Plante medicinale utile bolnavilor de inima

De-a lungul vietii, suntem expusi la o serie de factori care erodeaza aparatul cardiovascular, declansand diverse maladii care afecteaza inima si sistemul circulator. La ora actuala,bolile cardiovasculareconstituie cea mai frecventa cauza a mortalitatii, in peste 50% din cazuri.

Alaturi de medica alopata, fitoterapia poate ajuta prin cure cu infuzii, decocturi, tincturi si siropuri care previn crizele cardiac. Intratamentul afectiunilor cardiovascularesunt eficiente plante cu proprietati vasodilatatoare la nivel coronarian si periferic, antispastice si calmante in stari de excitatie cardiaca si nervoasa. Iata catevaplante medicinale utile bolnavilor de inima, potrivit prof.univ.dr. Constantin Milica:

1.Degetelul lanos(Digitalis lanata) si degetelul rosu (Digitalis purpurea)Au un continut ridicat de digitoxigenina si digoxigenina, cu actiuni tonic-cardiace in angina pectorala, insuficienta cardiaca, marirea contractiei miocardului si rarirea ritmului cardiac2.Talpa gastei

Este bogata in heterozide cardiotonice, cu efecte in angina pectorala, hipertensiunea arteriala, tahicardia, nevrozele cardiace si in reglarea batailor inimii dupa stari nevrotice;

3.Paducelul(Crataegus monogyna)Contine derivati flavonici, taninuri catehinice si coline, care actioneaza favorabil in angina pectorala, cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala, tahicardia, aritmiile, fibrilatiile si palpitatiile, ateroscleroza, miocardita si ca vasodilatator coronarian si periferic, cu cresterea permeabilitatii vasculare si fluidificarea sangelui;

4.Anghinarea(Cynara scolymus)Contine glicozide, flavonozide, derivati terpenici si principii amare (cinarina, cinaropicrina), are actiuni terapeutice in angina pectorala, insuficienta cardiaca cu edeme, zgomot in urechi, hipertensiune arteriala si ateroscleroza;

5.Valeriana(Valeriana officinalis)Este bogata in esteri terpenici, sesquiterpenoide si monoterpenoide oxigenate, are efecte antispasmodice si sedative in nevroze cardiace, reglarea presiunii arteriale si a palpitatiilor inimii, inclusiv calmarea sistemului nervos la nivelul encefalului, inlaturand durerile de cap;

6.Saschiul(Vinca minor)Contine alcaloizi cu nucleu indolic (vincamina si vincinina), are proprietati spasmolitice si hipotensive, eficiente in hipertensiune arteriala, tahicardie neuro-vegetativa, ateroscleroza sau la pierderea memoriei, actionand prin dilatarea arterelor cerebrale si irigarea optima a sangelui spre creier;

.

Bolile de inima fac anual milioane de ctime, iar ingrijirea acestui motor al etii ar trebui sa dena o prioritate pentru toti. Tot mai des auzim in jurul nostru de persoane care, desi in floarea tineretii, cad rapuse de infarct miocardic sau stop cardiac. Iata numai citeva sfaturi menite sa va ajute sa etati aceste boli ale zilelor noastre, datorate in principal stilului de ata.

Ce poate face inima si bolile ei

Inima, inregimnormal, pompeaza 5 l de singe pe minut, adica 7.200 l pe zi, bate de 60 de ori pe minut, deci de 31,5 milioane de ori intr-un an, ceea ce, trebuie sa recunoastem, inseamna multa munca si efort.

Infarctul presupune blocarea unei artere, tesutul inimii nemaifiind alimentat cu oxigen, iar stopul cardiac este urmarea unei dereglari a ritmului cardiac, de exemplu a fibrilatiei ventriculare, cind inima bate de 200-300 de ori, dupa care se opreste.

Incetati sa mai fumati

Se stie cafumatulare un rol nociv asupra sanatatii in general. Nicotina accelereaza ritmul cardiac, contracta arterele si creste presiunea arteriala. Constituentii nicotinei produc angina pectorala, infarctul, arterita si accidente cerebrale. Riscul se accentueaza o data cu cresterea numarului de tigari fumate zilnic. Cei care incearca sa se lase defumatpot incerca sa consume seminte de floarea-soarelui si o ceasca de infuzie de urzici sauovazzilnic, timp de 4-6 saptamini. Semintele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotina, iar infuziile fortifica vasele de singe si neri, amortizind impactul renuntarii la tutun.

