, mai rar cu gard de nuiele. În obor se grupau coşarele pentru vite, saiaua pentru oi, cocina sau groapa pentru porci, arcacii pentru cai, porumbarul de nuiele sau de scândură, gropile de bucate.

34

Locuinţa caracteristică sfârşitului de secolul al XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea, este locuinţa de suprafaţă, compusă dintr-o „tindă” şi o „casă”, uneori avea şi „chilier”. Sistemul de construcţie este cel care caracteristic întregului judeţ — paianta, casa fiind acoperită cu paie de secară, coceni de porumb sau stuf.

Meşteşugurile sunt mai slab reprezentate, legate de necesităţile cotidiene: dulgherie, rotărie, fierărie, cojocărie. Instalaţiile tehnice populare au dispărut din zonă, dar începutul secolului al XX-lea mai erau în funcţiune mori de vânt.

Alte zone cu valoare etnografică sunt:

- Subzona Călmăţuiului —sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, aspectul etnografic al satelor era asemănător în linii mari cu cel analizat în subzona dunăreană brăileană, dat fiind că ocupaţiile principiale erau aceleaşi; agricultura şi creşterea animalelor, pescuitul, creşterea albinelor, prelucrarea inului şi cânepii. Cuprinde:

— microzona Valea Călmăţuiului: satele Berteştii de Sus, Berteştii de Jos. Spiru Haret, Cuza Vodă, Lacu Rezii, însurăţei, Valea Călmăţuiului, Lişcoteanca, Filiu, Zăvoaia, Ioneşti, Batogu, Cireşu, Scărlăteşti, Ulmu, Jugureanu.

— microzona Ciocile, satele: Ciocile, Chioibăşeşti, Ştefan Gheorghiu, Pribeagu, Colţea, Florica, Roşiori, Tătaru, Dudeşti, Bumbăcari, Bărăganul, Victoria, Mihai Bravu.

- Subzona Buzoelelor —care se întinde de o parte şi de alta a râului Buzău şi pe albiile „buzoelelor”, vechile albii ale râului Buzău. Fondul etnografic de bază este tot cel local, arhaic, dar aici se resimte o anume influenţă din câmpia Râmnicu Sărat în nord-vest şi din Buzău şi Prahova în vest, un număr de localnici fiind originari de aici, stabiliţi prin împroprietăririle de după 1864.

Ocupaţiile tradiţionale sunt creşterea animalelor, agricultura, pescuitul, puţin albinărit, creşterea şi prelucrarea cânepii şi inului, împletitul funiilor, ţesutul rogojinilor. Gospodăria tradiţională, prin elementele sale şi prin cuprinderea mai gospodărească a acareturilor se aseamănă cu cea din subzona dunăreană brăileană. De asemenea, arhitectura, locuinţa bătrânească, veche, este în linii mari aceeaşi. Unele diferenţieri apar doar în zilele noastre, la locuinţele noi.

— microzona Jirlău- satele: Jirlău, Brădeanca, Galbenii, Pântecani, Sătuc, Zamfireşti, Drogu, Vişani, Plăsoiu, Câineni-Băi, Deduleşti Mircea Vodă, Filipeşti, Surdila-Găiseanca, Horia, Făurei-Sat, Surdila-Greci, Brateşu Vechi.

— microzona Grădiştea, satele: Grădiştea, Ibrianu, Maraloiu, Şuţeşti, Constantineşti, Custura, Racoviţa, Boarca, Corbeni, Mihail Kogălniceanu, Deşiraţi, Scorţaru Nou, Pitulaţi, Sihleanu, Gurguieţi, Ariciu, Salcia Tudor, Cuza Vodă.

— microzona Corbii Vechi, satele: Corbu Vechi, Măxineni, Corbu Nou, Gulianca, Olăneasca, Voineşti, Latinu, Cotu Mihalea, Cotu Lung, Vameşii.

- Subzona Ianca- compusă din sate noi în majoritate şi sate de adunătură, a căpătat caracterele generale ale aşezărilor din Câmpia Brăilei, fără elemente etnografice deosebite, destul de eterogene. Dintre satele mai vechi, Ianca se remarcă prin păstrarea unor aspecte etnografice arhaice, tradiţionale zonei Brăilei. Cuprinde satele: Oancea, Romanu, Găvani, Gemenele, Râmnicelu, Movila Miresii, Esna, Ţepeş Vodă, Urleasca, Căldăruşa, Oprişeneşti, Plopu, Ianca, Perişorii, Berleşti, Bordei Verde, Constantin Gabrielescu, Tîrlele Filiu.

Specifice acestor subzone sunt trei tipuri de sate constituite în timp:

35

— sate locale, foarte vechi sau mai puţin vechi din secolul al XVIII-lea, aşezate de obicei pe lângă cursurile apelor. Locuitorii acestor sate sunt în majoritate localnici, cojeni. Pe lângă ei s-au adunat elemente demografice venite din Buzău şi Râmnicu Sărat într-o etapă mai veche asimilaţi în aşa măsură încât nu se mai ştie, numai documentele îi consemnează.

— sate de adunătură, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea din numeroasele „târle” în Bărăgan, exemple: Victoria, Însurăţeii Vişani, precum şi majoritatea satelor din subzona Ianca.

— sate noi, de împroprietăriţi după 1920. Exemplu: satul Vintilescu, azi intrat în componenţa comunei Bordei-Verde, este format din locuitori veniţi din jud. Buzău (Vintilă-Vodă, Pârscov, Vadu Soreşti, Bozioru, Gura Teghii, Mânzăneşti); Satu Nou din Zăvoaia (Bisoca, Lopătari, Gura Teghii, Pătârlagele, Brăneşti, Odăi etc); Salcia Tudor, locuitori originari din fostul judeţ Râmnicu Sărat (Buda, Dumitreşti, Valea Sălcii, Putreda, Tulburea, Neculele, Jitia, Topliceni).

Dintre aceste zone enumerate se remarcă cele unde elementele de patrimoniu cultural se alătură celor de patrimoniu natural, constituind astfel areale cu potenţial de atractivitate turistică deosebit.

Aceste zone sunt de-a lungul văilor Călmăţuiului şi Buzăului unde, alături de ariile naturale cu valoare avifaunistică sunt grupate: sate cu specific pescăresc, sate ce s-au remarcat în timp prin valori etnografice, sate ce s-au remarcat în evenimentele istorice (războiul de independenţă, războaiele mondiale), locuri unde există situri arheologice ce atestă vechimea locuirii în teritoriu.

- Valea Călmăţuiului- Se remarcă: oraşul Insurăţei şi satul Lacu Rezii cu biserica „Sf. Nicolae” de început sec. XIX, situri arheologice, cruce de piatră de secol XVIII; satele Lişcoteanca, Scărlăteşti, Zăvoaia, Batogu, Dudescu.

- Valea Buzăului- se remarcă: comuna Măxineni cu ruinele bisericii "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” ale fostei mănăstiri Măxineni (1636 – 1637, refăcută în 1859), ansamblul de arhitectură populară din satul Corbu Vechi şi 3 situri arheologice din perioada medievală (Sat Voineşti); satul Şuţeşti cu Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” sec.XIX, sit arheologic din perioada Hallstatt; comuna Gemenele cu trei situri arheologice.

De asemenea, se remarcă zona localităţilor Ianca, Movila Miresii şi Traian- ce cuprinde zonele de protecţie avifaunistice Ianca-Plopu-Sărat, conacul Orezeanu şi parcul dendrologic, valori etnografice şi elemente de comemorare (Cruci de piatră de secol XVIII-XIX, monumente ale eroilor din Războiul de independenţă şi Primul Război Mondial).

Protecţia şi valorificarea lor prin acţiuni concertate atât la nivel sectorial cât şi teritorial este necesară pentru crearea unui cadru natural şi construit de calitate ridicată şi cu valoare identitară.

Pentru aceste zone sunt necesare planuri de dezvoltare integrată care să reglementeze: dezvoltarea localităţilor specifice, delimitarea şi regulamentul ariilor de protecţie a monumentelor, asigurarea acceselor şi a infrastructuri necesare introducerii în circuitul turistic (acces, parcare, punct de primire turişti, semnalizare unitară s.a.)

Valorificarea patrimoniului cultural şi etnografic din localităţile rurale prin proiecte culturale complexe este posibilă prin accesarea mai multor fonduri de dezvoltare.

În prezent strategiile comunitare de dezvoltare rurală accentuează importanţa valorilor culturale locale. Astfel se oferă şansa finanţării proiectelor care să valorifice potenţialul cultural local. Pe termen scurt localităţile rurale pot beneficia de fondurile pentru dezvoltare rurală (PNDR 2007-2013) Axa 3. Măsura 322

36

9. Promovarea prin documentaţiile de urbanism a regulamentelor care să păstreze tipurile tradiţionale de aşezare rurală, specificul locuirii, tehnici de construire în scopul păstrării peisajelor culturale specifice.

Pentru fundamentarea regulamentelor de urbanism sunt necesare studii de arhitectură şi urbanism specifice prin care să se asigure inventarierea corectă şi promovarea acelor modele care se pot integra în exigenţele de construire contemporane.

10. Realizarea studiilor istorice de fundamentare a PUG al localităţilor din judeţ ce conţin monumente, ansambluri, situri istorice clasate şi cele propuse spre clasare şi avizarea de către MCCPN (măsură cu caracter obligatoriu).

11. Realizarea infrastructurii de acces, informare şi semnalizare a obiectivelor istorice şi culturale.

La realizarea acestor elemente este necesară respectarea cerinţelor funcţionale, tehnice, estetice şi crearea unei unităţi stilistice, în vederea sublinierii identităţii culturale, a obiectelor de mobilier urban (semnalizare, informare, telecomunicaţii, odihnă, iluminat).

12. Propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu locală.

Monumente propuse spre clasare/declasare:

• Sunt propuse spre clasare(conform studiului istoric al PATJ şi PUZC Brăila):

- Biserica Înălţarea Domnului ( Bulgărească ) Bulevardul Al. I. Cuza, nr.136

A fost construită de comunitatea bulgară între anii 1868 - 1882, fiind sfinţită în Duminica Floriilor a anului 1882.

Biserica are planul de tip longitudinal, sub formă de corabie, cu turla octogonală pe naos, sprijinită pe pandantivi, absida semicirculară la răsărit si turnuri clopotniţă pe latura de apus. Planul bisericii a fost întocmit de arhitectul italian Bonomelli.

- Biserica Adormirea Maicii Domnului a cultului ortodox, strada Unirii, nr.220.

Prima biserică a fost zidită din piatră şi cărămidă între anii 1844-1847, cu aprobarea Episcopului Chesarie al Buzăului, în timpul domniei lui Gh. Bibescu.

În anul 1895, biserica a fost distrusă de un incendiu; în acelaşi loc, cu binecuvântarea episcopului Partenie, a fost construit un paraclis din lemn în care s-a slujit până la zidirea actualei biserici. Aceasta a fost întemeiată la 31 mai 1909 şi terminată la 27 aprilie 1914, an în care a fost şi sfinţită.

- Biserica Luterană, B-dul Al I. Cuza, nr. 23

A aparţinut cultului evanghelic-luteran. În prezent are hramul Sfântul Spiridon şi este folosită de cultul ortodox, înlocuind astfel biserica cu acelaşi hram, demolată în anii comunismului.

- Biserica armenească cu hramul Sfânta Maria, str. Galaţi nr. 10.

În 1868, comunitatea a primit ca donaţie un teren, aflat lângă casa de rugăciune, iar la 1 mai 1869 a fost aşezată temelia noii biserici, terminată după trei ani. La 4 iulie 1871 biserica s-a sfinţit, primind hramul Sfânta Maria.

Biserica are plan de tip central cu absida altarului semicirculară, având o cupolă pe nava centrală şi un turn – clopotniţă pe faţada de vest. Arhitectura edificiului este deosebită pentru că respectă modelul arhitecturii armeane, dar volumetria şi decoraţia, în acest caz, sunt mult simplificate.

- Biserica romano – catolică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, strada Galaţi nr. 17-19

37

Deşi este o arhitectură austeră, fără elemente decorative deosebite, totuşi prin istoria ei, prin stilul arhitectural reprezentativ pentru cultul romano - catolic, biserica catolică din Brăila merită atenţia cuvenită. Unicitatea acestui lăcaş de cult constă în tipologia arhitecturii bisericii în relaţia cu contextul arhitecturii centrului istoric al Brăilei.

- Biserica calvină, Bulevardul Independenţei, nr. 213.

Actuala biserică calvină a fost construită în 1892, când pastor al comunităţii calvine era Heinrich Hentze.

Biserica este construită în stil neogotic. Clădirea este din zidărie de cărămidă şi piatră, având dimensiuni modeste: lungimea de 17 m, lăţimea de 7 m şi înălţimea de 9m. Planul bisericii este de tip sală cu un turn clopotniţă aşezat deasupra unui vestibul la est, iar la vest o absidă a altarului de formă poligonală atât la interior cât şi la exterior.

- Templul Coral al cultului mozaic, strada Petru Maior, nr. 13.

Clădirea a fost construită pe locul vechii sinagogi Frankiche Schul, ridicată între anii 1820 - 1825, pe un teren cumpărat de evreul de origine spaniolă, Bohoricu Cohen, pe Uliţa Ovreiască.

Templu Coral, construit în 1863, este cel mai mare dintre cele şapte câte au existat la Brăila în secolul al XIX-lea

Clădirea este în stil maur cu influenţă bizantină (prezenţa turlei). Planul este de tip sală, cu un vestibul la vest şi o turlă modestă pe centrul sălii. Are dimensiuni modeste, este din zidărie masivă din cărămidă, cu fundaţie de piatră.

- Siturile arheologice de la Râmnicelu (comuna Râmnicelu): Aşezarea Latene, sec. IV - III a. Chr.; Aşezarea preistorică, Eneolitic / mileniul IV a. Chr. ; Tumulul de la Râmnicelu - "Movila Săpată".

Pe popina de la Râmnicelu a fost cercetată o aşezare ce se datează la sfârşitul epocii pietrei (cca. 4.000 – 3.600 a. Chr), ce aparţine unei populaţii de păstori originari din stepele nord – pontice. Aceştia s-au aşezat în Valea Dunării şi au adoptat un mod de viaţă sedentar bazat, în principal, pe creşterea animalelor şi cultivarea pământului.

Pe popina de la Râmnicelu au fost descoperite mai multe locuinţe, cele mai multe fiind adâncite în pământ, de tipul locuinţelor – bordei. Artefactele descoperite sunt, cu precădere, unelte din piatră cioplită şi şlefuită, din os şi corn. Vasele din lut nu sunt deosebite, dar printre ele a fost descoperită o mare cantitate de vase tipice culturii Cucuteni, ceea ce indică existenţa unor relaţii de schimb între noii veniţi şi marile civilizaţii agricole ale epocii pietrei.

Importanţa acestor descoperiri constă în faptul că ele aparţin unei interesante culturi arheologice denumită Cultura Cernavoda I, care este atribuită celor mai vechi triburi indoeuropene. Prezenţa acestei noi populaţii la Dunărea de Jos indică momentul de început al marelui fenomen istoric de sinteză etno-culturală numit de istorici procesul de indoeuropenizare, care a marcat decisiv destinul istoric al Europei.

Popina de la Râmnicelu a fost utizată ca loc de înmormântare de către războinicii sarmaţi, călăreţi originari din stepele nord-pontice, urmaşi ai sciţilor, care în calitate de aliaţi ai goţilor în sec. II – III p. Chr. au stăpânit unele teritorii de la Dunărea de Jos.

Popina de la Râmnicelu este clasată în RAN la poziţia 43741.02.

- Tumulii din localităţile Cuza Vodă (c. Stăncuţa) şi Tufeşti.

• Propunere de declasare a Monumentului eroilor din satul Silistraru BR-IV-m-B-02179 din LMI întrucât nu mai există cel original.

38

Propuneri de amplasare de plăci memoriale- case memoriale: 1. Placa memorială, com Galbenu. Ctitorul şcolii – Toma Tâmpeanu, data iaugurării – 1 oct 1872

Amplasare: pe faţada şcolii

2. Placă memorială Maria Filotti, sat Batogu

Amplasare: pe faţada şcolii

Singurul imobil din fosta proprietate Filloti, Constantin N. Filoti, tatăl actriţei, locul unde s-a născut şi îşi petrecea vacanţele de elevă viitoarea actriţă. Astăzi clădirea este utilizată drept magazie; în memoria locului este singura mărturie a legăturii actriţei cu acesta, informaţie păstrată doar de câţiva dintre localnici.

Stare de conservare: păstrează arhitectura iniţială, cu pridvor de lemn; semne importante ale degradării fizice.

Maria Filotti, actriţă, artistă a poporului, profesor la Conservatorul din Bucureşti

Urmează la Brăila clasele primare şi liceul („Nicolae Bălcescu”), iar la Bucureşti studii superioare de drept, litere şi artă dramatică.

Actriţă a Teatrului Naţional din Iaşi (1906), a celui din Bucureşti (1907-1937), a teatrului de Comedie şi a Teatrului din Sărindar (până în 1949, unde deţine şi funcţia de director), revine apoi la Teatrul Naţional (până în 1956) din Bucureşti. În 1930 a fost aleasă Preşedinta Sindicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici; reprezentantă a României în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru şi societară de onoare şi directoare a Teatrului Naţional Bucureşti.

(Cf. Toader Buculei, în Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Editura Ex Libris, Brăila, 2004, p. 167)

3. Placă memorială Ioan C. MASSIM, comuna Gropeni

Amplasare: pe faţada şcolii.

Ioan C. Massim, (n. 1825, comuna Gropeni, jud. Brăila - m. 1877 Bucureşti), profesor, lingvist; studii superioare la Paris; institutor la Brăila (1847-1856), profesor, între 1862-1877 la liceul „Matei Basarab, la liceul „Sf. Sava” şi la „Şcoala Normală de Băieţi” din Bucureşti.

Argumentare:

Ioan C. Massim ocupă un loc important în cultura română:

- autor al mai multor lucrări valoroase de specialitate (gramatică, lingvistică);

- coautor (alături de August Treboniu Laurian) al monumentalei lucrări Dicţionarul Limbii Române (Bucureşti,1873-1877);

- membru fondator al Societăţii Academice Române (1867);

In semn de recunoaştere a meritelor sale, primului liceu clasic la Brăila (înfiinţat la 1 septembrie 1889) i s-a dat numele său.

4. Placă memorială C-tin Sandu ALDEA, în comuna Tichileşti

Amplasare: pe faţada şcolii

39

Constantin Sandu Aldea, n. 22.11.1874, comuna Tichileşti, plasa Vădeni, jud. Brăila, m. 21.03.1927, Bucureşti; inginer agronom, profesor, scriitor, membru corespondent al Academiei Române (1926); preşedinte al Societăţii Agronomilor.

Argumentare:

Constantin Sandu (Aldea, pseudonim literar), s-a născut în într-o familie modestă în Tichileşti, unde a şi copilărit până la vârsta şcolarităţii; ultima revenire în satul natal în1900.

În 1880 familia se mută la Brăila, în mahalaua Atârnaţi, pe Str. Fortunei, nr. 21. Constantin Sandu va urma astfel cursurile Şcolii Comunale nr. 2 din Brăila pe care le absolvă în 1886, apoi pe cele ale Liceului Real „Nicolae Bălcescu” unde absolvă 5 clase secundare în 1892, iar una în particular.

Între 1894-1897 urmează strălucit cursurile Şcolii de Agricultură de la Herăstrău; este primul clasificat între absolvenţi; bursier al statului român la Berlin, obţine aici titlul de „doctor în ştiinţe agricole” al Înaltei Şcoale de Agricultură.

După câţiva ani petrecuţi în străinătate, revine în ţară şi ocupă postul de conferenţiar de agricultură şi zootehnie la ferma model de la Laza, jud. Vaslui (1903-1907).

În1908 ocupă postul de conferenţiar la catedra de agricultură a Şcolii de Agricultură de la Herăstrău, în 1909 pe cel de profesor de agricultură practică şi selecţiunea cerealelor iar din 1913, este profesor de ameliorarea plantelor agricole; cu mici sincope, este directorul şcolii până în 1927.

În perioadele când nu este director, este subinspector la RMS (martie-septembrie 1911) şi inspector la Pescăriile Statului (1914-1919)

Este autorul mai multor lucrări şi studii de specialitate şi a unora cu caracter literar.

(Bibliografie: Contribuţiuni la biografia sriitorului C. Sandu-Aldea. Informaţiuni…., Şt. N. Giuvelic., în Analele Brăilei, VII (1935)

5. Placă memorială Ion Băncilă, în com. Scorţaru Nou

Amplasare: pe faţada şcolii

Ion Băncilă (n. 2 febr. 1901, comuna Scorţaru Nou, jud Brăila, m. 27 mart. 2001, Bucureşti) geolog, membru corespondent (1990) şi membru titular al Academiei Romîne (1992).

Argumentare:

Ion Băncilă, doctor în geologie (1936), doctor docent în ştiinţe (1969) a făcut carieră universitară la catedra de geologie a Universităţii din Bucureşti. Este membru fondator al Societăţii Române de Geologie. A contribuit fundamental la cunoaşterea alcăturiii geologice a Carpaţilor Orientali. A iniţiat şi a coordonat elaborarea primei hărţi geologice a României .

(Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)

6. Placă memorială Vasile Băncilă, în comuna Scorţaru Nou

Amplasare: pe faţada şcolii

Vasile Băncilă (n. 1 ian. 1897, Brăila, m. 10 iun. 1979, Bucureşti), filosof, eseist şi publicist.

Argumentare:

Filosoful Vasile Băncilă şi-a făcut studiile primare în comuna Scorţaru Nou, judeţul Brăila.

40

Licenţiat în filosofie, Vasile Băncilă are contribuţii remarcabile în aproape toate domeniile filosofiei. Opera sa, pusă sub tăcere de regimul comunist, a intrat în circuitul cultural românesc după decembrie 1989. (Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)

7. Placă memorială Radu S. Campiniu, în com Şuţeşti

Amplasare: pe faţada şcolii

Argumentare:

Radu S. Campiniu (n. 1834, com Şuţeşti, jud. Brăila, m. 12 sept 1896, Brăila), fost procuror al Tribunalului Brăila (1860-1868), primar al Brăilei (1879-1889), deputat şi senator.

Argumentare: ca primar al Brăilei a avut o contribuţie însemnată la dezvoltarea urbei. A fost distins cu Steaua României (1880 şi 1897) şi Coroana României (1882) (Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)

8. Placă memorială Radu S. Corbu, în com Urleasca

Amplasare: pe fatada scolii

Radu S. Corbu (n. 15 nov. 1864, comuna Urleasca, m. 15 mart. 1941, Brăila), profesor şi animator al mişcării sportive brăilene

Argumentare: Unul din pionierii învăţămîntului sportiv organizat pe baze ştiinţifice, membru fondator şi conducător al Societăţii de Gimnastică şi Sport din Brăila şi realizatorul Parcului de Sporturi din Grădina Monument a oraşului. Distins cu Coroana României, în grad de cavaler. (Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.)

9. Placă memorială Grossu-Viziru Mircea, în comuna Viziru

Amplasare: Pe faţada primăriei

Grossu-Viziru Mircea (n. 10 mai 1903, în comuna Viziru, m. 15 nov. 1980, Long Beach, California SUA), inginer constructor de avioane şi inventator de talie mondială.

Argumentare: Grossu-Viziru Mircea s-a născut în comuna Viziru, judeţul Brăila, a fost director general al uzinelor IAR Braşov, a proiectat în 1938 avionul de vânătoare IAR 80, unul dintre cele mai rapide aparate de zbor din lume. În SUA, unde s-a stabilit după 1947, a lucrat ca inginer şef, în Ohaio, pentru aviaţia militară americană. (Bibliografie: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spitritualitatea românească, Brăila, Editura Ex Libris, 2004.) 10. Placă memorială Radu I. Perianu, comuna Ulmu

Amplasare: pe faţada şcolii

Argumentare:

Radu I. Perianu (n. 5 sept. 1886, com Ulmu, m. 25 ian. 1976, Bucureşti), istoric, profesor, publicist. Are o contribuţie importantă la studierea istoriei locale a Brăilei şi a judeţului Brăila prin mai multe studii de istorie locală şi regională. Opera principală: Istoria şcoalelor din oraşul şi judeţul Brăila, 1932- 1964, Bucureşti, 1941

41

Propuneri de protejare a monumentelor din perioada modernă şi contemporană: 1. Şcoala generală din comuna Galbenu

Argumentare: ridicată din grija şi cu contribuţia lui Toma Tâmpeanu, mare proprietar în zonă (moşia Cochirleanca, Parliţii sau Găgeanu).

Şcoala primară, cu 4 clase şi local propriu este inaugurată la 1 octombrie 1872 cu doar 9 zile, înainte ca Toma Tâmpeanu să treacă în nefiinţă.Prin testament se asigurau fonduri pentru intreţinerea şcolii şi plata salariilor învăţătorilor.Din acelaşi fond testamentar se va ridica biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi va lua fiinţă, în 1910, Şcoala de meserii care cuprindea rotăria şi fierăria.

In curtea şcolii se află bustul lui Toma Tâmpeanu, aflat în LMI (Cod: Br-III-m-B-02147) ridicat de Casa Şcoalelor drept recunoştinţă pentru contribuţia sa la ctitorirea acestui local de şcoală.

Păstrează arhitectura iniţială.

Stare de conservare: bună

2. Rezervaţie: Satul Valea Calmăţui

Situat la cca. 3 km. de oraşul Însurăţei, la 1 km. de DN 21

Argumentare: martor al deportărilor din anii ´50 în Bărăgan.

În urma decretului Ministerul de Interne al Republicii Populare Române din 15 martie 1951, care stipula că “Ministerul de Interne va putea, pe cale de decizie, să dispună mutarea din centrele aglomerate a oricăror persoane care nu-şi justifică prezenţa în acele centre, precum şi mutarea din orice localitate a celor care, prin manifestările lor faţă de poporul muncitor, dăunează construirii socialismului în Republica Populară Română. Celor în cauză li se va putea stabili domiciliul obligator în orice localitate”, s-a declanşat , în noaptea de 18-19 iunie 1951, acţiunea de deportare masivă în Bărăgan a refugiaţilor din Basarabia şi nordul Bucovinei, stabiliţi mai cu seamă în Banat; sunt strămutaţi cu forţa în câteva locuri din Bărăgan unde, laolaltă, români, aromâni, germani, sârbi, bulgari vor întemeia localităţi.

Judeţul Brăila pastrează câteva urme ale acestei acţiuni arbitrare.Una o reprezintă „satul” Valea Călmăţui, aparţinător de Însurăţei, unde, din cca. 300 de locuinţe iniţiale, mai există doar 3. Sunt determinante 2 locuinţe, proprietatea Spaga Margareta şi Ciolacu Costică.

Locuinţele sunt martori ai modalităţii în care au fost construite, sub presiunea momentului: ridicate în mare grabă, cu mijloace minime şi materiale de calitate inferioară. Satul s-a autodepopulat, unii dintre foştii deportaţi s-au întors în localităţile din care au fost forţaţi să plece, copiii acestora au părăsit locul; casele rămase fără proprietari s-au demolat şi pământul a intrat în circuitul agricol.

Drum de ţară spre satul Valea Călmăţui ( fost Rubla, sat de deportaţi)

42

3. Monument (Cruce memorială)- în memoria foştilor deportaţi din satul Rubla, azi Valea Călmăţui amplasare: pe DN 21, vis-a-vis de Popasul Dropia ridicată de AFDPR Brăila, 1994 material: piatră

4. Monument - ridicat în memoria celor 200 de familii deportate la Zagna în perioada 1951-1964 amplasare: în curtea bisericii din satul Baldovineşti, comuna Vădeni ridicată de AFDPR Brăila la 18 iunie 2002 material: marmură albă

5. Monument - în memoria deportaţilor în satul Urleasca, în perioada 1951-1964 amplasare: sat Urleasca, comuna Traian, la intersecţia DN cu drum judetean ridicată de AFDPR Brăila în 2002 material: marmură neagră şi albă

6. Monument- în memoria deportaţilor în perioada 1951-1964, în satul Bumbăcari. amplasare: comuna Dudeşti, în faţa sediului S.C. „ADCONF” ridicată de AFDPR Brăila în 2005 material: marmură albă

7. Liceul TEORETIC „Constantin Angelescu”, oraş Ianca Datare: 4/4 sec. XIX Conac, comanditar şi proprietar, Nicolae Drugescu.

Argumentare:

La începutul sec. XX imobilul trece în proprietatea Prefecturii Brăila. In 1912, Prefectura Brăila, Ministerul Instrucţiei Publice şi Pretura Plăşii Ianca pun aici, bazele primului gimnaziu din judeţul Brăila: Gimnaziul "Dr. C. Angelescu".

Din toamna lui 1939, Prefectura Brăila hotărăşte ca imobilul fostului Gimnaziu "Dr. C. Angelescu să fie sediu al viitorului Cămin Cultural .

In prezent imobilul, situat în plan secund faţă de clădirea principală a liceului, este utilizat în procesul de învăţământ cu funcţiunea de săli de clasă.

18. Monumentul Eroilor - oraş Făurei, în parc

An:1991 Autor: Trandafira Cojocaru Material: Marmură de Ruşchiţa Stare de conservare: bună

19. Monumentul Eroilor (primul şi al doilea război mondial)- com Surdila Găiseanca; în curtea bisericii Sf. Gheorghe, An: 2004 Autori: Dumitru si Trandafira Cojocaru Material: Marmură de Ruşchiţa Stare de conservare: foarte buna

10. Monumentul eroilor- com Berteştii de Sus, pe Dj 212 A, în faţa proprietăţii lui Butnaru T. Ion

An : 1990 Autor : Trandafira Cojocaru Comanditar: Vintilă Marin Material: piatră artificială

43

3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

3.1. STRUCTURA REŢELEI DE LOCALITĂŢI În judeţul Brăila sunt cuprinse în prezent (an 2009) 44 de UAT (Unităţi Administrativ Teritoriale).

Localităţile ce intră în componenţa UAT-urilor sunt în număr de 144.

În judeţ există o singură comună nouă, comuna Cazasu, formată prin reorganizarea administrativă a comunei Tudor Vladimirescu, declarată prin Legea 376/2003.

Limitele UAT sunt propuse pentru reconfigurare fără ca aceasta să schimbe structura localităţilor componente. Modificarea acestor limite admintrative este o necesitate obiectivă şi s-a făcut în urma consultării cu autorităţile Consiliului Judeţean Brăila şi OCPI Brăila.

UAT pentru se care propun cele mai importanate modificări ale limitelor administrative sunt cele aflate în adiacent Bălţii Mici a Brăilei, respectiv: comunele Măraşu, Frecăţei, Chiscani şi Gropeni.

Reţeaua de localităţi a judeţului Brăila este formată din:

- 1 municipiu : Brăila, reşedinţa de judeţ- 2129811 locuitori (an 2008)

- 3 oraşe:

• Ianca - 11196 locuitori (2008) – înfiinţat în anul 1989 şi avînd în componenţa sa şase sate : Berleşti, Oprişeneşti, Perişoru, Plopu, Târlele, Filiu şi Gara Ianca acum inclus în oraş.

• Însurăţei (2008)- 7234 locuitori- înfiinţat în anul 1989 şi avînd în componenţa sa trei sate : Lacu Rezii, Măru Roşu, Valea Călmăţui

• Făurei- 4067 locuitori (2008)- format dintr-o singură localitate;

- 40 de comune cuprinzând 131 de sate.

In etapele precedente au fost evidenţiate caracteristicile reţelei de localităţi, ierarhizarea populaţiei pe localităţi, fenomenele demografice specifice şi nivelul de dotare socială a localităţilor2.

Structura administrativă a reţelei de localităţi a fost analizată la nivelul anului 2008, conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritorială a României şi a modificărilor ulterioare.

Strategia de dezvoltare a reţelei de localităţi se fundamentează pe potenţialul de dezvoltare al localităţilor, pe oportunităţile legate de realizarea infrastructurilor majore de transport şi au ca scop reducerea disfuncţionalităţilor semnalate, dar are în vedere înscrierea în strategiile teritoriale de nivel superior (nivel european, naţional, regional) şi în prevederile PATN privind Secţiunea IV Reţeaua de localităţi aprobat prin Legea 351/2001.

Principalelele caracteristici ale reţelei de localităţi care au fundamentat propunerile de dezvoltare:

- Poziţia geografică favorabilă a municipiul reşedinţă de judeţ: poziţia geostrategică în teritoriu naţional, situarea pe cursul navigabil al fluviului Dunărea, apropierea de municipiul Galaţi, apropierea unor areale naturale de importanţă naţională şi internaţională (Balta Brăilei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre)

1 conform datelor statistice ale INS, populaţia în anul 2006 este utilizată în analiză (216814 locuitori) 2 Analiza reţelei de localităţi a fost întocmită pe baza datelor statistice cuprinse în Anuarul statistic al judeţului Brăila 2007, Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002, INS fişa localităţii 2000-2006, Baza TEMPO-Online INSSE Bucureşti.

44

- Istorie urbană, rol teritorial şi economic remarcabile ale municipiului Brăila, păstrate în memoria locului prin cadru construit valoros, tradiţii economice socio-culturale şi de transport, amestec cultural multietnic ce conferă o identitate specifică spaţiului urban;

- Existenţa localităţilor cu potenţial natural valoros, situarea favorabilă în raport cu fluviul Dunărea şi alte componente ale reţelei hidrografice, respectiv cursuri de apă, lacuri;

- Reţea de localităţi puternic dezechilibrată prin marea concentrare de populaţie în municipiul reşedinţă de judeţ, respectiv 58,97% din populaţia totală a judeţului şi 90,48% din populaţia urbană, accentuată de situarea sa periferică în judeţ;

- Prognoza populaţiei 2015 şi 2025 anunţă o accentuare a concentrărilor de populaţie în zonele adicente municipiului Brăila, în comunele: Vădeni, Cazasu, Chiscani, Siliştea; scăderi mari de populaţie în zonele periferice;

- Poziţia oraşelor este una redusă: sunt puţine, de talie foarte mică; au caracteristici rurale, sunt marcate de scăderi importante de populaţie;

- Lipsesc categoriile de mărime medie a localităţilor urbane, respectiv segmentele 20-50 mii locuitori, 50-100 mii locuitori care ar putea echilibra în teritoriu dominaţia centrului reşedinţă de judeţ;

- Densitatea medie pe judeţ a satelor este de 3,02 sate/ 100 kmp, mult mai mică decât media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp;

- Densitatea teritorială medie în rural este scăzută fiind situată mult sub media naţională, peste 3 sferturi din numărul comunelor au densitatea sub media naţională din rural, cu tendinţa de scădere a populaţiei generalizată (excepţia comunele menţionate mai sus);

- Prezenţa împortantă a comunelor de talie mare şi mijlocie- 20 comune cu 3000-5000 locuitori şi 3 comune mai mari de 5000 locuitori(Chiscani, Tufeşti, Viziru);

- Dimensiunea medie a satelor superioară mediei naţionale, 10 sate având populaţia mai mare de 3000 locuitori; satele cele mai mari se întîlnesc frecvent pe traseele majore DN 22, DN 21, DN 2B şi în apropiere de municipiul Brăila;

- Scăderile de populaţie în localităţile rurale sunt moderate, având o scădere medie redusă în comparaţie cu cea din mediul urban şi un număr considerabil de localităţi unde se înregistrează creşteri demografice;

- Peste o treime din numărul satelor au populaţie mai mică de 500 locuitori, 10 sate având populaţia sub 100 locuitori;

- Existenţa unor zone rurale periferice unde se concentrează aspecte şi fenomene demografice negative: comune cu populaţie mică şi sate numeroase (Romanu, Siliştea, Gemenele, Racoviţa, Scorţaru Nou, Salcia Tudor, Râmnicelu, Grădiştea, Vişani, Surdila-Greci, Ciocile, Roşiori, Frecăţei. Comunele cu număr mic de sate sunt situate dispersat în teritoriu dar se poate remarca o grupare pe axa diagonală Brăila-Bărăganu, în zona oraşelor Ianca-Făurei şi pe traseul DJ 221.

Contextul strategic naţional şi regional Conform documentului elaborat de MDLPL Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030 liniile directoare ale politicii naţionale, în contextul integrării europene sunt:

1. Racordarea la reţeaua europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială, prin:

- Desăvârşirea şi definitivarea racordării României la coridoarele de transport

45

- Dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, cu anticiparea ariilor cu funcţiuni metropolitane

- Constituirea unui sistem policentric echilibrat de regiuni metropolitane prin pregătirea acesului în categoria de metropole a municpiilor cu peste 300 000 locuitori şi a conurbaţiei Galaţi- Brăila

- Structurarea sistemelor urbane de sprijin în configurarea reţelei policentrice echilibrate la nivel teritorial.

2. Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi prin:

- Dezvoltarea tramei infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la scară naţională şi regională ca armătură a dezvoltării echilibrate

- Formarea de oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive

- Susţinerea procesului de urbanizare în perspectiva atingerii de către România în 2030 a unei ponderi de cca 70% populaţie urbană, în sistem areal (aglomeraţii urbane mari şi mijlocii), vectorial (de-a lungul principalelor drumuri naţionale şi europene) şi punctual (noi centre urbane în zone profund rurale)

3. Afirmarea solidarităţii urban- rural adecvată diferitelor categorii de teritorii, prin:

- Dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate şi performanţă pentru toate cele patru categorii de teritorii rurale: arii incluse în interiorul aglomeraţiilor urbane ale oraşelor, arii rurale incluse în zone urbanizate, arii rurale interstiţiale situate între culoarele urbanizate, arii rurale izolate

- Promovarea parteneriatelor între oraşe/aglomeraţii urbane şi formele de asociere a comunelor

4. Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături intraregionale bazată pe:

- Crearea unei trame naţionale de interconectare funcţională a regiunilor

- Asigurarea accesului la infrastructurile legate de cunoaştere la nivel paneuropean, naţional şi regional

- Echilibrarea şanselor regiunilor de atragere a activităţilor competitive

- Întărirea cooperării transnaţionale în arealele Carpaţilor şi Mării Negre

5. Valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin:

- Ocrotirea şi valorificarea integrată a patrimoniului natural şi cultural.

- Utilizarea cu precauţie a fondului forestier, a oglinzilor şi cursurilor de apă, a suportului edafic şi a biodiversităţii, cu luarea în considerare a riscurilor legate de intensificarea activităţilor antropice şi schimbările climatice.

- Gestionarea creativă a patrimoniului cultural şi a peisajelor culturale.

Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est

Prioritatea 8. Dezvoltarea urbană

Strategia evidenţiază principalele probleme cu care se confruntă localităţile urbane din regiune, dintre acestea specifice pentru judeţul Brăila sunt:

46

- problematica oraşelor mari: centre istorice insuficient valorificate, infrastructura tehnico- edilitară deficitară, zone industriale abandonate/poluante

- problematica oraşelor mici: absenţa infrastructurii de bază şi a serviciilor urbane.

Obiectiv specific:

Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă(utilităţi publice şi spaţii verzi), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii urbane.

Liniile de intervenţie prioritare recomandate sunt:

8.1. Sprijinirea asocierii oraşelor mici în vederea dezvoltării comune de servicii publice

8.2. Sprijinirea oraşelor mijlocii în vederea dezvoltării de noi funcţiuni pentru teritoriu

8.3. Acţiuni de regenerare urbană şi dezvoltarea serviciilor rare

8.4. Acţiuni pentru sprijinirea oraşelor izolate sau aflate la periferie

8.5. Acţiuni pentru reabilitarea şi îmbunătătţirea locuinţelor.

Strategia de dezvoltare teritorială a reţelei de localităţi propune următoarele:

Obiectiv principal:

Dezvoltarea unei reţele de localităţi policentrice, echilibrate în teritoriu şi racordate la sistemul urban naţional/regional.

Dezvoltarea localităţilor este necesar să fie orientată către echilibrarea reţelei de localităţi, în vederea asigurării condiţiilor de viaţă echivalente tuturor locuitorilor judeţului, respectiv asigurarea şanselor egale de acces la locuri de muncă, confort al locuirii, servicii de sănătate, învăţământ, cultură s.a. Orice dezechilibrare între zone şi/sau localităţi determină: o accentuare a disparităţilor teritoriale, creşterea forţei de polarizare dominatoare în judeţ a Municipiul Brăila, o posibilă depopulare a zonelor sărace/ periferice, şi o sarcină în plus pentru zonele mai dezvoltate de a susţine dezvoltarea teritoriului judeţean, în ansamblul său.

Echilibrarea reţelei de localităţi este o sarcină continuă a administraţiilor publice locale, şi ea se bazează pe două tipuri de componente:

- distribuţia populaţiei echilibrată în teritoriu pentru a beneficia de condiţii echivalente muncă şi viaţă (acces echivalent la servicii de sănătate, educaţie, cultură) condiţie esenţială de utilizare eficientă a resurselor de muncă ale judeţului şi de asigurare a coeziunii teritoriale;

- ierarhizarea localităţilor reţelei, asigurarea gradului de dotare conform rangului teritorial pentru facilitarea accesului tuturor locuitorilor la servicii de nivel superior.

Conform principiilor şi criteriilor europene ierarhizarea are în vedere volumul populaţiei şi satisfacerea unor funcţiuni obligatorii: industrială, turistică, de transport, de educaţie, administrativă şi decizională (ESPON).

Politicile diferenţiate de locuire, dotare şi crearea de locuri de muncă în centrele reţelei judeţene de localităţi, aplicate pe termen lung, pot duce la o optimizarea distribuţiei populaţiei şi dezvoltării în teritoriu.

Principalele elemente ale reţelei sunt polii şi axele de dezvoltare, structurarea relaţiilor în teritoriu fiind determinată de intensitatea cu care aceştia se manifestă.

47

Polii de dezvoltare sunt constituiţi din localităţile urbane, sau de localităţile rurale mari şi dinamice. Rolul teritorial al localităţilor rurale fiind însă de obicei redus, la constituirea polilor de dezvoltare rurală este recomandată colaborarea comunelor într-un parteneriat de localităţi.

Structura propusă pentru reţeaua de localităţi este în conformitate cu Legea 351/2001 privind aprobarea PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi:

• Rangul I - Municipiul Brăila:

- municipiu reşedinţă de judeţ centru de importanţă naţională, cu influenţă potenţial europeană funcţionând ca un sistem urban împreună cu Municipiul Galaţi;

- centru industrial, administrativ şi cultural important, pol de dezvoltare de împortanţă supraregională în sud-estul României;

• Rangul III- 3 localităţi urbane, oraşe de importanţă judeţeană sau zonală, cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi sau de servire în cadrul zonei imediate: oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei;

• Rang IV- 40 sate reşedinţe de comune ;

• Rang V- 91 sate componente ale comunelor şi 9 sate aparţinătoare de oraşe. Echilibrarea reţelei de localităţi implică ierarhizarea coerentă (centralitate) a localităţilor, concomitent cu crearea condiţiilor de cooperare/dependenţă între toate aşezările din judeţ.

Accentuarea centralităţii este o condiţie necesară pentru funcţionalizarea reţelei de localităţi şi constă în amplasarea de funcţiunilor specifice în localităţile ce au relaţii de dependenţă cu localităţile din aria lor de proximitate.

Stimularea funcţiunilor urbane, determină o nuanţare a rolului teritorial al localităţilor, acestea fiind de mai mare complexitate decât cele administrative, au avantajul flexibilităţii, constituind astfel un instrument de echilibrare a reţelei de localităţi.

Pe termen lung, prin politici specifice este necesar să se confere un rol teritorial mai nuanţat unor localităţi urbane şi rurale. De asemenea, dacă condiţiile de dotare/echipare şi volum de populaţie vor fi îndeplinite conform legii, aceste localităţi îşi pot schimba statutul administrativ, devenind urbane şi încriindu-se astfel în politica naţională de urbanizare.

Localităţile îşi exercită forţa polarizatoare prin amplitudinea relaţiilor economice şi sociale constante cu localităţile învecinate. Relaţiile dintre centrele polarizatoare şi localităţile polarizate au un dublu sens, primele preiau resurse şi îşi extind activităţile în teritoriu, celelalte beneficiază de serviciile diversificate şi specializate din centrele de polarizare.

Aceste relaţii se bazează pe cooperarea interorăşenească şi intercomunală fără modificare a statutului administrativ al acestora. Pentru aceasta se pot realiza parteneriate voluntare şi acorduri între administraţiile teritoriale, care este necesar să fie reglementate prin documentaţii de amenajarea teritoriului de tip PATZIC (Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal Intercomunal) şi PATZIO(Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal Interorăşenesc) .

Propunerile PATN Secţiunea I Reţele de transport Legea 363/ 2006 cu privire la magistralele de transport rutier, naval, feroviar, aerian crează oportunitatea racordării teritoriul judeţului la spaţiul european şi vor antrena dezvoltarea localităţilor din aria de influenţă a acestora, prin accesibilitatea sporită şi posibilitatea dezvoltării unor activităţi economice favorizate de prezenţa infrastructurii. Traseul reţelei de transport se constituie în axe de dezvoltare pentru reţeaua de localităţi asigurând conexiunea între polii de dezvoltare propuşi.

48

În acest sens se propune dezvoltarea unor axe ierarhizate de conexiune a localităţilor având ca structură reţelele de transport :

- axe de dezvoltare de importanţă naţională/ regională : DN 2B Brăila -Făurei spre Bucureşti- axă tradiţională de dezvoltare

- axe de dezvoltare de importanţă naţională/ regională şi internaţională : DN 21(E58 4) drum expres propus- Brăila - Slobozia- Călăraşi

- axă majoră de dezvoltare Brăila - Galaţi DN 22B drum expres cu SF- importanţă naţională şi internaţională

- axe de dezvoltare de importanţă naţională/ regională : DN 23- drum expres propus- Brăila- Focşani ; Brăila – Tulcea; Râmnicul Sărat - Giurgeni

Axe de importanţă judeţeană :

- pe traseul DN 22 Brăila- Cazasu- Tudor Vladimirescu- Movila Miresii- Şuţeşti-Grădiştea- spre Râmnicu Sărat

- pe traseul DJ 203, DJ 211, DJ 211B Jirlău- Ulmu- Dudeşti- Bărăganu- Victoria

- traseul DJ 212 Brăila- Chiscani-Tichileşti-Gropeni-Tufeşti-Berteştii de Jos şi DJ 212C spre Stăncuţa

Axe de legătură locale pe traseele :

- DJ 221 Brăila- Cazasu-Romanu-Gemenele-Râmnicelu- Şuţeşti

- DJ 202 B Movila Miresii- Gemenele-Scorţaru Nou- Măxineni

- DJ 202 A Salcia Tudor- Racoviţa-Grădiştea

- DJ 211, DJ 203 Cireşu- Însurăţei- Zăvoaia- Bordei Verde

- DJ 211, DJ 211D, DJ 211C Dudeşti- Roşiori- Ciocile.

Direcţii de acţiune: - Constituirea unei reţele de axe şi poli de dezvoltare, bazate pe accentuarea rolului polilor

de dezvoltare şi structurarea/ facilitarea relaţiilor de cooperare între aceştia şi localităţile din teritoriul suport, în scopul de a echilibra forţa de dominare a Municipiului Brăila şi a scoate din izolare localităţile din zonele periferice;

- Constituirea sistemului urban Brăila –Galaţi, bazat pe un parteneriat liber consimţit şi cu şanse egale de dezvoltare pentru ambele localităţi, în scopul potenţării rolului lor teritorial şi creşterii atractivităţii pentru investitori;

- Sporirea gradului de dotare /echipare al localităţilor, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a locuitorilor din oraşele mici şi din mediul rural;

- Mărirea mobilităţii pe căile de comunicaţii şi transport în vederea dezvoltării şi diversificării relaţiilor dintre localităţi;

- Sporirea confortului locuirii prin reabilitarea fondului de locuinţe existent şi construirea de locuinţe noi după standarde moderne şi adaptate specificului local

49

Măsuri:

1. Creşterea rolului teritorial regional/naţional al Municipiului Brăila prin întărirea bazei economice, a mediului de afaceri, dezvoltarea serviciilor de importanţă supraregională şi a celor specifice activităţilor de transport.

