Initierea_Afacerii
60
Tineri Antreprenori de Succes INIŢIEREA AFACERII
-
Upload
andreea-stanci -
Category
Documents
-
view
65 -
download
1
description
initierea afacerii
Transcript of Initierea_Afacerii
Tineri Antreprenori de Succes
INIŢIEREA AFACERII
2
CUPRINS
INIŢIEREA AFACERII ......................................................................................................................... 3
1.1. ANTREPRENORIATUL ÎNTRE MIT ŞI REALITATE ............................................................................. 3 ……………………………………………………………………………………... ................................ 3 1.1.1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE ANTREPRENORIAT / ANTREPRENOR .................................................. 3 1.1.2. CARACTERISTICILE ANTREPRENORILOR ......................................................................................... 5 1.1.3. TEST - PROFILUL PERSONAL DE COMPETENŢE ANTREPRENORIALE .............................................. 6 1.1.4. TIPS & TRICKS PENTRU TINERI ANTREPRENORI - SETH GODIN PARAFRAZAT ............................. 8 1.1.5. FORMELE ANTREPRENORIATULUI ................................................................................................... 9 1.2. DEFINIREA AFACERII ..................................................................................................................... 10 1.1.1. CHESTIONAR INTRODUCTIV PENTRU STABILIREA ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE UNEI AFACERI
................................................................................................................................................................. 11 1.3. ÎNFIINŢAREA UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE ÎN ROMÂNIA ......................................................... 12 1.3.1. CINE POATE FI FONDATOR AL UNEI FIRME? ................................................................................... 12 1.3.2. CADRUL LEGAL ............................................................................................................................. 12 1.3.3. ALEGEREA ŞI REZERVAREA DENUMIRII FIRMEI ............................................................................. 13 1.3.4. OBŢINEREA CAZIERULUI FISCAL ................................................................................................... 13 1.3.5. ÎNTOCMIREA ACTULUI CONSTITUTIV AL SOCIETĂŢII ..................................................................... 14 1.3.6. DEPUNERE CAPITAL SOCIAL .......................................................................................................... 14 1.3.7. DEPUNEREA ACTELOR LA OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI .................................................. 14 1.4. PLANUL DE AFACERI ....................................................................................................................... 17 1.5. GHID PENTRU ALCĂTUIREA PLANULUI DE BUSINESS .................................................. 23
ANEXA I_________________________________________________________________________27
ANEXA II________________________________________________________________________28
ANEXA III_______________________________________________________________________49
ANEXA IV_______________________________________________________________________57
BIBLIOGRAFIE__________________________________________________________________58
3
INIŢIEREA AFACERII
1.1. Antreprenoriatul între mit şi realitate
……………………………………………………………………………………...
1.1.1. Definirea conceptului de antreprenoriat / antreprenor
Conform Dicţionarului EXplicativ al limbii române, iată definiţiile antreprenorului si a
sinonimelor acestuia:
ANTREPRENÓR, -OÁRE, antreprenori, -oare, s. m. și f. Persoană care conduce o antrepriză. –
Din fr. entrepreneur.
ÎNTREPRINZĂTÓR, -OÁRE, întreprinzători, -oare, adj. Care are spirit de acțiune; care are inițiativă. –
Întreprinde + suf. -ător.
ÎNTREPRINZĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care știe să întreprindă acțiunile necesare (la
momentul oportun); care vădește inițiativă. /a întreprinde + suf. ~ător
ÎNTREPRINZĂTÓR, -OÁRE adj. Care este gata să întreprindă ceva; cu inițiativă. ♦ Îndrăzneț. [< întreprinde + -(ă)tor].
ÎNTREPRINZĂTÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (persoană) cu spirit de acțiune, cu inițiativă; (cel) care întreprinde o
acțiune. (< întreprinde + -ător)
ÎNTREPRINZĂTÓR adj., s. 1. adj. descurcăreț, (fig.) dezghețat. (O fire ~oare.) 2. s. v. investitor.
AFACERÍST s., adj. profitor, speculant, (înv.) speculator, (fam.) bișnițar. (E un ~ fără scrupule.) 1
1 www.dexonline.ro: definire antreprenor, întreprinzător şi afacerist
Activitatea de antreprenoriat poate fi definită
ca o activitate comercială independentă,
desfaşurată în scopul obţinerii unui profit,
având la bază obligatoriu o componentă de
risc, de inovaţie şi de leadership.
Vrei să ajungi antreprenor?
Nu e un lucru greu.
Să fii un antreprenor de succes, e o altă
poveste. Multe persoane pot să
înfiinţeze o firmă. Câţiva o pot face să
funcţioneze – să ajungă la punctul de
echilibru (break-even). Foarte puţini
pot să asigure o dezvoltare sustenabilă
pentru companiile lor – aceştia sunt
antreprenorii de succes.
De cele mai multe ori, succesul se
realizează pe termen mediu şi lung,
după dobândirea unei maturităţi de
business, sau/şi după câteva eşecuri.
Există şi excepţii, care nu fac decât să
ne motiveze şi mai mult.
4
Studiul antreprenoriatului începe undeva în secolele al XVII-lea – XVIII-lea, cu lucrările lui:
Richard Cantillon - Essai sur la Nature du Commerce en Général, lucrare scrisă în
1730, dar publicată dor în 1755 (« părintele economiei întreprinderii », economist franco-
irlandez, influenţat de William Pety), care asocia asumarea de riscuri în economie cu
antreprenoriatul
şi
Adam Smith - The Wealth of Nations, lucrare scrisă in 1776 (economist scoţian, pionierul
economiei politice)
Totuşi, studiul teoretic al antreprenoriatului a fost reluat cu adevarat la sfârşitul secolului al
XIX-lea, începutul secolului XX şi pus în practică (studiu empiric) cu precădere în ultimii 40
ani.
Joseph Schumpeter – austriac, economist, profesor de economie la Universitatea din
Viena, Universitatea din Bonn, Harvard, The Tokyo College of Commerce, din 1939 in
SUA, fost ministru al finanţelor (1920-1924), preşedinte al Bancii Beidermeier. În teoriile
sale principale cu privire la antreprenoriat, cunoscute sub denumirea de Mark I şi Mark II,
Schumpeter afirmă că inovaţia şi schimbările tehnologice ale unei naţiuni se datorează
antreprenorilor sau spiritelor sălbatice. El a inventat termenul Unternehmergeist, tradus
din germană prin expresia spirit antreprenorial. Tot Scumpeter afirmă că: în
antreprenoriat existǎ o înţelegere pe care o facem în legaturǎ cu un anumit tip de
comportament care include: iniţiativǎ, organizarea şii reorganizarea mecanismelor socio-
economice şi acceptarea riscului şi a eşecului.
Peter Drucker - austriac, economist-şef la o bancă privată, jurnalist, doctor în drept public
şi drept internaţional, consultant de business, în 1943 devine cetăţean american, professor
de Universitatea din New York, . Acesta suţine că antreprenoriatul se referă la asumarea
riscurilor. Comportamentul antreprenorului reflecta o anumită persoană să-şi pună în
pericol cariera şi siguranţa financiară, în numele unei idei, petrecând mai mult timp,
precum şi capital într-o acţiune nesigură.
Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori de success români, răspunde
pentru voi unor întrebări despre antreprenoriat, afaceri şi economie în general.
“www.manager.ro: Ce sfaturi aveti pentru tinerii antreprenori şi
nu numai, care vor să demareze o afacere? Ce domenii le
propuneţi, în care să-şi investeasca banii? Ce domenii prezintă
un risc mai redus în această perioadă?
Marius Ghenea: Este foarte greu pentru oricine să dea sfaturi
generice, cred că nu aş putea oferi astfel de sfaturi decât în funcţie
de profilul specific al unui antreprenor (interesele sale, experienţa
sa anterioară, etc.) şi disponibilităţile financiare de start (cât poate
să investească într-un start-up sau ce alte resurse financiare poate
mobiliza). În funcţie de acest profil concret, există oportunităţi în
majoritatea segmentelor de business, în România, în acest
moment. În plus, aş adăuga şi faptul că nu există business fără
risc, aşa încât căutarea unei zone de risc redus nu este cea mai
buna idee, cred că antreprenorii ar trebui să caute acele afaceri în
care pot performa ei înşişi cel mai bine.”
5
1.1.2. Caracteristicile antreprenorilor 2
Determinare şi perseverenţă: Mai mult decât oricare alt factor, dedicarea totalǎ cǎtre succes ca
antreprenor poate depăşi obstacolele. Determinarea puternicǎ şi perseverenţa pot face un
antreprenor sǎ facǎ faţă oricǎror greutăţi pe care alte persoane le-ar considera insurmontabile şi
chiar pot compensa lipsa de experienţă şi de îndemânare a personalului angajat.
Dorinţa de a câştiga: Antreprenorii examineazǎ o situaţie, determinǎ cum îşi pot mǎri şansele
de câștig şi trec mai departe. Ca rezultat riscurile considerate mari de persoanele obişnuite sunt
riscuri mari pentru antreprenori.
Cǎutarea feedback-ului: Antreprenorii eficienţi sunt adesea descrişi ca având capacitatea de a
învăţa repede şi dorinţa puternicǎ de a şti cât de bine se descurcǎ şi cum îşi pot îmbunǎtăţi
rezultatele. Feedback-ul este important deoarece antreprenorul este dispus sǎ înveţe din greşeli
şi din experienţele anterioare.
Rezolvarea problemelor persistente: Antreprenorii nu sunt intimidaţi de situaţii dificile.
Încrederea în sine şi optimismul general îi fac sǎ vadǎ imposibilul ca pe ceva ce doar necesitǎ
mai mult timp pentru a fi rezolvat. Problemele simple îi plictisesc, antreprenorii sunt extrem de
persistenţi, însǎ sunt realişti în a aprecia ceea ce pot şi ceea ce nu pot sǎ facă şi unde au nevoie
de ajutor pentru rezolvarea unor probleme dificile, dar de neevitat.
Iniţiativă şi responsabilitate: Antreprenorii au fost întotdeauna consideraţi persoane
independente, ei caută şi preiau iniţiativa, se pun în situaţii în care sunt personal rǎspunzǎtori
pentru succesul sau eşecul întregii operațiuni. Le place sǎ se implice în probleme în care
impactul lor personal sǎ poatǎ fi mǎsurat.
Orientare spre oportunităţi: Un lucru care îi diferenţiazǎ clar pe antreprenori este concentrarea
spre oportunitate mai mult decât spre resurse, structurǎ sau strategie. Când se hotǎrǎsc sǎ
întreprindǎ o acţiune o fac într-un mod calculat, încearcǎ sǎ facǎ totul pentru a obţine cât mai
multe şanse de câştig, dar evitǎ sǎ-şi asume riscuri ce nu sunt necesare.
Toleranţǎ pentru eşec: Antreprenorii folosesc eşecul ca pe o experiețǎ din care pot învăţa
ceva. Cei mai eficienţi antreprenori sunt cei care se aşteaptǎ la dificultăţi şi nu sunt dezamǎgiţi,
descurajaţi sau deprimaţi de un eşec.
Încredere în sine şi optimism: Deşi antreprenorii întâmpinǎ adesea obstacole majore
încrederea în abilităţile personale îi determinǎ sǎ le depăşească şi îi face pe ceilalţi sǎ-şi
menţinǎ propriul optimism.
Realizarea de viziuni: Antreprenorii ştiu unde vor sǎ ajungǎ. Ei au o viziune sau concept
despre ceea ce vor sǎ fie firma lor. De exemplu, Steve Jobs de la Apple Computers dorea ca
firma sa sǎ producǎ microcomputere ce pot fi folosite de oricine, de la copiii din şcoli pânǎ la
oamenii de afaceri. Nu toţi antreprenorii au viziuni predeterminate pentru firmele lor, unii îşi
dezvoltǎ viziunea în timp, conştientizând ce este firma şi ce poate ajunge.
Nivelul mare de energie: Cantitatea mare de muncă depusǎ de antreprenori presupune din
partea acestora existenţa unei energii superioare. Mulţi antreprenori îşi dozeazǎ cantitatea de
energie monitorizând cu grijǎ ce mǎnâncǎ, ce beau, fac exerciţii fizice şi ştiu când sǎ se retragǎ
pentru relaxare.
2 Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Antreprenoriat
6
Creativitatea şi spiritul de inovaţie: Creativitatea a fost privitǎ timp îndelungat ca ceva
genetic, cu care te naşti şi nu o poţi dobândi. Una dintre teoriile celebre apǎrute spre sfârşitul
secolului al-XX lea afirmǎ cǎ aceasta poate fi învăţatǎ.
Independenţa: Frustrarea în faţa sistemelor birocratice, împreunǎ cu dorinţa de a face o
„diferenţă” îi face pe antreprenori nişte persoane foarte independente care doresc sǎ facǎ
lucrurile în felul lor. Totuşi antreprenorii nu iau toate deciziile, ci doresc ca autoritatea sǎ le ia
pe cele importante.
