Instalatii Industriale de Redresarea Cureltului Electric

7/22/2019 Instalatii Industriale de Redresarea Cureltului Electric

1/25

PROIECT DE CERTIFICARE ACOMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 3 DE CALIFICARE

SPECIALIZAREA:TEHNICIAN N INSTALA II ELECTRICE

TEMAIA: INSTALATII INDUSTRIALE DE

REDRESARE A CURENTULUI ALTERNATIV

COORDONATOR:ELEV:

ANUL SCOLAR 20_/20_


2/25

CUPRINS

CUPRINS.........................................................................................................................................................2Argument..........................................................................................................................................................2CAP. I TIRISTOARE. PROPRIETATI SI UTILIZARE.................................................................................4

CAP. II..............................................................................................................................................................7ELEMENTE SEMICONDUCTOARE............................................................................................................7CAP. III...........................................................................................................................................................13REDRESOARE TRIFAZATE.......................................................................................................................13CAP. IV..........................................................................................................................................................15FILTRE DE NETEZIRE................................................................................................................................15CAP. V............................................................................................................................................................20

NORME DE PROTECTIE A MUNCII.........................................................................................................20BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................25

Argument

Redresorul face parte din familia mutatoarelor, prin care energia electrica de

c.a. de frecventafse transforma in energie electrica de c.c.Elementele redresoare utilizate azi se pot grupa in doua mari categorii:

1. cu tuburi: dioda cu vid (kenotronul), dioda cu gaz

(gazotronul), trioda cu gaz (tiratronul), etc.

2


3/25

2. cu semiconductoare: ventil cu cuproxid, dioda cu

seleniu, dioda cu germaniu, dioda cu siliciu, tiristorul.

In trecut, pentru redresare se utilizau masini si grupuri de masini electrice

rotative (masina comutatoare, grupul convertizor). Astazi, datoritaperformantelor ridicate dobandite de diodele cu siliciu si de tiristoare,

acestea tind sa inlocuiasca instalatiile de redresare dotate cu elemente de

miscare.

Consumatorii care folosesc energie electrica sub forma de curent continuu

sunt in continua crestere. Principalii consumatori in c.c., pe ramuri

economice sunt:

-in tractiunea electrica : troleibuze, tramvaie, metrou, vehicule electricedin

incinte industriale;

-in industrie: motoare electrice de c.c. de antrenare a mecanismelor de

deplasare si rotire, instalatii de electroliza, instalatii galvanotehnice, instalatii

electrie de sudare in c.c., instalatii de semnalizari si comenzi, instalatii de

iluminat de siguranta, etc.

La scara industriala, obtinera curentului continuu se face prin statii de

redresare, care formeaza fie unitati independente, fie unitati incorporate in

spatiile cladirilor din perimetrul intreprinderilor.

Acestea alimenteaza cu un numar n de faze (3, 6, 12 etc.)

dispozitivele redresoare care sunt alcatuite din: elemente redresoare,

instalatii de comanda,instalatii de excitatie si instalatii de racire.In unele

cazuri, deoarece forma tensiunii redresate obtinuta la bornele elementelorredresoare este pulsatorie si nu satisface cerintele unor tipuri de receptoare

de c.c., se introduc filtre de netezire, penru a reduce sub o anumita limita

componenta alternativa a tensiunii redresate.

3


4/25

CAP. I TIRISTOARE. PROPRIETATI SI UTILIZARE

Tiristorul este un dispozitiv semiconductor cu o structurapnpn, care

asigura proprietati cu totul deosebite.

4


5/25

Intr-o schema electrica tiristorul poate fi intr-una din

urmatoarelestari:

-blocat, cand este polarizat invers(minus la anod si plus la catod).

