Grup Scolar Agricol NusfalauJudetul SalajProfesor Vincze Alexandru

Instalatia de alimentare MAC

Destinatia instalatiei de alimentare

Instalatia de alimentare are rolul de a alimenta cilindrul cu combustibil si aer necesar arderii si de a evacua gazele arse. Dupa modul de formare a amestecului carburant, aceasta difera:1. la MAS, amestecul se formeaza in exterior, din benzina si aer(in carburator) si continua in timpul curselor de admisie si compresie;1. la MAC, amestecul se formeaza in interiorul cilindrului, la sfarsitul cursei de compresie a aerului, cand se injecteaza motorina. O exceptie cazul MAS cu injectie de benzina, la care formarea amestecului de ardere poate sa se realizeze atat in exterior, cat si in interior. Unele motoare pot folosi in locul combustililor lichizi gaze lichefiate sau combustibili sintetici. Instalatia de alimentare cuprinde ansamblul organelor necesare alimentarii motorului cu amestec carburant format din benzina si aer in proportiile si cantitatile cerute de regimul de functionare. Instalatia de alimentare se compune din : rezervor de combustibil, conducte, pompede alimentare , filtre decantoare de combustibil , carburator, filtru de aer si sisem de evacuare a gazelor arse.

Pompa de injectie liniara

Pompa de injectie in linie ( cu piston-sertar). Pompa cu piston sertar conform figurei unu este folosita la motorul D2156 HMN 8 are sase elementi de injectie si este antrenata de la comanda mecanismului de distributie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de injectie se monteaza pompa de alimentare cu piston, antrenata de excentricul de pe arborele cu came al acesteia. Exista pompe cu patru, opt sau mai multi elementi de injectie, in functie de numarul de cilindri ai motorului. Functionarea: motorina iese tasnita prin conducta de alimentare 9 intra in camera longitudinala 26, de unde, orificiul de admisie , intra in cilindrul 20, pistonul 21, este actionat de arborele cu came 13, prin intermediul tachetului cu rola 16; in cursa sa ascendenta, pistonul refuleaza motorina cu presiune prin supapa de refulare 23; si racordul 25, care este trimisa prin conducta de inalta presiune 11 la injector; dupa ce cama nu mai ataca tachetul, arcul readuce pistonul in pozitia initiala. Reglarea debitului pompei de injectie se face prin rotirea pistonului cu ajutorul cremalierei 19, care angreneaza cu sectorul dintat 22. Acesta este fixat pe mansonul regulator, prevazut cu o degajare in care intra un pinten al pistonului. Rotirea face ca muchia elicoidala a pistonului sa fie pozitionata fata de orificiul de refulare al cilindrului si sa regleze debitul elementului, returnand o parte din motorina in camera longitudinala 26. Arborele cu came primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie prin intermediul cuplajului 8, iar calarea (punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul unui dispozitiv. Regulatorul de turatie 2 limiteaza turatia minima si maxima a motorului, fiind de tip centrifugal cu contragreutati si arcuri. Surplusul de motorina de la pompa de injectie merge la rezervoarele termoinjectoarelor. In partea inferioara a corpului pompei de injectie 1 si a regulatorului se gaseste ulei, care asigura ungerea tachetilor , a arborelui cu came si a pieselor regulatorului de turatie. Unele pompe de injectie au regulator pneumatic sau vacumatic pentru toate regimurile, a carui comanda este asigurata de depresiunea de la colectorul de admisie, asigurand o functionare mai precisa. Exista si pompe cu regulator hidraulic. Variatia cantitatii de combustibil se face in mod automat de catre regulatorul de turatie centrifugal 2, la o pozitie constanta a pedalei de acceleratie, de la care se comanda cremaliera 19 pentru marirea sau micsorarea turatiei motorului in functie de sarcina.

Injectorul

Injectorul are rolul de a injecta combustibilul in stare pulverizata, cu picaturi fine, uniforme in camera de ardere. Motoarele cu injectie directa necesita o distributie mai uniforma a jetului de combustibil, datorita lipsei de turbulenta a aerului in camera de ardere. Spre deosebire de acestea, la motoarele cu injectie indirecta, pulverizarea combustibilului se impune a fi in forma de jet conic, corespunzator formei camerei de ardere auxiliare, si de o finete mai redusa a picaturilor, datorita existentei turbulentei. Pulverizarea se realizeaza cu ajutorul duzei injectorului, care poate avea in acest scop cu unul sau mai multe orificii. Duzele pot avea sau nu varfuri conice, cele cu varf conic se utilizeaza la motoarele cu injectie indirecta in scopul formarii jetului cu unghi conic corespunzator camerei de ardere. Duzele fara varf conic, montate la injectoarele motoarelor cu injectie directa, au orificiile mai mici pentru realizarea pulverizarii mai fine a combustibilului, dar prezinta dezavantajul ca se infunda mai repede. Constructiv injectoarele pot fi deschise sau inchise (cele mai utilizate, printre care si la motoarele D 797-5 si D 216 HMN 8). Injectorele de tip deschis au spatiul interior al duzei in legatura permanenta cu camera de ardere. Acestea se utilizeaza la motoarele la care timpul de injectie este foarte scurt si au o presiune inalta pana la 140 de bar, la 2000 rot/min.Injectorele inchise conform figurei 2. au orificiul duzei 13 inchis perfect etans de catre arcul pulverizatorului 12. Functionare: motorina intra prin racordul cu filtru 2, trece prin canalul 9 si ridica acul de pe scaunul 14, datorita apasarii cu presiune asupra umarului acului din camera 15; in felul acesta, invinge forta arcului 5 si motorina este pulverizata prin orificiul 13 in camera de ardere din capul pistonului. Surplusul de combustibil scapat printre ac si ghid trece in corpul injectorului, iar prin racordul 8 este colectat de conducta de retur si trimis in rezervor. Cand presiunea motorinei a scazut, acul 12 inchide orificiul duzei sub actiunea arcului 5. Presiunea de injectie se regleaza prin modificarea arcului 5, cu ajutorul piulitei 6 si al saibei de reglaj 7.

