inmultirea plantelor ornamentale-4

5/11/2018 inmultirea plantelor ornamentale-4

1/32

AINDREPTARDE PLANTEPagi ni le u rm d to a re v a p r e zi nt d 0 s e le c ti e dep l ant e de i nmul ti t,o rg an iz at e a { fo b et ic d u pd g en s i o fe ri nd m e to d e d e i nm u lt ir er ec om and a te s i p r ob lem e p o te ru io le . D e a sem en ea , v a a ju ta s aprofita# oit ma i m u lt d e f ie ca re t eh n ic d. A le ge ti c ea m a i s im p ldm e to d a s au a lt el e, i nf im c p: e d e i nt er es ul d umn e ao o as tr d s i d eposi b il it ap1e gradi n ii . U i ta t i- va l a benz il e ell imagini cy ' ll tatoarep en tr u a o ed e a d in tr -o p ri oi re c e t eh n ic i p ui et i a le ge s i c ar eplante suntpot r iv i te pentru z ona dumneaooas tr d c l ima ii cd(oezipagina 18 3pentTli 0 h a rt d a z on el or ).

LEGENDA SIMBOLURllOR[]I Semauet I n i J Dioizare

I i i i 1 . W i I Butasil1li1 deI'{td{Icina~ BlI/a,itL::l de Ill/pina

[ ]] A /wir e


2/32

136 I ND R EP T A R D E P LA N TE

Abutilon spp.MALVACEAE

[]~ion"le: 8-10

Ce le ISO de spec ii a le acestui gen suntoriginare dinregiunile tropicale ~isubtropicaledin America de Nord si de Sud. Asia, Australia~iAfrica. Unele specii au frunzele cazatoare, iara ltele sunt mereu verzi , acest gen inc luzandarbusti, arbori mici,plante perene ~ianuale,Majoritatea speculor au flori foarte frumoase, Tnforma de c u pa s au clopot, Tneulori de la a lb laportocaliu, galben ~irosu pal. Unele specu aucaliciul proeminent, colorat stralucitor, in timpce frunzele alrora, c um a r f A. pictvmThom psonii, sunt multicolore cu 0 tenia degalben pal. MulTihibrizi cum ar f 'Kentish Belle~i'Ashford Red' sunt plante de apartamentfoarte apeciate, in special pentru florilelorfrumoase.METODE DEiNMUL TIREe el m ai s implu: Semin!e. Insaman!4P intr-unspatiu protejat prirnavara devreme. Pastra~isolulla 0 emperatura de 21 pana la24DC.Semintele trebuie sagermineze in aproximativ3 saptamani.Alte metode : Bvta~isemimaw ri. Taiati butasulcand este gata, Ingeneral pe lamijloculve r ii .Buta~ ide lemn moa/e.Taiati butasul imediat

(e tulpina a a junsla 1015cm lung;me ~;nuainceput sa se lignifice.Probleme poten~ialeSemintele cu 0perioada de germinare lunga,sunt maiexpuse laatacul fungilor. Protejapsemin!e le semanandu-Ie intaviumplure cuunamestec bogat in nutr ienti ~iacoperi t cu0,5-1 cm de vermiculita umeda. PlasaTiseminTelein brazdele de vermiculita ~iacoperipseminTelecu vermicul;ta. Protejati buta~iidemicoze prin plantarea intr -un mediu nou, (urat ,fara pamant ~iolosiTiunsubstrat indilzit pentrUa mentine temperatura soluluiTntre24-27"C.

Acanthus spp,Pantalonii ursuluiACANTHACEAE

Zonele: 5-9

Cele 30 de sped; a leacestui gen de planteperene tra iesc inzone stancoase, usca te , maiales Tnzona mediteraneeana. Fiorilelortubuloase, bilabiate, formeaza raceme, ce pota tinge ina lpmea de 1,3m, aueu!or i de laa lbla

AAbies spp.BradPINACEAE

[][I]~Zonele: 4-8

Cele aproape 50 de specii a le acestui genprovin dinAmer ica de Nord, Europa, Asia ~iAfr icade Nord. Auf runze acicula re eesedispun solitar pe a liniein sprrala ~isunt ingeneral comprimate dorso-ventral. Cu!oareaacelor vanaza de laverde laverde-inchis, de~i labradu! argintiu (A. conca/or)sunt albesaua!bastre-verzui, iar laA nordmanniana 'GoldenSpreader sunt verzi-aurii. Multe specii, indusivA. veitchii~iA. vejarii,au acele cu dungi argintiisaugri pe partea inferioara. Conurile femininesunt purpuril-albastrul panala maro sistau Tnpozitie erecta pe ramurilesuperioare. Conurilemasculine dineo roan a copacului, purpurii saumaro, arama Tnjos.METODE DE iNMuqlREe el m ai s implu: Seminte. Sernintele maturesunt e liberate dinconuri le feminine toamna , ~ieel mai bine este sa f ie insaman!3te imediat .Inmuiap-Ie inapa (aida aproximativ 24 de ore ,apoi punep-Ie lagerminat Tntavi adanci saughiveee, lasate Tntr-o sera rece peste iarna.Multe semin~e'lor germina Tnprimavaraurmatoare, a ltele, peste un an.Daca insaman!3P in interior, iarovizaTiseminTeleIn pachetullor sauimr-un pliccelpupn 6 saptamani. Dupa aceea, inmuiap-Ie~isemana!i-!e ca maisus. PastraTivasele la10pana l a 16DC.Semin~ele 'lor germina atipic,unele avand nel/oie de un an.Alte metode: A/taire. Realiza~ialto;reaprimavara devreme pana lamijlocul acesteia~iprote jap de vant ~ide trece rea animale lorpentrU a fi siguri ca altoiul ramane TnpozipainiJ:ialiiana larealizarea altoirii.Buta~ ide /emn tare. Realizap aceste buta~iri

iama tarziu. Au nevoie de un substra t pentru aprinde radacini.Probleme poten~ialeSemintele germineaza atat de atipicTncatgradinarii i~ipierd rabdarea diteodata ~ianmcavasele prematur. Germinarea poate sadurezepana laun an. Laaltoire, pastrap temperaturaaerului scazuta pentrU a inceoni cre~terealastarului pe parcursul altoirii. Cind realizapbuta~irea, folosi~idoar un substrat (mediu)nou, curat, pentrU a preveni putrezirea.

v er de pal ~ i de l a g al be n l a r oz . Unel e spe di a ubracteele florilor spinoase, iarcaliciul, roz saupurpu riu, lasand impresia ca florile suntbicolore. Frunzele lucioase ~iadanc lobate POtcreste pana la 1-1,3 m lungime ~idau un aermaiestuos gradinii, chiar daca planta nu alnflorit,METODE DEiNMUL TIREe el m ai s implu: Semin!e. Insamantap in spatiiinchise primavara devreme. Dad insaman!3PA. mollissau A. spinosus, inrnuiati serninte le24.48 de ore. Dupa lnsarnantare rnentinetiamestecul de pamant la0temperatura de4-7DC.Germinarea poate fi atipica, darmajoritatea semntelor 'lor germina ln 3 luni.Dad insamanta\i A. hungariws, inmulatisernintele camaisus,da r rnentineti temperaturasoluluiintre IS-21C timpde 2-3 saptamani,apoi coborati temperatura intre -4~i4Ctimpde 0unapana la6 saptamani ~iapoi crestetitemperatu rasoluluidin nou la 4-7C.Alte metode: Divizarea tufelor. Divizati tufeleplantelor prirnavara devreme, inainte sa finceput sa creases.Buta~ ide ,Moc ino . Tai3ti butasul toamna

tarziu sau la inceputu l iernii.Probleme potentiateDeoarece germinarea sernintelor dureaza aratde mult , pot fi expuse lamicoze . Este posibil sauitat i de e le ~isa !asaptavasa se usuce .Puneti-o intr -un locunde este usor de rnentinuttemperatura solului potrivita ~iarnintiti-va sa0rnonitorizati atent. Tufele divizate pot sa seusuce; pastrat i-le acoper ite cupanza de sac sauz ia re dadi nu Ie transplamap imediat Bu~ii deradacina e~ueaza cateodata doar pentru camediul s-a uscat peste iarna sau este a ta t deumed caa fast a taca t de fungi. Monitorizapghivecele sau tavile unde ap plantat buta~ulderadacina pe toata iama ~iin sezonul urmator.

Acerspp.An;arACERACEAE

[]rn~Zonele: 3-9

C el e ISO de spedi a le aeestui gen provin dinEuropa, Africa de Nord, Asia~iAmericaCemra la ~ide Nord. An;a rul este ungenfoarte variat. Majoritarea speciilor au frunzecazatoare, dar unele sunt mereu verzi .in t impul sezonului de c re~tere, f runzele pot Iimulticolore de laverde-deschis laverde-inchis,aramiu pana laro~iaticul an;ar japonez(A . japonicum, A. pa/mocum) . Toamna,majoritatea frunzelor capata nuanTestrJlucitoare de galben, portocaliu sau ro~u.Fiorilesunt mid, verzui, dar semintele sunt

-inchisein fructe disamare, ce plutesc in spiralap ri n a e r p e r na su ra c e c a dpe pamant, Scoartaeste lafel de variata ca ~ifrunzele. Scoartaaramie a speciei A. griseum se cojeste in acelasimod ca~irnesteacanul . int imp cear taruldungat (A. pensy/vanicum) are a coaja netedadungata verde cua lb.METODE DEiNMUL TIREeel rna i simplu: Seminte. Coler ta ti sernintelepe rnasura cedisamarele cad pe parnant ~iinsaman!a!i-Ie imediat, Doua specii, A. IiJbrum~iA. saccharinum, produc fructe ~isemimeprimavara. Acestea vor germina user in2 saptamani. Dati semintelor celorlalte speciiun i rnpuls prin inmuierea lor24-48 ore ina in tede insamantare. Majoritatea speciilor vorgermina bine dad veri pastra temperaturamediului de plantare la21DCpentru 0 luna, iarapoi Iever irnuta intr -o incapere undetemperatura solului poate fi rnennnuta Intre2_4DC.Germinarea de regula dureaza 3 panala 6luni.Alte metode: AJwire Prill copu/a(ieperfeqionatci. Altoiti iarna tarziu.A/wire /atera/ci cu mugure. Altom iarna tarziu.Buta?i de /emn moa/e. Desiaceasta tehnica

de inrnulr lr e nu este la fel de sigura eum estecea din serninte sau a lmirea , butasi ti dinmijloeul primaverii pana vara devrerne.Probleme potentialeSerninte le cuun timp de germinare lung potusor cadea pradii ataeului fungilor (micoze).insamanta!i sernuuele de artar in containereadanc i- sau Tnvase speciale pentru sermnte deplante lemnoase sau ghivece lace lpupn Ia emadanc ime. Umple! i pana la trei sfe rtur i cu unamestec de pamam Tmboga! it cu humus 5iacoper it i cuun strat de 2,5 emde vermiculita.Estede pre fe ra t eaa l toiulsa nuse usuce.

F i~isigurca l-a ti in~urat bine pemru a evitaca suprafata taiata sa fieexpusa !aaeroArrarula re tendinta sa transpire abundent . CandTnradaeina~ibutasi de lemn moale, Indepartanf runze le de labaza ~itaiat i f runzele rarnase in[urna ta te pentru a reduce cantitatea deapa pierduta,

Achillea spp,Speoi de coada soriceluluiASTERACEAE

[]~~)Zonele: 3-8

Cele 85de speciia le acestui gen provin dinAmerica de Nord, Europa si alte regiunitemperate. Tnzonele cu clima calda plantelesum perene, dar inzonele reo sum cultivatecaplante anuale. Majoritatea speciilor sumomamentale pentrU intlorescenta lor, ce sedezvolta in varfultu!pinii. Fiorilesum mici sicolorate de la albla galben, portocaliu, roz, rosu~inuante de ararniu. Frunzele rnajoritatiispeculor sunt a romatice 5iaua gama de euloride laverde-inchis pana la tonuri de gri 5iargintiu. Speciirezistente in timp labuta~ire:A. x 'Coronation Gold', A. x 'Moonshine , sauunu!din hibriziiGalaxy.METODE D.EiNMUL TIREe el m ai s implu: Semin(e. Tnsamanrap devrernein spapi protejate pentrUa inflorilamijloculsauspre sfa~itul verii~iinceputul toamne;. Punepsemintele in brazde umplute cuvermiculita, darnuIeacoperip - semin!e le aunevoie de lumina.Amestecul de sol trebuie sastea la21DCcatlimpplantagermineaza. Semin!ele vor germina

Achillea spp.

I ND R E PT A R D E P LA N TE 137eelrarziu in 1-2saptamani. Continuati crestereala I0-16DCpa na I erransplarueu in gradina.Alte metode: Div i zar ea tu ( e /or . Divizati tufarnatura primavara devreme inainte ca tulpimlesainceapa sa creasca,B u t a~ i b a z al i d e / e mn mo a /e . Taiati butasii

de lemn moale dintulpini lece c resc la bazaplantei , cand auaproximativ 15em lungime.inradacina!i-i intr-un mediu lara pamanr.Vor prinde radacini rapid.Probleme poteritlalaSernintele nu' lorge rmina dad nu' lor avealumina. Dupa plantare, pulverizati apa pestesernime pentru agasinise Tnvermiculita, undeacestea pot ramane umede , dar 5ieuacces lalumina. Acoperiti vasul cufoliede plasticpentrua retine umiditatea. Divideti tufelein maximum2 sau 3 par t i; budple mic ipot supravietui, darvor rrece cativaani pentru a deveni suficientdeman sa poata f remarcate vizual in gradina.Bu~ii nu vor prinde radacini corespunzatoars,dad'i sum uscau. Pulverizati frecvent cu apaburasii penrru a pastra aerul din jurul lorumed.

