Institutiile Comunitatii Europene- Constituire Si Competente

7/25/2019 Institutiile Comunitatii Europene- Constituire Si Competente

1/11

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE TI

FACULTATEA I.M.S.T

PROGRAMUL DE MASTER: STUDII CULTURALE EUROPENE

Institu iile C!unit" ii Eu#$ene% &nstitui#e i &!$eten e

Vi "nes&u I'n' Au#eli'n'

ANUL II

BUCURE TI( )*+,


2/11

PARLAMENTUL EUROPEAN

+. S&u#t ist#i& 'l $'#l'!ent'#is!ului -in Eu#$'

n istoria politic a Europei au existat diferite organe, foruri care au avut ca atribuieadoptarea legilor, a deciziilor de drept public cele mai importante dintr-un stat. Aceste foruri aufost denumite adunare legislativ, adunare naional, adunare de stat, parlament sau au purtatdenumiri specifice unui singur stat sau unei zone geografice (de ex. uma! "n #usia, $e%m! "n&olonia, #i'sdag! "n rile scandinave etc.

&rin denumirea de parlament,astzi "nelegem "n primul r)nd acel organ de statcare funcioneaz pe baz reprezentativ, este autoritatea public legislativ cea mai important.&otrivit acestei definiii parlamentul este un organ de autoritate public, adic una dintre

purttoarele suveranitii statale. eciziile luate de acesta, fundamentate pe puterea de stat, suntobligatorii *i trebuie tratate ca cea mai "nalt form a manifestrii de voin statal, av)nd un rang

superior tuturor deciziilor ce pot fi adoptate de celelalte organe de stat. &arlamentele moderne aunatur reprezentativ av)nd "n compunerea lor membrii ale*i, care reprezint la r)ndul lor oanumit comunitate, comunitate de interese sau "ntreaga populaie, care acioneaz teoretic "nvederea influenrii deciziilor luate "n parlament "n interesul alegtorilor. esi adoptarea legilorapare ca principal atribuie parlamentar, parlamentele moderne exercit *i o atribuie de controlasupra puterii executive, respectiv au atribuii "n domeniul adoptrii *i modificrii legilorfundamentale, "n cazul situaiilor de urgen, la ratificarea tratatelor internaionale sau "n

procedura adoptrii bugetului naional. &rimele +semne! ale parlamentarismului le gsim "nc din anticitatea

democraiilor grece*ti *i mai apoi la #oma, unde Senatul avea un rol important "n conducereaimperiului.

n Atena exista o democraie direct, la adoptarea deciziilor de interes publicput)nd lua parte nemi%locit, toi cetenii. etatea era condus de un S't(oule *i de A-un'#e'P$#ului (E''lesia/.

$fatul era alctuit din 011 de membri (c)te 01 de fiecare trib teritorial, desemnaiprin tragere la sori, pe o perioad de un an *i maxim 2 mandate. &entru a deveni membru al$fatului, o persoan trebuia s "ndeplineasc anumite condiii3 cetenia atenian, v)rsta minimde 41 de ani *i s promoveze un examen de moralitate.

Adunarea &oporului era alctuit de ciar societatea "n totalitatea ei, mai puinsclavii, femeile *i strinii. Adunarea putea decide prin ma%oritate simpl, asupra oricrei problemede interes public. 5udecile se ineau "n faa unor /u#ii alctuite din 01/ membri, care otrau tot

prin vot ma%oritar simplu. A rezistat "n istorie cca 211 de ani. Ea a fost posibil datorit faptului cnumrul cetenilor era mic (la Adunare participau "n mod obi*nuit mai puin de %umtate. n Evul 6ediu au existat forme ale parlamentarismului "n diverse comuniti,

precum cantoanele elveiene, ora*ele italiene *i cele din 7ordul Europei. 8nstituia parlamentului "ntr-o form apropiat de cea a legislativelor din zilele

noastre, a aprut "n unele state din 9estul Europei "n secolele :88-:89,ca organ reprezentativ alclaselor dominante (state "n or)nduirea feudal. &rerile speciali*tilor sunt "ns "mprite, uniisusin c primele *edine parlamentare au fost inute "n regatele spaniole, iar alii consider cprimul parlament! a fost cel al englezului $imon 6onfort din /2;0. in izvoarele scrise "ns,rezult c *edine la care erau invitai nu doar aristrocrai, ci *i reprezentanii ora*elor, au fostinute "n //;2 "n Aragonia, "n //;< "n astilia *i "n //== "n >eon2.

