INSERTIA TINERILOR ABSOLVENTI PE PIATA...

download INSERTIA TINERILOR ABSOLVENTI PE PIATA MUNCIIpregatiti-pentru-performanta.ro/media/kunena/attachments/152/SIS... · INSERTIA TINERILOR ABSOLVENTI PE PIATA MUNCII ... Adoptarea unui

If you can't read please download the document

Transcript of INSERTIA TINERILOR ABSOLVENTI PE PIATA...

  • 1

    INSERTIA TINERILOR ABSOLVENTI PE PIATA MUNCII

    INTRODUCERE

    La nivelul Uniunii Europene cunoaterea procesului de intrare pe piaa muncii atinerilor absolveni precum i caracteristicile sau determinanii acestui proces au devenito prioritate att n formularea politicilor de ocupare, ct i a celor educaionale.

    Prin evaluarea gradului de inserie socio-profesional a tinerilor absolveni, cudiferite specializri i nivele de calificare, obinem pe de o parte o imagine a tranziieitinerilor de la coal la munc, a gradului de concordan ntre cererea i oferta existentela un moment dat pe piaa muncii, iar pe de alte parte, informaii eseniale cu privire laeficacitatea actului educaional.

    In societatea moderna, educatia ocupa un rol important in formarea individului.In ziua de astazi educatia nu mai este o raritate deoarece de ea au parte marea

    majoritate a generatiilor in formare.Dupa invatamantul primar urmeaza gimnaziul, apoi liceul locul in care individul

    incepe sa perceapa lumea cu ochii unui adult si apoi facultatea cea care finalizeazaobiectivul educational al multor tineri din ziua de azi.

    Universitatea in schimb are rolul de a finisa educarea teoretica a individului, faraa purta raspundere pentru reusitele lui din viitor si actiunile pe care le intreprinde.

    Educatia nu contine doar partea teoretica, mai este si cea practica, deseorioferindu-i individului oportunitati noi sau invers, micsorandu-i cercul posibilitatilor.

    Astfel, procesul de formare a unui om incepe devreme si deseori nu se terminapana la moarte, in cazul oamenilor care nu se limiteaza la cunostintele accumulate de laaltii.

    Romania se confrunta cu o problema de proportii in ceea ce priveste insertia tinerilorabsolventi pe piata munci, influenat de o serie de factori cum ar fi restructurrile i evoluiileeconomice, proliferarea unor noi forme de ocupare, creterea omajului n rndul tinerilor,prelungirea perioadei de educaie, migraia i creterea mobilitii geografice.

    n Romnia, ca i n majoritatea rilor Uniunii Europene, omajul n rndul tinerilorrmne o problem social cu implicaii importante la nivelul ntregii societi, de aceeafacilitarea tranziiei de la coal la munc trebuie s devin o prioritate naional.

    Prelungirea timpului de tranziie de la coal la munc este explicat de o serie de factori,dintre care cei mai importani sunt restructurrile i evoluiile economice, proliferarea unor noiforme de ocupare, creterea omajului n rndul tinerilor, schimbri n sistemele de proteciesocial, prelungirea perioadei de educaie etc. Este unanim acceptat ideea c integrarea tinerilorpe piaa muncii joac un rol hotrtor n determinarea bunstrii lor economice i sociale i ndezvoltarea lor ulterioar.

  • 2

    CUPRINS

    n mod tradiional inseria profesional a fost perceput ca un proces de socializareprofesional n trei stadii de-a lungul crora organizaia orienteaz noii si angajai n profesie:recrutarea noilor membrii ai personalului, formarea lor ntr-o instituie universitar i atribuireaunui post la finalul programului de formare.

    Inseria profesional a fost descris ca o etap de formare situat ntre formarea iniial iformarea continu

    Unul dintre evenimentele care joac un rol deosebit de important n cadrul procesuluicunoaterii de sine este momentul alegerii carierei, care afirm specialitii poate fi asociat cudobndirea identitii profesionale, odat ce se realizeaz integrarea i adaptarea iniial laprofesie.

    O carier este o succesiune de profesiuni, ndeletniciri i poziii pe care le are o persoann decursul perioadei active a vieii (Davitz J.R.&Ball S.,(coord.) - Psihologia procesuluieducaional, EDP, Bucureti, 1978).

    O inserie de succes este data de ponderea absolvenilor care se afl n poziie de salariatsau lucrtor pe cont propriu, practicnd o ocupaie n acord cu specificul calificrii deinute, nnumrul total de absolveni.

    In Romania tranziia tinerilor absolventi de la coal la locul de munc a fost un subiectmajor de cercetare n ultimii zece ani (Hannan, Werquin, 2001, Ryan, 2001).

    Principalul motiv este legat de faptul c dup terminarea studiilor tinerii i gsesc cu greuun loc de munc, iar cel mai adesea ocup pentru nceput poziii vulnerabile.

    Prin urmare sustin faptul ca Romania se confrunta cu o problema de proportii in ceea cepriveste insertia tinerilor absolventi de studii liceale, universitare si postuniversitare pe piatamuncii.