Dezvoltarea economică a minicipiului Brăila este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea întregului judeţ. Orientarea dezvoltării este recomandabil să fie realizată spre utilizarea potenţialului specific şi spre domenii de înaltă performanţă pentru a se înscrie cu succes în mediul concurenţial dintre marile centre urbane. Alături de activităţi tradiţionale cum sunt cele de transport şi servicii conexe, industrie prelucrătoare, este necesar să fie utilizat şi potenţialul de dezvoltare turistică: dezvoltarea unui port pentru transport de agrement, a serviciilor conexe turismului, realizarea unei bune legături de transport cu zone de agrement învecinate, realizarea de parteneriate cu localităţile învecinate cu potenţial turistic pentru coordonarea dezvoltării turistice în zonă ( comunele Cazasu, Frecăţei, Măraşu, Gropeni, Tichileşti, Tufeşti, Berteştii de Jos, Stăncuţa, Măxineni, Movila Miresii, Şuţeşti, Vişani, Jirlău şi oraşele Însurăţei şi Ianca).

În scopul creşterii rolului teritorial al Municipiului Brăila este determinantă racordarea sa cât mai facilă la reţeaua majoră de transport regional, naţional, şi internaţional.

2. Promovarea strategiilor de dezvoltarea urbană integrată în Municipiului Brăila, pentru optimizarea utilizării potenţialului său specific, pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi a atractivităţii sale pentru investitori.

Municipiul Brăila deţine un potenţial de dezvoltare remarcabil constituit îndeosebi prin: poziţia sa teritorială geostrategică, statutul de port maritim şi fluvial, o dezvoltare a industriei şi serviciilor cu tradiţii şi mari realizări, resurse de muncă cu calificări superioare, tradiţii culturale şi un cadru construit urban de foarte bună calitate.

Astfel, elaborarea strategiilor de dezvoltare şi a documentaţiilor de urbanism pentru întregul oraş (Reactualizare PUG Brăila) şi pentru zone cheie sunt determinante.

Realizarea PUZCP Brăila este un prim pas şi pregăteşte realizarea de proiecte de dezvoltare integrată a centrului istoric, în ansamblul său sau pe zone bine definite.

Specificul de oraş port creşte importanţa imaginii sale atât din interiorul oraşului cât şi din exterior, respectiv partea vizibilă de pe Dunăre. Astfel, sunt necesare proiecte de dezvoltare integrată ale zonei de faleză, detaliate prin documentaţii de urbanism de tip PUZ şi PUD în vederea reglementării utilizării terenurilor din această zonă. Sunt necesare reglementări ale funcţiunilor (inclusiv circulaţie), reglementări care să îmbunătăţească aspectul construcţiilor, amenajarea spaţiului public prin mobilier urban şi iluminat.

Activităţi specifice de regenerare urbană înscrise în Strategia de dezvoltare regională Sud-Est (POR 2007-2013 Axa prioritară 1) care constituie o baza pentru strategii de dezvoltare integrată a municipiului sunt:

- regenerarea siturilor urbane degradate, îndeosebi a celor industriale, prin reconversie, reabilitarea infrastructurii şi curăţare/protejare a mediului

- renovarea spaţiilor publice, atât din zona centrului istoric, a falezei cât şi din cartierele de locuit, prin amenajări de mobilier urban, pavaje, vegetaţie şi iluminat la standarde moderne şi adecvate zonelor cu valoare istorică;

- modernizarea infrastructurii tehnico- edilitare;

50

- reorganizarea reţelei rutiere în vederea decongestionării traficului, crearea de zone pietonale în centrul istoric, pe faleza Dunării; realizarea pistelor de biciclete, îmbunătăţirea transportului urban şi dezvoltarea celui ecologic;

- dezvoltarea transportului public spre localtăţile şi zonele turistice din judeţ;

- conservarea, protejarea patrimoniului cultural construit, valorificarea sa prin reconversii funcţionale şi dezvoltarea activităţilor culturale;

- promovarea oraşului prin acţiuni şi evenimente culturale şi sociale specifice (festivaluri, târguri, festivităţi în spaţiu public);

- dezvoltarea unui centru de coordonare şi informare turistică pentru teritoriul judeţului;

- dezvoltarea zonelor de agrement la standarde moderne;

- protejarea vegetaţiei cu valoare identitară (aliniamente stradale vechi, grădina publică) şi realizarea unui sistem de spaţii verzi care să funcţioneze în relaţie cu traseele pietonale şi zonele de agement.

3. Crearea prin parteneriat voluntar a Zonei Periurbane a Municipiului Brăila în vederea cooperării eficiente şi reciproc-avantajoase a municipiului cu localităţile urbane şi rurale din vecinătate

Din cauza poziţiei periferice a municipiului reşedinţă de judeţ, Zona Periurbană a Municipiului Brăila prezintă particularitatea de a se întinde şi în judeţele vecine Galaţi şi Tulcea.

Constituirea zonei periurbane asigură colaborarea eficientă între Municipiul Brăila şi localităţile vecine în utilizarea terenurilor pentru amplasarea zonelor cu funcţiuni industriale, de servicii, de locuire, a echipamentelor teritoriale, a utilităţilor, a zonelor de agrement s.a. Relaţiile de parteneriat dintre localităţi se vor stabili astfel încât să fie în avantajul atât al municipalităţii cât şi al localităţilor vecine.

În strategia de dezvoltare a Zonei Periurbane a Municipiului Brăila un rol determinant îl are funcţiunea sa de port fluvial şi maritim şi cea de releu într-o zonă cu potenţial de dezvoltare a serviciilor din domeniul transporturilor şi turismului.

Configurarea Zonei Periurbane a Municipiului Brăila se va face printr-o documentaţie de urbanism de tip PATZ pentru localităţile cuprinse pe o rază de 20 km. Chiar dacă în urma studiului de delimitare, zona periurbană va fi delimitată cu aproximaţie prin raza de 20 km, întreaga dezvoltare a comunelor este influenţată de prezenţa în această zonă. UAT-urile care intră în zona de influenţă a municipiului şi respectiv în acest parteneriat sunt:

- din judeţul Brăila: comunele Vădeni, Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Măraşu, Siliştea, Romanu, Tichileşti, Gropeni, Unirea

- din judeţul Galaţi: Municipiul Galaţi, comunele Şendreni şi Braniştea

- din judeţul Tulcea: Oraşul Măcin şi comunele I.C. Brătiani, Smârdan, Jijila, Carcaliu.

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal – ZONA PERIURBANA BRAILA – are caracter de reglementare specifică detaliată pentru o zonă din vecinătatea localităţii şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Brăila.

51

Prin această documentatie se stabilesc deopotrivă obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism – permisiuni şi restricţii – necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiata.

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal – ZONA PERIURBANA BRAILA – constituie o prioritate deoarece este o documentaţie de fundamentare a Planului Urbanistic General al Municipiului Brăila şi va sta la baza constituirii parteneriatului pentru constituirea sistemului urban Brăila- Galaţi.

4. Realizarea parteneriatului dintre Municipiul Brăila şi Municipiul Galaţi în scopul funcţionării sistemului urban Brăila –Galaţi ca un pol de dezvoltare de importanţă naţională şi internaţională.

Vecinătatea celor două municipii influenţează manifestarea funcţiunilor urbane teritoriale ale acestora. În vederea utilizării eficiente a potenţialului lor de dezvoltare şi a sporirii rolului lor teritorial funcţionarea într-un sistem urban coerent este soluţia optimă şi şansa de realizare a unei zone metropolitane cu o poziţie deosebit de favorabilă în teritoriul naţional- poziţia frontalieră spre est, la limita teritoriului UE, porturi fluviale şi maritime, apropierea de zone de mare atractivitate turistică.

Constituirea sistemului urban Brăila- Galaţi este necesar să se realizeze pe baza unui parteneriat liber consimţit şi cu şanse egale de dezvoltare pentru ambele localităţi, care să asigure dezvoltarea integrată a acestui teritoriu.

Delimitarea zonei de acţiune a parteneriatului se va realiza prin documentaţii de amenajarea teritoriului şi de urbanism adecvate, respectiv un PATZ pentru întreaga zonă cu detalierea prin PUZ-uri a acelor arii de interes care necesită reglementarea utilizării terenurilor (obiective de infrastructură teritorială, zone industriale, zone de locuit, zone de agrement s.a.).

5. Imbunătăţirea nivelului de dotare a localităţilor urbane mici, conform legislaţiei în vigoare (Legea 351/2001) pentru asigurarea îndeplinirii funcţiilor centrale, echilibrarea reţelei de localităţi şi creşterea nivelului de trai al locuitorilor

Rolul oraşelor Ianca, Făurei şi Însurăţei în cadrul reţelei de localităţi este foarte redus. Sunt localităţi având caracter puternic rural, care nu îndeplinesc nivelul minim de dotare conform statutului lor teritorial (analiza indicatorilor de definire a localităţilor urbane). Asigurarea dotărilor sanitare, de învăţământ, culturale şi echiparea tehnico-edilitară a oraşelor în conformitate cu prevederile Legii 351/2001, Anexa II este condiţia esenţială de asumare a funcţiunilor de centralitate în vederea asigurării echilibrului în dezvoltarea teritoriului judeţean.

Dezvoltarea localităţilor urbane va fi concepută pe baza unor strategii de dezvoltare integrată finanţabile prin POR 2007-2013 Axa prioritară 1.

În cadrul acestor strategii se va urmării soluţionarea disfuncţionalităţilor cu privire la nivelul de dotare şi echipare, prin:

- amenajarea pieţelor publice din centrele localităţilor cu mobilier urban, spaţii verzi, iluminat adecvat, pavaje, evidenţierea monumentelor comemorative existente (Ianca, Însurăţei, Făurei)

- reabilitarea/modernizarea Caselor de cultură (Făurei, Însurăţei)

52

- reabilitarea/modernizarea infrastructurii stradale, asigurarea zonelor pentru biciclete, realizarea necesarului de parcaje, amenajarea trasee pietonale/trotuare, îmbunătăţirea iluminatului public (Ianca, Însurăţei, Făurei)

- reabilitarea fondului de locuinţe- reabilitare termică, refaţadare, amenajări accese (Ianca, Însurăţei, Făurei)

- creşterea gradului de dotare a locuinţelor cu instalaţii de apă în interior (Ianca, Însurăţei, Făurei)

- amenajarea spaţiului din zonele de locuit /sate aparţinătoare cu spaţii de joacă şi parcări (Ianca, Însurăţei, Făurei)

- dezvoltarea zonelor de agrement pentru weekend (Ianca, Făurei, Însurăţei- Lacu Rezii)

- amenajarea de locuri pentru activităţi sportive (Ianca, Însurăţei, Făurei)

- creşterea capacităţilor de cazare pentru turişti (Însurăţei, Făurei)

- îmbunătăţirea servicilor medicale de nivel superior- paturi de spital (Însurăţei)

- managementul deşeurilor conform standardelor de mediu- depozit ecologic Ianca, staţii de transfer la Insurăţei, Făurei, Ianca (conf. Capitol Gestiunea deşeurilor)

- construire staţie de epurare (Făurei) extindere staţie de epurare (Ianca, Însurăţei) -conf. Capitol Echiparea hidroedilitară a localităţilor

- asigurarea accesului locuitorilor din satele aparţinătoare la oraşul reşedinţă (Ianca)

6. Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane aflate la distanţele mici, Ianca- Făurei

Asocierea voluntară a celor două oraşe potenţează centralitatea acestora asigurînd o mai eficientă utilizare a resurselor. Alături de sigurarea serviciilor medicale de tip spital în comun se propun asocieri în realizarea proiectelor legate de infrastructură şi dezvoltarea serviciilor din domeniul transporturilor şi turismului (spre zona Ianca).

7. Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane mici şi localităţile rurale învecinate

Delimitarea zonelor de influenţă a localităţilor urbane realizată în etapele anterioare de analiză, a condus la următoarele grupări de localităţi:

- zona Brăila: comunele comunele Vădeni, Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Măraşu, Siliştea, Romanu, Tichileşti, Gropeni, Unirea

- zona Ianca-Făurei: comunele Galbenu, Vişani, Jirlău, Mircea Vodă, Surdila- Greci, Surdila- Găiseanca, Bordei Verde, Movila Miresii, Şuţeşti

- zona Însurăţei: comunele Ciocile, Roşiori, Ulmu, Cireşu, Zăvoaia, Dudeşti, Bărăganu, Victoria, Berteştii De Jos, Stăncuţa, Tufeşti, Viziru

- zona de nord-vest (Măxineni): comunele Salcia Tudor, Racoviţa, Grădiştea, Râmnicelu, Gemenele, Scorţaru Nou.

Pentru funcţionarea cât mai eficientă a sistemelor teritoriale propuse este necesară creşterea rolului teritorial al oraşului Însurăţei, concomitent cu sprijinirea centrelor rurale Cireşu, Dudeşti, Bărăganu, Tufeşti/ Stăncuţa astfel încât zona de sud şi sud- est a judeţului să beneficieze de şanse echivalente de dezvoltare cu restul teritoriului judeţean.

53

De asemenea, pentru echilibrarea dezvoltării teritoriale este necesară susţinerea zonei de nord-vest marcată de grave probleme demografice şi economice. În acest sens se propune susţinerea dezvoltării comunei Măxineni ca centru de servire rurală, cu posibilitatea urbanizării sale pentru o perioadă de perspectivă. Dezvoltarea acestei comune şi a teritoriului de susţinere este posibilă în contextul dezvoltării infrastructurii de transport propuse prin PATN (drum expres, pod peste Dunăre Brăila).

8. Promovarea specializării funcţiilor economice ale localităţilor în paralel cu asigurarea relaţiilor de complementaritate în zonele de cooperare, pentru eficientizarea utilizării resurselor

În funcţie de potenţialul de dezvoltare se recomandă susţinerea activităţilor economice în zonele de influenţă delimitate, astfel încât să se realizeze complementaritate în funcţionare. De exemplu, dezvoltarea centrelor de prelucrare/colectare a produselor agricole aproape de zonele de producţie, dezvoltarea serviciilor de transport în relaţie cu zonele de agrement s.a.

Un proces de complementaritate a dezvoltării se va desfăşura în perspectivă între localităţile din zona de influenţă a Municipiului Brăila şi acesta. Pentru optimizarea utilizării resurselor este necesară elaborarea documentaţiilor de urbanism şi a strategiei de dezvoltare integrată a zonei.

9. Sprijinirea creării de parteneriate între localităţile foarte mici, cu putere economică redusă, în vederea realizării de proiecte comune de infrastructură tehnică, sociale, economice s.a.

Crearea parteneriatelor dintre localităţile mici este o necesitate care decurge din nevoia de a eficientiza utilizarea resurselor şi a maximiza efectele dezvoltării pentru aceste localităţi cu resurse mici. Localizarea asocierilor se va determina la nivel local între comunităţile rurale respective.

Sunt necesare parteneriate îndeosebi pentru susţinerea dezvoltării integrate în zonele cu potenţial turistic cum sunt cele din zona riverană Dunării, Valea Călmăţuiului, Valea Buzăului.

10. Dezvoltarea localităţilor rurale cu rol de servire în zonele de rural profund propuse

Pentru susţinerea dezvoltării zonelor rurale aflate la distanţă relativ mare de centre urbane (rural profund) se propune susţinerea dezvoltării unor comune care să asigure rolul de servire cu dotări social- culturale.

Localităţile propuse pentru sporirea rolului teritorial sunt selectate ţinând cont de: potenţialul demografic, dinamismul economic, rolul istoric teritorial, potenţialul de dezvoltare.

Astfel, sunt propuse: în partea de nord a judeţului – comuna Măxineni; în partea sud-vestică- comuna Dudeşti.

Este necesară susţinerea dezvoltării în vederea sporirii rolului de servire teritorială şi pentru comunele: Dudeşti, Bărăganu, Tufeşti, Jirlău, Şuţeşti, Măraşu.

Obiectiv secundar: Asigurarea condiţiilor de accesibilitate a localităţilor, prin:

1. Asigurarea condiţiilor de transport între centrele intercomunale şi localităţile din zona de influenţă prin modernizarea arterelor de circulaţie, asigurarea capacităţilor de transport, îndeosebi pe Dc şi Dj.

2. Dezvoltarea transportului suburban, prin promovarea formelor diversificate de transport şi adaptate la solicitările din localităţile polarizate.

54

3.2. INFRASTRUCTURA SOCIO – CULTURALĂ

Obiectiv general:

Asigurarea unei reţele de dotări pentru servicii publice de calitate superioară şi diversificate, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterii atractivităţii localităţilor.

Strategia de dezvoltare a serviciilor publice de sănătate şi educaţie este parte a strategiei de dezvoltare a resurselor umane. In acest capitol serviciile sunt privite din perspectiva realizării unei reţele de localităţi funcţionale şi a asigurării condiţiilor de trai pentru locuitori conform exigenţelor contemporane. Realizarea unui nivel ridicat de dotare a localităţilor pentru serviciile sociale sporeşte deopotrivă atractivitatea acestora pentru investitori.

Educaţie

Obiectiv specific: 1. Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii.

Direcţii de acţiune şi măsuri:

1. Amplasarea echilibrată a dotărilor de învăţământ în vederea asigurării accesului populaţiei şcolare la forme diversificate şi superioare de învăţământ.

În realizarea serviciilor publice de învăţământ este necesară acoperirea deficitului din localităţile: Jirlău, Gropeni, Dudeşti, Chiscani, Şuţeşti, Vişani, Stăncuţa, Mircea Vodă, Ulmu, Viziru şi oraşele Ianca, Însurăţei, Făurei.

2. Reabilitarea şi modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi campusurilor şcolare din localităţile.

Nivelul general scăzut al dotărilor de învăţămând conduce la măsuri generalizate de reabilitare şi modernizare a acestora. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită completării şcolilor cu săli şi terenuri de sport constituite şi ca dotări complementare de sport pentru localităţi.

3. Completarea şi modernizarea reţelei dotărilor de învăţământ, în funcţie de nevoile proprii şi exigenţele contemporane- prin asigurarea dotărilor pentru învăţământul preşcolar şi primar în toate localităţile şi accentuarea rolului său educaţional

Accentuarea serviciilor de învăţământ la nivel de bază este o condiţie esenţială pentru ridicarea nivelului de educaţie a populaţiei rurale, îndeosebi în satele din arealele periferice de vest şi sud ale judeţului.

4. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea unităţilor de învăţământ existente din mediul rural.

Discrepanţele mari între nivelul de asigurare a serviciilor de educaţie dintre mediul urban şi cel rurale este determinat şi de slaba calitate a dotării unităţilor şcolare cu utilităţi şi echipamente necesare procesului de învăţământ. Creşterile de populaţie semnalate in localităţile rurale crează obligaţia pentru autorităţile locale de a considera această măsură prioritară.

5. Dezvoltarea învăţământului gimnazial în localităţile rurale cu număr optim de elevi şi accesibilitate bună, precum şi în localităţile urbane, în funcţie de necesar.

Se recomandă comunele cu potenţial demografic, relativ dinamism economic şi amplasare optimă în teritoriu: comunele Jirlău, Gropeni, Dudeşti, Chiscani, Şuţeşti, Vişani, Stăncuţa, Mircea Vodă, Ulmu, Viziru.

6. Asigurarea spaţiilor de cazare pentru elevii interni in învăţământul liceal -Însurăţei, Ianca, Făurei; Brăila .

55

Pentru asigurarea accesului tinerilor la forme de învăţâmânt de nivel superior este necesară asigurarea transportului si a cazării lor în apropierea acestor unităţi scolare.

7. Dezvoltarea învăţământului liceal, a celui vocaţional îndeosebi corelat cu specificul activităţilor din zonă.

Asigurarea dezvoltării echilibrate în teritoriu este condiţionată şi de ridicarea unor centre rurale cu rol de asigurarea de servicii pentru populaţia din arealele de rural profund. Pentru aceasta, dezvoltarea localităţilor respective trebuie gîndită de o manieră integrată, iar fundamentarea dezvoltării economice printr-un învăţământ adecvat este o măsură eficientă. Se recomandă diversificarea specializărilor în unităţile existente în domenii cum sunt: tehnologiile ambientale de refacere a mediului, informatică, turism, textile, prelucrarea produselor alimentare, agricultură/ piscicultură, constructii, arhitectură, restaurare şi urbanism.

Se propune înfiinţarea de noi unităţi de învăţământ în localităţile rurale cu potenţial demografic şi economic: comunele Cireşu, Tufeşti.

Obiectiv specific: Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie

Măsurile specifice realizării acestui obiectiv converg cu cele precedente şi cele referitoare la perfecţionarea resurselor umane.

1. Un interes deosebit este necesar să fie acordat dezvoltării unui învăţămât superior performant în Municipiul Brăila, pentru creşterea rolului său teritorial şi asigurarea serviciilor de educaţie de nivel superior pentru tinerii din judeţ.

2. Dezvoltarea învăţământului universitar în Municipiul Brăila în vederea acoperirii necesarului de specializări în domenii de excelenţă şi crearea unui centru de cercetare – dezvoltare-inovare în domeniul tehnic, corelat cu nevoile sectoarelor economice locale şi regionale;

3. Diversificarea specializărilor în unităţile de învaţamânt liceale şi postliceale în domenii cum sunt: informatică, turism, textile, prelucrarea lemnului/produselor alimentare, agricultură/piscicultură , restaurare, construcţii.

4. Imbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare din toate localităţile prin: reparaţii curente, asigurarea condiţiilor igienice de bază, asigurarea echipării specifice a spaţiilor specializate – biblioteci, săli de sport, ateliere, grădină, locuri de joacă/sport s.a. – facilităţi pentru persoane cu nevoi speciale, spaţii de cazare pentru elevi;

5. Extinderea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi orientării resurselor de muncă, prin parteneriate între unităţile şcolare şi instituţii de nivel judeţean sau ONG-uri.

Constituie priorităţi proiectele prevăzute în strategia judeţeană cu privire la infrastructura de educaţie:

Ianca- reabilitare Liceu teoretic „C. Gabrielescu”

Însurăţei- construire campus şcolar

Însurăţei- reabilitare, extindere, dotare şcoală generală- 2 locaţii

Însurăţei-reabilitare grădiniţe

c. Bărăganu- sistem încălzire şi extindere grup sanitar

c. Ciocile –reabilitare grădiniţa

c. Cireşu – reabilitare şcoală Cireşu şi Scărlăteşti

56

c. Cireşu- construire grădiniţă Batogu şi Vultureni

c. Dudeşti- construire grădiniţă Tătaru

c. Dudeşti- reparaţie şcoală Tătaru

c. Frecăţei – construire grădiniţe Frecăţei, Titcov, Agaua

c. Grădiştea- centrală termică la scoala Ibrianu

c. Movila Miresii- reabilitare SAM

c. Movila Miresii- reabilitare grădiniţă

c. Salcia Tudor- sistem încălzire şcoală Orleasca

c. Şuţeşti- reabilitare şi extindere şcoală

c. Tudor Vladimirescu-reabilitare grădiniţe T. Vladimirescu, Scorţaru Vechi, Comăneasca

c. Vădeni- reabilitare sistem încălzire şcoala generală Baldovineşti

Câineni Băi-reabilitare şcoală

c. Ulmu- construire şcoală clasele I-VIII

Sănătate

Obiectiv specific: Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate

Analiza tipurilor de dotări sanitare relevă un nivel redus de asigurare cu servicii medicale la nivel judeţean. Principalele dotări de sănătate sunt concentrate în Municipiul Brăila. Oraşele Ianca şi Însurăţei nu sunt dotate cu unităţi sanitare de nivel superior, respectiv spitale, centre de sănătate.

Asigurarea dotărilor de sănătate în teritoriul judeţului este un factor de dezvoltare esenţial şi constituie o prioritate avînd în vedere gravele disfuncţionalităţi semnalate:

- prezenţa medicilor este foarte redusă în rural cu deosebire în vestul şi sudul judeţului ( Tufeşti, Ulmu, Victoria, Stăncuţa, Măxineni, Mircea Vodă, Zăvoaia, Galbenu, Jirlău, Cireşu, Gropeni, Măraşu, Berteştii de Jos, Cazasu); Comunele Tudor Vladimirescu şi Cazasu au un deficit de medici determinat de recenta reorganizare administrativă.

- dotarea medie cu paturi de spital 5,96 paturi/1000 locuitori este inferioară mediei la nivel naţional (6,585 paturi/1000 locuitori);

- o slabă dotare cu servicii medicale de calificare superioară la nivel judeţean, numărul mediu de locuitori ce revin la un medic este mai mare în judeţul Brăila atât în comparaţie cu nivelul mediu regional cât şi cu cel naţional;

- accentul în asigurarea serviciilor medicale în localităţi cade asupra nivelului mediu de cadre medicale- numărul mediu de locuitori ce revin la un cadru mediu medical este mai mic la nivel judeţean decât la nivel naţional şi regional;

- între mediul urban şi mediul rural există mari diferenţe în ceea ce priveşte asigurarea cu servicii medicale calificate îndeosebi la indicatorul numărul mediu de locuitori ce revin la un medic, care în mediul rural ajunge de patru ori mai mare decît în urban (2328,2 locuitori/medic faţă de 536,0 locuitori/medic).

Direcţiile de acţiune necesare pentru realizarea acestui obiectiv sunt:

57

- amplasarea echilibrată în teritoriu a dotărilor de sănătate;

- dotarea localităţilor urbane conform statutului lor de servire în reţeaua de localităţi;

- modernizarea şi echiparea corespunzătoare a unităţilor sanitare;

- realizarea dotărilor publice de sănătate dotate corespunzător şi asigurarea cu cadre medicale a cabinetelor medicale din localităţile rurale;

- asigurarea infrastructurii de transport şi a transportului public către centrele cu dotări de sănătate de nivel superior pentru toate localităţile;

- realizarea de parteneriate între localităţi pentru asigurarea serviciilor medicale de tip superior;

- politici de atragere a personalului medical cu calificare înaltă în localităţile urbane mici şi în cele rurale.

Măsuri :

1. Infiinţarea de spitale în toate localităţile urbane pentru asigurarea necesarului de paturi de spital conform Legii 351/2001)

Ca etapă intermediară în realizarea dotărilor de tip spital este posibilă asocierea localităţilor pentru realizarea unor instituţii spitaliceşti adecvate. Exemplul Ianca- Făureiîn utilizarea spitalului din Fărei pote constitui un exemplu.

2. Modernizarea /reabilitarea/extinderea unităţilor medicale existente din toate localităţile urbane;

3. Modernizarea şi extinderea dotărilor de sănătate de nivel superior în Municipiul Brăila;

4. Asigurarea necesarului de cadre medicale şi dotări minime de bază în toate localităţile rurale –îndeosebi Tufeşti, Ulmu, Victoria, Stăncuţa, Măxineni, Mircea Vodă, Zăvoaia, Galbenu, Jirlău, Cireşu, Gropeni, Măraşu, Berteştii de Jos, Cazasu, Tudor Vladimirescu ;

5. Dezvoltarea serviciilor de educaţie sanitară în vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi a fenomenelor de devianţă socială.

6. Construirea centrelor sociale pentru bătrâni în zonele cu populaţie îmbătrânită

Judeţul deţine o pondere mare de populaţie vârstnică situată îndeosebi în rurale din jumătatea vestică şi de nord. Pentru asigurarea serviciilor sociale specifice este neecsară suplimentarea numărului de cămine pentru bătrîni în aceste localităţi.

Constituie priorităţi proiectele din strategia judeţeană :

c. Bordei Verde- centru social de îngrijire bătrâni- Proiect Integrat:

c. Râmnicelu -centru de îngrijire bătrâni-Proiect integrat

c. Racoviţa- Centru de îngrijire bătrâni- Proiect integrat

c. Ciocile- Aşezământ social de bătrâni –Proiect integrat

Centru social de zi în com. Chiscani

c.Cireşu- centru social îngrijire bătrâni- Proiect integrat

Aşezământ social „S. Ioan Botezătorul”

c. Mircea Vodă- centru de asistenţă socială de zi c. Ulmu- centru social

58

7. Sprijinirea ONG-urilor în asigurarea serviciilor de consiliere, ajutor şi asistenţă pentru persoane cu probleme deosebite.

Constituie priorităţi proiectele prevăzute în strategia judeţeană cu privire la infrastructura de sănătate publică:

Brăila-Spital regional Brăila- Galaţi

Brăila- Spital judeţean de pediatrie

Brăila- echipare ambulatoriu specialitate integrat în Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie

Brăila- modernizare ambulatoriu specialitate integrat în Spitalul Judeţean de Urgenţă

Brăila- Centru regional de geriatrie

c. Bărăganu- reabilitare şi modernizare dispensar medical

c. Frecăţei- dispensare noi în Frecăţei şi Agaua

c. Grădiştea- dispensar în satele Maraloiu, Grădiştea, Ibrianu

c. Mircea Vodă- extindere şi modernizare dispensar medical

c. Măxineni- extindere şi modernizare dispensar medical

c. Râmnicelu- reabilitare dispensar

c. Racoviţa- consolidare, modernizare şi dotare dispensar

c. Siliştea- reabilitare dispensar

c. Stăncuţa- construire dotări medicale de interes public

c. Tichileşti- reabilitare dispensar

c. Tudor Vladimirescu- reabilitare şi modernizare dispensar

c. Zăvoaia- punct sanitar în satul Dudescu

c. Vădeni- punct sanitar în satul Baldovineşti

Câineni Băi- reabilitare şi modernizare dispensar

Cultură

Obiectiv specific: Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural

În domeniul culturii serviciile sunt asigurate printr-o reţea de dotări ierarhizate conform rangului teritorial al localităţilor. Dotările de nivel judeţean sunt instituţiile pentru spectacole de tip teatru/ casă de cultură, cinematografe, muzee. La nivel teritorial se constată un declin al dotărilor culturale ce existau în perioada anterioară 1990, respectiv a caselor de cultură şi a căminelor culturale din rural. De asemenea a scăzut interesul şi pentru amenajarea bibliotecilor rurale.

Pe de altă parte în municipiul Brăila se manisfestă un interes crescut pentru pentru îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea ofertei de bunuri şi servicii culturale, oferta culturală în municipiul Brăila fiind complexă şi bogată în evenimente culturale.

Strategia de dezvoltare a dotărilor culturale la nivel teritorial se va orienta spre continuarea acţiunilor deja începute, cu preocuparea pentru realizarea de proiecte integrate care să potenţeze

59

aceste intervenţii. Se va acorda o atenţie deosebită localităţilor mici, în vederea asigurării dotărilor minime cu caracter flexibil. Pentru localităţile rurale este recomandată studierea posibilităţilor de reabilitare a vechilor cămine culturale într-o manieră modernă, flexibilă pentru a asigura desfăşurarea evenimentelor comunităţii ( nunţi, serbări tradiţionale).

Direcţii de acţiune: - îmbunătăţirea şi diversificarea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei, precum şi cu

resursele de patrimoniu cultural ale judeţului- prin reabilitarea dotărilor de cultură, a celor sportive, realizarea spaţiilor verzi , acceselor şi parcajelor, realizarea de spaţii publice cu valenţe culturale complexe, integrarea monumentelor istorice în circuitul cultural

- orientarea proiectelor culturale spre localităţile mici, acolo unde se înregistrează dinamism economic şi social, pentru sporirea atractivităţii acestora şi în vederea realizării unor poli de dezvoltare teritorială

- realizarea de proiecte care să utilizeze fondurile comunitare şi naţionale de dezvoltare rurală, orientate şi spre valorificarea patrimoniului cultural local(axa 3), îndeosebi în localităţile rurale cu potenţial de dezvoltare a turismului rural.

Constituie priorităţi următoarele proiecte cuprinse în strategia judeţeană:

Reabilitare Cămin Cultural – c. Ciocile

Proiect integrat „Modernizare şi reabilitare străzi comunale în comuna Gemenele, jud. Brăila” şi „Dotare Cămin Cultural în comuna Gemenele, judeţul Brăila”

Proiect integrat: Înfiinţare reţea de canalizare şi a staţiei de epurare, modernizare drumuri precum şi dotarea căminului cultural în comuna Gropeni, judeţ Brăila.

Proiect integrat înfiinţare sistem de alimentare cu apă potabilă comuna Cireşu, judeţul Brăila în localităţile Cireşu, Batogu, Scărlăteşti şi Vultureni, înfiinţare sistem centralizat de canalizare localitatea Cireşu, centru social îngrijire bătrâni, protejare monument istoric indicativ BR-I-s-B-02058, amenajare colecţie muzeală, studiu cultural.

Proiect Integrat: Înfiinţarea sistemului centralizat de canalizare în localitatea Bordei Verde, com. Bordei Verde, jud. Brăila, modernizare drum comunal DC 12 Bordei Verde – Constantin Gabrielescu, centru social de îngrijire bătrâni, protejare monument istoric indicativ BR-I-s-B-02056, amenajare colecţie muzeală, studiu cultural

Proiect integrat privind sistemul de canalizare (staţie de epurare şi reţea de canalizare), centru de îngrijire bătrâni şi achiziţii echipamente de expunere cămin cultural Râmnicelu

Reabilitare cămin cultural Pitulaţi – c. Scorţaru Nou

Proiect integrat: „Asfaltare străzi comunale, reabilitare Cămin Cultural şi înfiinţare stadion comunal „Siliştea

Construire cămin cultural şi bibliotecă în loc. Stăncuţa, com. Stăncuţa.

Construirea unui aşezământ cultural de tip cămin cultural TIP I Surdila Greci

Construire cămin cultural sat M. Kogălniceanu – c. Suteşti

Proiect integrat ce vizează modernizarea drumurilor, precum şi modernizarea şi dotarea căminului cultural din localitatea Traian, jud. Brăila

60

Reabilitarea, modernizarea şi dotarea căminului cultural Comăneasca; Dotarea căminelor culturale T. Vladimirescu şi Scorţaru Vechi; asfaltarea a 8 km de drum în interiorul satelor – Tudor Vladimirescu, Scorţaru Vechi şi Comăneasca

Amenajare de spaţii verzi la căminele culturale din cele 3 sate – Tudor Vladimirescu, Scorţaru Vechi şi Comăneasca

Închiderea platformelor de gunoi – Tudor Vladimirescu, Scorţaru Vechi şi Comăneasca

Parc (cămin cultural) Tufeşti

Proiect integrat: Reabilitare cămin cultural Jugureanu – Ulmu; Înfiinţat centru social Ulmu; Reabilitare drum comunal – DC29

Proiect integrat – Înfiinţare reţea de canalizare, staţie de epurare, extindere reţea de alimentare cu apă, modernizare cămin cultural în satul Valea Cânepii şi construire cămin cultural în satul Unirea

Reabilitare drumuri şi străzi comunale în satul Vişani şi satul Câineni Băi şi renovare şi dotare cămin cultural – Vişani

Reabilitare cămin cultural – Viziru

Reabilitare cămin cultural Dudescu

Reabilitare cămin cultural Scorţaru Nou şi Pitulaţi

Dotări sportive Obiectiv specific: Asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi agrement

Dezvoltarea dotărilor pentru sportpentru perioada de perspectivă este necesar să se coreleze cu tenionţele demografice din teritoriu, respectiv ponderea mare a populaţiei tinere din localităţi. De asemenea, pentru eficientizarea măsurilor de îmbunătăţire a reţelei de dotări sportive în localităţile cu putere economică redusă este utilă combinarea acestora cu realizarea dotărilor de agrement din zonele turistice. Măsuri: 1. Amenajarea/ modernizarea dotărilor sportive şi de agrement din localităţile urbane

2. Diversificarea ofertei de dotări sportive şi de agrement, prin utilizarea resurselor naturale zonale, pentru desfăşurarea unor activităţi sportive de interes turistic: turism sportiv, ciclism, sporturi nautice, înot, pescuit şi vânat sportiv s.a.

3. Crearea bazelor sportive şi de agrement în zone cu potenţial turistic- Brăila, staţiunea Lacu Sărat, lacurile Câineni Băi s.a, Movila Miresii, Balta Albă, Jirlău, în localităţile Însurăţei, Gropeni, Berteştii de Jos, Frecăţei, Măraşu, Stăncuţa, Bărăganu, Ciocile.

4. Creşterea gradului de dotare cu săli de sport şi terenuri sportive în localităţilor rurale.

Constituie priorităţi următoarele proiecte cuprinse în strategia judeţeană:

Teren sport casa Pinochio Însurăţei

Construire sală de sport – Ciocile

Construire sală de sport – Dudeşti

Sală de sport Jirlău

61

Amenajare teren fotbal Jirlău

Lucrări de construcţie bază sportivă Mircea Vodă

Construire Sală de sport Surdila Greci

Amenajarea albiei pârâului Buzoel în vederea pescuitului sportiv şi de agrement Surdila Greci

Amenajare bază sportivă Suteşti (vestiare, tribune, reţea de apă şi canalizare) Şuţeşti

Construire sală de sport Suteşti

Reabilitare teren sportiv şi construire anexe Viziru

Înfiinţarea unui parc de agrement Făurei

Înfiinţare stadion comunal Siliştea- proiect integrat

3.3. LOCUIREA

Obiectiv specific: Asigurarea condiţiilor de locuire la standarde moderne pentru populaţie

Analiza situaţiei existente a locuirii întocmită în etapele precedente a relevat unele aspecte caracteristice în judeţ. Strategia de dezvolatre a locuinţelor se va orienta atât spre diminuarea disfuncţionalităţilor semnalate cât şi spre rentabilizarea sectorului de construcţii.

Dintre aspectele specifice judeţului este de remarcat calitatea redusă a locuirii, ca fenomen generalizat în rural şi localităţile urbane mici. Ridicarea nivelului locuirii este o condiţie obligatorie pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor, pentru creşterea atractivităţii localităţilor şi pentru îmbunătăţirea imaginii judeţului pentru cei aflaţi în tranzit.

De asemenea, este de remarcat fondul imobiliar de calitate foarte ridicată din municipiul Brăila în mare avînd valoare de patrimoniu cultural.

Direcţii de acţiune: - acţiuni de extindere controlată a fondului de locuinţe, acolo unde există presiuni asupra terenurilor

prin extinderea intravilanelor

- dezvoltarea fondului de locuinţe trebuie să aibă în vedere atingerea parametrilor de confort cu privire la dimensiunile suprafeţei locuibile, echipare cu instalaţii de apă, canalizare şi încălzire, realizarea confortului termic, a siguranţei şi exigenţelor de ordin estetic

- reabilitarea/realizarea dotărilor conexe locuirii în zonele cu locuinţe

- protejarea fondului de locuinţe vechi din Municipiul Brăila, a celor de patrimoniu şi a celor cu valoare ambientală

- promovarea unor modele de construire tradiţionale în construcţia şi reabilitarea locuinţelor din localităţile rurale, îndeosebi a celor cu valenţe turistice.

Măsuri: 1. Sprijinirea construcţiei de locuinţe conform standardelor europene; asigurarea confortului locuirii prin realizarea dotărilor/amenajărilor din zonele de locuit, utilizarea eficientă a resurselor de teren prin realizarea documentaţiilor de urbanism ;

2. Reabilitarea fondului de locuinţe în vederea îmbunătăţirii confortului şi a valorii estetice în toate localităţile urbane şi rurale din zonele situate pe artere majore de circulaţie şi în zone cu potenţial turistic ;

62

3. Dezvoltarea fondului locativ în scopul acoperirii cererii de locuinţe noi, a modernizării şi creării unui circuit de imobiliar adaptat nevoilor pieţei ;

4. Reglementarea prin documentaţii de urbanism a construcţiei de locuinţe cu respectarea specificului local (dimensiuni, materiale, tratarea faţadelor, amenajarea spaţiilor verzi, împrejmuiri) în localităţile rurale unde s-au identificat prin studii istorice valori de construire tradiţionale.

Constituie priorităţi proiectele aflate in derulare cu privire la fondul de locuinţe şi la spaţiile publice centrale:

Reabilitare parc comunal şi înfiinţare spaţiu de joacă pentru copii- Şuţeşti

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe- Făurei

Lucrări de arhitectură peisagistică a parcului orăşenesc Însurăţei

Lucrări de modernizare parc comunal Mircea Vodă

Îmbunătăţirea calităţii mediului prin amenajare parc în centrul civic Zăvoaia.

4. INFRASTRUCTURI TEHNICE

4.1. REŢELE DE TRANSPORT

Infrastructura de transport Obiectivele prioritare din domeniul transporturilor pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european, au fot analizate în urma consultării următoarelor documente:

- Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013

- Programul de guvernare 2009-2012

- Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele de transport

- Strategia de Reabilitare a Drumurilor Naţionale elaborată de C.N.A.D.N.R. – până în 2015 şi după

- Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A.

- Strategia Naţională de Dezvoltare Economică a României pe termen mediu

- Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Est

- Strategia de dezvoltare a judeţul Brăila

- Master Planul general de transport 2007-2013

- Planul Judeţean de Transport Durabil – IPTANA-S.A.-2008.

Reţeaua rutieră Dezvoltarea infrastructurii rutiere va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritar fiind:

- Construcţia de autostrăzi şi drumuri expres, în scopul integrării infrastructurii rutiere de transport în Reţeaua trans-europeană de transport

- Modernizarea infrastructurii rutiere, construirea unor poduri în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor

- Sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic

63

Strategia de reabilitare a drumurilor naţionale elaborată de C.N.A.D.N. are ca obiectiv menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente, în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.

Principalele lucrări de reabilitare se referă la îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a condiţiilor de trafic rutier pentru încadrarea acestora în normele europene, precum şi la creşterea capacităţii portante a sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece de la sarcina pe o osie de 10,0 t la 11,5 t, încadrarea podurilor la clasa E de încărcare, îmbunătăţirea elementelor geometrice ale drumurilor, construirea benzii a 3-a pe pante şi rampe pentru selectarea traficului greu, asigurare colectării şi evacuării apelor pluviale.

Politica de liberalizare a transportului în Europa va atrage creşteri din ce în ce mai însemnate ale traficului rutier, rezultând o extindere a programului de reabilitate de perspectivă până în anul 2012 şi după.

Pentru judeţul Brăila, programul prevede eşalonat pe etape, lucrări de reabilitare pentru următoarele drumuri naţionale. De menţionat că pe DN 2 B şi pe DN 21 prognoza traficului până în 2025 arată depăşirii ale capacităţilor de trafic :

etapa VI DN 2B Brăila – Şendreni

etapa VIII DN 21 Brăila – Drajna

etapa XI DN 2B Buzău – Brăila

etapa XIV DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila

Îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene este considerată o prioritate importanta de dezvoltare a comunicaţiei internaţională, interregională şi intraregională. Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport prevede următoarele lucrări:

• Autostrada

- Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi

• Drum expres sau cu 4 benzi

- Târgu Secuiesc – Focşani – Brăila – Tulcea

- Brăila – Buzău

- Râmnicu Sărat – Hârşova – Constanţa

- Brăila – Galaţi- studiu de fezabilitate sc Consitrans srl Buucresti

• Lucrare de artă

- pod rutier/feroviar la Brăila

Sistemul urban Galaţi – Brăila – Măcin prin poziţia sa geografic deosebit de favorabilă, constituie un punct nodal în sistemul de comunicaţii, deosebit de important în jumătatea de est a ţării, ceea ce a contribuit la dezvoltarea lui economico-socială. Pentru a pune în valoare factorii potenţiali derivaţi din poziţia teritoriului zonal pe artera de navigaţie europeană Dunăre – Rhin – Main şi în Regiunea Mării Negre, precum şi vecinătatea sa cu Republica Moldova şi Ucraina o cerinţă majoră o constituie îmbunătăţirea legăturilor de comunicaţie între Dobrogea şi restul ţării prin zona Galaţi – Brăila, a ţării cu Republica Moldova şi Ucraina prin construirea noului pod peste Dunăre la Brăila.

64

Aceasta va însemna implicit şi reabilitarea, modernizarea şi integrarea infrastructurii de comunicaţii în infrastructura naţională şi europeană.

Podul peste Dunăre la Brăila va ocupa o suprafaţă totală de teren de 57,64 ha. Complexul de lucrări Pod Suspendat Peste Dunăre în Zona Brăila cuprinde: variantă de traseu, drum de racord între variantă de traseu şi DN 22 pentru accesul spre oraşul Măcin, podul peste Dunăre, pasaj de nivelat peste calea ferată dublă electrificată Brăila-Galaţi şi poduri şi podeţe peste Jijila, canale de irigaţii şi desecări. Podul v-a duce la eliminarea discontinuităţilor şi strangulărilor comunicaţiilor terestre între judeţele Brăila şi Tulcea, crescând şansele de scoatere din izolare a Insulei Mari a Brăilei. Astfel , între cele trei municipii reşedinţă de judeţ, Brăila - Galaţi – Tulcea, se v-a derula o circulaţie dinamică de bunuri şi persoane cu costuri minime, fiind eliminate taxele de utilizare a bacurilor.

Autostrada, drumurile expres, împreună cu podul de peste Dunăre de la Brăila, vor asigura o legătură rapidă şi directă a zonei cu restul ţării, precum şi scurtarea duratei deplasărilor, atât a călătorilor, cât şi a transportului de marfă; reducerea accidentelor de circulaţie; reducerea consumului de combustibil; scăderea sensibilă a uzurii tuturor componentelor autovehiculelor; etc.

De asemenea pentru reabilitarea reţelei rutiere locale - drumuri judeţene şi comunale -şi îmbunătăţirea condiţiilor de transport rutier sunt necesare : - lucrări de îmbunătăţire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor

de drumuri judeţene şi comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord la drumurile naţionale .

- îmbunătăţirea calităţii drumurilor locale prin creşterea siguranţei traficului şi a fluidizării acestuia, prin eliminarea actualelor riscuri de transport

- reabilitarea şi extinderea reţelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere

- elaborarea de programe pentru modernizarea reţelei locale astfel: în zona centrală Ianca-Făurei, axată pe două trasee majore de transport rutier DN 22 şi DN

2B sunt propuse pentru modernizare următoarele drumuri: DJ 255A, DC 8, DC 11,DC 38, DC 39, DC 42, DC 44 în zona Însurăţei, axată pe traseul drumului naţional DN 21 sunt propuse pentru modernizare

următoarele drumuri: DJ 202D, DJ 255A, DC 1, DC 2, DC 3,DC 5, DC 56, DC 195 în zona de nord-vest, axată pe traseul drumului naţional DN 23 sunt propuse pentru

modernizare următoarele drumuri: DJ 203R, DJ 255A, DC 12, DC 15, DC 16, DC 21, DC 26, DC 28, DC 197 în zona Insula Mare a Brăilei, teritoriu cuprins între braţele Dunării-Braţul Măcin şi Braţul

Cremenea, sunt propuse pentru modernizare următoarele drumuri: DJ 212A, DJ 212B, DC 57, DC 59, DC 60, DC 62

- modernizarea drumului judeţean DJ 221B pentru mărirea accesibilităţii comunei Vădeni - realizarea centurii ocolitoare a municipiului Brăila, care să facă legătura între arterele de intrare-

ieşire în oraş şi zonele industriale - reabilitarea drumului ocolitor Brăila - Galaţi drum expres, la patru benzi de circulaţie, racordat la

Zona Liberă şi la frontieră - reabilitarea infrastructurii de turism-drumuri de acces către obiectivele turistice din judeţ, către

portul de agrement Brăila, şi zona turistică Insula Mare a Brăilei -

Reţeaua feroviară Dezvoltarea infrastructurii feroviare va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritar fiind:

65

- modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor

- eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20% şi aducerea siguranţei circulaţiei la nivel optim pentru exploatarea feroviară

În strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. în martie 2001, este prezentată situaţia dificilă în care se află infrastructura feroviară din ţară, datorată în principal unei finanţări ne adecvate şi imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru rezolvarea acestei situaţii s-a elaborat un Program de dezvoltare pentru anii 2001 – 2010 care cuprinde:

- programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă - programul de întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare - programul de reparaţii capitale şi modernizare

Principalele obiective sunt prezentate în Strategia de dezvoltare elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate şi în Secţiunea I Reţele de transport pentru modernizarea infrastructurii feroviare sunt:

• Linie de cale ferată cu viteză până la 160 km/h

- Galaţi – Brăila – Făurei - reţeaua TEN-F

• Linie de cale ferată de interes local pe traseu nou

- Brăila - Măcin - Isaccea - Tulcea

• Lucrare de artă

- pod rutier/feroviar la Brăila De asemenea, Direcţia Generală Infrastructură Transport Feroviar din cadrul M.T.I. are în program derularea următoarelor lucrări de reabilitare:

• lucrări de reparaţii capitale –în curs de derulare- la:

- tunelul Fileşti-judeţul Brăila, pe linia Brăila - Galaţi

Pentru reducerea eforturilor legate de întreţinerea şi repararea infrastructurii feroviare, există programe de reconfigurare şi redimensionare - conform cerinţelor de trafic actual - în staţiile: Brăila, Baldovineşti, Vădeni.