Adiantum spp,Ferigaparul fecioareiPTERIDACEAE

Zonele: 3 -1 0

Major itatea celor peste 200de specii a leacestui gen sunt originare dinregiuniletropicale ~isubtropicale dinAmerica deNord 5ide Sud, de~i careva specii rezistenteprovin din a reale mai rec i cum ar fi Europa,Asia, continemul nord-american.


3/32

138

Speciile tropicale sunt mereu verzi, dar speciilerezistente, ca feriga parul fecioarei dinAmerica(A . pedatum), mor toarnna tiirziu. Aceste ferigisunt cultivate pentru frunzele lorcu segmenterotunjite ~idelicate. Frunzele unor specii suntrosiance , dnd sunt t ine re , dar majori ta tea auo culoare verde proaspat,METODE DE INMULTIREe el m ai s implu: DivizQreo tufelor. Ferigaparul fec ioarei c reste din r izomi usor dedivizat. Sapap ~idivizati tufa primavaradevreme inainte ca noile frunze sa creascaviguros. Piantati tufele divizate imediat pentru aprevent uscarea lor.Alte metode: Plantule. Ferigaparul fecioareicu tulpina taratoare (A . cauda tum) formeazaplantule lavarful frunzei. PuneTiin vaseamestec de pamant imboga~it cuhumus, iar peacesta plantule de feriga ~iflXap-lebine. Elevorforma radacini in aproximativ 0 luna. Dupa ceradacinile sunt bineformate ~icresc viguros,plantulele vor regenera planta parentala.Transplantap plantulele in gradina sauintr-unvas maimare ~icu condiTiide mediu potrivitecerinTelor plantei (umiditate ~iumbra).Spori. Este posibi l sac re~tep plantule din

spori , dar controlul condil i ilor de mediutrebuie safie impecabil. Tncercafinumai dadiave~i0camera de inmulTire cu pulverizator deapa - apara t de ceaPi.

Probleme potentialeDivizarea tufelor [desparrirea tufelor) este 0metoda infailibiladad t


4/32

140 l ND RE PT AR D E P LA NT EMETODE DE INMUqlRECel mai sirnpfu: Drajoni. Majoritateaplante lor de a loe produc dra joni la sla~itu Isezonului ploios. Separati drajonii cand pot filuati cu radacini corespunzatoa re pentru asupravietui singuri. Replantati drajonii intr-unamestec de pamam specific pentru cac tus.Transplantati drajonii Ingradina lainceputulurmiitoarei perioade ploioase sau pastrati-iudati abundent, cat timp se flxeazaIn ghivecelelor~iapoi proceda ti ca~icum ar f iplantaparentala.Alte metode; B u ta ~ ; d e { f un z ii . Majoritateaplantelor de a loe se lnrnulte sc bine prin butasi .Plantati butasii Intr-un mediu ce nu retine apa,Tarapamant, ~iInlumini! directa pana prindradacini. Odata ce au format radacini, putetisa-i transplantati pe un substrat specific pentrucactus sisa-l plasatilntr-un loc cu lumina.Semin(e. Se r r un t e le su n t disponibile numai la

unele specii. Au nevoie de lumina pentru agermina, astfel ca s e p un p e u n s t ra t d evermculita urnectata, ce acopera un amesteepentru cactusi, Se pastreaza 0 tempera tura asolului de 21-24C.Probleme potentialeSolulimbibat cu apa ornoara planta, Plantar idra jonii intr -un substra t cenu repne apa -

in natura, majoritatea acestor plante t ratesc inregiuni cu un sezon ploios, in general vara, candtemperaturile sunt ridicate. Nu neglijap udarealor ~iasigurati-vadolulse usuca suficient derapid peruru ca radaeinile sa nufie expuse 0perioada Tndelungatain parnant umed.

Amelanchier spp.AmelanchierROSACEAE

Zonele: 3-9

Cele 25 de spec ii a le aeestui gen provin dinarealele cu paduri umede din Europa, ASIa~iAmerica de Nord. Sunt c rescuti in primul randcaarbust l ornamemali datori ta aspec tului lorgranos. f rumoaselor f lori de pnrnavara ~ifoliajul colorat stralucitor. Oricum nu neglijapfructele l or - s un t f oa rt e gus to as e ~ i da d sun tprea acre cand sunt manca te c rude (necoapte)devin 0excelenta dulceara sau pot fi adaugatelaplacinte sau musli. A. x grandipora este unadintre cele maipopulare specii avandnumeroase soiuri inclusiv 'Printesa Diana,

'Autumn Brilliance ~i'Robin Hili. A . sto/oniferaare f ruete cu ungust dulce deosebit , la fel~iA. lamarckii.METODE DE INMUqlREe el m ai s implu: Drajoni. Majoritateaplantelor de Amelanchier formeaza tulpini peradacini, drajoni ce pot f desprinsi de plantac and a uc e l pupnun a n. S apat i a da nc pen tr u aexpune baza dra jonilor ~ipentru a f is iguri caauun sistem de radac ini adecvar inainte de a-idesparti de planta- mama.Alte metode ; Marcotaj. Amelanchierdezvolta radac ini dinnodur ile de peramur i a ta t de usor 'incat putet sa realizatmarcotajul foarte usor, Infige~i0 ramu ra'inpamanr la lnceputul ver i i~i la sat i-o panaprimavara urrna toare. Pana a tunci vaaveaun sistem de r iidac ini vast ~iva f iga ta sacreasca singur.Buta~i de rOdacina. Dad dont sa inmultt

aceasta planta iama, folositi butasi de radacina.P lantar i butasi i intr-un amestec de parnant cudrenare buna ~ilasati ghiveeele sau tavile afara,Noile tulpini ~if runze sevor forma de lasfarsltul primaverii pana lainceputul verii anuluiurrnator.Probleme potentialeSi ngura problema pe care 0puteti avea estecea cauza ta de solul imbibat cuapa sau sarac innutrien~i. Asigurap-va ca solul are 0 drenarebuna ~icontine niveluri moderate de humus.

Anemone japonica spp.RANUNCULACEAE

Cele 120 de spedi apa l1inand acestui gen suntoriginare din zonele temperate aleemisfereinordice ~isudice . Sunt plante perene euf lori cunumeroase stamine ~icarpe le , iar laexte rior cutepale albe, galbene, roz. ro~ii,purpurii ~ia lbastre. F iori lece c resc pe pedice li lungisedispun in inflorescente laxe. situate multdeasupra frunzelor. A. bfanda este speciafavorita dingradinile temperate ~iinclude multesoiuri cunoscute, inclusiv A. bJanda'Atrocaerulea, A. b. 'Charmer , 'Viole t S ta r ~i'Splendoarea Alba. A . coronaria 'Mireasa estepre fe ra ta in zonele 8-10, ia r soiuri le din grupulDe Caen sunt f recvent cult ivate Inzone lenordice pentru florile lor unice, stralucitorcolorate.METODE DEiNMUL TIREe el m ai s implu; Di v iz a re a t u re l or . Plantelepot c re~te formand tuberculi , r izomi sauradac ini camoase ~isunt u~or de diviza t. Daca'infloresc primavara, a~teptati pana ajung in

per ioada de repaus pentru a Iescoa te si a Iediviza;dad infloresc roarnna, divrzati tufeleprimavara devreme si pastrati-le intr-un locferit,p;ma anul urrnator, Prevent Inflorirea intot acest limp ca ele sa-~icanalizeze energiapentru a forma radac ini, nuf lori .Alte metode: Semin(e. Insaman~ati serninteleIntavi imediat ceacestea aua juns lamaturi ta te~ipastra~i-IeIn sere reci peste iama. Daca nuputep sa colectan singuri semnrele,cumparati-Ie de laun furnizor speclallzat.Dupacesemintele au petrecut ia rna in sera rece,aduceli-Ie incasa sauintr-un locadapostit, undeIeputet i pastra umede ~ila0 emperatura de18-21"C. Este de asteptat sagermineze intr-ol una.Da d nu germneaza. l asat i - l e inca un an.Buta~i de rrJddcind. Speciile care infloresc

roa rnna se inrnultesc bine prin butasl deradacina taiati pr i rnavara devreme. Tngeneralacestia dezvolta tulpini ~ifrunze pana lasra~itul verii. Pastrap-i intr-o sera rece pesteiarna ~iplantati-l prirnavara urrnatoare.Probleme potentialeProtejati de micoze noile tufe divizate prinplanta rea lordoar in soluri cu 0drenare buna.De asemenea, au nevoie de un conti nutmoderat de humus, de compost sau f runzeputrezite care se adauga Ingropile pentruplantare. Une le seminte sunt acoperi te cuperi fini.Acesrea vor germina maibine dad~terge\iperi~orii cu degetele. Nu folositi~mirghel,deoarece semintele vor muri dadieste lezata coaja.

Artenzisia spp.PelinASTERACEAE

u r u J ~ [ ]Zonele; 3-9

Majori tatea celor peste 300 de specii provindinemisfera nordica. dar cateva sunt originaredinAfrica de Sud ~iAmerica de Sud. Elesuntcultivate pemru valoarea ornamenralii afrunzelor lor aromare, avand 0 euloare verdepana laverde-gri ~iargintiu $ifiindU$or pana laadfmcincizate, segmentele frunzei deveninduneori aproape filiforme. A. absinthium estefolosi tapemru a prepara vinulpe lin. lemnuIMaidi Domnului (A. abrotanum) este folosi t lacombaterea moliilor de haine, nafurica(A . annual este 0 planta anuala folosi[;I laconfeqionarea coroanelor funerare, iartarhonul (A . dracuncu/us) este 0planta culinara.METODE DEINMUL TIRECea mai s impH i; Di vi z ar e a t u re / or . Divizaptufele plantelor perene primavara devreme.Radac ini le lor sum rar i- vet i fi nevoit sa folosip

un cutit de gradina ascutit pentru a realizataieruri netede prin rnasa radacinii.Alte rnetode: Buta?; semimaturi. Taiat butasiide lamijlocul pana lasfa~itul verii, siInradacina\i-i intr-un amestec Tarasol, afara, inlumina direc ta a soarelui . Crestet i-i Incasasauintr-o sera pana pnmavara urrnatoare.Seminre. Speciile anuale pot ficultivate

pomind de laseminte. Plantau-le prirnavaradevreme . Aunevoie de lumina pentru agermina~ide 0 temperatura a solu lu i de 16-18C.Probleme potentialeMajoritatea speciilor cresc bine Inlocuriuscate ~ipietroase $inu tolereaza solurilesuprasa tura te cuapa . Oricum, cand plantat irufele divizate, plasati-ls i n z one c uun sol b in edrenat, dar asigurati-va ca t ine re le plante au0umiditate adecvata pentru a deveni viguroase.Nu la5a~inafur ica s a s e dez vo lt e p ana l aserninte in gradina; se autoinsamitn\eazaa ta t de bine , Incat va napadi toata gradina -ani 120and!

Asarum spp_Piperul lupului, ghimbir salbaticARISTOLOCHIACEAE

Zonele: 4-9

Cele 70 de speciiale acestuigen sum originaredinEuropa, Asia~iAmerica de Nord. Suntnumite ghimbir salbatic deoarece rizomiilormiros oarecum caghimbirul. dar nu sumcomestibili. Sum folosip pentrU acoperireasoluluiInzonele umbroase datorita frunzelor lormari. adesea srraluciroare, $iuneori cu nervuripalide. Fiorilesunt ascunse subfrunze~iuneoriau un miros neplacut. Ghimbirul salbaticcanadian (A . canadense) are frunze cazatoare,iarghjmbirul salbatic european (A . europaeum),A. haf1Y,legii ~iA. shuttleworthiiau frunzeholociclice(dureaza un an), mereu verzi.'Ca llaway este unsoicunoscut deA. shuttleworthii datorita frunzelor foartedecorative ~iatoleran\ei lacondipile umbroase.METODE DE INMULTIREe el m ai s implu: Di vi z ar e a !Ur e/ o r. Diviza\iplantele de lainceputul pani! lamijloculprimaverii. Sapa~i~idiviza~icu aren\ie acesteplante, deoarece rizomii lor sum fragili_Alte metode : Semin!e .Trebuie insamantateimediat ce audevenit mature . Cumpara~i-Ie delaun furnizor care poa te garanta l ivra rea de 120mijlocul pana laslarsitul verii. imediat dupamarurarea lor . 5emana\i semintele intavi$iplasati-Ie acolo unde pute!i menpne 0temperatura a solului de 16-18"C. Aceste20vor

l ND RE PT AR D E P LA NT E 141germina in I pana 120 saptamani. Cresteti-leiarna intr-0zona protejata, ~itransplantati-le Ingradina prirnavara urrnatoare,Probleme potentialePlantat i tufele imediat dupa diviza re - nu Ielasati sa se usuce. Ghimbirului salbaric Ii placumezea la , solulbogat cunivel c rescut dehumus 5ieste intolerant la uscaciune.Semmtc le vechi nuvor germina. Daca nuave tiunfurnizor de serninte, cauta\i pe cineva careare 0 planra pe care 0 adrnirati ~i rugati-l s a vapastreze cateva serninte. Prindeti florileintr-opunga cand a u i nc eput s a s e of i l eascd. darinainte sa cada tepalele. Urrnariti sernintele cuatentie astfel inca t sa Ie puteri planra irnedtatce aucazut din capsu Ie.