Lucrul în echipǎ: Dorinţa de independenţă şi autonomie nu îl opreşte pe antreprenor sǎ
doreascǎ lucrul în echipǎ. De fapt în timp ce antreprenorul ştie clar unde se aflǎ firma (sau
unde ar dori sǎ se afle) personalul se ocupǎ de activităţile de „zi cu zi” din firmǎ.
Abilităţi manageriale: Aceasta nu reprezintǎ o caracteristicǎ absolut necesarǎ a antreprenorilor
însǎ este important de ştiut cǎ un antreprenor de succes are nevoie şi de acest tip de cunoaştere.
Antreprenorul este un actor principal şi un simbol al economiei de piaţǎ. Rolurile şi contribuţia
antreprenorilor se amplificǎ substanţial, simultan cu manifestarea lor pe plan calitativ superior,
ceea ce se reflectǎ în revoluţia antreprenorialǎ actualǎ, care potrivit afirmaţiilor a numeroşi
specialişti, va ajunge la apogeu în secolul XXI, generând multiple mutaţii, unele încǎ dificil de
imaginat în prezent.
În societăţile dezvoltate, pentru a permite accesul noilor domenii, multe universităţi dezvoltǎ
adevǎrate incubatoare de afaceri, care sunt puse la dispoziţia antreprenorilor, pentru a avea
posibilitatea de a experimenta şi verifica noile teorii de business.
1.1.3. TEST - Profilul personal de competenţe antreprenoriale
Vă propun să faceţi următorul test, dar să nu trişaţi, rezultatul îl veţi ştii doar voi
1. Eşti genul de persoană care începe lucrurile din proprie iniţiativă?
a. Dacă mă provoacă cineva, sunt în măsură apoi să duc lucrurile la bun sfarşit.
b. Mă implic şi fac treaba în felul meu. Nu am nevoie de cineva să îmi spună să încep.
c. Uşurel! Nu încep să fac ceva până nu sunt convins că trebuie.
2. Ce părere ai despre ceilalţi oameni?
a. Majoritatea celor din jur mă enervează.
b. Îmi plac oamenii. Pot să lucrez aproape cu oricine.
c. Am suficienţi prieteni şi nu mai am nevoie de alţii.
3. Îi poţi conduce pe ceilalţi?
a. Pot convinge oamenii să facă ceva, dacă şi conduc şi dacă le arăt cum să acţioneze.
b. Pot să conving majoritatea oamenilor să lucreze cu mine fără prea mare dificultate.
c. De obicei las pe altcineva să pună lucrurile în mişcare.
4. Poţi să îţi asumi responsabilităţi?
7
a. Voi prelua responsabilitatea dacă va fi nevoie, dar prefer ca altcineva să fie direct
responsabil.
b. Întotdeauna e un curajos prin jur, dornic să iasă în faţa. Eu zic să îl lăsăm pe el!
c. Îmi place să îmi asum lucrurile în care sunt implicat şi să le văd cum evoluează.
5. Ce fel de organizator eşti?
a. Imi place să am un plan înainte de a începe. Eu sunt, de obicei, cel care stabileşte ce
e de făcut.
b. Mă descurc bine până în momentul în care lucrurile devin foarte complicate. În
momentul acela, s-ar putea să am dificultăţi.
c. De regulă iau lucrurile aşa cum sunt.
6. Ce fel de muncitor eşti?
a. Nu îmi dau seama dacă „munca pe brânci” te duce la vreun rezultat.
b. Pot munci din greu pentru un timp, dar când mă satur, gata!
c. Pot să mă mobilizez atât timp cât este necesar. Nu mă deranjează să muncesc din
greu.
7. Cum iei decizii?
a. Iau decizii dacă am timp suficient. Dacă trebuie să mă hotărăsc repede, de obicei
regret alegerea făcută.
b. De regulă, mă pot hotărî rapid şi deciziile pe care le iau sunt bune.
c. Nu imi place să fiu eu cel sau cea care trebuie să ia hotărârile. Probabil „o voi da
în bară”!
8. Pot avea încredere ceilalţi în ceea ce spui?
a. Încerc să fiu la înălţime, dar uneori spun ce îmi este mai comod.
b. Pot avea încredere totală. Nu obişnuiesc să spun lucruri pe care nu le cred!
c. Ce rost mai are să transpiri, dacă ceilalţi oricum nu vor şti care este diferenţa?
9. Cum duci lucrurile la bun sfarşit?
a. Dacă îmi propun ceva, nimic nu mă poate opri.
b. Dacă treaba nu merge cum trebuie, o las baltă. De ce să-ţi baţi capul?
c. De regulă duc la bun sfârşit ceea ce încep.
10. Poţi să ţii o evidenţă?
a. Evidenţele nu sunt necesare. Ştiu tot ce trebuie să ştiu, fără să ţin evidenţe.
b. Aş putea, dar e mai important să îţi duci activitatea la bun sfârşit decât să îti încarci
activitatea cu cifre.
c. De vreme ce sunt necesare, ţin evidenţe, chiar dacă nu prea îmi face plăcere.
Vei găsi interpretarea testului şi răspunsurile în ANEXA 1
8
1.1.4. TIPS & TRICKS pentru tineri antreprenori - Seth Godin
parafrazat
În afaceri invaţă regulile scrise şi nescrise.
Respectă-le pe majoritatea. Modifică una, maxim
două. Dar modifică-le, nu le încălca.
Dacă jocul este proiectat în aşa fel încât să pierzi,
spune STOP JOC. Joacă un alt joc
.
Nu renunţa imediat dacă dai de greu. Să iţi păstrezi
optimismul e dificil, dar de obicei dă rezultate.
A produce, nu înseamna a face ceva. Este despre a
face ceva despre care ceilalţi credeau că nu poate fi
făcut. Inovează!
Dacă Google Search nu este ceea ce / cum ţi-ai dori
să fie, atunci schimbă-l, crează ceva mai bun.
Vei găsi multe motive pentru care să renunţi la
proiect. Dar a avea concurenţă nu e un motiv bun.
Chiar dacă Google e competiţia ta.
Cine este Seth Godin?
Seth Godin (născut în 10 iulie 1960, este un autor
american de literatură de business, un speaker popular,
cu apariţii la Google, TED, etc.
Godin a făcut cunoscut termenul de “permission
marketing”. Cele mai cunoscute titluri sunt: “Small is
the new big”; “Purple Cow”, “Meatball Sundae”, “All
Marketeres are Liars”
9
1.1.5. Formele Antreprenoriatului
Pornind de la elementul comun al conceptului - inovaţia sau implementarea unor idei noi cu efecte
benefice asupra societăţii, Marius Ghenea 3 identifică următoarele forme de antreprenoriat:
1. Antreprenoriatul de afaceri - dezvoltat de antreprenorii care îşi asumă riscuri, inovează,
perseverează şi generează în final profit, în urma demersului lor comercial.
2. Antreprenoriatul social – o formă extrem de la modă în ultimii ani, mai ales în rândul
tinerilor, presupune identificarea unei probleme a comunităţii şi implicarea în rezolvarea
acesteia prin metode pur antreprenoriale, respectând structura unei afaceri. Deşi organizaţia
încearcă să obţină profit, scopul activităţii este de a rezolva problemele comunităţii, de ex.
ONG-urile.
3. Antreprenoratul politic - caută să rezolve probleme de natură politică, prin implementarea
şi promovarea unor noi ideologii care să vină în sprijinul progresului societății. Dezvoltarea
şi conducerea unei astfel de organizaţii sunt similare modelului de afaceri, implicând în
mare măsură componenţa de leadeship, proprie antreprenorului.
4. Antreprenoratul în cercetare – caz în care antreprenorii sunt cei care, în acelaşi timp
inventatori, savanţi sau cercetători, şi-au înfiinţat propriile companii şi le-au condus cu
succes contribuind la bunăstarea şi progresul întregii societăţi. Primul antreprenor în
cercetare a fost inventatorul Thomas Edison, cel care a pus bazele companiei General
Electric, în urmă cu 150 ani.
5. Netreprenoriatul - apărut pe baza fenomenului Internet, la începutul anilor ’90. Este vorba
de cei care au înfiinţat companii ca Google, Facebook sau YouTube. Ce au aceştia diferit
faţă de un antreprenor în sensul general? O înţelegere mult mai timpurie a mediului în care
se lansează, internetul, lucrul în echipe sau reţele şi dorinţa de evoluţie rapidă către exit.
6. Intraprenoriatul - pornind de la dinamica economică şi necesitatea inovaţiei în modelul de
business, a apărut şi cea mai interesantă categorie de antreprenori, care combină avantajele
libertăţii şi flexibilităţii unei afaceri independente cu resursele şi deschiderea unei mari
companii. « Un intraprenor este un angajat al unei mari corporaţii care primeşte libertatea şi
suportul financiar necesare pentru a crea noi produse, servicii, sisteme etc. şi care nu
trebuie să urmeză rutină sau protocolul corporaţiei ». Interesul companiilor pentru formarea
spiritului antreprenorial al angajaţilor săi este în creştere.
3 Sursa: Ghenea, Marius (2011), Antreprenoriat , Bucureşti, Editura Universul Juridic
10
1.2. Definirea Afacerii
“Cele mai importante decizii cu privire la afacerea pe care tocmai o începi trebuie să fie
făcute cu mult timp înainte de a avea primul client. Cheia construirii unei afaceri solide, viabile
este de a găsi mixul potrivit între cercetare, planificare atentă, până în cele mai mici detalii,
acoperind toate aspectele afacerii-dezvoltând ideea iniţială, până la a găsi resurse (financiare,
umane, etc.) şi a identifica locaţia potrivită.
Lansarea în această călătorie înseamnă să faci cunoscut, potenţialilor clienţi, ceea ce
compania ta are de oferit şi să începi în sfârşit să vinzi. Fii pregătit pentru o lecţie grea sau
„delicată” în momentul în care îţi vei pune în practică planurile. O atitudine flexibilă şi
disponibilitatea de a regândi şi îmbunătăţi constant afacerea ta sunt esenţiale. Pe măsură ce
afacerea va creşte, va trebui să găseşti diferite căi de extindere a acesteia – orizontale şi verticale
(deschiderea mai multor puncte de lucru sau lărgirea portofoliului de produse, etc.)
Pentru ca un business să reziste pe piaţă este nevoie să ai în orice moment: imaginea de
ansamblu a firmei, să-ţi cunoşti exact situaţia financiară şi să ştii care sunt paşii de urmat, în cazul
în care lucrurile o iau razna (adică planul B, C,...). Răspunsul pozitiv şi prompt la schimbările
pieţei, şi formularea – creionarea unui plan pe termen lung care să-ţi ghideze afacerea, vor ajuta
menţinerea acesteia pe direcţia bună, evitând deraiajele.
Iată câteva detalii: fă-ţi un dosar cu „informaţii utile”, o parte a planului de afaceri care va
acoperi aspectele legale, contabile, care se vor actualiza, pe măsura ce legislaţia se schimbă, care
constituie documentaţia de bază în hăţişul legislativ din România sau consultă: consilieri juridici,
financiari, contabili. Citeşte, îmbunătăţeşte-ţi cunoştinţele şi documentează-te continuu.”4
În figura aceasta se poate observa foarte uşor Ce este Afacerea?5
4 Sursă: ec. Ioana Sfârlea - trainer iniţierea afacerii 5 Sursă: prof. A. Cândea-Univ. Tehnică Cluj-Napoca)
11
1.2.1. Chestionar introductiv pentru stabilirea elementelor de bază ale
unei afaceri
Cum aţi descrie, în termeni generali, unui prieten sau unui asociat, concepţia dvs. asupra
afacerii ?
În afară de a câştiga bani, care sunt celelalte obiective ale afacerii dvs. ?
Descrieţi, în linii generale, ramura economică (domeniul) în care doriţi să intraţi.
Ce bunuri intenţionaţi să fabricaţi sau ce servicii doriţi să oferiţi ?
Cine sunt consumatorii sau clienţii dvs. de bază ?
Unde se va oferi pe piaţă produsul dvs. ?
Cum (prin intermediul cui) va ajunge produsul (bunul sau serviciul) dvs. pe piaţă ?
Ce preţ credeţi că va avea produsul pe care îl veţi oferi ? De ce ?
De unde veţi obţine finanţare pentru afacerea dvs. ?
Cum credeţi că educaţia, pregătirea şi calificarea pe care le aveţi vă pot fi de folos în această
afacere ?
12
1.3. Înfiinţarea unei Societăţi Comerciale în România
Conform legii privind societăţile comerciale nr. 31/1990, republicată, există mai multe forme de
societăţi comerciale în care persoanele fizice şi juridice se pot constitui: societate în nume
colectiv, societate în comandită simplă, societate în comandita pe acţiuni, societate pe
acţiuni şi societate cu răspundere limitată. Mai jos ne vom referi la infiinţarea celei mai frecvente
forme de organizare antreprenorială, şi anume societatea cu răspundere limitată (SRL)6.
