INSTITUTUL NA...• protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea...

I N S T I T U T U L N A Ţ I O N A L D E C E R C E T A R E - D E Z V O L T A R E P E N T R U U R B A N I S M Ş I A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I

U R B A N P R O I E C T - B U C U R EŞT I str. Nicolae Filipescu 53-55, 70136 Bucureşti 2, ROMÂNIA; tel. 021-211 7842, 021-211 7843, 021-211 7850, fax: 021-211 4906; e-mail: [email protected]

SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI PROIECT NR.: 34/2004 TITLUL: REACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN VASLUI (PATJ) FAZA: Strategie de amenajare a teritoriului şi documentaţii de avize BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN VASLUI PROIECTANT: I.N.C.D. URBANPROIECT - BUCUREŞTI DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete ŞEF SECŢIE: arh. Şerban Nădejde ŞEF PROIECT: arh. Constantin Chifelea

iunie 2005

COLECTIV DE ELABORARE: Arh. Constantin CHIFELEA Geog. Silvia IONIŢĂ Ing. Mariana DOROBANŢU Ing. Elena STANCU Ing. Viorica NICULESCU Ing. Florin CHIPERI Ing. Luiza MINCULESCU Ec. Gabriel PREOTEASA Soc. Mihaela CARAGEA Arh. Coralia BUCIUMAN TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ : Dactilograf Anca GHEOLDEA Dactilograf Gabriela NIŢU GRAFICĂ COMPUTERIZATĂ : Tehnician Marioara DUMITRU Tehnician Magdalena BÎLĂ

BORDEROU GENERAL PIESE SCRISE 1. VOL I – DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI. 2. VOL. II – STRATEGIA DE AMENAJARE A TERITORIULUI

PIESE DESENATE • PLANŞE Diagnostic şi priorităţi Planşa nr. Planşa Faza

1.1 Mediul Probleme şi disfuncţionalităţi

2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia Probleme şi disfuncţionalităţi

3.1.1 3.1.2

Infrastructuri tehnice ale teritoriului - Gospodărirea apelor - Căi de comunicaţie, alimentarea cu gaze naturale

Probleme şi disfuncţionalităţi

4.1 Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului Probleme şi disfuncţionalităţi

5.1 Contextul suprateritorial Probleme şi disfuncţionalităţi

Strategia de amenajare a teritoriului Planşa nr. Planşa Faza

1.2 Mediul Dezvoltare 2.2 Reţeaua de localităţi şi populaţia Dezvoltare

3.2.1 3.2.2

Infrastructuri tehnice ale teritoriului - Gospodărirea apelor - Căi de comunicaţie, alimentarea cu energie termică şi gaze naturale

Dezvoltare Dezvoltare

4.2 Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului Dezvoltare 5.2 Contextul suprateritorial Dezvoltare

CARTOGRAME Diagnostic şi priorităţi 1. Calitatea mediului 2. Patrimoniul construit 3. Evoluţia populaţiei 1982 - 2002 4. Forţa de muncă salariată – 2001 5. Raportul de dependenţă – 2001 -2002 6. Rata şomajului – 2003 7. Sold migratoriu 8. Sporul natural 9. Locuirea 10. Dotări de interes public 11. Gospodărirea deşeurilor 12. Potenţialul turistic 13. Potenţialul zonei agricole

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui2/1_2.jpg


http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui2/3_2_1.jpg

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui2/3_2_2.jpg



http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/1.jpg








http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/9jpg





14. Potenţialul zonei silvice 15. Activităţi economice - sectorul primar 16. Activităţi economice - sectorul secundar 17. Activităţi economice - sectorul terţiar 18. Zonificarea majoră a teritoriului CUPRINS PIESE SCRISE VOLUMUL II – STRATEGIE DE AMENAJARE A TERITORIULUI Capitolul Pag.1 Introducere 12 Strategia de amenajare a teritoriului judeţean 2 3

A. Domenii ţintă ale amenajării teritoriului judeţean: 1. MEDIUL

4

4 2. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 125 3. INFRASTRUCTURI TEHNICE 176 4. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ŞI ZONIFICAREA

TERITORIULUI 24

7 5. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL 308 B. Consecinţe economice ale măsurilor de amenajare a teritoriului 389 C. Consecinţe socio-demografice ale măsurilor de amenajare a teritoriului 43






Introducere

Ca o primă concluzie ce se desprinde după parcurgerea etapei de diagnostic, este aceea că judeţul Vaslui constituie un teritoriu valoros al ţării, caracterizat prin existenţa unor resurse umane şi naturale diversee şi un potenţial economic mediu. În acest context, "Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean", constituie prin demersul său conceptual, un bun prilej pentru înţelegerea corespunzătoare a problemelor existente şi de evaluare a impactului produs de reforma economică şi procesul de implementare a economiei de piaţă asupra principalelor domenii specifice amenajării teritoriului.

Totodată Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean oferă o viziune globală şi coerentă asupra structurii şi folosirii teritoriului studiat, definind principalele opţiuni pentru o mai bună organizare a acestuia, prin armonizarea activităţilor cu incidenţă asupra utilizării potenţialului natural, economic şi social, în raport cu dezvoltarea spaţială urmărită.

Obiectivul principal şi comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului este se referă realizarea unei dezvoltări sociale şi economice durabile a teritoriului studiat, care să ţină cont de următoarele principii:

• creşterea competitivităţii teritoriului administrativ judeţean în cadrul economiei naţionale;

• stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şi integrării părţii active a acesteia, în structurile economice locale;

• valorificarea superioară a potenţialului natural, în special al celui majoritar prezent pe teritoriului judeţului;

• protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol în favoarea zonelor construite ale localităţilor;

• ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin combaterea fenomenelor de eroziune şi alunecare a terenurilor;

• ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a teritoriului, determinate atât de condiţiile geografice cât şi de particularităţile dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor importante;

• corelarea în plan teritorial a echipării de bază a teritoriului cu organizarea reţelei generale de localităţi, într-o concepţie unitară, îmbinându-se necesităţile de perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune în cadrul localităţilor.

Dată fiind complexitatea şi varietatea problemelor desprinse din etapa de diagnoză, pentru definirea principalelor direcţii şi măsuri de dezvoltare economico-social a judeţului Vaslui, au fost reţinute următoarele opţiuni directoare mai importante:

• valorificarea durabilă a resurselor naturale existente, în special a celor agricole, silvice, hidrografice şi turistice;

• restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice de nivel zonal, intercomunal;

• dezvoltarea raţională a localităţilor existente şi desfăşurarea dirijată a procesului de urbanizare, corespunzător intereselor colectivităţilor locale, în strânsă corelare cu dezvoltarea reţelei regionale de localităţi, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă superioare;

• conservarea, reabilitarea şi protecţia mediului natural şi construit, în scopul păstrării biodiversităţii şi creării unui specific cultural local;

• asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale armonioase în profil teritorial, prin intervenţii publice şi sprijinirea iniţiativelor private în zonele cu disparităţi la nivel economic şi social.

PATJ Vaslui Strategia de amenajare a teritoriului

2

Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeţean au fost considerate pentru următoarele etape:

Etapa I prioritară, până în anul 2010 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de:

• continuarea reformei economice, şi implementarea în toate domeniile de activitate a structurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de piaţă;

• restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică şi de viaţa comunităţilor;

• reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.

Etapa II, de perspectivă, până în 2015 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi dezvoltare au în vedere:

• măsuri şi acţiuni care să contribuie la creşterea economică şi creşterea nivelului de trai al populaţiei;

• relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi a industriei, ceea ce va asigura valorificarea raţională, echilibrată şi complexă a potenţialului natural, economic şi social a teritoriului judeţean;

• restructurarea reţelei de localităţi prin organizarea spaţială a acesteia, în vederea dezvoltării unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătăţire a cooperării funcţionale între localităţi, în limitele unor accese corespunzătoare a populaţiei către locurile de muncă şi dotări publice cu rol teritorial.

Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele aprobate sau în curs de aprobare pentru secţiunile Planurilor de Amenajare a teritoriului Naţional - Secţiunea I - Căi de comunicaţie; Secţiunea a II-a - Apa; Secţiunea a III-a - Zone protejate naturale şi construite; Secţiunea a IV-a reţeaua de localităţi, etc.

Demersul pe care s-a fundamentat Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Vaslui - etapa de diagnostic - a permis formularea unor propuneri şi orientări, pentru principalii factori de dezvoltare economico-socială, în profil teritorial. In acest sens, propunerile făcute pentru prima etapă constituie priorităţi în vederea atingerii prevederilor de largă perspectivă a strategiilor de amenajare a teritoriului judeţean.


3

Strategia de amenajare a teritoriului judeţean Strategia cadrului judeţean este orientată spre satisfacerea cerinţelor de amenajare ale structurii spaţiale proprii teritoriului administrativ al judeţului Vaslui. Aceste cerinţe constau în principal în depăşirea disfuncţionalităţilor determinate pe baza diagnosticului domeniilor ţintă. Totodată stategia de amenajare îşi propune sprijinirea capacităţilor şi elementelor de potenţial din judeţ, precum şi îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant.

Caracteristicile spaţiale ale disfuncţiilor şi elementelor favorabile constatate şi apartenenţa acestora la procese relevante - sociale, economice, de mediu - din teritoriul judeţean impun tratarea lor ca elemente ale structurii spaţiale judeţene.

Necesitatea structurării spaţiale a teritoriului judeţean şi a acţiunii continue în sensul precizării şi dezvoltării acesteia este obiectivul general al planurilor de amenajare.

Materializarea acestuia se face prin măsuri ce se adresează zonelor şi reţelelor ca elemente spaţiale esenţiale, căutându-se totodată atingerea unui nivel superior de calitate aelementelor mediului fizic.

Punerea în practică de către administraţiile publice a strategiei va fi orientată pe elementele spaţiale de bază - zone, reţele, calitate - în cadrul măsurilor zonale fiind necesară cooperarea actorilor implicaţi, în cazul reţelelor realizarea propunerilor făcându-se de către actori locali – primării, regii şi organe ale administraţiei centrale din teritoriu.

Obiectivul general de amenajare a teritoriului: O 0 - Amenajarea teritoriului judeţean în concordanţă cu structura

spaţială proprie şi în mod coerent cu structurile regionale. Structurarea teritoriului reprezintă dispunerea adecvată a dezvoltării, în raport cu cerinţele comunităţilor din cadrul spaţiul considerat şi al cadrelor spaţiale superioare (regionale şi naţionale).

Structura teritorială a judeţului Vaslui cuprinde următoarele categorii de elemente spaţiale:

- zonele economice ale teritoriului administrativ aparţinând celor 4 macrozone (nord-vest, sud- est, est şi vest);

- reţelele de centre şi traseele de infrastructuri tehnice ale teritoriului care au ca poli principali municipiile Vaslui şi Bârlad şi ca axă valea Bârladului.

- elementelele naturale şi antropice, care constituie reperele de apreciere a calităţii mediului.

Eficienţa politicilor de amenajare este în relaţie directă cu adaptarea acestora la caracteristicile şi necesităţile comunităţilor fiecărei zone în parte, la numărul de unităţi administrative ce participă la proiecteele de dezvoltare.

Succesul propunerilor de amenajare ţine de conştientizarea şi adoptarea, la nivelul administraţiilor locale, a amenajărilor previzionate pentru comunităţi cât mai largi, şi de conjugarea eforturilor acestora în vederea realizării lor.

Aceste arii de colaborare între unităţi administrative angajate, în scopul realizării proiectelor de interes comun, vor fi de trei tipuri:

- Municipiile şi unităţile administrativ-teritoriale limitrofe, alcătuind structuri urbane multipolare;

- Oraşele şi unităţile administrativ-teritoriale limitrofe, în care pot apae relaţii între actori locali ;


4

- Mai multe unităţi administrativ-teritoriale (comune) alcătuind un spaţiu omogen, cu proiecte comune de amenajare.

Zonele descrise mai sus se vor putea planifica spaţial aprofundat prin planuri de amenajare corespunzătoare PATIO sau PATIC, determinându-se din aceste proiecte comune şi sarcini concrete pentru fiecare comunitate locală în parte.

Pentru principiile care stau la baza planificării acestor zone cele mai importante sunt principiul subsidiarităţii şi cel al echilibrului, în principal între sarcini şi resurse.

Cooperarea între diverşi actori teritoriali pentru derularea unor proiecte comune trebuie să devină un principal mod de realizarea a planului de amenajare a teritoriului judeţean.

Atitudinile defensive, individualiste sau corporatiste vor trebui depăşite; rezultatele proiectelor comune vor trebui să fie mai eficiente în viitor. Resursele şi mijloacele fiind limitate şi dispersate, alocarea acestora nu poate fi făcută eficient, în absenţa unei concepţii de ansamblu, cum este aceea oferită de planurile de amenajare.

Prin aceste planuri se încearcă obţinerea unor sinergii, depăşirea tendinţelor concurenţiale şi izolaţioniste ale localităţilor, zonelor sau administraţiilor, care stau, în multe cazuri, la baza ineficienţei sau lipsei unor politici comune de amenajare.

A. Domenii ţintă ale amenajării teritoriului judeţean

1. MEDIUL Conceptul general al protecţiei şi conservării mediului:

Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit, determinarea din timp, atenuarea, sau anihilarea efectelor fenomenelor naturale distructive (riscuri naturale).

Obiectiv specific al protecţiei şi conservării mediului natural:

O 1.1 Protecţia şi valorificarea durabilă a mediului natural, delimitarea, atenuarea sau eliminarea efectelor proceselor naturale distructive (riscuri naturale).

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului O 1.1 :

D 1.1.1 Protecţia zonelor naturale şi slab antropizate de efectele poluării şi altor efecte ale activităţilor economice.

D 1.1.2 Protecţia zonelor naturale clasificate şi propunerea de încadrare a unor noi zone naturale specifice, cu mare biodiversitate în categoria obiectivelor protejate.

D 1.1.3 Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul menţinerii integrităţii elementelor mediului natural şi construit.


5

Măsuri de amenajare ce derivă din direcţia de dezvoltare D 1.1.1:

M 1.1.1.1 Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea emisiilor la sursă.

Încadrarea emisiilor în limitele legale la SC „Termica” SA Vaslui, SC „Ulerom” SA Vaslui, SC „Hitrom” SA Vaslui, SC „Tepa” SA Bârlad, SC „Abrom” SA Bârlad;

Retehnologizarea actualelor capacităţi de producţie prin instalarea de sisteme eficiente de epurare şi dispersie a noxelor atmosferice;

Prevederea obligatorie de spaţii verzi tampon pentru toate incintele industriale, centre comerciale, sau spaţii de parcare;

Adoptarea unor tehnologii nepoluante pentru toţi agenţii economici, care desfăşoară activităţi cu impact asupra aerului;

Reducerea poluării atmosferei asociată emisiilor de particule, CO, SO2 şi compuşi organici la staţiile de preparare a mixturilor asfaltice;

Reducerea poluării aerului asociată traficului greu şi traficului de tranzit, pe tronsoanele drumurilor naţionale care străbat municipiile şi oraşele, prin refacerea sau construirea unor rute ocolitoare;

Aplicarea unui program ferm de penalităţi la persoanele fizice şi juridice, în cazul depăşirii normelor legale privind emisiile de la autovehiculele rutiere.

E I - II

M 1.1.1.2 Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

Încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de SC „Ulerom” SA Vaslui, SC „Avicom” SA Vaslui, SC „Vastex” SA Vaslui, SC „Varotex” SA Vaslui, SC „Wink România” SA Vaslui, SC „Prodalcool” SA Vaslui, SC „Safir” SA Vaslui;

Retehnologizarea staţiilor de preepurare sau realizarea unor staţii de preepurare a apelor uzate provenite de la agenţii economici menţionaţi mai sus;

Reabilirearea staţiilor de epurare a municipiilor Vaslui, Bârlad, Huşi şi a oraşului Negreşti într-o primă etapă şi promovarea realizării unor noi staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti;

Realizarea de staţii de epurare în oraşul Murgeni şi comuna Fălciu;

Eliminarea practicilor de deversări directe a apelor uzate în reţelele de canalizare, în receptorii naturali sau direct pe sol.