Asparagus spp,Asparagus, umbra iepurelui. sparanghelLlLIACEAE

Zonele:4-11

Cele 300 de specii a le acestui gen provin dinEuropa, Asia~iAfrica. Majoriratea sumcrescute pentru valoarea lor omamenta la , de$iA. offic inalis este 0 leguma ce orneazaprimavara mesele din toata lumea . inzonelenordice aleSUA,speciile omamentale, cum arfi A. setaceus, A. densiporus 'Sprengeri $iA. densiporus, sunt frecvent crescute in seredeoarece tulpini le lor sunt adauga[e caornament Inbuehe te le de f lor i.Aceste plantesunt deseori c rescute $ica plante deapartament, celmai frecvent in co~urisuspendate . Inzonele 9 $i10, aceste plantesunt buruieni comune ce cresc de-a lungulgardurilor ~ioriunde pasarile scapa fructele lor.METODE DEiNMUL TIRECel mai s implu; Di vi z ar e o l u fe l ar . Plantele auradicele tuberizate subterane, u~orde divizar.Realizap divizarileinainte de inceputulprimaveri i , dad Iec reste\ i caplante deapartament. inainrea sezonului ploios, daca Iecre~te~i afara.Alte metDde ; Seminte . Inmuiap semin~ele eelpu~in24 de ore , 5iapoi f recap- Ie u~or cu$mirghel pentru a Iezgaria. Plama!i-Ie Intr-unamestec umed, bpgat In humus 5iaseza!i-Ieacolo und-f>ute!i men~ine 0 tempera tura asolului de aproximativ 16"(, a ta [ noaptea , cat$iziua. Semintele vor germ inain 3 saptamanipima la0luna .Dad dori t i sac re~te\ iA. offic inolis . Insamantat i cum am descr is maisus~ilasap- Ie sac reasc3 timp de 2 ani . Oda tace auinflorit, vetiputea identifica plantelemasculine - cele Tarafructe. Transplantati-Ie ingradina dumneavoastra cu legume perene,


5/32

142 I ND R EP TA R D E P LA N TEdeoarece vor f imai productive dedit plantelefeminine inaniice vor urma.Probleme poten~ialeAce st e p la nt e c re sc a ut d e usor inca t nu estede mirare casum luare drept buruieni aeolounde cresc spontan, Este putin probabil saave ti probleme cue le . exceptand cazul ca lasa~itufele diviza te sau rasaduri le sase usuce int imp cese prind. Odata ce au devenitviguroase. vor fi rezistente laun anumit nive lde seceta,

Asperula spp.AsperulaRUBIACEAE

[][ffii]~Zonele: 5-9Cele 100 de specii a le acestui gen suntoriginare din Europa ~iAsia. in general dinregiunile muntoase cusol subtire ~ibinedrenat, Genul include plante anuale, planteperene cuf runze mereu verzi sau cuf runzecazaroare. dar cuprindesi acoperi tor i de sol.pan a la arbusti mid. ordonati, A. suberosa ~iA.orientafis au flori placute ~itolereaza binelumina difuza.METODE DE iNMUqlREeel mal simplu: Semin!e .Racipse rnintele infrigider eel putin 2 saptarnani ina intede aIesernana, Poa te dura pana la0 luna pentru agenrnina,deci este lntelept salncepetl cu eelputin 8 sapramani inainte de incheiereaperioadei de inghe~ P l a n t at i - le i n t r -u n amestecde pamant cu drenare rapida, acoperi t cuunstrat finde pudra de v e r rn i c u li r a . P r e s ar a t isernintele pe suprafata solului~iapoipulverizati-Ic cuun vapor izator manua l casacada in crapa tur i le umede ale venrniculitei.Au nevoie de lumina pentru a gerrnina, asainca.tacoperiti ravilecu 0 folie de plastic. Pastrap-Ie lao tempera tura a soluluide ID-16C.Alte metode : Divizarea tufelor. Prirnavaradevreme. scoateti ~idivizap plantele viguroase.Butasirea bazala poate fifolosita daca doriti sainmultiti plantele rara sa Iederaruati. Candrealtzati butasi de radacinii. inlaturap frunzelede labaza tulpini i, pe c irca 2,5 cm. Folosl tihonrnon de inradacinare ~iplasap buta~iiintr -un mediu de inradac inare proaspa t, r arapamant. in lumina indirec ra . Ar trebui saprinda riid1lciniin aproximativ 0 luna.Probleme poten~ialePlantele sunt aut de u~or de inmul~it prinsemin~e, inca t este pupn probabil saavep vreoproblema. Adeseori se autoinsaman~eaza. nudoar inzona lor dingradina , dar ~iacolo undeanimale le lasasemintele, care se aga~ de e le

cand tree prin razorul de plante. Asperulatolereaza solurile subtiri, dar noile plantetransplantate trebuie uda te . Pana se prmd,tufe le diviza te aunevoie constant de un solumed. Pastra~i 0 buna circularie a aerului injurul butasi lor de radkina pentru a evitaproblemele datorate micozelor.

Astilbe spp.AstilbeSAXIFRAGACEAE

[@]~Zonele: 4-8

Cele 12 specii aleacestui gensunt originare dinsud-estul Asiei si Americii de Nord. Dcsi suntdoar ca teva specii comune, nurnarul hibriziloreste enorm, mai a lesee ia i speciei A. x arendsii.desi este posibi l sa f ivazut ~ihibrizi deA. chinensis, A. japonica, A. simplicifolia ~A. thunbergii.Plantele sunt cultivate pentru.Jnflorescentele" vaporoase care se unduiescpeste frunzele decorative. vara urziu.Culorile florilor variaza de laa lbpana la galben,coral ~i rosu, iarfrunzele uneori au nervurile ~ipetiolul rosii.METODE DE iNMULTIREe el m ai s implu: Divi zareo t JJ f elor . Divizatide lainceputul pana lamijlocul prirnaverii.Tulpinileapar greoi larneeputul prirnj iver i i ,astfelincat avcti timp din belsug pentru a divizatufeleinainte de reluarea unui nou cicluvegetal.Alte metode: Seminte .Sernintele suntprezenre numai launele soiuri. Desi germneazauser, sunt a ta t de mid ~icresc a ta t de ince r,7ncateste bine sa folositi aceastii metoda doardaca dori t i unanumitsoica re a ltfe lestegreu deobtinut sau daca va plac provocarile horticole.Presarati sernintele deasupra unuistrat findevermkuli ta ce acopera amesrecul de parnant cutextura finadin ghiveci. Pulverizati-le cu apa ~iacoper in tava cu0buca ta de sticla.nu plastic.Asezatl pe un plan drept in luminaindirectadeasupra uneipaturi incalzite prograrnata laISoC. Vadur a de l a 30 la 90 de zile paniivorgenrnina.Cand yeti observa mid frunze fragile,t ragep un picgeamul pentru a lasasa intre aerproaspat intava. dar nu i1 luatide tot. Tragep-Igradual in urmatoarele cateva zile.Dupa aceea.pulverizap tava cu celmai finvaporizator pecare- avep. P lamelemaiau nevoie de catevalunipentru a c r~te suf ic ient de mali pentru a IeplantaIn ghivecede 7.5 cm.Nu IetransplantatiIngradina panala sfa~itul veriisau inceputultoamnei ~imulcip-Iebine pentru lunilede iama.Probleme poten~ialePlantele sunt oarecum fragile, astfelineat tufeledivizate trebuie manevrate cu atenpe.

Pastrap-le umede pana devin viguroase,siaslguratl-va cagropile de plantare c onunmult humus. Pamantul de padureirnbunatateste mult solul pentru aceste plante.BBaptisia spp.Baptisia, falsindigoFABACEAE

[][I ff i ]~Zonele:4-8Cele 20 de spec ii a le acestui gen sunt originatedinAmer ica de Nord, in special dinzonaStatelor Unite. Denumirea lor popularaprovine de la izbitoarea culoa re a lbastri aflorilor de B . a u st ra li s - un indigo clar.Alte specii pot saa iba f lori a lbe sau crem.dar toate au f lor ile dispuse in raceme lungicare se ridica deasupra frunzelor. SpeciileB . p e n du l a ~i B. lactea au frunze gri-verzi ~if10ria lbe . care sum urmate de f rumoasepastai cu semin~e . care lamaturi tate a junglaun negru intens.

Begonia spp.

METODEDE iNMUL TIREeel mai simplu: Se~inte. incepeli prinfrecareade un ~mirghelfin a tegumentului rareal semmte lor pentru a Iezgaria, ~iapoiinmuiap-Ie in apa calda timp de 6 pana la8 are. Pu n e t i- I e I n t r- u n amestec de parnant cerepne apa, acoperindu-Ie cu aproximativ0,5 cm de sol. Puneti tava pe 0 suprafalaincalzirapentru a mentine 0 temperaturaconstanta de 21 -24C .Germinarea va avea locin aproximativ 0saptiimana.Alte metode: Di v iz a re o t u fe l or . Scoateti sidivizapplante le primavara devreme . . .Probleme potentialeGnd zgariap seminfele, aven grija sa nu lezatitesutulinterior aJ semintei. Pastrati rasadurilegermina te incondit ii de buna c irc~a tie aaerului.deoarece sunt sensibile la p~trezire saualteboli aleradacinii. Plantati imediat tufeledivizate.Nu Ielasati sa se u~uce deoareceplantatrebuie sa aiba 0umiditate adecvarapanadevine viguroasa. Odata ce sunt bine 'inradiicinate. pot tolera soluri uscate.

Begonia spp,BegonieBEGONIACEAE

Cel e pes te I 300 de specu ale acestu i gen provindin zonele tropicale si subtropicale aleAmcii.Americii Centrale ~ide Sud~iAustraliei.Nurnarul de spec i i ~ihibrizieste enorm.Begoniilesunt ingeneral separate in sapte grupe:tulpiniarticulate. rex-cultorum, rizornatoase,semperfiorens. arbustiforme. tuberoase ~icuinflorire pe timp de iama. Frunzele tuturorspeciilor suntdecorative - unele mari, ascutite ~imanrnorate 'a culoare. altele mici,rotcnde, de laverde ceros larosiatic-Inrhis.METODE DEiNMUL TIREeel mai simplu: ButQ~ire .Butasudin tulpinaobpnup chiarinaintea primaverii prind rapidradac ini pe unamestec depamant eudrenarebuna sau.in cazul soiurilor cu tulpiniarticulate.chiarintr-un pahar cuapa. Rexbegoniilesunt cunoscute pentru capac itatea lorde acre~te u~ordin buta~ide nervuri de frunza(vezipagina 90).Alte metode : Di v iz a r eo t u fe l or . Begoniile carec resc dinr izomi sau ruberculi sunt u~or dedivizat. Separa~i ruberculii cand replanta~i

I ND R EP T A R D E P L AN T E 143plante le toamna ~idivizati rizomii prirnavaradevreme. cand replantatl plantele.Seminre. Sernintele pentru semperf lorens ~i

rex begoniile sunt disponibile pe scara larga.Tncepeli insamantarea prirnavara devremeintr-un amestec de parnant bogat inhumus saururba , acoperi t cuun strat f inde verrniculita,Aunevoie de luminapentru agenrnina~iprefera 0temperatura a soluluiintre 21 si 27C.Probleme poten~iale .Sernintele germineaza incet ~isunt sensibile lavariate bolifungice. deci este impor tant sa Iecuhivati intr -0zona cu nivelur i r idica te decirculatie a aerului. Butasf pot de asemeneaput re zi d ad med iu l e st e p as tr at p re a umed s iaerul este stagnant. Inradacina~i-i doar intr-unamestec proaspat, rara pamant, ~icultivatl-iintr-o zona bine luminata, dar nuin bataiadirecta a soarelui.

Bclamcanda spp.IRIDACEAE

~[Ifu]Zonele: 9-,11

Cele doua specii a le acestui gen sunt originaredin India.China. Japonia ~ialte regiunimuntoase din Orientul Indepartat. Suntcultivate pentru frunzele lor lungiliniare informa de pangliea ~itulpinile ramificate cuflori frumoase. Fiorile galbene ~iportocaliisunt punctate cu pete maro-inchis. Capsulelese desehid pentru aexpune sernintele d e u nnegru stralucitor, ca murele.METODE DEiNMUL TIREeel mai simplu: Seminte. Semanatisernintele intr-un amestec de parnant bogat incompost imediat dupa cese deschid capsule le .Aranjati ravileinsaman~ate intr-o sera rece.iama. Pastrap-ls umede ~iprevenitisupraincalzirea, Vor germina in primavara.Ca solutie alternariva, colectati sernintelemature ~ipuneti-Ie intr -o punga de plast ic lafrigider. iarna. InSamanfa1i-le prirnavaradevreme siasigurati ravii0temperatura, ztua,de 24-29 C . iar noaptea , de 16-18C.Semintela vor genrnina in aproximativ 0saptamana.Alte metode: Di v iz o re o t u fe l or . Plantele seinmul!esc prin"lizomi. care pot Ii taiati ~idivizafi in seqiuni maimici.Deoarece acesteplante au 0via!a scurta. divizaprizomii lalieeare 2-3 ani, aruncand rizomii batrani.lemno~i.Probleme poten~ialeDaca plantari semintele in ravi.afara, este u~ors a u i ta pde e le ~ i sa l as at i s e ra r ec e s a s esupraincalzeasca. Pentru a preveni acest lucru.


