PLAN DE CAMPANIE DE RELATII PUBLICE

PREGATIT PENTRU INSPECTORATUL GENERAL AL

POLITIEI ROMANE

REALIZAT DE: --------------------------------

GRUPA III

2012

1

1.Organizatia

a) Statutul organizatiei

Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu

personalitate juridica si competenta teritoriala generala.

b) Misiunea organizatiei

  In indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu institutiile

statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu

persoanele fizice si juridice, in limitele legii,principala misiune fiind aceea de a asigura

respectarea drepturilor si a sigurantei cetateanului.

c) omeniul de activitate

Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza

in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv

pe baza si in executarea legii.Institutia conduce, indruma si controleaza activitatea

unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a

infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economico-

financiare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in

supravegherea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si orice alte

atributii date in competenta sa prin lege.

d) Istoricul organizatiei

Primele atestări privind Politia Romană datează din vremea lui Neagoe Basarab

sau a lui Mihai Viteazu (crearea institutiei agiei), continuă cu domnia lui Mihai Sutzu

(organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea

portului armelor) iar din 1806, organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea

generică de POLITIE.

In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe şi impozite celor insărcinati să

mentină ordinea publică şi să apere proprietatea cetătenilor, iar in 1831, prin

2

regulamentele organice, atributiile politiei sunt extinse. In timpul Revolutiei de la 1848

are loc reorganizarea politiei, prin aparitia institutiei şefului politiei Capitalei căruia i se

subordonează Guardia municipală.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica politienească” prin care,

in cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile “inaltei politii” şi "obişnuitei politii”,

ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atributii in organizarea

şi coordonarea activitătilor politieneşti.

Incepand cu Legea de organizare a politiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4

noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru

organizarea politiei generale a statului (8 iulie 1929), competentele organelor de politie

sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se infiintează Militia, apoi, prin Decretul

- Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reinfiintează Politia Romană ale cărei competente vor

fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23

aprilie 2002.

Din 1990, Politia Romană a cunoscut mai multe etape de transformări menite să

asigure siguranta persoanelor, a colectivitătilor, drepturilor legitime ale cetătenilor,

precum şi a altor drepturi prevăzute in acte internationale la care Romania este parte.

e) Imaginea organizatiei

Programul si politicile de reformă ale Ministerului Administratiei si Internelor au

in vedere alinierea Politiei Romane la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca

institutie civilă in folosul persoanei si comunitătii locale.

f) Obiectivele organizatiei

Pentru a oferi un serviciu public de calitate, Politia Romana si-a stabilit

obiectivele esentiale, necesare indeplinirii misiunii cu care a fost investita:

1.Creşterea gradului de sigurantă şi protectie pentru cetăteni, combaterea

infractionalitătii, a criminalitătii transfrontaliere, a traficului şi consumului de droguri;

3

2.Creşterea autoritătii structurilor de politie, consolidarea activitătii de ordine publică prin

realizarea unui sistem integrat cu participarea institutiilor abilitate;

In perioada de referintă, managementul Politiei Romane s-a axat pe respectarea şi

implementarea unor principii, precum:

-consolidarea capacitătii operationale;

-dezvoltarea conducerii pe bază de informatii;

-implementarea conceptelor moderne de abordare a fenomenului infractional, bazate pe

analize strategice şi operationale;

-eficientizarea cooperării institutionale, dezvoltarea sistemului relational şi de

comunicare;

-intensificarea şi dezvoltarea cooperării internationale, indeosebi in scopul combaterii cu

eficientă a criminalitătii organizate;

-reorganizarea structurală a unitătilor Politiei Romane pentru a asigura capacitatea de

răspuns necesară realizării obiectivelor stabilite;

-dezvoltarea sistemului de lucru bazat pe proceduri formalizate;

modernizarea managementului institutional;

-reducerea criminalitătii specifice prin creşterea numărului actiunilor preventive şi

asumarea unui rol proactiv in realizarea sistemului de ordine şi sigurantă publică la nivel

national;

-intensificarea cooperării politieneşti in cadrul Uniunii Europene şi cu statele terte prin

realizarea de actiuni comune

3.Asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri, reducerea impactului

criminalitătii organizate şi transfrontaliere;

4.Aderarea la Spatiul Schengen şi armonizarea, pe segmentul ordinii şi sigurantei publice,

cu Strategia U.E. de securitate internă.