Îmbunătăţirea condiţiilor de transport, pe calea ferată, se realizează şi prin asigurarea unui parc de vagoane şi locomotive, adaptate traficului uşor pentru deservirea transportului suburban şi local. Realizarea unui mijloc de transport rapid pe direcţia Galaţi - Brăila – Galaţi prin punerea în circulaţie a unui mini-tren electric rapid.

Reţeaua de căi navigabile Zona studiată este străbătută de Coridorul VII Paneuropean care leagă portul Gdansk de la Marea Baltică de bazinul Mării Negre. Pentru reţeaua navigabilă Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional prevede: Lucrări de amenajare a căilor navigabile:

• Dunărea - sectorul Brăila – Ceatalul Ismailului - sectorul Brăila – Ceatalul Ismailului şi Ceatalul Sf. Gheorghe

66

- sectorul Brăila - Cernavodă – Călăraşi Lucrări de modernizare în punctele de traversare cu bacul şi de acostare nave de pasageri în

portul Brăila- Bac Smârdan şi Bac IMB Punct de trafic RO-RO nou în portul Brăila Lucrări de modernizare în porturi existente pentru nave pasageri în portul Brăila Port turistic şi debarcader Brăila Regularizarea râului Siret, pentru a permite navigaţia, în amonte de municipiile Brăila şi Galaţi

Direcţia Generală Transport Naval din cadrul M.T.I. are în program derularea următoarelor lucrări de reabilitare:

- îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, de la Călăraşi – km 375 - la Brăila – km 175

- sistem de supraveghere şi control al traficului de nave pe Dunăre

In portul Brăila sunt necesare investiţii în infrastructură:

- construcţia danei din avalul Portului, în cadrul cheului de mărfuri şi finalizarea cheului vertical de 150 m

- finalizarea frontului de acostare cu încă 150 m, pe structura deja existentă

- dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement, din zona centrală a municipiului Brăila

- dană de descărcare produse petroliere pentru reconversia pe cărbune la Chiscani la 12 km amonte de Brăila

Prin realizarea acestor obiective se urmăreşte întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii şi suprastructurii de căi navigabile. Realizarea acestor obiective privind dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european vor avea ca rezultat integrarea reţelei de transport naval în sistemul european de transport.

Reţeaua de căi aeriene Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I Reţele de transport prevede construirea unui aeroport nou în zona Galaţi – Brăila - Tuluceşti. Realizarea acestui obiectiv constituie o necesitate pentru dezvoltarea economică, şi nu numai a zonei Brăila – Galaţi. Amplasat în vecinătatea aglomerării urbane Brăila – Galaţi va fi dispus în zona de nord - vest a municipiului Brăila. Suprafaţa ocupată de viitorul aeroport internaţional va fi de 1275 ha, va fi amplasat la aprox.100km de municipiile Buzău, Urziceni, Focşani, Slobozia şi Tulcea .Aeroportul va fi prevăzut cu o pistă în lungime de 2800m,cu configuraţie completă, pentru a opera toată gama de servicii specifice-transport de pasageri, transport de marfă, activităţi de întreţinere, precum şi activităţi de comerţ, hotel, restaurante etc. In partea etică a pistei de rulare ,este prevăzut turnul de control terminalul de pasageri şi clădirii administrative.

De asemenea pentru aeroportul Ianca este necesară conversia sa într-un complex aeroportuar pentru agrement şi aviaţie sportivă. Zona liberă Brăila Zona Liberă Brăila constituie un punct de atracţie pentru investitorii străini - oferind avantaje multiple. Prin investiţii în modernizarea infrastructurii şi nu numai, Zona Liberă va deveni din ce în ce mai profitabilă. Deşi zona oferă o serie de avantaje fiscale, este nevoie de investiţii în completarea infrastructurii existente pentru că fondurile de care dispune acesta, sunt insuficiente comparativ cu necesităţile. Pentru Zona liberă Brăila există un proiect de infrastructură regională şi

67

locală – Parc Industrial Brăila – care are ca scop major creşterea atractivităţii regiunii pentru investitorii români şi străini prin crearea unei infrastructuri la standarde europene, care să sprijine dezvoltarea unui mediu de afaceri la nivel regional.

4.2. GOSPODĂRIREA APELOR

4.2.1.AMENAJARE BAZINE HIDROGRAFICE Politica de gospodărire a apelor din judeţ se înscrie în strategia şi politica naţională de gospodărire a resurselor de apă, care are ca scop: realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitativă şi calitativă a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu.

Strategia are la bază principiile conceptului de dezvoltare durabilă, şi anume:

a) abordarea într-un tot unitar a diferitelor categorii de probleme ce privesc apa. Aprovizionarea cu apă, calitatea apei, apărarea împotriva inundaţiilor, hidroenergia, transporturile ş.a. nu mai sunt soluţionate separat, sectorial, iar problemele privind resursele de apă se întrepătrund cu problemele sociale şi de mediu;

b) managementul integrat al apelor, potrivit căruia apa are un caracter dual. În acest context, apa este parte integrantă a ecosistemelor şi în acelaşi timp constituie un bun cu valoare socială şi economică. În consecinţă, folosinţele de apă trebuiesc privite nu numai sub aspectul cantitativ al cerinţelor de apă, ci şi ca surse de poluare. Relaţia dintre utilizatorii de apă şi administratorul acesteia afectează atât starea mediului înconjurător, cât şi mediul social în care se desfăşoară această relaţie. Starea mediului înconjurător şi a celui social ca rezultat al relaţiei cerere - ofertă condiţionează politica în domeniul apei, planurile şi strategia de gospodărire a apelor.

Scopul gestionării integrate a resurselor de apă este acela al realizării echilibrului dintre disponibilul de apă la surse şi cerinţele de apă ale folosinţelor. Echilibrul cerere-ofertă se realizează prin implementarea unor măsuri de creştere a debitului disponibil la surse, precum şi prin măsuri administrativ – financiare pentru a influenţa folosinţele de apă spre a-şi reduce cerinţele. În acelaşi timp, relaţia dintre disponibil şi cerinţă afectează şi este afectată de starea mediului înconjurător şi a mediului social în care se desfăşoară şi pe care-l deserveşte. Starea mediului înconjurător şi celui social influenţează în mod direct strategiile, planurile şi metodele de gestionare a resurselor de apă.

Conform prevederilor legale din domeniul apei (legea 310/2004 - legea apelor) instrumentul de planificare în domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic este Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic, care stabileşte orientările fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi orientările pentru protejarea zonelor umede.

Obiectivele specifice privind calitatea şi cantitatea apei vizate de schema directoare a unui bazinului hidrogragic sunt:

♦ asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor de suprafaţă şi subterane;

♦ valorificarea potenţialului apelor;

♦ apărarea împotriva acţiunii distructive a apei.

68

Schema directoare cuprinde: Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH) şi Planul de Management al Bazinului Hirografic (PMBH). Finalizarea acestora este prevăzută la 22 decembrie 2009 şi vor fi actualizate la 6 ani.

Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic este componenta prin care se face gestionarea cantitativă a resurselor de apă, şi are ca scop fundamentarea măsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrărilor pentru:

♦ realizarea şi menţinerea echilibrului între cerinţa de apă a folosinţelor şi disponibilul la sursele de apă;

♦ diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale legate de ape (inundaţii, secete, exces de umiditate, eroziunea solului) asupra vieţii, bunurilor şi activităţilor socio-economice;

♦ utilizarea potenţialului apelor: producere de energie hidroelectrică şi hidromecanică, navigaţie, extragere materiale de construcţie, acvacultură, turism etc;

♦ determinarea cerinţelor de mediu asupra resurselor de apă.

Principalele obiective ale acestui plan sunt:

♦ inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterane;

♦ determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă;

♦ identificarea amenajărilor structurale existente care asigură disponibilul de apă la surse şi principalii parametrii de performanţă;

♦ determinarea viitoarelor cerinţe socio-economice şi de mediu privind resursele de apă;

♦ identificarea opţiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul de apă la sursă şi cerinţele de apă ale folosinţelor;

♦ evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii;

♦ identificarea acţiunilor, măsurilor, soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea scopului pe care-l are schema directoare;

♦ identificarea constrângerilor, a conflictelor de interese şi a soluţiilor de rezolvare;

♦ analiza de impact şi evaluarea riscurilor induse de acţiunile, măsurile şi lucrările propuse în planul de amenajare al bazinului hidrografic.

Planul de Management al Bazinului Hidrografic este componenta de gestionare calitativă a apelor. Principalele obiective ale acestuia sunt:

♦ atingerea şi menţinerea stării bune a apelor;

♦ identificarea presiunilor antropice importante şi a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă;

♦ diminuarea efectelor negative şi reducerea surselor de poluare;

♦ determinarea cerinţelor de calitate asupra resurselor de apă.

69

Planurile de amenajare şi de management sunt în curs de elaborare de către Administraţia Naţională “Apele Române” sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru protecţia fluviului Dunărea. Termenul de finalizare este în decembrie 2009.

Din punct de vedere administrativ, judeţul Brăila se înscrie în bazinele hidrografice: Ialomiţa – Buzău (cea mai mare parte a judeţului), Dobrogea – Litoral (Insula Mare a Brăilei) şi Siret (cca. 3% în nord-vest). Până la finalizarea schemelor directoare a acestor bazine, pentru judeţul Brăila administratorii bazinului hidrografic Ialomiţa – Buzău, care are cea mai ridicată pondere pe teritoriul judeţean, îşi propun (conform adresă 2644/28.05.2009):

acţiuni de recalibrare a lucrărilor de apărare existente;

întreţinerea albiei râurilor prin îndepărtarea vegetaţiei forestiere;

reabilitarea lucrărilor existente sau lucrări noi de apărare împotriva inundaţiilor, în următoarele zone cu risc major de inundare:

consolidări de maluri ale r. Siret, zona Corbu Vechi-confluenţă cu r.Buzău,

consolidări de maluri pe Dunăre, zona limitrofă cu Insula Mare a Brăilei,

amenajarea r. Buzău, sector Pitulaţi-confluenţă r. Siret,

amenajarea r. Buzău, sector Dâmboca (jud. Buzău)-Pitulaţi.

actualizarea documentaţiilor tehnice privind apărarea împotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în vecinătatea apelor;

realizarea unor documentaţii tehnice pentru rezolvarea problemelor majore la vulnerabilitatea la inundaţii existentă pe fluviul Dunărea, în Insula Mare a Brăilei (pericolul deversării digurilor, producerea infiltraţiilor în diguri, eroziunea malurilor, înmlăştinirea suprafeţelor îndiguite şi irigate);

realizarea hărţilor de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001- „Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V- Zone de risc natural”. Pe baza acestor hărţi şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.

4.2.2. ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ – ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE APE UZATE În calitate de ţară membră a Uniunii Europene, România este obligată să îşi îmbunătăţească calitatea factorilor de mediu şi să îndeplinească cerinţele Acquis-ului european. Astfel, ţara noastră a adoptat o serie de Planuri şi Programe de acţiune atât la nivel naţional cât şi regional, toate în concordanţă cu Documentul de Poziţie al României – “Tratatul de Aderare, Capitolul 22”. Cele mai importante documente adoptate fiind: ●  Planul de Dezvoltare Naţională - PDN;

●  Cadrul Naţional Strategic de Referinţă – CNSR, pentru perioada de programare 2007-2013;

●  Programul Operaţional Sectorial de Mediu – POS – Mediu;

●  Planuri Locale pentru Protecţia Mediului - PLAM, elaborate la nivel regional;

●  Planuri de Conformare, elaborate la nivel local de toţi agenţii economici.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu a fost elaborat în conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013, respectiv “Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului”, precum şi cu prioritatea

70

1 a CNSR, respectiv “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”. Programul se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale.

Obiectivul major al Programului Sectorial îl constituie protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standului de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile Acquis-ului de mediu.

Printre obiectivele specifice care stau la baza realizării obiectivului major se află şi “Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare a apei uzate, în majoritatea zonelor urbane până în 2015, precum şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare”.

În contextul prezentat, obiectivele prioritare în domeniul apei în judeţul Brăila sunt:

Obiectivul 1: conformarea cu angajamentele de tranziţie şi obiectivele intermediare convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României pentru implementarea Directivei 91/271/CEE cu privire la colectarea şi tratarea apelor uzate urbane.

Obiectivul 2: conformarea cu Directiva 98/83/CE cu privire la calitatea apei destinată consumului uman, aşa cum a fost transpusă în legislaţia românească de Legea 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile (modificată prin Legea nr.311/2004) şi să se îmbunătăţească performanţa operaţională a infrastructurii de apă a judeţului pentru a se asigura viabilitatea finaciară şi operaţională.

Acţiunile necesare pentru atingerea obiectivului 1 sunt conforme cu propunerile din „Master Planul pentru sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Brăila”, elaborat de firma TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD, în iulie 2008. În conformitate cu Directiva europeană 91/271/CEE, Articolul 2(4), analiza se face la nivelul „aglomerărilor”, care se definesc ca fiind „o zonă în care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apa uzată să fie colectată şi transportată către o staţie de epurare urbană sau către un punct final de descărcare”. Aglomerările pentru care se fac propunerile sunt:

Aglomerarea Populaţie echivalentă

(l.e.)

Reţea canalizare

(km)

Staţii epurare

Perioada de realizare

m. Brăila 245080 170 (E) st. epurare (N) 2008 - 2015

Făurei 4925 2 (E) tr. secundară (E) 2008 - 2018

Ianca 13045 2 (E) tr. terţiară (E) 2010 - 2013

Însurăţei 8262 33 (E) tr. secundară (E) 2013 - 2015

Viziru 6590 11(N) st. epurare (N) 2013 - 2015

Tufeşti 6012 5 (N) st. epurare (N) 2013 - 2015

Chiscani 5534 5 (N) racord la SE Brăila 2015

T. Vladimirescu 5406 3 (N) st. epurare (N) 2015

Movila Miresii 4990 3 (E) tr. secundară (E) 2015

Suteşti 4955 2 (N) st. epurare (N) 2018

Ulmu 4513 4 (N) st. epurare (N) 2018

Tichileşti 4464 3 (N) st. epurare (N) 2018

Vădeni 4362 4 (N) racord la SE Brăila 2018

Dudeşti 4246 6 (N) st. epurare (N) 2018

71

Victoria 4050 4 (N) st. epurare (N) 2018

Stăncuţa 4026 5 (N) st. epurare (N) 2018

Măxineni 3928 7 (N) st. epurare (N) 2018

Traian 3851 4 (N) st. epurare (N) 2018

Mircea Vodă 3757 3 (N) st. epurare (N) 2018

Bărăganu 3722 3 (N) st. epurare (N) 2018

Gropeni 3721 4 (E) st. epurare (N) 2018

Cireşu 3683 4 (E) st. epurare (N) 2018

Zăvoaia 3640 3 (N) st. epurare (N) 2018

Galbenu 3635 7 (N) st. epurare (N) 2018

Măraşu 3609 5 (N) st. epurare (N) 2018

Jirlău 3551 6 (N) st. epurare (N) 2018

Berteştii de Jos 3404 4 (N) st. epurare (N) 2018

Ciocile 3241 3 (N) st. epurare (N) 2018

Roşiori 3223 5 (N) st. epurare (N) 2018

Salcia Tudor 3154 3 (N) st. epurare (N) 2018

Bordei Verde 3152 4 (N) st. epurare (N) 2018

Vişani 2892 3 (N) st. epurare (N) 2018

Surdila Găiseanca 2850 4 (N) st. epurare (N) 2018

Grădiştea 2745 4 (N) st. epurare (N) 2018

Unirea 2665 2 (N) st. epurare (N) 2018

Râmnicelu 2390 4 (N) st. epurare (N) 2018

Siliştea 2019 4 (N) st. epurare (N) 2018 Sursă Date: Master Plan pentru servicii de apă şi apă uzată, judeţ Brăila 2008

În care: E = extindere N = nou SE = staţie de epurare

Realizarea obiectivului 2 privind asigurarea calităţii apei pentru consumul uman şi îmbunătăţirea performanţei operaţionale a infrastructurii de apă în judeţ în vederea asigurării viabilităţii finaciare şi operaţionale presupune următoarele direcţiile de acţiune:

• modernizarea şi reabilitarea sistemului zonal de alimentare cu apă Brăila;

• extinderea sistemului regional de alimentare cu apă Gropeni - Ianca - Movila Miresii;

• reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile în toate localităţile alimentate cu apă din surse de suprafaţă sau subterane;

• realizarea lucrărilor de alimentare cu apă în localităţile fără alimentare cu apă în sistem centralizat.

Un alt obiectiv al Master Planului este şi “identificarea investiţiilor necesare pe termen lung în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor, pentru a le aduce în

72

concordanţă cu Directivele relevante ale CE.” Scopul acestor măsuri, propuse pentru perioada 2007 – 2013, este acela de:

●  eliminare a deficienţelor, reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi

canalizare, în conformitate cu angajamentele asumate de România;

●  atingere a standardelor pentru sistemele de apă potabilă şi apă uzată;

●  reducere a costurilor de operare până la un nivel suportabil;

●  îmbunătăţire a condiţiilor de sănătate şi siguranţă a utilizatorilor serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.

Acţiunile necesare pentru atingerea scopului menţionat se referă la nivel de aglomerare umană, stabilite în urma unor analize tehnico-economice şi a impactului asupra mediului. Pe baza analizelor tehnico-economice aglomerările s-au unit formând clustere, pentru canalizarea apelor uzate şi zone, pentru alimentarea cu apă.

Propunerile pentru alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate în aglomerările propuse sunt:

●  aglomerarea BRĂILA (m. Brăila, Baldovineşti, Lacu Sărat, Vărsătura) face parte din sistemul zonal Brăila. Pentru sistemul de alimentare cu apă se propune reabilitarea sursei de apă şi a staţiei de tratare a apei de la Chişcani, reabilitarea reţelei de distribuţie a apei în municipiul Brăila şi în satele Baldovineşti şi Lacul Sărat. Pentru sistemul de canalizare se propune realizarea staţiei de epurare în municipiul Brăila, cu capacitate pentru 305.867 locuitori echivalenţi, staţie care va avea fi treapta terţiară de epurare, reabilitarea staţiilor de pompare a apei uzate din municipiul Brăila şi reabilitări, extinderi şi realizări de reţele de canalizare în Municipiul Brăila, şi satele Baldovineşti, Lacul Sărat, Vărsătura, va avea o lungime totală de 289,5km.

●  aglomerarea ÎNSURĂŢEI: Pentru sistemul de alimentare cu apă se propune extinderea frontului de captare cu 3 foraje, reabilitarea staţiei de clorinare şi a laboratorului de analize, reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie, pe o lungime de 37km. Pentru sistemul de canalizare se propune reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare (în prezent nu funcţionează) pentru capacitatea de 22.466 locuitori echivalenţi, precum şi completarea procesului de epurare cu treaptă biologică şi terţiară. Reţeaua de canale va fi reabilitată şi extinsă cu 47km şi va fi echipată cu 3 staţii de pompare ape uzate.

●  aglomerarea IANCA (Ianca, Perişoru, Plopu) face parte din sistemul regional. Pentru sistemul de alimentare cu apă se propune reabilitarea staţiei de clorinare şi a reţelei de distribuţie pe o lungime de 11,5km. Pentru sistemul de canalizare se propune reabilitarea staţiei de epurare şi completarea cu treaptă terţiară de epurare pentru capacitatea de 12.526 locuitori echivalenţi, reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare cu lungime totală de 20km. Echiparea reţelei cu staţii de pompare ape uzate.

●  aglomerarea FĂUREI: Pentru alimentarea cu apă se propune reabilitarea aducţiunii de apă, a staţiei de pompare, precum şi reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie apei potabile pe o lungime totală de 22,5km. Pentru sistemul de canalizare se propune reabilitarea staţiei de epurare, care va ajunge astfel la o capacitate pentru 7.712 locuitori echivalenţi, reechiparea staţiei de pompare ape uzate şi extinderea reţelei de canale cu 21,3km.

●  aglomerarea TUFEŞTI face parte din sistemul zonal Gropeni: Pentru dezvoltarea alimentării cu apă se propune extinderea reţelei de distribuţie apei cu 3km. Pentru apele uzate se propune un sistem de canalizare divizor, cu reţea de canalizare a apei uzate menajere de 30,5km şi reţea de ape meteorice de 5,5km. Racordarea reţelei se face la staţia de epurare a oraşului Însurăţei.

73

●  aglomerarea VIZIRU face parte din sistemul zonal Gropeni: Pentru sistemul de alimentare cu apă se propune extinderea reţelei de distribuţie cu 3km. Pentru canalizarea apelor uzate se propune un sistem divizor, cu reţeaua de ape uzate menajere de 27,5km şi reţeaua de ape meteorice de 4km. Reţeaua se va racorda la staţia de epurare a oraşului Însurăţei, printr-o staţie de pompare.

●  aglomerarea CHISCANI face parte din sistemul zonal Brăila: Pentru dezvoltarea alimentării cu apă se propune reabilitarea reţelei de distribuţie pe o lungime de 7km. Canalizarea apelor uzate se face în sistem divizor, cu reţea pentru ape uzate menajere de 27,5km şi reţea pentru ape meteorice de 4,5km. Evacuarea apei uzate se va face la staţia de epurare a municipiului Brăila printr-o staţie de pompare.

●  aglomerarea VĂDENI face parte din sistemul zonal Brăila: Pentru dezvoltarea sistemului de apă se propune mărirea capacităţii la sursă, sistemul zonal Brăila, printr-un nou branşament. Sistemul de apă propriu va cuprinde o staţie de clorinare, o staţie de pompare şi un rezervor de înmagazinare a apei. Aducţiunea apei de la sursă are 7km, Reţeaua de distribuţie se va extinde cu 7,5km. Pentru canalizarea apelor uzate se propune un sistem divizor, cu reţea de ape uzate menajere de 18,5km şi reţea meteorică de 4,5km. Evacuarea apelor uzate se face în staţia de epurare a municipiului Brăila.

●  aglomerarea ULMU face parte din sistemul regional al judeţului: Alimentarea cu apă a aglomerării se va face din sistemul regional Gropeni – Ianca. Sistemul cuprinde o staţie de clorinare, o staţie de pompare şi un rezervor de înmagazinare a apei. Reţeaua de distribuţie va avea are o lungime de 16km. Pentru canalizarea apelor uzate se va realiza un sistem divizor, cu reţele de apă uzată menajeră de 20km şi reţele de ape meteorice de 6km. Apa uzată se va epura într-o staţie de epurare proprie pentru capacitatea de 3.337 locuitori echivalenţi.

●  aglomerarea JIRLĂU. Pentru alimentarea cu apă se propune reechiparea celor 3 foraje existente, realizarea unei staţii de clorinare şi reabilitarea reţelei de distribuţie pe un sector de 7km. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor, cu reţea pentru ape uzate menajere de 14,5km şi reţea pentru ape meteorice de 4km. Epurarea apelor canalizate se va face într-o staţie de epurare proprie, cu capacitate pentru 3.677 locuitori echivalenţi.

●  aglomerarea SURDILA GĂISEANCA face parte din sistemul regional al judeţului. Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă a aglomeraţiei se propune realizarea unui rezervor de înmagazinare a apei şi extinderea reţelei de distribuţie cu 4km. Reţeaua de canalizare a apelor uzate va avea o lungime de 10km şi o staţie de pompare ape uzate, care va evacua apa canalizată în staţia de epurare a oraşului Făurei.

●  aglomerarea SUTEŞTI face parte din sistemul regional. Pentru îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă se propune reabilitarea reţelei de distribuţie pe o lungime de 7km. Pentru canalizarea şi epurarea apelor uzate se propune un sistem divizor. Acesta va avea reţele de canalizare pentru ape uzate menajere de 20,5km şi pentru ape meteorice de 4,3m. Staţia de epurare propusă va avea capacitate pentru 4.608 locuitori echivalenţi şi va funcţiona cu treaptă mecanică şi biologică.

●  aglomerarea BĂRĂGANU se alimentează din sursă subterană. Pentru îmbunătăţirea sistemului existent se propune reabilitarea reţelelor de distribuţie pe o lungime de 14km. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor, cu reţele pentru canalizare ape uzate menajere cu lungime de 19km şi pentru ape meteorice cu lungimi de 4km. Epurarea apelor canalizate se va face într-o staţie de epurare cu capacitate pentru 3.807 locuitori echivalenţi.

74

●  aglomerarea ZĂVOAIA face parte din sistemul regional. Pentru alimentarea cu apă se propune ca sursă sistemul regional existent Ianca – Gropeni. Sistemul de apă al aglomeraţiei va cuprinde o staţie de clorinare, o staţie de pompare şi un rezervor de înmagazinare a apei potabile. Conducta de aducţiune a apei din sistemul existent va avea o lungime de 500m, iar reţeaua de distribuţie va avea 19km. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem local, prin canalizarea separată a apelor uzate menajere şi a celor meteorice. Reţeaua de canale menajere va avea o lungime de 19,7km şi cea pentru ape meteorice 4km. Instalaţia de epurare a apelor uzate colectate are o capacitate pentru 2.715 locuitori echivalenţi.

●  aglomerarea TĂTARU face parte din sistemul regional al judeţului. Pentru alimentarea cu apă se propune ca sură de apă sistemul de alimentare Gropeni – Ianca. Aducţiunea de apă va avea 3 km, iar reţeaua de distribuţie cca. 11km. Canalizarea apelor uzate se propune în sistem divizor, cu o reţea de canale pentru apele uzate menajere de 14km, pentru apa meteorică un canal de 2km lungime. Epurarea apelor se va face într-o staţie de epurare pentru capacitatea de 2.462 locuitori echivalenţi.

●  aglomerarea CIOCILE face parte din sistemul regional. Alimentarea cu apă se propune din sistemul regional de apă Gropeni–Ianca. Se propune extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei cu 12km. Canalizarea apelor uzate se face numai pentru ape menajereprintr-un colector şi o reţea de canale cu lungimea totală de 18,5km. Sistemul cuprinde şi o staţie de pompare, care evacuează apa într-o staţie de epurare. Aceasta va acoperi o capacitate de 2.253 locuitori echivalenţi.

●  aglomerarea VIŞANI face parte din sistemul regional. Alimentarea cu apă se propune din sistemul de apă existent Gropeni–Ianca. Aducţiunea de apă potabilă în aglomeraţie este de 8km. Sistemul de alimentare propus mai cuprinde o staţie de clorinare, o staţie de pompare şi un rezervor pentru înmagazinarea apei potabile. Reţeaua de distribuţie are o lungime de 8km. Este propusă numai canalizarea apelor uzate menajere, printr-un colector principal şi o reţea de canale cu lungimea totală de 10km. Se propune o staţie de epurare pentru o capacitate de 2.130 locuitori echivalenţi.

●  aglomerarea DUDEŞTI face parte din sistemul regional propus şi cuprinde satele Dudeşti şi Bumbăcari. Alimentarea cu apă se propune din sistemul regional existent Gropeni-Ianca. Aducţiunea apei până în aglomerare va avea lungimea de 7km. Sistemul de alimentare va cuprinde şi o staţie de clorare, una de pompare şi un rezervor pentru înmagazinarea apei potabile. Reţeaua de distribuţie a apei în cele două sate va avea o lungime de 10,5km. Canalizarea apelor se va face numai pentru apele uzate menajere. Sistemul de canalizare propus va avea o reţea de canalizare cu lungimea 12km, o staţie de pompare şi o staţie de epurare cu pentru o capacitate pentru 2.125 locuitori echivalenţi.

●  aglomerarea TICHILEŞTI face parte zona Tichileşti. Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă se propune extinderea reţelei de distribuţie existentă cu 2,5km de reţea. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor. Sistemul de canalizare al apelor uzate menajere cuprinde o reţea cu lungimea totală de 18,5km şi o staţie de epurare cu capacitatea pentru 3.879 locuitori echivalenţi. Reţeaua de canalizare pluvială va avea o lungime de 3,5km.

●  aglomerarea GROPENI face parte din zona Gropeni. Se propune extinderea actualului sistem de apă cu 7km reţea de distribuţie a apei potabile. Aglomerarea va avea un sistem divizor de canalizare a apelor uzate. Canalizarea menajeră va avea o reţea de canale cu lungime totală de 15km şi o staţie de epurare cu capacitatea pentru 3.669 locuitori echivalenţi. Reţeaua de canalizare pluvială va avea o lungime de 4km.

●  aglomerarea CAZASU face parte din zona Brăila. Alimentarea cu apă a acesteia necesită extinderea reţelei de distribuţie cu 9km. Canalizarea apelor uzate se va realiza prin sistem divizor.

75

Apele uzate menajere vor fi canalizate printr-o reţea cu lungimea totală de 19,5km. Sistemul mai cuprinde o staţie de pompare a apelor către viitoarea staţie de epurare a municipiul Brăila. Canalizarea pluvială va avea o reţea cu lungimea de 4,8km.

●  aglomerarea VICTORIA. Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă a aglomerării se propune extinderea reţelei de distribuţie a apei cu 3,5km conducte. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor. Apele uzate menajere se vor colecta printr-o reţea cu lungimea totală de 23,2km. Sistemul va cuprinde şi o staţie de pompare a apelor uzate către o staţie de epurare cu capacitatea de 2.573 locuitori echivalenţi. Reţeaua de ape pluviale de avea o lungime de 4km.

●  aglomerarea LANURILE face parte din sistemul regional. Sistemul actual de alimentare cu apă necesită extinderea reţelei de distribuţie cu 5km. Canalizarea apelor uzate se va realiza în sistem divizor. Apele uzate menajere vor fi canalizate printr-o reţea cu lungimea totală 13,7km. Sistemul va mai avea o staţie de pompare pentru evacuarea apelor uzate în viitoarea staţie de epurare a municipiului Brăila. Canalizarea apelor pluviale va avea o lungime de 1,5km.

●  aglomerarea MOVILA MIRESII face parte din sistemul regional. Sistemul actual de alimentare cu apă necesită reabilitarea staţiei de clorare şi a reţelei de distribuţie pe o lungime de 8,8km. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor. Canalizarea apelor uzate menajere reabilitarea colectorului principal pe un sector cu 2km lungime şi extinderea reţelei de canale cu 10,5km. Staţia de epurare existentă nu mai funcţionează, fapt pentru care se propune o staţie de epurare nouă cu capacitatea de epurare pentru 3.357 locuitori echivalenţi. Canalizarea apelor pluviale se va realiza printr-o reţea de 3,5km.

●  aglomerarea MIRCEA VODĂ face parte din sistemul regional. Sistemul actual de alimentare cu apă necesită reabilitarea staţiei de clorare, reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie cu 9km, respectiv 3km. Sistemul de canalizare necesită doar extinderea reţelei cu 12km.

Tot ca investiţii pe termen lung, Master Planul propune şi extinderea actualului sistem regional de alimentare cu apă Gropeni – Ianca cu:

●  o captare de apă de suprafaţă,

●  o staţie de tratare a apei de 81.512 locuitori echivalenţi pentru localităţile racordate la acest sistem;

●  aducţiuni de apă cu lungimi de 125km;

●  staţii de pompare şi repompare a apei în sistem (5 bucăţi).

Pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă şi a canalizării apelor uzate în zonele rurale situate în afara aglomerărilor şi zonelor prezentate, documentaţia Master Plan face următoarele propuneri:

●  foraje pentru captarea apei subterane, total 52 bucăţi;

●  racord la sistemele de apă existente, 53 bucăţi;

●  staţii de clorare a apei captate, 105 bucăţi;

●  aducţiuni de apă, de la sursă la punctele de consum, 157,5km;

●  staţii de pompare a apei potabile, 105 bucăţi;

●  rezervoare de înmagazinare a apei, 105 bucăţi;

●  reţea de distribuţie în localităţi, cca. 525 km;

76

●  staţii de epurare a apelor uzate, cu capacităţi totale pentru 73.500 locuitori echivalenţi,

●  staţii de pompare a apelor uzate, 96 bucăţi;

●  reţele de canalizare, care includ şi colectoarelele principale, 637,5 km (157,5 km pentru colectoarele principale şi 480 km pentru reţelele de canale).

Acţiunile propuse vor avea un impact pozitiv asupra mediului, ele acţionând pe mai multe căi, în mod direct sau indirect, astfel:

• extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare, precum şi construirea şi reabilitarea staţiilor de epurare conduc la reducerea poluării şi la îmbunătăţirea calităţii apei evacuate în emisar;

• datorită construirii şi reabilitării staţiilor de epurare, se reduc pierderile de apă uzată şi

astfel se reduce şi poluarea solurilor. Se poate estima un impact negativ, dacă nămolul rezultat din epurarea apelor uzate, poluat cu metale grele, ar fi utilizat în agricultură;

• extinderea şi modernizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare vor contribui la îmbunătăţirea calităţii apei şi solului, îmbunătăţind condiţiile din ecosistemele acvatice. Este importantă respectarea prevederilor legislative de mediu pentru proiectare şi execuţie, precum şi realizarea evaluării impactului asupra mediului;

• având în vedere reducerea poluării apei, va exista un efect pozitiv asupra mediului pe termen lung. La proiectarea şi execuţia investiţiilor propuse se va acorda o atenţie deosebită amplasamentelor aflate în apropierea siturilor “Natura 2000”;

• calitate mai bună a apei potabile, a colectării apelor uzate şi a sistemelor de epurare, vor avea un impact pozitiv asupra sănătăţii umane;

• gospodărire mai bună a apelor va reduce pierderile de apă, limitând utilizarea resurselor naturale;

• îmbunătăţirea epurării apelor uzate şi a serviciilor de alimentare cu apă vor conduce la schimbarea comportamentului ecologic responsabil al cetăţenilor, în ceea ce priveşte gospodărirea apelor. Controlul şi dezvoltarea durabilă a sistemelor de apă şi canalizare, vor contribui la creşterea nivelului calităţii vieţii tuturor factorilor interesaţi.

4.3. LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE Obiectivul general care decurge din Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii -2004 (Priorităţi strategice – Orizont 2025) îl reprezintă ”Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare” pentru orizontul de timp 2008- 2025.

Prezentul studiu propune ca Obiective specifice ale sectorului de îmbunătăţirilor funciare în judeţul Brăila următoarele:

- Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

- Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

Pentru refacerea şi sporirea potenţialului agricol sunt necesare următoarele direcţii de acţiune şi măsuri de realizare a acestora:

1. Modernizarea, completarea si reabilitarea sistemelor hidroameliorative (lucrărilor de îmbunătăţiri funciare)

77

Amenajările de irigaţie se află la o perioadă de 25-30 ani după momentul punerii în funcţiune şi în general, echipamentul mecanic de pompare este depăşit moral şi fizic. Randamentele agregatelor de pompare sunt mult diminuate faţă de cele proiectate ridicând foarte mult costurile în special la funcţionări cu cerinţe reduse de apă. În perspectivă se impun măsuri strategice pentru:

echiparea staţiilor cu agregate de pompare cu randamente hidraulice ridicate, acţiune care deja s-a desfăşurat parţial în unele amenajări (Insula Mare a Brăilei);

echiparea staţiilor de pompare cu aparatură de automatizare şi debitmetrie asigurând optimizarea funcţionării şi o gestiune cât mai corectă a apei livrate în amenajări;

fracţionarea debitelor în cadrul staţiilor de pompare pentru a asigura o mai mare diversitate a consumurilor de apă, legat de numărul mare de beneficiari şi de cerinţele lor diferenţiate;

datorită pierderilor mari de apă prin infiltraţii se impun lucrări de proiectare şi execuţie pentru reabilitarea amenajărilor prin impermeabilizări şi refacerea construcţiilor hidrotehnice deteriorate.

Seceta prelungită şi perspectiva accentuării fenomenului de deşertificare cu efecte în degradarea terenurilor (hidrică, hidrofizică, chimică, organică), impune reactivarea întregului patrimoniu al lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi modernizarea acestuia inclusiv prin amenajări noi.

2. Creşterea eficienţei tehnice şi economice a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

Observaţiile asupra stării de funcţionare a amenajărilor de eliminare a excesului de apă, arată că se impun lucrări de modernizare (datorita costurilor mari apreciem că aceste lucrări vor fi executate după anul 2010), precum şi lucrări proprii întreţinerii şi exploatării normale mai puţin asigurate în ultimii ani şi aferente perspectivelor apropiate.

În amenajări de irigaţii

Creşterea randamentului amenajărilor prin:

reducerea pierderilor de apă pe câmpul irigat;

înlocuirea agregatelor de pompare din staţiile de pompare degradate moral şi fizic (cca. 600 buc.)

- Achiziţionarea echipamentelor de irigaţie moderne pentru suprafaţa de 159.000 ha (descoperită în momentul actual), în concordanţă cu programul SNIF de punere eşalonat în funcţiune a amenajărilor. Pentru o parte din culturile intensive (legumicultură, pomicultură, viticultură), se impune dotarea cu instalaţii de irigare prin picurare care economisesc apa şi asigură cantităţile necesare pentru fiecare plantă;

- Reabilitarea prizelor de apă de la Dunăre şi râurile interioare;

- Înlocuirea progresivă a instalaţiilor de irigare preponderent cu mutare manuală (tip IIAM) existent în momentul de faţă în amenajări, prin instalaţii moderne;

- Creşterea suprafeţei irigate de la actualele ponderi anuale reduse de 11-40% (40000-140000 ha) din totalul amenajat, generatoare de randamente efective (amenajare câmp, front udare) foarte mici (0,2-0,4), la ponderi apropiate de nivelul maxim, prin politici guvernamentale de încurajare a producătorilor agricoli;

- Modernizarea sistemelor hidrotehnice pentru:

contorizarea consumului de apă la beneficiar;

78

dispecerizarea automatizată în sistem informatizat pentru asigurarea distribuţiei apei la consumatori.

În amenajări de desecare şi drenaje - Monitorizarea stării şi reabilitarea digurilor la Dunăre şi râurile interioare (383 km dig);

- Creşterea randamentului amenajărilor de desecare prin echiparea staţiilor de pompare cu agregate performante, destufizări, reprofilări şi redimensionări pe reţeaua de canale, automatizarea şi dispecerizarea funcţionării amenajărilor;

- Creşterea randamentului amenajărilor de drenaj prin inventarierea perimetrelor amenajate, desfundarea tuburilor, refacerea gurilor de descărcare a scurgerilor.

3. Dezvoltarea politicii investiţionale si organizatorice pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare

- Asocierea proprietarilor de pământ în scop de exploatare, asigurându-se condiţii de aplicare raţională a udărilor, de efectuare a activităţilor ameliorative pe terenurile cu exces de apă, de valorificare superioară a utilajelor şi instalaţiilor cu rol ameliorativ;

- Dezvoltarea asocierii proprietarilor particulari în forma Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă de Irigaţie (AUAI) care preiau de la stat managementul irigaţiilor.

- Activităţi de training cu personalul agricol în vederea instruirilor privind exploatarea terenurilor, echipamentelor şi instalaţiilor în amenajările hidroameliorative.

4.4. REŢELE ENERGETICE

4.4.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

1. Productia si transportul energiei electrice - TERMOELECTRICA SA a incheiat un parteneriat de un miliard de euro cu Enel si E.ON pentru constructia unei centrale pe huila, la Braila.

Memorandumul de intelegere incheiat prevede infiintarea unei firme mixte care va construi o termocentrala noua pe huila, de 800 MW, pe platforma actualei centrale pe gaz din Braila. Acesta ar fi una dintre cele mai mari unitati de productie a energiei pe baza de huila din Romania.

- Statia electrica de sistem de la Lacul Sarat va fi retehnologizata de consotiul AREVa – Electromontaj Bucuresti pana in anul 2012.Aceasta statie situata in sud-estul municipiului Brailareprezinta un nod energetic important care asigura conexiunile intre partea de sud-est si nord-est a ţării.

2. Retele electrice de distributie de medie tensiune 2.1 Retele electrice de distributie de medie tensiune urbane

Se vor realiza retele de distributie de m.edie tensiune noi,ca urmare a dezvoltarii urbanistice a localitatilor cu respectarea urmatoarelor principii :

79

- Posturile de transformare de tip retea, se vor realiza in constructie supraterana independenta, (in anvelopa de beton sau metal), sau inglobate in cladiri,

- Transformatoarele, cu puterea instalata de maxim 630 kVA, vor fi de tip cu ulei/uscate, de constructie etansa/ermetica,

- Celulele vor fi de tip capsulat (independente sau in carcasa comuna), in SF6, cu intreruptoare in vacuum,

- Celulele vor fi prevazute cu detectoare de puneri la pamant pe LES m.t. cu afisare locala si la distanta,

- Posturile de transformare se vor pregati pentru integararea in sistemul SCADA, fiind prevazute cu unitate de control si monitorizare la distanta (R.T.U.), iar celulele cu intreruptor avand dispozitiv de actionare cu electromotor,

- LES noi de medie tensiune. vor fi exclusiv pentru tensiunea de 20 kV, realizate cu cable de aluminiu avand sectiunea minima de 150 mm2 , cu izolatie de polietilena reticulata , instalate in profile tipizate, cu traseul marcat,

- Retelele de distributie de medie tensiune se vor realiza de regula in solutia LES si vor functiona in schema buclata (racordate la capete pe bare de statii diferite), cu functionare radiala, avand intreruptor telecomandat in punctul de separare,

- Pentru posturile de abonat, se vor respecta următoarele principii:

a) se vor evita soluţiile şi schemele ce pot implica tranzitul energiei electrice prin bara

abonatului; b) posturile de abonat vor respecta topologia buclelor de medie tensiune ale furnizorului si

principiile de automatizare a distributiei daca acestea exista deja; c) posturile de consumator alimentate din reţeaua publică de MT vor fi echipate cu maximum 2

unităţi de transformatoare de până la 1600 kVA fiecare; 2.2 Retele electrice de distributie de medie tensiune rurale Se vor realiza retele electrice. de medie tensiune, si joasa tensiune noi cu respectarea urmatoarelor principii : - LEA de medie tensiune vor avea lungimea maxima de 20 – 25 km (axe + derivatii), si vor

functiona in configuratie buclata sau radiala; - Pe axul liniilor se vor monta reanclansatoare si reclosere cu actionare de la distanta prin

telecomanda; - Posturile de transformare de tip retea se vor realiza in solutia PT aerian pe 1-2 stalpi in functie

de puterea instalata si vor fi amplasate cat mai aproape de consumatori; - In funcţie de specificul consumului, pentru alimentarea unor consumatori izolaţi sau a unor

consumuri concentrate, se vor utiliza transformatoare de puteri mai mici, amplasate cât mai aproape de centrul de greutate al consumului;

- Izolatia va fi de tip compozit (cauciuc siliconic) - Protectia contra supratensiunilor atmosferice se va face cu descarcatori cu oxid de zinc, in

anvelopa compozita; 3. Retele electrice de distributie de joasa tensiune

3.1 Retele electrice de distributie de joasa tensiune urbane

80

- Retelele electrice de distributie de joasa tensiune, se vor realiza deasemenea in solutia LES, cu sectiunea minima de 150 mmp;

- Configuratia acestora va fi deasemenea in schema buclata (racordate la capete pe bare PT diferite), cu functionare radiala;

3.2 Retele electrice de distributie de joasa tensiune rurale - Retelele electrice de distributie de joasa tensiune, se vor realiza in solutia LEA, avand

conductoare izolate torsadate (TYIR) cu sectiunea minima de 70 mmp pentru axul liniei si 35 mpp, pentru derivatii ;

- LEA j.t. se vor monta pe stalpi sau pe cladiri, si vor avea lungimea maxima de 500 m; - Bransamentele electrice monofazate se vor realiza cu conductare coaxiale in scopul reducerii

posibilitatilor de consum fraudulos de energie electrica; - Neutrul retelei se va lega rigid la pamant, iar valoarea prizelor de pamant, se va stabili cu

respectarea tensiunilor de atingere si de pas conform STAS 12604/1992, - Protectia contra supratensiunilor atmosferice se va realiza cu descarcatoare cu rezistenta

variabila montate pe axul LEA; - Masura energiei electrice consumate se va face prin grupuri de masura si protectie (BMPT)

instalate la limita de proprietate; În conditiile in care localitatile se extind, iar consumul de energie electrica se mareste, sunt necesare lucrari ce vizeaza imbunatatirea nivelului de tensiune. 3.3 Serviciul de iluminat public local Strategia de dezvoltare a municipiului Brăila în sectorul de iluminat public, prevede următoarele obiective:

- Organizarea, exploatarea, gestionarea unui serviciu de iluminat public care să asigure satisfacerea cerinţelor şi nevoilor de utilitate publică a comunităţii;

- Ridicarea gradului de civilizaţie, a siguranţei, confortului şi calităţii vieţii;

- Funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică a infrastructurii aferente serviciului;

- Gestionarea şi optimizarea consumului de energie electrică aferentă iluminatului public; - Pogramarea şi finanţarea lucrărilor şi serviciilor aferente modernizării, menţinerii şi exploatării

sistemului de iluminat public; - Extinderea sistemului de iluminat public pentru zonele în care în acest moment nu există

iluminat public.

4.4.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

In prezent alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentarea cu gaze naturale astfel încât principalele sisteme de alimentare cu căldură trebuie să ţină seama de această interdependenţă, valabilă şi pentru judeţul Brăila.

Pentru Municipiul Brăila locuinţele colective şi o parte a dotărilor din sectorul terţiar sunt alimentate cu căldură din sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) de la CET Chiscani care funcţionează în sistem de cogenerare (termoficare).

81

In prezent din cele circa 52.000 apartamente alimentate iniţial au rămas racordate circa 20.000 (aprox. 38%) şi, de asemenea, o parte dintre construcţiile de utilitate publică, inclusiv o parte dintre cele care iniţial au fost racordate la SACET, sunt echipate cu centrale termice proprii funcţionând pe gaze naturale.

Strategia şi studiul de fezabilitate privind „Eficientizarea sistemului centralizat de producţie şi distribuţie energie termică din Municipiul Brăila” reactualizate, aprobate prin Hotărârea Consiliului Local Municipala Brăila nr. 13/31.01.2007, propun ca soluţie de asigurare a necesarului de energie termică a consumatorilor din Municipiul Brăila alimentarea în sistem complet centralizat, cu realizarea unei surse unice noi de energie termică cu putere instalată de 100 Gcal/h, amplasată la intrarea în oraş, pe terenul fostului Depozit de lemne.

A rezultat a soluţie optimă echiparea centralei termice în următoarea configuraţie:

3 motoare termice de circa 3 MWe, cu posibilitatea de recuperare a căldurii din răcire şi

din gazele de ardere evacuate – circa 2,62 Gcal/h fiecare. Această instalaţie va funcţiona în baza curbei de sarcină circa 8000 ore/an, acoperind necesarul mediu orar de energie pentru prepararea apei calde menajere.

Ciclu combinat – instalaţie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator + instalaţie de turbină cu abur având următoarele capacităţi orientative:

Turbina cu gaze - cca. 17 MW Cazan recuperator de căldură sub formă de abur. circa 50 t/h, 45 bar, 510oC Turbina cu abur, cu contrapresiune şi priză reglabilă la 6 bar. – cca. 9 MW. Schimbător de căldură – 17,5 Gcal/h

Această instalaţie va acoperi circa 20% din necesarul orar de energie termică pentru încălzire, precum şi serviciile interne termice ale centralei pe perioada de iarnă.

2 cazane de apă fierbinte (CAF) de 30 Gcal/h cu funcţionare atât pe gaze naturale, cât şi pe păcură, care vor contribui la acoperirea necesarului de energie termică pentru încălzire

1 cazan de apă fierbinte (CAF) de 15 Gcal/h pe gaze naturale, care va funcţiona insularizat ca sursă de energie termică pentru consumatorii din zona Radu Negru – Buzăului, în perioada de maxim iarna şi în regim tranzitoriu.

Soluţia adoptată propune: Realizarea tuturor etapelor necesare transformării celor 13 centrale termice în puncte

termice modulate: prefabricate, complet echipate şi automatizate, ce vor fi racordate la sistemul de termoficare

Retehnologizarea punctelor termice prin montarea de pompe prev1zute cu convertizoare de frecvenţă, aparatură de reglare şi control, pompe de recirculare a apei calde menajere, realizarea unui sistem de automatizare modern la nivel de punct termic şi integrarea acestuia într-un sistem de supraveghere tip SCADA, contorizarea cu bucle de măsură pentru energia termică livrată consumatorilor.

Retehnologizarea reţelelor termice secundare, respectiv înlocuirea acestora cu conducte preizolate.

Retehnologizarea reţelelor termice primare, prin înlocuirea acestora cu conducte noi din oţel, în soluţie preizolată sau clasică, în funcţie de amplasare.