6/32

144

Bergenia Spp.

plasa t l lava in tr -un locprotejat subveranda . saulanga zidul nordic ~iacoperiti-le cu 0 buca ta dest ic la ~iapoi cuun strat de f runze uscate de30cm grosime pe per ioada lunilor de iarna.Dap frunzele uscate la0parte primavaradevreme, inaime de a trece perioada inghe~ului.dar dupa fur tunile violente de primavara . Nulasap tufe le diviza te sase usuce. dlnd luc rap cuele. Alegep 0ziinnorara sa Iesapa~ ~ipastra~irizomii neplantap inveli~ieu ziare umede saupanza de sac.

Berberis spp.Berberis, dracilaBERBERIDACEAE

~[]Zonafe: 3-9

Cele 450 de spec iia le aee .stui gen provin dinemisfera nordica, Africa ~iAmerica de Sud.Toate speciile sunt arbu~ti, cu frunze cazatoaresau mereu verzi . Formele f runzelor suntvariate: fiedin\


7/32

146 I ND R EP TA R D E P LA NT ECalluna vulgarislarba neagraERICACEAE

Zonele: 5-7

Singuraspecie dinacest gen cste origmara dinEuropa, Turcia, Siberia, Maroc st Azore. Estecul t l vata pentru foliajulverde-gri ~iflorilefrurnos conturate, rosii, roz, purpurii ~ialbe.Toate soiurile realizeaza 0buna acoperire asolului, dar sunt atractive rnai ales pentru albineastfe l lncat nu ar trebui planta te inzonele undecopiii pot merge desculti. Exlsta sute de soiuri,METODE DE.1NMULTIREe el m ai s implu: Marcowj . Plante!e sernarcoteaza natural, astfel indit durnneavoastrat re bu ie doa r s a I e ajutan pupn prin infigerea inpamant, prirnavara , a ramur ilor pe care le-at iales. Verificati-le toarnna: pot fi gata pentrua Ie transp!anta intr -o noua loca tie, sau vetiputea dori saasteptat i pana prirnavaraurmatoare pentru a Iedesparp de planta-mama~ia Iemuta.Alte metode : Buta~i semimaturi. Realizatibuta~iide lainceputul pana lamijlocul verii, deindata ceace~tla sunt gata . Eivor prinderadac ini destul de repede ~ivor f igata pentruplantare in toamna.Probleme poten~ialeA~teptafi pentru a desparfi plantele marcotatede planta-mama pana dlnd acestea auunsistem de radac ini putemic . Altfel nuvor f icapabile sa absoarba suficienta umezealapentru a supravie~ui.

Calycantlws spp.CalycanthusCALYCANTHACEAE

[@].~[]~Zonele: .5-9Cele tre i sped a le acestui gen sunt originare dinAmerica de Nord ~icresc salbatic de-a-Iungulmarginilor de paduri ~ipe malurile cursurilor deapa. Elesunt cultivate pentru aspectul10rcompact ~iflorile deosebite. Fiorilesunt de unro~u-inchis, intunecat sau cafeniica mahonul ~icresc lavarful tulpinilor. Se menpn pentru multesaptiimani, raspandind pringradina un parfumasemanator cui~oarelor. Frunzele mirosaproximativa camfor, cand sunt zdrobite.METODE DE iNMUqlREe el m ai s implu: Drajoni. Drajonii crescnatural din mugurii de pe rad1icini.Sapati

p en tr u a scoare drajonii prirnavara devrerne, ~itransplantati-i imediat.Atte metode : Marco!aj . PlanteIe rnarcoteazanatural, a~adi este usor sa Ie inmulfi t i in acestfel. indoifi tulpinile in jos spre sol, primavaradevreme, crestati scoarta, acoperiti-le cupamant, varful tulpiniiramanand afara. Pana inprimavara urmatoare, noile plante vor fsuf icient de mar i pentru a Ie transplanta usor,B u ta ~ i d e J e mn moo l e , R e a l i za t i b u t a si i

primavara. Eilnradacineaza rapid, dar puteti sa-ipastrati in ghiveceintr-o sera rece un an.Semin~e. Semntele s e po t p ro cu ra de l a

firmele de specialitate. Sernanati-le toamnaimediat ce acestea s-au maturat . Puneti t i ivi!ecuse rninte peste iarna intr-o sera rece, 5iacestea vor germina in primavara.Probleme porentialeLasa~iatat drajonii, cat ~iplantele marcotate sadezvolte un sistem de radac ini puternic inaintede a Iedespar ti de plantele parentale. Altfe lnuvor ficapabile sa supravieruiasca singure.Semintele pot germina haotic; nu aruncati tal/ileinsaman~are.

Camp'anula spp,ClopoteiCAMPANULACEAE

[][ffil]~~Zonele: 3-9Cele peste 300 de spec ii a le acestui genprovin din regiunile temperate ate emisfereinordice, in special Turcia ~isudul Europei.Existasute ~isute de soiuri . Genul includespecii anuale, bienale ~iperene, unele mereuveni . Elevar iaza foarte mult capor t; pute ligasiplante taratoa re ; spec ii care se int indformand covoare sau perni~e; ~ispecii inalte,cu por t e rect . Culoarea nori lor var iaza de laalb,roz, albasrru lapurpuriu; majoritateacuforme f rumoase, ca la C. persicifofia'Te lham Beauty ~iC 'Burgha lt i i , dar unele(cum ar Ii specia C. carpatka) aunor i cucorola deschisa.METODE DE INMUqlRECel mai simplu: Seminte .Toa te specii lesunt u~or de crescut dinsemin~e. Semanap-Ieintr -o tava cusupra fa~a acoper i ta cuvermiculita. Au nevoie de lumina.pentrua germina. Acoperifi tava co 0 folie deplast ic pana germineaza - de la2 saptam;i .nipana 130una , in funqie de spec ie .Pastrap temperatura solului laaproximativ16-18C_Alte metode : Divi zarea tufelor.Toate speciieperene pot fidivizate. Seoatep ~idivizap tufeleprimavara sau toamna , infunc~iede zona unde

locuiti. Acordati-le celputin 40 de zileperllnJa deveni viguroase inainte de a se instalaarsita verii sauinghetul solului, toamna.Buta~i de Jemn mO[Jre.Rea l i za t i bu t a sn din

tulpini le (are ( .eSC de 13baza plantei, ciindau aproxirnativ 15cm lungime. inradacinati_iintr-un mediu Tara parnant, Vor forma radicinirapid.Probleme potenttaleSemntele germ neazji incet, astfelincatsunt predispuse laboli fu ngice cum ar ffa inarea. Pastrafi 0 buna c i r c ul a t ie a aenuluiinzona unde sunt cultivate, ~inu Iestropipf runze le dupa ora 14.00- f runze le trebuiesa f ieusca te pana la lasa rea nopti I. Divizatiplantele astfel indit f ieca re sec tiune sa .connna 0portiu nedin rnasa radacinii. dar~idinvarfulde crestere, ~ireplantatl tufeleimediat. Pastrau-le umede pana cand redevinviguroase.

Campsis spp.Trompe~idBIGNONIACEAE

~[]I'IZonele: 5....

Cele 2 specii a le acestui gen prol/in din China~iAmerica de Nord. Aceasta l ianaestecultivata pentru florileei striilucitoare,porrocali i sau ro~ii informa de trompeti i. Lianaare 0 perioada lunga de inflorire, in general delamijlocul sau sfarsitul verii pana lainceputultoamnei, ~ie.ste acoperita cufloriin perioadade maxima inflorire. Estecultivata ~ideoareceeste hrana favorita a pasarilor colibri. Multepersoane Ie imind pe spalier i la fe reastra , a fm,pentru a putea urmar i spec tacolul pasanlorcolibri care Ieviziteaza in fiecare zi.METODE DE iNMUqlRECel mai s implu: B u !a ~ i s em i moWr i . Realiza!ibuta~ii lainceputu Iverii, imediat ce acestiasunt gata. Prindradac inirapid ~i , daca nucumva [ocuiti intr-un c limat cu ierni aspre , vorf igata pentru transplantarea in gradina intoamna.Alte metode : Semint e . Semin!ele sepot procu rade 13firme special izane , darputep sa Ieob~ine~i~isinguri. Semana~seminrele intr-o tava ~ipiistrap-o pesteiarna intr -o sera rece. Semin!e le vorgerminahaotic primiivara urmatoare. Ca 0solupealternatil/a, puteti iaroviza semin~ele2-3 luniin frigider, ~iapoi semana!i-[e in tiivi!e.Plasa!i tavi~ele pe 0patura electricaprogramata la21-24C. Elevor germinain 4 pana la 12saptamani.

But(l~i d e J e mn t ar e . Realizati acesti butasi+~rziuimediat ce lemnul esre durotoamna ~ , __ . . e st e i ar na i n tr -o s er a r ec e, V orPasU"ap-1 . _. de radacini primavara urmatoare.

P~cJ~i de (Mdrina. Realiza!i butas.ii.i~rnac,hiar. d a i nghet a s olul si a duceu-i Incasa;nalrilte e . > '. . . . '~ intr-Osera pentru a prinde radaclnl.sau -d- .. I - I -Artrebui .saformeze ra a or n a m c ep ut u pana

~premijloculprimaverii.Probleme floten~iall'eTod burasii s u n t p r e di s p u si la a t a cu l f u n g il o r ,Pr~teja1iplantele prininradiicinarea lor pe 0-ruraincalzitala 16-18C, folosinddoar mediu: inradacinareproaspat ~ipastrand 0bunacirculaJ:ie aerului in zona. Sernintele nu vorerminabine dad nu vor beneficia de 0ungag rioadiiracoroasa. Dad locuit inzone unde~rni!esunt blande, rnai bine iarovizati-le infrigider,decat p r i n l a s ar e a lorintr-o sera rece.

Cannaspp.CannaCANNACEAE

. __;Z;_o;;;nele:.8-... .. . _ . ... . - -

Cele 50 de speciiale acestui gen sunt originaredinzonele tropicale ~isubtropicale aleAsiei~iAmerici ide Nord ~ideSud.Canna este unexemplude planta spectaculoasa, datorita aeatfrunzelor,dit ~iflorilor izbitoare. Frunzele potavea 0 lungimede pana la61 ern lasoiuri cumar f i C . indica ' Pretor ia , marca te cudungigalbene sauro~ii.Culoarea fiorilor variaza de lagalben laroz, portocaliu ~iro~U.METODE DEINMUL TIREeel mai simplu: Divizorea tufe/or Plantelecresc dinrizomi. Scoatep rizomii primava.ra,dad. aceste plante cresc afara,~i taia!i-i inbuciip.Daca scoatep rizomii ~iIi depozi[a~ipentru iama, divizali-icand Ii replanta~i inprimavara.Alte metode: Semin(e. Semana!i semin!eleprimavaradevreme. Crestap coala ~iinmuiap-Ie24 de ore inainte de insamantarealor in taviadanci umplute cuun amestec depamanrbogat in humus. Pastrafi temperaturasoluluiin lurde 21-24C, folosind 0paturaincalzita.Semin!ele vor germina in 3 saptiimanipaniila2 luni.Probleme potentialePentrua supravietui singure, segmenteletrebuie saaiba un "ochi" (mugure) proeminentdeunde vor cre~te tulpina, fnunzele siflorile.Examinaprizomii cu atentie inainte d'ea-Itaiainbudi!i. Cand zgariati s~minrele realizati doar? ~ierura superficialaa tegu~en:ului; nu'taia~iIn Interiorul semin!ei.

IN D RE PT A R D E P LA NT E 147Chaenomeles spp.Gutui japonezROSACEAE

insaman!ate inrr -o sera rece, rama. Semntelevor germina haotic in prirnavara. Saupastrausernintele in frigider pana prirnavara, siasigurari-le tempera turi a lte rna tive de z i~inoapte dupa ce lesernanati prirnavara.Alte metode : Buto~i de femn mooJe. Realiza}ibu t a su pnmava ra , i na in te d e a i n ce pe s a s eimareasca, ~ipiantati-i intr-un mediu proaspar,Tara parnanr .Buta~ de l emn tare. ii putet obtne de

toamna taniu pana la inceputul ierni i . la rna,inTa~urati-isi ingropatl-! intr-un container subparnant intr -o sera reee sau intr -un locprotejatdin gradina.Probleme potentlaleSernintele nu vor genmina uniform, astfelincateste imporranr sa pasrrap tava Insamantatii intregsezonul, preferabil ~isezonul urmator. Planteleaparute vavor surprinde pe rnasura ce luniletree. Micozele vor ataca daca butasiisunt preaumezi. Prote jau bu~ii de lemn tare ingropap deumezeala in exces pe parcursul lunilorde iarna,prinpastrarea lor intr -o sera rece saupr inacoperirea cu 0 perdea protectoare.

