Institutul Național de Statistică - masă rotundă 21 iunie 2016

PARTICIPAREA LA EDUCAŢIA

PREUNIVERSITARĂ

MASĂ ROTUNDĂ

21 iunie 2016

INSTITUTUL NAŢIONAL

DE STATISTICĂ

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE

ALE EDUCAŢIEI AGENŢIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A CALITĂŢII

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

I. Contextul actual privind sistemul de educație

– indicatori cheie sau „ce spun statisticile?” -

Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educației.

Pentru perioada 2011/2012 - 2014/2015 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.

*) Populația rezidentă 2015 date provizorii

În anul 2013, comparativ cu 2011, scăderea populaţiei rezidente (3,3%) a fost mai mare decât a populaţiei

şcolare de 3-23 ani (2,0%), ceea ce a determinat o uşoară tendinţă crescătoare a ratelor specifice de cuprindere

în învăţământ.

În anul 2015 comparativ 2014 ratele specifice de cuprindere în învăţământ au valori mai mici şi o tendinţă

descrescătoare din cauza:

numărului mic de copii din grupa de 0-2 ani înscrişi în creşe;

populaţiei şcolare de 0-23 ani care a scăzut mai mult (2,7%), comparativ cu populaţia rezidentă de 0-

23 ani (0,5%). 3

Populația rezidentă vs. populația școlară din învățământul preuniversitar

6,5 %

80,2%

91,8%

89,7%

75,9%

17,6%

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

0-2 ani 3-5 ani 6-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

- persoane -

Populaţia rezidentă

Populaţia şcolară

2011/

2012

2012/

2013

2013/

2014

2014/

2015

2015/

20162)

Total învățământ preuniversitar 69,1 69,7 70,0 63,0 61,6

Masculin 68,6 69,2 69,3 62,4 61,1

Feminin 69,6 70,2 70,7 63,6 62,1

Urban 88,2 89,3 90,8 82,5 81,2

Rural 49,8 50,0 49,5 43,8 42,4


1) Pentru perioada 2011/2012 - 2014/2015 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.2) Date provizorii.

- procente -

Gradul de cuprindere a populației de vârstă școlară în învățământul preuniversitar1)

în anul școlar 2015-2016

4

Grupa de vârstă oficială2011/

2012

2012/

2013

2013/

2014

2014/

2015

2015/

2016

Total învăţământ preuniversitar 69,1 69,7 70,0 63,0 61,6

0 - 2 ani ... ... ... 6,7 6,5

3 - 6 ani 82,0 ... ... ... ...

3 - 5 ani ... 84,1 83,8 84,1 80,2

7 - 10 ani 93,6 ... ... ... ...

6 - 10 ani ... 92,8 92,8 91,4 91,8

11 - 14 ani 93,1 92,1 91,5 90,8 89,7

15 - 18 ani 82,1 80,3 79,7 78,7 75,9

19 - 23 ani şi peste 19,5 19,4 18,6 18,9 17,6

Începând cu anul şcolar 2012/2013, conform Legii educaţiei nr.1/2011, grupele de vârstă pentru

populaţia de vârstă şcolară sunt: 3-5 ani, 6-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-23 ani şi peste.

Învăţământul superior: studenţii de licenţă + cursanţii la master + cursanţii la doctorat + cursanţii

la programe postuniversitare + postdoctorale.

- procente -

Începând cu anul şcolar 2014/2015, datele se referă şi la numărul de copii din creşe (grupa de

vârstă 0-2 ani).

Din structura pe sexe se observă că valorile ratelor brute, nete şi a gradului de cuprindere în

învăţământul preuniversitar sunt în favoarea fetelor, iar pe medii de rezidență, aceste valori sunt

predominante în mediul urban.

Gradul de cuprindere în învăţământul preuniversitar a populaţiei de vârstă şcolară

Sursa: INS

5

3,3%

88,3%

88,3 %

91,4%77,8%

7,9% 9,1%0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

0-2 ani

Antepreşcolar

3-5 ani

Preşcolar

6-10 ani

Primar

11-14 ani

Gimnazial

15-18 ani

Liceal

15-18 ani

Profesional

19-23 ani

Postliceal

- persoane -

Populaţia rezidentă - grupe de vârstă Populaţia şcolară - nivel educaţional

2011/

2012

2012/

2013

2013/

2014

2014/

2015

2015/

20162)

Masculin 68,6 69,2 69,3 62,4 61,1

Feminin 69,6 70,2 70,7 63,6 62,1

Urban 88,2 89,3 90,8 82,5 81,2

Rural 49,8 50,0 49,5 43,8 42,4

- procente -

Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educaţiei.1) Pentru perioada 2011/2012 - 2014/2015 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.2) Date provizorii.