In prezent se constată o scădere a ritmului debranşărilor datorită montării aparaturii de contorizare şi reglare, dar şi din cauza creşterii preţului gazelor naturale. Este posibil totuşi ca în viitor numărul

82

debranşărilor să mai crească într-o mică proporţie în special pe seama blocurilor care vor fi modernizate şi reabilitate termic.

Pe viitor, la clădirile racordate la SACET, pe lângă schema clasică cu alimentarea cu agent termic primar a punctelor termice de cuartal la care să fie racordaţi consumatorii (locuinţe şi dotările aferente) există şi posibilitatea montării la fiecare consumator (scară de bloc, apartament sau locuinţă individuală) a câte unui micro punct termic compact alimentat cu apă fierbinte direct din reţeaua exterioară şi în care se vor prepara apa caldă de încălzire şi apa caldă menajeră pentru respectivul consumator.

In cazul aplicării acestei soluţii, la locuinţele individuale, la scări de bloc, la blocuri şi chiar la apartamentele din clădirile colective de locuit se pot monta module termice alimentate cu apă fierbinte şi având aspectul şi echiparea identice cu cele ale microcentralelor termice murale, excepţie făcând schimbătorul de căldură pentru prepararea apei calde de încălzire care aici nu este încălzit de flacăra gazului, ci de agentul termic primar (apa fierbinte).

Această soluţie prezintă următoarele avantaje: • Posibilitatea montării micro punctului termic în spaţii care să nu trebuiască a îndeplini

condiţiile impuse spaţiilor în care se montează aparatele consumatoare de gaze naturale (volum, suprafaţă vitrată, detectoare de gaz metan, aerisire, evacuarea gazelor de ardere, rezistenţa la foc a elementelor de construcţie)

• Eliminarea punctelor de ardere de la fiecare apartament / clădire şi a poluării mediului, inclusiv a spaţiului învecinat direct (ferestre amplasate deasupra sau lateral faţă de punctul de evacuare a gazelor de ardere)

• Utilizarea pentru transportul agentului primar (apa fierbinte) a numai două conducte cu diametru relativ mic şi, prin utilizarea conductelor preizolate şi dotate cu detectoare de umezeală, reducerea la minim a pierderilor de căldură şi practic la zero cele de agent termic;

• Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură la consumatori în funcţie de temperatura exterioară, de viteza vântului, de confortul termic dorit, dar şi de posibilităţile financiare ale utilizatorului final;

• Se evită prelevarea ilegală de agent termic din instalaţia de încălzire, deoarece se va şti precis că locul de prelevare ilegală se află la consumatorul deservit, instalaţia nemaifiind în legătură directă cu întreaga reţea exterioară de transport si distribuţie.

Dezavantajele sunt legate de:

• Realizarea concentrată în spaţiu şi timp a construcţiilor pentru a justifica tehnic şi economic realizarea unei investiţii de amploare având cost ridicat;

• Necesitatea prevederii terenurilor (accesibile pentru montare şi exploatare) şi lucrărilor pentru reţelele termice;

• Dependenţa (într-un grad mai mic decât la sistemele clasice de racordare la termoficare) de sursele centralizate în ceea ce priveşte temperatura agentului termic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile accidentale sau programate în funcţionare;

• Costul investiţiei iniţiale mai ridicat decât în cazul utilizării soluţiei cu centrale termice individuale;

• Instalarea reţelelor de distribuţie, a branşamentelor, regulatoarelor şi contoarelor pentru alimentarea cu gaze naturale numai a maşinilor de gătit;

• Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale.

83

Astfel de module termice ale căror scheme de racordare sunt variate (a.c.m. în paralel cu încălzirea, a.c.m. în serie cu încălzirea, încălzire directă şi a.c.m. în paralel, prepararea a.c.m. în regim instant sau în regim cu acumulare) pot asigura la consumatori un necesar de a.c.m. între 35… 1600 kW (în regim instant), 25…1350 kW (în regim cu acumulare), respectiv de încălzire între 20…4500 kW (3,9 Gcal/h).

Principalele funcţiuni asigurate sunt:

• Reglajul sarcinii termice în funcţie de temperatura exterioară prin reglarea agentului termic livrat

• Circulaţia la consumator a agentului termic livrat • Protecţia la suprapresiune a circuitului de încălzire • Expansiunea pe circuitul consumatorului de încălzire • Contorizarea energiei termice (opţional) • Reglajul debit / presiune diferenţială pe racordul la reţeaua de agent primar (opţional) • Interfaţă monitorizare (opţional)

Pentru creşterea eficienţei sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) se impune continuarea şi/sau demararea acţiunilor de înlocuire a conductelor de distribuţie a agenţilor termici primar şi secundar cu conducte preizolate, de înlocuire a schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci (SCP), de înlocuire a pompelor din punctele termice cu pompe cu turaţie variabilă, de montare a contoarelor de energie termică etc.

Dotarea punctelor termice modulate cu aparatură de reglare automată şi măsurare a consumurilor de energie termică permite locatarilor, dar şi furnizorilor de energie termică, să facă comparaţii între consumurile aferente diverselor blocuri identice dar izolate termic diferit şi/sau, întreţinute diferit.

De aceea este necesar ca SACET din localităţile unde acestea sunt în funcţiune să-şi dovedească viabilitatea şi, dacă se consideră necesar, să-şi păstreze capacitatea de preluare a consumatorilor iniţiali (inclusiv a celor debranşaţi pe parcurs din motive conjuncturale care au favorizat dezvoltarea distribuţiilor de gaze naturale).

Continuarea acţiunii de reabilitare şi modernizare a sistemelor de transport agent termic primar (apă fierbinte), agenţi termici secundari (apă caldă încălzire, apă caldă menajeră), a echipamentelor şi schemelor de racordare din punctele termice trebuie însoţită de finalizarea acţiunii de contorizare la nivelul fiecărui consumator. De asemenea, trebuie însoţită şi de reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire centrală şi alimentare cu apă caldă menajeră, de adoptarea măsurilor simple şi/sau mai complexe pentru economisirea energiei termice atât în ce priveşte partea de instalaţii (de încălzire, sanitare şi electrice), cât şi în ceea ce priveşte partea de izolare termică a clădirilor.

In acest mod, investiţiile se vor dovedi rentabile, iar clădirile vor rămâne locuibile şi pentru viitor în condiţiile unor cerinţe sporite de confort, dar mai ales în contextul epuizării combustibililor fosili şi al creşterii preţului acestora.

Izolarea termică şi utilizarea surselor regenerabile de energie (în special a celei solare) vor adapta clădirile şi la condiţiile climatice de vară, cu perioade lungi cu temperaturi crescute peste valorile care erau obişnuite în perioada când au fost proiectate clădirile.

Situaţia localităţilor urbane din judeţ în care locuinţele colective au fost prevăzute a fi alimentate de la centrale termice de zonă industrială (Ianca) este cea mai defavorabilă din cauza faptului că acestea au fost echipate pentru deservirea industriilor, alimentarea cu energie termică a consumatorilor

84

urbani având o pondere redusă din totalul energiei livrate. Prin închiderea sau reconversia industriilor deservite a dispărut principalul consumator de energie termică, producerea şi transportul acesteia nemaifiind rentabile din toate punctele de vedere: al utilajelor de mare capacitate utilizate pentru producerea unor cantităţi mici de căldură, al sistemului de transport care trebuie să funcţioneze la debitul nominal de calcul, dar mai ales al preţului plătit de consumatori. Aceştia au preferat debranşarea în masă, iar cei rămaşi au fost debranşaţi obligat prin desfiinţarea SACET.

In localităţile în care sunt instalate distribuţii de gaze naturale soluţia alternativă a fost simplă din punct de vedere tehnic prin montarea microcentralelor termice de apartament. Chiar dacă la început s-au făcut şi improvizaţii, acestea sunt eliminate prin controalele care se fac în conformitate cu prevederile Prescripţiei tehnice ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi”.

Localităţile în care nu au existat sisteme centralizate de alimentare cu căldură, precum şi consumatorii individuali din localităţile fără distribuţii de gaze sau care nu sunt racordaţi la acest combustibil folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şi, într-o mică măsură, GPL. In prezent există tendinţa ca, la noile clădiri, să se monteze instalaţii de încălzire centrală cu cazane funcţionând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil.

In ceea ce priveşte utilizarea combustibilului solid, aceasta se poate face, ca şi până acum, în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică, dintre care unele cu randament ridicat fiind cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului.

Cazanele construite conform acestui sistem prezintă o serie de avantaje faţă de arderea lemnului în sistem cu focar clasic, cele mai importante fiind :

• Sistem de injecţie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-8 ore . • Utilizarea unui ventilator pentru injecţia aerului permite ca, în momentul opririi

alimentării cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească şi temperatura să scadă, evitându-se astfel pericolul vaporizării apei în cazan şi al exploziei.

• Posibilitatea montării unei pompe de siguranţă alimentate de la un acumulator de 12 V care să permită circulaţia apei la un debit redus o perioadă de timp pentru reducerea temperaturii din cazan prin transmiterea căldurii la instalaţie în situaţia opririi alimentării cu energie electrică

• Existenţa la unele modelele a unui panou de comandă care controlează temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de încălzire

• Randament termic până la circa 85%.

Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleţii (peletele) de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn. Este un sistem care, pe de o parte , găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care, aruncat în râuri le distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.

Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate şi al depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnă când drumurile de acces spre zonele izolate sunt uneori inaccesibile.

Alimentarea cu combustibili de calitate superioară, reglarea corespunzătoare a sistemului arzător-cazan-coş şi chiar montarea unor filtre permit o reducere la minim a noxelor aeriene emise (în special eliminarea fumului prin reţinerea pulberilor din gazele de ardere). De asemenea, prin

85

montarea rezervoarelor cu pereţi dubli cu detectare de pierderi de combustibil, se poate elimina poluarea solului cu produse petroliere.

In ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că, atunci când este posibil, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, pot fi utilizate şi pentru prepararea hranei, nu este poluantă şi, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de către firma care livrează GPL (BUTAN GAS ROMANIA, SHELL GAS etc.) fără a apărea problemele care apar la postutilizarea rezervoarelor de combustibil lichid şi de poluare a mediului. Cel mai important dezavantaj la utilizarea GPL este acela că, la temperaturi exterioare scăzute, scade şi cantitatea de GPL care se vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de mărire a debitului de gaze în concordanţă cu cerinţa de moment.

In zonele în care există în funcţiune distribuţii de gaze naturale, se recomandă montarea la sobe de arzătoare automatizate pentru gaze combustibile cu debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h, aprobate ISCIR CERT care respectă Norma europeană 90/396/EEC. Aceste arzătoare utilizează plăci ceramice radiante care asigură arderea completă în sistem turbojet, dezvoltând temperaturi de cca. 1000ºC. Această ardere reduce nivelul noxelor la cel mai redus nivel posibil, în comparaţie cu arzătoarele utilizate în prezent.

Sistemul complet de automatizare asigură întreruperea gazului atunci când se detectează lipsa de oxigen, lipsa tirajului la coş sau când scade presiunea din reţeaua de gaze; se asigură, de asemenea, protecţia la aprinderi accidentale, funcţionarea la presiune constantă, aprinderea piezoelectrică fără conectare la priza electrică şi posibilitatea reglării temperaturii ambiante.

Elementele anvelopei clădirii noi (opace şi vitrate) trebuie să asigure respectarea prevederilor Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor Mc 001/1,2,3 – 2006, în conformitate cu Legea nr. 372 / 2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Pentru clădirile existente, diferenţa între valoarea facturilor faţă de clădiri asemănătoare la care s-au luat măsuri trebuie să constituie un element de prim ordin pentru luarea unor măsuri fără costuri sau cu costuri reduse pentru economisirea energiei termice: montarea geamurilor lipsă sau sparte la spaţiile comune, asigurarea închiderii uşilor de acces în blocuri, evacuarea apei din subsolul blocurilor, înlocuirea robinetelor defecte, termoizolarea conductelor, spălarea corpurilor de încălzire, îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către interiorul încăperii, montarea în spatele radiatoarelor, pe faţa interioară a peretelui exterior, a unei plăci izolatoare şi reflectorizante pentru creşterea eficienţei corpului de încălzire, înlocuirea robinetelor de la radiatoare cu robinete cu cap termostatic, montarea pe radiatoare a repartitoarelor de costuri (de fapt aparate de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire), reechilibrarea hidraulică a instalaţiei interioare de încălzire prin montarea, acolo unde este cazul, a unor dispozitive de reglaj adecvate.

Pe parcurs, se va putea trece la realizarea unor măsuri mai complexe şi mai costisitoare de economisire a energiei termice, economisire cuantificată prin determinările contoarelor de încălzire şi apă caldă menajeră, atât pentru instalaţii (înlocuirea corpurilor de încălzire şi a conductelor interioare etc.), cât şi pentru anvelopa clădirii (montarea de tâmplărie cu rupere de punte termică şi geam termoizolant tip termopan, termoizolarea anvelopei: pereţi exteriori, terase, planşee peste subsol), montarea unor instalaţii de preparare solară a apei calde menajere. Aceste măsuri presupun costuri ridicate, dar şi un interes de durată din partea locatarilor atât pentru reducerea cheltuielilor, cât şi pentru ca nu numai apartamentul în care locuiesc, dar şi întregul bloc să poată fi locuit şi în viitor în condiţii corespunzătoare. Totodată, aceste măsuri trebuie precedate de expertizarea din punct de vedere al structurii de rezistenţă şi, eventual, însoţite de lucrări de consolidare.

86

In concluzie, în toate cazurile, deşi cheltuielile cu reabilitarea instalaţiilor termice sunt amortizate mult mai repede, totuşi trebuie realizată şi izolarea termică suplimentară a clădirilor. Reabilitarea instalaţiilor termice trebuie însoţită de o reabilitare a anvelopei clădirilor deservite, astfel încât să se asigure un consum judicios de energie termică pentru încălzire în perioada de iarnă şi, eventual, unul de răcire pentru perioada de vară. La clădirile noi, încadrarea în prevederile actualelor norme privind consumurile energetice este obligatorie, fiind deci obligatorie realizarea unor structuri constructive care să asigure prin construcţie o izolare termică corespunzătoare. De aceea sunt nerecomandate clădirile cu suprafeţe vitrate foarte mari, care au inerţie termică foarte mică şi care nu pot funcţiona decât cu alimentare continuă cu agenţi termici şi cu consumuri energetice nejustificat de mari.

In zonele în care se utilizează pentru încălzire combustibilul solid (lemne şi cărbuni), utilizarea acestora trebuie să se facă cu randament cât mai ridicat, folosind tipuri de sobe care să permită arderea în cât mai mare măsură a deşeurilor agricole ca atare sau după o prelucrare sumară.

In acest context trebuie menţionate cazanele funcţionând pe peleţi de lemn (care sunt produşi din rumeguş sinterizat), şi cele funcţionând pe principiul gazeificării lemnului, prezentate mai sus.

4.4.3. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Aşa cum s-a arătat la subcapitolul „Alimentarea cu energie termică”, asigurarea energiei termice devine tot mai interdependentă de alimentarea cu gaze naturale, atât la nivelul întregii ţări, cât şi al localităţilor în care sunt instalate sau în care se există posibilitatea realizării sistemelor de distribuţie a gazelor naturale.

In Municipiul Brăila existenţa sistemului de distribuţie a gazelor naturale reprezintă la ora actuală o alternativă la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, ceea ce constituie un avantaj imediat din punct de vedere al consumatorilor.

Debranşarea de la SACET şi trecerea pe gaze naturale a circa 62% dintre apartamente, amplasate în general aleatoriu, constituie o dezechilibrare majoră a reţelelor aferente sistemului centralizat de încălzire, dar şi a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale şi de alimentare cu apă rece proiectate iniţial.

Soluţia microcentralelor termice de apartament şi cea a centralelor termice de bloc / scară de bloc prezintă avantaje şi dezavantaje, cele principale fiind prezentate mai jos:

La sistemul de încălzire cu centrale termice individuale pentru fiecare consumator (inclusiv microcentrale termice de apartament), avantajele sunt:

• Posibilitatea echipării apartamentelor cu surse de încălzire proprii pe măsura dării lor în funcţiune, a schimbării proprietarului sau destinaţiei, ţinând seama de cerinţele celui care va ocupa spaţiul;

• Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea consumului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere, precum şi pentru prepararea hranei;

• Gestionarea independentă a consumului de căldură şi deci a celui de gaze naturale, prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal), păstrând un randament ridicat (88…92%) şi menţinând practic constant nivelul emisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcţionare.

• Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură de către fiecare utilizator final în funcţie de temperatura exterioară, de confortul termic şi de programul dorite, dar şi de posibilităţile financiare ale acestuia.

87

• Eliminarea totală a reţelelor de distribuţie agenţi termici amplasate în zonă, dar şi în clădirile tip bloc (reţele de agent termic primar, respectiv secundari: apă caldă de încălzire şi apă caldă menajeră)

Dezavantajele constă în:

• Existenţa unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării sistemelor de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare microcentrală termică ;

• Necesitatea realizării unei izolări termice sporite între apartamentele din clădirile condominiale pentru a asigura un confort termic corespunzător şi a limita influenţa modului de funcţionare a instalaţiei dintr-un spaţiu asupra celor învecinate;

• Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale la clădirile condominiale

• Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi introducerea, în perspectivă apropiată, a taxelor pentru combaterea poluării mediului.

• Riscul de explozie prin obturarea în timp a ţevii de legătură cu diametru mic dintre schimbătorul de căldură de încălzire şi vasul de expansiune sub presiune al microcentralei termice murale (în cazul lipsei activităţilor corecte de service şi a dedurizării apei din instalaţie)

In cazul alimentării imobilului de la o centrală termică comună, soluţia prezintă în plus următoarele avantaje:

• Eliminarea punctelor de foc de la apartamente şi reducerea poluării mediului, în primul rând a spaţiului învecinat direct cu zonele de locuit;

• In ceea ce priveşte diferiţii utilizatori racordaţi la aceeaşi sursă, montarea aparatelor de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumite impropriu „repartitoare de costuri”) şi a robinetelor termostatice, cu un program de calcul corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilor de căldură de cca. 30% şi la o distribuţie mai corectă a costurilor.

Dezavantajele sunt legate de:

• Realizarea concentrată în spaţiu şi timp a construcţiilor pentru a justifica tehnic şi economic realizarea unei investiţii de amploare având cost ridicat;

• Necesitatea prevederii terenurilor (accesibile pentru montare şi exploatare) şi lucrărilor pentru reţelele termice, precum şi a spaţiilor în clădiri pentru punctele termice şi conductele şi coloanele de distribuţie a agenţilor termici;

• Dependenţa de sursa centralizată în ceea ce priveşte temperatura agentului termic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile accidentale sau programate în funcţionare;

• Instalarea reţelelor de distribuţie, a branşamentelor, regulatoarelor şi contoarelor pentru alimentarea cu gaze naturale numai a maşinilor de gătit;

• Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale la nivel de consumator

Pentru localităţile în care sunt în funcţiune sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, concurenţa dintre acestea şi sistemele individuale de utilizare a gazelor naturale va conduce în perspectivă la un echilibru între aceste două tipuri principale de alimentare cu căldură şi apă caldă menajeră, principalele elemente care conduc la această situaţie sunt :

• creşterea continuă a preţului gazelor naturale,

88

• introducerea taxelor de mediu pentru utilizarea gazelor naturale, majorate de folosirea unor echipamente al căror randament scade prin trecerea anilor,

• scăderea siguranţei în funcţionare şi randamentului echipamentelor funcţionând pe gaze naturale după o folosire de circa 10 ani,

• creşterea posibilităţilor tehnice ale locatarilor de a regla gradul de confort din spaţiile locuite (inclusiv prin setarea robinetelor termostatate astfel încât debitul de agent termic să nu poată fi închis complet) ,

• izolarea termică a clădirilor şi reabilitarea instalaţiilor interioare, • egalizarea preţului dintre kWh livrat de SACET şi cel rezultat din arderea gazelor

naturale, • creşterea posibilităţilor financiare ale locatarilor astfel încât unii dintre ei să nu mai

fie nevoiţi să scoată din funcţiune corpuri de încălzire etc.

Consumatorii individuali racordaţi la reţelele de distribuţie a gazelor naturale pot opta pentru utilizarea încălzirii centrale sau pentru încălzirea cu sobe, în acest din urmă caz fiind recomandată folosirea unor arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h care conferă siguranţă sporită în funcţionare şi randament ridicat.

La consumatorii din apartamentele din clădirile condominiale racordate la sisteme centralizate, dar care şi-au instalat centrale termice murale funcţionând pe gaze naturale, avantajele actuale se vor diminua probabil cu evoluţia preţului gazelor, soluţia de perspectivă fiind realizarea unor distribuţii de apartament racordate la SACET prin intermediul unor module termice murale care să conţină aparatura de măsură, reglare, preparare apă caldă menajeră şi, după caz, cea de transformare a parametrilor agentului termic de încălzire.

In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 5 din 5 febr. 2009 şi publicate în Monitorul Oficial nr. 255 bis din 16 apr. 2009, diametrele minime admise pentru conductele subterane de distribuţie de presiune redusă sunt:

• Conducte de distribuţie, de regulă OL 2”, respectiv PEID 40 mm • Branşamente şi instalaţii de utilizare OL 1”, respectiv PEID 32 mm

Pentru zona de locuinţe individuale, se propune realizarea unui branşament prevăzut cu regulator de presiune comun la câte 2 locuinţe ale căror curţi sunt alăturate. Se micşorează astfel numărul de branşări la conducta publică de distribuţie, precum şi numărul de traversări ale străzii, conducta de gaze fiind amplasată de obicei pe o latură a străzii, opusă aceleia pe care se află conducta de alimentare cu apă.

Conform normelor tehnice în vigoare, în localităţi conductele subterane de distribuţie se pozează numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă: zone verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil.

Conductele, fitingurile şi armăturile din polietilenă, precum şi cele din oţel cu protecţie exterioară anticorozivă se montează îngropate direct în pământ, adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m de la generatoarea superioară.

Se recomandă ca, pentru conductele de distribuţie montate subteran, să fie utilizate conductele de polietilenă, cu respectarea strictă a instrucţiunilor de montare.

89

In paralel cu execuţia reţelelor, trebuie realizată operaţiunea de cartografiere a lor, inclusiv pe suport magnetic, pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitanţilor, remedierea avariilor, branşarea noilor consumatori, extinderea reţelelor, reechilibrarea lor etc.

Acolo unde este cazul, pozarea reţelelor de gaze naturale şi, pe cât posibil, a branşamentelor, ca şi a celorlalte reţele, se va executa înainte de realizarea carosabilului ţinând seama de circulaţiile şi lotizările proiectate.

Conductele de repartiţie şi distribuţie a gazelor, branşamentele, racordurile şi instalaţiile interioare vor fi realizate cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate de către organismele abilitate din România în conformitate cu prevederile HGR 622 / 2004 şi HGR 796 / 2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.

La instalaţiile de utilizare a gazelor naturale este obligatoriu a fi respectate prevederile Normelor tehnice NTPEE - 2008, dintre care menţionăm următoarele:

• Incăperile în care vor fi amplasate centralele termice vor corespunde din punct de vedere al volumului, suprafeţei vitrate şi ventilării prevederilor din aceste Norme tehnice şi, din punct de vedere al structurii, prevederilor Normativului P 118-1999 de siguranţă la foc a construcţiilor.

• Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specială (securizat, tip Thermopan etc.) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita de sensibilitate 2% CH4 în aer, care acţionează asupra robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzătoarelor. Această prevedere este valabilă şi pentru celelalte încăperi în care sunt amplasate aparate consumatoare de gaze naturale, inclusiv bucătăriile locuinţelor.

• Prin proiectul instalaţiilor de gaze naturale pozate subteran, se vor prevedea măsuri de etanşare împotriva infiltraţiilor de gaze naturale la trecerile subterane ale instalaţiilor de orice utilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice, telefonice, CATV etc) prin pereţii subterani ai clădirilor racordate la sistemul de distribuţie de gaze naturale. De asemenea, se etanşează toate trecerile conductelor prin planşeele subsolurilor, pentru evitarea pătrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, în caz de infiltrare a acestora în subsol. Este interzisă racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale a clădirilor care nu au asigurate măsurile de etanşare prevăzute mai sus.

Utilizatorul final (beneficiarul) fiecărei centrale termice trebuie să respecte cerinţele Prescripţiei tehnice ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi” privind:

• Montarea / instalarea • Punerea în funcţiune (PIF) • Service-ul şi repararea • Verificarea tehnică periodică şi autorizarea funcţionării • Garanţia şi siguranţa în exploatare • Exploatarea

Pentru aceasta fiecare utilizator final trebuie să deţină autorizaţie de funcţionare, autorizarea făcându-se de către o firmă autorizată ISCIR la prima punere în funcţiune şi periodic, cel puţin o dată la 2 ani.

90

4.4.4. REŢELE DE TRANSPORT GAZE NATURALE Reţelele de transport de gaze naturale de înaltă presiune traversează în principal judeţul Brăila de la est la vest, alimentând localităţile importante amplasate de-a lungul traseelor acestora.

Dezvoltarea sistemului de transport a gazelor naturale trebuie să se facă în concordanţă cu cerinţele de înfiinţare a noi distribuţii de gaze naturale în primul rând în localităţile fără astfel de distribuţii, dar amplasate în apropierea traseelor conductelor de transport, precum şi în noile zonele cu potenţial de dezvoltare.

Amplasarea conductelor de transport se va putea face în principal în paralel cu căile de comunicaţie. De fiecare dată trebuie însă întocmit un studiu de fezabilitate privind presiunea de transport a gazelor (înaltă sau medie), fiecare dintre ele având avantaje şi dezavantaje specifice, de care trebuie ţinut seama în contextul actual, când terenurile sunt proprietate privată.

Este recomandabil ca alimentarea cu gaze naturale să fie cuplată cu alte surse de energie termică, în special surse de energie regenerabilă : energia solară, fotovoltaică, eoliană, biomasa (prin montarea unor sisteme hibride), atât pentru economisirea combustibililor fosili, cât şi pentru reducerea emisiilor de gaze nocive.

In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vederea asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii.

Traseele conductelor din amonte şi de transport gaze naturale sunt marcate cu prize de potenţial şi borne de schimbare direcţie, toate din beton, iar zilnic sunt supravegheate de operatori transport pe conducte şi reglare gaze naturale.

In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, zonele de siguranţă şi protecţie vor fi stabilite de S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ în conformitate cu clasa de locaţie a conductei (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport, care este în funcţie de numărul de clădiri (existente şi prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia.

Zona de protecţie a conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale conductei şi se măsoară din axul conductei.

Lăţimea zonei de protecţie este în funcţie de diametrul conductei şi este precizată în Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale.

In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ). In zona de protecţie sunt interzise construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează activităţi de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea terenului).

Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)

91

In cazul în care este necesară efectuarea unei analize de evaluare a riscului, pentru eliberarea acordului operatorului licenţiat (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ) în vederea realizării unei construcţii în zona de siguranţă, costul acesteia este suportat de solicitantul acordului.

In cazuri speciale, în urma unei analize de evaluare a riscului, operatorul conductei poate extinde zona de siguranţă. Zona de siguranţă include şi zona de protecţie.

Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul gazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ - Str. Constantin Motaş nr. 1 prin intermediul EXPLOATĂRII TERITORIALE BRĂILA, Str. Ion Ghica nr. 5, telefon 0239-61 86 52. De asemenea, la punerea în posesie a foştilor proprietari conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu completările ulterioare – Legea 247 / 2005 şi la întocmirea actelor de vânzare – cumpărare trebuie să se indice servituţile pe care le generează conductele şi/sau obiectivele din sectorul gazelor naturale amplasate pe respectivele terenuri.

In ceea ce priveşte amplasarea staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP) cu P > 6 bar, distanţa minimă faţă de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la partea exterioară a împrejmuirii.

Pentru toate lucrările executate fără avizul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş în zonele de protecţie şi siguranţă a conductelor este necesară prezentarea de către cei în cauză a documentaţiei aferentă construcţiei conform Legii nr. 351 (Legea Gazelor) şi a Ordinului nr. 47 / 21.07.2003 pentru intrarea în legalitate.

Lucrările de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport gaze naturale în zonele unde s-au realizat construcţii fără avizul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş se vor efectua pe cheltuiala solicitantului acordului.

In conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351 / 2004, activitatea de transport şi cea de distribuţie ale gazelor naturale constituie servicii publice de interes naţional, iar lucrările de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare si întreţinere a obiectivelor / sistemelor de transport şi distribuţie gaze naturale sunt lucrări de utilitate publică.

Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale face parte din proprietatea publică a statului, fiind de importanta strategică.

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 219 / 1998 privind regimul concesiunilor, operatorul SNTGN, respectiv distribuitorul de gaze naturale, au dreptul sa folosească, cu acordul autorităţii publice locale, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică locală ocupate de obiectivele sistemelor, precum si cele utilizate pentru lucrările de execuţie, exploatare, întreţinere si reparaţii.

In cazul terenurilor proprietate privată, Legea fondului funciar nr. 18/1991 (cu completările ulterioare – Legea 247 / 2005) prevede că ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la conductele de transport a gazelor care au caracter urgent şi care se execută într-o perioadă de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea Prefecturii judeţului. In toate cazurile, deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate.

Retele de ţitei şi produse petroliere Conductele de ţiţei şi de produse petroliere care traversează teritoriul administrativ al judeţului Brăila trebuie să rămână în funcţiune, condiţiile esenţiale pentru o funcţionare a lor în bune

92

condiţiuni fiind respectarea distanţelor de protecţie şi siguranţă faţă de diversele obiective, precum şi împiedicarea prelevărilor ilegale de fluide vehiculate.

Conductele de transport ţiţei sunt componente ale Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului (SNTTGCE). De asemenea, conductele de produse petroliere fac parte din cadrul Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere (SNTCPP); La ora actuală conductele acestui sistem sunt în patrimoniul Ministerului Finanţelor din cauza falimentului PETROTRANS SA.

In conformitate cu prevederile din Ordinului 196 / 10 octombrie 2006 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului (SNTTGCE), respectiv ale Ordinului nr. 371 / 11 august 2002 al ministrului industriei şi resurselor privind zonele aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere (SNTCPP), acestea fac parte din domeniul public de interes naţional, fiind de importanţă strategică.

In cadrul acestor acte normative se definesc:

Distanţa de protecţie - distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării SNTTGCE, respectiv SNTCPP, inclusiv realizarea intervenţiilor la acestea. Distanţa se măsoară din axul conductei, de o parte şi de alta a acesteia.

Distanţa de siguranţă - distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate al obiectivelor din cadrul SNTTGCE, respectiv SNTCPP, şi vecinătăţi. Aceasta se măsoară din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, construcţii etc. sau ca distanţă între punctele cele mai apropiate a două instalaţii, construcţii etc.

Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranţă constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii.

Amplasarea reţelelor de ţiţei şi produse petroliere, ca şi a exploatărilor petrolifere şi depozitelor aferente a condus la poluarea accentuată a solului şi subsolului, iar depăşirea duratei normale de funcţionare, uzura conductelor, ca şi prelevările ilegale de combustibili pot conduce la incendii şi explozii.

De asemenea, o problemă o constituie faptul că, în conformitate cu prevederile Legii 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în imediata lor vecinătate, ajungându-se uneori la realizarea unor construcţii ilegale în zona de siguranţă a conductelor şi/sau la dificultăţi în realizarea întreţinerii şi reparaţiilor, deşi Legea fondului funciar 18/1991 (cu completările ulterioare) şi Legea petrolului 238/2004 conţin prevederi expres în acest sens.

Pentru corecta exploatare a conductelor de transport ţiţei, respectiv produse petroliere, ca şi pentru siguranţa utilizatorilor construcţiilor, respectiv conductelor, este necesar ca la fiecare punere în posesie, la întocmirea actelor de vânzare – cumpărare sau la eliberarea Certificatelor de Urbanism să se indice servituţile, respectiv să se obţină avizul:

• S.C. CONPET S.A. PLOIEŞTI – Bd. Independenţei nr. 7 –Compartiment conducte - telefon 0244 40 13 54

• S.C. PETROTRANS S.A. PLOIESTI – Str. Basarabilor nr. 7, telefon 0244 51 51 38.

De asemenea, în zonele de extracţie a ţiţeiului se va solicita avizul scris al schelelor petrolifere din zona respectivă.

93

In concluzie, nu se propune dezvoltarea sistemului de transport a fluidelor combustibile (ţiţei, gazolină), ci doar respectarea distanţelor minime de protecţie şi siguranţă ale acestora, facilitarea întreţinerii şi exploatării de către firmele abilitate, împiedicarea prelevărilor ilegale de combustibili, fapt care creează pericolul unor explozii devastatoare (în special în cazul conductelor de gazolină şi benzină).

4.4.5. UTILIZAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE In ceea ce priveşte utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), în judeţul Brăila la ora actuală pot fi utilizate cu diverse grade de eficienţă energia solară, eoliană, hidrogeotermală şi cea rezultată din arderea sau descompunerea biomasei.

Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin creşterea calităţii aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi social prin creşterea securităţii / independenţei energetice, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Prin Programul 20-20-20 al UE, toate statele membre UE s-au angajat ca până în anul 2020 să îşi reducă cu 20% emisiile de CO2, să crească eficienţa energetică cu 20% şi, de asemenea, să mărească utilizarea resurselor regenerabile cu până la 20%.

Zona de câmpie din sud - estul României este o zonă cu potenţial din punct de vedere al utilizării componentei termice a energiei solare datorită nivelului radiaţiei solare (circa 5000 MJ/m2.an). Energia solară se poate utiliza nu numai pentru prepararea apei calde menajere, dar pentru început pot fi montate experimental şi sisteme solare pentru încălzire, aceasta putând fi legată eventual de dezvoltarea turismului ecologic.

Utilizarea energiei solare se poate face pentru început pentru prepararea apei calde menajere în perioada de vară, urmând ca, pe măsura acumulării experienţei, să se treacă la alte utilizări: încălzirea spaţiilor, producerea energiei electrice, procese tehnologice, mică industrie.

Prepararea apei calde menajere se poate realiza prin montarea de captatoare solare pe acoperişul clădirilor, în special a celor individuale. Instalaţiile sunt total ecologice, sursa este practic inepuizabilă şi nu implică echipamente de prelucrare sau transport a resurselor înainte de utilizare. O instalaţie cu un singur panou solar de 1,8 x 1,5 m permite satisfacerea consumurilor de a.c.m. pentru 4 persoane în regim de conform mediu (50 litri/pers.zi) sau pentru 2 persoane în regim de confort ridicat (120 litri/pers.zi). Deoarece prepararea a.c.m. cu energie solară este concentrată cu precădere în perioada verii, este nevoie de o sursă suplimentară de căldură, fiind necesară montarea unui boiler cu dublă serpentină racordat şi la o centrală termică clasică.

Este de remarcat faptul că problema stocării energiei acumulate este practic rezolvată fiind folosite sistemele folosite la prepararea apei calde menajere prin sisteme clasice.

Din punct de vedere al principiului de funcţionare folosit de captatoare, există:

- Captatoare cu rezervor atmosferic exterior – captatoarele sunt nepresurizate, presiunea la punctele de consum fiind asigurată de înălţimea la care se află amplasat rezervorul de colectare a apei calde menajere; sunt recomandate pentru activităţi sezoniere şi case de vacanţă.

- Captatoare cu rezervor presurizat exterior – captatoarele funcţionează la presiunea reţelei exterioare de apă, fiind recomandate pentru prepararea apei calde menajere tot

94

timpul anului. Pot fi echipate cu o rezistenţă electrică încorporată cu funcţionare automată.

- Captatoare fără rezervor – acestea se utilizează în instalaţii mai complexe sau de capacităţi mai mari, care stochează apa caldă într-un rezervor din incinta clădirii deservite sau în subteran. Pot fi folosite chiar şi în instalaţiile de încălzire a locuinţelor şi pentru alimentarea piscinelor. Montate în baterii pot asigura apa caldă pentru pensiuni, hoteluri etc. pe tot timpul anului. Alimentând un boiler cu două serpentine, una cu agent termic preparat clasic şi cealaltă cu agent termic preparat solar, există posibilitatea alimentării cu apă caldă la parametrii doriţi în orice moment.

Un captator solar eficient se foloseşte cel puţin opt luni pe an. Captatoarele cu tuburi vidate pot fi folosite şi iarna, putând încălzi apa până la temperaturi de peste 120oC, fiind mult mai eficiente decât colectoarele plane. In zilele însorite de iarnă pot încălzi apa la temperatura necesară unui duş (circa 35oC).

Este de subliniat faptul că sistemele de utilizare a energiei termice solare trebuie echipate cu instalaţii aferente de automatizare pentru a putea valorifica cât mai deplin şi în condiţii de siguranţă şi confort această energie.

Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice, soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru utilizări locale. Existenţa unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiş sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu izolaţia hidrofugă a acoperişului), scăderea continuă a preţului celulelor, precum şi creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice în acumulatoare sunt premise foarte favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca reclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci şi pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă şi educaţie în zonele izolate, fără reţele de alimentare cu energie electrică. Investiţiile care s-ar face în linii electrice de medie şi joasă tensiune şi posturi de transformare s-ar putea face în sisteme fotovoltaice care să fie date în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le întreţină în bună stare de funcţionare.

La ora actuală 1 m2 modul poate produce o putere de 1 kWp (pick = la vârf), preţul de investiţie fiind de circa 2,5 €/ Wp, estimându-se o scădere a preţului la circa 1 € / Wp în anul 2010.

In ceea ce priveşte energia eoliană, fiecare kWh de electricitate produsă prin energia vântului reduce poluarea cu circa 1 kg de CO2, de asemenea, înlăturându-se poluarea cu pulberi, SO2 şi oxizi de azot (NOx).

În strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenţialul eolian declarat al ţării noastre este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a potenţialului teoretic, şi trebuie nuanţate în funcţie de posibilităţile de exploatare tehnică şi economică. De asemenea în strategie se propune instalarea a 120 MW până în anul 2010 şi a încă 280 MW până în anul 2015.

Pornind de la potenţialul eolian teoretic, ceea ce interesează însă prognozele de dezvoltare energetică este potenţialul de valorificare practică în aplicaţii eoliene, potenţial care este mult mai mic decât cel teoretic, depinzând de posibilităţile de folosire a terenului şi de condiţiile de valorificare pe piaţa energiei.

!!!De atasat harta potentialului eolian al Romaniei

De aceea potenţialul eolian valorificabil economic poate fi apreciat numai pe termen mediu, pe baza datelor tehnologice şi economice cunoscute astăzi şi considerate şi ele valabile pe termen mediu.

95

Pentru evaluarea potenţialului eolian al României a fost întocmită o hartă a vântului ţinând cont de rezultatele obţinute la staţiile meteorologice, prin măsurarea celor doi parametri ai vântului, direcţia şi viteza, conform recomandărilor OMM (Organizaţia Meteorologică Mondială), la înălţimea de 10 m deasupra solului.

Dar recomandările UE în domeniu, precum şi practica actuală, a dovedit însă că viteza de la care este rentabilă exploatarea vântului ca resursă energetică trebuie să se refere la viteza vântului de la înălţimea rotorului turbinelor centralelor eoliene, situat în prezent de obicei la înălţimi mari (50, 70, 80, 90 m deasupra solului). Ca urmare, a fost elaborata Harta eoliană a României care cuprinde vitezele medii anuale calculate la înălţimea de 50 m deasupra solului.

S-au identificat astfel cinci zone eoliene distincte (I-V),în funcţie de potenţialul energetic existent , de condiţiile de mediu şi de cele topogeografice. România are un potenţial energetic eolian ridicat în zona litoralului Mării Negre, a podişurilor din Moldova şi Dobrogea şi în zonele montane.

In judeţul Brăila potenţialul eolian scade de la est către vest, valorile arealului în care se încadrează judeţul scăzând de la 7,5 m/s la sub 4,5 m/s.

Pentru a fi rentabilă această utilizare, trebuie ca viteza medie a vântului să depăşească 3,5 m/s, (optim fiind ca viteza vântului să fie cel puţin egală cu 4 m/s), la nivelul standard de 10 metri deasupra solului (la care, de altfel, se fac măsurătorile în cadrul staţiilor meteorologice), viteze medii mai reduse ale vântului, respectiv sub 2 m/s făcând zonele respective neinteresante din punct de vedere eolian.

Potenţialul tehnic amenajabil depinde atât de potenţialul intrinsec al vântului, cât şi de densitatea de amplasare a turbinelor şi se defineşte ca puterea utilizabilă pe unitatea de suprafaţă de teren şi se exprimă în W/m2. Valorile caracteristice care indică potenţialul tehnic amenajabil al unor zone cu potenţiale energetice bune sunt de ordinul 0.5…1,5 W/m2. Este de menţionat faptul că, în general, centralele eoliene produc doar circa 20% din energia pe care ar putea să o producă anual, raportat la puterea instalată.

Este de subliniat faptul că energia produsă în acest fel are costuri mai ridicate decât cele ale energiei produse în centrale tradiţionale Costurile de mentenanţă şi întreţinere fac ca energia să fie mai scumpă, iar nefuncţionarea la viteza nominală de calcul a vântului reduce semnificativ puterea instalată. Totodată, există costuri pe care investitorul nu le ia în considerare atunci când implementează un astfel de proiect, de exemplu, necesitatea de a prevedea o capacitate de rezervă. Construirea unei centrale eoliene presupune costuri pentru dezvoltarea reţelelor, creşterea volumelor de rezerve de putere, costuri cu activităţile noi plătite operatorului de transport din sistem, costuri cu creşterea volumului dezechilibrelor din Sistemul Energetic Naţional.

In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 4/2007 al preşedintelui A.N.R.E. pentru aprobarea Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, distanţa de siguranţă aferentă instalaţiilor eoliene faţă de clădiri locuite este de 300 m pentru clădiri izolate, această distanţă trebuind să fie mărită la cel puţin 500 m pentru zone cu mai mult de 5 clădiri.

In judeţul Brăila, zăcămintele de ape geotermale sunt cantonate în zona de sud – est a judeţului (Insurăţei – Mihai Bravu), dar ele sunt utilizate numai într-o mică măsură, la Insurăţei.

Adâncimea medie a sondelor de extracţie este circa 1000 m, iar temperatura medie a apei 60oC. Debitul mediu pe sondă este de 10 l/s, iar mineralizaţia totală a apei de 2…4 g/l.

Pentru valorificarea cât mai completă a apelor geotermale trebuie utilizată scheme în trepte. In acest scop pot fi avute în vedere următoarele domenii de valorificare:

96

- Incălzirea clădirilor, preparare apă caldă menajeră

- Agricultură: sere, solarii, culturi de alge; piscicultură

- Balneologie, agrement

- Separare gaze combustibile

- Valorificare chimică: extragerea substanţelor minerale utile

Cuplarea mai multor utilizatori ai energiei geotermale aflaţi în aceeaşi zonă poate conduce la utilizarea mai completă a potenţialului energetic al acesteia (din punct de vedere al utilizării în cât mai multe trepte, al folosirii unui debit cât mai constant etc.), la distribuirea cheltuielilor de investiţie şi exploatare, dar şi al terenului ocupat de construcţiile aferente.

La utilizarea apelor geotermale reintroducerea în pânza freatică trebuie să se facă cu atenţie pentru a regenera pânza acviferă, a nu polua straturile de apă freatică care poate fi sau este utilizată în alte scopuri.

De asemenea, o utilizare corespunzătoare a potenţialului energetic al apelor geotermale trebuie să conducă la o reinjectare a acestora în zăcământ cu o temperatură adecvată.

Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. In această ipoteză potenţialul estimat al biomasei ce ar putea fi folosită în judeţul Brăila este de 204 TJ, în timp de consumul anual este de 182 TJ.

Alte moduri de utilizare a biomasei (de exemplu, digestoarele) nu sunt folosite, ele presupunând pentru o gospodărie individuală investiţii substanţiale, spaţiu suplimentar, distanţe de protecţie, dar şi o producţie relativ mică de gaze care poate servi numai pentru mici preparări ale hranei, ce pot fi înlocuite prin utilizarea buteliilor de aragaz sau chiar a energiei electrice.

Investiţia şi producţia de gaze devin rentabile la fermele mari de creştere a animalelor sau păsărilor sau acolo unde rezultă deşeuri agricole care nu pot fi utilizate în alte scopuri.

In cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn, coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure. De asemenea se pot folosi coji de seminţe şi, chiar, porumb boabe. O atenţie specială trebuie acordată rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului care poate fi sinterizat astfel încât să rezulte peleţii (peletele) de lemn care pot fi utilizaţi pentru ardere în cazane speciale şi care prezintă avantajul lipsei pericolului de explozie pe care îl prezintă arderea rumeguşului. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului sunt elemente care conduc la o funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi reducerea la minim a focăritului.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.

Sursele de energie geotermală şi cele eoliene trebuie să fie precedate de studii de specialitate amănunţite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată şi utilizări in-situ experimentale pe scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trece la o utilizare pe scară (mai) mare. Rezultatele obţinute într-o anumită zonă nu pot fi extrapolate în zone chiar apropiate şi aparent asemănătoare din multe puncte de vedere.

97

La aceste tipuri de energie regenerabilă trebuie avut în vedere şi modul de utilizare cum ar fi, de exemplu: ce se întâmplă în perioada de vară cu apele geotermale dintr-un zăcământ deschis şi care sunt posibilităţile de stocare şi livrare către Sistemul Energetic Naţional a energiei electrice produse de turbinele eoliene sau .dezechilibrele produse în acesta.

4.5. REŢELE DE TELECOMUNICAŢII Propunerile de dezvoltare au la bază Strategia Directiei de Telecomunicatii Brăila în domeniul telecomunicaţiilor, care prevede:

1. Stimularea dezvoltării rapide a unui sector de telecomunicaţii moderne, bazat pe cele mai noi tehnologii şi aplicaţii în domeniu.

2. Creşterea gradului de digitalizare a localităţilor judeţului concomitent cu îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.

3. Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaţii prin încurajarea dezvoltării infrastructurii în bandă largă şi a aplicaţiilor societăţii informaţionale.

4. Conectarea la Internet de mare viteză a şcolilor, institutelor, bibliotecilor, muzeelor.

5. Instalarea de telecentre satesti

Telecentrul este un spaţiu public dotat cu cel puţin două aparate telefonice, un flux pe care toţi locuitorii satului/comunei respective le pot folosi pentru a comunica în diferite situaţii.

5. ZONIFICAREA TERITORIULUI Prin zonificarea teritoriului se asigură suportul metodologic de realizare a obiectivului major al amenajării teritoriului, respectiv dezvoltarea spaţială echilibrată şi armonioasă a reţelei de localităţi, activităţilor economice, infrastructurii tehnice şi sociale, în relaţie cu resursele naturale ale judeţului.

Analiza situaţiei existente a evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi în utilizarea terenurilor dintre care se pot remarca :

- concentrarea excesivă a activităţilor economice şi a potenţialului demografic în Municipiul Brăila;

- poziţia excentrică a municipiului reşedinţă de judeţ;

- insuficienta dezvoltare a oraşelor având consecinţă slăbirea rolului lor teritorial şi creşterea izolării localităţilor rurale;

- slaba diversificare a activităţilor economice din localităţile rurale, dependenţa de o agricultură insuficient de performantă;

- insuficienta utilizare a potenţialului natural şi a poziţiei geografice, în principal referitor la situarea pe Dunăre, principală arteră de transport naval european şi zonă de interes turistic major;

- racordare deficitară cu restul teritoriului regional şi naţional, îndeosebi a relaţiei cu zona Deltei şi a Litoralului românesc.

98

Obiectiv: asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioară şi eficientă a resurselor zonale în scopul atenuării dezechilibrelor de dezvoltare teritorială.

