Institutii specializate

7/17/2019 Institutii specializate

http://slidepdf.com/reader/full/institutii-specializate 1/20

INSTITUŢIILE SPECIALIZATE ONU

1. Noţiune. Relaţia cu ONU

1.1. Prevederile Cartei ONU• Între scourile Naţiunilor Unite figurează, alături de menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale,

„realizarea cooperării internaţionale în rezolvarea problemelor internaţionale cu caracter econo!ic"

social" cultural sau u!anitar, în promovarea şi încurajarea respectării drepturilor omului şi libertăţilorfundamentale, pentru toţi, fără deosebire de rasă, scop sau religie” (articolul 1 alin (!""

• Caitolul I#, „#ooperarea internaţională social$economică” prevede, în cadrul articolului $%%„&iferitele instituţii seciali&ate, înfiinţate prin acorduri inter'uverna!entale şi av'nd, potrivitstatutelor lor, largi atribuţii internaţionale în domeniile economic, social, cultural, al învăţăm'ntului, alsănătăţii şi în alte domenii conee, vor fi puse în legătură cu )aţiunile *nite în conformitate cudispoziţiile articolului ()”

• Articolul () stabileşte mecanismul prin care Consiliul Econo!ic *i Social (ECOSOC+ reglementeazărelaţia +)* cu instituţiile specializate%

, ECOSOC poate înceia acorduri cu instituţiile seciali&ate, care definesc termenii în careinstituţiile vor intra în relaţie cu +)*

, ECOSOC poate coordona activitatea instituţiilor specializate prin consult-ri sau reco!and-ri.

1.. /e0iniţie. Instituţiile seciali&ate rere&int- or'ani&aţii internaţionale" constituite de state rintratat („acord interguvernamental”"" cu ersonalitate uridic- distinct- de a ONU" av2nd atri3uţii *ico!etenţe circu!scrise unor do!enii seci0ice.

Tr-s-turi seci0ice4$ au ersonalitatea uridic- distinct--

)otă% *nele instituţii au fost înfiinţate anterior creării +rganizaţiei )aţiunilor *nite, legătura cu aceasta stabilindu$se prin acorduri între instituţie şi .#+/+#

$ membrii lor pot fi state !e!3re sau ne!e!3re +)*-

, relaţia dintre instituţiile specializate şi ONU este definită de acordul dintre acestea *i ECOSOC-

1.). Enu!erarea" *niunea 0oştală *niversală (*0*" b" *niunea nternaţională a 2elecomunicaţiilor (*2"c" +rganizaţia 3viaţiei #ivile nternaţionale (+3#"d" +rganizaţia 4eteorologică 4ondială (+44"e" +rganizaţia 4aritimă nternaţională (+4"f" +rganizaţia nternaţională a 4uncii (+4"g" +rganizaţia 4ondială a /ănătăţii (+4/"" 5ondul 4onetar nternaţional (54"

i" 6anca nternaţională pentru 7econstrucţie şi &ezvoltare (67&" j" 3sociaţia nternaţională pentru &ezvoltare (3&"8" /ocietatea 5inanciară nternaţională (/5"l" 3genţia de 9arantare a nvestiţiilor 4ultilaterale (493"m" 5ondul nternaţional pentru &ezvoltare 3gricolă (5&3"n" +rganizaţia )aţiunilor *nite pentru .ducaţie, #ultură şi :tiinţă (*)./#+"o" +rganizaţia 4ondială a 0roprietăţii ntelectuale (+40" p" +rganizaţia )aţiunilor *nite pentru &ezvoltare ndustrială (+)*&";" +rganizaţia )aţiunilor *nite pentru 3limentaţie şi 3gricultură (53+"



. Uniunea Po*tal- Universal- 5UPU+

.1. Scurt istoric• 16()" Paris, prima con0erinţ- o*tal- internaţional-, la iniţiativa directorului general al poştelor /*3• 16%7" 8erna, << state au semnat Tratatul rivind crearea unei Uniuni 9enerale a Po*telor • 16%6" la Con'resul de la 8erlin, organizaţia este denumită Uniunea Po*tal- Universal-, 3ctul

constitutiv fiind semnat de !! state•

1 iulie 1:76, *0* devine instituţie seciali&at- a +)*• în prezent$ 1: state membre- /ediul% 8erna

.. Acte constitutive1:(7 , în cadrul #ongresului de la =iena, 3ctul constitutiv a fost modificat, fiind adoptate patru documente%

, Constituţia Uniunii Po*tale Universale (revizuită în 1>?>, 1>@A, 1>BA, 1>B>, 1>>A, 1>>>, în<CCA, la #ongresul de la 6ucureşti şi ultima dată în <CCB"

, Re'ula!entul 9eneral, Convenţia Po*tal- Universal-, Re'ula!entul de E;ecuţie

.). O3iective. Activit-ţi• Princiiul 0unda!ental pe care este întemeiată organizaţia este crearea unui teritoriu o*tal unic pe

teritoriul statelor membre, întemeiat pe li3ertatea circulaţiei o*tale 'enerale.• O3iective4 , organizarea şi perfecţionarea serviciilor poştale-

, dezvoltarea cooperării internaţionale în domeniul serviciilor poştale-, oferirea de asistenţă tenică poştală, la solicitarea statelor membre

• Activit-ţi seci0ice4, armonizarea regulilor referitoare la epediţiile poştale-, recomandarea de tarife-, stabilirea de reguli pentru metodele de calcul al tarifelor, precum şi de reguli privind

corespondenţa recomandată şi transportul unor obiecte care impun precauţii speciale-

, emiterea de recomandări privind cunoaşterea pieţei, strategii comerciale, calitatea serviciilor D„0rogramul general de acţiune de la Easington” (1>B>"-

, iniţierea de proiecte referitoare la activităţile poştale

.7. Structur-• Con'resul4 , reprezintă organul plenar al *niunii, fiind compus din reprezentanţii tuturor / membre-

, are atribuţii de ordin legislativ, elabor'nd şi revizuind actele constitutive-, stabileşte orientările generale ale activităţii *niunii, elabor'nd programe, directive etc, alege organele% #onsiliul eecutiv, #onsiliul consultativ de studii poştale şi &irectorulgeneral-, aprobă bugetul şi bilanţul contabil

• Consiliul e;ecutiv4 , este compus din reprezentanţii a A1 state membre, conform principiuluirepartiţiei geografice ecitabile-, supervizează activităţile de acordare a asistenţei tenice şi elaboreazăregulamente de eecuţie

• Consiliul consultativ de studii o*tale4 , este compus din AC de membri, aleşi de #ongres-

, elaborează studii în domeniul comercial economic, tenic, operaţional• 8iroul internaţional4

, este condus de un &irector general- , îndeplineşte rolul de secretariat-



, are atribuţii de coordonare, consultare şi informare• 8u'etul *niunii este asigurat prin contribuţiile statelor membre, în funcţie de clasa în care se situează

fiecare stat (eistă şapte clase", fiind fiat de #ongres

). Uniunea Internaţional- a Teleco!unicaţiilor 5UIT+

).1. Scurt istoric• 16($, 0aris, în cadrul #onferinţei telegrafice internaţionale, a fost creată Uniunea Tele'ra0ic-

Internaţional-<• 1:=(, 6erlin, a fost creată *niunea 7adiotelegrafică nternaţională-• 1:)" Con0erinţa de la >adrid. #ele două *niuni au fuzionat, fiind adoptată #onvenţia internaţională

a telecomunicaţiilor (vigoare 1 iulie 1>!A", care înfiinţa Uniunea Internaţional- a Teleco!unicaţiilor<• 1:7%" 3cord între *2 şi +)*, prin care *2 devine instituţie specializată-• 1::7" $ în vigoare o nouă #onvenţie internaţională a telecomunicaţiilor şi o nouă #onstituţie a *2• în prezent D 1:) state membre- /ediul4 9eneva