~~Zonel,,: 5-9Cele tre i speciia le acestui gen sunt originare dinChinasiJaponia. Acestl arbusti rnari sauarborasi sunt crescutl pentru floriledepnmavara umpurie ~ifructele de toarnna,Aceste plante nu se pot poleniza; sunt necesaredoua varietati pentru a produce fructe, Fiorilea lbe, roz sau rosii imbraca copacul atar inainte,cat sidupa cef runze!ese maresc, Gutuiijaponezi includ soiuri cum arfi C x califamica'Enchantress, C lagenaria 'Apple Blossom,C J. 'Red Chief ~iC x superba ' Pink Lady,~ifurnizorii introduc c onunuu noi soiuri, unele Taraspini ~ialtele cu fruere ~iAorima i a t r a c uve .METODE DE iNMULTIREe el m ai s implu: S em in !e . Sernanati de indatace sernintele sunt mature ~iasezati tavile


8/32

148 IN DR EP TA R D E P LA

infloreasdi , produc un mare impac t . F iori lesunt durabile si rezist.' ibine lavantul ~iploaiaInceputului de toarnna. .METODE DEiNMUL TREe el m ai s implu: Divizarea tuferor. Divizatiplantele 13lnceputul verii, inainte de ainflori.Replantati-le imediat. Dadi tufele arata de parcaar faceun efort sa devina viguroase, rupetitulpinile cu flori imediat ceacestea se formeaza.Pana anul urmator, vor fisuficient de putemicepentru aofe ri un nou spec tacol .Alte metode: Seminte. Semana~i seminte le Int. 'ivilede insamantat primavara devreme ~ipoziponap t. 'ivileacolo unde temperaturasolului este Injurde 13- IBC. Elevor germinai n2 s ap tima ni p ana l a0luna.Buta~ide remn moa le. Realiza~ibuta~ii de

lemn moale dinl i istar ii ce c resc labaza plante icand ace~tia au aprox.imativ I5 cm lungime.Inradacinap-i intr-un mediu Tarapamant. Prindrapid radacini.Probleme poten~ialeAceasti plant.' ieste cunoscuti cafiindviguroasa~irobust.' i. Oricum, daca realizap diviziunicaresunt prea mic isaudaca permitep une i plante

Chelone spp.SCROPHULARIACEAE

~[]~)Zonele:3-8Cele ~asespecii a le acestui gen provin dinAmerica de Nord. Sunt foar te iubiteda tor it .' if lori lor a lbe, roz sau purpur ii care se r idicadeasupra f runze lor. Yarn tarziu, cand incep sa

Clematis spp.

care se lupta pentru a se prinde saIniloreaseainacelas i anIn care ati divizat-0.a c e as t a v a avea desuferit. A c o rd a ti - i a c ee a si grija pe care 0 aratat iplamelor maidelicate. ~ivava riisplati printr-o'dezvoltare puternica ~isanatoasa.

Chrysanthemum spp,CrizantemaASTERACEAE

Zonele: 4-9

Cele 20 de spec iia le acestui gen sunt or igina redin regiunea mediteraneeana, Rusia.China~iJ aponia . Acest grup este incredibi l dediversificat, ~ibotanistii nu cadintotdeauna deacord asupra genului de care apartin variatelespecii.Maioritatea crizantemelor de gradina sunt tufe,plante drepte cu inflorescente caracterizate ca"anemone", . .pana de gasca", . .paianien",. .pompon". Alte forme aleinflorescentei facreferire la aspectul florilor, care poa te f iincurbat, neregulat, reflex, incurbat regular.incurbat interrnediar ~iin perie, Ciuta\:i soiulpotnvit lamagazinul de specialitate sauIncataloagele regionale.METODE DEiNMUL TREe el m ai s implu: Divizarea tuferor. Divizapplantele prirnavara devreme chiar inainte deaincepe sa creasca viguros. Replantap imedialAlte metode: Semin te. Plantele anuale~ierizantemele perene dificilepot Ii u~orob\:inutedin semin~e. Insamantap-Ie primavara devreme-laeel pupn B,dar preferabil 12saptlimani inaintede sfa~itul perioadei de inghe~,intr-un mediu cecontine mranit.' i.Plantele anuale vor genninaeel.:naibine I~0 temperatura a soluluide16-18C, ziua~inoaptea, dar plantele perenedificileriispund maibine cand temperaturasolului noaptea scade laaproximaov lODe.Plantele anuale vor germina in aproximaov 0saptimana pana la 10zile.~iplantele perene,dificile,vor germina in 3 sapt.imani.Butos;de remn moole. Realizap bu~ii de la

baza plameiimediat ce lastarii au aproximativ

lungime. Inradacinafi-i intr-un mediu15cm id "d" ..d fara pamant. Vor forma rapt ra aciru.ume , Iprobleme poten~la e" ..Tufeledivizatevor rnuri daca sum p~ea rmosaU dad soluleste lasat sase usuce mamte caplanteIesafiesuficientdebine fixate.N~ _reallzap diviziunile prea rruo ~ arnmup-va s a I e- t r at i bineudate Inprimul sezon. Sernintelepas . _.pot sasufere din cauza unor boli determinate.

de solulumed; proteat-le pnn asigurarea unustrat proaspiit de vermiculita deasupra sbluluidinghiveci.Pastrati 0buna circuate a aeruluiInzona unde suntcrescure rasadurile. Micozele

t de asemenea ataca radacinile butasilor.po 'I _ .I .Asigurap-va di ,0 OSI~ matena e proaspe te ~I(urate pentru rnediul de inradacinare.

Clematis spp.Curpen, clematisRANUNCULACEAE

[nt ]~~Zonele:3-9

Celepeste 200de spec ii a le acestui genprovin dindiverse zone geografice. incluzandEuropa,China, Australia si America de Nord~iCentrala, Aceste plante sunt cultivate,atat pentru caracteristicile lor - majoritateasuntinalte, cataratoare cu frunze lucioaseverzi-inchis-, cat ~ipentru florile lor.Tngeneral sunt irnparpte in trei grupuri, infunC\:iede sezonul in care infloresc, ceinfluen!eaZaperioada in care trebuie tunse.Unele specii~i soiuri auf lori mar i, in forma defarfurioara, de s t ea , d e e l opot d es ch is , d eeloper, de lalea ~i tubuloasa, Sunt favoriteC . jackman;;, cu flori rnari, purpurii; C ~or;dQ'Sieboldii, cu flori mari albe co cemrul verde,alb~i mara; C tonguuCCl, euf lori galbene infonna deolopot; ~iC 'Ne lly Moser , co f lor ialbe, rnar i , cudungi roz.METODE DE1NMUL TIREeel mai simpfu: Ma;cotaj. Plantele sernarcoteaza singurein mod natural, astfelincattotce trebuie sa facep pentru a Iest imula este53alegepcoarda pe care vrep sa0nmul!i!i,53-icresta!i scoarta, sa 0nfigep in pamant ~isa~teptap sa prinda radacini.A1te metode: Divizareo tuferor. Diviza!iprimavaradevreme plantele care infloresctarziu~itoamna plantele ceInfloresc primavara.B u t a ~ i delemnmoole.Realizati butasii de lemnmoaledin tulpinile noicrese~te Ins~zonulanterior sauca buta~ire bazala a noilor tuIpinicreSCutedincolet. Acesti butasi trebuie sa fiede 10-1S em l ungime. . .Seminre.Semin~elepot fiprocurate relativ

~or. Semanap.le toamna , acoper indu- Ie cu un

strat subtire de verrniculita. Asezati 0bucatade sticla peste tavaInsaman~ata silasau-ointr-o sera rece sau Intr-un locprote ja t pelatura de nord a casei , peste iarna , Primaveraaduce ti tava in sera sau inzona deInr rtult i redincasa~iasezati-o pe 0 patura incalzitaprogramat.'i la 21-24C.Probleme poterrtialeDad rnarcotat l rulpini , va putet i a stepta saformeze radae ini sisa f iega ta pentrutransplantare la unan dupa ce ati inceput,Singura problema apare cand solul se usuca.Anntt-va cand Inrnutt l iana sa 0 rnentnetumeda Intimpul perioadei seceroase.Tufele divizate nu ridica nici ele problemeatata tirnp ca t sunt sufic ient de rnari s iave tigri ia sa Ie rnentineti umiditatea pana se prind~idevin viguroase. Butasi i pot f iatacati defungi .Pentru a grabi procesul de iradaci nare~iprin aceasta ascadea timpul inca re butasuleste vulnerabil, asezati mediul de inradaclnarepe 0patura indilzita, programati la24C.Sernintele germmeaza haotic . Unele vorgermina laincepurul primaverii. dar altele vorgermina sporadic pe parcursul ver ii ~iInprimavara urrnatoare,

Clethra spp,ClethraCLETHRACEAE

[ 1 I D J [ ] ~~Zonele: 5-9Cel e pes te 60de spe ci i a le acestui gen suntor igina re dinAsia ~iAmerica de Nord. Elesunt cultivate pentru florile lor frumoase sipar fumate , da r~ipentru boltele superbe pecare Ierealizeaza, Speciile mereu verzi(C arboreo) fac 0 buna impresie in gradina;lafel ~iunele specii cu frunze cazatoare(C borbinervis).Tncantatoarea scoarta care secojeste realizeaza un spectacol ineredibil odataee frunzele au cazut.METODE DEiNMUL TREe el m ai s implu: Drajoni. Unele planteproduc inmod na tura l dra joni . Sapati ~idesprinde! i de planta parenta la unul sau maimul~idraioni. primavara devreme.Alte metode: Semin!e .Semana ti seminteleori primavara , ori toamna , ~ipastra ti ladi tele cuseminre la 0 tempera tura de 7 pana la 10C.Dad insaman~ti toamna , pune ti ladi~e le Intr-osera rece iarna ~iaduceti-Ie intr-un locproteiatIn interior. primavara.Buta?isemimaturi. Realiza!i buta~iiatunci rand

auinceput sase l ignifice labaza, ingeneral dela,nceputul pana lamijlocul verii.

I ND R EP TA R D E P LA N TE 149Probleme potentialeDrajonii nu vor supravietui tara un sistemradicular adecvat. Verificati zona radacinilorpentru a f is igur i ca sum suficient de mari pentrua susrine rulpina drajonului ina inte de a separatulpina acestuia de planta mama. Sernintelegermineaza haotic: pastrau ladita cu serninteumezit.'i pencru cel puon un an dupa plantare.Butasii sunt predispusi la infeqii fungice. Folositidoar medii pentru lnradacinare proaspete,curate sipastrati 0buna circulatie a aerului.

I

Convallaria spp.LacramioaraLlLIACEAE

[ 1 I D J ~Zonele: 2-7

Cele [ re i specii a leacestui gen provin dinzonele tempera te nord ice . Elesunt cult ivatepentru tulpini le lorcu f lor ia lbe, aplecate, informa de clopotei, ~ifrunzele alungit ehpticede unverde dar c e p ar a creste direc t dinpamant. F iori leau un miros placut ,patrunzator . P lanta se dezvolta bine in zoneumbroase sau in locur i unde lumina soareluieste difuza, C major;s 'Aureovariegataprezinta pe frunze du ngicolora te de la galbe npal pana la crem, 'Variegata prezmta petea lbe pe f runzele sale , ~iC. mo jaJi s var. r o seaare flori roz.METODE DEiNMUL TREe el m ai s implu: D iv iz or ea tUfeJor. Plantelecresc din rizomi, usor de separat odata aiunsi,ladimensiunea optima pentru a creste prinforte proprii. Dezgropati rizomii toamna siseparati-i cu atentie inainte de a-ireplanta.Alte metode: Semin!e .Culegeu serninte lesau cumpara ti- le de laun furnizor. Daca Ieculegeti va trebui sa Ie extrageu dinf ruc tul ceIe incorqoara inainte de a Ieplanta, Semntelesipe re te le f ructului vavor provoca tulburaristomaca le dad sunt inghiti te, a stfe l inca[spa la !i-va bine pe maini dupa ce luc ra ticu ele. Plantati semintele Intr-o ladiraumplutic uun ame st ec de paman t bogat i nhumus, s ia~eza~iladi~a intr-o sera rece sau imr-un locprote ja t dingradina , pe t imp de iarna .Seminiele vor g~rmina In primavara.Problem.e poten~ialeTufele divizate [rebuie sa aibamugurii, din carevor ie~itulpinile ~ifrunzele ~ise VOl dezvoltaradacinile pentru a supravie!ui. Examinatirizomii eu aten~ieinainte de a-isepara.Semin~ele trebuie men~inute Intr-un mediuumed ~iracoros iarna . Nu lasaf ise ra rece sase supralnca lzeasca sau pamamul din ladifa cusemin!e sase usuce .


9/32

150

Cotoneaster spp.

Coreopsis spp,CoreopsisASTERACEAE

!1ffi][]~~Zonele: 4-9Cele aproape 100 de specii aleacestui genprovin dinMexic ~idin America de Nord ~iCentrala, Sunt cultivate pentru florilelorplacute, de un galben stralucitor lamajoritateaspeciilor. Seintalnese atilt specii anuale cat siperene, dar toate au 0lunga perioad a delnflor ire si, dadi sum insamantatc suficient dedevreme, infloresc in primul an. C . gmndi[lom'EarlySunrise a re antodii cumai multe floril igula te, marginale, 'Moonbeam are f runze cusegmente filiforme, extrem de subtiri, iarC. rosea are flori roz.METODE DE iNMUL T IREe el m ai s implu: Divizarea rufelor. Divizapplantele perene primavara devreme.Alte metode : Seminte. Semintele sunt u~orde procurat. insamanta~i-Ie imediat lainceputulprimaveriL Elegermineaza eelmai bine la0tempera tura a solului de 13-laDe. Vor germinain aproximativ 3-4 saptiimanL Pu(e~itransplanta plantele anuale, ciind auImplinit6 saptiimani, dar nu transplantati speciileperene mai devreme de 8 saptiimanLButo~j bazalj. Desprinde~i noile tuIpinice

c resc din colet cand au 10 pana laI5 em lungime. inradiicinap-Ie eilpe buta~iidelemn moale.

Probleme. potentlaleCoreopsis necesita un drena j foa rte bun, darpoa te foa rte usor sasufere din l ipsaape i dnds e p r in d pentru prima oa r a , P l a n ta t i III soluncudrenare rapida, dar mentineti-le umedecand tufele sunt proaspat plantate. Sernintelenuvor germina bine in soluri prea calde;aSigurap-va ca, dupa insamantare, puteti pastraladirele laracoare. Butasiibazali forrneazasuficient de repede riidiicini,astfel incatproblemele eu infectiile fungice sunt rare.inor iee caz ,va trebui sa asigurat l 0protectielmpotriva pierderii apei prinfrunze, Amintiti-vasa rupert f runze le de labaza , cand inf ige ributasul in mediul de inradacinare.