Jonctiunile J1 si J2 fiind polarizate invers nu conduc indiferent de tensiuneade pe electronul de comanda;

-blocat, cand este polarizat direct (anodul pozitiv si catodul negativ),

iar electrodul de comanda este la potential negativ sau egal cu zero, fatade

catod. In acest caz jonctiunea J2 este polarizata invers, decisi in acest caz

tiristorul este blocat, curentul direct fiind foarte mic;

-in conductie, cand este polarizat direct si pe electronul de comanda

se aplica o tensiune pozitiva fata de catod. Prin polarizarea directa a

jonctiunii J2 are loc deschiderea tiristorului, astfel ca tensiunea anod-

catod scade la circa 1V. Tiristorul, amirsat printr-o comanda, ramane in

continuare deschis si daca tensiunea de poarta se anuleaza; aceasta se

datoreaza inundarii cu purtatori a spatiului dintre anod si catod, care

elimina practic barierele de potential ale jonctiunii. Starea de conductie se

mentine pana cand se intrerupe circuitul exterior (dispar purtatorii si se

regenereaza barierele de potential), se inverseaza polaritatea instantanee a

tensiunii aplicate sau ce micsoreaza curentul direct prin tiristor sub o

anumita limita inferioara, cand campul purtatorilor este depasit de cel al

jonctiunii. Tiristorul nu poate fi stins prin comanda pe poarta.

Tiristoarele se utilizeaza la reglarea puterii in curent continuu sau

alternativ (prin redresarea controlata in faza, ceea ce justifica denumirea dedioda comandata data uneori tiristorului), in constructia invertoarelor (care

transforma curentul continuu in curent alternativ industrial), la realizarea

contactoarelor statice etc.

5


6/25

Marcarea tiristoarelor se face conform unui cod, astfel ca se

cunosc rapid principalele performante: T inseamna tiristor, prin primul

numar s-a indicat curentul (in amperi) ce poate trece prin dispozitiv, Nsau

R precizeaza timpii de comutatie (normali sau rapizi), iar ultimul numararata cate sute admite tiristorul fara strapungere, in stare blocata.

Desi in timpul conductiei tensiunea la borne este mica, totusi

tiristoarele de putere (ce conduc de la 3 A in sus) se incalzesc in timpul

functionarii. Pentru a nu se supraincalzi, anodul este legat electric la carcasa

metalica a capsulei, care este prevazuta si cu posibilitati de montare pe

radiatoare.

Triacul este echivalent cu doua tiristoare orientate invers si montate

in aceeasi capsula, avand un singur electrod de comanda. Triacul

functioneaza sau blocat pentru ambele alternante ale curentului alternativ,

sau deschis tot timpul, indiferent de polaritate, daca poarta este adusa la un

potential oarecare ( ce poate fi pozitiv sau negativ fata de catod ).

Utilizarile triacului sunt similare cu cele ale tiristorului.

Diacul consta practic dintr-un triac fara electrod de comanda, el este

blocat in ambele senduri atat timp cat tensiunea aplicata nu depaseste o

anumita valoare, specifica fiecarui tip. Daca tensiunea de amorsare este

depasita, diacul se deschide si tensiunea la borne scade brusc, astfel ca in

circuitul exterior apar impulsuri de curent destul de intens, ce pot fi

utilizate pentru comanda tiristoarelor sau triacurilor.

6


7/25

CAP. IIELEMENTE SEMICONDUCTOARE

Principalele elemente semiconductoare sunt: germaniul, siliciul siseleniul. Telurul, fosforul, arseniul, antimoniul, grafitul sunt de asemenea

semiconductoare dar cu proprietati mai slabe.

Generalitati despre compusii semiconductori

Pe langa elementele semiconductoare in tehnica sunt folosite si

combinatii semiconductoare ca: sulfura de zinc, sulfura de catniu, carbura de

siliciu oxidul cupros sau cuproxidul, amestecul de oxizi.

Sulfurile sunt substante florescente, adica prezinta proprietatea de

a emite o radiatie luminoasa un anumit timp dupa ce au primit o radiatie de

excitatie (raze X, ultraviolete, catodice ,fascicule de particule nucleare).

Datorita acestei proprietati materialele fluorescente sunt utilizate in

iluminatul modern prin descarcari in gaze, pentru fabricarea ecranelor

osciloscoapelor , televizoarelor .

Carbura de siliciu isi micsoreazamult rezistivitatea cu cresterea

tensiunii.Carbura de siliciu este folosita pentru realizarea rezistoarelor

utilizate pentru protectia liniilor electrice impotriva supratensiunilor.

Oxizii isi micsoreaza rezistivitatea cu cresterea temperaturii si sunt

folositi in fabricarea termistoarelor, utilizate la masurari de temperaturi,

limitarea curentului intr-un circuit electric (ca, de exemplu, limitareacurentului la pornirea motoarelor electrice).