4

2. Analiza situatiei

In anul 2009 Inspectoratul General al Politiei Romane a desfasurat cu succes

urmatorele operatiuni:

• POLITIA IN ALERTA, care a avut drept scop asigurarea unui climat de siguranta

civica;

• STRADA 2009 – cresterea autoritatii politiei si asigurarea respectarii legii;

• TUNETUL – destramarea gruparilor infractionale;

• SIGURANTA IN SCOLI – asigurarea unui climat de siguranta si securitate publica in

incinta si zona adiacenta unitatilor de invatamant;

Anul 2010 a cunoscut şi anumite evolutii negative, indeosebi in ceea ce priveşte

comportamentul unor politişti, cu implicatie directă la imaginea Politiei Romane.

Intărirea autoritătii politistului pentru aplicarea cu fermitate a prevederilor legii trebuie să

se realizeze concomitent cu intărirea disciplinei acestuia, prin revizuirea modului de

comportament, indeosebi in relatia cu cetăteanul.

De asemenea se impune creşterea calitătii activitătii politiştilor in toate domeniile

de activitate, cu o atentie indreptată către cercetarea penală.

Astfel că, in pofida dificultătilor şi obstacolelor datorate dinamicii şi noilor

valente ale fenomenului infractional, Politia Romană, prin rezultatele obtinute, a dovedit

că este o politie modernă, europeană, adaptabilă la schimbare, ce detine potentialul

necesar asigurării tempo-ului impus de problematica complexă cu care s-a confruntat.

Politia Romană işi va continua propriul demers reformator, circumscris

coordonatelor conceptuale, structurale şi functionale, pentru indeplinirea scopului

fundamental al activitătii de politie, respectiv, protejarea şi slujirea comunitătii

In anul 2011, Politia Romană, ca urmare a efectelor crizei economice şi pe cale de

consecintă a politicilor guvernamentale, a trecut printr-un proces de restructurare destul

de dificil, care a urmărit incadrarea numărului de indicatori in limitele stabilite la nivelul

Ministerului Administratiei şi Internelor, urmărindu-se totodată neafectarea structurală şi

functională a structurilor operative, pentru a se asigura in conditii optime indeplinirea

scopului fundamental al activitătii de politie, respectiv, protejarea şi slujirea comunitătii.

5

Caracteristica principală a acestei perioade a fost aceea de reaşezare şi intărire a

locului şi rolului Politiei Romane in spatiul public al institutiilor statului, care să

contribuie la ridicarea parametrilor serviciului public politienesc la cerintele cetăteanului

şi nevoile comunitătilor locale.

Analiza SWOT

Puncte tariPuncte tari Puncte slabePuncte slabe

- existenta unui personal calificat cu dispozitie

spre autoperfectionare continua;

- performanta sistemului informatic.

-criminalitate stradală la un nivel scăzut fată de

anii anteriori.

-deficit relativ redus de personal la nivelul

dispozitivului de sigurantă publică şi patrulare,

existenta unei logistici adecvate (auto, tehnică

I.T., spatii de lucru).

-număr mare de lucrători tineri al căror potential,

pe măsură ce este pus in valoare, va conduce la

creşterea eficientei activitătii.

-angajarea unor politişti din randul societătii

civile(sursă externă) a dus la creşterea diversitătii

specializărilor şi viziunii la nivelul echipelor

politieneşti şi la o posibilitate mai mare de

intelegere a perceptiei comunitătii vis a vis de

actul politienesc.