1.3.1. Cine poate fi fondator al unei firme? Din punct de vedere legal, trebuie să ştiţi că nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt
incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de
fals, înselăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi pentru
infracţiunile prevazute la art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, sau
pentru cele prevăzute de legea privind societăţile comerciale.
Dacă faceţi parte din categoriile menţionate nu are rost să începeţi procedura. Nu puteţi păcăli
sistemul deoarece veţi avea nevoie de cazier fiscal, iar în acesta sunt înscrise faptele sancţionate de
legile financiare, vamale sau care privesc disciplina financiară, inclusiv cele care privesc stabilirea
şi gestionarea impozitelor şi taxelor.
1.3.2. Cadrul legal
Este foarte important să cunoaşteți legile care sunt în vigoare privitoare la societăţile comerciale.
Trebuie să vă documentaţi în permanenţă pentru a fi la curent cu toate aspectele, legislaţia fiind în
continuă schimbare.
În principiu trebuie să aveţi în vedere prevederile legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,
republicată (M.Of. nr. 1066/17.11.2004) cu modificările ulterioare, cum ar fi:
7. L. nr.41/1991 - pentru modificarea articolului 24 alineatul 1 din Legea nr.31/1990 privind
societățile comerciale
8. L. nr.44/1991 - pentru modificarea articolului 222 alineatul 1 din Legea nr.31/1990 privind
societățile comerciale
9. L. nr.78/1992 - privind societățile comerciale
10. O.U.G. nr.32/1997 - pentru modificarea s,i completarea Legii nr.31/1990 privind societățile
comerciale
11. L. nr.195/1997 - privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/1997 pentru
modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale.
12. O.U.G. nr.16/1998 - pentru prorogarea termenului prevăzut la art. VI alin. 1 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr.32/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr.31/1990
privind societățile comerciale modifică art. VI alin. (1) din O.U.G. nr. 32/1997.
13. L. nr.127/2000 - pentru modificarea și completarea art. 156 din Legea nr.31/1990 privind
societățile comerciale.
14. L. nr.302/2005 - pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile
comerciale (M.Of. nr. 953 din 27 octombrie 2005)
15. L. nr.441/2006 - pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata
(M.Of. nr. 955 din 28 noiembrie 2006).
6 http://www.jura.ro/a/20/infiintarea-unei-firme-pas-cu-pas
13
16. L nr.516/2006 - privind completarea Legii nr. 302/2005 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale (M.Of. nr. 14 din 9 ianuarie 2007).
De asemenea, este utilă Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerţului, republicată
(M.Of. nr. 49 din 4 februarie 1998), cu modificările şi completările ulterioare:
1. L. nr.348/2001 - pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului (M.Of.
nr. 381 din 12 iulie 2001)
2. O.U.G. nr.129/2002 - pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a
Ordonantei deurgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati
administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor (M.Of. nr. 746
din 11 octombrie 2002)
3. L. nr. nr.505/2003 - privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 129/2002
pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de
urgențăa a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative
pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor (M.Of. nr. 857 din 3
decembrie 2003)
4. O.U.G. nr.119/2006 - privind unele masuri necesare pentru aplicarea unor regulamente
comunitare de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (M.Of. nr. 1036 din 28
decembrie 2006)
1.3.3. Alegerea şi rezervarea denumirii firmei
Acest lucru se face la Registrul Comerțului unde aparţineti. Se completează cererea de verificare
disponibilitate/şi sau rezervare firmă persoane juridice. Scopul acestei cereri este de a verifica
disponibilitatea denumirii firmei şi trebuie să introduceţi mai multe denumiri (minim 3), pentru ca,
în cazul în care prima denumire nu este disponibilă, să fie verificată următoarea, s.a.m.d.
Există anumite restricţii privind denumirea unei firme. Informaţii despre aceste restricţii puteţi afla
din Legea nr. nr.519/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 72/2004 pentru
modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, unde se stipulează că:
1. Oficiul registrului comerţului va refuza înscrierea unei firme care, neitroducând elemente
deosebite în raport cu firme deja înregistrate, poate produce confuzie cu acestea.
2. Se interzice înscrierea unei firme care conţine cuvintele “ştiintific, academie, academic,
universitate, universitar, şcoala, şcolar” sau derivatele acestora.
Alegeţi, totuşi, cu grijă denumirea firmei, analizând elementele definitorii ale produselor şi
diferenţele faţa de concurență. O denumire inspirată asiguăa avantaje concurenţiale şi o poziţionare
mai bună pe piaţă.
1.3.4. Obţinerea cazierului fiscal
Cazierul fiscal este eliberat de către Direcţiile judeţene ale finanţelor publice. Solicitantul trebuie
să completeze o cerere scrisă şi să o depună la Direcţia generală a finanţelor publice în a cărui rază
teritorială îşi are domiciliul sau sediul. Se va achita o taxă extrajudiciară de timbru.
14
1.3.5. Întocmirea actului constitutiv al societăţii
Pentru întocmirea actului constitutiv trebuie să cunoaşteţi forma de organizare a societăţii (SRL,
etc.), codurile CAEN pe care le veţi include pentru desfăşurarea activităţii precum şi date
referitoare la sediul social.
Actul constitutiv poate fi redactat de un jurist, notar, avocat şi se semnează în faţa notarului sau a
avocatului direct de catre asociaţi sau de către un delegat împuternicit prin procura notarială
specială. Tot la notariat veţi da declaraţia de asociat unic sau administrator şi veţi face legalizarea
specimenului de semnătură.
1.3.6. Depunere capital social
Capitalul social se poate depune la orice bancă. Se va crea un cont provizoriu urmând ca, după
înfiinţarea firmei, să-l transformaţi sau nu într-un cont definitiv. Alegeţi cu grijă banca, deoarece
diferă foarte mult valoarea comisioanelor de administrare ale conturilor firmelor.
1.3.7. Depunerea actelor la Oficiul Registrului Comerţului
Documentele necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului, înregistrarea fiscală şi
autorizarea funcționării societăţilor în nume colectiv, în comandită simplă şi cu răspundere limitată
sunt:
1. Cererea de înregistrare (original);
2. Dovada verificării disponibilităţii şi rezervării firmei (original);
3. Dacă este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevăzut de art. 39 din Legea nr.
26/1990, republicată, cu modificarile şi completările ulterioare (copie);
4. Actul constitutiv (original);
5. Dovezile privind sediul social/secundar (copie);
6. Dacă este cazul, acordul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de
locuintă, prevazut de Legea locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare (completat pe formular-tip, original);
7. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociaţi la capitalul
social (copii);
8. Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise şi vărsate la constituire; în
cazul în care printre acestea se află şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care
sunt grevate;
9. Declaraţiile date pe propria răspundere, dupã caz, de către fondatori/administratori/cenzori
sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor,
din care să rezulte ca îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi
(original);
10. Specimenele de semnătura ale reprezentanţilor societăţii (original);
11. Certificatele de cazier fiscal pentru asociaţii sau reprezentanţii legali ai societăţii
comerciale, care au domiciliul/reşedinţa/sediul în România sau pentru persoanele fizice sau
juridice străine, care au aceasta calitate şi sunt înregistrate fiscal în România sau, dupâ caz,
declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în nume propriu
sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România.
15
din care să rezulte că nu are datorii fiscale (original sau, după caz, copie tradusă şi
legalizată);
12. Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să
rezulte, după caz, că:
1. persoana juridică nu desfaşoară, la sediul social sau la sediile secundare, activităţile
declarate, o perioadã de maximum 3 ani (model 1 - original);
2. persoana juridică nu desfăşoară, la sediul social sau la sediile secundare, activităţile
declarate, o perioadã de maximum 3 ani (model 1 - original);
3. persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia
specifică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-
veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru activităţile precizate în
declaraţia-tip (model 2 - original).
13. Dacă este cazul:
1. actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane juridice
(copie, sau, după caz, copie tradusă şi legalizată);
2. hotararea organului statutar al fondatorilor persoane juridice privind participarea la
constituirea societăţii (original, sau, după caz, copie tradusă şi legalizată);
3. mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul constitutiv în numele şi pe
seama fondatorului persoana juridică (original sau, după caz, copie tradusã şi
legalizată);
4. avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie);
5. împuternicire specială sau avocaţială pentru persoanele desemnate să îndeplinească
formalităţile legale (original).
14. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:
1. taxa judiciară de timbru, în original;
2. timbre judiciare;
3. taxele de registru;
4. tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.
Pentru legislaţie, formulare şi actualizări, consultaţi site-ul www.onrc.ro (Oficiul național al
Registrului Comerțului).
In momentul de faţă, un antreprenor îşi poate deschide o afacere în România în aproximativ 10
zile, în condiţiile în care la nivel european media este de 15 zile. Începând cu 2012, prin "Sistemul
electronic de procesare a plăţilor online la ONRC ", vom avea posibilitatea de a calcula în prealabil
suma totală pe care trebuie să o achităm pentru înregistrarea firmei şi să o plătim online.
16
1.4. ALEGEREA TIPULUI DE FIRMĂ 7
“Conform legislaţiei în vigoare, pentru a derula o afacere întreprinzătorul are urmatoarele
posibilităţi de organizare:
întreprinzător individual sau asociaţie familială;
societate comercială.
A. Întreprinzător individual sau asociație familială
Acestea sunt cele mai simple forme de organizare a activității economice.
Întreprinzătorii individuali (PF) pot fi persoane fizice cu domiciliul în România sau în
spaţiul european. Ei pot desfăşura o activitate independentă în baza Decretului-lege nr.
54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi pe baza liberei iniţiative, în
urma unei autorizaţii eliberate de Primăria locală şi inregistrare la Oficiul Registrul
Comertului.
Asociaţiile familiale (AF) se pot constitui cu participarea membrilor unei familii cu
gospodărie comună din aceeaşi localitate, în baza aceluiaşi Decret-lege nr. 54/1990 şi pe
baza unor proceduri similare celor specifice întreprinzătorilor individuali.
În ambele cazuri, activităţile permise sunt prevazute in Decretul-lege nr. 54/1990.
Activitățile nepermise prevăzute in H.G. nr. 201/1990 privind aprobarea Decretului-lege nr.
54/1990 sunt:
fabricarea și comercializarea de produse explozibile, toxice, otrăvuri, droguri, narcotice,
radioactive;
prelucrarea tutunului;
extracţia si prelucrarea ţiţeiului şi gazelor naturale;
fabricarea spirtului;
imprimarea hârtilor;
contrabanda, specula;
jocuri de noroc, remedii secrete (vrajitorie, ghicit)
comerţ cu inamicul.
Aceste forme de organizare a activităţii întreprinzătorului au o serie de avantaje:
Procedura simplă de autorizare, ceea ce permite întreprinzaătorului să profite mai rapid de
oportunitatea descoperită.
Costuri reduse de autorizare.
Evidenţa contabilă simplificată.
Exista insa si o serie de dezavantaje:
Răspunderea nelimitată a întreprinzătorului cu întreaga sa avere.
Posibilităţi mai reduse de dezvoltare.
7 Sursa: www.plandeafacere.ro
17
Posibilităţi mai reduse de finanţare de către investitori şi creditori.
Paşii de urmat pentru ca o persoană fizică să poată fi autorizată:
1. Trebuie obţinută o autorizaţie de la Primărie.
2. Cazierul fiscal (care se obtine de la Finanţe) însă, pentru a obtine cazierul fiscal, trebuie
prezentat cazierul judiciar (care se obtine de la Politie); în plus, cazierul fiscal este valabil
15 zile.
3. O dovadă de spaţiu (contractul casei sau un contract de inchiriere a unui spatiu), care
trebuie să fie în copie.
4. O copie a actului de identitate (B.I. sau C.I.).
5. Cu toate aceste acte trebuie mers la Registrul Comerţului (în termen de 15 zile, atâta
timp cat e valabil cazierul fiscal), de unde se va ocupa un consilier juridic de autorizarea
persoanei fizice în cauză).
B. Societate comercială
Actul normativ fundamental pentru organizare şi funcţionare îl constituie Legea nr.
31/1990 republicată.
Societatea comercială dobândeşte personalitate juridică de la data înregistrării în Registrul
comerţului. Societățile comerciale pot avea una din următoarele forme juridice:
- Societate în nume colectiv (SNC);
- Societate în comandită simplă (SCS);
- Societate pe acţiuni (SA);
- Societate in comandită pe acţiuni (SCA);
- Societate cu răspundere limitată (SRL).”
1.5. Planul de afaceri Ce este planul de afaceri ?
Planul de afaceri este acel instrument care ghidează antreprenorii spre atingerea
obiectivelor specifice ale business-ului. Vi-l puteţi imagina ca pe un schelet, ca pe un suport la care
apoi ataşăm diverse organe pe care le legăm prin circuite - sisteme, proceduri, astfel încât acesta se
va transforma într-un ansamblu funcţional, de aceea nu există o reţetă a succesului cu privire la o
structură anume, ci mai degrabă, recomandări generale, puncte care trebuie neapărat să se
regăsească în acesta, în funcţie de destinatarul final (proprietarii afacerii sau potenţialii investitori),
vechimea firmei (start-up, 3-5 ani, etc.), specificul activităţii, amploarea proiectului.