Algele marine prelungesc ata inimii

S-a demonstrat ca algele au darul de a silizatensiuneaarteriala, de a normaliza nivelul trigliceridelor, fosfolipidelor si colesterolului, dizolva grasimile din vasele de singe. Algele pot resili eficienta cardiaca, prelungi ata muschiului inimii si siliza ritmul batailor ei.

Consumati alimente bogate in beta-carotine

Mincati alimente bogate in beta-carotine: ele pot reduce riscul unui infarct cu 40 la suta. Beta-carotenul poate fi intilnit in alimente ca: morcoi, varza, spanacul, cartofii dulci, frunzele verde inchis,piersicilesi algele marine. Aveti grija ca zilnicdietadumneavoastra sa contina cit mai multe astfel de alimente.

Nu neglijati usturoiul

Numeroase studii au confirmat abilitatea usturoiului de a reduce tensiunea arteriala, fosfolipidele si colesterolul. El fortifica inima, ajuta la cresterea raspunsului sistemului imunitar, reduce trombocitele si silizeaza nivelul zaharului din singe. Pentru prevenirea bolilor inimii consumati zilnic citiva catei de usturoi crud sau gatit. Acesta va va ajuta la reducerea nivelului colesterolului, raspunzator de atacurile de cord, si la o mai buna circulatie a singelui.

Mare atentie trebuie acordata alimentatiei

Uleiul proaspat presat obtinut din germeni degriusau seminte de in este deosebit de hranitor. Cea mai mare greseala facuta in domeniul nutritiei priveste absorbtia excesiva a hidratilor de carbon, care sint lipsiti de valoare nutritiva si care se gasesc in: zahar, dulciuri, faina, bauturi alcoolice. Acestea sint transformate de organism in depuneri de grasimi si cu cit excesul in greutate este mai mare, cu atit creste si procentajul persoanelor care sufera de maladii coronariene (angina pectorala, infarct miocardic, ateroscleroza).

Cerealele sint o comoara pentru sanatate

Consumati in cantitati cit mai mari cereale, vegetale, fasole, fructe, peste, seminte si iaurt. Cerealele reprezinta cel mai important segment al unei alimentatii echilibrate. Ele nu ar trebui sa lipseasca din dieta zilnica. Cerealele nerafinate reprezinta surse valoroase de proteine, carbohidrati, tamine B si contin, de asemenea, grasimi, fier, tamina E si in mod exceptionalfibrevegetale. Fibrele actioneaza in intestin, absorbind toxinele si antrenind substantele nocive.

Nu neglijati nucile, brinza si laptele.

Beti ceai cu aroma de lamiie

El este atit de intaritor pentru inima incit un batrin spunea despre el: Cei care beau ceai cu aroma de lamiie zilnic vor trai vesnic! Puteti, de asemenea, sa cufundati o mina de frunze proaspete de lamiie intr-un pahar cu n alb pentru o ora si apoi sa beti continutul in timpul mesei. Sau preparati un otet cu aroma de lamiie si folositi-l la salate.Curele de slabire frecvente, mesele luate in graba, folosirea purgativelor puternice au darul de a dezechilibra nivelul electrolitic cauzind diverse boli ale inimii.

Incercati sa aveti un regim de ata cit mai echilibrat. Daca intr-adevar aveti tendinte de ingrasare este bine sa consumati cit mai multe cruditati care inlatura pericolul obezitatii sau al slabirii excesive. Apelind la cruditati pina si cele mai mici si superficiale vase de singe sint curatate de depozite, devenind mai elastice si mai bine irigate. In acest fel se poate ndeca si hipertensiunea, anghina pectorala si chiar impiedica infarctul miocardic.

Principalele afeciuni care duc la scurtarea nedorit a vieii, mult nainte de potenialul de funcionare a mecanismelor cardiace, sunt angina pectoral, cardiopatia ischemic i insuficiena cardiac, la care se asociaz i alte dereglri funcionale grave la nivelul inimii i ale sistemului circulator (hipertensiunea i hipotensiunea arterial, tahicardia, bradicardia, extrasistolele, arteroscleroza coronarian, flebitele i trombozele).

Angina pectoral const din crize acute, foarte dureroase, la nivelul musculaturii inimii, cu reflexe spre umrul i braul stng sau ctre abdomen (descrise de bolnav ca o ghear). Durerile aprute noaptea sunt nsoite frecvent de o stare de anxietate, respectiv frica de moarte iminent.