).. O3iective. Activit-ţi

• O3iective4, întărirea cooperării între statele membre în vederea îmbunătăţirii şi folosirii raţionale a telecomunicaţiilor- promovarea cooperării cu alte organizaţii internaţionale-

$ oferirea de asistenţă tenică statelor membre-$ favorizarea dezvoltării mijloacelor tenice şi a eploatării lor eficiente, creşterea randamentului serviciilorde telecomunicaţii• Activit-ţi seci0ice4 , armonizarea politicilor naţionale, în vederea stabilirii unei cooperării eficiente între sectorul public şi cel privat, stabilirea de strategii şi orientări pe termen mediu şi lung,

, adoptarea de reglementări referitoare la utilizarea spectrului frecvenţelor şi la folosirea orbiteigeostaţionare-

, adoptarea de reglementări pentru stabilirea de standarde pentru interconectarea sistemelor detelecomunicaţii-

, sprijinirea dezvoltării telecomunicaţiilor în ţările în curs de dezvoltare- , organizarea de epoziţii mondiale

• Or'ani&area de con0erinţe te!atice4, #onferinţe mondiale asupra telecomunicaţiilor internaţionale-, #onferinţe de radiotelecomunicaţii-, #onferinţe de standardizare a telecomunicaţiilor-, #onferinţe de dezvoltare a telecomunicaţiilor

).). Structur-• Con0erinţa leniotenţiarilor4

$ or'anul lenar, compus din reprezentanţii tuturor statelor membre- se întruneşte la intervale A ani- $ elaborează orient-rile 'enerale ale activităţii *niunii- $ a!endea&- actele constitutive şi aprobă înceierea de acorduri internaţionale- $ ale'e membrii #onsiliului şi ai celorlalte organe permanente- aprobă 3u'etul

• Consiliul4 $ este compus din reprezentanţii a A? state membre- $ răspunde de politica curentă a *niunii, pe baza directivelor #onferinţei plenipotenţiarilor- $ coordonează şi controlează organele permanente

• Or'ane er!anente4



$ Secretariatul 'eneral" condus de Secretarul 'eneral" coordonează activitatea *niunii şi asigurăaplicarea reglementărilor adoptate de #onsiliu-$ Sectorul radioco!unicaţiilor D asigură folosirea ecitabilă şi eficientă a spectrului frecvenţelorradioelectrice, inclusiv a celor ce folosesc sateliţii geostaţionari-$ Sectorul de standardi&are a teleco!unicaţiilor<$ Sectorul de&volt-rii teleco!unicaţiilor.

• Co!itete consultative4 $ pot fi compuse din agenţii guvernamentale sau din companii publice sau private aprobate să

participe în această calitate de statul de naţionalitate- $ #omitetul internaţional pentru înregistrarea frecvenţelor întruneşte specialişti recunoscuţi îndomeniu, cetăţeni ai statelor membre, dar care nu reprezintă guvernele acestora• 8u'etul *niunii este asigurat prin contribuţiile statelor membre, în funcţie de clasa aleasă de fiecare stat

(eistă şapte clase"

7. Or'ani&aţia Aviaţiei Civile Internaţionale 5OACI+

7.1. Scurt istoric• 1:1=" Paris" prima conferinţă internaţională privind aviaţia-• 1:1:" #omisia aeronautică din cadrul #onferinţei de 0ace (7om'nia D membru", elaborează Convenţia

internaţional- rivind navi'aţia aerian- 5se!nat- la Paris" la 1) octo!3rie 1:1:+" care înfiinţează*niunea 3eriană, al cărei organ era #omisia nternaţională pentru )avigaţie 3eriană

• 1 noie!3rie ? % dece!3rie 1:77" Con0erinţa de la C@ica'o" $ state" adot- Convenţia rivindaviaţia civil- internaţional-" care instituie Or'ani&aţia Aviaţiei Civile Internaţionale 5n vi'oaredin arilie 1:7%+.

• !ai 1:7%" intră în vigoare 3cordul între +3# şi +)*, prin care prima devine instituţie specializată• în prezent , 1:1 state membre< /ediul4 >ontreal.

7.. O3iective. Activit-ţi

• O3iective4 $ organizarea transportului internaţional astfel înc't să permită o dezvoltare unitară a acestuiaîn condiţii de securitate-

$ sprijinirea dezvoltării liniilor aeriene, a aeroporturilor şi a instalaţiilor tenice pentru navigaţia aeriană $ asigurarea unui răspuns corespunzător solicitărilor de servicii aeriene

• Activit-ţi4 activitate nor!ativ-, elaborarea de convenţii internaţionale, cum ar fi%, #onvenţia privind recunoaşterea internaţională a dreptului de proprietate asupraaeronavelor-, #onvenţia privind răspunderea pentru daunele cauzate de aeronave terţilor la sol-, #onvenţia privind responsabilitatea transportatorului aerian faţă de pasageri-, #onvenţia privind prevenirea şi reprimarea actelor împotriva siguranţei aviaţiei civile

internaţionale. elaborarea de standarde internaţionale privind% performanţele tenice ale aeronavelor,

pregătirea piloţilor de linie, a ecipajelor, a controlorilor de trafic şi ecipelor de întreţinere, transportul bunurilor periculoase, securitatea aeroporturilor

adoptă reguli de zbor şi produce ărţi pentru uzul navigaţiei aeriene- acţionează pentru facilitarea trecerii peste frontiere a aeronavelor, ecipajelor etc

7.). Or'ane• Adunarea4$ or'an lenar" cuprinz'nd reprezentanţii tuturor statelor membre- se întruneşte la ! ani



, propune statelor membre ratificarea amendamentelor la #onvenţia de la #icago, pe care leadoptă cu o majoritate de <F!-− stabileşte liniile generale ale politicii +3#, elabor'nd directive în acest sens-− poate aproba amendamente la #onvenţia privind aviaţia civilă internaţională-$ alege membrii #onsiliului şi adoptă bugetul

• Consiliul4 $ este organul eecutiv, compus din reprezentanţii !? din statele membre, în funcţiede repartizarea ecitabilă pe trei categorii de state% cele care deţin ponderea majoră în transportulaerian, cele care contribuie la furnizarea de instalaţii şi servicii pentru navigaţia aeriană, cele care

asigură o repartiţie geografică ecitabilă-$ adoptă standarde pentru navigaţia aeriană-$ acţionează, la solicitarea statelor, ca instanţă de soluţionare a diferendelor legatede interpretarea şi aplicarea #onvenţiei de la #icago, dacă diferendele nu au putut fisoluţionate prin negocieri &ecizia poate fi apelată în faţa #G$ numeşte /ecretarul 9eneral-$ are în subordine% #omisia de navigaţie, #omitetul de transport aerian, #omitetul juridic, #omitetul de ajutor colectiv pentru serviciile de navigaţie aeriană, #omitetul de personal, #omitetul de finanţe, #omitetul de intervenţie ilicită, #omitetul de cooperaretenică

• Secretariatul este condus de un /ecretar 9eneral şi este organizat în cinci direcţii% navigaţie aeriană,transport aerian, cooperare tenică, probleme juridice, administraţie şi servicii• 8irourile re'ionale 3frica, .uropa şi 3merica Hatină asigură cooperarea cu organizaţiile regionale• 8u'etul este asigurat prin contribuţiile statelor membre şi prin veniturile organizaţiei, rezultate dinfurnizarea de ecipament, instalaţii pentru navigaţie, asistenţă tenică etc

$. Or'ani&aţia >eteorolo'ic- >ondial- 5O>>+

$.1. Scurt istoric• 16%)" a fost înfiinţată +rganizaţia 4eteorologică nternaţională (+4", organizaţie neguvernamentală-

• 1:$=" la cea de$a I$a #onferinţă a organizaţiei, este semnată #onvenţia meteorologică mondială, prin carese înfiinţează +rganizaţia 4eteorologică 4ondială-

• 1:$1" +44 devine instituţie specializată a +)*-• în prezent" 16$ state membre < /ediul% 9eneva