Care e utilitatea planului de afaceri ?
Planificarea riguroasă este fundamentală pentru a obţine succes!
Oferă o imagine de ansamblu asupra întregii afacerii linii directoare de derulare activitate,
planificare detaliată;
Permite evaluarea proiectelor şi a şanselor de succes;
Asigură condiţiile pentru managementul proiectului;
18
Comunică idei, stabileşte sarcini
Cui îi este necesar planul de afaceri ?
Antreprenorului – cel care doreşte să înceapă o afacere pe cont propriu;
Investitorului – cel care contribuie cu resurse financiare în afacere, fără a se implica în
administrarea acesteia;
Finanţatorului – cel care acordă finanțarea planului de afaceri;
Decidentului – cel de a cărui aprobare depinde demararea afacerii;
Avantajele realizării unui plan de afaceri:
Estimare riscuri şi evitarea multor greşeli cauzate de lipsa de informare;
Planificare detaliată a bugetului, reduce semnificativ problemele de cash-flow;
Etapele clare de funcţionare a afacerii;
Selectarea surselor de finanţare;
Creşte credibilitatea companiei în faţa investitorilor şi a potenţialilor parteneri;
Oferă o situaţie clară a companiei în orice moment al activităţii acesteia daca este în
permanenţa actualizat;
Etapele de elaborare ale planului de afaceri
Colectarea informaţiilor (valoarea planului de afaceri este determinată, în mare masură, de
calitatea şi exactitatea informaţiei inclusă în el şi de fundamentarea propunerilor pe care se
bazează).
o Sursele interne pe baza cărora se face colectarea sunt: doc. financiar-contabile, info.
ref. capacitatea de productie, situaţia încasărilor, datoriilor şi creanţelor, clienţii
proprii;
o Sursele externe: legislaţie, statistici şi studii, oferte, cataloage, ghiduri, clienţi
potenţiali şi furnizori.
Stabilirea structurii planului
o După cum am menţionat înainte, planurile de afaceri diferă ca şi structură, în funcţie
de nevoia aparută: start-up (iniţiere afacere) sau dezvoltare afacere. În acest
material vă va fi prezentat pe larg structura unui plan de afacere pentru iniţierea
unei afaceri.
19
Redactarea planului va cuprinde următoarele capitole principale:
Copertă
Cuprins
Rezumat
Descrierea ideii de afaceri
Echipa de management
Analiza mediului extern
Strategia de marketing
Analiză financiară
Concluzii, anexe
Exemplu visual: Business plan - mind mapping
20
1.6. Planificare strategică
„Atunci când începe procesul de planificare strategică, managerii, antreprenorii trebuie să
stabilească fundamentul pe baza căruia se vor desfăşura celelalte procese manageriale. Principala
temelie o constituie stabilirea viziunii, a direcţiei pe care se va orienta organizaţia. Obiectivele
finale ale organizaţiei trebuie exprimate în mod clar şi cuprinse într-o declaraţie a misiunii
organizaţiei, care trebuie să ţină cont atât de valorile conducerii, cât şi de nevoile angajaţilor,
clienţilor sau consumatorilor.
În momentul în care ai adunat suficiente informaţii din cercetare, poţi să faci următorul pas în
definirea afacerii, declarându-ţi MISIUNEA. Henry Mintzberg, definea misiunea ca fiind: „Funcţia
de bază a organizaţiei, prin prisma produselor şi serviciilor oferite consumatorilor săi”.
Enunţarea misiunii este un pas important în cimentarea ideii de business, fiind documentul formal,
declaraţia în scris care explică de ce s-a înfiinţat compania. Această declaraţie nu ar trebui să fie
mai lungă de 2 fraze, ar trebui să cuprindă aproximativ 50 cuvinte, care să răspundă clar şi
convingător la întrebarile: Ce vei vinde? Cui vei vinde? Ce va face afacerea ta diferită de celelalte
-U.S.P.-ul (Unique Selling Proposition)?
SCOP De ce există afacerea
mea? VALORI
În ce crede managementul organizaţiei ?
Politici şi standarde
comportamentale Regulile care ghidează
derularea activităţii
OBIECTIV STRATEGIC
Ce produse şi servicii? Cum ?
21
„La demararea unei afaceri, obiectivul sau misiunea sunt bine cunoscute şi înţelese de fondatori,
însă pe măsură ce organizaţia se extinde, pătrunde pe noi pieţe sau fuzionează, multe firme îşi
modifică misiunea iniţială. Conducerea poate schimba perspectiva asupra misiunii originare, ca
rezultat al neînţelegerii sau înţelegerii greşite a acesteia, motiv pentru care înţelegerea misiunii
unei companii reprezintă primul pas în procesul planificării strategice. O declaraţie a misiunii este
eficace dacă este realizabilă, instructivă, precisă, dacă reflectă valorile şi cultura companiei şi dacă
este orientată spre client”.8
Exemple declarții de misiune:
8 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap3.htm
22
IDEI ŞI MODELE PT. PLANUL TAU DE AFACERI aici:
http://www.entrepreneur.com/startingabusiness/businessplans/samplebusinessplans/standard20419
4.html
Cuprins sumar:
1. REZUMAT
2. CUPRINS
3. DESCRIEREA AFACERII
3.1. Descrierea ramurii economice
3.2. Produsul (bunul sau serviciul oferit)
3.3. Operaţiile
4. PLANUL DE MARKETING
4.1. Piaţa ţintă
4.2. Concurenţa
4.3. Distribuţia
4.4. Preţul
4.5. Promovarea produsului
5. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA AFACERII
5.1. Forma juridică de organizare şi proprietatea
5.2. Structura organizatorică
5.3. Echipa managerială
5.4. Forţa de muncă
6. PLANUL DE FINANŢARE
6.1. Bugetul de lansare a afacerii
6.2. Bugetul de operare
6.3. Finanţarea
7. DATE FINANCIARE
7.1. Date financiare istorice
7.2. Previziuni financiare
8. ANEXE
23
1.5. GHID PENTRU ALCĂTUIREA PLANULUI DE BUSINESS
2. CUPRINS
3. DESCRIEREA AFACERII
3.1. Descrierea ramurii economice
Cum a evoluat ramura economică, în ultimii ani?
Care sunt tendinţele de evoluţie a acesteia în viitor?
Care sunt riscurile specifice acestei ramuri economice?
Care sunt firmele care domină această ramură?
Care sunt cheltuielile tipice în ramură?
Cât este rata profitului în ramură?
Cât de mare este riscul eşecului (falimentului) în acestă ramură?
Cât de mare este numărul firmelor care activează în această ramură?
Ramura este dominată de firme mari sau mici?
Suma dorită pentru finanţare, scopul său şi modul de utilizare (inclusiv termenele de ridicare
şi de restituire), în cazul in care acest plan se prezinăa unui finanţator / investitor; Garanţiile oferite şi capitalul social existent, în cazul în care acest plan se prezintă unui
finanţator / investitor; Scurtă descriere a firmei (numele, domeniul de activitate, data înfiinţării) ; Scurtă descriere a afacerii (de unde a venit şi cum a evoluat ideea, situaţia actuală a firmei,
produsele sau serviciile oferite, piaţa pe care se găseşte sau în care va intra firma, factori cheie
de succes, previziuni ale veniturilor şi profitului etc.);
3.2. Produsul (bunul sau serviciul oferit)
Descrieţi în detaliu produsul pe care doriţi să îl oferiţi; Care sunt caracteristicile caracteristici tehnice ale produsului?
Unde se situează produsul dvs. în raport cu produsele similare ale altor firme?
Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale produsului dvs.?
Produsul dvs. are avantaje competitive clare?
Care este durata de viaţă (de utilizare) a produsului dvs.?
Care este ciclul de viaţă al produsului?
Ce activităţi de Cercetare & Dezvoltare mai trebuie sau mai pot fi desfăşurate? Cu ce costuri
şi cu ce rezultate ?
Produsul trebuie brevetat pentru a fi protejat împotriva copierii?
Cum va fi ambalat produsul?
Ce garanţie veţi oferi produsului?
Cum veţi asigura service-ul în garanţie şi postgaranţie?
1. REZUMAT : această parte se va întocmi ultima dată!
(Atenţie ! Rezumatul nu trebuie să depăşească 2-3 pagini!)
24
3.3. Operaţiile
Unde vor fi amplasate facilităţile productive şi administraţia?
Cât spaţiu este necesar şi cum va fi obţinut?
Ce utilităţi (electricitate, gaz, apă, căi de acces etc.)sunt necesare ? Sunt toate acestea
disponibile ?
Care este tehnologia care va fi folosită? Ce utilaje sunt necesare?
Care va fi capacitatea de producţie?
Ce riscuri implică procesul de producţie? Ce măsuri de protecţie se vor lua?
Ce materii prime şi materiale se vor folosi? Cine vor fi furnizorii?
Ce componente se vor produce în cadrul afacerii?
Ce componente se vor cumpăra din afară ? Cine vor fi furnizorii sau subcontractanţiim ?
Cu ce alte firme va trebui colaborat?
Cum se va face transportul materiei prime, materialelor şi componentelor achiziţionate ?
Unde se vor depozita materiile prime, materialele, componentele, semifabricatele şi produsele
finite ?
4. PLANUL DE MARKETING
4.1.Piaţa ţintă
Cine sunt consumatorii, unde se găsesc ei şi cât de des cumpără produsul?
Cât anume din produs consumă anual un consumator individual?
Care ar putea fi numărul total al consumatorilor şi cât anume s-ar putea consuma în total?
Care este tipul pieţei (monopolistă / oligopolistă / concurenţială)?
Piaţa este în declin / stagnare / creştere (cum va evolua consumul)?
Piaţa este segmentată?
Care sunt segmentele de piaţă şi nişele acesteia?
4.2.Concurenţa
Care sunt cei mai apropiaţi concurenţi direcţi ai dvs.?
Cine sunt concurenţii dvs. indirecţi?
Ce aţi învăţat din modul lor de operare şi de promovare?
Care sunt punctele lor tari / slabe?
Prin ce diferă produsul dvs. de cel al concurenţilor?
4.3.Distribuţia
Cum va ajunge produsul dvs. la consumator?
Se vor folosi intermediari ? Cine vor fi agenţii / angrosiştii / detailiştii?
Se va face vânzare directă (“din uşă în uşă” sau prin automate)?
Care vor fi canalele de distribuţie ? Se vor folosi canale combinate?
4.4.Preţul
Care va fi preţul produsului dvs.? Cum a fost stabilit?
Cât va fi costul produsului dvs.?
Unde se situează preţul produsului dvs. în raport cu cel al
concurenţei?
Cum este elasticitatea cererii în raport cu preţul?
Se vor practica preţuri diferenţiate (de ex. pe zone geografice)?
Cât va fi creditul comercial?
Se vor oferi reduceri de preţ (cantitative, cumulative, sezoniere,
pentru plata imediată sau înainte de termen, pentru evenimente
speciale etc.)?
Se vor folosi preţuri de penetrare pe piaţă?
25
4.5.Promovarea produsului
Produsul dispune de caracteristici importante şi unice?
Produsul are “calităţi ascunse” care să fie importante pentru consumator?
Ce tip de reclamă / publicitate se va folosi (ziare, reviste, poştă, radio, televiziune, pliante,
broşuri, mijloace de transport, afişaj urban etc.?
Ce alte forme de promovare se vor folosi (mostre gratuite, demonstraţii practice, materiale
informative la locul de prezentare şi vânzare, bonificaţii, cupoane de reducere de preţ etc.)?
Cât va costa promovarea produsului? Dispune firma de aceşti bani?
5. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA AFACERII
5.1. Forma juridică de organizare şi proprietatea
Ce nume aţi ales pentru afacerea dvs.? De ce?
Acest nume are o semnificaţie anume?
Ce formă juridică de organizare aţi ales pentru afacerea dvs.? De ce?
Cine sunt proprietarii firmei (asociaţii) ? Ce aport au adus la formarea capitalului social?
Câte părţi sociale/acţiuni deţine fiecare asociat/acţionar şi ce valoare au?
Unde se va găsi sediul firmei? De ce?
5.2. Structura organizatorică
Ce tip de structură organizatorică veţi adopta? De ce?
Alcătuiţi organigrama firmei; Descrieţi principalele atribuţii ale funcţiilor şi compartimentelor din organigramă.
5.3. Echipa managerială
În ce măsură proprietarii (asociaţii sau acţionarii) se vor implica în conducerea afacerii ?
Cine sunt persoanele care vor conduce afacerea?
Care sunt principalele atuuri ale acestora?
Anexaţi CV-urile echipei manageriale.
5.4. Forţa de muncă
Ce fel de personal veţi avea nevoie să mai angajaţi?
Descrieţi structura de personal pe care o preconizaţi; De unde vor proveni angajaţii?