7


8/25

Diode semiconductoare. Proprietati si utilizari

Diodele semiconductoare contin o singura jonctiune pn , introdusa

intr-o capsula etansa din sticla,ceramica,material plastic sau metal.

Valorile admisibile pentru diversele marimi sunt indicate de

producatori in cataloage.

Diodele redresoare utilizeaza proprietatea jonctiunii pn de a

conduce la polarizarea directa si de a nu conduce la polarizarea inversa. Sunt

folosite pentru a transforma curentul alternativ in curent continuu.

Conectarea diodelor in circuit pentru a obtine curent continuu sepoate face in mai multe feluri. Fiecare mod de conectare constitue un montaj

sau o schema redresoare. Simbolul diodelor redresoare este prezentat in

figura 2. Triunghiul reprezinta zona dopata p, numita ANOD (notata A), iar

liniuta zona dopata n, numita CATOD (notata K).

Dioda nu conduce curentul decat in alternante pozitive; tensiunea la

bornele rezistentei de sarcina si curentul in circuit sunt continue.

Valoarea tensiunii , masurata cu un voltmetru de curent continuu,la

bornele sarcinii este:

Umed=0,45 US

Unde US este tensiunea efectiva din secundarul transformatorului

(masurata cu un voltmetru de curent alternativ).

Valoarea curentului ce strabate dioda este:

Id = Imed = Umed/R

Tensiunea inversa, in stare de blocare, pe dioda este:

8

siUU = 22


9/25

Redresorul bilaternanta este reprezentat in fig.3. Fata de punctul

median al infasurarii transformatorului, la cele doua capete ale infasurarii

secundare tensiunile sunt in opozitie. DiodeleD1 si D2 sunt polarizate direct

pe rand, fiecare in cate o alternanta. Tensiunea la bornele rezistentei desarcina este continua si pulsatorie.

Valoarea ei , Umed, masurata cu un voltmetru de curent continuu,

fata de cea din secundarul transformatorului Us satisface relatia:

Umed = 0,9 Us

Schema de redresoare bialternanta este deci mai avantajoasa, intrucat

nu apar pauzele in timp ale tensiunii si curentului redresat, care sunt

specifice redresarii monoalternanta. Valoarea curentului continuu ce strabate

o dioda este:

Id = Imed/2,

Iar tensiunea inversa la bornele diodei in stare de blocare este tot

O varianta mult utilizata de redresare este redresorul in punte, care

este tot un redresor bialternanta, avand schema din figura 4.

9

siUU = 22


10/25

Fig.1

La aparitia alternantei pozitive a tensiunii in secundarul

transformatorului conduc diodele D2 si D3, polarizate direct, curentul

inchizandu-se pe traseul marcat. La aparitia alternantei negative conduc

diodele D1 si D2, care sunt polarizate direct, iar D2 si D3 sunt blocate.

Tensiunea la bornele sarcinii si curentul prin rezistenta sunt pulsatorii, la fel

ca la redresorul cu punct median .

Reresorul in punte este avantajos, intrucat transformatorul are o

singura infasurare seunara.

Diminuarea pulsatiilor tensiunii redresate

Optocuplorul permite deci transmiterea unor semnale intre circuite

independente intre ele, fara legatura galvanica (deci izolate electric).

Tensiunea existenta intre cele doua circuite poate fi de 1000-2000 V.

Optocuploarele se utilizeaza in schemele de comanda a circuitelor de

automatizare sau a robotilor, ca element de separare intre calculatoare(sensibile la paraziti) si circuitele de forta comandate.

10


11/25

Tranzistoare. Proprietati si utilizari

Denumirea de tranzistor provine de la termenul TRANsfer

reZISTOR, din limba engleza (rezistenta la transfer). Dupa materialul

semiconductor, tranzistoarele se impart in tranzistoare cu germaniu si

tranzistoare cusiliciu.

Tranzistorul bipolar este un dispozitiv semiconductor cu doua

jonctiuni, ce delimiteaza trei regiuni, numite, emitor baza si colector. Dupa

tipul doparii celor trei zone exista tranzistoare npn si goluri la pnp.