$.. O3iective. Activit-ţi• O3iective4 $ promovarea cooperării internaţionale în domeniul serviciilor meteorologice-

$ standardizarea observaţiilor meteorologice-$ facilitarea scimbului de informaţii în domeniu-$ încurajarea cercetărilor şi promovarea utilizării meteorologiei în diferite domenii%

aviaţie, navigaţie, agricultură etc• Activit-ţi seci0ice constau, în principal, în aplicarea de ro'ra!e în domeniu%

, 0rogramul de supravegere meteorologică mondială, format din trei componente (sisteme"% sistemulmondial de informaţie, sistemul mondial de telecomunicaţii, sistemul mondial de prelucrare meteorologică-$ 0rogramul mondial de cercetare climatologică-$ 0rogramul destinat cercetării atmosferice şi mediului-$ 0rogramul de folosire a datelor meteorologice-$ 0rogramul idrologic şi de folosire a resurselor de apă-$ 0rogramul mondial privind clima-$ 0rogramul de învăţăm'nt şi formare profesională-− 0rogramul de cooperare tenică



− 0rogramul privind spaţiul− 0rogramul privind reducerea riscurilor de dezastre

$.). Structur-• Con'resul !eteorolo'ic !ondial4

$ organ plenar, reunind delegaţi ai tuturor statelor membre- se întruneşte la intervale de A ani-$ otărăşte asupra politicii generale, adoptă 7egulamentul tenic privind practicile internaţionale de

meteorologie şi idrologie operaţională-$ desemnează membrii #onsiliului eecutiv şi /ecretarul general- adoptă bugetul

• Consiliul e;ecutiv%$ are responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegerea şi punerea în eecutare a politicii organizaţiei-$ se compune din !@ de membri-$ elaborează studii şi recomandări

• Asociaţiile !eteorolo'ice re'ionale sunt în număr de şase, pentru 3frica, 3merica de )ord şi #entrală,3merica de /ud, .uropa, 3sia şi 0acificul de /ud$vest, av'nd competenţe de a coordona activităţilemeteorologice în aceste regiuni

• Co!isiile te@nice4 $ sunt în număr de B<$ elaborează studii şi fac propuneri în ceea ce priveşte standardizarea activităţilor

şi a procedurilor meteorologice• Secretariatul este condus de un Secretar 9eneral şi îndeplineşte funcţii tenice şi administrative legate de

funcţionarea organizaţiei• Resursele 0inanciare sunt furnizate din contribuţiile statelor membre, în proporţiile fiate de #ongres

$. Or'ani&aţia >ariti!- Internaţional- 5O>I+

$.1. Bn0iinţare4 $1:76" semnarea #onvenţiei privind constituirea +rganizaţiei 4aritime #onsultativenternaţionale #onvenţia a intrat în vigoare la 1@ martie 1>JB, prin ratificarea acesteia de către <1 state

$ în prezent, 1%= state membre şi ! membri asociaţi < /ediul4 Londra

$.. O3iectiv4 realizarea colaborării interstatale, a unui scimb de informaţii eficient şi armonizarea politicilor statelor membre în ceea ce priveşte reglementarea oricăror probleme tenice legate de navigaţiacomercială internaţională

$.). Activit-ţi seci0ice4 activitatea nor!ativ-. În acest sens, +4 elaborează%• convenţii internaţionale privind%$ încărcătura vaselor (HH 1>??"-$ responsabilitatea civilă în domeniul transportului maritim de materii nucleare (1>@1"-$ securitatea containerelor (#/# 1>@C"-

$ prevenirea abordajelor în largul mării (#+7H.9 1>@<"-$ facilitarea traficului maritim internaţional (1>@!"-$ crearea +rganizaţiei internaţionale pentru telecomunicaţii maritime prin satelit )437/32 (1>@?"-$ securitatea navelor de pescuit (/5= 1>@@"$ reprimarea actelor ilicite împotriva navigaţiei maritime (1>BB"-$ prevenirea poluării mărilor de către nave• reco!and-ri privind transportul pe mare al bunurilor periculoase, semnalizarea pe mare, siguranţa

vaselor comerciale nucleare etc• coduri de conduit-.



$.7. Structur-• Adunarea4 $ organ plenar, compus din reprezentanţii tuturor statelor membre, se întruneşte la

intervale de < ani-$ aprobă programul bienal de lucru al +4-$ adoptă recomandări privind securitatea maritimă şi poluarea, precum şi alte instrumenteinternaţionale-$ aprobă bugetul, numeşte #onsiliul şi aprobă numirea /ecretarului 9eneral

• Consiliul4 $ compus din reprezentanţii a !< state membre-

$ îndeplineşte totalitatea funcţiilor organizaţiei, cu ecepţia emiterii de recomandări privind securitatea maritimă şi poluarea-$ numeşte /ecretarul 9eneral

• Secretariatul este condus de un Secretar 9eneral îndeplineşte atribuţii cu caracter administrativ• Co!itetele4 $ sunt organe cu caracter tenic, gestion'nd probleme cum ar fi% securitatea maritimă,

poluarea mediului marin, cooperare tenică, probleme juridice-$ elaborează rapoarte şi proiecte de recomandări

%. Or'ani&aţia Internaţional- a >uncii 5OI>+

%.1. Scurt istoric• 1661" primele demersuri ale #onsiliului federal elveţian pentru o conferinţă internaţională privind

protecţia lucrătorilor-• 16:=" 8erlin" 1:=(" 8erna4 conferinţe internaţionale pe această temă-• 16:%" Zuric@" 8ru;elles ? congrese internaţionale prin care se înfiinţează 3sociaţia internaţională

pentru protecţia legală a muncitorilor-• 1:1:" 2ratatul de la =ersailles reglementează în partea a I$a înfiinţarea +rganizaţiei nternaţionale a

4uncii, ca organizaţie în sistemul /ocietăţii )aţiunilor 3ctul constitutiv% #onstituţia +4• 1:77" &eclaraţia de la 0iladelpia privind scopurile şi obiectivele +4 modifică #onstituţia organizaţi-• 1:7(" +4 devine instituţie specializată a +)* /ediu4 9eneva• n re&ent" 16) state !e!3re

%.. O3iective• +4 îşi propune% $ realizarea justiţiei sociale-

$ îmbunătăţirea, prin acţiuni internaţionale, a nivelului de trai şi a condiţiilor demuncă ale lucrătorilor

• În acest scop, +4 porneşte de la principiul rere&ent-rii triartite% guvern, patronat, lucrători

%.). Activit-ţi seci0ice .laborarea de nor!e internaţionale4

$ convenţii internaţionale în domeniile% libertatea de asociere a lucrătorilor, săptăm'na de lucru,salariile, v'rsta minimă de încadrare în muncă, condiţiile de angajare a diferitelor categorii de lucrători,asigurări sociale, protecţia muncii etc$ reco!and-ri<

niţierea de ro'ra!e în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de lucru%$ 0rogramul mondial de folosire deplină a forţei de muncă (1>?>"-$ 0rogramul privind asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor (1>@J"

3plicarea de roiecte" împreună cu alte instituţii ale +)*, în domeniile%$ normelor internaţionale de muncă şi drepturile omului-$ egalitatea femeilor-$ promovarea folosirii forţei de muncă şi ajustarea structurală-



$ mediul înconjurător şi mediul muncii

Activit-ţi de cercetare în cadrul%$ Institutului Internaţional de Studii Sociale 59eneva+<$ Centrul Internaţional de Pre'-tire n /o!eniul Social 5Torino+.

%.7. Structur-4 Curinde rere&entanţi ai4 'uvernelor" atronatului" lucr-torilor.