Boala este provocat de ngustarea organic sau spastic a arterelor coronare, ceea ce diminueaz aportul de snge i de oxigen spre miocard, instalarea arterosclerozei sau apariia unor cheaguri de snge. Poate evolua spre tahicardie (puls accelerat), aritmie cardiac sau chiar ctre infarct miocardic, prin obturarea (ngustarea) unor segmente ale arterelor, ndeosebi la vrste naintate.

Apariia crizelor este favorizat de o serie de factori care trebuie evitai: treceri brute la temperaturi extreme (geruri sau ari), eforturi fizice i intelectuale, alergri n for (ex. dup vehicule), mersul pe distane mari, mese copioase cu exces de alcool i tutun, stri emotive (suprri, decese n familie, divoruri, detenie, vizionarea unor competiii sportive i a filmelor de groaz).

Irigarea insuficient a miocardului duce la cardiopatie ischemicCardiopatia ischemic, dureroas sau nedureroas, este o boal coronarian cu frecven n cretere pe toate meridianele globului. Apare la vrste adulte, n cazul reducerii aportului de snge oxigenat sub pragul de funcionare a miocardului. Irigarea insuficient cu snge oxigenat la nivelul muchiului cardiac se produce att n situaii de efort (insuficien cardiac decompensat), ct i n stare de repaus. Este cauzat de ngustarea, organic i spastic, a vaselor coronare, cu posibiliti de evoluie spre tulburri de ritm cardiac, palpitaii durerose, crize de angin pectoral i infarct miocardic (necroz miocardic).

S-a constatat c 90% dintre cazurile de cardiopatie ischemic prezint leziuni arterosclerotice. De asemenea, statisticile au artat c riscul apariiei cardiopatiei este de 5 ori mai mare la persoanele cu colesterolul sanguin ce depete limitele normale (200 mg%) i devine de 9 ori mai mare cnd bolnavul cu colesterol crescut este i hipertensiv. n toate aceste situaii survine oboseala progresiv (mai ales la mersul n pant), cianozarea (nvineirea) pielii i a unghiilor i edeme moi (umflturi) la picioare i mini.

Tratamente naturiste recomandateMedicina naturist poate interveni prin cure de lung durat cu infuzii, decocturi, tincturi, siropuri medicinale pentru prevenirea crizelor cardiace. Se utilizeaz plante cu proprieti vasodilatatoare la nivel coronarian i periferic, antispastice i calmante n stri de excitaie cardiac i nervoas.

n primul rnd sunt utilizate speciile vegetale bogate n glicozizi cardiotonici, adic acele pricipii active din plante care pot aciona cu succes n cazul bolilor de inim i anume:

- degeelul lnos, degeelul rou, cu aciune tonic-cardiac n angina pectoral, insuficiena cardiac, mrirea contraciei miocardului i rrirea ritmului cardiac;

- talpa gtei, bogat n heterozide cardiotonice, cu efecte n angina pectoral, hipertensiune arterial, tahicardie, nevroze cardiace i reglarea btilor inimii dup stri nevrotice;

- pducelul, cu coninut ridicat n derivai flavonici, taninuri catehinice i coline, care acioneaz favorabil n angina pectoral, cardiopatie ischemic, hipertensiune arterial, tahicardie, aritmii, fibrilaii, palpitaii, arteroscleroz, miocardit, vasodilatator coronarian i periferic, creterea permeabilitii vasculare i fluidificarea sngelui;

- anghinarea, care conine glicozide, flavonozide, derivai terpenici i principii amare (cinarin, cinaropicrin), cu aciuni terapeutice n angina pectoral, insuficiena cardiac cu edeme, zgomot n urechi, hipertensiune arterial i arteroscleroz;

- valeriana are efecte antispasmodice i sedative n nevroze cardiace, reglarea presiunii arteriale i a palpitaiilor inimii, inclusiv calmarea sistemului nervos la nivelul encefalului;

- saschiul, cu proprieti spasmolitice i hipotensive, eficiente n hipertensiune arterial, tahicardie neurovegetativ, arteroscleroz sau pierderea memoriei, acionnd prin dilatarea arterelor cerebrale i irigarea optim a sngelui spre creier;

- vscul are proprieti terapeutice hipotensive, sedative, bradicardizante, vasodilatatoare coronariene i periferice, evitnd congestia cerebral, arteroscleroza i extrasistolele.