Simbolurile celor doua tipuri de tranzistoare sunt cele din figura 2. Infunctionare, jonctiunea polarizata in mod direct este jonctiunea emitor-baza,

iar cea baza-colector este polarizata in sens invers. Aceasta se asigura cu

doua surse exterioare conectate ca in figura 2,a sau printr-o structura

adecvata a circuitului, asa cum se va vedea in paragraful urmator.

Regiunea emitor este denumita astfel datorita functiunii pe care o

indeplineste; ea este puternic dopata si emite purtatori majoritari prin

jonctiunea polarizata directa. Acesti purtatori sunt in marea lor majoritate

colectati de catre colector, strabatand regiunea bazei (care este foarte

subtire0. O mica parte dintre electronii injectati de emitor se recombina cu

golurile din regiunea bazei (constituind curentul de baza ). Modificarea

tensiunii de polarizare modifica debitul de electroni ce traverseaza

jonctiunea polarizata direct, deci numarul de electroni ce trec spre colector.

Factorul de amplificare are valori de urdinul zecilor sau sutelor,

fiind indicat de fabricant. Tranzistorul de tip pnp functioneaza similar cu cel

npn, numai ca purtatorii majoritari sunt golurile (fig. 2). Structura de

semiconductor este incapsulata in capsule metalice sau din material plastic.

11


12/25

Cateva dintre cele mai folosite tipuri s-au reprezentat in figura 2. In afara

tranzistoarelor exista si alte tipuri de tranzistoare,printre care:

1. tranzistoare unifunctionale

2. tranzistoare cu efect de camp (denumite si TEC)3. tranzistoare metal-oxid-semiconductor(MOS)

Fig.2

Utilizarea tranzistorului se face in doua variante:

-Ca amplificator de semnal, situatie in care un semnal de intrare de

valoare mica produce la iesire un semnal de valoare mare;drept element de

comutatie, situatie in care functioneaza numai in doua stari: de conductie si

respectiv de blocare.

-Ca amplificator se face prin aplicarea semnalului de intrare intre

doua terminale, semnalul de iesire se culege si el intre doua terminale. In

consecinta, unul dintre terminale este comun.

12

C

Si-i

n

p

C E1

B1

n Jonciuneacolectorului

Jonciuneaemitorului


13/25

CAP. IIIREDRESOARE TRIFAZATE

Pentru obtinerea puterilor mari ce depasesc sute de wati se folosesc

redresoare trifazate.

Schema unui astfel de redresor este redata in figura 3. In aceasta schema

numita redresor in Y sau in stea conduce pe rand cate o dioda, in timp

ce celelalte doua sunt blocate. Tensiunile celor trei infasurari ale

transformatorului sunt decalate intre ele la 120. Pe rand, pe anodul cate

uneia dintre diode se aplica tensiune mai mare decat pe anozii celorlalte

doua si aceasta dioda se deschide mai mult.

Redresorul are un factor de ondulatie de valuare mai mica decat a

redresorului dubla alternanta, iar frecventa componentei alternative aflate in

tensiunea redresata este de trei ori mai mare decat frecventa retelei, ceea ceusureaza eliminarea ei.

Redresorul ofera avantajul unei incarcari echilibrate a celor trei faze, ceea ce

este de mare importanta in cazul puterilor mari.

13


14/25

Fig. 3

Redresoare comandate

Redresoarele comandate au proprietatea de a-si putea varia relativ

usor valoarea tensiunii continue sau a curentului continuu de la iesire.

Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv de tipul tiristorului, folosit

ca element redresor, a carui mdeschidere se poate varia cu ajutorul unor

tensiuni de comanda aplicate la momente de timp convenabil alese.

In figura 4 se reprezinta schema unui redresor comandat folosind un

tiristor, ca si forma tensiunii obtinute la aplicarea unor impulsuri de

comanda defazate cu fata de tensiunea alternativa de intrare.

14


15/25

Fig. 4

CAP. IVFILTRE DE NETEZIRE

Pentru imbunatatirea formei tensiunii pulsatorii redresate, in vederea

aducerii cat mai aproape de o tensiune continua se folosesc circuite electrice,

de tipul unor cuadripoli, numite filtre de netezire. Rolul acestora este de a

micsora (teoretic pana la 0) componenta variabila, numita pulsatie, care se

mentine in tensiunea de iesire, dupa redresare. Aceasta componenta variabilaeste periodica, avand frecventa (fp) numita fundamentala, care este un

multiplu al frecventei retelei; in cazul redresorului monoalternanta fp=100

Hz, iar in cazul redresoarelor trifazate fp=150 Hz (pentru redresoare trifazate

cu punct comun) si fp=300 Hz (pentru cele in montaj tip punte).