Con0erinţa Internaţional- a >uncii4$ organ deliberativ, cuprinz'nd delegaţiile tuturor statelor membre- se reuneşte anual$ fiecare delegaţie cuprinde patru membri cu drepturi egale% doi din partea guvernului, c'te unul din

partea patronatului şi lucrătorilor-$ stabileşte direcţiile de acţiune ale +rganizaţiei-$ adoptă convenţii internaţionale şi recomandări, controlează aplicarea acestora-$ aprobă bugetul şi alege #onsiliul de 3dministraţie

Consiliul de Ad!inistraţie4$ compus din J? de membri, <B reprezent'nd statele, 1A patronatele, 1A lucrătorii-$ reprezentanţii celor mai importante 1C state industrializate D membri de drept în #onsiliu-

$ adoptă decizii, pe baza direcţiilor impuse de #onferinţă, în ceea ce priveşte politica şi programele deacţiune ale +4-$ alege 6iroul nternaţional al 4uncii-$ are în subordonare #omisii D organe cu caracter tenic

8iroul Internaţional al >uncii4$ îndeplineşte funcţii de secretariat-$ este condus de un director-$ întocmeşte rapoarte şi alte documente necesare pentru reuniunile #onsiliului şi #onferinţei

6. Or'ani&aţia >ondial- a S-n-t-ţii 5O>S+

6.1. Scurt istoric 16$1 ? 1:=% au loc 1< conferinţe sanitare internaţionale-

16:" eneţia" semnarea primei #onvenţii sanitare internaţionale-

1:=%" Ro!a" crearea primului organism internaţional în domeniu% +ficiul internaţional pentru igienă publică (cuprinz'nd JJ state"-

1:1:" a fost creată, în cadrul /ocietăţii )aţiunilor, +rganizaţia nternaţională pentru gienă- iunie,iulie 1:7(" #onferinţa internaţională, la iniţiativa .#+/+#, care adoptă #onstituţia +rganizaţiei

4ondiale a /ănătăţii, în vigoare din @ aprilie 1>AB 0reambulul #onstituţiei prevede statutul / +)*-

în prezent, 1:7 state membre- /ediu4 9eneva.

6.. O3iectiv. Activit-ţi• Sco4 conducerea tuturor popoarelor către cel mai înalt grad de sănătate (art 1 al #onstituţiei +4/"-• O3iective4 $ stabilirea de strate'ii 'lo3ale privind îngrijirile medicale preventive şi curative-

$ realizarea de ro'ra!e de dezvoltare a infrastructurii sanitareActivit-ţi4 $ acordarea de sprijin statelor membre pentru dezvoltarea propriilor sisteme sanitare-

$ susţinerea cercetărilor în domenii cum ar fi% nutriţia, calitatea apei, calitatea mediului, prevenirea accidentelor, controlul epidemiilor etc

$ elaborarea de convenţii internaţionale, care sunt adoptate de 3dunare şi propuse spreratificare statelor membre-



$ adoptarea de reglementări cu caracter tenic, privind% carantina, metodele dediagnosticare, nomenclatura bolilor, produsele biologice etc

6.). Structur-

Adunarea !ondial- a s-n-t-ţii4$ organ suprem, cuprinde reprezentanţii tuturor statelor membre, se întruneşte anual-$ stabileşte orientările generale ale activităţii +4/-$ adoptă convenţii internaţionale şi regulamente cu caracter tenic în probleme de siguranţă sanitară-

$ adoptă recomandări-$ desemnează membrii #onsiliului .ecutiv, şi, la propunerea acestuia, numeşte &irectorul 9eneral

Consiliul E;ecutiv4$ compus din !A de membri, care acţionează în nume propriu-

$ pregăteşte ordinea de zi a 3dunării şi propune spre aprobare programul general de lucru al +4/- $ emite avize consultative şi propune înfiinţarea de organe subsidiare-

Secretariatul cuprinde &irectorul 9eneral şi personalultenico$administrativ necesar desfăşurării activităţii permanente a +4/

Co!itete *i 8irouri Re'ionale, pentru ? regiuni% 3frica,3merica, 3sia de /ud$.st, .uropa, 4editerana +rientală şi 0acificul +ccidental

8u'etul este asigurat din contribuţiile statelor membre+4/ constituie un fond special la dispoziţia #onsiliului .ecutiv, pentru situaţii de urgenţă

:. Or'ani&aţia Naţiunilor Unite entru Educaţie" Cultur- *i Dtiinţ- 5UNESCO+

:.1. Constituire• 1:1)" 6elgia iniţiază o conferinţă internaţională, cu propunerea de creare a unei „+rganizaţii

nternaţionale a .ducaţiei”-• 1:7$" Londra" #onferinţă internaţională în cadrul căreia este adoptată #onvenţia privind constituirea

*)./#+, intrată în vigoare în noiembrie 1>A?-

• în prezent" 1:$ state membre si > membri asociaţi< /ediul4 Paris.

:.. Princiii *i o3iective• Concetul *)./#+ este că o ace dura3il- la nivel !ondial poate fi obţinută nu numai prin

demersuri economice şi politice, ci şi prin aprofundarea răsp'ndirii educaţiei şi culturii• O3iective% $ promovarea colaborării între naţiuni în domeniul educaţiei, culturii, ştiinţei şicomunicaţiilor-

$ cultivarea respectului universal pentru dreptate, legalitate, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului-$ cunoaşterea reciprocă a culturilor

:.). Activit-ţi

or!e de activitate4 $ acţiuni proprii de promovare a culturii, educaţiei, ştiinţei-

$ sprijin acordat statelor membre prin programe proprii sau în colaborare cu alte organizaţii- $ acţiuni privind cooperarea intelectuală internaţională

/o!enii de activitate%a+ Bnv-ţ-!2nt4 $ iniţierea de programe de alfabetizare-

$ programe de formare a educatorilor-$ program propriu de burse-$ programe de finanţare a instituţiilor de învăţăm'nt



3+ Dtiinţ-4

Dtiinţe e;acte4$ programe de pregătire („omul şi biosfera”,oceanografie, geologie, idrologie" programe pentru corectarea dezecilibrului ştiinţific şi tenologic

între statele industrializate şi ţările în curs de dezvoltareDtiinţe sociale4 $ programe de promovare a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale,

combaterea discriminării, ameliorarea statutului femeii etcc+ Cultur-4

• Pro!ovarea diversit-ţii culturale4 de eemplu, /eclaraţia Universal- rivind/iversitatea Cultural-

• .laborarea de convenţii internaţionale privind regimul juridic al unor opere de artă-• Alicare de ro'ra!e de sprijinire a statelor membre pentru menţinerea patrimoniului

cultural *)./#+ realizează o list- a valorilor !ondiale (peste ACC de situri din 1CC destate"

d+ Co!unicaţii4 aplicarea 0rogramului *)./#+ pentru dezvoltarea comunicaţiilor, care oferăsprijin statelor membre pentru crearea suprastructurii necesare asigurării fluului liber deinformaţii şi idei

• Parteneri4 $ comisiile naţionale *)./#+-$ organizaţii internaţionale-

$ organizaţii nonguvernamentale şi fundaţii

:.7. Structur- Con0erinţa 'eneral-4 $ organ plenar,cuprinz'nd reprezentanţii tuturor statelor, membre, se întruneşte la

intervale de doi ani-$ adoptă decizii cu privire la politica, programul şi bugetul *)./#+-$ adoptă proiecte de convenţii internaţionale şi recomandări către statele membre-$ alege #onsiliul .ecutiv şi numeşte, la propunerea acestuia, &irectorul 9eneral-

Consiliul E;ecutiv4 $ este compus din JB de membri, ţin'ndu$se cont de necesitatea ca întreaceştia să figureze personalităţi din domeniile ştiinţei, culturii, artei etc

$ gestionează aplicarea programului organizaţiei-

$ organizează lucrările #onferinţei, formul'nd propuneri-$ eercită funcţii consultative pe l'ngă organele +)*, inclusiv pe l'ngă #G, în probleme juridice

Secretariatul cuprinde &irectorul 9eneral, secondat de cinci &irectori adjuncţi, şi personalul despecialitate

/tatele membre sunt incluse în cinci re'iuni (3frica, 3merica latină şi #araibe, 3sia$0acific,/tatele arabe, .uropa şi 3merica de )ord"