/6.>.>??@B, 6.&. &BAB, Cultur civic,pag.C-D, Editura orint, ucure*ti, 211C.2. FA8A7, 7. 68G, E. 9E#E$$,Parlamentul European, pag.22, Editura Holters IluJer,ucure*ti, 211D.

2


3/11

enumirea de parlament! se pare c a fost folosit pentru prima dat de o cronicscris "n //=4, dar aceast denumire folosit frecvent *i "n secolul :888, a "nlocuit mult mai t)rziudenumirile latine diverse (de ex. colocviu ale adunrii claselor dominante. Adunri alearistocrailor au aprut "n secolul :888 "n Anglia, "n timp ce "n Frana prima adunare de acest gen afost convocat "n /412.

). S&u#t ist#i& 'l 0niin1"#ii 2i un&1in"#ii P'#l'!entului eu#$e'n

8deea unei uniuni "ntre popoarele, naiunile europene, respectiv crearea unui&arlament europeana a aprut cu secole "n urm (mai precis secolele :988-:9888, fiind tratat *idezvoltat de ctre filosofi, scriitori, regi, "mprai, istorici, %uri*ti, politicieni *i oameni de stiinde pe btr)nul continent.

n /;e pro%ect

depaix perpetuelle! (/D/4 despre crearea unei confederaii europene, care s aib un congres caorgan permanent format din delegaii tuturor popoarelor.

>a congresul de pace de la &aris din /=Cuxemburg, dup un an de negocieri, "n 2D martie/


4/11

ntre D *i /1 iunie /a / iunie /


5/11

L alt noutate este c, prin adugarea alin. (2 la art. /E@L7,Parlamentul European,pag. CD, Editura +6onitorulLficial!, ucure*ti, 211D.

0


6/11

N$ecretariatul &arlamentului.

A.Me!4#ii in-i5i-u'li Autorii @ratatului EA au prevzut posibilitatea alegerii &arlamentului european

prin sufragiu universal direct. &rincipiul a fost preluat de @ratatele EE *i E#A@L6. Articolul2/ EA a fost armonizat prin articolul 2 din onvenia din /uxemburg, comisiile parlamentare se reunesc la ruxelles, iar sesiunile parlamentare au loc la

$trasbourg cu sesiuni suplimentare la ruxellesO-are un caracter multilingvist, put)nd fi comparat doar cu &arlamentele din 8ndia sau Africade $udO

-"n urma votului su ma%oritar direct nu ia na*tere niciun guvern, rezultatul acestor alegerinepresupun)nd pstrarea sau scimbarea puterii executive (la fel ca la ongresul $A, dar spredeosebire de parlamentele naionale ale tuturor statelor EO

-se afl "ntr-o continu extindere, de la C/1 membrii din < ri iniial, la D=0 din 2D de ri"n prezent.

;


7/11

COMISIA EUROPEANA

+. Ist#i&

@ratatul de la &aris, care a instituit omunitatea Europeana a arbunelui si Ltelului a creatC institutii3a 8nalta AutoritateO

b onsiliul $pecial de 6inistriOc Adunarea omunaOd urtea de 5ustitie.- >a /1 august /uxembourg.8nalta Autoritate era independenta de guverne si insarcinata cu administrarea productiei

carbunelui si otelului, de altfel si principala actiune a noi infiintate comunitati. Ea detinea putereaexecutiva. &rintre principalele sale atributii erau3 definirea obiectivelor comune, acordarea de

imprumuturi, interventie asupra preturilor, cotelor de productie etc. 8nstitutia era formata din nouamembri, numiti prin comun acord de guvernele statelor membre EL.