Principale direcţii de acţiune pentru armonizarea dezvoltării în teritoriu:

- creşterea rolului regional al municipiului Brăila prin măsuri concertate de dezvoltare ;

- dezvoltarea integrată a localităţilor din zona periurbană/de influenţă a municiliului Brăila

- încurajarea sectoarelor economice performante ;

- reabilitarea patrimoniului cultural construit din municipiul Brăila;

- dezvoltarea controlată a extinderii intravilanelor în zonele de dinamism economic;

- protejarea zonelor naturale din patrimoniul naţional şi a obiectivelor cu destinaţie specială;

- valorificarea printr-un turism durabil a patrimoniului natural specific;

- valorificarea prin turism a patrimoniului natural în corelare cu patrimoniul cultural;

- creşterea nivelului de urbanizare a localităţilor urbane, prin îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitară,; reabilitarea fondului construit, reabilitarea şi amenajarea adecvată a spaţiilor publice din centrul localităţilor; dezvoltarea serviciilor publice de sănătate, educaţie, sport şi cultură;

- diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale prin valorificarea potenţialul endogen: dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, turismul rural, servicii de depozitare/transport s.a., valorificarea prin turism a meşteşugurilor legate de pescuit;

- asigurarea accesului localităţilor din interiorul UAT-urilor spre localitatea reşedinţă de comună/urbană;

- asigurarea accesibilităţii tuturor comunelor spre centre urbane;

- dezvoltarea reţelei de transport diversificat şi a transportului public între localităţi.

Elementele de zonificare a teritoriului sunt prezentate împreună cu structura activităţilor în Plansa nr. 2.5.

Pentru evidenţierea potenţialului de dezvoltare al teritoriului se propune o zonificare având în vederea elemente: activităţile economice, rolul teritorial al localităţilor, structura socială, infrastructura majoră şi relaţia cu cadrul natural.

Obiectiv: Reglementarea şi controlului dezvoltării în teritoriu a localităţilor

Dinamismul dezvoltării localităţilor învecinate municipiului Brăila are ca efecte o creştere a presiunii asupra trenurilor prin solicitări de zone de producţie, zone de depozitare, terenuri pentru infrastructură, terenuri pentru locuinţe.

Presiuni cu efecte periculoase se exercită şi asupra terenurilor din tonele de interes turistic pentru realizarea de locuinţe de vacanţă/reşedinţe secundare.

La propunerile de extindere a intravilanelor este necesară creşterea exigenţelor cu privire la configuraţia şi amplasarea acestora astfel încât să se evite extinderea de-a lungul călor rutiere, defrişări/ afectări ale vegetaţiei, reduceri de terenuri arabile. Pentru zonele industriale în declin sunt necesare studii şi documentaţii de urbanism de reconversie sau de amenajare de parcuri industriale.

99

Pentru realizarea acestui obiectiv se recomandă întocmirea de documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism în zona de influenţă/periurbană a municipiului Brăila, documentaţii de urbanism de tip PUZ /PUD pentru toate zonele de intres turistic din proximitatea zonelor protejate naturale sau culturale.

1. Zona Municipiului Brăila- cuprinde municipiul Brăila şi comunele Vădeni, Chiscani, Cazasu, Tichileşti, Siliştea,Tudor Vladimirescu, Traian, Unirea, Gropeni.

Măsuri: - Îmbunătăţirea infrastructurii majore de transport- construcţie aeroport, modernizare port, pod

peste Dunăre spre Măcin, pod peste Braţul Macin.

- Realizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism pentru pregătirea strategiei de dezvoltare integrată a zonei.

- Parteneriat cu municipiul Galaţi pentru proiecte/strategie de dezvoltare teritorială integrată

- Valorificarea prin turism durabil a zonelor de patrimoniu natural concomitent cu măsuri severe de protecţie- cu deosebire în Balta Mică Brăilei şi ariile sale adiacente.

- Utilizare eficientă a fondului funciar agricol şi creşterea performanţelor agricole.

- Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere asigurată şi prin studii de amenajare peisagistică a zonelor verzi.

- Protejarea şi valorificarea în scop turistic a patrimoniului cultural din municipiul Brăila.

- Îmbunătăţirea calităţii fondului construit şi a spaţiului public în municipiul Brăila.

- Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de transport(naval, sprijinirea industriei prelucrătoare, sprijinirea dezvoltării infrastructurii pentru turismul de tranzit, cultural, balnear, de weekend, ecolologic.

2. Zona Ianca- Faurei- zonă centrală , situată şi axată pe două trasee majore de transport rutier DN 22 şi DN2B, magistrala CF Bucureşti-Brăila – Galaţi

Măsuri: - Susţinerea dezvoltării localităţilor urbane Ianca şi Făurei sub aspect social- economic, al

echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit.

- Realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport.

- Diversificarea activităţilor economice în rural prin dezvoltarea serviciilor conexe transporturilor şi prin dezvoltarea industriei prelucrătoare/extractive.

- Protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism resurse hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Movila Miresii, Lacul Sărat Câineni, Jirlău, Plopu, Esna, Lutul Alb, Ianca); arii naturale protejate (Balta Albă- Amara- Jirlău-Lacul Sărat Câineni, Inaca-Plopu-Sărat, Movila Miresii)

- Utilizarea eficientă a fondului funciar agricol şi creşterea performanţelor agricole.

- Creşterea ponderii suprafeţelor împădurite asigurate de studii de amenajare peisagistică a zonelor de agrement.

100

3. Zona Însurăţei- zonă situată între braţul Dunării şi limitele de sud şi de vest ale judeţului, axată pe traseul DN 21, avînd ca principală localitate oraşul Însurăţei

Măsuri:

- Susţinerea dezvoltării oraşului Însurăţei sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit, astfel încât să se constituie într-un pol de echilibru judeţean.

- Îmbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor.

- Realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport; se estimează o dinamizare a zonei în condiţiile realizării autostrăzii.

- Susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură în localităţile rurale- îndeosebi cireşu, Dudeşti, Stăncuţa, Bărăganu.

- Măsuri de dezvoltare integrată pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din mediul rural.

- Protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi a tradiţiilor pescăreşti prin strategii de dezvoltare integrată Parcul natural Balta Mică a Brăilei , Valea Călmăţuiului- Lacu Rezii-Pădurea Viişoara.

- Protejarea şi valorificarea prin turism a resurselor hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Lacul Batogu, Balta Tătaru, Lacul lui Traian, Lacul Însurăţei)

- Valorificarea în condiţii de protejare a mediului a resurselor petroliere (comuna Ulmu, Stăncuţa, Bărăganu, Berţeşi de Jos) ca alternativă la activităţile agricole.

- Asigurarea serviciilor de protecţie socială pentru populaţia vâstnică.

- Protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar.

- Modernizarea fermelor agricole şi sprijinirea diversificării activităţilor agricole.

- Creşterea suprafeţelor împădurite, protejarea şi extinderea suprafeţelor cu vegetaţie specifică; realizarea perdelelor de protecţie; amnajări peisagistice în zonele de agrement.

4. Zona de nord-vest

În zonă se conturează un pol de dezvoltare rurală- comuna Măxineni- a cărui dezvoltare este importantă să fie sprijinită pentru a atenua caracterul rural-periferic din prezent.

Măsuri:

- Susţinerea dezvoltării comunei Măxineni, pentru asigurarea funcţiilor de centralitate în teritoriu- sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit.

- Valorificarea patrimoniului cultural în strategia de devoltare integrată a comunei Măxineni- Mînăstirea Măxineni, fond etnografic ansamblu de arhitectură populară, tradiţii legate de pescuit.

- Măsuri de dezvoltare integrată pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din mediul rural, sprijinirea dezvoltării comunei Movila Miresii ca al doilea pol de dezvoltare rurală în zonă.

- Îmbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor.

101

- Realizarea drumului expres şi a podului peste Dunăre care vor creşte accesibilitatea localităţilor la coridorul IX de transport european şi vor contribui major la ridicarea economică a zonei.

- Protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar.

- Realizarea amenajărilor hidrografice specifice pentru protejarea la inundaţii a localităţilor din apropierea cursului Siretului.

- Îmbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor.

- Susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură.

- imbunătăţirea calităţii fondului funciar şi creşterea suprafeţelor împădurite.

- Asigurarea serviciilor de protecţie socială pentru populaţia vâstnică.

- Proiecte comune de dezvoltare cu localităţile din judeţele Vrancea şi Galaţi.

II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ 1. POTENŢIALUL DEMOGRAFIC Analizele elaborate în etapele anterioare pun în evidenţă o serie de disfuncţionalităţi privind structura socio-demografică a judeţului Brăila:

• conturarea unei zone de declin demografic în nord-estul şi vestul judeţului; • scăderi importante ale populaţiei urbane (pierdere de 6,4% între anii 2000-2006) şi în zone

rurale (comunele: Surdila Greci, Gemenele, Ulmu); • creştere a mortalităţii infantile în perioada 2000-2006 de aproape 7 puncte procentuale, în

mediul rural; • scăderea constantă a natalităţii în perioada 2000-2006, mai accentuată în zona central sudică

a judeţului; • sporuri naturale negative pe tot teritoriul judeţului; • manifestarea fenomenului de îmbătrânire demografică pe tot teritoriul judeţului, foarte

accentuată în partea rural estică (comunele : Racoviţa, Surdila Greci, Scorţaru Nou, Ciocile, Cireşu, Cazasu, Salcia Tudor, Ulmu, Vişani, Surdila Gaiseanca)

• reducerea efectivelor de populaţie pe baza emigraţiei, pe tot teritoriul judeţului, mult mai accentuată în mediul urban.

Prognoza populaţiei judeţului Brăila, în varianta medie (cea mai probabilă) indică faptul că în perioada 2006-2025, la nivelul judeţului se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 18,9%. De remarcat faptul că în mediul urban evoluţia descendentă a populaţiei este mult mai accelerată decât în mediul rural (-19.9% în urban faţă de -17.2% în rural). În 19 din cele 44 de localitaţi ale judeţului sunt preconizate diminuări ale populaţiei de peste 20%.

La nivel de unitate administrativ-teritorială evoluţia proiectată a populaţiei are o tendinţă de scădere între 2006 şi 2025 în 90% dintre ele. Scăderi masive de populaţie se vor înregistra în comunele: Racoviţa (46,5%), Tudor Vladimirescu (35,4%), Galbenu (32,8%), Roşiori (31,2%). În cifre absolute cea mai mare scădere de populaţie se va înregistra în municipiul Brăila (43049 persoane), urmat de oraşul Ianca (1852 persoane), oraşul Însurăţei (1611 persoane) şi comunele Ulmu, Tufeşti, Dudeşti, Galbenu (cu peste 1000 persoane). Singurele localităţi care în perioada de proiecţie înregistrează creşteri de populaţie sunt Cazasu (16,4%), Chiscani (8,4%), Siliştea (6,0%), Vădeni (3,8%).

102

Până în 2025 populaţia cu vârste între 0-14 ani va scădea cu aproximativ 3 puncte procentuale comparativ cu anul 2006, iar cea vârstnică va creşte cu aproximativ 4 puncte procentuale. Populaţia urbană va cunoaşte o descreştere mai puternică decât cea înregistrată în mediul rural.

Analizele realizate surprind o serie de fenomene demografice negative care vor afecta evoluţia populaţiei judeţului în perioada proiectată, cele mai importante dintre acestea fiind: scăderea populaţiei la nivelul întregii zone, scăderea populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Având în vedere prognoza populaţiei judeţului Brăila, în lipsa unor politici adecvate, este de aşteptat ca degradarea factorilor demografici să se accentueze în următorii ani.

Obiectiv general Plecând de la obiectivele generale şi specifice formulate pentru domeniul resurselor umane în cadrul planurilor şi strategiilor naţionale şi regionale precum Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud Est pentru perioada 2007-2013, se poate formula următorul obiectiv privind dezvoltarea resurselor umane:

1. Creşterea competitivităţii şi atractivităţii judeţului prin dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Obiective specifice

1. Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (îmbătrânirea demografică, reducerea efectivelor de populaţie tânără pe baza emigraţiei);

2. Dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate;

Direcţii de acţiune şi măsuri propuse

• 1.Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice Analizele socio-demografice privind populaţia judeţului Brăila surprind o serie de fenomene demografice negative – îmbătrânire demografică, reducerea efectivelor de populaţie tânără pe baza emigraţiei, scăderea populaţiei întregii zone, mai intens în zonele urbane, deficit de forţă de muncă. Aceste fenomene afectează atât potenţialul demografic al judeţului cât şi evoluţia viitoare a pieţei forţei de muncă. Reducerea efectivelor de populaţie tânără poate avea consecinţe economice negative prin deficitul de forţă de muncă pe care îl creează şi “presiunea socială„ exercitată asupra populaţiei ocupate.

Redresarea situaţiei demografice / a declinului demografic la nivel de judeţ poate fi realizată printr-o politică care să stimuleze în primul rând creşterea natalităţii prin sporirea atractivităţii localităţilor urbane şi rurale pentru populaţia tânără. Dincolo de aceasta, pe termen scurt, trebuie identificate soluţii pentru a compensa deficitul de forţă de muncă cu care se confruntă în prezent anumite domenii de activitate (ex. construcţii, confecţii, turism) ca urmare a emigraţiei populaţiei tinere în afara ţării.

Direcţii de acţiune:

• diversificarea ofertei de servicii şi a facilităţilor adresate populaţiei tinere;

• îmbunătăţirea calităţii locuirii;

• creşterea mobilităţii intra-judeţeană;

• compensarea deficitului de forţă de muncă în domenii care se confruntă cu această problemă.

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

103

- diversificarea ofertei de servicii oferite familiilor cu copii – înfiinţarea de noi creşe, grădiniţe cu orar prelungit, dezvoltarea unor servicii tip babysitting

- identificarea domeniilor economice în care există deficit de forţă de muncă şi orientarea ofertei educaţionale spre aceste domenii

- atragerea populaţiei pensionate în desfăşurarea activităţilor economice după intrarea legală în inactivitate

- dezvoltarea unor programe de formare profesională în domenii confruntate cu deficit de forţă de muncă

- crearea de locuinţe sociale pentru familiile tinere în mediul urban

- construirea / modernizarea infrastructurii de utilităţi (canalizare, apă potabilă, gaze)

- dezvoltarea reţelei de transport intra-judeţeană

- diversificarea oportunităţilor pentru activităţi de timp liber prin crearea / modernizarea / reabilitarea infrastructurii sportive şi socio- culturale

• 2.Dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate În perioada 2002-2006, populaţia judeţului Brăila a cunoscut un proces de îmbătrânire, în sensul că ponderea populaţiei vârstnice (peste 65 ani) a crescut de la 15,3% în 2002 la 16,5% în 2006 şi concomitent ponderea populaţiei tinere a scăzut de la 16,2% la 14%. Indicele de îmbătrânire demografică, exprimat prin raportul între populaţia vârstnică şi cea tânără, evidenţiază o populaţie foarte îmbătrânită pe tot teritoriul judeţului, cele mai afectate fiind comunele: Racoviţa, Surdila Greci, Scorţaru Nou, Ciocile, Cireşu, Cazasu, Salcia Tudor, Ulmu, Vişani, Surdila Găiseanca. Fenomentul de îmbătrânire demografică va afecta în viitor într-o mai mare măsură potenţialul demografic al judeţului, dacă luăm în considerare prognoza demografică a populaţiei pentru perioada 2006-2025. Creşterea ponderii populaţiei vîrstnice determină o serie de nevoi sociale specifice acestei populaţii şi are drept consecinţă creşterea presiunii asupra serviciilor medicale şi a celor sociale.

Dincolo de necesitatea dezvoltării serviciilor medicale şi sociale determinată de o anumită categorie de populaţie trebuie avută în vedere şi accesibilitatea acestor servicii. Analizele realizate în etapele anterioare pun în evidenţă faptul că în ruralul judeţului aceste servicii sunt deficitare comparativ cu urbanul – mortalitatea infantilă a crescut între 2000-2006 cu aproape 7 puncte procentuale în mediul rural, numărul de locuitori ce revine unui medic este mult mai mare în rural comparativ cu urbanul judeţului.

Direcţii de acţiune:

• reabilitarea şi modernizarea infrastructurii pentru servicii de sănătate – spitale, centre de sănătate;

• îmbunătăţirea accesului la servicii medicale în mediul rural;

• creşterea calitativă şi diversificarea serviciilor sociale.

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

- reabilitarea şi modernizarea clădirilor ce adăpostesc spitale şi a centrelor de sănătate, mai ales a celor din mediul rural;

- asigurarea accesului la servicii medicale primare (medicină de familie) prin atragerea de medici generalişti , în special în zonele rurale;

104

- dotarea cu echipamente medicale moderne a centrelor de sănătate şi a spitalelor - construirea, reabilitarea, modernizarea, restaurarea cladirilor pentru servicii sociale

multifuncţionale şi rezidenţiale şi dotarea acestora cu echipamente - dezvoltarea serviciilor sociale oferite persoanelor vârstnice.

2. RESURSE UMANE Tranziţia către economia de piaţă a generat schimbări în structura forţei de muncă, înregistrându-se fenomenul de dezindustrializare, simultan cu migrarea forţei de muncă către agricultură. Structura industrială existentă, neadaptată la noile cerinţe ale pieţei forţei de muncă constituie o sursă generatoare de şomaj. Din acest motiv este necesară crearea unor alternative de ocupare viabile care nu pot fi realizate fără a avea o politică privind resursele umane corespunzătoare.

Şomajul în rândul tinerilor este o realitate a judeţului Brăila ce nu poate fi ignorată, şomerii cu vârste cuprinse între 25-34 ani reprezentând, la nivelul anului 2002, 30% din total şomeri. Lipsa locurilor de muncă pentru populaţia tânără generează nevoia identificării unor strategii de supravieţuire în rândul acestei populaţii, iar cea mai semnificativă dintre acestea o reprezintă migraţia în afara ţării sau către alte judeţe. În aceste condiţii, este foarte important ca sistemul educaţional şi de instruire să se adapteze la cerinţele pieţei forţei de muncă în ceea ce priveşte formarea de noi abilităţi. Programele educaţionale şi de instruire trebuie adaptate deopotrivă nevoilor angajaţilor şi celor ale populaţiei în căutarea unui loc de muncă. Identificarea unor noi oportunităţi de integrare a celor aflaţi în situaţia de şomaj şi de inserţie pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi se poate realiza pe baza unor parteneriate între autorităţi locale / judeţene (Inspectorate Şcolare, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă) şi mediul economic.

O altă realitate cu care se confruntă judeţul Brăila o constituie nivelul relativ redus de instruire al populaţiei, situaţie care creşte riscurile de excludere socială. Din cele 44 de unităţi administrativ teritoriale componente ale judeţului Brăila 32 deţin ponderi ale populaţiei de 15 ani şi peste fără nici o şcoală absolvită sau doar cu şcoala primară.

Obiectiv general: Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă şi incluzivă, în care oferta de muncă să fie capabilă a se adapta permanent condiţiilor economice.

Obiective specifice:

1.Crearea de noi locuri de muncă;

2.Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă;

3.Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii pentru educaţie;

4.Corelarea ofertei sistemului educaţional şi de formare profesională cu cerinţele pieţei muncii.

Direcţii de acţiune şi măsuri propuse

• 1.Crearea de noi locuri de muncă

Direcţii de acţiune:

• susţinerea dezvoltării mediului investiţional;

• creşterea mobilităţii intra şi inter judeţeană;

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

105

- dezvoltarea mediului investiţional prin crearea unor centre de pregătire / consultanţă în domeniul afacerilor;

- suport pentru înfiinţarea de noi IMM-uri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial în mediul rural;

- dezvoltarea infrastructurii judeţene şi locale de transport.

• 2.Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă

Direcţii de acţiune:

• creşterea oportunităţilor de integrarea pe piaţa muncii prin formarea de abilităţi compatibile condiţiilor economice;

• promovarea programelor de perfecţionare continuă şi a celor de informare, orientare şi consiliere a forţei de muncă;

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

- dezvoltarea programelor de perfecţionare profesională continuă adecvate exigenţelor pieţei muncii;

- aplicarea instruirii profesionale către domenii cu potenţial ridicat de dezvoltare;

- furnizarea de cursuri şi dezvoltarea unor programe de susţinere a inserţiei pe piaţa forţei de muncă a grupurilor vulnerabile;

- crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere a forţei de muncă şi asigurarea accesului la aceste servicii;

- identificarea necesarului de forţă de muncă şi a exigenţelor de calificare prin consultări permanente cu agenţi economici.

• 4.Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii pentru educaţie

Direcţii de acţiune:

• dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor.

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

- reabilitarea şi modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi a campusurilor şcolare / universitare din mediul urban şi rural;

- dotarea laboratoarelor şi unităţilor şcolare cu echipamente moderne;

- dezvoltarea infrastructurii de învăţământ în zonele rurale izolate;

• 4.Corelarea ofertei sistemului educaţional şi de formare profesională cu cerinţele pieţei muncii

Direcţii de acţiune:

• crearea ofertei educaţionale pe baza feedback-lui oferit de piaţa muncii;

• implicare agenţilor economici în programe de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii;

106

• creşterea nivelului de instruire al populaţiei judeţului.

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

- dezvoltarea ofertei de învăţământ vocaţional, profesional şi tehnic în raport cu evoluţia şi exigenţele pieţei muncii

- înfiinţarea unor centre de orientare şi consiliere profesională destinate elevilor / studenţilor din anii terminali şi proaspăt absolvenţilor

- dezvoltarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ şi mediul economic care să faciliteze inserţia proaspăt absolvenţilor pe piaţa muncii

- implementarea unui sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii

- crearea unui sistem structurat de formare profesională continuă a resurselor umane din învăţământ

- dezvoltarea unor programe educaţionale de alfabetizare si de tip “a doua şansă” la învăţământul liceal, postliceal (postliceal, profesional şi tehnic).

Constituie priorităţi proiectele prevăzute în strategia judeţeană cu privire la infrastructura de educaţie:

Ianca- Reabilitare Liceu teoretic „C. Gabrielescu”

Însurăţei- construire campus şcolar

Însurăţei- reabilitare, extindere, dotare şcoală generală- 2 locaţii

Însurăţei-Reabilitare grădiniţe

Bărăganu- sistem încălzire şi extindere grup sanitar

Ciocile –reabilitare grădiniţa

Cireşu – reabilitare şcoală Cireşu şi Scărlăteşti

Cireşu- construire grădiniţă Batogu şi Vultureni

Dudeşti- construire grădiniţă Tătaru

Dudeşti- reparaţie şcoală Tătaru

Frecăţei – construire grădiniţe Frecăţei, Titcov, Agaua

Grădiştea- centrală termică la scoala Ibrianu

Movila Miresii- reabilitare SAM

Movila Miresii- reabilitare grădiniţă

Salcia Tudor- sistem încălzire şcoală Orleasca

Şuţeşti- reabilitare şi extindere şcoală

Tudor Vladimirescu-reabilitare grădiniţe T. Vladimirescu, Scorţaru Vechi, Comăneasca

Vădeni- reabilitare sistem încălzire şcoala generală Baldovineşti

Vişani- reabilitare şcoală Câineni Băi

107

III. STRUCTURA ACTIVITATILOR

1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

1.1. Calitatea solurilor Obiectivul general care decurge din “Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Braila” il reprezinta: Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat.

Judeţul Brăila are un potenţial funciar deosebit de important, caracterizat prin: - importante resurse funciare agricole şi arabile, cu note medii de bonitare cu valoare ridicată; - pondere ridicată a terenurilor agricole în proprietate privată; - întinse suprafeţe amenajate pentru irigaţii, desecare şi drenaj; combaterea eroziunii solurilor - importante resurse piscicole .

Judeţul Brăila are o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltării sectorului agricol, datorită ponderii ridicate a terenurilor agricole-81,4% din suprafaţa totală a judeţului. În aceste condiţii menţinerea calităţii solurilor la un nivel ridicat este determinantă pentru economia judeţului. Pentru protecţia, refacerea şi sporirea potenţialului agricol se propun ca obiective specifice:

1. Implementarea unui management integrat al calităţii solului

2. Protectia calităţii solurilor prin măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare

Direcţii de acţiune şi măsuri:

a.Promovarea agriculturii ameliorative:

- Tehnica agricolă ameliorativă - componentă esenţială a programului de îmbunătăţiri funciare, asigurând înmagazinarea şi conservarea apei, promovarea soiurilor şi hibrizilor cu consumuri reduse de apă, prevenirea degradării şi ameliorarea solurilor slab productive care contribuie la accentuarea secetei solului.

- Monitorizare, sistem de prelucrare, prognoză şi valorificare a resurselor naturale de apă, inclusiv, din rezervoare freatice;

- Ameliorarea cadrului climatic nefavorabil agriculturii prin promovarea lucrărilor de amenajare a perdelelor de protecţie, a zonelor împădurite şi extinderea zonelor umede;

- Perfecţionarea sistemului de diagnoză şi avertizare a secetei.

b.Creşterea capacităţii de producţie a terenurilor prin aplicarea lucrărilor ameliorative:

Alături de solurile productive, de tip cernoziom, în judeţ există o serie de soluri care necesită lucrări hidro-ameliorative (soluri sărăturate, soluri afectate de exces de umiditate, soluri nisipoase, soluri compactate etc.). Toate aceste soluri reclamă aplicarea unui complex de lucrări specifice fiecărui tip de degradare.

Pe fondul unor lucrări de îmbunătăţiri funciare eficace şi un sistem corespunzător de agricultură ameliorativă solurile cu potenţial superior, de tip cernoziom au nevoie numai de aplicarea irigaţiilor pentru completarea necesarului de apă.

Studiul ”Stabilirea claselor de pretabilitate pentru arabil din zonele cele mai favorabile pentru agricultura„ elaborat de Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice stabileste cele mai importante lucrările ameliorative pentru ameliorarea sau conservarea calitatii solului.

108

După natura factorilor limitativi menţionaţi la fiecare clasă de pretabilitate la arabil, s-au indicat lucrările ameliorative.

Clasa a II-a. Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil (184.024 ha – 38,6%)

Cerinţele ameliorative ale terenurilor din această clasă sunt de un nivel scăzut ca intensitate. Acestea privesc menţinerea nivelului freatic la adâncimea actuală, eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă din zonele depresionare (crovuri) şi a celui freatic din arealele cu lăcovişti. La texturile argiloase se recomandă afânarea adâncă, fertilizarea ameliorativă, lucrarea solului la umiditatea optimă şi alternarea adâncimii arăturii.

Pentru solurile salinizate este necesară spălarea sărurilor, iar în arealele alcalinizate se impune amendarea cu fosfogips.

Pe lângă menţinerea nivelului freatic la adâncimea actuală este necesară fertilizarea ameliorativă, mai ales pe solurile cu textură grosieră.

Cerinţele ameliorative se mai referă la o nivelare - modelare în acord cu specificul local al microreliefului, folosirea de tehnologii adecvate de cultură şi practicarea unor culturi protectoare, amelioratoare şi pentru îngrăşăminte verzi.

Clasa a III-a. Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării - 198.805 ha (39,7%)

Cerinţele ameliorative ale acestor terenuri vizează menţinerea nivelului freatic sub 1,2-1,5 m, iar în cazul terenurilor cu textură argiloasă se impune afânarea adâncă şi lucrarea solului la umiditatea optimă. Local, pe relieful depresionar, poate apare necesitatea eliminării excesului de umiditate de suprafaţă, temporar.

În acord cu condiţiile de mai sus unele din cerinţele ameliorative au caracter comun:

- menţinerea nivelului freatic mai jos de 1,2-1,5 m;

- spălarea sărurilor solubile şi amendarea cu fosfogips, pe fond drenat;

- arături cu adâncime variabilă şi lucrarea solului la umiditatea optimă pe terenurile cu textură lutoargiloasă;

- eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă; temporar.

Alte măsuri ameliorative se referă la nivelare – modelare ţinând cont de specificul local al microreliefului, alegerea de tehnologii adecvate, culturi amelioratoare şi pentru îngrăşăminte verzi. De asemenea se impune o fertilizare ameliorativă mai ales pe terenurile nisipoase, iar în ochiurile de soloneţuri măsuri care să prevină extinderea acestora.

Pe terenurile afectate de eroziune se va aplica o agrotehnică antierozională şi se vor practica culturi cu rol protector. Prin analiza situaţiei, aceste terenuri se pot ceda la împădurire dacă prin această măsură se asigură stingerea procesului de degradare a terenului prin eroziune.

Clasa a IV-a. Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil (34.497 ha -7,2%)

Cerinţele ameliorative sunt legate de coborârea nivelului freatic, eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă şi apărare împotriva inundaţiilor. Pentru terenurile cultivate, cu textură grosieră din această clasă este recomandată fertilizarea ameliorativă. Trebuie studiată situaţia ostrovurilor din lunca Dunării, fiind mai rentabilă împădurirea lor decât ameliorarea în vederea cultivării.

Clasa a VI-a. Terenuri cu limitări extrem de severe care nu pot fi folosite ca arabil (20.634 ha -4,3%)

109

Aceste terenuri sunt, aproape în exclusivitate, solonceacuri şi soloneţuri, deci soluri cu salinizare şi alcalizare extrem, greu sau imposibil de ameliorat cu tehnologiile şi posibilităţile financiare ale etapei actuale.

Cheltuielile de ameliorare (care se întind pe perioade lungi de timp) nu ar fi recuperate prin producţiile eventuale abţinute. De regulă aceste terenuri sunt neproductive, singura lor producţie fiind o masă verde slabă calitativ şi cantitativ de pe o păşune săracă în specii şi cu o viaţă de scurtă durată. Totuşi acestor terenuri trebuie să li se acorde atenţie pentru a stăvili expansiunea lor în zonele vecine. Ele pot beneficia de lucrările executate în zonele învecinate, mai puţin slab afectate de anumite procese de degradare.

1.2.Agricultura Sectorul agricol este prin tradiţie un domeniu de performanţă pentru judeţul Brăila. Cu toate că în ultimele decenii a fost afectat de acelelaşi probleme care s-au manifestat generalizat în România, importanţa sa în cadrul regiunii de dezvoltare şi la nivel naţional este una majoră.

Dintre atuurile dezvoltării sectorului agricol au fost consemnate în cadrul analizelor din etapele precedente:

- potenţialul agricol ridicat : producţii medii la hectar peste nivelul regional/naţional la cereale, plante industriale;

- dimensiunea relative mare a exploataţiilor agricole;

- existenţa unor societăţi agricole mari cu profil vegetal şi zootehnic;

- tradiţii în creşterea animalelor;

- creşterea gradului de mecanizare înregistrat în ultimii ani;

- proporţia mare de trenuri aflate în proprietate privată.

Dintre disfuncţionalităţile ce afectează obţinerea performanţelor în agrcultură sunt de emintit:

- starea deficitară a sistemului de irigaţii;

- practicarea unei agriculturi extensive;

- insuficienta diversificare a producţiilor agricolr

- declinul sectorului zootehnic,

- forţa de muncă îmbătrânită

- nivel insuficient al investiţiilor realizate în domeniul dotării tehnice a exploataţiilor agricole;

- numărul încă ridicat al exploataţiilor agricole de subzistenţă;

- nivel redus de cooperare/asociere a micilor producători.

Pentru perioada de timp 2007-2013 strategia de dezvoltare teritorială a judeţului cu privire la sectorul agricol se va înscrie în Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru a oferi agricultorilor posibilitatea beneficierii de sprijin financiar.

110

Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse sunt:

• finalizarea reformei proprietăţii funciare; • încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole; • susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării producţiei agricole; • promovarea unor metode de producţie agricolă care vizează protecţia mediului (agricultură

ecologică); • promovarea/susţinerea activităţilor de legumicultură în comunele existente ( Traian, Movila

Miresii) şi în alte zone pretabile. • încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor oportunităţi de diversificarea a

activităţilor economice în mod special în comunele care au în prezent un profil ocupaţional mixt (Măraşu, Tufesti, Siliştea, Măxineni, Traian, Cireşu, Ciocile);

• susţinerea serviciilor de extensie agricolă; • asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor, în vederea realizării de proiecte viabile

pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă care să conducă la modernizarea exploataţiilor agricole şi silvice;

• identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri şi măsuri de lobby pentru transferul exploataţiilor agricole conduse de persoanele în vârstă către persoanele tinere;

• susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării terenurilor; acţiuni privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie a solurilor;

• măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare.

Măsurile de sprijinire este necesar să se îndrepte deopotrivă spre lansarea economică a localităţilor cu performanţe, dar şi spre atenuarea problemelor economice ale celor aflate în dificultate.

Astfel se recomandă sprijinirea localităţilor care:

- deţin capacităţi de producţie importante: Brăila, Chiscani, Tichileşti, Frecăţei, Măraşu, Bărăganu, Viziru, Cireşu, Ianca, Traian, Movila Miresii, Râmnicelu;

- au suprafeţe agricole mari: Siliştea, Vădeni, Traian, Stăncuţa, Însurăţei, Dudeşti.

Diversificarea activităţilor agricole este prioritară în acele comune în care dependenţa de producţia agricolă este mare, iar nivelul de dezvoltare economică este redus: Romanu, Râmnicelu, Salcia Tudor, Roşiori.

De asemenea, în comunele unde se înregistrează un profil mixt al activităţilor agricole (producţie vegetală, animală, piscicultură) se recomandă sprijinirea acestor tendinţe de diversificare a activităţilor agricole: comunele Stăncuţa, Tichileşti, Movila Miresii, Ulmu, Surdila Greci, Tudor Vladimirescu, Bordei Verde, Racoviţa.

1.3. Silvicultura În judeţul Brăila, resursele forestiere sunt reduse ca suprafaţă. În anul 2007 cu o suprafaţă de 26900 hectare pădurile şi terenurile forestiere ocupau aproximativ 5,9% din suprafaţa totală a judeţului. Judeţul Brăila deţine numai păduri de foioase specifice arealului de câmpie.

Suprafaţa fondului forestier se află într-o proporţie importantă (93,8%) în proprietate publică, ceea ce facilitează administrarea în regim silvic.

Principalele caracteristici care determină strategia spaţială de dezvoltare silvică sunt:

- fond cinegetic este diversificat, numeroase specii fiind protejate prin lege;

111

- fxistenţa a numeroase arii protejate (Parcul Naţional Balta Mică a Brăilei, Pădurea Camniţa, Pădurea Viişoara, Popina Blasova).

- stare bună de sănătate a pădurilor;

- presiune antropică ridicată, în special în suprafeţele aflate în vecinătatea Municipiului Brăila;

- lipsa acţiunilor de împădurire, regenerare şi reconstrucţie a fondului forestier;

- lipsa unei educaţii adecvate a locuitorilor privind prezervarea pădurilor şi a mediului

- practicarea tăierilor ilegale, păşunatului abuziv în regim de sălbăticie;

Obiectivul specific: Dezvoltarea silviculturii bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor

Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse:

1. Finalizarea reformei proprietăţii forestiere;

2. Monitorizarea atentă a activităţii de exploatare a pădurilor;

- iniţierea unor acţiuni de creştere a suprafeţelor împădurite şi îmbunătăţire a managementului forestier;

- măsuri de conservare a fondului genetic şi ecologic specific;

- întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării regimului silvic;

- îmbunătăţirea accesului la fondul forestier prin extinderea reţelei de drumuri;

3. Elaborarea de studii şi proiecte de extindere a vegetaţiei forestiere adecvate peisagistic cadrului natural şi configuraţiei localităţilor; reconstituirea pădurilor până la 20%, prin împădurirea terenurilor degradate sau cu pontenţial de degradare, împădurirea terenurilor improprii culturilor agricole sau a celor cu productivitate scăzută, precum şi crearea unor perdele de protecţie a câmpului în scopul îmbunătăţirii topoclimatului, pentru o creştere de pâna la 20% suprafaţa împădurită/judet;

4. Dezvoltarea fondului de pescuit şi vânătoare în accord cu măsurile de protejarea zonelor avifaunistice;

5. Cercetarea şi promovarea activităţilor de prelucrare tradiţionale a lemnului îndeosebi în localităţile rurale.

1.4. Piscicultura

Judeţului Brăila deţine o bogată reţea hidrografică alcătuită din cursurile Dunării, rîurile Siret, Buzău, Călmăţui, numeroase lacuri naturale şi artificiale şi bălţi.

Alături de fondul funciar agricol, fondul de pescuit constituie unul dintre elementele de potenţial care pot constitui o şansă de relansare economică a teritoriului judeţean.

Pescuitul se realizează în cursurile de apă şi în lacurile amenajate pentru piscicultură şi pescuit:

- Lacuri artificiale : Maxineni, Grădiştea, Lutul Alb, Însurăţei, Brotăcelu, Ulmu, Rezi;

- Lacuri naturale: Blasova, Ianca, Jirlău, Plopu, Lacul Dulce, Şeicuţa, Popa, Vultureni, Zăvoaia;

- Alte lacuri/bălţi: Movila Miresii, Iezna, Seaca, Filipoiu, Gura Călmăţuiului, Corbu şi Corbu Nou, Albina, Iazul cu crapi.

112

Ihtiofauna este reprezentată de peştii autohtoni (crap, caras, plătică, roşioară, somn, şalău, ştiucă, lin, mreană, oblete, ghiborţ), precum şi de peştii migratori care se reproduc în fluviul Dunărea (nisetru, cegă, morun, scrumbie).

La nivelul judeţului Brăila, activitatea de pescuit se desfăşoară, în cazul majorităţii bazinelor piscicole, în regim privat.

Obiectiv specific: Dezvoltarea durabilă şi eficientizarea activităţilor de pescuit şi de prelucrare piscicolă

Măsuri pentru stimularea şi modernizarea activităţilor de pescuit : - amenajarea locurilor de pescuit ; - sprijinirea investitorilor actuali şi potenţiali; - popularea cu puiet certificat; - asigurarea curăţeniei luciului de apă şi a locurilor de pescuit ; - asigurarea unor servicii complementare; - amenajarea drumurilor de acces către bazine piscicole şi în jurul acestora; - evitarea unor practici menite să influenţeze negativ regimul natural de hrănire al peştilor /

potenţialul biologic al bazinelor piscicole; - evitarea utilizării bazinelor piscicole simultan pentru piscicultură şi pentru pescuitul sportiv.

Sprijinirea activităţilor /investiţiilor de procesare piscicolă şi maketing, se recomandă în toate localităţile cu potenţial piscicol şi în mod deosebit în localităţile care necesită o diversificare a activităţilor economice: Măraşu, Tichileşti, Măxineni, Movila Miresii.

Pentru perioada de timp medie armonizarea acţiunilor cu PNDR crează posibilitatea finanţării unor activităţi legate de pescuit şi prelucrarea peştelui. Program operaţional pentru pescuit:

Axa prioritară 2. : modernizarea sectorului de pescuit în apele interioare Măsuri finanţabile : 2.2.pescuit în apele interioare 2.3.investiţii îm procesare şi marketing. Axa prioritară3: întărirea capacităţii instituţionale Măsuri finanţabile: 3.1 acţiuni colective- investiţii pentru echipamente, implementare sistem informaţional, instruire grupuri de pescari Axa prioritară 4. : dezvoltare durabilă a zonelor pescăreşti

- sprijinirea proiectelor de cooperare interregională.

2. DEZVOLTARE RURALĂ

Comunităţile rurale studiate sunt caracterizate, în majoritate, de sistemul specific economiei rurale tradiţionale, bazat pe gospodării de subzistenţă şi semisubzistenţă, cu activităţi agricole tradiţionale, cu o infrastructură productivă relativ modernizată. De asemenea profilul demoeconomic al comunităţiilor rurale din judeţul Brăila este unul dintre factorii determinanţi ai evoluţiilor, al tipului de modernizare şi de dezvoltare dezirabil.

Strategia dezvoltării rurale - factori determinativi

113

Unul dintre principalii factorii ai modului de previzionare şi de gestionare a evoluţiei comunitare este tipul de activitate econonomică, definitorie/principală, posibilităţiile de modernizare, de convertire în termenii dezvoltării. Activităţile principale sunt generate de cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor (profil A), o pondere redusă o reprezintă comunităţile rurale diversificate economic şi social. De obicei în categoria comunelor în care sunt dominante ca activităţi agricultura şi zootehnia sunt reprezentative şi activităţile piscicole şi apicole (profil B); în categoria comunelor diversificate sunt prezente activităţi de prelucrare agrciolă, industriale, meşteşugăreşti (profil C).

Profilul ocupaţional al comunelor din judeţul Brăila Profil ocupaţional Comune*

Agricol (A) Romanu, Râmnicelu, Salcia, Tudor, Roşiori.

Mixt agricol (B) Stăncuţa, Tichileşti, Movila Miresii, Ulmu, Surdila Greci, Tudor Vladimirescu, Bordei Verde, Racoviţă.

Mixt economic (C) Măraşu, Tufesti, Siliştea, Măxineni, Traian, Cireşu, Ciocile.

* prelucrare numai pentru comunele existente în www.portal-brăila.ro Un alt factor important este capacitatea comunităţii, la nivelul autorităţii locale de a imagina viitorul, de a gândi modalitatea de abordare a problemelor şi de a contura liniile economice şi sociale ale istoriei comunitare. Mai mult, gradul de modernizare şi dezvoltare economică şi socială se poate evalua şi în funcţie de proiectele pe care autorităţile locale şi le propun.

Profilul ocupaţional al comunelor din judeţul Brăila

Profil ocupaţional Proiecte de modernizare propuse Agricol (A) Predomină proiectele de definitivare a

modernizării infrastructurii rutiere; 80,0% dintre comunele care au acest profil ocupaţional au propus acest gen de proiecte (Romanu, Râmnicelu, Roşiori).

Mixt agricol (B) Predomină proiectele modernizării edilitare; 87,5% dintre comunele care au acest profil ocupaţional doresc să implementeze proiecte pentru canalizare, racordare la reţeau de gaze, iluminat public, (Stăncuţa, Tichileşti, Movila Miresii, Ulmu, Surdilă Greci, Bordei Verde, Racoviţă).

Mixt economic (C) Predomină proiectele modernizării comunitare ( rutieră, edilitară, culturală, socială, construire locuinţe); 85,7% dintre comune doresc să implementeze proiecte complexe de modernizare rurală ( Măraşu, Traian, Ciocile, Tufeşti, Siliştea,Măxineni).

* prelucrare numai pentru comunele existente în www.portal-brăila.ro Strategia de dezvoltare rurală Formularea şi implementarea liniilor strategice ale evoluţiilor rurale generează o abordarea specifică comunităţilor din judeţul Brăila, încrpând cu specifictatea profilului ocupaţional şi demersurile strategice, propuse sau în curs de concretizare.

114

Obiective generale: • Dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale din judeţul Brăila prin diversificare economică,

ocupaţională; • Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat; • Dezvoltarea silviculturii bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor; • Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a spaţiului rural; • Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale; • Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice; • Valorificarea potenţialului turistic şi cultural; • Dezvoltarea parteneriatului public – privat.

Obiective specifice:

• Integrare europeană – obiectiv concretizat în : • Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile la nivel consiliilor locale

rurale; • Modernizarea capacităţii instituţionale administraţiei publice pentru a corespunde

exigenţelor procedurilor europene cu privire la derularea fondurilor de coeziune şi a celor structurale.;

• Dezvoltarea formelor de parteneriat rural . • Mediul de afaceri – obiectiv secundar concretizat în:

continuarea acordării de facilităţi investitorilor, în funcţie de beneficiul adus la bugetul local, de natura activităţii.

• Educaţie – obiectiv secundar concretizat în: • reabilitarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale; • continuarea activităţii de optimizare a transportului şcolar în mod deosebit pentru satele

aparţinătoare comunelor; • Protecţie socială – obiectiv secundar concretizat în :

• continuarea acordării ajutoarelor sociale; • sensibilizarea instituţiilor/organizaţiilor şi firmelor în realizarea activităţilor caritabile pentru

persoanele marginalizate/ vulnerabile din punct de vedere social. • Sănătate – obiectiv secundar concretizat în :

• Implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii medicale; • îmbunătăţirea condiţiilor igienicosanitare din şcoli şi grădiniţe; • implicarea medicilor în activităţi de educaţie în domeniul profilaxiei unor boli specifice

elevilor şi în prevenirea unor deprinderi comportamentale nocive pentru sănătate; • atragerea de personal medical pe specialităţi, în funcţie de frecvenţa bolilor întâlnite.

• Ordine publică şi protecţie civilă – obiectiv secundar concretizat în: • creşterea eficienţei şi calităţii activităţii de relaţii publice; • acţiunii comune cu Postul local de poliţie pentru acţiuni comune de prevenire şi depistare a

delictelor. • Agricultură, silvicultură şi piscicultură– obiectiv secundar concretizat în:

• finalizarea reformei proprietăţii funciare; • încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole; • susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării producţiei agricole;

115

• promovarea unor metode de producţie agricolă care vizează protecţia mediului (agricultură ecologică);

• promovarea/susţinerea activităţilor de legumicultură în comunele existente ( Traian, Movila Miresii) şi în alte zone pretabile.

• încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor oportunităţi de diversificarea a activităţilor economice în mod special în comunele care au în prezent un profil ocupaţional mixt (Măraşu, Tufesti, Siliştea, Măxineni, Traian, Cireşu, Ciocile);

• susţinerea serviciilor de extensie agricolă; • asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor, în vederea realizării de proiecte viabile

pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă care să conducă la modernizarea exploataţiilor agricole şi silvice;

• identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri şi măsuri de lobby pentru transferul exploataţiilor agricole conduse de persoanele în vârstă către persoanele tinere;

• susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării terenurilor; acţiuni privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie a solurilor;

• măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare; • finalizarea reformei proprietăţii forestiere; • monitorizarea atentă a activităţii de exploatare a pădurilor;

- iniţierea unor acţiuni de creştere a suprafeţelor împădurite şi îmbunătăţire a managementului forestier;

- măsuri de conservare a fondului genetic şi ecologic specific; - întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării regimului silvic; - îmbunătăţirea accesului la fondul forestier prin extinderea reţelei de drumuri; - măsuri de încurajarea a prelucrării industriale dar şi tradiţionale a lemnului; - stimularea/ modernizarea activităţilor de pescuit şi de prelucrare piscicolă - ???,

în mod deosebit în localităţile : Măraşu, Tichileşti, Măxineni, Movila Miresii.

• Reforma administraţiei publice – obiectiv secundar concretizat în: - modernizarea locaţiilor administrative şi încurajarea autorităţiilor locale care au deja proiecte de acest tip ( Măraşu, Ciocile, Romanu, Mircea Vodă)

- modernizarea raporturilor dintre primărie şi cetăţean; - formarea continuă a funcţionarilor din cadrul administraţiei publice locale;

- creşterea capacităţii administrative de administrare a fondurilor.

• Turism rural – obiectiv secundar concretizat în: - promovarea resurselor naturale ca şi potenţial de dezvoltare a turismului durabil; - protejarea şi valorificarea patrimoniului natural ca sprijin al dezvoltări

socioeconomice; - îmbunătăţirea serviciilor turistice prin servicii noi, cu o valoare adăugată mai

mare; - realizarea infrastructurii necesare punerii in valoare a potenţialului turistic existent , în mod deosebit în arealele comunelor : Măraşu- pentru lacurile: Blasova, Zăton şi pntru rezervaţie naţională Balta mică a Brăilei; Stăncuţa- pentru rezervaţie naţionlă Balta mică a Brăilei-21 000ha, pentru insulele Crăcănel şi Orbu, şi pentru braţele Cremenea, Orbu, Vâlciu; Râmnicelu- pentru rezervaţie naturală Camniţa; Racoviţă- pentru pădurea Boarca, şi malurile râului Buzău; Grădiştea- pentru lacurile Balta Alba Lacul Ciulnita ; Roşiori- pentru lacul Tataru; Ciocile- pentru lacul Plascul, in suprafata de 150 ha; Ulmu- pentru un lac în curs de amenajare; Jirlău – pentru lacul Jirlău cu o suprafaţă de aproximativ 1000 de hectare

116

- protecţia obiectivelor naturale şi reabilitarea monumentelor istorice şi de arhitectură în mod deosebit cele situate în arealele comunelor: Măxineni - Ansamblul de arhitectură populară Corbu Vechi, Situl arheologic sat Voineşti din comuna Măxineni, Lanţul de cazemate ; Grădiştea - Popina geto-dacică.

- sprijinirea şi promovarea turismului cultural - religios: Măxineni - Mânăstirea "Matei Basarab" din Măxinen, Ruinele Bisericii "Naşterea Sf.Ioan Botezătorul" ; Roşiori - Biserica "Intampinarea Domnului; com. Traian-Conacul Orezeanu; Lacul Rezii-Biserica, com. Ramnicelu- Domeniile Regale

- susţinerea promovării activităţilor de turism şi integrarea acestora în circuitele turistice (organizarea de târguri, expoziţii muzeale, etnografice şi manifestări culturale etc);

- stimularea dezvoltării de activităţi conexe turismului.

• Infrastructură şi gospodărie rurală - obiectiv secundar concretizat în modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apelor utilizate.

• Infrastructura rutieră - obiectiv secundar concretizat în modernizarea şi dezvoltarea structurii rutiere.