-stadiul avansat al implementării conceptului

politiei de proximitate care  a contribuit la

schimbarea atitudinii politiştilor şi modului de

abordare a problemelor comunitătii.

- imaginea negativa a politiei;

-salariile politistilor sunt nemotivante;

-lipsa consistentei rezultatelor PdP in

imbunătătirea imaginii institutiei, pe fondul

utilizării deficitare a potentialului uman de către

managerii unor subunităti.

-lipsa capacitătii de viziune şi planificare

strategică a unor manageri de nivel mediu.

-persistenta la unele subunităti a unui stil de

management tributar statisticilor şi cifrelor in

detrimentul urmăririi creşterii sigurantei publice

prin adoptarea unei atitudini proactive de

prevenire a criminalitătii.

6

-creşterea permanentă a gradului de informatizare

şi posibilitatea accesării bazelor de date ale

institutiei de către toti politiştii.

-utilizarea mijloacelor moderne de abordare a

fenomenului infractional (analiză tactică,

strategică, operatională, maparea criminalitătii).

-experienta pe linie de ordine publică a echipelor

manageriale de la toate nivelele institutiei.

OportunitatiOportunitati AmenintariAmenintari

- legaturile operative dintre autoritatile romane

competente si autoritatile de aplicare a legii din

strainatate: INTERPOL, EUROPOL şi, in viitor,

SIS/SIRENE;

- aderarea la spatiul Schengen, care va avea ca

efect: ridicarea controalelor intre frontierele inter-

ne ale statelor membre Schengen, libertatea de

miscare a cetatenilor statelor membre;

-colaborare cu Serviciul Roman de Informatii,

Jandarmeria Romana.

-posibilităti de participare a unor ofiteri la cursuri

de pregătire in străinătate şi folosire a experientei

astfel acumulate in materia bunelor practici.

-tendinta mass media de a responsabiliza politia

pentru aspecte sociale negative ce tin de

competenta de solutionare a altor institutii sau

sunt generate de lipsa de implicare a institutiilor

abilitate, ce face ca gradul de incredere a

populatiei in politie să fie mai scăzut decat in

alte tări europene.

-fluctuatia politiştilor in cadrul structurii de

ordine publică, facilitată de posibilitatea trecerii

in alte structuri prin promovarea concursurilor

organizate in acest sens(comp. relatii cu

publicul, corpul ofiterilor, etc.).

-existenta unei tendinte de creştere a

manifestărilor de violentă de toate

genurile(verbală, fizică, atitudinală) la nivelul

intregii societăti romaneşti, generate in

principal de lacune legislative.

-absenta conştiintei şi atitudinii civice a

populatiei Capitalei ce duce la lipsa de

implicare a cetătenilor in prevenirea sau

sesizarea fenomenului infractional.

7

-creşterea influentei ideologiilor extremiste

externe, pe fondul crizei economice ce va

genera manifestări antiglobalizare specifice, de

genul celor intalnite şi in alte oraşe europene.

Pe fondul alterarii relatiilor de munca, prin cresterea somajului, scaderea

veniturilor, obtinerea de numerar cu orice pret, chiar si prin acte antisociale precum

talharii, furturi, delapidari, totul a dus la o lupta cotidiana usor de remarcat prin simpla

lecturare a ziarelor sau vizionarea emisiunilor informative. Iar mass-media, prin

nuantarea faptelor negative ale politistilor a facut ca acestia sa fie responsabili de starea

natiunii. Insa politistul devine fara indoiala o victima usor de doborat prin prisma

dificultatii adresabilitatii(nu poate raspunde atacurilor decat intr-un cadru institutional

organizat de purtatorul de cuvant ) si a tendintei exagerate a mass-mediei de a prezenta

actul politienesc ori in deradere prin utilizarea cliseelor sau mediatizarea excesiva a

cazurilor izolate de coruptie ori folosind tonalitati incarcate de repros in legatura cu

insuccesele ivite in munca de politist.