Cotoneaster spp.BarcoaceROSACEAE

Zonele: 5-8

Cele mai multespedi dincele 200 a le acestuigensunt originare dinzonele temperate nordicedinEuropa, Asia~iAfrica. Elesuntcultivatepentru numarul mare de f ioria lbesauroz ceacopera ramurile, primavara, ~ipentru fructelero~iisau galbene, toamna. Unele speciiformeaz1icovoare ce cresc ladoar cal;ivacentimetrideasupra solului,dar majoritatea sunt arbu~tide1, 5 panala 3 minall;ime~ilapme. Majoritatea aufrunze mereu verzi sauaproape mereu verzi,darunele aufrunze eazatoare. Existiisute de soiuri.Dintre cele maiapreciate amintim C franciJetii,cufrunze verzi-gri,florialbe cu tente de ro~u,fructe de toamna portocalii srriilucitoare;C. horizontafis, cufrunzecazatoare curamuribifurca te ~icu f runze toamna deun ro~usrriilucitor; ~iC . salidfofius,un arbust de 4,5 minalpme ~idiametru, cufruete de toamna ro~ii.

METODE DE lNMULTIREe el m al s implu: Marcotaj. Trageti ramurileseecucnate lapamant prirnavara devreme,raniti-Ie, acopenti-le cu pamant ~ifixa~i -Ie.Vorf igata pentru transplantare toamna sau inprimavara urmatoare.A lt e m etode: B ut a~ isemjmaWri. Taiari butasilatunci cand sunt gata, de lamijlocul primaveriipana vara urziu.Seminte. Un nurnar surprinzator de speciipot ficultivate dinserninte, Daca Ie colscrau singuri,ext ragep- le dinfructe ~iinsamimtap-Ie imediat Intiivi ( lad l te) speciale Insera reee, fieplasap-Ieintr-un locprotejat dingradina pentru pertoadaiemii,sau irnpachetati-le Inpamant de turbaumed ~introduceti-Ie intr-o punga de plastic lafrigider. Liisap-Iesa se dezvolte natural, alternandprimavara temperaturile de z i~inoapte. Vorgermina haot ic pe parcursul uneiperioade de 0lunasau doua.Probleme potentialePlantele marcotate nu ar trebui sapunanic i0problema, daca n u s u m separate de plantaparenrala inainte de a f dezvoltat un sistern deradacini care Iepot sustine, Verificatipentru afis iguridad sistemul deradac ini este binedezvoltat inainte de a transplants plantarnarcotata, Semintele germmaaza haotie. Piistra~tavabine udatii ~iprotejatii de supralncalzire ~ide ploa ia in exces pentru eel pupn unsezon.

C}pripediwn spp.Papucul doamneiORCHIDACEAE

Zonele: 2-7

Cele 45 de spec ii a le aeestui gen sunt originaredin regiunile temperate aleemisferei nordice,sudul Asiei ~iMexic. Sunt cultivate pentruf lor ile lor delica te . Aceste orhidee audoardriva centimetri deasupra solului ~Icrescspontan in multe zone impadurite.

Culonle florilor indud nuante de gal.ben~roz,alb,-osu ~ipurpuriu, jarte~ala inferioara esteadesea I n f orma de " pa puc , d e unde ~denumirea populara.I"IHODE DE iNMULTIRE . ..eel maisimplu: Djviza rea tufelor. Divizatirizomii la Inceputul pana la mijlocul prirnaverii.Re lanta~iimediat luand cat mai mult solpo~billn jurulradacinilor ~ideranjind cat maipupn plantele. .Alte metllde: Nu existo. Divizarea tufelore5tesingura metodafiabila de a inmulu acesteplante lanivelde arnator.Probleme poten~ialeRadacinileau nevoie de 0c iuperca ce creste insimbioziicu acestea, rezultand micariza. Acesrifungise gasesc in solul dinjurul radacinilor,deci este obligatoriu sa-I rransplantati ~ipeacestaImpreuna eu planta si sa deranjatiriidacinilecat de putn posibil.Tnafara de a fisigurica.luap ceva solirnpreur-a cu plama,trebuie sa fiti atenti sa pasrra~i piantele umedepana ce devin viguroase.

DDahlia spp,DalieASTERACEAE

!1 f f i ]~ [ ]sZonele: 8-11Cele 30de specii a leacestur gen sunt or igina redinAmerica Centrala, Sunt cultivate pentruflorilelor, aUt de diferiteincat genul esteImparpt in categorii in func~iede marimeaf iori lor ~iapoiin I I c lase infunqie de formaflorilor. Plantele au radacini wberizate careserves~ laInmulljrea plantei. Tuberculii se scot~isedepoziteaza iama. Toate speciileinflorescpana lamijloculve ri i , dad sunt plantate dupaceamenintarea ingheturilor de primavara atrecut. Soiurile 'Zorro', 'Jessica, 'Charlie Two'~i'Claire de Lune sum ~elemai riispandite.METODE DEINMUL TIREe el m ai s implu: Divizoreo tufelor. Tubereuliiservesc laInmulprea vegerativa a plantei. Putetisa giisipmicituberculi c:i.ndsapati plante!epentru iama. Depozira~i-icum procedati ~ieueeimaimari, apoi primavara plantati-iIn gradina.Poate sadureze ~idolani pana saInfloreasdi.

Puteti ~isataiatitubereuliimariIn bucau. fiecarecuunulsau mai multi .och." (muguri).Alte metode : Buta~i bazali. Pentru a realizaacesti butasr, inceperi cu tuberculi intr-o serasau Intr -o zona bine lurninata dincasa chiar laInceputul prirnaverii. Odata ce lastarii crescutidintubereul iau aproxirnativ 10 em lnalpm e,taiati-i ~iinfigeti-i intr-un mediu deinriidacinare. P l asa t i va su l pentru inradacinareintr -o camera de inmultir e cu sistem depulverizare ~ baza incalzua ce pasrreaza 0tempera tura de aproximativ 24C. P lante le vorp ri nde r adki ni i n2 saptamani.Seminte. insamantati-Ie cu aproape

6-8 saptamani ina inte de dezghet ~iaseza tivasul insamanrat pe 0 suprafata Incalzitapentru camediul sa ret ina 0temperatura intre18 ~i 21 DC,ca t t impare loc germinarea .Probleme potentialeTuberculii nu pot supravietui daca nu dezvoltatulpini ~ifrunze; fiti siguri ca toate fragmenteledinoricare tuberculi au eel putin un ochi. Dacatiiiapsau rupeti tubercu Iiiinainte sa-i depozirarl,vor fi predispusi sadezvolte radacini, astfelindtdepozitati-i ~a cum auie~jtdin pamant, Butasiinecesita 0baza Inc1ilzitiisistropire pentru aprinde radadni r ap id . Da d nu puten asiguraaceste conditii, vetireusi totusi sainradacinati

IN DR EP T A R D E P LA NT E lSIburasi i pr in impache tarea inpungi de plastic ~iaseza rea lor pe0sup-afata incalzitii.Oricum,sansele de succes sunt dim!nuate. Semintele nuridka aproape nicia problema, dar rasadurilssum extrern de delicate. Pastrati-Ie Incasa panacand nu mai exist i iabsolut nic i0 sansa deinghet primavaratic, sl obisnuiti-le graduallaconditiile de afara,

Delphinium spp,Nemti~oriRANU NCUL.A.CEAE

[]Uff i]E!].~Zonele: 4-8Cele 250 de spec iia leacestui gen provin de petoate continentele cu exceptia Australiei ~iaregiunii arctice. Elesunt cultivate pentruracemele lor cu flori elegante mari,In culori dea lb, roz , purpuriu, albastru, galben ~irosu,Fiorilepot fidense, ca la soiurile 'Black Knight~i 'Astolat , sau aranjate inspice laxe, ca laD. cardinale ~ 'Blue Butterfly. DeoareceDefphinium poate avea 0viatii scurta, inmultiticu regularitate speciile favorite.

Dahlia spp.


10/32

152 I ND RE PT AR D E P LA NT E

1

METODE DE iNMU.qIREeel mai simplu: Serninte,larovizati seminteleeel putin2 saptamaniinf r igider ina intede a Iesernana intr -un amestec de pamant boga t inhumus. Sernintele au nevoie deintuneric pentrua germina; dupa 0usoara acoperire cusol,puneti unteanc gros de z ia re sau cartondeasupra tavii. P l a s au t a v a i n t r- u n locunde solulva r a r nane 130emperatura de 1013C_Sernintele vorgermina in 2 saptamimi.Alte metode : DMz a re a t u fe J o r. Divizati plantelela lncepurul toamnei ~ireplantati-Ie imediatButrJ~ibazaJi. Este posibil sa lnradacinatl

l;istari tineri ce cresc din colet. Taiati-i dnd au10pana.la 15cm lungime ~iinradacinati-i intr-ocamera de inmuIpre ce rnentne 0 temperatura.de 16-18C_Probleme poterrtialeSerninte le devin dormante dad sunt expuse latemperaturi prea inalte, astfel incat esteimportant sa pastrati tavile cu serninte undevaunde nu sepot supraindlzi . Butasii suntpredispusi la infectii fungiee. Folosni mediiproaspete, curate, fadi pamant, p en tr u aminimiza problemele, ~ipastrau 0 Ioarte bunavenulaue.Tufe le diviza te nuse vorpr inde data nudevin

viguroase pana lainghetarea solului. Divizap~ireplantap tufe le cu eel pupn 40 dez ile inaintede primulinghe t de toamna ~teptat .

Diandws spp.GaroafeCARYOPHYLLACEAE

QJ~Zonele: 3-9

Cele JOOde spec ii a le acestui gen suntoriginare din Europa ~iAsia. Elesunt cultivatea ta t pentru folia jul lor , care laspec ii cum ar figarofitele (D. deJwides) formeaza un covorverde dens def runze subpri , dit ~ipentruf lori le lor , ca revar iaza de lagaroafele inal te eeinfloresc neincetat pe care Iegasimin florarii,pana laD. barbatus care fat tre te rea spre vara.Diversele specii indud plante anuale, bienale ~iperene, iarflorile pot fi parfumate sau nu, albe,roz, ro~jj~igalbene, dar caracterele deosebitesunt dungile simodelele de pe petale .METODE DE iNMULTIREeel mai simplu: Seminte. Seminte le suntu~or de proeurat. Semanap in spal~iinchiseprimavara devreme, ~ipastrati tavile cusemin~e la0 emperatura de 16-2lC_Semintele vor germina In 2-3 saptamani.Alte metode: Marcotaj. Planrele pereneinalte pot 11marcotate . De indati i ce putepindoi 0ulpinarara sa 0rupe~i, realizap 0mica

r ana a eo lo unde p la nt a v a i n tr a i n c on ta ct c usolul ~ifixati-o pe suprafata solului, Maipractic, rnarcotati-o Intr-un ghiveci asezatlanga planta , deoarece nuve tif i nevoit saIndoiti tuIpina atat de a p ro ape de 501 .Vaprinde radacini intr-o luna. Desparti~i tulpinade planta parentala ~icontinuati sa 0 crestetiinghiveci pana la ineeputul toamnei, candputet i saotransplantau Ingradina .Probleme poteritlaleSerninte le nu ar trebui sapunanic i0problema,dar rasadurile unorspeciisunt destul de rnicute.Tnconsecmta , e le sunt usor dedistrus cu0practidi de udare saracacioasa; pulverizati-le cuun vaporizator manual tinut suflcient de departepentru c a e l e s a nu s irnta niciodata un curent deaer sau apa , P lantele marcota te vormur i pesteiarna daca nu sunt suficient de viguroase pentrua rezista actiunii inghetului ~idezgnetuluinorrnale in mejoriratea locatiilor. Dad credetica plantanu vaavea timpsa devina viguroasapana lavenirea iemii,ingropatl intreg ghiveciul inpamant, Primavara, puteti sa1dezgropati ~isatransplantati tanara planta Ingradina.