*)./#+ a înfiinţat $$ 3irouri re'ionale, precum şi numeroase 3irouri su3re'ionale *iconsilieri 2otodată, statele membre numesc reprezentanţe permanente pe l'ngă *)./#+

8u'etul este asigurat prin contribuţiile statelor membre, dar şi prin contribuţii voluntare ale altororganisme internaţionale

1=. ondul >onetar Internaţional 5>I+

1=.1. Scurt istoric• 1:77" 8retton Foods 5NeG Ha!s@ire" SUA+" #onferinţa internaţională, cuprinz'nd A> de state, cu

scopul de a stabili viitorul sistemului monetar internaţional #onferinţa a elaborat 3cordurile deconstituire a 54 şi 67&, semnate la << iulie 1>AA şi intrate în vigoare la <@ decembrie 1>AJ

)otă% În cadrul conferinţei, în urma adoptării 0lanului Eite, a fost stabilit sistemul de scimburi fie, prin caredolarul american era definit în raport cu aurul, iar celelalte monede naţionale erau raportate la dolar

• >ai 1:7(" 54 devine operaţional-



• Noie!3rie 1:7%" în baza unui 3cord între 54 şi +)*, dob'ndeşte statutul de instituţie specializată• 1:7% D !> state membre #alitatea de membru 54 nu implică şi calitatea de membru +)*• 1:$)" aderă Gaponia, 9ermania şi o serie de state în curs de dezvoltare• 0erioada războiului rece% unele state părăsesc 54% 0olonia (1>JC", #eoslovacia (1>JA", #uba (1>?A"• Ro!2nia ader- n 1:%• în prezent" 166 state membre. /ediu4 Fas@in'ton.

1=.. Sco• instituţia central- a siste!ului !onetar internaţional" av'nd drept scop principal revenirea cri&elor

0inanciare internaţionale" prin asigurarea% $ stabilităţii cursurilor de scimb-$ evitarea protecţionismului şi a devalorizărilor competitive-$ redresarea balanţei de plăţi

1=.). O3iective. În conformitate cu articolul 1 din „3rticles of 3greement” (3ctul constitutiv al 54",

obiectivele acestuia sunt% 0romovarea cooperării monetare internaţionale prin asigurarea, pe o bază permanentă, a mecanismelor

necesare de cooperare şi consultare în problemele monetare internaţionale-

5acilitarea epansiunii şi creşterii armonioase a comerţului internaţional şi contribuirea la instaurarea şimenţinerea unui nivel ridica al venitului real şi folosirii forţei de muncă şi la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor, ca obiective primordiale ale politicii lor economice-

0romovarea stabilităţii regimului de scimburi şi a menţinerii între state a unor regimuri de scimburiordonate şi evitarea devalorizărilor monetare concurenţiale-

/prijinirea stabilirii unui sistem multilateral de reglementare a tranzacţiilor curente între membri şieliminarea restricţiilor la scimburile eterne, care împiedică creşterea comerţului mondial-

/ă pună resursele sale generale la dispoziţia statelor membre, temporar şi pe baza unor garanţiicorespunzătoare, în vederea corectării mecanismelor balanţei de plăţi

1=.7. Activit-ţi

1=.7.1. Ele!ente 'eneraleÎn scopul îndeplinirii scopurilor şi obiectivelor sale, 54%

$ !onitori&ea&- politicile economice şi financiare la nivelul statelor membre şi la nivel global, şi acordăconsiliere statelor membre-$ !ru!ut- anumite sume statelor membre cu probleme în ceea ce priveşte balanţa de plăţi, în scopulsprijinirii ajustărilor şi politicilor de reformă, în scopul corectării acestor probleme-$ furnizează asistenţ- te@nic- guvernelor şi băncilor centrale ale statelor membre-$ reprezintă rincialul 0oru! de de&3atere a politicilor economice naţionale în contet mondial şioricăror probleme referitoare la stabilitatea sistemului monetar internaţional

1=.7.. Resurse 0inanciare 5iecare stat membru contribuie la resursele organizaţiei cu o sumă numită cot- de su3scriţie"

eprimată în ecivalent &/2

/tatele varsă <JK din cota de participare în &/2 sau o altă monedă convertibilă internaţională (dolaramerican sau Len japonez", 54 poate solicita ca restul de @JK din cotă să fie pus la dispoziţie în monedănaţională, în caz de necesitate, pentru împrumut



>-ri!ea cotelor de participare se stabileşte pe baza unor indicatori econo!ici (de eemplu, în cadrul#onferinţei de la 6retton Eoods au fost luate în calcul% venitul naţional, deţinerile în aur şi dolari, volumulimporturilor, structura eporturilor şi raportul acestora cu venitul naţional" În prezent, cel mai importantcontribuitor este SUA 51%"(+ din totalul cotelor 1>>@ D suma subcripţiilor depăşea 1JC miliarde &/2

&acă este necesar, >I oate recur'e la !ru!uturi. 3stfel, au fost înceiate%$ 3cordurile 9enerale de Împrumut, înceiate în 1>?<, av'nd 11 state participante (grupul celorzece state industrializate şi .lveţia"-$ )oile 3corduri de Împrumut, înceiate în 1>>@, cu <J de state participante

În baza acordurilor de împrumut, se ţin la dispoziţia 54 aproimativ !A miliarde &/2 (A? mld dolari"/returile Seciale de Tra'ere 5/ST+

• &/2 constituie un instrument internaţional de rezervă, fără acoperire în aur sau alte valori, şi totodatăun instrument internaţional de plată

• 3 fost introdus în 1>?> (în contetul prăbuşirii sistemului de scimburi fie, în care dolarul reprezentasingura monedă convertibilă în aur" D iniţial, &/2 a fost definit în raport cu aurul, legătura fiind ruptăîn iulie 1>@A

• &2/ este definit în raport cu un coş de patru monede internaţionale% euro, Lenul japonez, lira sterlină şidolarul american (de eemplu, la 1 august, <CC1, 1 &/2 M 1<? */&" #ompoziţia coşului de monedeeste revăzută o dată la cinci ani

•

54 alocă &/2$uri statelor membre, ca un procent din cote *ltima alocare de &/2 D 1>B1 2otuşi, în1>>@, ca urmare a apariţiei de noi state membre, a fost propusă o nouă alocare de <1A miliarde &/2

1=.7.). Princiale cate'orii de activit-ţiA. .laborarea şi aplicarea unui Jcod de conduit-K privind politica parităţilor monetare, plăţile aferente

tranzacţiilor curente şi convertibilităţii monedelor• 4ijloace de punere în aplicare%

$ sistemul parităţilor-$ mecanismul de ajustare a sistemului parităţilor-$ preţul aurului-$ convertibilitatea monedelor naţionale (între 1>AJ D 1>@1, siste!ul de sc@i!3uri 0i;e D dolarul

american reprezenta singura monedă definită în aur, toate monedele fiind definite în raport cu dolarul- 1>@1 D prezent, siste! de sc@i!3uri 0lotante% au fost necesare unele amendamente la actul constitutiv%în 1>?> Dintroducerea &/2-în 1>@B D abrogarea preţului oficial al aurului-în 1>>1 D soluţionarea problemelorarieratelor unor state-"

$ un nou proiect de amendament prevede creşterea rolului 54 în controlul normativ al mişcărilor decapital

8. >I ? instituţie internaţional- de credit• >ecanis!ul iniţial , tra'erile4 în caz de dificultăţi ale balanţei de plăţi, un stat putea cumpăra de la

54 monedă convertibilă contra monedei naţionale 2ragerile presupun mai multe tranşe% primareprezintă tranşa de rezervă, iar următoarele tranşe de credit #a regulă, nu se poate cumpăra o

cantitate de monedă convertibilă mai mare de <CCK din cota de participare (plafonul poate fi ridicat prin beneficiul altor facilităţi de creditare"• Acordurile Stand,34