- Ldata cu aparitia EE si EA in /


8/11

onsiliu. 8n practica insa, mai ales in materie de politica agricola comuna, se facuse simtita nevoiaadoptarii a numeroase masuri de executie la nivel comunitar, ceea ce a pus onsiliul inimposibilitatea de a le solutiona in timp util. erintele legate de eficienta actiunii comunitare aucondus pe autorii Actului nic la modificarea articolului /C0 EE pentru a putea conferi omisieicompetente executive. e acum inainte competenta de principiu apartine omisiei, regulaanterioara fiind inversata3 onsiliul nu mai este executivul care isi poate delega competenta catreomisie, ci aceasta din urma reprezinta executivul, cu exceptia situatiilor in care onsiliul isi

rezerva in mod expres acest drept pentru sine.n atribut esential ce revine omisiei, este acela al controlului aplicarii tratatelorcomunitare atat de catre onsiliu, cat si de catre statele membre. 8n virtutea acestui atributomisia poate sa declanseze anumite proceduri %uridice care au menirea de a stabili daca,onsiliul ori statele membre indeplinesc obligatiile ce le revin din tratate.

omisia Europeana indeplineste totodata si un semnificativ rol reprezentativ, ea fiindabilitata potrivit dispozitiilor @ratatului de la #oma sa reprezinte interesele omunitatii pe planinternational

3. O#6'ni7'#e

onform art. 2/4 din @ratatul privind niunea Europeana3P(/ omisia este compusa din douazeci de membri, alesi pe baza competentei lor generale

si care ofera toate garantiile de independenta.7umarul membrilor omisiei poate fi modificat de onsiliu, otarand in unanimitate.

7umai cetatenii statelor membre pot fi membri ai omisiei.8n componenta omisiei trebuie sa intre cel putin un cetatean din fiecare stat membru, fara

ca numarul membrilor care au cetatenia aceluiasi stat membru sa fie mai mare de doi.(2 6embrii omisiei isi exercita functiile in deplina independenta, in interesul general al

omunitatii.8n realizarea indatoririlor lor, ei nu solicita si nici nu accepta instructiuni de la vreun

guvern si nici de la un alt organism. Ei se abtin de la orice act incompatibil cu indatoririle lor.Fiecare stat membru se anga%eaza sa respecte acest principiu si sa nu influenteze membriiomisiei in indeplinirea sarcinilor lor.

&e durata functiei lor, membrii omisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesionala,fie ea remunerata sau neremunerata. >a preluarea functiei, ei se anga%eaza solemn ca, pe durataexercitarii functiei si dupa incetarea ei, sa indeplineasca obligatiile care rezulta din functie, maiales datoria de a manifesta onestitate si circumspectie in acceptarea anumitor pozitii sau avanta%edupa incetarea functiei lor. 8n cazul incalcarii acestor obligatii, urtea de 5ustitie, sesizata deonsiliu sau de omisie, poate, dupa caz, sa destituie membrul in cauza, in conditiile articolului2/;, sau sa-l declare decazut din dreptul la pensie sau la alte avanta%e care il inlocuiesc.P

onform art. 2/C3P(/ 6embrii omisiei sunt numiti pe o perioada de cinci ani, conform proceduriiprevazute in paragraful 2, sub rezerva articolului 21/, daca este cazul.