Cum veţi face selecţia personalului? Va fi nevoie de o pregătire
suplimentară a acestuia?
Ce salarii şi alte beneficii veţi acorda personalului dvs.?
26
6. PLANUL DE FINANŢARE
6.1. Bugetul de lansare a afacerii – va fi dezvoltat la partea financiară
Enumeraţi toate elementele necesare pentru pornirea afacerii; Ce valoare are fiecare?
Cum şi de unde va fi obţinut?
Din ce sursă va fi finanţat?
Completaţi formularul de buget de lansare a afacerii (pentru toată perioada de timp necesară până
la pornirea efectivă a afacerii)!
6.2. Bugetul de operare - va fi dezvoltat la partea financiară
Cum va funcţiona efectiv afacerea?
Enumeraţi toate elementele necesare pentru funcţionarea afacerii?
Completaţi formularul de buget de operare (buget de venituri şi cheltuieli), pentru cel puţin un an,
începând din momentul funcţionării efective a afacerii?
Pentru afacerile (firmele) care sunt în curs de constituire, alcătuiţi Bilanţul contabil în momentul
începerii funcţionării efective; Pentru afacerile (firmele) deja existente, porniţi (şi prezentaţi) de la ultimul Bilanţ contabil,
respectiv Cont de profit şi pierdere.
6.3. Finanţarea afacerii
Care este necesarul total de finanţare a facerii?
Cât se poate asigura din sursele proprii ale afacerii sau ale asociaţilor?
Cât este necesar să se obţină din alte surse? Care sunt acestea (credite bancare, emisiune de
acţiuni sau obligaţiuni etc.) şi care va fi valoarea lor?
Care va fi costul capitalului ? (dobânzi, dividende etc.)?
Cum se vor eşalona în timp tranşele de credit, rambursarea şi dobânzile?
Care va fi scopul şi calendarul de utilizare a creditelor?
Completaţi formularul de prognoză a cash-flow-ului
ANEXA I
Rezultatele testului “Profilul personal de
competenţe antreprenoriale”
Punctaj a b c
1 7 10 4
2 4 10 7
3 7 10 4
4 7 4 10
5 10 7 4
6 4 7 10
7 7 10 4
8 7 10 4
9 10 4 7
10 4 7 10
Interpretare:
1. Scor între 91-100 puncte – Excelent!
Ești născut pentru a fi antreprenor! Trebuie
să te gândești serios la ideea de a-ţi lansa
propria ta afacere.
2. Scor între 81 – 90 – Foarte bine!
Cu siguranţă ai toate premisele pentru a fi un
bun antreprenor. Calea către succes îţi este
deschisă.
3. Scor între 51 – 80 – Se poate mai bine!
Ai câteva dintre lucrurile necesare pentru a fi
antreprenor, dar mare atenţie! Sunt o serie de
puncte slabe care trebuie îmbunătăţite pentru
a creşte șansele de succes.
4. Scor sub 50 – Nesatisfăcător!
Poate ar fi mai bine să te gândești la o slujbă
sigură și liniștită. Se pare că afacerile nu
prea reprezintă o atracţie pentru tine!
28
Anexa II
Exemple concrete de planuri de afacere
PLAN AFACERI „NETEXPERT SRL”,
STUDENT: Dragoş Florin Stana
MS. IV, seria D, grupa 193
Anul universitar 2001-2002
Cuprins: pag.
1. Sinteza planului de afaceri.........................................................................3
1.1. Misiunea................................................................................................4
1.2. Obiectivele.............................................................................................5
1.3. Avantajele competitive............................................................................5
2. Prezentarea întreprinderii..........................................................................6
2.1. Regimul juridic și proprietatea firmei........................................................6
2.2. Start-up summary....................................................................................6
2.3. Amplasarea firmei și facilitățile sale...........................................................7
3. Produsele si serviciile oferite.......................................................................7
3.1. Descrierea produselor și serviciilor.............................................................8
3.2. Faza ciclului de viață a produselor..............................................................8
3.3. Licențe și patente folosite..........................................................................9
3.4. Aprovizionarea.........................................................................................9
3.5. Tehnologia...............................................................................................10
3.6. Viitorul serviciilor furnizate.......................................................................10
4. Analiza pietei...............................................................................................11
4.1. Segemntarea pietei......................................................................................11
4.2. Analiza competitorilor.................................................................................12
29
5. Sumarul strategiei și implementarea acestuia................................................12
5.1. Strategia generală.........................................................................................12
5.2. Strategia de marketing...................................................................................13
5.3. Prognozarea și planificarea vânzărilor.............................................................14
6. Managementul activităților............................................................................15
6.1. Structura organizatorică ...............................................................................16
6.2. Planul de personal........................................................................................16
7. Planul financiar.............................................................................................17
7.1. Supoziții inițiale............................................................................................17
7.2. Rezultate financiare........................................................................................17
7.3. Prezentarea principalelor elemente de venituri, costuri.......................................18
7.4 Analiza pragului de rentabilitate.......................................................................19
7.5. Fluxul financiar trimestrial pe perioada 2002-2005.............................................20
7.6. Calculul venitului net......................................................................................21
7.7. Indicatori de rentabilitate.................................................................................22
8. Concluzii.........................................................................................................23
9. Anexe..............................................................................................................24
1. Sinteza planului de afaceri
Netexpert va fi o firma furnizoare de servicii de internet pe o piata locală, concomitent cu
prestarea de servicii legate de realizarea de pagini WEB pentru firmele din județele Harghita și Mureș
și altor județe limitrofe. Sediul acestei firme va fi în orasul Toplița (Harghita), iar livrarea serviciilor
de internet se va face în zona centrală a orașului.
Acest plan de afaceri se vrea a fi prima componentă a unei planificari regulate a proceselor
din cadrul firmei ce se va înființa.
Cheile noastre de succes vor fi:
* viteza de accesare în cadrul Internetului (calitate crescută) ;
* costuri sub nivelul concurenșei;
* calitatea crescută a paginilor de web realizate;
30
* ambientul în care clienții vor consuma serviciile oferite;
* serviciile auxiliare de calitate furnizate clienților;
Firma va beneficia de un management performant, fiindcă întreprinzătorul va fi un viitor
absolvent al Facultății de Management.
TABLOU SINTETIC anul 1 anul 2 anul 3
VENITURI $40,920.00 $46,104.00 $49,104.00
CHELTUIELI $17,312.30 $16,612.30 $16,612.30
PROFIT NET $17,705.78 $22,118.78 $24,368.78
PROFIT ECONOMIC $16,108.44 $20,281.84 $22,256.30
profitabilitatea firmei
$10,000.00$15,000.00$20,000.00$25,000.00$30,000.00$35,000.00$40,000.00$45,000.00$50,000.00$55,000.00
anul 1 anul 2 anul 3
un
itati
mo
neta
re (
$)
venituri
cheltuieli
profit net
profit net economic
1.1 Misiunea
Scopul principal
Scopul principal al firmei Netexpert este acela să se permanentizeze ca o firma furnizoare de
servicii de Internet, concomitent cu prestarea de servicii legate de realizarea de pagini WEB,
31
străduindu-se să fie în masură să ofere servicii și produse necesare, care să satisfacă clienții și să
asigure cațtiguri optime și profituri pe termen lung.
Ce facem noi?
Domeniile principale de activitate al firmei sunt furnizarea de servicii de internet pentru
populație și realizarea de pagini WEB îndeosebi pentru firme. Pentru realizarea acestor scopuri
fundamentale și de a dispune de atuuri puternice firma se va angaja în colaborarea cu firme mari care
furnizează servicii de Internet. Toate activitățile firmei vor fi în concordanță cu responsabilitățile sale,
vizavizi de investitori, clienți, salariați și opinia publică.
Unde acționăm?
Livrarea serviciilor de Internet se vor face pe piața locală a orașului Toplița (serviciile fiind
destinate și populației din localitățile limitrofe). Serviciile referitoare la realizarea paginilor WEB vor
fi destinate în special firmelor din Județul Harghita și Mureș, precum unor firme din județele
limitrofe. Bineînțeles că firma nou creată va servi orice client din orice zonă a țării dacă vor exita
solicitări.
1.2 Obiective
Obiectivele firmei Netexpert sunt stabilite pe o perioada de trei ani:
1. Realizarea unei cifre de afaceri de cca 50.000 USD în anul 3 de funcționare;
2. Realizarea unei cote de piață de cel puțin 50% în primul an, cu posibilități de creștere anuală de
3%, pentru seviciile de Internet furnizate în orașul Toplița;
3. Crearea unei clientele fidele, care să fie mulțumită de serviciile oferite de firma noastră;
4. Creșterea permanentă a calității serviciilor oferite clienților;
5. Realizarea unui grad de ocupare a calculatoarelor de 50% în anul 1 și 60% în următorii doi ani.
32
1.3 Cheile de succes (avantajele competitive)
Cheile de succes pentru aceasta afacere vor fi
* viteza crescuta a ratei de transfer a datelor pe circuitele de net
* pretul redus per ora utilizare serviciu Internet
* ambianta placuta unde se ofera serviciile de Internet
* oferirea de servicii auxiliare de calitate crescuta
* calitatea la standarde ridicate a paginilor de WEB realizate
* pretul redus al realizarii paginilor de WEB comparativ cu concurenta
2. Prezentarea întreprinderii
Firma NETEXPERT se va permanentiza ca o firmă furnizoare de servicii Internet, concomitent
cu realizarea de pagini web, destinate în special firmelor din județul de reședință și județele limitrofe.
2.1 Regimul juridic și proprietatea firmei
Firma nou creată se va constitui ca o Societate Comercială cu Răspundere Limitată. Ea va
avea ca proprietar un asociat unic, care va aduce tot capitalul necesar din resursele proprii.
2.2 Start-up Summary
Costurile inițiale de derulare a afacerii se vor situa la 11.757$ (11.800$), cuprinzând sumele
necesare realizării investiției de bază plus cheltuielile pentru prima luna de funcționare. O prezentare
mai detaliată a acestor cheltuieli se prezintă în tabelul următor, astfel:
33
Cheltuieli cu mijloacele fixe Valoare
Cheltuieli variabile
pentru primul ciclu
de “productie”
Valoare Alte cheltuieli initiale
computer baza $854.90 linie telefonica $100.00 amenajari $400.00
computere satelit (300$*15) $4,500.00
acces internet
nelimitat $8.00
cheltuieli
infiintare
firma $300.00
anexe calculatoare $290.00 salarii $650.00
licenta office $419.00 spatiu $150.00
licenta windows 189$*15
computere $2,835.00 utilitati $100.00
mobilier *16*50$/BUC $800.00 alte cheltuieli $100.00
comoda+2 fotolii $250.00
TOTAL $9,948.90 $1,108.00 $700.00
CHELTUIELI TOTALE
investitii+
Cheluielile variabile pentru
prima
luna
$11.756.
9
2.3. Amplasarea firmei și facilitățile sale
Firma va fi amplasată în zona centrală a orașului Toplița. Această amplasare prezintă o
importanță deosebită pentru firmă, deoarece facilitează accesul populației la serviciile oferite de
firma. Ca element suplimentar se poate preciza că singura firma concurentă este situată într-o
extremitate a orașului, fapt ce constuie un element pozitiv pentru firma noastră.
34
3. Produsele și serviciile oferite
Produsele și serviciile firmei cuprind serviciile de Internet și realizare de pagini de Web,
concomitent cu desfacerea unor produse alimentare (răcoritoare, dulciuri) pentru clienții serviciului
de Internet.
3.1 Descrierea produselor și serviciilor
3.1.1 Serviciul de Internet
Serviciul de Internet va utiliza o rețea de 15 calculatoare care vor fi legate la un computer de
mare performanță (pe post de server). Acest computer va fi conectat la un Internet provider mare,
care va furniza o rată de transfer de 128 kbps. Această viteză crescută este posibilă datorită
introducerii unor linii de transfer a datelor prin fibră optică, linie introdusă recent de Romtelecom.
Asfel, viteza de transfer a datelor este foarte mare, viteza care coroborată cu prețul scăzut de utilizare
per oră să genereze un flux crescut de clienți.
3.1.2 Proiectarea paginilor web
Se vor proiecta pagini web pentru firmele doritoare. Aceste pagini vor avea ca scop
promovarea firmelor respective, prin intermediul unui „canal de publicitate imens”, așa cum este
adesea descris Internetul. Aceste pagini se vor realiza la cele mai înalte standarde posibile la ora
actuală.
3.1.3 Produsele alimentare
Utilizatorilor de servicii net li se pun la dispoziție o serie de produse de consum alimentar
(răcoritoare, cafele, dulciuri etc.).
3.2 Faza ciclului de viață a produselor (serviciilor). Conform unor studii realizate de revista
Capital piață Internetului tinde să devinaă o piață matură ca și cea a pieței realizării de pagini web.
Această concluzie este generalizată la nivelul întregii țări și întregului mapamond.
