Iniþiativã privatã ºi regionalizare economicã. Raport de...

Iniþiativã privatã ºi regionalizare economicã. Raport de nevoi ale sectorului privat din Regiuneade dezvoltare V Vest a României este realizat de cãtre Academia de Advocacy din Timiºoara încolaborare cu Fundaþia a Treia Europã din Timiºoara, Facultatea de Sociologie ºi Psihologie dincadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara ºi Confederaþia Întreprinzãtorilor Particulari din judeþul

Timiº. Cercetarea face parte din programul Alianþa antreprenorialã. Responsabilitate ºi

dezvoltare în Regiunea V Vest, coordonat de Dorian Branea ºi derulat cu sprijinul GermanMarshall Fund for Democracy, prin programul Balkan Trust for Democracy, al Ambasadei Olan-dei la Bucureºti, prin programul Matra-Kap, ºi al Fundaþiei pentru o Societate Deschisã din Româ-

nia. Obiectivul principal al campaniei de advocacy Alianþa antreprenorialã este responsabi-lizarea decidenþilor politici ºi în principal a parlamentarilor faþã de nevoile comunitãþii de afaceri.

Private Initiative and Economic Regionalization. Report on the Needs of the Private Sector in theV West Development Region of Romania was elaborated by the Advocacy Academy of Timisoaratogether with the Third Europe Foundation of Timisoara, the University of the West of Timiºoara’sFaculty of Sociology and Psychology, and The Confederation of the Private Entrepreneurs of Timis

County. The Report was published within of The Advocacy Academy’s program The Entrepre-

neurial Alliance. Responsibility and Development in the V West Region of Romania (coor-

dinator: Dorian Branea) with the support of the German Marshall Fund of the United States’Balkan Trust for Democracy Program, The Royal Nederlands Embassy in Bucharest’s Matra Kap

Program and of The Open Society Foundation Romania. The Entrepreneurial Alliance is anadvocacy campaign that aims at making the decision-makers more responsabile to the needs ofthe business community.

Autori/Authors: Simona Fiþ ºi dr. Alin Gavreliuc

Coordonator din partea Fundaþiei A Treia Europã/

Coordinator from The Third Europe Foundation: dr. Marius LazurcaCoordonatori din partea Facultãþii de Sociologie ºi Psihologie a Universitãþii de Vest din Timiºoara/

Coordinators from the Faculty of Sociology and Psychology: Laurenþiu Maricuþoiu (prelucrea datelor/data pro-

cession) ºi Cãtãlina Zaborilã (colectarea datelor/data collection)Coordonator din partea Confederaþiei Întreprinzãtorilor Particulari din Judeþul Timiº/

Coordinator from The Confederation of the Private Entrepreneurs of Timiº County: Daniela BratosinOperatori de teren/Field operators: Ada Alesu, Anca Alupoaie, Marcela Bãieºu, Raluca Barna, Ioana Berea,Sonia Budeanu, Adriana Ciocan, Antonela Câtu, Cristina Costea, Mãdãlina Creþu, Alina Fer, Diana Giurgiuþiu,Raluca Ionescu, Anca Lungu, Flavia Lupºan, Alina Martin, Valer Martin, Anca Moldovan, Cristina Nistor, AlinaPãun, Monica Racz, Claudia Safta, Roxana Sârbu, Maria Sbuchia, Andreea Semenescu, Camelia Solovãstru,Ana-Maria Sperneac ºi Daniela Stoica

Consultant: Corina Dragomirescu

Ilustraþia copertei: Noemi Dumitrescu

Editura: BRUMARISBN: 973–602–064–9

Tiraj: 500 exemplare

h l h l d b Funda]ia pentru o Societate Deschis@

de

Simona Fiþ &

dr. Alin Gavreliuc

TimiºoaraOctombrie 2004

MISSIONThe Advocacy Academy aims at developing the pri-vate sector through advocacy, training, consultancy,monitoring and research programs. The Advocacy Academy is an expert organizationsupporting the business sector in amending relevantpolicies and fostering participation of private entre-preneurs to policymaking.

VALUESThe Advocacy Academy considers entrepreneurshipas the critical factor of economic development. Thusprosperity is achieved and preserved when privateagents are not restrained to freely operate on themarket. The Academy has originally been a Center forInternational Private Enterprise’s pilot project andour activity continues to be consistent with Americancorporate values: freedom, initiative, innovation,honesty, consistency, trust, transparency and corpo-rate accountability.

OBJECTIVESWhilst serving the interests of Romanian businesscommunity during the transition towards EU acces-sion, the activities of the Advocacy Academy are guid-ed by the priorities of the private sector and aim to:

Develop entrepreneurial culture and promoteentrepreneurial spiritReduce taxes and keep them down Relax labor regulations Enhance competitiveness Reduce corruption Reduce bureaucracy and streamline legislation Increase access to financeImprove entrepreneur perception Contribute to an education system that fostersentrepreneurial skills (courage, risk taking, inde-pendence, innovation)

PROGRAMS AND SERVICES Influence policy and public decisions to the bene-fit of business sector – both local and nationalTrain private sector and NGO leaders in advoca-cy, leadership, strategic management, e-market-ing, e-commerce, regulations and institutionalcommunication Monitor the MP’s activity relevant to the businesscommunityAssist private companies and BSOs to successfullyrepresent their interests through advocacy cam-paigns campaigning Research critical issues affecting the private sector.

MISIUNEAcademia de Advocacy urmãreºte întãrirea ºi dez-voltarea sectorului privat prin programe de advocacy,instruire, consultanþã, monitorizare ºi cercetare.Academia este o organizaþie-expert care sprijinãdemersurile mediului de afaceri de amendare apoliticilor publice relevante ºi de participare a între-prinzãtorilor privaþi la elaborarea deciziilor publice.

VALORIAcademia de Advocacy sprijinã, în toate activitãþileºi initiaþivele sale, crearea unei economii de piaþãîntemeiate pe spirit antreprenorial, liberã iniþiativã,capital privat ºi responsabilitate corporativã. Acade-mia porneºte de la principiile cã sectorul privat estefactorul decisiv în dezvoltarea economicã ºi cã liber-tatea individualã ºi prosperitatea economicã dura-bilã pot fi atinse ºi conservate numai într-un mediuîn care spiritul antreprenorial se poate exercita neîn-grãdit.

PROGRAME ªI SERVICIIRepertoriul de produse ºi servicii ale Academiei deAdvocacy, dezvoltat în mai mulþi ani de experienþã,cuprinde:

Campanii de influenþare a politicilor publice ºideciziilor administrative în beneficiul comunitãþiide afaceri, derulate la nivel local ºi nationalPrograme de instruire a reprezentanþiilor sec-torului privat ºi organizaþiilor neguvernamentale înadvocacy, leadership, management strategic, pub-lic speaking, legislaþie ºi comunicare instituþionalãServicii de monitorizare a activitãþii parlamen-tarilor, relevantã pentru mediul de afaceriConsultanþã pentru derularea campaniilor deadvocacy ºi audierilor publice pe teme stringentelegate de dezvoltarea mediului de afaceriStudii ºi rapoarte asupra problemelor sectoruluiprivat din Romania realizate de grupul de expertiai sau afiliat Academiei

ADRESA:Bd. Republicii nr.9, 300159 TimiºoaraTel: 0256-403840; 0256-403841Email: [email protected]

Academia de Advocacy / The Advocacy AcademyPreºedinte / Chairman: Radu Nicosevici

Sumar executiv: Un rãspuns la adevãratele probleme . . . . . . 7Executive summary: Bringing up the real issues . . . . . . . . . . 11

Capitolul 1. ROMÂNIA DISCREPANTÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . 151. Solidaritate ºi competiþie liberã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152. Regionalizarea ca proiect românesc . . . . . . . . . . . . . . 173. O geografie economicã a eºecului . . . . . . . . . . . . . . . . 194. Punctele cardinale ale creºterii economice . . . . . . . . . 225. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Capitolul 2. INIÞIATIVA PRIVATÃ ÎN REGIUNEA DEDEZVOLTARE V VEST . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

1. Vectorii dezvoltãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312. Tribulaþiile forþei de muncã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Capitolul 3. NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

1. Ierarhia obstacolelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 432. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Anexa 1. Metodologia anchetei de identificare a nevoilor

sectorului privat din Regiunea de dezvoltare VVest . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

Anexa 2. Chestionarul cercetãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Anexa 3. Raport judeþean Timiº . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Anexa 4. Raport judeþean Arad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84Anexa 5. Raport judeþean Caraº-Severin . . . . . . . . . . . . 91Anexa 6. Raport judeþean Hunedoara . . . . . . . . . . . . . . . 95

Cuprins

Iniþiativã privatã ºi regionalizare economicã. Raport de nevoi ale sectoru-

lui privat din Regiunea de dezvoltare V Vest este o cercetare de facturãºtiinþificã realizatã de cãtre Academia de Advocacy din Timiºoaraîn parteneriat cu Fundaþia A Treia Europã din Timiºoara, Facultateade Sociologie ºi Psihologie a Universitãþii de Vest ºi ConfederaþiaÎntreprinzãtorilor Particulari din judeþul Timiº. Ea reprezintã, alãtu-ri de Raportul de monitorizare al parlamentarilor din Regiunea de dezvol-

tare V Vest, suportul campaniei de advocacy Alianþa antreprenorialã.

Responsabilitate ºi dezvoltare în Regiunea de dezvoltare V Vest a

României, o campanie care urmãreºte responsabilizarea parlamenta-rilor din circumscripþiile electorale Arad, Caraº-Severin,Hunedoara ºi Timiº faþã de nevoile sectorului privat

Cercetarea de faþã presupune o abordare interdisciplinarã care uti-lizeazã instrumentele analizei economice ºi ale sociologiei. Raportul

reprezintã, pe de-o parte, o descriere analiticã ºi comparativã a sec-torului privat din Regiunea V Vest prin intermediul mai multorindicatori relevanþi ºi în contextul mai larg al fenomenului regiona-lizãrii economice. Pe de cealaltã, el propune, pentru prima datã, oinvestigare sistematicã a impactului unor fenomene sociale disfunc-þionale (cum ar fi arbitrariul controalelor, birocraþia, corupþia) asu-pra mediului de afaceri românesc, furnizând o diagnozã care loca-lizeazã problemele din acest registru ºi evalueazã cu mijloace socio-logice ponderea, intensitatea ºi gravitatea lor.

Sumar executiv:

Un rãspuns la adevãratele probleme

Informaþia pe care am valorificat-o provine de la interlocutori care,prin natura poziþiei lor social-economice — întreprinzãtori aflaþi laconducerea firmelor ºi manageri din eºalonul superior — au fost îngeneral greu accesibili ºi, prin urmare, au devenit rareori subiecþi aiunei investigaþii psihosociologice. Astfel, am renunþat la manierastrict cantitativistã de culegere a datelor, optând pentru o versiuneinteracþionistã în care întrebãrile deschise ale chestionarului alter-neazã cu cele închise într-un dozaj pe care l-am dorit echilibrat, aptsã furnizeze maximum de informaþie relevantã în cel mai scurt timpposibil. Trebuie, deci, subliniat cã eºantionul firmelor chestionatenu este reprezentativ. Prin urmare, rezultatele obþinute în urmaanchetei exprimã dinamica unor tendinþe pe care le vom verificaprin cercetãri mai ample.

Managerii chestionaþi provin din companii selectate proporþionalcu numãrul ºi ponderea acestora în activitatea economicã a regiu-nii. Din totalul firmelor chestionate, 89,4% au fost microîntreprin-deri, întreprinderi mici ºi întreprinderi mijlocii, fiecãreia (comerþ,producþie, servicii) revenindu-i câte un procent de 33,33% dineºantionul global.

Miza acestui Raport este, deci, aceea de a pune la dispoziþia viitori-lor decidenþi politici întregul set de probleme la care sunt aºteptaþisã ofere soluþii urgente. În mod concret, ne-au interesat prioritãþilelegislative ale sectorului privat, principalele neajunsuri înregistrateîn derularea afacerii, însã piedicile instituþionale, problema corup-þiei operaþionale, distribuirea taxelor ºi impozitelor, raportul cen-tru-provincie în alocarea resurselor constituie tot atâtea centre deinteres ale abordãrii noastre.

Concluziile Raportului aratã limpede cã regionalizarea economicãnu ºi-a atins obiectivele. Discrepanþele între diferite regiuni aleRomâniei, pe de-o parte, ºi între România în ansamblu ºi þãrile dez-voltate ale Europei rãmân încã un fapt indubitabil. În acelaºi timp,analiza mai multor factori ºi a unor corelaþii semnificative demons-

8 SUMAR EXECUTIV: UN RÃSPUNS LA ADEVÃRATELE PROBLEME

treazã cã sectorul privat este principalul catalizator al dezvoltãriieconomice, fapt care se verificã cu atât mai mult în Regiunea V Vest,una dintre regiunile de dezvoltare cele mai dinamice ale României.

În aceste condiþii, se impune o reconsiderare a politicii regionale.Orientarea semnificativã a resurselor financiare cãtre regiunile slabdezvoltate ale României nu a reuºit sã ridice nivelul de trai al popu-laþiei din aceste regiuni. În schimb, faptul cã, în ciuda acestor poli-tici distributive, regiunile dezvoltate printre care ºi Regiunea V Vestau continuat sã se dezvolte ar trebui sã fie un argument suficient deputernic pentru reconsiderarea principiului solidaritãþii financiare.

În ceea ce priveºte componenta sociologicã a cercetãrii, ea eviden-þiazã marile obstacole cu care se confruntã comunitatea de afaceriregionalã ºi pe care viitorii parlamentari sunt chemaþi sã le îndepãr-teze. Printre acestea se numãrã probleme precum:

instabilitatea legislativã;natura preponderent birocraticã a instituþiilor statului;gradul moderat de corectitudine al controalelor efectuate deinstanþele abilitate;prezenþa funcþionalitãþii sociale ºi economice a corupþiei, atâtîn registrul realitãþii, cât ºi al reprezentãrii acesteia;nivelul foarte ridicat la fiscalitãþii;anumite prevederi din actualul Cod al Muncii;politica bugetarã centralã, faþã de zonele cu dezvoltare maisusþinutã.

Pornind de aici, considerãm cã crearea unui cadrul legal cât maicoerent ºi cât mai puþin expus modificãrilor arbitrare sau intempes-tive trebuie sã devinã o normã strictã a viitorului Legislativ.Perfecþionarea legislaþiei este soluþia de fond pentru rezolvarea pro-blemelor cu care se confruntã sectorul privat. Un cadrul de regle-mentare complex ºi neclar va genera în permanenþã instabilitatelegislativã. Instabilitatea legislativã, la rândul ei, va genera biro-craþie, întrucât ea va lovi nu numai în mediul de afaceri, ci ºi în

SUMAR EXECUTIV: UN RÃSPUNS LA ADEVÃRATELE PROBLEME 9

10 SUMAR EXECUTIV: UN RÃSPUNS LA ADEVÃRATELE PROBLEME

funcþionarii publici puºi sã aplice legea. Birocraþia este una din sur-sele corupþiei, dupã cum tot o sursã de corupþie este ºi textul legis-lativ interpretabil. Atâta timp cât un articol de lege poate fi interpre-tat, gradul de apreciere a controalelor nu se va îmbunãtãþi, iarcorupþia nu se va reduce. Atâta timp cât organele de control voravea un grad de libertate ridicat în acordarea amenzilor ºi penali-tãþilor, corupþia nu se va diminua.

Probleme la fel de importante sunt: reducerea presiunii fiscale carestriveºte iniþiativa privatã; regândirea politicilor redistributive lanivel naþional, aºa încât resursele create la nivel local sã rãmânã înjudeþele Regiunii V Vest într-o proporþie mai mare decât pânãacum; modul deficient în care sunt implementate legile de cãtreautoritãþile de stat. În vreme ce integrarea europeanã devine unproces din ce în ce mai accelerat, birocraþia, corupþia, controaleleincorecte mai dominã aparatul de stat la nivel local. Acest fapt secuvine la rândul sãu remediat pentru cã are repercusiuni negativeasupra evoluþiei companiilor private ºi, mai ales, asupra liberuluiexerciþiu al iniþiativei private.

Întrebarea este cum putem îmbunãtãþi cadrul legislativ? Rãspunsulpe care îl oferã acest Raport se bazeazã pe semnalele venite dinsprecomunitatea de afaceri ºi este consonant cu experienþa Academieide Advocacy în reprezentarea intereselor generale ale sectoruluiprivat. Remediul rezidã într-un proces de consultare riguros, siste-matic, consistent ºi profesionist între decidenþii politici ºi mediul deafaceri. Premisele unei asemenea relaþii mai transparente ºi mai res-ponsabile existã. Din punct de vedere legal, avem deja prevederiobligatorii care obligã administraþia de stat sã se consulte curent cupartenerii sociali ºi economici. E nevoie doar ca sectorul privat sã semobilizeze pentru a susþine profesionist ºi eficient rezolvarea pro-priilor nevoi ºi a-i persuada pe factorii politici sã þinã seama de inte-resele comunitãþii de afaceri. La rândul lor, politicienii trebuie sãmanifeste deschidere, interes ºi mai ales iniþiativã în consultarea cumediul de afaceri, pentru îmbunãtãþirea legislaþiei economice.

Private Initiative and Economic Regionalization. Report on the Needs ofthe Private sector in the V West Development Region of Romania is ascientific assessment carried out by the Advocacy Academy in apartnership with the Third Europe Foundation, the WestUniversity of Timisoara’s Faculty of Sociology and Psychology, andthe Confederation of Private Entrepreneurs from Timis County.Together with the Monitoring Report of the MP’s Activity in the V WestDevelopment Region of Romania, this report constitutes the core tech-nical support of the Academy’s program Entrepreneurial Alliance.Responsibility and Development in Region V West Region of aRomania, an advocacy campaign that aims at boosting the respon-sibility of MPs from the electoral districts of Arad, Caraº-Severin,Hunedoara and Timiº towards the private sector.

This report is based on an interdisciplinary approach at the inter-section of economics and sociology. It is on one hand a critical andcomparative overview of the region’s private sector based on seve-ral relevant indicators and within the larger context of Romanianand European economical regionalization. On the other, the reportrepresents a sociological diagnosis of the malfunctions, problemsand expectations of Romanian business sector.

In order to provide as clear an image as possible, a series of inter-views were carried out, based on the questionnaire included in theAppendices. The questionnaire combines open and closed ques-tions in a balanced blend providing maximum of valid informationin a relatively short period of time. The survey sample, made of

Executive summary:

Bringing up the real issues

business leaders of companies from Timiº, Arad, Caraº-Severin,Hunedoara counties, is not representative. The results, however,point at the some very critical trends that are confirmed by a hand-ful of recent studies. These companies were selected accordingto their number and weight in the economy of the region and accor-ding to their core activity (the trade, production and services com-panies are evenly represented).