    Aceasta stare de fapt este cauzata de o serie de factori specifici, precum lipsa calificarilor, astudiilor de specialitate, a certificarilor in stransa corelatie cu oferta pietei de munca si curealitatile sociale, formarea si dezvoltarea de resurse umane care nu pot fi integrate ulterior pepiata muncii.

    Deasemenea implementarea unor proiecte care vizeaza formarea competentelorprofesionale ale tinerilor printr-un program innovator si integrat de pregatire practica astudentilor si masteranzilor ar ajuta la insertia tinerilor absolventi pe piata muncii.

    In primul rand voi sublinia faptul ca o mare parte a acestei stari de fapt este cauzata pentruca exista o insuficienta informare a activitatilor de consiliere si orientare in cariera dininvatamantul liceal, universitar.

    Aceasta activitate ar trebui sa dubleze procesul educational si in cadrul acestor actiunitinerii sa fie ghidati, sfatuiti, prin intermediul unor programe personalizate, in alegerea celei maibune optiuni atat in timpul liceului si facultatii, cat si dupa finalizarea acestora, urmata dedezvoltarea carierei, a vietii profesionale, finalizand cu integrarea in societate ca si profesionistipe piata muncii.

    In al doilea rand voi sustine asa cum s-a constatat ca lipsa experienei i a cunotinelorpractice necesare pentru a performa intr-un mediu competitiv, a abilitilor de comunicare saulucru n echip ngreuneaz accesul tnrului absolvent la un loc de munc.

    Am putea deduce din aceast cauz ca este nevoie de un proiect care s urmreasccreterea competitivitii tinerilor pe piaa forei de munc, prin dezvoltarea abilitilor icompetenelor de munc ale studentilor din ciclul de licenta si de master, n cadrul unor stagii de

  • 3

    pregtire practic, cu scopul de a facilita accesul acestora pe piaa forei de munc dupabsolvirea studiilor.

    In al treilea rand se va demonstra ca proiectul va genera efecte pozitive pe termen lungprin facilitarea inseriei pe piaa muncii a tinerilor absolventi, studentilor din nvmntuluniversitar si postuniversitar, prin organizarea, implementarea, monitorizarea i evaluarea unorstagii de pregtire practic n domeniul economic si nu numai, dublate de activiti de consilierei orientare profesional care i vor ajuta pe tinerii absolveni s fac alegeri ct mai pertinente iasumate in ceea ce privete oportunitile de angajare i oferta de studii viitoare.

    Propuneri pentru insertia tinerilor pe piata muncii:Un numr mai mare i o mai mare diversificare a locurilor de munc ar fi unul din

    elementele cele mai importante n usurarea insertiei tinerilor pe piata muncii. Ar fi necesar odiversificare a ofertei pe piaa muncii, deoarece oferta locurilor de munc pentru tinerii, nspecial pentru cei fr o pregtire adecvat, este limitat la comer, construcii, meseria deconfecioner, croitorie, alimentaie public etc.

    Din punct de vedere instituional, alte modaliti de intervenie n sprijinul accesuluitinerilor absolventi pe piaa muncii ar mai include: Orientare profesional n ceea ce privete sursele de cutare i identificare a locurilor de

    munc, consilierea profesional n funcie de abiliti, aptitudini i atitudini. Oferirea posibilitii de calificare la locul de munc. Aceast msur ar fi deosebit de

    util i necesar n cazul tinerilor care doresc s se specializeze ntr-o anumit meserie. Trgul locurilor de munc reprezint un eveniment la care particip att angajatori,

    tinerii absolventi, omeri, ct i angajai care doresc o schimbare profesional sau pur isimplu doresc s afle care sunt tendinele pieei, ce posturi sunt disponibile i ce secaut, ce profil de angajat.

    Difuzare de informaii utile cu privire la dinamica pieei muncii, la situaia ocuprii, latendinele de specializare cerute pe pia. n acest sens, mbuntirea pregtiriiprofesionale a tinerilor absolventi.

    Intensificarea parteneriatului cu mass-media, care are un rol fundamental n informareapopulaiei, cu consecine att n ceea ce privete legislaia n domeniul muncii iproteciei sociale, ct i n ceea ce privete diseminarea unor noi modele profesionale,care s ajute la schimbarea atitudinii oamenilor cu privire la nelegerea noilor cerineprofesionale, la setul de competene i aptitudinile ateptate de angajator.

    Organizarea mai frecvent a bursei locurilor de munc n funcie de anumite specializri,care s aib drept rezultat armonizarea intereselor angajatorilor candidai potrivii lacosturi financiare i de timp reduse i ale persoanelor aflate n cutarea unui loc demunc, care au ocazia s compare i s aleag postul dorit.

    Adoptarea unui program de lucru flexibil, ceea ce ar fi un avantaj pentru tineri absolventidar si pentru femeile cu copii, sau, mai bine zis, pentru familiile tinere cu copii care nu auposibilitatea unui ajutor din partea familiei, a prinilor.

    n ceea ce privete tinerele femei, situaia se complic, cnd acestea au copii n ngrijire.Crearea unor instituii de ngrijire a copiilor (ex.: cree, cmine cu program prelungit)care s faciliteze tinerelor mame intrarea pe piaa muncii devine o msura obligatorie deinserie profesional pentru tinere femei.