Aprecierea calitatii unui redresor se refera si la valoarea pulsatiilor,

folosindu-se raportul dintre amplitudinea componentei avand frecventa

fundamentala, numita componenta fundamentala (U1) si valoarea medie

(continua) a tensiunii redresate (U0):

Kp = U1/U2 * 100 %

15


16/25

Acest raport poarta numele de factor de pulsatie, se exprima in

procente si reprezinta parametrul al redresorului.Eficacitatea unui filtru de

netezire (celula de filtraj) se apreciaza prin raportul dintre factorul depulsatie al tensiunii aplicatela intrarea sa Kpr si factorul de pulsatie pe care il

asigura la iesire Kps :

Knet = Kpr /Kps

Acest coeficient poarta numele de coeficient de netezire si valoarea

lui determina calitatea celulei de filtraj folosite.

Cele mai folosite filtre sunt:

-filtre simple (cu bobina sau condensator);

-filtre compuse (de tip LC).

FILTRELE CU BOBINA

Folosirea acestui tip de filtru se bazeaza pe proprietatea bobinei de a

se opune variatiei de curent si deci tendintei ei de a mentine curentul

constant, proprietate cu atat mai pronuntata cu cat frecventa semnalului

variabil aplicat este mai mare. Se observa ca pe masura ce pulsatia creste,

atat in cazul redresorului monoalternanta , cat mai ales in cazul celui

dublualternanta valoarea curentului tinde sa fie constanta.

FILTRE CU CONDENSATOR

16


17/25

Condensatorul are tendinta de a se opune variatiilor de tensiune, deci

tensiunea de la bornele sale, care este si tensiune de sarcina, are tendinta de a

se mentine constanta. Condensatorul se incarca pana la valoarea de varf a

tensiunii redresate si se descarca prin rezistenta de sarcina intre intervalele

de conductie ale diodei. Incarcarea condensatorului se face rapid, prin

circuitul alcatuit din rezistenta de conductie a diodei si cea a infasurarii

transformatorului, deci cu o constanta de timp mica. Descarcarea se face

lent, prin rezistenta de sarcina de valoare mare. In consecinta tensiunea pe

sarcina se apropie de o valoare constantaUn dezavantaj il poate constitui valoarea mare a curentului prin

dioda, ce se reprezinta in acest caz sub forma unor impulsuri de durata mai

mica decat T/2 (20


18/25

capacitate foarte mare (zeci-sute de microfarazi) si bobine de inductivitati

foarte mari, deci voluminoase si scumpe. In cataloage se indica de obicei

capacitatea maxima de intrare a filtrului pentru diodele redresoare folosite.

CIRCUITE STABILIZATOARE

Tehnica de masurare si control, tehnica de calcul impun adeseori

existenta unor tensiuni continue de alimentare sau a unor curenti continui

constanti, independent de variatiile in anumite limite ale tensiunii de

retea sau independent de variatiile din circuitul de sarcina.

Clasificarea stabilizatoarelor folosite in aplicatiile electronice se

face dupa urmatoarele criterii:

- dupa parametrul electric mentinut constant: stabilizatoare de

tensiune si de curent;

- dupa metoda de stabilizare: stabilizatoare parametrice si

electronice;

- dupa modul de conectare al elementului de reglaj(de control):

stabilizatoare de tip derivatie si de tip serie.

18


19/25

Parametrii stabilizatoarelor de tensiune. Se pot definim parametrii

caracteristici ai unui stabilizator, plecandu-se de la observatia ca tensiunea

de iesire de la bornele rezistentei de sarcina U8.

TEHNICI DE REGLARE

Reglarea derivatiei consta in plasarea elementului de reglaj. ER,

numit si element de control, in paralel cu sarcina. Elementul ER este un

dispozitiv cu rezistenta dinamica foarte mica in comparatie cu Rs.