Politistii sunt vinovati atunci cand infractorii ataca banci, cand societatile ce

administreaza case de schimb valutar isi inseala clientii, cand infractionalitatea stradala

cunoaste trenduri ascendente, sau cand soferii inconstienti provoaca tragedii rutiere,

uitandu-se insa eforturile uneori la limita suportabilitatii fizice si familiale depuse de

acestia, absenta resurselor necesare desfasurarii actului politienesc, nesiguranta produsa

de iminenta scadere a veniturilor salariale sau neplata unor drepturi. Politistii isi fac

datoria, iar eforturile lor – laudabile in conditiile actuale – sunt directionate intr-un singur

sens, acela de a produce starea de siguranta si incredere populatiei.

8

3. Publicurile organizaţiei

Marele public al acestei campanii il costituie personalul Politiei Romane din

domeniul relatiilor publice, mass-media si cetatenii.

Exista insa doua mari categorii de public vizate: publicul intern si publicul extern.

Publicul intern este reprezentat de:

- lucratorii care işi desfaşoara activitatea in cadrul M.A.I., I.G.P.R, I.P.J sau pana la cea

mai mica subunitate sau post de politie sau jandarmerie;

- pot fi lucratori, conducatori, manageri, administratori, personal contractual, personal

civil, Corpul National al Politiştilor.

Publicul extern vizat poate fi impartit in mai multe categorii:

-comunitatea – toti cetatenii care traiesc intr-o societate, intr-o zona şi sunt sau nu afectati

de modul in care politiştii işi desfaşoara activitatea; cetateanul in general, contribuabilul

obişnuit; orice organizatie comunitara, şcoli, biserici, banci, lideri locali bogati sau saraci,

cinstiti sau necinstiti;

-publicul special – cei certati cu legea, inconjurati de rudele, prietenii şi adepti ai

acestora, cat şi partile vatamate. Cat am incerca sa-i inglobam in categoria

numita ,,comunitate”, aceştia au facut şi fac o categorie speciala, deosebita atat pentru

institutia politiei, cat şi pentru cetateni;

-mass-media – presa locala şi nationala, scrisa şi audiovizuala, specializata sau

generalista, internet etc.

-institutiile şi organismele puterii de stat şi ale administratiei de stat (preşedintie,

parlament, guvern, prefecturi, primarie, administratie financiara, garda financiara şi alte

organisme care administreaza treburi publice şi impun respectarea de acte normative;

-partidele politice şi orice alte grupari de interese politice şi civice, care au un mod

special de a se exprima in functie de interesele pe care le au;

- Asociatia Internationala a Politiştilor Sectia Romana.

9

4. Contextul

Contextul in care se desfasoara campania este unul national,deoarece activitatile

realizate de aceasta institutie vizeaza toti locuitorii tarii,si de ce nu,si unul

international,necesar pentru a reabilita imaginea Romaniei in celelalte tari.

5. Cercetarea

Au fost efectuate analize si sondaje de opinie referitoare la lipsa de siguranta care

au aratat ca cetatenii isi impun restrictii de libertate, se izoleaza si nu isi mai parasesc

locuintele foarte des, in special dupa lasarea intunericului, datorita anumitori factori care

influenteaza aceasta temere a populatiei, cum ar fi:

- delincventa criminalitatea vizbile, declarate (furturile, jafurile, agresiunile asupra

persoanelor fizice);

- traficul si consumul de droguri, traficul de persoane, prostitutia, fenomenul de banda

( tineri - drogati - prostituate), mediul inconjurator degradat, sentimentul unei politii

ineficiente in actiunile de retinere a tuturor acestor delicventi, circulatia rutiera si

pericolele sale etc.;

- reclamatiile si parerile cetatenilor, scrisorile de doleante, interpelarile reprezentantilor

locali si ai altor responsabili sociali, numarul de infractiuni constatate;