$ au intrat în politica 54 în 1>J<-$ 5ondul ţine la dispoziţia statului solicitant o anumită sumă de bani D de obicei ecivalentul tranşeide rezervă, cumulat cu cel a primelor două tranşe de credit D pe care acesta le poate folosi pe perioada acordului (1<$1B luni"-$ *n acord stand$bL conţine două documente%o unul care cuprinde clau&ele standard% scopul, durata, suma creditului şi obligaţiile părţilor-



o un memorandum sau o scrisoare de intenţie prin care se precizează olitica !onetar- *i desc@i!3 e care statul resectiv se o3li'- s- o ur!e&e sau ciar un ro'ra! de sta3ili&aresau redresare econo!ic-

acilit-ţi de 0inanţare cu caracter er!anent4$ 0inanţarea co!ensatorie% introdusă în 1>?!, are rolul ajustării dificultăţilor cauzate de fluctuaţiileîncasărilor din eport, instabilitatea preţurilor materiilor prime, calamităţi etc-$ 0inanţarea stocurilor ta!on (1>?>"-$ 0inanţarea e;tins- 5l-r'it-+4 introdusă în 1>@A, reprezintă un împrumut, de regulă pe termen de patru

ani, acordat statelor în scopul eliminării unor dificultăţi economice de tip structural-$ 0acilitatea de re&erv- suli!entar- 51::%+ are ca scop ajutorarea statelor membre, printr$un credit petermen scurt, pentru a face faţă unor crize neaşteptate, datorate ieşirii unor capitaluri din ţară-

>ecanis!e te!orare de 0inanţare4 au rolul de a răspunde unor crize conjuncturale ale sistemuluimonetar internaţional-

$ olitica de acces l-r'it<$ 0acilitatea de austare structural- $ creată în 1>>1 pentru corectarea unor dezecilibre ale balanţelorde plăţi din resurse atrase de 54 prin împrumuturi-$ 0acilitatea de reducere a s-r-ciei *i sti!ulare a cre*terii% a înlocuit în 1>>> facilitatea de ajustarestructurală întărită" D reprezintă un împrumut cu dob'ndă redusă acordat statelor celor mai slabdezvoltate (?C state eligibile", în scopul corectării unor probleme grave ale balanţei de plăţi D programemacro$economice pe termen mediuTr-s-turile 'enerale ale unui credit 54%$ scop determinat % corectarea problemelor balanţei de plăţi-$ caracter condiţional % adoptarea unor politici macroeconomice şi financiare-$ temporar% între ? luni şi A ani-$ 54 acordă importanţă rambursării la termen a împrumuturilor-$ dob'nzile% definite în raport cu piaţa internaţională a creditelor

C. >I ? centru internaţional de cooerare *i asistenţ- 0inanciar-$ consultarea statelor membre în ceea ce priveşte politica economică şi financiară în ceea ce priveşte

convertibilitatea şi restricţiile asupra plăţilor-$ direcţionarea ajutorului financiar internaţional% sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare, implicarea în

crize grave, sprijinirea unor activităţi specifice în fostele state cu economie centralizată

1=.$. Structur-

Consiliul 9uvernatorilor% $ este organul cel mai important- fiecare stat este reprezentat de un guvernator care poate fi ministrul definanţe sau, după caz, guvernatorul băncii centrale din statele membre-

$ adoptă decizii în probleme de mare importanţă-$ se întruneşte o data pe an-$ deciziile sunt adoptate cu majoritate ponderată- fiecărui stat membru 54 i se acorda un număr de voturide bază, şi, în plus, un număr de voturi suplimentar în funcţie de importanţa contribuţiei sale financiare3stfel, doar 1! state pot adopta toate deciziile în majoritate, ponderea celorlalte state fiind minimă /tatelese regrupează în sectoare care acţionează ca mijloace de presiune pentru influenţarea deciziilor organizaţiei3rabia /audită formează singură un astfel de sector

Consiliul de ad!inistraţie$ este alcătuit din <A de membri- acţionează ca organ eecutiv al 54 prin mandat atribuit de #onsiliul

9uvernatorilor .ste un organ permanent care eercită atribuţii de supravegere a politicilor naţionale de scimb



şi acordă, cu respectarea anumitor condiţii, sprijin financiar, organiz'nd consultări permanente cu statelemembre

$ este gardianul mecanismului drepturilor speciale de tragere (&/2"/irectorul 'eneral

$ este numit de către #onsiliul de administraţie, fiind un naţional al unui stat important$ postul este destinat menţinerii privilegiilor statelor puternice din punct de vedere economic

11. 8ANCA >ON/IALM

11.1. Ele!ente 'enerale În structura 6ăncii 4ondiale intră două organizaţii internaţionale% 6anca nternaţională pentru

7econstrucţie şi &ezvoltare (67&" şi 3genţia nternaţională pentru &ezvoltare (&3" 3mbele au166 de state membre

67& a fost creată în 1>AA, în cadrul #onferinţei de la 6retton Eoods &3 a fost creată în 1>?C

/copul principal al 67& este promovarea dezvoltării statelor cu venit !ediu sau statelor s-racedar care re&int- 'aranţii de creditare prin împrumuturi, garanţii, produse de management alriscului, servicii de analiză şi consultanţă-

&3 are drept scop susţinerea statelor celor !ai s-race prin credite fără dob'ndă, granturi pentru programe de dezvoltare economică, reducere a sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă

11.. Activit-ţiA. Resursele

• 3cordarea creditelor de către 67& este finanţată în principal prin emiterea de obligaţiuni (obligaţiunicotate 333" pe pieţele fianciare internaţionale

• 67& se finanţează, de asemenea, prin împrumuturile acordate din propriul capital• #apitalul 67& se formează prin contribuţiile celor 1BJ de state membre şi prin acumularea de rezerve• 7esursele 67& asigură celtuielile de funcţionare ale 6ăncii 4 şi pot contribui la finanţarea &3• 7esursele &3 se constituie o dată la trei ani prin contribuţiile a AC de state donatoare 5onduri

adiţionale sunt generate de rambursarea împrumuturilor (fără dob'ndă" acordate pe termen de !J$AC ani

8. B!ru!uturi• 67& şi &3 acordă împrumuturi de două tipuri% pentru investiţii şi pentru politici de dezvoltare-• Împrumuturile pentru investiţii au drept scop aciziţionarea de către state a unor bunuri, lucrări sau

servicii, pentru proiecte de dezvoltare în domenii variate• Împrumuturile pentru politici de dezovltare (cunoscute anterior sub denumirea de împrumuturi de

ajustare structurală" urmăresc finanţarea politicilor statelor în domeniul reformelor instituţională-• Procedur-4 statele debitoare formulează cererile pe baza unui proiect, care este evaluat de 6anca

4ondială din punct de vedere economic, financiar, social şi al mediului 3cordul de împrumut care este

semnat prevede% obiectivele de dezvoltare la care se obligă împrumutatul, indicatorii de performanţă şi planul de aplicare al proiectului, precum şi modul de restituire a împrumutului 6anca 4ondialăsupravegează, prin personalul dislocat în fiecare stat, modul de implementare a proiectului-

• Împrumuturile &3 se acordă fără dob'ndă, însă statele debitoare plătesc o taă de C,@JK pe an pentrufondurile alocate şi C,JK pe an pentru fondurile angajate de &3 dar care nu au fost alocate încă-

C. ondurile Trust 0undsK *i 9ranturi• /tatele, precum şi entităţile publice şi private pot constitui depozite în N2rust funds”, fondul urm'nd a fi

utilizat pentru proiecte de dezvoltare (e #arbon 5inance, 9lobal .nvironment 5acilitL, 9lobal 5und to5igt 3&/, 2uberculosis and 4alaria"



• &3 acordă granturi (fonduri nerambursabile" pentru proiecte de asistenţă şi consultanţă, precum şi pentru co$finanţarea unor proiecte

• 6anca 4ondială acordă, de asemenea, granturi şi pentru organizaţii non$guvernamentale private