E I - II

M 1.1.1.3 Reabilitarea solului degradat de către activităţile antropice

Asanarea şi reconstrucţia ecologică a solurilor afectate de poluare, îndeosebi de depozitarea necontrolată a deşeurilor;

Utilizarea corespunzătoare a îngrăşămintelor chimice şi produselor fitosanitare, în scopul reducerii acumulării remanente în sol;

Restaurarea terenurilor degradate în diferite condiţii pentru a se reface pe cât posibil peisajele naturale anterioare degradării.

E I - II


6

Măsuri de amenajare ce derivă din direcţia de dezvoltare D 1.1.2:

M 1.1.2.1 Protecţia, conservarea şi utilizarea durabiă a patrimoniului natural

Identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie;

Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat potrivit categoriilor stipulate în Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice după cum urmează:

Pentru categoria monumente ale naturii, managementul se va face după un regim strict de protecţie care să asigure păstrarea trăsăturilor naturale specifice;

Pentru categoria rezervaţii naturale managementul se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active pentru asigurarea menţinerii habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale organizate, sau alte activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale.

Identificarea tuturor speciilor de plante şi animale sălbatice care necesită o protecţie strictă şi aplicarea măsurilor corespunzătoare;

Constituirea unei reţele de arii naturale protejate la nivel judeţean prin identificarea coridoarelor de legături pentru prevenirea fragmentării habitatelor şi conectarea ei la o reţea mai mare naţională şi internaţională;

Conservarea în regim de protecţie, cu rol de coridoare ecologice tufărişurile naturale, vegetaţia malurilor şi a luncilor din lungul râurilor şi de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajiştile naturale, vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetaţia naturală din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară;

Extinderea suprafeţelor împădurite şi a altor categorii de vegetaţie forestieră, inclusiv pe terenurile degradate până la un procent optim de 40%;

Ameliorarea corespunzătoare a funcţiilor de protecţie a pădurilor (protecţia solului, a apei, etc.).

E I – II

M 1.1.2.2 Stoparea degradării rezervaţiilor naturale Refacerea, protejarea şi conservarea rezervaţiilor naturaleîn pericol: - botanice : Coasta Rupturile -Tanacu, Finaţul Glodeni - Movila lui Burcel ; - forestiere : Bădeana – Bălteni, Hârboanca - Seaca Movileni - paleontologice : Nisipăria Hulubăţ – Măluşteni E I

Măsuri de amenajare ce derivă din direcţia de dezvoltare D 1.1.3: M 1.1.3.1 Reducerea riscului la inundaţie pe cursurile de apă.

Aeasta ce presupune în general: − Amenajarea cursurilor de apă şi realizarea lucrărilor hidrotehnice specifice apărării împotriva inundaţiilor în conformitate cu noile cerinţe europene, în special cu Directiva Cadru 60/2000 la nivelul bazinelor hidrografice. − Analiza atentă a amplasării de clădiri în zonele inundabile şi a autorizării construirii lor precum şi evacuarea celor existente. − Îmbunătăţirea prognozelor inundaţiilor şi monitorizarea acestora.


7

− Îmbunătăţirea planurilor de acţiune şi intervenţie în caz de calamităţi naturale. − Evaluarea şi modelarea locală a impactului schimbărilor climatice globale asupra ciclului natural al apelor de suprafaţă.

Ca acţiuni concrete sunt precoizate următoarele: - Reprofilarea albiei râului Cetăţuia în localitatea Podul Oprii, comuna Buneşti – Avereşti, L = 1,5 km; - Reprofilarea albiei râului Sărata în localitatea Ivăneşti, comuna Pădureni, L = 3,5km; - Reprofilarea albiei torentului Barlabeşti, comuna Epureni, L = 2,6 km; - Reprofilarea albiei râului Bogdana, în localitatea Băcani, comuna Epureni, L= 2,5; - Refacerea capacităţii de transport a albiei râului Bârlad, în aval de podul

Negreşti, L=0,3 km şi în zona SPP6 – pod Criveşti, L= 8,6 km; - Refacerea covorului vegetal al îndiguirilor Albiţa – Fălciu, râul Prut, S= 20 ha; - Refacerea covorului vegetal al îndiguirilor afluenţilor râului Bârlad pe zona Crasna – Bârlad, S = 30,5 ha; - Reparaţii la acumularea Mânjeşti, râul Crasna; - Îndiguiri şi regularizări pe râul Bârlad L= 45 km, respectiv 35 km pentru

apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor Soleşti – Vaslui – Secuia; - Consolidări de mal pe râul Bârlad, L= 5,6 km aval de pod Crasna; - Aducerea la clasa de importanţă a lucrărilor de îndiguire pe râul Prut, zona Cârja, L = 9,8 km supraînălţare dig; - Punerea în siguranţă a acumulărilor Râpa Albastră, Puşcaşi, Pungeşti, Trohan; - Amenajarea râului Bârlad pentru combaterea inundaţiilor în zona amonte Negreşti: îndiguiri L = 10 km, regularizări L = 15 km; - Regularizarea râului Vaslui şi a afluenţilor, în amonte de acumularea Soleşti, L=15 km; - Amenajarea râului Elan, aval de Poşta Elan: L= 15 km îndiguiri, L= 30 km regularizări; - Regularizare râu Tutova, sector Călimăneşti Pogana, L= 20 km; - Reprofilare şi recalibrare albie râu Simila, sector Băcani – Al. Vlahuţă, L= 10 km regularizări; - Regularizare şi îndiguire râu Racova, amonte acumularea Puşcaşi, L= 20 km; - Reprofilare şi recalibrare albie râu Buda şi afluenţi, L= 15km; - Regularizare râu Sărata, L= 22 km; - Reconstrucţia microclimatului în zona acumulărilor: Râpa Albastră, Cuibul Vulturilor, Soleşti, Mânjeşti, Puşcaşi, Delea, Roşieşti, Poşta Elan, Căzăneşti, S =145 ha perdele de protecţie; - Lucrări de apărări de mal pe râul Prut, zona Drănceni – Fălciu, L= 4,8 km;

E I-II M 1.1.3.2 Reducerea riscului de alunecare a terenurilor din cauze naturale

(precipitaţii, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane) sau antropice (defrişarea abuzivă a pădurilor, alunecări transversale pe versanţi, săpături la baza versanţilor pentru diverse construcţii)

1. Consolidarea versanţilor limitrofi drumurilor publice Consolidarea versanţilor limitrofi DJ 247 (din DN 15D) Zapodeni-Dăneşti-Codăieşti: lucrări specifice de combatere a alunecărilor de teren şi eroziunii de adâncime. Consolidarea versanţilor limitrofi la DJ 284 Ghermăneşti-Pihneşti-Duda-Epureni: lucrări de agrotehnică antierozională, fertilizare organică. 2. Stoparea procesului de ravenare Stoparea procesului de ravenare prezent la DC 105A, proces care pune în pericol accesul în localitatea Laza: lucrări de agrotehnică antierozională, fertilizare organică.


8

3. Stoparea fenomenelor de alunecare şi punerea în siguranţă a zonelor limitrofe Consolidarea a 7922 ha, până în anul 2008 (până la sfârşitul anului 2004: 1248 ha, 2005-2006 - 2547 ha, 2007-2008 - 4127 ha): lucrări de agrotehnică antierozională, fertilizare organică.

E I M 1.1.3.3 Reducerea riscului de eroziune a solurilor.

- Redarea terenurilor în circuitul agricol a terenurilor afectate de eroziune de suprafaţă • Scoaterea de sub efectul eroziunii de suprafaţă a 26447 ha (2004: 565 ha, 2005-2006: 1341

ha, 2007-2008: 1984 ha): lucrări specifice de combatere a eroziunii. - Stoparea procesului de ravenare şi punerea în siguranţă a versanţilor pe 3860 ha până în anul 2008.

• Amenajarea ravernei Ghermăneşti – com. Drinceni: lucrări specifice combatere a eroziunii solului.

E I

Obiectiv specific al protecţiei şi conservării mediului construit:

O 1.2 Protecţia, conservarea şi valorificarea raţională a ansamblurilor şi obiectivelor patrimoniului construit cu valoare istorică şi/sau culturală.

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului O 1.2 :

D 1.2.1 Protecţia prioritară a ansamblurilor şi obiectivelor construite valoroase clasificate.

D 1.2.2 Studierea fondului construit în vederea includerii de noi obiective valoroase (de interes local) în listele de patrimoniu construit

D 1.2.3 Derularea de studii şi proiecte pentru revitalizarea unor ansambluri cu valoare de patrimoniu şi valorificarea durabilă a monumentelor existente

D 1.2.4 Realizarea unei reţele culturale care să includă monumentele clasificate în lista MCC / 2004 obiecte din patrimoniul construit de interes local şi dotări publice culturale şi educaţionale.

D1.2.5 Renovarea şi înlocuirea fondului construit cu durabilitate scăzută sau cu durată de serviciu depăşită.

Măsuri de amenajare ce derivă din direcţii de dezvoltare D 1.2.1:

M 1.2.1.1 Protecţia, conservarea şi valorificarea cu prioritate a obiectivelor prezente în Legea 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea III– zone protejate

Patrimoniul cultural de interes naţiona,l cu valoare excepţioală, este alcătuit din următoarele categorii de obiective: I. Monumente istorice cu valoare naţională excepţională A. Monumente şi ansambluri de arhitectură: d. Castele, conace, palate:

Nr. crt. Denumire Unitate administrativ-teritoriala d.25. Conacul Rosseti - Balş Comuna Codaeşti, sat Pribeşti d.26. Conacul Rosseti - Solescu Comuna Soleşti, sat Soleşti


9

h. Biserici de lemn: Nr. crt. Denumire Unitate administrativ-teritoriala h.75. Biserica de lemn Sf. Nicolae a

fostului schit Strâmba Comuna Puieşti, sat Cetăţuia

h.76. Biserica Sf. Gheorghe Comuna Lipovăţ, sat Lipovăţ k. Biserici şi ansambluri mânăstireşti:

Nr. crt. Denumire Unitate administrativ-teritoriala k.149. Biserica Domneasca Sf. Ioan

Botezătorul Municipiul Vaslui

I. Arhitectura industriala, amenajari de cai de comunicatie:

Nr. crt. Denumire Unitate administrativ-teritoriala i.6. Podul de piatră Comuna Ştefan cel Mare, sat Cantălareşti

B. Monumente şi situri arheologice: e. Fortificatii dacice:

Nr. crt. Denumire Unitate administrativ-teritoriala e.33. Cetate traco-getica

(în pct. "Cetaţuia Mogosesti") Comuna Arsura, sat Arsura

e.34. Cetate traco-getica (în pct. "Dealul Bobului")

Comuna Buneşti-Avereşti, sat Buneşti

k. Rezervaţii arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade de timp îndelungat - aşezări şi necropole:

Nr. crt. Denumire Unitate administrativ-teritoriala k.6. Vestigii arheologice din diverse

epoci: aşezare de tip Cucuteni A: necropolă Bostarnică; necropolă getică; necropolă carpică; morminte sarmatice şi aşezări de tip Sântanu de Mureş (în pct. Dealul Teilor)

Comuna Poieneşti, sat Poieneşti

II. Unitaţi administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional:

Municipii: Vaslui Bârlad, Huşi Comune: Arsura, Bogdana, Buneşti-Avereşti, Codăeşti, Duda-Epureni, Ghergheşti,

Lipovăţ, Poienari, Puieşti, Soleşti, Ştefan cel Mare, Tancu. E I

M 1.2.1.2 Protecţia, conservarea şi valorificarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu din Lista Monumentelor Istorice şi de Arhitectură adoptată prin Ordinul MCC 2314-2004.

Pe ansamblul judeţului există 345 de obiective prezente în Lista MCC, clasificate în patru categorii.

I. Monumente şi situri arheologice, din care în:

36

- urban 5 - rural 31


10

II. Monumente şi ansambluri de arhitectură, din care în:

273


III. Case memoriale şi monumente de artă plastică, din care în:

27


IV. Monumente dispărute, din care în:

9

- urban 5 - rural 4

Categoria “monumente şi ansambluri de arhitectură” este cea mai numeroasă fiind localizată aproximativ în mod egal în urban şi rural.

Acţiunile de conservare protecţia şi valorificare a acestor obiective se vor concentra pe cele în stare de degradare şi pe cele concentrate în spaţii cât şi mai restrânse. Acestea din urmă se află în cele trei municipii, precum şi în 3 zone de concentrare (Vaslui, Negreşti, Bârlad).

E I-II

M 1.2.1.3 Expertizare şi intervenţia constructivă asupra obiectivelor aflate în stare avansată de degradare sau în pericol de colaps.

Stoparea cauzelor degradării monumentelor este o sarcină prioritară a administraţiilor publice. După cum aceste cauze sunt antropice, constructive sau naturale acţiunile ce se vor lua vor fi de ordin administrativ, constructiv sau profilactic.

E I-II

Măsuri de amenajare ce decurg din direcţia de dezvoltare D 1.2.2 :

M 1.2.2.1 Cercetarea zonelor valoroase din cadrul fondului construit al localităţilor în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de interes local.

Studiile privitoare la valoarea culturală şi urbană a ansamblurilor şi obiectivelor constructive vor avea ca rezultat cartarea unor zone "perene" ale localităţilor (urbane şi rurale) în care intervenţiile, protecţia şi conservarea vor fi strict reglementate.

E I-II

M 1.2.2.2 Realizarea de proiecte şi planuri de urbanism pentru zone şi obiective cu valoare de patrimoniu local în vederea valorificării şi conservării acestora.

Previzionarea modului de intervenţie, conservare şi mai ales valorificare a obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esenţială a modelării şi dezvoltării fiecărei localităţi.

Crearea specificului ambiental al localităţilor trebuie să se orienteze după „harta” valorilor culturale şi urbane locale.

E I-II


11


M 1.2.3.1 Expertizarea unor categorii de obiective din patrimoniul construit, în comun, de către mai multe unităţi administrative.

Expertizarea şi determinarea măsurilor constructive sau de valorificarea patrimoniului construit, concomitent la mai multe obiective din aceaşi categorie, poate avea rezultate benefice în plan economic, tehnic şi organizatoric

E I-II

M 1.2.3.2 Intervenţia prin proiecte de renovare, conservare şi restructurare funcţională, simultan şi localităţi diferite.

Lucrările de construcţii care necesită utilizarea de expertiză şi mijloace superioare pot fi mai eficiente economic şi din punct de vedere al calităţii produsului finit atunci când sunt executate simultan, la mai multe obiective.

E I-II


M 1.2.4.1 Dezvoltarea unei reţele de obiective culturale, conţinând monumente şi ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora.

Crearea unei reţele de obiective culturale trebuie să aibă ca finalitate desfăşurarea unor activităţi culturale în fiecare din centrele acesteia, trăgându-se foloase din particularităţile fiecărei zone în parte.

Cele trei municipii sunt vizate în primul rând de această măsură, acestea dispunând de zestrea cea mai numeroasă de monumente şi ansambluri de arhitectură. In nordul judeţului există premizele de realizare a unei asemenea reţele culturale datorită concentrării şi apropierii între localităţile cu astfel de obiective.

E I-II

M 1.2.4.2 Corelarea reţelelor patrimoniului construit cu reţelele turistice în vederea valorificării monumentelor istorice şi de arhitectură

Reţele de dotări turistice propuse de PAT se grupează în patru zone de concentrare a potenţialului natural şi construit:

Vaslui - 280 locuri

Bârlad - 300 locuri

Huşi - 160 locuri

Negreşti- 140 locuri

Localităţile propuse pentru dezvoltarea turismului posedă şi obiective ale patrimoniului construit valoros, prezente în lista MCC/2004, care pot deveni puncte de interes ale unei reţele culturale.