La cresterea tensiunii de intrare Uin va creste si caderea de tensiunepe R, deci in circuit cresterea de tensiune pe Rs va fi mai mica. Invers, la

scaderea tensiunii de intrare pe R, se va obtine o valoare mai mica a caderii

de tensiune, deci tensiunea de iesire va inregistra o variatie mai mica.

Reglarea serie consta in plasarea elementului de reglaj ER in serie

cu rezistenta de sarcina. In acest caz, elementul de reglaj se comporta ca o

rezistenta variabila controlata de tensiunea de intrare sau de tensiunea de

iesire.

De asemenea, variatia sarcinii creeaza o variatie de acelas tip a

rezistentei elementului ER, care are ca efect readucerea tensiunii de iesire la

o valoare constanta. Acest tip de stabilizator este eficient si la variatiile de

curent.

19


20/25

CAP. VNORME DE PROTECTIE A MUNCII

In tara noastra sunt elaborate Normele republicane de protectie a

muncii care cuprind cadrul general de tehnica a scuritati muncii si normele

de igiena a muncii. Acestea sunt obligatorii pentru toate ministerele,

organele centrale ale administratiei de stat, cooperatiste si obstesti. Sub

indrumarea Ministerului Muncii fiecare din aceste departamente au elaboratNorme departamentale de protectie a muncii, obligatorii pentru toate

organizatiile ce le au in subordine.

Personalul care lucreaza in instalatiile electrice sub tensiune va folosi

totdeauna mijloacele individuale de protectie impotriva electrocutarii si

20


21/25

actiunii arcului electric. Acestea sunt: mijloace de protectrie izolante, care au

drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate

sub tensiune sau fata de pamant. Cele mai importante mijloace de acest fel

sunt:clesti si prajini electroizolante

scule cu manere electroizolante

manusi

cizme

galosi

covoare

platforme electroizolante

indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenta sau

lipsa tensiuni;

garnituri mobile de scurtcircuitoare si legare la pamant pentru

protectie impotriva aparitiei tensiunii la locul de munca;

panouri, paravane, inprejmuiri si semnalizari sau indicaroaremobile folosite pentru a delimita zonele protejate si zonele de lucru;

placi avertizoare care au rol:

de avertizare a pericolului pe care il prezinta apropierea

de elementele aflate sub tensiune;

de interzicere a unor actiuni care ar pute duce la

accidente; de siguranta, prin care se aduce la cunostinta

personalului executant ca au fost luate unele masuri inainte de inceperea

lucrului si ca se pot executa anumite manevre si lucrari.

21


22/25

De asemenea, la locurile de munca pt diferitele lucrari in instalatiile

electrice se vor afisa instructiuni de protectie a munci, de acordarea primului

ajutor in caz de electrocutare si de prevenire si stingere a incendiilor.

Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar sa secunoasca urmatoarele:

atingerea cu mana a unui conductor aflat sub tensiune

provoaca in majoritatea cazurilor o contractare convulsiva a muschilor, in

urma careia degetele se string atat de tare, incat mainile nu pot fi deprinse

de pe conductor;

cel care intervine nu trebuie sa vina in contact direct cu

accidentatul aflat sub tensiune;

prima masura care se inteprinde este scoaterea rapida de

sub tensiune a partii din instalatie cu care accidentatul a venit in contact.

Este necesar ca scoaterea de sub tensiune sa fie completata de masuri ca:

asigurarea securitati accidentatului daca acesta se afla la

inaltime;

asigurarea unui iluminat corespunzator in locul unde s-a

produs accidentul, utilizand o alta sursa de energie;

daca deconectarea nu se poate realiza rapid, se

indeparteaza accidentatul de partile aflate sub tensiune, intrebuintand

materiale izolante bine uscate (o haina,un par,o funie, un par, o scandura

etc.).

daca accidentatul nu si-a pierdut cunostinta, dar a stat un

timp indelungat sub curent, trebuie sa i se asigure o liniste perfecta pana

la venirea medicului si apoi 2-3 ore trebuie sa stea sub observatie;

22


23/25

daca lipsesc semnele de viata (respiratie, bataile de

inima, pulsul), accidentatul nu trebuie considerat decedat. I se va face

imediat respiratie artificiala fara intrerupere.

