OPTIONAL TEORIA MONUMENTULUI ARHITECTURAL

ANUL IV 2012-2013

INSERTIE ARHITECTURALA INTR-UN CONTEXT ISTORIC

Multe teme de proiectare enuntate de catre specialisti pentru umplerea

unor spatii cu cladiri, sau numai cu functiuni, si-au gasit rezolvarea in

regenerarea unui spatiu particular, in forma unei cladiri integrate ca expresie si

texturi, sau dimpotriva sub forma unei cladiri-statement, manifest, si care este

intr-o relatie de contrast de exprimare, dar si de sustinere a conceptului de

spatiu cultural spatiu cu valoare; sau au finalizat integrand functiunea unui

spatiu gata definit ca valoros, adaugand sau nu, functie de regulamentul zonei

elemente de detaliu, pentru integrarea semnelor/semnalisticii de reper. In

ambele cazuri, noua insertie are tendinta sa se constituie peste spatiul

predefinit si constituit, lucru discutabil in orice situatie; cum se va integra ca

forma, textura, silueta, sau numai ca functiune, noua insertie. Va genera

conflicte sau nu? Va genera conflicte direct in spatiul urban? Sau numai in

spatiul cultural adiacent, prin discutii multiple intre categoriile de public

profesional si societatea civila. Va fi acceptat sau nu? Va atrage sau va

respinge? Va atrage ce isi doresc obisnuitii spatiului, sau va genera efecte

sociale nedorite sporadice?

Pentru dezvoltarea subiectului de insertie arhitecturala intr-un context

istoric, am ales un exemplu consacrat, si anume insertia arhitecturala a lui

Rafael Moneo in Piaza Cardinal Belluga din Murcia, Spania o reinterpretare a

primariei orasului.

De ce construita intr-un loc precum piata Cardenal Belluga? a fost ntrebat

Rafael Moneo cnd a nceput proiectarea unei anexe primariei din Murcia, un

ora dens i pitoresc de lng coasta mediteranean a Spaniei, nord-est fata de

Granada. Arhitectul spaniol a fost

descurajat de aceasta sarcina de a

construi marca final a piatei, cel

mai grandios si important spatiu al

Murciei. Definitorii pentru doua fatade

ale pietei sunt o catedrala

impunatoare din sec 16 realizata de

Jaime Bort, in partea de est, i palatul

cardinalului, arhitect Canestro, o

OPTIONAL TEORIA MONUMENTULUI ARHITECTURAL

ANUL IV 2012-2013

prezenta mai linistitoare

datnd din 1768, in zona sudica.

De-a lungul marginii rmase, un

ir de case din secolul 18 aduce

la via cafenelele de la nivelul

strazii.

Ce a avut de confruntat

Moneo a fost o problema

europeana bine cunoscuta de

adugare de noi utilizri i

structuri spatiilor vechi - dar cu cteva modificari. n cazul pietei Cardenal

Belluga, cldirile din jurul acesteia au fost la fel de puternice n caracter ca si

spaiul neregulat ce il descriau; solidele marcau aceeasi importanta ca i

golurile. Sit-ul noii anexe a primariei este in prim-plan opus catedralei pe axul

longitudinal, crend o tensiune spatiala pe care unii o gasesc tulburtoare: o

confruntare direct intre biserica si stat. ntr-o ar n care Biserica Catolic

deinea putere pentru att de multe secole, aceasta relatie este si mai

ncrcata din pct de vedere simbolic. Puterea civila este intruchipata in cladirea

lui Moneo, in acest spatiu in care Biserica Catolica domina.

Insertie intr-un sit istoric, autorul anexei primariei nu a ignorat

elementarele reguli de inserie n context patrimonial, proiectul sau sugerand o

anumita sensibilitate la spiritul locului.

Cladirea inserata nu incearca sa concureze

cu imaginea catedralei din sec XVII, o

prezenta baroca cu puternice ornamente si

detalii, o structura impunatoare pentru o

piateta mica, precum Cardinal Belluga, ce

prin monumentalitatea sa, atrage si invita

privirea trecatorului. Aflata in directia opusa

a catedralei, anexa primariei urma sa

dialogheze cu structura bisericii. Moneo

dezvolta un design bazat pe o filozofie

moderna a barocului astfel incat sa

reuseasca sa respecte atat cladirea pre-

existenta si in acelasi timp sa nu acapareze

OPTIONAL TEORIA MONUMENTULUI ARHITECTURAL

ANUL IV 2012-2013

piateta, printr-o concurare cu un astfel de ordin clasic.