• Infrastructura socială - obiectiv secundar concretizat în dezvoltarea logistici sociale favorabile dezvoltării capitalului uman.

• Industriile locale şi meşteşugurile - obiectiv secundar concretizat:

- stimularea/susţinerea activităţilor industriale locale şi a

meşteşugurilor (împletituri din răchită în localităţile Măraşu şi Maxineni; potcovărie, dulgherit, zidărie, tîmplărie şi tinichegerie îm localitatea Ciocile); - promovarea, crearea vizibilităţii sociale prin: susţinerea permanentă a proiectelor şi

activităţilor care promovează specificitatea valorilor tradiţionale locale;

- promovarea susţinută în plan naţional a manifestărilor tradiţionale.

• Servicii - obiectiv secundar concretizat în: - investiţii de dezvoltare a activităţilor de desfacere şi comercializare a produselor

proprii şi a altor produse locale (produse de artizanat, meşteşugăreşti, produse tradiţionale)

- modernizarea pieţelor agroalimentare;

- îmbunătăţirea calităţii serviciilor rurale prin înfiinţarea atelierelor de reparaţii electrocasnice.

• Reducerea şi prevenirea poluării mediului - obiectiv secundar concretizat în: - conştientizarea problemelor de educaţia ecologică; - diminuarea efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase; - reducerea emisiilor poluante din industriile locale.

3. INDUSTRIA, CONSTRUCTIILE

3.1. INDUSTRIA Strategia de dezvoltare economică a judeţului Brăila cuprinde obiective ce se încadrează în sfera programelor operaţionale şi sectoriale, dar şi a strategiilor la nivel regional şi naţional.

117

Obiectivul specific rezultat din strategia de dezvoltare a sectorului industrial este reprezentat de : “Creşterea competitivităţii industriei prin valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi materiale, în concordanţă cu fiecare activitate industrială”. În vederea realizării creşterii competitivităţii industriale prin valorificarea eficientă a resurselor, pe termen scurt, mediu şi lung vom formula direcţiile de acţiune şi tipurile de măsuri ce vor sta la baza implementării acestui obiectiv strategic.

Direcţii de acţiune ce stau la baza obiectivului enunţat anterior sunt:

• Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria construcţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei;

• Identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice de susţinere a iniţiativelor industriale în vederea dezvoltării cooperării industriale;

• Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine;

• Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite;

• Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu creşterea valorii adaugate şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural;

• Redefinirea profilului industrial al localităţilor urbane într-o viziune integratoare la nivel judeţean.

Creşterea competitivităţii reprezintă obiectivul specific general al strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului Brăila. Creşterea competitivităţii va urmări un trend ascendent a Valorii Adăugate Brute (VAB) reflecta în PIB judeţean şi în acelaşi timp valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi material, în concordanţă cu fiecare activitate industrială. Se va urmări totodată creşterea productivităţii agenţilor economici, susţinerea întreprinderilor performante şi reducerea sau eliminarea decalajelor economice.

• Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria costrucţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei

Industria brăileană, în special industria prelucrătoare şi a serviciilor, reprezintă un sector economic dinamic cu rol important în menţinerea şi promovarea performanţelor economice. Creşterea competitivităţii industriei trebuie privită ca un proces durabil de construire a unei structuri economice bazate pe investiţii de capital şi pe procese de cercetare-dezvoltare-inovare.

Creşterea performanţelor economice şi afirmarea rolului judeţului Brăila în spaţiul naţional se propune a se realiza în condiţiile diversificării activităţilor industriale, restructurării cu succes a industriilor aflate în dificultate şi susţinerea celor în creştere sau cu potenţial de dezvoltare. Consolidarea industriei brăilene se va realiza prin retehnologizarea unităţilor industriale viabile în

118

prezent, accelerarea procesului de privatizare, revitalizarea activităţilor economice sau restructurarea, în unele cazuri chiar închiderea, unităţilor economice neviabile. Se va urmării susţinerea investiţiilor productive ce vor conduce la creşterea calităţii produselor industriale finite şi implicit a competitivităţii acestora, atât pe piaţa internă cât şi internaţională.

Creşterea performanţelor economice va consta şi în implementarea unei politici susţinute de marketing care va avea ca scop promovarea obiectivelor industriale brăilene de interes naţional, exemplu: Şantierul Naval de la Brăila, SC Promex SA, SC Laminorul SA, SC Braiconf SA, Combinatul de celuloză şi hârtie. Datorită facilităţilor, economice şi legislative, create de structura Zonei Libere Brăila şi de cea a parcului industrial, se va urmări susţinerea şi în acelaşi timp dezvoltarea şi diversificare activităţilor economice ce se desfăşoară pe teritoriul acestor locaţii brăilene. Restructurarea unor ramuri industriale a determinat existenţa unor situri industriale disponibile care necesită reabilitări complexe şi reconversii către alte tipuri de utilizări.

Pentru dezvoltarea întreprinderilor este necesară susţinerea investiţiilor productive (utilaje şi tehnologii noi) care să permită adaptarea producţiei la cerinţele pieţei unice europene. Se va urmări achiziţionarea de echipamente cu eficienţă energetică ridicată şi nepoluante, echipamente ce contribuie la reducerea consumului de energie în sectorul productiv românesc, cât şi la reducerea poluării mediului.

Pe teritoriul judeţului Brăila au fost identificate centre industriale ce au în componenţă o structură de producţie diversificată dar care necesită măsuri de revitalizare a activităţii economice. Aceste măsuri vor fi aplicate prin retehnologizarea şi/sau restructurarea unităţilor economice active. Aceste centre sunt prezente pe raza următoarelor unităţi administrativ teritoriale: oraşele Ianca şi Făurei, comunele Chiscani şi Cireşu.

Din analiza potenţialului economic brăilean au fost identificate centrele industriale ce sunt dependente de o singură ramură industrială dominantă, dintre acestea fac parte următoarele uat-uri:Vădeni, Cazasu, Tichileşti, Gropeni, Traian, Măxineni, Jirlău şi Movila Miresii. Pentru aceste centre industriale se propun măsuri de diversificare a activităţilor economice prin susţinerea economică şi financiră din partea autorităţilor locale şi centrale.

Dezvoltarea polilor de excelenţă atât pentru industria prelucrătoare, cât şi pentru cea a energiei electrice, termice, gaze şi apă, se va realiza prin înfiinţarea şi promovarea suprastructurilor industriale de tip cluster, reţele de firme, ce au ca scop crearea de noi oportunităţi economice, financiare, informaţionale, atât pentru resursele de muncă cât şi pentru firmele ce sunt integrate în acest sistem. În prezent, municipiul Brăila este considerat pol de creştere economică la nivel regional, datorită rezultatelor pozitive înregistrate de agenţii economici locali, ce au influenţe favorabile şi asupra localităţilor din vecinătatea acestuia (ex: Chiscani, Tichileşti, Gropeni, Traian, Cazasu, Vădeni, Măxineni).

Se va urmări o valorificare eficientă şi durabilă a resurselor naturale energetice şi neenergetice ce pot fi exploatate raţional şi valorificate apoi prin activităţile industriale brăilene.

Pentru industria energiei electrică şi termică, gaze şi apă, ce este reprezentată pe plan judeţean de Termocentrala Brăila, se va urmării eficientizarea acestei activităţi industriale prin creşterea parametrilor de rentabilizare, menţinând şi dezvoltând un parteneriat loial cu investitorii europeni interesaţi de aceste obiective industriale. În prezent, sursa de producere a energiei electrice este CET II Brăila, având o vechime de peste 30 de ani de funcţionare, prezentând o stare avansată de uzură fizică şi morală. De aceea se doreşte o rentabilizare a termocentralei Brăila şi a activităţii industriei energiei electrice, prin construirea unei centrale noi, performante, menţinând parteneriatul cu investitorii italieni şi germani. Se vor căuta noi oportunităţi de creştere economică durabilă prin

119

promovarea şi utilizarea de energie electrică neconvenţională şi eficientizarea sistemelor de distribuţie şi consum a energiei electrice şi termice.

Din punct de vedere al amenajării teritoriului este necesară restructurarea zonelor destinate activităţilor industriale, prin acţiuni concertate care să creeze un număr mare de locuri de muncă, în principal pe pieţele de forţă de muncă din municipiu, oraşe şi centrele intercomunale.

• Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine

Dezvoltarea mediului de afaceri şi a antreprenoriatului se va realiza prin acordarea de facilităţi ce vizează accesul la finanţare pentru IMM-urilor şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri, crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional.

În prezent, ponderea IMM-urilor este foarte bine reprezentată teritorial, dar dezvoltarea acestor agenţi economici este limitată de un set de factori precum: cultura antreprenorială este încă sub nivelul celei din Uniunea Europeană, puţini dintre potenţialii antreprenori dispun de garanţii pentru a obţine finanţare şi drept urmare, multe din întreprinderile sunt subcapitalizate şi prezintă discontinuităţi în fluxul de numerar, instabilitate economică şi financiară atât pe plan naţional cât şi internaţional, noile impozite şi taxe percepute în prezent de legislaţia în vigoare (ex: impozitul forfetar), nivel scăzut al informaţiei privind fondurile structurale. Toţi aceşti factoti vor limita dezvoltarea spiritului antreprenorial şi capacitatea de autofinanţare a antreprenorilor.

Se doreşte crearea unui cadru instituţional adecvat pentru dezvoltarea IMM-uri, sprijinirea întreprinderilor nou create, accesul pe noi pieţe interne şi internaţionale, promovând şi stimulând exporturile din acest sector. Pentru mediul antreprenorial se va urmări sprijinirea spiritului antreprenorial prin îmbunătăţirea accesului la finanţare, acordarea de credite flexibile şi facilităţi la accesarea fondurilor europene nerambursabile.

Finanţarea microîntreprinderilor are ca scop sprijinirea continuării procesului de restructurare şi redresare economică a zonelor aflate în regres, îndeosebi a oraşelor, întrucât acestea creează locuri de munca şi au flexibilitatea necesară să se adapteze cerinţelor unei economii de piaţă dinamice.

Se propune acordarea de sprijin pentru investiţii de capital în sectorul privat ce se va realiza prin: investiţii în instalaţii, echipamente, utilaje, maşini, aparatură, etc; sprijinirea întreprinderilor prin achiziţionarea de echipamente şi tehnologii moderne pentru activităţi de producţie, servicii, construcţii. Promovarea investiţiilor directe trebuie să aibă în vedere dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional specific, în vederea asigurării transferului de tehnologie, creşterii performanţelor manageriale şi îmbunătăţirea competitivităţii şi accesului produselor româneşti pe pieţele internaţionale. De accea, Zona Liberă şi Parcul Industrial, aflate pe teritoriul municipiului Brăila pot constitui puncte de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje atât economico-financiare cât şi a resurselor de muncă.

• Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite.

Acest obiectiv va urmări îmbunătăţirea nivelului de calificare şi creşterea capacităţii de ocupare a resurselor umane prin promovarea accesului şi a participării continue la procesul de formare profesională, adaptând forţa de muncă, permanent, la schimbările economice actuale. Se va urmări promovarea antreprenoriatului, dezvoltarea parteneriatului socio-economic şi sprijinirea întreprinderilor şi angajaţilor pentru creşterea productivităţii muncii.

120

Se va urmări promovarea şi dezvoltare unor programe coerente de pregătire şi reconversie profesională, atât în mediul urban cât şi în cel rural. Se vor aplica măsuri de creştere a productivităţii muncii ce va avea implicaţii favorabile şi asupra nivelului salarial.

• Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu creşterea valorii adaugate şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural.

Cooperarea dintre localităţi este esenţială pentru prioritizarea unor investiţii în infrastructură, prin modernizarea reţelelor de drumuri, a reţelei de energie electrică şi gaze, a unor programe comune de protecţie a mediului etc. În acest sens, se propune crearea de consorţii între localităţi pentru conceperea şi derularea unor programe de dezvoltare, ceea ce va facilita dezvoltarea locală mai ales în localităţile rurale din sudul şi nord-vestul judeţului. Unirea în grupuri cu interes comun pentru realizarea unor proiecte pe care fiecare localitate în parte nu ar putea să o desfăşoare, vor creşte şansele la o dezvoltare echilibrată şi durabilă a localităţilor judeţului, permiţând astfel dobândirea de experienţă în derularea unor programe de cooperare.

În prezent, rezultatele economice pozitive înregistrate de agenţii economici din municipiul Brăila au influenţe semnificative şi asupra teritoriilor administrative din vecinătatea acestuia. De aceea municipiul Brăila este centru industrial de importanţă judeţeană ce-şi manifestă influenţele economice şi asupra localităţilor limitrofe, fiind considerat pol de creştere economică la nivel judeţean.

Autorităţile competente vor sprijini atât financiar cât şi non-financiar activitatea IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate şi asociaţiile de producători din mediul rural care promovează tradiţiile şi brandurile locale, dezvoltând activităţi meşteşugăreşti pe plan local. Se va urmări crearea unor structuri de producţie în mediul urban care să faciliteze o eficientizare şi diversificare a activităţilor economice din mediul rural.

3.2. CONSTRUCŢII Obiectivul specific al strategiei de dezvoltare a sectorului construcţii este reprezentat în principal de:

• Dezvoltarea activităţilor din construcţii corelat cu creşterea nivelului de dezvoltare economică Principalele direcţii de acţiune pentru dezvoltarea acestui sector vizează:

• Construcţia de noi locuinţe

• Promovarea investiţiilor autohtone şi străine

• Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare

• Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă

• Transferul de know-how occidental Din analiza situaţiei existente şi a celei SWOT se observă că activitatea de construcţii contribuie substanţial la formarea cifrei de afaceri judeţene, principalele localităţi fiind: mun. Brăila, Ianca, Chiscani, Vădeni, Măxineni, Jilău. De reţinut este faptul că, aportul crescut al acestei activităţi la formarea VAB judeţean şi regional a fost realizat de principalii agenţi economici locali: AKER Băila, ALCO PLUS, TRANCON SRL, CONCIVIA SA, etc. Aceşti agenţi economici trebuie susţinuţi de autorităţile locale, deoarece aceştia, prin performanţele obţinute, promovează o imagine favorabilă atât la nivel judeţean cât şi regional.

121

• Construcţia de noi locuinţe, reprezinită o direcţie de acţiune prioritară pentru judeţul Brăila, deoarece cererea de locuinţe în continuă creştere va determina construcţia de noi locuinţe ce vor fi amplasate atât în mediul urban cât şi în cel rural. Scopul construirii acestor locuinţe va fi cel social pentru familiile cu venituri modeste dar şi în scop de serviciu pentru mediul rural, finanţarea realizându-se atât din bugetul de stat cât şi din cel local.

Se va urmări acordarea unor facilităţi financiare atât pentru tineri cât şi pentru îmbunăţirea condiţiilor în locuinţele existente (exemplu: izolarea termică, contorizare, consolidarea clădirilor existente, reparaţii capitale). Se propune diversificarea ofertei în domeniul construcţiilor care va conduce la creşterea indicatorilor de performanţă şi la sporirea ofertei de muncă pentru acest domeniu de activitate.

• Promovarea investiţiilor Investiţiile străine directe constituie o sursă esenţială pentru creşterea şi modernizarea economiei. Investitorii străini creează locuri de muncă, care contribuie la scăderea şomajului generat de procesul de restructurare a economiei, dar în acelaşi timp oferă o piaţă pentru bunurile şi serviciile furnizate de IMM-urile româneşti.

Se va incuraja iniţiativa de accesare a fondurilor naţionale, regionale, locale, dar şi a celor europene (fonduri structurale) pentru susţinerea şi dezvoltarea proiectelor imobiliare ce vor fi derulate până în anul 2013. Se propun măsuri de stimulare, administrative şi financiare, atât pentru investitorii străini cât şi pentru cei locali.

Investiţiile locale trebuie să vizeze şi exploatarea resurselor naturale regenerabile, ce sunt prezente pe plan local, realizându-se o valorificare eficientă a acestora în activităţile de construcţii.

• Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare de mari dimensiuni

Această direcţie de acţiune va fi sustenabilă dacă se vor aplica următoarele măsuri de intervenţie: sprijinirea, dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare ce vizează atât mediul de afaceri public cât şi cel privat; menţinerea unui mediu atractiv în activitatea de construcţii pentru localităţile cu potenţial mare de dezvoltare (Brăila, Ianca, Chiscani, Vădeni, Măxineni); acordarea de stimulente financiare pentru IMM-uri – singurele generatoare de locuri de muncă; încurajarea competitivităţii firmelor prin calitatea produselor şi serviciilor oferite; susţinerea firmelor ce dezvoltă proiecte imobiliare pe suprafaţa Zonei Libere şi a Parcului industrial din mun. Brăila.

Construcţia Parcului Industrial Brăila vine în întâmpinarea intereselor afacerilor printr-o întreagă paletă de servicii disponibile, precum: clădirea multifuncţională destinată activităţilor de servicii în consultanţă şi întâlniri de afaceri, servicii bancare şi de asigurări, seminarii, conferinţe, congrese, servicii de reprezentare, centru financiarbancar, cursuri de informare şi pregătire profesională; Pavilionul Expoziţional destinat multiplelor activităţi (expoziţii cu caracter permanent şi temporar, stabilirea de contacte între oamenii de afaceri şi agenţii economici); spaţiile de producţie şi comercializare în hale metalice multifuncţionale (inclusiv frigorifice). Această construcţie răspunde aşteptărilor clienţilor prin: asigurarea unei infrastructuri la standarde europene, care să sprijine dezvoltarea unui mediu de afaceri de succes; încurajarea competitivităţii firmelor prin calitatea produselor şi serviciilor oferite; stimularea transferului tehnologic. -???

Obiectivul major al proiectului investiţional este creşterea atractivităţii regiunii pentru investitorii români şi străini prin crearea unei infrastructuri la standarde europene, care să spijine dezvoltarea unui mediu de afaceri la nivel regional. Se preconizează cel puţin 75 de firme de producţie care să-şi desfăşoare activitatea în acest perimetru, cu angajarea unei forţe de muncă specializată de aproximativ 1.000 de persoane - ???, cu perspective de creştere a locurilor de muncă directe şi indirecte.

122

Dezvoltarea proiectelor imobiliare pe suprafaţa Zonei libere din municipiul Brăila reprezintă o oprotunitate la nivel judeţean deoarece, aici îşi pot desfăşura activitatea atât persoane fizice şi juridice, române sau străine, pe baza licenţelor eliberate de administraţia zonelor libere, în baza contractelor încheiate de aceştia cu administraţia. Potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr.84/1992 activităţile ce se pot desfăşura în zonele libere sunt: manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, condiţionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, licitarea, vânzarea-cumpărarea, expertizarea, repararea, dezmembrarea mărfurilor, organizarea de expoziţii, operaţiuni de bursă şi financiar-bancare, transporturi şi expediţii interne şi internaţionale, închirierea şi concesionarea clădirilor, spaţiilor de depozitare şi a spaţiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice şi hoteliere, controlul cantităţii şi calităţii mărfurilor, navlosirea, agenturarea şi aprovizionarea mijloacelor de transport, prestări de servicii. Zonele libere, în număr de patru la nivel regiona, Constanţa, Brăila, Galaţi, Sulina, din cele şase din Romania, constituie puncte de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje multiple cât şi un bun amplasament.

• Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă Pentru realizarea acestei direcţii de acţiune, trebuie să se creeze condiţii propice pentru stabilitatea forţei de muncă din acest domeniu de activitatea. Plata acestor salariaţi trebuie să se realizeze conform raportului calitate-preţ în condiţiile menţinerii unui echilibru financiar care să poată fi raportat atât la nivel regional cât şi naţional.

Deşi pe ansamblu este un sector dinamic, unde sunt înregistrate creşteri a numărului de salariaţi în activitatea de construcţii, pe plan teritorial se înregistrează oscilaţii mari din punct de vedere a dispersiei acestora în unităţile administrativ teritoriale ale judeţului.

• Transferul de know-how occidental. Sectorul construcţiilor s-a repliat cel mai rapid după 1989 prin dezvoltarea continuă a pieţei construcţiilor, prin apariţia de noi firme şi specializarea acestora pe tipuri de lucrări. Forţa de muncă revenită în ţară va crea un punct forte pentru dezvoltarea şi promovarea acestuit tip de activitate. Pentru îndeplinirea acestei direcţii de acţiune se vor aplica măsuri de stimulare a transferului de experienţă occidental pentru forţa de muncă revenită în ţară şi totodată eficientizarea modalităţilor de achiziţie a utilajelor şi tehnologiilor moderne ce au calitate şi standarde occidentale.

În perspectivă, dezvoltarea sectorului construcţiilor va depinde de dezvoltarea economico-socială a judeţului. Piaţa terenurilor şi migraţia externă a forţei de muncă specializate reprezintă factori determinanţi în evoluţia activităţii în construcţii.

4. SERVICII

Obiectivul specific al strategiei de dezvoltare a sectorului serviciilor îl reprezintă:

• Dezvoltarea activităţilor de servicii şi a infrastructurii tehnice Se ştie că activităţile din servicii pot condiţiona apariaţia şi dezvoltarea atât pe verticală cât şi pe orizontală a celorlalte tipuri de activităţi economice, spre exemplu: activităţile industriale, de construcţii, agricole, turistice. Subliniind astfel importanţa dezvoltării sectorului serviciilor pe plan teritorial, acest obiectiv se va realiza prin aplicarea următoarelor direcţii de acţiune:

• Dezvoltarea activităţilor de servicii

• Sprijinirea micilor întreprinzători

123

• Iniţierea unor proiecte comune cu judeţele învecinate, destinate să rezolve probleme intra-regionale

• Extinderea reţelelor de comunicaţie la nivelul tuturor localităţilor rurale

• Dezvoltarea serviciilor financiare şi bancare

• Dezvoltarea activităţilor de servicii se va realiza prin reducerea disparităţilor apărute între mediul urban şi cel rural şi diversificarea activităţilor din mediul rural.

Dezvoltarea activităţii de servicii va consta în: sprijinirea antreprenoriatului şi a IMM-urilor şi promovarea brandurilor locale; extinderea şi dezvoltarea în plan teritorial a centrelor de consultanţă în afaceri; stimularea investiţiilor în activităţile de servicii economice şi sociale; accesarea fondurilor structurale nerambursabile; menţinerea raportului calitate-preţ pentru dezvoltarea serviciilor comerciale; redresarea activităţilor ce vizează serviciile imobiliare; îmbunătăţirea infrastructurii de servicii.

• Sprijinirea micilor întreprinzători se poate realiza prin înfiinţarea unor centre de consultanţă în afaceri pentru IMM-uri, prin măsuri de stimulare financiară şi non-financiară, prin accesul rapid la informaţie, inclusiv pentru accesul acestora la finanţare europeană.

• Iniţierea unor proiecte comune cu judeţele învecinate, destinate să rezolve probleme intra-regionale

Se vor dezvolta proiecte de cercetare-dezvoltare în parteneriat public-privat, între universităţi, instituţii de cercetare şi întreprinderi, proiecte ce vor contribui la susţinerea activităţii de cercetare şi inovare ştiinţifică. Prin sprijin financiar, acest parteneriat va dezvolta o competitivitate sporită atât la nivel regional cât şi naţional. Se propune sprijin din partea autorităţilor locale şi centrale, în vederea valorificării activităţilor performante, pentru acele microîntreprinderi care desfăşoară activităţi de înaltă tehnologie şi pentru dezvoltarea serviciilor de marketing. Aceste autorităţi trebuie să susţină programe de training şi pregătire continuă pentru resursele de muncă ce desfăşoară activităţi de servicii prin proiecte, deoarece aceste resurse contribuie la creşterea economică şi financiră a serviciilor brăilene.

• Extinderea reţelelor de comunicaţie la nivelul tuturor localităţilor rurale se va realiza prin măsuri de menţinere şi dezvoltare a relaţiilor de parteneriat şi colaborare între centrele de consultanţă în afaceri şi societăţile prestatoare de servicii. Se propun măsuri ce vizează informarea şi în acelaşi timp stimularea populaţiei pentru racordarea la reţelele de comunicaţie moderne (spre exemplu INTERNET, servicii informaţionale, aplicaţii IT în domeniul economic şi financiar).

Autorităţile locale vor sprijini iniţiativa construirii de telecentre, care vor facilita accesul informaţional prin conexiuni specifice domeniului IT. Se va urmări extinderea în mediul rural a serviciilor şi reţelelor de comunicaţie şi telecomunicaţie.

• Dezvoltarea serviciilor financiare şi bancare În perspectivă, sericiile financiare şi bancare vor întâmpina dificultăţi datorate unei insolvabilităţi financiare ce stă la baza crizei economice şi finaciare naţionale şi internaţionale. Accesul la credite bancare nu va avea o flexibilitate aşteptată, dobânzile vor creşte, iar asupra inflaţiei şi puterii de cumpărarea se vor manifecta efecte negative. De aceea se propun măsuri de prevenire a efectelor provocate de criza economică şi financiară şi diversificarea pachetelor şi produselor bancare pentru a deveni mai accesibile atât pentru persoanele fizice cât şi pentru cele juridice.

124

5. TURISM Obiectivul specific al strategiei de dezvoltare a sectorului turism, identificat pentru dezvoltarea turistică durabilă a judeţului Brăila îl constituie:

• Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabilă a potenţialului turistic natural şi cultural. Programul de dezvoltare a turismului propus la nivel judeţean va cuprinde trei etape ale proiectului (termen scurt, termen mediu şi de perspectivă). În urma analizei situaţie existente şi a SWOT, s-au conturat o serie de disfuncţionalităţi în domeniul turismului, disfuncţionalităţi care trebuie diminuate şi corectate prin direcţii strategice de acţiune şi măsuri de intervenţie. Direcţiile de acţiune ce stau la baza formulării obiectivului specific al strategiei de dezvoltare pentru sectorul turism, sunt:

• Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;

• Crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă;

• Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent

• Introducerea şi promovarea unor noi forme de turism adecvate condiţiilor specifice existente pe teritoriul judeţului;

• Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila, acordându-se o atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu;

• Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement, atât în Brăila, cât şi pe teritoriul judeţului.

• Amenajarea, echiparea şi dezvoltarea zonelor de agrement şi a pădurilor de agrement în vederea dezvoltării ecoturismului şi turismului de weekend;

• Modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic pentru creşterea calităţii produsului turistic;

• Crearea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică amprentă locală, care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, de maxim impact;

• Declanşarea unei campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila, punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi, de anvergură;

• Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism şi a capacităţilor de cazare;

• Accesarea fondurilor europene, naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului Brăilean.

• Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, se va realiza prin aplicarea următoarelor măsuri de intervenţie:

Dunărea, privită ca resursă trebuie valorificată eficient, durabil şi în condiţii de rentabilitate. De aceea se propun măsuri de promovare şi dezvoltare a activităţilor turistice care se pot desfăşura pe Dunăre, exemplu: croaziere şi agrement. Staţiunile balneare şi bazele de tratament reprezintă priorităţi de intervenţie pentru revigorarea turismului balnear. Pentru Staţiunea Lacul Sărat se propun măsuri de dezvoltare şi modernizare a amenajărilor şi structurilor existente în prezent, iar

125

pentru staţiunile Câineni Băi şi Movila Miresii se propun măsuri de implementare a unor proiecte şi programe ce au ca scop revigorarea acestor staţiuni abandonate în prezent (conf. PUZ Staţiunea Movila Miresii). La nivel judeţean se mai propun măsuri de dezvoltare a unor staţiuni şi amenajări balneare pe teritoriile localităţilor Balta Albă, Însurăţei, Berteştii de Jos.

Pentru municipiul Brăila se va propune înfiinţarea unui centru de informare turistică, centru internaţional de conferinţe, centru cultural internaţional, o bază nautică şi fluvială, un complex sportiv şi de agrement multifuncţional, un port turistic şi de agrement, amenajarea falezei pentru promenadă şi nu în ultimul rând reamenajarea şi promovarea centrului istoric şi a monumentelor culturale existente.

Se propune ca turismul de agrement să se realizeze controlat, prin:

- înfiinţarea unor amenajări turistice specifice pentru pescuit în următoarele locaţii Lacul Alb – com. Movila Miresii, Lacul Blasova – Insula Mică a Brăilei, Lacul Zăton – com. Măraşu, respectând PUZ-urile în vigoare;

- dezvoltarea unui turism de weekend care să valorifice eficient şi durabil locaţiile unde se practică această formă de turism. Crearea condiţiilor şi dotărilor specifice în vederea practicării turismului de weekend controlat în zonele împădurite ale judeţului;

- turism de recreere care să cuprindă şi circuitul conacelor şi monumentelor culturale din judeţ;

- valorificarea corespunzătoare a Dunării şi falezei;

- înfiinţarea unei baze de agrement în Staţiunea Lacul Sărat;

- dezvoltarea bazelor de sport şi agrement din municipiul Brăila.

• Crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă Pentru ca oferta turistică locală să poată fi competitivă atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă, ea trebuie diversificată, dezvoltată şi promovată corespunzător. De aceea se propune dezvoltarea şi promovarea ofertei turistice existentă în prezent pe plan local, prin: crearea de noi oferte turistice balneare şi balneoclimaterice propuse a fi înfiinţate în localităţile Balta Albă, Grădiştea, Însurăţei-Berteştii de Jos, Câineni Băi, Movila Miresii; restaurarea, conservarea şi protejarea siturilor şi monumentelor istorice în vederea valorificării acestora printr-un turism cultural ecologic; înfiinţarea şi promovarea unui port turistic la Dunăre, reamenajarea falezei pentru promenadă, crearea unor oferte ce vor dezvolta un turism de agrement şi recreere pe Dunăre; crearea de noi pachete turistice atractive pentru turiştii români dar şi pentru cei străini, oferte ce au ca scop stimularea cererii pentru ofertele turistice locale. Deoarece în prezent infrastructura pentru cazare este degradată şi insuficient valorificată, se doreşte modernizarea şi dezvoltarea dotărilor necesare pentru practicarea unui turism adecvat cererii.

• Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent

În prezent, pe teritoriul judeţului Brăila se practică o gamă variată a formelor de turism. Prin strategia de dezvoltare a turismului propunem diversificarea formelor de turism prin măsuri eficiente şi durabile de relansare şi valorificare corespunzătoare. Toate aceste măsuri trebuie implementate respectând planurile urbanistice zonale în vigoare.

Localităţile pentru care se propun măsuri de relansare şi valorificare corespunzătoare a diferitelor forme de turism sunt:

- Staţiunea Lacul Sărat, Însurăţei, Victoria, Mihai Bravu, Movila Miresii, Tătaru, Gradistea pentru turismul balnear

126

- Mun. Brăila, pentru turismul urban şi de afaceri - Mun. Brăila, oreşul Însurăţei, Traian, Movila Miresii, Râmnicelu, Suteşti, Mircea Vodă, Măxineni şi Chiscani, pentru turismul cultural şi religios - Mun. Brăila, Balta Mică a Brăilei, Stăncuţa, pentru turismul ştiinţific - Balta Mică a Brăilei pentru turismul ştiinţific - Mun. Brăila. Lacul Zătoan, Lacul Blasova, Lacul Esna, pentru turismul de agrement - Staţiunea Lacul Sărat şi Balta Mică a Brăilei, pentru turismul de weekend - Corbu Vechi, Vişani, Gropeni, Tufeşti, Stancuţa, Frecăţei, Măraşu, Râmnicelu, Racoviţa, Grădiştea, Roşiori, Ciocile, Ulmu, pentru turismul rural sau agroturismul.

• Introducerea şi promovarea unor noi forme de turism adecvate condiţiilor specifice existente pe teritoriul judeţului

Această direcţie de acţiune va urmări dezvoltarea unor noi staţiuni balneare şi balneoclimaterice în localităţile Grădiştea, (Balta Albă), Însurăţei- Berteştii de Jos, Câineni Băi, Movila Miresii, dezvoltarea şi promovarea pe plan local/regional a turismului de agrement în Brăila, pe Dunăre, în staţiunea Lacul Sărat şi lacurile Alb, Zăton, Blasova, Esna şi în acelaşi timp dezvoltarea activităţilor ecoturistice în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Aceste propuneri vor sta la baza documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului: PATIC Balta Mică a Brăilei, PUZ Zona de agrement Blasova şi PUZ Zona de agrement Zăton.

• Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al Municipiului Brăila, acordându-se o atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu

Pentru realizarea acestei direcţii de acţiune se propun a se realiza următoarele măsuri de intervenţie:

- protejarea, restaurarea şi consevarea clădirilor de patrimoniu, ansamblurilor de locuinţe şi casele individuale a căror valoare culturală şi istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice: Muzeul Judeţean Brăila, Clădirea teatrului „Maria Filotti”, Lăcaşurile de cult, Palatu Agriculturii, Ansamblul Piaţa Traian, şi cel din str. Mihai Eminescu, Casa Ana Aslan, Faleza Dunării, Parcul din SV municipiului Brăila;

- includerea în circuite turistice naţionale sau la nivelul unor areale turistice a obiectivelor culturale reprezentative ale judeţului pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural specific zonei.

• Modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic pentru creşterea calităţii produsului turistic

Se ştie că infrastructura de cazare este slab dezvoltată în localităţile turistice brăilene, dispunând de un număr redus de locuri de cazare, nivel insuficient de modernizare cu grad redus de confort şi calitate a serviciilor, la care se adaugă un indice scăzut de valorificare a capacităţii de cazare. Structura capacităţilor de cazare este axată preponderent pe hoteluri.

De aceea, pentru modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic se va urmări asigurarea unei accesibilităţi ridicate spre localităţile de interes turistic prin reabilitarea reţelei de drumuri, mai ales în mediul rural. Se propune extinderea bazei de cazare existente şi diversificarea dotărilor conexe şi creşterea gradului de modernizare şi confort a infrastructurii turistice în localităţile Însurăţei, Vişani, Surdila, Grădiştea, Frecăţei, staţiunea Lacul Sărat.

• Crearea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică amprentă locală, care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, de maxim impact

Pentru dezvoltarea activităţilor din turism se vor realiza proiecte şi programe, ce vor cuprinde produse turistice variate specifice zonei, produse ce vor avea ca scop creşterea interesului turistic

127

pentru staţiunile balneare, valorificarea durabilă a Dunării, organizarea unor trasee culturale tematice, permanentizarea unor evenimente şi manifestări culturale tradiţionale, promovarea brandurilor şi produselor locale.

Se propune declanşarea unei campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila, punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi, de anvergură. Pentru aceasta se vor respecta şi propunerile din proiectul PATZ Zona periurbană a municipiului Brăila.

Strategia regională vizează creştereas capacităţii de angajare şi ocupare prin adaptarea forţei de muncă la necesităţile pieţei muncii, societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere. Se propune a se realiza şi promova programe şi cursuri de pregătire pentru personalul ce desfăşoară activităţi în turism. Aceste programe au ca scop creşterea nivelului de calificare a resurselor umane şi implicit creşterea serviciilor la standarde corespunzătoare cu cerinţele actuale.

Totodată se va încuraja iniţiativa de accesare a fondurilor naţionale, regionale, locale, dar şi a celor europene (fonduri structurale) pentru susţinerea şi dezvoltarea proiectelor în turism ce vor fi derulate până în anul 2013. Se propun măsuri de stimulare, administrative şi financiare, atât pentru investitorii străini cât şi pentru cei locali.

IV. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL Dezvoltarea spaţială a judeţului Brăila în context teritorial implică integrarea în strategiile de dezvoltare de nivel superior teritorial: regional, naţional, european.

- nivelul european - înscrierea în pricipiile strategice şi tendinţele de planificare spaţială comunitară;

- nivelul naţional - înscrierea în strategiile naţionale de planificare spaţială, respectiv, secţiunile PATN şi Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030, precum şi în toate planurile şi strategiile sectoriale pentru domeniile care au impact asupra dezvoltării teritoriului;

- nivelul regional - înscrierea în Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est 2007-2013, armonizarea cu strategiile de dezvoltare ale judeţelor învecinate (Tulcea, Galaţi, Buzău, Ialomiţa);

- nivelul macro-zonal –strategii de dezvoltare specifice zonelor din care face parte judeţul, cum sunt cele legate de relaţia cu municipiul Galaţi, situarea pe cursul inferior al Dunării, situarea aproape de frontieră şi de Marea Neagră;

- nivelul transfrontalier/transnaţional - Programe de cooperare teritorială europeană transfrontalieră şi transnaţională generate de specificul situării pe Dunăre.

Factorii principali ce determină dezvoltarea teritoriului judeţen în contextul amplu teritorial sunt:

- poziţie geostrategică favorabilă dezvoltării- în partea de est a României, aproape de frontiera cu Republica Moldova şi cu Ucraina, având limita estică constituită din braţele Dunării respectiv Dunărea Veche sau braţul Măcin, pe cca 96 Km lungime;

- judeţul este cuprins în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, a doua ca mărime dintre regiunile României, având un potenţialul de dezvoltare deosebit de complex şi de unicitate (deopotrivă zone montane, zone de câmpie, zone litorale, zona Delta Dunării, cursul inferior al Dunării);

- vecinătatea cu municipiul Galaţi creează posibilitatea creării unui pol şi a unei zone metropolitane de mare importanţă în reţeaua naţională de localităţi;

128

- judeţul este străbătut de reţeaua majoră naţională de transport rutier, feroviar, naval pentru care sunt prevederi de dezvoltare ce se constituie în axe de dezvoltare majore pentru teritoriul naţional şi regional; judeţul este situat între traseele coridoarelor europene de transport rutier şi feroviar

- legătura cu judeţul Tulcea şi implicit Delta Dunării nu este suficient susţinută în prezent prin infrastructura de transport- perspective de dezvoltare prin prevederile PATN Secţiunea Reţele de transport;

- judeţul se conectează la reţeaua de localităţi naţională doar prin intermediul municipiului Brăila, celelalte localităţi fiind de importanţi foarte redusă, fapt ce poate genera dezechilibre teritoriale.

Documente strategice care stau la baza dezvoltării în context teritorial a judeţului:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD-EST 2007-2013

Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a regiunii este creşterea PIB regional pe baza creşterii ratei de creştere economică superioară a mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI pentru perioada financiară 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a UE. PND reprezintă documentul pe baza căruia au fost elaborate Cadrul Strategic Naţional de PND-ul României pentru perioada 2007-2013 prevede sase priorităţi naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ-ROMÂNIA 2030 este un document strategic privind dezvoltarea teritorială durabilă şi integrată pe termen mediu şi lung a României. Conceptul asigură un cadru de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României în conexiune cu evoluţiile spaţiului european şi internaţional şi se bazează pe practicile curente în domeniul planificării teritoriale.

Scopul său este de evidenţia din perspectivă teritorială integrată, modalităţile de valorificare a potenţialului naţional, în vederea recuperării decalajelor de dezvoltare faţă de ţările europene, de a stimula dezvoltarea echilibrată în teritoriul naţional şi de a consolida rolul României ca stat membru al UE. CSDTR urmăreşte maximizarea impactului investiţiilor străine şi naţionale, orientându-le către zonele relevante, prin intermediu proiectelor strategice naţionale şi a politicilor publice elaborate în conformitate cu acestea.

Racordarea problematicii dezvoltării spaţiale la cadrul conceptual, la suportul fizic-teritorial şi la orizontul temporal luate în considerare în spaţiul comunitar, implică următoarele documente adoptate de România:

SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPAŢIULUI COMUNITAR” (ESDP) – POTSDAM, 10/11 MAI 1999- principiile directoare pentru o politică de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene şi ţărilor candidate, adoptate la Conferinţa informală a miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului Uniunii Europene :

• dezvoltarea unui sistem urban echilibrat şi policentric şi o nouă relaţie oraş-mediu rural; • asigurarea unei parităţi a accesului la infrastructuri şi informaţii; • dezvoltarea durabilă, gestionarea inteligentă şi protejarea naturii şi a patrimoniului cultural;

129

PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A CONTINENTULUI EUROPEAN- principiile de dezvoltare spaţială europeană, adoptate la Conferinţa europeană a miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului CEMAT, Hanovra 2000:

• promovarea coeziunii teritoriale printr-o dezvoltare socio-economică echilibrată şi prin ameliorarea competitivităţii;

• susţinerea dezvoltării generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor rural-urban;

• asigurarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate; • dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere; • reducerea prejudiciilor provocate mediului; • valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural; • valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare; • dezvoltarea resurselor energetice în condiţiile protecţiei mediului • promovarea turismului calitativ şi durabil; • limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

- STRATEGIA LISABONA / GOTEBORG, adoptată în anul 2004, având ca scop convergenţa strategiilor ţărilor din Uniunea Europeană în vederea creşterii coeziunii la scara UE prin acţiuni interconectate şi mutaţii structurale în cinci domenii importante:

- societatea cunoaşterii – Cercetare & Dezvoltare & Inovare;

- piaţa internă – deschiderea pieţei serviciilor;

- climatul afacerilor – reducerea barierelor administrative, creşterea calităţii legislaţiei, etc.;

- piaţa muncii – învăţare continuă, parteneriate pentru creştere şi dezvoltare, etc.;

- mediul – în sensul completărilor aduse principiilor dezvoltării durabile ca valoare etică globală prin Agenda 21 („capitalul natural”), prin Convenţia de la Florenţa privind Peisajele şi prin Consiliile din 2000-2001 de la Lisabona şi Goteborg (legarea problemelor mediului de cele economice şi sociale, a celor ştiinţifice de cele practice, a celor privind durabilitatea dezvoltării de subsidiaritate şi buna guvernanţă).

Cooperări teritoriale internaţionale generate de situarea pe cursul inferior al Dunării:

- Acordul privind realizarea rezervaţiei transfrontieră "Delta Dunării şi zona inferioară a râului Prut -România, Republica Moldova şi Ucraina semnat în anul 2000

- “Coridorul verde al Dunării”- în 1999 la iniţiativa României, prin încheierea unui protocol de colaborare între Ministerele Mediului din Bulgaria, Moldova, România şi Ucraina, prin care se va crea un sistem de zone protejate de-a lungul Dunării de Jos, inclusiv Delta Dunării.

- Convenţia privind cooperarea utilizarea durabilă a fluviului Dunărea care oferă cadrul legal de cooperare pentru asigurarea protecţiei apei şi resurselor ecologice, precum şi pentru utilizarea lor durabilă în Bazinul Dunării

- Euroregiunea "Dunărea de Jos" - înfiinţată în 1998 îşi propune printre altele şi promovarea unor acţiuni privind protecţia mediului, conservarea diversitaţii biologice şi dezvoltarea durabilă Euroregiunea "Dunărea de Jos" cuprinde judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea (România), raioanele Cahul şi Dimitrie Cantemir (Republica Moldova) şi Regiunea Odessa (Ucraina).

- Cooperarea pentru „Zona Naturală Protejată transfrontieră a Deltei Dunării şi Prutului inferior”- iunie 2000, Ministerele Mediului din Republica Moldova, România şi Ucraina au

130

semnat Acordul de stabilire a "Zonei de protecţia naturii din Delta Dunării(Rezervaţia Biosferei Delta Dunării- Romania, Rezervaţia Biosferei Dunării - Ucraina) şi Prutul Inferior(Rezervaţia Stiinţifică Prutul Inferior - Republica Moldova)"

- Colocviul Fluvial European de sud- are ca scop schimbul de experienţă asupra dezvoltării şi protejării zonelor fluviale din Europa şi a fost initiat în 2006 de Regiunea Languedoque-Roussillon, Provence-Alpes-Cote d’Aur, Rhone-Alpes, regiunile riverane Ronului.

În analiza situaţiei existente au fost evidenţiaţi polii şi vectorii teritoriali care acţionează asupra teritoriului judeţului în context suprateritorial. Dintre aceştia sunt de consemnat:

- poziţia strategică la nivel european şi naţional şi poziţie geografică favorabilă- situarea pe cursul navigabil fluvio-maritim al Dunării, apropiere de frontiera naţională cu Ucraina şi republica Moldova, apropiere de Delta Dunării, între Zona Montană şi Marea Neagră

- situarea judeţului şi a municipiului Brăila într-o regiune de dezvoltare cu potenţial natural deosebit de important şi variat, care generează probleme de competiţie cu teritorii din regiune de mai mare atractivitate(zona litorală, zona montană);

- apropierea dintre cele două municipii Brăila şi Galaţi este favorabilă creării unui pol de dezvoltare teritorială de importanţă naţională, dar sporeşte, în lipsa unui cadru legiferat de cooperare legiferat competiţia dintre acestea;

- conform PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi (Legea 351/2001), municipiul Brăila deţine Rangul I, sistem urban împreună cu municipiul Galaţi; în CSDTR municipiul este propus pol de nivel supraregional;

- judeţul se conectează la reţeaua de localităţi naţională doar prin intermediul municipiului Brăila, celelalte localităţi fiind de importanţi foarte redusă, fapt ce poate genera dezechilibre teritoriale;

- judeţul este situat între traseele coridoarelor europene de transport rutier şi feroviar, ce se constituie în axe de dezvoltare teritorială de importanţă majoră la nivel naţional şi european;

- în prezent racordarea teritoriului judeţean la cel naţional este asigurată prin reţeaua majoră naţională de transport rutier şi feroviar orientată în special pe legătura cu capitala ţării;

- legătura cu judeţul Tulcea şi implicit Delta Dunării nu este suficient susţinută prin infrastructura de transport- perspective de dezvoltare prin prevederile PATN Secţiunea reţele de transport;

- Conexarea teritoriului judeţean la cel european este realizată prin transportul naval pe Dunăre şi proximitatea regiunii frontaliere- Coridorul VII.

Obiectiv strategic: Integrarea armonioasă a teritoriului judeţean în spaţiul regional şi naţional, racordarea la reţeaua naţională şi europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială

Direcţii de dezvoltare:

• Creşterea nivelului de dezvoltare socio-economică şi a gradului de dotare cu servicii de tip urban a municipiului Brăila pentru îndeplinirea rolului teritorial, conform PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi;

• Realizarea proiectelor de infrastructură: pod peste Dunăre, aeroport, modernizarea portului, traseu autostrada, drumurile expres prevăzute prin PATN Secţiunea Reţele de transport care vor asigura legătura cu Coridoarele IV şi IX; Delta Dunării şi zona Carpatică;

131

• Crearea parteneriatului de dezvoltare între municipiul Brăila, municipiul Galaţi şi localităţile din aria de influenţă a acestora- formarea sistemului urban Brăila-Galaţi ca pol de dezvoltare de importanţă naţională;

• Întărirea rolului oraşelor în cadrul reţelei de localităţi, prin dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale, susţinerea dezvoltării economice;

• Dezvoltarea cooperării dintre localităţile urbane şi cele rurale în vederea întăririi rolului teritorial al acestora şi echilibrării dezvoltării teritoriului judeţean ;

• Dezvoltarea localităţilor rurale şi a cooperării între aceste în vederea realizării proiectelor de infrastructură şi valorificarea produselor agricole- clustere agricole

• Valorificarea patrimoniului natural constituit îndeosebi de suprafeţele acvatice în practicarea unui turism durabil, care să protejeze aceste resurse şi să confere un spor de identitate teritoriului judeţean;

• Realizarea de proiecte de dezvoltare rurală cu localităţi din judeţele vecine pe zone rurale cu potenţial turistic;

• Realizarea de proiecte în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră :

- Coridorul verde al Dunării”- 1999 protocol de colaborare între Ministerele Mediului din Bulgaria, Moldova, România şi Ucraina

- Euroregiunea "Dunărea de Jos" - 1998 , protecţia mediului, conservarea diversitaţii biologice şi dezvoltarea durabilă - judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea (România), raioanele Cahul si Dimitrie Cantemir (Republica Moldova) şi Regiunea Odessa (Ucraina)

- „Zona Naturală Protejată transfrontieră a Deltei Dunării şi Prutului inferior”- 2000, Ministerele Mediului din Republica Moldova, România şi Ucraina - Acordul de stabilire a "Zonei de protecţia naturii din Delta Dunării(RBDD- Romania, Rezervaţia Biosferei Dunării - Ucraina) şi Prutul Inferior(Rezervaţia Stiinţifica Prutul Inferior - Republica Moldova)"

• Colocviul Fluvial European de sud- 2006-cercetare, schimb de experienţă asupra dezvoltării şi protejării zonelor fluviale din Europa-initiat de Regiunea Languedoque-Roussillon, Provence-Alpes-Cote d’Aur, Rhone-Alpes, regiunile riverane Ronului.