E I-II

M 1.2.4.3 Formarea cadrului organizatoric şi a personalului de administrare a reţelelor culturale din judeţ.

Crearea unui cadru de reglementări şi a personalului pentru managementul reţelelor culturale este o activitate care trebuie să însoţească proiectele de restaurare, conservare şi valorificare a patrimoniulu construit.


12

Revitalizarea unei părţi cât mai importante din patrimoniul construit judeţean ţine de modul obţinerii interesului publicului şi organizaţiilor pentru acest proces. Acest fapt ţine în mare parte şi de abordarea managementului reţelelor patrimoniului cultural.

E I-II

2. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI Obiectiv specific al reţelei de localităţi:

O 2 Dezvoltarea unei reţele de centre intercomunale care să deservească majoritatea locuitorilor judeţului, printr-o gamă largă de oportunităţi de activitate şi servicii publice.

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului O 2.1:

D 2.1 Dezvoltarea diferenţiată a locuirii în raport cu rolul şi funcţiile centrelor reţelei de localităţi. Dimensionarea echipării tehnice de distribuţie/ evacuare în raport cu cerinţele locuirii şi activităţilor economice previzionate.

D 2.2 Echiparea socială a centrelor cu rol teritorial în raport cu necesităţile populaţiei rezidente şi a celei din zonele de influenţă aferente acestora.

D 2.3 Echiparea pentru producţie a centrelor intercomunale şi a localităţilor cu vocaţie, în conformitate cu necesarul de locuri de muncă şi în vederea schimbării profilului economic preponderent agrar.

D 2.4 Echiparea pentru servicii infrastructurale şi turism a localităţilor cu rol teritorial.

Măsuri de amenajare ce decurg din direcţii de dezvoltare D211 :

M 2.1.1 Înnoirea şi modernizarea fondului locativ într-un ciclu care să se aibe ca parametri ieşirea din durata de servici normată a imobilelor şi materialele de construcţii utilizate.

Vor fi avute în vedere în primul rând municipiile şi oraşele care au imobile cu durata de serviciu depăşită într-o proporţie de 30-50%. Necesarul de noi locuinţe este de peste 5000 de unităţi distribuţia teritorială a acestui necesar se face pe trei trepte cantitative, prima, de până la 100 locuinţe (15 comune) : Băcani, Banca, Berzeni, Dragomireşti, Fereşti Fruntişeni, Griviţa, Lipovăţ, Lunca Banului, Muntenii de Sus, Pochidia, Tanacu, Tutova, Văleni, Voineşti ; a doua între 100 – 300 loc. (9 comune) : Băceşti, Ciocani, Găgeşti, Iana, Laza, Perieni, Pogana, Puşcaşi, Stănileşti ; a treia, peste 300 loc. : Iveşti şi Zorleni

E II

M 2.1.2 Diversificarea tipologiei locuinţelor în conformitate cu rangul localităţilor.

Adoptarea tipurilor de clădiri de locuit complexe (colective) în municipii, oraşe şi centrele de polarizare intercomunale Acestea sunt menite să mărească eficienţa economică şi urbană a funcţiei locative. Se recomandă cu precădere îmobile cu mai mullte locuinţe, de tip bloc, înşiruite sau cuplate, amplasate în ordinea descrescătoare a mărimii densităţilor necesare în centrele de polarizare.


13

E II

M 2.1.3 Racordarea locuinţelor la instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare, cu prioritate în mediul urban şi în centrele de polarizare intercomunală

Dintre centrele intercomunale propuse doar comuna Vuţcani nu posedă instalaţie de alimentare cu apă şi canalizare, restul centrelor de polarizare necesită extinderi ale reţelelor edilitare în vederea racordării tuturor imobilelor din aceste localităţi.

E I- II

Măsuri de amenajare ce decurg din direcţia de dezvoltare D 2.2 :

M 2.2.1 Echiparea socială a centrelor de polarizare intercomunală cu dotări de bază pentru învăţământ de formare profesională, sănătate şi asistenţă socială, comerţ şi alimentaţie publică, cultură şi divertisment.

Pentru ariile de influenţă ale centrelor intercomunale desemnate se propun următoarele capacităţi de echipare:

1. Învăţământ mediu şi profesional Şcoli profesionale

Licee Profil tehnic Profil economic Centrul Număr unităţi

Număr clase

Număr unităţi

Număr clase

Număr unităţi

Număr clase

Vaslui 5 414 3 52 2 35 Bârlad 6 503 4 63 3 42 Huşi 3 252 2 32 1 21 Murgeni 2 146 1 18 - - Negreşti 1 107 1 13 - - Codăeşti 1 107 1 13 - - Ivăneşti 2 125 1 16 - - Vuţcani 2 133 1 17 - -

2. Sănătate şi asistenţă socială Număr de paturi în :

Centrul Dispensare teritoriale

– nr. unităţi - Spitale Instituţii asistenţă

Vaslui 5 1035 259 Bârlad 6 1260 315 Huşi 3 630 155 Murgeni 1 266 65 Negreşti 2 365 90 Codăeşti 2 265 65 Ivăneşti 2 310 80 Vuţcani 2 330 80

3. Comerţ şi alimentaţie publică Suprafaţa unităţi (mp) :

Centrul Comerciale Alimentaţie publică Centre comerciale

Vaslui 37.270 12.420 124.235


14

Bârlad 45.250 15.080 150.835 Huşi 22.705 7.570 - Murgeni 9.635 3.210 - Negreşti 13.175 4.390 - Codăeşti 9.595 3.200 - Ivăneşti 11.245 3.750 - Vuţcani 11.980 3.990 -

4. Cultură şi divertisment

Centrul Locuri în unităţi de cultură şi divertisment

Vaslui 1035

Bârlad 1250

Huşi 630

Murgeni 270

Negreşti 365

Codăeşti 265

Ivăneşti 310

Vuţcani 330

E I – II

Măsuri de amenajare ce decurg din direcţia de dezvoltare D 2.3:

M 2.3.1 Amplasarea unităţilor productive şi de servicii pentru agricultură într-o reţea care să aibe ca centre coordonatoare localităţile cu rol intercomunal.

Sepropune amplasarea unităţilor de sprjin al activităţilor agricole în raport cu centrele intercomunale desemnate după cum urmează:

Centrul Localizare unităţi producţie/ servicii Mun. Vaslui Deleni, Laza, Lipovăţ, Munteni de Jos, Stefan cel

Mare, Văleni Mun. Bârlad Iveşti, Pogana, Banca Frunlişeni, Griviţa,

Tutova Olteneşti Mun. Huşi Avereşti, Drincui, Stănileşti Or. Murgeni Epureni, Falciu, Găgeşti, Maluşteni Or. Negreşti Bacişti, Rafaila, Todireşti, Vultureşti Com. Ivăneşti Dragomireşti, Poieneşti, Pungeşti Com. Vuţcani Albeşti, Berzeni, Costeşti, D. Cantemir, Viişoara

Vetrişoara

E I – II

M 2.3.2 Amplasarea unităţilor economice mari – în cele trei municipii, în scopul revitalizării centrelor industriale existente şi susţinerii creşterii populaţiei ocupate în sectorul secundar şi implicit a populaţiei urbane.


15

Creşterea populaţiei ocupate în sectorul secundar propusă pe orizontul planului este de cca. 10-15%, din care un procent mediu de 5% va fi alocat unităţilor mari, amplasate în zonele industriale ale municipiilor.

Număr estimativ de : Centrul Locuri de muncă Unităţi industriale

Mun. Vaslui 3300 10 Mun. Bârlad 3500 10-12 Mun. Huşi 1000 6

E I – II

M 2.3.3 Amplasarea unităţilor industriale de talie mică şi mijlocie IMM în centrele intercomunale şi în apropierea acestora, într-o reţea de unităţi în care să fie cuprinşi cca. 10% din activii ocupaţi.

Ocuparea activilor provenind dinactivităţi agricole în industrii mici şi mijlocii este cel mai important pas în procesul restructurării economiei judeţului.

În ariile de polarizare ale centrelor intercomunale se propune următoarea distribuţie a unităţilor mici şi mijlocii:

Număr estimativ de : Centrul Locuri de muncă Unităţi industriale Mun. Vaslui 3750 300 – 350 Mun. Bârlad 4050 350 – 400 Mun. Huşi 2000 200 Or. Murgeni 850 80 Or. Negreşti 1050 100 Com. Codăeşti 850 80 Com. Ivăneşti 1000 100 Com. Vutcani 1050 100

E I – II

Măsuri ce decurg din direcţia de dezvoltare O 2.4 :

M 2.4.1 Mărirea accesibilităţii localităţilor aflate în zonele de influenţă ale centrelor intercomunale, către centrele polarizatoare, prin echipări pentru transport de persoane şi bunuri.

Sunt avute în vedere servicii de transport auto cu program permanent care să înlesnească accesul localităţilor arondate unui centru intercomunal, în vederea facilitării schimburilor ce au loc între acestea şi teritoriul polarizat.

E II

M 2.4.2 Crearea unei reţele de dotări de cazare pentru stimularea turismului intern şi amplificarea traficului turistic extern Crearea de spaţii de primire turistică în teritoriu în strânsă legătură cu potenţialul lor. În afară de municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi şi de oraşul Negreşti, există un număr restrâns de locuri de cazare la nivelul judeţului. În anumite localităţi rurale unde există un potenţial turistic mai ridicat se pot crea unităţi de cazare cum ar fi pensiuni rurale, campinguri, cabane. În cadrul unei variante optimiste de dezvoltare a turismului în judeţul Vaslui, numărul de locuri de cazare vor creşte în felul următor:


16

Zona Mun. Vaslui: 280 locuri Zona Mun. Bârlad: 300 locuri Zona Mun. Huşi: 160 locuri Zona Or. Negreşti: 140 locuri

Total: 880 locuri În varianta pesimistă, numărul de locuri de cazare în teritoriu (în afara municipiilor şi oraşelor) va creşte astfel:

Zona Mun. Vaslui: 140 locuri Zona Mun. Bârlad: 150 locuri Zona Mun. Huşi: 80 locuri Zona Or. Negreşti: 70 locuri

Total: 440 locuri Dezvoltarea turismului de mare capacitate şi concentrare este puţin probabilă, dar nu exclusă, pe perioada de orizont a planului. Se propune o orientare către formele de turism de agrement şi odihnă pe scurte perioade şi o amplasare dispersă, în unităţi mici şi mijlocii.

Unităţile administrativ-teritoriale cu potenţial, propuse pentru amplasarea dotărilor turistice sunt în majoritate rurale, situate în apropierea unor surse de interes, dintre acestea se disting: Murgeni, Arsura, Buneşti-Avereşti, Drănceni, Gărceni, Lipovăţ, Rafaila, Voineşti, Zorleni. Diversificarea tipurilor de spaţii de cazare. Pe lângă oferta de cazare în moteluri şi hoteluri, este important ca turiştii să poată alege dintre mai multe posibilităţi de cazare, printre care ar trebui să se numere şi hanurile, pensiunile urbane şi rurale, campinguri şi aşezările nepermanente. E I - II M 2.4.3 Diversificarea paletei de posibilităţi de petrecere a timpului liber. Se vor avea în vedere organizarea de manifestări cu caracter cultural sau comercial (târguri) care să pună în valoare tradiţiile şi obiceiurile zonei, bucătăria specific moldovenească, manifestări legate de promovarea vinurilor şi a altor produse locale, etc. Crearea unor puncte de informare turistică, de promovare şi gestionare a capacităţii de primire din fiecare arie turistică. De un egal interes este şi formarea unui corp de profesionişti în domeniu, care să acopere toată gama de activităţi: marketing, management, servicii, promoţie şi investiţii. E I - II


17

3. INFRASTRUCTURI TEHNICE Obiectiv specific al dezvoltării infrastructurilor tehnice:

O 3. Crearea unor reţele de infrastructuri tehnice moderne, în concordanţă cu necesităţile comunităţilor locale şi cu cerinţele de protecţie şi conservare a mediului.

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului O 3:

D 3.1 Ameliorarea accesibilităţii tuturor zonelor judeţului prin dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de căi de comunicaţii locale

D 3.2 Amenajarea bazinelor hidrografice şi îmbunătăţirea alimentării cu apă şi evacuării / epurării apelor uzate.

D 3.3 Îmbunătăţirea alimentării cu gaze naturale şi energie termică a unui numă cât mai mare de utilizatori din judeţ.

D 3.4 Crearea unor reţele de transport şi evacuare a deşeurilor în concordanţă cu cerinţele de higienă a localităţilor şi de protecţie a mediului natural.

Măsuri ce decurg din direcţia de dezvoltare D 3.1:

M 3.1.1 Susţinerea infrastructurilor rutiere de interes local Consolidarea şi modernizarea în totalitate, a reţelei locale – drumuri judeţene şi drumuri comunale – prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi importante şi cu racord la drumurile naţionale:

DJ 159A, DJ 244A, DJ 244K, DJ 245B, DJ 245C, DJ 246A, DJ 247, DJ 248A etc. E I-II M 3.1.2 Modernizarea reţelei feroviare pe liniile interne. Lucrări pentru modernizarea liniilor de cale ferată existente (dublare linie): Munteni – Buhăieşti Îmbunătăţirea condiţiilor de transport, pe calea ferată, se va realiza şi prin asigurarea unui parc de vagoane şi locomotive, adaptate traficului uşor pentru deservirea transportului suburban şi local. E I-II

Măsuri ce decurg din direcţia de dezvoltare D 3.2: Aceste măsuri sunt conforme cu ,,Programul de gospodărire a apelor pe anul 2005” realizat de S.G.A Vaslui şi ,,Planul Local de Acţiune pentru Mediu, pe anul 2004”.

M 3.2.1 Alimentarea permanentă cu apă a consumatorilor prin identificarea şi utilizarea de noi surse de apă, în special acumulări cu folosinţe complexe, realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă, eeconomisirea apei şi reducerea costului acesteia.

- Reactivarea surselor subterane scoase din flux şi suplimentarea acestora în municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi. - Reconsiderarea prizei de captare, a staţiei de pompare şi a conductei de aducţiune a apei potabile în municipiul Huşi. - Reabilitarea staţiei de tratare a apei a municipiului Bârlad. - Rebilitarea staţiei de tratare Delea a municipiului Vaslui. - Reabilitarea staţiei de tratare a municipiului Huşi.

- Creşterea gradului de echipare cu reţele de distribuţie a apei potabile în localităţile : Vaslui, Bârlad, Huşi, Murgeni şi Negreşti.


18

- Realizarea sistemelor de centralizate de alimentare cu apă în localităţile rurale: Lunca Banului, Berezeni, Fălciu, Costeşti, Zorleni, Lipovăţ, Muntenii de Jos, Perieni, Bogdăneşti – Fălciu, Vetrişoara, Dimitrie Cantemir, Hoceni, Boţeşti – Gugeşti, Chirceşti – Micleşti, Deleşti, Tutova, Vuţcani.

- Realizarea documentaţiilor şi promovarea investiţiilor pentru asigurarea necesarului de apă în localităţile rurale: Al. Vlahuţă, Arsura, Băcani, Băceşti, Bălteni, Banca, Blăgeşti, Bogdana, Bogdăneşti, Bogdăniţa, Buneşti –Avereşti,Codăeşti, Coroieşti, Creţeşti, Dăneşti, Deleni, Dragomireşti, Duda – Epureni, Dumeşti, Epureni, Găgeşti, Gârceni, Ghergheşti, Griviţa, Iana, Ivăneşti, Laza, Măluşeni, Olteneşti, Oşeşti, Pogana, Poieneşti, Puieşti, Pungeşti, Rebincea, Roşieşti, Ştefan cel Mare, Suleţa, Tăcuţa, Tanacu, Tătărani, Todireşti, Văleni, Viişoara, Vinderei, Zăpodeni.