/. Activit-ţi de Anali&- *i Consultanţ-• 6anca 4ondială realizează cercetări în domeniul economic şi colectare de date pe domenii precum

comerţul, mediul, combaterea sărăciei•

6anca 4ondială realizează, de asemenea, activităţi de evaluare în raport cu anumite state D eaminarea perspectivelor economice prin analiza sectorului bancar, a pieţelor financiare, a comerţului,infrastructurii etc

E. Bnt-rirea caacit-ţii statelor6anca 4ondială realizează activităţi în domeniul formării eperţilor din cadrul statelor, în scopul

îmbunătăţirii performanţelor economice ale statelor În aceste activităţi se încadrează%o /erviciile de #onsultanţă (<J de servicii în cadrul 6ăncii 4ondiale"o 7eţeaua 9lobală de 5ormare în domeniul &ezvoltării (9lobal &evelopment Hearning

)etOor8"o PnoOledge for &evelopment

o #entrul de 7esurse în domeniul &ezvoltării #apacităţilor o 0rogramele regionale şi globale ale nstitutului 6ăncii 4ondiale

11.). Structur-

Consiliul 9uvernatorilor% $ este organul cel mai important- fiecare stat este reprezentat de un guvernator care poate fi ministrul definanţe sau ministrul dezvoltării-

$ adoptă decizii în probleme de mare importanţă-$ se întruneşte o data pe an-$ deciziile sunt adoptate cu majoritate ponderată- fiecărui stat membru i se acorda un număr de voturi de bază, şi, în plus, un număr de voturi suplimentar în funcţie de importanţa contribuţiei sale financiare 3stfel,

doar 1! state pot adopta toate deciziile în majoritate, ponderea celorlalte state fiind minimă /tatele seregrupează în sectoare care acţionează ca mijloace de presiune pentru influenţarea deciziilor organizaţiei

Consiliul /irectorilor$ este alcătuit din <A de membri (&irectori .ecutivi"- acţionează ca organ eecutiv al 54 prin mandat

atribuit de #onsiliul 9uvernatorilor .ste un organ permanent care eercită atribuţii de aprobare aîmprumuturilor şi garanţiilor, a bugetului organizaţiei /e înt'lneşte de două ori pe săptăm'nă

$ J state cu contribuţii mari la bugetul organizaţiei numesc c'te un &irector .ecutiv D 5ranţa,9ermania, *P, /*3, Gaponia, ceilalţi 1> &irectori .ecutivi sunt numiţi de statele membre

Pre*edintele$ este numit de către #onsiliul 9uvernatorilor, pe termen de J ani, reînnoibil-$ cu titlu de uzanţă este un cetăţean /*3, propus de acest stat$ în prezent D 7obert Qoellic8

002 )/22* /0.#3HQ32. &) #3&7*H +)*Ț

)o iune 7ela ia cu +)*ț ț

3rt 1 din #arta +)* D scopurile%$ realizarea cooperării interna ionale în probleme cu caracterț economic, cultural, umanitar #apitolul I din #artă D art J@%

&iferitele institu ii specializate, înfiin ate prin acorduri interguvernamentale, vor fi puse în legătură cuț ț

+)* conform art ?!



#onsiliul .conomic i /ocialș

#ompus din JA de membri ale i de 39ș

(1B sunt ale i în fiecare an pentru o perioadă de ! ani"ș

#ompeten e%ț

$ ini iază studii i rapoarte în domenii% social, economic, cultural etcț ș

$ 5ace recomandări cu privire la respectarea drepturilor omului$ 0ropune 39 înceierea de conven ii multilateraleț

3rt ?! din #artă%

$ înceie acorduri cu institu iile specializate, care definesc termenii rela iilor cu +)*ț ț$ coordonează activitatea institu iilor specializate prin consultări i recomandăriț ș

&efini ia institu iilor specializateț ț

$ organiza ii interna ionale constituite de state prin tratate, cu personalitate juridică distinctă de a +)*,ț ț

av'nd atribu ii i circumscrise unor domenii specificeț ș

2răsături$ personalitate juridică distinctă de +)*$ pot fi membri i state nemembre +)*ș

$ 7ela ia cu +)* D definită prin acordul înceiat cu .#+/+#ț

.numerarea institu iilor specializateț

1" *niunea 0o tală *niversalăș

<" *niunea nterna ională a 2elecomunica iilor ț ț

!" +rganiza ia 3via iei #ivile nterna ionaleț ț ț

A" +rganiza ia 4eteorologică 4ondialăț

J" +rganiza ia 4aritimă nterna ionalăț ț

?" +rganiza ia nterna ională a 4unciiț ț

@" +rganiza ia 4ondială a /ănătă iiț ț

B" 5ondul 4onetar nterna ionalț

>" 6anca nterna ională pentru 7econstruc ie i &ezvoltareț ț ș

1C" 3socia ia nterna ională pentru &ezvoltareț ț

11" /ocietatea 5inanciară nterna ionalăț

1<" 3gen ia de 9arantare a nvesti iilor 4ultilateraleț ț

1!" 5ondul nterna ional pentru &ezvoltare 3gricolăț

1A" +rganiza ia )a iunilor *nite pentru .duca ie, #ultură i tiin ă (*)./#+"ț ț ț ș Ș ț

1J" +rganiza ia 4ondială a 0roprietă ii ntelectualeț ț

1?" +rganiza ia )a iunilor *nite pentru &ezvoltare ndustrialăț ț

1@" +rganiza ia )a iunilor *nite pentru 3limenta ie i 3gricultură (53+"ț ț ț ș

5ondul 4onetar nterna ionalț

storic$ 1>AA D 6retton Eoods D conferin ă cuprinz'nd A> de state, cu scopul de a stabili viitorul sistemuluiț

monetar interna ionalț

$ 3doptarea planului Eite (/*3" D stabilirea sistemului de scimburi fie, prin care dolarul era definitîn raport cu aurul i celelalte monede în raport cu dolarulș

storic 3cordurile de constituire a 54 i 67&ș

$ semnate la << iulie 1>AA$ intrate în vigoare la <@ decembrie 1>AJ54 devine opera ional în mai 1>A?ț

)oiembrie 1>A@ D 3cord 54 D +)* D institu ie specializatăț

/tate membre % În prezent% 1BJ- ni ial !>- 1>J! D aderă Gaponia, 9ermania, state în curs de dezvoltareț

0ărăsesc 54% 0olonia 1>JC, #eoslovacia 1>JA, #uba 1>?A 7om'nia aderă în 1>@< /copul 54



54 D institu ia centrală a sistemului monetar interna ional, av'nd drept scop principal prevenirea crizelorț ț

financiare interna ionale, prin%ț

$ asigurarea stabilită ii cursurilor de scimb-ț

$ evitarea protec ionismului i a devalorizărilor competitive-ț ș

$ redresarea balan ei de plă iț ț

+biective3rticolul 1 din 3rticles of 3greement (actul constitutiv"$ promovarea cooperării monetare interna ionaleț

$ 5acilitarea cre terii comer ului interna ional i ridicarea venitului real i a folosirii for ei de muncăș ț ț ș ș ț$ 0romovarea stabilită ii regimului de scimburi i evitarea devalorizărilor monetare concuren ialeț ș ț