3.3 Licențe și patente folosite
Se vor utiliza licențe pentru sistemul de operare pentru cele 15 computere si server (acesta din
urmă are inclus în prețul de achiziție și prețul licenței) oferite de către Microsoft Company, prin
35
intermediul firmei Best Computers. Prețul per licență (retail) este de 189$ (S.O. Windows Me), pe
cele 15 licențe plătindu-se suma de 2.835 $. Această sumă se poate micșora datorită numărului mare
de licențe cumpărate. Se va mai achiziționa și o licență de Microsofy Office Professional Romanian
în valoare de 419 $, acest program cuprinzând și programul Front Page necesar realizării paginilor
web.
3.4 Aprovizionarea
Se vor realiza contracte cu firma IDILIS care ca Internet provider furnizează serviciile la un
cost lunar de 8 $. De asemenea, se va închiria o linie telefonică de la Romtelecom, la prețul de 100 $
per lună. Pentru aprovizionarea cu calculatoarele „satelit” se vor contacta furnizori de computere
second-hand, a căror preț va oscila în jurul valorii de 300 $ per computer (sistem complet). Pentru
computerul server se va apela la firma Best Computer care va furniza un computer „Manager P4” de
mare putere, inclusiv un monitor de 17” (costul computerului si monitorului=total 855 $, conform
anexei).
Firma va apela la un furnizor local de mobilier complet pentru calculatoare, cuprinzând 16 mese de
lucru și scaune ergonomice la un preț de cca 50 $ per set (masă plus scaun) și o comodă, 2 fotolii și o
masuță pentru cei ce așteaptă eliberarea unui calculator, la un preț de 250 $.
În plus, firma se va aproviziona cu materiale necesare recondiționării spațiului închiriat de la
furnizori locali.
3.5 Tehnologia
Pentru serviciul de internet se va utiliza pe post de server un computer de mare capacitate
(CPU Intel Pentium 4, 1,5 GHz, 256 Mb Ram, 20 Gb HDD). Acest calculator va fi folosit si pentru
proiectarea paginilor WEB. Calculatoarele satelit vor avea o configuratie mai slaba decat serverul
fiind calculatoare Pentium II, la 300 Mhz procesorul, 64 Mb memoria interna si 4,2 Gb hard disk-ul,
fiind suficient de puternice pentru a se realiza un transfer de date rapid de pe Internet. Se va utiliza
programul Front Page cuprins in pachetul de programe Microsoft Office pentru realizarea paginilor
web.
36
3.6 Viitorul serviciilor furnizate
Internetul a patruns puternic pe piata romaneasca in ultimul deceniu, tendinta majora care se
accetueaza este ca fiecare familie sa aiba un calculator si o conectare la Internet. Tinand cont de
acest aspect se poate considera ca aceasta tendita reprezinta o amenintare pentru firma noastra. In
contrapartida se afla paradoxal, puterea scazuta de cumparare a populatie din aceasta zona, care nu
dispune, in majoritate, de resursele necesare achizitionarii unui calculator si conectarea la Internet,
putand beneficia de aceste servicii de la firma noastra si a concurentilor.
Realizarea paginilor web constuie si ea un domeniu relativ nou, aparand o data cu cresterea
popularitatii Internetului. Ca tendinta se remarca (conform unor reviste de specialitate) o crestere a
tendintei firmelor mari, mijlocii si chiar mici de a-si prezenta produsele, serviciile, lucrarile pe care le
presteaza prin intermediul Internetului.
3. Analiza pietei
Firma noastra se va focaliza pe un anumit segment de consumatori. Astfel serviciile de Internet se vor
adresa tinerilor si copiilor, cu varste cuprinse de la 8 ani pana la 25 ani, iar serviciile de proiectare a
paginilor web firmelor din judetul Harghita si judetele limitrofe.
4.1 segmentarea pietei
Populatia totala a orasului Toplita este (conform primariei orasului) in jur de 27500 locuitori, din care
clientii tinta (intre 8-25 ani) reprezinta peste 9000 de persoane. De asemenea se includ in acest grup
tinta si populatia aflata in tranzit in oras din localitatile limitrofe orasului Toplita.
37
segmentarea pietei pentru servciile
de internet
9000
18500
segmet tinta
restul populatiei
Pentru realizarea paginilor web se tinteste un grup de circa 1000 de firme mijlocii si mari din
judetul Harghita si judetele limitrofe. Firmele tinta nu au in prezent publicate in prezent pagini web,
dispunand de resurse financiare relativ limitate pentru a apela la firmele de prestigiu din tara pentru
realizarea acestor pagini web.
4.2 Analiza competitorilor
Pentru serviciile de interne exista un sigur competitor pe teritoriul orasului Toplita. Acesta dispune de
o retea de 12 calculatoare, avand un provider ce-i furnizeaza o rata de transfer mult inferioara firmei
noastre. Datorita faptului ca cererea este destul de crescuta acesta are aproape tot timpul
calculatoarele ocupate, in ciuda amplasarii destul de deficitare a firmei. Firma functioneaza de 1 an si
3 luni (de la data deschiderii oficiale). Nu dispune de tehnologie de ultima ora (accesare greoaie a
datelor pe internet) si nu dispune de periferice pentru jocuri (periferice ca joystick-uri, volane
multifunctionale pentru jocurile cu masini etc., periferice pe care firma noastra le va achizitiona), care
sunt puncte de atractie pentru copii care vin la firma noastra.
Pentru realizarea paginilor web nu exista firme concurente pe plan local, existand insa firme
concurente pe plan national, care insa practica preturi destul de ridicate pentru ca firmele din segtul
de piata tinta pentru firma noastra.
38
5. Sumarul strategiei si implementarea acestuia
Asa cum s-a prezentat la inceput obiectivele firmei Netexpert sunt stabilite pe o perioada de trei ani si
cuprind:
1. realizarea unei cifre de afaceri de cca 50.000 USD in anul 3 de functionare
2. realizarea unei cote de piata de cel putin 50% in primul an, cu posibilitati de crestere anuala de 3%,
pentru seviciile de Internet furnizate in orasul Toplita
3. crearea unei clientele fidele, care sa fie multumita de serviciile oferite de firma noastra
4. cresterea permanenta a calitatii serviciilor oferite clientilor
5. relizarea unui grad de ocupare a calculatoarelor de 50% in anul 1 si 60% in urmatorii doi ani
Pentru realizarea acestor deziderate se va actiona pe un segement de clienti slab satisfacuti
(atat din punctul de vedere al serviciilor de internet si web), din cadrul localitatii Toplita, respectiv
judetele Harghita si limitrofele, se vor utiliza resursele disponibile (financiare, corporale, umane) la
cel mai inalt nivel posibil. Coroborat cu axearea pe pret redus, obiectivele de mai sus au toate sansele
sa se realizeze.
Elemente cheie care vor crea fundamentul realizarii unei eficiente si eficacitati crescande sunt
surprinse in strategia de marketing:
5.1 Strategia de marketing
Strategia de marketing se va axa pe doua elemente fundamentale pentru firma noastra, anume
strategia de pret si cea de promovare.
5.1.2 Strategia de pret
Netexpert se va baza pe o strategie de pret minim, in sensul ca serviciile de internet vor fi
livrate la pretul de 0.4 $ per ora utilizare (spre deosebire de tariful concurentului de 0.62 $ per ora. De
sigur ca o data cu crearea unei clientele fidele li se va putea pune la dispozitia acestora a unor carduri
de acces, care vor contine un anumit numar de ore de acces la internet, avand inclus un discount
considerabil.
39
Pentru serviciile de proiectare pagini web se va practica un tarif mediu de 250 $ per pagina
medie realizata (tarif variind de la 100 $ la 400 $ in functie de complexitatea paginii web realizate).
Comparativ cu firma noastra firmele de renume practica preturi incepand de la 200 $ pana la cateva
mii de dolari in functie de complexitatea paginii realizate.
5.1.3 Strategia de promovare
Strategia de promovare se va axa pe crearea unei bune reputatii atat din punct de vedere a
calitatii serviciilor de net furnizate, cat si din punct de vedere a calitatii paginilor web realizate.
Astfel pentru promovarea Internet-cafe-ului firmei se vor utiliza „fluturase” si anumite
pliante. Acestea vor fi „distribuite” intensiv chiar inainte ca firma sa-si inceapa activitatea, pe urma
urmand distribuirea lor lunara (intr-o zi prestabilita) Pentru promovarea serviciilor de realizarea a
paginilor web se va crea un site pentru firma noastra in care ne vom prezenta domeniul de activitate
si realizarile pana in acel moment (clienti avuti, preturi practicate etc.)
5.2 Prognozarea si planificarea vanzarilor
Pentru realizarea prognozei si planificarii vanzarilor se vor utiliza cateva date initiale. Astfel se vor
utiliza pretul per ora al accesarii internetului de 0.4 $, gradul de ocupare al calculatoarelor care va fi
estimat a fi in cazul pesimist de 50-60%, iar serviciile vor fi livrate non-stop, 24 de ore din 24; pretul
mediu per pagina web realizata de 250$, la o cadenta de minim 5 pagini web per luna in primii 2 ani,
cadenta crescand la o medie de minim 6 pagini per luna. Incasarile lunare se vor situa peste valoarea
de 3400 $.
Astfel incasarile totale anuale se vor estima astfel:
40
volum incasari anuale
20000
25000
30000
3500040000
45000
50000
55000
anul 1 anul 2 anul 3
anul
inc
as
ari
($)
volum incasari
VENITURI ANUALE lunar anual 1 anual 2 anual 3
venituiri din furnizare serv internet 4320 51840 51840 51840
gradul de ocupare al calculatoarelor 0.5 0.5 0.6 0.6
venituri din realiza pag de web 1250 15000 15000 18000
TOTAL 3410 40920 46104 49104
6. Managementul activitatilor
Managementul firmei va fi asigurat asociatul unic, care va avea preocuparea de a dezvolta
firma creata si de ai asigura profitabilitatea prin intermediul unui management performant.
6.1 structura organizatorica
Firma va avea un numar de 4 angajati permanenti si un colaborator (contabilul firmei).
Acestia vor fi subordonati managerului firmei. Se va practica un management informal, menit sa
asigure un feedback crescut privitor la schimbarile ce pot afecta desfasurarea activitatilor.
41
Organigrama firmei se prezinta astfel.
manager
Responsabili
sala Internet
3
informatician
contabil
Organigrama firmei Netexpert
6.2 Planul de personal
Cheltuielile lunare pentru personal, incluzand si taxele si cotizatiile aferente se vor ridica la
100 $ per supravegetor/luna (300 $ lunar pt cei 3 supraveghetori), 300 $ dolari pe luna pentru
informatician si 50 $ pentru contabil pentru realizarea bilantului contabil si a contului de profit si
pierderi (incluzand si alte activitati, ca cele de evidenta a Registrului Jurnal etc.)
Managemetul firmei va fi asigurat de asociatul unic. Acesta va utiliza un pachet motivational
incluzand in principal salariile acordate, climatul de munca creat in firma. Informaticianul va fi
remunerat suplimentar si in functie de capacitatea acestuia de a spori prestigiul firmei prin realizarea
unor pagini web de calitate inalta.
42
7. Planul financiar
7.1. Supozitii initiale
Pentru realizarea planului financiar se presupun ca unele date vor inregistra valori constante pe
parcursul celor 3 ani astfel:
impozitul per profit va fi de 25%;
CAS si protectia sociala pentru salariati se vor mentine la valoarea de 25%, respectiv 5% din
salariul tarifar;
Costul de oportunitate (eficienta utilizarii banilor in alte activitati decat cele realizate de
firma) se va situa la o valoare de 15%;
Amortizarea echipamentelor se va face pe o perioada de 3 ani.