Dicentra spp.Cercei i-doarnneiFUMARIACEAE

[ ] u m J ~Zonele: 3-9--_. . . . . . . . . ._-Cele peste 20 de spec ii a le acestui gen suntoriginare dinAsia~iAmer ica de Nord. Elesuntcultivate atat pentru foliajul delicat ~icaracterulstufos 31plantei, ca t ~ipentru inflorescentelelor lungi cuflon i n f o rm a de inirna, albe,galbene ~ir oz , t a r bobocii sunt adesea bicolori,PlanteIe vanaza de la 36cm l a 1 , 5 m inal~ime,dar spec ii le comune, cumar f cerceii -doarnnei(D. eximia), au aproxirnativ 60 cminalpmesi la~ime.METODE DE iNMuqlREe el m al s implu: Semin~e. Semintele pentrumulte specii sum u~orprocurabile. larovizatl-lepentru 2-3 luniina inte de a Ie insamanta intavi.Umple~itava cuun amestec pe bazadecompost/ mranita ~iadaugati un strat devermiculita in care se vainsaman\


11/32

154 I ND RE PT AR D E P LA NT Eimpac t Intr-un aranjament uscat cepoa teocupa un locin centrul casei durnneavoastra,intreaga iarna, Cerintele soiurilor variaza 'infunctie de spec ie. De exemplu, soiul popular'Oxford Blue a lspec ie i E. bourgotii neccsita unsoluscat cu niveluride fertilitate moderatepana lascazute, Tncontrast , 'Si lve r Ghost , unsoi popular alspeciei E. gigonteum, necesirii unsol urned cu niveluri de fertilitate creseute.METODE DEiNMUL TIRECel mai s implu: S em in te . Semanati sernintemature in reeipiente ~iasezati-Ie intr-o serarece pentru iarna, Nu acoperit i sernintele cumediu; e le au nevoie de luminapentru agermina. Trebuie de asemenea sa petreaca aperioada de f rig.de care vor avca par te eusiguranta in sera rece. Alternativ, le putettrata prin punerea taviiirwehte 'inplastic 'infrigider pentru eel putn 3 saptamani pana la0luna . .Apoi a scoatet l a fa ra ~iaseza ti tava insera rece. Une le seminte pot germina imediat,iaraltele pot astepta panii pnrnavaraurrnatoare. Sroatet i plantule le dupa ceauaparut primele lor f runze adevara te , dar nuderanjati restul tavii, Dad plantulele nu suntsuficient de mar i pentru a supravietui singurepeste iama, ingropap rec ipiente le in sol intr -osera rece.Alte metode: Diyiza rea tu(eJor .Divizapplantele primiivara devreme. Fipfoarte atenti -nu suporta sa fiederanjate.Buta~i de raddcind, RealizapbUla~iide rizom

toamna, a~eza~i-iin ghivece cu mediu deinradacinare ~ilasati ghivecele in sera recepentru iarna.Probleme poten~ial.eSemin~e lede la furnizori i de seminte pot sanufi fost iarovizate corespunzator. Evitapeventuala dezamagire astfel: luapjumatate dinsemintele din pachet ~iiarovizap-Ie cum amara ta t mai sus (da rin loc sapunep tava in serarece dupa ceap luat-o din f rigider , puneti-o pea piitura 'indilzitiiprogramatii sa men!:iniltemperatura solului la IS-24C). Semana!:ieealalta jumatate a semin~elor dinpachet a~aeum praeedap in mod obi~nuit. Pentru adivizabine plantele, perioada trebuie sa fieoptima.Divizali tufele primavara foarte devreme,atunci cand puteti infigecazmaua in pamant.Pastrap-Ie bine mulcite intreg sezonul ~iprotejap-Ie de soarele a rzator. dadi a jungpanalamijlocul ver ii . Bu~ii de r izom pot sufe riatacul numero~ilor fungi patogeni din sol.

Ir

Erythronium spp.Maseaua dureiLlLIACEAE

U i l l J g JZonele: 3-9

Cel e pes te 20de specii aleaeestui gen provi ndin Europa. Asia ~iAmerica de Nord. Acesteplante sunt c rescute pentru splendide le lorf lori de prirnavara , dar ~ipentru per ioada deInf lorire - Inceputul prirnaveru - ~itole ranta laumbra speciilor cu frunze cazatoare. FloriIenuseamana cu violetele, c ieu eriniIn rniniatura,Eleararna in grupuri de tulpinile subtiri ~ i au 0gama de culon de 120lb 120oz, rnov, violet ~igalben, Staminele tuturar speeiilor suntproeminente, 120elca 120majoritatea crinilor.Frunzele erese in perechi ~is u n r v e r z i vargatesau dungate euga lben sau 0 culoare eel rna ibine descnsa ea mara ste rs ,METODE DEiNMUL TIRECel mai s implu: Aee st e p la nt e s e i nmu lt es cdestul de bine in mod natura l, prin bulbi . DacaIeplace mediul inconiura tor - sol fer t il ~ilumina difuza - e le vor ocupa repede intreagazona . Daca dori \i sa Iea jutap in acest sens.sapa~i-Ie toamna ~ireplantari-Ie imediat. Dadicumpara~i bulbi. curnparati-i doar pe ceiimpache ta~i inpamant de turba umed sau unmater ia l s imilar - aeest bulb nu poate tolera safie useat.Alte metode: Seminte. Companii speeial iza tefurnizeaza uneori semin~e pentru maseauaciutei, sau, maipractie, Ieputeti colecta singuri.Necesita 0 per ioada de f rig. astfe l incat ori Iesemana~i imediat intr-o tava pe care 0pastrapinf r igide r inper ioada lunilor de iama, oria~ezati lavaintr-o sera rece. Primavara. a~eza~itava unde temperatura. solului variazii in jurul a10pana la 16C. Serninte le pot avea nevoiede un anintreg pentru a germina.Probleme poten~ialeSingura problema posibila 0 putep avea candoextragand ~idivizand bulbii. Ii ve! i lasasa seusuce prea muI tinainte sa -i replanta ti sau Ii velit i iiae l l . unealta de sapat . Nerabdarea este ceamai mare problema dnd porni~i euaeesteplante de laseminte . Aminti t i-va sa Iepastrapun mediu umed ~isa preveni~i supralncalzirealor - umbrip- Ie vara, daca este necesar .Tinerele plante vor recompensa aceastii griiii.

Eucalyptus spp,EucaliptMYRTACEAE

[]Zonele: 8-10

Cel e pes te 500 de spe ci i a le a ce st ui g en SUnoriginare din Australia, Filipine, Malaysia,Papua Noua Guinee ~iMelanez ia . De~i suraplante tropicale ~isubtropical e, multl gradinaridin zonele nordice Ie cult iva ca plante laghivec i, f ie pastrate Ininter ior tot anul, f iemutate ingradina externa pe perioada verf siapoi inapoi In interior. iarna, G ra di nar ii I e .pre tuiesc pentru Ioliajul lora romatic, care 120rnajoritatea speci ilor este gri-verde-deschis. ~ipentru coa ia decorat iva care se exfoliaza, cevar iaza in colori t de lapor toca liu scorp~oara 120alb, gri si mara.METODE DE iNMULTIRECel mai s implu: Seminte. Semintele pentruspeciile eomune cum ar f E. citriodora ~iE. cinerea sunt usor de procurat ~igermineazausor, Raciti-Iein frigider timp de 2 saptiimfmi~i sernanat i- le putm adanc. A~ez2oprecipientulInsamanrat pe 0 patura inealzitii programara la21-24C. Daca sunter i inte resat de spec ii maiexotice, eauta ri pe interne t lacompanii dinAustra lia. Cumpara !i seminte pre raci te cumam ara ta t mai sus~iapoi Inmuiat i-Ie inapaafumatii.Alte metode : Seminte[e reprezinta singurametoda pentru a inmulp aceasta planti i lanive lde amator.Probleme poten~ialeGermi narea este haotidi . da r aproapede f ieca re data inche iat i i cu sueces.Probleme apar dnd incerea! i sa cre~tefidisadu rile. Transplata~i-Ie in recipiente deere~tere imedia t ee obse rvati f runze leadevara te . Acestor plante nu Iepiacederanjarea radac ini lor . a stfe l incat ve~idorisa 0minimiza~i prin muta rea lor, dnd summici. Intotdeauna cre~te!i-[e intr-unr ec ip ie nt c upe re ti moi c a s a I e pu te ~imuta u~or Inghiveee mai mar i. In a1doilearand, este posibil sa necesite a racire ,cand sunt t ine re , pentru a preveniprabu~irea lor . Oricum legati .le la rg;legana tul in bataia vantului va a juta laintarirea. trunchiului.

Euon)fmus spp.Euonyrnus. voniceriuCElJI.STRACEAE

Zonele: 4-9

Majoritatea celor 175 de specii a le acestui gensuntoriginare dinAsia. Elesunt cultivatedatontii foliajuluilor ornamental, care seschimbatoamna in culori vii,~ifructelordecorative. Euonymus poate avea frunzemereuverzi, semipersistente si eaduce sicreste caarbu~ti, arbori siplante urdtoare.Cul~area frunzelor variaza vara de laverdeintens la verde cudungi galbene ~ic u n u an c emulticolorede alb, crem saugalben.Majoritatea speciilor sunt rosii stralucitortoarnna, iar f ructe le sunt viucolora te ~isedeschid pentru aexpune semintele, E. alawsesre una dintre cele mai comune spec iicultivate, la feleu E. (ortunei ~i E.japonicus.METOOEDE iNMuqlREeel maisimplu: Mo(cotaj. Aducetiunghivecicu pamant sufkient de a pr oa pe deplanta pentru aindoi usor 0arnura, Raniriscoarta, fixapramura ~ilasa~i-o sa prindaradiicini.Dacil nu este gata pentru a fitransplantatiiinainte de iama, ingropatighiveciulinsolul dingradina ~itransplantafiprimavara devreme.Alte metode: Buto?i semimawri. Realizatibuta~iiva ra ,de indati i ceau Inceput saseinrareasca. ~iinradadnati-i in modul obi~nuitBuro~ d e l em n verde.Suntrecomanda\i pentru

soiurilecummze caziitoare. Inradacinap-i Intr-unsubstrat proaspat, curat, preferabil intr-ocamera de inmulpre.ProbJeme poten~ialeBolilefungieepot ataca buta.~ii,dar dadutiliza\imedii proaspete si pastra!i buta~iiintr-unmediu corespunzator. pot fiferi~ideinfec\ii.

Eustoma spp.EustomaGENTIANACEAE

____ Zonel . .: 6-11

Cele 1speciialegenului sunt originare dinAmerica.Centralii side Sudsf dinsud-estulStalelorUnite.Ae~ste plant~ sunt cultivatepentruflorilelor foarte frumoase ee dureazaatiltIngradina dit ~iinvaze.DumneavoastriipU1ellgisi soiuri eu 1I0ricucorala simpla saudubla.in(ulori variindde lagalben pal.laraz ~i

albastru. Unele au punctisoare pe margineapetalelor, Intimp ce altele au culori incense,Soiurile preferate includpe cele dinseria Heidiand Echo, 'Maurine Blue, si seria rezistenta lauscaciune Flamenco.METOOE DE iNMUL TIRECel mai s implu: Semin~e. Incepetiinsarnantarea foarte devreme primavaradeoarece plamele cresc incet. Ele germineazaingeneral in2-3 sapti imfmi. dar vor trece eelputn 8-10 sapti imani pentru aa junge ladimensiunea pentru a f iplanta te . Au nevoiede lumina~ide 0temperatura a.soluluide21 pana la24C. pemru agermina,Alte metode: Diyizarea lufelor. Inzonele undeaceste plante suntputernice, Ieputeri divizapnmavara timpuriu. Inainte[a noiilastari sadevina viguro~i.Probleme potentialeSemutele sunt vulnerabile lamicroorganismeInconditii de umiditate rtdlcata, deoarecedur ea za a ta t d e mul t t imp pem ru a i es i l asuprafata mediului. Minimiza~iproblema prinplantarea lorintr-un strat subtire deverrniculita deasupra mediu!ui de insarnantaresifi!i siguri ea mediul are drenare rapida.Pastrati 0 buna circulatie a asrului in zonaunde se dezvoltii. Turele divizatesu nt robuste;nuye ti avea probleme dad Ie replanra fi intr -olocafie corespunzatoare.

FFiclls spp.FicusMORACEAE

El~[]0-Zonele: 11-1ICele aproximativ 800de spec ii a le aeestui gensunt originare din regiunile subrrop1cale $itropica le de pe tot globul ~ivar iaza de laa rborilaarbu~ti~i plante cat3ratoare. Aproape toatesunt plante euf runze mereu verz i .Elesuntcultivate pentru foliajullor impresionant ~ipentru trunchiurile lormasive saufruetele lor.Ficusul (F . benjamina) este 0 plantii obi~nuitade inter ior in zonele tempera te. a~acum este~iarborele de caudue (F. elastica). Smochinul(F . corica) este una dintre cele mairezistentespecii alegenului, supravie~uind cu proteepe petimpul iernii in zona 6.

I ND RE PT AR D E P LA NT E ISSMETODE DE INMUqlRECel mai s implu: Marcotaj aerian. Cea maisigura eale pentru a inmuI~ia rborele decauciue. incepe~i de la mijlocul primaverii panalamijlocul verii, cand planta creste . . ..guros.A lt e m etode: . B ut a~ isemimaturi . Metodaeste pre fe ra ta pentru specii ea smochinul~ificusul pletos (F . benjamina). Realizatiburasli de la mijlocul prirnaverii p~lnalamijloeul verii, imediat ce lemnul ainceputsa se Intareasea.Seminte . Semanan pnmavara, Au nevoie de

lumina pentru a germina, astfelincat asezati-le120upratata unuistrat de verrrucuhta ceacopera unamestee de parnant pe baz i! decompost/ mranita, ~ipulverizati apa lntregranulele vermiculitei. Acoperit solul CU0bucata de stic ia sau 0fol iede plastic penrru ac rea un mediu constant urned, siasezat i-l pe 0patura Incalzita Ia 18-21"C.Probleme porentlaleMarcotajul aerian necesita unmediu umed, darnu foarte cald.Tnra~ura~jfoliade aluminiu pernarcota aenana, dacii soarele va supraincalzlmediul de subin'leli$ulde plastic. Butasiisernimatur i sunt predispusi la infectl l fungice.Pentru agrabi inradacinarea, ~eza~i vasul deInriidacinare pe 0 patura pentru Incalzit solul.12018-21"C. Semintele vor mur idad sesupraincalzesc. A$ezafi-Ie aeolo unde primesclumina de 120n tub f luorescent sau luminasolara difuza.