Motorul D2156 HMN 8 este dotat cu injectoare inchise de tip KDL 94 S3R a carui constructie este la fel, insa presiunea de reglaj este de 175 de bar; reglarea presiunii se face de la o tija filetata cu contrapiulita, montata in piulita injectorului, deasupra tijei de apasare a arcului. La motoarele Diesel ale autoturismelor, se foloseste injectorul din figura 2, c montat prin insurubare in chiulasa, prin intermediul corpului 2. Motorina intra prin racordul cu filtru mecanic 1 si este pulverizata in camera de ardere prin orificiul 13, sub forma de jet de catre duza 4 si acul ei 5. Surplusul de motorina iese prin racordul 10 si printr-o conducta ce colecteaza motorina de la de la toate injectoarele este returnata la pompa de injectie si apoi la rezervor. Acest tip de injector se foloseste la motoarele cu injectie indirecta , pentru a obtine o buna turbionare si formarea unui amestec omogen cu aerul. Reglarea presiunii de injectare este realizata prin adaugarea sau scoaterea de saibe 8 pentru tensionarea arcului 7; aceasta este de 1205 bar. Pompa-injector(figura 3.) se intalneste la unele instalatii de alimentare pentruMAC.

Aceasta solutie prezinta urmatoarele avantaje: pulverizarea optima, suprimarea pompei de injectie, cuplu maxim la regimuri joase. Pe langa aceste avantaje, prezinta si dezavantajele: adaptarea pompei-injector impune o chiulasa modificata, la care nu se pot monta patru supape, motorul functioneaza zgomotos.Principiul de functionare este urmatorul: cama 1 de pe arborele cu came, montat pe chiulasa, actioneaza tija injectorului 3, prin intermediul culbutorului 2. Prin culisarea tijei, este admisa motorina care va fi pulverizata cu presiunea de 1800-1900 bar, in camera de ardere a motorului 7. Comanda deschiderii si inchiderii unitatii de presiune 6 pentru injectarea motorinei se face de catre un calculator. Tija este readusa in pozitia initiala de catre arcul 4.