E I –II M 3.2.2 Îmbunătăţirea calităţii surselor de apă prin construirea de noi staţii de epurare a apelor uzate, modernizarea celor existente şi aplicarea unor tehnologii performante în procesul de epurare a apelor uzate.

Aceasta se va realiza prin următoarele acţiuni: - Reabilitarea staţiilor de preepurare la: S.C. VASTEX SA Vaslui, SC VAROTEX SA Vaslui, SC PRODALCOOL SA Valui, SC SAFIR SRL Vaslui. - Reabilitarea reţelei de canalizare menajeră în municipiul Huşi. - Reabilitarea reţelei de canalizare menajeră în municipiul Vaslui, L = 1,02 km. - Reabilitarea sistemului de canalizare menajeră şi extinderea reţelei de canalizare în zonele critice în municipiul Bârlad. - Reabilitarea staţiilor de epurare din localităţile: municipiul Vaslui, municipiul Bârlad, municipiul Huşi, oraşul Negreşti. - Dezafectarea racordurilor de canalizare menajeră în canalizarea pluvială pentru localităţile : municipiul Vaslui, municipiul Bârlad, municipiul Huşi, oraşul Negreşti. - Aducerea la parametrii impuşi de legislaţia în vigoare a apelor uzate provenite din spitalele rurale, centre de vinificaţie, unităţi zootehnice aparţinând localităţilor rurale: Puieşti, Tutova, Codăieşti, Vuţcani, Berezeni, Şuletea, Huşi, Olteneşti, Buneşti – Avereşti, Negreşti şi Stănileşti. - Aducerea la parametrii de calitate, impuşi de legislaţia în vigoare, a apelor uzate provenite din oraşul Murgeni şi localitatea Fălciu. - Eliminarea deversărilor directe de ape uzate tehnologic provenite de la staţiile de tratare a apei Crâng – Bârlad şi Delea – Vaslui. E I - II M 3.2.3 Reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă, îmbunătăţirea habitatelor pentru conservarea biodiversităţii. - Asigurarea unor debite de scurgere ale râurilor corespunzătoare, astfel încât să se realizeze protecţia ecosistemelor acvatice şi migrarea peştilor. - Asigurarea unor afluenţi de calitate corespunzătoare în lacurile de acumulare cu funcţie de alimentare cu apă: Soleşti, Căzăneşti, Râpa Albastră, Cuibul Vulturilor, Puşcaşi; E I - II

Măsuri ce decurg din direcţia de dezvoltare D 3.3: M 3.3.1 Asigurarea şi creşterea siguranţei în exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale. - Reparaţii ale distribuţiilor existente (la nivelul conductelor, branşamentelor, etc.) în localităţile Vaslui şi Bârlad; - Executarea lucrărilor de revizii la 10 ani şi cele de verificare la 2 ani a instalaţiilor interioare de gaze la toate punctele de ardere;


19

- Finalizarea lucrărilor de realizare a reţelei de distribuţie gaze naturale în oraşul Negreşti; - Extinderea reţelei existente de distribuţie gaze naturale către noi consumatori care solicită aceasta.

E I

M 3.3.2 Realizarea distribuţiilor locale în comunele din nord-vestul judeţului al căror teritoriu administrativ este traversat de conducta de înaltă presiune.

Se propune astfel, într-o primă etapă, înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale în localităţile comunelor: Băceşti, Dumeşti, Todireşti, Oşeşti, Vultureşti, Rebricea – care se află în vecinătatea oraşului Negreşti.

E I M 3.3.3 Realizarea distribuţiilor de gaze în localităţile rurale adiacente conductelor de transport gaze naturale Glăvăneşti – Bârlad, Glăvăneşti – Vaslui – Huşi. - Într-o primă etapă se propun a fi alimentate cu gaze naturale localităţile componente ale comunelor: Coroieşti, Iveşti, Perieni, Băcani, Banca, Viişoara, Roşieşti, Costeşti, Albeşti, Deleni, Lipovăţ, Olteneşti, Creţeşti, Tătărani, precum şi localităţile componente ale comunelor aflate în vecinătatea oraşelor Bârlad, Vaslui şi Huşi: Laza, Bălteni, Ştegan cel Mare, Zapodeni, Tanacu, Pădureni, Stănileşti, Duda-Epureni; - Se propune finalizarea lucrărilor de realizare a distribuţiei de gaze în comuna Zorleni; - Pentru o a doua etapă se propune extinderea alimentării cu gaze naturale către celelalte comune învecinate: Vutcani, Bogdăneşti, Pogana;

E I - II

M 3.3.4 Realizarea distribuţiilor de gaze în localităţile rurale adiacente conductelor de transport gaze naturale din sud – estul judeţului.

Se propune extinderea alimentării cu gaze naturale pe DN 24A, spre oraşul Murgeni, prin ramificarea conductei de înaltă presiune Glăvăneşti – Vaslui, soluţie care va permite racordarea la Sistemul Naţional de distribuţie gaze naturale a localităţilor ce aparţin comunelor situate în sud-estul judeţului: Griviţa, Vinderei, Epureni, Măluşteni, Blăgeşti, Şuletea, precum şi a oraşului Murgeni.

E I - II M 3.3.5 Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat a municipiului Vaslui, prin măsuri pe termen scurt mediu şi lung. Oprirea separărilor consumatorilor de la sistemul de încălzire centralizat, fără măsuri

coercitive, artificiale, prin oferte avantajoase; Continuarea şi finalizarea contorizării la nivel de branşament conform prevederilor H.G.

nr. 933/2004 şi a Programului de eşalonare a lucrărilor de contorizare aprobat prin Hotărârea C.L. nr. 47/29 sept. 2004;

Modernizarea staţiei de pompe de termoficare prin înlocuirea pompelor existente cu pompe moderne echipate cu convertizor de frecvenţă;

Repararea schimbătoarelor de căldură conform programului de reparaţii pe 2005; eliminarea totală a pierderilor de apă şi energie termică din schimbătoarele de căldură;

Modernizarea a 5 (cinci) puncte termice prin introducerea pompelor cu turaţie variabilă, a sistemelor de expansiune închise, a schimbătoarelor de căldură cu plăci şi a staţiilor de dedurizare a apei;


20

Implementarea unei unităţi de cogenerare de mică putere în locul actualului IRR şi înlocuirea schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci;

Demararea operaţiunii de detectare a pierderilor de apă din conductele de transport; Stabilirea modului optim de funcţionare al sistemului de încălzire centralizată din

municipiul Vaslui prin analiza de soluţii tehnico-economice pentru fiecare componentă a sistemului.

Priorităţile de dezvoltare a alimentării cu energie termică în sistem centralizat pe termen mediu (până în 2008), pentru municipiul Vaslui, prevăd următoarele măsuri:

Stabilizarea numărului de consumatori prin creşterea încrederii acestora în serviciul oferit de SC Termica Vaslui;

Continuarea operaţiunii de detectare a pierderilor de apă din conductele de transport; Reabilitarea şi modernizarea a 2 (două) centrale termice de cvartal prin echiparea cu

cazane performante cu funcţionare pe gaze naturale, butelii de egalizare, pompe cu turaţie variabilă, staţii de tratare a apei şi sistem de expansiune închis;

Transformarea CT Ana Ipătescu în punct termic modern conform proiectului tehnico-economic realizat de SC EXPERT GRUP Iaşi;

Demararea retehnologizării reţelelor termice secundare conform noilor condiţii de consum, prin introducerea conductelor preizolate cu fir de însoţire pentru detectarea eventualelor pierderi de agent termic;

Modernizarea punctelor termice prin introducerea pompelor cu turaţie variabilă, a schimbătoarelor de căldură cu plăci, a sistemelor de expansiune închise şi a staţiilor de dedurizare a apei;

Modernizarea unui cazan de abur industrial de 40t/h de la funcţionarea pe păcură la funcţionarea pe gaze naturale.

Pe termen lung (după 2008), politicile şi priorităţile dezvoltării alimentării cu energie termică în sistem centralizat la nivelul municipiului Vaslui cuprind următoarele măsuri:

Finalizarea reabilitării punctelor termice; Finalizarea lucrărilor de retehnologizare a reţelelor termice secundare conform noilor

condiţii de consum, prin introducerea conductelor preizolate cu fir de însoţire pentru detectarea eventualelor pierderi de agent termic;

Realizarea unui sistem central de monitorizare a pierderilor din reţelele termice secundare; Implementarea unei unităţi de cogenerare de medie putere; Dezvoltarea sistemului de distribuţie a energiei termice prin atragerea de noi consumatori.

E I - II

Măsuri ce decurg din direcţia de dezvoltare D 3.4:

M 3.4.1 Diminuarea / eliminarea impactului asupra mediului, a practicilor actuale de gestionare a deşeurilor urbane.

Eliminarea impactului asupra mediului datorat depozitării deşeurilor urbane din municipiul Vaslui, Bârlad, Huşi, Negreşti Reducerea cu min. 50% a poluării mediului datorată depozitării pe actualul depozit de

deşeuri menajere în următorii 3 ani. Eliminarea tuturor depozitelor ilegale din judeţ în următorii 2 ani Diminuarea cantităţilor de deşeuri depozitate, cu 30% în următorii 3 ani Reciclarea a 20% din deşeurile menajere în următorii 3 ani

Acţiuni: - Înfiinţarea platformei ecologice de depozitare a deşeurilor menajere în suprafaţa de 20 hectare, la Roşieşti;


21

- Amenajarea platformelor intermediare de prelucrare primară a deşeurilor menajere, în localităţile Laza, Murgeni, Zorleni, Negreşti şi Huşi, cu termen de finalizare 2010; - Utilizarea, în zonele săteşti, a deşeurilor animaliere, ca îngrăşământ natural, prin depozitarea acestuia pe proprietăţile individuale, fiind interzisă depozitarea acestora în platformele amenajate pentru deşeuri menajere; - Încurajarea şi sprijinirea acţiunii de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor reciclabile; - Crearea până în 2015 a 30 centre gospodăreşti de colectare selectivă a deşeurilor; - Mărirea cantităţilor de deşeuri valorificabile, reintroduse în fluxul tehnologic propriu, prin aplicarea unor tehnologii curate, la toţi agenţii importanţi ai judeţului; - Promovarea reciclării deşeurilor ca principală cale de reducere a cantităţii de deşeuri industriale şi urbane; - Sprijinirea agenţilor economici care utilizează frecvent deşeuri în procesele de producţie: ex. SC HITROM SA Vaslui; - Realizarea unui sistem viabil de colectare diferenţiată a deşeurilor recuperabile la sursa (agenţi economici sau persoane fizice); - Colectarea separată a deşeurilor stradale în vederea utilizării lor ca material de acoperire a deşeurilor menajere; - Ecologizarea depozitului actual de deşeuri menajere; - Utilizarea deşeurilor stradale şi a unor deşeuri din construcţii ca material de acoperire periodică a deşeurilor menajere depuse în depozitele actuale. Eliminarea impactul asupra mediului datorat sistemelor şi practicilor actuale de colectare şi transport a deşeurilor urbane Eliminarea impactului asupra mediului în cazul a minimum 70% din sistemele de transport

deşeuri colectate în containere în următorii 3 ani - Compostarea deşeurilor de grădină şi folosirea compostului la remedierea unor

terenuri degradate sau la fertilizarea spaţiilor verzi Eliminarea impactului asupra mediului în cazul a minimum 9% din sistemele de transport

deşeuri colectate în europubele în următorii 3 ani - Elaborarea planului de închidere şi monitorizare post închidere a depozitelor de

deşeuri menajere; E I-II

M 3.4.2 Diminuarea/ eliminarea impactului asupra mediului, a practicilor actuale de gestionare (colectare, transport şi eliminare finală prin depozitare) a deşeurilor menajere rezultate în mediul rural. Diminuarea impactului asupra mediului asociat cu depozitarea deşeurilor menajere produse în mediul rural Reducerea cu min. 50% a poluării mediului datorată depozitării deşeurilor

menajere în locurile de depozitare existente în următorii 3 ani. Acţiuni: - Dotarea cu numărul şi tipul necesar de mijloace de transport pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere provenite din mediul rural - Instruirea unor servicii specializate de salubritate la nivel comunal - Ecologizarea locurilor de depozitare a deşeurilor menajere provenite din localităţile rurale - Închiderea depozitelor de deşeuri menajere rurale cu suprafaţă mai mică de 1 ha şi capacitate mai mică de 20000 mc. Introducerea sistemelor speciale de salubritate în mediul rural Asigurarea colectării şi transportului organizat pentru min. 20% din localităţile rurale din

judeţul Vaslui în următorii 3 ani


22

- Autorizarea de către autorităţile publice locale şi autoritatea de mediu a operatorilor pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere în mediul rural E I-II M 3.4.3 Eliminarea impactului asupra mediului datorat sistemelor şi practicilor actuale de colectare şi transport a deşeurilor industriale nepericuloase. Realizarea precolectării diferenţiate a min. 75% din deşeurile industriale reciclabile în

următorii 2 ani Acţiuni: - Realizarea unui sistem viabil de colectare diferenţiată a deşeurilor industriale reciclabile la sursă (agenţii economici sau persoane publice) în vedereavalorificării acestora prin livrare la unităţi de profil Eliminarea impactului asupra mediului datorat precolectării a min. 75% din deşeurile

industriale, în următorii 2 ani - Dotarea cu numărul şi tipul necesar de recipienţi pentru colectarea deşeurilor industriale şi întreţinerea corespunzătoare a acestora. Eliminarea impactului asupra mediului datorat depozitării deşeurilor industriale nepericuloase în depozitele existente Diminuarea cantităţilor de deşeuri depozitate, cu 40% prin reciclarea acestora în

următorii 2 ani - Colectarea deşeurilor industriale de pe amplasamentele ilegale şi transportul acestora la depozitele de deşeuri industriale; - Închiderea/ ecologizarea depozitului actual de deşeuri industriale de la S.C. Termica S.A. Vaslui şi realizarea lucrărilor necesare redării acestei suprafeţe de teren în circuitul natural Depozitarea în exclusivitate a deşeurilor industriale inerte din punct de vedere fizico-chimic

- Elaborarea unui plan de închidere şi monitorizare post-închidere a depozitului actual de deşeuri industriale de la S.C. Termică S.A. Vaslui Eliminarea până în anul 2007 a tuturor depozitelor industriale care nu corespund

legislaţiei în vigoare - Aducerea la condiţii de siguranţă pentru mediu a depozitelor existente destinate stocării slamurilor din industrie, precum şi a PCB-urilor, a uleiurilor uzate, etc. E I-II

M 3.4.4 Diminuarea /eliminarea impactului asupra mediului datorat gestionării deşeurilor de pesticide stocate în unităţi din judeţul Vaslui Stocarea controlată a deşeurilor de pesticide pe un singur amplasament, cu măsuri de

protecţie a mediului şi a sănătăţii umane în următorii 2 ani. Acţiuni: - Identificarea unui amplasament pentru stocarea tuturor deşeurilor de pesticide din judeţ până la eliminarea acestora. - Amenajarea corespunzătoare a acestui amplasament în scopul asigurării protecţiei factorilor de mediu. Efectuarea demersurilor în scopul obţinerii fondurilor necesare transportului şi

incinerării acestor deşeuri de către S.C. Pro Air Clean Timişoara. E I-II

M 3.4.5 Diminuarea /eliminarea impactului asupra mediului a practicilor actuale de epurare a apelor uzate.