132

1

B. PROGRAM DE MĂSURI

I. STRUCTURA TERITORIULUI 1.MEDIUL

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Conştientizarea pericolelor reale cauzate de schimbările globale induse de activităţile umane precum şi îmbunătăţirea percepţiei publice asupra avantajelor folosirii unor produse şi servicii curate din punct de vedere ecologic

I- II Agenţia de Protecţia Mediului (APM); Consiliul Judeţean, ONG, Inspectoratul Şcolar Judeţean

Exploatarea raţională şi responsabilă a resurselor naturale neregenerabile

I- II- III APM, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, CJ, agenţi economici,

Valorificarea resurselor de energie alternative: solară, geotermală, eoliană, biomasă

I- II- III

Obiectiv general:

Reabilitarea, protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural

Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere prin creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solului şi biodiversităţii împotriva factorilor distructivi naturali şi antropici

I- II- III MADR, DSB, ITRSV

2

1.1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Asigurarea calităţii factorilor de mediu prin reducerea poluării

Reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici de la sursele mari de ardere din industria energetică şi metalurgică (SC CET SA Brăila, SC Termoelectrica SA, SC Promex SA);

I-II-III Agenţii economici

Reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici (noxe din gaze de eşapament) provenite de la surse mobile, prin măsuri de fluidizare a traficului, folosirea cu precădere a centurilor de ocolire, modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente utilizarea perdelelor de protecţie ;

I-II-III Consiliile locale Consiliul Judeţean Băila

Reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) de la activităţi care utilizeazaă substanţe cu conţinut de COV-uri;

I-II-III Consiliile locale Consiliul Judeţean Băila Agenţii economici

Reducerea poluării fonice prin utilizarea de tehnologii şi echipamente cu nivel redus de zgomot;

I-II-III Consiliile locale Consiliul Judeţean Băila Agenţii economici

1. Îmbunătăţirea calităţii aerului şi gestionarea zgomotului ambiental

Reducerea mirosurilor dezagreabile provenite din activtăţi de creştere a animalelor, care generează disconfortul populaţiei ( Brăila, Tichileşti, Însurăţei)

I-II-III Consiliile locale Consiliul Judeţean Băila Agenţii economici

2. Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

Încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diverse unităţi socio-economice, în emisarii naturali şi/sau în reţelele de canalizare ale localităţilor;

I Agenţii economici

3

Repunerea în funcţiune, extinderea şi modernizarea în scopul obţinerii unor randamente superioare de funcţionare a staţiilor de epurare Ianca, Făurei şi Însurăţei în conformitate cu prevederile documentului de poziţie, referitor la Directiva nr. 9/271/EEC privind epurarea apelor uzate; (conform Master plan apa)

I Consiliile locale

CUP

Construirea unei staţii de epurare în municipiul Brăila pentru apele uzate din clusterul Brăila, format din aglomerările Brăila, Chiscani, Cazasu şi Vădeni, într-o primă etapă (2007-2013); -proiect demarat

I Consiliile locale

CUP

Realizarea unor staţii de epurare în localităţile Şuteşti, Tichileşti, Bărăganu, Jirlău, Gropeni, Victoria, Tătaru, Ciocile, Vişan şi Dudeşti, Ulmu , Zăvoaia în a doua etapă de finanţare (2015-2018); (conform Master plan apa)

II Consiliile locale

CUP

Modernizarea şi extinderea staţiilor de epurare ale unităţilor industriale şi agricole ca urmare a prevederilor documentului de poziţie referitor la Directiva nr. 76/464/EEC privind substanţele prioritare/ prioritar periculoase;

I- II Agenţii economici

Asigurarea mijloacelor de prevenire, combatere şi intervenţie în cazul poluărilor accidentale a Dunării din surse staţionare (aşezări umane, operatori economici) sau mobile (navale), cu diverse substanţe periculoase (chimice, petroliere s.a.)

I-II-III Consiliul Judeţean Brăila, Consiliile locale, APMBrăila

Aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole în zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole, în confomitate cu prevederile Directivei nr. 91/676/EEC. (conform HG 964/2000)

I- II Direcţia Agricolă Brăila

Consiliile Locale, APM, GM

4

Activităţi de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate, conform HG nr. 1403/2007;

I-II APM Brăila Direcţia Agricolă Brăila Direcţia Silvică Brăila Operatori economici, Proprietari de terenuri

Evaluarea zonelor poluate istoric(din activităţi precum extracţia ţiţeiului, transposrtul substanţelor petroliere prin conducte, depozite industriale de deşeuri, industria chimică etc) în vederea aplicării măsurilo de curăţare/remediere/reconstrucţie.

Consiliul Judeţean Brăila, Consiliile locale, APM Brăila

Eliminarea posibilităţilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în zonele de extracţie a acestuia;

I SC Petrom SA

2.Reabilitarea solului, subsolului şi ecosistemelor terestre afectate de poluare

Desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natură care nu au protecţie impermeabilizată;

I Agenţii economici

Stoparea defrişărilor şi intensificarea programelor de refacere a pădurilor;

I- II Direcţia Silvică Brăila CJB, Consiliile Locale

Reconstituirea pădurilor până la 20% (conform Studiului privind Dezvoltarea Silviculturii în Romania 2000-I.C.A.S. Bucuresti) - prin împădurirea terenurilor degradate sau cu pontenţial de degradare, împădurirea terenurilor improprii culturilor agricole sau a celor cu productivitate scăzută

I- II Direcţia Silvică Brăila Consiliul Judeţean Brăila, Consiliile Locale Direcţia Agricolă Brăila

Crearea unor perdele de protecţie a câmpului în scopul îmbunătăţirii topoclimatului

I- II Direcţia Silvică Brăila CJB, ConsiliileLocale Direcţia Agricolă Brăila

3.Conservarea biodiversităţii

Restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică periclitate, vulnerabile şi ameninţate;

I -II Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila

5

Utilizarea durabilă a bunurilor din patrimoniul natural sub limita capacităţii de suport a sistemelor ecologice şi păstrarea integrităţii funcţionale a tuturor ecosistemelor.

I- II Agenţia de Protectie a Mediului Brăila

Renaturarea parţială într-o primă etapă a Bălţii Brăilei şi transformarea ei într-o zonă de dezvoltare durabilă (activităţi turistice şi tradiţionale de cultivare a terenurilor, de creştere a animalelor, de pescuit, vânătoare) –conform cercetărilor efectuate de catre Institutul de Geografie al Academiei Române

I-II Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila

Asigurarea măsurilor de ocrotire şi conservare a bunurilor de patrimoniu natural, altele decât zonele protejate, respectiv cele cu rol de coridoare ecologice, vegetaţia malurilor şi a luncilor râurilor, a malurilor lacurilor, zonele umede naturale, vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole şi vegetaţia naturală de-a lungul căilor de comunicaţie;

I- II Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila

Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de măsuri care să asigure un regim special de protecţie şi conservare conform OG nr. 57/2007.

I- II Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila

1.2. ZONE DE RISC NATURAL

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Zone expuse la riscuri naturale

6

Alunecări de teren Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale - Urmărirea caracteristicilor terenurilor afectate de

eroziune moderată şi cu risc de accentuare a eroziuni, în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană

Permanent Consiliul judeţean, Agenţia de Protecţia Mediului Brăila,

ISU

- Lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare (combaterea eroziunii solului) aplicate în complex cu lucrări hidroameliorative şi agro-pedo-ameliorative (nivelare - modelare, astuparea crăpăturilor) pe terenuri cu alunecări stabilizate, funcţie de modul de utilizare a terenului;

- Lucrări de colectare şi evacuare a apei prin îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă

Permanent Consiliul judeţean,

Oficiul Judeţean de Imbunătăţiri Funciare

Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale.

- Stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri pentru protecţia antierozională

- Evitarea executării de căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe terenurile instabile

Permanent Consiliul judeţean

7

Seisme Iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă pentru unităţile administrativ teritoriale aflate în zone cu intensitatea seismică VIII: Municipiul Brăila, Oraşul Făurei, Oraşul Ianca, Oraşul Insurăţei.

- Punerea în siguranţă, a construcţiilor care prezintă un pericol ridicat de prabuşire şi care adăpostesc un număr important de persoane.

- Creerea unor spaţii tampon pentru adăpostirea provizorie a locatarilor, în cazul necesităţii părăsirii temporare a locuinţelor, pe timpul executării lucrărilor de intervenţie sau în caz de cutremur.

Permanent Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă

Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă

ISU

Consiliile locale

- Continuarea acţiunii de inventariere şi expertizare a construcţiilor din zonele seismice.

- Creerea condiţiilor tehnice şi organizatorice necesare colectării, stocării şi procesării automate a informaţiilor relative la construcţiile cu risc seismic.

- Completarea cadrului organizatoric pentru luarea măsurilor de urgenţă post-seism (în special a celor cu caracter tehnic, legate de evaluarea rapidă post-seism şi de punerea provizorie în siguranţă).

- Măsuri pentru îmbunătăţirea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic şi de măsurile pentru reducerea acestuia.

Permanent

8

Informarea şi educarea populaţiei - programe de educaţie generală a populaţiei

(comunităţile urbane şi rurale) ;

- programe de educaţie specifică a unor categorii socio-profesionale şi de vârstă ale populaţiei, inclusiv ale specialiştilor şi persoanelor cu atribuţii de conducere în instituţiile publice responsabile cu apărarea împotriva dezastrelor şi ale componentelor societăţii civile

1.3. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

9

Refacerea şi modernizarea infrastructurii de gospodărirea deşeurilor din judet, realizarea unui sistem integrat de management al deşeurilor la nivelul judeţului prin: - Sistarea şi inchiderea depozitului de la Făurei

- Închiderea depozitului neconform de la Ianca

- Construcţia noului depozit de deşeuri de la Ianca

- Construirea unei staţii de transfer în oraşul Însurăţei

- Construirea unei staţii de compostare Mucheea

- Construirea unei staţii de compostare Ianca

- Construirea unei staţii de sortare Muchea

- Construirea unei staţii de sortare Ianca

- Implementarea colectarii selective, a metodelor de tratare/valorificare/reciclare aşa cum prevede legislaţia în vigoare şi PJGD

- Gestionarea deşeurilor folosind cele mai noi tehnologii, în concordanţă cu respectarea ţintelor şi obiectivelor prevăzute de legislaţia în vigoare

- Campanii de conştientizare în problema reciclării şi protecţiei mediului

2009- 2013

Consilii Locale, Operatori de salubritate Consiliul Judetean, ANPM, ARPM, APM

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile, din grădini şi parcuri, pieţe prin colectare separată - Promovarea folosirii nămolului necontaminat provenit

din staţiile de epurare ca îngrăşământ în agricultură, ca substrat vegetal pentru reabilitarea depozitelor necontrolate şi ca material de etanşare pentru depozitele ecologice;

Permanent Operatorii Statiilor de epurare, ARPM/APM, Garda de Mediu, Consiliile Locale

Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor

Prevenirea depozitării ilegale şi a deversării nămolului în apele de suprafaţă.

Permanent Operatorii Statiilor de epurare, ARPM/APM, Garda de Mediu, Consiliile Locale

10

Gestiunea deşeurilor industriale toxice şi periculoase în conformitate cu cerinţele legale - Inventarierea deşeurilor periculoase generate şi eliminate

pe agenţi economici

2010 Agenţi economici deţinători de substanţe periculoase

Depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Asigurarea capacitatăţii de colectare şi transport a deşeurilor este adaptată numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.

- Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban

- Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural

- Organizarea colectării separate a deşeurilor municipale periculoase şi nepericuloase.

- Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificate astfel încat să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile

2010 Consilii Locale, Operatori de salubritate Consiliul Judetean, ANPM, ARPM, APM

11

2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL 2.1. ZONE NATURALE PROTEJATE

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Managementul rezervaţiilor naturale Pădurea Camniţa şi Pădurea Viişoara se va face în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor, şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice şi educaţionale. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, ele au caracter predominant forestier.

I- II ROMSILVA

Consilii Locale

Agentia pentru Protectia Mediului Braila

Managementul monumentului naturii, Popina Blasova se va face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice, iar în funcţie de gradul de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis

I -II Consiliu Local

Agentia pentru Protectia Mediului Braila

1.Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de măsuri de protecţie şi conservare adecavate

Managementul parcului natural Balta Mică a Brăilei va urmări menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea vor exista posibilităţi de recreere şi turism şi se vor încuraja activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

I- II Agentia pentru Protectia Mediului Braila Administratia Parcul National Balta Mica a Brailei

CJ

12

Managementul zonei umede de importanţă internaţională Balta Mică a Brăilei se va realiza în scopul conservării lor şi utilizării durabile a rezervelor biologice pe care le generează în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.

I- II Agentia pentru Protectia Mediului Braila ROMSILVA- Administratia Parcul National Balta Mica a Brailei CJ

Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au desemnate. Acolo unde este cazul se vor readuce într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice mai ales a celor prevăzute în anexele 3 şi 4A (OUG nr. 57/2007).

I- II Agentia pentru Protectia Mediului Braila

CJ

Consilii Locale

Managementul siturilor de importanţă comunitară (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va necesita menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale specifice judeţului Brăila din anexa nr. 2 (OUG nr. 57/2007) sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 (OUG nr. 57/2007) şi care contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice a ariei respective.

I- II Agentia pentru Protectia Mediului Braila

CJ

Consilii Locale

13

2.2. PATRIMONIUL CONSTRUIT

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Protecţia şi valorificarea zonelor cu valoare istorică şi a ansamblurilor cu valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice de urbanism (PUZCP / PUZ/PUD) şi studii de dezvoltare integrată:

- Brăila- măsuri cuprinse în PUZCP Brăila - Brăila- PUZ/PUD: zona falezei Dunării, zona de relaţie dintre centrul administrativ nou, centrul istoric şi faleză - comuna Măxineni- ansamblul de arhitectură populară din satul Corbu Vechi- dezvoltare integrată

I- II Consiliile locale Consiliul Judeţean

Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valororos în scopul dezvoltării culturale, economice şi sociale şi a creşterii atractivităţii localităţilor

Protejare, conservarea şi valorificarea elementelor de patrimoniului construit: - respectarea zonei de protecţie, conform legii în vederea păstrării nealterate a monumentelor - propuneri pentru protejarea sitului arheologic Brăiliţa: - propuneri de protejare a siturilor arheologice din teritoriul judeţului: oraşul Însurăţei, comunele Cireşu şi Bordei Verde

I- II Consiliile locale Consiliul Judeţean

MCC, ONG, învestitori privaţi

14

Restaurarea, reabilitarea şi conservarea monumentelor aflate într-o stare avansată de degradare, în conformitate cu studiile de specialitate:

- monumente de arhitectură: conacul Orezeanu comuna Traian (incendiat după retrocedare 2004), imobilele din municipiul Brăila;

- monumentele memoriale din : Oraşul Ianca, Comunaele Chiscani, Galbenu, Jirlău, Mircea Vodă, Racoviţa, Surdila-Greci , Şuţeşti, Tufeşti

- finalizarea lucrărilor de restaurare biserica "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” a fostei mănăstiri Măxineni (1636 – 1637) refăcută în 1859, Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” sec.XIX (satul Şuţeşti)

I- II MCC, ONG, învestitori privaţi Consiliile locale Consiliul Judeţean

Elaborarea studiilor de specialitate pentru inventarierea exactă - localizare precisă, relevee, expertiza structurală- a monumentelor istorice categoria B atât cele clasate cît şi cele propuse în vederea clasării ;

I- II Consiliile locale Consiliul Judeţean

Reconversia funcţională a unor obiective culturale în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic;

I- II-III Consiliile locale Consiliul Judeţean

Valorificarea în scop turistic a valorilor culturale şi istorice care nu sunt cuprinse in LMI: - casele memoriale „Panait Istrati”, „Nica Petre”, „Perpessicius”, Maria Filotti (sat Batogu), Moş Dumitru din Baldovineşti - satele de deportaţi (Valea Călmăţuiului– Rubla (o. Insurăţei)), Urleasca (c. Traian), Bumbăcari (c. Dudeşti)

I- II Consiliile locale Consiliul Judeţean

ONG, învestitori privaţi

15

Dezvoltarea unei reţele de obiective culturale, conţinând monumente şi ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelare cu itinerariile turistice: - Traseu cultural Brăila – Siliştea- Mănăstirea Măxineni- sat Corbu Vechi - Traseu cultural Brăila - Baldovineşti - Traseu turistic - între Brăila şi Valea Călmăţuiului - Traseu turistic: Brăila- - c. Traian-c. Movila Miresii- c. Şuţeşti- c. Grădiştea-c. Racoviţa- c. Măxineni; - Traseu turistic: Brăila- Însurăţei- Lacu Rezii- c. Berţeştii de Jos- c. Stăncuţa; - Traseu turistic: Brăila- Însurăţei- c. Ulmu- Făurei- c. Jirlău-c. Vişani (Câineni Băi) şi Dudeşti -Balta Tătaru; - Traseu turistic: Brăila- C. Măxineni- c. Şuţeşti- Ianca- Însurăţei- c. Stăncuţa –c. Tufeşti- c. Gropeni- c. Chiscani (Lacu Sărat)- Brăila ; - Traseu turistic: Brăila- c. Măraşu şi Frecăţei cu Lacul Blasova, Popina Blasova, Lacul Zăton şi satele pescăreşti din sudul Insulei Mari a Brăilei;

I- II- III Consiliile locale Consiliul Judeţean

Dezvoltarea integrată a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural: municipiul Brăila, Microzona Balta Brăilei, Microzona Viziru, Subzona Călmăţuiului, Subzona Buzoelelor, Subzona Ianca ;

I- II- III Consiliile locale Consiliul Judeţean

Promovarea prin documentaţiile de urbanism a regulamentelor care să păstreze tipurile tradiţionale de aşezare rurală, specificul locuirii, tehnici de construire în scopul păstrării peisajelor culturale specifice ;

I- II- III Consiliile locale Consiliul Judeţean

16

Realizarea studiilor istorice de fundamentare a PUG al localităţilor din judeţ ce conţin monumente, ansambluri, situri istorice clasate şi propuse spre clasare şi avizarea de către MCCPN ;

I- II Consiliile locale Consiliul Judeţean

Realizarea infrastructurii de acces, informare şi semnalizare unitară a obiectivelor istorice şi culturale ;

I- II Consiliile locale Consiliul Judeţean

Propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu local .

I- II Consiliile locale Consiliul Judeţean

DJPCN

3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Structura reţelei de localităţi

Creşterea rolului teritorial al Municipiului Brăila prin întărirea bazei economice, a mediului de afaceri, dezvoltarea serviciilor de importanţă supraregională şi a celor specifice activităţilor de transport ;

Consiliul Judeţean Consiliul local Brăila

Dezvoltarea unei reţele de localităţi policentrice, echilibrate în teritoriu şi racordate la sistemul urban naţional/regional

Promovarea strategiilor de dezvoltarea urbană integrată în Municipiului Brăila, pentru optimizarea utilizării potenţialului său specific, pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi a atractivităţii sale pentru investitori ;

I- II-III Consiliul Judeţean Consiliul local Brăila

17

Crearea prin parteneriat voluntar a zonei periurbane a municipiului Brăila în vederea cooperării eficiente şi reciproc-avantajoase a municipiului cu localităţile urbane şi rurale din vecinătate ;

Consiliul Judeţean Brăila Consiliul Judeţean Galaţi Consiliul Judeţean Tulcea Consiliile locale din zonă

Realizarea parteneriatului dintre Municipiul Brăila şi municipiul Galaţi în scopul funcţionării sistemului urban Brăila –Galaţi ca un pol de dezvoltare de importanţă naţională şi internaţională ;

I Consiliul Judeţean Brăila Consiliul Judeţean Galaţi Consiliul local Brăila Consiliul local Galaţi Consiliile locale din zonă

Imbunătăţirea nivelului de dotare a localităţilor urbane mici, conform legislaţiei în vigoare (Legea 351/2001) pentru asigurarea îndeplinirii funcţiilor centrale, echilibrarea reţelei de localităţi şi creşterea nivelului de trai al locuitorilor ;

I -II Consiliul Judeţean Consiliile locale Ianca, Însurăţei, Făurei

Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane aflate la distanţele mici, Ianca- Făurei ;

I- II-III Consiliul Judeţean Consiliile locale Ianca, Făurei

Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane mici şi localităţile rurale învecinate ;

I- II-III Consiliul Judeţean Consiliile locale

Sprijinirea creării de parteneriate între localităţile foarte mici, cu putere economică redusă, în vederea realizării de proiecte comune de infrastructură tehnică, sociale, economice s.a.

I- II-III Consiliul Judeţean Consiliile locale

Dezvoltarea localităţilor rurale cu rol de servire în zonele de rural profund propuse ;

I- II-III Consiliul Judeţean Consiliile locale

Accesibilitatea localităţilor

Asigurarea condiţiilor adecvate de accesibilitate a localităţilor

Asigurarea condiţiilor de transport între centrele intercomunale şi localităţile din zona de influenţă prin modernizarea arterelor de circulaţie, asigurarea capacităţilor de transport, îndeosebi pe Dc şi Dj ;

Consiliul Judeţean Consiliile locale

18

Dezvoltarea transportului suburban, prin promovarea formelor diversificate de transport şi adaptate la solicitările din localităţile polarizate.

Consiliul Judeţean Consiliile locale

Locuirea

Sprijinirea construcţiei de locuinţe conform standardelor europene; asigurarea confortului locuirii prin realizarea dotărilor/amenajărilor din zonele de locuit, utilizarea eficientă a resurselor de teren prin realizarea documentaţiilor de urbanism ;

I- II

Consiliul Judeţean Consiliile locale

Reabilitarea fondului de locuinţe în vederea îmbunătăţirii confortului şi a valorii estetice în toate localităţile urbane şi rurale din zonele situate pe artere majore de circulaţie şi în zone cu potenţial turistic ;

I- II

Consiliul Judeţean Consiliile locale Promotori/investitori privaţi

Dezvoltarea fondului locativ în scopul acoperirii cererii de locuinţe noi, a modernizării şi creării unui circuit de imobiliar adaptat nevoilor pieţei ;

I- II-III

Consiliul Judeţean Consiliile locale Iinvestitori privaţi

Asigurarea condiţiilor de locuire la standarde moderne pentru populaţie

Reglementarea prin documentaţii de urbanism a construcţiei de locuinţe cu respectarea specificului local (dimensiuni, materiale, tratarea faţadelor, tratarea/amenajarea spaţiilor verzi, împrejmuiri) în localităţile rurale unde s-au identificat prin studii istorice valori de construire tradiţionale.

I- II- III

Consiliul Judeţean Consiliile locale

Infrastructura socială 1.Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii.

Amplasarea echilibrată a dotărilor de învăţământ în vederea asigurării accesului populaţiei şcolare la forme diversificate şi superioare de învăţământ;

I- II-III Consiliul Judeţean Consiliile locale Inspectoratul Şcolar Judeţean

19

Reabilitarea şi modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi campusurilor şcolare din localităţile;

Completarea şi modernizarea reţelei dotărilor de învăţământ, în funcţie de nevoile proprii şi exigenţele contemporane- prin asigurarea dotărilor pentru învăţământul preşcolar şi primar în toate localităţile şi accentuarea rolului său educaţional ;

I- II Consiliul Judeţean Consiliile locale Inspectoratul Şcolar Judeţean

Reabilitarea, modernizarea şi extinderea unităţilor de învăţământ existente din mediul rural;

I

Asigurarea spaţiilor de cazare pentru elevii interni in învăţământul liceal –Însurăţei, Ianca, Făurei; Brăila ;

I

Consiliul Judeţean Consiliile locale Inspectoratul Şcolar Judeţean

Dezvoltarea învăţământului liceal, a celui vocaţional îndeosebi corelat cu specificul activităţilor din zonă; prin înfiinţarea de noi unităţi în comunele Cireşu, Tufeşti; diversificarea specializărilor în unităţile existente în domenii cum sunt: tehnologiile ambientale de refacere a mediului, informatică, turism, textile, prelucrarea produselor alimentare, agricultură/ piscicultură s.a.;

I- II Consiliul Judeţean Consiliile locale Inspectoratul Şcolar Judeţean MECT Guvern

Dezvoltarea învăţământului gimnazial în localităţile rurale cu număr optim de elevi şi accesibilitate bună, precum şi în localităţile urbane, în funcţie de necesar –comunele Jirlău, Gropeni, Dudeşti, Chiscani, Şuţeşti, Vişani, Stăncuţa, Mircea Vodă, Ulmu, Viziru;

I- II Consiliul Judeţean Consiliile locale Inspectoratul Şcolar Judeţean

2.Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie

Dezvoltarea învăţământului universitar în municipiul Brăila în vederea acoperirii necesarului de specializări în domenii de excelenţă şi crearea unui centru de cercetare – dezvoltare-inovare în domeniul tehnic, corelat cu nevoile sectoarelor economice locale şi regionale;

I- II Consiliul Judeţean Univerisitatea ”C-tin Brancoveanu” Brăila; Universitatea Dunarea de Jos- filiala Brăila)

20

Diversificarea specializărilor în unităţile de învaţamânt liceale şi postliceale în domenii cum sunt: informatică, turism, textile, prelucrarea lemnului / produselor alimentare, agricultură/piscicultură s.a.;

I- II Consiliul Judeţean Consiliile locale Inspectoratul Şcolar Judeţean

Imbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare din toate localităţile prin: reparaţii curente, asigurarea condiţiilor igienice de bază, asigurarea echipării specifice a spaţiilor specializate – biblioteci, săli de sport, ateliere, grădină, locuri de joacă/sport s.a. – facilităţi pentru persoane cu nevoi speciale, spaţii de cazare pentru elevi;

I- II-III Consiliul Judeţean Consiliile locale Inspectoratul Şcolar Judeţean MECI

Extinderea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi orientării resurselor de muncă, prin parteneriate între unităţile şcolare şi instituţii de nivel judeţean sau ONG-uri;

I- II-III Inspectoratul Şcolar Judeţean

Infiinţarea de spitale în toate localităţile urbane pentru asigurarea necesarului de paturi de spital conform Legii 351/2001)

I- II

Construirea Spitalului regional Brăila- Galaţi cu 450 paturi, utilizat de ambele municipii şi situat pe un teren amplasat în comuna Vădeni; dotarea spitalului se va face la standerde europene şi implică realizarea unui campus universitar, o pistă de aterizare pentru elicoptere şi locuinţe de serviciu pentru personalul medical;

Modernizarea /reabilitarea/extinderea unităţilor medicale existente din toate localităţile urbane;

I- II

3.Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate

Modernizarea şi extinderea dotărilor de sănătate de nivel superior în municipiul Brăila;

I-II

Consiliul Judeţean Consiliile locale Autoritatea de Sănătate Publică Ministerul Sănătăţii

21

Asigurarea necesarului de cadre medicale şi dotări minime de bază în toate localităţile rurale –îndeosebi Tufeşti, Ulmu, Victoria, Stăncuţa, Măxineni, Mircea Vodă, Zăvoaia, Galbenu, Jirlău, Cireşu, Gropeni, Măraşu, Berteştii de Jos, Cazasu, Tudor Vladimirescu ;

I

Sprijinirea ONG-urilor în asigurarea serviciilor de consiliere, ajutor şi asistenţă pentru persoane cu probleme deosebite;

I

Construirea centrelor sociale pentru bătrâni în zonele cu populaţie îmbătrânită –jumătatea vestică a judeţului ;

Consiliul Judeţean Consiliile locale ONG

Dezvoltarea serviciilor de educaţie sanitară în vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi a fenomenelor de devianţă socială.

I- II Autoritatea de Sănătate Publică, ONG

Reabilitarea caselor de cultură existente, cluburilor, căminelor culturale şi revenirea la funcţia lor culturală

I- II Consiliul Judeţean Consiliile locale

Crearea de noi dotări de tip club / casă de cultură cu funcţiuni polivalente destinate tinerilor / vârstnicilor în localităţile urbane şi rurale (Măxineni, Movila Miresii, Jirlău, Cireşu, Bărăganu, Cazasu, )

I- II Consiliul Judeţean Consiliile locale

Mediatizarea şi includerea caselor memoriale, alături de monumentele istorice în trasee turistice;

I- II Consiliile locale DCCPN Brăila

4.Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural

Promovarea şi valorificarea resurselor etnografice şi meşteşugăreşti prin organizarea de târguri şi serbări populare;

I- II Consiliul Judeţean Consiliile locale

5.Asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi agrement

Amenajarea/ modernizarea dotărilor sportive şi de agrement din localităţile urbane

I- II Consiliul Judeţean Consiliile locale Investitori privaţi

22

Diversificarea ofertei de dotări sportive şi de agrement, prin utilizarea resurselor naturale zonale, pentru desfăşurarea unor activităţi sportive de interes turistic: turism sportiv, ciclism, sporturi nautice, înot, pescuit şi vânat sportiv s.a.

I- II Consiliul Judeţean Consiliile locale

Crearea bazelor sportive şi de agrement în zone cu potenţial turistic- Brăila, staţiunea Lacu Sărat,lacurile Câineni Băi s.a, Movila Miresii, Balta Albă, Jirlău, în localităţile Însurăţei, Gropeni, Berţeştii de Jos, Frecăţei, Măraşu, Stăncuţa, Bărăganu, Ciocile;

I- II Consiliul Judeţean Consiliile locale Investitori privaţi

Creşterea gradului de dotare cu săli de sport şi terenuri sportive în localităţilor rurale.

Consiliul Judeţean Consiliile locale

4. INFRASTRUCTURI TEHNICE

4.1. REŢELE DE TRANSPORT

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

23

Dezvoltarea infrastructurii reţelei de interes naţional prin: • construcţia de autostradă şi drum expres ( sau cu 4

benzi de circulaţie) pe următoare trasee indicative (conf. PATN-Secţiunea I Reţele de Transport) • Autostrada -Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi • Drum expres sau cu 4 benzi -Târgu Secuiesc – Focşani – Brăila – Tulcea -Brăila – Buzău -Râmnicu Sărat – Hârşova – Constanţa -Brăila – Galaţi- studiu de fezabilitate sc Consitrans srl • Lucrare de artă -pod rutier/feroviar la Brăila

• rezervarea de către autorităţile locale, a zonelor necesare dezvoltării proiectelor de infrastructură rutieră promovate de CNADNR

II- III

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.

1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de transport

Modernizarea infrastructurii rutiere pe reţeaua majoră: • construcţia / reabilitarea / modernizarea reţelelor de

drumuri naţionale pe etape : etapa VI DN 2B Brăila – Şendreni etapa VIII DN 21 Brăila – Drajna etapa XI DN 2B Buzău – Brăila etapa XIV DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila ( conform strategiei CNADNR)

I- II

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor rutiere de interes local

Elaborarea de programe pentru modernizarea reţelei locale astfel: -în zona centrală Ianca-Făurei sunt propuse pentru modernizare următoarele drumuri: DJ 255A, DC 8, DC 11,DC 38, DC 39, DC 42, DC 44 -în zona Însurăţei sunt propuse pentru modernizare următoarele drumuri: DJ 202D, DJ 255A, DC 1, DC 2, DC 3,DC 5, DC 56, DC 195 -în zona de nord-vest sunt propuse pentru modernizare

I

Administraţia Locală

24

următoarele drumuri: DJ 203R, DJ 255A, DC 12, DC 15, DC 16, DC 21, DC 26, DC 28, DC 197 -în zona Insula Mare a Brăilei sunt propuse pentru modernizare următoarele drumuri: DJ 212A, DJ 212B, DC 57, DC 59, DC 60, DC 62 -modernizarea drumului judeţean DJ 221B pentru mărirea accesibilităţii comunei Vădeni

Realizarea centurii ocolitoarea municipiului Brăila, care să facă legătura între arterele de intrare-ieşire în oraş şi zonele industriale - reabilitarea drumului ocolitor Brăila - Galaţi la patru benzi de circulaţie racordate la Zona Liberă şi la frontieră -reabilitarea infrastructurii de turism-drumuri de acces către obiectivele turistice din judeţ, către portul de agrement Brăila, şi zonele turistice din Insula Mare a Brăilei.

I Consiliul Judeţean Brăila CLM Brăila Consiliile Locale

3. Modernizarea şi dezvoltarea reţelei feroviare

Modernizarea liniilor de cale ferată existente prin:

• Linie de cale ferată cu viteză până la 160 km/h

- Galaţi – Brăila – Făurei - reţeaua TEN-F

• Lucrare de artă

- pod rutier/feroviar la Brăila

• Linie de cale ferată de interes local pe traseu nou

- Brăila- Măcin- Isaccea-Tulcea

(conform PATN-Secţiunea I Reţele de transport)

• Lucrări de reparaţii capitale –în curs de derulare- la:

- tunelul Fileşti-judeţul Brăila, pe linia Brăila – Galaţi

I- II Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A.

25

• Programe de reconfigurare şi redimensionare în staţiile: Brăila, Baldovineşti, Vădeni.

4. Dezvoltarea traficului aerian de călători şi marfă

•Construirea unui aeroport nou în zona Galaţi – Brăila – Tuluceşti-conform PATN-Secţiunea I Reţele de transport

•Conversia aeroportul Ianca într-un complex aeroportuar pentru agrement şi aviaţie sportivă.

I Direcţia Generală de Transport Aerian

5. Amenajarea căii navigabile

Dunărea

•Lucrări de amenajare a căilor navigabile: pe Dunăre: -sectorul Brăila–Ceatalul Ismailului -sectorul Brăila–Ceatalul Ismailului şi Ceatalul Sf. Gheorghe -sectorul Brăila - Cernavodă – Călăraşi

•Lucrări de modernizare în punctele de traversare cu bacul şi de acostare nave de pasageri în portul Brăila -Bac Smârdan şi Bac IMB

•Punct de trafic RO-RO nou în portul Brăila

•Lucrări de modernizare în porturi existente pentru nave pasageri în portul Brăila

•Port turistic şi debarcader Brăila

•Regularizarea râului Siret, pentru a permite navigaţia, în amonte de municipiile Brăila şi Galaţi –

(conform PATN-Secţiunea I Reţele de transport)

• Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, de la Călăraşi-km375- la Brăila-km175

•Sistem de supraveghere şi control al traficului de nave pe Dunăre

•Lucrării de modernizare a portului Brăila:

II- III Direcţia Generală de Transport Naval

26

-construcţia danei din avalul Portului, în cadrul cheului de mărfuri şi finalizarea cheului vertical de 150m -finalizarea frontului de acostare cu încă 150m, pe structura deja existentă -dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement, din zona centrală a municipiului Brăila -dană de descărcare produse petroliere pentru reconversia pe cărbune la Chiscani la 12 km amonte de Brăila

8. Modernizare şi extindere Zona Liberă Brăila

-Lucrări de extindere a zonei libere existente -Parc Industrial Brăila

I Direcţia Generală de Transport

4.2. GOSPODĂRIREA APELOR

4.2.1.AMENAJARE BAZINE HIDROGRAFICE

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Întreţinerea albiei râurilor prin îndepărtarea vegetaţiei forestiere;

permanent

Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, SGA Brăila

Acţiuni de recalibrare a lucrărilor de apărare existente;

II - III

Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, SGA Brăila

Reabilitarea lucrărilor existente sau realizarea de lucrări noi de apărare împotriva inundaţiilor, în următoarele zone cu risc major de inundare: r. Siret (zona Corbu Vechi-confluenţă cu r. Buzău), fl. Dunărea (zona limitrofă Insulei Mare a Brăilei), r. Buzău (zona Pitulaţi-confluenţa cu Siret), r. Buzău, (zona Dâmboca (jud. Buzău)-Pitulaţi);

II - III

Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, SGA Brăila

Apărarea împotriva inundaţiilor

Actualizarea documentaţiilor tehnice privind apărarea împotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în vecinătatea apelor;

I-II

Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, SGA Brăila

27

Realizarea unor documentaţii tehnice pentru rezolvarea problemelor majore privind vulnerabilitate la inundaţii existentă pe fluviul Dunărea, în Insula Mare a Brăilei (pericolul deversării digurilor, producerea infiltraţiilor în diguri, eroziunea malurilor, înmlăştinirea suprafeţelor îndiguite şi irigate);

I-II

Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, SGA Brăila

Realizarea hărţilor de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001- „Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V- Zone de risc natural”. Pe baza acestor hărţi şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.

II-III Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, SGA Brăila

4.2.2.ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ – ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE APE UZATE

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă existent în toate aglomerările din judeţ;

I-II

Consiliile Locale ale localităţilor care sunt cuprinse în aglomerări Consiliul Judeţean Brăila

Reabilitarea sistemului de canalizare existent în toate aglomerările din judeţ;

I -II

Consiliile Locale ale localităţilor care sunt cuprinse în aglomerări Consiliul Judeţean Brăila

Realizarea sistemului de alimentare cu apă în aglomerările: Vişani, Vădeni, Zăvoaia, Dudeşti, Ulmu, Ciocile şi în comunele Romanu, Tudor Vladimirescu, Siliştea;

II-III

Consiliile Locale ale localităţilor care sunt cuprinse în aglomerări Consiliul Judeţean Brăila

Îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare

a apelor uzate în localităţi

Realizarea sistemului de canalizare în aglomeraţiile: Cazasu, Chiscani, Vădeni, Surdila Găiseanca, Viziru, Lanurile, Tufeşti;

II-III

Consiliile Locale ale localităţilor care sunt cuprinse în aglomerări Consiliul Judeţean Brăila

28

Realizarea sistemului de canalizare în aglomeraţiile: Tichileşti, Gropeni, Ulmu, Jirlău, Suteşti, Zăvoaia, Tătaru, Ciocile, Vişani, Dudeşti, Bărăganu, Victoria;

III

Consiliile Locale ale localităţilor care sunt cuprinse în aglomerări Consiliul Judeţean Brăila

Reabilitarea şi modernizarea sistemului zonal de alimentare cu apă Brăila;

I-II

Consiliul Local al Mun. Brăila

Extinderea sistemului regional de alimentarea cu apă Gropeni-Ianca-Movila Miresii

III

Consiliile Locale ale localităţilor care sunt cuprinse în aglomerări Consiliul Judeţean Brăila

4.3. LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

29

Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

Modernizarea, completarea şi reabilitarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare si creşterea eficienţei tehnice şi economice a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare prin:

- întreţinerea şi extinderea amenajărilor de desecare: decolmatarea canalelor de desecare, întreţinerea gurilor de descărcare, întreţinerea staţiilor de pompare – evacuare in amenajarile: Brăila – Dunăre – Siret, Călmăţui-Gropeni-Chişcani, Ianca-Surdila-Greci, Insula Mare A Brăilei, Latinu Vădeni, Grădiştea – Făurei - Jirlău, Terasa Brăilei, Terasa Viziru , B.H. Călmaţui, Terasa Ialomiţa – Calmăţui, Nămoloasa - Măxineni;

-Monitorizarea stării şi reabilitarea digurilor la Dunăre şi râurile interioare (383 km dig):

- extindere, reabilitare şi modernizare a amenajarilor existente de irigaţii, creşterea gradului de utilizare a irigaţiilor, întreţinerea sistemelor de irigaţie existente, decolmatarea canalelor şi curăţirea acestora de vegetaţie in amenajarile: Brăila – Dunăre – Siret¸ Călmăţui-Gropeni-Chiscani, Ianca-Surdila-Greci, Insula Mare A Brăilei, Latinu Vădeni, Lunca Râului Buzău, Grădiştea – Făurei - Jirlău, Noianu Chiscani, Terasa Brăilei, Terasa Viziru, B.H. Călmaţui, Terasa Ialomiţa – Calmăţui, Nămoloasa – Măxineni;

I-II

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – sucursala Brăila Autorităţile locale

30

-Reabilitarea prizelor de apă de la Dunăre şi râurile interioare:

- întreţinere şi reabilitare pe suprafeţele amenajate cu lucrări complexe de irigaţii şi desecare care funcţionează alternativ; aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului;

- extinderea, reabilitarea, consolidarea şi completarea suprafeţelor amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului;

Creşterea gradului de utilizare a amenajărilor de irigaţii şi desecări:

- stimularea utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului irigaţiilor - stimularea utilizatorilor de apă în a se organiza în asociaţii (conform legii nr. 573/2003) ;

I-II Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – sucursala Brăila Autorităţile locale

Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

Dezvoltarea politicii organizatorice pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare

- promovarea privatizării amenajărilor de irigaţii prin transferul de la Societatea Naţională „Îmbunătăţiri funciare”-SA la asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii;

- stimularea utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului irigaţiilor - stimularea utilizatorilor de apă în a se organiza în asociaţii (conform legii nr. 573/2003) ;

- activităţi de training cu personalul agricol în vederea instruirilor privind exploatarea terenurilor, echipamentelor şi instalaţiilor în amenajările

I-II Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – sucursala Brăila Autorităţile locale

31

hidroameliorative.

4.4. REŢELE ENERGETICE

4.4.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Productia , transportul si distributia energiei electrice

Crearea unor noi capacităţi de producţie

Constructia unei centrale pe huilă de 800 MW pe amplasamentul grupului scos din funcţiune de la CET Brăila;

I-II Termoelectrica SA, Enel, E ON

Modernizarea reţelelor de transport a energiei electrice

Staţia de sistem de la Lacul Sărat va fi retehnologizată; I AREVA Energomontaj SA

Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de medie şi joasă tensiune pentru asigurarea unor servicii cu acoperire zonală şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor

Modernuizarea şi retehnologizarea staţiilor de 110 kV;

Modernizarea liniilor LEA şi LES de m.t şi j.t;

Trecerea instaţiilor de 6 kV la 20 kV;

Integrarea SCADA a tuturor staţiilor de transformare;

I-II FDEE Electrica Distributie Muntenia Nord

Echiparea tehnico-edilitara

Asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor localităţilor

Extinderea reţelelor şi racordarea gospodăriilor din localităţilor parţial electrificate (17 localităţi)

I

FDEE Electrica Distribuţie Muntenia Nord

4.4.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

32

Eficientizarea sistemului centralizat de producţie a energiei termice în Municipiul Brăila – noua sursă de energie termică funcţionând în sistem de cogenerare;

I Consiliul Local Municipal SC CET SA Brăila

Continuarea şi finalizarea retehnologizării şi eficientizării sistemului centralizat de distribuţie a energiei termice la nivelul conductelor de transport, al punctelor termice (inclusiv transformarea a 13 CT în PT) şi al reţelelor secundare de agenţi termici;

I Consiliul Local Municipal SC CET SA Brăila

Reabilitarea alimentarea centralizate cu energie termică în municipiul Brăila (SACET)

Montarea de module termice de nivel de bloc, scară de bloc sau apartament la construcţiile noi care se racordează la SACET şi, în perspectivă, la construcţiile racordate la SACET;

I –II-III

Consiliul Local Municipal SC CET SA Brăila Firmele autorizate Investitorii particulari

Reabilitarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) la nivelul centralelor termice şi al reţelelor termice;

II -III Consiliile locale Reabilitarea alimentării cu energie termică în localităţile în care există locuinţe condominiale, inclusiv în Municipiul Brăila.

Izolarea termică a anvelopei clădirilor, montarea tâmplăriei cu rupere de punte termică şi geam tip termopan, reabilitarea instalaţiilor de încălzire termică şi de apă caldă menajeră, reabilitarea funcţională a clădirilor de locuit condominiale.

I- II M.D.R.L. Consiliile locale Asociaţiile de proprietari

4.4.3. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE ŞI REŢELE DE TRANSPORT GAZE NATURALE

Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, în paralel cu înlocuirea conductelor cu durata normală de viaţă expirată;

Permanent GDF SUEZ ENERGY ROMANIA Firmele autorizate Investitorii particulari

Utilizarea cu eficienţă şi în siguranţă a gazelor naturale în localităţile judeţului

Infiinţarea distribuţiilor de gaze naturale în noi localităţi şi montarea conductelor şi instalaţiilor de consum pe baza unor studii de fezabilitate în funcţie de planurile de dezvoltare prezumate de către investitorii strategici;

I- II

GDF SUEZ ENERGY ROMANIA Firmele autorizate Investitorii particulari

33

Extinderea reţelelor de transport a gazelor naturale în funcţie de realizarea zonelor de dezvoltare, parcuri industriale, tehnologice etc.

II- III SNTGN TRANSGAZ SA GDF SUEZ ENERGY ROMANIA Firmele autorizate Investitorii particulari

Obţinerea autorizaţiilor necesare pentru amplasarea obiectivelor şi verificarea respectării distanţelor de siguranţă în zonele tranzitate de conductele de transport a gazelor naturale

Permanent Consiliile locale SNTGN TRANSGAZ SA - Exploatarea Teritorială Brăila

Tranzitarea în condiţii de siguranţă a teritoriului administrativ al localităţilor de către conductele de transport ţiţei şi produse petroliere,

Obţinerea autorizaţiilor necesare pentru amplasarea obiectivelor şi verificarea respectării distanţelor de siguranţă în zonele tranzitate de conductele de transport ţiţei şi produse petroliere

Permanent Consiliile locale CONPET SA, Firmele care vor prelua patrimoniul PETROTRANS SA, Schelele petroliere

4.4.5. SURSE REGENERABILE DE ENERGIE

Implementarea energiei solare pentru prepararea apei calde menajere în localităţile judeţului, cu precădere acolo unde nu există distribuţii de gaze naturale

I Investitorii particulari Consiliile locale

Implementarea energiei solare pentru producerea energiei electrice cu celule fotovoltaice

II-III Investitorii particulari Consiliile locale

Dezvoltarea sistemelor existente de utilizare a apelor geotermale în localităţile cu zăcăminte exploatabile de ape hidrogeotermale, aflate în zona de sud-est a judeţului

I- II Consiliul judeţean Consiliile locale Investitorii particulari

Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) şi, după caz, continuarea sau întocmirea studiilor privind utilizarea acestora

Studierea terenului pentru găsirea amplasamentelor adecvate amplasării de noi sonde geotermale din punct de vedere al accesibilăţii, posibilităţilor de utilizare, temperaturii, compoziţiei chimice, protecţiei mediului etc.

I- II Consiliul judeţean Consiliile locale Investitorii particulari Autoritatea de mediu

34

Dezvoltarea sistemelor de utilizare a biomasei, cu accentul pe arderea peleţilor de lemn în localităţile judeţului, cu precădere acolo unde nu există distribuţii de gaze naturale

I Investitorii particulari Consiliile locale

Studierea terenului pentru găsirea amplasamentelor adecvate pentru turbinele eoliene din punct de vedere a constanţei direcţiei, vitezei vântului, posibilităţilor de utilizare şi protecţiei mediului.

I Consiliile locale Investitorii particulari Autoritatea de mediu ENEL

Montarea experimentală a turbinelor eoliene în zonele care corespund din punct de vedere al regimului vânturilor şi al protecţiei mediului, cu racordarea lor la SEN, în etapele viitoare.

I- II

Consiliile locale Investitorii particulari Autoritatea de mediu ENEL

4.5. REŢELE DE TELECOMUNICAŢII

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Continuarea programului de extindere şi modernizare a reţelei de comunicaţii în vederea sporirii accesului localităţilor la serviciile universale de telecomunicaţii;

I

Romtelecom Direcţia de Telecomunicaţii Braila

Creşterea gradului de digitalizare a reţelei fixe; I Romtelecom Direcţia de Telecomunicaţii Braila

Stimularea dezvoltării rapide a unui sector de telecomunicaţii modern, bazat pe cele mai noi tehnologii şi aplicaţii în domeniu

Continuarea procesului de ridicare a gradului de telefonizare a localităţilor judeţului concomitent cu îmbunătăţirea calităţii serviciilor;

I-II Romtelecom Direcţia de Telecomunicaţii Braila

Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaţii prin încurajarea

Introducerea de servicii de telefonie noi („bandă lungă”, Internet, transmisii de date) în cât mai multe localităţi,

I Romtelecom Direcţia de Telecomunicaţii Braila

35

Continuarea programului vizând dotarea fiecărei şcoli cu cel puţin un calculator cu acces la Internet;

I Romtelecom Direcţia de Telecomunicaţii Braila

de telecomunicaţii prin încurajarea dezvoltării infrastructurii în bandă lungă şi a aplicaţiilor societăţii informaţionale Instalarea de telecentre în cadrul programului naţional de

implementare a serviciului universal; I-II

Romtelecom Direcţia de Telecomunicaţii Braila

5. ZONIFICAREA TERITORIULUI

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Creşterea rolului regional al municipiului Brăila prin măsuri concertate de dezvoltare

I-II Consiliul Judeţean Brăila Consiliul Local M.Brăila

Dezvoltarea integrată a localităţilor din zona periurbană/de influenţă a municiliului Brăila

I-II Consiliul Judeţean Brăila Consiliul Local M.Brăila Consiliile locale din zonă

Încurajarea sectoarelor economice performante

Reabilitarea patrimoniului cultural construit din municipiul Brăila

I-II Consiliul Judeţean Brăila Consiliul Local M.Brăila

Dezvoltarea controlată a extinderii intravilanelor în zonele de dinamism economic

I-II Consiliul Judeţean Brăila Consiliul Local M.Brăila Consiliile locale din zonă

Protejarea zonelor naturale din patrimoniul naţional şi a obiectivelor cu destinaţie specială;

I-II-III Consiliul Judeţean Brăila Consiliile locale

Valorificarea printr-un turism durabil a patrimoniului natural specific;

I-II-III Consiliul Judeţean Brăila Consiliile locale

Asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioară şi eficientă a resurselor zonale în scopul atenuării dezechilibrelor de dezvoltare teritorială.