Private Initiative and Economic Regionalization. Report on the Needs of

the Private sector in the V West Development Region of Romania makesavailable the entire set of issues which the members of parliamentand other decision-makers are expected to address in the followingyears. We were interested to see whether the regionalization pro-cess delivered its promises and within this context to identify theprivate sector’s legislative priorities obstacles, institutional barriers,and other outstanding issues.

The report clearly shows that economic regionalization has not rea-ched its goals. The differences between various regions of Romania,on the one hand, and between Romania and the developed coun-tries of Europe, on the other, remain an unquestionable fact.Furthermore, the analysis of several factors and of some significantcorrelations prove that the private sector is the main catalyst of eco-nomic development, a conclusion all the more true for the V WestDevelopment Region of Romania, one of the most dynamic inRomania.

Under these circumstances, regional policy should be reconsidered.Directing significant financial resources towards less developedregions of Romania has not raised the standard of living in thoseparticular regions. The fact that, despite having received fewerresources from the central government, more successful regionssuch as The V West Development Region continued to develop is aproof that the principle of financial solidarity must be reconsidered.

12 EXECUTIVE SUMMARY: BRINGING UP THE REAL ISSUES

As far as the sociological part of the survey is concerned, this reportoutlines the main barriers faced by the business community. Theyinclude, in order of priority, issues like:

Legislative instability as a slow-down factor for the businesssectorBureaucratic nature of state institutions

Moderate fairness of control state bodiesSocial and economic functionality of corruptionHigh level of taxationSome provisions of the Labor CodeRedistribution policy towards the richer regions

Consequently, Private Initiative and Economic Regionalization Reporton the Needs of the Private sector in the V West Development Region ofRomania endorses the establishment of a coherent regulatory frame-work, less arbitrarily and less exposed to sudden alterations. Basedon the report’s findings, we believe that improving the regulatoryframework is paramount to solving the needs of the private sector.For intricate and unclear laws generate instability, corruption andbureaucracy. We’ll be restless in removing the obscurities of ourlegal framework and that means legislative instability. Ambiguous,ever-changing legislation will sustain big bureaucracies busy toabsorb the new provisions and will make room for abuses andcorruption. As long as the laws can be subjected to various interpre-tations and as long as the officials enjoy high freedom in imposingfines and penalties, it is more likely that corruption is here to stay.

Another set of issues relate to tax cuts and a new philosophy of dis-tribution of resources from the national to the local level, whichshould take into account previous economic performance. Whilebureaucracy, corruption, unfair inspections still dominate the prac-tices of the local government, the report pleads for urgent measuresso that the exercise of free economic initiatives is no longer bound,frustrated and inhibited.

EXECUTIVE SUMMARY: BRINGING UP THE REAL ISSUES 13

14 EXECUTIVE SUMMARY: BRINGING UP THE REAL ISSUES

The main question is how can regulatory framework be improved?The clear answer provided by this report derive both from the mes-sages of the business community and from the AdvocacyAcademy’s experience in representing the non-partisan interests ofthe private sector. The cure, we think, lies in the partnership betwe-en policymakers and the business community.

We therefore advocate for systematic and professional consulta-tions between the two so that the best solutions are found andimplemented. There are already serious prerequisites for a moretransparent and responsible a dialogue. In terms of regulations, wehave mandatory legal dispositions providing for the consultationamong decision-makers and social and economic partners. Whatwe need, however, is a stronger commitment from the part of poli-tical leaders and politicians. The private sector should do more andbetter in terms of persuading decision-makers to take its prioritiesinto account. At their turn, politicians should become more open tothe signals coming from the business community, more willing toaddress what really matters for the business people, and moredetermined to act accordingly.

Politica regionalã reprezintãansamblul mãsurilor autori-tãþilor publice centrale,regionale ºi locale care audrept scop crearea cadrului

de reglementare favorabil creºterii economice dinamice ºi durabileprin valorificarea eficientã a potenþialului regional. Dezvoltarearegionalã urmãreºte creºterea economicã ºi a gradului de ocupare aforþei de muncã prin impulsionarea ºi diversificarea activitãþiloreconomice ºi prin stimularea investiþiilor, în aºa fel încât efectele sãse resimtã printr-o creºtere a calitãþii vieþii.

În Uniunea Europeanã, nevoia de dezvoltare echilibratã prin redu-cerea disparitãþilor dintre regiuni a fost recunoscutã încã din anul1957 prin Tratatul de la Roma. Þinta politicii regionale este creºtereanivelului de trai al regiunilor mai puþin dezvoltate cel puþin la nive-lul mediei Uniunii Europene. Conform articolelor 2 ºi 3 din TratatulComunitãþii Europene, un obiectiv declarat este ,,promovarea uneidezvoltãri durabile, armonioase ºi echilibrate a activitãþilor econo-mice, un grad mare de angajare a forþei de muncã ºi a protecþieisociale, ridicarea standardului de viaþã ºi a calitãþii vieþii, a coeziu-nii economice ºi sociale ºi a solidaritãþii statelor membre’’.1

Ca

pit

olu

l

1. Solidaritate ºi competiþie liberã

R O M Â N I A D I S C R E P A N T Ã

1

1 Politica regionalã ºi coordonarea instrumentelor structurale, Centrul de ResurseJuridice, Bucureºti, 2004

16 CAPITOLUL I

Principalul obiectiv al politicii regionale a Uniunii Europene estedeci realizarea coeziunii economice ºi sociale. În acest scop, con-form principiului solidaritãþii statelor membre, peste 35% din buge-tul Uniunii Europene se alocã regiunilor mai slab dezvoltate. Prinaceastã redistribuire de fonduri se au în vedere, spre exemplu, dez-voltarea ºi/sau crearea de noi infrastructuri, susþinerea competitivi-tãþii pe piaþa unicã, stimularea firmelor din zonele mai puþin dez-voltate, asistarea populaþiei afectate de schimbãrile de pe piaþamuncii.

În cadrul Uniunii Europene, politica regionalã s-a dovedit eficientãºi a dus la reduceri evidente ale decalajelor regionale. Spre exem-plu, în þãri precum Grecia, Portugalia ºi Spania, venitul mediu pecap de locuitor a crescut de la 68% la 79% faþã de media pe ansam-blul UE. În cursul exerciþiului bugetar 2000–2006, o treime dinbugetul Uniunii Europene (213 miliarde euro), provenind din con-tribuþiile statelor membre, va fi alocatã dezvoltãrii regionale ºiredistribuitã cãtre regiunile mai slab dezvoltate.2

Liniile directoare pentru perioada 2000 – 2006 au la bazã trei mari priori-tãþi, ºi anume competitivitatea regionalã, ocuparea forþei de muncã ºi dez-voltarea zonelor urbane ºi rurale. Toate aceste trei prioritãþi se condiþionea-zã reciproc. Competitivitatea regionalã este esenþialã fiindcã una dintreconsecinþele directe ale creºterii competitivitãþii este creºterea gradului deocupare a forþei de muncã. Creºterea gradului de ocupare a forþei de muncãînseamnã reducerea ºomajului ºi creºterea veniturilor populaþiei, ceea ce petermen mediu se traduce printr-o creºtere a calitãþii vieþii. În timp, pemãsurã ce competitivitatea e mai mare, e de aºteptat ca creºterea niveluluide trai pe care aceasta o antreneazã sã se difuzeze dinspre zonele urbaneînspre cele rurale.

Prin urmare, un obiectiv esenþial al regionalizãrii este creºtereacompetitivitãþii pe piaþa unicã europeanã, dar ºi pe piaþa globalã.Acest lucru reclamã, în primul rând, crearea unui cadru de regle-

2 Idem 1

mentare permisiv ºi stimulatoriu pentru dezvoltarea afacerilor.Rolul autoritãþilor publice locale, regionale ºi centrale devine astfelacela de a crea un mediu favorabil liberei iniþiative. Piaþa va decidecare sunt afacerile viabile ºi care sunt cele care trebuie sã iasã dinpiaþã.

Comparativ cu alte þãri aflate în tranziþie, România a fost structura-tã pe regiuni de dezvoltare relativ recent ºi la presiunea UniuniiEuropene. Cadrul legal al politicii de dezvoltare regionalã înRomânia a fost, în principal, asigurat de Legea nr.151 din 15 iulie 1998privind dezvoltarea regionalã prin care s-au stabilit obiectivele politiciide dezvoltare regionalã, precum ºi mecanismele financiare, insti-tuþionale ºi organizatorice pentru implementarea fondurilor de pre-aderare.

Cadrul legal a fost ulterior îmbunãtãþit prin Legea nr.315 din 28 iunie2004. În noul act normativ, politica de dezvoltare regionalã se defi-neºte ca ansamblul politicilor elaborate de Guvern, prin organeleadministraþiei publice centrale, de autoritãþile administraþiei publi-ce locale ºi organismele regionale specializate, cu consultarea parte-nerilor socioeconomici implicaþi, în scopul asigurãrii creºterii eco-nomice ºi dezvoltãrii sociale echilibrate ºi durabile ale unor arii geo-grafice constituite în regiuni de dezvoltare, al îmbunãtãþirii compe-titivitãþii internaþionale a României ºi al reducerii decalajelor econo-mice ºi sociale existente între România ºi statele membre aleUniunii Europene.

Legea din 2004 aduce câteva abordãri noi faþã de cea anterioarã. Eaobligã autoritãþile publice angajate în procesul de elaborare ºiimplementare a politicii regionale sã se consulte cu parteneriisocioeconomici. În plus, în perspectiva aderãrii la UniuneaEuropeanã, noile prevederi nu mai urmãresc doar reducerea dispa-

ROMÂNIA DISCREPANTÃ 17

2. Regionalizarea ca proiect românesc

ritãþilor între regiunile României, ci ºi reducerea disparitãþilor eco-nomice ºi sociale existente între regiunile României, pe de-o parte,ºi regiunile statelor membre ale Uniunii Europene, pe de cealaltã.

Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare regionalã urmãresccrearea premizelor creºterii nivelului de trai. Ele se referã la dimi-nuarea dezechilibrelor regionale existente, prevenirea apariþiei denoi dezechilibre datorate declinului industrial din multe zone aleþãrii, revitalizarea zonelor defavorizate, stimularea cooperãrii inter-regionale, interne ºi internaþionale, inclusiv în cadrul euroregiuni-lor, în scopul realizãrii unei creºteri economice durabile ºi a creãriide locuri de muncã stabile.

Principiile care stau la baza realizãrii politicii de dezvoltare regio-nalã sunt subsidiaritatea, descentralizarea ºi parteneriatul.3

Obiectivele strategice declarate ale dezvoltãrii regionale vizeazã:4

promovarea mecanismelor economiei de piaþã în toate regiu-nile de dezvoltare ale României, în vederea îmbunãtãþirii com-petitivitãþii ºi realizãrii unei creºteri economice durabile;promovarea unor politici diferenþiate, în concordanþã cu con-diþiile istorice, geografice, economice, sociale ºi politice speci-fice fiecãrei zone;reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judeþe, dintremediul urban ºi rural, dintre zonele centrale ºi periferice;recuperarea întârzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate ºiprevenirea apariþiei unor noi zone-problemã.

În concordanþã cu obiectivele de coeziune economicã ºi socialã aleUniunii Europene în domeniul politicii regionale, în România s-auînfiinþat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriulRomâniei: Nord–Est (judeþele Bacãu, Botoºani, Iaºi, Neamþ,Suceava, Vaslui), Sud–Est (judeþele Brãila, Buzãu, Constanþa,

18 CAPITOLUL I

3 Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regionalã în România, publicatãîn Monitorul Oficial nr. 577 din 29 iunie 2004

4 Planul Naþional de Dezvoltare 2002–2005, http://www.mie.ro

Galaþi, Tulcea, Vrancea), Sud (judeþele Argeº, Cãlãraºi, Dâmboviþa,Giurgiu, Ialomiþa, Prahova, Teleorman), Sud–Vest (judeþele Dolj,Gorj, Mehedinþi, Olt, Vâlcea), Vest (judeþele Arad, Caraº-Severin,Hunedoara, Timiº), Nord–Vest (Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Cluj,Maramureº, Satu Mare, Sãlaj), Centru (Alba, Braºov, Covasna,Harghita, Mureº, Sibiu), Bucureºti (incluzând ºi judeþul Ilfov). (Vezifigura 1). Aceste regiuni de dezvoltare nu au personalitate juridicãºi nu sunt unitãþi administrativ-teritoriale fiind doar rezultatul aso-cierii benevole a judeþelor vecine, în baza unui acord între consiliilejudeþene ºi cele locale.


Figura 1. Cele opt regiuni de dezvoltare ale României

Sursa: Ministerul Integrãrii Europene al Românei

Cum e de aºteptat, între regiunile þãrilor membre UE ºi regiunileþãrilor candidate, conform calculelor statistice ale EUROSTAT, exis-tã mari disparitãþi. Din pãcate, România ocupã ultimele locuri.Toate regiunile de dezvoltare ale României ºi Bulgariei, cu excepþia

3. O geografie economicã a eºecului

Bucureºtiului (53%) ºi a regiunii Sud–Vest din Bulgaria (37%), au unPIB pe locuitor sub 35% din media UE-25 (15 þãri membre plus cele10 þãri integrate în 2004 – Cipru, Estonia, Lituania, Letonia, Malta,Polonia, Republica Cehã, Slovacia, Slovenia, Ungaria). Mai mult,patru din cele opt regiuni de dezvoltare româneºti se aflã pe ultime-le locuri în acest clasament: Sud–Est (23%), Sud–Vest (22%), Sud(21%) ºi pe ultimul loc Nord – Est (18%). Ponderile PIB pe locuitorîn media UE-25, în cazul celorlalte regiuni de dezvoltare aleRomâniei, la nivelul anului 2000, au fost: Centru 27%, Vest 26% ºiNord–Vest 24%.5 Este, deci, evident cã România se aflã la mare dis-tanþã de realizarea obiectivului strategic de reducere a disparitãþiloreconomice ºi sociale existente între regiunile sale ºi regiunile state-lor membre ale Uniunii Europene.

Zonele cu probleme economice ºi sociale ale României pot fi clasifi-cate în trei mari categorii:6 zone tradiþional subdezvoltate, zone îndeclin industrial ºi zone cu o structurã economicã fragilã.

Zonele tradiþional subdezvoltate sunt caracterizate printr-o combi-naþie de rate înalte ale ºomajului structural ºi ponderi mari ale forþeide muncã ocupate în agriculturã. Aceºti doi factori sunt corelaþi înmod semnificativ cu o tendinþã a migrãrii populaþiei spre alte zone,în cãutare de locuri de muncã. Subdezvoltarea acestor zone este evi-denþiatã ºi de indicatori privind infrastructura de bazã (de exempludensitatea cãilor ferate) ºi nivelul investiþiilor directe pe locuitor.Aceºti indicatori se situeazã mult sub nivelul mediei naþionale.

Zonele în declin industrial sunt acele zone în care, în perioada1992–1998, procesul de tranziþie a dus la pierderea unui numãr deo-sebit de mare de locuri de muncã, în special în industriile prelucrã-toare ºi minierã. Perspectivele de dezvoltare a acestor zone diferãsubstanþial de cele din zonele tradiþional subdezvoltate, deoarecenivelul infrastructurii este relativ satisfãcãtor. Astfel de zone în

20 CAPITOLUL I

5 Behrens A., Produsul Intern Brut Regional, în þãrile candidate, în anul 2000, EURO-STAT, 2003

6 Idem 4

declin industrial se gãsesc în special în urmãtoarele regiuni de dez-voltare: Nord – Est (Botoºani ºi Suceava), Sud – Est (Brãila ºiBuzãu), Sud (Giurgiu, Dâmboviþa, Teleorman, Cãlãraºi), Sud – Vest(Gorj, Dolj ºi Olt), Vest (Hunedoara), Nord – Vest (Maramureº ºiCluj), Centru (Braºov).

Zonele fragile structural sunt zonele în care o pondere periculos demare a forþei de muncã este încã ocupatã în industria grea, genera-toare de pierderi în economie (metalurgicã, minierã ºi chimicã). Deasemenea, cea mai mare parte a populaþiei ocupate încã în industrieeste dependentã de un singur sector industrial ºi, de regulã, de osingurã mare întreprindere. Aceºti doi factori se coreleazã în acestezone cu un numãr mai mic de IMM-uri industriale decât medianaþionalã. Zonele fragile structural sunt zonele care în perioadaurmãtoare, pe mãsura accelerãrii procesului de restructurare indus-trialã ºi a retragerii subvenþiilor de stat, devin zone în declin indus-trial. Astfel de zone se gãsesc în special în urmãtoarele regiuni dedezvoltare: Nord – Est (Neamþ), Sud – Est (Galaþi ºi Brãila), Sud(Prahova, Cãlãraºi, Teleorman, Dâmboviþa), Sud – Vest (Gorj), Vest(Hunedoara), Nord – Vest (Satu-Mare).

Fiecare din cele trei tipuri de zone cu probleme economice ºi socia-le se întâlnesc în aproape toate regiunile de dezvoltare aleRomâniei. De altfel, aceasta este ºi particularitatea dezvoltãrii regio-nale în România, ºi anume faptul cã, din punct de vedere economic,în toate regiunile de dezvoltare existã zone relativ dezvoltate, carecoexistã cu cele subdezvoltate.

În ceea ce priveºte Regiunea de dezvoltare V Vest, e de remarcatfaptul cã judeþul Hunedoara nu este numai una dintre zonele îndeclin industrial, ci ºi o zonã fragilã structural. Aceasta înseamnãcã, deºi au existat mari disponibilizãri de personal datoritãprãbuºirii producþiei industriale dupã 1989, riscul creºterii rateiºomajului se menþine atât timp cât o mare parte a populaþiei rãmâ-ne ocupatã în industrie. De altfel, Hunedoara nu este singurul judeþ


de acest fel. În aceeaºi situaþie se aflã ºi judeþele Brãila, Dâmboviþa,Teleorman, Cãlãraºi, Gorj.

Dupã ce decenii întregi numãrul de locuitori din oraºe a fost încreºtere semnificativã, în anul 1999 populaþia urbanã a început sãscadã. Descreºterea populaþiei oraºelor a avut ºi cauze demografice,dar a fost mai ales efectul declinului economic, în urma cãruia oparte din locuitori au pãrãsit oraºele în care au rãmas fãrã locuri demuncã. La nivelul României, începând cu anii 1998–1999, populaþiade la sate începe sã înregistreze un uºor trend crescãtor.