Rata brută de cuprindere în învățământul preuniversitar a

populației de vârstă școlară1) în anul școlar 2015-2016

Rata brută de cuprindere în învăţământul preuniversitar, pe sexe şi medii

6

Rata brută de cuprindere nivel educaţie (y) = populația școlară din nivelul de educație (y) indiferent de vârstă

populația rezidentă din grupa de vârstă oficială a nivelului de educație (y)x100

Nivel de educaţie indiferent de vârstă

(Grupa de vârstă oficială)

2011/

2012

2012/

2013

2013/

2014

2014/

2015

2015/

20162)

Total învăţământ preuniversitar69,1 69,7 70,0 63,0 61,6

Antepreşcolar (0-2 ani) ... ... ... 3,4 3,3

Preşcolar (3-6 ani) 78,6 ... ... ... ...

Preşcolar (3-5 ani) ... 90,6 89,0 90,1 88,3

Primar (7-10 ani) 96,6 ... ... ... ...

Primar (6-10 ani) ... 88,3 89,2 89,2 88,3

Gimnazial (11 - 14 ani) 93,2 92,7 92,6 92,2 91,4

Liceal, profesional (15 - 18 ani) 102,1 97,3 92,5 90,0 85,8

Postliceal (19 - 23 ani şi peste) 6,1 7,5 8,8 9,5 9,1

- procente -


Preșcolar Primar Gimnazial Liceal și profesional Post-secundar

Grecia 76,2% Malta 93,6% Malta 89,9% Malta 82,4% Cipru 0,7%

Belgia 118,8% Suedia 120,4% Belgia 180,5% Finlanda 181,6% Irlanda 52,8%

Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educaţiei.

Sursa: Institutul de Statistică al UNESCO

Rata brută de cuprindere în învăţământul preuniversitar1)

Valori minime și maxime ale ratei brute de cuprindere în învățământul

preuniversitar în anul școlar 2013-2014 în țările UE, pe niveluri educaționale

7

2011/

2012

2012/

2013

2013/

2014

2014/

2015

2015/

20162)

Masculin 59,8 61,4 62,5 55,9 54,7

Feminin 61,9 63,5 64,7 57,8 56,3

Urban 76,1 78,6 81,6 73,8 72,6

Rural 45,4 46,0 45,8 40,2 38,8

Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educației.1) Pentru perioada 2011/2012 - 2014/2015 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.2) Date provizorii.

- procente -

2,9%

83,2%

85,4%

81,9 %63,5%

7,1% 8,8%0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

0-2 ani

Antepreşcolar

3-5 ani

Preşcolar

6-10 ani

Primar

11-14 ani

Gimnazial

15-18 ani

Liceal

15-18 ani

Profesional

19-21 ani si

peste

Postliceal

- persoane -

Populaţia rezidentă

Populaţia şcolară

Rata netă de cuprindere în învăţământul preuniversitar a populaţiei de vârstă şcolară1)

Rata netă de cuprindere în învăţământul preuniversitar, pe sexe şi medii

Rata netă de cuprindere şcolară = Numărul copiilor/elevilor de vârstă oficială coresp. fiecărui nivel de educație, cuprinși în aceste niveluri de educație

Populația rezidentă din aceeași grupă oficială de vârstăx100

8

- procente -


Nivel de educaţie vârstă oficială

(Grupa de vârstă oficială)

2011/

2012

2012/

2013

2013/

2014

2014/

2015

2015/

20162)

Total învăţământ preuniversitar60,8 62,4 63,6 56,9 55,5

Antepreşcolar (0-2 ani) ... ... ... 2,8 2,9

Preşcolar (3-6 ani) 77,1 ... ... ... ...

Preşcolar (3-5 ani) ... 84,1 83,8 82,1 79,8

Primar (7-10 ani) 87,6 ... ... ... ...