Noua constructie este mai mult un raspuns catre catedrala, decat o

rezolvare a problemei cu care se confrunta

Moneo in insertia unei cladiri intr-un context

istoric. Interpretarea sa moderna a stilului baroc,

consta intr-o fatada minimala, lipsita de

ornamentatii. O serie de goluri contureaza

fatada, dezvoltand o oarecare geometrie ce pare

a fi in concordanta cu plasamentul si decorul

catedralei. Acest lucru a dus la un exterior al

primariei foarte simplu, dar care totusi permite

jocul de umbre in golurile deschiderilor pentru a

creea o expresie mult mai dinamica decat cea

prezentata. Acest lucru permite cladirii sa

tranzitioneze de la o imagine la alta, pe parcursul zilei, fara a

exagera. Fatada este realizata dupa conceptul partiturii

muzicale, un algoritm numeric, rezistand simetriei i oferind

ca element cheie balconul galeriei. Primria nu are o intrare

in pia. Respect preeminena acelor cldiri care au ocupat

spatiul urban att de mult timp. Lipsa acestei intrari localizate

la nivelul strazii, denota de asemenea aceea preocupare

pentru dorinta de a nu atrage atentia. Baza primariei se

extinde cu un nivel mai jos fata de nivelul strazii,

pentru a contura impresia de elansare si pentru a nu

realiza o conexiune dura, clara cu strada, inca o data,

intr-o incercare de a nu fi competitive cu

proximitatile. Este o situatie dificila de insertie si

consider ca Moneo a tratat-o intr-un mod correct si

curat. Cele doua cladiri, primaria Murciei si catedrala

nu se simt in opozitie, catedrala ramanand in

continuare punctual maxim de interes al piatetei, cu

anexa primariei pe plan secundar, o insertie ce isi

prezinta intentiile arhitecturale intr-o maniera

respectabila.

OPTIONAL TEORIA MONUMENTULUI ARHITECTURAL

ANUL IV 2012-2013

Pardoselile din lemn si piatra, peretii din stucomarmura si panourile din

lemn sunt discrete si aproape imperceptibile asa cum le descrie si Moneo,

desi portrivite spatiilor publice prin demnitatea lor calma. Eliberate de

imperativele lor structurale, coloanele dreptunghiulare se aduna si se

raspandesc in propria voie. Intr-un singur etaj, anexa primariei realizata de

Moneo devine la fel de afectata si constienta de sine precum catedrala in stil

baroc dar nu renunta la simtul de ordine si rationalitate.

Nu toti locuitorii orasului au sprijinit

decizia de a se construi primaria in Piata

Cardinal Belluga, dar Moneo a incercat sa

ramana respectuos fata de locatie, sit,

oferind in acelasi timp o cladire care ar putea

vorbi de la sine. Piata Cardenal Belluga ofera

ceva pentru toata lumea si ofera o influenta

moderna orasului. Ramane in continuare o

atentie foarte mare indreptata spre

catedrala, pe masura ce intrii in piata

Cardinal Belluga, dar incercarea de a

moderniza merita recunoasterea sa. Piata

Cardenal Belluga este un exemplu de succes

al unui spatiu public ce reuseste sa reuneasca

traditia cu un sentiment de avansare si

progres, luand in acelasi timp in considerare nevoile rezidentilor si fluxul vietii

de zi cu zi.

Bibliografie

1. THE METAPOLIS DICTIONARY OF

ARCHITECTURE CITY , TECHNOLOGY AND

SOCIETAY IN THE INFORMATION AGE, ACTAR ,

BARCELONA 2003

2. CHOAY FRANCOISE URBANISMUL UTOPII SI REALITATI / ED.SIMETRIA, COLECTIA PAIDEIA,

BUCURESTI 2002

TUDOR CRISTIANA GR. 41B

OPTIONAL TEORIA MONUMENTULUI ARHITECTURAL

ANUL IV 2012-2013