7.2 Rezultatele financiare
nr crt indicator $2,001.00 $2,002.00 $2,003.00
1 venituri din exploatare $40,920.00 $46,104.00 $49,104.00
2 alte venituri $0.00 $0.00 $0.00
3 TOTAL VENITURI $40,920.00 $46,104.00 $49,104.00
4 cheltuieli pentru exploatare din care
cost servicii internet provider $96.00 $96.00 $96.00
cost inchiriere linie telefonica $1,200.00 $1,200.00 $1,200.00
costuri cu personalulul si asimilatele $7,800.00 $7,800.00 $7,800.00
taxe si cheltuieli constituire $300.00
amortizari $3,316.30 $3,316.30 $3,316.30
alte cheltuieli $4,600.00 $4,200.00 $4,200.00
5 cheltuieli financiare $0.00 $0.00 $0.00
6 TOTAL CHELTUIELI $17,312.30 $16,612.30 $16,612.30
7 PROFIT BRUT $23,607.70 $29,491.70 $32,491.70
8 IMPOZIT PE PROFIT $5,901.93 $7,372.93 $8,122.93
9 PROFIT NET $17,705.78 $22,118.78 $24,368.78
43
10 PROFIT ECONOMIC $16,108.44 $20,281.84 $22,256.30
7.3. Prezentarea detaliata a principalelor elemente de cost și venituri
cheltuieli cu mijloacele fixe valoare AMORTIZARE
Computer baza $854.90 $284.97
computere satelit $4,500.00 $1,500.00
anexe calculatoare $290.00 $96.67
licenta office $419.00 $139.67
licenta windows 189$*15 computere $2,835.00 $945.00
mobilier *16*50$/BUC $800.00 $266.67
comoda+2 fotolii $250.00 $83.33
TOTAL $9,948.90 $3,316.30
cheltuieli variabile lunare Valoare lunara VALOARE ANUALA
linie telefonica $100.00 $1,200.00
acces internet nelimitat $8.00 $96.00
salarii $650.00 $7,800.00
spatiu $150.00 $1,800.00
utilitati $100.00 $1,200.00
alte cheltuieli $100.00 $1,200.00
$0.00
total $1,108.00 $13,296.00
cheltuieli fixe pentru primul an
amenajari $400.00
cheltuieli infiintare firma $300.00
total $ 700.00
44
VENITURI ANUALE lunar anual 1 anual 2 anual 3
venituiri din furnizare serv internet 4320 51840 51840 51840
gradul de ocupare al calculatoarelor 0.5 0.5 0.6 0.6
venituri din realiza pag de web 1250 15000 15000 18000
TOTAL 3410 40920 46104 49104
PROFIT BRUT $23,607.70 $29,491.70 $32,491.70
IMPOZIT PE PROFIT $5,901.93 $7,372.93 $8,122.93
PROFIT NET $17,705.78 $22,118.78 $24,368.78
FONDURI IMOBILIZATE $11,800.00 $11,800.00 $11,800.00
COST OPORTUNITATE $1,597.34 $1,836.94 $2,112.48
PROFIT NET ECONOMIC $16,108.44 $20,281.84 $22,256.30
$0.00
$10,000.00
$20,000.00
$30,000.00
$40,000.00
$50,000.00
venituri cheltuieli profit net
economic
evolutia veniturilor, cheltuielilor si
profitului economic pe 3 ani
anul 1
anul 2
anul 3
45
7.4. Analiza pragului de rentabilitate
Pragul de rentabilitate pentru firma Netexpert se va situa la valoarea cheltuielilor pe care
firma le inregistreaza. Aceste cheltuieli include si costul de oportunitate pentru utilizarea banilor in
acest domeniu de activitate. Astfel pentru anul 1 pragul de rentabilitate se situeaza la valoarea de
$18909.64, in anul al doilea la $18449.24, iar in anul al treilea la $18724.78 .
Pentru serviciile de internet se poate stabili un prag minim de incarcare astfel incat afacerea sa
fie rentabila:
ChanualegrdV incarcare *max , rezulta grdincar=cheltuieli anuale/venituri maxime anuale posibile
pentru servciile de net:
venituri anuale maxime= 51840$
cheltuieli anuale= 17172.63$ (nu includ amortizarea la Office, pentru ca acesta e destina
serviiciului de creare pagini web)
gradul de incarcare minim:= 33%
46
7.5 Fluxul financiar trimestrial al activitatii pentru perioada 2002-2004
nr crt denumirea
anul
2002 2003 2004
trim 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim 1 trim 2 trim 3 trim 4
1 numerar la inceputul perioadei $0 $6,230 $11,652 $17,073 $22,495 $28,845 $35,195 $41,545 $47,895 $54,808 $61,720 $68,633
2 intrari de numerar, din care
aport initial intreprinzator $11,800
din vanzari $10,230 $10,230 $10,230 $10,230 $11,526 $11,526 $11,526 $11,526 $12,276 $12,276 $12,276 $12,276
A TOTAL NUMERAR DISOPONIBIL $22,030 $16,460 $21,882 $27,303 $34,021 $40,371 $46,721 $53,071 $60,171 $67,084 $73,996 $80,909
3 iesiri de numerar
plati Romtelecom $200 $300 $300 $300 $300 $300 $300 $300 $300 $300 $300 $300
plati internet provider $16 $24 $24 $24 $24 $24 $24 $24 $24 $24 $24 $24
plati salarii $1,300 $1,950 $1,950 $1,950 $1,950 $1,950 $1,950 $1,950 $1,950 $1,950 $1,950 $1,950
plati taxe si impozite $300 $0 $0 $0 $0 $0 $0 $0 $0 $0 $0 $0
plati intretinere $200 $300 $300 $300 $300 $300 $300 $300 $300 $300 $300 $300
alte plati $500 $750 $750 $750 $750 $750 $750 $750 $750 $750 $750 $750
plati pentru investitii $11,800
plati impozitul pe profit $1,484 $1,484 $1,484 $1,484 $1,852 $1,852 $1,852 $1,852 $2,039 $2,039 $2,039 $2,039
B TOTAL IESIRI DE NUMERAR $15,800 $4,808 $4,808 $4,808 $5,176 $5,176 $5,176 $5,176 $5,363 $5,363 $5,363 $5,363
C SURPLUS/DEFICIT NUMERAR (A-B) $6,230 $11,652 $17,073 $22,495 $28,845 $35,195 $41,545 $47,895 $54,808 $61,720 $68,633 $75,545
47
7.6. Calculul venitului net
anul investitii
cheltuieli exploatare (fara
prima luna functionare in
2002) venituri totale venit net
venit net
actualizat ( a=
15%)
2002 $11,800.00 $12,188.00 $40,920.00 $16,932.00 16,932.00
2003 $0.00 $13,296.00 $46,104.00 $32,808.00 28,528.70
2004 $0.00 $13,293.00 $49,104.00 $35,811.00 27,078.26
TOTAL $11,800.00 $38,777.00 $136,128.00 $85,551.00 72,538.96
-rata interna de rentabilitate nu mai trebuie calculata pentru ca venitul net este pozitiv in toti anii
7.7 Indicatorii de rentabilitate
1. Rata rentabilitatii costurilor (profit/costuri totale)
anul 2002 2003 2004
indicator 93.65% 122.72% 134.61%
2. Rata rentabilitatii comerciale (profit /cifra de afaceri)
anul 2002 2003 2004
indicator 39.62% 44.22% 45.54%
3. Termenul de recuperare a investitiei (investitia totala/profit anual-e suficient
profitul din anul 1 pentru recuperarea investitiei)
Trecup=11800/16213.19 = 0.73 ani
48
8. Concluzii
Afacerea care se intentioneaza a se realiza este fezabila din punct de vedere:
Comercial - exista o piata, nesatisfacuta cu servicii de internet si o nisa de piata
unde firmele „mai sarace” apeleaza la firme ce realizeaza pagini web mai ieftin;
Financiar - deoarece firma dispune la inceput de resursele necesare intemeierii
sale (prin intermediul fondurilor intreprinzatorului), in plus indicatorii economici
releva o profitabilitate crescuta a afacerii;
Uman - existand personal bine pregatit (mai ales informaticianul) ;
Managerial - va fi condusa de un viitor absolvent al facultatii de Management.
Afacerea este profitabila, deoarece se obtine un profit relativ ridicat, comparat cu
investitia facuta.
Afacerea este credibila datorita:
- profitabilitatii sale;
- aportul propriu de numerar pentru realizarea investitiilor
- flux ridicat de lichiditati
49
ANEXA III
Plan de afacere – pensiune turistica
Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprinsul planului de afaceri
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
IX. Informatii utile
X. Clasificare pensiuni turistice – cum se dau margaretele
II. O descriere generala a afacerii
Firma S.C. “Pensiunea Capita de fan” S.R.L. s-a infiintat in 30.01.2011, cu un capital
social integral privat de 400 de lei, inmatriculata in Registru Comertului cu nr. L
xx/xxxx/2010, cod unic de inregistrare: M xxxxxxx.
Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta « oferirea de servicii de cea mai
buna calitate in domeniul agroturismului astfel incat sa ajunga lider pe piata in zona
respectiva. » Asta implica: gazduirea turistilor pentru o anumita perioada de timp,
pensiune completa (3 mese pe zi) sau demipensiune ( 2 mese pe zi) si servicii
suplimentare.
Cateva miniobiective ar fi : popularizarea zonei, punerea in valoare a bogatiilor si
traditiilor satului, cresterea nivelului de educatie si cultura in randul locuitorilor opt
camere.
Cladirea exista deja, dar nu este amenajata pentru o astfel de activitate si investitia va
viza amenajarea ei conform standardelor in vigoare.
In functie de caracteristicile constructiei, calitatea dotarilor si a serviciilor oferite,
pensiunea turistica rurala trebuie sa fie clasificata si sa i se atribuie un numar de
margarete. Clasificarea are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma
codificata de prezentare a nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite. Clasificarea
se face de catre Ministerul Turismului.
III. Produse si servicii
Produsul de baza e reprezentat de conditiile de cazare, care sunt la cel mai inalt nivel
pentru acest tip de turism. Camerele sunt dotate cu mobilier de lemn, atent finisate,
internet, Tv, baie proprie, apa calda curenta.Acest produs include servicii oferite de ghizi
locali ce pun la dispozitie mijloace traditionale de trasport. Totodata ei vor ghida turistii
50
in drumetii sau vizitarea zonei, se vor ocupa de intretinerea turistilor (foc de tabara, olarit,
vanatoare, pescuit etc.)
Ca servicii suplimentare se pot oferi următoarele:
Servicii utile:
– servicii de posta, telecomunicatii, internet si publicitate;
Servicii de completare a confortului:
– inchirieri (aparate radio, frigidere, televizoare, paturi suplimentare etc.).
Servicii de agrement:
– servicii de sport (închirierea de biciclete, canoe si barci, organizarea de excursii calare,
amenajarea unor zone pentru praticarea sporturilor in aer liber: gimnastica, bedminton,
volei, fotbal, minigolf etc.);
– drumetii si activitati in aer liber
– diverse alte servicii (piscina, sauna, sala de fitness, masaj etc.).
IV. Plan de Marketing
Piata
Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza o accentuata
tendinta descendenta (in special datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei, pe de
o parte, si a diminuarii interesului vizitatorilor straini, pe de alta parte), turismul rural a
luat o amploare deosebita în Romania după 1990 si in special in ultimii ani.
Aceasta situatie se datoreaza in mare masura involutiei sistemului hotelier clasic, uzurii
morale a dotarilor si echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor
necorespunzatoare. Prin urmare, agroturismul a aparut ca o alternativa viabila, catre care
s-au indreptat tot mai multi turisti.
Pe teritoriul tarii exista o mare vrietate de spatii de cazare, incepand cu cele de
dimensiuni reduse (pentru 2-3 persoane) pana la cele care pot gazdui peste 100 de
persoane. Majoritatea unitatilor de turism rural ofera un pachet de servicii – cazare si
masa, aceasta din urma sub forma de demipensiune sau pensiune completa.
In proportii mai mari sau mai mici, unele pensiuni ofera si o serie de servicii
suplimentare: telefon, televizor, bai sau dusuri, masina de spalat, terenuri de sport,
inchirierea de materiale sportive etc.
Aceste pensiuni se intind, cu mici exceptii, pe tot teritoriul tarii, avand o densitate mai
mare sau mai mica in functie de frumuseţea zonei, de conditiile existente, de posibilitatile
financiare si de implicarea autoritatilor centrale si locale in dezvoltarea zonala.
Conform Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din Romania
(ANTREC), in tara noastra exista in prezent peste 2.500 de pensiuni omologate,
insumand peste 7.500 de camere, dar numarul total al spatiilor de cazare rurale este mult
mai mare, avand in vedere ca numai o parte dintre unitatile existente sunt membre ale
acestei asociatii.
Potrivit unui raport al Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale, in ultimele 18 luni
au fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotari la
standarde inalte, care au insumat o investitie totala de 10 milioane Euro.
51
Clientii
Turismul rural se adreseaza atat clientilor romani cat si celor straini.
Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de
varsta a doua si, intr-o mai mica masura, de varsta a treia. Acestia prefera linistea unei
astfel de pensiuni, in locul zgomotului si agitatiei statiunilor aglomerate de pe litoral sau
de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijati nici tinerii, dar ponderea acestora
este mai redusa, tocmai datorita preferintei acestora pentru mare sau munte, pentru
locurile pline de agitatie.
Turistii straini care apeleaza cel mai des la agroturism sunt cei interesati in a cunoaste
istoria si traditiile Romaniei, prin vizitarea unor zone pitoresti, de o frumusete aparte,
care pastreaza obiceiuri stravechi legate de: arhitectura caselor, port, mestesuguri
traditionale, specialitati gastronomice.
Din punct de vedere financiar, cei care apeleaza la aceste servicii se incadreaza in
categoria celor cu posibilitati materiale medii si mici, tinand cont de faptul ca turismul
rural solicita mai putini bani fata de cazarea in sistemul hotelier. Nu trebuie exclusa in
totalitate nici categoria turistilor cu venituri superioare, care prefera agroturismul din
curiozitate sau pentru odihna.
Planul de fata se adreseaza clientilor de varsta a 2a si a treia, atat romani cat si straini.