Primar (6-10 ani) ... 85,3 86,3 85,4 84,6

Gimnazial (11 - 14 ani) 83,9 83,7 83,6 83,1 81,9

Liceal, profesional (15 - 18 ani) 77,0 75,5 74,8 73,7 70,5

Postliceal (19 - 23 ani şi peste) 6,1 7,4 8,7 9,4 8,8

Preşcolar Primar Gimnazial Liceal şi profesional

Irlanda 58,1% Ungaria 90,8% Bulgaria 81,9% Ţările de Jos 82,4%

Belgia 99,6%

Regatul Unit al Marii Britanii şi

Irlandei de Nord 99,8% Suedia 97,9% Slovenia 93,2%

Sursa: Institutul de Statistică al UNESCO.

Sursa: Cercetările statistice exhaustive din domeniul educaţiei.

Rata netă de cuprindere în învăţământ a populaţiei de

vârstă şcolară în învățământul preuniversitar1)

Valori minime și maxime ale ratei nete de cuprindere în învățământul preuniversitar în

anul școlar 2013-2014 în țările UE, pe niveluri educaționale

9


antepreșcolar preșcolar primar gimnazial liceal profesional postliceal

Total 18811 534742 939147 772941 673615 68682 99476

Feminin 8834 260207 453884 371818 343216 19814 65560

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1000000

- persoane -

Total

Feminin

Copii/elevi înscriși în învățământul preuniversitar în anul școlar 2015-2016

10


Structura numărului de copii/elevi din țară înscriși în anul școlar 2015-2016

în învățământul preuniversitar, pe etnii

Exceptând românii, majoritari în toate nivelurile de educaţie, cele mai mari ponderi ale elevilor din rândul

celorlalte etnii se regăsesc în învăţământul profesional (elevii de etnie maghiară reprezintă 7,9%) şi

în învăţământul primar (elevii de etnie romă reprezintă 7,1%).11

Indicele de eficiență măsoară efortul depus de școală pentru a obține

rezultatele școlare, respectiv, nivelul rezultatelor în raport cu resursele școlii și

condițiile în care aceasta funcționează.

Au fost utilizate valori standardizate, acestea permițând exprimarea unitară,

uniformizată, a oricărei unități de măsură.

Au fost determinați doi indicatori agregați: “Resurse” și “Rezultate” – prin

agregarea mai multor indicatori primari.

Indicele de eficiență (de ”valoare adăugată”) a fost calculat prin raportarea

indicatorului agregat ”Rezultate” la indicatorul agregat ”Resurse”.

Indicele ”1” înseamnă că școala a depus un efort mediu – deci, rezultatele

obținute sunt cele așteptate având ăn vedere resursele existente.

Indicele de eficiență este dinamic și se calculează anual.

Indicele de eficiență (1)

12

1 Mediul familial Procentul copiilor/elevilor romi (”pozitivat”)

Procentul copiilor / elevilor cu CES/dizabilități (”pozitivat”)

Procentul elevilor provenind din familii sărace (”pozitivat”)

Procentul copiilor/elevilor cu alte tipuri de vulnerabilități (”pozitivat”)

Nivelul de educație a familiei

Timpul mediu de acces domiciliu-școală

2 Mediul educațional Calitatea zonei (școala se află sau nu într-o zonă dezavantajată)

Numărul de schimburi

Numărul mediu de elevi pe clasă

3 Infrastructura Ponderea sălilor utilizate în procesul didactic

Calitatea utilităților (EE/Apă/Telefon)

Mobilierul (mobil sau clasic)

4 Dotare Fondul de carte/ biblioteca școlară

Computerele utilizate în activitatea cu elevii

Internetul utilizat în activitatea cu elevii

Dotarea / utilizarea altor echipamente TIC

Autoevaluarea calității dotării

5 Informatizarea procesului didactic Gradul de utilizare a computerelor (la nivelul școlilor)

6 Resursele umane Structura corpului profesoral pe grade didactice

Ponderea cadrelor didactice calificate

Ponderea cadrelor didactice noi (”pozitivat”)