Analiza structurii populaþiei României, în raport de mediul urbanºi mediul rural pe regiuni de dezvoltare, aratã cã în partea de est aþãrii (Nord–Est), precum ºi în toatã partea de sud a þãrii (Sud ºiSud–Vest) predominã populaþia ruralã, acestea fiind zone cu întin-se suprafeþe de câmpie, unde activitãþile agricole sunt predominan-te. Cu excepþia Bucureºtiului, Regiunea de dezvoltare V Vest esteregiunea cu cea mai micã populaþie ruralã.

22 CAPITOLUL I

4. Punctele cardinale ale creºterii economice

0

20

40

60

80

100

120

140

med

ia n

atio

nala

= 1

00

1. Nord-Est 2.Sud-Est 3.Sud 4.Sud-Vest 5.Vest 6.Nord-Vest 7.Centru 8.Bucure ti-Ilfov

g p

1998 2001

Sursa: Anuarul statistic al României, Institutul Naþional de Statisticã, 2002.

Figura 2. Populaþia ruralã

Din punctul de vedere al densitãþii populaþiei, putem afirma cãRomânia este o þarã atipicã. Dacã la nivelul Europei, în þãrile dez-voltate numãrul populaþiei creºte, iar în þãrile mai puþin dezvoltatenumãrul populaþiei scade, în România situaþia este inversã. Cea maimare densitate a populaþiei se înregistreazã în regiunea Nord – Est(circa 104,1 locuitori / Km2), regiunea care are cel mai mare dina-mism demografic din þarã, dar care, în acelaºi timp, are ºi cel maimic PIB pe locuitor în comparaþie cu media UE-25. Cea mai scãzutãdensitate este în Regiunea de dezvoltare V Vest (63,4 locuitori /km2), regiunea cu cea mai mare descreºtere a populaþiei, dar a treiaregiune a României, ca pondere PIB pe locuitor în media UE-25,dupã regiunile Bucureºti – Ilfov ºi Centru.

Exceptând regiunea Bucureºti – Ilfov, care ocupã un loc special încontextul macroeconomic al României, creºterea economicã a urmato direcþie vest – est, proximitatea pieþelor vestice acþionând ca fac-tor de difuzare a creºterii.

Dezvoltarea economicã diferenþiatã la nivel regional, asociatã cumecanisme de politicã fiscalã preferenþiale ºi discriminatorii, aucondus la un fenomen de intensificare a subdezvoltãrii ºi de accen-tuare a disparitãþilor. De exemplu, PIB / locuitor a scãzut în majori-


Tabelul 1Evolu ia principalilor indicatori privind

dezvoltarea regional în România (media na ional = 100)

PIB/locuitor Rata omajului ISD*/locuitor IMM-uri/ locuitor Regiunea

1998 2000 1998 2001 1998 2001 1998 2001

1. Nord-Est 79.8 70.0 133.7 120.5 15.3 14.9 68.7 68.3 2.Sud-Est 100.1 88.9 112.5 111.4 42.7 74.6 102.5 101.5

3.Sud 85.8 81.5 97.1 101.1 65.5 69.9 78.1 74.4

4.Sud-Vest 90.0 83.8 104.8 118.2 11.9 34.1 92.3 85.0

5.Vest 100.9 102.6 101.9 108.0 99.1 98.6 86.7 95.9

6.Nord-Vest 95.5 93.0 84.6 77.3 5.8 55.6 107.1 107.8

7.Centru 105.9 107.1 98.1 97.7 87.7 57.8 99.2 102.7

8.Bucure ti-Ilfov 162.2 206.8 47.1 53.4 598.3 503.5 195.3 197.1

Sursa: Proiectul Planului Na ional de Dezvoltare 2004–2006 *ISD = Investi ii Str ine Directe

tatea regiunilor. Doar trei regiuni de dezvoltare au înregistrat ocreºtere a PIB / locuitor, Regiunea de dezvoltare V Vest fiind prima,dupã Bucureºti, ca ºi ratã de creºtere, urmatã de Regiunea de dez-voltare Centru. De altfel, regiunile Vest, Centru ºi Bucureºti – Ilfovsunt singurele regiuni de dezvoltare care au depãºit media naþiona-lã în ceea ce priveºte PIB / locuitor. Regiunile de dezvoltare cu ceamai mare scãdere a PIB / locuitor sunt Regiunile de dezvoltare Sud– Est ºi Nord – Est, cea din urmã înregistrând cel mai mic PIB /locuitor de numai 70% din media naþionalã.

24 CAPITOLUL I

0

50

100

150

200

250

med

ia n

atio

nala

= 1

00


1998 2000

Figura 3. PIB/locuitor

Sursa: Proiectul Planului Naþional de Dezvoltare 2004–2006

Din punctul de vedere al ºomajului, regiunea cu cea mai ridicatã

ratã este regiunea Nord – Est, urmatã de regiunile Sud – Vest ºi Sud

– Est. Deºi în perioada 1998 – 2001 regiunile Nord – Est ºi Sud – Est

au înregistrat o evoluþie pozitivã, ele rãmân în continuare, alãturi

de regiunea Sud – Vest, regiunile cu cele mai ridicate rate ale ºoma-

jului. Regiunea Nord – Est, care este pe ultimul loc, a depãºit media

naþionalã a ratei ºomajului cu 20,5%, fiind urmatã de Sud – Vest cu

o depãºire de 18,2% ºi Sud – Est cu 11,4%.

Regiunea de dezvoltare V Vest înregistreazã, de regulã, o ratã aºomajului apropiatã de media naþionalã. Astfel, dacã la nivelul anu-lui 1998 ea înregistra o ratã a ºomajului de 10,6%, faþã de rata ºoma-jului la nivel naþional de 10,4%, în anul 2001 aceastã ratã a fost de9,5%, faþã de rata la nivel naþional de 8,8%. La nivelul întregii regiu-ni se constatã disparitãþi interjudeþene mari, datoritã faptului cãjudeþele Hunedoara ºi Caraº-Severin sunt douã dintre zonele îndeclin industrial ale României. Astfel, la nivelul lunii mai 2004, rate-le de ºomaj înregistrate în judeþele Regiunii de dezvoltare V Vestsunt urmãtoarele: judeþul Arad – 4,2%, judeþul Caraº-Severin –9,4%, judeþul Hunedoara – 12,1% ºi judeþul Timiº – 3,4%.

Excluzând Bucureºtiul, Regiunea de dezvoltare V Vest se situeazãpe primul loc ca nivel al investiþiilor strãine directe pe locuitor,având în anul 2001 un procent extrem de apropiat de media naþio-nalã de 98,6%. Regiunea de dezvoltare V Vest devanseazã cu multregiunea imediat urmãtoare, Sud, care în 2001 înregistra un nivel alinvestiþiilor strãine pe locuitor de 69,9% din media naþionalã, fiindurmatã de regiunea Centru cu numai 57,8% din media naþionalã.Un alt aspect pozitiv al Regiunii de dezvoltare V Vest ar fi acela cã,


Sursa: Proiectul Planului Naþional de Dezvoltare 2004 – 2006

0

20

40

60

80

100

120

140

media nationala = 100


1998 2001

Figura 4. Rata ºomajului

spre deosebire de celelalte douã regiuni mai dezvoltate aleRomâniei, Bucureºti ºi Centru, unde volumul investiþiilor strãinedirecte pe locuitor a scãzut, aici volumul investiþiilor strãine direc-te pe locuitor a rãmas aproximativ la acelaºi nivel.

26 CAPITOLUL I

0

100

200

300

400

500

600


1. Nord-Est2.Sud-Est

3.Sud4.Sud-Vest

5.Vest

6.Nord-Vest7.Centru

1998 2001

Sursa: Proiectul Planului Naþional de Dezvoltare 2004–2006

Figura 5. Investiþiile strãine directe/locuitor

În ceea ce priveºte numãrul de IMM-uri pe locuitor, Regiunea dedezvoltare V Vest este devansatã de Regiunile Bucureºti, Nord –Vest, Sud – Est ºi Centru. Trebuie, însã, remarcat cã, în perioadaanalizatã 1998 – 2001, Regiunea V Vest a înregistrat cea mai înaltãratã de creºtere a numãrului de IMM-uri pe locuitor, crescând cu 9,2puncte procentuale faþã de media naþionalã. În aceeaºi perioadã,1998 – 2001, a doua regiune dupã rata de creºtere a numãruluiIMM-urilor / locuitor a fost Regiunea Centru cu 3,5 puncte procen-tuale faþã de media naþionalã.

Pe ultimele locuri potrivit numãrului de IMM-uri pe locuitor se aflãaceleaºi regiuni Nord – Est, Sud ºi Sud – Vest, toate trei înregistrândchiar reduceri ale numãrului de IMM-uri pe locuitor. Cea mai maredescreºtere a înregistrat-o Regiunea Sud – Vest, de 7,3 puncte pro-centuale faþã de media naþionalã.

Dupã 1989, România a intrat într-un proces de tranziþie cu un nivelrelativ scãzut al disparitãþilor regionale. Disparitãþile regionaleºi-au fãcut apariþia ulterior. Dezvoltarea economicã diferenþiatã lanivel regional, asociatã cu mecanisme de politicã fiscalã preferenþia-le ºi discriminatorii, au condus la un fenomen de intensificare a sub-dezvoltãrii ºi de accentuare a disparitãþilor.

O particularitate a dezvoltãrii regionale în România este aceea cã,din punct de vedere economic, zonele relativ dezvoltate coexistã cucele subdezvoltate. În interiorul aceleaºi regiuni, zone tradiþionalsubdezvoltate, în declin industrial sau cu o economie fragilãformeazã unitãþi de dezvoltare alãturi de zone cu creºtere economi-cã fixate pe un trend pozitiv. În Regiunea de dezvoltare V Vest,judeþele Timiº ºi Arad surclaseazã net, potrivit majoritãþii indicato-rilor, celelalte douã judeþe componente, Hunedoara ºi Caraº-Severin. Hunedoara, de exemplu, nu este numai o zonã în declinindustrial, ci ºi una fragilã structural. Aceasta înseamnã cã deºi auexistat mari disponibilizãri de personal datoritã cãderii producþieiindustriale dupã 1989, existã în continuare riscul creºterii ratei


020406080

100120140160180200


1. Nord-Est

2.Sud-Est3.Sud

4.Sud-Vest5.Vest

6.Nord-Vest7.Centru

1998 2001

Figura 6. IMM-uri/locuitor

Sursa: Proiectul Planului Naþional de Dezvoltare 2004 – 2006

5. Concluzii

ºomajului datoritã faptului cã încã mai existã o mare parte a popu-laþiei ocupate în industrie.

Dupã ce decenii întregi numãrul de locuitori din oraºe a fost încreºtere semnificativã, în anul 1999 populaþia urbanã a început sãscadã. Descreºterea populaþiei oraºelor a avut uneori cauze demo-grafice. Totuºi, ea a fost mai cu seamã efectul declinului economic,în urma cãruia o parte din locuitori au pãrãsit oraºele în care aurãmas fãrã locuri de muncã. La nivelul României, începând cu anii1998 – 1999, populaþia de la sate începe sã înregistreze un uºor trendcrescãtor, dublat de trendul descrescãtor al populaþiei urbane. Faptsemnificativ, Regiunea de dezvoltare V Vest este, cu excepþiaBucureºtiului, regiunea cu cea mai micã populaþie ruralã.

De asemenea, mai observãm cã România este o þarã atipicã dinpunctul de vedere al evoluþiei populaþiei ºi în comparaþie cu þãrileEuropei. Dacã în Europa dezvoltatã numãrul populaþiei creºte, iarîn þãrile mai puþin dezvoltate numãrul populaþiei scade, în Româniaregiunile mai puþin dezvoltate sunt regiunile cu cele mai ridicatedensitãþi ale populaþiei pe km2, în timp ce regiunile cele mai boga-te sunt regiunile cu cele mai mici densitãþi pe km2. Spre exemplu,cea mai mare densitate a populaþiei se regãseºte în cea mai sãracãregiune din România, fiind de altfel ºi singura regiune în care den-sitatea populaþiei a crescut faþã de 1992. Este vorba de regiuneaNord – Est. ªi reciproca este valabilã. Cele mai bogate regiuni dinRomânia, dupã Bucureºti, regiunile Centru ºi Vest, sunt regiunilecu cele mai mici densitãþi ale populaþiei, densitãþi aflate pe o pantãdescrescãtoare faþã de 1992.

O altã particularitate este de naturã spaþialã. Deºi datele statisticeprezintã unele variaþii în timp datoritã unor factori locali, creºtereaeconomicã a avut o semnificativã componentã geograficã. Zonelesubdezvoltate sunt concentrate în Nord – Est, la graniþa cuMoldova, ºi în Sud, de-a lungul Dunãrii. Pãrþile vestice ºi centraleale þãrii sunt avantajate de poziþia lor mai apropiatã de pieþele ves-

28 CAPITOLUL I

tice ºi de dependenþa lor mai redusã de sectorul primar.Subdezvoltarea apare ca fiind strict corelatã cu ºomajul ºi cu pre-ponderenþa activitãþilor rurale, precum ºi cu incapacitatea de atra-gere a investiþiilor strãine directe.

În perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã, trebuie subliniat fap-tul cã, patru dintre cele opt regiuni de dezvoltare româneºti se aflãpe ultimele locuri în clasamentul þãrilor candidate, dupã pondereaPIB / locuitor în media UE-25: Sud – Est (23%), Sud – Vest (22%),Sud (21%) ºi Nord – Est (18%). De altfel, doar trei regiuni de dezvol-tare au înregistrat creºteri ale PIB / locuitor, în perioada 1998 – 2001,Regiunea de dezvoltare V Vest fiind prima, dupã Bucureºti, ca ºiratã de creºtere, urmatã de regiunea de dezvoltare Centru.

Regiunile cu cele mai mici ponderi ale PIB / locuitor sunt ºi regiuni-le de dezvoltare cu cele mai ridicate rate ale ºomajului. În acest sens,se remarcã din nou Regiunea Nord – Est, cu cea mai ridicatã ratã aºomajului, urmatã de Regiunile Sud – Vest ºi Sud – Est. Comparativ,Regiunea de dezvoltare V Vest înregistreazã, de regulã, o ratã aºomajului apropiatã de media naþionalã. Însã, dacã analizãm înstructurã rata ºomajului înregistratã în Regiunea de dezvoltare VVest, constatãm disparitãþi interjudeþene mari datoritã faptului cãjudeþele Hunedoara ºi Caraº-Severin sunt douã dintre zonele îndeclin industrial ale României.

Dupã nivelul investiþiilor strãine directe pe locuitor, în perioadaanalizatã (1998 – 2001), pe primul loc, excluzând Bucureºtiul, se aflãRegiunea de dezvoltare V Vest. Regiunea Nord – Est pe acelaºiultim loc, avea un nivel al investiþiilor strãine directe / locuitor denumai 14,9% din media naþionalã. Dupã numãrul de IMM-uri pelocuitor, pe ultimele locuri se aflã aceleaºi regiuni, Nord – Est, Sudºi Sud – Vest, acestea înregistrând chiar reduceri ale numãrului deIMM-uri pe locuitor. În schimb, Regiunea de dezvoltare V Vest aînregistrat cea mai înaltã ratã de creºtere a numãrului de IMM-uripe locuitor.


În Regiunea de dezvoltare V Vest, sec-toarele cu contribuþia cea mai ridicatãla formarea produsului intern brutregional sunt industria, cu cea mairidicatã pondere, agricultura, a cãrei

pondere este în creºtere, tranzacþiile imobiliare, închirierile ºi alteservicii. Comerþul, deºi are ponderi importante, este în scãdere, învreme ce transportul, depozitarea ºi comunicaþiile ºi construcþiileînregistreazã o pondere în creºtere.

Din punct de vedere industrial, regiunea este structuratã pe urmã-toarele sectoare de activitate: industria extractivã, siderurgicã,metalurgicã ºi constructoare de maºini, preponderente în judeþeleCaraº-Severin, Hunedoara ºi aria aferentã oraºului Nãdrag dinjudeþul Timiº, ºi industria prelucrãtoare, preponderentã în judeþeleTimiº ºi Arad.

Dupã anul 1989, judeþele Caraº-Severin ºi Hunedoara au fost afec-tate de procesul de restructurare a sectorului minier ºi siderurgic,proces care a indus disponibilizãri masive de personal. Spre exem-

Ca

pit

olu

l1. Vectorii dezvoltãrii

I N I Þ I A T I V A P R I V A T Ã Î N R E G I U N E AD E D E Z V O L T A R E V V E S T

2

plu, numai în perioada 1997 – 1999, în judeþul Hunedoara, numãrulpersoanelor disponibilizate colectiv reprezenta 52,54% din totalulpersonalului disponibilizat la nivelul regiunii. Declinul industrial alacestor zone a fost atenuat în ultimii ani de dezvoltarea industrieiprelucrãtoare, preponderent în sistem lohn, precum ºi a sectoruluiconstrucþiilor ºi transporturilor.

În ceea ce priveºte structura mediului de afaceri din regiune peclase de mãrime, sunt preponderente microîntreprinderilor, acesteareprezentând, în anul 2002, 84% din totalul întreprinderilor active.(Vezi Figura 7.) Analiza modului de dispersie a întreprinderiloractive între judeþele regiunii reliefeazã faptul cã în judeþul Timiº seaflã cea mai mare parte a lor, adicã 41,58%, urmând judeþulHunedoara cu 23,96%, judeþul Arad cu 23,31% ºi pe ultimul locjudeþul Caraº-Severin cu 11,14%.

32 CAPITOLUL II

3028836 234

25494

35901030 246

22775

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

0-9 salariati 10-49 salariati 50-249 salariati 250 si peste2000 2002

Figura 7. Numãrul întreprinderilor active, pe clase de mãrime, înRegiunea de dezvoltare V Vest

Surse: Anuarul statistic al României, Institutul Naþional de Statisticã, 2002

Oficiul Teritorial al Registrului Comerþului, 2002

Analiza contribuþiei la cifra de afaceri regionalã pe judeþe reliefeazãfaptul cã pe primul loc se aflã judeþul Timiº cu o contribuþie la cifrade afaceri regionalã de 35%, urmat de judeþul Arad cu 30%, judeþulHunedoara cu 25% ºi judeþul Caraº-Severin cu numai 9%. Cifra deafaceri totalã a Regiunii de dezvoltare V Vest s-a realizat preponde-rent în comerþ ºi în industria prelucrãtoare.

În ceea ce priveºte contribuþia fiecãrui tip de întreprindere activã larealizarea cifrei de afaceri regionale, cea mai mare contribuþie auavut-o întreprinderile cu pânã la 250 de salariaþi, adicã microîntre-prinderile, întreprinderile mici ºi cele mijlocii. În plus, contribuþialor la realizarea cifrei de afaceri regionale este pe un trend crescãtor,de la 62,83% în anul 2000, la 64,79% în anul 2002. (Vezi Figura 8.)