Reducerea poluării datorată gestiunii nămolului orăşenesc fermentat rezultat din staţiile de epurare


23

Diminuarea cu min. 30% a cantităţii de nămol depozitabil în următorii 3 ani Valorificarea a min. 50% din cantitatea de nămol desfhidratat ca îngrăşământ natural în

următorii 3 ani Acţiuni:

- Dotarea staţiilor de epurare cu gospodărie de nămol (vase de stocare, reactivi de coagulare, pompa de nămol, filtre presa) în vederea deshidratării nămolului fermentat - Efectuarea unor determinări fizico-chimice pentru stabilirea potenţialului ferti toxice (metale grele) - Elaborarea unor studii de pretabilitate a terenurilor degradate la utilizarea

nămolului orăşenesc ca îngrăşământ natural - Ecologizarea actualelor pături de deshidratare prin transformarea acestora în

depozite intermediare de stocare a nămolului deshidratat înainte de valorificare sau depozitare definitivă a acestuia. Utilizarea nămolului provenit de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ca îngrăşământ natural în agricultură Depozitarea controlată a nămolului deshidratat nevalorificat pe depozitele de deşeuri

menajere în circa 3 ani E I – II M 3.4.6 Eliminarea/ diminuarea impactului asupra mediului a practicilor actuale de incinerare a deşeurilor spitaliceşti Reducerea poluării mediului datorată gestionării deşeurilor spitaliceşti incinerabile Incinerarea a cel puţin 50% din deşeurilor toxice şi periculoase produse în unităţile

sanitare din judeţ în următorii 3 ani Acţiuni: - Introducerea unui sistem de colectare conform ISO 14001 pentru deşeurile spitaliceşti - Achiziţionarea unui incinerator special pentru eliminarea deşeurilor spitaliceşti - Dezafectarea crematoriilor actuale sau păstrarea unora dintre ele pentru arderea unor deşeuri nepericuloase Amplasarea noilor depozite pentru colectarea centralizată a deşeurilor menajere provenite de la populaţia judeţului Vaslui şi localităţile deservite este următoarea:

• Platforma ecologică de deşeuri urbane Roşieşti (Vaslui, Bârlad, Roşieşti)

• Platforme intermediare de colectare şi prelucrare: Negreşti – Băceşti, Dumeşti, Rebricea, Todireşti, Vultureşti, Negreşti. Laza – Albeşti, Bogdana, Codăieşti, Costeşti, Daneşti, Deleni, Deleşti, Dragomireşti,

Gârceni, Ivăneşti, Laza, Lipovăţ, Micleşti, Munteni de Jos, Oseşti, Poieneşti, Pungeşti, Soleşti, Ştefan cel Mare, Tăcuta, Valeni, Zapodeni.

Zorleni -Alexandru Vlahuţă, Băcani, Bogdăneşti, Bogdăniţa, Coroieşti, Ghergheşti, Griviţa, Iana, Iveşti, Perieni, Pogana, Puieşti, Tutova, Vinderei, Voineşti, Zorleni.

Murgeni - Banca, Berezeni, Blăgeşti, Epureni, Falciu, Găgeşti, Maluşeni, Murgeni, Viişoara, Vuţcani, Şuletea.

Huşi - Arsura, Aboteşti, Buneşti, Avereşti, Creţeşti, Dimitrie Cantemir, Drânceni, Duda Epureni, Hoceni, Huşi, Lunca Banului, Olteneşti, Pădureni, Stanileşti, Tătărani,

Vetrişoaia. E I -II


24

4. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ŞI ZONIFICAREA TERITORIULUI Conceptul general al dezvoltării zonelor funcţionale are ca principală preocupare îmbunătăţirea structurii folosinţei agricole şi silvice, pe de-o parte şi în contrapondere, eficientizarea şi ajustarea zonelor intravilane pe parcursul modificării structurii ocupaţionale a populaţiei. Activitatea dominantă în structura economică judeţeană este în prezent agricultura, reprezentantă printr-un mare număr de unităţi productive, majoritatea de talie mică cu eficienţă redusă. Este inevitabilă modificarea acestei structuri de folosinţă (şi mai ales de proprietate) în ipoteza evoluţiei economiei judeţene către o pondere sporită a industriei şi serviciilor în structura activităţilor. Este necesară astfel o politică activă de comasare şi schimbare a destinaţiilor pentru modificarea structurii actuale de folosinţă. Evoluţia spaţiului agrar din judeţ va trebui să se producă şi în direcţia găsirii unor activităţi primare mai eficiente legate de funcţia silvică şi piscicolă. Suprafaţa silvică necesită a dezvoltare în mărime şi calitatea a speciilor; efectele acestei creşteri se vor resimţi pe termen lung în structura economică şi în îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. Marea densitate a reţelei hidrografice şi suprafaţa luciilor de apă poate constitui o altă direcţie de diversificare a activităţilor zonei agricole în domeniul pisciculturii şi turismului. În ceea ce priveşte dezvoltarea zonelor intravilane, planul de amenajare propune o densificare şi eficientizare a activităţilor sectoarelor secundar şi terţiar. Mărimea numărului de unităţi industriale în zonele intravilane este o componentă importantă a politicii de zonificare a PATJ pentru care se propun două direcţii: îmbunătăţirea condiţiilor zonelor rezidenţiale şi dezvoltarea durabilă a zonelor economice. În domeniul locuirii şi a echipării aferente acestei funcţii, sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor fondului locativ prin echiparea tehnică esenţială (alimentare cu apă, canalizare, evacuarea deşeurilor) şi îmbunătăţirea tipologiei. Aceste modificări nu pot avea loc în lipsa unei politici de zonificare adecvate legate de densităţi optime ale suprafeţelor intravilane. Măsurile ce privesc echipările productive se vor îndrepta către mărirea numărului de locuri de muncă (şi implicit de unităţi economice), în principal în centrele cu rol intercomunal şi în alte localităţi apte pentru amplasarea funcţiilor secundare. Serviciile economice slab reprezentate în prezent, vor necesita o atenţie specială în zonele intravilane, acestea fiind principalele activităţi de susţinere a industrializării şi eficientizării agriculturii. Zonificarea majoră a teritoriului judeţean va fi şi în viitor dominantă de suprafaţa agricolă destinată păşunilor şi culturilor vegetale. Modificările propuse prin plan se referă la schimbarea raporturilor între suprafaţa agricolă şi cea silvică şi între folosinţele agricole. Creşterea suprafeţei silvice este o componentă comună a politicilor economice şi de mediu. În zonele de est (Huşi) şi de sud (Bârlad) se propune ca suprafaţa silvică să se mărească în raport cu necesităţile de protecţie a mediului ca şi pentru uz economic. Alte suprafeţe care pot influenţa pozitiv structura actuală a folosinţelor agricole, sunt livezile şi viile a căror exploatare va fi raportată la dezvoltarea industriei alimentare judeţene sau regionale. Viile ocupă suprafeţe importante din zonele Huşi şi Puieşti, livezile au ca principală zonă de dezvoltare partea sudică a judeţului (Bârlad). Numeroasele zonele acoperite de ape impun o direcţie de dezvoltare pentru activitatea piscicolă şi pentru activităţile conexe legate de aceasta. Exploatările piscicole constituie o altă alternativă pentru restructurarea zonei agricole de slabă eficienţă în prezent.


25

Obiectiv specific al zonelor extravilane: O 4.1 Structurarea echilibrată a teritoriului extravilan în raport cu necesităţile,

eficienţa şi durabilitatea economiei sectorului primar.

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului O 4.1 : D 4.1.1 Restructurarea şi ameliorarea zonelor agricole în scopul trecerii de la agricultura de subzistenţă la un sistem modern de exploatare D 4.1.2 Mărirea suprafeţelor acoperite de ape în vederea exploatării complexe a acestora pentru activităţi piscicole, de alimentare cu apă şi recreere. D 4.1.3 Creşterea şi exploatarea durabilă a fondului silvic judeţean în scopul dezvoltării de activităţi complementare agriculturii şi spaţiul rural, precum şi pentru protecţia mediului. Măsuri ce derivă din direcţia de dezvoltare D 4.1.1 :

M 4.1.1.1 Comasarea exploataţiilor agricole în vederea atingerii unor suprafeţe optime pentru eficientizarea activităţilor agricole. Evoluţia acestor zone se propune după cum urmează:

Suprafaţa (ha) Zone agricole

2002* 2015**

% 2015 / 2002

Suprafaţă agricolă, din care: 401.131 380.500 94,8 - arabil 288.080 265.500 92,1 - păşuni 87.349 87.500 - - fâneţe 7.664 8.000 - - vii şi pepiniere viticole 15.027 15.500 103 - livezi, pepiniere şi grădini 3.011 4.000 132

*- Sursa datelor ASR/ 2003, **- Valori cu caracter director E I - II

M 4.1.1.2 Utilizarea şi întreţinerea infrastructurilor de îmbunătăţiri funciare –irigaţii, desecări - pentru obţinerea unui randament superior al funcţiei agricole. Această măsură cuprinde două componente: a. Redarea în circuitul agricol a terenurilor afectate de exces de umiditate, acidifiere şi salinizare. Scoaterea de sub efectele saraturării, acidifierii şi excesului de umiditate a suprafeţelor de teren afectate - eliminarea acidităţii, salinizării şi excesului de umiditate pe 17.439 ha, până în anul 2008 (până în 2005: 5900 ha, până în 2008: 17.439) Lucrări de drenare şi combatere a acidităţii

b. Creşterea gradului de utilizare a amenajărilor de irigaţii-desecări cu dificultăţi în aplicarea udărilor în perioada secetoasă datorită numărului mare de proprietari şi diversităţii culturilor

Alocarea fondurilor pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie).

Stimularea interesului în întreţinerea şi exploatarea amenajărilor de combatere a eroziunii solului cu consecinţe în diminuarea efectului pozitiv al acestora asupra solului;


26

Folosirea oportunităţilor oferite de existenţa programului comunitar privind dezvoltarea zonelor rurale - Programul SAPARD - prin măsurile specifice de susţinere a investiţiilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare şi a calităţii solurilor: (Programul nr. 9 “Îmbunătăţiri funciare”);

E I - II M 4.1.1.3 Diversificarea activităţilor agricole prin utilizarea adecvată a terenurilor agricole în conformitate cu zonarea agropedologică. Acţiunile întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor destinate agriculturii sunt preconizate pe următoarele categorii de terenuri: Soluri degradate cu exces de umiditate sunt în suprafaţă de 16.641 ha. Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate se poate face prin:

- desecarea apelor de suprafaţă; - drenajul apelor freatice sau desecarea combinată cu drenajul; - amendarea chimică a solurilor sau fertilizarea cu îngrăşământ organic 40-60 t/ha

pentru refacerea proprietăţilor fizico-chimice a acestor soluri. Măsuri ameliorative vizează mai întâi înlăturarea cauzelor care produc excesul de umiditate şi apoi combaterea consecinţelor negative. După obiectivele propuse şi gradul de complexitate, lucrările destinate ameliorării solurilor cu exces de umiditate, pot fi considerate de natură:

- agrotehnică (modul de lucrare a solului); - agro-pedo-ameliorativă (nivelarea de exploatare, modelarea în benzi cu coame,

şanţuri colectoare provizorii sau permanente, afinarea adâncă, drenajul cârtiţă); - hidroameliorative înlăturarea apelor provenite din perimetrele învecinate, înlăturarea

apelor stagnante, amenajarea corectă a sistemelor de irigaţii, drenarea). Soluri acide în judeţul Vaslui sunt în suprafaţă de 2.127 ha. Aceste terenuri au fost identificate în perimetrul comunelor: Albeşti, Berezeni, Epureni, Griviţa, Hoceni, Roşieşti, Tutova, Vinderei şi Vutcani.

Solurile sărăturate însumează suprafaţa de 2.723 ha pe teritoriul judeţului Vaslui. Aceste suprafeţe se găsesc în zona luncii Prutului (Albiţa – Fălciu) şi în partea sudică a bazinului hidrografic al râului Bârlad (Banca, Blăgeşti, Dragalina, Găgeşti, Măluşteni, Pogona şi Tutova).

Pentru combaterea solurilor saline, alcaline şi acide este determinantă crearea unui complex de condiţii, în care rolul primordial revine lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi a celor pedo-ameliorative (amendări cu calcar, fosfoghips, spălarea sărurilor etc.).

Solurile nisipoase totalizează suprafeţe de 11.930 ha şi acestea sunt răspândite în albiile majore ale cursurilor de apă. Acest tip de soluri având o textură grosieră (nisipoasă, nisipo-lutoasă), necesită în principal tehnologii specifice terenurilor nisipoase:

Soluri cu fenomene de alunecare sunt în suprafaţă de 7.922 ha. Pe aceste terenuri sunt necesare : - stoparea defrişării de vegetaţiei forestiere (în special în sectorul privat) şi a

perdelelor de protecţie (livezi);

- exploatarea raţională a solurilor de pantă (prin evitarea lucrărilor agricole pe linia de cea mai mare pantă, a păşunatului excesiv, evitarea desţelenirilor).

E I - II


27

Măsuri ce derivă din direcţia de dezvoltare D 4.1.2 :

M 4.1.2.1 Crearea de noi exploataţii piscicole şi utilizarea celor existente în concordanţă cu condiţiile naturale şi economice, ale zonei .

Acumulări existente cu destinaţie piscicolă : Redin-Galion – 68 ha ; Negreşti I-V – 85ha ; Fereşti – 19 ha; Moara Domnească – 34 ha; Boteşti I-II – 12 ha; Manţu I-V – 64 ha; Tanacu I-IV – 25 ha; Al. Vlahuţă I-II – 35 ha; Puieşti – 32 ha; Iezer – 15 ha; Iana – 76 ha; Recea I-II – 8 ha; Guşitei – 4 ha; Cârja I-II – 949 ha

Acumulări cu destinaţii piscicole, de atenuare a viiturilor şi irigaţii: Tăiuţa – 42 ha ; Dumeşti – 21 ha ; Coroieşti – 16 ha ; Şopârleni – 8 ha ; Urlaţi – 7 ha ; Şuletea – 13 ha ; Valea Seacă – 46,5 ha ; Delea – 7,1 ha E II

M 4.1.2.2 Crearea de noi locuri de acumulare, întreţinerea şi amenajarea celor existente în scopul utilizării complexe pentru piscicultură, recreere alimentare cu apă şi atenuarea viiturilor. Acumulări cu destinaţie de rezervă de apă şi compensare a debitelor mari sunt : Căzuneşti – 184,1 ha ; Soleşti – 456 ha; Puscaşi – 185 ha ; Mânjeşti – 344 ha ; Râpa Albastră – 208 ha ; Cuibul Vulturilor – 316,1 ha ; Trohan – 20,9 ha ; Pungeşti – 62,1 ha ; Poşta Elan – 300 ha. E II

M 4.1.2.3 Crearea de noi lucii de apă, utilizarea celor existente pentru activităţi de agrement şi turism Necesitatea creării de activităţi complementare pentru funcţia agricolă se va traduce în acest domeniu prin utilizarea luciilor de apă pentru activităţi turistice (odihnă, camping) sau recreative (sport, agrement) E I-II Măsuri ce derivă din direcţia de dezvoltare D 4.1.3: M 4.1.3.1 Extinderea suprafeţei silvice pe terenurile slab productive ca folosinţă agricolă şi pe cele cu fenomene de degradare a solului (eroziune, alunecări)

Principalele spaţii de acţiune a acestei măsuri sunt zonele de protecţie a apelor, căilor de transport şi cu fenomene de risc natural, care la nivelul judeţului totalizează cca. 1700 ha. Pe ansamblul jueţului se propune următoarea evoluţie a acestor zone, ca urmare a integrării a suprafeţelor neproductive în circuitul economic:

Suprafaţa* (ha) Zone

2002 2015 %

2015 / 2002

Terenuri neproductive 17.310 15.000 86.6 *- Valori cu caracter director

E I-II

M 4.1.3.2 Exploatarea durabilă a pădurilor cu funcţie de producţie aşa încât să se conserve biodiversitatea pădurilor la nivel de biotopuri, ecosisteme şi specii. În acest sens sunt avute în vedere conservarea arborilor cu creşterea sub potenţialul natural de producţie (quercinee – 4000 ha), substituirea arboretelor, total sau parţial derivate, cu specii valoroase (cca. 2000 ha).