Regulile de efectuare a respiratiei artificiale respiratia artificialaartificiala incepe imediat dupa scoaterea de sub tensiune si continua fara

intrerupere, pana la obtinerea unui rezultat pozitiv, sau pana apar semnele de

moarte reala (pete pe corp si intepenire corpului);

inainte de a incepe respiuratia artificiala, accidentatul este eliberat

imediat de hainele ce-i stingheresc respiratia si se deschide gura (daca este

inclestata, se introduce intre masele o scandurica, o placa metalica sau ocoada de lingura).

Respiratia artificiala poate fi efectuata in doua feluri:

prima metoda se aplica cand cel ce efectueaza respiratia

artificiala cu fata intr-o parte, iar cealalta mana de-a lungul capului; sub

obraz este bine sa I se asterne o panza curata. Pe cat trebuie posibil sa I se

scoate limba afara fara a o tine cu mana. Persoana care acorda ajutorul se va

aseja in genunchi deasupra accidentatului, cu fata spre capul acestuia, in asa

fel incat coapsele accidentatului sa se gaseasca intre genunchii celui care

acorda primul ajutor.

Se aseaza palmele pe spinarea accidentatului, pe coastele inferioare,

apucandu-l lateral. Numarand unu, doi, trei, corpul persoanei care da

ajutorul se va apleca trptat inainte in asa fel incat grutatea corpului sa se

sprijine pe mainile intinse, si, in acest fel, se vor apasa coastele inferioare aleaccidentatului (expiratie). Fara a dezlipi mainile de pe spinarea

accidentatului, persoana care da ajutorul va reveni brusc in pozitia initiala

(inspiratie). Dupa ce va numara patru, cinci, sase, persoana care da

23


24/25

ajutorul se va apleca din nou cu greutatea corpului sau pe mainile intinse

numarand unu, doi, trei etc;

a doua metoda se utilizeaza cand ajutorul este dat de doua

persoane.Se asaza accidentatul pe spate; punandu-I-se sub omoplati un pachet

de haine, in asa fel incat capul sa-I atirne inapoi. Trebuie sa I se scoata limba

si sa I se mentina afara, tragand-o in jos spre barbie.

Una din cele doua persoane se asaza in genunchi langa capul

accidentatului, apucandu-l de maini langa coate si se lasa incetisor pe partile

laterale ale pieptului acestuia (expiratie).

24


25/25

BIBLIOGRAFIE

Marin Saracin Masurari electronice, curs litografiat, Bucuresti, 1994

Horia Gavrila Electrotehnica si echipamente electrice, Ed. Didactica siPedagogica, Bucuresti, 1993

Mihail Ionescu Aparate electronice de masura si control, curs litografiat,Bucuresti, 1994

L. Baida si colaboratorii Curs general de masurari electrice, Editura energetica destat, Bucuresti

Eugen Pop Principii si metode de Masurare Numerica, EdituraFacla, Bucuresti, 1977

Marin Robe Manual pentru pregatirea de baza in domeniul electric,

Editura Economica Preuniversitaria, 2000Pavel Corneliu Ursea Electrotehnica Aplicata, Ghidul electrotechnicianului,Editura Tehnica Bucuresti, 2000

Alexndru Iulian Stan Aparate, Echipamente si instalatii de ElectronicaIndrustiala,Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1998

Mihai Popescu Instalatii si Echipamente Electrice manual pentruclasele IX-XII, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1998

Gheorghe Husein Desen tehnic de specialitate, Editura Didactica siPedagogica, Bucuresti 1998

E. Pietrareanu Agenda Electricianului, Editura Tehnica Bucuresti, 1979Gh. Chirita Cartea instalatorului electrician, Edituta Tehnica,

Bucuresti 1970P. Ursea Electrotehnica aplicata Ghidul electrotehnicianului,

Editura Tehnica, Bucuresti 2000I. Fetita Materiale electrotehnice si electronice manual pentru

cls. a IX-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1993E. Isac Masurari electrice si electronice manual pentru clasele

X-XII, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1998

H. Gavrila Electrotehnica si echipamente electrice, EdituraDidactica si Pedagogica, Bucuresti 1994M. Robe Manual pentru pregatirea de baza in domeniul electric,

Editura Economica, Bucuresti, 2000

Instalatii Industriale de Redresarea Cureltului Electric

Documents

Transcript of Instalatii Industriale de Redresarea Cureltului Electric