INIÞIATIVA PRIVATÃ ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 33

19,55% 18,83%

43,28% 45,96%

37,17% 35,21%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2000 2002M icro IM M -uri M ari

Sursa: Oficiul Teritorial al Registrului Comerþului

Figura 8. Cifra de afaceri regionalã, pe tipuri de întreprinderi

Ramura economicã cea mai importantã a Regiunii de dezvoltare VVest este industria. La nivelul anului 2002, întreprinderile active însectorul industrial, în pondere de 15,18%, au contribuit la cifra deafaceri regionalã cu 34,55%, au atras 34,88% din investiþiile brutedin regiune ºi au încadrat 49,49% din totalul salariaþilor. Cel maimare numãr de întreprinderi activeazã în sectorul industriei ali-mentare (3,50%). Cea mai ridicatã cifrã de afaceri, în domeniulindustrial, au realizat-o întreprinderile din industria de echipamen-te electrice ºi optice (5,46%), urmate de cele din industria produse-lor primare (4,83%), industria confecþiilor (4,52%) ºi industria ali-mentarã (3,51%). Cea mai mare parte a investiþiilor brute din indus-trie au fost direcþionate spre sectorul produselor primare (7,38%),sectorul industriei extractive (5,35%), sectorul industriei metalurgi-ce (3,83%) ºi sectorul industriei de echipamente electrice ºi optice(3,65%). Cel mai mare numãr de salariaþi este încadrat în industriaconfecþiilor (7,51%), pielãriei (6,43%) ºi industria extractivã (6,71%).

Sectorul serviciilor este al doilea ca importanþã. Ponderea întreprin-derilor care activau în acest sector, la nivelul anului 2002, era de28,69% din întreprinderile active. Contribuþia sectorului terþiar lacifra de afaceri regionalã era de 13,65%, pe primul loc fiind sectorultransporturilor cu o contribuþie la cifra de afaceri regionalã de5,25%, adicã mai mult de o treime din cifra de afaceri a sectoruluiterþiar. Investiþiile brute atrase în acest sector, la nivelul anului 2002,au fost de 17,32% din totalul investiþiilor brute la nivel de regiune.Cea mai mare parte a lor a fost direcþionatã tot spre sectorul trans-porturilor (6,84%). Ponderea salariaþilor absorbiþi de acest sector erade 18,81% din totalul salariaþilor din regiune.

Regiunea de dezvoltare V Vest cuprinde douã judeþe cu un nivel dedezvoltare superior mediei naþionale (Arad ºi Timiº) ºi douã judeþecare trec printr-o crizã economicã ºi socialã acutã (Caraº-Severin ºiHunedoara). Pe lângã aceste disparitãþi intraregionale importante,existã ºi disparitãþi intrajudeþene, în special în judeþele Arad ºiTimiº, unde municipiile Arad ºi Timiºoara eclipseazã zonele netinferioare din partea esticã a judeþelor.

Este de aºteptat ca disparitãþile intraregionale ºi intrajudeþene sãcontinue sã se accentueze, pe fondul restructurãrilor din segmente-le industriei generatoare de pierderi. Prin urmare, se impune elabo-rarea ºi implementarea unei strategii de promovare ºi dezvoltare asectorului IMM, singurul sector creator de noi locuri de muncã, pre-cum ºi sprijinirea sectorului terþiar, al doilea sector ca importanþãdupã industrie.

Evoluþia demograficã din ultimul deceniu ºi restructurarea econo-micã la nivelul Regiunii de dezvoltare V Vest au avut implicaþii ºiasupra forþei de muncã. Ponderile populaþiei inactive (elevi, stu-denþi, pensionari ºi alte situaþii) în totalul populaþiei judeþelor sunt

34 CAPITOLUL II

2. Tribulaþiile forþei de muncã

covârºitoare, în toate cazurile depãºind 50%. Aradul este pe primulloc cu o pondere de 63,83%, urmat de Caraº-Severin (63,57%),Hunedoara (59,49%) ºi Timiº (53,53%).

În privinþa ponderii numãrului de ºomeri în totalul populaþiei jude-þului, Hunedoara devanseazã, evident, celelalte judeþe, cu o ponde-re de 6,93%, fiind urmat îndeaproape de Caraº-Severin cu 5,17%.Aradul înregistreazã cea mai micã pondere a ºomerilor în totalulpopulaþiei judeþului, de numai 2,45.


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Arad Caras - Severin Hunedoara Timis

Populatia activa ocupata Someri Populatia inactiva

Figura 9. Populaþia curent activã ºi inactivã în 2002

Sursa: Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor, Institutul Naþional de Statisticã, martie 2002.

Analizând structura populaþiei active dupã statutul profesional,constatãm cã majoritatea sunt salariaþi. (Vezi figura 10.) Pondereacea mai micã a salariaþilor în totalul populaþiei active se înregistrea-zã în judeþul Timiº (68,66% faþã de 81,73% în Hunedoara). Acestlucru se datoreazã ºi faptului cã în judeþul Timiº se înregistreazã ceamai mare pondere a lucrãtorilor pe cont propriu (persoane fiziceautorizate) procentul de 11,17% fiind aproape dublu în comparaþiecu judeþele Arad sau Caraº-Severin. Concluzia care se desprinde deaici este aceea cã, în judeþul Timiº spiritul antreprenorial este maidezvoltat decât în celelalte judeþe ale regiunii.

Aparent paradoxal, în judeþul Hunedoara se înregistreazã cea maimare pondere a întreprinzãtorilor privaþi (2,08%) în totalul popu-laþiei active. Acest procent se datoreazã însã faptului cã, datoritãdeclinului industrial, mai multe zone din judeþul Hunedoara aufost declarate defavorizate, ceea ce a dus la instituirea unor facili-tãþi fiscale. Efectele acestei politici a fost creºterea artificialã a numã-rului firmelor înregistrate în aceste zone, fãrã ca acest lucru sãînsemne cã firmele respective ºi-au desfãºurat cu adevãrat activita-tea la sediul social. Aceastã supoziþie este confirmatã ºi de ponde-rea în totalul populaþiei a ºomerilor hunedoreni în cãutarea primu-lui loc de muncã, cea mai mare din regiune (5,78%).

Din punctul de vedere al spiritului antreprenorial, judeþulHunedoara se claseazã pe ultimul loc. Acest lucru se datoreazã maimultor cauze conjugate. În primul rând, aici existã cei mai mulþisalariaþi, adicã persoane cu un statut profesional mai confortabildecât cel de angajator. În acelaºi timp, în Hunedoara sunt cei maipuþini lucrãtori pe cont propriu, dar ºi cei mai mulþi ºomeri în cãu-tarea primului loc de muncã. Se manifestã, deci, o propensiune maimicã spre iniþiativa privatã, în condiþiile în care persoanele angaja-

36 CAPITOLUL II


Figura 10. Salariaþi ºi patroni

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

Arad Caras - Severin Hunedoara Timis

Salariati Patroni, intreprinzatori privati

te ºi ºomerii ar avea posibilitatea sã profite de facilitãþile fiscale spe-cifice zonelor defavorizate.

Un alt aspect aparent paradoxal relativ la statutul profesional alpopulaþiei active, este acela cã judeþul Timiº, cel mai dezvoltat judeþal regiunii, este în acelaºi timp ºi judeþul cu cea mai mare pondere alucrãtorilor familiali în gospodãria proprie (15,94%), adicã acele per-soane neremunerate, de regulã agricultori, care lucreazã în propriagospodãrie. Acest fapt demonstreazã cã, de fapt, polul de concentra-re al dezvoltãrii economice judeþene este Timiºoara, municipiu carecoexistã cu zone mai puþin dezvoltate unde primeazã agricultura.

În privinþa salariaþilor, dupã cum reiese ºi din Figura 11, numãrul lordin întreprinderile mari, de regulã din cele de stat, a scãzut, în timpce numãrul salariaþilor microîntreprinderilor, întreprinderilor mici ºimijlocii a crescut. Practic, de-a lungul timpului, sectorul privat aabsorbit mai mult de jumãtate din forþa de muncã a Regiunii de dez-voltare V Vest, fiind singurul sector creator de noi locuri de muncã.


20002002

Micro

IMM-uri

Mari

47,69%

43,75%

38,40%42,25%

13,90% 13,99%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%

50,00%

Figura 11. Numãrul mediu al persoanelor ocupate în întreprinderile active

Surse: Anuarul statistic al României, Institutul Naþional de Statisticã, 2002.

Oficiul Teritorial al Registrului Comerþului

Evoluþia ratei ºomajului aratã cã Regiunea de dezvoltare V Vest aavut o ratã a ºomajului situatã constant sub media naþionalã, cuexcepþia anilor 1998 ºi 1999. Prãbuºirea anumitor ramuri, precumsiderurgia ºi mineritul în judeþele preponderent monoindustriale, ainfluenþat în mod hotãrâtor creºterea ratei ºomajului regional.Astfel, în anul 1998, judeþul Hunedoara înregistra o ratã a ºomaju-lui de 18,7%, iar în anul 1999 una de 21,3%, ºi asta într-o perioadãîn care media naþionalã era de 10,4%, respectiv 11,8%. Rata ºomaju-lui în judeþul Caraº-Severin este, de regulã, apropiatã de medianaþionalã, cu mici variaþii, în timp ce judeþele Arad ºi Timiº sunt înmod obiºnuit cu mult sub media naþionalã. De exemplu, la nivelulanului 2003 rata ºomajului în Arad a fost de 4,8%, iar în Timiº de3,5%, faþã de media naþionalã de 7,2%.

38 CAPITOLUL II

g j

1,0%

10,0%

100,0%

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

RO Reg.VV AR CS HD TM

Figura 12. Evoluþia ratei ºomajului

Surse: Anuarul statistic al României, Institutul Naþional de Statisticã, 2002.

Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor, Institutul Naþional de Statisticã, martie

2002

Analiza structurii ºomajului la nivelul întregii regiuni în funcþie deduratã demonstreazã cã Hunedoara este judeþul cu un ºomaj pre-ponderent de lungã duratã, ca de altfel ºi judeþul Caraº-Severin.Ponderea numãrului ºomerilor cu o duratã a ºomajului de peste 27de luni în total ºomeri este de 36,88% în judeþul Hunedoara ºi30,85% în judeþul Caraº-Severin.

Indicatorii prezentaþi demonstreazã limpede cã strategiile de dez-voltare regionalã nu ºi-au atins obiectivele declarate prin PlanulNaþional de Dezvoltare, ºi anume de reducere a decalajelor de dez-voltare dintre judeþe, dintre mediul urban ºi rural ºi dintre zonelecentrale ºi periferice. La rândul sãu, obiectivul de stimulare a dez-voltãrii zonelor defavorizate este departe de a fi atins. Din contrã,problemele zonelor în declin industrial par sã se fi acutizat.

Din punctul de vedere al dezvoltãrii, Regiunea V Vest este extremde neomogenã. Ea cuprinde douã judeþe cu un nivel de dezvoltaresuperior mediei naþionale, Arad ºi Timiº, ºi douã judeþe, Caraº-Severin ºi Hunedoara, care au fost afectate de procesul de restruc-turare a sectorului minier ºi siderurgic ºi care trec printr-o crizã eco-nomicã ºi socialã acutã. Numai în perioada 1997-1999 în judeþulHunedoara numãrul persoanelor disponibilizate colectiv reprezen-ta 52,54% din totalul personalului disponibilizat la nivelul regiunii.


Figura 13. ªomerii dupã durata ºomajului, în 2002

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Arad

Caras - Severin

Hunedoara

Timis

sub 6 luni 6 - 9 luni 9 - 27 luni peste 27 luni


3. Concluzii

Totuºi, declinul industrial al regiunii a fost atenuat în ultimii ani odatã cu dezvoltarea industriei prelucrãtoare, preponderent în sis-tem lohn, precum ºi a sectorului construcþiilor ºi transporturilor.Hunedoara devanseazã celelalte judeþe nu numai în privinþa numã-rului de ºomeri în totalul populaþiei, ci ºi prin natura preponderentde lungã duratã a ºomajului. Aradul înregistreazã cea mai micãpondere a ºomerilor în totalul populaþiei judeþului.

Structura mediului de afaceri din Regiunea de dezvoltare V Vest peclase de mãrime aratã cã în judeþul Timiº se aflã cea mai mare partea întreprinderilor active din regiune, dupã care urmeazã judeþulHunedoara, judeþul Arad ºi pe ultimul loc judeþul Caraº-Severin.Cea mai mare contribuþie la realizarea cifrei de afaceri regionale auavut-o microîntreprinderile, întreprinderile mici ºi cele mijlocii.Cifra de afaceri totalã a regiunii s-a realizat preponderent în comerþºi în industria prelucrãtoare. Ramura economicã cea mai importan-tã rãmâne industria, în vreme ce sectorul serviciilor este al doilea caimportanþã.

Nu este de mirare cã spiritul antreprenorial este mai dezvoltat înjudeþul Timiº faþã de celelalte judeþe ale regiunii, pentru cã aici seînregistreazã cea mai micã pondere a salariaþilor în totalul popu-laþiei active, în paralel cu cea mai mare pondere a lucrãtorilor pecont propriu. Judeþul Hunedoara se claseazã pe ultimul loc în ceeace priveºte iniþiativa privatã, chiar dacã aici se înregistreazã cea maimare pondere în totalul populaþiei active a numãrului patronilor.Faptul se explicã prin creºterea artificialã a numãrului de companiiprivate înregistrate în zonele defavorizate ca urmare a facilitãþilefiscale oferite prin lege. De fapt, datoritã numãrului mare de sala-riaþi, de ºomeri în cãutarea primului loc de muncã ºi a celor maipuþini lucrãtori pe cont propriu, putem trage concluzia cã aversiu-nea pentru risc este mai mare în Hunedoara, ceea ce se traduce prindiminuarea iniþiativei private.

40 CAPITOLUL II

În general, se constatã disparitãþi intraregionale importante, la carese adaugã disparitãþi intrajudeþene la fel de semnificative, în specialîn judeþele Arad ºi Timiº, unde municipiile Arad ºi Timiºoara eclip-seazã zonele net inferioare din partea esticã a judeþelor. Este deaºteptat ca disparitãþile intraregionale ºi intrajudeþene sã continuesã se accentueze, pe fondul restructurãrilor din segmentele indus-triei generatoare de pierderi, fapt ce impune elaborarea ºi imple-mentarea unei strategii de promovare ºi dezvoltare a sectorului pri-vat, în special a sectorului IMM, care ºi-a dovedit deja capacitateade a crea locuri de muncã ºi de absorbi forþa de muncã disponibili-zatã.


Presupoziþia principalã caresubîntinde cercetarea de faþãeste cã piaþa este cea care s-arcuveni sã regleze funcþionareamediului economic, menþinând

în jocul competiþiei actorii economici viabili. În acest context, rolulstatului este acela de a institui reguli clare, simple ºi transparente deintrare ºi ieºire în/din competiþia pieþei libere, ºi de a supraveghearespectarea lor. Din aceastã perspectivã, prin întrebãrile adresatemanagerilor firmelor private, am încercat sã identificãm imperfe-cþiunile, barierele ºi constrângerile cadrului de reglementare exis-tent, precum ºi disfuncþionalitãþile aparatului instituþional al statu-lui în relaþia cu sectorul privat.

Din totalul firmelor chestionate, 89,4% au fost microîntreprinderi,întreprinderi mici ºi întreprinderi mijlocii, iar în raport de tipul deactivitate desfãºurat, ponderile sunt direct proporþionale, fiecãruitip de activitate (comerþ, producþie, servicii) revenindu-i câte unprocent de 33,33%.

Pentru examinarea carenþelor cadrului de reglementare, instrumen-tul de cercetare a fost compus din întrebãri generale, care solicitausubiecþilor sã evidenþieze principalele bariere întâmpinate în deru-

Ca

pit

olu

l

1. Ierarhia obstacolelor

N E V O I L E S E C T O R U L U I P R I V A T Î NR E G I U N E A D E D E Z V O L T A R E V V E S T

3

larea afacerii, dar a cuprins ºi întrebãri specifice, referitoare la func-þionalitatea sistemului juridic, la efectele prevederilor CoduluiMuncii asupra mediului de afaceri, la gradul de suportabilitate alpresiunii fiscale ºi la echitatea redistribuirii veniturilor bugetare.

Referitor la disfuncþionalitãþile aparatului instituþional al statului,s-a investigat dimensiunea birocraþiei, gradul de corectitudine alcontroalelor efectuate în firmele private ºi dimensiunea cea mai desevocatã, inclusiv în rapoartele de þarã ale Comisiei Europene cafiind cea mai însemnatã piedicã în dezvoltarea instituþionalã, pro-blema corupþiei. Din punct de vedere sociologic, am încercat relie-farea unor multiple feþe ale corupþiei, ºi anume, am disociat întrerealitatea corupþiei (ponderea comportamentului manifest pro-corupþie, însoþitã de o mai precisã localizare a sa) ºi reprezentareacorupþiei (percepþia publicã privitoare la gradul de extindere ºi„atotputernicia” acestui fenomen social).

O zonã tematicã însemnatã a chestionarului invita managerul defirmã sã se integreze într-un scenariu proiectiv, substituindu-sedecidentului politic, cu scopul de a identifica ºi ierarhiza acelereglementãri pe care le apreciazã cã ar îmbunãtãþi considerabilmediul de afaceri. Pe de o parte, aºadar, am intenþionat o prioritiza-re a problemelor mediului de afaceri izvorâte din cadrul de regle-mentare în vigoare, iar pe de altã parte, am încercat transpunereaomului de afaceri din poziþia pasivã a actorului care ia act de regle-mentãrile existente, în poziþia activã a celui care este consultat înprocesul de stabilire a „regulilor jocului” economic ºi social.

Un prim rezultat relevant pentru aprecierea calitãþii cadrului dereglementare actual în domeniul economic este dat de “clasamen-tul” principalelor bariere în derularea afacerilor private.Respondenþilor li s-a pus la dispoziþie o listã de posibile dificultãþi,pe care aceºtia trebuiau sã le ierarhizeze, iar scorul convenþionalasociat fiecãrui obstacol reprezintã media poziþiilor respectivei pro-bleme în ierarhie. Pentru a nu constrânge opþiunile respondenþilor,

44 CAPITOLUL III

li s-a oferit acestora posibilitatea completãrii listei cu propriile pro-bleme, altele decât cele propuse de cercetãtor.