Ponderea cadrelor didactice navetiste

Ponderea normelor acoperite cu cadrele didactice angajate

Acoperirea cu personal auxiliar și nedidactic

Număr mediu de elevi pe cadru didactic


Resurse

13Sursa: ARACIP

1 Formarea continuă a profesorilor Număr mediu de ore de formare pe CD

2Informatizarea procesului

didacticInformatizare proces didactic (la nivelul grădinițelor)

3 Participare Numărul mediu de absențe pe elev (”pozitivat”)

Procentul de abandon școlar (”pozitivat”)

Procentul de repetenți (”pozitivat”)

4 Rezultate Distribuția mediilor pe școală la final de an școlar

Rezultatele la evaluarea națională de la finele clasei a

VIII-a

Rezultatele la examenul de Bacalaureat

Rezultatele la examenul de certificare a competențelor

profesionale


Rezultate

14

Sursa: ARACIP

• Dimensiunea 1: Copii de vârstă pre-școlară care nu

frecventează grădinița sau școala

• Dimensiunea 2: Copii de vârsta învățământului primar

care nu sunt în învățământul primar sau gimnazial

• Dimensiunea 3: Copii de vârsta învățământului gimnazial

care nu sunt în învățământul primar sau gimnazial

• Dimensiunea 4: Copii care sunt în învățământul primar

dar sunt în risc de a abandona

• Dimensiunea 5: Copii care sunt în învățământul gimnazial

dar sunt în risc de a abandona

Situația de excluziune (1)

15Sursa: IŞE

16

Situația de excluziune (2)

Sursa: IŞE

Stare de sănătate precară

Comunicare redusă cu colegii/profesorii

Manifestarea altor forme de inadaptare şcolară (inclusiv

conflicte cu colegi, cadre didactice)

Dizabilitate și/sau CES (cu sau fără dosar)

Dezinteres, motivaţie/implicare redusă în activităţile şcolare

Comportament deviant/violent/Implicarea în activităţi la

limita legii

Depășirea vârstei teoretice a clasei

Factori individuali de risc privind abandonul şcolar

17

Venituri la limita subzistenţei

Nivel redus de educație al părinților

Familie dezorganizată prin divorţ/deces sau monoparentală

Situaţie de şomaj în cazul unui/ambilor părinţi/tutori

Părinți plecați din localitate

Atitudine negativă a membrilor familiei faţă de educaţia

copiilor/şcoală

Situaţii de abandon şcolar înregistrate în cazul fraţilor

Factori familiali de risc privind abandonul şcolar

18

Nefrecventarea grădiniţei;

Frecvență școlară redusă/perioade mari de absență de la

școală;

Rezultate şcolare slabe;

Situaţie de repetenţie repetată;

Număr redus de activități remediale/de sprijin;

Fluctuaţie mare a cadrelor didactice la clasa elevului/elevei,

pregătire insuficientă în realizarea de adaptări curriculare;

Management școlar centrat pe intervenție și nu pe activități

de prevenire.

Factori școlari de risc privind abandonul

19

II. Vulnerabilități și provocări în sistemul actual de educație

Rata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului

şcolar şi cel aflat în evidenţe la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de

numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar. Rata abandonului şcolar pentru învăţământul

primar şi gimnazial se calculează fără a se include numărul elevilor din învăţământul special.

părăsesc sistemul de învăţământ din cauza

căsătoriilor, stării materiale precare,

reţinerii acestora pentru munci agricole

sau pe lângă casă;

au fost înscrişi la începutul anului şcolar

şi nu au frecventat nicio zi cursurile, au

cerere scrisă de retragere de la şcoală,

sunt amânaţi medical, angrenaţi în

competiţiile sportive, stabiliţi în

străinătate, decedaţi, exmatriculaţi

definitiv, alte situaţii.