Valorificarea prin turism a patrimoniului natural în corelare cu patrimoniul cultural;

I-II-III Consiliul Judeţean Brăila Consiliile locale

36

Creşterea nivelului de urbanizare a localităţilor urbane, prin îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitară,; reabilitarea fondului construit, reabilitarea şi amenajarea adecvată a spaţiilor publice din centrul localităţilor; dezvoltarea serviciilor publice de sănătate, educaţie, sport şi cultură;

I-II-III Consiliul Judeţean Brăila Consiliile locale

Diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale prin valorificarea potenţialul endogen: dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, turismul rural, servicii de depozitare/transport s.a., valorificarea prin turism a meşteşugurilor;

I-II-III Consiliul Judeţean Brăila Consiliile locale

Asigurarea accesului localităţilor din interiorul UAT-urilor spre localitatea reşedinţă de comună/urbană;

I-II Consiliul Judeţean Brăila Consiliile locale

Asigurarea accesibilităţii localităţilor rurale spre centre urbane;

I-II Consiliul Judeţean Brăila Consiliile locale

Dezvoltarea reţelei de transport diversificat şi a transportului public între localităţi.

I-II Consiliul Judeţean Brăila Consiliile locale

Reglementarea şi controlului dezvoltării în teritoriu a localităţilor

Pentru realizarea acestui obiectiv se recomandă întocmirea de documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism în zona de influenţă/periurbană a municipiului Brăila, documentaţii de urbanism de tip PUZ /PUD pentru toate zonele de intres turistic din proximitatea zonelor protejate naturale sau culturale.

I-II Consiliul Judeţean Brăila Consiliile locale

II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

37

Diversificarea ofertei de servicii oferite familiilor cu copii – înfiinţarea de noi creşe, grădiniţe cu orar prelungit, dezvoltarea unor servicii tip babysitting

II Direcţia de Sănătate Publică Inspectoratul Şcolar Consiliile locale

Identificarea domeniilor economice în care există deficit de forţă de muncă şi orientarea ofertei educaţionale spre aceste domenii

I II

Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Inspectorat Şcolar

Atragerea populaţiei pensionate în desfăşurarea activităţilor economice după intrarea legală în inactivitate, mai ales în zonele cu populaţie îmbătrânită (comunele : Racoviţa, Surdila Greci, Scorţaru Nou, Ciocile, Cireşu, Cazasu, Salcia Tudor, Ulmu, Vişani, Surdila Gaiseanca)

I Instituţia Prefectului Arad Casa judeţeană de Pensii şi Asigurări Sociale Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Dezvoltarea unor programe de formare profesională în domenii confruntate cu deficit de forţă de muncă

II Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Crearea de locuinţe sociale pentru familiile tinere în mediul urban

II Consiliile locale Agenţia Naţională pentru Locuinţe

Îmbunătăţirea calităţii locuirii prin construirea / modernizarea infrastructurii de utilităţi (canalizare, apă potabilă, gaze) mai ales în localităţile urbane Ianca, Însurăţei, Făurei

II Consiliul Judeţean Consilii Locale Agenţi economici

Dezvoltarea reţelei de transport intra-judeţeană I II

Consiliul Judeţean Agenţi economici

1. Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (îmbătrânirea demografică, reducerea efectivelor de populaţie tânără pe baza emigraţiei)

Diversificarea oportunităţilor pentru activităţi de timp liber prin crearea / modernizarea / reabilitarea infrastructurii sportive şi socio- culturale

II Consiliul Judeţean Consilii Locale Direcţia judeţeană pentru Tineret şi Sport

2. Crearea de noi locuri de muncă

Dezvoltarea mediului investiţional prin crearea unor centre de pregătire / consultanţă în domeniul afacerilor

II Camera de Comerţ Consiliul Judeţean Universităţi

38

Suport pentru înfiinţarea de noi IMM-uri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial în mediul rural

II Consiliul Judeţean Camera de Comerţ

Dezvoltarea infrastructurii judeţene şi locale de transport II Consiliul Judeţean Agenţi economici

Dezvoltarea programelor de perfecţionare profesională continuă adecvate exigenţelor pieţei muncii

I II

Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Agenţi economici

Aplicarea instruirii profesionale către domenii cu potenţial ridicat de dezvoltare

II

Inspectorat Şcolar Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Furnizarea de cursuri şi dezvoltarea unor programe de susţinere a inserţiei pe piaţa forţei de muncă a grupurilor vulnerabile (şomeri de lungă durată, tineri, femei)

II Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere a forţei de muncă şi asigurarea accesului la aceste servicii

II III

Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Consiliul judeţean Consilii locale

3. Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă

Identificarea necesarului de forţă de muncă şi a exigenţelor de calificare prin consultări permanente cu agenţi economici

Anual Inspectoratul Şcolar Judeţean Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Reabilitarea şi modernizarea clădirilor ce adăpostesc spitale şi a centrelor de sănătate, mai ales a celor din mediul rural

I Direcţia judeţeană de Sănătate publică Consiliul judeţean Consilii locale

Asigurarea accesului la servicii medicale primare (medicină de familie) prin atragerea de medici generalişti , în special în zonele rurale

I Direcţia judeţeană de Sănătate publică Consiliul judeţean Consilii local

4. Dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate

Dotarea cu echipamente medicale moderne a centrelor de sanatate şi a spitalelor

I II

Direcţia judeţeană de Sănătate publică

39

Construirea, reabilitarea, modernizarea, restaurarea cladirilor pentru servicii sociale multifunctionale si rezidentiale si dotarea acestora cu echipamente (camine de batrani, cantine sociale, centre de zi pentru tineri, centre pentru grupuri dezavantajate, copii abandonati etc.);

II Consiliul judeţean Consilii locale

Dezvoltarea serviciilor sociale oferite persoanelor vârstnice (ajutor pentru menaj, consultanţă administrativă şi juridică, asistenţă medicală) mai ales în zonele cu populaţie îmbătrânită (comunele : Racoviţa, Surdila Greci, Scorţaru Nou, Ciocile, Cireşu, Cazasu, Salcia Tudor, Ulmu, Vişani, Surdila Gaiseanca)

II Consiliul judeţean Consilii locale Direcţia judeţeană de Sănătate publică

Reabilitarea şi modernizarea scolilor, gradinitelor si campusurilor scolare/universitare din mediul urban si rural

I II

Inspectoratul şcolar Judeţean Consiliul Judeţean Consiliile locale

Dotarea laboratoarelor şi unităţilor şcolare cu echipamente moderne

II Inspectoratul şcolar Judeţean

5. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii pentru educaţie

Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ în zonele rurale izolate care să permită accesul copiilor familiilor din aceste zone la instituţiile de învăţământ

I Inspectoratul şcolar Judeţean Consiliul Judeţean Consiliile locale

Dezvoltarea ofertei de învăţământ vocaţional, profesional şi tehnic în raport cu evoluţia şi exigenţele pieţei muncii

I Inspectoratul şcolar Judeţean

Înfiinţarea unor centre de orientare şi consiliere profesională destinate elevilor / studenţilor din anii terminali şi proaspăt absolvenţilor

II Inspectoratul şcolar Judeţean Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă

6. Corelarea ofertei sistemului educaţional si de formare profesională cu cerinţele pieţei muncii

Dezvoltarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ şi mediul economic care să faciliteze inserţia proaspăt absolvenţilor pe piaţa muncii

I II

Inspectoratul şcolar Judeţean Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă

40

Implementarea unui sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii

II Inspectoratul Şcolar Judeţean Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Crearea unui sistem structurat de formare profesională continuă a resurselor umane din învăţământ

I II

Inspectorat Şcolar Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Dezvoltarea unor programe educaţionale de alfabetizare si de tip “a doua şansă” la învăţământul liceal, postliceal profesional şi tehnic, adresate mai ales populaţiei rurale (comunele: Suteşti, Viziru, Ciocile, Unirea şi Tufeşti)

I Inspectorat Şcolar

III.STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Solurile

Implementarea unui management integrat al calităţii solului

Promovarea agriculturii ameliorative:

- Tehnica agricolă ameliorativă - componentă esenţială a programului de îmbunătăţiri funciare, asigurând înmagazinarea şi conservarea apei, promovarea soiurilor şi hibrizilor cu consumuri reduse de apă, prevenirea degradării şi ameliorarea solurilor slab productive care contribuie la accentuarea secetei solului;

- Monitorizare, sistem de prelucrare, prognoză şi valorificare a resurselor naturale de apă, inclusiv, din rezervoare freatice;

- Ameliorarea cadrului climatic nefavorabil agriculturii prin promovarea lucrărilor de amenajare a perdelelor de

I-II-III Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice

Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare – Sucursala Braila

41

protecţie, a zonelor împădurite şi extinderea zonelor umede;

- Perfecţionarea sistemului de diagnoză şi avertizare a secetei.

Protectia calitatii solurilor prin măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare;

Creşterea capacităţii de producţie a terenurilor prin aplicarea lucrărilor ameliorative:

Clasa a II-a. Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil (184.024 ha – 38,6%)

- menţinerea nivelului freatic la adâncimea actuală; - eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă din

zonele depresionare (crovuri) şi a celui freatic din arealele cu lăcovişti ;

- afânarea adâncă, fertilizarea ameliorativă, - la texturile argiloase;

- lucrarea solului la umiditatea optimă şi alternarea adâncimii arăturii;

- spălarea sărurilor salinizate, iar în arealele alcalinizate amendarea cu fosfogips ;

- fertilizarea ameliorativă pe solurile cu textură grosieră. ; - nivelare - modelare în acord cu specificul local al

microreliefului ; Clasa a III-a. Terenuri cu limitări moderate în cazul

utilizării - 198.805 ha (39,7%)

- menţinerea nivelului freatic sub 1,2-1,5 m ; - afânarea adâncă şi lucrarea solului la umiditatea optimă

în cazul terenurilor cu textură argiloasă ; - eliminării excesului de umiditate de suprafaţă pe relieful

depresionar ; - spălarea sărurilor solubile şi amendarea cu fosfogips, pe

fond drenat; - arături cu adâncime variabilă şi lucrarea solului la

I-II-III Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice

Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare – Sucursala Braila

42

umiditatea optimă pe terenurile cu textură lutoargiloasă; - nivelare – modelare ţinând cont de specificul local al

microreliefului; - fertilizare ameliorativă mai ales pe terenurile nisipoase ; - în ochiurile de soloneţuri măsuri care să prevină

extinderea acestora ; - pe terenurile afectate de eroziune se va aplica o

agrotehnică antierozională şi se vor practica culturi cu rol protector;

- prin analiza situaţiei, aceste terenuri se pot ceda la împădurire dacă prin această măsură se asigură stingerea procesului de degradare a terenului prin eroziune ;

Clasa a IV-a. Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil (34.497 ha -7,2%)

- coborârea nivelului freatic, eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă şi apărare împotriva inundaţiilor ;

- fertilizarea ameliorativă pentru terenurile cultivate cu textură grosieră ;

- împădurirea ostrovurilor din lunca Dunării mai rentabilă decât ameliorarea în vederea cultivării.

Agricultura Finalizarea reformei proprietăţii funciare; I Consiliul Judeţean

Încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole; I-II MADR Susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării producţiei agricole; I-II MADR

Promovarea unor metode de producţie agricolă care vizează protecţia mediului (agricultură ecologică); I-II-III MADR

Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat

Promovarea/susţinerea activităţilor de legumicultură în comunele existente ( Traian, Movila Miresii) şi în alte zone pretabile.

I-II Consiliile locale

MADR

43

Încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor oportunităţi de diversificarea a activităţilor economice în mod special în comunele care au în prezent un profil ocupaţional mixt (Măraşu, Tufeşti, Siliştea, Măxineni, Traian, Cireşu, Ciocile);

I-II Consiliul Judeţean

Consiliile locale

Susţinerea serviciilor de extensie agricolă; I-II-III MADR Asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor, în vederea realizării de proiecte viabile pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă care să conducă la modernizarea exploataţiilor agricole şi silvice;

I-II MADR

Identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri şi măsuri de lobby pentru transferul exploataţiilor agricole conduse de persoanele în vârstă către persoanele tinere;

I-II-III Consiliul Judeţean Consiliile locale

Susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării terenurilor; acţiuni privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie a solurilor;

I-II Consiliul Judeţean Consiliile locale

Măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare a solurilor;

I-II-III Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare –

Sucursala Braila

Silvicultura Finalizarea reformei proprietăţii forestiere; I Consiliul Judeţean Dezvoltarea silviculturii bazată

pe o gestiune durabilă a pădurilor

Monitorizarea atentă a activităţii de exploatare a pădurilor; - iniţierea unor acţiuni de creştere a suprafeţelor

împădurite şi îmbunătăţire a managementului forestier;

- măsuri de conservare a fondului genetic şi ecologic specific;

- întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării regimului silvic;

- îmbunătăţirea accesului la fondul forestier prin extinderea reţelei de drumuri;

I-II-III DSB Consiliul Judeţean

44

Elaborarea de studii şi proiecte de extindere a vegetaţiei forestiere (creştere 20%) adecvate peisagistic cadrului natural şi configuraţiei localităţilor;

I-II Consiliul Judeţean

Dezvoltarea fondului de pescuit şi vânătoare în accord cu măsurile de protejarea zonelor avifaunistice;

I-II-III DSB

Cercetarea şi promovarea activităţilor de prelucrare tradiţionale a lemnului îndeosebi în localităţile rurale.

I-II Consiliile locale

Piscicultura Stimularea şi modernizarea activităţilor de pescuit :

- amenajarea locurilor de pescuit ; - sprijinirea investitorilor actuali şi potenţiali; - popularea cu puiet certificat; - asigurarea curăţeniei luciului de apă şi a locurilor de

pescuit ; - asigurarea unor servicii complementare; - amenajarea drumurilor de acces către bazine

piscicole şi în jurul acestora; - evitarea unor practici menite să influenţeze negativ

regimul natural de hrănire al peştilor / potenţialul biologic al bazinelor piscicole;

- evitarea utilizării bazinelor piscicole simultan pentru piscicultură şi pentru pescuitul sportiv.

I-II Consiliul Judeţean

Dezvoltarea durabilă şi eficientizarea activităţilor de pescuit şi de prelucrare piscicolă

Sprijinirea activităţilor /investiţiilor de procesare piscicolă şi maketing, în mod deosebit în localităţile : Măraşu, Tichileşti, Măxineni, Movila Miresii.

I-II MADR

Direcţia Agicolă Brăila

Consiliile locale

45

Program operaţional pentru pescuit:

Axa prioritară 2. :modernizarea sectorului de pescuit în apele interioare Măsuri finanţabile : 2.2.pescuit în apele interioare 2.3.investiţii îm procesare şi marketing. Axa prioritară3: întărirea capacităţii instituţionale Măsuri finanţabile: 3.1 acţiuni colective- investiţii pentru echipamente, implementare sistem informaţional,instruire grupuri de pescari Axa prioritară 4. : dezvoltare durabilă a zonelor pescăreşti - sprijinirea proiectelor de cooperare inter –regională.

MADR

Direcţia Agicolă Brăila

46

Dezvoltare rurală Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală - 2007-2013 Axa 1 „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”. Măsuri finanţabile 111: formarea profesională, informare şi difuzare cunoştinţe; 112: instalarea tinerilor fermieri; 113 pensionarea timpurie; 114 utilizarea serviciilor de consiliere. 121: modernizarea exploataţiilor agricole; 122: îmbunătăţirea valorii economice; 123: creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere; 125: îmbunătăţire şi dezvoltarea infrastructurii legate dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii; 141: sprijinirea fermelor agricole de subzistenţă; 142: înfiinţarea grupurilor de producători; 143: furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori 611: plăţi complementare directe.

MADR Direcţia Agicolă Brăila

Dezvoltare economică durabilă a localităilor rurale

1. Dezvoltarea durabilă a localităţii lor rurale prin diversificare economic

2.Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale.

3.Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat.

4.Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice 5.Dezvoltarea parteneriatului public - privat.

Axa 2 „ Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural” Măsuri finanţabile 214 plăţi de agro-mediu. 213 plăţi Natura 2000, pe teren agricol. 223 prima împădurire a terenului nonagricol. 224 plăţi Natura 2000, pe teren forestier

47

Axa 3. „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” Măsuri finanţabile 312 sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-

întreprinderi; 313 încurajarea activităţilor turistice; 322 renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea

serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

341 dobândirea de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală.

Axa LEADER 4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală: 411 creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; 412 îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural; 413 calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale. 4.21 Implementarea proiectelor de cooperare 4.31 Funcţionarea Grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului 431-1 construcţie parteneriate public-private; 431-2 funcţionarea Grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului.

2. INDUSTRIA, CONSTRUCTIILE

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Industria

48

Creşterea competitivităţii industriei prin valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi materiale

Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei, prin:

- revitalizarea activităţilor economice sau închiderea/restructurarea unor capacităţi de producţie neviabile;

- accelerarea procesului de privatizare; - retehnologizarea unităţilor industriale viabile; - reabilitarea şi reconversia către alte tipuri de utilizări a

siturilor industriale devenite disponibile în urma restructurării activităţilor industriale;

- creşterea competitivităţii produselor industriale; - susţinerea investiţiilor productive prin achiziţionarea

de utilaje şi tehnologii noi şi performante; - asigurarea compatibilităţii tehnologiilor şi produselor

industriale; - reeşalonarea datoriilor societăţiilor; - simplificarea unor proceduri de privatizare şi scurtarea

termenelor procedurale; - atingerea unor standarde ridicate din punct de vedere a

indicatorilor economici şi macroeconomici; - promovarea obiectivelor industriale de interes naţional

(ex: Şantierul naval de la Brăila - SC Promex SA, SC Laminorul SA, SC Braiconf SA, Combinatul de celuloză şi hârtie);

- susţinerea şi diversificarea activităţilor economice ce se desfăşoară pe teritoriul “Zonei Libere” din mun. Brăila.

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Unităţile industriale; Parteneriate public-privat

49

Crearea polilor de excelenţă pentru industria prelucrătoare şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei, prin:

- înfiinţarea şi dezvoltarea structurilor de tip cluster (reţea de firme), care să poată constitui structura unui pol de excelenţă în municipiul Brăila;

- instruirea şi pregătirea agenţilor economici privaţi către activităţi de tip cluster;

- sprijin pentru integrarea întreprinderilor în cadrul lanţurilor de furnizori şi clusterelor;

- acces rapid la informaţie pentru firmele integrate în sistem;

- crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă prin promovarea utilizării de energie neconvenţională şi eficientizarea sistemelor de distribuţie şi consum a energiei electrice şi termice;

- rentabilizarea Termocentralei din mun. Brăila şi menţinerea/dezvoltarea parteneriatelor cu investitorii europeni.

I-II Consiliul Judeţean; Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Brăila; Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice de susţinere a iniţiativelor industriale în vederea dezvoltării cooperării industriale

II Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Brăila; Unităţile industriale

Dezvoltarea sectorului IMM-urilor şi infrastructurii de afaceri

Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine, prin:

- dezvoltarea infrastructurii de afaceri, crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional;

- stimularea exporturilor pentru acest sector; - sprijinirea întreprinderilor nou create, a

microîntreprinderilor în vederea amplificării performanţelor economice;

I-II-III

Consiliul Judeţean, Camera de Comerţ şi Industrie Brăila; Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Ministerul Economiei

50

- sprijin pentru accesul pe noi pieţe interne şi internaţionale;

- simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legal şi administrativ, creşterea stabilităţii acestora, diminuarea birocraţiei;

- consolidarea unui cadru instituţional adecvat; - susţinerea şi dezvoltarea suprastructurilor

industriale/reţelelor de producţie: înfiinţarea de parcuri tehnologice, dezvoltarea parcului industrial din mun. Brăila, susţinerea clusterelor (la Brăila, Chiscani, Ianca, Făurei).

Sprijin pentru antreprenori, prin: - îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-uri,

acordarea creditelor flexibile pentru antreprenori şi facilităţi de accesare a fondurilor nerambursabile;

- valorificarea şi dezvoltarea potenţialului IMM-urilor, pricipalul generator de locuri de muncă din economie;

- susţinerea IMM-urilor în vederea creşterii competitivităţii;

Sprijin pentru investiţii, prin: - înfiinţarea unei agenţii pentru investiţii, care să fie o

filială a Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS);

- elaborarea unor norme ale investitorului; - sprijin pentru investiţii de capital în sectorul privat; - acces rapid la informaţii cu privire la investitori şi

modalităţi de finanţarea prin parteneriat; - măsuri de creştere a investiţiilor în domeniul

cercetarii–dezvoltării de înaltă tehnologie .

I-II

I-II-III

Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Ministerul Economiei; Ministerul Finanţelor Publice ARIS, Camera de Comerţ şi Industrie Brăila

Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale I Agenţia judeţeană de

51

competitive, prin: - măsuri de pregătire şi reconversie a forţei de muncă în

ramurile specifice zonei ce le conferă însuşirea de noi abilităţi, perfecţionare şi specializare în muncă;

- echilibrarea cererii şi ofertei pe piaţa forţei de muncă; - îmbunătăţirea nivelului de calificare şi creşterea

capacităţii de ocupare a resurselor umane; - măsuri de creştere a productivităţii muncii şi în acelaşi

timp o creştere a nivelului salarial; - adaptarea forţei de muncă şi a întreprinderilor la

schimbările economice apărute (transfer de know-how şi reconversie profesională).

Ocupare a Forţei de Muncă Brăila

52

Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, prin: - revitalizarea activităţilor economice din mediul rural şi

sprijinirea acestora prin valorificarea eficientă a resurselor naturale (energetice şi neenergetice);

- sprijinirea financiară şi non-financiară a IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate şi asociaţiilor de producători din mediul rural;

- investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local;

- spijin financiar şi non-financiar pentru înfiinţarea de noi magazine de desfacere pentru produsele obţinute din activităţile tradiţionale (promovarea brendurilor locale);

- extinderea/monernizarea/crearea de noi întreprinderi în sectorul non-agricol;

- crearea unor structuri de producţie în mediul urban care să faciliteze o eficientizare şi diversificare a activităţilor economice din mediul rural.

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile locale; Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri;

Redefinirea profilului industrial al localităţilor urbane într-o viziune integratoare la nivel judeţean.

II-III Consiliile Locale Unităţile industriale

Construcţii

53

Construcţia de noi locuinţe va conduce la: - diversificarea ofertei în domeniul construcţiilor,

creşterea indicatorilor de performanţă şi a locurilor de muncă;

- construirea de locuinţe sociale pentru familiile cu venituri modeste şi pentru familiile tinere;

- construirea de locuinţe individuale în proprietate.

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei

Dezvoltarea activităţilor din construcţii corelat cu creşterea nivelului de dezvoltare economică

Promovarea investiţiilor - diversificarea modalităţilor de accesarea a fondurilor

naţionale şi europene pentru construcţii, prin: - accesarea fondurilor europene nerambursabile

(fonduri structurale); - accesarea fondurilor locale şi regionale.

- măsuri de stimulare, administrative şi financiare, pentru investitorii străini şi locali;

- diversificarea modalităţilor de valorificare, eficientă şi durabilă, a resurselor naturale regenerabile (ex: argile comune, nisip, pietriş) ce pot fi valorificate în activitatea de construcţii.

I-II Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, ANIMMC; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei; Ministerul Finanţelor; Camera de Comerţ şi Industrie Brăila

54

Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare - măsuri de sprijinire pentru dezvoltarea şi

implementarea proiectelor imobiliare atât pentru mediul de afaceri public cât şi pentru cel privat;

- menţinerea unei mediu atractiv în activitatea de construcţii în localităţile Brăila, Ianca, Chiscani, Vădeni, Măxineni;

- măsuri de stimulare financiară pentru IMM-urile care desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor;

- măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit (ex: izolare termică, cintorizare, reparaţii apitale);

- încurajarea competitivităţii firmelor prin calitatea produselor şi serviciilor oferite;

- măsuri de susţinere a firmelor ce-şi dezvoltă proiecte imobiliare pe suprafaţa Zonei Libere din mun. Brăila

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă în construcţii - măsuri de stimulare pentru revenirea în ţară a

persoanelor care lucrează în construcţii şi de stopare a tendinţei de migraţie prin: - crearea de noi locuri de muncă în construcţii

retribuite corespunzător; - facilităţi financiare şi non-financiare pentru forţa

de muncă locală. - formarea forţei de muncă cu calificare în domeniul

lucrărilor de restaurare/ renovare de monumente istorice

I-II Agenţia judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Brăila; Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri

55

Transferul de know-how occidental - măsuri de stimulare a transferului de experienţă

occidental, pentru forţa de muncă revenite în ţară; - eficientizarea modalităţilor de achiziţie a utilajelor şi

tehnologiilor moderne, de calitate şi standarde occidentale.

I-II Parteneriat public-privat, Consiliile Locale

3. SERVICII ECONOMICE ŞI SOCIALE Dezvoltarea activităţilor de servicii şi a infrastructurii tehnice

Dezvoltarea activităţilor de servicii, prin: - reducerea disparităţilor de dezvoltare dintre mediul

urban şi cel rural se va realiza prin creşterea atractivităţii localităţilor rurale şi a oraşelor mici;

- diversificarea activităţilor de servicii în mediul rural; - promovarea brandurilor locale şi comercializarea

acestora; - sprijinirea IMM-urilor şi antreprenorilor ce desfăşoară

activităţi de servicii (ex: consultanţă în afaceri din partea Centrului de consultanţă în afaceri din mun. Brăila);

- dezvoltarea şi extinderea în plan teritorial a centrelor de consultanţă în afaceri (Însurăţei, Ianca, Făurei, Măxineni);

- stimularea investiţiilor în activităţile de servicii economice şi sociale (inclusiv învăţământ şi sănătate);

- susţinerea financiară a investiţiilor din fondurile locale şi bugetul naţional;

- accesarea fondurilor structurale pentru servicii economice şi sociale;

- instruirea continuă a personalului din servicii (ex. Centrul de dezvoltare a resurselor umane din mun. Brăila);

I-II-III Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Ministeru Educaţiei, Cercetării şi Inovării; Ministerul Economiei; Ministerul Sănătăţii

56

- menţinerea raportului calitate-preţ pentru dezvoltarea serviciilor comerciale;

- măsuri de redresare a activităţilor din domeniul imobiliar;

- imbunătăţirea infrastructurii de servicii în scopul creşterii competitivităţii economice.

Sprijinirea micilor întreprinzători, prin: - înfiinţarea centrelor de consultanţă în afaceri pentru

IMM; - sprijinirea dezvoltării capacităţii de cercetare/

dezvoltare/ inovare şi reducerea decalajului informaţional;

- îmbunătăţirea de servicii pentru sprijinirea afacerilor; - accesarea/acordarea de fonduri financiare în vederea

dezvoltării mediului de afaceri; - facilităţi fiscale pentru întreprinzători.

I-II-III Întreprinderi; Administraţia publică; universităţi; Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri

57

Iniţierea unor proiecte comune cu judeţele învecinate, destinate să rezolve probleme intra-regionale: - propuneri de proiecte de cercetare-dezvoltare (CD) în

parteneriat între universităţi/ institute de cercetare şi întreprinderi (incubatoarea de afaceri şi clustere);

- promovarea şi susţinerea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru introducerea în producţie de produse, tehnologii sau servicii noi sau perfecţionate;

- sprijin financiar din partea forurilor competente pentru servicii de cercetare, dezvoltare, inovare;

- acordarea de sprijin din partea autorităţilor competente, pentru valorificarea activităţilor performante;

- dezvoltarea serviciilor de marketing; - sprijin pentru noi micro-întreprinderi de înaltă

tehnologie ; - investiţii în cercetare ştiinţifică; - training pentru personalul ce iniţiază şi implementează

proiecte ce conduc la creşterea economică şi financiară a judeţului.

II-III Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Agenţi economici; Centre de cercetare; Universităţi

58

Extinderea reţelelor de comunicaţie la nivelul tuturor localităţilor rurale, prin: - menţinerea şi dezvoltarea unor relaţii de colaborare

între centrele de consultanţă în afaceri şi societăţi prestatoare de servicii;

- măsuri de informare şi stimulare a populaţiei pentru racordarea la reţele de comunicaţie moderne ( ex: INTERNET,servicii informaţionale, aplicaţii IT în economie şi finanţe, etc);

- construirea de telecentre care să faciliteze accesul la INTERNET cu ajutorul unor conexiuni specifice;

- extinderea serviciilor şi reţelelor de comunicaţie şi telecomunicaţie în mediul rural (ex. Intranet, comerţ electronic, banking on-line, telefonie, poştă).

I-II Consiliul Judeţean Consiliile Locale

Dezvoltarea serviciilor financiare şi bancare, prin: - măsuri de prevenire a efectelor crizei economice şi

financiare; - diversificarea pachetelor şi produselor bancare pentru a

deveni mai accesibile persoanelor fizice şi juridice; - extinderea serviciilor financiare şi bancare în mediul

rural.

I-II-III Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Ministerul Finanţelor

4. TURISM Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabilă a potenţialului turistic natural şi cultural

Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, prin:

- promovarea şi dezvoltarea activităţilor turistice ce se pot desfăşura pe Dunăre, prin dezvoltarea şi

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Parteneriat public-privat

59

valorificarea eficientă şi durabilă a acestei resurse; - modernizarea şi dezvoltarea amenajărilor şi structurilor

turistice existente (Staţiunea Lacul Sărat); - iniţierea unor programe de revigorare a staţiunilor

vechi abandonate (ex: Câineni Băi şi Movila Miresii); - înfiinţarea unor amenajări turistice specifice pentru

pescuit (Lacul Lotu Alb - com. Movila Miresii, Lacul Blasova – Insula Mică a Brăilei, Lacul Zăton – com. Măraşu, Ianca, Plopu);

- dezvoltarea unui turism de weekend controlat care să valorifice eficint şi durabil locaţiile unde se desfăşoară această formă de turism;

- promovarea şi valorificarea turismului cultural şi religios atât în mun. Brăila cât şi în celelalte localităţi ale judeţului;

- menţinerea şi dezvoltarea unui climat de afaceri favorabil dezvoltării turismului ştiinţific şi de afaceri;

- crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea ecoturismului durabil în zona Balta Mică a Brăilei;

- promovarea şi dezvoltarea activităţilor tradiţionale (etnografie şi folclor).

Crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă, prin: - dezvoltarea şi promovarea ofertei turistice existente în

prezent pe plan local; - crearea unor noi oferte turistice în staţiunile balneare şi

balneoclimaterice propuse a fi înfiinţate (ex: Balta Albă, Grădiştea, Însurăţei-Bereştii de Jos, Câineni Băi, Movila Miresii);

- restaurarea, conservarea şi protejarea siturilor şi

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional; Ministerul Mediului

60

monumentelor istorice pentru valorificarea lor printr-un turism cultural ecologic;

- înfiinţarea unui centru de informare turistică (mun. Brăila);

- înfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – ex: croaziere pe Dunăre);

- crearea de noi pachete turistice atractive care să stimuleze cererea pentru diversele forme de turism practicate pe plan local (ex: turism balnear, de agrement, de weekend, pe Dunăre, urban, cultural, religios, ştiinţific, de afaceri, ecoturism, etc.);

- modernizarea infrastructurii turistice şi a dotărilor necesare.

Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în present, exemplu:

- turism balnear, balneoclimateric, odihnă şi recreere, turism cultural, turism urban, turism de afaceri, turism de congrese şi reuniuni, vânătoare şi pescuit sportiv, turism religios, circuitul conacelor foştilor proprietari de moşii din cadrul judeţului, ecoturism, turism de weekend, turism ştiinţific, turism nautic şi de croazieră, turism rural.

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Ministerul Turismului

Introducerea şi promovarea unor noi forme de turism adecvate condiţiilor specifice existente pe teritoriul judeţului, prin:

- dezvoltarea unor noi staţiuni şi stabilimente balneare şi balneoclimaterice (ex: Balta Albă, Grădiştea, Însurăţei-Bereştii de Jos, Câineni Băi, Movila Miresii);

-dezvoltarea şi promovarea pe plan local a turismului de

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Ministerul Turismului; Ministerul Mediului

61

agrement, spre exemplu: o mun. Brăila – petrecerea timpului liber la

următoarele obiective: centrul istoric, instituţii de cultură, baze sportive, faleza Dunării, parcul zoo, păduri, grădini de vară, parcuri, cluburi, discoteci;

o Dunăre şi lacurile dulci – agrement nautic, amenajarea plajelor;

o Lacul Lutul Alb, Lacul Blasova, Lacul Zăton şi Lacul Esna – pescuit sportiv;

o Staţiunea Lacul Sărat – dotări de agrement; - dezvoltarea activităţilor ecoturistice (Parcul Natural

Balta Mică a Brăilei);

Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila, acordându-se o atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu, prin:

- protejarea şi respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la ansamblurile de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală şi istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice ex: Muzeul Judeţean Brăila, Clădirea teatrului „Maria Filotti”, Lăcaşurile de cult, Palatul Agriculturii, Ansamblul Piaţa Traian, şi cel din str. Mihai Eminescu, Casa Ana Aslan, Faleza Dunării, Parcul Monument din SV mun. Brăila, etc.

- includerea în circuite turistice naţionale sau la nivelul unor areale turistice a obiectivelor culturale reprezentative ale judeţului pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural specific zonei geografice.

I-II Consiliul Judeţean; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional

Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement, atât în I-II Consiliul Judeţean;

62

Brăila, cât şi pe teritoriul judeţului, prin: - modernizarea bazelor de sport şi agrement existente

(ex. în mun. Brăila – complexul sportiv şi ştrandul); - amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacul

Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism.

Consiliile Locale

Amenajarea, echiparea şi dezvoltarea zonelor de agrement, a pădurilor, în vederea dezvoltării ecoturismului şi turismului de weekend, prin:

- menţinerea unui cadru natural atractiv strâns legat de amenajări specifice, în vederea dezvoltării şi valorificării unui turism de weekend controlat şi durabil;

- crearea condiţiilor şi dotărilor speciale în vederea practicării turismului de weekend în zonele împădurite ale judeţului;

I-II-III Consilile Locale; Ministerul Mediului

Modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic pentru creşterea calităţii produsului turistic, prin:

- asigurarea unei accesibilităţi ridicate spre localităţile de interes turistic prin reabilitarea reţelei de drumuri locale, în special în mediul rural;

- creşterea gradului de modernizare şi confort a infrastructurii turistice în localităţile Însurăţei, Vişani, Surdila Grădiştea, Frecăţei şi Staţiunea Lacul Sărat;

- extinderea bazei de cazare existente şi diversificarea dotărilor conexe;

- adaptarea locaţiillor turistice la turismul balnear modern.

I-II-III Consiliul Judeţean; Consilile Locale; Ministerul Turismului

63

Conturarea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică amprentă locală, care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, de maxim impact

- creşterea interesului turistic pentru staţiunile balneare prin promovarea unor programe complexe care să includă oferte turistice variate;

- promovarea unor pachete de oferte turistice integrate;

- valorificarea durabilă a Dunării;

- organizarea unor trasee culturale tematice (ex: itinerarii religioase, trasee educaţionale, trasee prezentând tipologii diferite ale locaşurilor de cult, itinerarii de arhitectura tradiţională, de arhitectură modernă şi contemporană);

- studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea Măxineni, Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat, Conacul Orezeanu, etc.

- permanentizarea unor evenimente culturale tradiţionale (festivaluri, manifestări culturale, sărbători tradiţionale, târguri);

- promovarea produselor şi brandurilor locale.

I-II-III Consiliul Judeţean; Consilile Locale; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional

Declanşarea unei campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila, punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi, de anvergură

I-II Consiliul Judeţean

Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism şi a capacităţilor de cazare

I-II Consiliul Judeţean; Consilile Locale

Acesarea fondurilor europene, naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean

I Consiliul Judeţean; Consilile Locale

64

Modernizarea, reamenajarea şi extinderea structurilor de cazare şi alimentaţie publică

Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire prin:

- dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat în funcţie de formele de turism practicate şi localizările în teritoriu judeţean;

- identificarea, reabilitarea, amenajarea sau construirea unor pensiuni sau ferme turistice în localităţile rurale cu potenţial pentru dezvoltarea agroturismului;

I Consiliile Locale

Asigurarea resursei umane în turism

Pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice, în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale, prin:

- perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism;

- dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate;

- organizarea de cursuri de specialitate, de perfecţionare şi pregătire în management, marketing, gastronomie, comportament, ghizi specializaţi, legislaţie, etc.

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă; Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării; Inspectoratul Şcolar Judeţean

IV. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

Domeniul/ subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

Propuneri de responsabilităţi

Integrarea armonioasă a teritoriului judeţean în spaţiul regional şi naţional, racordarea la reţeaua naţională i ă lil i

Creşterea nivelului de dezvoltare socio-economică şi a gradului de dotare cu servicii de tip urban a municipiului Brăila pentru îndeplinirea rolului teritorial, conform PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi;

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile Locale;

65

Realizarea proiectelor de infrastructură: pod peste Dunăre, aeroport, modernizarea portului, autostrada şi drumurile expres prevăzute prin PATN Secţiunea Reţele de transport care vor asigura legătura cu Coridoarele IV şi IX, Delta Dunării şi zona Carpatică;

I-II-III Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; D. G.T. N. D. G. T. A. C.N.C.F. CFR S.A. C.A.D.N. R. S.A.

Întărirea rolului oraşelor în cadrul reţelei de localităţi, prin dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale, susţinerea dezvoltării economice;

I-II Consiliul Judeţean; Consiliile Locale;

Dezvoltarea cooperării dintre localităţile urbane şi cele rurale în vederea întăririi rolului teritorial al acestora şi echilibrării dezvoltării teritoriului judeţean ;

I-II-III Consiliul Judeţean; Consiliile Locale;

Dezvoltarea localităţilor rurale şi a cooperării între aceste în vederea realizării proiectelor de infrastructură şi valorificarea produselor agricole- clustere agricole;

I-II-III Consiliul Judeţean; Consiliile Locale;

Valorificarea patrimoniului natural constituit îndeosebi de suprafeţele acvatice în practicarea unui turism durabil, care să protejeze aceste resurse şi să confere un spor de identitate teritoriului judeţean;

I-II-III Consiliul Judeţean; Consiliile Locale; Investitori privaţi

şi europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială

Realizarea de proiecte de dezvoltare rurală cu localităţi din judeţele vecine pe zone rurale cu potenţial turistic (zone adiacente cursurilor de apă Dunăre, Siret, Buzău);

I-II-III Consiliul Judeţean; Consiliile Locale;

66

Realizarea de proiecte în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră : - Coridorul verde al Dunării”- 1999 protocol de

colaborare între Ministerele Mediului din Bulgaria, Moldova, România şi Ucraina

- Euroregiunea "Dunărea de Jos" - 1998 , protecţia mediului, conservarea diversitaţii biologice şi dezvoltarea durabilă - judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea (România), raioanele Cahul şi Dimitrie Cantemir (R. Moldova) şi Regiunea Odessa (Ucraina)

- „Zona Naturală Protejată transfrontieră a Deltei Dunării şi Prutului inferior”- 2000, Ministerele Mediului din Republica Moldova, România şi Ucraina - Acordul de stabilire a "Zonei de protecţia naturii din Delta Dunării(RBDD- Romania, Rezervaţia Biosferei Dunării - Ucraina) şi Prutul Inferior(Rezervaţia Stiinţifică Prutul Inferior - Republica Moldova)"

- Colocviul Fluvial European de sud- 2006-cercetare, schimb de experienţă asupra dezvoltării şi protejării zonelor fluviale din Europa-initiat de Regiunea Languedoque-Roussillon, Provence-Alpes-Cote d’Aur, Rhone-Alpes, regiunile riverane Ronului.

I-II-III Consiliul Judeţean; MADR

Bibliografie

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul- compl.si modif de L242/2009 • Legea nr. 363/2006 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea I – Reţele de transport • Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea II – Apa • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea III – Zone protejate • Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi • Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea V – Zone de risc • Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului- compl. de OUG 195/2005 • Legea fondului funciar nr. 18/1991 (cu completările ulterioare – Legea 247 / 2005) • Ordin privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural MAPDR Nr.143 şi MAI Nr.610 –2005 • HG. Nr. 230/2003, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor

naturale şi constituirea administraţiilor acestora. • Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor

naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice • OUG 57/2007OUG (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice • Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. • Ordinul nr. 494/2005 (MO nr. 487/09.06.2005) privind aprobarea procedurilor de incredintare a

administrarii si de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate • Comunicat de presă privind înfiinţarea Secretariatului Convenţiei Ramsar şi desemnarea unor noi

situri Ramsar. • HG 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone • HG nr 1581/2005 priving instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone Ramsar

(1971) – Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională – Legea 5/1991 • Berna (1979) - Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa –

Legea 13/1993 • Washington (1973) - Convenţie privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe

cale de dispariţie – Legea 69/1994 • Rio (1992) - Convenţia privind diversitatea biologică – Legea 58/1994 • Bonn (1979) - Convenţia privind conservarea speciilor migratoare sălbatice – Legea 13/1998 • Paris (1972) - Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural – Decretul

187/1990 • Paris (1994) – Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării • Comunicat de presă privind înfiinţarea Secretariatului Convenţiei Ramsar şi desemnarea unor noi

situri Ramsar • Convenţia Naţiunilor Unite privind schimbările climatice ratificată prin Legea nr. 24/1994 • Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor urbane uzate; • Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman. • European Regional / Spatial Planning Chapter ( Torremolinos ), Council of Europe - Strasbourg,

1983 • European Spatial Development Perspectives ( Potsdam 1999 ) • Principes directeurs pour le Developpement territorial durable du Continent European, CEMAT, (

Hanovra 2000 ) • Agenda teritorială a Uniunii Europene-(Leipzig, 2007)- Spre o Europă mai competitivă şi durabilă cu

regiuni diverse- Leipzig, 25mai 2007 • Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030-INCD URBANPROIECT2007- 2008 • Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013. • Program de Guvernare 2009-2012- Infrastructura de transport • Planul Naţional Strategic 2007-2013 • Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud- Est 2007-2013 • Strategia de dezvoltare a judeţului Brăila 2009

• Programul Operaţional Sectorial de Transport • Strategia Naţională de Protecţia Mediului – 2004-2025 • * Guvernul României, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Programul Naţional de Dezvoltare

Rurală, 2007-2013 • * Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţia

pentru Protecţia Mediului Brăila, Starea factorilor de mediului, rapoarte 2003-2007 • * * * Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila, Raportul anual privind starea factorilor de mediu în

judeţul Brăila, 2007 • Planul Naţional de Îmbunătăţiri funciare 2004 • Studiul “Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren” elaborat de

GEOTEC SA în anul 1998, care a stat la baza elaborării Secţiunii a V–a “Zone de risc natural” • Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii” (H.G. 1854/2005), • Gestiunea situatiilor de risc in profil teritorial, judetul Braila, 2008 - elaborator IPTANA S.A. • MASTER PLAN pentru sectorul apa si apa uzata, judetul Braila, iulie 2008 - elaborator TAHAL

CONSULTING ENGINEERS LTD. • ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili

gazoşi”. • Normativului C 107 – 2005 privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 372 / 2005 privind performanţa energetică a clădirilor. • Ordinului nr. 4/2007 al preşedintelui A.N.R.E. pentru aprobarea Normelor tehnice privind delimitarea

zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, distanţa de siguranţă aferentă instalaţiilor eoliene faţă de clădiri locuite

• Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 diametrele minime admise pentru conductele subterane de distribuţie de presiune redusă

• Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

• ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi”

• Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006,

• Bohatereţ, V., Dobay, K.M., Matei, D., Brumă, I.S., Tanasă, L., Gogu, D.M., Posibilităţi de dezvoltare a României prin programe şi fonduri de la Uniune europeană, Editura Terra Nostra Iaşi 2007

• Davis Jr. and Gaburici A. – “ The economic activity of private farms in Romania during transition”, Europe-Asia Studies, 1999 ;

• Dumitru, M., Diminescu, D., Lazea, V., Dezvoltarea rurală şi reforma agriculturii româneşti, Aprilie 2004

• Dumitru, S., Spaţiul social al tranziţiei, Editura Polirom, Iaşi 1999 • Rioux, C., Utli, B., Michaud, J., C., Gosselin, L., Proulx, C., (1998), „Planification et gestion du

dévelopment local à l aide d une métodologie multicritere”, în Gestion des territories ruraux. Connaissances et méthodes pour la décision publique, Editions Cemagref

• Sandu, D., “Statistică în ştiinţele sociale. Probleme teoretice şi aplicaţii pentru învăţământul universitar”, Bucureşti, 1992

• Vincze, M., „Dezvoltarea regională şi rurală. Idei şi practici”, Editura PUC, 2000 • Repere economice şi sociale. Statistica teritorială a României, 2006, 2007, INS, Bucureşti • Universitatea “Constantin Brâncoveanu”, Strategia de dezvoltare a judeţului Brăila pe termen mediu

(2004-2008), vol.I şi vol.II, aprilie 2004 • Dezvoltarea rurală în România. Carta Verde, 1998. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, PHARE

RO 9505-04-03, Bucureşti • www.portal-brăila.ro • Haupt, A., Kane, T. T., 2004, Populaţia – Definiţii şi indicatori, Ediţia a 5-a, Population Reference

Bureau, Washington,DC • Jaba, E., Grama, A., 2004, Analiza statistică cu SPSS sub Windows, Ed. Polirom, Iaşi. • Pressat, R., 1974, Analiza demografică. Concepte. Metode. Rezultate, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti

• Rotariu, T., 2003, Demografia şi sociologia populaţiei – Fenomene demografice, Ed. Polirom, Bucureşti

• Sandu, D., 2007, Dezvoltarea spaţială – teme şi metode sociologice, suport curs pentru masterul de Amenajarea teritoriului şi dezvoltare regională, UAUIM

• Sora, V., Hristache, I., Mihaiescu, C., (1996), Demografie şi statistică socială, Editura economică, Bucureşti

• Ţarcă, M., 1974, Introducere în prognoza demografică, Ed. Junimea, Iaşi • Trebici, V., 1979, Demografia, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti • Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (coord), 1993, Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti. • P.A.T.J. • Dicţionarul de sărăcie, http://www.iccv.ro/romana/dictionar/dictionar.htm • CASPIS, 2004, Harta sărăciei în România • Cândea, Ionel, 2008, Studiu istoric privind patrimoniul cultural construit din judetul Braila • Petre, R., 2008, Ghid practic pentru elaborarea studiului socio – demografic în documentaţiile de

amenajarea teritoriului de tip PATJ şi PATZ, Lucrare de dizertaţie • Urbanproiect, 2002, Conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajarea teritoriului în concordanţă cu

prevederile legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul • Urbanproiect, 2002, Ghid de elaborare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului • Ancheta structurală în agricultură, INS, 2006 • Anuarul Statistic al României, CNS 1991, 1995 • Anuarul Statistic al României, INS, 2000, 2003, 2007 • Fişa localităţii, 2002 – 2006, INS • Recensământul populaţie şi al locuinţelor, 7 ianuarie1992, vol. 1 - Populaţie, structură demografică -

, INS, Bucureşti. • Recensământul populaţie şi al locuinţelor,2002, vol. 1 - Populaţie, structură demografică - , INS,

Bucureşti • Anuarul Statistic al României, 2007, INS, Bucureşti. • Populaţia României pe localităţi, 1 iulie 2007, INS, Bucureşti • Anuarul statistic al judeţului Brăila , 2007, Direcţia Regională de Statistică Brăila, INS • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, 2002, INS • Recensământul General Agricol, INS, 2004 • Baza de date „Tempo On-Line”, INS, 2008