Rezultatele prezentate în Figura 14 indicã instabilitatea legislativã cafiind bariera cea mai importantã în dezvoltarea afacerilor înRegiunea V Vest. În ordinea importanþei lor, urmeazã concurenþaneloialã, blocajul financiar, accesul limitat la credite ºi accesul limitat laforþa de muncã calificatã. Problema instabilitãþii legislative nu esteuna nouã, ea fiind semnalatã în dese rânduri ca fiind bariera majo-rã, chiar ºi de cãtre actualii ºi potenþialii investitori strãini. Dacã înprimii ani ai tranziþiei instabilitatea legislativã era privitã ca o„moºtenire de cale”7, provocatã de natura experimentalã a însuºiriiregulilor economiei de piaþã, nu acelaºi lucru se poate spune acum,la 15 ani de la demararea procesului de tranziþie. Aceeaºi caracteri-zare este valabilã ºi pentru concurenþa neloialã, care, în principal,este generatã de strategia intervenþionistã a statului în economie.Practici promovate de instituþiile statului, precum achiziþiile publi-ce sub preþul pieþei, licitaþiile publice aranjate, scutirile preferenþia-le de impozite ºi taxe, trecerea cu vederea a marilor arierate ale anu-mitor firme, ca sã enumerãm numai câteva exemple, ilustreazã unset de raportãri inechitabile ale instanþelor reprezentative ale statu-lui la mediul de afaceri.

NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 45

Figura 15. Principalele bariere în derularea afacerilor

2.07

2.83

3.14

3.59

3.54

1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5

instabilitatea legislativ

concuren neloial

blocajul financiar

accesul limitat la for de munccalificat

accesul limitat la credite

7 Soulet, J. F., “Istoria comparatã a statelor comuniste din 1945 pânã în zilele noastre”,Polirom, Iaºi, 1998

1= bariere majore; 5 = bariere minore

Blocajul financiar, accesul limitat la credite ºi accesul limitat la forþade muncã calificatã constituie, totodatã, bariere care pun problemesemnificative întreprinzãtorilor privaþi, în pofida aprecierii maimoderate a impactului lor negativ asupra mediului de afaceri. Faptulcã în prezent, potrivit anchetei noastre, mediul de afaceri susþine cãaceste bariere s-au mai atenuat, demonstreazã cã piaþa se aflã în pro-ces de maturizare, iar o datã cu ea ºi agenþii economici. Alte proble-me semnalate de persoanele intervievate ºi care nu erau cuprinse înlista iniþialã se referã la: fiscalitatea ridicatã (aspect dezvoltat separatîn chestionar), munca la negru (chestiune atinsã indirect prin investi-gaþiile legate de Codul Muncii) ºi amestecul politicului în afaceri.

Analiza principalelor bariere în derularea afacerilor, pe clase demãrime a firmelor chestionate, evidenþiazã, în linii mari, acelaºi„clasament” al piedicilor întâlnite. (Vezi Figura 15.) Instabilitatealegislativã rãmâne principalul obstacol atât pentru IMM-uri, cât ºipentru întreprinderile mari, locul urmãtor fiind ocupat, pentruambele categorii, de concurenþa neloialã. Dacã în privinþa concure-nþei neloiale scorurile sunt apropiate, în cazul instabilitãþii legislati-

46 CAPITOLUL III

Marimea firmei

Intreprinderi mariIMM

Barie

re in

der

ular

ea a

face

rii

4.5

4.0

3.5

3.0

2.5

2.0

1.5

Instabilitate

legislativa

Accesul limitat la

FM calif icata

Accesul limitat la

credite

Concurenta neloiala

Blocajul f inanciar

3.8

3.0 3.02.9

4.2

3.6 3.63.7

1.8

2.1

Figura 16. Barierele în derularea afacerilor, pe clase de mãrimea firmelor

1 = instituþii foarte puþin birocratice; 5 = instituþii extrem de birocratice

ve întreprinderile mari resimt aceastã barierã cu o intensitate sem-nificativ mai mare decât IMM-urile. Explicaþia ipoteticã este aceeacã, spre deosebire de întreprinderile mari care dispun de un nume-ros personal administrativ de specialitate, IMM-urile opteazã înnumeroase cazuri pentru asumarea riscului nerespectãrii legii,decât sã-ºi încarce într-un mod neprofitabil costurile prin angajareade personal suplimentar. În consecinþã, întreprinderile mari suntmai afectate de instabilitatea legislativã decât IMM-urile.

Deosebirea cea mai însemnatã dintre IMM-uri ºi întreprinderilemari se înregistreazã în cazul blocajului financiar. Dacã pentruIMM-uri blocajul financiar reprezintã o barierã aproape la fel deinsurmontabilã ca ºi concurenþa neloialã, pentru întreprinderilemari blocajul financiar este pe penultimul loc, înaintea sa fiind acce-sul limitat la forþa de muncã calificatã. Acest lucru se poate datorafaptului cã, spre deosebire de marile întreprinderi, IMM-urile nu aucapacitatea financiarã de a-ºi crea departamente specializate. Nereferim îndeosebi la departamentele juridice, prin absenþa cãrora secreeazã un important handicap pentru IMM-uri, care rãmân deseo-ri „descoperite” atunci când sunt puse în situaþia stabilirii clauzelorcontractelor comerciale. În privinþa accesului limitat la forþa demuncã calificatã, gradul de percepþie al acestei bariere este sensibilapropiat pentru ambele categorii de firme.

Accesul limitat la credite reprezintã pentru IMM-uri o barierã maiînsemnatã decât pentru întreprinderile mari. Totuºi, trebuie remar-catã dinamica economicã a ultimilor ani, în urma cãreia putem înre-gistra o tendinþã pozitivã: obstacolul „accesului limitat la credite”este tot mai puþin perceput ca fiind insurmontabil, situându-se peultimul loc în acest „clasament al problemelor”. Ne aflãm în faþaunei situaþii semnificativ diferite chiar ºi numai faþã de realitateafinanciar-bancarã din urmã cu câþiva ani, cãci în perioada 1998 –1999 „dificultãþile creditãrii” ocupau primul loc în „topul bariere-lor” pentru IMM-uri.


În ceea ce priveºte relaþia sectorului privat din Regiunea de dezvol-tare V Vest cu instituþiile statului, se constatã cã instituþiile supuseevaluãrii (Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, AdministraþiaFinanþelor Publice, Inspectoratul Teritorial de Muncã, Oficiul pen-tru Protecþia Consumatorului, Garda Financiarã, Casa judeþeanã aasigurãrilor sociale de sãnãtate, Casa judeþeanã de pensii, Agenþiajudeþeanã pentru ocuparea ºi formarea profesionalã, Primãria,Direcþia Regionalã Vamalã) sunt apreciate ca fiind precumpãnitorbirocratice, de vreme ce majoritatea scorurilor convenþionale suntmai mari decât 3 (jumãtatea scalei de evaluare, 1 însemnând o ins-tituþie foarte puþin birocraticã). (Vezi Figura 16.)

48 CAPITOLUL III

Figura 16. Birocraþia

Cît de birocratice sunt urmãtoarele institutii...

Dir. reg. vamala

Primaria

Ag.jud.pt.form.prof.

Casa de pensii

Casa asig. de sanat.

Garda financiara

OPCInsp.terit. de munca

Adm. financiara

Of. Reg. Comertului

3.8

3.6

3.4

3.2

3.0

2.8

2.6

3.6

3.4

2.8

3.5

3.3

3.02.9

3.2

3.5

2.9

Cât de birocratice sunt urmãtoarele instituþii…

Acest clasament simbolic este „deschis” de cãtre Direcþia Regionalã

Vamalã, urmatã de Administraþia Finanþelor Publice ºi Casa

Judeþeanã de Pensii. Instituþia publicã cu scorul cel mai modest la

indicatorul “birocraþie instituþionalã” este perceputã a fi Agenþia

judeþeanã pentru ocuparea ºi formarea profesionalã, cu un scor con-

Direcþia Regionalã Vamalã

Primãria

Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea ºi

Formarea Profesionalã

Casa Judeþeanã de Pensii

Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate

Garda Financiarã

Oficiul pentru Protecþia Consum

atorilor

Inspectoratul Teritorial de Muncã

Administraþia Finanþelor Publice

Oficiul N

aþional al Registrului Comerþului

1 = instituþii foarte puþin birocratice; 5 = instituþii extrem de birocratice

venþional de 2,8, iar cea cu scorul cel mai ridicat este DirecþiaRegionalã Vamalã, cu o cotã convenþionalã de 3,6. Între cele douãextreme (2,8 – 3,6) se înscriu ºi celelalte opt instituþii publice anali-zate. Totuºi, faptul cã Agenþia judeþeanã pentru ocuparea ºi forma-rea profesionalã ocupã ultimul loc în acest clasament sui-generis nuînseamnã cã ea nu este birocraticã. De asemenea, este impropriu sãafirmãm cã Direcþia Regionalã Vamalã este „cea mai birocraticã”,când scorurile convenþionale asociate Administraþiei FinanþelorPublice, Casei Judeþeane de Pensii, Primãriei sunt la diferenþe denumai 0,1 – 0,2. Opinia generalã este cã instituþiile statului sunt, peansamblu, preponderent birocratice.

Solicitaþi sã stabileascã gradul de corectitudine al controalelorefectuate de cãtre diverse instituþii publice, reprezentanþii din con-ducerea firmelor examinate au realizat urmãtorul clasament redatîn graficul din Figura 17.


Figura 17. Corectitudinea controalelor

Dir. reg. vamala

SANEPID

Primarie


Casa de pensii


Garda financiara

OPCInsp.terit. de munca

Adm. financiara

3.8

3.6

3.4

3.2

3.0

2.8

2.62.7

3.1

3.2

3.6

3.5

3.3

2.8

3.1

3.6

3.2


Inspecþia Fitosanitarã

Primãrie





Garda Financiarã


atorilor



Se observã cã, pe ansamblu, controalele sunt considerate ca fiindmai degrabã corecte (toate instituþiile vizate se încadreazã într-uninterval al aprecierii moderat pozitive, cu scoruri situate în jumãta-

1 = total incorect; 5 = foarte corect

tea superioarã a scalei de evaluare, în care 1 reprezintã controalecalificate drept “total incorecte” ºi 5 reprezintã controale calificatedrept “foarte corecte”). Se poate constata consolidarea tendinþei deapreciere preponderent criticã a Direcþiei Regionale Vamale, pre-cum ºi a Gãrzii Financiare, care se “impun” ºi în aceastã ierarhiesimbolicã, cu scoruri sub media scalei (ceea ce echivaleazã cu apre-cierea lor ca fiind preponderent incorecte din punctul de vedere alcontroalelor pe care le-au efectuat).

Secþiunea de itemi privitori la corupþia operaþionalã (vezi Figura18) este inauguratã de o întrebare directã, care urmãreºte compor-tamentul explicit în susþinerea corupþiei. Astfel, întrebaþi dacã “înultimele 12 luni au oferit altceva (bani, servicii, cadouri) decât taxelelegale unor persoane din instituþiile publice pentru a-ºi rezolva pro-blemele cu care s-au confruntat”, subiecþii investigaþi se înscriu într-un pattern comportamental regãsit ºi în cercetãrile anterioare8.

50 CAPITOLUL III

In ultimele 12 luni ati oferit altceva decat taxele legale...

NS/NRNuDa

70

60

50

40

30

20

10

0 5

36

59

Figura 18. Corupþia operaþionalã

8 Gavreliuc, A., „Funcþionalitatea socialã a corupþiei în România post-comunistã”, Centrulde Studii ºi Cercetãrii Psihologice, Timiºoara, 2004.

La nivelul realitãþii explicite, mai mult de jumãtate dintre cei inter-vievaþi (59%) au rãspuns afirmativ la aceastã întrebare. Asemãnareadintre aceste proporþii ºi rezultatele obþinute pe eºantioane repre-

zentative la nivel regional sau naþional indicã faptul cã un aseme-nea comportament este prezent deopotrivã în experienþele cotidie-ne ale oamenilor obiºnuiþi, cât ºi în cele ale firmelor.9


9 A se vedea ºi conþinutul Barometrelor de opinie publicã din intervalul 1994-2004,http://www.osf.ro

Figura 19. Realitatea corupþiei


NS/NRNuDa

100

80

60

40

20

0

Marimea firmei

IMM

Intreprinderi mari

86

14

5

31

64

În Figura 19 este redatã una dintre cele mai spectaculoase tendinþesemnalate în cercetarea noastrã. Cei care au fost nevoiþi „sã dea”mult mai frecvent (nu neapãrat „mai mult”) „altceva” decât impo-zitele ºi taxele legale reprezentanþilor instituþiilor publice suntcovârºitor subiecþii care conduc firme din zona întreprinderilor miciºi mijlocii ºi, în mult mai micã mãsurã, din zona întreprinderilormari.

Rezultatele noastre atestã, aºadar, cã la nivelul IMM-urilor se între-þine precumpãnitor focarul corupþiei, deoarece la nivelul marilorîntreprinderi pârghiile de control ºi intervenþie sunt mult maiinfluente, moderând aceastã tendinþã. Ne referim la faptul cã între-prinderile mari dispun de un departament juridic specializat carejoacã un rol important, dispunând în mai mare mãsurã de instru-mentele necesare contracarãrii tendinþei de „a da” prin apelul ºiurmãrirea respectãrii legii. Mult mai vulnerabile în aceastã negocie-

re simbolicã ºi de putere cu instituþiile publice, IMM-urile aleg caleade „a da” ca soluþie funcþionalã mai puþin costisitoare, în timp ºibani, pentru a-ºi soluþiona problemele curente cu care se confruntã.

La nivelul reprezentãrii corupþiei se constatã aceeaºi funcþionalita-te socialã a acestui comportament în esenþã disfuncþional, cel puþinîn rapoartele stabilite cu Direcþia Regionalã Vamalã, GardaFinanciarã, Primãria, Administraþia Finanþelor Publice, Casa jude-þeanã a asigurãrilor sociale de sãnãtate, aflate toate în vecinãtateajumãtãþii scalei de evaluare, cu scoruri convenþionale mai mici de 7(Vezi Figura 20).

52 CAPITOLUL III

Coniderati cã numai oferind anumite bunuri ...

Dir. reg. vamala

SANEPID

Primarie


Casadepensii


Garda financiara

OPCInsp.terit. demunca

Adm. financiara

8.5

8.0

7.5

7.0

6.5

6.0

5.5

5.0

5.6

7.0

6.5

7.9

7.06.8

6.0

7.4

7.0

6.7

Figura 21. Reprezentarea corupþiei

Analiza reprezentãrii corupþiei, pe clase de mãrime, confirmã

observaþiile anterioare. Reprezentarea funcþionalitãþii sociale a

corupþiei este mai pregnantã în cazul IMM-urilor. Practic, putem

afirma pe baza acestor rezultate cã IMM-urile încurajeazã corupþia

într-o mai mare mãsurã decât întreprinderile mari, întrucât în

Consideraþi cã numai oferind diferite bunuri…



Primãrie





Garda Financiarã


atorilor



1 = acord total; 10 = dezacord total

relaþiile lor cu instituþiile statului pornesc într-o mãsurã considera-bil mai însemnatã decât marile întreprinderi de la premisa cã tre-buie „sã dea” pentru a-ºi rezolva problemele curente cu care se con-fruntã. (Vezi Figura 21). De partea cealaltã, întreprinderile mari dintotalul celor zece instituþii publice vizate, apreciazã cã întreþinraporturi dificile, ºi deci trebuie ,,sã dea’’ într-o pondere mai ridica-tã urmãtoarelor instituþii, construind un pattern de aºteptãri socia-le descurajant faþã de acestea: Direcþiei Regionale Vamale, GãrziiFinanciare, Inspectoratului Teritorial de Muncã ºi AdministraþieiFinanþelor Publice.


Figura 22. Funcþionalitatea corupþiei

Marimea firmei

Intreprinderi mariIMM

Func

tiona

litatea

corup

tiei (1

=ac.t

ot.,10

=dez

ac.to

t.) 10

9

8

7

6

5

A

I

O

G

C

C

A

P

S

D

1. Administraþia Finanþelor

Publice

2. Inspectoratul Teritorial de

Muncã

3. Oficiul pentru Protecþia

Consumatorilor

4. Garda Financiarã

5. Casa Judeþeanã de

Asigurãri de Sãnãtate

6. Casa Judeþeanã de Pensii

7. Agenþia judeþeanã pentru

Ocuparea ºi Formarea

Profesionalã

8. Primãria

9. Inspecþia Fitosanitarã

10. Direcþia Regionalã

Vamalã

Revenind la comportamentul nemijlocit de susþinere a corupþiei(realitatea corupþiei), am încercat o ierarhizare a instituþiilor statu-lui din punctul de vedere al exercitãrii efective a acestei practicisociale. Instituþiile publice cu care firma a intrat în contact în ulti-mul an au acceptat anumite bunuri în afara impozitelor ºi taxelorlegale, dupã cum aratã Figura 22.

1 = acord total; 10 = dezacord total

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10IMM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Întreprinderi mari

Pornind de la natura funcþionalã a corupþiei, remarcãm prezenþaunui contract social implicit între contribuabil ºi instituþia publicã,care se regãseºte în aceastã negociere tacitã, vizibilã prin frecvenþamai mare de apariþie a comportamentului pro-corupþie în cazulinstituþiilor care colecteazã fonduri pentru bugetul local sau cen-tral. O asemenea tendinþã semnaleazã nivelul excesiv de ridicat alacestor taxe, nivel care poate fi coborât printr-o asemenea ,,inves-tiþie”. Dacã în studiile anterioare citate derulate pe eºantioanereprezentative regionale, cetãþeanul obiºnuit conferea acestui com-portament disfuncþional un rol funcþional social, cercetarea de faþãsemnaleazã ºi valenþele economice ale comportamentului pro-coru-pþie: evaluânt în termeni de costuri ºi beneficii, într-un mediu eco-nomic împovãrãtor, e mai profitabil ,,sã-þi rezolvi problemele” cucare te confrunþi apelând la aceste tactici mascate.

Subliniem o tendinþã particularã care se regãseºte cu putere în toaterapoartele judeþene: în cazul unor instituþii precum Direcþia RegionalãVamalã, Garda Financiarã ºi Primãria, dacã excludem firmele care ,,nuau avut de-a face” în ultimul an cu aceste instanþe, rezultã un scor

54 CAPITOLUL III

In ultimele 12 luni ati oferit anumite bunuri, in afara taxelor legale, pentru a va rezolva problemele cu...

22.7

21.2

39.4

27.3

31.8

36.4

43.9

19.7

39.4

37.9

31.4

16.7

10.6

28.8

15.2

10.6

6.1

31.8

19.7

28.8

0 10 20 30 40 50

Admin. financiara

Insp. terit. de munca

OPC

Garda finaciara

CAS

Casa de pensii

Ag. pt. ocup. si form. prof.