- anumite categorii de indivizi manifesta teama prntru ca isi inchipuie ca teoretic sunt mai

expusi, si in special: persoanele in varsta ( smulgerea gentii, agresiune, jaf), femeile

( tentativa de viol, viol, violente conjugale), adolescentii (racket, droguri, viol);

-criminalitatea supraprezentata de mass- media sub forma ingrijoratoare, cazuri in care

politia este cotata ca ineficienta;

- mica infractionalitate, intrucat pe cetateanul obisnuit il deranjaza delicte marunte, in

care este direct implicat in calitate de victima.Gama micilor infractiuni, foarte

diversificata de altfel, ar putea fo foare mult redusa daca membrii comunitaiii ar avea in

permanenta pe cineva aproape care sa-i previna;

- factorii socio-economici care impun o noua viziune asupra relatiilor dintre politie si

comunitate.

Au fost monitorizate 15 publicatii (11 cotidiene si 4 saptamanale) din presa scrisa.

Astfel in graficele obtinute s-a urmarit: reflectarea evenimentelor referitoare la institutia

10

Politiei Romane in presa scrisa pe zile, interesul acordat de presa temelor urmarite in

vederea elaborarii analizei, interesul principalelor cotidiene acordat institutiei, reactia

publicului la actiunile intreprinse in cadrul campaniei.

6. Stabilirea obiectivelor organizatiei

Obiectivul principal al campaniei este de a imbunatatii imaginea politiei romane

printr-o cooperare stransa intre mass-media si politie. Transmiterea unui mesaj coerent,

onest si credibil va crea o relatie emotionala pozitiva intre politie si cetatenii pe care ii

protejeaza si va conduce la o mai mare siguranta si incredere in politisti. Activitatile ce

trebuie intreprinse sunt urmatoarele:

1.Destructurarea grupărilor infractionale de crimă organizată şi judiciare;

2. Intensificarea actiunilor şi măsurilor de combatere a fenomenului infractional ce

prejudiciază bugetul consolidat al statului (evaziune fiscală, contrabandă, spălarea

banilor, criminalitatea specifică achizitiilor publice);

3. Optimizarea capacitătii de actiune a structurilor de sigurantă publică pentru creşterea

gradului de securitate a cetăteanului;

4. Orientarea pregătirii profesionale continue in concordantă cu noile concepte

implementate şi pentru indeplinirea obiectivelor asumate;

5. Gestionare corespunzătoare a resurselor umane, financiare şi logistice;

6. Creşterea gradului de vizibilitate al Politiei Romane pe plan intern, european şi

international.

7. Axa de comunicare

Tema acestei campanii o constituie implicarea absoluta a politiei, mass-mediei si

a cetatenilor pentru imbunatatirea imaginii politiei romane atat pe plan national cat si

international.

Sloganul acestei campanii este urmatorul: „Fapte,NU Cuvinte!”

11

8. Strategia

Strategia prezentei campanii este una de tip S-O (Strength – Opportunities),

construita pe punctele tari ale institutiei şi profitand de oportunitatile existente.

Pentru a realiza o comunicare buna cu mass-media, specialiştii in relatii publice

din Inspectoratul General al Politiei Romane trebuie sa cunoasca specificul sistemului

mass-media şi sa se adapteze acestuia. Astfel, mesajul trebuie sa fie adecvat suportului

mediatic, iar stilul in care este elaborat trebuie sa corespunda principiilor generale ale

scriiturii jurnalistice.

Practicienii din acest domeniu trebuie sa stabileasca relatii personale bune, bazate

pe respect reciproc cu oamenii din mass-media. Ei trebuie sa fie capabili sa le furnizeze

informatii, idei, perspective inedite asupra unui subiect de actualitate. Totodata, ei trebuie

sa fie capabili sa reziste presiunilor presei şi sa nu furnizeze informatii neverificate,

materiale care nu au fost discutate şi aprobate de conducerea organizatiei sau opinii

neacoperite de fapte.