28

Pe ansamblul judeţului şi esenţe se propun (cu caracter director) următoarele suprafeţe:

Suprafaţă (ha) Esenţe Formă de proprietate 2003 2015* Răşinoase proprietate de stat 772 800

proprietate de stat 60.763 71.200 proprietate privată 12.004 18.000 în afara fondului forestier 4.463 10.000

Foioase

Total foioase 77.230 99.200 Total suprafeţe silvice 78.002 100.000

*- Valori cu caracter director

E I -II

M 4.1.3.3 Exploatarea superioară a lemnului şi crearea de noi utilizări a potenţialului silvic (produse secundare, recreere, turism, cercetare) Dezvoltarea unor baze de producţie pentru produse secundare ale pădurii (vânat, plante, fructe ciuperci) poate aduce o alternativă pentru activităţile agricole sau silvice tradiţionale. Utilizarea unor păduri pentru turism şi agrement va asigura pe lângă efectele benefice asupra mediului natural şi un sprijin al activităţilor terţiare. Conservarea fondului silvic şi utilizarea lui la un nivel superior nu poate fi imaginată în absenţa unor măsuri adiacente administrative, investiţionale, de marketing. E I -II Obiectiv specific al zonelor intravilane: O 4.2 Modelarea zonelor intravilane în sensul obţinerii unor densităţi optime ale

populaţiei, capacităţilor economice şi echipării tehnice. Gospodărirea suprafeţei intravilane este o problemă specifică a fiecărei administraţii locale. Avantajele corelării acestei activităţi în toate localităţile din judeţ pot apare sub forma economisirii suprafeţelor agricole şi silvice, precum şi a protecţiei patrimoniului natural. Obţinerea de suprafeţe de teren pentru dezvoltare trebuie să fie rezultatul unui circuit de fond funciar care să permită noi investiţii, mai eficiente din punct de vedere economic şi al ocupării solului.

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului O 4.2: D 4.2.1 Restructurarea şi ameliorarea zonelor intravilane cu densităţi scăzute,

conţinând terenuri agricole. D 4.2.2 Echiparea zonelor economice compacte (industrie, depozitare, servicii) existente şi crearea de noi zone economice în localităţile cu potenţial. Măsuri ce decurg din direcţia de dezvoltare D 4.2.1 :

M 4.2.1.1 Promovarea unui proces de comasare a suprafeţelor de teren afectate locuirii în cadrul intravilanelor localităţilor.


29

Crearea unor cartiere compacte constituie un deziderat pentru odezvoltare şi echipare tehnică corespunzătoare a tuturor funcţiilor localităţilor. Pe de altă parte eliberarea de terenuri face posibilă dezvoltarea în continuare a acestora într-un mod mai eficient pentru comunităţile locale. Pe ansamblul jueţului se propuneca urmare a monitorizării şi densificării suprafeţelor zonelor intravilane evoluţie descrescătoare:

Suprafaţa (ha) Folosinţa

2002 2015* %

2015 / 2002

Zone intravilane, din care: 26.061 25.500 97,8 Curţi şi construcţii 14.820 14.000 94,4 Drumuri 11.241 11.500 102

*- Valori cu caracter director E I - II M 4.2.1.2 Echiparea tehnică “în adâncime” a intravilanelor în vederea evitării dezvoltărilor în lungime a localităţilor. Sunt avute în vedere în primul rând străzile secundare de acces în interiorul cartierelor de locuit, a căror dezvoltare poate preveni înşiruirea locuinţelor “la stradă” şi ocuparea unor mari suprafeţe intravilane. Echiparea cu instalaţii de alimentare/evacuare şi modernizarea acestor străzi va trebui să producă o încurajare în utilizarea lor pentru construcţia de locuinţe şi dotare. E I-II Măsuri ce decurg din direcţia de dezvoltare D 4.2.2 : M 4.2.2.1 Echiparea şi modernizarea zonelor economice ale municipiilor şi oraşelor Formarea unor zone economice compacte, dens echipate tehnic, compatibile cu mediul, are ca scop atragerea de investitori în sectorul secundar, facilitarea implantării marilor industrii locale şi regionale, creşterea forţei economice a mediului urban. E I-II

M 4.2.2.2 Extinderea zonelor economice şi crearea de noi zone de activităţi secundare şi servicii industriale în mediul rural. La aplicarea acestei măsuri sunt avute în vedere în primul rând centrele intercomunale propuse: Codăeşti, Ivăneşti, Vuţcani. Crearea şi organizarea cu prioritate a zonelor economice în aceste localităţi este premiza realizării rolului de centru polarizator. Utilizarea forţei de muncă din zona de influenţă şi colaborarea economică cu localităţile arondate vor precede realizarea unor echipări sociale cu rol teritorial. Alte unităţi administrativ-teritoriale cu potenţial de dezvoltare a unor activităţi industriale sunt: Banca, Berezeni, Haceni, Movileni, Olteneşti, Pochidia, Puieşti, Voineşti. Echiparea localităţilor rurale cu instalaţii de alimentare (apă, gaze natural), evacuare (canalizare, deşeuri) şi telecomunicaţii va susţine eforturile de realizare a unor zone economice în mediul rural. E I - II


30

5. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

Conceptul general al strategiei contextului suprateritorial Integrarea teritoriului judeţului în spaţiul regional şi naţional se va realiza prin infrastructurile majore de comunicaţie şi transport corespunzătoare relaţiilor dintre centrele cu rol în dinamica economică, regională şi naţională.

Spaţiul judeţean este afectat de două componente suprateritoriale principale: sistemul de polii regionali şi cel al relaţiilor pe coridoarelor de comunicaţie şi transport.

Centrele care influenţează teritoriul judeţean sunt Iaşi, Bacău, la nivel regional şi Bucureşti, Galaţi şi Brăila la nivel naţional.

Coridoarele regionale şi interjudeţene sunt determinate de relaţiile dintre aceşti poli, precum şi de relaţiile interregionale şi intrrnaţionale, în cazul de faţă cu R. Moldova şi Ucraina.

La nivel relaţiilor continentale, teritorial judeţean este străbătut de coridorul pan-european nr. 9 – rutier şi feroviar, care asigură legăturile dintre estul Europei şi spaţiul Mării Negre.

Participarea judeţului la realizarea acestor infrastructuri se va face prin instrumente adecvate, din domeniile investiţional, funciar, financiar sau normativ.

Principalele dificultăţi ale realizării structurilor suprateritoriale sunt legate în principal de neomogenitatea cadrului natural (relief, hidrografie) şi a celui socio-economic, a interesului comunităţilor implicate. Este de aşteptat ca derularea investiţiilor să se producă cu participare în proporţii diferite, având ca surse fonduri naţionale, externe, regionale şi locale.

Cu toate acestea contribuţiile (şi beneficiile) comunităţilor locale, participante la aceste proiecte, pot deveni importante în prin efortul lor administrativ, organizatoric şi de coordonare a principalilor actori locali.

Obiectiv specific al contextului suprateritoral:

O 5.1 Modelarea reţelei regionale de localităţi în direcţia dezvoltării policentrice regionale.

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului O 5.1: D 5.1.1 Amplificarea funcţiilor centrelor cu rol suprateritorial,

municipiile Vaslui şi Bârlad. D 5.1.2 Realizarea infrastructurilor majore în concordanţă cu traseele

coridoarelor de transport - naţionale şi interregionale - regionale şi interjudeţene

Aceste direcţii se vor concretiza prin acţiuni de integrare a judeţului în dinamicile suprateritoriale de dezvoltare, folosindu-se mijloacele disponibile pe plan local. Insuficienţa sau abundenţa acestor mijloace este motivul parteneriatelor interregionale, pe care judeţul trebuie să le realizeze pentru înfăptuirea politicilor suprateritoriale.

Este de asemenea necesară o coordonare a intervenţiilor, care este în curs de optimizare prin organismele de nivel regional cu funcţii decizionale şi operaţionale – Consiliul pentru Dezvoltare Regională şi Comitetul Regional pentru elaborarea PDR.

Instrumentul de coordonare a investiţiilor la nivel regional este Planul de Dezvoltare Regională (PDR) care este inclus, după aprobare, în Programul Operaţional Regional.

La colaborarea regională vor lua parte, în primul rând, municipiile din judeţ, prin funcţiunile lor complexe, aceasta constând în relaţii cu centrele de nivel regional şi cele metropolitane, de nivel naţional.


31

Această colaborare este facilitată de cea de-a doua componentă a amenajării spaţiului suprateritorial: traseele de infrastructuri majore pentru transport şi comunicaţie.

Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de căi de comunicaţie reprezintă un element de bază în relansarea economică a zonei studiate, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, şi racordarea judeţului la reţeaua europeană de transport.

Obiectivele prioritare din domeniul transporturilor pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european, sunt cele cuprinse în:

- Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană –PNAR-

- Programul de Guvernare 2005-2008

- Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I –Căi de Comunicaţie

- Strategia de Reabilitare a Drumurilor Naţionale elaborată de M.T.C.T. şi C.N.A.D.N – până în 2012 şi după

- Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A.

- Strategia Naţională de Dezvoltare Economică a României pe termen mediu

- Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord -Est

Reţeaua rutieră Dezvoltarea infrastructurii rutiere va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritară fiind:

- Demararea construcţiei de autostrăzi, în scopul integrării infrastructurii rutiere de transport în Reţeaua trans-europeană de transport

- Modernizarea infrastructurii rutiere existente, construirea unor poduri ,în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţei, bunurilor şi serviciilor

- Sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei a confortului participanţilor la trafic

Strategia de reabilitare a drumurilor naţionale elaborată de M.T.C.T. şi C.N.A.D.N. are ca obiectiv menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente, în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.

Principalele lucrări de reabilitare se referă la îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a condiţiilor de trafic rutier pentru încadrarea acestora în normele europene, precum şi la creşterea capacităţii portante a sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece de la sarcina pe o osie de 10,0 t la 11,5 t, încadrarea podurilor la clasa E de încărcare, îmbunătăţirea elementelor geometrice ale drumurilor, construirea benzii a 3-a pe pante şi rampe pentru selectarea traficului greu, asigurare colectării şi evacuării apelor pluviale.

Politica de liberalizare a transportului în Europa va atrage creşteri din ce în ce mai însemnate ale traficului rutier, rezultând o extindere a programului de reabilitate de perspectivă până în anul 2012 şi după.

Coridorul IX Pan-European de Transport Rutier străbate teritoriul judeţului de la sud la est, având ca scop următoarele:

- integrarea în reţelele de transport trans-europene - descongestionarea şi siguranţa traficului - rentabilitatea şi dezvoltarea zonală

Atât viitoarea autostradă, cât şi drumul expres trebuie să: · primească traficul de mare distanţă, · să ocupe suprafeţe minime de teren,


32

· pentru construirea lor să se evite, pe cât posibil, demolările, · după realizarea lor să se refacă infrastructura afectată.

Acestea vor asigura o legătură rapidă şi directă a judeţului cu restul ţării, precum şi scurtarea duratei deplasărilor interne, atât a călătorilor, cât şi a transportului de marfă; reducerea accidentelor de circulaţie; reducerea consumului de combustibil; scăderea sensibilă a uzurii tuturor componentelor autovehiculelor; etc Reţeaua feroviară Dezvoltarea infrastructurii feroviare va ţine cont de aigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritar fiind:

- Modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţei, bunurilor şi serviciilor

- Eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20% şi aducerea siguranţei circulaţei la nivel optim pentru expoatarea feroviară

În strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. în martie 2001, este prezentată situaţia dificilă în care se află infrastructura feroviară din ţară, datorată în principal unei finanţări neadecvate şi imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru rezolvarea acestei situaţii s-a elaborat un Program de dezvoltare pentru anii 2001 – 2010 care cuprindeprogramele de:

• întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă • întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare • reparaţii capitale şi modernizare • modernizare ale căilor ferate

Infrastructura majoră a teritoriului, de nivel regional, va fi completată cu axul de transport naval de pe râul Prut, şi cu facilităţi moderne pentru trecerea frontierei de stat, la graniţa cu Republica Moldova.

Măsuri de amenajare a teritoriului derivate din direcţia de dezvoltare D 5.1.1: M 5.1.1.1 Dezvoltarea mediului de afaceri favorabil conlucrării regionale în municipiul Vaslui şi Bârlad, prin promovarea activităţilor specifice (financiare, administrative, consultative, de primire şi recreere)

Propunerile de proiecte legate de dezvoltarea mediului de afaceri din cele două municipii trebuie să se orienteze pe integrarea în ţesutul urban a funcţiilor complementare în raport cu alte centre de nivel regional.

Este vorba aici de acele funcţii complexe cu impact în spaţiul regional şi naţional cum sunt: învăţământul superior, cercetarea, activităţile industriale şi de servire specializate.

E I - II

M 5.1.1.2 Întărirea rolului regional al reţelei de localităţi urbane din judeţ prin dezvoltarea relaţiilor economice (sectoarele II şi III) cu celelalte oraşe – realizarea policentricităţii regionale.

Pentru întărirea rolului de centru regional, prin formarea unor structuri urbane integrate ,se poate considera că municipile Vaslui şi Bârlad au deja condiţiile create pentru această fază. În preajma


33

mun. Vaslui există deja 2 oraşe – mun Huşi şi or. Negreşti; în zonade influenţă a mun. Bârlad se află or. Murgeni .

Aceste relaţii pot fi fructificate în sensul întăririi centralităţii în plan regional al fiecărui municipiu în parte, prin asumarea rolului de coordonare în sistemele regionale locale.

Stabilirea unei proporţii juste între funcţiile de nivel regional şi cele locale, din cele două municipii, se poate realiza numai prin amplificarea şi diversificarea primelor şi translatarea celorlalte spre oraşele şi comunele limitrofe.

E I - II

M 5.1.1.3 Îmbunătăţirea confortului şi eficienţei funcţiilor urbane legate relaţiile regionale – învăţământ, turism, recreere, comunicaţii, cultură, administraţie etc. – prin acţiuni urbanistice corelate.

Creşterea nivelului de urbanitate în centrele cu vocaţie regională stă la baza bunei funcţionări relaţiilor regionale şi a creării imaginii lor în plan regional, naţional şi european. Eficienţa dotărilor şi echipărilor edilitare din centrelor regionale este fondul pe care se creează dinamica pieţelor din jurul acestor localităţi. Mediul de afaceri din aceste centre este dificil de realizat în absenţa unui mediu social, cultural şi tehnic favorabil şi stabil. Aceasta se întemeiază pe un mediu construit durabil, interesant şi eficient. E I - II

Măsuri de amenajare a teritoriului derivate din direcţia de dezvoltare D 5.1.2:

M 5.1.2.1 Dezvoltarea traseelor infrastructurilor majore de căi de transport de nivel internaţional şi naţional.

Căi rutiere Pentru judeţul Vaslui , programul prevede, eşalonat pe etape, lucrări de reabilitare pentru următoarele drumuri naţionale :

etapa VI DN 24 limita jud. Galaţi – limita jud. Iaşi

etapa VIII DN 24 B Crasna – Albiţa

etapa IX DN 2 F Bacău – Vaslui

DN 11 A Oneşti – Bârlad

După cum rezultă din anexele la Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I - Căi de comunicaţie se prevăd următoarele lucrări:

• Autostradă Mărăşeşti -- Albiţa • Drum expres sau cu 4 benzi Bacău – Vaslui – Crasna • Lucrări de artă Pod rutier/feroviar la Fălciu

Executarea de lucrări de consolidare pe DN 2F şi pe DN 11A şi lucrări de drenare pe DN 11A, DN 24 şi DN 24A , pentru eliminarea instabilităţii în zonele de risc pe drumurile naţionale.