Abandonul şcolar cuprinde elevii care:

Abandonul şcolar

21

Anul şcolar

2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/

2011 2012 2013 2014 2015

(%)

Învăţământ primar şi gimnazial (cu excepţia învăţământului special) 1,8 1,8 1,4 1,5 2,0

din care:

Învăţământ primar 1,6 1,6 1,1 1,3 1,8

Învăţământ gimnazial 2,0 1,9 1,7 1,9 2,1

Învăţământ liceal şi profesional 4,2 4,2 2,9 2,9 3,5

Învăţământ postliceal şi de maiştri 6,3 6,1 8,9 7,9 10,7


0

2

4

6

8

10

12

2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

Învăţământ primar şi gimnazial (cu excepţiaînvăţământului special)

Învăţământ liceal şi profesional

Învăţământ postliceal şi de maiştri

Rata abandonului şcolar în învăţământul preuniversitar

22

Sursa: IŞE

Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe medii de rezidență

Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidență

23

Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidenţă

Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe medii de rezidență

Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe clase

0

0,5

1

1,5

2

2,5

2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014

cls preg.

cls I

cls II

cls III

cls IV

Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe clase

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014

cls V

cls VI

cls VII

cls VIII

Sursa: IȘE

Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe clase

24

Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe clase

Sursa: IȘE

Rata abandonului școlar în învățământul profesional

Rata abandonului școlar în învățământul liceal

Rata abandonului școlar în învățământul profesional

Rata abandonului școlar în învățământul liceal

25

Abandonul școlar în învățământul liceal, pe filiere și profiluri de formare,

în anul şcolar 2013-2014

Abandonul școlar în învățământul liceal, pe filiere și profiluri de formare, 2013/2014

Nr. elevi la

începutul anului

școlar

Nr. elevi la

sfârșitul anului

școlar

Nr. elevi care au

abandonat studiile

Rata

abandonului

școlar

Total 771682 750155 21527 2,8

Filiera teoretică 343217 337555 5662 1,6

- real 206517 201980 4537 2,2

- uman 136700 135575 1125 0,8

Filiera tehnologică 379014 363197 15817 4,2

- tehnic 191675 181923 9752 5,1

- resurse naturale si

protecția mediului 59262 56814 2448 4,1

- servicii 128077 124460 3617 2,8

Filiera vocațională 49451 49403 48 0,1

Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2014-2015 Sursa: IŞE, date calculate pe baza informațiilor INS, 2014-2015

26

Sursa: IȘE

Durata medie de frecventare a învățământului primar și gimnazial,

pe medii de rezidență

total primar și gimnazial

6

6.5

7

7.5

8

8.5

9

2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2013/2014

Total

Urban

Rural

primar

gimnazial

primar gimnazial

Durata medie de frecventare a învățământului primar și gimnazial,


27

Total primar și gimnazial

Durata medie de frecventare a învățământului liceal

Sursa: IȘE

Durata medie de frecventare a învățământului liceal

Durata medie de frecventare a învățământului profesional

Durata medie de frecventare a învățământului profesional

28

Rata abandonului şcolar în învăţământul primar și gimnazial, pe județe și medii

Sursa: ARACIP.

29

Rata abandonului şcolar în învăţământulprimar și gimnazial, pe județe și medii de rezidență

– analiză pe subeșantion -

Cumulat și în funcție de procentul elevilor de etnie romă din școală

Sursa: ARACIP.

Procentaj copii de

etnie romă

0.1 — 15

%

15 — 30

%

30 — 45

%

45 — 60

%

60 — 75

%

75 — 90

%

90 — 100

%

% elevi care au

abandonat școala

primară în anul

anterior

0.6% 1.3% 2.0% 2.5% 1.9% 1.7% 3.5%

Număr școli530 173 82 56 25 18 11

% elevi care au

abandonat școala

gimnazială în anul

anterior

0.8% 2.0% 3.9% 3.7% 3.5% 4.0% 5.7%

Număr școli529 173 81 56 25 18 11

30

Numărul mediu de absențe în învățământul primar și gimnazial, în anul școlar 2013-2014,

în funcție de numărul mediu de ani de studiu al părinților, pe medii de rezidență și în funcție de zonă

(dezavantajată sau nu)

Sursa: ARACIP.

31

Participarea școlară (1)

Numărul mediu de absențe nemotivate în funcție de ponderea elevilor de etnie romă din școală,


Sursa: ARACIP.

32

Participarea școlară (2)

INSTITUTUL NAŢIONAL

DE STATISTICĂ

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE

ALE EDUCAŢIEI AGENŢIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A CALITĂŢII

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Vă mulțumim!

Institutul Național de Statistică - masă rotundă 21 iunie 2016

Data & Analytics

Transcript of Institutul Național de Statistică - masă rotundă 21 iunie 2016