Primarie

SANEPID

Dir. reg. vamala

Da

Nu am interactionat

Figura 22. Corupþia explicitã



Primãria

Agenþia Jud. pentru Ocupare ºi Formarea Profesionalã



Garda Financiarã

Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor



îngrijorãtor: aproape jumãtate dintre firmele care au interacþionat cuDirecþia Regionalã Vamalã, Garda Financiarã ºi cu Primãria au fostnevoite sã recurgã la practicile corupþiei (,,au dat”) pentru a-ºi rezolvaproblemele curente cu care s-au confruntat, aºa cum reiese din Figura23. Scorurile relative în acest clasament sui-generis sunt urmãtoarele:„s-a dat” în proporþie de 46% din cazuri la Direcþia Regionalã Vamalã,respectiv în 40% din cazuri la Primãrie ºi Garda Financiarã.


31.37

25.4517.5

39.58

22.22

9.5211.76

39.62

32.546.34

0 10 20 30 40 50

"S-a dat"...

Figura 23. Corupþia explicitã asumatã (cifre relative)

O analizã a realitãþii corupþiei particularizate (corupþia faþã de insti-tuþiile individualizate cu care firma a intrat în relaþie) între cele douãtipuri de firme, IMM-uri ºi firme mari, consolideazã tendinþa identi-ficatã anterior. Prezentãm în Figurile 24, 25 ºi 26 diferenþele maispectaculoase pe dimensiunea realitãþii corupþiei particularizate,reþinând în câmpul comparaþiei instituþiile cele mai problematice dinacest registru.

NuDaNu am interactionat

Rea

litat

ea c

orup

tiei (

ati o

ferit

anu

mite

bun

uri..

.)

100

80

60

40

20

0

Marimea firmei

Intreprinderi mari

IMM

43

14

43

44

3125

Figura 24. Realitatea corupþiei în Garda Financiarã



Primãria

Agenþia Jud. pentru Ocupare ºi Formarea Profesionalã



Garda Financiarã

Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor



Observãm scoruri duble la IMM-uri, faþã de întreprinderile mari, înprivinþa comportamentului nemijlocit pro-corupþie, în relaþia cuGarda Financiarã ºi Primãria. Referitor la Direcþia RegionalãVamalã, raportul se inverseazã însã: 57% din totalul întreprinderi-lor mari chestionate ,,au dat’’ altceva decât taxele legalereprezentanþilor Direcþiei Regionale Vamale, pentru a-ºi rezolvaproblemele specifice cu care s-au confruntat.

O asemenea opþiune comportamentalã evidenþiazã ºi necesitateadiminuãrii reale a fiscalitãþii, fapt semnalat prioritar în itemul des-chis, în care respondenþii din conducerea firmelor plaseazã cel maides reducerea taxelor ºi oferirea de facilitãþi fiscale în scopul stimu-

56 CAPITOLUL III

Figura 25. Realitatea corupþiei în Primãrie

NuDaNu am interactionatR

ealit

atea

cor

uptie

i (at

i ofe

rit a

num

ite b

unur

i...)

120

100

80

60

40

20

0

Marimea firmei

Intreprinderi mari

IMM

57

1429 47

34

19

Figura 26. Realitatea corupþiei în Direcþia Regionalã Vamalã

NuDaNu am interactionat

Rea

litat

ea c

orup

tiei (

ati o

ferit

anu

mite

bun

uri..

.) 100

80

60

40

20

0

Marimea firmei

Intreprinderi mari

IMM

29

57

14

34

25

41

lãrii mediul de afaceri ca primele urgenþe de implementat în vede-rea însãnãtoºirii mediului economic.

Astfel, în scenariul proiectiv solicitat în chestionar: (,,Dacã aþi fi par-lamentar ºi iniþiativa dumneavoastrã ar fi decisivã, ce propunerelegislativã aþi face pentru îmbunãtãþirea mediului de afaceri?”), ale-gerile subiecþilor se distribuie dupã cum urmeazã. (Vezi Tabelul 2.)

Alte propuneri de iniþiative legislative ale oamenilor de afaceri înre-gistrate la acest item, cu câte o apariþie fiecare, au fost: interzicereaprocedurii de ºtergere a datoriilor la stat; eliminarea eºalonãrii obli-gaþiilor restante la buget; spargerea monopolului de stat la utilitãþi-le publice; plata TVA-ului la încasarea facturii, ºi nu la emiterea ei;crearea unor zone economice libere; majorarea salariilor funcþiona-rilor publici pentru a diminua corupþia; simplificarea sistemuluicontabil; îmbunãtãþirea sistemului judiciar.

Meritã remarcat cã propunerile avansate de oamenii de afaceri nu suntfoarte concrete. Foarte puþini dintre cei chestionaþi au enunþat în modclar legislaþia pe care ar modifica-o ºi ce anume ar modifica la ea. Acestlucru are mai multe explicaþii. Ipoteza noastrã e cã, de multe ori, comu-nitatea de afaceri pare puþin pregãtitã sã identifice, sã exprime ºi sã-ºisusþinã într-un mod convingãtor ºi profesionist interesele specifice.

Dincolo de aspectul disfuncþionalitãþii procesului consultativ, reþi-nem frecvenþa mare de apariþie a propunerilor de introducere a faci-


Tabelul 2. Ini iative legislative ale sectorului privat, din Regiunea de dezvoltare V Vest

Tema ini iativei propuse Frecven a de apari ie

Facilit i fiscale 18 apari ii

Reducerea fiscalit ii 17 apari ii

Stabilitate i coeren legislativ 7 apari ii

Modificarea Codului Muncii 4 apari ii

Cota unic de impozitare 4 apari ii

Îmbun t irea legisla iei în turism 4 apari ii

Reducerea birocra iei 3 apari ii

Eliminarea muncii la negru 2 apari ii

Eliminarea concuren ei neloiale 2 apari ii

litãþilor fiscale ºi a celor de reducere a nivelului impozitelor ºi taxe-lor, de unde rezultã, convingãtor, cã marea problemã a sectoruluiprivat este nivelul exagerat al fiscalitãþii. O a doua mare problemãa mediului de afaceri din Regiunea de dezvoltare V Vest este insta-bilitatea legislativã, aspect dezvoltat ºi în cadrul primului item dinchestionar. Dupã cum au declarat ei înºiºi, oamenii de afaceri dinRegiunea de dezvoltare V Vest doresc stabilitate legislativã (mer-gând, chiar, pânã la ,,îngheþarea legislaþiei economice’’), claritatelegislativã (,,legi precise, fãrã interpretãri’’) ºi simplitate legislativã(,,ordine în avalanºa de acte normative’’).

În privinþa registrului fiscalitãþii, care continuã succesiunea tema-ticã a chestionarului, o cvasiunanimitate a subiecþilor evalueazãnivelul taxelor plãtite de firma pe care o conduc ca fiind excesiv deridicat. Semnificativ este faptul cã nici unul dintre respondenþi nu aapreciat cã nivelul taxelor pe care firma le plãteºte cãtre stat este„mic”. (Vezi Figura 27.)

58 CAPITOLUL III

0

6

94

0 20 40 60 80 100

Mic

Acceptabil

Mare

Considera i c nivelul taxelor pe care le pl te te firma dvs. este...

Figura 27. Gradul de apreciere al fiscalitãþii

În evaluarea împovãrãrii fiscale, am constatat cã nu existã diferenþeintercategoriale semnificative între IMM-uri ºi marile firme, nemul-þumirea manifestându-se la fel de intens în ambele medii.

Inventariind problemele din sistemul juridic, subiecþii chestionaþiierarhizeazã, din punctul de vedere al dificultãþilor, cele mai frecven-te obstacole întâlnite ca fiind, în ordine, corupþia, încetineala soluþio-nãrii cauzelor ºi timpul prea mare de punere a lor în aplicare. (VeziFigura nr. 28)


Ce v deranjeaz cel mai mult în func ionarea sistemului juridic?

0

10

20

30

40

50

Corup ia Încetineala solu ion riicauzelor

Timpul prea mare depunere în aplicare a

cauzelor

Figura 28. Disfuncþionalitatea sistemului juridic

Iscând încã de la lansarea sa numeroase polemici ºi reacþii publice,noul Cod al Muncii este preponderent evaluat ca fiind “nemulþu-mitor” de cãtre cei intervievaþi. (Vezi Figura 29.)

Figura 29. Codul Muncii ,,nemulþumitor”

Sunte i mul umit de felul în care sunt stabilite raporturile de munc prin Codul muncii?

30

70

01020304050607080

Da Nu

În analiza pe clase de mãrime a firmelor trebuie remarcatã atitudi-nea exclusiv criticã manifestatã la adresa reglementãrilor CoduluiMuncii de cãtre întreprinderile mari, spre deosebire de IMM-uri,care au manifestat ºi atitudini pozitive. (Vezi Figura 30.) Explicaþiaeste aceea cã, pe de o parte, o serie de prevederi ale Codului Munciinu se aplicã IMM-urilor (cum ar fi cele referitoare consultãrile obli-gatorii cu sindicatele), iar pe cealaltã, cã IMM-urile aleg de cele maimulte ori sã se conformeze formal la legislaþia muncii, ,,la mica înþe-legere cu salariatul’’.

60 CAPITOLUL III

Figura 30. Codul Muncii ,,nemulþumitor”, pe clase de mãrime a firmelor

Sunteti multumit codul muncii ...

NuDa

120

100

80

60

40

20

0

Marimea firmei

IMM

Intreprinderi mari

100

66

34

Cei care s-au declarat nemulþumiþi au fost chestionaþi ulterior asu-

pra principalelor neajunsuri privitoare la modul în care Codul

Muncii reglementeazã raporturile de muncã. Menþionând faptul cã,

în general, respondenþii au dat multiple rãspunsuri la aceastã între-

bare, specificând deci mai multe neajunsuri ale Codului Muncii,

inventarul neajunsurilor este redat în ierarhia evaluativã din

Tabelul 3.

Observãm cã tipurile de neajunsuri semnalate cu privire la CodulMuncii sunt numeroase ºi extrem de variate. În plus, urmãtoareleteme au înregistrat fiecare câte o apariþie: normarea muncii, forma-rea personalului, fondul de garantare, perioada de probã, plãþilecompensatorii, conflictul de muncã, reþinerile cu titlu de daunã,lipsa muncii în acord.

Prin urmare, din punctul de vedere al mediului de afaceri dinRegiunea de dezvoltare V Vest, Codul Muncii nu rãspunde cerinþe-lor de reglementare a raporturilor de muncã, ci induce mai degrabãingerinþe în derularea afacerilor private, generând tensiuni înrelaþia angajator – angajat ºi rigiditate pe piaþa muncii.

Chestionarul se încheie cu itemi privitori la distribuþia resurselor

financiare între “centru” ºi instanþele locale. Se remarcã o puterni-cã dezaprobare a modului de gestionare a resurselor colectate lanivel local ºi reîntoarse “în prea micã mãsurã”. Astfel, 87% dintresubiecþii aflaþi la conducerea firmelor investigate considerã ca fiindincorect procentul de aproximativ 45% re-alocat conform Legiibugetului de stat.

Subiecþii care au optat pentru o evaluare criticã a politicii de finan-þare regionalã practicate de “centru” au fost chestionaþi ulterior asu-pra nivelului considerat echitabil.


Tabelul 3. Neajunsurile Codului Muncii

Neajunsuri semnalate Frecven de apari ie

Angajatul are prea multe drepturi i prea pu ine obliga ii

13 apari ii

Angajatorul are prea pu ine drepturi i prea multe obliga ii

12 apari ii

Proceduri greoaie de concediere 12 apari ii

Restric ionarea orelor suplimentare 6 apari ii

Codul Muncii în general 6 apari ii

Proceduri anevoioase la angajare 2 apari ii

Clauza de neconcuren 2 apari ii

Rezultatele obþinute evidenþiazã ca echitabilã o proporþie conside-rabil mai ridicatã a reîntoarcerii cãtre regiune a fondurilor colecta-te, stabilitã în medie la 74 %, cu aproape 30 de puncte procentualemai mult decât reglementeazã în prezent acest nivel Legea bugetu-lui de stat. În aceste condiþii, se impune o reconsiderare a politiciiregionale. Faptul cã redistribuirile de resurse financiare efectuateînspre regiunile slab dezvoltate ale României nu au reuºit sã ridicenivelul de trai al populaþiei din aceste regiuni, în timp ce regiuniledezvoltate, chiar contribuind substanþial la susþinerea regiunilorslab dezvoltate, au continuat sã se dezvolte, ar trebui sã fie argu-mente suficient de puternice pentru reconsiderarea principiuluisolidaritãþii financiare. Beneficiile dezvoltãrii nu vor întârzia sã serãsfrângã ºi asupra regiunilor slab dezvoltate. Creºterea economicãse va difuza treptat înspre zonele slab dezvoltate, dar care dispunde forþã de muncã excedentarã.

Concluziile raportului de nevoi ale sectorului privat din Regiuneade dezvoltare V Vest atestã faptul cã oamenii de afaceri sunt nemul-þumiþi atât de cadrul legislativ existent, cât ºi de aparatul adminis-trativ de stat care-l pune în practicã. Cu alte cuvinte, nemulþumireageneralizatã pe care studiul nostru o semnaleazã în rândul oameni-lor de afaceri este cauzatã deopotrivã de modul cum este elaboratãºi adoptatã legea, dar ºi de felul cum aceasta este implementatã.

Referitor la cadrul legislativ, s-au ridicat deopotrivã probleme cucaracter general, cât ºi probleme specifice. Principala barierã încalea derulãrii afacerilor private este apreciatã a fi instabilitatealegislativã, urmatã îndeaproape de concurenþa neloialã, care esteprivitã drept o consecinþã a intervenþiei statului în economie.

Analizând pe clase de mãrime principalele bariere în calea derulã-rii afacerilor, am constatat cã, întreprinderile mari sunt mai afectate

62 CAPITOLUL III

2. Concluzii

de instabilitatea legislativã decât IMM-urile. O altã diferenþã inter-categorialã aratã cã blocajul financiar afecteazã într-o mai maremãsurã IMM-urile, reprezentând o barierã aproape la fel de impor-tantã ca ºi concurenþa neloialã.

Trecând la problemele specifice ale cadrului de reglementare, con-form rezultatelor anchetei desfãºurate în perimetrul Regiunii dedezvoltare V Vest, problema cea mai gravã a sectorului privat esteidentificatã în nivelul excesiv al fiscalitãþii. Nici unul dintre res-pondenþi nu a apreciat cuantumul taxelor plãtit de firmã statului cafiind ,,mic”, dupã cum în vârful ierarhiei iniþiativelor legislativepentru îmbunãtãþirea cadrului de reglementare s-au impus detaºatcerinþele privitoare la reducerea fiscalitãþii.

A doua mare problemã cu caracter specific este cea legatã de Codul

Muncii. Acesta este evaluat preponderent ca fiind ,,nemulþumitor”de cãtre cei intervievaþi. În analiza pe clase de mãrime a firmelor seremarcã atitudinea exclusiv criticã manifestatã la adresa reglemen-tãrilor Codului Muncii de cãtre întreprinderile mari, spre deosebirede IMM-uri, care au manifestat ºi atitudini moderat pozitive. Unadin cauzele unei asemenea tendinþe ar putea fi ºi aceea cã IMM-urile aleg calea cea mai uºoarã, conformându-se, de cele mai multeori, doar formal legislaþiei, ,,la mica înþelegere cu salariatul’’.

Din punctul de vedere al mediului de afaceri din Regiunea de dez-voltare V Vest, Codul Muncii nu este evaluat ca ºi cum ar corespun-de cerinþelor de reglementare a raporturilor de muncã, ci este privitca un factor frenator în derularea afacerilor private, generând ten-siuni în relaþia angajator – angajat ºi rigiditate pe piaþa muncii.

Inventariind problemele din sistemul juridic, subiecþii chestionaþiau ierarhizat cele mai frecvente obstacole întâlnite ca fiind, în ordi-ne, corupþia, încetineala soluþionãrii cauzelor ºi timpul prea marede punere a lor în aplicare.


În privinþa transferurilor bugetare între ,,centru” ºi autoritãþilelocale / regionale, se remarcã o puternicã dezaprobare a modului degestionare a resurselor colectate la nivel local ºi reîntoarse ,,în preamicã mãsurã”. Rezultatele obþinute evidenþiazã ca echitabilã o pro-porþie a reîntoarcerii cãtre regiune a fondurilor colectate stabilitã înmedie la 74%, deopotrivã de cãtre conducãtorii IMM-urilor, dar ºide cãtre cei ai marilor întreprinderi. O asemenea tendinþã ilustrea-zã nevoia unei reconsiderãri majore a politicii bugetare centrale,prin încurajarea unei dezvoltãri regionale autentice, care ar contri-bui în mult mai mare mãsurã la dezvoltarea globalã la scarã naþio-nalã.

Dincolo de nemulþumirile legate de cadrul de reglementare, oame-nii de afaceri mai au o serie de nemulþumiri legate ºi de aparatuladministrativ al statului, însãrcinat cu implementarea cadruluilegislativ. Temele chestionate au vizat: birocraþia, corectitudineacontroalelor ºi corupþia. Conform rezultatelor anchetei, instituþiilestatului sunt apreciate de cãtre oamenii de afaceri ca fiind prepon-

derent birocratice. În fruntea clasamentului se aflã DirecþiaRegionalã Vamalã, Administraþia Finanþelor Publice, Casa judeþea-nã de pensii ºi Primãria. Referitor la gradul de corectitudine al con-

troalelor efectuate de cãtre instituþiile publice la firmele private,instituþiile statului sunt apreciate moderat pozitiv, cu diferenþe sem-nificative înspre note critice în privinþa raportãrii la DirecþiaRegionalã Vamalã sau la Garda Financiarã.

Referitor la corupþie, toate instituþiile statului chestionate, prinreprezentanþii lor, au primit ºi ,,altceva’’ decât impozitele ºi taxelelegale. Într-un asemenea „top sui-generis” se aflã „în frunte”Direcþia Regionalã Vamalã, atât în registrul reprezentãrii corupþiei(„consideraþi cã numai oferind…”), cât ºi în registrul realitãþii expli-cite („în ultimele 12 luni aþi oferit…”). Pe urmãtoarele locuri, seregãsesc, cu scoruri de asemenea foarte critice, Garda Financiarã,Primãria ºi Administraþia Finanþelor Publice.