Forsythia spp.Forsythia, ploa ie de aurOLEACEAE

Zonele:5-9

~ase din cele 7 spec iia le aeestui gen suntoriginare din estul ASiei.$iuna din Europa.Elesunt adeseor i cultivate pentru f lori le lor cupatru petale. galbene strii!ueitoare. ce Ieacopera ramu rile 120 Incepurul primaveri iinaimede inf runz ire, ~ide asemenea rea lizeaza unexeelent gard viu.Ele pot deveni neatractivedad nu sunt tunse; opr i~i-vi idina Ieutil izac a gar d v iu de t i p f o rm al , numai d ad ~ ti li d nuve~jputea t ine P!lsuleu tunsulin f ieca re animediat dupa ceInfloresc.METODE DEINMUL TIRECel mai s impJu: Marcotaj . Tragep ramuraa leasa lapamant or icand in timpul sezonului decre~tere. rani\i-o $ifixarj~o.Vafigala pentrutransplantat in toamna sau in primavaraurmatoare.Alte metode : Buta~i de Jemn verde. Realiza~iace~ti buta~i primavara.


12/32

156 I ND RE PT AR D E P LA NT E

1

Buta~i semimatur i . Acesti butasi sum gala Ingeneral de lamijlocul verii pana vara Girziu.Probleme potentiateAceste plante seinradacineazil usor ~irareorisufera dincauza vreunei probleme. Totusi,dad mediul pentru Inradikinat sau recipientuleste eontaminat , e le se pot infec ta cunumeroase micoze.

Franklinia alatamahaFrankliniaTHEACEAE

.1~Zonele: 6-9

Singura spec ie din acesr gen este originara dinGeorgia , dinsud-estul S ta te lor Unite, ~inusemaigase~te in sillbaticie. Este cultivata pentrugrauoaselc sale flori a lbe cuun centru galbenproeminent ~ifrunze verzi luc ioase ce se faerosii toamna. Fiorilesunt pariumare ~iinfloresevara tarziu ~ilaineeputul toamnei, a t u n c i c a ndput in i a rbus ti s i copaci miciinfloresc.METODE DEiNMUL TIREe el m ai s implu: Buta~i de lemn moo/e.Reahzati butasii prirnavara tarziu ~iinradacinap-iintr-un mediu Tara.parnant, Puneti-i daca esteposibil intr -o unitate de inmul t l r e cu sistern depulverizare: daca nu, folosin Incillzirea la baza ~ipulverizati manual butasii de c a re va o ri p e z i .Alte metode: Morcotaj . Aeesta poate f irealizat doar cand ramurile maisunt ineil destulde f lexibi lepentru aa tinge solul .Semint e . Semanari semin~ele imediat ce

sum mature - in general toamna foarte ta rz iu.Plasari tava imr-un loc protejat afara sau intr-osera rece pe timp de iama. Alterna tiv, putet i sapunep tava peo patura e lectrica setata samen~inatemperatura laaproximativ 10C.Probleme poten~ialeProteja~i buta~iiimpotriva micozelor prinplamarea lorinr r-un mediu proaspar , curat ~iflirapamant, oferindu-Ie 0baza incalzita.Marcotajul este 0metoda foarte sigura pentruainmulp orice planta, indusiv franklinia.Singuraproblema posibi la este sadesparpti plantamarcotata de planta-mama ina inte saa ibaunsistem de radac ini destul de dezvolta t pentrua-~iputea suspne singura viata. Semin~ele nusunt deloc sigure. Esteposibil sa obrinerirezultate bune, dar este 0 metoda mai purinsigura ca buta~irea, pentru cil semin~ele pot saneeesite 0per ioada lunga de timp pentru agermina.

GGaillardia spp.FluturasiASTERACEAE

Cel e 30de spe ci i d in acest gen sunt originaredin nordul ~isudul Americii. Sum cultivatepentru f lor ile lorcolorate ce var iaza de larosu pana la portocaliu sau galben. Discurilecentrale var iaza laculoare de la portocaliupana la purpuriu, mar a ~ irosu. Unele soiuriauf lori l igula te cu corola franjurata, iar florileligulate ale altora, cum ar fi G. X grandifJora'Dazz ler , sunt rosi i cu marginea galbena,Printre soiuri le pre fe ra te se nurnara 'BabyCole , 'Red Plume si 'Kobold'.METODE DE iNMUqlREeel mai simplu: Semin~e.Toa te t ipuri le defluturasi, de laplantele anuale lace le biena le ~iperene, se lnrnultesc bine dinserninte,Impr~tiap-Ie pe supra fa ta unui mediu pe baza

de cornpost/rnranlta: necesita lumina pentru agermina. Puneti taviIepe 0patura indilzitaelectric, daca este posibil, pentru ca ratele degermnatie sunt cele rnai r idicate cand solul i~imenune 0temperatura constanta de 21-24C.Alte metode: Di v iz o r ea t u re / o r. Speciileperene raspund bine ladiviza re . Scoatet l-le ~idivizati-le prirnavara foarte devreme, Inaintesa-~i f reluat cresterea viguroasa de sezon.Buta~i de radacind. Dacadorlti sa inmul~p

semnificativ un soi, facep butasi de radacinaiama tarziu sau prirnavara devreme si plantap-lvertical lntr -o tava sau unghiveci . Punetighivec iul lntr-o sera rece sau intr-un loc fe ri tdingradina ~iprotejati-l de ploaie excesiva,Noi plante vor aparea int impullunilor deprirnavara rarzie ~ivara timpurie.Probleme potentialeSernintele sunt aproape Taraprobleme - doars a nu I e s emanat i a ta t d e a danc I nc at s a nu maifieexpuse lalumina. Plantele divizate se prindusor, dad a uun s is tem de r ad il ci ni d es tu l d edezvoltat sa aprovizioneze planta cu nutr ient i s idaca Ie rnentineti 0umiditate optima pana cedevin viguroase. Butasii de rizom sunt malsimplidecat v-ati putea imagina. Asigurap-va camediul de Inradac inare se dreneaza rapid ~iusor pentru cabutasii sanu f ie expusi launsurplus de umiditate Tnghiveci.

GalallLlllls Spp.

rI Galanthlls spp.GhioceiAMARYLLIDACEAE

METOD.E DEiNMUL TIREe el m ai s implu: Divizareo tuielor. Plantelec resc dinr izomi care sunt usor de diviza t.Puret i face asta toamna sau prirnavara, cand vaeste maiconvenabil.Alte metode: Seminle. Specii le de Go/ium facserninte viabile. Sernanati-le cand sunt matureintr -un sol boga t in compost! rnranita simenuneu-Ie la 0 tempera tura de 16-21C.Probleme potentialeNu lasati plantele divizate sasufere de lipsa deapa inainte sa devina viguroase. pentru ca vormuri. Daca Iediviza~itoamna ~i locuiti intr-ozona cumulte per ioade de inghe], e sre bine sarnusuroiti plantele divizate imediat ce soluiinghea~. Nu lasaf i sernintele sasesupralncalzeasca pentru c.3 vor devenidormante , sau inee l mai rau caz ,vor mur i.

Gardenia spp.GardeniaRUBIACEAE

Zonele: 8-10

Cele aproximativ 200de spec ii din acest gensunt originare dinzone tropicale dinAfrica~iAsia. Sunt cultivate pentru florilelor albe-eerare,parfumate ~ifrunzele verzi, lucioase. Tnfloresct imp de mai multe luni; florile solitare nuimbradi niciodata planta,dar apar sporadic intimpul sezonului de Inflorire. Sedezvolta inumbra sausemiumbra ~isunt ideale pentruzone cu solacid. Dintre numeroasele soiuri,sunt preferate 'First love. 'Mystery ~iDaisy.METODE DEiNMUL TIREe el m ai s imp lu : Bu ta ~i de l em n m o al e. Facetibuta~iiprimavara, cat timp lemnul maiestemoale, ~iinradii.cinati-i intr-o camera deInmultire cu sistem de udare prin pulverizare.Alte metode: Altoire. Atat altoirea laterala coplacajcat ~ialtoirea cu mugure Inscuti~or suntpotJivite pentru gardenii.Probleme poten~ialeAcestea nu sum plante usor de inmult it , dec ieste normal saave~ire tiner i . Cu a jutorul uneicamere de Inmulfire cu sistem de pulverizareyeti putea saInrildacinap buta~ii.Folositi 0 tavacu pietJi$, adaugati apa ~ipunep-o in interiorulunui cor t de plast icunde ap pus buta~ii .Tavacu pietri~va oferi umiditatea esenpala. Totu~i,nu puneti ghiveciul plantei pe tavadeoareceeste probabil caamestecul de inradac inare saabsoarba umezeala ~isadevina prea ud.Candaltoiti, fitiextrem de eurati ~iaigurati-va ca apa linia ts tra tur ile de cambiu astfe linca t sasepotriveasdl exact.

I ND RE PT A R D E P LA NT E

Zonele: 3-9

Cele 19speciidin acest genprovin din Europa siAsiade Vest. Suntcultivate pemru florile ceaparprimavara. Fiorileparfumate, albe cazapada, auadesea varfurile tepalelor verzi. Soiurile deG. niva/is,ca 'Sandersii', auper igonu Ide ungalben surprinzator, in timp ce 'Lady Elphinstonearetepalele interne in numar dublu si galbene.METODE DEiNMuqlREe el m ai s implu: Di v iz a r ea t u re / o r. Scoatetl~idivizati bulgarii (aglomerarile) de bulbiimediat ce f lori le se ofi le sc , dar inainte ca~if runze le sa fac ;; la fe l. Aceste plante selnmuhesc rapid, incat este posibil sadevinai nghe su it e d ad nu efectuat a ce st p ro ce s l afiecare 3-4 ani.A lt e m et od e: Semint e . Puteti sa strilnge~isernintele imediat ce sum mature. Plantati-leintr -o tavaplina co unarnestec de pamantbogat in compost! mranita, Aducet i tavainauntru pentru a0proteja impotriva expuneriilascare. Transplantati rasadurile in razorul dingrildinain toarnna,Probleme potentialeBulbiimor dad ii lasatisa se usuce dupa ce i-atitransplantat. Mutap-i cu grija, deraniand cat maiputin posibilradacinile ~imentmeu 0urniditatenormala pe parcursul primei lorveri.Cei maimulpghiocei sunt hibrizi,deci e posibilcaplante le care c resc dinsemintele pastrate sanusemene cu parin!:iilor. Dar asta nu-i 0problema: top ghioceii sunt superbi ~iinflorescdevreme - cele doua calitapdorite.

Galillln spp,DragaicaRUBIACEAE

U f u J [ ]Zonele: 5-8

Cele 400 de specii dinacest gen provin dinzonele temperate. Doar cateva speciimerita safiecultivate ingradina pentru verticilele lordef runze ~iab1li tateade a crea covoare dense pesubstra t , inplinsoare sauin semiumbra . Auf lorialbe, alberoz sau albe-galbui, mici.Ceea ceuime~tela planta aceasta este parfumul. Candfrunzele sunt taiate ~iuscate, miros ca iarba sauffinulproaspat cosit. fiindbune pentru a facesaculete par fumate pentru un dulap de~ternutur i sau 0 lada cu lenjerie.

157Centiana spp.Ghintura. gentianaGENTIANACEAE

[][ffii]~Zonele: 3-9

Cele aproximativ 400 de specu dinacest genprovin dinzonele temperate si mai a les dinregiuni muntoase. PlanteIe sum cultivatepentru f lor ile lormari , informa de trornpeta lacele mai multe dintre specii. Au 0perioada deinflorire lunga, iar cele mai multe spec ii auf lorialbastre sau purpurii, desi unele, cum ar fG. dendrologii, are f lori a lbe, sia l te le , caG. o/ba, au florigalbene-verzui. Multe speciiinfloresc toamna, oferind 0 tenta de albastrugradinilor. cand acestea sunt predominantgalbene ~iportocalu. Printre speciile ~isoiurilepreferate se numara ochincele ( G . v e ma ),G. 'Devonhall ~ig hmt u ra g a lb e na (G. luteo).METODE DEiNMULTIREe el m ai s implu: S em in te . Semntele suntdisponibile lascara larga penrru cele maimulte specii ~isoiuri. Raci1isernintele pentru2 luniin f rigider ~iapoi pu neti-Ie intavi deinsamanfare. Acopenti tavi le cu car ton pentrua bloca lumina: aceste serninte a une vo ie d eintuneric pentru a germina. Menpne~itempera tura solului la21-24C in trnp ceplantele germineaza.Alte metode : Di v iz a r ea t u r e/ o r . Divizatiprimavara devreme ~ireplama1i sau pune~itufele in ghivece imediat.B u t a ~i b o z o /i . Lasta ri i de labazavor face

r i ldkini usor intr -un mediu umed. Taia~i- icandau 10-15 em lungime ~iinfigeti-iIntr-un mediuumed, Tarapamant. Acoperifi tava pentruinradkinat cufolie de plast ic pentru a mentinenivelulde umiditate ridicat.Probleme poten~ialeTnfunqie de specie, seminfele germineazaintre 2 saptamani ~i6 lunide cand le-at iinsamantat. Verificap informafia de pe plicsaudincatalog. Daca aveti seminte care necesitamult t imp pentru agermina, asiguraf i-va ca Ievep pUr ta de gri jape parcursul lunilor . Acesteplante se pot diviza bine . dar , cade obicei ,t rebu iesa f iede dimensiu nea porr ivita pentrua supraviefui pana devin viguroase. Sum foarteatragatoare pem,ru melciiTaracochilie, deciocrotip-Ie;-ear timp i~iformeaza radacinile.Buta~iibazalisunt predispu~i lamicoze. Putepsa miqorafi posibilitatile de infectieseparandu-i in recipiente sterilizate ~ifolosindmedii de inradacinare proaspete.


13/32

Cel e pes te 300

inmultirea plantelor ornamentale-4

Documents

Transcript of inmultirea plantelor ornamentale-4