In actiunile de informare a opiniei publice prin intermediul mass-mediei şi de

formare a acesteia nu vor fi neglijati nici factorii psihologici ca: emotiile, sentimentele,

dorintele, deoarece aceştia contribuie la mobilizarea oamenilor, la formarea opiniilor

sanatoase ale acestora şi la transformarea lor in norme de viata civilizata. De aceea mass-

media trebuie sa acorde un interes deosebit calitatii informatiei si nu cantitatii(cum se

tinde tot mai mult tn prezent).

Este necesar sa se comunice şi aspectele neplacute din activitatea institutiei sau a

unui angajat al acesteia deoarece ascunderea sau minimalizarea unor probleme sunt de

natura a duce la pierderea credibilitatii, ziariştii apeland la alte surse de informare care

pot distorsiona adevarul.

Se vor organiza intalniri cu presa (briefing-uri sau conferinte de presa) chiar şi de

doua ori pe zi – daca situatia impune acest lucru – asigurand, pe cat posibil, o atmosfera

deschisa, propice dialogului. Se vor activa grupurile de lobby – publicatii, institutii,

personalitati publice sau grupuri sociale simpatizante ale institutiei – in scopul exprimarii

unor pozitii favorabile.

12

Se va realiza o campanie ce se desfasoara pe o perioada de doua luni prin care se

vor recruta voluntari din randul cetatenilor care vor realiza munca politistilor, cu scopul

de a crea o relatie de prietenie intre politisti si cetateni.

Propunerea tehnicilor de comunicare

Pentru comunicarea eficienta cu mass-media Inspectoratul General al Politiei

Romane va utiliza urmatoarele tehnici şi instrumente de comunicare:

• Comunicate de presa;

• Dosare de presa;

• Conferinte de presa;

• Dezbateri

• Revista presei;

• Calatorii de presa;

• Alte modalitati (interviul);

9. Suporturile comunicării informatiilor publice

Comunicarea externa, atat in ceea ce priveste institutiile parteneriale, cat si

populatia, a constituit obiectul unei noi stimulari prntru toti cei implicati in program.

Sa stie sa comunice este pentru un politist o calitate profesionala in activitatea sa

cotidiana. Este important ca politistii sa explice si sa-si motiveze actiunile, sa aiba

contacte cat mai stranse cu populatia. Solutionarea zvonurilor, adesea surse de

destabilizare ordinii publice, trebuie facuta imediat, sentimentul de insecuritate fiind intr-

adevar alimentat de catre difuzarea in diverse moduri a unor fapte sau actiuni care de cele

mai multe ori sunt neadevarate.

Comunicarea interna, cu salariatii, administratorii, diverse comitete interne etc.

Se va realiza prin urmaatoarele modalitati:

• mijloacele de informare in masa centrale şi locale ale IGPR;

• ordine şi buletine informative;

• sistemul de radioficare al unitatii;

• afişe, postere, panouri, aviziere, tabele electronice;

• casete video, compact discuri.

13

Comunicarea indirecta sau interpusa poate fi:

• scrisa şi imprimata (presa scrisa, rapoartele, afişele, materialele publicitare);

• inregistrata (banda magnetica, filmul, CD-ul, DVD-ul);

• prin fir (telefonul, faxul, e-mail-ul, cablul).

10.Tipuri de relatii publice 

1. Canalele de comunicare

Comunicarea externa, atat in ceea ce priveste institutiile parteneriale, cat si

populatia, a constituit obiectul unei noi stimulari prntru toti cei implicati in program.