Cu efecte adjuvante se mai recomand, n consumul intern, infuzii sau decocturi (cte 2 cni pe zi) din amestecuri de plante n care intr, pe lng speciile mai sus menionate, i alte specii medicinale ca roini, busuioc, ment, cimbrior, rostopasc, soc, tei, arnic, chimion, fenicul, coacz negru, creioar, ciuboica-cucului, rdcini de ptrunjel i hrean, fructe de mce, toate ndulcite cu miere de albine. Sunt indicate i tincturile de pducel (cte 20 de picturi de 3 ori pe zi), maceratul de usturoi cu miere de albine i propolis i siropurile de ctin, coacz negru, afin i ment. Este eficient i o cur de 2-3 sptmni cu ulei de lavand (20-30 de picturi n ap, de 2-3 ori pe zi).

Pentru uz extern se recomand comprese i unguente cu glbenele, aplicate pe zona inimii, precum i bi calde de 40 de grade Celsius la mini i la picioare, timp de 15 secunde, repetate de cteva ori pn la ameliorarea durerilor.

Regimul alimentar exclude grsimile animaleDieta trebuie s fie hipocaloric i cu cantiti foarte reduse de sare. Se vor evita alimentele care favorizeaz depunerea pe vase a lipidelor i esterilor de colesterol. ntre aceste alimente interzise pot fi menionate: grsimile animale, carne n exces, creier, rinichi, ficat, mezeluri, afumturi, pete oceanic, conserve, murturi, glbenu de ou, brnzeturi grase i srate, condimente iui, ciocolat, dulciuri rafinate, alcool n exces, cafea i ape minerale bogate n sodiu.

Se recomand ns legumele proaspete (morcov, elin, sfecl roie, varz, spanac, ceap, usturoi, mrar, ptrunjel, hrean), precum i fructe crude (mere, pere, struguri, pepene verde, zmeur, lmi, grapefruit, banane), bogate n vitamine (B, C) i cu rol n blocarea depunerii acidului lactic n miocard.

Zilnic, timp de 1-2 sptmni pe lun, se recomand s se nghit cte un cel de usturoi, cu 30 de minute nainte de mesele principale. n celelalte sptmni ale lunii se vor consuma drojdie de bere (40 de g pe zi), fulgi de ovz, bor de putin i oet de mere. n aceste zile se vor lua 1-2 linguri de uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, msline, soia, porumb) care au coninut bogat n acizi grai nesaturai, cu rol important n scderea colesterolului sanguin.

n cardiopatia dureroas este indicat ca o zi pe sptmn s fie declarat zi de descrcare, iar lunar s fie 2-3 zile de post de curire, n care se vor consuma numai legume proaspete, fructe crude i sucuri naturale. Plantele medicinale au o influenta benefica pentru tratamentul acestor afectiuni pentru ca elimina toxinele din organism si ajuta la stabilizarea activitatii cardiace. Bolile cardiovasculare afecteza inima si vasele de sange.

Simptomele includ: palpitatii sau ritm neobisnuit al inimii, ameteli, oboseala, respiratie grea, lipsa poftei de mancare, durere in piept, batai neregulate ale inimii.

Factori de risc:

- hipertensiune arteriala;

- nivelul crescut de colesterol;

- ateroscleroza;

- fumat;

- diabet;

- varsta inaintata;

- obezitatea;

- consumul excesiv de alcool;

- stres;

- dieta;

- sedentarism.

Sfaturi pentru o inima sanatoasa:Aceste tratamente se recomanda persoanelor care prezinta afectiuni cardiovasculare.

Cardiopatie ischemicaeste o afectiune a vaselor de sange ce iriga inima. Pentru palpitatii, spasm, oboseala cardiaca se recomanda un ceai dintraista ciobanului, urzica si talpa gastei.Acesta se consuma inainte de fiecare masa, de 2 ori pe zi, dimineata si seara.

Pentruhipertensiunea arterialase recomanda urmatoarele plante:paducel, coacaz negru, talpa-gastii, frunze de mesteacan, papadie, cozi de cirese.

Valerianaregleaza presiunea arteriala. Infuzia dinradacina de valeriana si teise recomanda atunci cand aveti palpitatii. Infuzia din plantatraista-ciobanuluiregleaza tensiunea arteriala.

Pentru insuficienta cardiaca- se bea ceai de menta dimineata, pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de masa. Mai poti bea ceai de sunatoare (de trei-patru ori pe zi).

Ceaiul din flori de galbenele si infuzia de paducelse recomanda pentru aritmiile cardiace. Aceste plante amelioreaza problemele de sanatate si imbunatatesc calitatii vietii. Ai grija de inima ta!PAGE 6