64 CAPITOLUL III

Un alt aspect semnalat de anchetã în registrul corupþiei indicã fap-tul cã cei care sunt nevoiþi „sã dea” altceva decât impozite ºi taxelegale reprezentanþilor instituþiilor publice provin covârºitor dinzona întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi în mult mai micã mãsurã dinzona întreprinderilor mari. Aºadar, la nivelul IMM-urilor se întreþi-ne focarul corupþiei, deoarece la nivelul marilor întreprinderi pârg-hiile de control ºi intervenþie sunt mai influente, moderând aceastãtendinþã. IMM-urile aleg calea de ,,a da’’ pentru cã o asemenea stra-tegie mascatã se dovedeºte a fi mai facilã ºi mai puþin costisitoare întimp ºi bani.

Sintetizând rezultatele anchetei desfãºurate de Academia deAdvocacy în rândurile oamenilor de afaceri din Regiunea de dez-voltare V Vest, putem concluziona cã mediul de afaceri din zonã nueste implicat decât în micã mãsurã - probatã deopotrivã prin acti-vism, iniþiativã, expertizã ºi eficienþã modeste - în procesul de ela-borare ºi modificare a politicilor publice din domeniul economic.


Behrens A., Produsul Intern Brut Regional în anul 2000 în þãrile candidate,EUROSTAT, 2003

Branea, D., Luca, M., Responsabilitate ºi dezvoltare în Regiunea V Vest a

României. Raport de monitorizare a parlamentarilor din circumscripþiile

electorale Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Timiº, Academia deAdvocacy & Editura Brumar, Timiºoara, 2004

Gavreliuc, A., Funcþionalitatea socialã a corupþiei în România post-comunistã,Centrul de Studii ºi Cercetãri Psihologice, Timiºoara, 2004

Soulet, J., F., Istoria comparatã a statelor comuniste din 1945 pânã în zilele noas-

tre, Polirom, Iaºi, 1998* * * Politica regionalã ºi coordonarea instrumentelor structurale, Centrul de

Resurse Juridice, Bucureºti, 2004 * * * Planul Naþional de Dezvoltare 2002–2005, http://www.mie.ro* * * Proiectul Planului Naþional de Dezvoltare 2004–2006, http://www.mie.ro* * * Barometrele de opinie publicã (1994-2004), http://www.osf.ro* * * Legea nr.151 din 15 iulie 1998 privind dezvoltarea regionalã în România,

publicatã în Monitorul Oficial nr.265 din 16 iulie 1998 * * * Legea nr.315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regionalã în România,

publicatã în Monitorul Oficial nr.577 din 29 iunie 2004 * * * Anuarul statistic al României, Institutul Naþional de Statisticã, 2002,

http://www.ins.ro* * * Politica regionalã ºi coordonarea instrumentelor structurale, Centrul de

Resurse Juridice, Bucureºt, 2004* * * Recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor, Institutul Naþional de Statisticã,

martie 2002, http://www.ins.ro

B I B L I O G R A F I E

A N E X E

Aceastã cercetare este realizatã de Academia de Advocacy în parteneriat cuFundaþia A Treia Europã, Facultatea de Sociologie ºi Psihologie din cadrulUniversitãþii de Vest din Timiºoara ºi Confederaþia ÎntreprinzãtorilorParticulari din Judeþul Timiº.

Principalul obiectiv vizat în aceastã anchetã sociologicã a constat în exami-narea intereselor, aºteptãrilor ºi nevoilor sectorului privat din Regiunea dedezvoltare V Vest, colectate în formatul unui ,,inventar al nevoilor”.

Prioritãþile legislative pentru dezvoltarea sectorului privat, principalele nea-junsuri înregistrate în derularea afacerii, piedicile instituþionale, problemacorupþiei operaþionale, nivelul taxelor ºi al impozitelor, raportul centru –local în alocarea resurselor constituie tot atâtea puncte de interes ale abor-dãrii noastre.

Studiul s-a derulat în perioada iulie–august 2004, beneficiind de contribuþiaca operatori de teren a studenþilor Facultãþii de Sociologie ºi Psihologie,aflaþi în practica de specialitate. Au fost selectate, în lotul investigat, 66 defirme din cele patru judeþe ale Regiunii de dezvoltare V Vest (Timiº, Arad,Caraº-Severin, Hunedoara), proporþional cu numãrul ºi ponderea acestoraîn activitatea economicã a Regiunii.

Chestionarele au fost aplicate unor persoane din conducerea firmelor, iarconþinutul propriu-zis al instrumentului de lucru utilizat este reprodus înAnexa 2. Subliniem cã ancheta sociologicã pe care am derulat-o are doar unrol preliminar, rezultatele obþinute exprimând dinamica tendenþialã a feno-menelor investigate. În urma constatãrilor dobândite cu acest prilej, aceiaºiparteneri academici, economici ºi ai societãþii civile intenþioneazã sã extindãcercetarea de faþã pe un eºantion reprezentativ de firme din cele patru judeþe.

An

ex

a1Metodologia anchetei de identificare a nevoilor sectorului privat din Regiunea

de dezvoltare V Vest

Facultatea de Sociologie ºi Psihologie din cadrul Universitãþii de Vest dinTimiºoara, împreunã cu Academia de Advocacy, realizeazã o cercetare privitoare lainventarul nevoilor mediului de afaceri din Regiunea de dezvoltare V Vest. Vã pre-cizãm cã vom asigura caracterul anonim ºi confidenþial al completãrii chestionaru-lui de faþã. V-am fi recunoscãtori dacã, prin rãspunsurile dumneavoastrã, aþi par-ticipa la o mai bunã cunoaºtere a acestei teme de interes public. Vã mulþumim.

1. Ierarhizaþi care sunt principalele bariere întâmpinate în derulareaafacerii dumneavoastrã?(notaþi 1 în dreptul celui mai important obstacol, ºi continuaþi descrescãtordin punctul de vedere al dificultãþilor întâmpinate cu 2, 3, º.a.m.d.)

2. Apreciaþi cât de birocratice sunt urmãtoarele instituþii publice cucare aþi interacþionat în ultimul an?(marcaþi cu X evaluarea dumneavoastrã pe o scalã de la 1 la 5, în care 1 des-emneazã o instituþie foarte puþin birocraticã, iar 5 o instituþie extrem de biro-craticã; în cazul în care nu aþi interacþionat cu instituþia respectivã, notaþi unX în ultima coloanã în dreptul instituþiei corespondente)

An

ex

a2

Cercetare asupra inventarului de nevoi ale mediului de afaceri din Regiunea

de dezvoltare V Vest

COD

Ierarhia obstacolelor

a. instabilitatea legislativb. accesul limitat la for de munc calificatc. accesul limitat la credite d. concuren neloial (licita ii publice aranjate, raporturi de monopol pe pia etc.) e. blocajul financiar f. altele (preciza i care ...............................................)

3. Evaluaþi gradul de corectitudine al controalelor efectuate de cãtreurmãtoarele instituþii publice:(marcaþi cu X rãspunsul dumneavoastrã pe o scalã în care extremele sunt:1= total incorect ºi 5= foarte corect; dacã nu s-au efectuat controale, menþio-naþi rãspunsul dumneavoastrã în ultima coloanã)

4. În ultimele 12 luni aþi oferit altceva (bani, servicii, cadouri) decâttaxele legale unor persoane din instituþiile publice pentru a vã rezolva pro-blemele cu care v-aþi confruntat?

a. Da;b. Nu.

5. Consideraþi cã numai oferind anumite bunuri (bani, servicii, cadouri)în afara taxelor legale vã puteþi rezolva problemele cu care vã confruntaþiatunci când aveþi de-a face cu reprezentanþii urmãtoarelor instituþii?

ANEXE 73

Foarte pu inbirocratic

Extrem de birocratic

1 2 3 4 5 Nu am interac ionat în ultimul an cu...

a. Oficiul Na ional al Registrului Comer ului b. Administra ia Finan elor Publice c. Inspectoratul Teritorial de Munc d. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului e. Garda Financiar f. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

g. Casa jude ean de pensii h. Agen ia jude ean pentru ocupare iformare profesional

i. Prim rie j. Direc ia Regional Vamal k. altele (preciza i care ...........................)

Total incorect Foarte corect 1 2 3 4 5 Nu am

interac ionat în ultimul an cu...

a. Administra ia Finan elor Publice b. Inspectoratul Teritorial de Munc c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului d. Garda Financiar e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

f. Casa jude ean de pensii g. Agen ia jude ean pentru ocupare i formare profesional

h. Prim rie i. Inspec ia fitosanitar (SANEPID) j. Direc ia Regional Vamal k. altele (preciza i care ...............................)

(marcaþi cu X rãspunsul dumneavoastrã pe o scalã în care 1 reprezintã unacord total cu afirmaþia de mai sus, iar 10 un dezacord total)

6. În ultimele 12 luni aþi oferit anumite bunuri (bani, servicii, cadouri)în afara taxelor legale pentru a vã rezolva problemele cu care v-aþi confrun-tat atunci când aþi avut de-a face cu reprezentanþii urmãtoarelor instituþii?(marcaþi cu un X rãspunsul dumneavoastrã pentru fiecare instituþie înparte)

7. Dacã aþi fi parlamentar ºi iniþiativa dumneavoastrã ar fi decisivã, cepropunere legislativã aþi face pentru îmbunãtãþirea mediului de afaceri?............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

74 ANEXE

Acord total Dezacord total

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 a. Administra ia Finan elor Publice

b. Inspectoratul Teritorial de Munc

c. Oficiul pentru Protec iaConsumatorului

d. Garda Financiar e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

f. Casa jude ean de pensii g. Agen ia jude ean pentru ocupare i formare profesional

h. Prim rie i. Inspec ia fitosanitar(SANEPID)

j. Direc ia Regional Vamal k. altele (preciza i care .....)

Da Nu Nu am avut de-a faceîn ultimele 12 luni cu reprezentan iiinstitu iei...

a. Administra ia Finan elor Publice b. Inspectoratul Teritorial de Munc c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului d. Garda Financiar e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate f. Casa jude ean de pensii g. Agen ia jude ean pentru ocupare i formare profesional

h. Prim rie i. Inspec ia fitosanitar (SANEPID) j. Direc ia Regional Vamal k. altele (preciza i care ...............................)

8. Consideraþi cã nivelul taxelor pe care le plãteºte firma dumnea-voastrã este:

a. mic;b. acceptabil;c. mare.

9. Ce anume vã deranjeazã cel mai mult în funcþionarea sistemuluijuridic? (notaþi 1 în dreptul celei mai importante probleme ºi continuaþi descrescã-tor din punctul de vedere al dificultãþilor întâmpinate cu 2, 3, º.a.m.d.)

10. Sunteþi mulþumit de felul în care sunt stabilite raporturile demuncã prin actualul Cod al Muncii ?

a. Da;b. Nu.

Pentru cei care au rãspuns „Nu”.10.1 Precizaþi ce anume vã nemulþumeºtea........................................................................................................................b.......................................................................................................................c........................................................................................................................

11. Conform Legii bugetului de stat pe 2003, în judeþul dumneavoas-trã se întorc aproximativ 45% din banii colectaþi pe taxe ºi impozite.Consideraþi cã aceastã proporþie este corectã?

a. Da;b. Nu;c. Nu ºtiu.

Pentru cei care au rãspuns „Nu”a. Care este proporþia din banii colectaþi pe taxe ºi impozite, care ar

trebui sã se întoarcã în judeþul dumneavoastrã?

…………..%

ANEXE 75

Ierarhiaobstacolelor

a. corup ia din justi ie b. încetineala solu ion rii cauzelor în justi ie c. timpul prea mare de punere în aplicare a cauzelor d. altele (preciza i care ...............................................)

Vã rugãm sã ne furnizaþi urmãtoarele informaþii factuale:D1. De câþi ani este înfiinþatã firma dumneavoastrã?

D2. De câþi ani ºi-a început activitatea firma dumneavoastrã?

D3. Care este obiectul de activitate al firmei dumneavoastrã?(marcaþi un X în dreptul categoriei din care faceþi parte)

D4. Care este mãrimea firmei dumneavoastrã?(marcaþi un X în dreptul categoriei din care faceþi parte)

76 ANEXE

1. Comer2. Produc ie a. înc l minte b. confec ii c. alimentar d. mobil , tâmpl rie e. alta (preciza i care ................) 3. Servicii a. turism b. transporturi c. consultan d. altele (preciza i care .............)

1. Dup cifra de afaceri a. sub 100.000 de euro b. între 100.001 – 1.000.000 euro c. între 1.000.001 – 8.000.000 euro d. peste 8.000.000 euro 2. Dup num rul de salaria i a. mai pu in de 9 salaria i angaja i cu carte

de munc b. între 10 - 49 de salaria i c. 50 - 249 de salaria i d. peste 250 de salaria i

Sã parcurgem, urmând tematica analizatã deja în raportul regional, rezul-

tatele obþinute în judeþul Timiº10.

Q1. Ierarhizarea barierelor întâmpinate în derularea afacerii (1= pri-

mul obstacol ca importanþã, 2= al doilea obstacol ca importanþã º.a.m.d.):

An

ex

a3Raport judeþean Timiº

10 Subliniem faptul cã datoritã numãrului semnificativ mai ridicat de chestionare aplicateîn judeþele Timiº ºi Arad, vom prezenta rapoarte mai detaliate pentru aceste douã jude-þe, care au îngãduit inferenþe mai elaborate. Pentru judeþele Caraº-Severin ºi Hunedoaravom prezenta în aceste rapoarte doar o ierarhizare a problemelor semnalate ºi medii aleevaluãrilor realizate de subiecþii cercetãrii.


a. instabilitatea legislativ 1 b. accesul limitat la for de munc calificat 5 c. accesul limitat la credite 4 d. concuren neloial (licita ii publice aranjate, raporturi de monopol pe pia etc.) 2

e. blocajul financiar 3

Principalele bariere in calea dezvoltarii afacerii dvs...

2.10

3.57

3.36

2.60

3.23

1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00

Instab. legisl.

Acces lim. la f.m.

Accesul la credite

Concurenta neloiala

Blocajul financiar

Principalele bariere în calea dezvoltãrii afacerii dvs…

Blocajul financiar

Concurenþa neloialã

Accesul la credite

Acces limitat laforþa de muncã

Instabilitate legislativã

Se poate observa faptul cã ordinea obstacolelor în calea dezvoltãrii afaceri-lor este aceeaºi cu ierarhia obþinutã la nivel de regiune. Rezultatul este sem-nificativ în a evidenþia gradul ridicat de generalizare al acestor probleme,precum ºi faptul cã impactul pe care le au asupra afacerilor este relativacelaºi. Ultima afirmaþie este susþinutã de conservarea poziþiilor acesteiierarhii în fiecare dintre judeþele investigate.

Q2. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului debirocraþie care le caracterizeazã (1 = cea mai birocraticã, instituþie, 2 = adoua instituþie din punctul de vedere al birocraþiei, º.a.m.d.):

Birocraþia reprezintã o piedicã pentru dezvoltarea mediului de afaceridatoritã caracterului cronofag asociat procedurilor sale: într-un mediudinamic, specific economiei de piaþã, întârzierile cauzate de procedurilebirocratice afecteazã în sens negativ bunul mers al afacerilor. Din graficulanterior se remarcã faptul cã, în general, evaluãrile realizate de manageriiintervievaþi tind spre a caracteriza majoritatea instituþiilor statului ca fiindpreponderent birocratice.

Q3. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului decorectitudine al controalelor efectuate (1 = cea mai incorectã instituþie înprivinþa controalelor efectuate, 2 = a doua instituþie din punctul de vedereal incorectitudinii controalelor, º.a.m.d.)

78 ANEXE

Ierarhizarea institu iilor din punctul de vedere al birocra iei (rang)

a. Oficiul Na ional al Registrului Comer ului 9 b. Administra ia Finan elor Publice 1 c. Inspectoratul Teritorial de Munc 4 d. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 10 e. Garda Financiar 7 f. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate 5

g. Casa jude ean de pensii 3 h. Agen ia jude ean pentru ocupare iformare profesional 8

i. Prim rie 6 j. Direc ia Regional Vamal 2

Ierarhizarea institu iilor din punctul de vedere al gradului de corectitudine al

controalelor efectuate (rang) a. Administra ia Finan elor Publice 2 b. Inspectoratul Teritorial de Munc 6 c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 5 d. Garda Financiar 1 e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

3

f. Casa jude ean de pensii 4 g. Agen ia jude ean pentru ocupare iformare profesional

7

h. Prim rie 3 i. Inspec ia fitosanitar (SANEPID) 2 j. Direc ia Regional Vamal 2

Corectitudinea controalelor efectuate de instituþiile statului constituieun element important în asigurarea caracterului funcþional al economiei depiaþã. Dupã cum se poate observa din rezultatele obþinute în aceastã investi-gaþie, marea majoritate a instituþiilor sunt caracterizate de cãtre respondenþiinoºtri din judeþul Timiº ca situându-se la mijlocul scalei de corectitudine pecare au avut-o la dispoziþie (cota 3 reprezintã mijlocul intervalului 1-5)

Q4. Proporþia celor care au oferit, în ultimele 12 luni, altceva (bani, ser-vicii, cadouri) decât taxele legale unor persoane din instituþiile publice pen-tru a-ºi rezolva problemele cu care s-au confruntat este:

Se poate remarca faptul cã procentul celor care nu au recurs la astfel depractici este mai mare la nivelul judeþului Timiº decât procentul obþinut lanivelul Regiunii V Vest.

Q5. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere încurajãrii corup-þiei (1 = instituþia care încurajeazã în cea mai mare mãsurã corupþia, 2 = adoua instituþie din punctul de vedere al încurajãrii corupþiei, º.a.m.d.)

Q6. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al exercitãrii efec-tive a corupþiei (au acceptat efectiv în ultimele 12 luni bunuri de la repre-zentanþii firmelor) (1 = instituþia care a primit cel mai frecvent alte bunuri

ANEXE 79


43,80%50%

6,30%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Da Nu NS/NR

Ierarhizarea institu iilor din punctul de vedere încuraj rii corup iei (rang)

a. Administra ia Finan elor Publice 3 b. Inspectoratul Teritorial de Munc 4 c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 7 d. Garda Financiar 1 e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

5


9


decât taxele legale, 2 = a doua instituþie din punctul de vedere al exercitãriiefective a corupþiei, º.a.m.d.).

Graficele anterioare semnaleazã câteva rezultate alarmate: dintre toþi res-pondenþii, 34,4% au declarat cã nu au interacþionat cu Garda Financiarã înultimul an, iar dintre cei care au interacþionat, aproape jumãtate declarã cã“au oferit bunuri, în afara taxelor legale”. Într-o situaþie similarã se aflã ºiDirecþia Regionalã Vamalã.