Sa stie sa comunice este pentru un politist o calitate profesionala in activitatea sa

cotidiana. Este important ca politistii sa explice si sa-si motiveze actiunile, sa aiba

contacte cat mai stranse cu populatia. Solutionarea zvonurilor, adesea surse de

destabilizare ordinii publice, trebuie facuta imediat, sentimentul de insecuritate fiind intr-

adevar alimentat de catre difuzarea in diverse moduri a unor fapte sau actiuni care de cele

mai multe ori sunt neadevarate.

2. Suporturile scrise

-analize si sondaje de opinie referitoare la lipsa de siguranta

-afişe

-postere

-brosura de prezentare a I.G.P.R.

-pliante

-agende

-realizarea şi prezentarea unor chestionare pentru cetateni cu privire la imaginea dorita a

politiei si gradul de multumire a acestora cu privire la serviciile oferite

14

3. Relatiile cu presa

-comunicatul de presa

-proiecte de raspuns la materialele aparute in presa centrala, care prejudiciaza in mod

nejustificat imaginea institutiei;

-monitorizarea materialelor publice aparute in mass-media

-intocmirea de statistici cu privire la perceptia populatiei,dupa aparitia materialelor in

mass-media ce redau aspecte pozitive ale Politiei Romane

4. Publicitatea

-prezenta in emisiuni radio

-insertii tiparituri in ziarul local

-interviuri televizate/ radiodifuzate

-conferinte de presa

-realizarea unei campanii: „Cetateni alaturi de politisti”

11. Elaborarea mesajului campaniei

Mesajul trebuie să fie simplu şi in limbajul receptorului pentru simplul fapt ca

este foarte important să comunici in locul potrivit şi prin metode intotdeuna

surprinzătoare.Pentru camesajul să ajungă la cat mai multe persoane e necesar ca tacticile

campaniei să atragă interesul media,de aceea mesajul campaniei Inspectoratului General

al Politiei Romane este cat se poate de graitor: „Fapte,NU Cuvinte!”

12. Stabilirea calendarului şi a bugetului

15

Nr.

crt.

Activitatea Buget

(RON)

1. Broșură de prezentare a I.G.P.R 50

2. Realizarea de Pliante; afise;

agende; pixuri

50

Mai Iunie Iulie

Saptamana 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4

Activitati

Conferinte de presa

Proiecte de raspuns la

materialele aparute in

presa centrala, care

prejudiciaza in mod

nejustificat imaginea

institutiei;

Brosura de prezentare

a I.G.P.R.

Pliante; afise; agende;

pixuri.

Actualizarea

permanenta a site-ului

Politiei Romane

Comunicatul de presa

Interviuri televizate/

radiodifuzate

16

3. Conferinţe de presă

4. Realizarea şi prezentarea unor

chestionare

pentru cetateni cu privire la

imaginea dorită

a politiei si gradul de multumire

a acestora

cu privire la serviciile oferite

Prezenţa în emisiuni radio

30

5. Realizarea unei campanii:

„Cetateni alaturi de politisti”

1000

6. Interviuri televizate/

radiodifuzate

Total 1130

Bibliografie

1)http://www.politiaromana.ro/prima_pagina/index.aspx

17

2)http://www.scritube.com/administratie/legislatie/POLITIA-ROMANA83114321.php

3)www.cdep.ro

4)http://ro.wikipedia.org/wiki/Poli%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83

5)http://b.politiaromana.ro/

6)http://www.igpr.ro/prima_pagina/index.aspx

7)bernard dagenais-campania de relatii publice

8)Sandra Oliver-Strategii de relatii publice ,Editura: POLIROM ( 2009 ),Oraş: Iasi

9)Flaviu Calin Rus -Campanii si strategii de PR ,Editura: INSTITUTUL

EUROPEAN,Oraş: Iasi

10)Flaviu Calin Rus- Relatii publice si publicitate,Editura: INSTITUTUL EUROPEAN

(2004 )Oraş: Iasi

11) Doug Newsom -Jim Haynes  :  Redactarea materialelor de relatii

publice,Editura: POLIROM ( 2011 ),Oraş: Iasi

18