6andatul lor poate fi reinnoit.(2 uvernele statelor membre desemneaza, de comun acord, dupa consultarea

&arlamentului European, persoana pe care intentioneaza sa o numeasca presedinte al omisiei.uvernele statelor membre, consultandu-se cu presedintele desemnat, desemneaza

celelalte persoane pe care intentioneaza sa le numeasca drept membri ai omisiei.&resedintele si ceilalti membri ai omisiei astfel desemnati sunt supusi, ca organ colegial,

unui vot de aprobare al parlamentului European. upa aprobarea &arlamentului European,presedintele si ceilalti membri ai omisiei sunt numiti, de comun acord, de guvernele statelor

membre.P8n privinta organizarii acestei institutii, se mai poate cita si art. 2/D care prevedeurmatoarele3

Pomisia poate numi unul sau doi vicepresedinti dintre membrii sai.P

=


9/11

CURTEA DE /USTITIE

+. Ist#i&

@ratatul de la &aris, care a instituit omunitatea Europeana a arbunelui si Ltelului a creat Cinstitutii3a 8nalta AutoritateO

b onsiliul $pecial de 6inistriOc Adunarea omunaOd urtea de 5ustitie.urtea de 5ustitie a fost infiintata in virtutea art. 4/-C0 din @ratat. Ea efectua in mod

independent un control %udiciar asupra actelor 8naltei Autoritati si ale statelor comunitare. Ea erainsarcinata si cu supravegerea respectarii @ratatului si cu solutionarea diferendelor dintre tarilemembre sau dintre particulari si 8nalta Autoritate.

urtea era compusa din D %udecatori si 2 avocati generali numiti de comun acord de catre

guvernele statelor membre pentru o perioada de ; ani. Ea avea in aparatul sau un grefier, ales prinscrutin secret.

Ldata cu @ratatele semnate in /


10/11

prezentului tratat care privesc urtea de 5ustitie si mai ales dispoitiile &rotocolului asuprastatutului urtii de 5ustitie sunt aplicabile si @ribunalului de &rima 8nstanta.

(4 6embrii @ribunalului de &rima 8nstanta sunt alesi dintre persoane care ofera toategarantiile de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea functiilor

%urisdictionaleO ei sunt numiti de comun acord de guvernele statelor membre, pe o perioada de saseani. L reinnoire partiala are loc din trei in trei ani. >a incetarea mandatului, membrii pot fi numitidin nou.

(C @ribunalul de &rima 8nstanta stabileste regulamentul sau de procedura in acord cuurtea de 5ustitie. Acest regulament de procedura este supusaprobarii unanime a onsiliului.P.

Cnsiliul -e Minist#ii

+. Ist#i&

@ratatul de la &aris, care a instituit omunitatea Europeana a arbunelui si Ltelului a creatC institutii3

a 8nalta AutoritateOb onsiliul $pecial de 6inistriOc Adunarea omunaOd urtea de 5ustitie.onsiliul $pecial de 6inistri, reglementat de art. 2D din @ratat, reprezenta si coordona

guvernele si politicile nationale ale statelor membre. onsiliul era institutia inzestrata cu putere dedecizie, reprezentantii statelor membre adoptand acte care le anga%au fara a mai fi nevoie deaprobari sau ratificari ulterioare. Fiecare guvern avea libertatea sa delege ca reprezentant al sau peunul din membrii sai, considerat cel mai competent in problemele inscrise pe ordinea de zi aonsiliului.

onsiliul dadea un Paviz conformP, prin care aproba deciziile importante ale 8nalteiAutoritati.

Ldata cu semnarea @ratatelor de la #oma, in /


11/11

BIBLIOGRAFIEI. MONOGRAFII( TRATATE( CURSURI

+.#.L#E@@, F.5AL$, 6.$GAI>E@L7,Parlamentul European, Editura

+6onitorul Lficial!, ucure*ti, 211D.

)..FA8A7, 7.68G, E.9E#E$$,Parlamentul European, Editura Holters IluJer,

ucure*ti, 211D.3.A$@87 FE#EA,anualul Uniunii Europene, Ed.niversul 5uridic, ucure*ti,

211;

8.acian osmin ragos, niunea Europeana -O institutii Q mecanisme, Editura All ec'

ucuresti, Editia a 2-a 2110

,.8. 5inga, niunea Europeana -realitati si perspective, Editura >umina >ex, /

Institutiile Comunitatii Europene- Constituire Si Competente

Documents

Transcript of Institutiile Comunitatii Europene- Constituire Si Competente