Q8. Distribuirea rãspunsurilor la întrebarea „Consideraþi cã nivelultaxelor pe care le plãteºte firma dumneavoastrã este:’’:

Q9. Ierarhizarea obstacolelor în funcþionarea sistemului juridic (1 =obstacolul cel mai important, 2 = al doilea obstacol ca importanþã, º.a.m.d.)

Q10. Proporþia celor mulþumiþi de actualul Cod al Muncii (rãspunsulla întrebarea: „Sunteþi mulþumit de felul în care sunt stabilite raporturile demuncã prin actualul Cod al Muncii ?)

80 ANEXE

Ierarhizarea institu iilor din punctul de vedere al exercit rii efective a

corup iei (rang) a. Administra ia Finan elor Publice 2 b. Inspectoratul Teritorial de Munc 4 c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 8 d. Garda Financiar 1 e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

5

f. Casa jude ean de pensii 6 g. Agen ia jude ean pentru ocupare i formare profesional

7


Considerati ca nivelul taxelor pe care le plateste firma dvs. este...

0%6,30%

93,80%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Mic Acceptabil Mare

Ierarhizareaobstacolelor în justi ie

(rang) a. corup ia din justi ie 2 b. încetineala solu ion rii cauzelor în justi ie 1 c. timpul prea mare de punere în aplicare a cauzelor 3

Q11. Proporþia celor care apreciazã ca ºi corectã alocarea resurselorbugetare la nivel judeþean (rãspunsul la întrebarea: Conform LegiiBugetului de Stat pe 2003, în judeþul dumneavoastrã se întorc aproximativ45% din banii colectaþi pe taxe ºi impozite. Consideraþi cã aceastã proporþieeste corectã?)

Dacã la nivel regional 87% dintre respondenþi rãspundeau negativ laaceastã întrebare, la nivelul judeþului Timiº se poate constata o creºtere aprocentului respondenþilor care considerã ponderea ca fiind neadecvatã.

Q11. Proporþia banilor colectaþi din taxe ºi impozite care ar trebui sãse întoarcã în judeþ.

În privinþa nivelului la care s-ar cuveni sã se stabileascã proporþiabanilor întorºi de la centru, existã practic o suprapunere peste scorul regio-nal, ceea ce atestã o atitudine similarã de nemulþumire faþã de alocarearesurselor bugetare realizatã de guvern pentru toate judeþele care compunRegiunea de dezvoltare V Vest.

ANEXE 81

Sunteti multumit de felul in care sunt stabilite relatiile de munca prin Codul Muncii?

21,90%

78,10%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Da Nu

75.08 %

Cf. Legii Bugetului Statului pe 2003, in judetul dvs. se intorc 45% dintr banii colectati pe taxe si

impozite. Considerati ca aceasta proportie este corecta?

0%

93,80%

6,30%0%

20%

40%

60%

80%

100%

Da Nu NS/NR

Rezultatele obþinute pe Arad se încadreazã în acelaºi pattern de rãspunsu-ri ca ºi în celelalte trei judeþe, noi comentând doar eventualele diferenþecare se ivesc faþã de modelul regional.

Q1. Ierarhizarea barierelor întâmpinate în derularea afacerii (1= pri-mul obstacol ca importanþã, 2= al doilea obstacol ca importanþã º.a.m.d.):

Q2. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului debirocraþie care le caracterizeazã (1 = cea mai birocraticã instituþie, 2 = a douainstituþie din punctul de vedere al birocraþiei º.a.m.d.):

An

ex

a4

Raport judeþean Arad


a. instabilitatea legislativ 1 b. accesul limitat la for de munc calificat 4 c. accesul limitat la credite 5 d. concuren neloial (licita ii publice aranjate, raporturi de monopol pe pia etc.)

2

e. blocajul financiar 3

Ierarhizarea institu iilor din punctul de vedere al

birocra iei (rang) a. Oficiul Na ional al Registrului Comer ului 10 b. Administra ia Finan elor Publice 4 c. Inspectoratul Teritorial de Munc 5 d. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 7 e. Garda Financiar 9 f. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate 2 g. Casa jude ean de pensii 1 h. Agen ia jude ean pentru ocupare i formare profesional

8

i. Prim rie 6 j. Direc ia Regional Vamal 3

Q3. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului decorectitudine al controalelor efectuate (1 = cea mai incorectã instituþie înprivinþa controalelor efectuate, 2= a doua instituþie din punctul de vedereal incorectitudinii controalelor, º.a.m.d.)

Q4. Proporþia celor care au oferit, în ultimele 12 luni, altceva (bani, ser-vicii, cadouri) decât taxele legale unor persoane din instituþiile publice pen-tru a-ºi rezolva problemele cu care s-au confruntat?

Se poate observa faptul cã, la nivelul realitãþii explicite, pondereacelor care au rãspuns afirmativ la aceastã întrebare este mai mare decâtponderea regionalã (55%), aceste rezultate indicând faptul cã în judeþulArad aceste comportamente sunt mai frecvente.


ANEXE 83

Ierarhizarea institu iilor din punctul de vedere al gradului de

corectitudine al controalelor efectuate (rang)


2


4



69,00%

31%

0,00%0%

10%20%

30%40%

50%

60%70%

80%

Da Nu NS/NR

Q6. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al exercitãrii efec-tive a corupþiei (au acceptat efectiv în ultimele 12 luni bunuri de la repre-zentanþii firmelor) (1 = instituþia care a primit cel mai frecvent alte bunuridecât taxele legale, 2 = a doua instituþie din punctul de vedere al exercitãriiefective a corupþiei, º.a.m.d.).

Q8. Distribuirea rãspunsurilor la întrebarea „Consideraþi cã nivelultaxelor pe care le plãteºte firma dumneavoastrã este:”:

84 ANEXE

Ierarhizarea institu iilor din punctul de vedere încuraj rii corup iei (rang)


4


9



corup iei (rang) a. Administra ia Finan elor Publice 3 b. Inspectoratul Teritorial de Munc 3 c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 4 d. Garda Financiar 3 e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

3


4


Considerati ca nivelul taxelor pe care le plateste firma dvs. este...

0%6,30%

93,80%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Mic Acceptabil Mare



Dupã cum aceste rezultate subliniazã, managerii firmelor care îºidesfãºoarã activitatea în judeþul Arad sunt în mai mare mãsurã nemulþu-miþi de felul în care sunt stabilite relaþiile de muncã prin Codul Muncii,procentul celor care au susþinut acest rãspuns fiind cu 15% mai mare decâtprocentul înregistrat la nivel regional.


ANEXE 85

Ierarhizareaobstacolelor în justi ie

(rang)a. corup ia din justi ie 2 b. încetineala solu ion rii cauzelor în justi ie 1 c. timpul prea mare de punere în aplicare a cauzelor 3

Sunteti multumit de felul in care sunt stabilite relatiile de munca prin Codul Muncii?

6,30%

93,80%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Da Nu

Cf. Legii Bugetului Statului pe 2003, in judetul dvs. se intorc 45% din banii colectati pe taxe si impozite. Considerati ca aceasta proportie este

corecta?

0%

100,00%

0,00%0%

20%40%60%80%

100%120%

Da Nu NS/NR

Spre deosebire de celelalte judeþe ale Regiunii V Vest în care au fostraportate ºi situaþii de “non-rãspuns”, aici aceastã variantã lipseºte dinopþiunile subiecþilor. Acest scor sugereazã cã în judeþul Arad creºterea pro-porþiei în cauzã este vãzutã ca o necesitate imperativã.


Avem de-a face cu o proporþie similarã regiunii, precum ºi judeþuluicel mai însemnat din zonã, care a oferit rezultatele cele mai relevante, jude-þul Timiº.

86 ANEXE

75.31 %

Analiza informaþiilor culese pe lotul de firme din judeþul Caraº-Severin evidenþiazã urmãtoarea dinamicã tendenþialã a fenomenelor inves-tigate:


Q2. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului debirocraþie care le caracterizeazã (1 = cea mai birocraticã instituþie, 2 = a douainstituþie din punctul de vedere al birocraþiei, º.a.m.d.):

Q3. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului decorectitudine al controalelor efectuate (1 = cea mai incorectã instituþie în

An

ex

a5

Raport judeþean Caraº-Severin


Media locului în ierarhie

a. instabilitatea legislativ 2 2.28 b. accesul limitat la for de munc calificat 4 3.85 c. accesul limitat la credite 5 3.85 d. concuren neloial (licita ii publice aranjate, raporturi de monopol pe pia etc.)

3 3.71

e. blocajul financiar 1 2.00

Ierarhizarea institu iilor din punctul

de vedere al birocra iei

Gradul de evaluare a birocra iei (media)

a. Oficiul Na ional al Registrului Comer ului 7 3.00 b. Administra ia Finan elor Publice 1 4.57 c. Inspectoratul Teritorial de Munc 6 3.00 d. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 3 3.33 e. Garda Financiar 8 2.40 f. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate 5 3.00 g. Casa jude ean de pensii 9 2.75 h. Agen ia jude ean pentru ocupare i formare profesional

10 2.00

i. Prim rie 2 3.42 j. Direc ia Regional Vamal 4 3.25

privinþa controalelor efectuate, 2= a doua instituþie din punctul de vedereal incorectitudinii controalelor, º.a.m.d.)



Q6. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al exercitãrii efec-tive a corupþiei (au acceptat efectiv în ultimele 12 luni bunuri de la repre-zentanþii firmelor) (1 = instituþia care a primit cel mai frecvent alte bunuridecât taxele legale, 2 = a doua instituþie din punctul de vedere al exercitãriiefective a corupþiei, º.a.m.d.).

88 ANEXE

Ierarhizarea institu iilordin punctul de vedere al gradului de corectitudine al controalelor efectuate

Gradul de corectitudine al

controalelor (medie)

a. Administra ia Finan elor Publice 4 2.75 b. Inspectoratul Teritorial de Munc 5 2.83 c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 2 2.50 d. Garda Financiar 1 2.00 e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

9 4.00

f. Casa jude ean de pensii 9 4.00 g. Agen ia jude ean pentru ocupare iformare profesional

7 3.33

h. Prim rie 7 3.33 i. Inspec ia fitosanitar (SANEPID) 6 3.20 j. Direc ia Regional Vamal 2 2.50

Da 85,7 %Nu 14.3 %

Ierarhizarea institu iilor din punctul de vedere încuraj rii

corup iei (rang)

Scorul conven ional al încuraj rii corup iei de c tre institu ia vizat

(medie) a. Administra ia Finan elor Publice 6 5.71 b. Inspectoratul Teritorial de Munc 4 5.00 c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 9 7.14 d. Garda Financiar 3 4.28 e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

8 6.33

f. Casa jude ean de pensii 5 5.33 g. Agen ia jude ean pentru ocupare iformare profesional

10 7.33

h. Prim rie 2 3.85 i. Inspec ia fitosanitar (SANEPID) 7 6.00 j. Direc ia Regional Vamal 1 3.14

Q8. Distribuirea rãspunsurilor la întrebarea „Consideraþi cã nivelultaxelor pe care le plãteºte firma dumneavoastrã este:”:

Q9. Ierarhizarea obstacolelor în funcþionarea sistemului juridic (1 =obstacolul cel mai important, 2 = al doilea obstacol ca importanþã, ºamd)



ANEXE 89


corup iei (rang)

Tendin e în exercitarea corup iei –

scor conven ional ponderat (1=Da,

2=Nu) a. Administra ia Finan elor Publice 6 1,83 b. Inspectoratul Teritorial de Munc 7 2,00 c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 5 1,60 d. Garda Financiar 3 1,28 e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

7 2,00

f. Casa jude ean de pensii 7 2,00 g. Agen ia jude ean pentru ocupare iformare profesional

7 2,00

h. Prim rie 2 1,16 i. Inspec ia fitosanitar (SANEPID) 4 1,40 j. Direc ia Regional Vamal 1 1,20

Mic 0%Acceptabil 0 %Mare 100 %

Ierarhizarea obstacolelor în justi ie (rang)

a. corup ia din justi ie 1 b. încetineala solu ion rii cauzelor în justi ie 2 c. timpul prea mare de punere în aplicare a cauzelor 3

Da 42,9 %Nu 57.1 %

Da 0 %Nu 85.7 %Nu tiu 14.3 %


Pe ansamblu, în toate registrele comparative remarcãm aceleaºi eva-luãri critice ale naturii birocratice, acceptabilitãþii corupþiei, nemulþumiriifaþã de alocarea fondurilor bugetare ºi faþã de compoziþia noului Cod alMuncii ca ºi în celelalte variante judeþene, cu o atitudine totuºi mai mode-rat negativã faþã de aceste teme, comparativ cu rezultatele din celelalte treijudeþe ºi din regiune.

90 ANEXE

67,5 %

Întocmai ca ºi în celelalte rapoarte judeþene, vom prezenta principaliiindicatori ºi cele mai însemnate tendinþe, ºi vom comenta doar diferenþeleîntâlnite.


Q2. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului debirocraþie care le caracterizeazã (1 = cea mai birocraticã instituþie, 2 = a douainstituþie din punctul de vedere al birocraþiei, º.a.m.d.):

Q3. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului decorectitudine al controalelor efectuate (1 = cea mai incorectã instituþie în

An

ex

a6

Raport judeþean Hunedoara


Media locului în ierarhie

a. instabilitatea legislativ 1 2,09 b. accesul limitat la for de munc calificat 5 3,44 c. accesul limitat la credite 2 3,11 d. concuren neloial (licita ii publice aranjate, raporturi de monopol pe pia etc.)

4 3,25

e. blocajul financiar 3 3,22

Ierarhizarea institu iilor din

punctul de vedere al birocra iei

Gradul de evaluare a birocra iei (media)

a. Oficiul Na ional al Registrului Comer ului 4 3,22 b. Administra ia Finan elor Publice 1 5,27 c. Inspectoratul Teritorial de Munc 8 2,00 d. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 5 2,75 e. Garda Financiar 7 2,50 f. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate 6 2,57 g. Casa jude ean de pensii 3 3,50 h. Agen ia jude ean pentru ocupare i formare profesional

10 1,00

i. Prim rie 2 3,88 j. Direc ia Regional Vamal 9 1,33

privinþa controalelor efectuate, 2= a doua instituþie din punctul de vedereal incorectitudinii controalelor, º.a.m.d.)


Ponderea firmelor care au recurs la tactica mascatã a corupþiei ope-raþionale este mai ridicatã în judeþul Hunedoara faþã de media regionalã.Numãrul redus de firme nu ne îngãduie sã construim inferenþe statistice,dar tendinþa va fi verificatã într-un studiu ulterior.

Q5. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere încurajãrii coru-pþiei (1 = instituþia care încurajeazã în cea mai mare mãsurã corupþia, 2 = adoua instituþie din punctul de vedere al încurajãrii corupþiei, º.a.m.d.)

Q6. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al exercitãrii efec-tive a corupþiei (au acceptat efectiv în ultimele 12 luni bunuri de la repre-zentanþii firmelor) (1 = instituþia care a primit cel mai frecvent alte bunuri

92 ANEXE

Ierarhizarea institu iilordin punctul de vedere al gradului de corectitudine al controalelor efectuate

Gradul de corectitudine al

controalelor (medie)

a. Administra ia Finan elor Publice 6 4,00 b. Inspectoratul Teritorial de Munc 9 5,00 c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 2 1,40 d. Garda Financiar 3 2,85 e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

7 4,33


9 5,00


Da 72,7 %Nu 27,3 %

Ierarhizarea institu iilor din punctul de vedere încuraj rii

corup iei

Scorul conven ional al încuraj rii corup iei de c tre institu ia vizat

(medie) a. Administra ia Finan elor Publice 7 6,81 b. Inspectoratul Teritorial de Munc 9 7,36 c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 6 6,77 d. Garda Financiar 8 7,27 e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

2 5,63


10 7,50


decât taxele legale, 2 = a doua instituþie din punctul de vedere al exercitãriiefective a corupþiei, º.a.m.d.).

Abaterea de la „regula” unei atitudini foarte critice la adresa DirecþieiRegionale Vamale derivã, în termeni relativi, mai degrabã din numãrulredus al celor care au interacþionat cu aceastã instituþie în ultimul an.

Q8. Distribuirea rãspunsurilor la întrebarea „Consideraþi cã nivelultaxelor pe care le plãteºte firma dumneavoastrã este?”:



Natura lotului de firme din judeþul Hunedoara (preponderent firmemici) oferã ºi o distribuþie particularã a rezultatelor la acest item, majorita-

ANEXE 93

Ierarhizarea institu iilordin punctul de vedere al exercit rii efective a

corup iei (rang)

Tendin e în exercitarea corup iei –

scor conven ional ponderat (1=Da,

2=Nu) a. Administra ia Finan elor Publice 1 1,66 b. Inspectoratul Teritorial de Munc 1 1,66 c. Oficiul pentru Protec ia Consumatorului 4 1,75 d. Garda Financiar 9 1,88 e. Casa jude ean a asigur rilor sociale de s n tate

4 1,75


10 2,00


Mic 0 %Acceptabil 9,1 %Mare 90,9 %

Ierarhizarea obstacolelor în justi ie (rang)

a. corup ia din justi ie 1 b. încetineala solu ion rii cauzelor în justi ie 2 c. timpul prea mare de punere în aplicare a cauzelor 3

Da 81,8 %Nu 18,2 %

tea respondenþilor declarându-se mulþumiþi de felul în care noul Cod alMuncii reglementeazã raporturile de muncã.


La fel ca ºi la itemul anterior, avem de-a face cu o distribuþie a rãspun-surilor diferitã de cea din celelalte 3 judeþe sau de cea regionalã, fapt carepoate indica mai degrabã o necunoaºtere ºi o neimplicare, decât o atitudi-ne mai pozitivã faþã de temele în discuþie. În fond, un scor de 55% de su-biecþi incapabili sã formuleze o poziþie faþã de direcþionarea resurselorbugetare poate fi – ºi meritã testatã în viitor aceastã ipotezã – expresia uneineîncrederi ºi retractilitãþi, decât a unei disponibilitãþi ºi deschideri înraporturile cu „centrul”.


Aºadar, deºi se remarcã în judeþul Hunedoara o tendinþã criticã maimoderatã decât scorul regional în evaluarea corectitudinii alocãrii resurse-lor bugetare, precum ºi în aprecierea ca nemulþumitoare a Codului Muncii,o cercetare viitoare va trebui sã testeze ponderea mai exactã ºi sursa realãa acestei tendinþe.

Da 18,2 %Nu 27,3 %Nu tiu 54,5 %

70 %

94 ANEXE

Iniþiativã privatã ºi regionalizare economicã. Raport de...

Documents

Transcript of Iniþiativã privatã ºi regionalizare economicã. Raport de...