  • 4

    CONCLUZII

    n limbajul curent, tranziie nseamn transformarea sau trecerea dintr-o stare n alta,dintr-o situaie n alta, iar tranziia de la coal la munc se refer la perioada dintre finalizareastudiilor i ocuparea unui loc de munc stabil, cu norm ntreag (OECD, 1996).

    Aadar, tranziia de la coal la munc desemneaz procesul de inserie/integrare aabsolvenilor, respectiv a tinerilor ce au prsit sistemul de nvmnt, pe piaa muncii.Specialitii sunt de prere c tranziia tinerilor de la coal la munc a devenit mai ndelungat idificil n prezent dect era n urm cu cteva decenii

    n prezent, statul a investit n dezvoltarea msurilor cu privire la insertia tinerilor pepiata muncii, dar modul de organizare i de furnizare a acestor informaii nu este suficient deapropiat de cerinele pieei muncii.

    Potrivit unor studii ale INCSMPS (2008), tinerii din Romnia consider coala ca fiindun factor de succes, dar apreciaz c nvmntul formal nu ofer informaiile necesareaccesului pe piaa muncii.

    In opinia mea, educatia ocupa un rol important in dezvoltarea individului, atat incomportamentul sau in societate, cat si in munca sa intelectuala. Astfel, educatia are rolul de aforma, deschizand tinerilor noi orizonturi in ceea ce priveste insertia pe piata muncii.

    La fel, disonanta intre educatia intelectuala si cea sociala poate crea disconfort celor dinjur si in primul rand persoanei propriu-zise.

    Importanta educatiei este necontestata, avand rolul de a creste o comunitate cat maisanatoasa din punct de vedere social si crearea posibilitatilor de dezvoltare a aptitudinilor mintaleale acesteia, oferindu-i omului acces nelimitat la redescoperirea sau descoperirea propriei vieti.

    Pe de alt parte, experiena pe piaa muncii nainte de absolvirea studiilor are un rolimportant, permind o inserie profesionala mai uoar pe piaa muncii. Se observ tendina decretere a numrului studenilor care se angajeaz nainte de absolvirea studiilor, fapt cembuntete inseria acestora.

    Analiznd factorii de influen ai inseriei tinerilor pe piaa muncii din Romnia, putemconsidera c acetia sunt legai de pregtirea tinerilor, de statutul lor socioeconomic, deschimbrile de natur tehnologic n cadrul firmelor, de efectele crizei economico-financiare,ceea ce necesit o nevoie permanent de adaptare rapid la schimbrile mediului economic, la unmediu din ce n ce mai competitiv.

    Procesul de inserie a tinerilor absolveni pe piaa muncii joac un rol hotrtor ndeterminarea bunstrii lor economico-sociale i n dezvoltarea lor ulterioar.

    De aceea, studiul acestuia trebuie s includ i evaluarea tranziiei de la coal la muncdecent sau de la coal la primul loc de munc semnificativ.

    Romania se confrunta cu o problema de proportii in ceea ce priveste insertia tinerilorabsolventi, insa prin implementarea unor proiecte care vizeaza formarea competentelorprofesionale ale tinerilor printr-un program innovator si integrat de pregatire practica se ajuta lainsertia tinerilor absolventi pe piata muncii.

    Pe termen scurt i mediu, stagiile de pregtire practic, activitile de consiliere iorientare profesional i vor ajuta pe elevi si studenti, pe de o parte, s obin rezultate ct maibune att la examene, ct i la alte concursuri, iar pe de alt parte, i va familiariza cu mediul delucru din cadrul unei instituii angajatoare.

    Consider insertia tinerilor pe piata muncii ca ar avea success cu un numr mai mare i omai mare diversificare a locurilor de munc sustinut de implementarea unor proiecte.

  • 5

    Problema inseriei tinerilor pe piaa forei de munc este foarte important n contextuleconomic actual, care cunoate creteri ale omajului att n general ct i n rndul tinerilor.

    Pe acest fundal economic se intensific pretutindeni eforturile pentru cutarea de soluii,cristalizndu-se un consens al rilor avansate economic, n sensul c se poate obine att prinstimularea investiiilor n infrastructur, dar mai ales prin dezvoltarea capitalului uman prineducaie, cercetare, inovare.

  • 6

    Bibliografie

    1. Barr, N., Pieele forei de munc i politica social n Europa central i de est, Bucureti,Centrul de calcul, statistic sanitar i documentare medical, 1995.2. Beck, U., Risk Society. Towards a New Modernity, London, Sage Publications, 1992.3. Davitz J.R.&Ball S.,(coord.) - Psihologia procesului educaional, EDP, Bucureti, 1978).4. Demaziere, D., Chmage en crise, Presses Universitaires de Lille, 1992. 5. Dubar, C., Lasocialisation: construction des identits sociales et professionnalles, Paris, Armand Colin, 1991.