+biective$ sprijinirea stabilirii unui sistem multilateral de reglementare a tranzac iilor curente între membri iț ș

eliminarea restric iilor la scimburi eterneț

$ Alocarea resurselor sale la diso&i ia statelor !e!3re" te!orar i e 3a&- de 'aran ii" n vedereaț ș ț

corect-rii !ecanis!elor 3alan ei de l- iț ț

3ctivită iț.lemente generale%1+ >onitori&ea&- politicile economice i financiare ale statelor i acordăș ș consiliere+ B!ru!ut- sume statelor cu probleme în balan a de plă i, în scopul ajustării politicilor de reformă i aț ț ș

corectării acestor probleme)+ urni&ea&- asisten - te@nic-ț i constituieș 0oru! de de&3atere &repturile /peciale de 2ragere$ constituie un instrument interna ional de rezervă, fără acoperire în aur sau alte valori i un instrumentț ș

interna ional de platăț

$ 3 fost introdus în 1>?> , în contetul prăbu irii sistemului de scimburi fie ni ial, a fost definit înș ț

raport cu aurul, legătura fiind ruptă în 1>@A$ &/2 este de0init n raort cu un co de atru !onede interna ionale4 euro" dolarul" enul aone&ș ț

i lira sterlin-"ș revăzut o dată la cinici ani 7esursele financiare 54 5iecare stat contribuie cu o sumă numită cot- de su3scri ieț , eprimată în ecivalent &/2 /tatele varsă <JK din cota de subscrip ie în &/2 sau monedă convertibilă (cele patru" 54 poateț

solicita ca restul de @JK să fie pus la dispozi ie în monedă na ională, în caz de necesitateț ț

7esurse financiare 4ărimea cotelor se stabile te în func ie de indicatori economici (la 6retton Eoods% venitul na ional,ș ț ț

de inerile în aur, volumul importurilor, structura eporturilor, raportul cu venitul na ional" #ea mai mareț ț

contribu ie% /*3 D 1@,?Kț

54 recurge la împrumuturi% 3corduri generale de împrumut 1>?< (91C R .lve ia"ț

1>>@ $ <J de state membre 7eînnoire D <CCB

<CC> D acord de împrumut cu Gaponia 1CC miliarde */& (?B miliarde &2/" 3ctivită iț3 Ela3orarea unui cod de conduit- rivind olitica arit- ilor !onetareț 0unere în aplicare%$ sistemul parită ilor ț

$ 4ecanisme de ajustare$ 0re ul auruluiț

$ #onvertibilitatea monedelor na ionale 1>AJ$1>@1 sistem scimburi fie- 1>@1$prezent sistem scimburiț

flotante 6 54 D institu ie de creditț

4ecanisme%



4ecanismul ini ialț ? tra'erile $ în caz de dificultă i ale balan ei de plă i, un stat poate cumpăra de la 54 monedă convertibilă contraț ț ț

monedei na ionaleț

$ 2ragerile presupun mai multe tran e 0rima este tran a de rezervă, următoarele tran e de creditș ș ș

$ #a regulă, sunt limitate la <CCK din cota de participare 3cordurile /tand$bL 3u intrat în politica 54 în 1>J< 0rincipalul instrument de finan areț

5unc ionare%ț

$ 5ondul ine la dispozi ia statului solicitant o anumită sumă de bani% tran a de rezervă (" plus douăț ț ș

tran e de credit (<", care pot fi accesate pe perioada credituluiș

3cordurile /tand $ bL *n acord /tand$bL con ine%ț

$ clauze standard (scopul, durata, suma creditului"$ un memorandum sau o scrisoare de inten ie prin care statul se obligă la o conduită privindț olitica!onetar- i de sc@i!3 sau ro'ra!ul de sta3ili&are i redresare econo!ic-ș ș

Întărirea acordurilor stand$bL &ecizia #onsiliului de 3dministra ie din <A martie <CC>%ț

$ principalul instrument în caz de criză

$ #re terea fleibilită ii i disponibilită ii în caz de criză pentru statele care nu se califică pentru Hinia deș ț ș ț#redit 5leibilă$ 3cces la sume mai mari$ 4odernizarea condi ionalită ii (control e$ante mai pronun at"ț ț ț

$ 7educerea frecven ei verificărilor scrisorii de inten ieț ț

3lte mecanisme de finan areț

III. >ecanis!e er!anentea 5inan area compensatorie (1>?!" D ajustarea dificultă ilor cauzate de fluctua ia eporturilor ț ț ț

b 5inan area stocurilor tampon (1>?>"ț

c 5inan area etinsă (1>@A" D în caz de dificultă i economice structuraleț ț

d 5acilitatea de rezervă suplimentară

(1>>@" D credit pe termen scurt pentru a face fa ă unor crize nea teptate datorate ie irii capitalurilor dinț ș șarăț

3lte mecanisme de finan areț

= 4ecanisme temporare$ 5acilitatea de ajustare structurală D 1>>1 D corectarea unor dezecilibre ale balan elor de plă i dinț ț

resurse atrase prin împrumuturi$ 5acilitatea de reducere a sărăciei i stimulare a cre terii D 1>>> D împrumut cu dob'ndă redusă acordatș ș

statelor slab dezvoltate (?C eligibile" = )oul mecanism de finan are (<CC>" D Hinia de #redit 5leibilăț

&estinată statelor cu baze economice i politici foarte solideș

#riterii de calificare pre$stabilite

)u sunt condi ionate de angajamente de politici economiceț ? sau 1< luni 0erioadă de rambursare ! D J ani 2răsăturile generale ale unui credit 54 /cop determinat #aracter condi ional D politici macroeconomiceț

2emporar (ma J ani" &ob'nda D definită în raport cu pia a interna ionalăț ț

/tructurăConsiliul 9uvernatorilor



$ fiecare stat este reprezentat de un guvernator (ministrul de finan e sau guvernatorul băncii centrale"ț

$ se întrune te o dată pe anș

$ &ecizii cu majoritate ponderată#onsiliul de 3dministra ieț

<A de membri +rgan eecutiv al 54 /upravegează politica na ională de scimbț

3probă acordurile de finan areț

&irectorul general )umit de #onsiliul de 3dministra ieț

63)#3 4+)&3HSÎn structura 64 intră < organiza ii interna ionale%ț ț

$ 67&, creată în 1>AA$ 3gen ia nterna ională pentru &ezvoltare (&3" D creată în 1>?Cț ț

/copul principal al 67& D promovarea dezvoltării statelor cu venit mediu sau a statelor sărace, dar care prezintă garan ii de creditare, prin% împrumuturi, garan ii, produse de management al riscului, analiză iț ț ș

consultan ăț &3 D urmăre te sus inerea statelor celor mai sărace prin credite fără dob'ndă, granturiș ț

7./*7/. 3cordarea creditelor 67& se finan ează în principal prin emiterea de obliga iuni pe pie ele financiareț ț ț

interna ionale-ț

#ontribu iile celor 1BJ state membreț

Împrumuturi din capitalul propriu 7esursele 67& asigură celtuielile de func ionare ale 6ăncii 4onidaleț

&3 D o dată la ! ani D conferin ă a donatorilor AC state R rambursarea împrumuturilor pe termen de !J$ț

AC aniÎ407*4*2*7

< tipuri D pentru investi ii i pentru politici de dezvoltareț ș

0rocedură%

statele formulează cereri pe baza unui proiect, care este evaluat economic, financiar, social, mediu /e semnează 3cordul de împrumut, care prevedere%$ obiectivele de dezvoltare$ ndicatorii de performan ăț$ 0lanul de aplicare al proiectului$ 4odul de rambursare/upravegerea implementării proiectului Împrumuturile &3 se acordă fără dob'ndă, însă statele debitoare plătesc o taă de C,@JK pe an pentru

fondurile alocate i C,JK pentru fondurile angajateș

2rust 5unds i 9ranturiș

/tatele, entită ile publice i private pot constituiț ș deo&ite în N2rust funds” (#arbon 5inance, 9lobal

.nvironment 5acilitL etc" &3 acordă granturi (fonduri nerambursabile" pentru proiecte de asisten ă, consultan ă, pentru co$ț ț

finan area unor investi iiț ț

67& acordă, de asemenea, granturi, pentru +)9uri3ctivitate de analiză i consultan ăș ț

#ercetări i colectare de dateș

.valuarea unor anumite state Întărirea capacită ii statelor D formarea eper ilorț ț

/tructură #onsiliul 9uvernatorilor



#onsiliul &irectorilor (<A" 0re edintele (7 Qoellic8"ș

Institutii specializate

Documents

Transcript of Institutii specializate