Defectele pompei de injectie

Pompa de injectie fiind organul cel mai important in caz de defectare, nu se remediaza pe drum, ceea ce impune remorcarea autovehiculului pana la atelier. Defectiunile cele mai importante sunt :1. intepenirea cu intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie datorita uzurii prin patrunderea impuritatilor in instalatie. Motorul functioneaza neregulat, iar pedala de acceleratie si, respectiv cremaliera se deplaseaza sacadat. Remedierea se face in atelier, prin inlocuirea elementului defect;- griparea unui element a pompei de injectie , datorita jocurilor prea mici de montaj sau a patrunderii impuritatilor si deci ancrasarii. Motorul se ambaleaza excesiv, datorita faptului ca regulatorul nu mai poate deplasa cremaliera. Remedierea consta in demontarea, spalarea si eventual slefuirea pistonului cu cilindrul; in caz ca defectiunea nu se poate remedia, aceasta se va face la atelierul specializate;1. patrunderea aerului in pompa de injectie duce la injectare necorespunzatoare de motorina in camera de ardere, la functionarea neregulata a motorului; daca motorul este oprit nu se mai poate porni. Pompa de injectie elimina normal aerul prin conducta de retur spre rezervor. Cand cantitatea de aer este prea mare, cauzata de obicei de demontari repetate sau la golirea completa a rezervorului de motorina, se purjeaza pompa de injectie, dupa cum s-a aratat mai sus.- uzura regulatorului de turatie, care duce la functionarea neregulata a motorului ceea ce impune repararea prin inlocuirea pieselor defecte, dar mai ales a arcului tarat. Dupa reparare, pompa de injectie se centicubeaza in mod obligatoriu pe stand special. Pompa de injectie, prevazuta cu electrovalva de comanda circuitului motorinei, poate prezenta defectiuni electrice sau mecanice, la deschiderea sau intreruperea circuitului. Aceste defectiuni conduc la oprirea motorului, pompa defecta se inlocuieste. Pompa de inalta presiune se verifica pe standuri speciale pentru a asigura cerintele impuse presiunii de 1300-1900 bar. Injectoarele pot prezenta o serie de defectiuni cauzate de conditiile de lucru, care pot fi: - intepenirea arcului injectorului datorita calaminei acumulate din pulverizarea defectuoasa a motorinei, presiunii unilaterale asupra acului sau asezarii lui incorecte pe scaun, care poate fi urmata, uneori, de supraincalzirea motorului. In acest caz motorul functioneaza neregulat scoate fum negru, se aud batai si scade puterea; daca este oprit motorul porneste foarte greu, iar defectiunea exista la doua injectoare, nu mai porneste. Depistarea injectorului defect se face prin demontarea partiala a racordului de legatura a conductei de inalta presiune sau prin demontarea injectoarelor si scoatera lor afara: actionand motorul cu demarorul se urmareste pulverizarea; cel care nu debiteaza motorina sub forma de ceata sau nu are un zgomot sec este defect. Injectorul defect se dezasambleaza, se curata acul si corpul pulverizatorului cu sculele trusei speciale sau un betisor de brad, apoi se spala cu motorina; acul trebuie sa alunece usor, singur, in corpul pulverizatorului; - infundarea orificiilor pulverizatorului are loc ca urmare a unei slabe pulverizari si deci, a cocsarii. Motorul bate si scoate fum negru. Remedierea consta in demontarea si desfundarea orificiilor cu acul din trusa speciala; apoi se spala bine pulverizatorul in motorina si se remonteaza; - neetanseitatea acului pulverizatorului, urmare a depunerilor de calamina,intepenirii acului, uzurii acului si corpului pulverizatorului sau a scaunului acului. Motorul functioneaza cu intreruperi, puterea scade, iar dupa oprire, motorul nu mai poate fi pornit daca sunt doua injectoare defecte. Se depisteaza defectiunea, dupa cum s-a aratat mai sus si, la nevoie se inlocuieste pulverizatorul; - uzarea injectorului si in special a pulverizatorului care nu mai aigura o pulverizare buna a motorinei, motorul nu dezvolta intreaga putere. Daca uzura este pronuntata injectorul se inlocuieste.

Norme de protecia muncii i P.S.I.

Masuri de protecia muncii si P.S.I., n procesul de reparare a sistemului de alimentare a motorului Diesel:

1. camerele pentru executarea lucrrilor de reglaj vor fi prevzute cu ventilaie artificial;1. se interzice fumatul sau nclzirea cu flacr deschis a camerelor n care se lucreaz cu produse petroliere;1. legturile electrice i conductoarelor vor fi n perfect stare pentru evitarea unor scurt-circuite care pot provoca incendii;1. nainte de nceperea lucrului la bancul de prob se va face o verificare a legturii la pmnt a instalaiei electrice i a cuplrii corespunztoare a pompei de injecie cu bancul de ncercri;1. n caz de incendiu se va interzice folosirea apei la stingerea focului;1. controlul i curarea injectoarelor se vor face ntr-un dispozitiv prevzut cu geam;1. la nceperea lucrului, muncitorii se vor spla pe mini si se vor unge cu past protectoare pentru evitarea eczemelor.

Normele de protecie a muncii specifice activitii de transporturi i reparaii auto au drept scop mbuntirea continu a condiiilor de lucru, prevenirea accidentelor i a mbolnvirilor profesionale prin aplicarea de procedee tehnice moderne i prin folosirea celor mai noi metode de organizare a muncii. La elaborarea acestor norme s-a inut seama de prevederile normelor republicane de protecie a muncii care au fost adaptate la specificul activitii de transporturi i reparaii auto.n conformitate cu prevederile legale n vigoare obligaia i rspunderea pentru realizarea deplin a msurilor de protecie a muncii o au cei care organizeaz, controleaz i conduc procesele de munc.

BIBLIOGRAFIE

1. Tuzu, C., Mooiu, C., Motoare Diesel, Editura Tehnic, Bucureti, 19711. Saviuc, S., Groza, Al., Metode i lucrri practice pentru repararea automobilelor, Editura Tehnic, Bucureti, 19851. Cristescu, D., Rducu, V., Motorul pentru automobile i tractoare. Construcie i tehnologie, Editura Tehnic, Bucureti, 19781. Chivulescu, C., Ionescu, G., Automobilul, Editura Tehnic, Bucureti, 19861. Dnescu, A., Moldovanu, G., Motoare cu ardere intern, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 19801. Luca, V., Organe de maini i mecanisme, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 19751. www.east.utcluj.ro1. www.daciaclub.ro

Cuprins

Instalatia de alimentare MAC1Destinatia instalatiei de alimentare1Pompa de injectie liniara2Injectorul3Defectele pompei de injectie6Norme de protecia muncii i P.S.I.8BIBLIOGRAFIE9Cuprins10

9