Categorie de persoane cu venituri obisnuite, dar asa cum s-a mentionat anterior nu se
exclud persoanele cu venturi crescute, calitatea serviciilor mentinandu-se la cele mai
inalte standarde pentru tipul de business si zona geografica, indiferent de clienti.
Concurenta
Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebită, fiind prezente azi pe aproape tot
cuprinsul tarii. Zonele in care exista cea mai mare densitate a acestor unitati sunt:
Alba (Albac, Arieseni, Garda, Remetea); Arges (Rucar, Bradet); Bistrita(Prundu
Birgaului, Lunca Ilvei, Susenii Birgaului); Brasov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos,
Moeciu Cheia, Bran, Predelut, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana
Marului); Cluj (Sancraiu, Belis, Bologa, Poieni, Ciucea);Harghita (Praid); Constanta (2
Mai, Costinesti); Hunedoara (Hateg, Clopotiva);Maramures (Salistea de Sus, Botiza,
Rozavlea Sieu); Mehedinti (Ponoarele, Dubova); Neamt (Durau,
Agapia); Prahova(Busteni, Poiana Tapului); Satu Mare (Girda de Sus,
Bixad); Sibiu (Gura Riului, Sibiel,Cartisoara); Suceava(Panaci); Tulcea (Crisan, Sintu
Gheorghe); Valcea (Baile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepsa,
Vidra, Tulnici).
Dupa cum se poate observa, majoritatea judetelor cu potential turistic sunt bine
reprezentate la acest capitol. Exista insa suficiente resurse neexploatate, avand in vedere
posibilitatile uriase pe care le oferă teritoriul Romaniei prin varietatea reliefului si prin
pitorescul naturii. Acest lucru nu inseamna nici ca zonele de mai sus sunt de neatins, doar
ca deschiderea unei noi unitati de turism rural in regiunile respective este mai dificila,
52
necesitand servicii de o calitate ireprosabila, cat si preturi care sa poata invinge
concurenta deosebit de puternica.
Fata de competitia directa cu unitatile de acelasi profil, mai trebuie avuta in vedere si
concurenta indirecta cu alte forme organizate de turism din zona geografica respectiva,
care poate duce la marirea sau diminuarea cotei de piata a turismului rural.
In ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unitatilor turistice, dintre care
se remarca trecerea in proprietate privata a multor hoteluri de pe litoral. Acestea au fost
achizitionate de firme private sau oameni de afaceri, care vor incepe cat de curand ample
programe de investitii. In functie de efectele tuturor acestor evenimente recente,
raporturile de forte in turism se pot modifica intr-un sens sau altul.
Promovarea
O importantă metodă de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor
oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli.
Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane si, prin
aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil.
Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra existentei pensiunii si
sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se
dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori
nu isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau
emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc.
Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din
Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste
si publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al
pensiunii va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre
pensiune; va asigura transportul lor din gara pana la pensiune.
Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei
respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua
parte.
Se vor oferi discount-uri pentru copii si clienti fideli.
La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din « camara » pensiunii.
Foile de cazare au o rubrica destinata adresei de email, astfel ca se vor trimite oferte noi
pe adresele de email ale clientilor.
V. Planul operational
Personal
Pentru buna functionare a Pensiunii «Capita cu Fan», personalul necesar e format din:
-un manager
-un bucatar
53
-un ajutor de bucatar
-o menajera
-un ghid pentru drumetii, olarit etc.
Relaţiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui
colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii.
Firma
Spaţiul destinat pensiunii turistice se compune din:
– cladire cu camere pentru inchiriat, formata din opt dormitoare cu cate doua paturi, opt
bai dotate cu dus si WC, un living folosit si ca sala de mese şi o bucatarie;
– cladire compusa din două dormitoare pentru familia patronului, o baie, o spalatorie si o
incapere care va fi utilizata pentru pastrarea proviziilor alimentare;
– un teren folosit pentru cultivarea legumelor;
– parcare pentru opt autoturisme.
Fiecare dormitor are o suprafata de 14 metri patrati (camere duble). Accesul in
dormitoare si bai este direct, fara a se trece prin alte incaperi.
Pensiunea trebuie prevazuta cu utilitatile impuse de normele de turism, respectiv
iluminare electrica, iluminare naturala, incalzire locala, retea de canalizare si apa curenta.
Planul de fata se axeaza pe o pensiune ce dispune de opt camere. Pentru patru dintre ele
se vor realiza investitii pentru procurarea de mobilier adecvat, pentru dotarea camerelor
de toaleta cu instalatii sanitare moderne si pentru dotarea bucatariei cu toate
echipamentele necesare.
Consideram ca celelalte patru dormitoare sunt deja dotate corespunzator.
De asemenea, pensiunea este prevazuta cu telefon, fax si internet, care vor fi puse la
dispoziţia turistilor.
Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din
Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste
si publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al
pensiunii va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre
pensiune; va asigura transportul lor din gara pana la pensiune.
Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei
respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua
parte.
Se vor oferi discountu-ri pentru copii si clienti fideli.
La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din « camara » pensiunii.
Costurile de inceput
Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi
transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele
54
cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de
cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte
imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.).
Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in
turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora
sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.
Pregatire şi calificare
In cadrul serviciilor turistice in general si in situatia turismului rural in particular, exista
doua mari categorii de elemente care determina succesul sau esecul afacerii: pe de o parte
dotarile (constructia, finisarile, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de alta parte
calitatile personalului (amabilitate, politeţe, discreţie, disponibilitate).
Acestea din urma sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costa (sau costa
infinit mai puţin decat dotarile sofisticate) si de multe ori au rolul decisiv in multumirea
sau insatisfactia turistului.
Cadrul legal
Prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997
toate unitatile din turismul rural trebuie sa indeplineasca anumite conditii, in functie de
confort, pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete).
VI. Management si organizare
Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Mugurel
Padureanu, absolvent al Facultatii de Business si al Facultatii de Economie Generala.
In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul
angajat ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in
numele societatii.Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de
gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate
utiliza fondurile financiare ale societatii.
Organizare
Asa cum s-a mentionat anterior, personalul Pensiunii «Capita cu Fan» e format din :
-un manager
-un bucatar
-un ajutor de bucatar
-o menajera
-un ghid pentru drumetii, olarit etc.
55
Relaţiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui
colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii.
Hans Christian, manager.
Maria Vioara, bucatar sef in varsta de 55 de ani cu peste 30 de ani experienta in domeniu.
Dorel Zuzu, ajutor de bucatar, in varsta de 26 de ani.
Marinica Mos, in varsta de 50 de ani, fost padurar, va asigura drumetiile si tot ce tine de
divertisment in cadrul acestei pensiuni deoarece cunoaste foarte bine zona, s-a nascut si a
trait in acest sat si in consecinta cunoaste istoria si traditiile specifice locului.
Rodica Dumbrava, in varsta de 50 de ani, menajera.
Mesele se vor servi de 3 ori pe zi pentru cei ce au ales pesiune, iar pentru cei cu
demipensiune, masa va fi servita de doua ori pe zi. Orele de servire ale mesei sunt : mic
dejun ora 08.00 – 10.00, pranz ora 13.00 – 15 :00, cina ora:18.00 – 20.00 cu posibilitatea
adaptarii in functie de durata drumetiilor sau a programelor ce se desfasoara in cadrul
pensiunii sau in zona. Meniul va fi ales de catre turisti in momentul in care se va face
rezervarea. Acestia vor alege din lista de meniuri felurile de mancare.
Pentru doritorii de drumetii, exista mai multe trasee, ramane sa aleaga fiecare in functie
de preferinte.
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
Costurile de început
Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi
transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele
cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de
cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte
imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.).
Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in
turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora
sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.
56
VIII. Plan financiar
Investitia initiala va fi :
Nr.Crt. Denumire investitie Valoare (RON)
1.
Dotari dormitoare 16 paturi, 8 dulapuri, 8 mese, 16
scaune, 8 cuiere, 8 veioze, 8 aparate radio si Tv) 20.000
2. Amenajari si dotari 8 bai 9600
3. Amenajare living 800
Total 30400
Costul alimentelor care trebuie cumparate pentru asigurarea mesei si consumabilelor
pentru turisti se ridica la 30 lei pe zi per turist.
Pentru realizarea unui site web, firma va aloca suma de 1500 de lei. Celelalte activitati
de promovare vor costa 1500 de lei.
IX. Informatii utile
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
Str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucuresti
Tel: (021) 410.12.75 – Directia Generala de Autorizare si Control
www.mturism.ro
Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC):
Str. Maica Alexandra nr. 7, sector 1, CP 22 – 259, Bucuresti
Tel/Fax: (021) 223.70.24; 222.80.01
www.antrec.ro
Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT)
www.anat.ro
Federatia Patronala din Turism (FPT)
Calea Victoriei nr. 100, sector 1, 70176, Bucuresti
Tel/Fax: (021) 312.29.93
X. Clasificare pensiuni turistice – cum se dau margaretele
57
ANEXA IV
Exemplu structura buget de lansare a afacerii
BUGET DE LANSARE A AFACERII
LANSARE PROGNOZATA PENTRU PERIOADA --------------------------------------
------------------
ELEMENTE VALOARE
SURSĂ DE
FINANŢARE
Cheltuieli de constituire
Taxe
Impozite
Asigurări
Licenţe
Terenuri
Clădiri
Maşini şi utilaje
Mijloace de transport
Mobilier
Obiecte de inventar
Stocuri iniţiale de materii prime şi
materiale
Stocuri iniţiale de mărfuri
Salarii brute, inclusiv contribuţia
angajatorului
Chirii
Amenajări şi reparaţii
Întreţinere
Dobânzi
Utilităţi (electricitate, gaz, apă, energie
termică, etc.)
ALTE CHELTUIELI (nenominalizate)
NECESAR DISPONIBIL (cash)
FINANŢARE TOTALĂ NECESARĂ
PENTRU LANSAREA AFACERII
58
Bibliografie:
Despre antreprenoriat – Marius Ghenea, Universul Juridic, Bucuresti, 2011;
Primii paşi în afaceri – Ghid pentru antreprenorii începători, Organizaţia
Internaţională a Muncii 2008, Chişinau 2009, Sofia Suleanschi, Valentina Veveriţa;
Din start cu idei optime de afaceri – Ghid pentru antreprenori, instructori, consultanţi,
Biblioteca antreprenorului, Chişinău, 2003, Ludmila Bilas, Silvia Spataru;
Curs Iniţiere în afaceri – Prof. Univ dr. Dumitru Nica, Facultatea Spiru Haret, 2008;
Iniţierea şi administrarea micilor afaceri –Constantin Sasu, Polirom Iaşi, 2003;
www.startups.ro; www.businessmentoring.ro; www.tineriantreprenori.ro;
www.nytimes.com (sectiunea business);
www.library.nu (search după „business plans”);
„ Antreprenoriatul non-agricol rural, şansă a dezvoltării sustenabile a zonelor rural”-
Editorul materialului: SC RomActiv Business Consulting SRL -Data publicării:
februarie 2011;
http://www.sba.gov/smallbusinessplanner/index.html;
„Antreprenoriat” – Marius Ghenea, Editura Universul Juridic -2011;
„Excelenţa în afaceri” – Jim Collins, Editura Curtea Veche – 2007;
„Funky Business” – Jonas Ridderstrålle & Kjell Nordström, Editura Publica 2007;
„Starting your business” – Peter Hingston –Dorling Kindersley Limited, London
2001;
„Diagnostic economico-financiar” - D.Mărgulescu, M.Niculescu, V.Robu, Editura
Romcart, 1994;
„Diagnostic global strategic” - Maria Niculescu, Editura Economică, 1997;
Legea nr.64/1999, privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.
Letiţia Zahiu şi colab.- „Economia întreprinderii”, ASE, Bucureşti, 1995;
J.P.Thibaut - „Le diagnostic d’entreprise: quide partique”, Sedifor, 1989;
Maria Niculescu - „Diagnostic global strategic”, Editura Economică, Bucureşti, 1997;
Michael Porter - Competitive Strategy: Techniques for Analyzing Industries and
Competitors (1980) ;
59
Harvard Business School, Michael E. Porter, disponibil la:
http://drfd.hbs.edu/fit/public/facultyInfo.do?facInfo=ovr&facId=6532 (accesat la 29
Octombrie 2010) ;
Karagiannopoulos, G., D., Georgopoulos, N. & Nikolopoulos, K. (2005), Fathoming
Porter’s five forces model in the internet era, The journal of policy, regulation and
strategy for telecommunications, information and media, Vol. 7, Nr. 6, pp. 66 – 76;
Business blogs:
http://www.radugeorgescu.ro/2011/12/12/despre-evolutia-businessului/
http://blog.guykawasaki.com;
http://sethgodin.typepad.com/;
http://www.ghenea.ro/;
http://www.radutudorache.ro
60
Investește în oameni!
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Titlul programului: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013
Titlul proiectului: Tineri Antreprenori de Succes
Editorul materialului: JCI România
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a
Uniunii Europene sau a Guvernului României
www.antreprenoridesucces.ro