Căi feroviare Principalele propuneri prezentate în Strategia de dezvoltare elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate şi în Secţiunea I - Căi de Comunicaţie, pentru modernizarea infrastructurii feroviare sunt:


34

• Dublări linii de cale ferată

- Bârlad – Tecuci (jud. Galaţi)

- Rebricea – Grajduri (jud. Iaşi)

De asemenea, este necesară consolidarea podului de cale ferată Fălciu-Cantemir (Rep. Moldova) şi realizarea traseului de cale ferată Fălciu-Cantemir-Levoa-Cărpineni la un ecartament european.

Reţeaua navigabilă Pentru reţeaua navigabilă Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional cuprinde :

Lucrări de amenajare a căilor navigabile: - pe râul Prut

Porturi noi: - pe râul Prut la Fălciu şi Riseşti

Puncte de control şi trecere a frontierei Pe raza zonei de studiu sunt următoarele puncte de control şi trecere a frontierei:

PCTF Rutier PCTF Feroviar Albiţa(Ro) / Leuşeni -Ucrania Fălciu(Ro) / Cantemir - Ucrania

Vama din cele două puncte de trecere şi control a frontierei necesită lucrări de amenajări şi dotări edilitar – gospodăreşti, pentru a se ridica la standardele internaţionale de desfăşurare a activităţii vamale în condiţii de siguranţă şi control. Astfel traficul de călători şi marfă se va desfăşura în condiţii optime de siguranţă şi control. Se propune modernizarea punctelorde control şi trecere a frontierei de la:

- Albiţa - rutier-

- Fălciu -feroviar- E II

M 5.1.2.2 Corelarea realizării şi întreţinerii infrastructurilor tehnice majore interjudeţene din domeniile:

- gospodăririi apelor - alimentării cu gaze naturale

Dezvoltarea gospodăririi apelor, la nivel regional, are ca măsuri strategice : Alimentarea constantă cu apă a consumatorilor, ceea ce presupune ca direcţii de orientare :

− Identificare şi utilizarea de noi surse de apă, în special acumulări cu folosinţe complexe. − Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă a populaţiei şi industriei. − Economisirea apei şi reducerea costului acesteia.

Îmbunătăţirea calităţii surselor de apă, ceea ce presupune ca direcţii de orientare: − Construirea de noi staţii de epurare a apelor uzate şi modernizarea celor existente. − Aplicarea unor tehnologii performante în procesul de epurare a apelor uzate.

Reducerea riscului la inundaţie, ceea ce presupune ca direcţie de orientare : − Amenajarea cursurilorde apă şi realizarea lucrărilor hidrotehnice specifice apărării

împotriva inundaţiilor în conformitate cu noile cerinţe europene, în special cu Directiva Cadru 60/2000 la nivelul bazinelor hidrografice.

− Analiza atentă a amplasamentului de clădiri în zonele inundabile şi a autorizării construirii lor precum şi evacuarea celor existente.

− Îmbunătăţirea prognozelor inundaţiilor şi monitorizarea acestora. − Îmbunătăţirea planurilor de acţiune şi intervenţie în caz de calamităţi naturale. − Evaluarea şi modelarea locală a impactului schimbărilor climatice globale asupra ciclului

natural al apelor de suprafaţă. EI - II


35

Reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă, ceea ce presupune ca direcţii de orientare: − Îmbunătăţirea habitatelor pentru conservarea biodiversităţii.

- Asigurarea unor debite de scurgere corespunzătoare ale râurilor, astfel încât să se asigure protectia ecosistemelor acvatice şi migrarea peştilor.

Amenajarea complexă a bazinelor hidrografice ale râurilor Bârlad şi Prut prin lucrări conduse de Direcţiile Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale ''Apele Române" E I - II Extinderea distribuţiei din magistralele de transport gaze naturale de înaltă presiune, pe direcţiile:

- Platforma Glăvăneşti – Vaslui; - Platforma Glăvăneşti – Bârlad; - Magistrala Vaslui – Huşi. E II

M 5.1.2.3 Modernizarea infrastructurilor majore de transport a energiei electrice şi de telecomunicaţii.

Această măsură vizează sistemul de transport regional şi legăturile cu sistemele energetice ale ţărilor vecine – R. Moldova şi Ucraina.

În privinţa transportului de energie se preconizează închiderea pe partea de Est a inelului liniilor de 400 kV, prin realizarea tronsonului Suceava – Botoşani – Iaşi şi a 5 staţii de transformare – Flămânzi, Dorohoi, Todireni, Panaitoaia (110/20 kV) şi Dorohoi – Hudum (400/110 kV).

În domeniul telecomunicaţiilor sunt prevăzute următoarele acţiuni: - automatizarea completă a sistemului de t.c. - mărirea gradului de telefonizare (min. 5 posturi/ în rural) - îmbunătăţirea şi modernizarea sistemelor de transport – tronsoane şi magistrale din

fibră optică. E II

Obiectiv specific al contextului suprateritoral: O 5.2 Amenajarea coerentă a zonelor cu extindere interjudeţeană – agricole, silvice,

piscicole – în scopul exploatării economice superioare şi a protecţiei mediului natural.

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului O 5.2:

D 5.2. 1 Amenajarea echilibrată a zonelor agricole în vederea amplificării producţiilor şi exploatării durabile a acestora (zona de NV a jud. Vaslui).

D 5.2. 2 Amplificarea şi amenajarea zonelor silvice pentru mărirea (diversificarea) producţiilor şi a dezvoltării funcţiilor de protecţie şi recreere a acestora.


M 5.2.1.1 Coordonarea reabilitării şi utilizarea în comun a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare aferente marilor bazine hidrografice.

Managementul durabil al resurselor de apă pentru agricultură urmăreşte menţinerea şi stabilizarea producţiilor agricole, conservarea şi protecţia mediului în bazinele râurilor Bârlad şi Prut. Aceste rezultate vor avea consecinţe în acţiunea de restructurare a economiei agricole şi creşterea nivelului de trai în mediul rural.


36

E I - II

M 5.2.1.2 Structurarea centrelor de producţie sau sprijin ale activităţilor agricole, în plan regional, în scopul măririi diversităţii şi productivităţii funcţiei agricole.

Prin realizarea unei reţele regionale de centre de producţie şi servicii agricole se urmăreşte creşterea calităţii şi stabilităţii în activităţile agricole şi implicit mărirea numărului de locuri de muncă stabile în mediul rural. Pe lângă echipările agricole specifice (crescătorii, sere, depozitări) aceste centre vor susţine mecanizarea agriculturii, dezvoltarea activităţilor conexe (apicultură, sericicultură, ciupercării,pepiniere, meşteşuguri) şi a turismului rural. E I - II


M 5.2.2.1 Mărirea suprafeţelor silvice în zona de E a regiunii, pe terenuri cu potenţial agricol redus, sau cu riscuri naturale pronunţate.

Menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor economice, ecologice şi sociale ale pădurilor în zonele rurale, concomitent cu extinderea suprafeţelor împădurite în defavoarea terenurilor cu slabă valoare agricolă. Măsura vizează sprijinirea tuturor segmentelor exploatării silvice: modernizarea pepinierelor, împădurirea, colectarea şi transportul, prelucrarea primară a lemnuluidin zonele interjudeţene. E I - II

M 5.2.2.2 Exploatarea durabilă în ocoalele silvice interjudeţene în vederea evitării dezechilibrelor ecologice sau efecte economice negative. Economia forestieră durabilă în pădurile aflate în zone interjudeţene va trebui să coreleze interesele comunităţilor aflate în zone şi situaţii diferite. E I - II

Obiectiv specific al contextului suprateritoral:

O 5.3 Conservarea şi reabilitarea mediului regional prin proiecte de interes interjudeţean.

Viziunea asupra elementelor de mediu natural cu relevanţă regională, suprapuse în general pe marile categorii de forme de relief, este o necesitate în abordarea politicilor de asigurare a calităţii şi integrităţii mediului. Aceste politici nu pot fi realizate în absenţa unei viziuni de ansamblu, la aceeaşi scară asupra mediului antropic regional şi a interacţiunii acestuia cu cel natural.

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului O 5.3 : D 5.3.1 Conservarea şi reabilitarea mediului natural în vederea realizării unei reţele ecologice regionale D 5.3.2 Conservarea şi valorificarea patrimoniului construit regional în scopul accentuării identităţii (sub)regionale şi promovării turismului.


37

Măsuri de amenajare a teritoriului derivate din direcţia de dezvoltare D 5.3.1 M 5.3.1.1 Delimitarea unor reţele peisagistice în scopul aplicării unor politici specifice de amenajare şi protecţie a mediului. Zonele cu o importanţa peisagistică, cu sau fără circulaţie turistică semnificativă, care nu se constituie intr-o retea, vor fi luate în considerare în aplicarea acestei măsuri. Aceste zone necesită investiţii in infrastructură, in scopul favorizării dezvoltării şi valorificării. Finalitatea măsurii este protejarea şi valorificarea potenţialul mediului natural regional, in vederea creşterii competitivităţii regiunii prin sporirea atractivităţii. E I - II M 5.3.1.2 Formarea unei reţele regionale a ariilor protejate în vederea îmbunătăţirii protecţiei, cercetării şi extinderii acestor zone.

Coordonarea activităţilor de monitorizare, protecţie, conservare şi cercetare a zonelor naturale protejate la nivel regional poate avea rezultate favorabile în plan economic şi administrativ. Odată cu îmbunătăţirea structurilor de monitorizare şi control al activităţilor agricole se va putea trece la adoptarea unei viziuni de ansamblu a ecosistemelor la nivel regional.

E I - II Măsuri de amenajare a teritoriului derivate din direcţia de dezvoltare D 5.3.2 M 5.3.2.1 Restaurarea concertată a centrelor istorice şi culturale din zonele urbane. Aceasta vizează în primul rând îmbunătăţirea gradului de echipare socială al principalelor centre urbane (Bârlad, Botoşani, Iaşi). Prin restructurarea centrelor istorice se urmăreşte impulsionarea funcţiilor terţiare din aceste localităţi (comerţ, administraţie, cultură, turism). E I - II

M 5.3.2.1 Realizarea de reţele culturale care să constituie infrastructura activităţilor de reţele culturale care să constituie infrastructura activităţilor de cercetare, protecţie, conservare şi turistice. Marele număr de mânăstiri şi lăcaşuri de cult din regiune se impune de la început ca prioritar ăn organizarea unei reţele de obiective culturale aparţinând patrimoniului naţional. Valorificarea potenţialului acestor monumente poate ajuta zonele şi centrele cu un potenţial mai scăzut din cadrul reţelei, printr-un efect de antrenare a iniţiativelor. Sunt propuse pentru această măsură zonele mânăstirilor din judeţele Suceava şi Neamţ, precum şi alte zone de interes cultural din regiune. E I - II


38

B. Consecinţe economice ale măsurilor de amenajare a teritoriului Agricultura

În teritoriul studiat, ponderea celor ocupaţi în activitatea agricolă, în anul 2002, era deosebit de mare 56,51% din populaţia ocupată totală.

Este necesară promovarea măsurilor ce vizează trecerea unei părţi importante din forţa de muncă în sectoarele secundar şi terţiar – pe de o parte, iar pe de altă parte transformarea gospodăriilor agricole individuale în forme de producţie vegetală/ animală rentabile prin asocierea producătorilor individuali. O parte din forţa de muncă din agricultură poate fi:

- absorbită de industria prelucrătoare (prelucrarea şi valorificarea resurselor locale – alimente şi băuturi, ţesături şi confecţii, pielărie şi încălţăminte (10-15.000 noi locuri de muncă);

- poate fi îndrumată către creşterea şi prelucrarea produselor piscicole (350 noi locuri de muncă la Goleşti, Tutova, Roşieşti, Rungeşti şi altele);

- poate fi îndrumată către activităţi din sectorul terţiar, comerţ, turism, transporturi şi depozitare, sănătate şi învăţământ, activitate financiar-bancară (10-15.000 locuri de muncă);

- în mediul rural se pot înfiinţa centre de consultanţă agricole, centre de valorificare a materialului săditor şi de producţie împotriva dăunătorilor, cel puţin în centrele de polarizare (240 noi locuri de muncă);

- eficientizarea activităţilor agricole presupune multiplicarea exemplului RACOVA SA care desfăşoară activităţi de producţie agricolă, de prelucrare a acestor produse şi de valorificare în unităţi de tip restaurant;

- în centrele de polarizare se pot înfiinţa unităţi de întreţinere a mijloacelor mecanice – 400 noi locuri de muncă.

Formele agricole rurale, care îşi demonstrează viabilitatea, pot beneficia de sprijin european pentru dezvoltare:

- ferme de producţie vegetală (culturi de câmp, horticultură, viticultură, pomicultură, sere); - ferme pentru creşterea animalelor şi păsărilor (ferme de vaci de lapte/ bivoliţe,

creşterea şi îngrăşarea de taurine, ferme de oi/ capre, ferme de porci, ferme de păsări, alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor).

Servicii de ocrotire a sănătăţii şi asistenţă socială

În anul 2002, se înregistra un deficit de 455 de paturi în spitale, 414 medici, 328 cadre medii sanitare faţă de media naţională (sursa: date prelucrate după ASR 2003). Este necesar ca reţeaua de unităţi medico-sanitar, unităţi de asistenţă socială să extindă pe întreg teritoriul studiat (cabinete medicale individuale, centre de diagnostic şi tratament, o unitate de intervenţie rapidă SMURD).

Numărul de unităţi farmaceutice şi de farmacişti va înregistra o creştere semnificativă datorită prezenţei reţelelor de farmacii în teritoriu, a creşterii veniturilor populaţiei şi a necesarului de medicamente. O farmacie funcţionează cu 2-4 farmacişti şi personal de întreţinere.

O creşterea semnificativă a numărului de unităţi şi de locuri de muncă în mediul urban şi în comunele: Banca, Berezeni, Deleşti, Falciu, Loza, Stăiuleşti, Tonacu, Tutova, Văleni, Zorleni, comune cu o populaţie cuprinsă între 5000 şi 10000 de locuitori (se pot înfiinţa unităţi farmaceutice în comunele care au între 3000 şi 5000 locuitori).

Apreciem că, pe zonele centrelor de polarizare situaţia va fi următoarea (număr de unităţi şi de posturi noi):


39

Activi ocupaţi Centrul Nr. unităţi

o.s.a.s. Medici Cadre medii Farmacişti Total 244 429 306 163 Vaslui 70 135 100 60 Bârlad 80 150 110 50 Huşi 40 60 40 25 Murgeni 16 26 20 10 Negreşti 20 30 16 8 Codăeşti 6 10 6 4 Ivăneşti 8 14 10 4 Vutcani 4 4 4 2

În domeniul serviciilor pentru sănătate se pot dezvolta în centrele urbane următoarele activităţi, cu implicaţii asupra forţei de muncă:

- servicii de baby-sitter în Vaslui, Bârlad şi Huşi (50 locuri de muncă); - înfiinţarea de centre de zi de tip familial pentru copii de 3-18 ani (100 locuri de

muncă); - poate creşte numărul de copii aflaţi în sistem alternativ de servicii şi instituţii de tip

familial (mame sociale – 100 locuri de muncă, mame provenite din rândul şomerilor), în toate unităţile administrativ teritoriale;

- în municipiul Huşi şi în oraşul Negreşti se pot înfiinţa centre de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele vârstnice (80 locuri de muncă);

- programe privind îngrijirea bolnavilor la domiciliu (100 locuri de muncă în Vaslui, Bârlad şi Huşi).

Învăţământul profesional şi de perfecţionare

Ponderea personalului didactic ce corespunde unui anumit număr de elevi, în anul 2002, era la nivelul mediei naţionale în forme de învăţământ liceal, profesional şi de perfecţionare.

În ceea ce priveşte învăţământul profesional şi de ucenici se observă că numărul de elevi ce corespunde unui cadru didactic este foarte mare. Acest fapt afectează calitatea procesului de învăţământ. Prin urmare este nevoie de suplimentarea cadrelor didactice la această formă de învăţământ cu 100-110 persoane.

Există şi un interes al populaţiei şcolare către forme de învăţământ cât mai adoptat pieţei muncii. În perioada 2000-2004 a crescut ponderea populaţiei şcolare care urmează învăţământul liceal (+17,11%), profesional şi de ucenici (+18,69%), postliceal (după o perioadă de oscilaţie) (+54,49%). Această tendinţă de îndreptare a tinerilor către învăţământul vocaţional, tehnic se va accentua pe măsura dezvoltării pieţei muncii.

Unităţile şcolare necesită lucrări de consolidare şi modernizare, în special în mediul rural. Sunt necesare acţiuni de modernizare a procesului de învăţământ a unităţilor şcolare rurale şi de echipare tehnică a laboratoarelor, atelierelor, a bibliotecilor şcolare.

Învăţământul special trebuie să beneficieze de dotări tehnico-edilitare şi de cadre de specialitate şi de instrumentar de lucru la Vaslui, Bârlad, Negreşti, Bogeşti, Huşi, Băceşti. Sporirea rigorii în unităţile şcolare pentru îmbunătăţirea calităţii instrucţiei şi educaţiei vizează accelerarea orientării spre latura formativă a educaţiei şi prin măsuri de reformare a cadrelor didactice suplimentare.


40

Turismul

Pe termen mediu, este puţin probabil să asistăm la intensificarea circulaţiei turistice, astfel încât să asistăm la utilizarea eficientă a resurselor naturale şi antropice. Putem asista la intensificarea următoarelor forme de turism, cu implicaţii asupra ocupării forţei de muncă:

- a turismului sportiv, a turismului de odihnă şi agrement, a turismului de week-end în jurul centrelor urbane mari Vaslui, Bârlad, Huşi, în jurul luciurilor de apă (pescuit, sporturi nautice la Soleşti);

- se poate intensifica turismul cultural dacă monumentele istorice, de arhitectură şi de artă (biserici, cetăţi, castele, case) intră într-un circuit cu vizitare alături de mănăstirile din nordul Moldovei sau singure;

- turismul balnear se poate dezvolta în zona Ghermăneşti – Drănceni dacă apele minerale sunt valorificate, perimetrul în discuţie este declarat staţiune şi în ofertă este inclusă şi zona Viticolă Huşi. Estimăm că în zona Huşi – Drănceni se pot crea cca. 300 de locuri de muncă noi, iar gradul de ocupare poate fi de 100%. În plus, se crează noi locuri de muncă în construcţii, agricultură, sănătate;

În următoarele unităţi administrativ teritoriale, majoritatea rurale, se pot înfiinţa 2-6 pensiuni turistice, cu 2-8 locuri de cazare, care sunt amplasate în apropierea unor resurse turistice de interes: Murgeni, Arsura, Buneşti-Avereşti, Drânceni, Gârceni, Lipovăţ, Rafaila, Voineşti, Tutova, Al. Vlahuţă, Zorleni (cca. 120 locuri de muncă).

În centrele urbane pot apărea 1-2 locuri de cazare la 1000 de locuitori, aceasta în variantă pesimistă/ optimistă, astfel:

- în variantă pesimistă: 70 locuri Negreşti, 140 locuri Vaslui, 80 locuri Huşi, Bârlad 150 locuri;

- în variantă optimistă Negreşti 140 locuri, Vaslui 280 locuri, Huşi 160 locuri, Bârlad 300 locuri.

În concluzie, activitatea de turism, poate contribui la apariţia de noi locuri de muncă, poate fi o activitate generatoare de venituri, poate contribui la ieşirea din izolare, poate contribui la dezvoltarea unor teritorii. Industrie şi construcţii Anumite centre rurale, cu rol de polarizare se pot dezvolta ca şi centre industriale contribuind astfel la schimbarea profilului predominant agrar. Faptul că în 2003/2004 s-a reuşit absorbţia a cca. 7000 de şomeri este remarcabil şi indică faptul că teritoriul în discuţie are resurse de dezvoltare.

Estimăm că pe termen mediu/lung poate creşte importanţa industriei prelucrătoare în centrele urbane şi în unele centre rurale ( Ivăneşti,Vuţcani, Tutova, Buneşti-Avereşti, Drânceni, Lipovăţ, Zorleni, Tanacu, Codăeşti, Zăpodeni, Costeşti, Pungeşti).

Există oportunităţi de afaceri, de creare a noi locuri de muncă, în industriile tradiţionale ale judeţului, în întreprinderi mici şi mijlocii (construcţii de maşini şi echipamente, construcţii metalice, prelucrarea lemnului, confecţii – textile - ţesături, produse alimentare şi băuturi ).

Cele mai multe locuri de muncă vor fi create în municipiile: Bârlad, Vaslui, Negreşti – unitaţi administrativ - teritoriale unde s-au realizat cele mai noi investiţii; în centrele de polarizare şi în comunele situate de-a lungul căilor rutiere importante ( 5500 Vaslui, 6000 Bârlad, Huşi 2500, Negreşti 1000 ).

Pe termen mediu se pot crea un număr important de IMM-uri : 500-700 Vaslui, 400-600 Bârlad, 300 Huşi, 150 Negreşti, 70 Murgeni, 100 Vuţcani, 100 Ivăneşti.


41

Activitatea de construcţii se poate intensifica şi poate fi generatoare de noi locuri de muncă, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, prin :

- extinderea şi modernizarea lucrărilor de infrastuctură ( reţea de drumuri în special autostrada Bucureşti-Albiţa, reţea de apă şi canalizare, reţea de gaze în centrele urbane şi în centrele de polarizare intercomunale ) ;

- înnoirea şi modernizarea fondului locativ în municipiile şi oraşele care deţin imobile aflate într-o stare avansată de degradare.

Necesarul de noi locuinţe este de peste 5000 unităţi, distribuţia teritorială a acestui fond se face pe trei trepte cantitative, prima de până la 100 locuinţe (15 comune ): Băcani, Banca, Berezeni, Dragomireşti, Fruntişeni, Griviţa, Lipovăţ, Lunca Banului; Muntenii de Sus, Pochidia, Tanacu, Tutova, Văleni, Voineşti. Între 100-300 locuinţe (9 comune): Băceşti, Ciocani, Găgeşti, Iana, Laza, Perieni, Pogana; Puşcaşi, Stănileşti. A treia , peste 300 locuinţe, la Iveşti şi Zorleni. Pe ansamblu în construcţii pot fi create 500-700 noi locuri de muncă.

Comerţul

Comerţul se va dezvolta în centrele urbane, în centrele de polarizare din mediul rural (Codăeşti, Ivăneşti, Vuţcani ), de-a lungul căilor rutiere de transport rutier şi feroviar.

Dezvoltarea turismului se explică prin investiţiile relativ mici în înfiinţarea unui magazin, respectiv unitate de alimentaţie publică. Cele mai multe IMM-uri vor avea până la 9 angajaţi. În mediul rural se pot dezvolta magazine de comercializare a produselor nealimentare, centre de desfacere a materialelor de construcţii.

Centrul / zona Nr. unităţi comerciale şi de alim. publică

Populaţia ocupată

Vaslui 300 3000 Bârlad 250 2000 Huşi 180 800 Murgeni 90 300 Negoeşti 100 500 Codoeşti 60 300 Ivăneşti 70 350 Vuţcani 50 200 Total 1100 7450

În viitorul apropiat vor exista şi firme moderne de vânzare, cel puţin în centrele urbane: prin internet, prin telefon, vânzări directe – vânzări ce presupun existenţa unui magazin virtual.

Extinderea activităţii comerciale presupune şi dezvoltarea unor importante reţele de distribuţie, apariţia unor centre de vânzare en gros.

Pe termen mediu şi lung, sunt prevăzute, în raport cu măsurile de amenajare teritorială, următoarele noi locuri de muncă:

Noi locuri de munca prevăzute pe termen mediu şi lung pe zone economice. Activitatea Vaslui Bârlad Huşi Murgeni Negreşti Codaeşti Ivăneşti Vuţcani Total Piscicultura 150 150 - - - - - 50 350 Comerţ 1750 1550 500 300 300 300 350 200 5450 Service maşini şi 60 60 40 40 55 45 45 45 390


42

utilaje agricole Consultanţă agricola 50 40 50 25 20 10 10 15 220

Turism. 280 300 160 20 140 10 15 40 965 Invaţămant 45 45 10 - - - - - 100 Sănătate - medici 135 150 60 25 30 10 15 5 430

Sănătate - cadre medii 100 110 40 20 15 5 10 5 305

Îngrijire copii 30 15 5 - - - - - 50 Centre primire 3 - 18 ani

35 35 30 - - - - - 100

Mame sociale 25 40 15 10 10 - - - 100 Ingrijire pers. vârstnice 35 - - - 45 - - - 80

Ingrijire bolnavi 40 30 30 - - - - - 100

Total sanatate şi asistenţă socială

400 380 170 55 100 15 25 10 1155

Industrie total, din care:

2450 2420 1380 665 820 505 505 505 9250

Industrie prelucrătoare

750

700

550

300

350

250

200

150

3250

Industrie alimentară, confecţii, pielărie

1050 1100 600 250 300 200 250 300 4050

Industrie grea 550 500 200 100 150 50 50 50 1700 Industrie energetică 100 120 30 15 20 5 5 5 300

Construcţii 170 180 40 20 25 10 10 15 470 Total pe centre / zone 5355 5125 2360 1125 1660 895 960 880 18410


43

C. Consecinţe socio-demografice ale măsurilor de amenajare a teritoriului Estimarea evoluţiei populaţiei judeţului Vaslui

Proiectările demografice se determină prin calcule ale numărului populaţiei pentru un moment plasat în viitor, plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie.

Estimarea populaţiei este necesară pentru cunoaşterea evoluţiei resurselor de muncă, nevoii de locuinţe şi servicii (sănătate, educaţie, recreere şi timp liber, asistenţă socială). În elaborarea prognozei demografice a populaţiei judeţului Vaslui s-a utilizat abordarea tendenţială, pe baza ritmului mediu anual de creştere. Formularea ipotezei privind evoluţia populaţiei a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei judeţului Vaslui: natalitate ridicată, spor migratoriu negativ şi o îmbătrânire demografică accentuată. În vederea obţinerii unei analize mai detaliate care să stea la baza formulării de propuneri la nivel teritorial, s-au elaborat prognoze la nivel de judeţ şi unitate administrativ-teritorială şi pe medii de rezidenţă. De asemenea, s-a realizat prognoza populaţiei pe grupe de vârstă în perioada 2002-2015.

Estimarea populaţiei judeţului Vaslui porneşte de la ipoteza conform căreia cele două componente ale mişcării populaţiei, sporul natural şi sporul migratoriu, vor avea valori constante în perioada prognozată.

În condiţiile în care în perioada 2002-2015, valorile sporului natural şi ale sporului migratoriu ar rămâne constante la valoarea din 2002, judeţul Vaslui ar cunoaşte o evoluţie relativ constantă; în 2015, se vor înregistra scăderi ale populaţiei în mediul urban cu 5% comparativ cu anul 2002 şi creşteri ale populaţiei cu aproximativ 2% în mediul rural.

Evoluţia populaţiei în perioada 2002-2015 în judeţul Vaslui: Populaţia 1992 (100%) 2002 2015 Total 461374 455049 98,6% 446827 98,2% Urban 200549

179001 89,3% 150989 84,4%

Rural 260825 276048 105,8% 295838 107,2% La nivel de unitate administrativ-teritorială, în anul 2015 se constată scăderi cu peste

10% în cele trei municipii-Vaslui, Huşi, Bârlad, în timp ce în comunele Dragomireşti, Pogana, Băcani, Tutova, Bogdăniţa, Perieni, Griviţa, Găceşti se vor înregistra creşteri ale populaţiei cu peste 15%.

Estimând populaţia pe grupe de vârstă a judeţului Vaslui, se constată o scădere a populaţiei tinere 0-14ani cu 30,6%, o creştere a populaţiei în vârstă de 15-59ani cu 2,9% şi o creştere a populaţiei în vârstă de 60 ani şi peste cu 15,3%. Creşterea populaţiei în vârstă de 15-59 ani reprezintă creşterea a populaţiei apte de muncă, ceea ce implicit va conduce la creşterea ratei de activitate a populaţiei.

Structura pe vârste a populaţiei în anul 2015 Judeţul Vaslui 2015

Populaţia de 0-14ani

Populaţia în vârstă de 15-59ani

Populaţia de 60 ani şi peste

Total 126141 261801 75330 urban 70222 126831 15858 rural 56825 139182 60251

Această analiză surprinde o serie de fenomene demografice negative care ar putea afecta

evoluţia populaţiei judeţului Vaslui în perioada prognozată. Cele mai importante sunt: scăderea


44

populaţiei urbane, scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică.

Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei anumite zone, ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltării. Totodată o scădere în viitor a ponderii populaţiei tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ la nivel de judeţ.

Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Deşi dezvoltarea economică nu conduce, în mod necesar, la o creştere demografică bazată pe spor natural, ea ar stimula într-o mai mare măsură imigraţia în zonă.

Îmbunătăţirea potenţialului demografic (reducerea mortalităţii, în special a mortalităţii infantile, reducerea emigrării) se poate realiza prin acţionarea asupra factorilor determinanţi:

• îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate de calitate; • dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială pentru persoanele, familiile aflate în

dificultate (persoane cu handicap, familii cu mulţi copii şi fără venituri), pentru prevenirea abandonului şi a violenţei domestice; spijin acordat persoanelor dezavantajate pentru a se integra pe piaţa muncii

• dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative pentru crearea de noi locuri de muncă (de exemplu, sprijinirea activităţii tinerilor şi femeilor, susţinerea activităţii specifice turismului rural, menţinerea şi dezvoltarea activităţii meşteşugăreşti tradiţionale şi artizanale);

• îmbunătăţirea condiţiilor de locuit; Implementarea acestor măsuri ar conduce la reducerea mortalităţii şi a migraţiei pe termen lung. Dezvoltarea resurselor umane are în vedere oferirea de asistenţă pentru pregătirea profesională cu scopul de a contribui la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a competenţei profesionale a forţei de muncă implicate în activităţi agricole (judeţul Vaslui fiind preponderent rural) ca şi reconversia forţei de muncă disponibile spre activităţi neagricole. Pentru reducerea dezechilibrelor de pe piaţa muncii se au în vedere următoarele: • crearea de noi locuri de muncă prin: a) înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii care să

valorifice resursele locale; b) diversificarea activităţilor economice (turism, servicii); • programe de formare/orientare profesională şi reconversia forţei de muncă; • promovarea oportunităţilor egale de angajare pentru tinerii şomeri şi şomerii de lungă durată; • promovarea incluziunii sociale prin integrarea pe piaţa muncii a grupurilor sociale vulnerabile; • îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice în vederea asigurării

unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei; • programe speciale de combatere a şomajului. Populaţia activă estimată în 2015 (populaţia activă este formată din populaţia ocupată plus şomerii) în judeţul Vaslui va fi 184536 persoane, aproximativ 41% din totalul populaţiei. În condiţiile în care populaţia îşi menţine constant ritmul mediu anual de creştere, ponderea populaţiei active va înregistra o uşoară scădere cu 1,9%.

Zona de influenţă

Populaţia activă estimată 2015

Vaslui 42757 Bârlad 51912 Huşi 26047 Negreşti 15115 Murgeni 11052


45

Ivăneşti 12902 Vutcani 13744 Codăeşti 11007

Pe termen mediu, populaţia ocupată va reprezenta 37,8% din totalul populaţiei, respectiv

446.819 persoane ocupate. Populaţia ocupată pe zonele de influenţă ale centrelor intercomunale propuse are următoarea distribuţie:

Zona de influenţă Populaţia ocupată Şomeri Vaslui 38616 Bârlad 46885 Huşi 24155 Negreşti 13637 Murgeni 10250 Ivăneşti 12121 Vutcani 12912 Codăeşti 10340

INSTITUTUL NA...• protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea...

Documents

Transcript of INSTITUTUL NA...• protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea...